Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
capitolul 4. AFACERILE N
PERSPECTIVA MACROSOCIALA
TNTERES $r RESPONSABTLITATE SOCALA ..................355
4.l.Operspectivdcontractualistdasupraafacerilor ................357
4.2. Ce este o corporalie ? .................. 360
.4.Teoriaparticipativd a firmei ........375
4.5. Rdspunderea corporaliilor: firma ca actor ,,politic"............................. 380
4.6. Concluzii gi consecin1e............ ... 386
Note.......... ...387
:"rc .lescriem anumite persoane rele sat cAnd spunem ci acliunile lor sunt
Ll ,:'nce caz. se admite in mod curent faptul cd etica generald sau filosofia
nrcr-ri >e;ompune din trei domenii sau nivele: a) eticile de gradul lsau etica
rilqrn;-rtrlrrrnativa tstudiul marilor teorii si doctrine etice); b) eticile de gradul II
sau men-etica r :tudiul limbajului moral, alal alcelui utilizat de eticile de gradul I,
cdt si al lirnbajului comun): c) eticile aplicate (analiza unor fenomene sau cazuri
morale paniculare (avortul. eutanasia, clonarea sau problemele mediului, afacerilor
etc.) prin intermediul criteriilor si teoriilor propuse de eticile de gradul I qilsau II.
Aceastr diviziune a gandirii etice nu este insd imprrtdqitd unanim de toli
teoreticienii. Astfel D. McNaughton in Moral vision (1988) propune urmdtoarea
diviziune: ,,in primul rand, avem etica practicd, adicd studiul problemelor morale
specifice, de tipul: <<este avortul acceptabil din punct de vedere moral> sau <<ce
structuri am putea gdsi intr-o societate absolut dreaptl ?>. in al doilea r6nd, avem
teoria morald, adicd,tentative de a dezvolta o teorie a moralitdtii care sd ne fumizeze
o metodd general5 pentru a rdspunde la toate intrebdrile morale particulare care se
ridicd in etica practicS. in al treilea rdnd, avem problemele legate de natura si
statutul gAndirii noastre morale, care ridicd interogatii de tipul: <existl adevdruri
morale ?>>, <<este posibil sd ardtdm cd o anumitS viziune morald e mai bund decat
alta ?>. Reflectia despre statutul gAndirii morale este numitd meta-eticd,pentru a
o distinge de etica practicd qi, de asemenea, de teoriile morale traditionale propiu-
ZISE .'
Pe de alti parte, John Donaldson (Key Issues in Business Ethics, 1989),
considerd c5, oriunde am plasa etica in afaceri (fie in cadrul eticii aplicate, fiein
morala practicd), pand la urmd se impun pentrx acest domeniu cinci tipuri de
analizd'. 1. evidentierea qi analiza cazurilor de imoralitate in afaceri; 2. studiul
empiric al practicilor in afaceri; 3. clarificarea termenilor debazd, si ldmurirea
presupozitiilor neacoperite din punct de vedere etic din sfera afacerilor; 4. proble-
mele meta-etice (cum ar fi cele legate de statutul moral al unor entitdti precum
coryoraliile); 5. obligatiile corporaliilor multinationale care functioneazdintdrlle
subdezvoltate.
Dincolo de aceste distinctii insd, ceea ce este important este faptul cd
majoritatea autorilor au ajuns la concluzia cd disciplina teoreticd ce isi ia ca obiect
de studiu morala din afaceri poate fi numit5, perfect justificat, etico tn afaceri.
oricum, in acest context meritd sd amintim doi autori, recen{i, J6r6me Ballet Ei
FranEoise de Bry (2001), care propun explicatii subtile qi pentru alegerea formulei
etica tn afaceri qi nu morala afacerilor, cAt si pentru sensurile dominante ale
Log
'd'(rooz)
anbryl?, 1 7a a n.rda4ua, 7' ff,B
ep esroiuerg le lelleg erugr?I
pdnpl pusrleueJ :orrgelJed lnrusroBe lelyea-re4
ItqDuozav lDuoriDE
(lirllrogd'lrole^)
elncg elFa8ep uFd ceg e1
sndrur sueg erec ed roll:rucnl sues rm pC
Iliqllleuu eldnse erincsrC plerpJoulJct else erfuelul
uownoN uetuoued
JOIoTUJOU e 4rlDSJaA.run eJeoIeA enJrorJ ep p,tD I nE m s e m oIe A
Z)DJ DS alnqar! a) i)sarprl ps atnqa4 LunJ
rnlntuo Irqrsacceul rnlntuolrqrseccv
lnpsqY
^!lDlav
umeluus n3 a uno da Ia ju! sJ pzeerrlurlnr
pzueunulnc eruc rrinl.rr,r ueJulnp:) erec rrJrcrJeJ eetelnPJ
u.t,totuoc,gteplsuoc rmq PJeprsuoc es ec
os ec eeec ep ericury ug eeunrice €eec ep ericrmg ug eeunrice
A npt rS autq er1u1 ericurlsrg 13npt tS unq equ! ericurlsrq
DCUIUaJOaJ p2!D7
roJnlnl osndrur luns oJec qn8e1 g
^ulueueoxe ed es-npugzs
lDlpawI dury uauual
olnqerl nu 'ernqell riod nu n1 'riod n1
(eermrfce pumuelep
(eFolep) cuo8 e1e c tt 7 o n dul 7 erec pzelodr) 41a1od1
gleroru piuepr^e : elelercos
o-JtruJ snlrpe g e ru1ued rndns e1 ps
elnqeJl erec el rpSer ep nlqruesue rrunrice e ri rrigcepnl
IeICOS poc JualuDpunl eeleueqrl JuaLuDpun,r rsrlsrJelceJeJ
pueurn eeunrice PI PUIb IJO
lderp urrd psndurr :pur1e1 pzeapryS erec erjceger :pceer8 eqrugeC
PUil.UOC
lueruegodruoc 'eurnlnc 'unleJoru : lel uJ serour ,pceel8 uJ soqle eI3o1our1lfl
V]\ilUOI^I YJIIS
BIEroru Js BJItg .I poIqDJ
'lyicuUsrp etsere op eluees
Fp sof rcIII ep Inolqel
'(lue1suoc
'nllcerqo 'leuosredrur u,rec olse onp aJ drull u1 ,.,pAr1e1eJ,.
rs ,,g1eturrad,. alse ag
',.gc4eru8op eerd else eg" eJus eAeJ else npt"totu)
\a)u.Dlpaw e^rJoru n4ued rs rrc4e
co1 lnulud IESFI E BIpJoru" e3 preprsuos as 'leJlsv .eplueprcco
IIJIpugS e orJolsr
BSeer1uJ ur ualseoe l€JnluoJ ne-s run3 eSE ,[)lDtoxu A
,lunrfou Bnop JoIoO
[,np
gI aprout !!mu!s ,tuoa1 ,a\dacuor _ IagJutv NI vuJs
,. . ..-,,..:::l:iiiiii$firir:
mediatie \-
(dupd JdrUne Ballet et FranEoise
de Bry, op. cit.,p.3l)
Triunghiul debazd al eticii este compus din Eu, Tu, Et. in primur
stadiu,
noteazd, Ricoeur, eu cred in libertatea mea..
,fac ce pot;i pot ce sltnt,,: act de
smulgere, de afirmare a puterii de a fi, stima fatd de
sine. Dar, in fapt, intrdm cu
adevdrat in eticd atunci cand ne afirmdm qi propria
voinjd, qi libertatea celuilalt:
act de dezlegare. Etica se naqte, prin urmare, din aceastd
depdqire: sd faci in asa
fel incat,,libertatea celuilart sd fie asemeni libertdtii
mele,,. in ierm"nii i"rrr"ii"
care ar trebui sd, fie rerayiile dintre oameni, in afaceri qi
intreprinderi, aceasta
inseamn5: necesitatea d.e a inspira increderea celorlalyi.
in rono, nu trebuie uitat
niciodatd cd,,celSlalt este semenul meu". Dupd Ricoeur, polul
El ,,calificd,mediatia
regulii". ,,Predicatele etice (ustitie. egalitate, fraternitate) conrtitui"
un pol distinct
de Eu ;i Tu, de unde o mediatie prin reguld intre pentru ce se
cele doud libertd !i.
petrec lucrurile astfel?, se intreabd eticianul francez. pentru
c6 fiecare, atunci
cAnd se nagte, gdseqte o situatie deja
,,marcatd din punct de vedere etic,,. Eu w
sunt, niciodard,,lainceputul regulii. cum se aplicd aceastd
idee pentru relatiile de