Está en la página 1de 6

Universidad Politécnica y Artística del

Paraguay

ALUMNA: Aylen Colmán


CARRERA: Psicología
PROFESOR: Hugo Guerrero
ASIGNATURA: Expresión bilingüe
AÑO: 2023

Next Back
Ñepyrũra
Ko tembiapo oúvape jahecháta cuarta regla ortográfica del Guaraní ha
umi elementos gramaticales ha’éva parasíntesis (Ñe’ẽeta), posposiciones
(Ñe’ẽriregua) ha partículas (Ñe’ẽpehẽtai mboyvegua ha upeigua), ikatu
hag̃uáicha jaikuaa mba’épa he’ise opaichagua ñe’ẽ ha ijeporu jehai ha
ñomongetarãme.
Cuarta regla ortográfica: La Parasíntesis
(Ñe’ẽeta)
La Parasíntesis (Ñe’ẽeta) ha’e peteĩ mecanismo ojejapo haguã ñe’ẽ castellano,
péicha ha eháicha composición, flexión ha derivación. Avei guaraníme oĩ ciertos
fenómenos térã accidentes ha’eháicha dislocaciones ha metaplasmos,
omboja’óva katuete umi ñe’ẽjoaju térã pe rapo.

Ejemplo/Techapyrâ
Ñani – Correr
Añanise – quiero correr
Partículas prefijas (ñe’ẽpehẽtai
mboyvegua), partículas sufijas
(ñe’ẽpehẽtai upeigua)
Umi ñe’ẽpehẽtai mboyvegua, ñe’ẽpehẽtai upeigua ha umi ñe’ẽriregua
iñe’ẽpehẽteĩva ojoajuva’erã iñe’ẽrapóre, ha oiko chuguikuéra peteĩ ñe’ẽ año
jehaípe.

Ñe’ẽpehẽtai mboyvegua ha’e umi ojehaíva ñe’ẽ mboyve


Ejemplo/Techapyrâ: aguata
Ñe’ẽpehẽtai upeigua ha’e umi ojehaíva ñe’ẽ rire.
Ejemplo/Techapyrâ: aokuéra
Posposiciones: Ñe’ẽriregua
Ñe’ẽ, palabra; rire, luego; -gua, correspondencia
Umi ñe’ẽriregua ha’e pe ñe’ẽriregua castellano-pegua ojoguáva. Ñe’ẽriregua
monosilábicas (umi oguerekóva peteĩ sílaba añónte) ha’e: “pe” (ñe’ẽ juruguápe
g̃uarã, ojoja “en” térã “a” rehe), “me” (ñe’ẽ tĩgua rehegua, ojoja “en” térã “a”),
“gua” ha “gui” (ojoja “de” térã “del” rehe), ha “re” (por).
Umi ambue ñe’ẽriregua ha’e polisilábicas (Ñe’ẽriregua Iñe’ẽpehẽ’etáva),
ortográficamente ojehaíva ojeipe’áva lexema, hapo térã ñe’ẽgui.
Ejemplo/Techapyrâ:
1- Oho kokuépe Kalo ndive
2- Oguereko iñakâme heta mba’e
3- Yvyra Ka’aguasugua ndaijojahái
Gj 4- Ñande jaju Paraguarígui jahekávo mba’apo
5- Oheja ijao okêre ha hesarái

También podría gustarte