Anamneza

Varsta
● de la nastere/in primele luni de viata
○ => cardiopatie congenitala
● scolari/adolescenti:
○ cardiopatii reumatismale
○ RAA
● adult tanar:
○ HTA
○ valvulopatii reumatismale
● dupa 40-50 ani:
○ cardiopatia ischemica aterosclerotica
○ cardiopatia hipertensiva
○ cord pulmonar cronic

Sexul
● ♀ -> stenoza mitrala (70%)
● ♂:
○ ateroscleroza
○ cardiopatia ischemica
○ cord pulmonar cronic
○ trombangenita obliteranta

Antecedente personale
● RAA => cardiopatie valvulara (> ⅓ cazuri)
○ reumatismul linge articulatiile & musca inima
● Bolile infectioase:
○ difterie
○ scarlatina
○ febra tifoida
○ viroze
■ => miocardita acuta
 ● Lues => aortita specifica + complicatii:
○ insuf. cardiaca luetica
○ anevrism aortic
○ insuf. cardiaca
● TBC:
○ pericardita constrictiva
○ pericardita acuta exudativa
● Boli cronice ale ap. respirator:
○ bronsita cronica
○ emfizem pulmonar
■ => cord pulmonar cronic
● Boli endocrine:
○ Hipertiroidisim → fibrilatie auriculara → insuf. cardiaca
○ Hipotiroidism → cardiopatie mixedematoasa → insuf. cardiaca
● Nefropatiile cronice:
○ HTA → cardiopatie hipertensiva → insuf. cardiaca
● Diabetul zaharat, obezitatea => cardiopatie ischemica

Antecedente heredo-colaterale
● Factor genetic => rol ↗ in determinismul:
○ HTA
○ angina pectorala
○ infarct de miocard
○ ateroscleroza
● se vor avea in vedere istoricul de:
○ TBC
○ lues
○ af. ce pot determina atingeri cardiovasculare:
■ pericardita
■ valvulopatii
Istoricul bolii
● simptomatologie tipica => recunoasterea poate preciza diagnosticul:
○ angina pectorala
○ infarct de miocard
○ RAA
● Debutul bolii:
○ Brusc:
■ IMA
■ edem pulmonar acut
■ HTA
■ RAA
○ Insidios:
■ afectiuni cardiace congenitale
■ valvulopatii
■ insuf. cardiaca
○ Inaparent:
■ valvulopatii
■ endocardita subacuta
■ cardiopatia ischemica cronica nedureroasa
● Evolutia bolii in timp:
○ limitarea eforturilor fizice din copilarie -> bolnavi cu af. cardiace
congenitale
● se mai noteaza si:
○ investigatiile efectuate
○ tratamentul urmat
○ spitalizarile
● se incheie cu:
○ motivatia internarii actuale
○ simptomele dominante
Conditiile de viata & munca
● Factorii de risc ai ATS:
○ Alimentatia nerationala:
■ exces de grasimi & glucide → fav:
● obezitatea
● ATS
■ exces de sare → fav HTA => insuf cardiaca
○ Abuz de tutun, alcool & cafea
■ <= tulb. induse in metab. lipidic
○ Sedentarismul
● in privinta profesiei, se tine seama de influenta:
○ Locului de munca:
■ pozitii fortate
■ caldura excesiva
○ Specificul activitatii:
■ mediul rece → fav. reumatismul
○ Noxele:
■ la mineri => inhalarea de pulberi => silicoza => cord pulmonar
cronic
○ Profesii care impun suprasolicitare psihica & de inalta raspundere:
■ ex.:
● medici
● oameni de afaceri
○ => fav aparitia:
■ HTA
■ cardiopatie ischemica (infarct miocardic)
 Simptome majore

Durerea precordiala
● = simptomul frecvent, predominant/unic, revelator pt o cardiopatie
● dupa cauze, caractere & semnif, poate fi:

1. Durerea precodiala de origine cardiaca

Durere precardiala organica

➢ = ultimul fen ce apare in cascada ischemica
○ neconcordanta dintre:
■ nevoile de O2 ale miocardului
■ irigatia efectiva pe care o poate asigura sist. art. coronare
➢ se produce prin:
○ ↓ debitului coronar
○ ↑ nevoilor miocardice
■ => ischemie (hipoxie) a miocardului:
● procesele biochimice => ap. uor metaboliti patologici
ai acidozei locale
○ = stimuli chimici ai durerii
➢ Cauza -> ATS coronariana
➢ Angina pectorla:
○ = cea mai cunoscuta
■ => dureri anginoase (<= insuf. coronariana)
● se pot intalni in:
○ angina pectorala
○ infarct miocardic
○ sdr. coronariene intermediare
○ cardiopatii de alta natura
○ modif. fct ale circ.:
■ anemie
■ tulb de ritm
➢ Durerea din angina pectorala:
○ sediu -> precordial/retrosternal
○ iradiaza in:
■ umarul stg
■ mb. sup stg
■ marginea interna a bratului
■ ultimele 2 degete ale mainii stg
○ caract constrictiv -> ca o gheara
○ + anxietate (senzatie de moarte iminenta)
○ apare la efort
○ d = 3-5 min (< 20 min)
○ cedeaza la:
■ repaus
■ adm sublinguala de nitroglicerina
➢ Durerea din infarctul miocardic:
○ caract gen ~ durerea din angina pectorala
■ I↑
■ d > 30 min
■ nu se calmeaza la repaus & nitroglicerina
● se calmeaza la morfina
➢ Durerea din sdr. coronariene intermediare:
○ caract intermediare intre cele ale:
■ anginei pectorale de efort
■ infarctului miocardic
➢ Durerile anginoase din alte cardiopatii:
○ Stenoza mitrala:
■ durere interscapulovertebral stg
● <= dilatare auriculara stg
● I medie
● provocata de efort -> junghiul atrial al lui Vaquez
○ Stenoza aortica
○ Insuf. aortica
➢ Dureri anginoase din unele stari circulatorii functionale:
○ Angina pectorala functionala:
■ anemii severe -> ↓ cont in O2 a sangelui
■ tahicardia paroxistica -> ↓ DC
➢ Durerea precordiala din pericardita acuta:
○ I variata
○ perceputa pe o S > a reg. precordiale
○ ↗ in decubit dorsal & lateral
○ ↙ cand:
■ bolnavul sta cu trunchiul ridicat/aplecat inainte
■ apare revarsatul lichidian
➢ Durerea precordiala din bolile aortei:
○ de tipul anginei pectorale
○ sub forma unor dureri atroce:
■ iradiaza in spate, de-a lungul coloanei vertebrale
■ in anevrismul disecant al aortei:
● I ↑, atroce
● inotita de sincopa (uneori)
● confundata cu durerea din IMA
 Durere precardiala de natura “functionala”
➢ = vegetativa, apare in starile de nevroza, in absenta oricarei cardiopatii
➢ Caract.:
○ intepatura localizata punctiform in apex (aratata cu 1 deget)
○ durata scurta (cateva ’’)
○ fara legatura cu efortul fizic
○ apare in stari de emotie/surmenaj
○ insotita de alte simptome majore ale nevrozei:
■ iritabilitate
■ labilitate nervoasa
■ valuri de caldura
■ cefalee
■ insomnii
■ astenie

2. Durerea precodiala de origine cardiaca

❖ Afectiuni ale str. peretilor toracici:
➢ Tegumente:
■ celulite
■ zona zoster
➢ Muschi:
■ miozite
■ mialgii
➢ Nervi -> nevralgii intercostale
➢ Coaste:
■ fracturi
■ osteite
➢ Articulatii:
■ artrite
■ artroze condrocostale
❖ Afectiunile coloanei vertebrale dorsale:
➢ spondilita
➢ spondiloza
➢ hernia de disc
➢ traumatismul
❖ Afectiunile umarului:
➢ pleurita scapulo-humerala
➢ nevralgia plexului brahial
❖ Afectiuni pleuro-pulmonare:
➢ ex.:
■ pleurita
■ pleurezia stg
■ pneumonie acuta
■ infarct pulmonar stg
➢ caract de junghi
➢ exacerbata de miscarile respiratorii
➢ dureaza > zile
❖ Afectiuni digestive:
➢ esofagita & hernia hiatala
■ => pirozis (= dureri retrosternale, cu caract. de arsura)
➢ ulcer gastric
➢ litiaza biliara
➢ pancreatita acuta
Dispneea
● = tulburare a respiratiei, care se traduce subiectiv prin senzatia lipsei de aer, iar
obiectiv, prin modif. parametrilor miscarilor resp (frecventa, rirm, amplitudine)
● la bolnavii cardiaci => tipuri de dispnee:
○ de efort
○ de repaus
○ paroxistica
○ periodica, de tip Cheyne-Stokes
○ de cauze extracardiace

1. Dispneea de efort (progresiva)

➢ apare in timpul unui efort fizic
○ ↑ -> pe masura ce efortul se intensifica
○ ↓ -> dupa incetarea efortului
➢ mai evidenta:
○ seara
○ dupa o zi de munca (dispnee vesperala)
➢ de tip inspirator/expirator
○ => tahipnee
➢ Cauze:
○ insuf. ventriculara stg
○ HTA pulmonara
○ stenoza mitrala
○ insuf. cardiaca globala

2. Dispneea de repaus (permanenta)

➢ se manif in repaus, eforturile cele mai mici (conversatie) => ↗↗↗
➢ de tip tahipnee inspiratorie-expiratorie
➢ tendinta la ortopnee
○ ventilația & circ. pulmonara -> mai dificile in clinostatism, decat in
ortostatism
○ Insuf ventriculara stg <= staza pulmonara:
■ apare dispneea
■ bolnavul se ridica instinctiv pt a o diminua
➢ Cauze:
○ insuf. cardiaca stg
○ pericardita exsudativa
● 2 mec principale -> dispnee de efort & repaus:
○ Staza venoasa pulmonara:
■ stenoza mitrala
■ insuf. ventriculara stg
○ Acumularea de produsi acizi <= catab anaerob al muschilor

3. Dispneea paroxistica
➢ Cauze:
○ = cardiopatii care evolueaza cu leziuni ale inimii stg:
■ insuf ventriculara stg:
● cardiopatii hipertensive, ischemice, aortice
■ leziuni valvulare mitrale (stenoza mitrala)
➢ 2 forme:
○ Astmul cardiac:
■ = atac brusc de dispnee (noaptea/dupa efort fizic)
● => ortopnee
■ se insoteste de tuse seaca/putina expectoratie mucoasa
■ < 30 min
■ = forma particulara de dispnee paroxistica, in care poate sa
apara reflex:
● spasmul bronsic => wheezing
● caract expirator
● raluri bronsice
■ obstructia bronsica <= reactivitate ↗↗ a musculaturii &
edem bronsic
○ Edemul pulmonar acut:
■ = forma cea mai grava a dispneei de repaus (urgenta
medicala)
■ apare brusc, noaptea (+ ziua, dupa efort)
● => otropnee
■ bolnavul -> anxios, agitat, palid
● buzele usor cianotice
● transpiratii reci
■ la inceput => tuse seaca
● apoi -> expectoratie abundenta, spumoasa, seroasa
○ <= curge ca un suvoi din gura bolnavului
■ in final -> sputa devine rozata (<= sange transvazat in
alveolele pulmonare)
■ Examenul cordului:
● raluri umede (subcrepitante/crepitante)
○ urca de la baze → vf plamanului
 ■ Cauze:
● ↑ brusca a p. in capilarele pulmonare
○ transsudarea lichidului in:
■ interstitiu
■ alveolele pulmonare
■ Factori favorizanti:
● ↑ brutala a intoarcerii venoase (efort, in stenoza
mitrala)
● incarcare brutala a VS (HTA)
● ↓ brusca a fortei ventriculare (IMA)

4. Dispneea periodica de tip Cheyne- Stokes

➢ = alternarea unor perioade de respiratii frecvente & ample, cu scurte
perioade de apnee
➢ se intalneste la bolnavii cu insuf Vs (HTA, coronarieni)
○ <= stare de excitabilitate ↓ a centrului respirator
■ = ischemia centrului respirator

5. Dispneea de cauze extracardiace

➢ survine ca fen asociat la un bolnav cardiac, apare in:
○ boli ale ap respirator:
■ emfizem
■ astm
■ fibroza pulmonara
○ anemii severe
○ obezitate
○ nevroze => se prezinta sub forma:
■ senzatie de nod in gat
■ respiratie incompleta (tendinta de a ofta)
■ dispnee de demaraj -> apare la inceputul efortului &
diminua/dispare daca bolnavul continua efortul
Palpitatiile
● = senzatie dezagreabila, neplacuta, incomoda
○ pereperea amplificata & deformata a propriilor batai ale inimii
● Cauze:
○ Cardiace:
■ extrasistola
■ fibrilatia auriculara
■ flutter atrial
■ tahicardia paroxistica supraventriculara
■ tahiaritmiile ventriculare
○ Extracardiace:
■ afectiuni bronhopulmonare (pleurezie masiva)
■ degestive:
● colecistopatii
● hernia hiatala
■ mediastinale
■ nevropatii:
● + senzatie de nod in gat, neliniste, oftat
● Forme:
○ Palpitatii intermitente -> extrasistole
○ Palpitatii paroxistice:
■ survin in atacuri
■ apar brusc
■ dureaza ore/zile
■ se termina brusc
■ apar in:
● tahicardie paroxistica
● fibrilatie atriala paroxistica
○ Palpitatii persistente:
■ afectiuni valvulare/congenitale ale inimii
■ hipertiroidism
■ anemie
■ insuf. aortica
■ tahicardie sinusala
 Alte simptome

Hepatalgia
● = durere difuza in hipocondrul drept & epigastru
○ <= staza hepatica (insuf. ventriculara dreapta)

Simptome pulmonare
● Durerile toraco-bazale de efort:
○ <= congestie pasiva a plamanilor in cazuri de:
■ insuf. ventriculara stg
■ stenoza mitrala
● Tusea <= 2 mec:
○ Staza pulmonara cronica:
■ valvulopatii mitrale
■ insuf. ventriculara stg
● => suprainfectia bronhiilor → bronsita de staza:
○ tusea apare la efort
○ Compresiune mediastinala:
■ in stenoza mitrala -> As dilatat comprima nv. recurent
● => tuse iritativa
● Hemoptizia = consecutiva:
○ hipertensiunii pulmonare -> stenoza mitrala
○ trombozelor arteriale pulmonare + emboliilor pulmonare
■ urmate de infarcte pulmonare
○ anevrismului aortic rupt intr-o bronhie/in trahee
● Expectoratia poate fi:
○ spumoasa & rozata => edem pulmonar acut
○ sero-mucoasa => bronsita cardiaca (<= staza pulmonara cronica)
○ muco-purulenta => infectie secundara

Epistaxis
● apare:
○ la copiii & adolescenti -> atacuri de RAA
○ la adult -> HTA
○ in supradozarea unui tratament cu anticoagulante -> infarct miocardic
Raguseala
● vocea poate deveni voalata/ragusita, uneori bitonala
○ <= compresiunea nv. recurent de catre un As ↗ marit
■ => stenoza mitrala

Simptome digestive
● Inapetenta, greturile, varsaturile apar in:
○ insuf. ventriculara dreapta (staza portala & hepatica)
○ supradozare de digitala
○ AVC secundare unor boli cardiovasculare (HTA)
○ infarct de miocard
● Disfagia:
○ apare in compresiuni asupra esofagului:
■ dilatare masiva a AS (stenoza mitrala)
■ anevrism de aorta
● Sughitul:
○ => compresiune mediastinala:
■ anevrism de aorta
■ stenoza mitrala cu AS mare
■ pericardita exsudativa
● Dureri abdominale:
○ loc. epigastrica a durerii din cardiopatia ischemica dureroasa:
■ angina pectorala
■ infarctul de miocard
○ hepatalgia
○ embolia arteriala a unui ram arterial abdominal
■ => stenoza mitrala
○ anevrismul disecant al aortei
○ angor abdominal (<= arterita mezenterica)
● Meteorismul:
○ IC congestiva

Tulburari auditive
● perceperea unor zgomote anormale (țiuituri & pocnituri)
○ => HTA
Tulburari de vedere
● muste zburatoare
● hemianopsie
● amauroza
● cecitate
○ apar in:
■ HTA
■ embolii cerebrale:
● valvulopatii
● endocardita bacteriana

Tulburari ale somnului

● Insomnia:
○ survine in aceleasi conditii ca si dispneea nocturna a cardiacilor
● Hipersomnia:
○ caract. cordului pulmonar cronic
■ somnolenta excesiva & incoercibila nocturna
○ sdr. Pickwick (cordul pulmonar cronic la marii obezi)

Cefaleea
● HTA
● AVC
● arterita temporala de tip Horton:
○ = cefalee intensa
■ roseata pe traiectul unei artere temporale
● cord pulmonar cronic:
○ = cefalee difuza, caract. bifazic
■ apare /se acc in miezul nopti
● => dispare spre dimineata
■ <= hipoxemie
Ameteala (vertijul)
● = senzatia subiectiva de pierdere a ech, de invartire a obiectelor din jur, de
nesiguranta statica & tendinta la cadere
● apare in:
○ HTA
○ hTA
○ stenoza & insuf. aortica
○ tulb de ritm cardiac

Lipotimia & sincopa

● elem comun -> pierderea cunostintei (cateva sec → 1-3 min)
○ <= insuf. acute a irigatiei cerebrale
● Lipotimie:
○ fct cardiaca pastrata
○ debit sanguin cerebral insuficient
● Sincopa -> oprire tranzitorie a fct de pompa a inimii, cu:
○ bradicardie importanta, pana la oprirea inimii
○ absenta pulsului periferic
○ bradipnee → stop respirator
○ ↓ TA
● d = 3-4 min
○ > 5 min => decerebrare
● Clasificare:
○ De efort:
■ <= af. in care, la un efort fizic, nu poate fi crescut imediat
debitul-bataie:
● stenoza aortica & pulmonara stranse
● HTA pulmonara excesiva
○ Spontane:
■ tahicardie paroxistica
■ bloc atrioventricular total
○ Prin AVC:
■ complicatii ale stenozei mitrale
■ hemoragii
■ tromboze
■ spasme vasculare cerebrale (complicatii ale HTA)
○ Posturale/ortostatice:
■ hTA in ortostatism:
● DZ/ATS avansata
Simptome generale
● Febra:
○ Febra care apartine bolii de baza, si poate prezenta det. cardio-vasculare:
■ boli infectioase
■ septicemii acute
■ RAA
○ Febra care insoteste boala cardiovasculara:
■ infarct de miocard
■ pericardita acuta
■ tromboflebita
○ Febra care indica o complicatie a bolii cardiovasculare:
■ endocardita bacteriana subacuta
● Scaderea in greutate, in:
○ hipertiroidism
○ endocardite subacute
○ miocardita
○ insuf. cardiaca
 Examenul general

Atitudinea
● Ortopneea:
○ staza venoasa pulmonara acc:
■ insuf. ventriculara stg => cardiopatii:
● hipertensive
● ischemice
● aortice
■ stenoza mitrala stansa
● intoleranta la poz verticala <= ↑ fluxului venos spre inima
stg
○ <= ↑ stazei pulmonare
● Insuf. ventriculara dreapta -> permite bolnavului sa adopte poz orizontala
○ cord pulmonar cronic:
■ cianoza
■ edeme masive
■ dispnee
● Poz. genu-pectorala -> rugaciune mahomedana
○ => pericardita acuta exsudativa
● Poz. sezand pe vine:
○ in cardiopatiile congenitale cianogene (tetralogia Fallot)
■ reface hemodinamica dinainte de efort
● => dispneea cedeaza
● Poz. spectatorului de vitrina => angina pectorala
Faciesul
● Facies mitral:
○ in stenoza mitrala, caract prin:
■ cianoza pometilor, nasului, buzelor & urechilor
■ restul fetei -> palid
● Facies edemantiat, cu cearcane:
○ insuf. cardiaca congestiva avansata
● Facies edemantiat, albastrui-violaceu:
○ cianoza ↗ la buze, nas & pometi
■ in cordul pulmonar cronic
● Facies hipertiroidian (basedowian):
○ in hipertiroidism
● in cardiopatiile congenitale cianogene (complexe Fallot)
○ culoare cianotica a tegumentelor
■ + ↑ V buzelor
● => aspect ~ african
● in edemul pulmonar acut -> faciesul exprima:
○ anxietate
○ spaima
○ groaza
■ <= senzatie de asfixie

Cianoza
● Cianoza centrala:
○ <= ↓ de oxigenare a sangelui in plaman
○ apare in:
■ afectiuni cardiace cu staza pulmonara importanta:
● IC dreapta
● IC globala
● stenoza mitrala
● pericardita constrictiva
● insuf. tricuspidiana
● stenoza art. pulmonare
■ afectiuni cardiace congenitale cu sunt dr-stg:
● sg venos (bogat in Hb redusa) -> trece din inima dreapta in
cea stanga
● ex.:
○ atrezia tricuspidiana
 ○ tetralogia Fallot
○ pentalogia Fallot
○ defect septal ventricular
○ Caract.:
■ temp cutatanata n/↑
■ interesarea limbii & mucoasei bucale
■ nu dispare la masajul lobului urechii
● Cianoza periferica (vasculara):
○ <= utilizare ↑ a O2 la niv. tesuturilor
○ poate fi:
■ generalizata:
● staza venoasa (IC)
■ localizata:
● tulb de reglare a circ. periferice
● obliterare arteriala
● obliterare venoasa
● Tulb de circ arteriala => cianoza, cand:
○ ↓ debitul arterial:
■ arterita Burger
■ arterita aterosclerotica
■ embolii arteriale
■ tromboze arteriale
○ in soc (faza decompensata)
● Tulb. de circ. venoasa => cianoza rosie-violacee, in:
○ tulb. vasculare functionale:
■ acrocianoza (distonii neurovegetative)
■ sdr. Raynaud (cianoza extremitatitlor alterneaza cu paliditate)
■ tulb. vasomotorii secundare af. neurologice:
● tumori cerebrale
● polinevrite
● paralizii infantile
○ obstructii venoase, datorate:
■ compresiunii VCS la niv. mediastinului, asociata cu cianoza extrem.
cefalice
● -> cianoza in pelerina
■ trombozei/compresiunii venoase tumorale (+ edem)
Edemul cardiac
● Edem generalizat:
○ se datoreaza:
■ ↑ p. venoasa
■ ↑ p. hidrostatica
■ ↑ p. capilare (<= anoxie)
■ deficit de excretie apa & Na
○ Cauze:
■ IC dreapta
■ cord pulmonar cronic decompensat
■ stenoza tricuspidiana
■ insuf. tricuspidiana
■ pericardita cronica constrictiva
○ Caract.:
■ intereseaza intotdeauna reg. declive
● maleole, gambe
■ intermitent, caract. vesperal
■ dispare in repaus
■ caract progresiv → permanent
■ simetric, se modifica in fct de poz bolnavului (fav. de gavitatie)
■ alb, moale (stadii incipiente)
■ cianotic, ferm (stadii avansate)
■ poate evolua → anasarca
■ coexista cu:
● dispnee
● hepatomegalie dureroasa
● jugulare turgescente
● reflux hepato-jugular
● ↑ p. venoase
● oligurie
● Edem localizat:
○ in af. vasculare periferice (tromboflebita profunda)
○ Caract.:
■ edem alb al unui mb. inf (phlegmasia alba dolens)
■ phlegmasia cerulea dolens:
● cianotic
● marmorat
● elastic
● voluminos
○ <= staza & dilatarea retelei venoase superficiale
 ○ la palpare -> cordon venos indurat & dureros

Transpiratiile reci
● stari de soc & colaps:
○ infarct miocardic
○ tahicardii paroxistice
○ cord pulmonar acut
● insuf resp <= cord pulmonar cronic
● insuf aortica
● hipertiroidism
○ => transpiratii abundente, apoase
■ șiroiesc pe tegumente

Paloarea tegumentelor
● Generalizata:
○ Anemii:
■ endocardite acute + subacute bacteriene
○ Stari de soc & colaps:
■ infarct miocardic
■ embolii, tromboze ale marilor vase
○ HTA palida
○ insuf. aortica
● Localizata (segmentara), la extremitati, in tulb. circ arteriale:
○ Persistenta -> arterite (Burger, ATS)
○ Intermitenta -> sdr. Raynaud

Eruptii cutanate
● eritem marginat -> RAA
● petesii & echimoze:
○ RAA
○ endocardita lenta
● noduli subcutanati reumatici -> RAA
● noduli Osler -> endocardita lenta
● eritem nodos -> RAA
Modif. de culoare & temp a tegumentelor
● Paloarea & raceala:
○ <= ↓ irirgatiei cutanate (vasoconstrictie)
○ apar in stari de soc & colaps
○ pot fi loc la un mb. in cazul:
■ obstacol in circ arteriala locala:
● tromboze
● embolii
● arterite
■ spasm arterial -> sdr. Raynaud
● Roseata & caldura:
○ <= ↑ irigatia cutanata (vasodilatatie)
○ pot fi:
■ primitive -> expunere la caldura
■ secundare ↑ DC:
● sarcina
● hipertiroidism

Subicterul
● Endocardita bacteriana subacuta <= hemoliza
● IC globala <= alterarea parenchimului hepatic secundar stazei hepatice severe &
de lunga durata

Modificari pleuro-pulmonare
● Semnele fizice ale stazei pulmonare:
○ ex.:
■ insuf ventriculara stg
■ stenoza mitrala
○ apar raluri de staza de tip subcrepitant, loc. la bazele pulmonare
● Colectia de lichid in cav. pleurale:
○ Hidrotorax -> IC congestiva
○ Pleurezia stg -> infarct miocardic
Modificari digestive
● Hepatomegalia de staza:
○ Recenta:
■ = ficat moderat marit in V, moale, cu marginea inf rotunjita, S
regulata, sensibil la palpare
○ Veche:
■ = ficat mult marit, dur, marg. inf ascutita, S regulata, insensibil la
palpare
○ se intalneste in:
■ insuf. ventriculara stg
■ insuf/stenoza tricuspidiana decompensata
■ pericardita cronica constrictiva
○ Caract.:
■ reflux hepato-jugular
■ reversibilitatea sub trat cu tonice cardiace
● Ascita:
○ apare in:
■ staza portala excesiva:
● insuf ventriculara stg
● stenoza tricuspidiana
■ pericardita cronica constrictiva
■ procese trombotice portale/mezenterice

Hipocratismul digital
● endocardita bacteriana subacuta
● cardiopatii congenitale cianogene
● cord pulmonar cronic
Tipul constitutional
● Cardiopatii congenitale (cianoza, de la nastere) & stenoze mitrale stranse
(primul deceniu de viata) => det:
○ nanism
○ infantilism
○ gracilitate
● Cardiopatii congenitale:
○ => Sdr. Marfan:
■ extremitati lungi, subtiri, fusiforme (arahnodactilie)
■ artic. laxe, hiperflexibile
■ deformatii toracice
○ => Sdr. Klinefelter:
■ barbati inalti, cu mb lungi
■ ginecomastie
● Coarctatie de aorta:
○ ½ corp -> bine dezv
■ cealalta ½ -> insuf. dezv
 Examenul local

Inspectia toracelui & a reg. precordiale

1. Modificari de formă
➔ Deformari de forma globale:
◆ Boli ale scheletului toracic (cifoscolioza)
◆ Af. respiratorii (emfizem pulmonar)
● => atrag atentia asupra unor cauze de cord pulmonar cronic
➔ Deformari partiale ale toracelui (<= boli de inima):
◆ Bombarea reg. precordiale:
● = dilatare si/sau hipertrofia inimii
● apare in:
○ valvulopatii severe
○ pericardita exsudativa
● 2 conditii:
○ intr-un stadiu avansat
○ sa debuteze in primii ani de viață (cand scheletul
poate fi deformat)
◆ Bombari strict limitate:
● aspect de tumora animata de pulsatii
○ loc -> sp.i.c. II/III dr
● apar in anevrismul aortei asc/crosei
◆ Retractia (infundarea) reg precordiale:
● Simfiza pericardica (profilul incrucisat al lui Wenckebach)
○ la inspir profund -> profilul sternal se incruciseaza la
unirea ⅓ inf cu ⅔ sup
◆ <= retractia post a ap. xifoid
● Simfizele pleurale stg intinse

2. Modificarile circ. superficiale a toracelui

➔ Circ. colaterala venoasa:
◆ = ∃ obstacol pe VCS
◆ se poate insoti de:
● edem in pelerina
● cianoza in pelerina
 ➔ Circ. colaterala arteriala:
◆ = cordoane proeminente, animate de pulsatii, sit. in jurul umarului,
scapulei, partile superioare ale per. ant & lat al toracelui
◆ apar in coarctatia de aorta

3. Pulsatii vizibile in reg. precordiala

Socul apexian
● = miscarile pulsatile sit. intr-o reg. limitata, coresp. vf inimii
● Normal:
○ loc -> sp. V i.c stg, putin inauntrul liniei medioclaviculare
■ mai sus (sp. IV i.c):
● picnici
● diafragm ridicat:
○ obezi, gravide
○ ascita ↑
■ mai jos (sp. VI i.c) => astenici
● Vizibilitatea depinde de caract. contr. ventriculare & unele prop. ale
peretelui toacic (grosime & elasticitate)
○ greu vizibil:
■ obezi, emfizematosi
■ pers. cu m. pectorali ↑
■ femei cu sanii voluminoși
○ se vede ff bine la:
■ copii
■ pers. cu per. toracic subtire
○ complet mascat:
■ sediul -> in dreptul unei coaste
● Mobilitatea => deplasat:
○ la dreapta, in:
■ poz. laterala dr
■ simfiza pleurala dr
■ pleurezie masiva stg
○ la stanga, in:
■ poz lat stg (cu 2 cm)
■ simfiza pleurala stg
■ pleurezie masiva dr
○ in jos & spre stg => marirea VS
○ lipsa de mobilitate => simfizele pericardice
 Pulsatiile datorate hipertrofiei & dilatarii ventriculilor
● Marirea VS:
○ deplasarea in jos si in afara a socului apexian
○ ↑ A pulsatiilor & a S care pulseaza (insuf. aortica)
● Marirea VD:
○ <= pulsatii vizibile in unghiul epigastric, la baza apendicelui xifoid
■ semnul Hartzer

Pulsatiile arterelor mari

● normal -> rareori vizibile (devin vizibile cand sunt dilatate)
○ art pulmonara -> sp. III i.c stg
○ aorta -> sp. II i.c. drept, parasternal

Retractiile/depresiunile sistolice
● pericardita adeziva -> semnul Bradbent

Palparea reg. precordiale

● Tehnica:
○ bolnavul plasat in:
■ decubit dorsal
■ decubit lateral stg
■ ortostatism
○ intai -> cu intreaga palma aplicata pe reg. precordiala
■ apoi -> cu 2 degere (aratator & mediu) => detalii
○ pune in evidenta:
■ vf. inimii
■ pulsatii anormale in reg. toracica ant & precordiala
■ socuri & clacmente
■ freamat (<= sufluri cardiace/frecaturi pericardice)

Șocul apexian
➢ se palpeaza in sp. V i.c stg, pe linia medio-claviculara (copii - IV)
○ A palpatorie = punctiforma (< 2cm)
➢ sediul variaza:
○ decubit lateral stg -> cu 2 cm inafara
○ decubit lateral dr. -> 1 cm inauntru
 ➢ Modificari patologice:
○ Abolirea socului apexian -> pericardita exsudativa
○ Deplasarea socului apexian:
■ in jos & in afara -> hipertrofia VS
■ in afara -> hipertrovia VD
■ spre stg -> pleurezie dreapta
■ spre dr -> pleurezie stg masiva
■ in jos -> emfizem pulmonar
■ in sus:
● tumori abdominale gigante
● ascita
■ fixitate -> simfiza pericardica
○ Intensitatea socului apexian:
■ ↓ in:
● obezitate
● emfizem pulmonar
● pericardita exsudativa
● stari de soc
● miocardite
● infarct de miocard
■ ↑ in:
● boli febrile acute
● tireotoxicoza
● hipertrofie VS
● insuf. aortica ∃ o ↗ a:
○ intensitatii (choc en dome)
○ S de perceptie (choc en masse)

Pulsatiile anormale
● se datoreaza:
○ pulsatiilor vaselor gatului (reg. supraclaviculare)
○ pulsatiilor arcului aortic (foseta suprasternala)
○ pulsatiilor vaselor mari (aorta & a. pulm) => anevrism
○ pulsatiilor reg. epigastrice, imediat sub apendicele xifoid
■ => hipertrofia VD
Șocurile palpabile
● corespund inchiderii mai violente a unor valve, in:
○ stenoza mitrala:
■ = soc sistolic, coresp. ZI <= inchiderii violente a valvulei
mitrale sclerozate (ca un oblon batut de vant)
○ HTA pulmonara
■ = soc diastolic, perceput in sp. II/III i.c drept, parasternal
● <= inchiderea zgomotoasa a sigmoidelor pulmonare
○ HTA sistemica & insuf. aortica:
■ = soc diastolic in sp. II i.c. drept, parasternal
● <= inchiderea sub presiune & cu zgomot a
sigmoidelor aortice

Freamatul palpabil
● Freamatul coresp. suflurilor cardiace:
○ = senzatie de vibrare patologica perceputa la palpare, intr-o port.
limitata a reg. precordiale (~ suflu)
○ descris prima oara de Laennec -> freamat catar
■ ~ senzatia de a trece cu palma pe spatele unei pisici care
toarce
○ poate fi:
■ Sistolic:
● stenoza aortica (sp. II i.c drept)
● stenoza pulmonara (sp. II i.c stg)
● insuf mitrala (apex)
● anevrismul aortei & pulmonarei + defect septal
ventricular (zona mezocardiaca)
■ Diastolic:
● stenoza mitrala (apex)
■ Continuu (sistolo-diastolic):
● persistenta canalului aortei (sp. II-II i.c. stg,
parasternal)
● Freamatul coresp. frecaturii pericardice:
○ se palpeaza in pericardite uscate:
■ la baza inimii
■ in expir fortat
Percutia reg. precordiale
● rar -> in pericardita exsudativa
● Arie a matitatii cardiace relative:
○ zona centrala mata (A matitatii cardiace absolute)
■ cord care vine in ct nemijlocit cu peretele toracic
○ zona periferica submata
■ => partile laterale ale inimii, acoperite de lama pulmonara
○ Limite:
■ inf : linia hepato-apexiana (cord drept)
■ dr : unghiul cardio-hepatic
■ stg : axila → stern => curba spre stg: sp III i.c. stg → soc apexian

Ascultatia inimii
● Metoda:
○ Imediata: aplicarea urechii direct pe torace
○ Mediata: prin intermediul stetoscopului
● Tehnica -> corect:
○ evitarea interferentei cu alte zgomote, in perfecta liniste
○ examinatorul -> la dreapta bolnavului
○ examenul => in 3 pozitii:
■ decubit dorsal (focarul mitralei)
■ decubit lateral stg (leziuni mitrale)
■ in sezut, putin aplecat inainte & in apnee postexpiratorie (focarul
aortei)
○ reperarea vf inimii prin palpare
○ reperarea in timp a celor 2 pauze (sistolica & diastolica)
■ => integrare zg supraadaugate & sufluri
○ fixarea zg & suflurilor prin raportare la pulsul carotidian/radial
○ analiza calitatii zg & suflurilor:
■ frecventa
■ durata
■ intensitate
○ cercetarea influentei respiratiei & efortului
○ urmarirea periodica a unei succesiuni precise a focarelor de ascultatie
Focarele & ariile de ascultatie a inimii
➢ Focarele clasice de ascultatie:
○ Focarul mitral: la apex
○ Focarul tricuspidian: baza apendicelui xifoid
○ Focarul pulmonar: la extremitatea sternala a sp. II i.c. stg
○ Focarul aortic: la extrem sternala a sp. II i.c drept
○ Focarul lui Erb: la extrem sternala a sp. III i.c stg (orif. aortic)
○ Focarul mezocardiac: la extrem. sternala a sp. IV i.c stg (orif. mitral)
➢ Ariile de ascultatie:
○ Aria ventriculara stg:
■ loc -> in jurul sediului socului apexian
■ se asculta zg & suflurile care iau nastere in VS (+ ap. valvular
mitral)
○ Aria ventriculara dr:
■ = ⅓ inf a sternului + zona de 2 cm la dr & stg sa
■ se asculta zg & suflurile care iau nastere in VD (+ ap. valvular
tricuspidian)
○ Aria aortica: sp. II i.c dr → pct Erb
■ se asculta suflurile valvulopatiilor aortice
○ Aria pulmonara:
■ loc -> sp. III i.c stg parasternal
■ se asculta suflurile valvulopatiilor pulmonare

Zgomotele cardiace normale

➢ = vibratii sonore, neregulate, rezultate din activitatea inimii
➢ normal => 2 zgomote:
○ Z1 (sistolic) & Z2 (diastolic)
■ intre Z1 - Z2 => sistola (pauza mica)
■ intre Z2 - Z1 => diastola (pauza mare)
➢ copii & tineri -> Z3
➢ Diferentiere clinica => prin:
○ Z1 = concomitent cu unda de puls palpata la radiala/carotida
○ succesiunea in timp:
■ Z1 se aude dupa pauza diastolica lunga (marea tacere)
■ Z2 -> dupa mica tacere
○ caract fizice:
■ Z1 -> mai intens la vf, durata >, tonalitate joasa
■ Z2 -> mai intens la baza, durata <, tonalitate inalta
➢ Zgomotul I:
○ marcheaza inceputul sistolei ventriculare
○ = sunet cu tonalitate joasa & durata mai lunga (0,1-0,16s)
○ in geneza sa intervin factori:
■ valvulari (inchiderea valvulelor A-V)
■ musculari (contr. m. ventricular)
■ vasculari (distensia aortei & pulmonarei)
■ sanguini (vibratii ale coloanei de sange)
➢ Zgomotul II:
○ produs de inchiderea valvulelor sigmoide aortice si pulmonare
○ d = 0,09-0,1 s
○ marcheaza sf sistolei & incepulul diastolei ventriculare
○ se aude mai bine la baza inimii (sp. II i.c stg & dr)
○ 2 comp:
■ Componenta aortica a Z2 = extensia unor vibratii ale aortei
ascendente & valvulelor sigmoide aortice, care apar imediat
dupa ce acestea din urma s-au inchis
■ Componenta pulmonara a Z2 = fen ~, la nivelul valvulei
sigmoide pulmonare
● distanta dintre ele:
○ ↑ in inspir
○ ↓ in expir
■ > 0,02-0,03 s => dedublare a Z2
➢ Zgomotul II:
○ coincide cu faza de umplere rapida a ventriculilor, la inceputul
diastolei
○ se datoreaza vibratiilor produse de peretii ventriculari
○ se aude numai la copii & tineri < 20-25 ani (perete toracic subtire)
➢ Zgomotul IV (zg. atrial):
○ coincide cu sistola atriala
○ se produce tardiv in diastola ventriculara (presistolic)
○ se datoreaza vibratiilor produse in ventriculi in timpul sistolei
atriale
○ se percepe la tineri (mai rar decat Z3)
Modificarile zg cardiace fundamentale
➢ Diminuarea I zg cardiace:
○ Extracardiace:
■ emfizem pulmonar
■ pleurezie stg
■ obezitate
■ musculatura dezvoltata
■ femei cu sani voluminosi
● => ↓ ambele zgomote
○ Cardiace:
■ modif in:
● contractia miocardului
● ap. valvulare
○ => ↓ unui zgomot
■ ↓ Z1:
● ↓ F de contractie a inimii:
○ miocardite acute
○ infarct de miocard
○ IC severa
○ colaps posthemoragic
● incapacitatea valvulelor de a se inchide (insuf.
mitrala)
● blocul de ramura stg
■ ↓ Z2:
● lezare a valvulelor semilunare:
○ stenoza aortica
○ stenoza pulmonara
■ exceptie -> pericardita exsudativa (ambele)
➢ Accentuarea I zg cardiace:
○ Acc. I ambelor zgomote:
■ stari de activitate ↑ a inimii din cauze:
● fiziologice (efort, emotii, sarcina)
● patologice (hipertiroidism, boli febrile)
○ Acc Z1:
■ stenoza mitrala
■ tahicardii
■ extrasistole (umplere diastolica a ventriculelor ↓)
■ bloc A-V (zgomot de tun <= suprapunerea intermitenta a
contr. auriculare cu cea ventriculara)
 ○ Acc Z2:
■ hipertensiunii din aorta sau art. pulmonara
■ modif. elasticitatii peretilor arterelor mari
● ↑ Z2 in aria aortica:
○ HTA sistemica
○ aortita luetica (caract. metalic)
○ insuf. aortica
○ anevrismul aortei ascendente
● ↑ Z2 in aria pulmonara:
○ in prezenta HTA pulmonara:
■ stenoza mitrala
■ cardiopatii congenitale cu sunt stg-dr
➢ Dedublarea zgomotelor cardiace:
○ = perceperea, in loc de un singur zgomot, a 2 zgomote foarte
apropiate intre ele
○ Dedublarea Z1:
■ = asincronism intre inchiderea valvei mitrale si tricuspide
● insuf. aortica
● extrasistole
● stenoza mitrala
● bloc de ramura
● fiziologic, la copii
○ Dedublarea fizioloica Z2:
■ normal -> in inspir, ∃ o dedublare a Z2, explicata prin:
● ↑ reintoarcerii venoase <= p. negativa intratoracica
○ => ↑ V sistolic al VD
■ intarzierea inchiderii sigmoidelor
pulmonare
■ caract. prin 3 elem.:
● precesiunea componentei aortice (mai puternica)
fata de cea pulmonara (mai slaba)
● d mica intre cele 2 componente ale Z2
● variabilitatea acestor distante cu respiratia
○ Dedublarea patologica, larca a Z2:
■ persista si in expir, dar e mai mare in inspir
● <= intarzierea inchiderii sigmoidelor pulmonare
■ se constata in afectiuni ale inimii:
● drepte:
○ bloc de ramura dreapta
○ stenoza pulmonara
● stangi:
 ○ insuf. mitrala
○ defect septal ventricular
○ Dedublarea fixa a Z2:
■ intervalul dintre cele 2 comp nu e influentat de respiratie
■ apare in defectul septal atrial
● = anuleaza efectele normale ale respiratiei asupra
umplerii celor 2 atrii
○ => suprima asincronismul fiziologic
ventricular produs de respiratie, dedublarea
ramanand fixa
○ Dedublarea paradoxala (rasturnata):
■ o intarziere in inchiderea sigmoidelor aortice => sit.
paradoxala:
● componenta pulmonara o precede pe cea aortica
○ in inspir -> se apropie/se contopesc
○ in expir -> se distanteaza
■ Cauze:
● bloc de ramura stg
● stenoza aortica
● persistenta canalului arterial
● rar:
○ criza de angina pectorala
○ HTA severa
○ cardiomiopatii