Está en la página 1de 3

Universidad Nacional de Asunción

FACULTAD DE CIENCIAS QUIMICAS

Mbo’erã: Guarani Ñe’ẽ Arange:…../…../…..


Temimbo’e(kuéra) réra: Mbo’esyry: IQ – IA - Primer Nivel
Yamile Baruja……
………………………………………………………
Mbo’eharakuéra: Mg. Ladislaa Alcaraz de Silvero ha Saturnina Díaz Molinas

TEMBIAPORÃ 3ha
1. Emoñe’ẽ PPT Taipu ha Ñe’ẽky rehegua.
2. Emyanyhẽ ko’ã cuadro ha eguenohẽ ñe’ẽ, rembojoajúvo ojyehe ñe’ẽpy ha ñe’ẽky.
(Forma nuevas palabras y escríbelas en el espacio o transcríbelas en una lista)

Cuadro 1ha. Formas de uso (futuritiva, preteritiva, frustrativa)

Ñe’ẽpy -rã - -rangue


kue/-
ngue

Ao aorã Aokue Aorangue

Hogue hogerã hoguekue Hoguerangue

Ñe’ẽ Ñe´ẽrã ñe´ẽngue Ñe´ẽrangue

Óga ógarã Ógakue Ógarangue

Ména ménarã Ménakue Ménarangue

Tembirek tembirekor tembirekoku tembirekorangu


o ã e e

Cuadro 2ha. Morfemas de plural

Ñe’ẽngué -kuéra -nguéra -ita -eta


ra
(orales) (nasales) (a-ã-e-ẽ-o- (i-ĩ-u-ũ-y-ỹ)
õ)

Yvy yvykuéra Yvyeta

Ñana Ñanakuéra Ñanaita

Eiru eirukuéra Eirueta

Tetã tetãnguera Tetãita

Mberu mberukuéra Mberueta


Universidad Nacional de Asunción
FACULTAD DE CIENCIAS QUIMICAS

Yvyra yvyrakuéra yvyraita

Cuadro 3ha. Morfemas de forma negativa

Ñamoneíramo Ñambotovéramo
(nd/n…………i/iri)

akaru ndajakarúiri

ropurahéi Ndoropuraheiri

ñamopotĩ nañamopotĩ

peñe’ẽ Ndapeñe´ẽiri

oñesũ Ndoñesũiri

rejovahéi

Ogueraha Ndoguerahai

Jasapukái Ndajasapukái

pemba’apo Napemba’apói
Cuadro 4ha
Morfema de
ñahetũ ndañahetũiri
número y
persona.

Ñe’ẽky Ñe’ẽtévaa Ñe’ẽtévaa


Juruguáva Tĩguáva

A karu ñuguaitĩ
Re purahéi ha’arõ
O Páy mba’apo
Ja/Ña Ke hetũ
Universidad Nacional de Asunción
FACULTAD DE CIENCIAS QUIMICAS

Ro jovahéi mopotĩ
Pe gueraha ñe’ẽ
O sapukái ñesũ

3. Emoñe’ẽ Ñomongetarã ogayguakuéra rehegua ha ejesareko ne rembiapóre; rehai


porãpa ñe’ẽkykuéra reiporúva, rembojoajúpara’e hekopete.

También podría gustarte