INGRIJIREA PACIENTULUI CU BRONSITA ACUTA

Definitie:
1. Este o inflamatie acuta a mucoasei bronsice, interesand de
obicei bronhiile mari si mijlocii; cand afecteaza si traheea se
numeste traheobronsita.(Marcian)
2. Este o inflamatie acuta a mucoasei bronsice, interesand de
obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent traheea
(traheobronsita).(Borundel)
Circumstante de aparitie:
- se intalneste frecvent in numeroase boli: TBC pulmonar,
dilatatia bronhiilor, cancerul bronho-pulmonar, gripa etc.
Factori favorizanti: frigul, fumul, praful,umiditatea,
excesul de tutun, eforturile vocale.
Factori infectiosi: virusuri, bacteria, pneumococi,
streprococi, stafilococi, Haemophilus influenza;
Factori alergici: inhalarea unor substante iritante (clor,
amoniac, fum de tutun, etc)

Din punct de vedere etiologic,bronsitele acute se clasificate in:

- Bronsita acuta virala– este cea mai frecventa,– apare
in special in anotimpul rece– virusuri incriminate: virusuri
gripale, virusuri paragripale, adenovirusuri, enterovirusuri.
- Bronsita acuta bacteriana– apare, de obicei in
evolutia unei bronsite acute virale, prin suprainfectarea
acesteia cu flora din regiunea orofaringiana (care populeaza in
mod normal nazofaringele): pneumococi, streptococi
1
 - Bronsita acuta chimica se produce prin iritatia cailor
respiratorii in urma expunerii accidentale sau profesionale la
diverse substante chimice: praf, ciment,fum de tutun, gaze
iritante, clor, vapori de acizi, amoniac sau acetona etc.
Bronsita acuta se declanseaza de obicei datorita unei infectii
virale, care poate fi agravata de influente de mediu (poluare,
fum de tigara,etc) sau de suprainfectii bacteriene.Cand
aceasta infectie apare, caile respiratorii se inflameaza
producand mai multa secretie ca de obicei. Inflamatia
impreuna cu mucusul produs obstructioneaza respiratia.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
- boala debuteaza cu catar al cailor aeriene superioare
(rino faringian) care dureaza 1-3 zile si se poate manifesta :
– obstructie nazala si rinoree, stranut, lacrimare
– secretie nazala (rinoree), cefalee, dureri sinuzale,
– disfagie, faringe rosu,
– disfonie, tuse seaca, voce ragusita
- tuse uscata, spasmodica, initial, ulterior productiva,
cu sputa mucoasa (bronsite virale) sau mucopurulenta (de
culoare galben-verzuie, in bronsitele bacteriene)
- durere (arsura) retrosternala
- mialgii (dureri musculare)
- stare subfebrila, initial, ulterior febra moderata
- expectoratie mucoasa sau mucopurulenta
2
 - dispnee si/sau cianoza apar atunci cand se asociaza
un sindrom obstructiv de cai aeriene superioare (ex: crupul)
sau de cai aeriene intrapulmonare, in special mici
(bronsiolita), dar si mari si medii, atunci cand intervine
bronhospasmul (bronsita acuta astmatiforma)
- alterarea moderata a starii generale
Investigatii clinice si paraclinice:
- Examenul fizic evidentiaza murmur vezicular normal,
raluri ronflante si sibilante, initial, iar ulterior subcrepitante
- Examen paraclinic:
- Examen radiologic pulmonar este fara
modificari in bronsita acuta, dar se efectueaza pentru a
exclude o pneumonie.
- Examenul bacteriologic al sputei - in
bronsitele bacteriene pune in evidenta flora orofaringiana
- nu se efectueaza decat la pacienti tratati sau daca
bronsita acuta a aparut in cursul spitalizarii pentru o alta
afectiune
- Examenul virusologic al sputei consta in izolarea
virusului pe culturi de tesut si teste serologice (dozarea
anticorpilor antivirali).
- Examenul sangelui- hemograma poate
evidentia leucopenie (in viroze) sau leucocitoza (in
infectiile bacteriene), VSH,etc
- Spirometrie
In majoritatea cazurilor, medicul poate pune diagnosticul de
bronsita pe baza istoricului bolii, a simptomelor pe care le
prezinta pacientul si a examenului clinic.
3
PROBLEME DE DEPENDENTA
 intoleranta (scaderea tolerantei) la activitate, la efort fizic
 alterarea respiratiei
 obstructia cailor respiratorii
 diminuarea schimburilor gazoase
 alerarea mucoasei nazale
 altererea confortului
 perturbarea somnului
 hipertermie
 potential de alterare a nutritiei
 potential de deshidratare
 deficit de autoingrijire
 alterarea echilibrului hidric
 alterarea comunicarii
 potential de complicatii: bronsiolite acuta, bronsita
cronica, bronhopneumonie, BPOC, astm bronsic
 deficit de cunostinte in legatura cu:
- boala si cauzele ei
- tratamentul, regimul alimentar si de viata
- cresterea riscului de complicatii
- importanta examenului periodic
STABILIREA OBIECTIVELOR
Vizeaza:
 asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului
 asigurarea conditiilor de mediu favorabile
4
 pacientul sa comunice eficient senzorial si afectiv
 diminuarea gradului de neliniste, anxietate
 combaterea infectiei
 eliberarea cailor respiratorii
 imbunatatirea respiratiei
 favorizarea ventilatiei pulmonare
 ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice
 diminuarea intensitatii durerii
 pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal
colorate
 supravegherea functiilor vitale si vegetative
 mentinerea unei stari nutritionale adecvate
 mentinerea echilibrului hidric si hidroelectrolitic
 mentinerea igienei corporale
 imbunatatirea si acceptarea imaginii de sine
 ameliorarea tolerantei la effort
 imbunatatirea participarii la activitati
 prevenirea complicatiilor
 educarea pacientului si familiei
Interventii:
- asigurarea conditiilor de mediu: temperatura 22-
24°C, luminozitate, umiditate 50%, camera aerisita, curata,
- se asigura imbracaminte adecvata si lenjerie de pat curate
- se asigura un mediu de Securitate
- asigurarea igienei corporale
5
 - igiena tegumentelor si mucoaselor, in special bucala si
nazala
- asigurarea repausului la pat
- asigurarea pozitiei care faciliteaza expansiunea
pulmonara
- administrare de oxigen- daca este cazul
- ajuta pacientul sa inteleaga ca starea de anxietate este
legata de procesul de boala
- administrarea de lichide pentru fluidificarea secretiilor
- aplicarea masurilor de mobilizare a secretiilor: drenaj
postural si tamponament
- invatarea pacientului sa expectoreze in scuipator
- asistenta medicala isi rezerva mult timp pentru a sta de
vorba cu pacientul, ii ofera posibilitatea sa-si exprime
gandurile
- incurajarea pacientului pentru a-si imbunatatii imaginea
de sine
- sprijina pacientul in desfasurarea unor activitati zilnice, il
stimuleaza sa-si asume anumite responsabilitati
- identifica, impreuna cu acesta, factorii care favorizeaza
cresterea tolerantei la activitate
- incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru
mentinerea tonusului muscular
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor
fundamnetale si incurajarea lui sa participe la ingrijiri
prin cresterea graduala a activitatii in functie de toleranta
- diminuarea intensitatii durerii prin asigurarea unei
pozitii care sa nu accentueze durerea
- masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative
- observarea starii generale
- informarea medicului asupra eventualelor modificari
survenite in starea generala a pacientului
- participarea la examinarea medicala a pacientului
6
 - pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru anumite
investigatii paraclinice: radiografii pulmonare, recoltarea
probelor biologice (sange) si patologice (sputa) indicate de
medic
- echilibrare hidrica si nutritionala
- asigurarea dietei prescrise si verificarea tipului de regim
- asigurarea unui regim adecvat cantitativ si calitativ, daca
este posibil se tine seama de preferintele bolnavului:
alimentatia trebuie sa fie substantiala, bogata in calorii si
vitamine, initial alimentatie lichida si semilichida in
perioadele febrile, cu aport caloric corespunzator
necesitatilor, treptat se trece la o alimentatie normala.
- asigurarea unei cantitati suplimentare de lichide
calde avand invedere pierderile prin febra, polipnee,
transpiratii (2-3 l/24h) ( ceai,compot, supa , lapte)
- supravegheaza respectarea regimului alimentar
- cantareste pacientul cu acelasi cantar, la aceasi ora , in
aceleasi conditii, noteaza greutatea
- asigura servirea igienica a alimentelor
- administrarea tratamentului prescris:
Tratament profilactic:
– masuri igieno-dietetice: alimentatie echilibrata, evitarea
expunerii la rece, intreruperea fumatului, eliminarea din
mediu a factorilor poluanti, tratamentul refluxului
gastroesofagian, etc
– vaccinarea antigripala in sezonul rece, in special a
varstnicilor, copiilor si tinerilor , persoanelor tratate cuBPOC
– chimioterapie profilactica

7
Tratament curativ:
1. Tratament antibiotic
In bronsite bacteriene sau in cele virale sau chimice
suprainfectate, la cei cu BPOC care fac o bronsita acuta.
Tratamentul se face cu antibiotice active pe flora
orofaringiana obisnuita:- Eritromicina 1,6-2 g/24h I 4 prize
sau- Biseptol 160-320 mg trimetropim/24h, in 2 prize;-
Tetraciclina 1-2 g/24 ore, in 4 prize- Penicilina G 3,2-4 mil
U.I./24 h, in 2-4 prize.Pentru bolnavii cu BPOC, care fac
o bronsita acuta, deoarece germenele cel mai frecvent
implicat este Haemophilus influenzae, tratamentul se face
cu:o Ampicilina 4g/24h, in 4 prize sau o Amoxicilina 1-2
g/24h, in 2-4 prize.
Pentru bolnavii spitalizati, care fac o bronsita acuta, pentru
cei tarati,cu alte boli cronice, tratamentul se poate face dupa
examenul bacteriologic al sputei
2.Tratament simptomatic si patogenic
In faza uscata a tusei se pot administra dionina si codeina:
Codeina 1 cp de 3-4 /zi sau Rp:Dionoina:
In faza umeda, productiva, se pot utiliza solutii
mucosecretolitice:
-Bromhexim (Brofimen) 48 mg/zi, solutie sau tablete
- Mucosolvin (Ambroxol) 20-30 picaturi, de 2-3 ori/zi.
Daca pacientul prezinta febra sau subfebrilitate se pot
administra
Hipotensoare/antipiretice
-Aspirina 2-3 cp/zi
- Paracetamol 3-4 cp/zi
8
Daca bolnavul prezinta sindromul obstructiv se pot
administra
bronhodilatatoare:
- Eufilina 100mg de 3 ori/zi
- Salbutamol 8- 16 mg/zi, in 2-4 prize
- Hemisuccinat de hidrocortizon 100-200 mg/zi i.v.
3.Masuri igieno-dietetice:
- umezirea aerului din camera in care sta bolnavul
- ingestie de lichide calde (ceai, compot, supa, lapte )
2-3 l lichid/24h.
Educatia pacientului privind
– semnele de recunoastere a eventualelor complicatii(
febra,scaderea tolerantei la efort, intensificarea durerii
toracice,dispnee, modificari ale sputei, etc)
– masuri de prevenire a transmiterii infectiei
– necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea
secretiilor
– importanta expectorarii sputei
– alternarea periodelor de activitate cu perioadele de repaus
– efectuarea exercitiilor respiratorii
– necesitatea unei igiene riguroase
– toaleta cavitatii bucale dupa expectorare
– evitarea factorilor favorizanti acutizarii
– administrarea tratamentului la domiciliu
– necesitatea curelor balneo-climaterice