Está en la página 1de 68

T E H N IC A N r.

PR EPA RARE A SOLUTIII.OR DEZINFECTANTE UZUAEE


D e zin fe c .a n t - subslanta chimica ce poate distruge unele microorganisme patogene. Solutie dezinfectanta - amestec lichid cu elect bactencid. S c op : Prepararea principalelor solutii dezinfectante necesare pentru distrugerea microorganismelor patogene. Etape de executie 1. P R E G A T IR E A M A T E R IA L E L O R Tipi de executie 1.1 Pregatiti utilagul necesar: prat de var cloros, 2 vane (101) de sticla intunecata, caldari, lopatica de leinn, vase pentru masurare, apa. 1.2 Prepararea solutiilor se va efectua in incapere speciaia, persoana care va indeplini acest lucru va fi imbracata in haine de protectie-haiat inch is la git.manusi de cauciuc, ciupici, ochelan, masca, basm a sau boneta. 2. P R E P A R A R E A S O LU T IILO R D E VAR C L O R O S 2.1 M ai intii se prepara solutie de var cloros 10% iar din ea - celeiaite: - in va s de sticla intunecata se introduce 1 kg de var cloros; - se loarna 1 L de apa. cu lopatica de lemn se amesteca pina se tormeaza un amestec om ogen; - apoi se toarna 9 L de apa (in total 10 L); - vasut se inchide si se lasa pe 24 de ore la un toe intunecat si racoros; - a doua zi se filtreaza in alt vas din sticla intunecata: - sol. de var ctor.de 10% poate li utihzata timp de 5 -7 zile 2.2 Din sol. de var cloros de 10% se prepare solutiile uzuale: - var cloros 5% - 500 m l sol. 10% * 9,51 apa: - var cloros 1% - 1 1 sol 10% + 9 / apa: - var cloros 0.25% - 250 m l sol. 10% + 9 ,7 5 0 1apa. 3. P R E P A R A R E A SO LU T IILO R D E C LO R A M IN A 3.1 Solutiile de cloramina se prepara inainte de intrebuintare. 1% - 1 0 g cloramina + 990 m l apa: - 3% - 30 g cloramina + 970 m l apa; - 5% - 50 g cloramina + 950 m l apa: - 0,2% - 2 g cloramina + 998 m l apa. 4. M E M O R IZ A T I 4 .7 vasele cu solutii dezinfectante Irebuie sa fie marcate adiica, sa fie

indicate denumirea solutiilor, concentratia, data prepararii: - sol.dezinfectante vor fi pastrate in incaperi speciale: - daca sol. dezinfectanta nimereste pe piele sau mucoase, se spala sub apa curgatoare.

T E H N IC A N r-2

SPALAK EA S I DEZINFECTAREA MIINILOR A SISTEN TEI MEDICARE


S C O P U L : Pentru a nu raspmdi intoctii de la un bolnav la altul, asistenta medicala isi prelucreaza mamele in dependunla do tehnica electuata. Etape de executie 1. C O N F O R M O R D IN U L U I Nr. 288 A L M. S. Timpi de executie 1. D upa examinarea bolnavului sau atta procedura medicala, isi spala mainole in lelul urmator: spala mainelo cu apa curgatoare calda, foloseste sapun de singura intrebuintare de doua ori, - sterge mamele cu servet individual - in contact cu bolnav infectios sau suspect la infectie si dupa frecventarea vicuului ea
is i

spala mamele cu sapun, apoi se dezintecteaza cu sol.de

cloramina de 0.2% limp de 2 min.

2. C O N F O R M O R D IN U L U I Nr. 742 AL M. S.

2. In efectuarea procedurilor legate de pastrarea sterilitatii: - spala cu apa curgatoare r.alda cu penute limp de 5 min - sterge mainele cu servet steril - dezinfecteaza m ainele cu sol. de alcool etilic 70% (cu tampoane de vata 2 min.folosind 5-8 ml alcool etilic, sau alcool de clortiexidina 0,5% ,sau sol.cloramina 0,5% ) - imbraca m anusi sterile - periutele pentru maini se fierb in sol. de bicarbonat de sodiu 2% limp de 15 mm.

3. C O N F O R M O R D IN U L U I Nr. 408 A L M. S.

3. In caz de murdarire a mainelor (sau alta portiune de piele) cu singele pacientului - dezinfecteaza m ainele cu sol. de cloramina de 1% - spala mainele cu apa curgatoare calda si sapun de 2ori

T E H N IC A N r.3

DEZINFECTAREA INCAPERILOK DIN UNITATILE SANITARE


S c o p u l - operatie de distrugere agentilor palogeni pentru a impedica raspindirea infectiei prezenie. Conform ord. Nr. 288 al M. S: Curatenia zilnica a mcaperilor (saloane, cabinete de primire, coridoare, camere, sufragerii.viceu etc.) din unitatilu sumture se etectueaza prin metoda um eda de 2-3 on pe zi.cu solutii dezinfectante(c!oramina i/o l% ,v d r cloros 0,5%, hiplocorid de Ca).lnventarul pentru curatenie esle rnarcat.e scris locul de fqlosire si se utilizoaza b in d dupa desunalie.Curatenia generala se etectueaza odata in 7-10 zile.Ea corespunde cu b u igiemca si schimbarea lengeriei de pat si corp.Pentru curatenia generala se va folosi Spa cu deter ment I % la M 5 C In chirurgia purulenta la amestecul numit se adauga sol. dezinfectanta (apa oxigenata pa ro tid do hidrogon - d e 3 % ) L I. i / m da executie 1. Curatenia in siilpuna Tipuri de executie 1. Zilnic se sterge praful, de p e mobile (noptiere, pervazun. paturi, scaune, masa.calorifere s.a.) cu sol. dezinfectanta marcajul "pentru suprafete" (vasul N 1) Podeaua se sterge de 2-3 ori pe zi din vasul cu inscnplut 'pentru podea" (vasul N.2). In timpul curaleniei se deschid ferestrele, bolnavii vor li la m asa in sufragerie. Odata pe saptamina se sterg plafoariele. de 2 ori pe luna - ferestrele, usile si lavanul 2. In sufragerie 2. Se face curatenie dupa fiecare masa (m esele si podeaua). suprafete odata pe zi. 3. In camera de baie 3. Cada se spala cu detergent 0,5 gram e la 100 cm. patrati limp de 5 min. sau se sterge de 2 ori cu sol curgatoare. Covorasul - presul do cauciuc se scufunda pe 30 min. in solutie cloramina i 4. Vicou 1% in amestec cu dotergent 5 y iam e ia 1 lilru apa (solutie 0,5%). cloramina 0,5%, apoi se clateste cu apa Celelalte

4. Se efectuiaza de citeva ori pe zi dupa necesilato cu sol. var cloros de 1%. Peni pentru viceu se pastreaza in sol. var cloros 1% , ce se schimba de 2 on pe zi.

5. Obiectele cu care se executa dezmfectarea.

5. Obiectele (peril, cirpe, leu s.a.) se tin in sol. var cloros 0,5% (terapie) si 1% (chirurgie) 1 ora, apoi se clatesc sub apa curgatoare si se pun la uscat. Se pastreaza in incaperi speciale.

T E H N IC A N r.4

DEZINFECTAREA OBIECTELOR DE IN GRU1RE A BOLNAVILOR.


S c o p : pentru a nu transmite microbii sau produseie biologice infectate, ce pot provoca imbolnaviri individuate sa u in grnp

= ( X ) =

'

........

Extras dm ordinul Nr. 288 si Nr. 720 al M. S: Nr. O BIEC TU L 1. Instrumenlele Q RL si a. din metal pentru examen 2. Oglinzi pentru examen 3. Spatula melalica a) apa la 100 grade b) ae r fierbinte-120grad 4. Termometre Sol. cloramina 2% > 5. Ciupici din piele a) tormalina 25% b) acid acetic Peroxid de hidrogen 3% Scufundare p e 80 min.,apoi clatire in apa. a) fierbe 15 min. b) sterilizare cu aer 45min. Scufundarea pe 5 min., apoi se spala sub apa curgatoare.se slerg,se pastreaza in stare uscata Se prelucreaza cu una din sol. p e 3ore se tine in sac de celofar.apo i aeriseste si se usuca. 6. M usama de pe Danchela 7. Canute de sticla si plastic Sol. cloramina-1% Sol. var cloros-0,5% 1) Cloram ina-1% 2) Sol.detergent-0.5% la T=45 grad pe 15 min. 3) Steriliz.prin tierbere-30 min 4) Autoclavare-45 mm 8. M anusi de cauciuc a )i(2 )0 (2 )-3 % 30min. b)Sol.cloram ina-1% 30min. \ 9. Sallea.piapuma. - C am era cu paralormalina. Cloram ina-1% 60mm. a) Irigare b) Sterilizare prin metode ciimifa si fizica. 1.2. S e scufunda, apoi se spala se clatesc Se sterge de 2 ori. S O L U T II D E Z IN F E C T A T E a) apa la 100 grade b) soi.lripla TIMPI D E E X E C U T IE a) Se terbe 15 min. b) Scuiundare.apoi clatire in apa.

____ ____
1. Lengeria murdara se dezinfec teaza cu cloramina. 2. Se fierbe.se calca.

10. Lengerie de corp si pat.

11. Pipeie.

1.Apa distilata 2. Vapori la 1 atm.

1. Fierbere 15min. 2. Autoclavare 45min. 1.Se scufunda pe 15min apoi se spala 2.Se sterilizeaza 45min. Fierbere 15 min.

12. Catelere

1. Sol.complexa cu deter gent 0,5% 45grade 2. Fierbere,autodavare

13. Perii pentru spalarea miinilor 14. B u re ie d e b a ie 15. Cada

Bicarbonat de natriu-2%

Bicarbonat de natriu-2% 1. Paste dezinfectante 0.5 gr. la 100 cm (3)-5m in

F ie rb e re -15min., se usuca. 1. Se freclioneaza, se clatesle cu apa 2-3. Se freclioneaza de 2 ori apoi se spala cu apa

16. Covorase de cauciuc

Sol.de detergeiU-O.5% cu cloram ina-1%

Scufundare p e 30 min.

17. Cam era de baie

I.S o l.v a r cloros-0.5% 2. Sol. var cloros-1%

1. Pentru seclia de lerapie. 2. Pentrxi seclia de ciirurgie. . ,Se pastreaza 2 si mai muile perii 1. In terapie 2. In chirurgie.

18. Perii pentru viceu 19. Plosca si urinarul

Sol.vai cloro s-1% I .Var cloros-0.5% 60min. 2. Var cloros-1% 120min.

20. Termofor.punga cu gheata, colac de cauciuc. 21. Carucioare 22. P ahare

A pa rierbinte cu sapun. Cloram ina-1% .

Se spala apoi se sterg cu sol. dozmlectanta de 2 ori.

Cloram ina-1% C loram ina-0.5% A pa distilata.

Se sterg de 2 ori. Se cutunda in cloramina 30min apoi se iierb 15min. 1. Curatirea d e resturi 2. Spalarea cu apa catda sodala (tacimurile se fierb) 3. Dezinfectarea prin introducerea in sol. 30 min. 4. Limpezirea cu apa in jet. 5. Uscare prin evaporare (stergerea cu cirpe este interzisa o.Asezare in duiapuri speciaie

23. Vesela si taciimuri

S oda de rute-2% (200 gr ta 101 apa), var cloros 0.25% -terapie, 0.5%-ciirurgie.

24

Cirpe pentru vesela si m ese in sufragerie

1. Fierbere in bicarbonat de natriu 2 % -1 5 min. 2. Var cloros 0,5 % -6 0 min (odata pe zi)

Sint necesare cel putin 6 cirpe 2 vasecirpe curate " "cirpe lolosite"

T E H N IC A N r .5

EFECTUARE A D EPARAZITARU BOLNAVULUI


D u p a rd zlta re - oporutid do inilepartare sj Uistrugete a insectelor parazite la (paduc/u elc.) Scopul ludupailaiud si distruyeiea insoctelor parazite deoarece e/e pot transmite inbolnaviri. fund

MCton.
1 It du uxocutio 1. D opisluiua parazitiloi Timpi do exocutio 1 . E x am u w iea boinavuiui la serviciul de pnmire la scabie si pediculoza.Cind acestea lipsesc se noteaza "abs" in foaia jdo observatie.Daca se depisteaza scabia boinavul trebuie consultat la dermatolog.ln prezenta de lindini si paduchi (F -2 0 ) sora medicala da indicatie de prelucrare intirmierei. 2 Pregatuea rnatenalelor nocusuto 2. In cam era de baie este dulap cu inscnptia F-20,dotat cu: solutie de prelucrare (nitifor.iotiune anti- P, carbofos 0.15% .sapunui sau D D T s .a ) - s o n de m usam a pentru bolnav - pieptene des si obisnuit - caciulita de m usam a - otet 6% - basm a - bastonase, vata , sapun, sam pon 3. Oistrugerea chimica a pdiuzililui i 3.1 Inlermiera imbraca adaugator nalat.basma, m anusi de protectie. 3 2 S e dsaza boinavul, so acoperu cutpul cu musama. 3.3 S e imbiba parul cu solutto de prelucrare.bastonase cu va ta se inmoaie in sol. data si se prelucreaza parul mai ales radaciniie pe 20-30 min. 3.4 S e acopera capul cu basm a si caciulita de m usama. 3.5 Peste 20 -3 0 mm. se spala parul cu apa catda, sapun, sampon 3.6 S e clateste p a rul cu otet 6% incalzit. 3.7 S e piaptana cu pieptene des 10-15 min 3.8 Daca au ram a s lindini si paduchi vii prelucrarea se repeta. 3.9 H ainele boinavuiui si forma de lucru suptimentara a infemuqrei se asaza in saci si se trimit la etuva. 3 10 Boinavul pnm este hame de spital.ln sectie e controlat din nou la F-2 0 (pediculoza).

A. Dupa eliminarea urinei poate fi efecuata spa lalura vezicii urinate, sa u instilarea m edicamentelor. In contrar, imediat dupa golire cateterul va fi inlaturat.

TE H N IC A N r .6 7

RECOLTAREA URINE1 PEN TRU EXAMENUL DE LABORATOR. A N A U Z A GENERALA A U RIN EI.


Materiale ne cesare: Un vas curat (sau steril) in care se va colectiona urina, pe vas se inclee eticheta cu da tele boinavuiui, sata si scopul examinarii. Etape de executie 1. Instruirea boinavuiui. Timpi de executie 1. Colectarea urinei se face in prima dimineata dupa internarea boinavuiui in spital, imedi at dupa somn. Femeile isi vor efecua toaleta organeior genitaie externe inaite de a colec ta urina. ' Vasul curat se da boinavuiui seara, inainte de somn. 2. Colectarea urinei. 1. Colectarea urinei se face independent. Daca este absolut necesara colectarea urinei la femeie in timpul menstruatiei, se va lace to aleta intima si apoi catelerizarea vezicii urinare. 3. Expedierea anatizei. 1. Se recom anda ca urina olectata sa fie expediata la laborator intr-un timp cit m ai scurt in decurs de 30 min. Cantitatea-10 0 -2 0 0 ml. Nota Incalcarea cenntelor indica te poate duce la un rezultat incorect.

In caz de necesitate analiza generala a urinei poate fi repetata peste Tiecare 10 zile.

T E H N IC A N r .68

RECOLTAREA URIN EI LA PROBELE FUNCTION ALE


M ateriale necesare: Vase curate cu etichete pe ele,pentru colectarea urinei, conservant, (formaldehid sau timol sau cloroform) Etape de executie 1. Instructarea bol navului. Timpi de executie Inaite de fiecare colectare a urinei se recom an da toaleta intima. Boinavuiui i se da un vas cu rat si, in dependenta de tipul probei, se expii ca la ce ora ori in cit timp se colecteaza urina. P ro b a K a k o v s c h i A d d is 2. Colectarea urinei. Urina se colecteaza in timp de 10 ore. D e exem plu boinavul se va urina la ora 22.00 si se va abtine de la mictiuni in timpul noptii.iar dimi neata la ora 8.00 se va colecta toata urina si se va tnmite la labotator. Daca boinavul nu se poate abtine de la mictiuniie nocturne, atunci in vas se adauga conservant si se colecteaza urina deja noaptea. S c o p u l cercetarii num arul de leucocite, eritrocite si ciiindn in urina. ___________________________________ Note

1.2 Pregalirea cazii: - ca da spalata si dezinfectata; - se introduce apa calda peste apa rece pentru a evita producerea de vapori (cada se um ple p e jum atate); - se m asoara temperature apei(trebuie sa fie 37-38 grad.C) 1.3 Pregalirea materialelor: - se aseza p e un scaun sapun. burete, cerceaf sau prosop, lengerie curata, pieptene; 1.4 Preqatirea boinavuiui: - este ajutat sa se dezbrace: - se protejeaza parul cu casca de baie; - boinavul este introdus cu precautie in cada, supraveghindu-i reactia. 1.5 Efectuarea baii: boinavul se spala singur sau esto ajutat ( mai intii fata, apoi p e trunchi, regiunea penneaia, m e m b re ); - dupa baie se clatesc tegumentele cu ajutorul dusului: - este ajutat sa iasa din baie.invelit cu cearceaf, sters - este ajutat sa se imbraace cu lengeria curata, halat, papuci, se piaptana: - este transportat in salon. 1.6 R eorganizarea locuiui de munca: - se string materialele folosite - se spala baia, se aereseste camera. 2. D U S i 2.1 Daca starea boinavuiui nu permite sa i se faca baie igiemca se face dus. - in cada se pu ne un scaunei pe care se aseaza boinavul - el se spala sub dus in aceeasi ordine 2.2 Pentru asigurarea igienei personate a boinavuiui mobilizabil este de preferat dusul mobil, care da posibilitate boinavuiui sa s tea nu num ai in pozitie ortostatica, dar si in pozitie sezirida. A T E N T IE : i11 In cazul in care boinavul prezinta in timpul baii tutburari circulatorii, stare generala alterata si nu poate fi ridicat din cada, se da drumul de urgenta a pet, sustimnd capul bplnavului in afara. D upa scurgerea apei se acopera bolnavui. acordindu-i-se ajutorul necesar. 3 TO ALETA PARTIALA 3. Bolnavii in stare grea tree toaleta partiala. 1 se sterg tegumentele cu un prosop inmuiat in solutie furacilina 1:5000, bicarbonat de natriu 2% - in deosebi se sterg giandeie mamare, foseie axiiare, cuteie pieiii.

T E H N IC A N r.8

CU IU V E

I DEZINFECTAREA ZILNICA S I GENERALA IN SA L A DE TRATAMENTE

Curatenia zilnica in sala de tratamente este preventive, curatenia definitive. Odata pe saptamina se efectuiaza curatenia generala. S c o p : de a distruge agentii infectiosi pentru a impiedica raspmdiroa lor. Etape de executie 1. C U R A T E N IA P R E V E N T IV A Tipi de executie 1.1 Se efectuiaza inainte de a incepe ziua de lucru cu sol. de cloramina 1% sau var cloros 0.5% . 1.2 Se sterg toate suprafetele, obiectele, bancheta, pervazurile, apoi podelele. 1.3 Se loiosesc 2 vase: 1-pentru suprafete. 2-pentru podea. 2. C U R A T E N IA C U R EN TA 1.1 In timpul lucrului se string tampoane tolosite. se sterg picaturile de singe cu sol de cloramina 5%.

= Q D

3. C U R ATEN IA DEFIN ITIVA

3.1 D upa terminarea zilei de lucru se sterg toate obiectele din incapere, peretii (pina unde se ajunge) cu solutie de cloramina de 1% sau var cloros 0,5%. 3.2 Tampoanele de va ta si tifon foiosite.resturile din sala de pansamente se introduc in vasul cu solutie de var cloros 10% timp d e ora. 3.3 Se sterge podeaua. 3.4 In timp de 2 ore sala de tratamente se cuarteaza. 3.5 Usa se inchide cu cheia, apoi sala se aeriseste

4. C U R ATEN IA GENERALA

4.1 S e efectuiaza odata in saptamina se scot toate obiectele, utUajul, medicamentele. 4.2 Se stropeste cu sol.cloramina 5% sau var cloros 2,5% podeaua, peretii. 4.3 Peste ora se spala incaperea cu detergent, apa, perii. 4.4 Se clatesc cu apa curata. 4.5 S e cuarteaza 2 ore.

var cloros 2,5 % - 2 ore. 2. E necesar de pregatit 2 caldari: 1 - pentru suprafete 2- pentru podea

TEH N IC A N r.9

PREGATIREA LOCULUI DE LUCRU IN SA L A DE TRATAMENTE


Sala de tratamente trebuie sa fie curata si amenajata cu cele necesare. S c o p : Efectuarea operatiilor de curatire s i dezinfectare a sa Hi de tratamente. Etape de executie 1. A M E N A J A R E A S A U I D E TR A TA M EN TE Tipi de executie 1.1-2-3 m asute de lucru pentru instrumente medicate; - pat medical acoperit cu dermantina; - m asa de sens cu dpcumentatia medicala; - scaun cu speteaza, garou, pernuta de m usam a; - dulap pentru medicamente introduse parenteriat; - irigider; - safeu; - tavuar; - servet; - vase (cratite) pentru solutii dezinfectante; - vas cu periute, sapun-bucati sau sapun-lichid; - vas pentru resturi; - lampa de cuart; - dulap cu medicamente pentru tratarea soc. anafitactic - p e perete panouri cu: 1. Orarul de schimb al mastilor. 2. Ajutorul urgent in soc anafilactic si a. : Peretii vor fi din teracota.podeaua acoperita cu linoleum (usor de prelucrat). Sala va impartita in 2 parti de linie rosie desenata pepodea (partea stenla si partea nesterila). 2. LU C R U l. A S IS T E N T E I M E D IC A L S IN SALA D E TR A TA M ENTE 2.1 Qontroleaza daca in timpul nopfii personaiul de qerviciu a folosif sqla. Arunca materialele folosite. 2.2 Spala seringele si instrurnentele conform ordinuiui. 2.3 C u infermiera face curatenie umeda in incapere (curatenia preventiva). 2.4 Primeste casoleteie sterile. 2.5 Imbraca halat steril, parul se ascunde su b boneta, 2.6 Pregateste m asa sterila. 3. Q R A R U L D E LU C R U 3.1 Dimineata se va recolta singe pentru analizele biochimice, se va spala mainele, imbraca manusi, m asca (masca se schimba peste tiecare 3 ore). '

determine grupa de singe. 3.2 A poi se vor efectua injectiile intravenoase, perfuziile. 3.3 D upa indicatia medicului se pregatesc instrurnentele pentru punctii. 3.4 Se vor efectua injectiile i/m, s/c, i/d. D e memorizat: Primii se deservesc bolnavii gravi.

c o =

4. C U R A T E N IA IN S A LA D E TRATAM ENTE

A. 1 1n timpul lucrului dupa necesilale se face curatenia curenta. A.2 La sfirsilul zilei de lucru se face curatenia definitiva.

l(

T E H N IC A N r. 10

ACO PERIREA MESEI S I TAVEI STERILE


In s tru m e n ta l medicale stenle vor fi asezate p e cimp steril. Scop: parenterala. M aterialete n e ces are: 2 m ese (una sterile, alta-de ajutor) tava medicala, tavita renala, casolete cu aleza, scutece, pense sterile Etape de executie 1 A C O P E R IR E A M E S E I C U C IM P S T E R IL l Tipi de executie 1.1 Sora medicala imbraca haine de lucru pentru sala de tratamente. 1 2 Sterge suprafata m eselor de 2 ori cu sol. cloramina 1% cu interval de 15 . n. i .3 Spala si prelucreaza mainele. 1.4 D eschide casoleta cu pensa sterila, i- aleza (cearsaf), intinde pe m asa sterila impaturita in 4. 1.5 Intre straturile 2 si 3 aseaza un scutec steril. 1.6 Acopere scutecul cu aleza. Colturile libere ale alezei se prind cu pense. 1.7 Pe aleze se incleie etichela, pe ea se noteaza data pregatirii cimpului. Va ft valabil 24 ore. 1.8 In limpul lucrului seringele si acele se vor monta pe scutecul steril. 2. A C O P E R IR E A TAVEI M E D IC A L E S T E R IL E 2.1 M asa se sterge de 2 ori cu solutie cloramina 1% cu interval de 15 min. 2.2 Tava medicala sterila se i- din pupinel si se aseaza p e masa. 2.3 Tava se acopera cu aleza sterila pe care se incleie eticheta cu data pregatirii. 2.4 Senngele si acele se vor monta pe aleza intre straturile 2 si 3. 3. A C O P E R IR E A TAVEI R E N A L E S T E R IL E 3 . 1 Tavita renala sterila se pregateste pentru efectuarea injectiilor in salon. 3.2 C u pensa sterila se i- tavita renala din casoleta, se aseaza pe masa cu cimp stril sau pe palm a miinii stingi. 3.3 S e i- scutec steril din casoleta, se aseaza pe tavita. impaturit in A straturi. 3.4 Seringele, acele v o rfi asezale intre straturile 2-3 ale scutecului. Pentru a evita desterilizarea seringelor, acelor, patrunderii agentilor patogeni pe cale

T E H N IC A N r. 11

PR E LU C R A R E A S I ST E R IU Z A R E A SERINGILO SI ACELOR
S C O P , pentru a distruge toate lormele de existenta a microorganismelor de pe suprafata acelor si a sennyilut, usiyurind astfel procedeul de as epsie. M ateriale ne cesare: seringi si ace utilizate, vase penteru prelucrare, solutie dezinfectanta, de spa/al senngi, mandrin, reactive pentru conlroiul calitativ al singeiui si detergentului, pachete-craft, caolete, etuva. Poupinei (dulap cu ae r caid), autoclava (vapori fier binti de presiune), fierbator, m anusi de cauciuc. Sunt seringi pentru smgura intrebuintare (monoutile) si pentru mai multe intrebuintari. Cete din urma pentru a fi utilizate din nou tree 2 etape: depreste rilizare (de prelucrare) si de sterilizare. Etape do execuitie 1 . ETAPA D E P R E S T E R IL IZ A R E 1. Spalarea (imediat dupa intrebuintare) 2. Dezinfectarea TIM PI D E E X E C U T IE Seringile monoutile dupa intrebuintare se mentin in sol. de cloramina de 5% (septabic 0,1% ) timp de 1 ora apoi se trimit la topire. 1.1 Seringile pentru mai multe intrebuintari dupa utilizare se demonteaza se spala in solutia de preucrare (componenta vezi mai jos) la temperature de camera, prin fiecare ac si seringa tree cite 10 m l de solutie. 2.1 Scufundata pe 1 ora in sol. Septabic 0,1% (cloramina 5%)

=CD

3. Clatirea

3.1 Clatirea sub apa curgatoare.

4. Submerjarea (inmuierea) 4 1 Se introduc in sol. de prelucrare le temperatura de 50-55 grad. p e limp de 15 min. Prepararea sol. la 1 1 . b) perhidrol 20 ml, detergent - 5 g, apa distilata 975 ml. c) 10 tablete hidropirita, 5 g detergent. 1 l.apa 5. Spalarea . 1 Asistenta medicala imbraca m anusi de cauciuc. 5.2 Spala seringile minutios cu speciala, pentru a inlatura resturile de singe. 5.3 Acele le spa la fund montate la seringa si le curata cu mandrinul 6. Limpezirea 6.1 Sub un get de apa curenta se lace Hmpezire din abundenta pentru inlaturarea detergentulUi. 7. Verificarea calitalii prelucrarii ________________ a) H (2 )0 (2 ) - 200 ml, detergent - 5 gr, apa distilata - 795 ml; 795

7.1 Reactivul se pregateste din parti eg ale de alcool amidropirinic 5% si H (2 )0 (2 ) de 3% si 2-3 picaturi de acid acetic 7.2 Se picura 5-6 picaturi de reactiv de piston, in cilindru si se trece prin ac, picurindu-se p e un tampon de vata. 7.3 Se citeste rezultatul; daca apare culoarea albastni-intunecat- proba este (+) 7.4 In acest caz spala din nou instrumentele ca in (5) b) Proba cu azopiram 7.5 Se pregateste sol. N1 (se pastreaza la frigider 2 luni) 100 g r amidopirina 1 1alcool etelic 7.6 Se prepara sol.N1 + 1 parte sol. de H (2 )0 (2 ) de 3% . 7.7 Se picura 5-6 puicaturi de sol. N 2 in cilindru p e piston si se trece prin ac. 7.8 Se citeste rezultatul: apantia cuiorii violate la 1 min, ne indica proba (+) 7.9 Instrumentele se spala din nou in solutia de prelucrare (etapa 5). se trece solutia prin ac. 7.11 Schimbarea cuiorii din straveziu in roz ne indica, ca proba este (*), adica sunt rtesturi de detergent. 7.12 In acest caz instrumentele le limpezesc din nou sub get de apa curgatoare ___________________________ ' 7.10 S e puicura 2-3 picaturi de sol. fenoiftalema 1% pe piston, in cilindru si

8. Clatirea in apa distilata

8.1 Daca probele smt negative, adica nu sunt mci resturi de singe, nici deter gent, instrumentele se clatesc in apa distilata.

9. U S C A R E A

9.1 Instrumentele demontate se aseaza pe tava metalica si se usuca in etuva Poupinel la temperatura 75 grad.

10. Verificarea calitalii senngelor si a acelor 11. Impachetarea instrumentelor pentru sterilizare

10.1 Se verifica daca seringile sint etanse a si acele nu-s detormate

11.1 In pachetul-craft se aseaza seringa demontata (cu minerul puistonului spre partea deschisa a pachelulut) si 2 ace. unul pentru absorbtia medicamentului, a llul pentru injectare 11.2 Capatul liber al pachetului se indoaie de 2 ori si se lipeste 11.3 P e pachet se inscrie volumul seringii 11.4 Pachelem pregalite se vor aseza in casoleta.

II. ETAPA D E ST ER ILIZ A R E 12.Controlul stenlizarii 12.1 Stenhzarea in etuva Poupinel (dulap cu aer cald) la temperatura de 180 grad , timp de 1 ora 12.2 Se conlroieaza calitalea stenlizarii: in casoleta se pune vas cu zaharoza, care isi va schimba culoarea din alb in caferiiusi se va topi la teperalura da la Se mai folosesc si fise de hirtie (indicatoare), ce se intuneca daca s-a atins lemteratura de 180 grad.C.

Steriiizarea in autoclava

12.3 Steriiizarea in autoclave se petrece la temperatura de grad.C timp de 20 min. 12.4 Calitatea stenlizarii se verilica cu acid benzoic:

120 grad.C,

presiuriea 1,1 aim. timp de 4 5 min. sau la 2 aim. la temperatura de 134 daca se alinge

temperatura de 120 grad.C el se coloreaza in violel. Steriiizarea pnn fierbere 12.5 Seringile dem onlale se aseaza pe plasa fierbatorului, cilindru cu

pistonul respectiv linga el, in prealabil se aslem e tifon in citeva straluri. 12.6 Acele se invelesc in titon si se pun deoparte. 12.7 Totul se acopera cu tifon. 12.8 Pe tifon se p un 2 ciriige si 2 pensete. 12.9 Se toarna apa distilata, sa se acopere complel instrumentele. 12.10 Se sterilizeaza 45 min. din momentul fierberii Durata de pastrare a sterilitatii In pachetul craft inchis - 3 zile In casoleta mchisa - 3 zile In casoleta deschisa - 10-12 ore In fierbator inchis - 2 ore

T E H N IC A N r .12

A R A N JA R E A M ATERIA LELOR S I INSTRUMENTELOR IN CASOLETA SI PREG ATIREA E l PENTRU STERILIZARE


S c op Steriiizarea ne permile realizare a procedeului de asepsie, adica prevenire a patrunderii yurmenilor palogoni in organism prin plagi, locul de mjectare etc. Steriiizarea in casoleta asigura sluiililalo mai mdelurigala M jto ria lo nocesare Casoleta de diferite marimi,material moale, pachete-craft, seringi, ace, inslrulliunte medicale, subs/ante pentru controlul calitalii slerilizarii (zaharoza.acid benzoic, fisa de control). MtxtoliluUw / si lolul materialolor si mstrumenteloi depind de profilul sectiei-chirurgical sau luiapeulic A renjareu in casoleta poate fi in straluri (in aceeasi casoleta diferite materiale mtr-o anumita consucuvilale), po suctuaru(intr-o casoleta diferite materiale aranjate sub forma de raze),in m od separal (liecaie lul de material in casoiete apane:m aterial moale pentru cimpuri operatorii, material m oale pentru uunsum vnto ole.) Etape de cxecutie 1 P R E G A T IR E A M AT ER IA LU LU I SI A R A N J A R E A LUI IN C A S O L E T A (atanjaiaa in slaituri) v* Timpi de executie 1.1. Pentru sala de tramente in casoleta se vor a sez a pachete craft cu seringi si ace pregatite pentru strelizare(vezi tehnica N 11),peste ele pachete cu tampoane de vata si tifon,iar de asupra-scutece(pentru a lucra pe el cu instrunieule sterile), pensela,pentru a lua din casoleta cele necesare si subslanla de control. 2. P R E G A T IR E A C A S O L E T E I SI T R A N S M IT E R E A LA S T E R IL IZ A R E l 3. E U B E R A R E A CASOLETEI S T E R IL E 2.1.Casoleta se mchide 2.2.P e capac se p u n e elicheta.pe care se noteaza sectia si instrumentele Sectia chirurgie. Seringi". 2.3. So expediaza in sectia sterilizare de asislenla medicala. 2.4.In hmpul strelizarii orificiile laterals ale casoletei se deschid! 3.1.Dupa sterilizare orificiile laterale se inchid. 3.2.Pe capacui casoletei se noteaza data slerilizarii. 3.3.Casoletele respective. 3 4 .Casoleta se socoate sterila limp de 3 zile-daca n-a lost deschisa si 12 ore-daca afost deschisa. sterile sunl primile de asislenla medicala din seclia

T E H N IC A Nr. 13

COMPLECTAREA CONDICU DE FARMACXE


N o tiu n e : este un document scris de S /M sefa in sectie stabonamlui. S c o p : lace posibila comandarea si pnmirea medicamentelor in sectia de la farmacie. M ateriale necesare: condica de larmacie (formular) Joi de preschplii medicale. Etape de execulie 1. Alcatuirea listei substanlelor rnedicarfienloase necesare in sectie Tipuri de execulie 1.1 Medicul prescrie Iratamentul medicamentos ftecarui bolnav internal in sp ila l, Hind consem nal la rubrica 4ratament din loaia de observalie clinica sau in loaia de p re s c rip t medicale, indk'md doza pe 24 ore, doza la repriza si orarul, calea de administrate. 1.2 Asistenta medicaia de garda efectuiaza zilnic extrasul prescriptiilor medicale din loile de observalie clinica si face lista a medicamentelor primite d e bolnavi(penlru Hecate aparte). 1.3 Lista substantelor medicamentoase intocmila se transmite a/m sefa. 2. Compiectarea condicii de larmacie 2.1 A /m sefa sum ind datele primite indeplineste condica de farmacie (cenntacomanda) 2.2 Condica de farmacie se indeplineste in 3 exemplare, fund semnate de seful sectiei. 2.3 Substantele narcotice si toxice.precum si alcoolul etilic se com anda pe formulate aparte cu stampila spitalului si semnatura conduceni instituliei re spective in 4 exem plare (sectie,farmacie,contabilitate.admmistratie) 2.4 Se preda condica la farmacie impreuna cu ambaiajele pregalite pentru prelucrarea medicamentelor.

T E H N IC A Nr. 14

'

, P A ST R A R E A , EVIDENTA S I D ISTRIBU IREA MEDICAMENTELOR IN SECTIE.


Scop: pentru ca pacientii sa benificieze de un tratament neintirziat, adecvat , c o re d , cu medicamente calitative; - pentru a se evita lurturile de medicamente, accesui persoanelor straine; - pentru a lace mai comoda activitatea a/m. M ateriale necesare: medicamente in ambalaje pentru uz diferit, safeuri dulapuri registru de evidenta a substantelor narcotice, frigider m asuta mobila, pipete slenle, pahare gradate, vas cu apa, loarfece, foi de prescriptii medicale. Etape de executie 1. P R E L U C R A R E A M E D IC A M E N T E L O R Timpi de executie 1.1 In pezenta persoanei, care le preda si a asistentei se venfica daca medicamentele pregatite corespund exact condicii: 1.2.Asistenta medicaia sefa sem neaza primirea daca: a) medicam entul are ambalaj de labrica ori farmacie b) medicam entele a etichetele corespunzatoare -cukiare galbena -uz extern, alba-intern, albastru-parenteral; p e eticheta sint indicate doza, ritmul de administrate, data prepararii si semnatura persoanei responsabile de prepararea medicamentului. 2. P A S T R A R E A M E D IC A M E N T E L O R IN S E C T IE 2.1 M edicam entele din lisla A si se pastreaza separal in dulapuri speciale (safeuri) 2.2 P e partea interioara a use/ safeului este asezata lista medicamentelor din gr. A (anaige zice narcotice, atropina etc. ) si lista medicamentelor din gr. (somnifere, cofeina, plalifilina etc) cu dozeie unice, maxime.zilnice. 2.3 Toate solutute sterile din fiole si llacoane se pastreaza in dulapuri in sala de tratamente conform termenului de valabililate. 2.4 Substantele medicamentoase pentru utilizare interna si externa sunt pastrate la post pe rafturi difente.

2 4 Ponlru comoditate la post asislenla medicala grupeaza medicamentele dupa achunea de baza:antibiolicc,antealer gice.hipotensive etc. 2.5 Medicamentele ce se descom pun teftede la lumina se pastreaza la inluneric in ambalaj de culoare intunecata 2.6 i 3. Evidenta medico r.eri telor narcolice ; Medicamentele ce altereaza usor (inluziile pe apa, decoctunle, xtuiile.vaccinele.unguentele) se pastreaza la Irigiderla (+ 2 + JO / Hegislrul de evidenta a m edicamentelor narcotice este numerotat.cusut

si sigelat 3.2 pentru Hecare analgetic,narcotic se rezerva loaie a - parte,unde se indica denumirea preparatutui.cantitatea, data admimstrarii.FNP boinavuiui, Ni 3.3 foii de observatie clinica.diagnoza.semnaturile medicului ce indica si a Fiolete folosite Pentru goale (inclusiv e/e din de schimburi de evidenta si noapte)sunt pastrare a asistenteice efectuiaza injectia. transmise a/m sefa si in prezenta unei comisii se nimicesc. M e m o riza ti! incalcarea regulator medicamentelor narcotice lucratorii medicali poarta raspundere

administrative sijuridica. 4. Distnbuirea medica mentelor 4.1 P e masuta mobile se pun.cutiile cu medicamente, tlacoane cu soiulii si picaturi. pipete, pahare gradate, medicale. 4.2 Se citeste atenl etichela pe ambalajul medicamentului si denumirea lui din Osa de presxcriptii medicale. 4.3 Se da m edicamentul num ai la patul bolryjvului, dindu-se lamuriri leloiitoare la medicamentul primit (dupa necesitate) 4 4 boinavul primeste m odicamcntul num ai in prezenta asistentei medicale sun este admimslrat personal de a/m 4.5 Medicamentele presense ' la m asa se administreaza cu 15 min inuintun de prinurea hranii; presense " dupa m asa-peste min inainle d e de/un (purgative,antielmintice.diuretice etc.). 4.6 SornnUerile se administreaza cu 30 min. mamte de somn. 4 .7 Nitroghcerina, validolul e necesar sa se gaseasca permanent in noptiera boinavuiui,ce sulera de stenocardie A T E N T IE ' * Asistenta medicala nu are dreptul sa piescrie un medicament ori sa -l inlocuiasca cu altul fara aprobaroa medicului.Exceptie tuc cazurile de asistenta urgentu si serisibilitate manta la medicamente. Daca medicamentul a tost administrat gresit se ariunta imediat medicul. 15 min. dupa m asa. medicamentele prescrise 'pe nemancate" se administreaza cu 30-60 vas cu apa, foarfece.fise de prescriptii

T E H N IC A N r. 15

AD M IN 1STRAREA MEDICAMENTELOR PE CA LL O RALA, SUBLIN G UALA, PE RCU TA N A SI PE SU PR A FA TA TEGUMENTELOR


I. Administrated medicam entelor pe cale oralu si subhngvala. Gale naturala com oda si larg raspindita do administrate a medicamentelor. Medicamentele administrate pe cale bucala pot ft: prafuri, tablete. drageuri, granule, mucilagii, solutii, mixturi, infuzu, decocturi, tincturi, extracte, uleiuri. Medicamentele administrate sublmgval se absorb rapid si integral fara sa treaca prin ficat, nimennd direct in singe. Scop: terapeutic (local si general), purgativ, diagnostic. Materiale necesare: diferite forme de

medicamente, pipete, pahare, gradate, apa (lapte, sirop, sue, etc.), foi de prescriptii medicale, foarfece E ta pe de executie 1. Pregalirea materlalelor necesam Timpi de executie 1.1 Se pregatesc matetialele necesare si se transporta iinga bolnav.

2 Pregatirea psihica si tizica a bolnavului 3. Efectuarea tehmcii

2.1 Se anunla bolnavul despre tehruca ce urm eaza sa he efqctuata. 2.2 Se da bolnavului pozibe com oda in pat. 3.1 A /M isi spala ininele, cu a p a curenta si sapun. 3.2 Pentru a administra intern paslila (capsula, drageul) bolnavul pune pe radacina limbii si inghite cel m ai d e s cu apa. Se mai poate de baul in acest scop limonada, laple, strop, sue, compot. Caleaua si ceaiul fund lolosite scad din efectul terapeutic al unor m edicamente, datorita tanmei, ce se contine in aceste bauturi.

a) Admmistrarea pe cale orala

3.3 Pentru a administra intern pralui el se rastoarna pe limba bolnavului si se bea cu apa sau se dizolva in apa si se bea ca solulie ori suspensie. 3.4 Solutiile (mixturile, infuziile, decocturile) se a dministreaza in m l cu paharele gradate (o lingura de m asa-15m l lingura de desert-10ml). 3.5 Extractele (lincturile) se adm inistreaza in picaturi, lolosind picatorui flaconului, iar in lipsa lui -pipeta. S e iau picaturile cu apa sau zahar. Medicamentele, care excita m ucoasa tractului digestiv se administreaza dupa m asa cu bauturi alcaline (lapte, apa minerala alcalina), de exemplu aspirina, preparatele ce conlin Pe. Fermentii digestivi se adm inistreaza in timpul mesei. Drageurile, capsulele si preparatele de her se inghit intregi. Celeialte tablete pot fi farimitate, apoi inghitito dupa dorinta.

b) Admmistrarea pe cale sublingvala

3.6 Pentru a administra nitroglicerina (validolul), bolnavul pune tableta sub limba si tine pina nu se topeste. 3.7 C ind aceste medicamente sunt in picaturi se picura pe bucatica de za h a r 5-6 pic. de Validol sau 2-3 pic. de nitroglicerina, bolnavul tine zaharul sub limba pina nu se topeste Pentru un elect mai rapid nitroglicerina se > poate picura direct pe limba sau sub limba. D aca nitroglicerina e in capsule, atunci e strivita de catre b olnav cu dintii. Nota: A /M informeaza bolnavul despre denum irea medicamentului.cum.in ce doza, cind. de cite ori, cu ce intervale se administreaza medicamentul, ce

_________________________________I efecte secundare pot aparea._________________________________________________________

II. A D M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L O R P E C A L E R E C T A L A P e cale rectala se administreaza medicamentele lichide ( decocluri, so lu tii) sub forma de clisme medicamentoase si medicamente solide - supozitoare. S u p o p zito a re forma larmaceutica in care substanta activa e cuprmsa mtr-o masa solida (unt de cacao),care se topeste la temperature corpului. S c op : terapeutuic.purgativ. Indicatii: calmarea durerilor, constipaOi, alenuarea perestaltismului intestinal etc. M ateriale necesare: m anusi de cauciuc vazelma, supozitoare tava medicaia. tavita renala. Etape de executie 1. Pregatirea materialelor necesare. 2. Pregatirea psihica si a bolnavului 2.1 Se anunla bolnavul si so sxplica nocesitatea tehmcii. 2.2 S e etectuiaza clisma evacuatoare si se introduce tubul de gaze, daca bolnavul n-a avut scaun -in cazul administrarii supozitoarelor cu scop terapeutic: in administrarea cu scop purgativ-nu se face clisma: 2.3 S e asaza bolnavul in decubit lateral cu picioarile usor flectate 3. Efectuarea tehnicii 3.1 Spalarea pe miini cu apa curenta si sapun! 3.2 S e imbraca m anusi de cauciuc. 3.3 S e scoate supozitoriul din arvbalaj, m entinindu-l putin in atmosfera calda. 3.4 Se departeaza fesele bolnavului cu miina stinga, iar cu dreapta se intro duce supozitoriul in r e d cu capatul a scutit inainte. 3.5 La aparitia senzatiei de defecate bolnavului i se explica, ca peste citeva mm. supozitoriul se topeste si va dispatea si aeasta senzatie Timpi de executie 1.1 Se pregatesc materialele necesare si se transporta linga bolnav.

1 3 )=

3.6 S e scot manusile si se aseaza in tavita renala 3.7 Spatarea pe miim cu apa curenta si sapunl 4.1 M anusile se spala, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare.

1 1 1 . A D M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L O R P E C A L E P E R C U T A N A Patrunderea medicamentului p n n piele (percutan) poate avea efect local (prin frectionare) si general (prin ionoforeza). Prin frectionare se administreaza: emulsii, uleiuri, unguente. S c o p : terapeutic

M aterialele necesare: m anusi de cauciuc. medicament, ciarsat (scutec), apa calda, prosop. Timpi de executie 1.1 S e transporta materialele necesare linga bolnav 2.1 S e anunta boinavul si i se explica imporlanta teh-iicii. 2.2 S e spala suprafata tegumentului cu apa calda, apoi se usuca bine, dupa necesitate parul se rade. 3.1 A /m isi spala miinile cu apa curenta si sapun si imbraca m anusi sterile 3.2 S e aphca medicamentul pe piele 3.3. S e i m aseaza cu virful degetelor sau cu toata suprafata palmei.pnn m iscan circulare sub usoara presiune timp de 20-25 minute pe suprafata mica, pina cind medicamentul dispare in aparenta. 3.4.Pentru a proteja iengeria de corp si pat, se infasa suprafata tratata intr-un 1 scutec,iar daca medicamentul s-a aplicat pe toata suprafata rpului boinavul va fi complet mfasat intr-un cearsaf. Medicam entul introdus percutan poate fi infant nimerind in ochi! Cantitatea m edie introdus, suprafata aieasa pentru tratament, intmderea ei, durata si frecventa Hrictionarii, vor fi stabilite de medic.

Etape de exdcutie 1. Pregatirea necesarului. 2. Pregatirea boi navuiui 3. Tehnica efectuarii i

IV. A D M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L O R P E S U P R A F A T A T E G U M E N T E L O R I Aceasta m etod a are m enire de j actiuna local asupra tegurnentelor. Aplicarea se face sub form a do: pudre, comprese medicamentoase,badijonari, unguente. paste, hnnnente, sapunun terapeutice. mixturi, stilete caustice, emplastre. bai medicinale. 1. P U D R A lull re origine vegetala ori minerala ca: talc.oxid de zinc, caoiin, in care smt e. itujlobalu diferite su. ita i j ac

Scop: de a usca si racori pielea. 2. C O M P R E S E L E M E D IC A M E N T O A S E - bucati de material text'll impaturite dupa caz, imbibate cu solutie m edicamentoasa prescrisa de medic ( solutia Burov, ceai de musetel, rivanol) Scop: de a obtine efect antiinflamator, antiseptic etc. 3. B A D U O N A R E A - ungerea pielii cu solutie medicamentoasa lichida cu ajutorul tampoanelor de vata. S c o p curativ si pentru dezinfectarea pielii. 4. U N G U E N T E - preparale farmaceutice semisolide. care au partea activa incorporate in grasimi, vazelina. S cop, efect antiinflamator, analgetic, antiseptic, regenerator etc. 5. P A S T E - medicamente preparate din grasimi si pudre. 6. M IX T U R I - amestec de substante lichide si solide (pudre). 7. S A P U N U R I M E D IC IN A L E intr-un sapun neutru S c o p : curativ, igienic 8. E M P L A S T R U M E D IC A M E N T O S substanta viscoasa. aderenta, lipicioasa in components ei fiind diferite substante medicamentoase, care se intinde p e bucata de tifon impermiabil. 9. B A I M E D IC IN A L E - utilizarea in dependenta de scopul urmarit a unor solutii slabe de perm anganat de catiu, infuzii din plante (musetel, pojarnita, cimbru, calendula, conifere) pentru imbaiere partiala sau complete. contin substante m edicamentoase ca: suit, gudron, ihtiol, inglobate

Scop: pentru a obtine efec! dezinfectant. calmant. antipruriginos deasupra tegumentelor. Materialele ne cesare: diverse forme de medicamente pentru aplicarea pe piele, manusi, tampoane de vata, servetele de tifon, spatula, port-tampon, alcoopl etilic (7 0 grade). Etape de executie 1. Pregatirea matenaielor necesare 2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului 3. Efectuarea tehnicii a) bandajarea 2.1 Se anunta bolnavul despre tehnica ce urmeaza sa fie efectuata a scopul ei. 2.2 I se da bolnavului pozitie com oda in pat, eliberind pielea ce urm eaza sa fie tratata, de haine 3 . 1 Asistenta medicaia isi spala rminilecu apa curenta si sapun! 3.2 S e m onteaza tam poane de vata pe porttampon (sau cu ajutorui penselor) 3.3 Se imbiba cu solutii fund turnate din peste tampon. 3.4 S e badijoneaza pielea prin miscari longitudinale in tro directie. 3.5 Tamponul nu se utilizeaza de m ai multe ori, ci se arde dupa intrebuintare. b) pudrajui c) Unguenle 3.6 Se imbiba un tampon de vata cu pudra si se presoara pe suprafata afectata. 3.7 Se poate intinde direct pe piele cu spatula ori direct din tub, uneori se apiica in regiunea inimii (unguent Nitro), iar de asupra - poiietilena. 3.8 Se poate apiica cu spatula pe servetel de tifon stenl mai intii, apoi servetelul s e apiica p e piele (plaga) d) Emplaslru 3.9 S e pregateste pielea prin spalara cu apa calda si sapun. 3.10 Pielea se degraseaza cu un tampon de vata cu alcool, pentru ca emplastrul sa adere mai bine. 3.11 S e taie emplastrul cu foarfece de dimensiunile necesare si se apiica. 3.12 S e desprinde incepind de la margine. Timpi de executie 1.1 S e pregatesc materialele necesare si se transporta linga bolnav.

T E H N IC A N r. 16

AD M IN ISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PAREN TERALA. MONTAREA SERINGII STERILE.


A. Admmistrarea parenterala a medicamentelor se efectueaza prin introducerea medicamentului sub forma de injectii in tesuturi, cavitati, spatii, vase. Unele injectii sint efectuate de m edic (in os, artera, vena subclaviculara, cavitati, vase limfatice, subarahnoidal etc.), a/m pregateste necesarul. Injectiile intradermice, subcutonate, intramusculare, intravenoase sint efectuate de a/m. Prin aceasta metoda medicamentele nimeresc in singe evitind tubul digestiv, nu se distrug la actiunea fermentelor. Deci, efectul e rapid si dozarea m ai exacta. S c u p u l: curativ si diagnostic. 8. Montarea seringii sterile. Materiale necesare: pachete cu seringi de singura intrebuintare, casoieta sterila pentru sala de tratarnente, fierbator cu seringi si ace sterile, alcool etilic, m asa sterila. m asa de iucru, foarfece. S c o p : pregatirea pentru injectii a senngii prin unirea cilindruiui, pistonului si acului in conditii sterile. Etape de executie 1. Pregatirea matenaielor necesare 2. Pregabrea asistentei medicale Timpi de executie 1.1 Se pregatesc materialele necesare in sala de tratament (sau linga bolnav). 2.1 A /m isi imbraca forma de Iucru: halat steril, boneta ce prinde parul, ciupici din piele dezinfectati, masca. 2.2 A /m isi prelucreaza miinile conform ordinului de ramura pentru lucrul in conditii aseptice. (Vezi tehnica Nr. 2) 3. Tehnica efectuarii aj montarea senngii de singura folosinta b) din pachetulcraft 3.1 Se deschide pachetul steril de partea unde e pistonul -iBKSStfV cu ~ -e i protectie p e c n r ''-ari?iiiii <r... ^ ^ . 3 . r St

3.3 Seringa pregatita se introduce in pachetul deschis cu acul inainia, pina se pregateste medicamentul. 3.4 Deschidem casoieta sterila si se scoaie cu pansa pachetul-craft cu seringa de capacitatea necesara

"!^ ~ l .".".S-SLV.Lii-------------------------

- l- . - L - :- . ' _ = = = (

15 ) =

3.5 Se pune pachetui pe m asa de lucru, lar pensa - intre straturile 2 si 3 a sculecului steril, casoleta se tnchide. 3.6 Se deschide pachetui si pentru montare lolosim suprafata interna sterila a pachetului-craft. 3.7 S e apuca pistonul de m iner si se introduce in cilindru 3.8 Se ia acul de m anson (ac penteru aspirarea medicamentuiui), se aseaza pe conul cilindrului, lara a ne atinge cu miinile de partea ascutita a acului 3.9 Seringa montata se introduce in pachet Nota: Montarea seringii se poate efecua de pe tava sterila, rasturnind continutul pachetului-craft p e ea Montarea se face in cazul (c). ) M ontarea senngii in fierbator 3.10 Se deschide fierbatorul, capacul se p une cu suprafata interna in sus. Se monteaza seringa deasupra capacului steril. 3.11 Se apuca cirigele cu pensadi fierbator si se iau in mina, pensa se pune p e capac. 3.12 S e ridica plasa cu cirligele. 3.13 C u pensa sterila se descopera instrumentele sterilizate 3.14 Se scot cu pensa ciliridrul cu capacitatea necesaare, pistonul doua ace si se p un pe capac. 3.15 S e i- cilindrul cu pensa in mina stinga. 3.16 C u ajutorul pensetei se apuca pistonul, se introduce in cilindru. 3.17 Tot cu pensa se apuca acul de m anson si se fixeaza pnn m iscare de rotatie pe conul cilindrului.

T E H N IC A N r . 17

A SPIK A K E A MED1CAMENTULU1 DIN FIOLA S I FLA CON


S c o p : P re gulne a seringii pentru injectie M ateriale n e c e s a re : hold, llacon cu medicamente, pam poane stenle de vata, alcool de 70 grade, pila, iw nsa, seringi si ace sterile, tava renala sterila. Etapy de executie 1 Aspirurua dm fiola. 1 . Pregatiiaa materialelor necesare 2 Piegatuea A M 3. tlectuarua tehnici, 2 3 .. AM
is i

Timpi de executie

1.1 Se pregatesc materialele necesare. prelucreaza miinile conform tehnicii Nr. 2

Se verifies solutia de injectat : daca fiola este elichitata, corespunde

denumirii, doza, aspeclul solutiei, termenul de valabilitate.integritatea fiolei. 3.2 Se loveste incetisor p e colul fiolei,ca tot medicamentul sa nimereasca in partea largita a ei. 3.3 S e taie colul fiolei cu pila metalica. 3.4 Se sterge cu un tampon de vata cu alcool conul fiolei, si se inlatura. 3.5 Se ia fiola in mina stinga, tiilind-o inhe doyetole II si lll,cu mina druapla introduce acul seringii montatu in fiola (montarea senngii vezi t.Nr. 16) 3.6 S e trage incet pistonul seringii si se aspira cantitatea necesara de solutie. 3.7 Se inlatura acul cu care s-a aspirat medicamentul, se m onteaza un ac corespunzator injectiei prescrise. 3.8 Se inlatura aerul din seringa,tinind-o vertical in sus iar degetul aratator sa fie p e m ansonul acului. 3.9 Pina la electuarea ingectiei seringa pregatita se introduce in pachetulcraft. II. A spiraiea din flacon 1 Pregatirea necesarului 1.1 S e prigatesc materialele necesare:

2. Efectuarea tehnicii:

2.1 Se verifica solutia de injectat (praful.ce urm eaza sa fie dizolvat-vezi 3.1(1 2.2 Se scoate capacul melahc din cenlrul rodajului cu pensa nestenta. 2.3 Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu tampon de vata cu alcool. 2.4 Se asptra in seringa cantitatea necesara de dizolvant (daca medicamentul e sub forma de praf). 2.5 Se strapunge dopul de caucic cu acul si se introduce dizolvantul. 2.6 Se scoate flaconul inpreuna cu acul de p e conul seringii.se scutura flaconul pina se dizolva tot medicamentul. 2.7 Se conecteaza seringa la flacon, se aspira medicamentul tinind flaconul ca si fiola. 2.8 Se scoate flaconul cu acul de pe conul cilindrului. 2.9 Se pune acul pentru injectii pe conul cilindrului. 2.10 Se elimina aerul din seringa. . .. N O T A: Acul ram as in flaconul desert se va uliliza pentru alt flacon.

T E H N IC A Nr. 18

I. DIZOLVAREA PEN ICIUN EI II. PRO BA BIOLOGICA LA ANTIBIOTICE


I. Pe nicilina este antibiotic.Preparart cu efect bactericid sau bacteriostatic. Antibioticele se elibereaza in flacoane ambalate sub forma de praf. Pentru dizolvare se folosesc solutii de novocaina 0.5%, de NaCI 0,85% (izotomca), apa pentru mjectare . Scopul dezvoltari antibioticului: obtirierea unei solutii ce poate ft aspirata in seringa si injectata. M ateriale necesare: flacon cu penicilina ,sol. de novocaina 0.5%. sol izotonica NaCI. apa pentru injectare (toate solutiile fiind sterile),seringa sterila cu ac de 6-8 cm vata sterila, alcool 70 grade, pensa sterila. Etape de executie 1. Pregatirea materialelor necesare 2. Pregatirea asistentei medicale 3. Tehnica efectuarii 2.1 A /m imbraca forma de lucru pentru sala de tratamente. 2.2 Prelucreaza miinile (vezi tehn .N r 2 ) . 3.1 Se inlatura capacul de metal din centrul rodajului cu pensa sterila. 3.2 Se prelucreaza capacul de cauciuc cu alcool. 3.3 Se aspira in seringa un dizolvant in urmaloarea propor tie: 1 ml dizolvant la 100.000 U .A .de penicilina (1:1) sau 0,5 ml la 100.000 U.A. (1:2). daca tot continutul flaconului se introduce unui bolnav la repriza . 3.4 Se inpunge cu acul dopul de cauciuc si se introduce treptat dizolvantul. De exemplu, in flaconul cu 1 min U.A.,introducem 10 ml dizolvant (1:100.000)sau 5 m l dizolvant (0,5:10 0.000 ) 3.5 Flaconul se agita .apoi se aspira sol. in seringa (vezi tehn. N r 17). Daca e nevoie de 500.000 U.A. se aspira 5 ml cu diozol varea V lOO.UOOsau 2,5 ml cu dizolvarea 0,5:100.000. NOTA ' Solutia de antibiotic nu se incalzeste . Antibioticul dizolvat se pastreaza la rece pina la 24 ore. ' lodul nu se foloseste pentru dezinfectarea capacului d e cauciuc si a pielii. Timpi de executie 1.1 Se pregatesc materialele necesare in sala de tratament.

II. P R O B A L A A N T IB IO T IC E (P E N IC IL IN A ) Proba cutanata prin scalificare S c o p u l a determine sensibilitatea marita a organizm ului la antibioticul dat, astfel prevenind aparitia socului anafilactic medicamentos. M ateriale necesare: Sol. sterila izotonica de NaCI.sol. de novocaina de 0.5% , seringa sterila cu ac de 10 ml, flacon cu penicilina 1000.000 U.A.,scalificatoare ( 3 ) , alcoool etilic 70 grade, vata sterila, pensa, 2-3 flacoane sterile deserte de penicilina. ------------------------ ^ .......... - .........

Etape de executie 1. fehnica efectuarii Dizolvarea ' Diluarea

Timpi de executie 1.1 Pentru efectuarea probei antibioticul se dizolva cu solutie fiziologica in raport 1:100000. Deci pentru 1 mlri UA se cere 10 ml solutie. 1.2 S e introduce solutia si se agita llaconul, pina se dizolva tot praful. 1.3 S e aspira 1 ml solutie, se trece in flaconul desert steril, adaugind 9 ml. sol fiziologica. 1.4 D in solutia obtinuta se trece 1 ml in alt llacori desert steril si seadauga 9 ml de solutie fiziologica. In asa fel 1 ml contine 1000 UA. Ea sc loloseste pentru efectuarea probei

Efectuarea probei

1.5 Se badijoneaza cu alcool etelic suprafata interna a bratului, treimea rriedie, si se asteapta sa se usuce. 1.6 P e piele se picura din ac 1-2 picaturi do solutie de antibiotic diluat. 1.7 C u scarificatorul steril se / 2 incizii prin aceasta picatura la distanta de 0.5 cm (sa nu sa se ajunga la singe) 1.8 La cealalta mma se etectueaza proba cu novocama (sol. de 0,5% ) cu al II scarificator 1.9 Se lac insemnari respective prin litere: P - penicilina ; S - streptomisina N - novocaina; D - dizolvante 1.10 Mina se line orizontal cu suprafata interna a antebratului in sus pina se usuca solutia 1.11 Rezultatele se citesc peste 30 min. si sunt apreciate de medic.

I piozenta dour urma scarifies*ii (zgirieturii - p roba e negaliva). Se poate administra antibioticul. II. Hipanriue / papula - proba e dubioasa. Se supravegheaza limp de 2 ore: mai intii peste ora lumutate si rozultatul se arata medicului, apoi inca peste 30 min. peste 2 ore de la efectuarea probei Daca hipvrimia rugroseaza , dispare - proba negative, iar daca nu - proba (+) III. Papula (inflatura) - proba (* ) si antibioticul nu se introduce.

T E N I c A N r .1 9

EFECTUARE A IN JE CTIE I INTRADERMICE


S c op diagnostic - tesuri diagriostice, de tratament - pentru anestezie locala prin mfiltratie. M ateriale necesare: seringa cu capacitatea de 1 ml, a cu dimensiunile 15 mm - 0.4 mm, tampoane do vata sterile, alcool etelic, medicamentul, pila meialica. Jimpi de executie 1. Pregatirea a/m 2 Pregatirea materialelor necesare 3. Pregatirea bolnavului 3.1 S e instiinteaza bolnavul despre tennica, ce urmeaza sa fie efectuata 3.2 4 Etectuare a tehnicii 4.1 Se da bolnavului pozitio in treimea m edie a comoda pentru efectuarea pe suprafata unei probe interna se diagnostice. Pielea antebratului badijoneaza de 2 ori cu un tampon de vata cu alcool, mai mtii portiune mai m are apoi alta mai mica. 4.2 Se ia sennga in mm a dreapta in asa fel ca degetele I, III, IV, V sa tina cilindrul, iar degetul II fixeaza m ansonul acului 4.3 D u p a ce pielea s -a uscat. ea se intmde cu degetele mimei stmgi spre suprafata externa a antebratului. 4.4 S e introduce acul aproape paralel cu pielea la adincimea bizoului (taieturii) 1-2 mm. 4.5 Se introduce 0,1-0,2 m l de preparat dozat strict (de exemplu: proba Mantu). Etape de executie 1.1 A /m isi imbraca forma de Iucru in sala de tratamente, isi prelucreaza mimile (vezi tehnica Nr.2) 2.1 S e pregatesc materialele necesare si se a due linga bolnav.

Daca admmistrarea preparatului s-a lacut corecl. pc locul injectat apare ir.grosare albicioasa, ce se aseam ana cu coaja de lamiie. 4.6 Pe locul injediei se aplica un tampon de vata cu alcool si se scoate acul printr-o miscare rapida

T E H N IC A N r .20

I. EFECTUAREA IN JECTIE I SUBCUTAN E . DOZAREA S I A D M IN ISTRA R EA INSULINEI


S c op : terapeutic pentru un efect de a d iu n e indelungata a m edicamentului aaministrarea solutiilor uleioase.administrarea prin perfuzii a lichidelor. In acelas toe se vor introduce pina la 2 ml solutie. Locul de electie: suprafata externa a bratului.antero-laterala a coapsei, antero-taterala a abdomenului.regiunea subscapulara. M aterialeale: seringa 1-2 ml sterila,ac stril pentru aspirarea medicamentului,ac steril pentru injedarea cu 1-20-40 m m si d= 0,4 m m .vata sterila, alcool etilic. Etape de executie 1. Pregatirea A /M 2. Pregatirea matehalelor necesare 3. Pregatirea fizica si psihica a boinavuiui 4. Tehnica efeduarii i Timpi de executie

1.1 A /M imbraca forma de lucru p - sala de tratamente,prelucreaza mainiie. 2.1 Se pregatesc materialele necesare in sala de tratamente ori se transporta linga patul boinavuiui: 3.1 Se anunta boinavul. 3.2 Se da pacientului pozitie comoda in dependsenta de locul ales p-u injectare. 4.1 Se m onteaza seringa. 4.2 Se aspira medicamentul.Solutia uleioasa se incaizeste 37-38 C. 4.3 Se scimba acul, se elimina aerul. 4.4 Se badijoneaza pielea in locul de injectare cu doua tampoane de vata cu alcool,mai intii suprafata m ai m are.apoi alta m ai mica. 4.5 C u dejetui 1 si II a miriii stingi se form eaza cuta de piele de forma triunghiulara cu baza in jos. t 4.6 S e i- seringa in mina dreapta in felut urmator.pe cilindru se afla degetole 1 , III, IV.degetuI ll-pe m ansonul acului, degetut V pe piston. 4.7 Se introduce acul cu retezatura in sus la baza triungiuiui,2/3 din ac sub un unghi de 45 grade si se da drum ul cute de piele. 4.8 Seringa se fixseaza cu mina stinga, iar cu mina dreapta se apasa pe minerul pistonului si se introduce lent medicamentul. Atentie. La introducerea unui m edicam ent uleios se ver'tfica, daca nu a ajuns intr-un vas sangvin, prin retragerea pistonului. D aca nu a aparut singe in seringa - medicamentul se introduce, daca a pare se trage putin inapoi, apoi se introduce medicamentul. 4.9 Se scote brusc acul si p e locul injectat se aplica un tampon cu vata cu spirt m asind putin locul. Nota: D upa administrarea medicam entelor uleioase se recomanda aplicarea termoforului.

II. Insulina -

D O Z A R E A SI A D M IN IS T R A R E A IN S U L IN E I Cmd

hormon secretat de pancreas, ce regleaza metabolismul glucidic in organism.

pancreasul nu produce de loc ori produce insuficienta insulina (in diabet zaharat) e necesara introducerea acestui hormon sub forma de injectii. S c o p : terapeutic S e elibereaza in flacoane a cite 5-10 ml solutie. Se do zea za in unitati active (UAO. 1 ml contine 40 ori 80 UA insulina. Pastrarea - in locuri ferite de lumina, la frigider ( temperatura +4 - +8 grade ) M ateriale ne cesare: flacon cu insulina, seringa insulinica cu ac sau seringa de 1-2 ml cu diviziuni 0,1 ml, vata sterila, alcool etilic, pensa.

Q E >

Etape de executie 1. Pregatirea necesarului

Timpi do executie 1.1 Se pregateste necesarul pentru etecluaiea injectiei Se scuale llaconul cu insulina din frigider si se tine 1-2 ore la temperature camerei inainte de injectare.

2. Pregatirea fizica si psihi ca a bolnavului 2.2 Se alege locul de injectare. 3 Pregatirea a/m 4. D ozarea

2.1 Se anunta pacientul. ca insulma se administreaza inainte de m asa cu 2030 min. dupa orar strict prescris de medic Pentru a prevent lipodistrolia, se va schtmba locul injectiilor pe parpursul zilei. 3.1 A /m isi prelucreaza miinile confonri ordmului de ramura (vezi Tehnica Nr. 2) 4.1 Daca iolosim seringa insulmica (ea este gradata in unitati active) apoi se aspira din tiacon doza prescrisa de medic, plus 2-3 unitati pentru evacuarea aerului. 4.2 In lipsa seringii insuhnice, lolosin seringa obisriuita de 1-2 ml cu diviziuni 0,1 m l.D o za se determina astlel 1 ml - 40 UA 0 diviziune coritme: 1 m l = 10 diviziuni 40 : 1 0 = 4 (UA) Prin urm are pentru a determina numerele de diviziuni, ce trebuie aspirate, se va imparti d o za de insulina precisa la 4. Exem plu: 20 UA 4 U A =5 diviziuni sau 5'0,1 ml = 0.5 m l solutie. Se va lua cu 0,1-1 diviziune m. m ull pentru evacuarea aerului. 4.3 Insulina se aspira din flacon contorm tehnicii Nr. 17. Flaconul cu insulina prolongata (durata de actiune m.mull de 8 ore) se agita inainte de aspirare. 4 4 Se schimba acul. se elimina aerul din seringa.

5. Injeclarea

5 . 1 Insulina simpla (cu durata de actiune 6-8 ore) se mai introduce si i/v 5.2 S e badijoneaza pielea cu vata cu alcool.se /asa sa se usuce, intrucit alcoolul inactiveaza insulina! Se injecteaza strict substanta. 5.3 N u se a m esleca mtr-o seringa insulina simpla cu ce a prolongata. Ele se mtroduc p e rind cu acelasi ac, schim bindu-i doar directia, mai intii cea simpla, apoi cea prolongata. 5 4 Se va ammti bolnavului sa ia masa peste 20 -3 0 minute.

T E H N IC A N r.21

EFECTUA RE A IN JE CT IILO R IN TRAM USCULARE


Injectia Urn constitute introducerea unor solulii izotonice. uleioase sau substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac abatal la seringa S c o p Inlruducearea in organism a unor subslarite medicamentoase. L o c u ri d e electie: regiunea superoexterna fesiere, tata externa a coapsei, in treimea mijlocie, fata i externa a bratului in muschiul deltoid. M ateriale necesare: seringa sterila, ac pentru aspirarea medicamentului si ac pentru injectia i/m. (lungimea 60 mm, d - 0.8 - 1 , 0 m m ) sterile. Vata sterila, medicamentul indicat, alcool etelic. Etape de executie 1. Pregatirea instrumentelor si m atenaielor ne cesare 2. Pregatira psihica si fizica a bolnavului 2.1 S e anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehmcii 2.2 S e a seaza bolnavul in decubit ventral, lateral. 2.3 S e descopera regiunea aleasa pentru injectie. 3. Etecluarea injectiei 'il 1 3 .1 Spalare pe miini cu apa curenta si sapun 3.2 Dezintectarea mimilor cu alcool. Se imbraca m anusi 3.3 Se m onteaza seringa in conditii de asepsie perfecta 3.4 S e incarca seringa cu substanta de injectat, dupa verificarea fiolei, Se elimina bulele de aer. (~ 2 Q ) Timpi de executie 1.1 S e pregatesc instrumentele si materialele necesare

3.5 Se schimba acul

<

3.6 S e dezinfecteaza locul irijectiei cu alcool. 3.7 Se mvita boinavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit. 3.8 S e intinde pielea cu degetelo miinii stingi. 3.9 Se mteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa, mcit sa ramiie 1 cm de asupra pielii. 3.10 Se verifica pozitia acului prin aspirare. 3.11 S e injecteaza lent lichidul. 3.12 D upa injectare se scoate dintr-o data acul cu seringa. 3-13 S e m aseaza locul cu un tampon cu alcool pentru a activiza circulatia si a favonza absorbtia. 3.14 Se aseaza boinavul in pozilie comoda, unde va sta in repaus fizic timp de 5-1 0 min. 3.15 Spalare p e miini cu apa curenta si sapun 4. Reorganizarea locului de munca 4.1 Se arunca jo s deseurile de la injectii (fiole gohte. tampoane de vata se dezinfecteaza) 4.2 Se prelucrea acul si seringa C om plicate ' Durere vie prin atmgerea nervului sciabic sau a unei ramuri a acestuia. Se retrage acul si se efectuiaza injectia in a/fa regiune. ' Paralize prin lezarea nervului sciatic. Hem atom prin inteparea unui vas. R uperea acului. * Infiltrat, abces. " Embohe m edicamentoasa. Socul anafilactic. - _______________ -____________

T E H N IC A N r .2 2

EFE CTUAREA IN JECTH LO R INTRAVENOASE. PREGATIREA N ECESARULUI PEN TRU IN JE C T IA INTRAVENOASA


trijectih intrave noa sa - introducerea unei solutii m edicam entoase in circulatia venoasa. Se introduc solutii izotomce sau hipertonice. N u se introduc solutii uleioase - due la embolic. L o c u l de electie venele de la plica cotului, la copii. temporala. M ateriale necesare: seringa sterile 10-20 ml. ace 4 0 -6 0 m m sterile, 3 tampoane sterile, alcool, cuva sterila, garou, pernuta plata de m usama. Etape de executie 1. Pregatirea instrumentetelor si mater, necesare. 2. Pregatirea fizica si pslhica a boinavuiui 2.1 Se anunta boinavul si i se explica necesitatea tehnicii 2.2 Se aseaza boinavul in decubit dorsal, cu bratul in exlensie, sprijinit pe mica perna protejata cu m usam a speteaza scauriului. 3. Electuuroa punchei venoase. 3.1 So stabileste locul de oxecutare a punctioi. 3.2 Se aplica garou1elastic in treimea infenoara a bratului. 3.3 C u indexul mimei stingi se palpeaza locul pentru punctie. 3.4 S e dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool 3.5 S e cere boinavuiui sa inchida si sa daschida pum nul de citeva ori si sa ramina cu el inchis. - Se face punctia venei tinind seringa cu acul ca in cazul injectiei subcutane, cu degetul mainii stingi fixind vena. Acul se introduce a proape paralel cu pielea, m ai intii.pina ajungem s/c, Se verifica aflarea acului in vena prin retragerea pistonului: daca apare apoi sub un unghi de 30 grad se puncteaza vena. singe - acul e in vena. sa u se aseaza cu miina intinsa pe Timpi de executie 1.1 S e pregatesc materiale si instrumente necesare

= ( 21

4 Injeclarea m edicam en telor

4.1 Daca a cut a patruns in vena se deslace garoul cu mama stinga. 4.2 Se injecteaza solutia lent, verificmd din cind in cind pozitia acului in vena orir. aspirare 4.3 C ind injectarea s-a terminal se scoate acul cu seringa dintr-odata. apasm d tamponul cu alcool la locul injectiei pentru liemostaza, va fi mentinul de bolnav citeva minute. N u se mdoaie cotul pentru ca se produce hemotom!

A T E N T IE !

* Bolnavul se supravegheaza tot timpul administrarii in jectiei. se opreste admirustratia la prima senzatie dureroasa si se verifies pozitia acului in vena.

5. R eorganizarea locului de m unca

5.1 Se arunca in cos materialele lolosite 5.2 Se dezintecteaza acul si seringa

C o m p lic a tii ' Hematomul, prin strapungerea venei * Injeclarea sol. paravenos, mamlestata prin injeclarea. tumimifiere brusca.dureri accentuate (subst. fund isilanta), necroza. ' Em bolie aeriana ' Tromboflebita ' Reactii alergice, soc anafilactic. Lipotemie. colaps, se intrerupe

So raporteaza

imediat medicului care va

electua infillraln locale cu ser ftziologic

T E H N IC A N r .23

S c o p u l P tirtu / M ateriale

PREG A TIREA S I MONTAREA A PA RATU LUI PEN TRU PERFUZIE ;/e iA se ''tectuiaza in cazurile cind este nevoie de a introduce in organismul uman
nd

cantitate m ai .j li

nec

.at .

Sistomul pentru perfuzie, flacon cu solutie. stativ-suport, alcool etilic, penseta

stviila, tam poane de vata. Pregatirea sistemei pentru perfuzie are loc in sala de proceduri, iar perfuzia se etectuiaza in salon, bolnavul in acest caz Etape de executie 1. Piugatiroa sistemului pentru perfuzie.

se afla in tro pozitie comoda pentru el.


Timpi de executie

cutcat.

1.1. Se prelucreaza m im ile, se imbraca masca. 1.2 S e coritroleaza ermeticitatea pachetului si termenul pastrarii tlaconului cu solutie. 1.3. Se deschide partea centrala a capacului metalic a 1 tlaconului cu penseta nesterila, se prelucreaza capacul d e cauciuc cu vata cu alcool. 1.4. S e taie pachetul,se rastoarna sistema p e m asa de Iucru sterila. 1.5. Se scoate capacelul de pe acul pentru

se introduce in dopul

tlaconului. Capatul liber at tubului pentru aer se fixeaza la flacon . 1.6. S e inchide clema sistemului, se scoate capacelul de pe acul de la capatul m ai scurt si se introduce in dopul tlaconului pina la capat. 1.7. S e intoarce llaconul invers si se fixeaza pe stativ. 1.8. S e tine picuratorul in pozitia

0rizontala,

se deschide clema. Incet se

imple picuratorul pina la 1/2 dm volumul lui. 1.9. A poi meet se umple sistema (tubul lung) pina la eliminarea totala a aerului si aparitia picuraturilor din cariula de legatura a acului pentru injectie, inchidem clema. 1.10.Se controleazu lipsa bulelor de aer-sistema este pregatita 1.11.Se pregateste cuva sterila cu acul pentru injectie, inchis cu capacelul de protectie, tamponase de vata mmuiate in alcool, tifon steril. emptastru ingustf 1 cm ), lungimea 4-5 cm (2) 2. Pregatirea bolnavului 2.1. In salon bolnavul ocupa mma se fixeaza. 2.2. Se apiica p e treimea inferioara a bratutui garoul. 2.3. S e prelucreaza regiunea cubitata cu 2 tampoane de vata mmuiate in alcool (bolnavul lucreaza cu p u m n u l).

pozitie comoda. Daca bolnavul este agitat,

=K 22 )

2.4. Se fixeaza vena, intmdem pielea regiunii cubitale. 2.5. S e scoate capacelul protector de p e ac si se puncteaza vena, pum nul boinavuiui este strins. 2.6. C ind a aparut singe din ac, se scoate garoul 2.7. Se deschide de m o sistemei, se uneste la canula acului. 2.8 Viteza introducerii dupa indicarea medicului. Se picura 20-40 picaturi pe minut. 2.9 Se fixeaza acul cu emplastru, tifon steril.

N O T A: 1. In timpul perfuziei i/v s/m periodic controleaza stare a boinavuiui, viteza picurarii solutiei, regiunea injectiei. 2. Daca a aparut tumefiere - acul a esit din vena, in acest caz se cauta alta vena cu acetas ac, fara at extrage 3. In caz de formare a trombului in ac se schimba acul (chiag sangvin). 4. Daca boinavul primeste suplimentar medicamente i / v , e/e pot fi introdusen prin tub pentru injectii (unicut tub de cauciuc in sistema. 5. U neoh pentru perfuzii i/v sunt necesare mai multe flacoane cu solutii. S e procedeaza in felul urmator: a) Se inchide clema sistemei: b) S e extrage acul din flaconul desert si se introduce in cel de-al doilea flacon dupa prelucrarea dopului cu alcool; c) Se introduce in flaconul- 2 si acul pentru aer. 6. Pentru hemotransfuzie dupa umplerea sistemei cu lichid steril se introduce acul lung si scurf in tlaconul cu singe, clema fiind inchisa.

T E H N IC A N r .2 4

A JU T O R U L URGENT IN SO CU L AN AFILACTIC
S o c ut - grava tulburare fu n c tio n a l a intregului organism, ca raspuns la actiunea unui agent aQresiv, ca urmare se mstaleaza hipoxia tesuturilor si acumularea produselor de metabolism. In stare de soc se produce perturbarea circulatiei si p ro c e s e h r metabolice de ta nivelul tesuturilor. Socul anafilactic survine dupa administrarea de seruri sau diverse medicamente\pe cale parenterala. Semnele principale ate socului anafilactic: dispnee, greata, prurit cutanat, scaderea T.A., tahicardie, pierderea cu nostintei, cianoza pielei. M ateriale ne cesare sol: adrenalina 0,1% ,izotonica,dim edrol 1%,eufilina 2,4%, corglicon 2,4%,corglicon 0.06%. oxijen umezit,seringi.ace sterile.garou.tensiometru. Obiective 1. Asigurarea conditiilor de ingrijire. 2. Masurile de urgenta. 2.1 S e intrerupe administrarea medicamentului (nu se scoate acul). 2.2 Se anunta medicut pan personalul sectiei. 2.3 Se aplica garoul pe extremitate m ai sus de locul injectat. (In afara de injectia i/v) 3. Instalarea boinavuiui in pat. 4. Administrarea medica mentelor necesare. 3.1 Instalarea boinavuiui in pat se face cu grija. 3.2 S e culca boinavul cu capul intors p e parte la mvel m ai jos ca piceoarele. 4.1 Imediat se administreaza sot.adrenalina 0.1% in do ze fractionale 0.5ml in jurul locului injectat si in alta parte a corputui subcurlan 0.5ml. ' 4.2 D aca T.A. e m ai joasa decit 100ml col.Hg se administr'ea za i/v 0.5ml sol.adrenalma 0,1% dizolvata cu 20m l sol. izotonica. 4.3 I/m se asdministreaza sol.de 1% de dim eprol 2ml sau sol.suprastina 2% 2 m l sa u sol. pipolfen 2,5% -1 ml. 4.4 I/v se administreaza preparate horm onale prednizolon 75-150 m g sau de xam etazon 4 -2 0 m g sau hidrocorbzon 50-300 mg. D aca e imposibil i/v se poate admite i/m. M asuri de realizare

QD=

4.5 Asprarea mucozitatilor si admmistrarea 0 (2 ) urnezit. 4.6 In bronhospozm 0 sol. 2 .4 % -5 -tO ml i/v sau 1-2 ml sol. 24% i/m. 4.7 In insulicienta ardiaca se administreaza sol. corglicon 0.0o% -1 m l cu sol. fiziologica. 4.8 A /m supravegheaza starea bolnavului.

T E H N IC A N r .25

D EZBRA CA REA S I IM BR A C A R E A BOLNAVXJLUI IN PAT. S CHIMB A R E A LENGERIEI.


Lengeria de corp a bolnavului trebuie schimbata do cite ori se murdareste. Bolnavii isi schimba singuri lengeria de corp.cu exceptia celor imobilizati la pat. Sora medicaia este cea care il ajuta. S c o p u l: pastrurea igienei personate a bolnavului. M ateriale ne ce s a re : camasa curata, ciarsaf, alcool, sac de lengerie folosita, fata de perna. (Tehnica este efectuate d e 2 persoane) Stupe de executie 1. D ezbra care a bolnavului in pat. Tipuri de executie 1.1 Se anunta bolnavul,comunicindu-i necesitatea efectuarii tehnicii. 1.2 Se spala miinile cu apa curenta si sapun. 1.3 Se intoarce bolnav.in decubit lateral drept sprijinindu-l in regiunea omopatilor. 1.4 Se trage usor camasa in sus pina la torace. 1 5 Se readuce bolnavul cu m are atentie in pozitie orizontala pe spate. 1.6 Se intoarce apoi bolnavul in decubit lateral sting si se repeta aceeasi operahe. 1.7 0 persoana sprijina bolnavul,iar a doua scoate camasa de la spate spre cup. 1.8 Se readuce bolnavul in pozitie orizontala. 1.9 S e dezbraca m ai intii bratul sanatos apoi cel bolnav. 1.10 Lengeria murdara se p u n e in sac. 1.11 Se acopera bolnavul cu cearsaf. 1.12 Spalarea p e mimi cu apa curenta si sapun 1.13 Se Irictioneaza cu alcool regiunile predispuse escarelor si se pudreaza cu talc. 2. Imbracarea bolnavului in put t 2.1 S e imbraca cu cam asa curata si incalzila intii bratul bolnavului apoi cel sanatos. 2.2 0 persoana ridica usor bolnavul,sprijinindu-l in regiunea omoplatilor. 2.3 A doua persoana trece camasa peste I bolnavului si trage peste spatele acestuia 2.4 S e readuce bolnavul in pozitia orizontala. 2.5 Se trage usor cam asa sub sezut. 2.6 Se acopera bolnavul cu plapuma : 3. Schimbul lengermi d e pat. Pentru operatii si raniti se lolosesc camasi desfacute la spate 3.1 Bolnavul se aduce pe marginea patului. 3.2 Cearsaful se rasuceste sub forma de bandaj. 3.3 In locul cearsafului m urdar se asteme cearsaf curat. 3.4 S e translera atent bolnavul p e ciarsaful curat. i 3.5 S e scoate ciarsaful m urdar si se indreapta cel curat 3.6 Se schimba fata de perna si lata de plapuma. 3. 7 Lenderia murdara se pune in sac si se scoate din salon.

__ i_____________________ !____

= G

T E H N IC A N r.26

A D M IN ISTRAREA PICATURILO R IN N A S, , URECHL


S c o p u l: - terapeutic in malariile organelor respective M ateriale necesare: pipeta, tampoane de vata,medicamentul. Dezinfectarea conform ordinului N 288,prin fierbere timp de 15 mm. Etape de executie 1. Administrarea picaturilor in nas * Timpi de executie 1.1 Se asaza boinavul,inainte de picurare i se curata nasul. 1.2 Se incline capul spre spate 1.3 Se ridica putin virful nasului si se picura 2-3 picaturi in fiecare nara. 1.4 Se comprima narile . 2. Administrarea picaturilor in ochi 2.1 Sora medicala isi spala miinile bine cu sapun. 2.2 Picaturile si pipeta trebuie sa he sterile. 2.3 Cu tampon steril de vata se refracta usor pleoapa de jo s propunind boinavuiui sa priveasca in sus. 2.4 Se picura 1-2 picaturi pe conjunctiva pleoapei de jo s si i se propune sa inchida ochii. 2.5 Surplusul de medicament se sterge cu tampon steril. 3. Administrarii urechi 3.1 S e curata ductul auditiv 3.2 Picaturile se incalzesc la temperatura corpului 3.3 Capu boinavuiui se incline pe parte 3.4 Pavilionul urechii se trage usor la spate si sus in ureche se picura 3-4 picaturi calde. 3.5 In urehe se pune un tampon de vata pe citeva minute. 3.6 Daca e necesar de picurat in cealalta ureche, capul se intoarce invers si se procedeaza la lei. >

T E H N IC A N r.2 7 t

FOLOSIREA PATULUI FUNCTIONAL S I ANEXELE LUI, RED AREA POZITIEI CORECTE.


Pentru redarea pozitiei corecle si comodebolnavului se folosesle patul functional. S c op : cunoasterea pozitiei boinavuiui in dependenta de starea de sanatate, pentru ingrijiri si examinari. Denumirea activitati 1. Folosirea patului functio nal si anexele lui. Caracteristici 1.1. Ca patul patul sa fie com od plasa lui trebuie sa fie intinsa si neteda. 1.2. Pe plasa se pune saltea, se acopera cu cearsaf. La bolnavii cu incontenenta de urina se aseaza m usam a, acoperita cu scutec la mijloc de pat. 1.3. In caz de lipsa a patului functional, pozitia poate fi redata cu suluri, perne, scaunele. 1.4. Pozitia sem isezind a se realizeaza prin ridicarea treimei superioare a patului sub un unghi de 30-45 grade. M ai des se folosesc 1-2 perne. Asa pozitie e indicate in boh respiratorii, cardio-vasculare cu dispnee. 1.5. Pozitia decliva se obtine prin ridicarea patului in partea inferioara. indicate in traume, hemoragii, unele maiadii cardio-vasculare. dupa interventii genicologice. 1.6. Alte pozitii vor fi redate cu suport, bar a. aparate. 2. Observarea pozitiei boinavuiui 2.1. Pozitia e determinate de starea generate si boala. Poate h pozitiei active, pasiva si fortata. 2.2. In pozitia activa boinavul se misce si se deserveste singur, nu are nevoie de ajutor. 2.3. In pozitia pasiva boinavul nu se poate deservi fara ajutor. e in stare grava.

~(

25

2.4. In pozitia lonala boinavul e impus de boala. are duren care slabesc in unele pozilii neoblsnuite (tracturi, apendicita, litiaza biliara, etc.). 2.5 Poziti fortata e redata in unele exploran lunctionale, toaleta igienica. administrarea medicamentelor in supozitoare. clisma.

T E H N IC A N r .28

IN G R U IR E A PIELII, O BSERVAREA TEGUMENTELOR SI M UCOASELOR BOLNAVULUI.


P e supratata pielii se elimma secretul gladelor sebacee si sudonpare. se depune praf, microbi. In urechi se acum uleaza sebum, impuritati. Din nas si ochi pot h eliminari S c o p : Indepartarea murdariei de pe supratata pielii, m ucoaselor si crearea starilor placute de contort. Slare de executie 1. loaleta pielii Timpi de executie 1.1 Bolnavii cu regim liber, daca a contraindicatii, lac baie sau dus odata pe saptamina. 1.2 Bolnavii cu regim strict de pat sint ajutati in toaleta de dimmeata, seara - baie. 1.3 La bolnavii gravi cu regim indelungat la pat pot apare a descuamatii, ulceratii, intertrigou, escare. Pentru a prentimpina locurile vulnerabile ale pielii se Irictioneaza cu prosop inmuiat in apa calda sau alcool camforat.otet

diluat (1 lingura la un p a h a r cu apa). Apoi se sterge pielea pina la uscat. 1.4 Fata, gitul, mainele boinavuiui se spala de 2 ori pe zi cu tampon de tifon inmuiat in apa calda. 1.5 Picioarele se spala de 2 -3 on pe saptamina in lighean ad us la pal. 1 ighiile se (a/e nu prea scurt, pentru a evita teziuni. i Ouata pe saptamina bolriavilor gravi h se spala parul. La capatul ridicat al patului se pune pe plasa un lighean. Salteaua se protejaza cu m usam a si Capul bolnavuluj_atirna deasupra ligheanului. Se toarna apa, apoi .... - <aleza. sa m pon eaza parul. Se clateste de 2 ori. se sterge bine. Parul se piaptana, leaga cu basma. ^ se se

...........

2. loaleta ochtlor.

2.1 S e efectuiaza cind bolnavii au eliminari. 2.2 Sora medicala isi spala bine mainele. 2.3 S e pregateste vas curat cu solutie de furacilina - 0,02% 2.4 S e mmoaie cite un tampon in solutia data se sterg pleoapete si genele de la unghiul extern spre cel intern, apoi se arunca in tava. 2.5 Celalatt ochi se sterge cu alt tampon. 2.6 Prelucrarea se repeta de 4 -5 ori. 2 . 7 S e termina cu tam poane uscate.

3 Toaleta nasutui.

3.1 La bolnavii gravi se inlatura crustele dm nari. 3.2 S e picura 2-3 picaturi de vazelina.ulei vegetal fieri, glicerina, pentru a inm uia crustele. 3.3 Pcstc citeva minute narilc se curata cu fitiluri de vata prin miscari circulare.

4 Toaleta urectiilor

4.1 La bolnavii imobilizati la pat mult timp se curata periodic urechile. 4.2 S e picura citeva picaturi H 2 0 2 - 3%. 4.3 C u fitil de vata se inlatura cerumenul. 4.4 In caz de eliminari purutente urechea se spala cu sering'a Janet sau para d e cauciuc: - boinavul se aseaza, sub ureche se pune tavita renala: - in seringa (para de cauciuc) se aspira solutie calda de luracilina - 0,02% (t37 grad - cu mina stinga se intinde pavilionul urechii putin in sus posterior; - cu mina dreapta se introduce canula seringii in ductul audihv, se apasa pe piston ca getul de solutie se m earga pe peretele superior sub presiune - se spala de citeva ori pina solutia eliminate e curata.

= Ca C )

5 Toalata cavitatii bucale

5.1 Se efectueazu la bolnavii gravi, inconstienti, omatosi 5.2 Se pregatesc tampoane de tilon (m ese), porttampon.tavita renala, spatula, solutii bicarbonat de natriu - 2%, prosop, glicerina. 5.3 Sub barbie se aseaza prosopul. pe el tavita renala 5.4 Se /a tampon cu porXtampon, se inmoaie in bicarbonat de natriu si se sterge limba, m ucoasa cavitatii bucale. 5.5 Dantura se curata cu alt tampon. 5.6 Cind bolnavul nu poate deschide gura se apasa p e limba cu spatula. 5.7 Pielea si buzele scale se ung cu glicerina.

6. Toaleta organelor genitale exteme

6.1 Se pregateste bazinet, m usama, apa calda, porttampon, tampoane de tilon, prosop. 6.2 Sub regiunea sacrala a bolnavului se aseaza musama,bazinet. Bolnavul ia pozitia genicologica. 6.3 Spalarea se efectueaza dm partea anterioara spre anus cu un jet de apa turnat din Icior. 6.4 Poate ft folosit sapun.sam pon,solutie d e perm anganat de caliu. 6.5 Orgam ele genitale se sterg cu prosop curat.

O B S E R V A R E A T E G U M E N T E L O R SI M U C O A S E L O R B O L N A V U L U I S c o p : descoperirea unor manifestari patologice, care permit stabilirea diagnosticului la limp si prevenire a complicatiilor. Elem. de observatie 1. Culoarea tegumentelor. Caractenstici si forme Aspectul si culoarea tegumentelor pot fi. 1. Palida (paloare) perm anent in caz de anemie.instalata brusc in hemoragii, intoxicatii, soc. 2. Cianoza (nuanta albastruie) in boh respiratorii, cardio-vasculare. 3. Hipertermie (rosata) in emotii, efort fizic, tebra. 4. Icterica (galbena) in icter, unele forme de anemie, cancer 5. Bronzata - in boala Addison 6. Bruna - in boala hepatica. 2. Transpiratie-proces riziologic, se elimina apa, reziduri. In cantitate excesiva poate duce la deshidratarea organismului. 3. Edem ul esle acumularea lichidului seros in tesuturi. S e determina cresteEdem ul poate fi: 1. Localizat.izolat pe portiune a pielii in muscatura de insecte, la pleoape in boli renale inflamator de culoare rosie, alergic se instalaza rapid. Poate fi: 1. Localizata, in transpiratia miinilor, picioarelor (boala Bazedov). 2. Generalizata, continue sau periodica in caz de febra, pneumonie. 3. Toaleta pielii, schimbarea iengeriei, pudrarea cu talc, folosirea la dezodorantilor. >

re a in volum a regiunii date, 2. Generalizat (anasarca) cu acumulare de lichid in cavitatile seroase a pie loa palida, lucioasa, intinsa. organismului, restore a in greutato, oligurie. 3. Se va urmari diureza, biluntul hidric. 4. Se va cintari bolnavul zilnic 5. Bolnavul sa respecte dieta prescrisa. 4. Descuamatii-desprinderea celulelor cornoase superficiate din epiderma. S e va observa: 1. Caracterul descuamatiei-furfuracee, lamelara. 2. Regruni unde are lor descuamatia. 3. Timpul aparitiei. 5. Eruptii cutanate-modWcari ale tegumentelor. 1. Ele pot fi: Papule, macule, vezicule, pustule. 2. Sint determinate de boh infectioase (scarlatina, rugeola,varicela):de reactii alergice.actiunea toxica a unor medicamente.

( 27 )-

6. H em oragii cutanate
t

1. Pot ft in: Tulburari de coagulare a singelui, iragilitate capilara exagerata, traurne cu lezarea pielii. 2. Se manifests prin: - petesii - hem oragii mici purictiforme, rpfunde - echim oze - pete mari hemoragice - hemoragii externe, nazaie, gingivale, vom a cu singe, m elena- scaun cu singe.

A T E N T IE : Aparitia oricarei manifestari patologice la un bolnav va fi adusa la cunostinta medicului si va fi notata in condica de predare a serviciului, pentru ca boinavul sa fie urmarit in continuare.

T E H N IC A N r. 29

PKO FILAXIA S I TRATAMENTUL ESCARELO R


E s c a ra : leziunea profunda a tesuturilor prin iritarea insuficlenta datorita compnmarii lor mai indelungale intre proeminente osoase si un plan dur. Regiunile predispuse escarelor corespurid punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. - in decubit dorsal: regiunea occipitala. a omoplatilor, sacra/a, a feselor, coatelor si calciilor. in decubit lateral: regiunea trochanteriana, regiunea interna si externa, ale genunchilor, interna si externa maleolare. - in pozitia senzidala: regiunea ischiatica. Bsacara apare ca placa alba, rosie, violeta sau neagte, secundara eschem iei si devitalizarii regiumloi piedispuse. M aterialele ne cesare: sol. de spirt camforat, pudra de talc, colac de cauciuc sau pem a elastica, colac do vata sau inele, lengerie curata. Etape de executie 1. Pregatirea mstrumentelor si matenalelor necesare 2. Pregatirea fizicti si psihica a boinavuiui 3. Efectuarea tehnicii. 2.1 Se explica boinavuiui utilitatea tehnicii. 2.2 Se etectueaza cu rigurozitate toaleta boinavuiui imobilizat la pat. 3.1 Dupa toaleta, se sterg bine tegumentele prin tamponare. 3.2 Se inspecteaza tegumentele bolnave. 4 Masajul regiurulor expuse 4.1 Se etectueaza masajul regiunilor piedispuse escarelor, cu alcool diluat, executind miscari largi in sens circular: local, in jurul punctelor dureroase; sistematic, la nivelul sezutului, regiunilor fesiere, sacrale, spatele, calciilor, coatelor, minutios; se m aseaza protund, energic, da r fara brutalitate, timp de 10 min. 4.2 Se pu drea za cu talc. S. Schimbarea lengeriei de corp si asezarea colacului 5.7 Se imbraca boinavul cu lengerie curata, se p udreaza cu talc. 5.2 Se asigura bine boinavuiui un pal intins, fara cute, comod, saltea cu lengerie curata, din uscata, sau cearsaful antidecubit burete Timpi de executie 1.1 S e pregatesc instrumentele si materialele necesare efectuarii toaletei.

pneumatica compartimentata. 5.3 Se indeparteaza din pat resturile alimentare si obieaele ce ar putea duce la comphmare tulburari locale de circulade: nasturi, medicamente, bucati de gips. 5.4 Se intindo bine lengeria de corp a boinavuiui: sa nu formeze cute. t 5.5 Sub regiunea sacra/a a boinavuiui se aseaza un colac de cauciuc umflat moderat acoperit cu un material textil si pudrat cu talc. 5.6 Sub regiunea calcaneana so aseaza co/ad de vata sau inele, pudrate cu talc. 5.7 Pentru sustinerea coatelor se aseaza vata sau inele pudrate. D easem enea pentru sustinerea regiunii occipitale la bolnavii in stari grave imobilizati in decubit dorsal, precum si intre genunchi, daca boinavul sta in decubit lateral

= (

28

5.8 In m om entul asezarii plostii in locul de sprijin al sezutului pe metal se plaseaza pernuta 6. Reorgantzarea locului de munca. 6.1 Se introduce lengeria m urdara si umeda, prin miscari lente, in sacul de lengerie murdara. 6.2 Se aseaza in ordine substantele folosite in dulapul de medidcamente".

TRATAM ENTU L E S C A R E L O R

Etape de executie 1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare. 2. Tehnica efectuani

Timpi de executie 1.1 Colacul de cauciuc, fata de perna, sol. dezinlectanta, preparate medicamentoase.

2.1 Bolnavul se intoarce p e parte si pe alta de citeva ori pe zi. 2.2 Zilnic se scutura asternutul. 2.3 Se apiica colacul de cauciuc. 2.4 Tegumentele se frectioneaza zilnic cu sol. de spirt camforat. 2.5 Se iradiaza tegumentele cu raze ultraviolete. 2.6 In incontinenta de urina se efectueaza tualeta intima. 2.7 In caz de aparitie a veziculelor pe piele, ea se unge cu sol. de verde de briliant.se aplicqa un pansam ent steril. 2.8 In escarele formate, se inlatura tesuturile necrotizate, rana se acopera cu un servetel steril imbibat cu sol de K M n 04 , care se schimba de 3 oh pe zi. 2.9 Cind rana sa curatit se apiica unguente Visnevschi sau emulsie de sintomicma.

T E H N IC A N r.3 0

OBSERVAREA S I NOTAREA R ESPIRA TIEI


R espiratia S c op : pentru prognosticul bolii. functia organismului prin care se realizeazaaportul de oxigen rtecesar procuselor stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor. i /Hale.in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon, rezultat din acestea.

Caracteristici ale frecventei respiratiei: supta,regulata,am pla,pe nas.lenta.protunda. M ateriale ncesare: ceas cu secundar.foaie de observatie.stilou (pix) cerneala albastra. Etape de executie 1. Pregatirea materialelor. 2. Pregatirea bolnavului Timpi de executie 1.1 Se pregatesc materialele necesare. 2.1 Se aseaza bolnavul in deculit dorsal. 2.2 Nu se anunta bolnavul. Astfel se modifica ritmul respirator (nu se mai obtin vaiori reale). Se prefera perioada de somn a bolnavului. 3. Efectuarea tehnicii. 3.1 a) Se num ara frecventa miscarilor de respiratie.prin inspectie (cind bolnavul este treaz, constient sau cind doarme). b) Se aseaza miina usor, cu fata palm ara p e suprafata toracelui bolnavului. 3.2 Se num ara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracic), timp de un minut. 4. Notarea cifrica. 4:1 Se noteaza citric in carnetul propriu de observatii medicale independente". Oe exemplu: Niculescu V. salonul 3, pat. 4 17V R D = 2 6 r/min 18V R D = 2 4 r/min Rs=30 r/miri R s= 2 4 r/m in 5. Notarea grafica. 5.1 Se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un punct de cuioare alba stra si se uneste cu lime cu valoarea antenoara. 5.2 Pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc doua respiratii.

6. Inlerpretaroa rezultaieior

6 .1 Frecventa miscarilor respiralorii variaza in functie de: sex. virsta, pozitie, temperatura mediului a mutant, starea de veghe sau somn. 6.2 In starea fiziologica, curba respiratprie merge paralel cu cea a lemperaturii si a pulsului. 6.3 Patologic, respiratie dificila (sete de aer) a) dispnee cu accelerarea ritmului respirator:lahipnee(pohpnee) b) dispnee cu ranrea ritmului respirator: bradtpnee (12-10-8 resp/mm): c) dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei: dispnee CheyneStockes - respiratie cu arnphtudmi crescinde pina la maximum si apoi scazind pina la apnee ce du zea za 10-20 s, dispneea Kussmaul - respiratie in palru timpi, inspiratie urmata de scurta pauza si expiratie scurta,. zgom oloasa, dupa care urm eaza alta pauza scurta.

T E H N IC A N r .31

M A SU R A R E A S I NOTAREA PU LSU LUI.


Cahtatile pulsului: frecventa (rapiditatea), ritrnicitate (regular/tale), amphtudme ( mtensitate), volum (tensiurie), debitul sistolic, elashcitatea arteriala, presiunea arteriala. S c o p u l obtrinerea de (ntormatii privind starea anatomo-lunchonala a inimii si vaselor. M ateriale ne cesare O b s e rv a tii: ' m asurati pulsul numai dupa ce bolnavul a stat in repaos fizic si psihic. M asurati pulsul pe durata uriui minut intreg (pentru a obtirie valori exacte). ' Notati unediat valorile obtinute la m asurarea pulsului. * Notati valoarea obtmuta cu majuscule inclusiv ora. daca pulsul a fosl masurat in frison sau in situatie do lascies rosu. ' A dm inistiarea unor medicatii (digitala, oxigeri etc.) oblige la masurarea pulsului la interval de 1/2 ora. /as cu secundar sau cronometru. creion rosu.pix cu pasta rosie sau stilou cu cem eala rosie, loaie de tempertura.

ora, 2 ore.

' Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura: la 1 grad creste cu 8-10 pulsatii pe minut. Etape de executie 1 Piegatirea bolnavului 'a) fizica b) psihica Timpi de executie 1. S e anunta bolnavul ca i se va m asura pulsul. 2. S e explica bolnavului m odul de masurare, stare emotiva creata de necunoscut ii poate modifica valoarea pulsului. 3. Bolnavul se m enline in stare de repaos fizic si psihic 5-1 0 mm. cu bratul spnginit, pentru relaxarea muschilor antebratului. 2 Executia propriu-zisa a tehmcii. A. M asuiarea in artera radiala. B. M asurarea in aceeasi succesiune d e timp in alte artere: carotida, cubitala, Ubiala posterioara, pedioasa > 'I 1. Spalarea pe miini cu apa si sapun. 2. Se prelucreaza santul radial p e extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelului. 3. Se fixeaza degetele palpatoare pe traectul anerei si cu ajutorul policei se imbratisaza antebratul la acest nivel. 4 S e exercita usoara presiune asupra peretelui arterial cu virful degetelor (index,mediu si inelar) de la m m a dreapta si se percepe zvicniturile plirie ale 5. S e num ara zvicniturile percepute urm m d secundarul cronometruiui sau cisului, timp de un minut (se incepe numararea de la 1/4, 1/2, 3/4 sau un minut).

humerala lemurula, poplitee pulsului.

3. Notarea cifrica in carimtul S e notaza iri carnetul propriu riumele si prenum ele bolnavului, salonul si propriu. patul, data, valorile masurate D (dimineata) sau S (seara). 4 Notarea grfica (in foaia de temperatura a bolnavului) 1. Pe fiecare Imie subtire orizontala a foil de temperatura se socotesc pulsatii dupa 100 unde pulsatile. 2. P e ordonata se noteaza frecventa (num arui zvicniturilor p e minut), iar pe J abscisa Ompul cind sa masurat). 3. Se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului. 4. S e unesc punctele notate cu linie rosie si se obtine curba pulsului.

= C 30

5. Reorganizarea locului de Foaia de observatie clmica se aseaza in dosarul salonului. munca. 6 Interpretarea funcliei pulsului. 1. Frecventa pulsului variaza fiziologic dupa virsta, emotii, efort. A. Variatii tiziologice ale Irecventei pulsului: puls tahicardiac (accelerat) in: orostatism, efort fizic si psihic, emotii puternice, in cursul digestiei - pulsul bradicardiac (rant) in: decubit, stare de repaos, liniste psihica. B. Variatii patologice ale calitatilor pulsului: - frecventa - puls - tahicardiac (m ai rapid) sdau bradicardiac (mai rar). - ritmicitatea - puls ritmic sau aritmic; amplitudinea - puls cu amplitudme mica, filiform sau puls cu amplitudine acceleritatea - puls saltaret (cresterea rapida a tensiunii urmata de crescuta; cadere brusca) sau puls lard (cadere lenta).

T E H N IC A N r.3 2

M ASU KAREA, NO TARE A , S I IN TERPRETAREA TEN SIUN II ARTERIALE.


Tensiunea arteriala (TA) - presiunea excitata de singele circulant asupra peretilor aneriali. Factorii de te rm in a n t i debitui cardiac, forta de contractie a inimii, elasticitatea si calibrui vaselor, viscozitatea singelui. Valoarea TA e determinate de forta de contractie a inimii, ca va fi mai m ate in sistola - tensiunea arteriala sistoiica (maxima) si mai mica in diastole - tensiunea arteriala diastolica (minima) Diferenta dintre TA sistoiica si diastolica se numeste tensiunea pulsativa sau diferentiala. Valorile TA depmd de tonusui neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul singelui circulant si al urinei. S c op : descoperirea modificarilor morfofunctionale ale inimii si avselor. Materiale ne cesare: tensiometru, stetoscop, , pix, foaie de temperatura. Etape de executie 1. Pregalirea materialelor. 2. Pregatirea fizica si psihica a boinavuiui. Timpi de executie 1. Controlul starii de functionare a mstrumentelor si aparatelor. 2.1 Se inform eaza boinavul asupra scopului invesligatiei. 2.2 Se explica maSurile necesare pentru m asurare corecta: 15 min. repaos inainte de masurare, calmare psihica. 3. Executarea lehnicii. 3.1 Boinavul va fi in pozitie culcata sau sezinda. Mima semiindoita in cot la nivelul inimii. Pozitia boinavuiui sa fie comoda, deoarece incordaea m uschilorduce la ridicarea TA. 3.2 M anom etrul tensiometrului se a seaza in apropiere fara vizibilitate pentru bolnav. 3.3 S e aplica m ansula p e bratul boinavuiui spriginit si in extenzie. 3.4 S e palpeaza artera humerala si cu mima stinga se fixeaza membrana stetoscopului pe ea si ulinele in urechi. 3.5 C u mima dreapta se po m peaza ae r m manseta pneomatica cu para de cauciuc pina la dispahtia pulsului. 3.6 Privind manometrul se descom prim a progresiv aerul dm manseta cu ajutorul ventilului pom pei de ae r pina cind se aude zgomotul pulsului si se va observa pulsalive. 3.7 Se m em orizeaza valoarea tens. -T.m ax -indicata de manometru 3.8 S e continue decomprimarea, ascuttind zgom otele pulsului si urmarind operatiile manometrului pina la disparitia ultimei unde pulsatile 3.9 S e m em orizeaza a doua valoare-T.mirt-indicdata pe manometru. 3.10 Fara a scoate manseta se repeta de 2-3 ori si se iau rezultatele mmime. 3.11 Se indeparteaza manseta de p e bratul boinavuiui. gradatia din mom entul dat de zgom otul trecerii primei unde

31 ) =

4. R eorganizarea lo ului de murica.

# I 4.2 4.3 4.4 4.5

S o a seaza tensiometrul si stetoscopul pe tava medicala. Se aseaza boinavul in pozitie comoda. Spa/area pe miini cu apa si sapun. S e dezinfecteaza stetoscopui cu tampoane de vata cu alcool. S e aseaza aparatul in dulapul pentru mstrumente si matenale medicale. citric valorile tensiunii masurate, F.N.P.

5. N olarea cifrica.

In cam etul propriu se noteaza boinavuiui, salonul, data.

6. Notarea gratica.

6.1 Se noteaza gratic in foaia de temperatura cutoare albastra hasurat. 6.2 S e socoate pentru fiecare diviziune citi m m a coloanei de m ercur contine si se inregistreaza in foaia de temperatura. 7. t Valorile nor male si patologico in functie de virsa Virsta(ani) 1 -3 4 -1 1 1 2 - 15 2 0 -5 0 peste 50 T.A max. (mm c.d.m) 7 5 -9 0 9 0 -1 1 0 110 - 120 11 5 - 140 150 T.A. min. (mm c.d.m) 50 - 6 0 5 0 -6 5 6 0 -7 5 7 5 -9 0 90

7. Interpretarea rezultateior

7.2 Valorile tensionale mari do valorile norm aie se numeste bipertensiune arteriala, iar cele mai mici-hipertensiune arteriala. O B S E R V A T II: ' Etecluati cu grija pregatirea fizica si psihica a boinavuiui. " Pentru m asurarea T.A. la acelas bolnav, foiositi intotdeauna acelas aparat. * N u apticati m anseta prea strins deoarece pofela sa se intrerupa circulatia. ' Nu discutati lezuitatele obtinute cu boinavul. Aparatele vo r fi verifiable anuai de specialisti.

T E H N IC A N r .33

A D M IN ISTRA R EA OXIGENULUI UMEZIT


Oxigenul uscat excita ca lie respiratorii. Bolnavilor se administreaza 0 2 umezit prin aparatul Bobrov sau dozimetru. S c o p : combaterea sau micsorare a hipoxiei si hipoxemiei. Se administreaza in dereglarea ventilatiei pulmonare, edem pulmonar.boli infectioase grave, insuficienta cardiac a. M a te n a le ne cesare: catetere nazale (sonde) N12, sistema centralizata; dozimetru sau aparatul Bobrov cu apa. vaselina sterila, emplastru. Etape de executie 1. Administrarea 0 2 umezit prin sonda nazala. Timpi de executie 1.1 Baloanele cu 0 2 sa afla in incapere speciala izolata (subsol), si 0 2 ajunge in saloanu prin sistem de conducte metalice apoi se um ezeste in dozimetru sau in apara tul Bobrov, in care se toarna pe jumatate apa, in e dem p ulm onar - alcool. 1 2 Sondele (catetere) se sterilizeaza prin fierbere. 1.3 S e m asoara distanta de la aripa nazala pina la ureche 1.4 Cavitatea nazala se curata. 1.5 Sonda nazala se unge cu vaselina si se introduce in meatul m azai inferior. Capatul sondei va fi in vestibulut fanngean. - ( 32 ) -----------------------------2.Balonul cu 0 2 se pastreaza in pozi tie verticala, fi xe t de perete, la rece, la distanta de surse de caldur a, 1 urn ina soarelui Balonul cu 0 2 m ediNota 1. Qaca 0 2 nu e um e zit, poate pm voca uscarea si arsun ale m ucoase cailor respiratorii.

1.6 Sonda nazala se fixeaza p e fata cu em plastru. 1.7 Se deschide ventilul dozimetrului, ca viteza 0 2 sa Tie de 2-3 l/mm. 1.8 Pentru a evita uscarea si lezarea rnucoa sei se va schimba pozitia sondei in alt meat nazal si se vor face intreruperi. 1.9 Sonda nazala poate fi fizata uneori linga nari cu emplastru.

cat va fi albastru cu inscriptia"M" 3.Pentru preveirea exploziilor, persoanele ce lucreaza cu instalatiile de 02 , trebuie sa aiba miinile cura te, sa nu fie murdare de ulei, vopsea. 4. Cind se deschi de nu se sta cu fata spre reductor 0 2 poate esi sub presiune mare.

2.

Administrarea 0 2 prin perna cu oxigen. (cortul cu oxigen)

2.1 Implerea pernei cu 0 2 se face in felul urmator: - se scoate pilnia, iar tubul de cauciuc se uneste cu red udo ru l balonului cu 0 2 - se deschide incet ventilul redudorului si ventilul pernei - dupa implere ventilul pernei se inchide - se uneste pilnia 2.2 Pilnia se prelucreaza cu alcool si se imbraca cu servetel de tifon umezit. 2.3 Pilnia se apiica la gura bolnavului. se deschide ventilul si se apasa pe perne

Dupa necesitate tehnica se repeta d e citeva ori.

T E H N IC A N r.3 4

M A SU R A R E A , NOTAREA S I IN TERPRETAREA TEM PERATURH COKPULUI.


Temperatura corpului apare in urma proceselor oxidative in organism. Termoreglarea inseamna tunctia organismului de a mentine echilibrul intre termogeneza (producerea caldurii) si termoliza (pierderea caldurii) la mvel constant de 3 6 -3 7 grad.C. S c o p u l: descoperirea unor modiflcari patologice ale valorii t grad.C. corpului. L o c u l de m as u ra re : cavilatea axilara, bucala, regiunea inghinala, in rect si vagin. M ateriale necesare (utilajul necesar): termometru medical, tampoane de vata si servetele de tifon nesterile; prosop individual: sapun sau detergent, p a har cu 3/4 solutie de cloramina 1%; sticla cu lei de vazehna.sticla cu alcool etilic. Etape de executie 1. Pregatirea materiale lor si instrumentelor. Timpi de executie 1. Se pregatesc materialele necesare. 2. Termometrul se verifica pentru -i observa integntatea, fundionalitatea si daca mercurul este coborit rezervor. 3. Se sterge termometrul de sol.dezinfedanta (irita tegumentele). 2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului. 1. Se anunta bolnavul. 2. Bolnavul se culca com od in decubit dorsal cu capul pe perna sau in pozitie sezinda, pe scaun. 3. Efectuarea tehnicii A. M asurarea in axila. 1. Se ridica bratul bolnavului. 2. Se sterge bine axila bolnavului cu prosopul sau cu tampoane de vata. 3. Se controleaza daca nu sint procese inflamatorii in axila.

4. S e aseaza termometrul cu rezervorul de m ercur pe pielea centrului axilei, paralel cu toracele. 5. S e apropie bratul bolnavului dt- hunchi cu antebralul Hectat pe suprafata anterioara a toracetui: I ' "

6. 8

Se mentine termometrul timp de 10 min. Se sterge termometru cu servele de uscat si se citeste gradatia.

7. Se scoate termometrul din axila bolnavului. 9. Tmut strins ca un creion, termometrul se scutura cu miscari rapide ca i ercurul sa coboare in rezervor. i. Sc aseaza termometrul la toe. B. M asurarea in cavitatea bucala (se toloseste termo metrul utilizat num ai in acest scop.) 1. S e clateste termometrul cu apa rece. 2. Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba. 3. Se atrage atentia bolnavului: sa tiria gura inchisa 5 minute, sa nu strice termometrul cu dintii. 4. Se scoate termoteitul si se citeste. C. M asurarea rectala. 1 S e unge rezervorul termometrului cu ulei de vazelina. 2. C ind bolnavul she si poate, isi introduce singur termometrul in red . Cind bolnavul nu poate a s e ia t in decubit dorsal sau lateral i se introduce usor rezervorul termometrului in r e d cu miscari de rotatie. 3. Se mentine 3 minute. 4. Se scoate termometrul si se sterge cu tampon de vata cu aicool. 5. Se citeste gradatia. 4 Notarea cifrica. 1. In Carnetul de observatii medicale mdependente" se noteaza numete bolnavului, data, valoarea cilrica a temperaturii obtinute. 5. Notarea grafica.

1.

Se

noteaza

grafic

cu

un

pund

de

culoarea

atbastra

in

loaia

de

temperatura, pe verticala coiespunzatoare dale/ s/ timpului. 2. Pentru diviziune a foii, se socotesc 2 diviziuni de grad. 3. Se uneste cu valoarea anterioara printro tinie atbastra. Se obtine curba termica 6 inierpretarea rezultatelor 1. Temperatura norm ala (fiziologica): 36-37 grad.C. 2. Valon patologice - hipertermie: 37-38 grad.C. - subfebrie, 38-39 grad.C. febra moderate; 39 -4 0 grad.C. - lebra ndicata, 40-41 grad.C - hiperpirexie. 3. Hipotermie - sub 36' grad. C. 7. Fteorganizarea locului de munca. 1. Se scutura termometru pina cind Hg coboara in rezervor (termometrul se tine ca un creion in timpul scrisului). 2. Se spala termometrul cu apa curata si delergenti sau sapun. 3. S e spala paharul si se schimba solutia dezinfedanta. 4. Se introduce termometrul in paharul cu vata pe fund.

C O N T R A IN D IC A T II

1 N u masurati tem peraturair cavitatea bucala la bolnavii agitali, cu respiratia

nazala dificila, sau inllamatii bucale. 2. N u m asuiah rectal la bolnavii agitati, cu inllamatii anale, redale, cu operatii rectale.

T E H N IC A N r .35

IN G R U IR E A BOLNAVILOR FEBR1LI IN FRISO N , CRIZA , LIZA.


In e v a lu a re a fe b re i d e o s e b in 3 p e rio a d e : 1) P erioada de crestere a febrei S e caracterizeaza prin predom inarea term ogenezei fata de termoliza. Termohza e scazuta din cauza spasm utui puternic at vaselor dermate, pielea este rece la patpatie, transpiratia e scazuta. Aceasta crestre brusca a temperaturii corpului e si spasm area pronuntata a vaselor periterice due la aparitia senzatiei de trig, frison, bolnavul nu se poate incatzi chiar invehndu-se cu citeva plapum e In acest timp simte indispozitie, dureri de cap, dureri m usculare si articulare. ............... _ ....... ....... ... .

2) Penoada de ndicare conslanta a temperaturii. In aceasla penoada vasele derm ale se dilata, sporeste transpiratia si cedar a temperaturii si se echilibreaza ca termogeneza care e inaita. Ca rezullat cresterea temperaturii se intrerupe si temperatura se mentine la acest nivel inalt. In aceasta perioada boinavuiui ii este foarte cald, transpira putemic, are slabiciuni pronuntate, uscaciune in gura, dureri de cap si potta de mincare scazuta. In temperatura de 3941 grad. C. poate sa se deregleze cunostinta, iar in febra mai sus de 41 grad. C. pot aparea delirui si halucinatii, boinavul poate sa cada jos, sa sara de la etaj, sa se traumeze. 3 ) Perioada de scadere a temperaturii. Se caracterizeaza prin predom inarea termolizei asupra termogenezei. Termoliza se poate petrece brusc in decurs de ora si a sa scadere se num este prin criza.Scaderea treptata in decurs de citeva zile de numeste scadere prin liza. Cind temperatura scade prin criza se dilata brusc vasele dermale si poate sa duca la scadere a brusca a temperaturii arteriala si pulsul devine filiform (aparecolapulsul). Bolnavii suporta greu, au slabiciune nemaipomenita, transpiratie abundenta. pielea devine patida acoperita cu sudoare rece, lipicioasa, membrele red. In aceasta stare au nevoie de ajutor urgent. S c o p u l: D e a cunoaste perioerdele febrei si acordarea la timp a ajutorului necesar. Etape de executie 1. Ingrijirea bolnavilor in frison Timpi de executie 1.1 Boinavul se inveleste cu plapuma. 1.2 La picioare se aplica termofoare. 1.3 S e da de baut ceai cald. 1.4 Calm are si liniste psihica si fizica. 2. Ingrijirea boinavuiui in febra inaita constanta. 2.1 S e dau bauturi in abundenta ca sucuri, fierturi de legume, ceai cald de tei, macies, ape minerale fara gaze. 2.2 Alimentarea frecventa 6-7 ori in cantitati mici cu hrana usor digerabila in stare lichida sau semilichida. 2.3 In dureri de cap a^licarea pungii gheata sau compresei red. badijoneaza cu sol. de hidrocarbonat de sodiu 2.4 In xerostomia (uscaciune in gura),ragade mucoasa cavitatii bucale se

2%

buzele se ung cu

vazelina, glicerina, crema pentru cop/7. 2.5 In delir. halucinatii va ft post individual pentru supravegherea boinavuiui. 2.6 Perm anent se ia pulsul, respiratia, TA. 3. Ingrijirea boinavuiui in termoliza prin criza. 3.1 Asistenta medicala cheama urgent medicul. 3.2 Scoate perna de sub capul bolnavului.iar picioarele se ndica cu 30-40 cm. m ai sus de nivelul corpului. 3.3 La picioare se aplica termofoare. 3.4 D upa indicatia medicului se administreaza cofeina, cordiamina, sulfocamfocaina, m ezatona etc. 3.5 Lingerie de corp si de pat se schimba des. 3.6 S e inveleste cald boinavul. 3.7 S e da ceai duice. 4. Ingrijirea boinavuiui in termoliza prin liza. 4.1 Este forma favorabila de scadere a temperatur. in decurs de citeva zile. Boinavul suporta bine. E necesar de tualeta pielii si bauturi abundente.

T E H N IC A N r.36

INTOCMIREA FO B DE AUM ENTATIE ZILN ICA


1. Sora medicala de salon scne in fiecare dimineata foaia de alimentatie in 2 cxemplare: Un exemplar pentru sufragerie. Nr. salon N um ele si num ele de familie a boinavuiui M unteanu Ion Paduraru Elena Nr. dietei 5

1
2

10

35

)-

A l aoilea exem plar da surorii sefe Dieta Nr. Nr. de bolnavi

1a 2

1
4

5 3

7 5

10
5

15

0 1

10

2. Sore seta sum eaza dalele de la posturi, le se m nea za la setul sectiei si transmile foaia de alimentatie zilnic a (ca ex. 2 ) la bucalaria spitalului. 3. Sora-dieticiana a spitalului alcatuiesie meniul-repartihe pentru loti bolnavii. 4 Pentru bolnavii iniernati curind se alcatuiesie loaie de alimentatie suplimentara si se trimite la bucatarie.

T E H N IC A N r.3 7

ALIM ENTATIA ACTIVA, PASIVA S I A RT IFICIA LA A BOLNAVELOR.


Sora medicaia raspunae de alimentatia bolnav/lor Repartizarea hranei face bufetiera cu surorile do salon sub controlul surorii superioare. In fiecare sectie este sufragerie si bufet cu aparate deincalzit hrana, dulapuri pentru vesela. Irigider. lavoare. Etape de executie 1. Alimentatia active. Timpi de executie 1. Bolnavii. care se deservesc singuri, iau m asa in sufragerie. La m asa vor ti deserviti 4 bolnavi pe aceeasi dieta. 3. Se anunta bolnavii sa vina la m asa, mvitindu-i sa se spe/e pe miini 4. Bucatele se servesc p e rind, p e masura ce le consume 5. Se observa daca bolnavul a consumat portia in intregime, daca nu se afla motivul, se iau masuri de inlocuire. 2 Alimentatia pasiva

6. In unele cazuri masa poate fi servita in salon. 1 . bolnavii, care nu se pot deservi singuri, vor fi
imobilizare, paralizii, gravi etc).

ajutati si hraniti in salon (in vesela, tacimuri, servet,

2. Se pregateste: tava, de supa-gaveuza, masuta speciala aseaza prosop. ^

Bolnavul se aseaza in pozitie semisezinda, rezemat de perne. La git se 4. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului, pe ea tava cu felurile de hrana. 5. Se serveste cu lingura portii mici, lichidele se dau cu gaveuza sau cu paharul. 3. Alimentatia artificaiala a) Alimentatia prin sondaj gastric (la bolnavii inconstienti, cu dereglare a deglutitiei etc) 1. Se pregatesc materialele necesare: sonda gastrica, pilnie, hrana lichida. 2. Se m asoara sonda de la ombilic pina la dintii incizivi (40 -5 0 cm), se noteaza. 3. Sonda se umezeste, se i- ca pe un creion Cu mina slinga se apasa cu spatula pe limba si se introduce sonda pina la semn. 4. Se uneste pilnia si su toarna lichidul la 7 corpului. 5. Sonda se extraye. b) Pn n clisma (in inflamatii, plagi, varice evacuatoare) 1. Se lace dupa clisma evacuatoare 2. Se introduc lichide: glucoza 5% , sol. N aC I 0,9%, sol Rmgher. 3 Se introduce pe r rectum cu para de cauciuc, sau cu irigatorul picatura cu picalura

100-200

ml.

c) Pnn periuzie mtravenoasa. (cmd nu e posibila introducerea alimentelor prin tubul digestiv) 1 Se pregateste sistemul de periuzie cu sol. izolonica, glucoza 5%, 10% d) Prin fistula. (in ocluzie esotagiaria) -C M D

1. Se efectuaza pe cale chirurgicala. In fistula se introduce sonda prin care hrana se toarna in stomac cu pilnie. 2. Hrana incalzita cite 50 ml de

6 ori pe

zi.

3. Se aplice un pansam ent uscat si steril.

.......

...... ........ ............... TEH N IC A N r .3 8 .........

OBSERVAREA, M A SU RA R E A S I NOTAREA DIUREZEI.


Diureza inseamna procesul de lormare si eliminare a cantitatii totale de urina in 24 h. Materialele necesare: vase cilindrice gradate cu git larg sau borcane gradate, foaia de temperatura, creion sau pix cu pasta albastra. Etape de executie Aprecierea diurezei A. Observarea diurezei. 1. Se va observa htmul mictiunilor: a) normal = 5-6 / 24 ore la barbati: 4 - 5 / 2 4 ore la femei. b) Patologic=ritm cresjut (polakiurie): m ai mult noaptea (nicturie). 2. Se vor observa tulburari de mictiune: a) polakiurie = mictiuni frecvente, ca cantitati mici; b) anurie = sau retentie de urina, c) disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri, d) enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii cu dereglari neurotice.dupa virsta de 3 ani). e) victuhe - egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii. B. M asu rarea diu re ze i 1. Pregatirea materialelor 1. Se curata riguros vasele cilindrice, gradate, se clatesc cu apa diStilsta pentru a nu se modifica compozitia urinei si se acopera 2. Recipientele vor fi etichetate cu numele bolnavului.sectia, salonul. 2. Pregatirea bolnavulului 1. Se spune boinavuiui ca ba se urineze num ai in vasul prevazut si sa nu arunce urinatimp de 24 ore 2. Se ivita boinavul imobilizat la pat ca inainte de defecare sa urineze. 3. Efectuarea tehnicii 1. Spalarea miinilor cu apa si sapun. 2. Se incepe colectarea dupa un orar fix valabil pentru toti bolnavii sectiei. 3. Se mvita boinavul sa urineze si se arunca aceasta urina la ora Timpi de executie

8 8,

dimineata. 4. Se colecteaza in vasele gradate toata urina emisa pina a doua zi la ora adaugindu-se si urina acestei emisii. 5. Se citeste gradatia care indica urina emisa in 24 ore

6. Spalarea

miinilor cu apa curenta si sapuri.

C. Notarea
1. NuUirua cifrica.

diurezei.

1. Se noteaza cifric in Cam etul prupnu de obsuivalii medicale indeperidente", in fiecare dimineata: num ele boinavuiui, salonul, data si cantitatea de urina eliminata in 24 ore.

2. Notarea grafica

1. Pentru fiecare linie orizontala a foil de temperatura se socot 100 ml. urina 2 Se noteaza grafic cu creionul albastru sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei re spective.

3. Reorgamzarea locului de munca

1. Vesela in care a fost colectata unna in 24 ore se pastreaza in incapen racoroase, pentru a prevent descom punerea urinei. 2. La urina colectata se adauga citeva cristale de timao care impedica fermentatia, dar nu modifica reactiile chimice.

>

4. Interpretarea rezultatelor

1. Valor lie liztologice norm ale p e n im femSt - 1000-1400 ml/24 ore. barbah 1200-1800 ml/24 ore. 2. Valors patologice: poliurie - peste 3000 ml'24 oie oligurie - sub 700 m l/24 ore; anurie - absenta unnei in vezica. 3. Se vor observe calitatile unnei: a) culoarea: norm al - galben deschisa: palologic brun inchisa si spum a - in icier: rosie deschisa pina la bruna urina cu singe - hem atune; b) miros: caraclerislic; am oniacal (in lernwnlatia alcalina intravezicala); aro matic, de Iructe in diabet. c) aspectul.-norm al = clar,transparent, palologic = tulburare rare (saruri, puroi, microbi, calculi)

O B S E R V A T II: 1 D aca bolnavul nu este educat sa urineze in urinar, valoarea diurezei nu este reala.

2.
corporate.

Datele lumizate au valoare reala daca diureza este urmata zilnic si in paralel, notmdu-se in loaia de

temperatura: cantitatea de lichide pierdute prin transpiratia, varsaturi, diaree si graficul evolutiei greutatii

T E H N IC A N r .39

INGRIJIRCLE IN INTOXICATIILE ACUTE.


N o tiu n e : Otravirile sau intoxicatiile sunt un num ar m are de boli care apar in urma patrunderii in or ganism a substantelor toxice pe cate digestive, respiratorie.dermala si parenterala. Otravirile si intoxicatiile pot fi intimplatoare, premeditate, prolesionale si domiciale.

O T R A V IR E A C U C O 2

1
Acordarea ajutorului urgent

2
Otravirile se intilnesc la intreprinderi si domicihu. 1. Scoaterea victimei din incapere la aer curat. 2. Se deschee imbracamintea, de incalzit cu termofoare, de administrat 0 2 sau carbogen, sa m iroase solutie amoniacala 3. Respiratia artificiala in decurs de cite va ore. 4. Se adm istreaza hrom osm on i/r (amestec de metilen albastru 1% - 50 ml. si glucoza 40% - 50 ml.) 5. In cazuri grave emisie de singe 300-400 ml. apoi transfuzie.

VI

'

6.

In dereglarea respiratiei solutie lobelina 1% -1m l.sol Coleina 10% - 1 ml,

Cardiamina 2 ml, sol. adrenalina 0,1 %-1 ml. 7. In excitatii si convulsii - microchsma cu cloral hidrat. O T R A V IR E A C U A L C O O L

1
Acordarea a/utorului urgent.

2
1. Spatatura gastrica cu solutie bicarbonata de 4-5% sau cu carbune activat. Admmistrarea i/v a glucozei 40% - 20-40 ml. cu vitamina B1 si B 6 cite 3-4 il. j o. Perluzia i/v a sol. izotom ice 500-1000 ml. O T R A V IR E A C U C IU P E R C I (p a la ria so arelui, bureti, pestriti)

1
Acordarea ajutorului urgent.

2
1. Spalarea gastrica cu apa sau carbolen sau tanin. 2. tntroducerea prin so nda a purgatinetor (25 g. sulfat de m agneziu sau ulei de ricina

3. Periuzia i/v a solutiei de glucoza 5 % -1 000-1500 ml. si solutiei bicarbonate de 4 -5 % -3 0 0 -4 0 0 ml. 5. Administrarea insulinei 8-10 unitati s/c. O T R A V IR E A C U A C IZ I 4. Administrarea i/v a solutiei de atropina 0,1 % -1 m i . .

1
Acordarea ajutorului urgent. 1. Spalarea gastrica.

2
2. Folosirea antidoului: m agneziul oxidat, lapte, albusuri crude de ou, jeleu de amie. 3. Hrana trebuie sa fie lichida si rece. 4. Perfuzie i/v a glucozei de 5% sau sol. izotoriice 500 ml. 5. In edem ul epiglotei-inhalatii cu bicarbonat sau traheotomia. O T R A V IR E A C U B A Z E

1
Acordarea ajutoru lui urgent.

2 1.
Spalatura gastrica cu solutii slabe acide. & 2. Administarea anestezicilor si analgezicelor.antibioticelor, corticoizelor in perfizii.

T E H N IC A N r.4 0

INGRXJIRILE DE UKGENTA IN INEC, STO PU L CA RD IAC S I RESPIRATO R.


N otiu ne : 1. Stopul respirator inseam na oprirea miscarilor respiratorii. 2. Stopul cardiac inseamna oprirea brusca a activitatii cardiace.

Incetarea functiei respiratiei si a celei cardiace duce la stopul ardio-respirator care corespunde cu moartea clinica. Oprirea respiratiei este urmata in citeva minute de oprirea inimii. Oprirea inimii se msoteste rapid de oprirea respiratiei. Stopul cardiac este deci stopul cardio-respirator si necesita obligatoriu resuscitarea (restabilirea) am belor functii. Intreruperea respiratiei si circulatiei suspenda aprovizionarea organismului cu 0 2 si due la anoxia tisulara si in primul rind a SN C , apare moartea clinica. Intre moartea clinica si moartea biologies exista un interval de timp scurt, in care functiile vitale mai pot fi restabilite. Oprirea respiratiei poate fi restabihta prin a) respiratie artificiala directa gura la g u ra ' si gura la n a s si indirecta (comprimarea ritmica a toracelui). Oprirea brusca a activitatii cardiace poate fi restabilita prin masaju cardiac extern (indirect, tara intreruperea respiratiei arrtificiale). Etape de executie 1. Pozitia victimei si salvatorului Timpi de executie 1. Se aseaza boinavul in decubit dorsal cu umerii ridicati.folosind haina sau patura rulata sub omoplati. 2. Se aseaza in genunchi la capul victimei, in partea dreapta. 2. D ezobsruaroa cailor aeriene supesuperioare. 1. S e etectueaza hiperextensia capului: cu mina se apasa pe crestet, rnr cealalta sub barbie se rastoam a capul pe spate. 2. Se elibereaza caile respiratorii de eventualii corpi straini, controfmd cavitatea bucala cu indexul miinii drepte infasurat in batista sau tifon. 3. Se propulseaza m andibula: cu ultimile 4 degete ale miinilor aplicate pe unghiul mandibulei si policile p e barbie se trage inainte mandibula. Propulsia m andibulei elibereaza orificiul glotic. Daca nuse reuseste se trage limba apucind-o cu batista sau pensa de limba. 4. Se introduce policile miinii stingi in gura, indoit in cirlig si se tractioneaza ventral, iar cu mina dreapta se im pinge mandibula in sus, fixind-o a stiel, gura fiind semideschisa.

39

)-

3. Efectuarea respiratiei ariificiale gura la gut a"

1. 2.

C u mina stinga se astem e p e fata vichmei un material de protectie C u mina stinga se p e nseaza narile.

(batiste, tifon). 3. Se inspire, se expire si se efectueaza t f inspiratie profunda. 4. Se deschide larg gura si se apiica conturul buzelor peste conturul buzelor vichmei si se insufla aerul cu arecare putere in plaminii victimei. 5. Se retrage capul intr-o parte, urmarind deslinderea cutiei toracice,se asleapta iesirea aerului din plaminii victimei si se efectueaza noua inspiratie profunda pentru urmatoarea insuflare.

6
M etoda gura la n a s

Se repeta de 14-16 ori pe minut pina cind apar miscari respiratorii pron-

tene sau se ajunge cu victima la spital. Se foioseste cind metoda 'gura la gura" nu poate fi efectuata: gura victimei nu poate fi deschisa sau gura victimei prezinta prezirita leziuni grave sau secretii. I

1.

C u mina stinga se apasa fruntea victimei pentru a efectua hiperextensia,

iar cu mina dreapta se impinge barbia sus, inchizindu-i gura. 2. Se inspira si se apiica gura p e nasul victimeijnsuflindu-i aerul din plamini 'i: I 3. Mai de parte se procedeaza la fel ca si la "gura la gura ". M etoda indirect^ (comprimarea ritmica a toracelui) are valolare istorica 4. Efectuarea masajului cardiac extern (fara intreruperea respiratiei ariificiale)

S e apiica pe lata anterioara a stemului, in treimea inferioara, podul palmei

miinii stingi cu degetele ridicate in sus. 2. Se aseaza podul miinii drepte peste cea stinga in acelas mod. 3 S e execute scurt, energic si ritmic 60 compresiuni pe minut apasint strnul cu bralele intinse (cu tpata greutatea corpului), astlei incit sa se deprime cu

6-8

cm la adult spre coloana vertebrate

4. S e /asa apoi sa revina toracele spontan la norma lara a ridica miinile de pe stem ul bolnavului. l jiijit i bolnavului dupa restabilirea lunctiei cardio-respiratorie 1. Bolnavul este sub supraveghere m contmuare, eventuate tecaderi. 2. Daca ni i- revenit constimta, bolnavului i se administreasza i/v solutii hipertonice de glucoza 40% si manitoi 20%, diuretice, pentru reducerea edem ului cerebral. 3. Se combate tendmta la acidoza prin solutii de bicarbonat 4% si hipercoagualabilitatea singelui cu heparina. 4. S e reduce sindromul postanoxie prin oxigenoterapie. Ingrijirea bolnavilor in inec 1. In caz de inec in lipsa sem nelor de viata imediat trebuie de eliberat caile respiratorii de toate obiectele care pot deregla respiratie. 2. S e curata cavitatea bucala si nazala de impuritali. 3. Capui se intoarce p e parte, se scoale si se tine limba cu degetele invelita in balista sau se tine cu p e ns a de limba. 4 Victims se intoarce cu burta ui jo s si se fixeaza pe genunchiul indoit. 5. Se apasa cu miinile p e cutia toracica in regiunea interscapulara si asttel se elibereaza plaminii si stomacul de apa pentru a se preveni

6 . A p o i se
respirator.

trece la respiratie artificiala.

7. Respiratia artificiala se efectueaza in acelasi m od cum e descrisa in stopul

8.

Im preuna cu efectuarea respiratiei artihciale, se Irectioneaza pielea cu un

prosop aspru sau cu burete muiat in amestec de alcool etelic si otet pina la dobiridirea excilaliei pielii. 9. Se incalzeste victima cu termoloare si sticla fierbinti. 10. Respiratia artificiala se lace pina la aparitia respiratiei de sinestatator sau pina la aparitia sem nelor clara a mortii.

TE H N IC A N r .41

IN G R IJIR I DE URGENTA IN M U SCA TU RI DE INSECTE S I SE R PI VENINOSI.


Veninul serpilor veninosi (yipera. cobra , ghiurza, etc.) si a nor insecte (albina, viespe, bondari, tintari, scorpiun, etc), coniine toxine, fermenti, histomina. Fiind absorbite in singe aceste substante due la perturbanle proceselor biochimice si a functiilor vityale ale orgamsmului. Clinic se manilesta prin diverse reactii alergice locale si generate, pot duce la socul anafilactic. Etape de executie 1. Ingrijiri de urgenta in muscaturi de serpi veninosi. Timpi de executie 1.1 Local muscatura de serpi veninosi se manifesta prin: durere arzatoare, intensive de lunga durata. edem hemoragie, vezicule, hipertermie. 1.2 S e m ne generate: vertij, cefalee, tremor, febra, greata, voma, amaraciune in gura, somnolenta, palpitatii, stop cardio-respirator. 1.3 Ingrijiri de urgenta: - absorbirea cit mai repede a veninului din rana cu buzele se absoarbe si se scuipa. ce se raspindeste repede,

-r

Aplicarea pe rana a unui pansam ent steril (daca e posibil rana se spala cu

solutie antiseptica) - repaos fizic si psihic in caz de muscatura la picior se im obilizeaza prin fixare de piciorul sanatos, fiind usor ridicat. In caz de m uscatura la miina. se imobilizeaza in pozitia flexata in articulatia cotului. - hidratarea victimei in abudenta - Administrarea interna a antichistaminelor - Transportarea cit m ai degraba in sectia de terapie in pozitie culcata

seroterapia specifics se interzice categoric de a efectua urmatoarele masuri:

A T E N T IE : S a se aplice garoul pe extremitatea muscata S a se foloseasca alcoolul intern si extern Sa se arda locul muscaturii 2 Ingrijiri de urgenta in muscaturi de insecte veninoase

se inlatura acu insecte (daca a ram as) cu un obiect ascutit. rana se spala cu solutie anti septica (permanganat.peracilina, peroxid de pe rana se aplica "rece" si unguent de prednizolona victimei i se propune ghidrare in abuaenta Intern antihistaminice, analgezice. In soc anafilactic, acordarea ajutorului

hidrogen)

corespunzator (vezi socul anafilactic)

T E H N IC A N r.4 2

IN G R IJIR I DE URGENTA IN UPO TEM IE


Lipotem ia - pierderea de scurta durata a cunostintei din cauza reflexului sangvin de la creer C auzele: Surmenaj, efort, foame, supraincalzire, trauma psihica, hemoragie. Sem nele clinice: vertij, intuneric in fata ochilor, zgom ot in urechi, greata, voma. Apoi pahditate, rucirea membrelor, puls accelerat, mic, filiform, respiratie rara superficiala, pierderea cunostintei pina la

1-

min. de executie Timpi de executie 1.1 La aparitia semnelor preventive ca ameteli.vertij, pahditate boinavul trebuie asezat sau culcat 1.2 S e da de baut apa rece, se stropeste. 1.3 Se bate p e fata, se da aflux de aer curat.

1 .tape

1. Ingrijirea in apa ritia tumnelor preventive.

CUD-

2 Ingrijirea in pierderea cunostintei

2.1 Se culca boinavul onzorital tara peina cu capul mai sus decit picioarele. 2.2 S e deschide feieastra (usa). 2.3 Se elibereaza de hama ce impiedica respi^tia normala. 2.4 Se stropeste fata si pieptul boinavuiui cu apa rece 2.5 $ e apropie d3e narile boinavuiui un tampon de vata cu amoniac, se frictiorieaza tirriplele si pieptul. 2.6 Se loveste usor tata. 2.7 La picioare se aplica termofoare. 2.8 La indicatia medicului se pregatesc medicamentele necesare (vasoconstrictoare, cardiostnnuiatoare).

3. Ingrijirea boinavuiui in revenue

3.1 Se calrneaza, va ram ine un timp in pozitie culcata. 3.2 Se da de baut ceai tare sau catea. 3.3 D aca boinavul greu revine se interneaza

T E H N IC A N r.43

CULEGEREA DATELOR NURSING S I APRECIERE A LOR


Nevoiie fundamental Subiectiv Usunnta respiratiei, prezenta dispneei, dureritor, raguseiei, a tusei edem e la picioare Obiectiv Culoarea pielii, pozitia corpului. observarea respiratiei: frecventa respiratiei, catacterul tusei cu sau fara expectoratie, obiceiuri privind i tumatul. Frecventa pulsului, ritm regulat, puls pulernic, s/a. 2 Alimentatia Potta de mincare, toleranta la mese, posibilitatea de a m esteca si a inghiti, starea nutriti va, modificari in gieutate, pre ferinte in alimentatie, problei m e gastrointestinal Aspectul mucoalei ca vitalii bucale, starea dmtilor, limbii cu depuneri sau fara, tur gor ul pielii, starea unghiilor parului,frecventa si aspectul mucoaselor consum de lichid, alcool, greutate, inaltime, proteze dentare 3. I11 Eliminate Obisriumte pnvind eliminarea: tecale, frecventa urinarii, ciclul menstrual, existenta sin gelui in urina, sau scaun. Elinnnan neobisnuite, transpiratie excesiva. 4 Miscute si poziUe D esc n u iu a actiitatii obisnuile mvelul de m dependonta si acti i 5. Odihna si somnul. vitatea zilnica, folosirea protezei sau altor ajutoare. Obisnuinte p nvind somnul, ora de som n ziua, noaptea, ritualule legate de culcare. Pretente u de a se odihni. 6. Imbracamintea Capacitatea de a se imbraca si a se de zbra ca: alegerea imbraca mmtei adecvate pentru protecUe si igiena. Intatisarea fizica, imbracaminte adecvata situaliei. Exam m arua sistemuiui neuro muscular, starea sistemuiui osos. Pozitie, postura, mers. Infattsarea fizica: odinit, nit.obosit Stabilitatea em otionala. Examinarea abdomenului: localizarea durerilor, aspectul urinei, fecalelor, vomei s i a , . altor eliminari.

1.

Respiratia, circu latia adecva ta

=GD

7.

Temperatura corpului

Mentinerea unei temteratun cor porale in limite normals. Friguros, fierbinte.

Sem ne fizice de febra, transpiratie, ftisoane.t (grad C.)

8.

Igiena corporala

Eiem ente de organizare. Deprinderile in toaleta de dimineata, de seara, bae, dus, toaleta intima. Folosind sapunului, p a s tel de dinti, s a m p o n ...

Infatisarea fizica generaia: prezenta plagilor, escarelor, mirosului corpora 1. Modificari in ingrijirea pie lii, mucoaselor. M ivel de independenta,prezen ta infectiei sau a bolilor transmisibile.

9. M asuri de protectie

Prezenta unor pericole pentru persoana acasa, in lamilie, so cietate, la Iucru. Perceptia dorintei de a lace rau altora.

10. Comuni care

Com unicabil sau inchis, greu in comunicare. Prezenta unui defi cit senzorial.

B anera de limba, nrvei de orientarea. Daca poarta ochelari, proteza auditiva s. a. Religia.

11. Religie

Nevoi spirituaie intimpul bolii m od de practicare a religiei.

12 . 0 cupatie.

recuperate

Preocupari de a munci, care n u pot fi duse la indeplinire datorita bolii.

Aprecierea nevoilor de reabiWare.

13. Activitati recreative.

Preocupari

Aprecierea nevoilor de invatare, pentru relaxare fizica si psihica.

14. A invata, inventa

Cunoasterea starii sanaatii individului.

Actiunile individual pentru pastrarea si restabilirea sanatatii.

if

T E H N IC A N r. 4 4

A P U C A R E A TERMOFORULUI
Termoforul poate ft de cauciuc si electric. Termoforul de cauciuc are capacitatea de 1-1.5 I si este prevazut cu dop. IN D ICA TIILE : Pentru reabsorbtia proceselor inflamatoare, incalzirea corpului, ca analgetic etc. O B S E R V A T II: deosebita precautie se apiica termoforul bolnavilor slabiti si gravi, in deregiarea sonsibilitatii pielii.Pentru evitarea arsurilor si pigmentarii pielii in cazul folosirii indelungate a termotoruiui, pielea se unge cu vazelina. M A T E R IA L E L E N E C E S A R E : termofor, apa fierbinte, stergar. Etupele de executie 1. Pregatirea tormotorului Timpi de executie 1.1 Impleti termoforul cu apa fierbinte 3[4 din volum, t ape/' va fi 6 0 -7 0 C. 1.2 Scoateti aerul prin apasare pina la aparitia apei. 1.3 Se insurubeaza bine dopul. 1.4 S e controleaza ermecitatea prin intoarcerea termotoruiui cu dopul in jos. 2. Aplicarea termotoruiui. 2.1 S e apiica pe locul indicat. 2.2 Peste 5 min. controlati daca nu este supraincatzirea tesuturilor. 2.3 S e mentine pina se raceste, daca e necesar se repeta.

A P U C A R E A P U N G II C U G H E A T A IND ICA TIILE: Procese inflamatoare acute, hemoragii, operate, in Uaum e-faza initials. O B S E R V A T II: N u se pune in congeiator apa tumata direct in punga de cauciuc. Poate duce la lupraracirea corpului, uneori la degeratura si se distruge punga. ^ ............ -------------------------------------- - .- - ..........:.......... ..... ...................... f 4 3 ~ ) = muscaturi de insecte, febra inatta, dupa

M A T E R IA L E L E N E C E S A R E Punga de cauciuc, slergar, bucati de gheata. tapeie de executie 1 Pregatirea pung. cu gheata Timpi de yxeculie

U npleti punga de cauciuc cu bucatele de gheata pe jumatale.

. .2 Scoateti aerul prin apasare. 1.3 Se insurubeaza bine dopul. 1.4 Inveliti punga de gheata in steryar si servti-o boinavuiui.

2. Aphcarea pungii cu gheata

2.1 Se aplica p e locul necesar limp de 20 -3 0 min. cu intreruperi pe 10-15 min.

T E H N IC A N r .4 5

A . A PU C A K E A SIN A P IS MELOK
Foitti du mustar are forma dreptunghiulara cu dim ensiuni mustar uncut. IN D IC A T II: Inllamatii a caitor respiratorii. criza hipertonica, stenocardie, spazm e vasculare. O B S E R V A T II: La supradozarea de aplicare a sinapisrnelor sau in cazul sensibilitatii crescute la mustar poate sa a pare arsuri a pielii cu formarea veziculelor. M A T E R IA L E N E C E S A R E : sinapizme, apa fierbinte de 40 -4 5 grade Celsius, servetel de tifon, prosop. Etape de executie Timpi de executi 1. Controlati valabilitatea sinaptzmelor, mustarul nu trebuie sa se scuture de pe hirtie, are miros specific mtepator. 2. Turnati in cuva apa fierbinte de 40-45 grad.C. (la temper, m ai inaita m ustarul se distruge). 2. Aplicerea sm apizm elor 1. Culcati boinavul pe abdom en. 2. Pe nrid scutundati sinapizm ele p e 5 -1 0 sec.in apa fierbinte si aplicati pe seciorul necesar cu mustarul in jos. 3. Acopehti boinavul cu un servet si plapuma. 4. Peste 5 -1 0 min. scoateti smapismete. Stergeti pielea cu apa calda si prosop, inveliti bine boinavul

cm. 12,5 . Pe parte are un strat de

1 . Pregatirea

sm apizm elor

B . A P U C A K E A VENTUZ.ELOU
Ventuzele prezinta niste vase rotunda de sticla cu capacitelea de 3 0 -6 0 m l cu marginile ingrosate. IN D ICA TII Procese inflamatoare a caitor respiratorii, neuralgii intercostaie, radicutite si miozite. O B S E R V A T II: V enluzele nu se aplica pe coloane vertebrala, omoplati, regiunea inimii, glandele memare. M A T E R IA L E L E N E C E S A R E : 10-20 venluze asezate pe tava, tija metalica de 12-15 cm., vezelina, vata, chibnte, alcool etilic 96 grade, prosop. Etape de executie 1. Pregalirea ventuzelor Timpi de executi 1. Venluzele se sierg de praf.se controleaza sa nu fie stricate (vor pierde ermeticitalea). 2 Purieti cuva cu tot necesarul pentru aphcarea ventuzelor linga patul

boinavuiui. 2. Aphcarea ventuzelor 1. Culcati boinavul in pozitie comoda, culcat p e abdom en,'capul intors pe pane, miinile imbratiseaza penra. 2. Etiberati de haine sectorul necesar. 3. D aca locul apticarii este acoperit cu par, berberili-l.spalati pielea cu apa cald a si stergeti pina la uscat, ungeti pielea cu vazelina. 4. Inmuiati tija cu vata in alcool si stoarceti surplusul pe vata. 5. Aprindeti vata.

6 . Luati
dreapta.

ventuza in miina stinga,mina aproape de corpul boinavuiui, iar tija - in

=Cr)

7. Introduced pe un timp scun (0 ,5 -ls e c ) (lacara in ventuza, iar apoi aplicati repede ventuza pe corp. D e tot-10 -1 5 ventuze.

8. Stingeti locul.
9. Bolnavul se inveleste bine si se lasa pe 15-20 min. W .Pentru a desprinde ventuza inclinati-o usor pe parte, iar pielea cu degetele celeialte apasati pielea din
parted

opusa a ventuzei.

11. Stergeti pielea cu vata si cu un prosop curat. 12. Ajutati bolnavul sa se imbrace, invent bine si supravegheat sa ramina in pat.

TE H N IC A N r.4 6

A P U C A R E A COMPRESEI CAUQE.
INDICATII: ca analgetic pentm reabsorbda procesului inttamator, in contuzionarea tesutului (dupa 24 ore). C O N T R A IN D IC A T II: febra, afectiuni aiergice purulente, ieziuni ale pielii. Materiale necesare: pinza sau tifon, m usam a sau hirtie cerata, apa calda, sol. de alcool etilic 45 guide, sol. slaba de otet, ulei de vasilina. Ftape de executie t Aplicarea compresei Timpi de executie

1.

inmuiati bucata de pinza impaturita in cileva stratun in una sin sol.

dezinfectante indicate m ai sus. stoarceti si aplicati p e locul bolnav. 2. Acoperiti pinza cu m usam a sau hirtie cerata m ai m are cu 1-2 cm. decit primul strat. 3. P e m usam a aplicati un strat de vata mai m are cu 1-2 cm. decit stratul 2. 4. Fixati com presa cu tifon in asa fel ca stratul um ed sa se prinda bine de piele, iar celeialte sa-l acopere. 5. Durata aplicarii 8 -1 0 ore pe noapte. 2. Nota:

1. Inlaturati straturile compresei, pielea va fi stearsa cu servet, apoi se unge cu ulei de vaselina. 2. Daca trebuie sa repetati compresa preiucrati pielea cu sol. de alcool si un servet uscat. intreruperea nu m ai mica de se verilica. 4. Nu se apiica pe pielea prelucrata cu iod.pot aparea arsuri.

h.

3. Com presa cu alcool se usuca repede de aceea peste 2 ore dupa apiicare

T E H N IC A N r.4 7

PREGATIREA BOLNAVULUI LA BRONHOSCOPIE


Metoda de examinare a intenorului traheii, bronhiilor, se efectueaza cu ajutorul unui aparat bionhoscop. Se foloseste cu scop de confirmare a diagnosticului: inflamatii, tumori ale traheii, bronhiilor. tuberculoza pulmonara. Bronhoscopia se foloseste si cu scop de tratament pentru inlaturarea corpilor Mrami, secretii bronhiaie, admmistrarea medicamentelor. N ecesarul: Substante pentru anestezie. tampoane sterile, cortang, pense, alcool. I'hipe de executie 1 Constructia aparatului Timpi de executi 1.1 Bronhoscopul e format din sistem de tuburi cu orificiu la capat, care are partea optica si partea de iiuminare. 1 Pregatirea necesarului ln\tru efectuarea bronhoscopiei 2.1 Bronhoscopia se efectuiaza sub anestezie iocala sau generala. 2.2 Procedure se efectueaza p e nemincate paste 2-3 h dupa dejun. 2.3 Asistenta instrumentelor. medicaia isi spala miinile si ajuta medicul la inminarea

1 . Pregatirea bolnavului.

3 . 1Sustine bolnavul in pozitie necesara. 3.2 Urmsreste starea lui. 3.3 Capul bolnavului e putin aplecat in urma.culcat p e spate.

4. Prelucrarea aparatului dupa procedura

4 1 Aparatul m ai intii se desface 4.2 D upa procedura aparatul se spalu 4.3 Se sterge cu alcool 90 grade.

T E H N IC A N r.48
j

RJECOLAREA SPU TEI PEN TRU EXAMENUL DE LABORATOR


S p u ta - produs ce prezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tusa. Scop explorator examinari microscopice, citologice, bacteriologice si parazitotogice pentru stabilirea diagnosticului Etape de executie 1. A naliza generala. Timpi de executie 1.1 S e recolteaza dimineata, pe nemmcate. 1.2 Se clateste cavitatea bucala cu sol. de bicarbonat de sodiu 2% sau furacilma (1:5000). 1.3 Bolnavul tuseste si colecteaza 3-5 ml uscat. 1.4 Sputa va fi expediala la laborator timp de 2 ore. din momentul recoltarii. 1.5 In laborator se efectueaza ercetarea macro-si-microscopic a. 2. La microbacteriile d e tuberculoza. 3. D eterm inarea sensibiluatii la antibiotici 2.1 Sputa se colectioneaza 1-3 zile in vas-scuipatOSte (30 -5 0 ml sputa). 2.2 Se pastreaza in vas la rece. 3 1 Se aduce cutia Petri sterila din laboratorul bacteriologic 3.2 Dimineata pe nemincate bolnavul clateste cavitatea bucala, tuseste si elimina sputa in cutia Petri. 3.3 Cutia se inchide si se trimite in laborator 4. La ceiule aUpice-tumorale 4.1 Sputa proaspata eiiminata in vas curat se trimite imediat la laborator, deoarece celulele atipice se distrug repede. N O T A ; C ind bolnavul greu elimina sputa i se da iri ajun expectorante. Sputa se trimite in laborator elichetata cu buletin de recoltare. sputa in vas de sticla curat si

TE H N IC A N r.49

PREG ATIREA DE TOKACENTEZA


T o race nteza - punctia cavitatii pleurale in scop curativ si diagnostic. , T T C. este indicate in hidrotrax (acumularea de lichid in cavitatea pleurala), in pneumotorax (acum ularea d e ae r in cavitatea pleuraia), in necesiiatea de a imroauce medicamente. D este indicate bolnavilor cu exudal pleural de ehologie neclara. M ate ria le ne cesare: dezintectanli - lod 5% alcool 70 grade.tampoane de vata si de tilon sterile, fese sterile,cleol.emplastru, trusa pentru anestezie, un ac bont n 14 cu canula, sistem de tuburi pentru deranj, aparatul Bobrov, pense hemostatice,seringa Janet vas pentru colectarea lichidului, pompa-aspirator, sol. oe neparm a 1 ml- 1000 U, sol atropina 0,1% , cordiamma, amomac m anusi sterile, m anometru cu apa. Toracenteza efectueaza medicul, a/in pregateste si ajuta. Etape de executie 1. Pregatirea materialelor. 1.1 Se pregates Timpi de executie materialele necesare m ai sus enumerate in sala de

tratamente.

'.2

> va pregah si verificarea sistemul de evacuare a lichidului din cavitatea

ileurala. Sistemul de tuburi pentru drenaj se conecteaza la aparatul Bobrov si se stringe cu

pensa. A erul dm aparat se expulzeaza cu pom pa sau cu

seringa Janet. Acul bont este unit ermetic prin tub steril la sistemul pentru aspirarea lichidului. In el se extrage neparma. 2. Pregatirea bolnavului 2.1 Se anunta bolnavul cu 30 min. inainte i se administreaza un sedativ. 2.2 Bolnavul se aseaza p e scaun invers, cu miinile se spngma pe speteaza. In cazuri grave va fi culcat.

- C

4 (,

) ------------------

2.3 Pentru evacuarea aerului din cavitate a pleuraia punctia se face in spatiul intercostal doi pe linia medioclaviculara sau parastemala. In extragerea lichidului in spatiul 6 -7 pe linia axilara posterioara. 3. Efectuarea tehnicii. 3.1 Medicul si a /m prelucreaza miinile cu alcool. imbraca manusi sterile. 3.2 Locul punctiei pe raza de 10 cm. se badijoneaza cu alcool, iod, alcool. 3.3 P e partea superioara a coastei se introduce novocaina la fiecare 2 mm. adincime pentru anestezie. parietale provoaca senzatia d e cadere in gol. 3.5 Pensa d e pe tub se scoate si lichidul curge in vas. 3.6 Dupa scoa terea acului pe locul punctiei se aplica un pansament aseptic. 3.7 Boinavul va fi culcat in pat. 3.8 Lichidul pleural va fi expediat la laborator x 3.4 Punctia cavitatii pleurale se execute cu ac bont. Spargerea pleurei

T E H N IC A N r. 50

ELECTKOCARDIOGRAFIA
N otiune: Electrocardiograms este metoda grafica de inregistrare a fenom enelor elec trice, ce apar in in timpul activitatii sale. C urba obtinuta se num este elecrocardiograma, iar aparatul nloctrocardiograf. Prima E C G a tost inregistrata olandezul Eithoven la in anul 1903. Imoortanta clinica a electrocardioarafiei pot fi depistate urmatoarele patologii:

1 . dereglari de 2 . tulburari ale

ritm circuitului coronorian.

3. schimbari sclerotice, distrofice, electrolitice, toxice in miocard. C onstructia ap aratului:

1 . dispozitiv de receptie - electrozi si conductoare ce se tixeaza pe pielea boinavuiui. 2 . d. de amphficare - sistema lampilor cu caopd, care mareste tensiunea ce vine de la
de 600-700 ori ca sa poata fi inregistrata. 3. d. de m asurare - galvenometru pentru m asurarea tensiunii. 4. d. de inregistrare - banda mobiia cu dispozitiv de inscriere si insemnator de timp. 5. bloc de alimentare - curent aitemativ de 127-220 V.

inima ( - 1^2 mv)

P rin c ip iu l de lu c ru : Diferentele de potential, ce apare la exitarea muschiului cardiac sint receptionate de electrozi de pe pielea pacientuiui si trecind prin sistema de lampi cu catod se amplifica. Tensiunea oiutata de galvenometru deviaza in dependenta de bazele inimii, fiind inregistrata sub forma de curba pe tmiIda mobiia cu d. de inscriere. Pentru viteza unei de curba ii revine 0,025 (15/50-0,025) astfel se poate detormina durata aiimentelor de pe curba. Pentru comoditate ne folosim de hirtia milimetnca. Pregatirea a p a ra tu lu i p e n tru lu c ru : 1. Se uneste aparatul cu pamintul. 2. Se conecteaza in pinza si se urmareste sa se incalzeasca bine. 3. Se controleaza sensibilitatea galvanometrului, in timp ce minerul deconectorului de derivatii sa tie In pozitia o . Sensibilitatea se controleaza in felul umrator: se da tensiune standarta de ImV.care sa tormeze oscilatie a penile de 1 cm. C urba milivoltului aminteste chirilic, inaltimea linei. verticals e de 1 am. Pregatirea b o in a v u iu i:

1 . 1 se 4s igura

liniste fizica si psihica.

2. Se urmareste ca in incaperea unde se inregistreaza E C G sa fie cald. 3. Se culca boinavul in decubit dorsal, fara ciorapi. 4 P e locurile de apiicarea a electrozilor S e pun servetele de pinza inbibate cu sol. de 2-5% N aC I ori i.'u pasta speciala. Inregistrarea E C G . Mai des se inregistreaza in 12 derivatii: 3 stand arte, miegistreaza dif.de potential dintre

6 toracale.3

umpolare amplificate de la extrimitati.

Mai rar se foloseste derivatii speciale: esofagiem, dupa Nib. etc. D . stand. I. II. si III sint bipolare, adica se

2 puncte.

Derivatii unipolare de la m em bia des. N2 A vem

6 denvatii

toracale V (Vilson) V1-V6: 1-spat IV intercost, mardinea dreapta spatiul V. 5 _______________ lima axilara S T - depolarirazea miocard deviate la izolinie - 1 mm. T - repolanzarea miocard 2,56-6 mm 12-0,16 s - diastole

a stem ului 2 _______________ marginea din stinga. 3 _______________ linia parasternala

4 linia medioclaviculara 6 _______________ linia medie axilara.


E C G in n orm a P - excitarea atriilor 1-2 mm. O R S - ventriculelor 0,06-0,33 a - tk R - 5-15 mm. s - 2 -6 mm

T E H N IC A N r. 51

KECOLTAREA SINGELUI DIN DEGET


S c o p u l: 1 Pentru detemiinaroa hem ogram ei 2. Pentru examenul parazitoiogic. (singe periferic) S in g v le se recolteaza p rin intupare: la gault - in deget la copii - fata planetara a haiucelui sau calcii. Pentru majoritatea recoltarilor de singe este necesar ca bolnavul sa fie pe nemmcate. Materiale nec. 1. Tava m edica ia curata. 2. Scarificatoa re sterile. 3. Alcool, tam poane strile de vata. 4 Capilare, lame deyresate 3. Elocluutoa tehnicii. 1. So sterge pielea degetului molar sau mediu cu alcool 9 0 grade. Degetul nu se frictioneaza. 2. S e asteapta evaporarea complete a alcoolului. 3. C u scarificatorul steril se inteapa cu miscare brusca pielea degetului in partea laterals, perpendi cular pe straturile cutanate (la 2-3 mm. adincime) 4 Cu un tampon steril uscat se sterge pnma picatura. 5 Se efectueaza recoltarea in copilar sau pe lamela. 2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului. 1. Se explica bolnavului necesitatea examinant. 2. Bolnavul se aseaza, mina sprijinita liber p e m a sa. Etape de execut 1. Pregatirea ma terialelor ne cesare. Timpi de executie 1. S e aleg si se transporta materialele pregatite in apropierea bolnavului. t

6.

P e locul intepat se apiica un tampon cu alcool

pe citeva minute. 7. Probele se expediaza imediat in laborator insotne de mdreptare

=G0D

T E H N IC A N r.5 2

DETERMINAREA G RU PEI SINGELUI CU SE R U R I STANDARTE.


Aceasta procedure are m are importanla si trebuie indeplimta cu responsabilitate majora. Este o/actuata de medic sau iaborant. Serurile standarte se pastreaza in frigide la t +4 + 8 grad.C. 4 luni. Utilajul necesar Timpi d e executie 1. Se controleaza valabititatea se ru rilor fara sediment, transparente, termenul valabilitatii. 2. P e farfurioara se picura cu pipete separate din fiecare flacon cite picatura m are (am bele serii) A(ll), B(lll). 3. Se prelucreaza degetul cu tampon cu alcool apoi cu tampon stent uscat si se inteapa cu ac de singura folosire. 4. Alaturi de picaturile de seruri se picura cite picatura de Nota Seria de gr.AB(IV) se foloseste pentru conrol.daca in toa te picaturile va fi aglutinare.

1.

Serurile stan darte de gr. 0 ( 1 ) A(II);B(III) si AB(IV) (2 Zerii). Sol.izotonica NaCI se 0,85%

0, 1 ml

-6 picaturi

fser.de gr.O(l),

farfurioara

alba marcata sau placa alba de teracota. Bastonase de sticla. 5 Ac-sacrificator. Tampoane steh le de vata. 7. Alcool.

10

ori m.mica de singe ( 10 : 1).

5. Se amesteca cu bastonase de sticla separate se agita, se lasa pe una agita 5 min.

1 - 2 min.

apoi iar se

6.

6. Daca

apare aglutinare, se adauga cite pica

tura de sol.N aC I 0,85% si se m ai urm areste 5 min. 7. Se apreciaza rezultatul: a) Daca aglutinarea lipseste in toate picaturile singele cercetat e de gr.A(ll ) . . . b) Daca aglutinarea lipseste cu serul de gr. A(ll) dar este cu serul de gr.O(l) si B (lll)-sin gete cercetat e de gr. A(ll).' c) Daca aglutinarea tipseste cu serul de gr. B(lll) da r e prezenta cu serul de gr.O (l) siA(ll) -singele cercetat e de g r B(lll). d) Daca in toate picaturile este aglutinare atun ci singele cercetat este de g rA B (IV ). In acest caz se controleaza cu 2 picaturi de ser standart de gr AB(tV). Daca aglutinarea nu va fi singele e de gr AB(IV). 8. Rezultatele se inregistreaza in fisa de obser vatie clinica sau alt document, cu semnatura clara.

DETERMINAREA G RU PEI SANGUINE CU REA CTIV U L TOUCLON a n ti A si - a n ti


INDICATIILE: la efectuarea hemotransfuziilor, in practice medicinii judiciare. Materiale necesare: Toliclonut anti A serie si anti B,pipete pentru fiecare llacon, baghete de sticla, tmlunoara alba sau placa de teracota marcate, Ac-scatificator steril, tampoane sterile de vata, alcool etilic 70 grade, sol.izotonica de NaCI,singe pentru cercetare. l:M pe de executie I Pregatirea materialelor necesare Timpi de executie 1. S e determine valabilitatea tcliclonuiui, Nr. seriei, termenul de pastrare. transparenta, cuioarea. [ Nota Toliclonut anti A culoare roza, anti - albastra. Se eli bereaza in flacoane 20.50 m l,100,200 ml S e pastreaza ta t= * 2 *.8gr.C.-2 ani in 49 J

fngidere, sau la t a camerei la loc in tunecat tuna 2. Pregatirea : 1. Spalarea cu apa curgatoare si sapun. 2. Prelucrarea miinilor cu sol.dezinlectanta 3. Imbracarea manusilor. 3 Pregatirea psihica & bolnavului. A. Efectuarea pro cedure propriu-zise. 1. Se la mureste bolnavului esenta si scopul in vestigate!.

1.

Pe farfurioara marcata se picura cite pica-

tura m are de Toliclori anli-A si anti-B cu pipete separate. 2. Se prelucreaza cu un tampon de vata cu alcool falanga distala a degetului IV a miinii. 3. Se face intepatura si prima picatura de singe se sterge. A. A poi se picura cite picatura de singe alaturi de picaturile de toliclori Daca se foloseste singe din flacon, apoi el se colecteaza din statul de jos bogat in eritrocite

1 : 10 .

5. S e agita pe rind cu bagliete separate. 5. r I Cihrea rezultateloi 1. Rezultatul se va citi peste 2, 5 min. la 1+ 75+25 grade Celsius. 2. a) Daca eritrocitele examinate nu contin aglutinogenele A si aturici aglutinarea nu se petrece cu ambeie rective - e gr.O(l); b) Daca e prezept aglutinogenul A. aglutina rea se petrece cu toliclon antiA -gr A (II) c) Daca e prezent aglutinogenul B, aglutina rea se pettece cu toliclbn antiB-gr B(lll) d) Cind sint prezente am beie aglutinogene, se petrece aglutinarea cu am beie reactiveeste gr. A B (IV). 6 Coritrolul au uga ir. picatura m are de so I izotonica N aC I+ o picatura mica de singe.Daca lipseste aglutinarea-grAB(IV) Daca e prezenta se repeta determmarea grupei sanguine.

Aceasta etapa se efectieaza, cind se petrece aglutinarea cu

T E H N IC A N r .53

COLECTAREA SINGELUI DIN VEN A PE N TRU PROBELE 1.


Mater necesare Etape de executie 1. Pregatirea mate rielelor necesare. Timpi de executie 1. Procedura se efectueaza in sala de tratamente 2. Asistenta medicaia pregateste materialele n e cesare. 2 Pregatirea bol navului. 1. Procedura se efectueaza pe nemincate. 2. Bolnavul este calmat psihic. este asezat pe scaun, m ina cu palm a in sus se sprijina pe speteaza, sub cot se pone pernuta de cau ciuc.

1.

Ace sterile pentru punctia venei.

2
3. A 5.

Eprubete cu rate, uscale Tam poane ste rile de vata A lcool 70 gr Garou, pernuta

=(

5(1

);

fl. Manusi de ca uciuc sterile.

3. Tehnica efectuarii.

1. Se aplica garoul pe treimea media a bratului. 2. Se etectueaza punctia venei (dupa tehnica injectiei i/v) 3. La apantia singelui se tine eprubeta ca sin gele sa se prelinga p e pereteie ei si se co lecteaza cantitatea necesara e singe (5-20 ml) cite 0,5 -2 m l pentru proba. 4. Se scoate gamut, apoi acul si se aplica tamponul steril de vata. Se tine 5 min. fara a flecta mina in articulatie. 5. Eprubeta cu singe se eticheteaza - numele de familie si pronum ele boinavuiui. - scopul examinarii - sectia, data, semnatura. N O T A : 1. Serul se obtine lasind in stativ eprubeta cu singe

1-2

ore.

2. Plasm a se obtine prin centnfugarea singelui. 3. Daca se studiaza singele integruse se adauga anticoagulants (citrat de Na, hepanna)

T E H N IC A N r. 54

PREG ATIREA PENTRU HEMOTRANSFUZIE


Hemotransfuzia se etectueaza cu scop terapeutic. INDICATII: 1. In hemoragii. 2. Anemie. 3. Stari de soc. 4. Intoxicatii. 5. Arsuri Muter.necesare 1. Sistema sterile pentru pertuzie. 'i Ace sterile pentru punctia venei. J. Manusi de ca uciuc steril 4 5 Tampoane de vata sterile Garou. U. Alcool. T. Seruri stan darte. II Farfurie pen tru aprecmroa grupoi sengvine. II Cutia Petri. de Etap de executie 1. Pregatirea m a terialelor necesare. Timpi de executie 1. Se alege un flacon cu singe de aceeasi grupa si acelas rezus factor. S e controleaza ermeticitatea vasului cu singe, corectitudinea pasaportizarii si a termenului de conservare a singelui. D aca se descopera fisuri ale vasului incalzit, incalcarea intregntatii pachetuiui plastic cu singe, a capacelelor de cauciuc, scurgerea singelui prin gitul flaconului-singele nu este bun pentru transfuzie. 2. Singele conservat bun pentru transfuzie trebu ie sa aiba plasma transparenta galbuie, fara fulgi si alte particole, linie clarade m arcatie intre plasma si elementele figurate sangvine de sediment. 3. Plasm a formeaza pelicula groasa la suprafata, pentru a deosebi de alte impuritali, flaconul cu singe fara al agita se introduce intr-un vas cu apa caldacu 137-38 grad.C. pe 30 min. Pelicula groasa dispare, daca este

10 . Gelatine

10 %

impuritate oarecare, ramine. 4. In caz ca singele pare hemolizat se iau intr-o eprubeta 5 -1 2 ml. singe si se centrifugheaza.Daca plasm a ramina galbena - nu hemoliza. Culoarea rosie sau rosietica a plasmet vorbeste despre hemoliza. Asa singe nu se transfuzeaza. 5. Flaconul cu singe se pregateste dinainte, la t a camerei sa steie 30-40 min. Pentru transfu zie in get se incalzeste pe baia cu apa la f=

11, Flaconul cu singele donatorului. 12. Termometru de apa. 13. Emplastru. 14 Sorvetel steril.

51

)=

3 6 -4 0 grad. 6. Se transporta materialele pregatite in apropierea bolnavului. 2. Efectuarea probelor la compatibilitate. Procedura se efectueaza in manusi de cauciuc ste rile. Proba compatibiiitatii la grupa sangvina. 1. Se determina separal grupa sangvina a bolna vului si a donatorului. Rezultatul se apreciaza de medic. 2. Pentru proba se iau 2 pic. de ser a bolnavului cu pic.mica a singelui donatorului pe farfurie alba iri report

10 : 1 .

3. S e supravegheaza 5 min. la t=20 grad.C. Daca aglutinatia lipseste,smgele bolnavului si cel al donatorului sint compatibile de gr.sangvina 4. Rezultatele se arata medicului. Proba compatibiiitatii la factor Rh. 5. S e efectueaza p e baia de apa. P e cutia Petri se pun port

2 picaturi 10 : 1 .

de ser a bolnavului in re

6.
1

Se arnesteca si se pune cutia Petri p e baia de

apa la (=45-46 grad.C. pe 10 minute. 7. Daca aglutinarea lipseste, atunci singele este compatibil. Aglutinatia se controleaza imediat dupa scoaterea culiei Petri de pe baia cu apa, pina a se raci. Proba cu gelatina de 10% .

8.

Se ia 1 ml.de singe dm flacon si adauga 10 ml

solutie izotonica 9. In laborator se centrifugheaza si se obtine sediment de eritrocite. t

10 . Intr-o

eprubete uscata si curata se ia

pica

tura de eritrocite a donatorului si se adauga \ 2 pic. de gelatina de 10% incalzita si 3 pi caturi de ser bolnavului.se agita apoi se pune p e baia de a pa la t -4 6 grad.C. - 1 0 min. 'I' I 11. In eprubete se adauga 5-8 ml.solutie izotonica si se citeste rezultatul.Daca aglutinatia lip seste singele este compatibil.

3. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului. 1

1. Se explica bolnavului necesitatea procedure.

2.

Cu

ore mamte de hemotransfuzie bolnavul nu

maninca si inairitu do procedura bolnavul so unneaza. 3. Pentru capatarea singelui se colecteaza din 2-5 ml. de singe a bolnavului intr-o eprubeta si se lasa sa se coaguleze, iar serul ram as se foloseste la probele pentru compatibilitate. Pentru oblinerea singelui serul poate ft centrifugal. 4. Bolnavul esle culcat in decubit dorsal. 4. Efectuarea tehnicii 1. Se urnple sistema pentru hemotransfuzie cu sol. izotonica N aC ! 0,9% apoi se uneste cu flaconul cu singe. 2. Se alege vena, se face venepunctia si se unes=

! sistema pentru transfuzie. 3. La inceputui transfuziei de singe se face pro ba bioiogica: se introduc de trei ori cite 15 ml. singe in /e l cu interval de 3 min. Daca in intervalul color 3 min. boinavul se simte bine n-are dureri in sale, in piept.in abdom en,dispnee, hipermisia fetei, tahicardie si scaderea TA inseam na ca hem otransfuzia se poate de continuat cu picatura (50-60 pic/m in.) sau in jet dupa mdicatia nwdicului. A T E N T IE Se retin 5-6 ml. de singe in flacon pentru verificare in caz de complicate tardive. D upa hemotransfuzie: 1. Boinavul se inveleste bine. 2. S e administreaza lichide calde. 3. Se suprevegheaza culoarea tegumentelor,pulsul, t(grad.C), TA, mictiunea. '

T E H N IC A N r .55

PREG ATIREA PE N TRU PU N CTIA ST E R N A LA . Scop: colectarea punctatului m aduvei rosii.


Indicatii: maladiile sistemuiui hematopoetic. M ai necesare I 3 Acul Kassirski. Seringa de Etape de executie 1. Pregatirea m aierialelor nece sare. Timpi de executie 1. S e pregatesc materiaiele necesare pe masuta sterila in sala de tratamente. 4 0 m in .) inca fierbinte se spala cu alcool 96 grade apoi cu eter (pentru uscare). 2. Pregatirea boinavuiui. 1. Boinavul este calmat psihic si i se explica necesitatea proceduri. 2. Asistenta medicala invita boinavul si-i propune sa ia pozitie de decubit dorsal (culcat pe spate). 3. Tehnica efectuarii. 1. S e prelucreaza miinile, medicul si a/m imbraca manusile de cauciuc sterile. 2. S e prelucreaza pielea cu solutiile de iod apoi cu alcool. 3. Medicul puncleaza pielea si stemul la nivelul spaliului intercostal III sau IV 4. C u sehnga se extrage punctatul. 5. S e pregatesc frotiuri (citeva lamele). , 2. Daca acul se sterelizeaza prin fierbere (minim

10-20 ml.
.'1 Lamele de Iticla degra bate. 4 ft Alcool, sol. tod 5%. Tampoane ste rilo.servetel sloril. II t Emplastru adeziv. Manusi de cauciuc sterile.

6. A /m

prelucreaza locul punctat, aplica servetel

steril de tifon, fixeaza cu emplastru adeziv. 7. Boinavul este transportat in salon.

8. Lamelele
torul clinic.

se expediaza cu indreptare in labora-

53

)=

TE H N IC A N r. 56

IN G R IJIR E A BOLNAVILOU IK VOMA


V om a (varsatura) - actul luilex prin care sa elimina brusc la exterior, pnn gura, conlinutul stomacal. M ai. necesare. \t k Tavita re n a la sa u ligh ean sau 2. M usam a. 3. , Prosop. 4. P a h a r cu apa Etape de executie 1. Ajutarea bolriabolnavului. Timpi de execulie 1. S o aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirarea varsaturii (sezmda, semisezinda de decubit lateral cu capul usor ridicat). 2. Se sustine capul (truntea) bolnavului cu mina si cu cealalta tavita renala Daca starea bolnavului permite.pieptul si ge - ' nunchii lor se vor acoperi cu sort de m usama. Capatul de jo s a sonului trebuie sa coboare in lighean sau caldate. Se sustine bolnavul de cap sau de umeri inclinindu-l putin inainte. 3. Dupa vom a se serveste bolnavului un pa har cu i * ' apa pentru clatirea gurei, pe lata se sterge cu prosop. A. S e anunta medicul. 5. D aca bolnavul e in stare sora ii badijoneaza cavitatea gurii cu solutie de bicarbonat de sodiu

2%

6.

Uneori vomilarea poate fi insotita de ameteli

hpotemie (iesin). Se va folosi solutie de amoniac, remedii card/ace. 7. M asele vomitive se recolteaza in vase uscate de sticla bine astupate.Pe bonul de tnmitere se indica familia bolnavului,data recoltarii; * 2 Observarea varsaturilor. denum irea examenului si se expediaza la laborator. 1. S e va avea in vedere ca cea mai grava complicatiu a vomitarii este aspiratla continutului gastric. Aceasta cornplicatie poate determina oprirea rellexa a respiratiei si pneum onia phn aspiratie. 2. S e observa frecventa varsaturilor.orarul (cit de des) cantitatea, alte simptome ce Insotesc varsatura. 3. In loaia de observatie se noteaza data si ora cind s-a produs, caracterul varsaturii. 3. Varsalun cu singe.

1 . D aca

in masele vomitive apare culoarea rosie-

- doschisa, e singu nudigeral (hemoragie din esofag),rosie-inchisa e singe coagulat (hem o ragie din stomac). 2 Se culca bolnavul cu picioareUi ridicate. 3. Se anunta medicul. 4. In regiunea epigastrica si apiica p unga cu gheata.

i.. Se p . j ... . ~ .
sol. de Ca Iau clond 10% sol. de Vicasol

. - ,% .

1%

j bo ln avu l Ireouie limstit, calmal, liniste i deplina psihica si fizica. = ( 54

T EH N IC A N r .5 7
T E H N IC A S P A IA T U R D S c op : terapeutic si diagnostic Indicatii: intoxicatii acute alimentare, cu subst. chimice,medicamente,staza alimentara etc. C ontraindicatii: in stenocardie, ciroza hepatica, boala ulceroasa, hemoragii gastrointestinale etc. Spalatura gastrica se poate lac cu sonda sau fara sonda. Mat. necesare I. Sonda gastri ca groasa d - 10 mm cu un capat orb cu orilicii late r a l. 2 3 4 6 Pilnie ( 0 ,5 -1 1 ) Cana. Lighean Vas cu apa fiarta (7 - 101) t - 25-26 grad fi, Departator do dinti 7 Sorturide musama. Spatula. Etape de executie Timpi d e executie Spalatura gastrica cu sonda 1. Se pregatesc instrumentele necesare. G A S T R IC E .

1 .Pregatirea
navuiui.

instru

mentelor si boi

2.

e explica boinavuiui necesitate procedurii.

3. Se a s e a za boinavul p e scaun.se imbraca sortul de m usam a, daca are protze se indeparteaza.

2 .Efectuarea

tehnicii.

1. A /m isi spala miinile, imbraca sortul si m a nusile de cauciuc. 2. Sonda se umezeste, se apuca capatul orb ca pe un creion. 3. S e pro pun e boinavuiui sa deschida larg gura, sa respire adinc. Se introduce capatul sondei la radacina hmbii propunindu-i boinavuiui sa inghita sonda pina la 40 -5 0 cm. (distanta de la apofiza xifoida pina la dintii incisivi). 4. La capatul liber al sondei se introduce pilnia si se aduce la nivelul toracelui boinavuiui. 5. S e toam a apa in pilnie ridicind-o de asupra , capului boinavuiui,ca lichidul sa patrunda in stomac. Inainte ca pilnia sa se goleasca comp)et se coboara 3 0 -4 0 cm su b nivelul epigastrului, in pozitie verticala ca sa se adune in ea lichidul din stomac.

6.

Se goleste continutul pilniei in lighean, pus

la picioarele boinavuiui. 7. Se repeta aceste m anevre de 5-6 ori pina cind lichidul de spalatura este curat. Nu se intro duce m ai mult de

litru odata.

8.
3. Dezinfectarea sondei.

S e extrage sonda. Boinavul isi clateste gura.

1. D upa spalatura gastrica sonda si pilnia se in solutie de cloramina de 5% p e ora. Apoi se spala in solutie de detergent, se clateste si se sterilizeaza prin fierbere in apa destilata. Spalatura gastrica fara sonda

1 Pahar. 2 Apa calda I 25-26 grade. .'I, Lighean,lavuar. 4 Prosop. A Musama.

1 Electuarea spalaturii

1. S e d a de baut boinavuiui 2 -3 pahare cu apa calda (sau sol. de bicarbonat de sodiu sau apasarata). 2. Se provoaca varsatura artificiala prin apasarea pe radacina Hmbii. 3. Se repeta pina se vomiteaza apa curata. 4. E contraindicate in intoxicalie cu acizi.baze, benzina, stare de inconstienta. ; L .,.)=

T E H N IC A N r .58
T E H N IC A S O N D A J U L U I G A S T R IC S ondajul gastric este introducerea sondei prin faringe si esolag in stomac. IN Q IC A TII: recoltarea sucului gastric pentru studiereu lunctiei de secretie si a ciditatii in diferite maladii ale stomacului. C O N T R A IN D IC A T II: alectiuni grave ale inimii, dispnee. boala hipertonica si II si III, cancer gastric, perioaga dureroasa a ulcerului, ciroza hepatica. Tehnica efe ctuarii p r in m etoda fractionata Mat, necesan 7. S o n d a gastri ca subtirea cu lu n g .1 -1 ,5 m. d -3 -5 m m , capa tul orb are 2 orificii ovale 2. 3. Seringa 10-20 ml. Prinz de proba: a) bulion de carne.b) sue de varza. 4. 5. Vase de Stic la-10 Tavita renala. 3. Efectuarea teh nicii. 1. Bolnavul este asezat pe scaun sa se sprijine de speteaza. 2. Pe piept se apiica prosopul, daca are proteze dentare - se indeparteaza. 3. Se masoara lungimea sondei de la apofiza xifoida pina la dintii incisivi sau se calculeaza: din inaltimea (talla) bolnavului se scade 100 (164-100=64 cm si se marcheaza. 4. Sonda se um ezeste si se introduce a tent, bol navul respira pe nas. 5. D aca sonda e mghitita pina la marcaj, se unesto seringa la capatul extern si se extrage tot condnutul stomacal - adica portia 0 (zero). 2. Pregatirea instrumentetor necesare. 1. Asistenta medicaia pregateste materialele ne cesare in sala pentru sondaje. Et >e ae executie Timpi de executie 1. In ajunul sondajului cina usoara la orele 18.00. 2 Sondajul se efectueaza dimineata pe nemincate 3. Bolnavul este calmat, i se explica necesitatea procedurii.

1. Pregatirea bol navului.

6. Prosop.

6. Apoi in

decurs de ora la fiecare 15 min. se aspira sucul gastric care se introduce in vasele l-ll-lll-IV - portiile bazale. 7. D upa a IV portie se introduce prinzul de pro ba icalzit: bulion de cam e 250-300 ml sau sue de varza 200 ml.

6. Paste

20-25 min. se extrage restul pnnzului

de proba. care indica capacitatea de evacuate a stomacului. 9. Apoi in decurs de ora la fiecare 15 min. se aspira contmutul gastric Portiilu V-VI-VII-VIII de stimulare. 10. Se extrage sonda, bolnavul e condus in salon si hranit. 11. Sonda si seringa se pun in sol. dezmsectanta pe 1 ora. 12. Portiile de sue gastric se trimit in laborator cu indreptare. N O T A : In norma pe nemincate acidilatea lo la/a este 10 unitati de N aO H . D upa prinzul de proba aciditatea totala este 40 -6 0 unitati. H C I liber - 20-40 unitari. HCI legal pina la 20 unitati

= G D

T E H N IC A N r.5 9
T E H N IC A INDICATII S O N D A JU LU I D U O D E N A L

Sondajul sau tubajul duodenal este introducerea sondei prin stomac in duoden. 1) C u scop diagnostic - in bila evacuata se determine prezenta elementelor de inflamatie, /uzitilor, s$rurilor.

2)

C u scop terapeutic - evacuarea bilei dm caile hepatice si din vezica bihara

CONTRAINDICATI1: colecistita acuta,agravarea bolii ulceroase a stomacului si duodenului, stenoza onolugului (tumori, cicatrice); va rice esotagiene. Materiale necesare: Sonda doudena/a sterila cu oliva lurig.-1.5m diametrul-4-5 mm, eprubete (tlv), termofor, Seringa 20 ml, Solutii M g S 0 4 33%, sol G lucosal 10%, Sol N aC I 10% cite 0 ml, I lusop. plapuma, pernute-rulon. Etape de executie 1 Pregalirea matenale lor si a boinavuiui. Timpi de executie 1. Se pregatesc instrumentele necesare in sala de sondaje. 2. Se anunta bolnavul.se asaza in pozitie sprigimt de speteaza.se pu ne prosopul p e piept si se indeparteaza protezele dentare i Electuarea tehnicii. 7. Sonda duodenala are 3 marcaje:l-la 45cm pina la intrarea in stomac Il-la70 cm indica intrarea in pilor.lll-la 90 cm pina la ouoden. 2. Sonda se umezeste, cu mina dreapta se ti ne capatul ca pe un creion si se intro duce oliva pe radacina limbei si se pro pune boinavuiui sa inghita sonda pina la l-ul marcaj, oliva se afla in stomac Pentru a grabi trecerea olivei prin pilor boinavuiui i se propune sa se plimbe 'meet, apoi se culca pe partea dreap I ~~ ta. Sub coasta se pu ne pernuta si ter molorul. Treptat sonda ajunge pina la marcajul III. 3 ..Capatul liber al sondei se introduce in eprubeta (stativul cu eprubete se alia p e scaunel mai jo s de nivelul boinavu iui).Dm sonda incepe sa se elimine un lichid galben cu reactie alcalina. 4 Se obtin 3 portii A B C . Bila A se scurge liber dm duoden in primele 10 -1 5mm E galbcna deschisa in cantitate 10-15m l 5. Pentru a obtine bila prin sonda cu seringa se introduce un rem ediu provoaca eliberarea si contractia vezicii biliare: M g S 0 4 33% sol.Glucoza Nota

1 .Pentru

reusita bu

na a sondajului se cere pregatire prealabila.Cu 2-3 zile inainte se recomanda ca boi navul sa exclude din ratia ahmenta ra produse ce provoaca meteorism: varza, cartofi, lapte, dulciuri. In ajuri dieta e usoara.tara pime, prinz la ora 17brmza de vaca cu zahar, la ora 23

2 linguri de miere 2 .Sint cazuri cind


oliva ramine in stomac, sonda nu pa trunde in duoden. Pentru a verifica pozitia olivei prin sonda se introduce cu se ringa aer.Daca oli va e in stomac bol navul are senzatie de triturare", daca in duoden ase riienea senzatii lipsesc. 3. Sultatul de M g poa te provoca durere in hipocondrul dre pt.diaree.slabi ciune.Sol. data nu se introduce la bolnavii cu colite cu tendinta spre diaree.

10 %

sol. NaCI 10% 30-50 ml sol. calda. Dupa introducerea solutiei boln.se alia culcal pe spate 5 min. Sonda se comprim a cu clema. A poi capatul sondei se introduce in eprubeta. Bila veziculara e de culoare galben-inchis in canti tate de 50-60 ml.

57

)-

6. Apoi

se elimina bila - hepatica, Iran

sparenta, galben-aurie, limp de 20-30 m in.-1 5-20 ml. 7. Sonda se extrage se pune in sol. cloramina 5%.

8.

Eprubetele cu bon de trimitere se ex-

pediaza in laborator.

T E H N IC A N r.60
R E C O LT A R E A M A T E R H LO R P E N T R U M al.necesare 1. Vas de sticla uscat si curat. 2. Spatula. 3. Plosca b) Efectuarea tehnicii FE C A LE

E X A M E N U L D E LA B O R A T O R Timpi de execulie Nota I .Cel mat des se recolteaza dimi neata. 2. Inainte de recoltare nu se utilizeaza remedii ce conlin file, bismut, carbune.cofeina.Pantopan. Sint con traindicate supozitoarele, proce d u r e fizioterapeutice, termica la abdomen.

Etape de executie 1. Analiza corpologica. a) Pregatirea mate rialelor necesare.

1.
re.

S e prgatesc materialele necesa-

2. S e anunta bolnavul si i se ex plica necesitalea analizei, i se propune ca inainte sa se urineze. 3. Masele fecale se recolteaza cu spatula 5-10 g din cileva locuri a uriei defecatii. 4. P e vas se lipeste bonul de tri mitere, pe care se scrie num ele de familie si inilialele bol navului, numarul sectiei, data recoltarii. Se trimite la labo rator.

2. Analiza pentru depistarea oualor de helminti.

1. Tehnica efectuarii e aceeasi, cu exceptia - matenile fecale se vor recolta din trei locuri si se vor tnmite calde la la borator.

I.Materiile feca le nu se colecteaza in hirtie.cutii de carton, de chibrite.

3. A naliza pentru singe ocult.

1. Bolnavul va fi pregatit cu trei zile inainte, va urma dieta fara came, peste, oua, rosii. S e exclud preparatele cu jod, brorn, Her. 2. Tehnica efectuarii e aceeasi

1 .ln

caz de con-

stipatii se recom anda gimnastica de dimineata si masaj la intestinul gros. I.Pina a trimite la laborator se pastreaza in cu te metalice la rece.

1. Eptubeta ste rila cu ansa metalica si conservant.

4. A naliza bactorio logica.

1.Bolnavul se culca pe partou dreapta, picioarele flectale.

2 .C u

mina stinga se desfac fesele,

cu mina dreapta se introduce an sa in reel la distanta de 5-6 cm prin miscari de lotatie. Apoi an sa e introdusa in eprubeta. Se trimite la laborator n u mai tirziu de

ore.

=CHD

T E H N IC A

N r r6 1

C O L E C T A R E A F R O T IU L U I D IN

R IN O F A R IN G E .

Scop, depistarea microbilor patogeni la nivelul faringelui in in nas. Mat. necesare 1 Spatula ste rila,eprubete sterile cu ari se fixate in dop (la capa tul opus dopului ansa are un tampon ste al de vata), spirtiera. 2. Colectarea froUului din fannge. 1. Atent, tara a atinge marginile eprubetei sau alte suprafete, cu mina dreapta se scoate ansa si cu tam ponul se scoate m ucus de pe amigdalele palatine si de peretii faringelui prin miscari de stergere sau rotatie. 2. Marginile eprubetei se flam beaza la llacara spirtierei. 3. Fara a atinge ceva, introducem tamponul in eprubeta si fizam dopul (inchidem). 3. Colectarea frotiului din nas. 1. Frotiul din nas se colecteaza prin aceeasi me toda (2.1 - 2.3) insa aparte din fiecare meat nazal si pe eprubete se noteaza respectiv dreapta si "stinga". 4. Expedierea eprubetelor. 1. P e eprubete se melee etichete cu inscriptia " * familiei, numelui, data colectarii, telul exa ^ninarii, denum irea sectiei si numarul salonului. Eprubetele se expediaza imediat in labo rator. Etape de executie 1. Pregatirea bolna vului. Timpi de executie 1. Boinavul se aseaza cu fata spre izvorulde lumina si sa este rugal sa deschida gura.

2.

C u spatula din miina stinga se apasa usor ra

dacina Hmbii.

T E H N IC A N r. 6

IN T R O D U C E R E A T U B U L U I D E G A Z E . INDICATII: meteorism (balonarea intestinului) Scop, eliminarea ga ze lor. Muteriale necesare: tifon, vazelina, un cearsaf umezit sau plosca.tubul de gaze - un tub de cauciuc tununyid cu lungimea 30-35 cm si diametru de 8-10 -1 2 mm, cu marginile exlremitatilor rotunjite. L tape de executie 1 Pregatirea bolna vului. Timpi de executie Note culcata-decubit

1 . Boinavul ocupa pozitie


un cearsaf.

lateral sau dorsal, sub el se astem e

Introducerea tubului.

1.

Capatul rotungit al tubului se unge cu

azetina cu ajutorul unui tampon de tifon. 2. Se indeparteaza fesele boinavuiui cu mina stinga, iar cu cea dreapta se in troduce tubul de g a ze prin anus in reef (si m ai deparle in colon) prin m iscari de rasucire si inaintare' pina la admcime de umezit.

20

cm.

3. Capatul extern se ac opera cu cearsaful

59

)-

4. Boolnavul este invelit. Tubul se tasa cel mult pentru

ore, dupa ce se inla

tura incet. Tubul folosit se va spala sub apa calda curgatoare cu sapun.se va sterge si se va steriliza prin fierbere 5. D u p a scoaterea tubului, pielea din ju rul anusului se sterge cu un tampon uscat de tifon. In caz ca pielea oste iritata ea so unge cu unguent. Daca este necesar, procedure poate fi repeta nu mai degraba d ecit peste 1-2 ore dupa scoatere a tubului. T E H N IC A i C U S M A rior al intestinului gros. IN D IC A T II: 1. Constipaiia 2. Pregatira pentru exam enul radiologic al intestinului si nmchilor. 3. Inainte de clismele medicamentoase. 4. Inainte de nasiere. C O N T R A IN D IC A T II: M ateriale necesare: 1. Irigatdrul Esmarch. 2. Stativ. 3. A pa la t cam erei 1-1,5 litri. 4. Plosca. 5. Musam a. 6. Vazelina. Etapa d e executie 1. Pregatirea necesarului si a bol navului. Timpi de executie 1. S e pregatesc rfiaterialele necesare in sala de clisme. 2. Canula stenla se uneste cu irigatorul Es march, se inchide robinetul. In irigator se toarna apa, se deschide robinetul. se umple tubul cu apa si se elimina aerul. Robinetul se inchide. 3. Solnavul se culca in decubit lateral sting, cu genunchii indoiti spre abdomen. Sub ba zm se asterne m usama. 2. Efectuarea clismei. 1. Marginile canulei se ung cu vazelina, apoi se desfac fesele boinavuiui si prin miscare de rotatie se introduce canula in onficiul a Nu se admite in troducerea fortata a canulei, poate trauma rectul. Daca materiile fecale sint foar te dense si clis nu poate fi efectuata, se im braca m anusa de cauciuc insa cu vazelina si extrag cu degetul. In atonia intesclisme reci( 20 gr) In constipatii spastice se efectueaza clisme fiorbinti (40gr) Nota Irigatorul Esm a rch este un rezervuar de caud u e sau emailat cu capacitate de _ . 1. Procese inflamatorii acute in regiunea anuslui. 2. Hemoragii intestinale, hemomidale. 3 Primele zile dupa operatii la organele abdominale. 4. Tumori ale rectului. EV A C U A T O A K E N r . 6 3

Clisma evacuatoare se etectueaza pentru evacuarea materiilor fecale si gazelor din segmentul infe

1-2 1.

cu un

tub de cauciuc

1 -.1 , 5
cm.

m estern

11in

dirtictia spre umbilic 3-4 cm apoi

p . a// cu coloana vertebrala pina la

8 cm.

2. Irigatorul se atirna deasupra boinavuiui la h = 1 m, se reschide robinetul si apa urge in intestinul gros. 3. La fundul irigatorului se lasa putina ca in intstin sa nu patrunda aer. Se inchide ro binetul si se scoate canula. 4. S e propune boinavuiui sa retina apa 8-10min Boinavul ramine culcat pe spate si sa res pire adinc. A poui m erge la veceu, iar bolnavilor gravi se aplica plosca. 3. Prelucrarea tuburilor. 1. La sfirsitul procedurii irigatorul Esm arch se spala, se prelucreaza cu solutie dezin fectanta (ord.288)2. Canulele se dezinfecteaza in sol. cloramina 1% 30 min. apoi se spala si se fierbe.

=*>
/

T E H N IC A N r .6 4
C L IS M A - S IF O N Este aplicata in cazul cind clisma evacuatoare este putin electivu INDICATII: 1. Golirea rapida a inlestinuiui de gaze si fecale; de produse de fermenlati si putrefactie. 2. IfUoxicalii. .... j___ .. C O N T R A IN D IC A T II procese inflamatorii acute in regiunea anusului si intestinului gros, hemoragii, luniori ale rectului. Materiale necesare: pilnie cu vol 0,5 I, un tub de cauciuc cu lurigimea de 1,5 ni si diamentrul de 15 min, 10-121 apa la t de 36 grad.C., un ulcior, musama, un iighean, vazelina. tifon. Etape de executie 1, Pregatirea bolnavului Timpi de executie 1. Sub bolnav se asterne m usam a lasata in jos. 2 Bolnavul e culcat in partea stinga cu picioarele fledate spre abdomen. 3. Linga pat se pune un Iighean in asa fel ca apa sa se poata scurge de pe m usam a in el. J Efectuarea clismei 1. Capatul rotungit al tubului se unge cu vazelina. C u miina stinga se departeaza fesele bolnavului iar cu cea dreapta se introduce lubul in anus prin miscari de rotatie pina la adincimea 20-30 cm N u se perm ite introducerea fortata pentru a nu provoca dureri Note

2.

Cu mma stinga se departeaza fesele bolnavului

iar cu cea dreapta se introduce tubul in anus prin micari de rotatie pina la adincimea de - 30 cm3 . 3. Celalalt capat al tubului este unit cu pilnia, e tinut la nivelul bolnavului sau putin mai jos. 4. Tumind cu ulciorul apa in pilnie, se ridica treptat pilnia in sus pina la m omentul cind pil nia se goleste. 5. Pilnia se coboara in jos, la nivelul bolnavului si se tine drept pina cind se um ple cu apa turnata, cu bucalele de materii fecale, apoi continutul se varsa in Iighean. D e fiecare da ta pilnia se impte si nu se toarna mai mult Se va avea grija ca in intestin sa nu nim ereasca aerul sa fie eliminat tot lichidul introdus.

20 -

6. Pilnia

se umple dm nou cu apa, repetmd ace

easi succesivitate (2 4-2.5) pina la eliminarea apei curate fara ga ze si lecale

Uupu terminarea procedurii se scoate num ai pilnia, iar tubul este lasat in r e d pentru 10-15 min, tm/inlul va fi lasat in Iighean pentru eliminarea lichuduiui ram as si si a gazelor; dupa aceea este inlaturat. Dupa fotosire pilnia si tubul se spala suh apa calda curgatoare ItoltMJiti cu sapun si se steritizeaza prin

T E H N IC A N r .65
E F E C T U A R E A M IC R O C U S M E I

Sint numite conventional drept microclisme clismele medicamentoase, uleioase.emulsionale si alte ullmiu, in procesul carora in r e d se introduc pina la 100-150 m l lichide cu difente scopuri: terapeutice, h talive, resorbtive, cu influenta locala sau generate (in convulsii, hiperlermie, etc.). .So recomanda ca inaintea microclismei sa fie efectuate clisma evacuatoare (cu 30 min inainte). Materiale necesare: para de cuciuc cu canula rectala (sterila), sau seringa Jane, sau seringa la canula; tubul de gaze + para; vazelina; m usama;solutia necesare la t de 38 -4 0 Grad.C.

Etape de executie 1. Pregatirea boinavuiui

Timpi de executie 1. P e pat se asterne musama. 2. Boinavul este culcat pe partea dreapta 3. Canula rectala (sonda sau tubul) se unge cu vazelina. 4. Solutia se aspira in para sau in seringa.

Nota Sa nu uitam ca ca la clisma evacuatoare bol navul e culcat pe partea stin ga iar la micro ctisma-pe partea dreapta.

2.

Efectuarea micro clismei.

1.

Cu mina stinga se indeparteaza fesele boina

vuiui iar cu dreapta se ia para cu canula (sau sonda) si se introduce mcet.la seringa cu solutie. 2. Solutia se introduce tent. 3. Se inlatura canula sau sonda, se spala sub apa curgatoare si se sterilizeaza. 4. Boinavuiui i se propune sa se abtina lem porar de la defecatie.

10 - 1 2 cm

Daca se introduce sonda, la ea se va c o n e d a

TIP U R I D E M IC R O C L IS M E C lis m a hipe rto nico -

100

m l solutie

10 %

clorura de sodiu sau

100

nl solutie 30% sulfat de

magneziu. Efect usor laxativ fara a provoca peristattismul intestinului. C lis m a uteioasa - 50 -1 00 ml uloi de rasarita, sau ulei de masline, sau de vazelina. Peste 10-15 min apare un efect laxativ. Indicatii constipatii rebele. C lis m a em u ls io n a la galbenus d e ou crud. intr-un pa har de infuzie de romanita (1 lingurita la 1 pahar) se adauga un

lingurita de hidrocarbonat de sodiu si 2 lingun de ulei de vazelina sau glicerina.

Contmutul se amesteca bine si se introduce 100-150 ml. Peste 15-20 min. intestinul se evacueaza complet. S e aplica bolnavilor gravi, cu regim la pat. C lis m a m ed ic am en toas a - orice m edicam ent lichid care se poate absorbi in intestinul re d .

T E H N IC A N r.66
C A T E T E R IZ A R E A V E Z IC II U R IN A R E L A Recoltarea unei cantitati de urina pentru exam enul de laborator. C O N T R A INDICATII: FE M EI

S c o p u l: 1. Evacuarea urinei din vezica urinara in cazul daca aceasta nu se produce spontan.2. 3. Executarea no r procedee de tratament prin sonda (spalatura vezicii. mstilare de medicamente cu actiune locala). 1. Inflamatii acute a uretrei sau vezicii. 2. Leziuni traumatica la uretrei sau vezicii. 3. Tumori, ce obtureaza uretra. M ate ria le necesare: Cateter de cauciuc steril. recipient de urina sau eprubete sterile, musama, pe nsa strilQ, sol.furacilina Etape de executie 1. Pregatirea bolnavoi.

0 , 02 %. 1.
2.

ulei de vazelina, vata, m anusi sterile. Nota Conditiile de seterilitate.ase ptica vor fi res p e d a te in cel m ai vigilent mod.

Timpi de executie Bolnava sc alia in pozitie culcat a - docu-

hit dorsal cu picioarule indnite in genunchi

Sa etectueaza tualeta organelor genitale.


0, 02 %.

3. Onficiul extern al uretrei se dezinfecteaza cu sol.furacilina 4. Cateterul se urige cu ulei. steril de vazelina 2. Efectuarea cateterizani.

1. 2.

C u mina stinga se tin indepartate labiile Cu pensa sterila se ia capatul cateterului

Se mterzice ca tegoric intro ducerea fortata a cateterului.

mari si mici. si se introduce meet prin onficiu in urettra.tinmd in acelasi timp si capatul extern cu degetele. 3 Aparitia urinei in orificiut extern al cate terului semnifica prezenta sondei in vezica.

:,

CUD

......
4. D upa eliminarea urinei poate fi efecuata spa latura vezicii urinate, sau instiiarea m edi camentelor. In caz contrar, imediat dupa golire cateterul va fi inlaturat.

T E H N IC A N r.6 7
R E C O L T A R E A U R IN E I P E N T R U A N A L IZ A E X A M E N U L D E LA B O R A TO R . U R IN E I.

G E N E R A L A A

Materiale ne cesare: Un vas curat (sau steril) in care se va colectiona urina, pe vas se inclee 1/ /lula cu datele bolnavului, sata si scopul examinarii. 1 Inpe de executie 1 , Instruirea bolnavului. Timpi de executie 1. Colectarea urinei se face in prima dimineata dupa intemarea bolnavului in spital, im edi at dupa somn. Fem eile isi vor elecua toaleta organelor genitale externe inaite de a colec ta urina. Vasul curat se da bolnavului seara, inainte de somn Nota Incalcatea cenntelor indica te poate duce la un rezultat incorect.

Colectarea, unnei.

1.

Colectarea urinei se face independent. Daca

este absoiut necesara colectarea urinei la lemeie in timpul menstruatiei, se va face to aleta intima si apoi cateterizarea vezicii urinare. 1 Expedierea analizei. 1. Se recom anda ca urina colectata sa fie expediata la laborator intr-un timp cit m ai scurl in decurs de 30 min. Cantitatea-10 0 -2 0 0 ml.

In caz de necesitate analiza generate

a urinei poate fi repetata peste fiecare

10 zile.

T E H N IC A N r.6 8
R E C O L T A R E A U R IN E I L A Materiale necesare: P R O B E L E F U N C T IO N A L E pe ele.pentru colectarea urinei, conservant,

Vase

curate

cu

etichete

(IwnwlOvhid sau timol sau cloroform)_______________________ 1 tupu de executie 1 Instructarea bol imvului. Timpi de executie Inaite de fiecare olectare a urinei se recoman da toaleta intima. Bolnavului i se da un vas cu rat si, in dependent a de tipul probei, Note

se expli

ca la ce ora ori in cit timp se coiecteaza urina. P ro b a K a k o v s c h i A d d is |, Colectarea urinei. Urina se coiecteaza in timp de 10 ore. D e exem plu bolnavul se va urina la ora neata la ora

22.00

si se va

abtme de la mictiuni in timpul noptii.iar dimi

8.00

se va colecta toata urina si

se va tnmite la labotator. Daca bolnavul nu se poate abtine do la mictiunile nocturne, atunci in vas se adauga conservant si se coiecteaza unna deja noaptea. S c o p u l cercetarii: num arul de leucocite, eritrocite si cilindn in urina. ( 63

)-

1.2 Pregalirea cazii: - cada spaiata si dezinfectata; - se introduce apa caida peste apa rece pentru a evita producere a de i/apon (cada se um ple p e jumatate); - se m asoara temperatura apei(trebuie sa lie 37-38 grad.C) 1 3 Pregatirea materialelor: - se aseza pe un scaun sapun, burete, cerceat sau prosop, lengerie curata, pieptene; 1.4 Pregatirea boinavuiui - este ajutat sa se dezbrace; - se protejeaza parul cu casca de baie; - boinavul este introdus cu precautie in cada, supraveghindu-i reactia. 1.5 Efectuarea baii: boinavul se spala sm gur sau este ajutat ( mai intii fata, apoi pe trunchi, giwioa penneala, m e m b re ); iu p a baie se clalesc tegumentele cu ajutorul dusului; - este ajutat sa iasa din baie.invelit cu cearceaf.sters - este ajutat sa se im braace cu lengena curata, halat, papuci, se piaptana; - este transportat in salon.

1.6

Reorgantzarea locului de munca:

- se string materialele folosite - se spala baia, se aereseste camera. 2. D U S 2.1 Daca starea boinavuiui nu permite sa i se faca baie igienica se face dus. - in cada se pune un scaunel pe care se aseaza boinavul - ei se spala sub dus in aceeasi ordine 2.2 Pentru asigurarea igienei personate a boinavuiui mobilizabil este de preferat dusul mobil, care da posibilitate boinavuiui sa stea nu numai in pozitie ortostatica, da r si in pozitie sezirida. A T E N T IE : In cazul in care boinavul prezinta in timpul baii tulburari circulatoni. stare generala alterata si nu poate fi ridicat din cada, se da drum ul de urgenta apei, sustinind capul bplnavului in afara. D upa scurgerea apei se acopera bolnavui, acordindu-i-se ajutorul necesar. 3. TO A LET A PARTIALA 3. Bolnavii in stare grea tree toaleta partiala. se sterg tegumentele cu un prosop inmuiat in solutie furacilina 1:5000, bicarbonat de natriu

2%

- in deosebi se sterg gianaeie , foseie a xiiare, cutele pielii.

T E H N IC A N r.8
C U R A T E N IA S I D E Z IN F E C T A R E A Z IL N IC A IN S A L A D E T R A T A M E N T E SI G E N E R A L A

Curatenia zilnica iri sala de tratamente este preventive, curatenia definitive, Odata pe saptamina se efectuiaza curatenia generala. S c o p : de a distruge agentii infectiosi pentru a impiedica raspindirea lor. Etape de executie 1. C U R A T E N IA P R E V E N T IV A Tipi de executie 1.1 Se efectuiaza inainte de a incepe ziua de lucru cu sol. de cloramina 1% sau var cloros 0.5% . 1.2 Se sterg toate suprafetele, obiectele, bancheta, pervazurile, apoi podelele. 1.3 Se tolosesc 2 vase: 2. C U R A T E N IA C U R EN TA

1 -pentru

suprafete, 2-pentru podea.

1.1 In timpul lucrului se string tam poane folosite. se sterg picaturile de singe cu sol. de cloramina 5%.

-C D

5. Se repetci succesiunea de miscari de 14-16 ori pe minut, capuIN victimei fiind mentmut in hiperextensre (la copii \ juui la nas"

20

insuflari pe minut) pina cind reapar

miscan respiratorii spontane sau pina se ajunge cu victima la spital. 6. Se efectueaza cind metoda gura la gura" nu e posibil do indeplinit (leziuni grave, secretii s. a.) 7. Cu mina stinga se apasa fruntea victimei pentru a efectua hiperextensia, iar cu mina dreapta se impinge barbia in sus, incalzindu-i gura. 8 Se inspira si se apiica gura pe nasul victimei, expirind aerul in plaminii victimei. 9. Se repeta succesiunea de miscari ca.ia. 5 i

1 luctuarea

masajului

1. Se apiica in treimea inferioara a stemului podul palmei nil mii stingi, cu degetele rasfirale in sus. 2. Se aseaza podul miinii drepte peste cea stinga in acelasi mod. 3. Se execute scurt, energic si ritmic, 60 compresiuni pe minut apasind sternul cu bratele intinse (cu toata greutatea corpului)' astfel incitsa se deprime cu

umdmc extern (lara intreiiiliiioa respiratiei 1

6-8

cm (al adult) spre coloana vertebrala.

4. Se lasa apoi sa revina toracele spontan la norm al fara a ridica miinile de pe sternul bolnavului. U bterva tii 1 n lv u lo r- 2:15 lulvutori - 1:15 Un singur salvator execute 2 insuflari succesive si 15 compresiuni cu inter val d e secunda. D oi salvatori etecueaza alternativ 5 compresiuni cardiace la fiecare insuflere de respiratie artificiela externa.

Sumnele eficienle resuscilatiei cardiorespiratorii: lustabilirea normala a culoarei pielii; - reducerea midriazei; - aparitia pulsului in artereie mari; rouparitia respiratiei spontane; urea la 60-70 mm H g (tensiunea sistolica) Nutu Daca paste 3 0 -4 0 min. de resuscitare cardio-respiralorie si tratament medicamentar nu apar *miuui du viata, incetam reanimarea. 1

T E H N IC A N r.7 0
D O C U M E N T A T J A M E D IC A IA Uticiimentaha medicaia in sectia de intemare. I f-ouid de observalie clinica (F 003-U) Hugistru de evidenta a bolnavilor intemati (F 001-U ) J Hogistru alfabetic (pentru birou de mformalie). I h icumentatia la poslul de arda. I Kugistiu de evidenta si consu/naie a narcoticilor. i Hogistru de evidenta a prescriptiilor medicale. ,l Huyistiu de evidenta a substantelor medicamentoase. 4 Hogistru de evidenta a medicamentelor toxice si draslice. ti Hogistru de evidenta pe primirea si predarea serviciilor. Ii f / de evidenta a bolnavilor. t Hogistru de internare si exterpare a bolnavilor. II Curtea de ratii alimentare. U Keyistru ce indica exploranle tunctionale,consultant,specialistilor mgusti. 10 Tormograma. I / , bonuri de trim Here.

DocumentbUi) in sala de tratament 1. Registru de control, al grupelor de binge, rezusul 2. Registry de evidenta de substitute a singetui. 3. Registry transtuziei de singe. 4. R egistry de evidenta a recoltarii singelui pe analizile biochimice. .. 5, f i e g(s(r^(cte evidenta a recoltarii singelui (la reactia Voserman). 6. R egistry de evidenta a perfuziilor intravenoase. 7. Registry de evidenta a seringelor, acelor, instrumentelor. 8. Registry de evidenta a substantelor m edicam entoase in soc.

9. Instrumentele pentru acordarea primului ajutor in soc anafilactic si pentru prelucraree' salii de tratament. 10. Tabela de folosire a antidotilor in caz de intoxicatii acute. 11. Notarea curatemei generate in sala de tratament D ocumentatia in policlinica. 1. Fisa d e policlinica a boinavilor. i 3. Fisa d e evidenta a dispensariilor. 4. A viza cte urgenta de chem are de statia epidemiologica. 5. Fisa d e tratrm eni balneo-sanitar. 6. Registry dt la policlinica. 7. B on d e trimitere la comisia de expertize m edicala a capacitatii de munca. vie nta :>oli avilor 2 Fisa de dezvoltare.a copiiior.

8.

Certificat.

9 Buletin. . Bon de deces.

1 1 . B on 13 .

de trimitere la laboratorul cu analize.

12. Bon statistic Estras din fisa de policlinica. 14. Fisa de evidenta. 15. Retete.

COIUTINUTUL:
IIH N IC A N r .l IIH N IC A N r .1 IIH N IC A N r .3 IIH N IC A N r .4 IIH N IC A N r .5 IIH N IC A N r . l IIH N IC A N r .7 IIHNICA N r . l IIH N IC A N r . l IIHNICA Nr.IB IIHNICA N r .11 IIHNICA Nr.ll: IIHNICA Nr.13 IIHNICA N r .14 IIHNICA N r .I S IIHNICA N r .1 t IIHNICA Nr.17 IIHNICA Nr.1l IIHNICA N r .I S IIHNICA Nr .2 0 IIHNICA Nr7 1 IIHNICA Nr.2 2 IIHNICA Nr.23 IIHNICA Nr.24 t l l N I C A N r .25 IIHNICA N r .2 1 IIHNICA Nr.2 7 IIHNICA Nr.21 IIHNICA N r .2 1 IIHNICA N r .I B IIHNICA Nr.I I IIHNICA Nr.32 IIHNICA Nr.13 IIINICA Nr 14 IIHNICA Nr.Si IIMICA N r.lt IIMICA N r .1 7 IIMICA Nr I I IIHNICA IIMICA IIHNICA ilM M A Nr Nr Nr Nr II 41 I 42 P R IP A K A R E A lO L B I II L O R B E Z IN F E C T A N T E B Z H A ll A I A B I A SI B E Z IN F E C T A R E A M IIN IL O R A S IX T E K IE I M E D IC A L E D E Z IN F E C T A R LA 1NC APER1LO B D IN B M ITA TILE I A N I I A R E D E Z IN F E C T A R E A O B IE C IE LD R DE IN C R U IR E A B O L N A V IL B B . EFE C T U A R E A D E P A B A Z IT A R II B B LN A V B IB I M A S B R IL E A N 1 R O P O M E FB IC E T D A L E T A P A R T IA L A Bl G EN E R A L A C U R A T E N IA I I B E Z IN F E C T A R E A Z IL N IC A >1 G E N E R A L A IN S A L A DE T R A T A M E N T E P R E G A T IR E A LO C U LU I DE LB CR U IN S A L A DE T R A T A M E N T E A C B P E R IIE A M E S E I SI T A V E I S T EB ILE P R E LB C R A R E A SI S T E R IL IZ A R E A S ER IN G ILB R SI A C ELB R A R A N JA R E A M A T E R IA LELO R SI IN S T R U M E N IF L B R IN C A S O L E T A SI P R E fiA T IR EA El PENTRB S TER ILIZA R E C B M P L E C T A R E A C H N DIC H DE FA R M A C IE P R IM IR E A . P A S T R A R E A . E V ID E N T A SI D IS T R IR U IR EA M E D IC A M E N T E L B R IN SECTIE A B M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L B R PE C A LE O R A L A . S U B L IN C B A L A . P E H C B 1 A N A SI PE S B P R A F A T A T EG U M E N T E LO R A B M IN IS 1 R A B E A M E D IC A M E N T E L B R PE C A LE P A R E N T E R A L A . M B N T A R E A S IR IN G II S T ER IL E . A S P IR A R E A M E B IC A M E N IU L B I D IN T IB IA SI F IA C B N I. D IZ B LV A H E A P E N IC IL IN E I II. PRB B A B IO LO EIC A LA A N T IB IO T IC E EFE C T B A R EA IN J E C T IE I IN T R A U EB M IC E I. E FE C T U A R E A IN J E C T IE I S H B C B T A N E . II. D B ZA R E A SI A D M IN IS T R A R E A IN S U LIN EI E lt C I U A R E A IN JE C T IIL O R IN T R A M B S C B LA R E EFEC T B A B EA IN JEC T I1LB B IN T R A V EN O A S E. P R EC A T IR EA N EC ES A R B LB I PEN T R U IN J E C T IA IN T B A V EN B A S A P R E C A T IR EA SI M B N T A R E A A P A R A T B LB I P E N T R B P E R F U Z IE A JU T B R U L D R C EN T IN S O C B I A N A F ILA C T IC D E ZB B A C A R EA SI IM B R A C A R E A B B LN A V B LB I IN P A T . S C N 1M B A R E A L E N C E R IE I. A D M IN IS T R A R E A P IC A T B R ILB R IN N A S . 8 . B R EC H I. T B LH S IR EA P A T B LB I FU N C T IB N A L SI A N E X E L E L H I. B ED A R E A P O Z IT IE I C B R E C T E . ' IN G R IJIR E A P IE L II, B B S E R V A R E A T EC B M E N T E LB B S I M B C B A S E IO R B B L N A V B L B I. P B B IIL A X IA SI T R A T A M E N T B L E S C A R ELO R B B S E B V A R EA I I N B T A B FA R E S P IR A T IE I M A S B B A R L A SI N B IA B E A P B L S B L U I. M A S U R A R E A . N O T A R E A . SI IN T E R P R E T A R E A T E N S IB N II A R T E R IA L E . A B M IN IS T R A R E A B X IG EN U LU I U M E ZIT M A IB B A R E A . N O T A R E A SI IN T E R P R E T A R E A T E M P IB A T B R II CB RPULB I IN G R IJIR E A B O LN A V II SK FEB R IL I IN F R IS O N . C R IZ A . L I Z A . IN T B C M IR E A FOII DE A L IM E N T A T IE Z ILN IC A A L IM E N T A T IA A C T IV A . P A S IV A I I A R T IF IC IA L A A B O L N A V IL B R . B B S E B V A R E A . M A IB B A R E A Si N B IA B E A B IB B E Z U . IN G B IJIR IL E IN IN T B X IC A T IIIE A C B T E . IN C R IJIB ILE BE B R G EN T A IN IN E C . S TB P O L C A B B IA C SI R E S P IR A T B R . IN G R IJIR I DE B R G EN T A IN M B S C A T U R I DE IN S E C T E I I S E R P I V E N IN O S I. IN G R IJIR I BE B B G E N IA IN IIP O T E M IE -

IIMICA Nr 41 C U LE G E R E A B A T E LB R N U R S IN G I I A P R E C IER EA L I B IIMICA Nr 44 A P H C A R E A TER M O TO R U LB I

IIMICA Nr.45 IIMICA Nr.4C


IIMICA N r 4 7 IIIWCA Nr.41 IIMICA Nr.41 IIMICA N r.il IIMICA Nr S I IIINICA Nr.62 IIHNICA N r .53 IIHNICA Nr.54 IIHNICA Nr .55 IIINICA N r . i t IIINICA N r .5 7 IIMICA Nr.51

A . A P L IC A R E A S IN A P IS M E L O R B . A P H C A R E A V E N T B Z E L B R A P L IC A R E A C O M PR ES E1 C A L B L . P R E G A T IR E A B B LN A V U LB 1 L A B BO NB B SCB PIE R E C B LA R EA S P B T EI PEN T B B E X A M E N U L BE LA B B R A T B R P R E G A T IR E A BE T O R A C E N T E ZA ELEC T R B C A R B IB G B A FIA R E C B LT A H E A S IN G ELU I D IN DEGET D E T E R M IN A R E A CRB PEI S IN B LLB I CB S ERUB I S T A N B A B T E . C B LE C T A R E A S IN G ELU I B IN V E N A P EN T B B P R B B E LE B IB C H IM IC E. P R E G A T IR E A P EN T B B H E M B IB A N S F U Z IE P R E G A T IR E A P EN T B U P U N C T IA S T E R N A L A . IN G R IJIR E A B O IN A V IL B R IN V O M A S P A L A T B R II C A S T B IC E. T EB N IC A S O N D A JB L B I G AS TRIC

= (

67

)=

UKNICA SP.5S rtHM ICA N r .1 0


T EH N IC A T EH N IC A ItlllltC A U IM C A U N N IC A If M IC A M r .1 1 N r.fc Z N r .8 3 N r . 4 lir JS Nr (I

I M N I C A S B N U A JB L U I B U I D I H A L R E C B LT A R E A M A T E K IILO R F E C A L E P E N I R U E X A M E N U L DE L A B IM A IO H C B LE C T A R E A FR B T FU LP I I N H 1 N 8 F A H IN C E . IN T R ID U C E R E A 1UKI1E0 I UE B A i t . C L IS M A E V A C IA T B A R E C L IS M A - SIFBM EFE C T U A R E A M IC R S C LIS M EI C A IE T E R U A R E A V E/IC II I I I N A R E L A F E M E I R t C IL T A R E A K R IN EI P E N IR U E X A M E N U L O E L A R f lR A lO R . A N A L IZ A B F N E R A L A A U R IN EI. R E C t L lA R E A V R IN E I L A P R B B ELE F U N C 1 1 0 N A L L M A S A J U L E X F E R N A L IN IM II S I R E S P I R A T IA A R T IF I C I A L A D IR E C T A ( R E f I S C I T A R E A C A R D IO k ES P IR A T O R IE ) B IC U M E N IA T I A M E D IC A LA

- 57 -
u 59 SB 61 61 62 63 63 64 65

T E I N IC A N r . 7 T E I N IC A N r . T E I N IC A N r . l t lirH M IC * N r . /

r'-

Alc&iuil d o profesorii caladrei de asistenja m edicaid: Ju rc a n u M. S irb u V. C o lubc iu c M. S a d o v s c h i N.