ASTRUP: pH= pCO2= mmHg , pO2= mmHg , HCO3 = mmol/L, BE= mmol/L, Na=

mmol/L, k= mmol/L, Glicemie= mg%, Hb= g %, Hct= %

asistenta medicala la nastere si postnatala a nou-nascutului

NOU-NASCUT SEX: DATA NASTERII: ORA: PREZENTATIE: craniana NASTERE : pe cale

naturala
GREUTATEA LA NASTERE: g LUNGIMEA: cm PC: cm PT: cm
SCOR
APGAR LA: 1' / 9 5/10
VG= sapt
ANTECEDENTE PRENATALE: mama ani, G P , sarcina monitorizata, evolutie fiziologica.
PERIOADA DE DILATARE: ore; EXPULZIE: minute ; MR ; MANOPERE DE REANIMARE:
dezobstructia CRS.
EXAMEN OBIECTIV LA INTERNARE: NN la termen. Stare generala buna, tegumente curate,
normal colorate, tesut celular subcutanat normal reprezentat, craniu cu suturi normale,
FA= cm, respiratii normale, eficiente, FR= resp/min, MV prezent simetric pe ambele arii
pulmonare, AV= batai/min, zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri cardiace
sau zgomote supraadaugate, cavitate bucala de aspect normal, BO sidefiu, gelatinos,
abdomen moale, fara organomegalie, orificiul anal permeabil, OGE de tip , tonus
fiziologic, plans viguros, reflexe arhaice prezente, extremitati fara anomalii vizibile clinic
TRATAMENT: toaleta BO cu alcool sanitar, profilaxia oftalmiei gonococice cu sol oftalm.
gentamicina 0,5% si a bolii hemoragice neonatale cu fitomenadion, monitorizarea
functiilor vitale, icterului, alimentatiei si curbei ponderale
EPICRIZA :
Dupa ingrijirile acordate nou-nascutului la sala de nasteri ( confort termic, stimulare
tactile, DCRS ) nou-nascutul stabilizat cardio-respirator si neurologic, cu stare generala
buna, se interneaza in sectia Neonatologie.
Examenul obiectiv la internare releva relatii normale.
Adaptarea nou-nascutului la viata extrauterina a fost buna.
S-a efectuat profilaxia oftalmiei gonococice cu sol oftalmica cu gentamicina0,5% si a
bolii hemoragice neonatale cu fitomenadion si s-a asigurat confortul termic, toaleta BO,
monitorizarea functiilor vitale, alimentatiei si a curbei ponderale zilnic. Evolutia a fost
buna cu scadere fiziologica in greutate, icter fiziologic.
Se externeaza cu stare generala buna, tegumente curate cu icter in resorbtie, BO
mumifiat, respiratii normale, FR=45-47 resp/min, MV prezent, cord relatii normale, AV=
135batai/min, abdomen suplu, ficat-splina in limite normale, scaune de lapte, tonus bun,
motilitate activa si reflexe arhaice prezente, manevra Ortolani-Barlow negativa, curba
ponderala ascendenta, toleranta digestive buna
GREUTATEA LA EXTERNARE:
TESTARE HIPOTIROIDISM SI FENILCETONURIE:
SCREENING AUDITIV:
US /
UD /
VACCINARE AHB EUVAX B seria 14012 cu data expirarii in AUG. 2017 efectuat in data de
VACCINARE BCG- seria 992-2 cu data expirarii in FEB. 2017 efectuat in data de
COD UNIC DE VACCINARE :001421BN

RECOMANDARI: - ALIMENTATIE : naturala ,, la cerere";

- INGRIJIREA BONTULUI OMBILICAL: toaleta BO cu alcool sanitar;
- PROFILAXIA RAHITISMULUI : vit D3 2pic/ /zi( nu s-a eliberat );
- VACCINARI :

CONFORM

P.N.I. ;

- IGIENA tegumentelor, baia zilnica a nou nascutului,

- SUPRAVEGHERE atenta din partea MF

Deoarece prezenta risc infectios ( ) nou-nascutul a fost tinut sub observatie clinica,
s-a introdus din prima zi de viata antibioterapie profilactica cu ampicilina 150 mg/Kgc/zi iv
si a fost investigat hematologic si inflamator. Desi starea generala a copilului a fost buna,
investigatiile paraclinice au confirmat suspiciunea unei boli infectioase congenitale ( CRP
pozitiv, prezenta neutrofilelor nesegmentate in tabloul citologic periferic ), motiv pentru
care se asociaza in tratament si gentamicina in doza de 5 mg/Kgc/zi iv timp de zile,cu
evolutie clinica si biologica buna (negativarea CRP dupa zile de tratament ).

Deoarece prezenta risc infectios ( ) nou-nascutul a fost tinut sub observatie clinica, s-a
introdus din prima zi de viata antibioterapie profilactica cu ampicilina 150 mg/Kgc/zi iv si
a fost investigat hematologic si inflamator. Investigatiile paraclinice nu au confirmat
suspiciunea unei boli infectioase congenitale ( CRP negativ, absenta neutrofilelor
nesegmentate in tabloul citologic periferic ), stare clinica s-a mentinut buna, motiv pentru
care se suspenda antibioterapia profilactica

EPICRIZA PREMATURI:
recuperare nutritionala
ANAMNEZA
-nascut pe cale naturala la VG de saptamani, cu greutate mica la nastere GN=
g, L= cm,
- adaptare buna la viata extrauterina
FACTORI DE RISC
prematuritate, greutate mica la nastere
Epicriza
Sugar in varsta de zile, nascut pe cale naturala la VG de saptamani, cu
greutate mica la nastere GN= g, L= cm, PC= cm, PT= cm, Apgar , cu adaptare
buna la viata extrauterina se interneaza la varsta de zile in Compartimentul
Prematuri pentru recuperare nutritionala.
La internare: stare generala buna, afebril, aspect clinic de prematur, tegumente
curate cu icter in rezorbtie, respiratii normale, regulate , FR= resp/min, MV
prezent, cord cu AV= batai/min, fara sufluri sau zgomote supraadaugate, puls
periferic prezent, abdomen suplu, elastic, BO mumifiat, ficat si splina in limite
normale, scaun de lapte, alimentat natural cu toleranta digestiva buna, tonus
relativ bun, reflexe arhaice prezente, Gi= g, L= cm, PC= cm, PT= cm.
Pe parcursul internarii a urmat tratament cu vit. C, vit.E, vit D3, vitamin
Complex B zilnic po si acid folic 1 mg/saptamana po ; au fost monitorizate functiile
vitale, icterul, alimentatia si curba ponderala.. A fost alimentat natural , cu apetit
bun, toleranta digestiva buna si curba ponderala ascendenta.
Se externeaza cu stare generala buna, afebril, tegumente si mucoase curate,
rozate, respiratii regulate, FR= resp/min, MV prezent bilateral, cord- fara sufluri
cardiace, AV= batai/min, abdomen suplu, plaga ombilicala cicatrizata, scaun de
lapte, comportament neurologic normal, manevra Ortolani-Barlow negativa,
toleranta digestiva buna si curba ponderala ascendenta.Gext.= g, L= cm, PC=
cm, PT= cm.
A fost vaccinat BCG cu vaccin seria 992-2 cu data expirarii in FEB. 2017, in
data de si testat pentru hipotiroidism si fenilcetonurie in data de .
Screening auditiv efectuat in
; US= UD/ PASS.
RECOMANDARI: - ALIMENTATIE naturala la cerere
- IGIENA tegumentelor, baie generala zilnica
- INGRIJIREA BONTULUI OMBILICAL: toaleta BO cu alcool sanitar;

- PROFILAXIA RAHITISMULUI : vit D3 2pic/ /zi( nu s-a eliberat )

- VACCINARI : CONFORM
P.N.I. ;
- PROFILAXIA anemiei precoce a sugarului nascut prematur cu
preparate cu fier ( Ferrum Haussmann ), incepand cu varsta de 6-8 saprtamani, asociat cu
acid folic 1 mg/saptamana
- SUPRAVEGHEREA dezvoltarii neuropsihomotorii a copilului, de catre
Cabinetul de Neurologie Pediatrica Policlinica Bistrita ( D-na Dr Zapartan ).
- control oftalmologic pentru screening-ul retinopatiei prematurului, la
varsta de 4-6 sapamani la Clinica de Oftalmologie Cluj ( D-na Dr Stefanut ), cu fisa
oftalmologica si bilet de trimitere de la MF, dupa programare telefonica prealabila ( tel=
vezi fisa )
- SUPRAVEGHERE atenta din partea MF

ALIMENTATIA PARENTERALA A NOU-NASCUTULUI LA TERMEN

BOLNAV
( DUPA GHID MS )

1. Introducere
Nou-nascutii la termen bolnavi aflati n sectia de terapie intensiva care din diferite motive nu pot f
alimentati enteral vor necesita initial alimentatie parenterala (AP) pna cnd vor putea sa-si asigure
necesarul nutritional pe cale enterala.
Scopul nutritiei parenterale este de a asigura sufcienti nutrienti pentru a sustine o rata de
crestere si dezvoltare normale.cu recuperarea mai rapida si reducerea duratei
de spitalizare

2. Obiective
Ghidul se adreseaza tuturor celor implica n ngrijirea nou-nascutilor medici si asistente medicale din
specialitatile neonatologie, pediatrie, chirurgie pediatrica.
Acest ghid urmareste cresterea calitatii actului medical prin:

- reducerea variatiilor n practica medicala (cele care nu sunt necesare)

- aducerea n actualitate a unei probleme cu impact asupra sanatatii nou-nascutilor, sugarilor si copilului
- integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)
- ghidul constituie un instrument de consens ntre clinicieni
- ghidul protejeaza practicianul din punctul de vedere al malpraxisului
- armonizarea practicii medicale romnesti cu principiile medicale international acceptate.

DEFINITII:
Nou-nascutul la termen este nou-nascutul cu vrsta de gestatie (VG) cuprinsa ntre
37 si 41 de saptamni de sarcina
Nou-nascutul bolnav este nou-nascutul care prezinta stare generala alterata, cu
afectarea unuia sau mai multor organe sau sisteme: neurologic, digestiv, respirator,
reno-urinar, cardio-circulator sau hematologic.
Alimentatia parenterala reprezinta asigurarea nevoilor nutritionale prin administrarea
endovenoasa a nutritientilor
Alimentatia parenterala totala (APT) reprezinta administrarea exclusiv intravenoasa a nutrientilor (glucide,
aminoacizi, lipide,
minerale, vitamine) necesari metabolismului si cresterii.

Alimenta_ia parenterala partiala reprezinta completarea nutritionala pe cale venoasa

a unei nutritii enterale suboptimale pentru o crestere si dezvoltare normale

Alimenta_ia enterala minima (AEM) (sau priming sau alimentatia enterala precoce

sau alimentatie trofca minima), reprezinta administrarea unor mici cantitati de lapte
pe cale enterala n paralel cu alimentatia parenterala
Cateterizarea unei vene centrale este pozitionarea unui tub/cateter direct n vena
respectiva.
Cateterizarea percutana a unei vene centrale este pozitionarea unui tub/cateter ntr-o
vena centrala prin abordul unei vene periferice.
Cateterizarea unei vene periferice este pozitionarea unui tub/cateter n vena
respectiva.
Metabolismul bazal reprezinta cantitatea de caldura produsa n organism timp de o
ora pe metru patrat de suprafata corporala n conditii bazale
Clearance-ul unei substante este cantitatea eliminata pe minut din acea substanta
raportata la concentratia sa plasmatica
Hipoglicemia neonatala reprezinta scaderea valorilor glicemiei sub 40 mg/dl sau sub
2,5 mmol/l
Hiperglicemia neonatala reprezinta cresterea nivelului seric al glucozei la peste 125
mg% (peste 6,9 mmol/l) la nou-nascutul la termen

 Hipocalcemia neonatala este defnita de valori ale calciului seric total sub 7 mg/dl si
ale calciului seric ionic sub 4 mg/dl
Hipercalcemia reprezinta cresterea nivelului seric al calciului total peste 11 mg/dl
(2,77 mmol/l) si a calciului ionic peste 5,4 mg/dl (1,36 mmol/l)[27].

mg/dl

Hipomagneziemia neonatala este defnita de valori ale magneziului seric sub 1,6

INDICATIILE ALIMENTATIEI PARENTERALE

Standard:
1. Medicul trebuie sa indice alimentatia parenterala partiala sau totala n cazul oricarui
nou-nascut la care nu se poate realiza un aport nutritional enteral optim
2. Medicul trebuie sa calculeze zilnic, individualizat, necesitatile fziologice ale nou-nascutului
bolnav.
3. Medicul trebuie sa calculeze compozitia AP pentru fecare nou-nascut n functie de
de patologie, greutatea nou-nascutului, VG, vrsta postnatala, parametrii vitali si investigatiile paraclinice
Indicatii ale alimentatiei parenterale totale la nou-nascutul la termen
- varsaturi bilioase, n special daca sunt asociate cu distensie abdominala, absenta tranzitului
intestinal, perete abdominal lucios si circulatie venoasa evidenta (pot semnifica malformatii de tub digestiv,
abdomen acut chirurgical sauu EUN )
- varsaturi incoercibile
- nou-nascutii cu hemoragie digestiva superioara (pot f prezente ulceratii gastrice sau ulcer
gastric perforat)
- nou-nascutii cu malformatii congenitale digestive vizibile sau evidentiate prin investigatii: atrezie
de esofag, atrezie ano-rectala, hernie diafragmatica, omfalocel, laparoschizis, alte malformatii
digestive care mpiedica alimentatia enterala
- detresa respiratorie severa (tahipnee peste 80 respiratii/minut, ventilatie mecanica)
- asfxia perinatala severa si complicatiile sale
- coma
- soc
- nou-nascutii cu suspiciune clinica de boala metabolica congenitala
- nou nascutii diagnosticati cu boli metabolice congenitale, n fazele acute: defecte ale
metabolismului aminoacizilor (n special boala urinilor cu miros de sirop de artar si defectele
metabolismului aminoacizilor din ciclul ureei pot necesita alimentatie parenterala), defecte ale
metabolismului glucidelor, defecte ale metabolismului acizilor organici
Recomandare Se recomanda ca medicul sa indice APT nou-nascu_ilor care nu pot f alimenta_i
enteral conform indicatiilor de mai sus

Indicatiile alimentatiei parenterale partiale la nou-nascutul la termen

- detresa respiratorie moderata tahipnee sub 80 respiratii pe minut

- ventilatie mecanica
- convulsii
- crize de apnee
- sepsis
- diaree severa cu deshidratare
- asfxia moderata fara complicatii
- sindroame de malabsorbtie
Recomandare Se recomanda ca medicul sa indice alimentatia parenterala partiala nou-nascutilor cu aceasta
patologie
pentru ca la aceste categorii de nou-nascuti alimentatia enterala nu se poate realiza n exclusivitate. La nounascutul la termen ventilat mecanic se poate initia alimentatia enterala n cazul n care starea clinica o permite,
continund n paralel AP

Conduita profilactica
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie AP nou-nascutului la termen bolnav astfel nct sa asigure:
- scaderea fziologica n greutate de 10-15 % din greutatea de la nastere n primele 3-5 zile de
viata
- recuperarea greutatii de la nastere la 7-14 zile de viata
- mentinerea electrolitilor serici la valori normale
- evitarea oliguriei si poliuriei
- tranzitia graduala la alimentatia enterala
- asigurarea unei cresteri minime de 20 g/ similararatei cresterii nou-nascutului sanatos[3,28].
Recomandare
Se recomanda ca n cazul nou-nascutului la termen bolnav care necesita AP medicul sa prescrie initial un
aport energetic de 40-60 kcal/kgc/zi.care este sufcient pentru a acoperi cheltuielile bazale, dar nu este
sufcient pentru crestere. Depozitele de energie se concretizeaza n depozite de grasime si de masa musculara si
necesita un aport nutritional cu valoare energetica mai mare de 40-60 kcal/kgc/zi[28,32,33].
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa creasca zilnic aportul energetic pna la atingerea
necesarului energetic optim pentru crestere, de 90-120 kcal/kg/zi pentru ca nou-nascutii bolnavi au nevoie de obicei de
un aport energetic mai mare n comparatie cu nou-nascutii sanatosi. Pentru a evita catabolismul sunt necesare
minimum 40 kcal/kgc/zi. Pentru crestere sunt necesare minimum 80 kcal/kgc/zi[34].
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa tina cont de faptul ca n anumite patologii cronice neonatale necesarul
energetic este mai mare, tinta find, n aceste situatii, de 130-150 kcal/kgc/zi.; consumul energetic creste mult n
conditi patologice precum: boli cardiace cronice (malformatii, insufcienta cardiaca), boli pulmonare cronice,
pulmonare cronice, boli renale
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie nou-nascutului la termen bolnav o alimentatie enterala si/sau
parenterala care sa asigure un aport glucidic de 8-14 g/kgc/zi astfel nct aportul de carbohidrati sa asigure 56% din
pulmonare cronice,boli renale.

Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie nou-nascutului la termen bolnav o alimentatie enterala si/sau
parenterala care sa asigure un aport glucidic de 8-14 g/kgc/zi astfel nct aportul de glucide sa asigure 56% din totalul
de calorii.. Un aport de minim 9 g/100 kcal este necesar pentru sustinerea proceselor oxidative la nivelul SNC
Medicul trebuie sa prescrie nou-nascutului la termen bolnav o alimentatie enterala si/sau parenterala
care sa asigure necesarul zilnic de proteine care este de 1,8-2,2 g/kgc/zi, corespunznd la 7-16% din totalul de calorii
Un aport proteic mai mare 3 g/100 kcal creste ncarcatura renala, induce hiperinsulinism iar unul sub 1,8 g/100 kcal nu
poate sustine nevoile de crestere ale nou-nascutului, proteinele find sursa de azot si aminoacizi esentiali
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie pentru nou-nascutul la termen bolnav alimentatie enterala si/sau
parenterala care sa asigure necesarul zilnic de lipide de 4-6 g/kgc/zi, lipidele find sursa de acizi grasi si vitamine
liposolubile. Pentru a se obtine o crestere optima, cu depunere moderata de grasimi (20%) si utilizare maxima a
proteinelor este necesar un raport ideal calorii/proteine. Acesta este de 32-35 kcal pentru fecare gram de proteine.
Acest raport asigura o crestere n greutate de 18-20 g/zi[38-40].
Medicul trebuie sa calculeze zilnic totalul de lichide si de nutrienti de care are nevoie nou-nascutul la termen bolnav
care necesita nutritie parenterala totala sau partiala
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa calculeze ratia zilnica de lichide si nutrienti folosind greutatea de la
nastere n primele 7 zile de viata, apoi raportat la greutatea zilnica.
Recomandare
Se recomanda ca Iin cazul AP partiale medicul sa scada din totalul lichidian calculat pentru 24 de ore
cantitatea de lichide primita prin alimentatia enterala sau alte lichide administrate (de exemplu lichidele utilizate
pentru diluarea medicatiei, produse derivate din snge)
Medicul trebuie sa calculeze necesarul nutritional zilnic la nou-nascut tinnd cont de valoarea calorica
a principiilor alimentare si de formulele de calcul

CALCULUL RATEI DE ADMINISTRARE A AMINOACIZILOR:

% aminoacizi =G (kg )x(g/kg/zi )x100/ Volum in 24 ore

CALCULUL RATEI DE ADMINISTRARE LIPIDE:

ml/h lipide = g/kg/zix5Xg (KG )/24

calorii nonproteice/zi (cnd se administreaza lipide 20%):= (ml lipide/24 h x 2 cal/ml)+(vol. total de
administrat/ 24h x % glucoza x 0,034)
Valoarea calorica a principiilor nutritive folosita n calculul alimentTiei parenterale este:
- pentru glucoza 1 gram furnizeaza 3,4 kcal
- pentru proteine 1 gram furnizeaza 4 kcal
- pentru lipide 1 gram furnizeaza 9 kcal
- valoarea calorica a soluTiei lipidice 20% este de 2 kcal/ml

CAILE DE ADMINISTRARE A ALIMENTATIEI PARENTERALE

Recomandare
Se recomanda ca medicul sau asistenta sa asigure o cale venoasa pentru
administrarea AP a nou-nascutului bolnav utiliznd tehnica corecta a plasarii unui cateter venos periferic
I. Plasarea unui cateter venos periferic
A. Indicatii
Administrarea intravenoasa a medicamentelor, fluidelor si alimentatiei parenterale
B. Materiale necesare
Materiale sterile: - comprese impregnate cu alcool iodat 1%, solutie de betadina sau alcool 70%
- cateter venos periferic de 21-24 G
- piesa conectoare
- seringa cu ser fziologic
Materiale nesterile: - scutece de pnza pentru imobilizare
- transiluminator (optional)
- banda adeziva
C. Precautii
- se evita zonele adiacente infectiilor sau leziunilor tegumentare
- se evita vasele din zona articulatiilor deoarece imobilizarea este mai difcila
- se urmareste diferentierea corecta a arterelor de vene: se palpeaza pulsul arterial si se observa efectul
ocluziei vasului:
- vasele membrelor - arterele colabeaza, venele devin turgescente
- vasele scalpului - arterele se umplu dinspre inferior spre superior, venele se umplu dinspre partea
superioara
- se observa culoarea sngelui obtinut: sngele arterial este rosu aprins, cel venos rosu nchis
- se urmareste daca apare albirea pielii adiacente vasului n timpul injectarii solutiilor (daca este artera
are loc un spasm arterial)
- cnd se folosesc venele scalpului, se evita zonele din afara insertiei parului
- se urmaresc semnele de flebita sau infltratie:
- se inspecteaza zona o data pe ora
- se opreste perfuzia imediat la orice semn de inflamatie locala sau disfunctie a cateterului
- cateterele lungi de plastic nu sunt recomandate la nou-nascuti deoarece rigiditatea lor relativa creste
riscul lezarii endoteliului vascular si de tromboza venoasa
- se fxeaza leucoplastul la locul abordului venos astfel nct sa permita inspectia adecvata a zonei sau se
aplica o banda adeziva transparenta pe locul patrunderii cateterului n tegument
- la nou-nascu_i se ia n considerare folosirea unor bandaje protectoare pentru a preveni leziunile
tegumentare la scoaterea leucoplastului
- se vor limita ncercarile de cateterizare la serii de 2 sau 3/medic sau asistenta
- unii copii n stare grava pot necesita sedare sau medicatie antialgica naintea procedurii
D. Tehnica
- pregatirea:
- se spala minile conform protocolului de spalare a minilor
- se folosesc obligatoriu manusi sterile, halatul steril este optional
- se asigura confortul termic al nou-nascutului nainte si n timpul procedurii
- nu se efectueaza procedura n perioada postprandiala datorita riscului de aspiratie; se amna
procedura sau se aspira continutul gastric

- daca este nevoie se poate vizualiza vasul prin transiluminare

- se selecteaza vasul de cateterizat, ordinea preferintei find urmatoarea:
- fata dorsala a minii - venele arcuate dorsale
- antebrat - venele mediana antebrahiala sau cefalica accesorie
- la nivelul scalpului - venele supratrohleare, temporale superfciale sau auriculare posterioare
- picior - venele arcuate dorsale
- fosa antecubitala - vena bazilica sau cefalica
- glezna - vena safena mare, vena safena mica
- se selecteaza portiunea dreapta a venei sau confluenta a 2 vene
- se dezinfecteaza locul de punctie cu solutie antiseptica, apoi se lasa sa se usuce minim 30 de secunde
- excesul de solutia iodata trebuie ndepartat de pe tegument cu apa distilata deoarece poate produce
arsuri iar la prematuri, prin absorbtie, poate determina hipotiroidism
- se tine cateterul ntre degetul mare si index; n cazul fluturasului acesta se prinde
- se fxeaza vena cu indexul minii libere si se ntinde pielea supraiacenta; aceasta manevra poate f
folosita pentru a produce distensia vaselor scalpului
- se tine acul paralel cu vasul, n directia fluxului sanguin
- se introduce acul prin piele, ctiva milimetri distal de punctul de intrare n vas
- se introduce ncet acul n vas pna cnd apare snge pe ac sau pe canula dupa ndepartarea stiletului;
cnd se foloseste un vas foarte mic sau copilul are circulatie periferica proasta sngele poate sa nu
apara imediat pe ac; se asteapta sau, daca sunt dubii, se injecteaza putin ser fziologic
- se scoate stiletul; acul nu se mai avanseaza deoarece poate perfora vasul
- se avanseaza canula ct mai departe; injectarea unei cantitati mici de ser fziologic naintea avansarii
canulei poate favoriza canularea
- se ataseaza seringa si se testeaza permeabilitatea prin injectarea unei cantitati mici de ser fziologic,
apoi se detaseaza seringa
- se ataseaza conectorul n T si se infuzeaza ncet cantitati mici de ser pentru a confrma pozitia
intravasculara
- se fxeaza branula/fluturasul cu banda adeziva/leucoplast
- se ataseaza tubulatura de perfuzie (umpluta n prealabil cu solutia de perfuzat) si se fxeaza la piele
- daca este necesara atela, se aseaza extremitatea ntr-o pozitie anatomica nainte de fxare
E. Complicatii
- hematomul - cea mai frecventa complicatie
- venospasmul - apare rar
- flebita - cea mai obisnuita complicatie semnifcativa, se poate asocia cu risc crescut de infectie a
cateterului
- solutiile heparinizate (0,5 U/ml) cresc durata de folosire a cateterelor si scad rata complicatiilor de
tipul flebitei si eritemului
- cnd liniile venoase periferice sunt folosite pentru alimentatie parenterala infuzia concomitenta a
solutiei lipidice cu solutia de alimentatie parenterala prelungeste durata de folosire a venei
- infltrarea tesutului subcutanat cu solutia de perfuzat; monitorizarea atenta si evitarea solutiilor
hiperosmolare scad incidenta acestei complicatii
- infectia - risc crescut de infet_ie au cateterele care mentinute peste 72 de ore si manipulate frecvent
- embolizarea unui tromb odata cu injectarea fortata
- injectarea accidentala n artera cu producerea de spasm arterial si posibil necroza tisulara
- embolie gazoasa
- ischemie/gangrena a extremitatilor
Recomandare

Se recomanda ca pentru administrarea AP a nou-nascutului bolnav medicul sa indice de preferinta calea

venoasa periferica care prezinta un risc infectios mai mic si complicatii mai putine, de severitate mai redusa, este mai
usor de montat si supravegheat comparativ cu calea venoasa centrala dar necesita schimbare mai frecventa.

Recomandare
Se recomanda ca medicul sa indice administrarea pe cale venoasa periferica a unor solutii cu osmolaritate
maxima de 750 mOsm/l[.
Formula de calcul pentru osmolaritate este urmatoarea :
osmolaritate (mOsm/L) = (grame glucoza/litru) x 5 + (grame aminoacizi/litru) x 10 +(m Eq cationi/litru) x 2
Recomandare
Atunci cnd este necesar se recomanda ca medicul sa asigure abordul venos central pentru administrarea
AP
prin cateterului venos central percutan ;
Montarea cateterului venos central percutan trebuie efectuata de personal medical
instruit n acest sens, de un clinician care sa fe familiarizat cu tehnica, complicatiile si cu aspectele anatomice ale
abordului
II

Cateterizarea venoasa centrala

A. Indicatii
- alimentatie parenterala totala
- aministrarea de durata a medicamentelor
- administrarea de fluide hiperosmolare sau medicamente iritante care nu pot f administrate pe vena
periferica
- administrarea de fluide n resuscitare
- recoltari repetate de snge (numai cateterele cu lumen mare pot f folosite n acest scop fara riscul
coagularii sngelui pe cateter)
B. Contraindicatii relative
Nu exista contraindicatii absolute.
Contraindicatiile relative sunt:
- infectia pielii la locul de introducere al cateterului
- diateza hemoragica necorectata
- infectie bacteriana sau fungica (pot determina colonizarea cateterului si infectie)
- daca pacientul poate f tratat adecvat pe cale venoasa periferica (cateterele venoase centrale au un risc
semnifcativ de complicatii si nu trebuie folosite atunci cnd accesul venos periferic este posibil si este
adecvat)
C. Precautii generale
- cateterizarea venoasa centrala trebuie efectuata de persoane instruite in acest sens (medici)
- cateterizarea va avea succes mai mare daca venele nu au mai fost cateterizate n prealabil
- copilul trebuie monitorizat cardio-respirator n timpul procedurii
- trebuie urmate instructiunile producatorului cu privire la folosirea cateterului
- trebuie folosita o tehnica strict sterila, sepsisul este cea mai frecventa complicatie
- niciodata nu se lasa un cateter ntr-o pozitie n care nu se extrage snge cu usurinta (pentru a f siguri ca
vrful cateterului nu se afla n peretele vascular sau cardiac)
- ntotdeauna se verifca radiologic pozitia cateterului nainte de folosire
- n cazul n care cateterul este folosit pentru alimentatia parenterala, daca este posibil, se va evita
folosirea n alt scop (medicatie, transfuzii), manipularea frecventa creste riscul de infectie

- se va evita folosirea unui robinet cu 3 cai pe linia venoasa cateterizata (risc crescut de infectie)
D. Vase de snge abordate
- la nivelul membrului superior drept: venele cefalica, bazilica, cubitala mediana sau axilara
- la nivelul membrului inferior drept: v. safena sau femurala
- venele scalpului
- vena jugulara externa, vena jugulara interna
- vena subclavie
E. Pozitia cateterului
- cateterul trebuie introdus ntr-o vena ct mai mare, ideal in afara inimii si paralel cu axul lung al veneiastfel nct vrful
sa nu fe situat n peretele venei sau al inimii.
- pentru pozitionarea corecta a cateterului:
- vrful cateterului trebuie sa fe n vena cava superioara sau inferioara, n afara reflexiei pericardului,la o distanta de
aproximativ 1 cm n afara siluetei cardice la prematuri si la 2 cm n afara reflexiei cardiace la nou-nascutii la termen.
- la inserarea cateterului prin membrul superior, vrful cateterului trebuie sa fe n vena cava superioara, n afara
reflexiei cardiace si deasupra vertebrei T2
- la inserarea prin membrul inferior, vrful cateterului trebuie sa fe deasupra vertebrelor L4-L5 sau a crestei iliace, dar
nu n inima
- vrful cateterului trebuie sa fe la jonctiunea dintre vena cava si atriul drept
- confrmarea pozitionarii cateterului:
- vrful radioopac al cateterului se vizualizeaza pe radiografa standard
- doua radiografi (antero-posterioara si laterala) ajuta la confrmarea pozitiei cateterului, mai ales pentru cateterele
inserate prin membrul inferior drept, care pot f pozitionate gresit n vena lombara ascendenta si pot apare ca avnd o
pozitie buna pe radiografa antero-posterioara
- folosirea substantei de contrast radioopace poate ajuta la identifcarea poztiei cateterului, mai ales daca acesta se
vizualizeaza difcil pe radiografa standard: se injecteaza 0,5 ml ser fziologic pentru a verifca permeabilitatea, apoi se
injecteaza 0,5 ml substanta de contrast iodata, se efectueaza radiografa, apoi se injecteaza iar 0,5 ml ser fziologic
- ecografa poate ajuta la localizarea cateterului
- toate radiografile toracice efectuate trebuie examinate pentru stabilirea localizarii cateterului
F. Metode de acces vascular
Percutan
- avantaje: simplu de efectuat, rapida, poate sa nu necesite sedare, risc mai scazut de infectii, vena nu este ligaturata
ca n denudarea chirurgicala
- dezavantaje: dupa inserarea initiala, avansarea cateterului prin vena pna la pozitia fnala este un procedeu orb,
cateterele de calibru mic sunt improprii pentru transfuzii de snge, pot f lezate organele adiacente
Denudarea chirurgicala
- avantaje: permite inserarea unor catetere de calibru mai mare, cateterele pot f inserate printr-un tunel sub piele,
reducnd riscul de infectie
- dezavantaje: necesita anestezie generala/intravenoasa si incizie chirurgicala, vena este deseori ligaturata (astfel
nct nu se va putea refolosi), se pot leza structurile anatomice adiacente, risc crescut de infectie, procedura se
efectueaza, n mod ideal, ntr-o sala de operatie
G. Tipuri de catetere
Percutane:
- n general sunt confec_ionate din silicon sau poliuretan
- dimensiunile sunt de 1, 1,2, 1,9, 2 si 3 Fr
- de obicei au un singur lumen, dar exista si catetere cu lumen dublu
- acele au dimensiuni de 19, 20, 22, 24G; alegerea se face n funcie de dimensiunea venei de cateterizat

III Cateterizarea venoasa percutana

Materiale necesare: toate materialele n afara de masca, boneta, centimetru trebuie sa fe sterile
- cateter venos central radio-opac
- ac pentru introducerea cateterului
- garou (optional), scutece
- pensa
- comprese de tifon
- alcool iodat 1%, betadina 10% sau clorhexidina 0,5% pentru dezinfec_ia tegumentului
- bandaj transparent, benzi de leucoplast steril
- solutie salina heparinizata sterila (0,5-1 U heparina/ml)
- seringi de 5-10 ml cu ac
- centimetru
- halat chirurgical steril, manusi sterile, masca, boneta
Pregatirea
- se poate seda copilul nainte de procedura
- se spala minile chirurgical
- se identifca vena de cateterizat
- se pozitioneaza si se imobilizeaza copilul
- se masoara distanta aproximativa de la locul insertiei pna la locul pozitionarii cateterului
- se mbraca halatul steril, masca, boneta, manusile
- folosind o tehnica sterila se umple cateterul cu solutia heparinizata, lasnd seringa atasata; cateterul
este fragil si trebuie manevrat cu atentie, nu trebuie clampat, suturat, nu se tensioneaza
- se pregateste cmpul steril, se pune scutecul sub extremitate
- se dezinfecteaza zona de insertie mprejur, centrifug si se asteapta uscarea solutiei; se repeta
dezinfectia cu o noua compresa cu solutie dezinfectanta
- se infasoara n scutec steril zona pregatita, lasnd descoperit locul de insertie
Introducerea cateterului
- se aplica garoul (optional)
- se introduce acul la aproximativ 1 cm distal de vena, la un unghi de aproximativ 15-30 de grade
- cnd se obtine snge se avanseaza un sfert din ac cu un unghi de introducere mai scazut
- folosind o pensa anatomica (fara dinti) se prinde cateterul si se introduce prin ac
- atentie: niciodata nu se avanseaza acul si nu se retrage cateterul dupa introducerea lui n ac, deoarece
se poate rupe
- se desface garoul nainte de avansarea cateterului
- se avanseaza cateterul prin ac n vena cte putin (ctiva mm), cu grija, pna la o distanta de 5-6 cm
- dupa ce cateterul a fost introdus se scoate cu grija acul; pentru a stabiliza cateterul n timpul scoaterii acului se aplica
o presiune usoara asupra venei, proximal de ac si se scoate ncet acul pna la ndepartare completa
- se rupe acul (prin ruperea aripioarelor)
- se continua avansarea cateterului n vena pna la distanta stabilita
- daca apar difcultati n avansarea cateterului, se maseaza vena usor n directia fluxului sangvin, proximal
de locul introducerii sau se injecteaza pe cateter 0,5-1 ml de solutie salina heparinizata; se
repozitioneaza membrul sau capul
- se aspira snge pentru a verifca pozitionarea n vena si se injecteaza 0,5-1 ml de solutie salina
heparinata
- se verifca distanta pe care este introdus cateterul si se ajusteaza, daca este necesar
- se aplica o presiune usoara asupra venei pentru hemostaza, folosind o compresa
- se fxeaza cateterul la tegument folosind o banda adeziva sterila si se acopera cu comprese sterile pna

la confrmarea radiologica a pozitiei; se aplica un bandaj transparent semipermeabil pe zona n care este
introdus cateterul
- pansamentul zonei insertiei cateterului trebuie schimbat cnd se largeste, se murdareste sau este
mbibat; la schimbarea pansamentului tehnica trebuie sa fe sterila
- bandajul transparent trebuie schimbat la 7 zile
- se inspecteaza zona de insertie a cateterului la fecare schimb de pansament
- la fluidele perfuzate se adauga heparina 0,5-1 U/ml pentru prevenirea ocluziei cateterului
Scoaterea cateterului
- indicatii:
- cnd nu mai este necesar
- ocluzia cateterului
- infectii locale/flebita
- sepsis sau hemoculturi pozitive obtinute prin cateter (colonizarea cateterului)
- tehnica
- se scoate pansamentul
- se scoate cateterul din vas ncet n 2-3 minute evitnd tractiunea exagerata pe cateter (se poate rupe)
- se aplica presiune la locul inser_iei cateterului pentru 5-10 minute pna se opreste sngerarea
- se inspecteaza cateterul pentru a se asigura ca a fost scos n ntregime
- se poate aplica unguent cu antibiotic la locul de insertie
Pozitia pacientului si masuratori pentru introducerea cateterelor venoase centrale
percutane

Locul introducerii

Vene antecubitale
pozitia copilului
- n decubit dorsal, se abduce bratul la 90 de grade fata de trunchi; se ntoarce capul catre
locul de introducere pentru a mpiedica migrarea proximala a cateterului prin vena jugulara ipsilaterala
masuratori: de la locul de introducere, de-a lungul traiectului venos spre incizura suprasternala, n
spatiul 3 intercostal drept
Vene safene sau poplitee
pozitia copilului
-n decubit dorsal pentru vena safena mare, decubit ventral pentru vena safena mica
sau
poplitee, cu membrul inferior n extensie
masuratori: de la locul de introducere, de-a lungul treiectului venos, pna la apendicele xifoid
Venele epicraniene
pozitia copilului
-in decubit dorsal, se roteste capul pe o parte; poate f necesara rotirea mediala a
capului n timpul procedurii de introducere a cateterului
masuratori: se urmareste traiectul venos de la locul de inserare, lnga ureche, spre vena jugula
articulatia sterno-costala dreapta, n spatiul 3 intercostal drept
Vena jugulara externa
pozitia copilului
-in decubit dorsal, cu capul ntors pe o parte, se pune un rulou sub gt pentru a realiza
o extensie usoara
masuratori: de la locul de inserare la articulatia sterno-costala dreapta, spatiul 3 intercostal drep
Vena axilara
pozitia copilului

- In decubit dorsal, bratul n rotatie externa si abductie la 120 de grade, se flecteaza

antebratul si se pune mna copilului sub cap; vena se gaseste deasupra arterei ntre marginea mediala
a capului femural si tuberozitatea mica a femurului
masuratori: de la locul de inserare spre articulatia sterno-costala dreapta n spatiul 3 intercostal
- flebita mecanica poate apare n primele 24 de ore dupa plasarea liniei venoase ca raspuns normal al

OPTIUNE:

Medicul poate utiliza vena ombilicala cateterizata pentru AP a nou-nascutului bolnav daca vrful
cateterul este pozitionat n vena cava (pozitie nalta )

IV CATETERIZAREA VENEI OMBILICALE

A. Indicatii (pentru alimentatie parenterala)
- nevoile nutritive si calorice depasesc capacitatea de administrare pe vena periferica si este necesara
administrarea unor solutii cu concentratie a glucozei peste 12,5% si a aminoacizilor peste 3,5%
- se anticipeaza necesitatea unei alimentatii exclusiv parenterale prelungite peste 7 zile
- abordul venos periferic nu se poate realiza
- nou-nascutul necesita mai multe aborduri venoase]
B. Contraindicatii
- omfalita
- omfalocel
- enterocolita ulcero-necrotica
- peritonita
C. Materiale necesare
- cateter de 3,5-5 Fr pentru nou-nascuti sub 3500g si de 5-8 Fr pentru cei peste 3500g
- nota: cateterul folosit la exsanguinotransfuzie trebuie sa aiba orifcii laterale pentru a evita suctiunea
asupra peretilor venei cave
- halat, manusi sterile; boneta, masca
- solutie antiseptica
- cmp steril cu taietura centrala
- foarfeci sterile
- robinet cu 3 cai, seringa de 10 ml
- ser fziologic, poate f heparinat
- centimetru, ata chirurgicala sterila
- bisturiu steril, pense sterile (una anatomica, 2 pense Pean), stilet steril
- comprese sterile
D. Atentionari
- se pastreaza vrful cateterului departe de originea vaselor hepatice, vena porta, foramen ovale; vrful
cateterului ar trebui sa fe pozitionat n vena cava inferioara
- cateterul nu trebuie fortat sa treaca de un eventual obstacol
- dupa ce cateterul a fost fxat, nu se mai avanseaza cateterul n vena
- se evita injectarea solutiilor hipertone cnd vrful cateterului nu se afla n vena cava
- nu se lasa cateterul cu capatul liber n aer (pericol de embolie gazoasa)
- se evita folosirea concomitenta a cateterului pentru monitorizarea presiunii venoase centrale si pentru
alimenta_ie parenterala (risc de sepsis)
E. Tehnica
Precizari anatomice: de la ombilic, vena ombilicala trece cranial si usor spre dreapta, unde ntlneste

ramura stnga a venei porte, dupa ce s-a ramifcat spre fcat; ductul venos este o continuare a venei
ombilicale, pornind din ramura stnga a venei porte, din directia opusa celei n care se ntlneste cu vena
ombilicala; la nastere ductul venos are 2-3 cm lungime si 4-5 mm diametru si este situat n santul dintre
cei doi lobi hepatici, corespunzator nivelului T9-T10
- se efectueaza masuratorile pentru a determina lungimea pe care va f introdus cateterul, adaugnd
lungimea bontului ombilical (distanta xifo-ombilicala + 0,5-1 cm).
- pregatirea va f efectuata ca pentru o procedura sterila (spalarea minilor, masca, halat steril, boneta,
se ataseaza robinetul cu 3 cai la cateter si se umple cateterul cu ser fziologic, apoi se nchide robinetul
- se aseaza comprese sterile n jurul bontului ombilical, tinnd bontul ombilical n pozitie verticala cu
ajutorul unei pense
- se dezinfecteaza bontul ombilical si zona tegumentara din jur pe o raza de 5 cm
- se pune un cmp steril n jurul bontului ombilical
- se leaga bontul ombilical (de preferin_a n zona gelatinoasa, nu la piele) cu ata sterila cu un singur nod
- se strnge ata att ct sa opreasca sngerarea; poate f necesara slabirea nodului cnd se introduce
cateterul
- se taie bontul pe sectiune transversala cu bisturiul
- se identifca vena ombilicala: vasul cu pereti subtiri, situat la periferia bontului ombilical
- se fxeaza bontul cu pensa chirurgicala si se introduce usor stiletul n lumenul venei, se scot eventualele
cheaguri
- se introduce n vena, 2-3 cm, cateterul umplut cu ser fziologic atasat la robinetul cu 3 cai si la siringa,
apoi se aspira usor; daca se aspira snge cu usurinta, se introduce mai departe cateterul pna la
distanta estimata; daca nu se extrage snge cu usurinta atunci cateterul poate avea un cheag de snge
n vrf si se scoate cateterul aplicnd aspiratie continua, se scoate cheagul de snge si se reintroduce
cateterul
- daca se blocheaza cateterul nainte de a f introdus complet, atunci a intrat n sistemul port sau ntr-o
ramura intrahepatica a venei ombilicale; se pot ncerca urmatoarele manevre:
- se retrage cateterul 2-3 cm, se roteste usor si apoi se reintroduce,
- se injecteaza putin ser fziologic n timp ce se avanseaza cateterul
- se apasa usor cu mna hipocondrul drept
- se introduce un alt cateter, mai mic (3,5 Fr), pe aceeasi vena, apoi se scoate cateterul malpozitionat
- se efectueaza o radiografe de control pentru verifcarea pozitiei cateterului: este de dorit pozitionarea
n dreptul T9-T10, la 0,5-1 cm deasupra diafragmului
- daca se extrage snge rosu aprins nseamna ca pozitia cateterului este n atriul stng, ca urmare trebuie
retras ca sa ajunga n pozitia corecta
- se fxeza cateterul cu banda adeziva n pod sau prin coasere la bontul ombilical
F. Complicatii
- infectii
- trombembolism: n functie de localizarea cateterului, poate f afectat fcatul (cateter n vena porta),
plamnii (cateterul a traversat ductul venos) sau embolii pot ajunge n circulatia sistemica prin foramen
ovale
- cateterul pozitionat n inima sau vase mari poate produce: colectii pericardice/ tamponada cardiaca,
perforarea cordului, aritmii, endocardita, infarct pulmonar hemoragic, hidrotorace (cateter n vena
pulmonara)
- cateterul pozitionat n sistemul port: EUN, perforarea colonului, necroza hepatica, chist hepatic
- cateterizarea accidentala a arterei ombilicale
- alte complicatii: perforarea peritoneului, obstructia ntoarcerii venoase pulmonare (la copilul cu retur
venos pulmonar total anormal), hipertensiune portala, mase tumorale n atriul stng, ischemie,
pneumopericard

Recomandare
Se recomanda ca medicul sa indice calea venoasa centrala pentru alimentatia nounascutului
bolnav cnd:
- nevoile nutritive si calorice depasesc capacitatea de administrare pe vena periferica si este necesara
administrarea unor solutii cu concentratie a glucozei peste 12,5% si a aminoacizilor peste 3,5%
- se anticipeaza necesitatea unei alimentatii exclusiv parenterale prelungite peste 7 zile
- abordul venos periferic nu se poate realiza
- nou-nascutul necesita mai multe aborduri venoase[3,28,47].
Calea venoasa centrala permite administrarea de solutii hiperosmolare (maxim 1250 mOsm/l), find posibila
pe aceasta cale nutritia hipercalorica
Utilizarea cateterului venos central percutan prezinta urmatoarele avantaje: ameliorarea
aportului nutritional, durata mai lunga de folosire fara o crestere semnifcativa a incidentei complicatiilor, n special a
celor infectioase
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa indice pentru AP a nou-nascutului bolnav solutii glucozate cu concentratie
care sa nu depaseasca 10% daca nu este neaparat necesar; riscul trombozei creste odata cu cresterea osmolaritatii
solutiilor
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie solutii de glucoza cu concentratii de maxim 25% atunci cnd este
utilizata o vena centrala; glucoza > 25% este hipertona si poate determina hiperglicemie, hiperosmolaritate, diureza
osmotica, deshidratare

INITIEREA ALIMENTATIEI PARENTERALE SI TERAPIA CU FLUIDE

1. Aportul de lichide si aportul glucidic
Recomandare
Se recomanda ca n prima zi de viata medicul sa asigure nou-nascutului la termen bolnav un aport enteral
si/sau parenteral de 60 ml/kgc/zi de glucoza 10%, corespunznd unei rate de infuzie de 4-6 mg/kgc/min de glucoza

Recomandare
Se recomanda ca medicul sa initieze administrarea parenterala de glucoza din primele 2 ore de viata la
nou-nascutul la termen bolnav care necesita AP., pentru ca datorita utilizarii bazale crescute a glucozei, depozitele de
glicogen scad la 2-3 ore dupa nastere iar epuizarea rezervelor de glicogen este accelerata n conditii
de boala
Recomandare
n cazul nou-nascutului la termen bolnav, dupa prima zi de viata se recomanda ca medicul sa creasca
treptat aportul de lichide cu 10-20 ml/kgc/zi n functie de starea clinica, rezultatele investigatiilor de laborator si
estimarile pierderilor de lichide, avansnd pna la 120-150 ml/kgc/zi la vrsta de o saptamna
Necesarul total de lichide nsumeaza necesarul de lichide pentru ntretinere (pierderile insensibile, urinare si
fecale) si necesarul pentru crestere. n primele zile de viata, pierderile insensibile predomina. Ulterior, pe masura ce
creste ncarcarea renala, creste si cantitatea de apa excretata de rinichi (aproximativ 60-80 ml/kgc/zi)si creste
necesarul de apa pentru mentinerea starii de hidratare
Standard
Pentru prescrierea AP a nou-nascutului la termen bolnav, medicul trebuie sa tina cont de situaiile n care
pierderile sunt crescute si sa suplimenteze corespunzator aportul de lichide[61].
Factori care cresc pierderile Factori care scad pierderile

Incubator deschis (radiant termic) cu 50-100%

Convectia cu 30-50%
Fototerapia cu 30-50%
Hipertermia cu 30-50%
Tahipneea cu 20-30%
Factori care scad pierderile
Umidifcarea incubatorului cu 50-100%
Ventilatie asistata cu umidifcare cu 20-30%
Standard
Medicul trebuie sa identifce situatiile n care este necesara restrictia de fluide la nou-nascutul la termen
bolnav care necesita AP si sa limiteze aportul lichidian si nutritional la 40-60 ml/kgc/zi[3]. i: asfxie perinatala severa,
insufcienta cardiaca, sindrom de aspiratie meconiala, hidrops, insufcienta renala acuta si sindromul secretiei
inadecvate de ADH deoarece n aceste afectiuni exista retentie hidrica
Recomandare
Se recomanda ca la nou-nascutul la termen bolnav la care se impune restrictionarea aportului hidric, ca
medicul sa prescrie un aport de fluide care sa acopere nevoile de baza si pierderile de lichide rezultate pe baza
monitorizarii
diurezei, a tranzitului intestinal si a altor pierderi ( pierderi insensibile=20 ml/kgc/zi, pierderi urinare=24-96ml/kgc/zi,
pierderi prin scaun=10 ml/kgc/zi, pierderi chirurgicale prin aspiratie gastrica continua etc )
Recomandare
.
Se recomanda ca medicul sa asigure o crestere zilnica de 10-15% a cantitaTii de glucoza administrate, pna
la un maximum de 11-14 mg/kgc/min n functie de glicemie determinata zilnic. Glucoza administrata parenteral n
exces duce la lipogeneza si depunerea tisulara de grasimi, producerea de CO2 cu hiperventilatie secundara,
hiperglicemie si diureza osmotica. Administrata cu ritm de pna la 7 mg/kgc/min, glucoza este utilizata ca substrat
energetic, peste 7mg/kgc/min este folosita la sinteza lipidica, iar peste 20 mg/kgc/min se depoziteaza sub forma de
grasimi n fcat

Standard
Medicul trebuie sa asigure prin AP a nou-nascutului la termen bolnav mentinerea glicemiei n limite normale
(50-120 mg%).
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa nu prescrie n AP a nou-nascutului la termen solutii de glucoza cu concentrati de
5 %, care presupune administrarea unui volum mare de lichide pentru asigurarea necesarului glucidic si duce la
suprancarcare volemica.

2. Aportul proteic
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie administrarea proteinelor sub forma de aminoacizi n AP a nounascutului la termen bolnav din primele 2-3 zile de viata n functie de starea clinica a acestuia si de timpul estimat
pna la realizarea alimentatiei enterale

Recomandare
Se recomanda ca medicul sa nu prescrie proteine ca parte a AP a nou-nascutului la termen bolnav dect
daca se asigura 40 kcal/kgc/zi sub forma de glucoza, deoarece aminoacizii pot f utilizati prost daca nu se asigura
sufciente calorii prin aport glucidic, crescnd riscul de hiperamoniemie si acidoza
.
Recomandare
Se recomanda ca pentru APT a nou-nascutului la termen bolnav medicul sa prescrie initial 1-1,5 g/kgc
aminoacizi, crescnd zilnic rata de administrare cu 1g/kgc pna la un total de 1,8-3 g/kgc/z, deoarece pierderea
proteica este mare la NN bolnav. Nou-nascutii la termen au o pierdere zilnica de proteine de 0,7 g/kgc/zi
Aportul inadecvat de proteine poate duce la falimentul cresterii, hipoalbuminemie si edeme. Excesul proteic determina
hiperamoniemie, dezechilibre serice ale aminoacizilor, acidoza metabolica si icter colestatic. Administrarea precoce a
aminoacizilor n AP stimuleaza secretia insulinica si sinteza proteica]. De asemenea, unele studii au aratat ca insulina
si administrarea aminoacizilor cresc sinteza proteica n muschii scheletici ai nou-nascutului
Recomandare
Se recomanda ca pentru AP a nou-nascutului la termen bolnav medicul sa prescrie un aport de maximum 33,5 g proteine/100 kcal, astfel se va putea reproduce rata de crestere intrauterina de 15 g/kgc/zi[61].
Recomandare
Se recomanda ca pentru prescrierea AP a nou-nascutului la termen bolnav medicul sa tina cont de factorii
ce afecteaza utilizarea proteinelor: statusul hipercatabolic, sechestrele hematice, contuziile, hemoconcentratia,
insufcienta renala, sepsis-ul neonatal bacterian. La nou-nascutii sanatosi excretia urinara de azot este de 150-200
mg/kgc/zi. n conditiile mentionate mai sus se dubleaza excretia urinara de azot si n plus retentia de baze azotate
creste ca rezultat al productiei crescute de azot. .
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie solutii de aminoacizi de uz pediatric pentru AP a nou-nascutului la
termen bolnav.Solutiile pentryu adulti au cantitati mari de glicina, metionina, fenilalanina ; solutiile pediatrice au in plus
tirozina, cisteina, taurina si ph mai mic.
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa nu prescrie pentru AP a nou-nascutului bolnav solutii de aminoacizi de uz
pediatric care contin sorbitol- risc hiperosmotic
3. Aportul lipidic
Recomandare
Se recomanda ca pentru APT a nou-nascutului la termen bolnav medicul sa initieze administrarea de lipide
din primele 3-7 zile de viata
Solutiile lipidice pentru administrarea intravenoasa sunt suspensii apoase continnd trigliceride neutre
provenite din soia sau combinatii de soia si ulei de Carthamus tinctorius (asemanator uleiului de floarea soarelui),
fosfolipide din ou si glicerol. Trigliceridele sunt hidrolizate de catre lipoproteinlipaza, rezultnd acizi grasi liberi care pot
f metabolizati ca sursa de energie sau pot f re-esterifcati intrnd n compozitia tesutului adipos
Optiune Medicul poate sa adauge n APT a nou-nascutului la termen bolnav lipidele odata cu initierea administrarii
aminoacizilor, n primele 2-3 zile de viata, fara a fi asociata cu efecte adverse.
Recomandare

Se recomanda ca pentru APT a nou-nascutului la termen bolnav medicul sa nceapa administrarea de

lipide cu 0,5-1 g/kgc/zi, crescnd cantitatea administrata cu 1 g/kgc/zi pna la maximum 3 g/kgc/zi
Optiune
Medicul poate prescrie n cadrul APT a nou-nascutului la termen bolnav lipide n cantitati de 0,5-1 g/kgc/zi de
3 ori pe saptamna sau zilnic
Standard
Medicul trebuie sa evite supradozarea lipidelor prin limitarea cantitatii administrate la maximum 3 g/kgc/zi si
prin monitorizarea nivelului de trigliceride, care trebuie mentinut ntre 150-200 mg/l, pentru evitarea efectelor adverse

supradozarii: acidoza metabolica, apnee, detresa respiratorie, letargie

Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie pentru AP a nou-nascutului bolnav solutii lipidice cu concentratia de
20% , care se asociaza cu nivele scazute de colesterol, trigliceride si fosfolipide deoarece au un raport
fosfolipide/trigliceride mai mic.
Recomandare
Se recomanda ca pentru APT a nou-nascutului bolnav medicul sa prescrie de preferinta solutii lipidice care
sa contina o combinatie de trigliceride cu lant mediu si lung, care se metabolizeaza mai usor dect cele cu lant
lung
Recomandare
Se recomanda ca pentru AP a nou-nascutului la termen bolnav medicul sa prescrie administrarea glucidelor,
lipidelor si aminoacizilor n perfuzie continua de 24 de ore.
Standard
Asistenta trebuie sa schimbe tubulatura folosita pentru AP a nou-nascutului bolnav la interval de 24 de ore
pentru a preveni contaminarea si infectiile
Standard
Medicul trebuie sa indice administrarea solutiilor lipidice separat de celelalte solutii, n perfuzie continua
Optiune

Medicul si asistenta pot administra solutiile lipidice pentru AP a nou-nascutului la termen bolnav pe aceeasi
vena prin intermediul unui robinet cu 3 cai situat ct mai aproape de locul infuziei. astfel se evita amestecarea solutiilor
lipidice cu alte solutii de AP
Standard
Asistenta trebuie sa protejeze de lumina seringile si tubulatura folosite la administrarea parenterala a
lipidelor, pentru ca lipidele se pot peroxida, genernd compusi toxici
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa nu indice administrarea parenterala a lipidelor la nou-nascutii cu rezistenta
vasculara pulmonara crescuta, afectare pulmonara severa sau sepsis ( cresterea rezistentelor pulmonare si scaderea
PaO2, afectarea difuziei gazelor la nivel pulmonar si alterarea functiilor leucocitelor
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa nu prescrie solutii lipidice n cazul nou-nascutilor bolnavi care prezinta valori
ridicate ale bilirubinei indirecte, apropiate de valorile la care este necesara exsangvinotransfuzia, acizii grasi facand
posibila dislocarea bilirubinei indirecte si cresterea riscului de neurotoxicitate

Recomandare
Se recomanda ca medicul sa limiteze cantitatea de emulsie lipidica la 0,5-1 g/kgc/zi la nou-nascutii bolnavi
care prezinta o concentratie serica de bilirubina peste 8-10 mg/dl fata de valoarea normala pentru vrsta.
4.

Aportul de electroliti

Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie electroliti nou-nascutului la termen bolnav alimentat parenteral n
functie de valorile serice, determinate conform normelor de monitorizare
Standard

Medicul trebuie sa prescrie administrarea sodiului (Na) la nou-nascutul la termen bolnav alimentat
parenteral tinnd cont de necesarul zilnic de sodiu, de 2-4 mEq/kgc/zi si de nivelul seric al Na care trebuie mentinut
ntre 135-145
mEq/l. Suplimentarea cu Na nu este, de obicei, necesara dect din a 3-a zi de viata
Argumentare Suprafata glomerulara renala disponibila pentru fltrare este mica, fltrarea glomerulara renala
crescnd semnifcativ n prima saptamna de viata la nounascutul la termen. n anumite conditii patologice (asfxie,
hemoragie cerebrala,meningita, etc.) poate apare sindromul secretiei inadecvate de ADH manifestat prin retentie de
apa si sodiu, oligurie
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie nou-nascutului la termen bolnav administrarea parenterala de sodiu
sub forma de clorura de sodiu (NaCl) 5,85%. care asigura un aport de 1 mEq/ml Na si 1 mEq/ml Cl

Standard

Medicul trebuie sa prescrie nou-nascutului la termen bolnav potasiu (K) tinnd cont de necesarul zilnic de
potasiu, de 1-2 mEq/kgc/zi si de valorile normale ale acestuia la nou-nascut, care sunt de 3,5-5,5 mEq/l
n lipsa unei monitorizari stricte a nevoii si aportului de K, pot apare aritmii cardiace, ileus, instabilitate hemodinamica,
stop cardiac
Standard
Medicul trebuie sa prescrie potasiu nou-nascutului la termen bolnav alimentat parenteral numai daca diureza
este peste 1 ml/kgc/h si valoarea serica a K este sub 5 mEq/l
Suplimentarea cu K nu este, de obicei, necesara dect din a 3-a zi de viata
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa ajusteze cantitatea de potasiu administrata daca nounascutul
primeste diuretice sau daca are diureza scazuta
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa administreze potasiu sub forma de clorura de potasiu (KCl) 7,4%, care asigura
un aport de 1 mEq/l K si 1 mEq/l Cl
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie nou-nascutului la termen bolnav alimentat parenteral un aport de clor
(Cl) ntre 2-4 mEq/kgc/zi

.5. Aportul de vitamine si oligoelemente

Optiune

n cazul nou-nascutului la termen bolnav alimentat parenteral total, medicul poate prescrie administrarea unor
preparate vitaminice destinate AP a nou-nascutilor n cantitati corespunzatoare necesarului zilnic estimat , prin
adaugarea acestora la perfuziile de AP, odata cu nceperea administrarii aminoacizilor.
Recomandare
La nou-nascutul bolnav se recomanda ca medicul sa indice administrarea parenterala a vitaminelor lipo- si
hidrosolubile adaugate n emulsie lipidica sau ntro mixtura continnd lipide
Administrarea vitaminelor n solutii lipidice duce la cresterea solubilitatii acestora.si scaderea
lipoperoxidarii induse de lumina
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa nu administreze parenteral preparate de multivitamine
pentru adulti nou-nascutului bolnav.
Standard
Medicul trebuie sa evite administrarea de vitamina C n cantitati suprafziologice n
solutia de AP destinata nou-nascutului la termen bolnav
Vitamina C se transforma n acid oxalic n prezenta oxigenului si reactioneaza cu calciul formnd oxalat de calciu,
care precipita. De aceea vitamina C n cantitati suprafziologice (pna la 2000 mg/zi), daca este necesara, trebuie
infuzata
separat
Optiune
n cazul nou-nascutului la termen bolnav care necesita APT prelungita (peste 2 saptamni) medicul poate sa
prescrie preparate de oligoelemente destinate AP a nou-nascutilor n doze corespunzatoare necesarului zilnic estimat (
Necesarul de vitamine n alimenta_ia parenterala la nou-nascutul la termen
Vitamina Doza/zi
A 700 g
D 400 UI
E 7 UI
K 200 g
Tiamina 1,2 mg
Riboflavina 1,4 mg
Niacina 17 mg
Pantotenat 5 mg
Piridoxina 1 mg
Biotina 20 g
Vitamina B12 1 g
Vitamina C 80 mg
Acid folic 140 g
Necesarul de oligoelemente n alimenta_ia parenterala la nou-nascutul la
termen[33]
Oligoelemente Doza (g/kg/zi)
Crom 0,20
Cupru1 20
Fier 100 (din lipsa unui preparat sigur pentru administrare i.v. se recomanda precautie)
Iod 1
Fluor numai la prematuri daca sunt alimentati exclusiv parenteral peste 3 luni
Mangan1 1
Molibden 0,25

Seleniu2 2
Zinc 250
5. Aportul de minerale
Recomandare
n cazul alimentatiei nou-nascutului la termen bolnav se recomanda ca medicul sa nceapa administrarea
calciului si fosforului din prima zi de viata, crescnd treptat cantitatea administrata n functie de vrsta postnatala, de
cantitatea totala de lichide administrata si de ionograma serica
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa indice initial administrarea de calciu si fosfor n doze de ntretinere si sa
creasca dozele odata cu cresterea aportului energetic si proteic.
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie calciu parenteral nou-nascutului la termen bolnav care necesita
suport nutritional parenteral daca nivelul calcemiei este sub 6,5 mg/dl sau calciul ionic seric este sub 0,8-0,9 mmol/
Valoarea normala a calciului seric la nou-nascutul la termen este de 7-12 mg/dl n prima saptamna de viata iar
pentru calciul ionic valoarea normala este de 4-5 mg/dl (1-1,3 mmol/l). Hipocalcemia are consecin_e clinice nedorite
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie nou-nascutului la termen bolnav alimentat parenteral calciu astfel
nct sa asigure un aport total de calciu de 50-90 mg/kgc/zi
Administrarea n exces al calciului poate avea efecte nefavorabile:inapetenta, crestere defcitara, hipotonie,
letargie, poliurie, convulsii, nefrolitiaza, depozite subcutanate de calciu
Dozarea administrarii parenterale a calciului
Administrare Calciu (mEq/kgc)
- initial 2 mEq/kgc
- se creste o data la 1-2 zilea 0,5 mEq/kgc
-tinta 2 mEq/kgc pentru nou-nascutul la termen
ase creste numai daca calciul ionic este sub 1,4 mmol/l
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie administrarea parenterala de calciu sub
forma de calciu gluconic 10%
Standard
Medicul si asistenta trebuie sa nu administreze bicarbonatul de sodiu n solutia de
AP destinata nou-nascutului la termen bolnav
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa indice administrarea parenterala a calciului numai n
solutiile de aminoacizi si glucoza si nu n solutii lipidice.
Lipidele accelereaza precipitarea calciului si fosforului datorita faptului ca au un pH
crescut.
Administrarea parenterala a calciului n functie de vrsta n zile si de cantitatea de
lichide
administrata n alimenta_ia parenterala
< 40 ml/kgc/zi
40-75 ml/kgc/zi
>75
ml/kgc/zi
zilele 1-3: calciu (mEq/kgc/zi)
0,7
1,5
3
zilele 4-7: calciu (mEq/kgc/zi)
0,7
1,5
3

dupa ziua 7: calciu (mEq/kgc/zi)

0,7

1,5

Recomandare
Se recomanda ca medicul sa initieze administrarea parenterala de magneziu la
nou-nascutul la termen bolnav alimentat parenteral numai daca Mg seric scade sub 2,5 mg/dl,
n doze de 3-7,2 mg/kgc/zi
Aceasta cantitate acopera necesarul fziologic de magneziu al nou-nascutului la
termen
ALIMENTATIA PARENTERALA IN DIFERITE SITUATII PATOLOGICE
A.

Alimentatia parenterala la nou-nascutii cu asfixie perinatala

Standard
La nou-nascutii la termen cu asfxie perinatala medicul trebuie sa prescrie un aport
redus de lichide, de maxim 60 ml/kgc/zi, n primele 48-72 de ore de viata sau pna
cnd copilul nu mai prezinta convulsii.
Recomandare
n cazul nou-nascutului la termen cu asfxie perinatala complicata cu edem cerebral se recomanda ca medicul
sa limiteze aportul de lichide prin AP si medicatie la 50 ml/kgc/zi, pentru ca acesti nou-nascuti pot avea secretie
crescuta de ADH si prezinta risc crescut pentru edem cerebral. Tratamentul secretiei inadecvate de ADH consta n
restriciie
de apa,cu monitorizarea greutatii, diurezei si Na seric
Standard
La nou-nasctii cu asfxie perinatala care necesita AP medicul trebuie sa prescrie solutii glucozate n canttatii si
concentra_ii care sa permita mentinerea glicemiei ntre 75-100 mg%
Nivelul scazut al glicemiei poate determina extinderea leziunilor neuronale iar valoriale glicemiei peste 100 mg% pot
determina cresterea nivelului cerebral de lactat, leziuni celulare, edem si dezechilibre ale autoreglarii vasculare
B.

.Alimentatia parenterala la nou-nascutii cu afectare respiratorie

Standard
Medicul trebuie sa prescrie administrarea de glucoza cu ritm de maxim 12,5 mg/kgc/min la nou-nascutii cu
afectare respiratorie care necesita suport nutritional parenteral.
Administrarea unor cantitati de glucoza ce depasesc 12,5 mg/kgc/min duce la cresterea productiei de CO2, cresterea
minut-ventilatiei si a efortului respirator
Standard
Medicul trebuie sa ajusteze orice dezechilibru metabolic aparut pe parcursul AP prin corectia individuala a
preparatelor administrate n AP, ceea ce duce la ameliorarea simptomatologiei, menajarea functiei pulmonare,
scaderea mortalitatii si a incidentei sepsis-ului
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie cu prudenta administrarea lipidelor, cu
monitorizarea stricta a trigliceridelor, la nou-nascutii cu boala respiratorie si AP
Optiune
Medicul poate lua n considerare amnarea administrarii de lipide la nou-nascutii cu
afectare pulmonara severa, ncepnd cu cantitati de 0,5 g lipide/kgc/zi si crescnd
ritmul administrarii cu 0,5 g/kgc/zi atunci cnd se observa o ameliorare a starii
clinice

Unele studii au aratat ca administrarea parenterala a lipidelor a dus la cresterea

rezistentei vasculare pulmonare si la formarea de depozite lipidice la nou-nascutii
cu hipertensiune pulmonara
. Perfuzarea n exces a lipidelor, cu ritm de peste 0,25 g/kgc/ora, se asociaza cu scaderi ale presiunii partiale a O2
Optiune
Medicul poate administra cantitatea de lipide calculata pentru 24 de ore pe o
perioada de 16 ore la nou-nascutii la termen cu afectare respiratorie care necesita AP
Administrarea de lipide determina alterarea schimburilor gazoase pulmonare
datorita producerii unor mediatori vasoactivi (tromboxani), n timp ce administrarea
lipidelor pe o perioada limitata la 16 ore din 24 poate reduce acest efect
C. Alimentatia parenterala la nou-nascutii cu afectare cardiaca
Standard
Medicul trebuie sa prescrie n primele zile de viata un minim de 60 kcal/kgc/zi nounascutului
la termen cu afectiune cardiaca care necesita AP., pentru a evita catabolismul la aceasta categorie de nounascuti
Recomandare
Se recomanda ca pentru AP a nou-nascutului la termen cu afectare cardiaca medicul sa creasca treptat
aportul caloric pna la 130-150 kcal/kgc/zi, deoarece nou-nascutii cu boala cardiaca congenitala, mai ales cei cu
insufcienaa cardiaca, au consum caloric mai mare, att bazal ct si total
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie un aport energetic mai mare la nou-nascutul cu MCC n primele 24 ore
dupa o interventie chirurgicala cardiovasculara necomplicata. Consumul energetic de repaus din zilele postoperatorii
1, 2, 7 nu difera semnifcativ de cel preoperator, totusi s-a constatat o crestere semnifcativa a consumului
energetic n primele 2-4 ore postoperatorii (mai importanta dupa interventii complexe la nou-nascutii mai mari de 48
ore), cu revenire rapida la 12-24 ore la valorile bazale (nu se cunoaste nsa modifcarea consumului energetic total
Optiune
Medicul poate sa nu modifce aportul celorlalti macro- si micronutrienti (lipide,
electroliti, minerale, vitamine) administrati parenteral la nou-nascutul cu MCC n
primele 24 ore dupa o intervetie chirurgicala cardiovasculara necomplicata.
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie la nou-nascutii care au suferit interventie chirurgicala cardiaca minim
2,5 g/kgc/zi proteine, crescnd cantitatea de proteinepna la 3,5 g/kgc/zi n functie de toleranta
Standard
n situatia terapiei diuretice la nou-nascutul cu MCC medicul trebuie sa prescrie cu
atentie administrarea de lichide si electroliti din cadrul AP.
D .
E.

Alimentatia parenterala dupa interventii chirurgicale

Standard
Medicul trebuie sa prescrie un aport hidric de 125-150 ml/kg/zi la nou-nascutii la
termen care au suferit o interventie chirurgicala, crescnd cantitatea de lichide n
functie de valorile tensiunii arteriale si diurezei
Standard
La nou-nascutul la termen aflat n perioada postoperatorie medicul trebuie sa

nlocuiasca cu ser fziologic pierderile datorate drenajului gastric la intervale de 812 ore. Prin drenajul gastric se pierde clor, care trebuie nlocuit prin administrare de ser
fziologic
Standard
Medicul trebuie sa asigure nou-nascutului aflat n perioada imediat postoperatorie
un aport proteic de 2,5-3 g/kg/zi. Acest aport este necesar pentru a evita catabolismul
nou-nascu_ii la termen cu sepsis care necesita AP[99].
Argumentare Studiile au aratat ca balan_a negativa a azotului se asociaza cu instabilitate
fziologica marcata
.
F.
Alimentatia parenterala n boli renale
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa prescrie AP la nou-nascuTii la termen cu insufcienTa
renala acuta.pentru ca insufcienta renala acuta necesita o administrare judicioasa a
lichidelor
Standard
n cazul nou-nascutilor la termen cu IRA care necesita AP medicul trebuie sa tina cont de necesitatea de
restrictie lichidiana ca parte a terapiei insufcientei renale neonatale.
Standard
Medicul trebuie sa calculeze nevoile lichidiene ale nou-nascutului cu insufcienta
renala acuta prin nsumarea pierderilor insensibile (30 ml/kgc la nou-nascutul la
termen), urinare si gastro-intestinale, obtinute prin monitorizarea pacientului astfel nct
aportul sa acopere doar pierderile, pentru evitarea suprancarcarii volemice
Standard
n cazul nou-nascutului la termen cu insufcienta renala care necesita AP medicul
trebuie limiteze aportul proteic sub 2 g/kgc/zi si asigurnd necesarul energetic mai
ales din calorii nonproteice (glucide si lipide)
Metabolizarea proteinelor determina formarea ureei. La nou-nascutii cu insufcienta
renala eliminarea ureei este defcitara
Standard
Medicul trebuie sa nu prescrie administrarea de potasiu la nou-nascutii cu IRA
G.

Alimentatia parenterala n boli metabolice congenitale

Recomandare
n cazul nou-nascutilor la termen cu suspiciune de boala metabolica congenitala se
recomanda ca n primele 24 de ore de viata medicul sa prescrie administrarea
parenterala exclusiva de glucoza 10% iar dupa 24 de ore sa adauge lipide la AP.
Prin oprirea alimentatiei enterale se elimina aportul de proteine sau glucide
potential daunatoare. Suportul nutritional parenteral este necesar pentru a preveni
catabolismul
Recomandare
Daca dupa 48 de ore de AP constituita din glucide si lipide testele pentru
depistarea bolilor metabolice sunt negative, se recomanda ca medicul sa introduca
n alimentatie proteinele prin alimentatie enterala cu lapte de mama

Diagnosticul diferential de excludere a bolilor metabolice congenitale este necesar

n cazul nou-nascutilor care prezinta simptome caracteristice sau care au avut frati
cu boli metabolice congenitale. Daca examinarile de laborator exclud prezenta
erorilor nnascute de metabolism, nou-nascutul poate f alimentat cu lapte de mama
sau formula
Recomandare
Dupa 48 de ore de dieta proteica se recomanda ca medicul sa repete testele de
laborator si n cazul n care acestea sunt negative sa prescrie alimentatie enterala
normala sub supraveghere
Recomandare
n cazul n care testele de laborator sunt pozitive pentru o anumita boala
metabolica se recomanda ca medicul sa prescrie tratamentul dietetic
corespunzator
Recomandare
n cazul nou-nascutilor diagnosticati cu boala urinii cu miros de sirop de artar
(cetoaciduria acizilor cu lant ramifcat) aflati n faza acuta se recomanda ca medicul
sa prescrie APT din care sa excluda aminoacizii cu lant ramifcat (leucina,
izoleucina si valina). Excluderea aminoacizilor cu lant ramifcat se poate realiza fe prin AP doar cu
glucide si lipide, fe prin administrarea unor preparate speciale de aminoacizi pentru
AP care sa excluda aminoacizii cu lant ramifcat
Recomandare
In cazul nou-nascutilor diagnosticati cu acidemie izovalerica aflati n faza acuta se
recomanda ca medicul sa prescrie APT compusa din glucide si lipide, excluznd
aportul de leucina. Defcitul enzimatic caracteristic acestei afectiuni determina acumularea n plasma a
acizilor organici, n principal acidul izovaleric. Manifestarile bolii sunt varsaturi,
letargie, coma aparute dupa primele zile de viata, neutropenie, trombocitopenie,
pancitopenie, miros caracteristic de picior transpirat al urinii. n timpul episoadelor
acute de acidoza metabolica este necesara excluderea aportului de
leucina
Recomandare
n cazul nou-nascutilor diagnosticati cu defcite ale enzimelor implicate n
metabolismul aminoacizilor din ciclul ureei aflati n faza acuta se recomanda ca
medicul sa indice APT excluznd aportul proteic. Formele severe de defcit enzimatic conduc la hiperamoniemie,
instalata nperioada neonatala, avnd ca si manifestari clinice varsaturile, inapetenta, letargia,
convulsiile, coma.
INTRERUPEREA ALIMENTATIEI PARENTERALE
Standard
n cazul nou-nascutului la termen alimentat parenteral medicul trebuie sa calculeze
necesarul energetic si de nutrienti asigurati att enteral ct si parenteral si sa scada
progresiv aportul parenteral al acestora pe masura ce cresc cantitatile administrate
enteral
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa ntrerupa AP atunci cnd nou-nascutul tolereaza

alimentatie enterala n cantitati de 100-120 ml/kgc

Standard
Medicul trebuie sa ntrerupa treptat AP a solutiei de glucozai; are rolul de a evita aparitia
hipoglicemiei de rebound

V Monitorizare

Monitorizarea alimentatiei parenterale

Standard
Asistenta trebuie sa determine zilnic greutatea nou-nascutului si sa o nregistreze n
foaia de observatie. Pe baza cresterii ponderale se evalueaza efcienta AP iar greutatea nregistrata este
utilizata la calcularea nevoilor nutritionale zilnice. Cresterea nou-nascutului este
adecvata la un spor ponderal de 10-20 g/zi
Standard
Asistenta trebuie sa masoare saptamnal talia copilului si sa o nregistreze n foaia
de observatie. Cresterea n lungime adecvata este de aproximativ 1 cm pe saptamna
Standard
Asistenta trebuie sa masoare saptamnal perimetrul cranian al copilului si sa
nregistreze valoarea n foaia de observatie. Cresterea saptamnala normala a perimetrului cranian la nou-nascut este
de 0,5-1cm
Standard
Medicul trebuie sa indice monitorizarea zilnica a glicemiei la nou-nascutul alimentat
parenteral.
Recomandare
La nou-nascutul alimentat parenteral se recomanda ca medicul sa indice
determinarea zilnica a electrolitilor (Na, K, Cl) si a pH-ului n primele 2-3 zile de viata
iar dupa aceea de 1-2 ori pe saptamna.
Standard
Asistenta trebuie sa masoare si sa nregistreze zilnic volumul diurezei nounascutului
alimentat parenteral.
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa indice zilnic determinarea densitatii urinare si a
glicozuriei la nou-nascutul alimentat parenteral
Recomandare
La nou-nascutul alimentat parenteral se recomanda ca medicul sa indice
monitorizarea saptamnala a urmatorilor parametri: calciu total si ionic, fosfat,
magneziu, bilirubina totala si directa, transaminaze, fosfataza alcalina, proteine
totale, hematocrit, uree si creatinina.
Tabel cu valorile normale pentru parametrii biochimici la nou-nascutul la
termen[134]
Parametrul Valori normale
Alanin aminotransferaza (ALAT) 3-54 U/L

Aspartat aminostransferaza (ASAT) 10-65 U/L

Fosfataza alcalina 110-400 U/L
Albumina 2,5-4,0 g/dl
Amoniac 20-80 g/dl
Bicarbonat 19-25 mEq/l
BUN (azotul seric) 3-25 mg/dl
Glicemia 40-100 mg/dl
Proteine totale 4,2-6,6 g/dl
Calciu total n prima saptamna de via_a 7,0-12 mg/dl
Clor 88-111 mEq/L
Magneziu 1,6-2,2 mg/dl
Fosfor 4,5-9,0 mg/dl
Potasiu 3,5-5,5 mEq/L
Sodiu 135-148 mEq/L
Creatinina 0,3-1,0 mg/dl
Acid uric 2,0-5,5 mg/dl
Standard
n cazul nou-nascuilor alimentati parenteral medicul trebuie sa indice determinarea
saptamnala a trigliceridelor atunci cnd se administreaza lipide; scop-mentinerea trigliceridelor
ntre 150-200 mg/dl
Monitorizarea bioclinica a nutritiei parenterale
Nou-nascut stabil
Greutatea zilnic zilnic
Lungimea saptamnal saptamnal
Perimetrul cranian saptamnal
Electroliti initial zilnic, apoi 2-3 ori/saptamna
Glucoza (pe stick) zilnic, apoi scade frecventa
Calciu ionic initial zilnic, apoi de 2-3 ori/saptamna
Calciu total, fosfor, magneziu
Bilirubina totala si directa, ALT, AST,
fosfataza alcalina, GGT, albumina
Uree, creatinina
Hematocrit/tablou sanguin
saptamnal sau la nevoie saptamnal
Trigliceride cnd infuzia de lipide este ntre 1,5-3 g/kgc/zi saptamnal
Diureza zilnic zilnic
Densitatea urinara, glicozurie zilnic
COMPLICATIILE ALIMENTATIEI PARENTERALE
Standard
n cazul administrarii AP la nou-nascutul la termen bolnav medicul trebuie sa tina
cont de posibilitatea aparitiei complicatiilor legate fe de tehnica , fe de
compozitia solutiilor (complicatii metabolice si hidro-electrolitice).
1. COMPLICATII LEGATE DE TEHNICA DE ADMINISTRARE
Complicatiile liniilor venoase centrale[
a Leziunea altor vase si organe n timpul introducerii:
- sngerare, pneumotorax, hemotorax, pneumomediastin, punctia unei artere, leziunea plexului brahial

Flebita:
- flebita mecanica poate apare n primele 24 de ore dupa plasarea liniei venoase ca raspuns normal al
organismului la iritatie datorita prezentei cateterului n vas
- tratamentul flebitei usoare: se aplica comprese umede, calde, se ridica extremitatea
- se scoate cateterul daca simptomele nu se amelioreaza
c Migrarea cateterului/malpozitia:
- poate apare n timpul introducerii sau datorita migrarii spontane; cateterul se poate cuda n interiorul
venei sau poate ajunge ntr-o vena colaterala
- localizari vicioase: cord, vena jugulara interna, vena subclavie contralaterala, vena lombara ascendenta,
etc. cu diferite consecinte posibile: colectii pleurale sau pericardice, aritmii cardiace, extravazare n
tesuturi, tromboza
- decizia de a repozitiona cateterul sau de a-l nlatura se bazeaza pe localizarea vrfului cateterului; unele
vene non-centrale pot f folosite temporar pentru administrarea de solutii izotone
- cateterul trebuie retras ctiva cm daca este intracardiac deoarece pot sa apara complicatii (perforarea
cordului, colectii pericardice, aritmii)
- malpozitia cateterului se poate corecta si spontan, ca n cazul cateterelor cudate ntr-o vena mare; se
pot administra solutii izotone si dupa 24 de ore se verifca radiologic pozitia cateterului; daca acesta nu
s-a repozi_ionat, se nlatura cateterul
2. Infectia (cea mai frecventa complicatie):
- sepsis-ul apare la 0-29% din cazuri, copiii cu greutate mica avnd cel mai mare risc
- este recomandata utilizarea protocoalele de folosire a cateterelor centrale pentru a scadea rata de
infectie
- n cazul aparitiei infectiei de cateter: daca este posibil, se nlatura cateterul; scoaterea imediata a
cateterului este recomandata pentru infectiile cu Staflococcus aureus, germeni gram negativi sau
Candida spp.
- pozitionarea joasa a cateterului venos central inserat percutan are complicatii infectioase mai putine, o
durata prelungita de folosire si o incidenta scazuta a colestazei
Standard
Medicul si asistenta trebuie sa respecte masurile de asepsie cnd manipuleaza
cateterele venoase la nou-nascutul alimentat parenteral: spalarea minilor, folosirea
manusilor sterile, tehnica sterila la schimbarea pansamentului la locul de punctie, la
injectarea de medicamente prin cateter, la detasarea si re-atasarea tubulaturii de
perfuzie
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa utilizeze la nou-nascut catetere venoase centrale
percutane tunelizate, cu un traiect subcutanat nainte de a patrunde n vena
Cateterele netunelizate au un risc mai mare de infectie dect cele tunelizate.
Mansonul de tesut celular subcutanat are un rol de bariera mecanica mpotriva
colonizarii si, uneori, un rol antibacterian
Recomandare
Pentru AP a nou-nascutului bolnav se recomanda ca medicul si asistenta sa
foloseasca, de preferinta, catetere confectionate din teflon sau poliuretan].
Testele in vitro si in vivo au aratat grade diferite de colonizare bacteriana n functie
de materialul din care este confectionat cateterul. Astfel, cateterele din Teflon si
poliuretan au avut cea mai redusa colonizare bacteriana, n timp ce cateterul din
clorura de polivinil a avut cea mai accentuata colonizare bacteriana

Standard
Medicul si asistenta trebuie sa urmareasca permanent semnele clinice ale unei
posibile infectii de cateter. Paraclinic se deceleaza cresterea PCR si leucocitoza, dar
valorile normale ale acestor parametri nu elimina suspiciunea de infetie naintea
aflarii rezultatelor bacteriologice
Recomandare
n cazul aparitiei infectiei cateterului utilizat pentru AP se recomanda ca medicul sa
nlature cateterul si sa indice efectuarea de culturi de pe cateter, daca se poate
n caz de flebita locala, riscul septicemiei de cateter este mare. Prin nlaturarea
precoce a cateterului la nceputul sepsis-ului determinat de cateter, infectia se
vindeca mai repede[110].
Recomandare
n cazul aparitiei infectiei cateterului central la nou-nascutul care necesita AP si la
care nu este posibila abordarea unei alte vene pentru nutritie se recomanda ca
medicul sa prescrie tratament antibiotic si sa mentina cateterul pe loc
ndepartarea cateterului venos central se poate efectua numai la acel nou-nascut
care este stabil si care nu necesita administrarea de solutii perfuzabile cu
osmolalitate ridicata
2.

COMPLICATII METABOLICE

Standard

Medicul trebuie sa tina cont de faptul ca hiperglicemia secundara AP cu exces decarbohidrati poate apare
la nou-nascutul la termen bolnav, n mod special la cel cu RCIU, asfxie, sepsis sever.
Hiperglicemia determina hiperosmolaritate si diureza osmotica. La nou-nascutul cu RCIU hiperglicemia apare
ca urmare a scaderii clearance-ului glucozei serice (raspuns insulinic) precum si datorita cresterii nivelului de cortizol,
mediat de stress.
La nou-nascutul cu sepsis, injuria tisulara produsa de sepsis determina sinteza si
secretia de citokine, urmata de eliberarea de glucagon, epinefrina si cortizol, ceea ce duce la cresterea glicemiei
(secundar glicogenolizei hepatice, cresterii productiei de glucoza prin ciclul Cori, supresiei producerii pancreatice de
insulina si gluconeogenezei)
Standard
Medicul trebuie sa creasca treptat aportul de glucoza la nou-nascutul care necesita AP
Standard
Medicul trebuie sa tina cont de complicatiile legate de un aport proteic inadecvat
Standard
Medicul trebuie sa tina cont de faptul ca hipoalbuminemia apare frecvent la nounascutul
alimentat parenteral.
Hipoalbuminemia poate f, n aceasta situatie, consecinta unui aport proteic
insufcient sau a unei afectari hepatice si se nsoteste de retentie hidrica
Standard
Medicul trebuie sa aiba n vedere complicatiile legate de administrarea de lipide n
AP a nou-nascutului bolnav: hiperlipemie, hipertrigliceridemie, hiperbilirubinemie
indirecta, sepsis, efectul lipidelor asupra functiei pulmonare
Valorile crescute ale trigliceridelor se asociaza cu scaderea aderarii trombocitare,
trombocitopenie, hemoliza

Standard
Medicul trebuie sa reduca administrarea parenterala de lipide la aparitia
complicatiilor legate de aportul parenteral de lipide la nou-nascutul bolnav
Standard
Medicul trebuie sa tina cont de faptul ca n cursul AP a nou-nascutului la termen
bolnav pot apare dezechilibre ale electrolitilor serici, mineralelor si status-ului acidobazic.
Standard
Medicul trebuie sa aiba n vedere faptul ca APT prelungita poate avea si efecte
negative.
In cazul APT prelungite intestinul este pus n repaus, apare o atrofe a pancreasului
si scaderea raspunsului postprandial, recircularea sarurilor biliare poate determina
formarea de calculi biliari si este alterata functia de evacuare gastrica.
Standard
n cazul APT prelungite medicul trebuie sa aiba n vedere posibilitatea aparitiei
afectarii osoase la nou-nascut
Aceasta afectare osoasa apare n cazul administrarii unor cantitati insufciente de
calciu si fosfor sau datorita continutului n aluminiu al unor solutii pentru AP. Se
caracterizeaza prin hipercalciurie, hipercalcemie si valori normale ale
parathormonului
Standard
La nou-nascutul la termen bolnav medicul trebuie sa aiba n vedere riscul de
afectare hepatica ce poate apare la 50% din copiii alimentati parenteral total,
manifestata prin cresteri ale nivelului transaminazelor, fosfatazei alcaline si a
bilirubinei (icter colestatic)
Afectarea hepatica apare mai ales n cazul administrarii crescute de glucoza (50-60
kcal/kgc/zi
3 . OBSTRUCTIA CATETERULUI
- obstructia cateterului este semnalata de presiune crescuta la pompa de perfuzie, de imposibilitatea de a
injecta solutii sau de a scoate snge
- se poate datora unei malpozitii, tromboze, precipitate determinate de minerale, medicamente sau
depuneri de lipide
- management: se verifca radiologic pozitia cateterului; daca este exclusa pozitionarea vicioasa se trec n
revista solutiile si medicamentele administrate pentru a identifca o cauza probabila a ocluziei si se
scoate cateterul
4 TROMBEMBOLISM SI TROMBOZA
- 90% din episoadele de trombembolism neonatal sunt datorate cateterelor centrale
- se poate manifesta ca si tromboza venoasa profunda, sindrom de vena cava superioara, tromb
intracardiac, embolie pulmonara, tromboza de vena renala
- complicatiile trombozei venoase: pierderea accesului venos, lezarea organelor sau membrului afectat,
propagarea trombului, embolizarea n alte zone si infectie
- tratamentul trombozei la nou-nascut depinde de severitate si de riscul de afectare a organelor

EXTRAVAZARI DE FLUIDE

- colectii pericardice cu sau fara tamponada cardiaca: se prezinta ca instabilitate cardio-respiratorie

inexplicabila sau colaps cardio-circulator; indicele cardio-toracic este crescut si se poate evidentia puls
paradoxal; pericardocenteza imediata poate f salvatoare
- colectii pleurale
- colectii mediastinale
- hemotorac
- chilotorace
6

RUPEREA CATETERULUI

- cateterul poate f rupt de catre acul de introducere, de presiuni, tensiuni aplicate pe cateter, clampari,
loviri ale cateterului, suturi sau fxarea proasta.
- portiunea intravasculara a cateterului prezinta risc de embolie
- daca se rupe cateterul, se imobilizeaza imediat portiunea extravasculara pentru a preveni migrarea
- daca cateterul nu mai este vizibil se aplica presiune pe traiectul venos deasupra locului de inserare
pentru a preveni avansarea cateterului; se imobilizeaza copilul si se efectueaza o radiografe imediat
pentru a localiza cateterul
- poate f necesara interventie chirurgicala daca cateterul nu este vizibil la exterior
- cateterele rupte sau deteriorate trebuie nlaturate
7. CATETER INCLAVAT
- difcultatea scoaterii cateterului se poate datora unui cheag fbrinos sau sepsis-ului
- tratament: se aplica comprese calde de-a lungul venei

Aspecte administrative
Standard

Medicul si asistenta trebuie sa utilizeze pentru AP a nou-nascutului la termen

bolnav un amestec de nutrienTi sub forma unei soluTii sau emulsii injectabile, sterile,
apirogene, sigure din punct de vedere bacteriologic si toxicologic
Recomandare
Se recomanda ca n sectia de terapie intensiva neonatala asistenta sa prepare
perfuziile pentru AP si medicatia dupa decontaminarea flacoanelor cu solutii.
Recomandare
Se recomanda ca, pentru a preveni contaminarea flacoanelor cu solutii de nutritie
parenterala, asistenta sa prepare solutiile de AP sub hota cu flux laminar
Hotele cu flux laminar sunt dispozitive ce pot f utilizate de sine statator sau n
camere de sterilizare, actionnd ca si cutii de curatare, dotate cu alimentare
proprie de aer fltrat. Hotele cu flux laminar functioneaza prin proiectarea aerului
fltrat asupra suprafetei de lucru si sunt dotate cu lampi bactericide care emit radiatii
cu o lungime de unda de 253,7 nm
Standard

Asistenta trebuie sa administreze solutiile de AP imediat dupa preparare. C

Standard

Medicul si asistenta trebuie sa nu permita depozitarea solutiilor de AP gata

preparate n sectia de terapie intensiva

Standard
La nou-nascut asistenta trebuie sa supravegheze administrarea AP, claritatea
solutiei, sa urmareasca eventualele precipitate (mai ales n cazul folosirii
preparatelor de calciu) si sa opreasca administrarea solutiilor care contin
impuritati
Solutiile de calciu si fosfor pot forma microprecipitate de fosfat de calciu care pot
determina leziuni
Standard
Medicul si asistenta trebuie sa supravegheze permanent zona de insertie a
cateterului venos folosit pentru administrarea AP.
Este necesara supravegherea n vederea depistarii complicatiilor posibile legate de
modul de administrare
Standard
Medicul si asistenta trebuie sa asigure mentinerea igienei locului de locului de insertie a
cateterelor venoase si schimbarea pansamentelor folosind tehnica sterila.
Standard
Medicul si asistenta trebuie sa nu administreze medicamentele n solutiile de AP
Standard
Medicul trebuie sa indice administrarea AP pe cale venoasa periferica sau centrala
numai utiliznd pompele volumetrice.
Optiune
Pentru administrarea AP la nou-nascut medicul si asistenta pot utiliza membrane
(fltre) de 0,22 microni ntre cateter si tubulatura.
Utilizarea acestei membrane evita infuzarea particulelor sau organismelor cu
potential contaminant. Particulele de cristale cu dimensiuni sub 50 microni nu pot f
vazute cu ochiul liber. Filtrele au fost criticate deoarece necesita manipulare
frecventa, crescnd astfel riscul de contaminare microbiana
Recomandare
Se recomanda folosirea de micrometode de laborator pentru efectuarea
determinarilor paraclinice
Standard
Unitatea medicala trebuie sa asigure aprovizionarea continua cu materialele si
solutiile necesare pentru administrarea AP.
Recomandare
Se recomanda ca medicul sa informeze parintii despre necesitatea administrarii AP
la nou-nascut, precum si despre complicatiile care pot apare.
Recomandare
Se recomanda ca fecare sectie de nou-nascuti care are competenta de a

administra alimentatie parenterala la nou-nascut sa redacteze protocoale proprii

de calculare si administrare a AP la nou-nascutul la termen bolnav avnd la baza
standardele cuprinse n prezentul ghid.

ALIMENTATIA PARENTERALA A NOU-NASCUTULUI LA TERMEN BOLNAV

DEFINITIE:
AP este modalitatea de alimentatie prin introducerea intravenoasa a nutrientilor la nou-nascutii bolnavi aflati
in sectiile de TI si care din diferite motive nu pot f alimentati enteral

SCOP:

-asigurarea sufcientata a nutrientior pentru a sustine o rata de crestere si dezvoltare normale, cu

recuperare mai rapida si reducerea costurilor de spitalizare

Se recomanda ca medicul sa prescrie AP nou-nascutului la termen bolnav astfel nct sa asigure:

- scaderea fziologica n greutate de 10-15 % din greutatea de la nastere n primele 3-5 zile de
viata
- recuperarea greutatii de la nastere la 7-14 zile de viata
- mentinerea electrolitilor serici la valori normale
- evitarea oliguriei si poliuriei
- tranzitia graduala la alimentatia enterala
- asigurarea unei cresteri minime de 20 g/ similara ratei cresterii nou-nascutului sanatos

CAILE DE ADMINISTRARE A ALIMENTATIEI PARENTERALE

AP poate fi realizata prin :
- cateter venos periferic
Se recomanda ca pentru administrarea AP a nou-nascutului bolnav, medicul sa indice de preferinta calea
venoasa periferica care prezinta un risc infectios mai mic si complicatii mai putine, de severitate mai redusa, este mai
usor de montat si supravegheat comparativ cu calea venoasa centrala dar necesita schimbare mai frecventa.
- cateter venos central pe cale percutana sau abord chirurgical
- CVO

PRINCIPIILE ALIMENTATIEI PARENTERALE

Medicul trebuie sa indice alimentatia parenterala partiala sau totala n cazul oricarui
nou-nascut la care nu se poate realiza un aport nutritional enteral optim
Medicul trebuie sa calculeze zilnic, individualizat, necesitatile fziologice ale nou-nascutului
bolnav.
Medicul trebuie sa calculeze compozitia AP pentru fecare nou-nascut n functie de
de patologie, greutatea nou-nascutului, VG, vrsta postnatala, parametrii vitali si investigatiile paraclinice

CLASIFICARE:
Exista 2 moduri de alimentatie parenterala
:
A. Alimentatia parenterala totala (APT) reprezinta administrarea exclusiv intravenoasa a nutrientilor
(glucide, aminoacizi, lipide,minerale, vitamine) necesari metabolismului si cresterii.
B
Alimentatia parenterala partiala reprezinta completarea nutritionala pe cale venoasa
a unei nutritii enterale suboptimale pentru o crestere si dezvoltare normale

A. ALIMENTATIA PARENTERALA TO

Indicatii ale alimentatiei parenterale totale la nou-nascutul la termen

- varsaturi bilioase, n special daca sunt asociate cu distensie abdominala, absenta tranzitului
intestinal, perete abdominal lucios si circulatie venoasa evidenta (pot semnifica malformatii de tub digestiv,
abdomen acut chirurgical sauu EUN )
- varsaturi incoercibile
- nou-nascutii cu hemoragie digestiva superioara (pot f prezente ulceratii gastrice sau ulcer
gastric perforat)
- nou-nascutii cu malformatii congenitale digestive vizibile sau evidentiate prin investigatii: atrezie
de esofag, atrezie ano-rectala, hernie diafragmatica, omfalocel, laparoschizis, alte malformatii
digestive care mpiedica alimentatia enterala
- detresa respiratorie severa (tahipnee peste 80 respiratii/minut, ventilatie mecanica)
- asfxia perinatala severa si complicatiile sale
- coma
- soc
- nou-nascutii cu suspiciune clinica de boala metabolica congenitala
- nou nascutii diagnosticati cu boli metabolice congenitale, n fazele acute: defecte ale
metabolismului aminoacizilor (n special boala urinilor cu miros de sirop de artar si defectele
metabolismului aminoacizilor din ciclul ureei pot necesita alimentatie parenterala), defecte ale
metabolismului glucidelor, defecte ale metabolismului acizilor organici

B ALIMENTATIA PARENTERALA PARTIALA

Indicatiile alimentatiei parenterale partiale la nou-nascutul la termen

- detresa respiratorie moderata tahipnee sub 80 respiratii pe minut

- ventilatie mecanica
- convulsii
- crize de apnee
- sepsis
- diaree severa cu deshidratare
- asfxia moderata fara complicatii
- sindroame de malabsorbtie

CALCULUL NEVOILOR NUTRITIONALE IN AP

I APORTUL ENERGETIC

Se recomanda ca n cazul nou-nascutului la termen bolnav care necesita AP medicul sa prescrie initial un
aport energetic de 40-60 kcal/kgc/zi.care este sufcient pentru a acoperi cheltuielile bazale,

se va creste zilnic aportul energetic pna la atingerea necesarului energetic optim pentru crestere, de 90-120
kcal/kg/zi pentru ca nou-nascutii bolnavi au nevoie de obicei de un aport energetic mai mare n comparatie cu
nou-nascutii sanatosi. Pentru a evita catabolismul sunt necesare minimum 40 kcal/kgc/zi. Pentru crestere sunt
necesare minimum 80 kcal/kgc/zi[34].

n anumite patologii cronice neonatale necesarul energetic este mai mare, - 130-150 kcal/kgc/zi.; precum: boli
cardiace cronice (malformatii, insufcienta cardiaca), boli pulmonare cronice, boli renale

II APORTUL DE LICHIDE SI APORTUL GLUCIDIC

Se recomanda ca n prima zi de viata medicul sa asigure nou-nascutului la termen bolnav un aport enteral
si/sau parenteral de 60 ml/kgc/zi de glucoza 10%, corespunznd unei rate de infuzie de 4-6 mg/kgc/min de
glucoza

Medicul sa initieze administrarea parenterala de glucoza din primele 2 ore de viata la nou-nascutul la termen
bolnav care necesita AP

Dupa prima zi de viata se creste treptat aportul de lichide cu 10-20 ml/kgc/zi n functie de starea clinica,
rezultatele investigatiilor de laborator si estimarile pierderilor de lichide, avansnd pna la 120-150 ml/kgc/zi
la vrsta de o saptamna

Necesarul total de lichide nsumeaza necesarul de lichide pentru ntretinere (pierderile insensibile, urinare si
fecale) si necesarul pentru crestere.
Factori care cresc pierderile Factori care scad pierderile
Incubator deschis (radiant termic) cu 50-100%
Convectia cu 30-50%
Fototerapia cu 30-50%
Hipertermia cu 30-50%
Tahipneea cu 20-30%
Factori care scad pierderile
Umidifcarea incubatorului cu 50-100%
Ventilatie asistata cu umidifcare cu 20-30%
ATENTIE ! - restrictia de fluide la 40-60 ml/kgc/zi]. in: -asfxie perinatala severa
-insufcienta cardiaca,
- sindrom de aspiratie meconiala,
-hidrops,
- insufcienta renala acuta
- sindromul secretiei inadecvate de

ADH

. La acesti nou-nascuti se prescrie un aport de fluide care sa acopere nevoile de

baza si pierderile de lichide rezultate pe baza monitorizarii diurezei, a tranzitului intestinal si a altor pierderi ( pierderi
insensibile=20 ml/kgc/zi, pierderi urinare=24-96ml/kgc/zi, pierderi prin scaun=10 ml/kgc/zi, pierderi chirurgicale prin
aspiratie gastrica continua etc )

Se recomanda ca medicul sa asigure o crestere zilnica de 10-15% a cantitatii de glucoza

administrate, pna la un maximum de 11-14 mg/kgc/min n functie de glicemie determinata zilnic=
56% din totalul de calorii..

ATENTIE ! - Glucoza administrata parenteral n exces duce la lipogeneza si depunerea tisulara de grasimi,
producerea de CO2 cu hiperventilatie secundara, hiperglicemie si diureza osmotica. Administrata cu ritm de pna la 7
mg/kgc/min, glucoza este utilizata ca substrat energetic, peste 7mg/kgc/min este folosita la sinteza lipidica, iar peste 20
mg/kgc/min se depoziteaza sub forma de grasimi n fcat
-este necesara mentinerea glicemiei n limite normale (50-120 mg%).
-NU este indicata glucoza 5% in AP a nou-nascutului la termen.> supraincarcare
volemica

Se recomanda ca medicul sa calculeze ratia zilnica de lichide si nutrienti folosind greutatea de la

nastere n primele 7 zile de viata, apoi raportat la greutatea zilnica.

In AP partiale medicul se scade din totalul lichidian calculat pentru 24 de ore cantitatea de lichide
primita prin alimentatia enterala sau alte lichide administrate (de exemplu lichidele utilizate pentru
diluarea medicatiei, produse derivate din snge)

CALCULUL RITMULUI DE PERFUZIE DE GLUCOZA DUPA FORMULE:

mg/kgc/min =% GLUCOZAX10Xml/h /60 x G(kg)
mg/kgc/min = prima cifra a cantitatii de fluide (ml/kgc/zi)7 / 10
mg/kgc X 1440 minute/zi = mg/kg/minut

III APORTUL DE PROTEINE IN AP

Necesar zilnic= 1,8-2,2g/kgc/zi ( 7-16 % din totalul de calorii )

> 1.8g/kgc/zi nu isi poate sustine nevoile de crestere
>3g/kgc/zi- incarcatura renala, hiperinsulinism

Se vor administra proteine in AP din ziua 2-3 de viata, cand se ajunge la un aport energetic de 40 kcal/kg/zi
sub forma de glucoza

Initial necesarul zilnic este de 1-1,5 g/kgc aminoacizi, crescnd zilnic rata de administrare cu 1g/kgc pna la un
total de 1,8-3 g/kgc/z, deoarece pierderea proteica este mare la NN bolnav
Aportul proteic maxim admis pentru AP la NN la termen bolnav= 3-3,5 g proteine/100 kcal

CALCULUL RATEI DE ADMINISTRARE A AMINOACIZILOR:

% aminoacizi =G (kg )x(g/kg/zi )x100/ Volum in 24 ore

Se recomanda ca pentru prescrierea AP a nou-nascutului la termen bolnav medicul sa tina cont de factorii ce
afecteaza utilizarea proteinelor: statusul hipercatabolic, sechestrele hematice, contuziile, hemoconcentratia,
insufcienta renala, sepsis-ul neonatal bacterian.
ATENTIE! se vor utiliza doar solutii de AA de uz pediatric si care nu contin sorbitol

Aportul inadecvat de proteine > falimentul cresterii, hipoalbuminemie si edeme.

Excesul proteic > hiperamoniemie, dezechilibre serice ale aminoacizilor, acidoza metabolica si icter colestatic.

IV APORTUL LIPIDIC

Se recomanda ca pentru APT a nou-nascutului la termen bolnav l sa se initieze administrare de lipide din
primele 3-7 zile de viata ( optional se poate initia aportul de lipide odata cu administrarea AA, in
ziua a 2-3 a de viata, fara a fi asociatacu efecte adverse )

se ncepe administrarea de lipide cu 0,5-1 g/kgc/zi, crescnd cantitatea administrata cu 1 g/kgc/zi pna la
maximum 3 g/kgc/zi; ritmul de prescriere este zilnic sau de 3 ori/saptamana

CALCULUL RATEI DE ADMINISTRARE LIPIDE:

ml/h lipide = g/kg/zix5Xg (KG )/2

sa evite supradozarea lipidelor prin limitarea cantitatii administrate la maximum 3 g/kgc/zi si prin
monitorizarea nivelului de trigliceride, care trebuie mentinut ntre 150-200 mg/l, pentru evitarea efectelor

adverse supradozarii: acidoza metabolica, apnee, detresa respiratorie, letargie

se vor prescrie solutii de lipide 20 %

solutiile de lipide se administreaza in PEV separat de celelalte solutii nutritive, pe linie vasculara
separata sau pe aceiasi vena prin intermediul unui robinet cu 3 cai situat ct mai aproape de locul infuziei

asistenta trebuie sa protejeze de lumina seringile si tubulatura folosite la administrarea parenterala a lipidelor,
pentru ca lipidele se pot peroxida, genernd compusi toxici

ATENTIE !

Se recomanda ca medicul sa NU indice administrarea parenterala a lipidelor la :

-nou-nascutii cu rezistenta vasculara pulmonara crescuta,
- afectare pulmonara severa
- sepsis
- nou-nascutilor bolnavi care prezinta valori ridicate ale bilirubinei
indirecte, apropiate de valorile la care este necesara exsangvinotransfuzia, acizii grasi facand
posibila dislocarea bilirubinei indirecte si cresterea riscului de neurotoxicitate
SE LIMITEAZA cantitatea de lipide la 0,5-1g/kgc/zi in caz de icter cu BI > 8-10MG/DL

V APORTUL DE ELECTROLITI

A.SODIU

- suplimentarea cu Na este necesara din ziua a 3-a de viata

- se prescrie Na in AP sub forma de NaCl 5,8%, tinnd cont de necesarul zilnic de sodiu de 2-4
mEq/kgc/zi si de nivelul seric al Na care trebuie mentinut ntre 135-145 mEq/l.

B,

POTASIU
- de obicei introdus din ziua a 3-a de viata si numai daca diureza este de
peste 1 ml/kgc/h si valoarea serica a K este <5 mEq/l

-se prescrie in functie de necesarul zilnic de potasiu, de 1-2 mEq/kgc/zi si de valorile

normale ale acestuia la nou-nascut, care sunt de 3,5-5,5 mEq/l
ATENTIE ! daca se administreaza diuretice

CLOR
- necesarul de clor =2-4 m Eq/kgc/zi

VI APORTUL DE VITAMINE SI OLGOELEMENTE

se recomanda ca medicul sa indice administrarea parenterala a vitaminelor lipo- si hidrosolubile

destinate nou-nascutilor adaugate n emulsie lipidica sau ntro mixtura continnd lipide

in APT prelungita (peste 2 saptamni) medicul poate sa prescrie preparate de oligoelemente

destinate AP a nou-nascutilor n doze corespunzatoare necesarului zilnic estimamat

Necesarul de vitamine n alimentatia parenterala la nou-nascutul la

termen
Vitamina
Doza/zi
A
700 g
D
400 UI
E
7 UI
K
200 g
Tiamina
1,2 mg
Riboflavina
1,4 mg
Niacina
17 mg
Pantotenat
5 mg
Piridoxina
1 mg
Biotina
20 g
Vitamina B12
1 g
Vitamina C
80 mg
Acid folic
140 g

Necesarul de oligoelemente n alimenta_ia parenterala la nou-nascutul la termen[33]

Oligoelemente
Doza (g/kg/zi)
Crom
Cupru
Fier
Iod
Fluor
Mangan
Molibden
Seleniu
Zinc

0,20
20
100 (din lipsa unui preparat sigur pentru administrare i.v. se recomanda precautie)
1
numai la prematuri daca sunt alimentati exclusiv parenteral peste 3 luni
1
0,25
2
250

VII APORTUL DE MINERALE

o

CALCIU SI FOSFOR

-Se ncepe administrarea calciului si fosforului din prima zi de viata, daca nivelul calcemiei este sub 6,5
mg/dl cre sau calciul ionic seric este sub 0,8-0,9 mmol/ dl
- se recomanda ca medicul sa indice initial administrarea de calciu si fosfor n doze de ntretinere si sa
creasca dozele odata cu cresterea aportului energetic si proteic.
-doza initiala sub forma de solutie de calciu gluconic 10% =0,5 mEq/kgc/zi, apoi se creste cu 0,5
mEq/kgc/zi la 1-2 zile pana la doza tinta de 2 mEq/kgc/zi

Administrarea parenterala a calciului n functie de vrsta n zile si de cantitatea de

lichide
administrata n alimentatia parenterala
< 40 ml/kgc/zi
40-75 ml/kgc/zi
>75
ml/kgc/zi
zilele 1-3: calciu (mEq/kgc/zi)
0,7
1,5
3
zilele 4-7: calciu (mEq/kgc/zi)
0,7
1,5
3
dupa ziua 7: calciu (mEq/kgc/zi) 0,7
1,5
3
- administrarea parenterala a calciului se va face numai n solutiile de aminoacizi si glucoza si nu n

solutii lipidice.

- administrarea n exces al calciului poate avea efecte nefavorabile:inapetenta, crestere defcitara,

hipotonie, letargie, poliurie, convulsii, nefrolitiaza, depozite subcutanate de calciu
o

MAGNEZIU

-doza =3-7,2 mg/kgc/zi

- se va suplimenta magneziul in alimentatia parenterala numai daca Mg seric scade sub 2,5mg/dl

VIII

ALIMENTATIA PARENTERALA IN DIFERITE SITUATII PATOLOGICE

a Alimentatia parenterala la nou-nascutii cu

asfixie perinatala
1. medicul trebuie sa prescrie un aport redus de lichide, de maxim 60 ml/kgc/zi, n primele 48-72 de ore
de viata sau pna cnd copilul nu mai prezinta convulsii.

2.

In cazul nou-nascutului la termen cu asfxie perinatala complicata cu edem cerebral se recomanda

ca medicul sa limiteze aportul de lichide prin AP si medicatie la 50 ml/kgc/zi,

3.

neuronale

medicul trebuie sa prescrie solutii glucozate n cantItatii si concentratii care sa permita mentinerea
glicemiei ntre 75-100 mg% pentru ca :
- nivelul scazut al glicemiei poate determina extinderea leziunilor

- glicemia peste 100 mg% pot determina cresterea nivelului cerebral de

lactat, leziuni celulare, edem si dezechilibre ale autoreglarii vasculare

b .Alimentatia parenterala la nou-nascutii cu afectare respiratorie

1- pentru glucoza ritmul maxim de infuzie va f de 12,5 mg/kgc/min la nou-nascutii cu afectare
respiratorie care necesita suport nutritional parenteral.
2.

medicul va prescrie cu prudenta administrarea lipidelor, cu monitorizarea stricta a trigliceridelor, la

nou-nascutii cu boala respiratorie si AP

3-

se

poate lua n considerare amnarea administrarii de lipide la nou-nascutii cu afectare

pulmonara severa, sau initial administrarea de lipide ncepnd cu cantitati de 0,5 g lipide/kgc/zi si crescnd ritmul
administrarii cu 0,5 g/kgc/zi atunci cand se observa o ameliorare a starii clinice
4. se poate administra cantitatea de lipide calculata pentru 24 de ore pe o perioada de 16 ore
5.

c.

medicul trebuie sa ajusteze orice dezechilibru metabolic aparut pe parcursul AP

Alimentatia parenterala la nou-nascutii cu afectare cardiaca

-aport energetic minim=60 kcal/kgc/zi
-se creste treptat aportul caloric pna la 130-150 kcal/kgc/zi, deoarece nou-nascutii cu boala

cardiaca congenitala, mai ales cei cu insufcienta cardiaca, au consum caloric mai mare

- se recomanda ca medicul sa prescrie un aport energetic mai mare la nou-nascutul cu MCC n

primele 24 ore dupa o interventie chirurgicala cardiovasculara necomplicata.
- la nou-nascutii care au suferit interventie chirurgicala cardiaca, se recomanda minim
2,5 g/kgc/zi proteine, crescnd cantitatea de proteine pna la 3,5 g/kgc/zi n functie de toleranta
- In situatia terapiei diuretice la nou-nascutul cu MCC medicul trebuie sa prescrie cu
atentie administrarea de lichide si electroliti din cadrul AP.

d. Alimentatia parenterala n sepsis

minim de 60 kcal/kgc/zi

medicul trebuie sa asigure nou-nascutilor la termen cu sepsis care necesita AP un

se recomanda sa se prescrie proteine n cantitate de minim 2,5 g/kgc/zi la

nou-nascutii la termen cu sepsis care necesita AP
diureza,
ionograma serica).

aportul hidric se stabileste n functie de parametrii monitorizari (tensiune arteriala,

lipidele se vor prescrie cu prudenta, cu limita maxima de 2 g/zi sau chiar cu

excluderea aportul parenteral de lipide la nou-nascutii la termen cu sepsis n faza acuta.
ATENTIE!
Medicul trebuie sa prescrie suplimentarea cu vitamina K tuturor nou-nascutilor cu sepsis aflati sub tratament
antibiotic, n doza de 1 mg intramuscular o data pe saptamna.

e. Alimentatia parenterala dupa interventii chirurgicale

- necesita un aport hidric de 125-150 ml/kg/zi , crescnd cantitatea de lichide n functie de valorile

tensiunii arteriale si diurezei

- se va nlocui cu ser fziologic pierderile datorate drenajului gastric la intervale de 812 ore. Prin drenajul gastric se pierde clor, care trebuie nlocuit prin administrare de ser fziologic
- n perioada imediat postoperatorie este necesar un aport proteic de 2,5-3 g/kg/zi.

f.

Alimentatia parenterala n boli renale

-- nou-nascutii cu IRA necesita AP, cu calculul atent al nevoilor hidrice prin nsumarea pierderilor
insensibile (30 ml/kgc la nou-nascutul la termen), urinare si gastro-intestinale, obtinute prin monitorizarea pacientului
astfel nct aportul sa acopere doar pierderile, pentru evitarea suprancarcarii volemice
lipide)

necesarul energetic in caz de IR va f asgurata mai ales din calorii nonproteice (glucide si

- trebuie sa se limiteze aportul proteic sub 2 g/kgc/zi

- nu se administreaza potasiu la nou-nascutii cu IRA

g.

congenitala:
-

Alimentatia parenterala n boli metabolice congenitale

In cazul nou-nascutilor care prezinta simptome caracteristice sau care au avut frati cu boli metabolice

- se suprima alimentatia enterala

-se asigura suport nutritional parenteral in primele 24 de ore doar cu glucoza 10%

- dupa 24 de ore se adauga lipide la AP

- daca dupa 48 de ore de AP constituita din glucide si lipide testele pentru depistarea
bolilor metabolice sunt negative, se recomanda introducerea n alimentatie a proteinele prin alimentatie enterala cu LM
sau formula
-

- dupa 48 de ore de dieta proteica se recomanda repetarea testelor de laborator;

1

daca sant negative se continua alimentatia proteica enterala sub supraveghere

in cazul n care testele de laborator sunt pozitive pentru o anumita boala metabolica se recomanda ca
medicul sa prescrie tratamentul dietetic corespunzator

VIII INTRERUPEREA ALIMENTATIEI PARENTERALE

- se va scadea progresiv aportul parenteral de nutrienti pe masura ce cresc cantitatile administrate enteral
- se recomanda intreruperea AP atunci cnd nou-nascutul tolereaza alimentatie enterala n cantitati de 100-120
ml/kgc
- medicul trebuie sa ntrerupa treptat AP a solutiei de glucozai; pentru a evita aparitia hipoglicemiei de rebound

IX MONITORIZAREA NN LA TERMEN BOLNAVI CU AP

Greutatea
zilnic
Lungimea
saptamnal
Perimetrul cranian
saptamnal
Electroliti
initial zilnic, apoi de 2-3 ori/saptamna
Glucoza
(pe stick) zilnic, apoi scade frecventa
Calciu ionic
initial zilnic, apoi de 2-3 ori/saptamna
Calciu total, fosfor, magneziu
Bilirubina totala si directa, ALT, AST,
saptamanal sau la nevoie
fosfataza alcalina, GGT, albumina
Uree, creatinina
Hematocrit/tablou sanguin
Trigliceride cnd infuzia de lipide este ntre 1,5-3 g/kgc/zi
saptamnal
Diureza
zilnic
Densitatea urinara, glicozurie
zilnic

.
X ASPECTE ADMINISTRATIVE

Medicul si asistenta trebuie sa utilizeze pentru AP a nou-nascutului la termen bolnav un amestec de

nutrienti sub forma unei solutii sau emulsii injectabile, sterile, apirogene, sigure din punct de vedere
bacteriologic si toxicologic

n sectia de terapie intensiva neonatala se recomanda ca asistenta sa prepare perfuziile pentru AP si

medicatia dupa decontaminarea flacoanelor cu solutii.

asistenta sa prepare solutiile de AP sub hota cu flux laminar

asistenta trebuie sa administreze solutiile de AP imediat dupa preparare.

Medicul si asistenta trebuie sa nu permita depozitarea solutiilor de AP gata preparate n sectia de terapie
intensiva

asistenta trebuie sa supravegheze administrarea AP, claritatea solutiei, sa urmareasca eventualele

precipitate (mai ales n cazul folosirii preparatelor de calciu) si sa opreasca administrarea solutiilor care
contin impuritati

medicul si asistenta trebuie sa supravegheze permanent zona de insertie a cateterului venos folosit
pentru administrarea AP.

Medicul si asistenta trebuie sa asigure mentinerea igienei locului de locului de insertie a cateterelor
venoase si schimbarea pansamentelor folosind tehnica sterila.

Medicul si asistenta trebuie sa nu administreze medicamentele n solutiile de AP

Medicul trebuie sa indice administrarea AP pe cale venoasa periferica sau centrala

numai utiliznd pompele volumetrice.

se pot utiliza membrane (fltre) de 0,22 microni ntre cateter si tubulatura.

Unitatea medicala trebuie sa asigure aprovizionarea continua cu materialele si

solutiile necesare pentru administrarea AP.
Se recomanda ca medicul sa informeze parintii despre necesitatea administrarii AP
la nou-nascut, precum si despre complicatiile care pot apare.

Principiul dup care se ghideaz activitatea medical din cadrul seciei Neonatologie este urmtorul: fiecare copil ce ne este ncredinat
este cel mai preios copil din lume.Activitatea medical a seciei are ca scop: evaluarea strii clinice a nou nscutului, aprecierea gradului
de maturitate n funcie de vrsta gestaional, s disting nou nscuii cu risc, care se supun ulterior asistenei medicale specifice.
ngrijirea nou nscuilor n sistem rooming-in are ca avantaje:
Derularea
optim
a
programului
OMS
i
UNICEF
de
promovare
a
alimentaiei
la
sn,
ntrirea legturii psiho-afective dintre mam i copil,
Cooptarea mamei n echipa de ngrijire, astfel nct, la externare aceasta s-i poat ngriji singur copilul.
3. REZULTATE MEDICALE REMARCABILE :
Prematuri incepand cu VG 25 saptamini ~ 500 / an
Nou nascuti ventilati mecanic ~ 250 / an
Nou nascuti cu boala hemolitica prin izoimunizare ABO sau Rh
Rata prematuritatii la nou nascutii ingrijiti, avind in vedere concentrarea cazurilor primite prin transfer din alte unitati este de pina la 15%
Nou nascuti primiti printransfer din alte spitale> 100 / an
> 40% din nou nascuti provin din alte localitati decat Bucuresti
!!! Se recomanda transferul intrauterin
al fatului pentru ca cel mai bun incubator de transport este uterul
propriei
mame"3. Compartiment
prematuriSaloane
cu
incubatoare
si
patuturi
(14/salon)
Se asigura ingrijire si tratament profilactic si curativ nou nascutilor cu greutate <2500g (prematuri si /sau cu RCIU) si a celor cu risc crescut
sau bolnavi, care nu necesita terapie intensiva, precum si a prematurilor si nou nascutilor externati din compartimentul de terapie intensiva.
2 saloane pentru prematuri cu retinopatie de prematuritate (ROP) din care unul pentru interventii oftalmologice (laserterapie)
Accesul mamelor este obligatoriu la orele de alimentatia nou nascutilor (mamele pot participa direct la alimentarea si ingrijirile de rutina
necesare copiilor lor)o Investigatii paraclinice efectuate nou nascutilor in sectie: radiografii, ultrasonografie: cerebrala (transfontanelara)
abdominala, ecografie de sold (pentru depistare precoce a luxatiei de sold) EKG,
(pentru depistarea retinopatiei de
prematuritate)o Investigatii de laborator hematologice, biochimice, bacteriologice, serologice (VDRL, TPHA) efectuate in spital si
imunologice, virusologice efectuate la Centrul National de Hematologie Transfuzionala, Institutul "Cantacuzino", Institutul de Virusologie,
pentru depistarea izoimunizarilor si a infectiilor congenitale si materno fetale: bacteriene (ex. streptococ grup B, listerioza) virale ( rubeola,
itomegaloviroza, herpes etc.) parazitare (toxoplasmoza) o In cadrul sectiei exista :o Lactarium amenajat pentru colectare/congelare lapte
matern si pregatirea laptelui pentru administrarea nou nascutilor.o Spatiu destinat pregatirii tratamentului injectabil in conditii sterile
(sub flux lamiFiecare unitate de terapie intensiva include: incubator deschis, aparat respiratie artificiala (ventilatoare) monitor cardio-respirator
si pulsoximetru noninvaziv, pompe perfuzie etc.Se asigura:- resuscitarea nou nascutilor imediat dupa nastere

- terapia intensiva a nou nascutilor cu greutate <1500 g: prematuri si/sau cu RCIU (restrictie de crestere intrauterina) a nou nascutilor bolnavi
(nascuti in spitalul nostru sau veniti prin transfer de la alte spitale din tara) care necesita:

- ventilatie mecanica (CPAP,

- punctie si drenaj pleural in cazul sindroamelor de pierdere aeriana sau colectii

pleurale (hidrops, chilotorax)

- montare catetere centrale (venoase

- nutritie parenterala totala si complementara prin cateter venos central (cateter

ombilical

- nutritie enterala prin gavaj continuu si discontinuu

- diagnostic, monitorizare si tratament al nou nascutilor cu risc crescut

1. ATRIBUTIILE SI COMPETENTA SECTIEI

acorda asistenta medicala corespunzatoare unui nivel ridicat de competenta - (nivel 3) pentru nou nascuti la termen si/sau prematuri, cu sau
fara riscuri, sanatosi si/sau bolnavi, proveniti din spitalul Polizu sau din alte maternitati din tara *.

* Nou nascutii in alte spitale sint primiti prin transfer in sectia noastra, daca au virste mai mici de 7 zile de la nastere, transportul lor fiind
efectuat, de preferinta cu UTNS (Unitatea de Transport Neonatal Specializat) din cadrul I.O.M.C. cu sediul in spitalul Polizu.

Maternitatea este desemnata"Spital prisectie de terapie intensiva neonatala aseptica

sectie de terapie intensiva neonatala septica (izolare)

sectie de nou-nascuti sanatosi.

Sectia de terapie neonatala este dotata cu incubatoare deschise cu servocontrol, incubatoare inchise si de transport, masa de resuscitare,
ventilatoare tip Draeger 8000plus, BubbleCPAP (dispozitive care asigura o presiune continua de distensie in caile respiratorii), monitoare
cardio-respiratorii, pompe duble de perfuzie tip seringomat, baloane de ventilatie autogonflabile si de anestezie, laringoscoape, hote cu flux
laminar in toate unitatile sectiei de terapie intensiva, inclusiv lactariul si filtrele medicale.

NeonatologieSe asigura suportul terapeutic pentru:

patologie respiratorie (boala membranelor hialine);

patologie septica;

patologie hematologica;

patologie neurologica (cu exceptia cazurilor chirurgicale de tip malformativ-tumoral , pentru care se asigura stabilizarea pretransfer intr-o
sectie de neurochirurgie pediatrica);

patologie cardio-vasculara (cu exceptia malformatiilor cardiace, care vor fi trasferate rapid, in conditii de maxima securitate si stabilitate
pentru pacient, conform diagnosticului, in centre de profil cardiochirurgical din tara sau strainatate);

Neonatologiepatologie digestiva (cu exceptia cazurilor chirurgicale de tip malformatii de tub digestiv sau enterocolita ulcero-necrotica cu
indicatie de cura chirurgicala, pentru care se va asigura stabilizarea pretransfer intr-o sectie de chirurgie pediatrica).In cadrul Sectiei de
Neonatologie se asigura linii de garda permanente, prin medici primari si specialisti neonatologi, cu experienta in activitatea de terapie
intensiva neonatala si acoperire completa cu ture de asistente specializate in terapie intensiva neonatala, separata de programul sectiei de
nou-nascuti sanatosi.

Blocul de nasteri din cadrul Spitalului Sanador este conectat cu cea mai performanta sectie de terapieintensiva neonatologie din sectorul
medical privat, asigurand gradele de asepsie necesare. Nou nascutii pot ramane cu mamele in rezerva (sistem rooming-in) sau pot sta in
sectia de nou nascuti sub atenta supraveghere a personalului medical din sectia de Neonatologie.eten al copilului"de catre OMS si UNICEF
inca din 1995 avind in vedere faptul ca promoveaza alimentatia naturala (cu lapte matern)
Examen fizic:
Compartimentul Terapie Intensiva Neonatala, din cadrul sectiei de Neonatologie I, functioneaza cu un numar de 15
locuri. Scopul ingrijirii in compartimentul TIN este de a scadea mortalitatea neonatala, de a scadea handicapurile majore la nou
nascutii cu risc, dar mai ales la nou nascutul prematur. De calitatea ingrijirilor medicale din primele ore si zile dupa nastere depind
in mare parte performantele viitorului individ.In acest compartiment se ingrijesc nou nascutii cu risc, cu patologie neonatala
precoce, conform unor protocoale medicale standardizate, specifice fiecarei afectiuni. Aplicarea acestora in activitatea
compartimentului si-a dovedit eficienta prin scaderea indicatorului de mortalitate neonatala precoce.
Profilul activitatii: asistenta medicala si ingrijiri medicale pentru nou-nascutul prematur sanatos si bolnav, ingrijiri pentru cazuri
sociale. Destinatia incaperilor:
-Sectorul post-terapie cuprinde 8 saloane unde sunt plasai nou-nscui prematuri transferai din TIN.
-Sectorul I cuprinde 4 saloane unde se asigura asistenta medicala si ingrijiri pentru nou-nascuti prematuri care provin din
sarcina patologica.
-Sectorul II cuprinde 4 saloane destinate ingrijirilor pentru nou-nascutii prematuri cu VG 36-37 saptamani.
-Sectorul III cuprinde 3 saloane destinate ingrijirii copiilor abandonati si cazurilor sociale.

-Izolare, unde sunt ingrijiti si asistati medical nou-nascuti prematuri cu potential septic (membrane rupte, >24h, nasteri la
domiciliu, nou-nascut prematur care provine din mama HIV pozitiv, hepatita, TBC si izolarea cazurilor din sectorul aseptic).
Activitatea este permanenta in toate incaperile ( vizita medicala, investigatii de laborator, recoltari bacteriologice si
hematologice, ingrijiri medicale, tratamante intravenoase, intramusculare, orale, cutanate, vaccinar

Examenul local al pacientului in dermatita de staza evidentiaza placi si placarde eritematoase, descuamare si
eczematizare afectind membrele inferioare. Fata medial a gleznei este cel mai adesea si sever afectata
deoarece este o zona prost vascularizata fata de restul pacientului. In cazurile avansate de dermatita de
staza, inflamatia poate poate fi circumferentiala si progresa pina la genunchi, fiind denumita eritroderma in
soseta. Fata dorsala a piciorului poate fi implicata in cazurile severe.
Pielea afectata in dermatita de staza poate prezenta aceleasi modificari observate si in alte conditii
eczematoase. Inflamatia severa, acuta poate determina placi exudative. Necroza tesutului adipos
lipodermatoscleroza poate fi foarte dureroasa. Aceste cazuri de inflamatie acuta, profunda pot fi dificil de
diferentiat de celulita sau eritemul nodos. De fapt, dermatita de staza este cea mai frecventa conditie pentru
care pacientii sunt internati cu un diagnostic gresit de celulita.
Infectia secundara poate determina formarea de cruste mielicerice datorate pustulelor rupte bacteriene sau
monomorfe candidozice. In leziunile de lunga durata, lichenificarea si hiperpigmentarea pot apare drept
consecinta a pruritului si gratajului cronic. Dermatita de staza cronica poate prezenta modificari precum
indurarea pielii care poate progresa pina la lipodermatoscleroza cu aspectul clasic de sticla de sampanie
inversata a membrului inferior.
O alta caracteristica observata in dermatita de staza este dezvoltarea placilor violacee si a nodulilor pe
picioare si fata dorsala a labei piciorului. Aceste leziuni sufera frecvent ulceratie dureroasa si pot fi clinic greu
de diferentiat de un sarcom Kaposi clasic. Acest aspect clinic a condus la denumirea conditiei: pseudo-sarcom
Kaposi sau acroangiodermatita.
Dermatita de staza se dezvolta frecvent alaturi de modificari cutanate tipice pentru pacientii cu insuficienta
venoasa: edemul, varicozitatile, hiperpigmentarea, placile atrofice (atrofia alba) si coloratia maronie difuza
reprezentind depozitarea profunda de hemosiderina (din eritrocitele extravazate degradate) . Aceste
modificari cro
Nice persista indiferent de activitatea dermatitei de staza.

SECTIA NEONATOLOGIE
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA BISTRITA

CATRE ,
COMITETUL DIRECTOR AL SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA
Intrucat in cursul anului 2012 un numar de 3 asistente
medicale din SECTIA NEONATOLOGIE au iesit la pensie si o asistenta s-a transferat in alta
sectie fara sa primim inlocuitor, unele asistente au avut probleme de sanatate si au fost
NEVOITE SA-SI IA concediu de boala , cumulat o perioada de cel putin trei luni , o
asistenta a fost detasata in sectia pediatrie pe o perioada de 3 luni ,personalul mediu nu sia putut lua concediul de odihna PE ANUL IN CURS.
Chiar daca maternitatea este in reabilitare, numarul nasterilor a
fost sensibil egal cu perioada similara a anului trecut.Deoarece nu avem saloane mama
copil in sectie ci doar saloane cu nou nascuti separati de mamele lor (in sectie avem 3
saloane de normoponderali a cate 10 paturi si 2 saloane a cate 6- paturi pentru prematuri si
un salon TERAPIE INTENSIVA CU 7 paturi)acesti copii necesita supraveghere permanenta,24
di 24 de ore de catre personalul sanitar.
MENTIONEZ CA INTERNAREA NOU-NASCUTILOR SE FACE PRIN
PRELUARE DE LA SALA DE NASTERE DE CATRE ASISTENTA, CARE IN ACELASI TIMP ARE DE
SUPRAVEGHEAT SI 2 sau 3 SALOANE cu 8-10 nou-nascuti in fiecare salon IN CURSUL ZILEI SI 3
SALOANE cu 8 sau 10 copii in fiecare salon IN CURSUL NOPTII , CA ACEASTA ASISTENTA
INTOCMESTE SI FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA , FACE INTERNAREA NOU-NASCUTULUI pe
CALCULATOR SI COMPLETEAZA ELECTRONIC on line REGISTRU UNIC DE VACCINARI IN
MOMENTUL VACCINARII NOU-NASCUTULU, si inregistraza on line datele nou-nascutului si
testarile pt. fenicitonurie si hipotiroidism.TIMPUL ALOCAT ACEASTOR ACTIVITATI fiind DE
CEL PUTIN 30 MINUTE . Toate celelalte sectii ale spitalului au camere de garda cu personal
special angajat pentru internarea pacientilor.

CA URMARE A CELOR MENTIONATE , COSIDERAM CA PERSONALUL

MEDIU SANITAR IN SECTIA NEONATOLOGIE ESTE INSUFICIENT .Prezenta unui numar de cel
putin 3 asistente( ideal ar fi asistenta si salonul)in timpul nopti si a cel putin 4 asistente
in cursul zilei, neluand in calcul asisstenta sefa, este absolut necesara.
Luand in considerare cele de mai sus va rugam sa aprobati
completarea schemei de personal cu cel putin 2 asistente iar activitatea de introducere
a dateior nou nascutului in calculator sa fie preluata de o persoana care lucreaza numai
pe calculator .
SECTIA NEONATOLOGIE
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA BISTRITA
SECTIA NEONATOLOGIE
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA BISTRITA

CATRE ,
COMITETUL DIRECTOR AL SPITALULUI JUDETEAN DEURGENTA

Intrucat , in cursul anului 2012 ,un numar de 3 asistente

medicale din SECTIA NEONATOLOGIE au iesit la pensie si o asistenta s-a transferat in Sectia
Oftalmologie fara inlocuitor , prin prezenta va rugam sa aprobati continuarea activitatii
in setie a asistentelor BUHAI FLOAREA si TOMI SIMONA si dupa revenirea din CM a
asistentlor FALCUSAN MARIA SI FILIPOI CAMELIA .

DATA: 24.01.2013

MEDIC SEF: DR TANCA AURELIA

ASISTENTA SEFA :GREAB CORNELIA

SECTIA NEONATOLOGIE
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA BISTRITA

CATRE,
DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA A JUDETULUI BISTRITA-NASAUD

Ca urmare a adresei nr.7294 din 07.12.2012 cu

referire la programul PREVENIREA CECITATII LA NUO-NASCUTUL PREMATUR
PRIN SCREENIG-UL SI TRATAMENTUL RETINOPATIEI DE PREMATURITATE va
transmitrm urmatoarele
1. In sectia noastra ingrijim prematuri cu risc de a dezvolta retinopatie
de prematuritate
2. In anul 2012 au fost ingijiti un nr, 50 prematuri cu cu VG < 34
saptamani de gestatie si GN<2000 g
3. Au fost investigati pentru depistarea retinopatiei de prematuritate
un nr de 16 copii conform protocolului
4. Acesti prematuri au fost trimisi pentru examinari oftalmologice la
Clinica Oftalmologie Cluj-Napoca uneori saptamanal. Cei care au
necesitat tratament cu laser sau examinari mai frecvente au fost
internati la Centrul de Prematuri Cluj Napoca .
Deoarece transportul prematurilor a fost facut de
catre SAJ Bistrita , costurile fiind suportate de Spitalul Judetean de
Urgenta, sugeram ca in viitor acesti prematurei sa fie examinati pe plan
local( sunt medici oftalmologici care s-ar implica in acest program daca
ar avea dotarea necesara).
In cazul ca acest lucru nu se poate realiza,solutia ar fi
ca acesti prematurei ,conform unui protocol, sa fie dusi pentru
examinare cu transportul neonatal si in fuctie de gravitatea retinopatiei
sa fie retinuti in Centrul de Prematuri Cluj-Napoca.
13.12.2012

MEDIC SEF SECTIE

Dr TANCA AURELIA

Model de protocol procedura

TITLU ( cu majuscule)
SCOP:
eficientizarea activitatii sectiei
repartizarea judicioasa a personalului
resposabilizarea personalului
RESPONSABILITATI:
asistenta de salon
asistenta sefa
medicul currant
medical sef
SE INFORMEAZA MAMA SI SE CERE COSIMTAMANTUL ACESTEIA
MATERIALE:

ETC

TEHNICA:

CONSEMNAREA DATELOR IN FOAIA DE OBSERV.,DE MONITORIZARE SAU DE ALIMENTATIE

ACCIDENTE, INCIDENTE, COMPLICATII:
MENTIUNE
TOATE PROCEDURILE VOR FI SALVATE IN CALCULATOR PENTRU A PUTEA FI IMBUNATATITE LA NEVOIE DE
CATRAE AUTOR SAU DE CATRE MEDICI
PROCEDURILE VOR FI SPECIFICE NOU-NASCUTULUI SI PREMATURULUI,TOATE DATELE SE VOR REFERI LA
NOU-NASCUTSI RESPECTIV PREMATUR

SECTIA
NEONATOLOGIE

DOMNULE MANAGER,

In Sectia Neonatologie ,personalul mediu

sanitar mai are de efctuat 104 zile de cncediu de odinna pe anul
2012.Pentru a-si epuiza zilele de CO, cate 2 asistente ar trebui sa fie
in concediu zilnic luna ianuarie,februarie si o parte din luna martie
Mentionez ca personalul nu renunta la zilele
de CO.
Va rugam sa permiteti efetuare zilelor de CO
restante in prmele 3 luni ale anului 2013 si sa dispuneti completarea
schemei de personal cu cel putin 2 asistente pentru ca acivitatea
sectiei sa nu aiba de suferit.
Daca aveti alta propunere va rog sa ne
aduceti la cunostinta.

18.12.2012

Medic sef:
Asistenta sefa:

SECTIA NEONATOLOGIE
SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA

DOMNULE

MANAGER

Ca urmare a adresei nr 1766 di 19.03.2013 ,subsemnata ,dr Tanca

Aurelia ,medic primar pediatrie, sef SECTIA NEONATOLOGIE va
comunic ca : desemnez ca inlocuitor pe perioada lipsei mele din
spital pe d-na dr Tudor Dorina, medic specialist neinatologie.
Mentionez ca am informat-o cu privire la obligatiile care-i revin
pe perioada absentei mele

20.03.2013

Dr. TANCA AURELIA

Medic sef Sectia Neonatologie