Universidad de Bucarest

Facultad de Lenguas y Literaturas Extranjeras

Departamento de Traducción e Interpretación

Trabajo de investigación sobre subtítulos audiovisuales del español al rumano

Profesor: Prof. Dr. Mioara Angheluță

Estudiante: Elena Iancu

Mayo 2023

1
Índice de contenido
Introducción ....................................................................................................................................................................3
El subtitulado: los aspectos tecnológicos y de lengua .................................................................................3
Aspectos tecnológicos ..............................................................................................................................................4
Aspectos lingüísticos ................................................................................................................................................5
Metodología .....................................................................................................................................................................7
Práctica ..............................................................................................................................................................................7
Conclusión ..................................................................................................................................................................... 55
BIBLIOGRAFÍA ....................................................................................................................................................... 56

2
Introducción

El subtitulado es una forma de traducción presente en la vida cotidiana y, en muchos casos,

absolutamente necesaria. Gracias a la ardua labor de los traductores que realizan estos subtítulos,
podemos disfrutar de películas extranjeras traducidas a nuestra lengua materna.
Pero, lamentablemente, a menudo solemos darlos por sentado, sin darnos cuenta de lo que
significan en realidad y de todo el esfuerzo que hay detrás de unas simples letras blancas
sincronizadas con el sonido en una pantalla.
Este trabajo de investigación pretende demostrar, mediante ejercicios teóricos y prácticos, las
limitaciones y el esfuerzo que supone el subtitulado.
Después de la parte teórica, en que he presentado algunos aspectos técnicos y lingüísticos que
condicionan a cualquier subtitulado, he hablado sobre el método de trabajo que elegí.
Naturalmente, el siguiente capítulo trata del aspecto práctico, es decir, mi propuesta de subtitular
del español al rumano un documental seleccionado de RTVE.

Al final, escribí algunas impresiones generales sobre el trabajo, así como sobre el modo en que
me influyó personalmente desde el punto de vista de la traducción.

3
El subtitulado: los aspectos tecnológicos y de lengua

Para que entendamos el tema lo mejor posible, es recomendable empezar con una definición del
concepto de subtitulado. Díaz Cintas (2012:108) define el subtitulado de esta manera:
El subtitulado se puede definir como una práctica lingüística que consiste en ofrecer,

generalmente en la parte inferior de la pantalla, un texto escrito que pretende dar

cuenta de los diálogos de los actores así como de aquellos elementos discursivos

que forman parte de la fotografía (carteles, pintadas, leyendas, pancartas…) o la

pista sonora (canciones).

Es decir, el subtitulado es otra rama de la traducción, habitual y esencial en nuestra vida

cotidiana, que ayuda generalmente a descodificar películas de una lengua extranjera a la lengua
materna.

En comparación con la traducción de un cuerpo de texto, la carga de trabajo del traductor

puede parecer más fácil cuando se trata de subtitulación. Pero a diferencia de la traducción
tradicional, el subtitulado impone algunas limitaciones espaciales, temporales y lingüísticas.

Usualmente, en el caso de una traducción de un texto como un artículo o una novela, el

trabajo del traductor no está limitado por un número determinado de palabras o caracteres. Es
libre de desenvolverse como quiera dentro de los confines estilísticos del texto escrito, que son
muchos más flexibles. Además, el texto no requiere tanto refinamiento y adaptaciones porque ya
está escrito. En cambio, cuando hablamos de un discurso oral traducido a la escritura, como en el
caso del subtitulado, hay ciertas incoherencias o pausas en el habla que hay que remediar para
conservar la cohesión del texto.

A continuación, voy a enumerar algunos aspectos teóricos y técnicos que hay que tener en
cuenta en lo que respecta al subtitulado.

Aspectos tecnológicos

a) Consideraciones espaciales
Aquí se trata de la colocación del texto en relación al video y el número máximo de
caracteres y líneas que debe tener un subtitulado para poder ser leído fácilmente.

4
 En lo que respecta al número máximo de caracteres de un subtitulado, este norma varia de
país a país y también del tipo de video. Por ejemplo, en español, la más común límite de
caracteres por línea es 36. Pero, en el caso de una película que está en la pantalla de un cine, se
puede llegar hasta 40 caracteres por línea. También hay países que aceptan 40 caracteres por
línea en cualquier situación, como Rumanía. A pesar de estos detalles, hay algunas normas
generales que deben seguir cualquier subtitulado correcto, independientemente del idioma.

En primer lugar, el subtitulado tiene que estar siempre en la parte inferior de la pantalla para
no obstruir la imagen. Además, los subtítulos no deben tener más de dos líneas, ya que ocuparían
demasiado espacio en la pantalla y serían más difíciles de leer.

En segundo lugar, si se trata de dos o más personas están hablando, entre las dos líneas, cada
una va a un personaje diferente, según el orden del habla. Un subtitulado debe ser sobre todo
comprensible y fácil de leer, por este motivo se adapta al tipo de película, manera de habla de los
actores, etcétera.

b) Consideraciones temporales
Quizá el aspecto más difícil del subtitulado es tener en cuenta las limitaciones temporales.
Estos se tratan del ritmo de lectura y del montaje cinematográfico (Carillo Darancet
2014:37).
Los subtítulos deben estar en la pantalla solo algunos segundos, es decir unos tres
segundos para los de una línea y seis para los de dos líneas. Es muy importante sincronizar
los subtítulos con el diálogo para que el espectador no se pierda información esencial del
video.
Además, el subtítulo no debe durar más de seis segundos porque, en caso contrario, el
espectador tendrá la tentación de releer y perderá la concentración. Pero al mismo tiempo,
su duración ha de ser de al menos un segundo, para que haya tiempo suficiente para leer.

Aspectos lingüísticos

Junto a lo anterior, el traductor se encuentra con otro obstáculo al subtitular: el hecho

de que el texto original no pueda ser reproducido íntegramente en la lengua destino, con
su sentido completo.

5
 Por esta razón, hay que emplear algunos procedimientos que sirven para cortar y
modificar el texto sin perder mucho del sentido original: la selección, la omisión, la
reducción y la condensación. De este modo, las ideas se expresan de la forma más sucinta
posible, sin perder el sentido y dando también naturalidad al texto traducido.
El subtitulado es un texto fragmentado, no solo por las limitaciones que he
mencionado, sino también por las pausas que ocurren en un discurso oral. El objetivo del
traductor es construir el texto de forma que sea coherente y el espectador pueda ver la
conexión entre las frases y las imágenes.
Debido a estas consideraciones, muchos especialistas opinan que los subtítulos son una
adaptación del texto, no una traducción.

6
 Metodología

En este trabajo de investigación, he optado por combinar las nociones teóricas con la práctica.
Por lo tanto, he elegido un documental español del sitio en línea RTVE, La maleta mexicana, y
lo he subtitulado en rumano. He utilizado una tabla de tres columnas. En la primera columna
están los subtítulos originales en español. En la segunda columna está mi propuesta de subtítulos,
y en la última mis comentarios sobre la traducción. Los subtítulos que he comentado están
subrayados en gris.

Práctica

El documental de RTVE trata sobre la Guerra Civil española y el trabajo de tres fotógrafos que
lo habían documentado. El título del documental es La maleta mexicana, o Valiza mexicană en
rumano.

Subtítulos en español Subtítulos en rumano Observaciones

Las voces y las imágenes del pasado se A la traducción de

unen con las del presente para impedir el esta cita, me pareció
„Vocile și imaginile trecutului
olvido. Pero estas voces e imágenes adecuado reemplazar
se unesc cu cele ale prezentului
también sirven para recordar la cobardía de la palabra impunidad
pentru a ne împiedica să uităm.
los que nada hicieron cuando se de español con una
Dar aceste voci și imagini servesc
cometieron crímenes atroces, los que estructura gramatical
și spre a ne aminti de lașitatea
permitieron la impunidad de los culpables en rumano, a scăpa
celor care n-au făcut nimic
y los que, ahora, continúan indiferentes fără de pedeapsă.
când s-au comis crime atroce,
ante el desamparo de las víctimas. Aunque impunidad
celor care au permis vinovaților
Baltasar Garzón puede trasladarse
să scape fără de pedeapsă și celor care,
como impunitate en
acum, rămân indiferenți
rumano, creo que
în fața neputinței victimelor.”
esta palabra es un
Baltasar Garzón
poco especializada.
De este modo, la

7

Décadas después de la Guerra Civil
española, estaba prohibido mirar hacia el
pasado. Hoy en día, una nueva generación
se está haciendo preguntas y muchos de los
secretos más dolorosos de España están
saliendo a la luz.
En 2007, tres cajas con más de 4.500
negativos, popularmente conocidos como
la „Maleta Mexicana”, fueron recuperadas
de un armario por Trisha Ziff en la Ciudad
de México, en colaboración con The
International Center of Photography,
Nueva York.
Estas fotografías fueron tomadas
durante la Guerra Civil española por tres
amigos cuyas imágenes se han convertido
en iconos del siglo XX: Robert Capa,
David Seymour „Chim” y Gerda Taro.
Estas fotografías, en su mayoría
desconocidas, permanecieron perdidas
durante 70 años.
modulación ayuda a
simplificar la frase
para que cualquier
persona la
entendiera.
La decenii întregi după
Războiul Civil spaniol,
este interzisă cercetarea trecutului.
În zilele noastre,
o nouă generație își pune întrebări,
iar multe dintre secretele
cele mai dureroase ale Spaniei
ies la lumină.
În 2007,
au fost recuperate trei cutii
cu peste 4.500 de fotografii dintr-un
șifonier,
cunoscute drept „valiza mexicană”,
de către Trisha Ziff în Ciudad de México
în colaborare cu
The International Center of Photography,
New York.
Aceste fotografii au fost făcute
în timpul Războiului Civil spaniol
de către trei prieteni
ale căror imagini
au devenit simbolice pentru secolul XX:
Robert Capa, David Seymour „Chim”
8

EXCAVANDO EN LA MEMORIA:
LA MALETA MEXICANA
Y OTRAS HISTORIAS
FRANCES TORRES (ARTISTA): El
hecho histórico más importante de mi vida
es un acontecimiento que no he vivido
por experiencia directa.
Soy un resultado directo de la Guerra
Civil española,
aunque nací años después.
Ha condicionado mi vida,
me ha hecho quien soy.
Todo lo que he hecho
ha estado condicionado por la Guerra
Civil española,
en cierto modo.
MAURICIO MAILLE (FUNDACIÓN
TELEVISA): „ La maleta mexicana”
concentra la memoria
más allá, digamos, de las imágenes que
tomó Capa;
lo que nosotros en México tenemos la
oportunidad
și Gerda Taro.
Aceste fotografii,
dintre care multe sunt necunoscute,
au fost de negăsit timp de 70 de ani.
DEZGROPAREA AMINTIRILOR:
VALIZA MEXICANĂ
ȘI ALTE ISTORISIRI
FRANCESC TORRES (ARTIST): Cel En este caso,
mai important fapt istoric din viața mea traduje por
este un eveniment pe care nu l-am trăit pe experiencia directa
propria piele. por la expresión del
Sunt un rezultat direct al Războiului Civil rumano pe propria
spaniol, piele porque la
Chiar dacă m-am născut la ani după traducción palabra-
acesta. por-palabra sería
Mi-a condiționat viața, forzada.
M-a făcut cine sunt.
Tot ce am făcut în viața mea
A fost condiționat într-un fel sau altul
De Războiul Civil spaniol.
MAURICIO MAILLE Aquí tenemos un
(GRUPUL TELEVISA): ejemplo claro de
„Valiza mexicană” discurso hablado
ne trezește amintiri dincolo de pozele que, cuando está
lui Capa, să spunem; escrito o traducido
noi, în Mexic, am avut ocazia să palabra por palabra,
înțelegem. pierde su coherencia.
9
porque forma parte de nuestra historia,
de entender eso.
De entender lo que está más allá de las
imágenes.
Esa memoria que trasciende lo que
sucede detrás
y en un negativo.
Hay una memoria emocional que está en
la maleta,
que pertenece más a México como un
país que abrió sus puertas
a esta generación de españoles que
vinieron a México.
Justamente,
este trabajo de Gerda Taro, David
Seymour y Robert Capa
Nos está hablando del deseo de
preservar algo en el tiempo.
Y la ruta que siguió que es la ruta del
exilio,
Creo que nos habla de lo que fue, en
buena medida,
El siglo XX y sus convulsiones.
Yo creo que la sensación que se tiene
es:
No encontramos algo o no solamente
encontramos algo,
Sino, he aquí la resurrección de toda una
época.
Să înțelegem ce s-a petrecut De este modo, tuve
dincolo de imagini, que adaptar un poco
pentru că face parte la frase y solamente
din istoria noastră. extraer la idea
Să înțelegem această amintire principal,
care transcende transformándola en
ceea ce se întâmplă într-un negativ. lo que sonaría lo más
În valiză se află o amintire emoționantă, natural en rumano.
mai degrabă a Mexicului
drept țara care și-a deschis porțile
acestei generații de spanioli
care au fugit într-acolo.
Mai bine spus,
munca Gerdei Taro, a lui David Seymour
și Robert Capa
ne vorbește despre dorința
de a conserva ceva în timp.
Iar drumul pe care l-a urmat,
cel al exilului,
cred că ne vorbește despre ce a fost,
în mare parte,
secolul XX și tulburările sale.
Sunt de părere că
nu putem pur și simplu
să găsim ceva,
fără să readucem la viață
o întreagă epocă.
10
 FOSA COMÚN
RUBIELOS DE MORA
CONCHI ESTEBAN VIVAS
(FAMILIAR DEL
SOLDADO DESAPARECIDO): Yo
estoy aquí porque tengo a mi abuelo, ahí,
en la fosa…
entonces… pues eso…
quería conseguir dignificarlo
o encontrar el sitio,
y, a poder ser, pues…
exhumarlo, claro.
Solo tengo una foto, pero que no es de
cuando la guerra;
es una foto de cuando hizo la mili.
Y luego, sí que tengo una foto de
cuando se casó con mi abuela,
que esa, además, la pedí yo, para mí…
y es lo único que tenemos de él, no
tenemos más.
Él tiene una hermana que todavía vive
GROAPĂ COMUNĂ Creo que para el
RUBIELOS DE MORA (SPANIA) espectador rumano,
no está tan claro
dónde está Rubielos
de Mora y he
decidido poner
Spania entre
paréntesis. Tuve que
tener en cuenta la
pragmática del
destinatario.
CONCHI ESTEBAN VIVAS
(RUDĂ A SOLDATULUI DISPĂRUT):
Mă aflu aici pentru că
bunicul meu este îngropat acolo…
prin urmare…
Aș vrea să reușesc să-i ofer demnitate
sau să îi găsesc locul de veci,
și, în cazul în care-l găsesc, atunci…
să-l exhumez, normal.
Am o singură fotografie,
dar nu e din timpul războiului;
e o poză din armată.
Și normal că am o poză de când
s-a însurat cu bunica mea,
poză pe care i-am cerut-o bunicii,
ca să o am pentru mine…
Este singurul lucru
care ne-a mai rămas de la el,
nu avem nimic mai mult.
11
 y es la que me ha contado cosas de él
porque nadie quería hablar,
de mi familia, nadie contaba nada.
ANTHONY L. GEIST (PROFESOR
DE ESTUDIOS HISPÁNICOS): Todas las
familias españolas tienen una relación
directa con la guerra.
Un abuelo, un bisabuelo…
que de una manera u otra participó en la
Guerra Civil.
La guerra hoy, 70 años después,
sigue siendo una herida abierta
que despierta pasiones sorprendentes en
ambos bandos;
tanto en el de la derecha como en el de
la izquierda.
Mi abuelo tiene 90 años,
nunca nos ha hablado de la Guerra
Civil.
Cuando estuve en España, en
Navidades, le pregunté:
„¿Te importaría hablarme sobre la
Guerra Civil?”
Y al hablar de aquellos hechos se echó a
llorar.
Are o soră care încă trăiește
Și ea e cea care mi-a povestit
lucruri despre el pentru că,
din familia mea,
nimeni nu voia să vorbească,
nimeni nu povestea nimic.
ANTHONY L. GEIST (PROFESOR DE Aquí, hice una
STUDII HISPANICE): adaptación, porque
Toate familiile spaniole en rumano, la
au o legătură directă cu războiul. palabra pasiuni en
Un bunic, un străbunic… este contexto sería
care, într-un fel sau altul, un poco inadecuada.
a participat la Războiul Civil.
Războiul astăzi, 70 de ani mai târziu,
încă este o rană deschisă
care trezește o îndârjire surpinzătoare
în ambele tabere;
Atât în rândul celor de dreapta,
cât și în al celor de stânga.
Bunicul meu are 90 de ani,
și niciodată nu ne-a vorbit
despre Războiul Civil.
Când m-am dus în Spania,
de Crăciun, l-am întrebat:
„Ai vrea să-mi povestești
de Războiul Civil?”
Și când a început să vorbească
despre acele întâmplări,
12
 Es increíble que nunca nos hubiera
hablado de eso
y que los sentimientos sean tan
profundos
cuando hablaba de cosas que ocurrieron
hace 60 años.
Es muy típico en España el no saber
nada de la Guerra Civil;
pero es verdad que también, como antes
te decía,
esta nueva generación está intentando
saber
lo que no les han enseñado en la
escuela.
Yo he aprendido mucho más sobre la
Guerra Civil española
fuera de Cataluña y de España,
he aprendido mucho más, estando en
México,
que cuando estaba en Cataluña.
Nuestro país no quiere que nosotros
conozcamos nuestro pasado.
Y esto es triste, la verdad.
Yo creo que lo que de verdad es
importante, que no dicen,
es lo que de verdad vivía la gente
que eso no se sabe en los libros de
Historia,
a izbucnit în lacrimi.
Este incredibil că nu ne-a vorbit
niciodată despre asta
și că totuși, sentimentele lui
erau atât de profunde
atunci când vorbea de ce s-a întâmplat
cu 60 de ani în urmă.
În Spania, este normal să nu știi nimic
despre Războiul Civil;
dar e adevărat și că,
după cum îți spuneam și mai înainte,
generația aceasta nouă
încearcă să afle lucruri
pe care nu le-au învățat la școală.
Am învățat mult mai multe
despre Războiul Civil spaniol
În afara Cataloniei și a Spaniei,
Am învățat mult mai multe în Mexic
decât atunci când stăteam în Catalonia.
Țara noastră nu vrea ca noi
să ne cunoaștem trecutul.
Și drept să vă spun, e trist.
Eu cred că ceea ce este
cu adevărat important,
și ceea ce nu ne spun,
este ceea ce au trăit
cu adevărat oamenii,
13
eso, creo que es más de la gente mayor,
de la calle.
EMILIANA CLARACO
(EXILIADA ESPAÑOLA):
Las cosas que pasó uno y de los
bombardeos y todo eso,
lo tienen que saber…
que no fue… mi juventud no fue tan
fácil.
LLUÍS MARTÍ BIELSA
(VETERANO DE
LA GUERRA CIVIL ESPAÑOLA):
Yo, a los 15 años, ya tenía un fúsil
asignado a mi nombre.
Y con él terminé la guerra.
Dormía con el fúsil, comía con el fúsil,
el fúsil me acompañaba a todas las
partes.
NATIVIDAD PERAL
(REFUGIADA ESPAÑOLA):
Me ha quedado un recuerdo imborrable.
Me dicen: „Tienes que olvidarlo,
no se puede recordar siempre lo
mismo.”
Pero yo no podré olvidarlo hasta que me
muera.
iar despre asta nu citești
în cărțile de istorie.
Cred că mai degrabă afli
de la oamenii bătrâni, de pe stradă.
EMILIANA CLARACO
(EXILATĂ SPANIOLĂ):
Tot ce s-a întâmplat,
bombardamentele, absolut tot,
Sunt lucruri pe care trebuie să le știe.
Trebuie să știe că…
tinerețea mea nu a fost
chiar atât de ușoară.
LLUÍS MARTÍ BIELSA (VETERAN
AL
RĂZBOIULUI CIVIL SPANIOL):
La 15 ani, deja țineam pușca în mână,
și cu ea am terminat războiul.
Dormeam cu pușca lângă mine,
mâncam cu pușca…
O aveam cu mine peste tot.
NATIVIDAD PERAL Aquí me pareció
(REFUGIATĂ SPANIOLĂ): importante
Mi-a rămas imprimată în minte mencionar en
o amintire de neșters. rumano la palabra
Mi-au spus: război para aclarar la
„Trebuie să uiți de război, oración. En español
nu se poate să-ți aduci aminte mereu tiene sentido por sí
aceleași întâmplări.” mismo, pero en
14
 Hasta que me muera, no podré Dar eu n-o să-l pot uita până mor. rumano, decir
olvidarlo. Până mor, n-am să-l pot uita. solamente Trebuie să
îl uiți sería un poco
ambiguo.

BRIAN WALLIS BRIAN WALLIS Me pareció un

(CURADOR EN JEFE, ICP):
Son hechos que ocurrieron
hace 75 u 80 años.
No hace tanto tiempo.
La gente todavía tiene sentimientos
apasionados respecto a esta cuestión.
En España,
la gente tiene interés personal por
muchas de estas imágenes.
Para ellos son su historia.
Hay muchos puntos sensibles en esta
“maleta mexicana”.
(CURATOR-ȘEF, ICP):
Sunt fapte care s-au întâmplat
acum 75 sau 80 de ani.
N-a trecut chiar atât de mult timp.
Oamenii încă sunt înflăcărați
când vine vorba de război.
În Spania,
aceste fotografii reprezintă
un interes personal pentru oameni.
Pentru ei, sunt istoria lor.
„Valiza mexicană” atinge
multe corzi sensibile.
modo mucho más
fácil de expresar lo
que el orador quería
decir utilizando una
expresión en
rumano. La
semántica de las dos
frases es la misma,
pero expresada de
manera diferente.

CENTRO INTERNACIONAL DE CENTRUL INTERNAȚIONAL DE

FOTOGRAFÍA FOTOGRAFIE

CORNELL CAPA CORNELL CAPA

(FUNDADOR DEL ICP) (FONDATORUL ICP)

ROBERT PLEDGE ROBERT PLEDGE

(DIRECTOR CONTACT PRESS
IMAGES):
Cornell era un hombre decidido y
comprometido,
una persona completamente consagrada
a su hermano, a la obra de su hermano,
(DIRECTOR CONTACT PRESS
IMAGES):
Cornell era un om hotărât și dedicat,
o persoană complet dedicată
fratelui său și muncii sale,
patrimoniului lui Robert Capa.

15
 al legado de Robert Capa.
Y canalizó toda su energía y todo lo que
hizo en la vida
hacia este objetivo.
Los negativos estuvieron perdidos
durante años.
Cornell había intentado buscarlos en
América del Sur,
quizás estaban allí, pero no existían
pistas claras.
ANNA WINAND (ASISTENTE
EJECUTIVA DE CORNELL CAPA):
Cornell lo escribió en una revista francesa
llamada „Photo”.
Ayer la busqué, pero no la encontré.
Decía que existía una maleta con
aquellas fotografías
y pedía que si alguien sabía algo se
pusiera en contacto con él.
Eso fue en 1979…
Y nadie nos dijo nada.
Un día „Koncas” y Phil Block
empezaron a hablar sobre esta maleta.
Și-a canalizat toată energia
și tot ce a făcut în viață
în acest scop.
Negativele au fost de negăsit
timp de ani de zile.
Cornell încercase să le caute
prin America de Sud,
puteau fi acolo,
dar nu existau piste clare.
ANNA WINAND (ASISTENTUL En rumano, decir
EXECUTIV AL LUI CORNELL CAPA): a scris într-o revistă
Cornell și-a publicat căutarea (…) no tendría
într-o revistă franțuzească exactamente el
numită „Photo”. mismo sentido como
Ieri am căutat-o, dar n-am găsit-o. en el español. Pensé
Spunea că există o valiză que sería mejor
care conține acele fotografii especificar que
și cerea ca, dacă cineva știe ceva, Cornell publicó un
să-l contacteze. anuncio sobre su
Asta se întâmpla în 1979… búsqueda en la
Și n-am primit niciun răspuns. revista para eliminar
la posibilidad de que
el espectador pudiera
pensar que p. ej.
Cornell era el editor
de esta revista.
Într-o zi,
„Koncas” și Phil Block au început
16
 Ellos sabían que existía,
pero tenían grandes dificultades para
localizarla;
no conseguían entrar en contacto con la
persona
que tenía aquella maleta en su poder.
¿De qué son estas fotografías?
¿Que hay en ellas?
¿Qué significa?
¿Qué cosas nuevas nos dicen estos
negativos
De la obra de estos tres fotógrafos o
cómo crearon esa obra?
¿Qué información histórica contienen
estos negativos?
La Guerra Civil española
fue una especie de preludio de la II
Guerra Mundial.
Marcó el inicio de muchos conflictos,
era la punta de lanza de la guerra contra
el fascismo
y aquí vemos a tres jóvenes fotógrafos
intrépidos
intentando dar su punto de vista
de los que les parecía la primera línea
del conflicto,
en aquel momento…,
en 1936.
LORNA ARROYO (FOTÓGRAFA):
să vorbească de această valiză.
Ei știau că există,
dar le era greu să o găsească;
nu reușeau să intre în contact
cu persoana care deținea acea valiză.
Ce reprezintă aceste fotografii?
Ce se află în ele?
Ce înseamnă?
Ce lucruri noi ne spun aceste negative
despre opera acestor trei fotografi
sau despre cum au creat-o?
Ce informație istorică ascund
aceste negative?
Războiul Civil spaniol
a fost un fel de preludiu
pentru al Doilea Război Mondial.
A marcat începutul multor conflicte,
a fost rampa de lansare
a războiului contra fascismului.
Și iată trei fotografi
tineri și neînfricați,
care încearcă să își împărtășească
punctul de vedere
asupra a ceea ce li se părea a fi
prima linie a conflictului,
atunci…
în 1936.
LORNA ARROYO (FOTOGRAF): Aquí tuve que
17
El fotoperiodista, como lo conocemos
hoy,
el corresponsal de la guerra,
estamos acostumbrados a que sea una
persona
que es fotógrafo que viaja a un país
extranjero a documentar.
Pero es en la Guerra Civil española
cuando empieza a suceder eso.
Cuando viene Gerda,
cuando viene Capa,
y viene Chim, que son extranjeros,
y vienen a la Guerra Civil española.
Todo es nuevo en ese contexto.
Entonces, cada uno hace lo que puede y
crean un estilo…
y sin pretenderlo.
JUAN VILLORO (ESCRITOR):
Robert Capa se volvió archifamoso por
la frase de:
„Si la fotografía no funciona,
es que no estás suficientemente cerca.”
Él se caracterizaba por fotografiar con
enorme riesgo
y producir imágenes
con un grado de proximidad y realismo
extraordinarios.
Bueno, Capa es una especie de „Indiana
Jones” de la fotografía.
Es un hombre sumamente divertido,
Pe fotojurnalist, așa cum îl știm astăzi, hacer algunas
corespondentul războiului, adaptaciones de
suntem obișnuiți să-l privim sintaxis para que la
ca fiind un fotograf de meserie oración suene lo más
care călătorește într-o țară străină natural posible en
pentru a documenta rumano.
evenimentele de acolo.
Dar abia în timpul
Războiului Civil spaniol
a început să se practice.
Când vin Gerda, Capa, Chim,
care sunt străini,
în mijlocul Războiului Civil spaniol.
Totul este nou în acest context.
Atunci, fiecare dintre ei
face tot ce poate și creează un stil…
fără a se preface.
JUAN VILLORO (SCRIITOR): La traducción
Robert Capa a ajuns faimos literal del español al
pentru următoarea frază: rumano sería
„Dacă nu-ți ies pozele, ambigua. He optado
înseamnă că nu te afli por utilizar una
destul de aproape.” expresión coloquial
Era tipic pentru el să facă fotografii en rumano para
în situații de risc major transmitir lo mejor
și să producă imagini posible el significado
cu un grad de proximitate pretendido por el
și realism extraordinar. orador.
În fine, Capa este un fel de
„Indiana Jones” al fotografiei.
18
 simpático…
que se inventó a sí mismo;
era un chico húngaro, de barrio, que
llegó a encumbrarse como:
„el gran exponente de la fotografía
mundial”.
CYNTHIA YOUNG (CURATOR ICP):
Capa y „Chim” trabajaban por su cuenta y
fueron a España,
nadie los envió allí, fueron por propia
voluntad.
Ellos estaban convencidos
de que la Guerra Civil española debía
contar con su participación,
tenían que luchar con sus cámaras
básicamente,
y hacer fotos para la prensa
internacional,
para ganar apoyo y entusiasmo en la
lucha contra el fascismo.
FRENTE POPULAR
SEBASTIAN FABER (SPECIALIST
ÎN RĂZBOIUL CIVIL SPANIOL):
Cuando estalló la Guerra Civil en España,
el mundo entero se dio cuenta
de lo que en realidad
estaba en juego en aquella lucha.
La gente sabía que el resultado
decidiría el destino del resto del mundo.
E un bărbat foarte amuzant, atrăgător…
care s-a inventat pe el însuși;
era un băiat ungur, de cartier,
care rămas în istorie ca fiind
„Marele exponent
al fotografiei mondiale.”
CYNTHIA YOUNG (CURATOR ICP):
Capa și „Chim” lucrau pe cont propriu
și au mers în Spania de bunăvoie,
nu i-a trimis nimeni acolo.
Erau convinși de faptul că
Războiul Civil spaniol
depindea de participarea lor,
că trebuiau să lupte cu
aparatele lor de fotografiat, practic,
și să facă poze
pentru presa internațională,
pentru a câștiga sprijin și entuziasm
în lupta împotriva fascismului.
FRONTUL POPULAR
SEBASTIAN FABER (SPECIALIST ÎN Aquí tenemos un
RĂZBOIUL CIVIL SPANIOL): caso de equivalencia
Când a izbucnit Războiul Civil semántica entre las
în Spania, dos expresiones.
întreaga lume și-a dat seama
care era, de fapt, miza acelei bătălii.
Oamenii știau că rezultatul
avea să decidă destinul întregii lumi.
19
 Existía aquel convencimiento,
la idea de que si el fascismo ganaba en
España,
conquistaría el resto del mundo.
Los periodistas iban allí porque allí los
enviaban,
pero muchos fueron porque se sentían
implicados en la lucha.
Sentían que lo que se dirimía era
importante para ellos,
porque también tenían sus ideas
políticas
y un deber como ciudadanos.
Estas imágenes ya no son de Capa,
no son imágenes tomadas por un
extranjero que llega aquí,
pasa un tiempo y luego se marcha,
sino que definen, iconográficamente,
una buena parte de lo que fue la guerra.
BEN SHNEIDERMAN (SOBRINO DE
DAVID „CHIM” SEYMOUR):
Aquellos hombres creían que las fotos
podían cambiar el mundo,
y lo más sorprendente es que, en
ocasiones, lo consiguieron.
Las fotos que tomaron, cambiaron lo
que ocurría en el mundo,
tuvieron un impacto enorme,
se imprimieron en todas partes,
Exista acea convingere, ideea că
dacă fascismul câștiga în Spania,
avea să cucerească restul lumii.
Ziariștii mergeau acolo
pentru că erau trimiși,
dar mulți s-au dus
pentru că se simțeau implicați în luptă.
Simțeau că miza
era importantă pentru ei,
pentru că și ei aveau
ideile lor politice
și datoria lor de cetățeni.
Aceste imagini nu mai sunt ale lui Capa,
nu sunt fotografiile făcute
de un străin care a venit aici,
a stat o perioadă și apoi a plecat,
ci definesc, iconografic,
o bună parte din ceea ce a fost războiul.
BEN SHNEIDERMAN (NEPOTUL LUI
DAVID „CHIM” SEYMOUR):
Acei bărbați credeau că
pozele lor pot schimba lumea,
și culmea e că, uneori, au și reușit.
Fotografiile pe care le-au făcut
au schimbat ce se întâmpla în lume,
au avut un impact enorm,
au fost tipărite peste tot,
iar în acea epocă, au produs
20
incluso, en aquella época, produjeron un
fuerte impacto.
El enfoque de la fotografía bélica no
existía antes de Robert Capa.
Fue la idea de unos fotógrafos
independientes,
situados entre bambalinas, fotografiando
combates reales,
situados en las trincheras, con los
soldados…
!qué locura!
Todo aquello formaba parte de lo que
inventó Robert Capa.
Eran fotografías tomadas sobre la
marcha,
improvisadamente.
Estos fotógrafos eran muy jóvenes, eran
unos muchachos,
tenían 22, 23, 24 años…
no tenían mucho dinero, ni apoyo de sus
editores.
Muy a menudo,
convencían a las tropas para que los
dejaran moverse entre ellas,
trabajando codo a codo con los soldados
de la infantería.
Hay un cierto componente de guerrilla
en la manera cómo tomaban las fotos.
Ellos estaban en el frente,
un impact puternic.
Conceptul de fotografie de război
nu a existat înainte de Robert Capa.
A fost ideea unor
fotografi independenți,
care pozau bătălii reale din culise,
aflați în tranșee, cu soldații…
Ce nebunie!
Toate aceste lucruri făceau parte
din ceea ce a inventat Robert Capa.
Erau fotografii făcute din mers,
Improvizate.
Acești fotografi erau foarte tineri,
niște puștani,
Aveau 22, 23, 24 de ani…
Nu aveau mulți bani,
nici sprijin din partea editorilor.
Foarte des,
convingeau trupele să îi lase
să treacă dintr-o parte în cealaltă,
muncind cot la cot
cu soldații infanteriei.
Există un anume aer de gherilă
în maniera în care făceau pozele.
Ei erau în primele rânduri,
21
 donde sabían que se encontraba la
historia,
allí sabían que iban a conseguir la foto.
Eso era, precisamente, lo que querían
publicar las revistas.
UNA HORA DE ASALTO
La gente, en aquél momento, decía que
Gerda Taro estaba algo loca
porque corría por las batallas
mientras disparaban para conseguir
mejores fotos.
Hasta entonces, aquello era algo
inaudito.
Si miramos la historia de la fotografía
bélica,
lo que se hacía, hasta entonces,
eran fotografías
de los momentos anteriores a la batalla
o posteriores,
pero no de la propia batalla.
PEDRO CORRAL (HISTORIADOR):
Verdaderamente, las fotos te aportan
historia,
una historia pero a ras de suelo,
la que vive el hombre que está en
combate,
con el corazón a mil latidos por
segundo,
pensando quizá en todo lo que deja
unde știau că se scrie istoria,
acolo știau că aveau să le iasă pozele.
Acolo se afla exact ceea
ce voiau să publice ziarele.
ORA DE ASALT
Oamenii, la acea vreme, spuneau că
Gerda Taro e țăcănită
pentru că se afla pe front
în timp ce se trăgea,
încercând să obțină fotografii mai bune.
Până atunci, așa ceva
fusese nemaiîntâlnit.
Dacă ne uităm la istoria
fotografiei de război,
ceea ce se făcuse până atunci
erau fotografii
de dinainte sau de după luptă,
dar nu din timpul luptei propriu-zise.
PEDRO CORRAL (ISTORIC):
De fapt, fotografiile aduc cu sine
istorie,
Dar o istorie dură,
Cea pe care o trăiește
omul aflat în luptă,
cu inima bătându-i
de mii de ori pe secundă,
gândindu-se, poate
22
 atrás,
si ese día va a sobrevivir,
si ese día va a ser el último.
Me fascinaron las fotografías de Gerda
Taro,
porque llegan, en el fondo, a lo más
profundo de este episodio;
como a lo más profundo de toda la
guerra.
SUSAN MEISELAS (FOTÓGRAFA):
Hay una gran fragmentación,
se captura muy poco de lo que pasa
y no es solo por la naturaleza de la
fotografía o el cine.
Es una parte tan pequeña del todo…
hay tantas capas detrás de cualquier
momento que se pueda capturar…
¿Cómo te diriges a la injusticia?
¿Cómo documentas las condiciones?
En una situación así,
la dificultad está en llegar a entender
la naturaleza de las tensiones.
¿Cómo un forastero puede ser sensible a
las sutilezas de lo que ocurre,
sin perder la idea global?
El pueblo contra la dictadura es una
construcción muy simple,
pero en este marco,
no es solo una posición ideológica lo
que uno tiene;
la tot ce lasă în urmă,
dacă supraviețuiește zilei,
sau dacă, dimpotrivă,
va fi ultima sa zi.
M-au fascinat fotografiile Gerdei Taro,
pentru că sapă în profunzime,
până la miezul acestui episod istoric;
precum și în adâncurile
întregului război.
SUSAN MEISELAS (FOTOGRAF):
Totul este foarte fragmentat,
se capturează foarte puțin
din ceea ce se întâmplă,
și nu doar din cauza
calității fotografiei sau a filmului.
Este o parte atât de mică
din tot ceea ce a fost…
Există atât de multe straturi
în spatele fiecărui moment
care poate fi imortalizat…
Cum te confrunți cu nedreptatea?
Cum documentezi condițiile?
Într-o astfel de situație,
Greul stă în a ajunge
să înțelegi natura tensiunilor.
Cum poate un străin să observe
subtilitățile a ceea ce se întâmplă,
fără să se îndepărteze
de imaginea de ansamblu?
„Poporul contra dictaturii”
23
 uno intenta entender las fuerzas en
acción.
La guerra española fue la primera gran
guerra europea
que hizo de los civiles
un objetivo bélico legítimo.
En la Primera Guerra Mundial murieron
millones de personas,
pero eran todos soldados.
En España,
los simples civiles morían sin cesar
porque se bombardeaban las ciudades,
era la primera vez que en Europa
se bombardeaban ciudades a gran
escala.
Para un ama de casa norteamericana de
Columbus, Ohio,
abrir la revista „Life” y ver fotos de
niños
a los que arrastran de las ruinas de una
casa
que se ha derrumbado por un
bombardeo en Madrid o en Barcelona,
constituía un enorme impacto.
Estás en el sitio adecuado;
este un slogan foarte simplu,
dar în această situație,
nu iei în considerare doar
perspectiva ta politică;
ci încerci și să o înțelegi
și pe cea a forțelor care acționează.
Războiul spaniol a fost
primul mare război european
care a făcut din civili
un obiectiv de război legitim.
În Primul Război Mondial
au murit milioane de oameni,
dar toți erau soldați. Esta frase es muy
În Spania, larga porque está
civilii mureau încontinuu hablada y por esa
Pentru că se bombardau orașele, razón, el subtitulado
Era prima dată când rumano necesita una
se bombardau orașe modulación. Esto
la scară mare în Europa. ayuda al
Pe o menajeră nord-americană acortamiento del
din Columbus, Ohio, o afecta nespus texto y también a la
atunci când răsfoia revista „Life” coherencia.
și vedea poze cu copii
trași de sub dărâmăturile unei case
care s-a prăbușit în urma unui
bombardament în Madrid sau în Barcelona.
Ești în locul potrivit.
24
sabes, más o menos, lo que estás viendo.
Pero la mayor parte del tiempo estás
perdido en una niebla.
Si uno trabaja de este modo,
que es como una especie de reportaje,
entonces, captura y no construye,
se tiene que mover en relación a todos
los elementos espaciales,
y digo „elementos” porque es algo que
se siente así.
Tienes que anticiparte,
y, a menudo, no estás en el lugar
adecuado.
Te estás perdiendo algo y no puedes
pedir que lo repitan
el botón de la repetición no existe,
las imágenes borrosas de estos contactos
se parecen a la sensación de estar en un
lugar
en el que no sabes en qué centrarte;
te mueves en un espacio intentando ver.
En primer lugar, está la interacción de
momentos y cosas que se mueven
y te tienes que anticipar;
lo capturas o no
y casi todo es un historial de lo que se te
escapa.
Y entonces, de vez en cuando, lo que
haces, cuaja.
Știi, mai mult sau mai puțin,
la ce te uiți.
Dar în majoritatea timpului,
ești în ceață.
Dacă muncești astfel,
faci un soi de reportaj,
atunci imortalizezi, nu construiești.
Trebuie să te miști în concordanță
cu toate elementele spațiale,
și spun „elemente” pentru că
așa le percepi atunci.
Trebuie să-ți anticipezi poziția,
și, uneori,
nu te afli în locul potrivit.
Pierzi un moment
și nu le poți cere să-l repete
nu există buton de repetare.
Imaginile neclare ale acestor bătălii
Se aseamănă cu
senzația de a fi într-un loc
în care nu știi la ce să te concentrezi;
te miști într-un spațiu
încercând să vezi.
În primul rând,
este interacțiunea momentelor
și lucrurilor care sunt în mișcare
și trebuie să anticipezi;
ori prinzi faza, ori nu,
iar aproape toată munca ta este
o simplă arhivă a ceea ce îți scapă.
25

KRISTEN LUBBEN
(CURADORA DEL ICP):
La personalidad y el carácter de Gerda
Taro
se revelan en los muchos retratos que
tenemos.
Donde vemos su sentido del humor,
vivacidad y energía.
ATA KANDÓ (FOTÓGRAFA):
Gerda era muy independiente.
No era el tipo de mujer que renuncia a
todo por un hombre.
El reto para cualquiera que trabaje con
la obra de Taro
es tratar de forma rigurosa y seria
el hecho de que las carreras de los dos
fotógrafos
se entremezclaran enormemente.
Separarlos y fingir que no ocurrió nada,
resulta artificial.
Todo esto es cierto,
pero, al mismo tiempo, creo que ella es
más que todo esto.
Dar uneori, fotografiile tale
se leagă între ele.
KRISTEN LUBBEN (CURATOR ICP):
Personalitatea și caracterul Gerdei Taro
Reies din multele portrete
pe care le avem.
Acolo se întrezăresc simțul umorului,
vioiciunea și energia ei.
ATA KANDÓ (FOTOGRAF):
Gerda era foarte independentă.
Nu era genul de femeie
care să renunțe la tot pentru un bărbat.
Provocarea de care se lovește
oricine lucrează cu opera lui Taro
Este de a trata Para el espectador
cu rigurozitate și seriozitate rumano, creo que
Faptul că se îmbină enorm de mult sería necesaria una
carierele celor doi fotografi. aclaración, por eso
Dacă le separi și te prefaci că nu vezi, he optado por
ești superficial. explicar que se
E clar ca lumina zilei, trataba de una
dar, în același timp, cred că relación amorosa
ea valorează mai mult entre Gerda Taro y
decât o relație. Robert Capa.
26
 IRENE GOLDEN
(ENFERMERA DE LA BRIGADA
LINCOLN):
Cuando llegó, estaba completamente
envuelta en trapos y vendas;
aún estaba consciente.
Lo último que me dijo fue:
„¿Han recogido mi cámara?”
Le preocupaba haber perdido la cámara.
Ted Allan estaba con ella.
Él también era periodista y quería verla,
pero ella estaba tan mal que le dije:
„Mejor espera hasta mañana.”
El médico que teníamos era muy bueno,
pero no pudo hacer nada por ella,
excepto examinarla…
vendarla y enviárnosla.
Y aquella noche murió.
LA GUERRA CIVIL ESPAÑOLA
MATA A SU PRIMERA MUJER
FOTÓGRAFA
BRUNETE
Estaba fotografiando en Brunete, en el
apogeo de la batalla.
IRENE GOLDEN
(INFIRMIERA BRIGĂZII LINCOLN):
Când a ajuns la noi,
era complet înfășurată
în cârpe și bandaje;
încă era conștientă.
Ultimul lucru pe care mi l-a spus
a fost:
„Mi-au recuperat aparatul?”
O îngrijora faptul că-și pierduse
aparatul de fotografiat.
Ted Allan era cu ea.
Era și el tot jurnalist
și voia să o vadă,
dar ea era într-o stare atât de gravă
încât i-am spus:
„Mai bine aștepți până mâine.”
Medicul nostru era foarte bun,
dar nu a putut face nimic pentru ea.
Doar a examinat-o,
a bandajat-o și ne-a lăsat-o în grijă.
Iar în acea noapte, a murit.
RĂZBOIUL CIVIL SPANIOL O UCIDE
PE PRIMA SA FEMEIE FOTOGRAF
BRUNETE
Făcea poze în Brunete,
în apogeul bătăliei.
27
 Empezaron a evacuar la zona
y, según cuenta Ted Allan, Taro se
negaba a irse.
Él estaba con ella en una trinchera.
Ella se iba levantando para tomar
fotografías,
pero, finalmente, la convencieron de
que abandonara el pueblo.
Se subió al estribo de un coche
y un tanque republicano iba a chocar
contra ellos.
El coche viró…
y ella salió despedida del coche con su
cámara.
Nunca hablé de Gerda con Capa.
Nunca.
Él… nunca más tuvo una relación
estable con otra mujer.
Después de la muerte de Taro,
la mayor parte de su trabajo quedó
absorbido en la obra de Capa
y se le atribuyó a él.
Es fácil escribir esa historia como la de
alguien menos conocido;
Como la historia de la pareja menos
conocida,
De un hombre famoso, de un fotógrafo
que la eclipsa.
Es un tema que se repite constantemente
Au început să evacueze zona
și, după spusele lui Ted Allan,
Taro nu voia să plece.
El era cu ea într-o tranșee.
Ea se tot ridica să facă poze,
dar, până la urmă, au convins-o
să părăsească satul.
S-a suit pe pragul unei mașini
și un tanc republican
s-a ciocnit de ei.
Mașina a virat…
iar ea a fost aruncată de pe mașină
cu tot cu aparatul de fotografiat.
N-am vorbit niciodată cu Capa de Gerda.
Niciodată.
De atunci, n-a mai avut niciodată
vreo relație stabilă cu altă femeie.
După moartea lui Taro,
mare parte din munca sa
a fost absorbită de cea a lui Capa
și i-a fost atribuită lui.
Este mai simplu să spui că ar fi vorba
de cineva mai puțin cunoscut;
că ar fi vorba de un cuplu
mai puțin cunoscut,
de un bărbat faimos,
de un fotograf care a eclipsat-o.
Este o temă care se repetă constant
28
 en nuestra historia
Y en la de las mujeres y es parte de lo
que pasó,
Pero el problema que crea „La maleta
mexicana”
Es que nos recuerda que esto también
ocurrió con la obra de „Chim”;
Que parte de la obra de „Chim” se ha
atribuido a Capa.
PEDRO MEYER (FOTÓGRAFO):
En toda la historia
De todas las actividades,
Hay, exactamente, las mismas
situaciones.
Personajes que resaltan
Y rebasan, por una serie de
circunstancias,
Y los que se van quedando en el
camino.
No tengo fotografías
porque entonces no estábamos para
lucirnos,
estábamos para pelear, para
defendernos,
para evitar que nos mataran,
y… lo de las fotografías quedaba para
otros.
Nosotros no teníamos tiempo.
Ni tiempo, ni… intención, tampoco.
în istoria noastră
și în cea a femeilor,
și face parte din ceea ce a fost atunci,
dar problema pe care o ridică
„valiza mexicană”
e că ne amintește că același lucru
s-a întâmplat și cu opera lui „Chim”;
o parte din munca sa
i-a fost atribuită lui Capa.
PEDRO MEYER (FOTOGRAF):
În toată istoria
tuturor domeniilor de activitate
există întocmai aceleași situații.
Personaje care ies în evidență
și au succes,
printr-o serie de circumstanțe,
și cele care se pierd pe drum.
Nu am poze de atunci
Pentru că nu eram acolo
ca să ne mândrim,
eram acolo ca să ne luptăm,
ca să ne apărăm,
ca să nu ne ucidă,
Iar de poze se ocupau alții.
Noi nu aveam timp.
Nici timp și nici voință.
29
Gabriel Weisz (hijo de Cziki Weisz): Se
puede fundar una institución cultural
Alrededor del tema.
Y se funda una institución cultural
Que analizará las fotos y la iluminación.
Y dirán: „Esta es una luz característica
de Capa,
Y esta… lo es de Caty, etcétera.”
Pero eso son tonterías.
Entonces, lo que importaba era,
participar de forma activa
En los sitios donde ocurría algo
Y quizás, luego,
Considerar sus consecuencias políticas,
Pero no había…
Grandes ideas estéticas… en relación a
las fotos.
Entonces, el mito de Robert Capa ha
sido tan potente
Que ha eclipsado a muchos otros
testigos
Y también ha eclipsado, en buena
medida,
Las realidades de los lugares donde él
estuvo.
Yo sigo con la lucha.
Ojalá esté mi abuelo aquí.
Si mi abuelo no está aquí y luego no lo
GABRIEL WEISZ
(FIUL LUI CZIKI WEISZ):
Se poate înființa
o instituție culturală
pe baza acestei teme.
O instituție culturală
care va analiza fotografiile
și lumina în care au fost realizate
și va spune:
„Asta este lumina
caracteristică lui Capa,
și asta, a lui Caty, etc.”
Dar astea sunt niște tâmpenii.
Atunci, tot ce conta era
participarea activă En este caso, fue
acolo unde se întâmpla ceva important necesaria una
Și poate, abia apoi, adaptación del
se luau în considerare discurso hablado a lo
consecințele politice. escrito para que el
Dar la baza fotografiilor subtitulado sea lo
nu stau cine știe ce idei estetice. más breve posible.
La acea vreme, mitul lui Robert Capa He comprimido las
a fost atât de puternic pausas y he
încât a eclipsat pe mulți alți martori cambiado la
și a eclipsat, în mare parte, estructura de la frase
realitățile locurilor al pasar del español
în care a fost el. al rumano.
Eu continui să lupt.
Doamne ajută să fie bunicul meu aici.
Dacă nu este și nu-l găsesc,
30
 encuentro,
pues, para mí muy mal,
pero también pensaré que he ayudado a
otras familias.
Se supone que está aquí porque está en
la lista,
pero claro, es lo que han comentado,
tampoco saben si están aquí todos o
pueden estar por otro sitio.
Es una cosa que yo siempre le he tenido
ahí,
que siempre quería conseguir hacer
algo.
Pero, hace años, esto era impensable;
entonces, claro, esto ahora, sí, tenerlo en
la memoria
y saber que he hecho algo por él,
que yo siempre pensaba que le
debíamos esto.
La guerra y el sacrificio no termina en el
año „39,
continúa más allá.
Los que nos vemos obligados a buscar
en el exilio,
como manera de sobrevivir, a la pérdida
de la guerra,
tuvimos que enfrentarnos con
situaciones mucho más…
calamitosas que las que habíamos
pasado en España durante la guerra.
ghinionul meu,
dar de asemenea, o să mă consolez
cu gândul că am ajutat alte familii.
Se presupune că se află aici
pentru că e pe listă,
dar clar, sunt doar presupuneri,
nu se știe dacă sunt toți
de pe listă aici sau
dacă sunt îngropați și în alt loc.
Mereu am avut dorința asta,
de a reuși să fac ceva.
Dar acum câțiva ani,
nici nu mă gândeam că o să fac asta;
acum știu că am făcut ceva pentru el,
pentru că mereu am fost de părere că
îi datorăm asta.
Războiul și sacrificiul
nu s-au terminat în anul 1939,
ci au continuat și după.
Noi, cei care am fost obligați
să vedem exilul
ca pe o modalitate de a supraviețui,
când am pierdut războiul,
a trebuit să ne confruntăm
cu situații mult mai…
dezastruoase decât cele
pe care le trăisem în Spania
31
 în timpul războiului.

Por un momento hubo una especie de Pentru un moment, a existat Aquí, la

país, de país migrante un soi de popor migrator traducción literal, o
que se articuló solidariamente en esas care a fost alcătuit prin solidaritate sea țară migratoare
carreteras pe acele drumuri no tendría sentido en
y que no volvió a reunirse nunca más. și care nu s-a mai reunit niciodată rumano, porque
Ese país estuvo destinado a irse al de atunci. cuando estamos
exilio. Acest popor a fost destinat exilului. hablando de
Y esto nos lleva a una pregunta que a mí Și ajungem la o întrebare migración,
me parece esencial: care mie mi se pare esențială: inmediatamente
¿A qué país pertenece un exiliado? Cărei țară îi aparține un om aflat în exil? pensamos en la gente
La persona que se ha ido del sitio del Persoana care a plecat de un país, o sea la
que proviene, din locul din care provine, población. Pero
no deja de pensar en él. mereu se va gândi la el. populație tampoco
sería adecuado.
Popor es la palabra
que mejor engloba el
significado que
pretende el autor y
suena natural en
rumano.

Cuando Franco fue subiendo desde el În timp ce armata lui Franco

sur,
la población empezó a tener muy claro
que la llegada de Franco
comportaría ejecuciones, persecuciones,
asesinatos
y encarcelamientos.
Así, las noticias de la llegada de Franco,
avansa în sud,
populația a început să realizeze că
sosirea lui
avea să presupună execuții,
persecuții, asasinări și arestări.
Astfel, veștile sosirii lui Franco
i-au determinat pe oameni

32
 llevaban a la gente a huir de sus casas.
Y, después, con esto de la retirada, del
exilio,
Ver tanta gente y todo el mundo
huyendo…
Era el caos.
Nos íbamos a…
al refugio…
y… ya, nos fuimos nevando y lloviendo,
por la montaña;
caminamos todo un día.
A finales de 1938 y principios de 1939,
en el duro invierno del 38-39,
la gente empieza a cruzar los Pirineos.
Está claro que la República va a perder
y que cuando Franco gane, va a ser
implacable,
no habrá piedad ni reconciliación.
Primero, la gente se desplaza de
Andalucía a Madrid,
luego de Madrid a Valencia y a
Barcelona.
Hay un enorme contingente de personas
desplazándose hacia el norte,
y en estas ciudades, donde ya se pasa
hambre,
quedan en una situación muy
comprometida,
porque no hay suficiente comida,
să fugă din casele lor.
Odată cu retragerea, cu exilul,
vedeai atâția oameni și toți fugeau…
Era un haos.
Căutam refugiu…
Am urcat pe munte,
prin ploaie și ninsoare;
am mers o zi întreagă.
La finele anului 1938
și la începutul lui 1939,
în iarna grea din 38-39,
oamenii au început
să traverseze Pirineii.
Era clar că Republica pierdea
iar când Franco avea să câștige,
avea să fie de neclintit.
Nu avea să fie nici milă,
nici reconciliere.
Mai întâi, oamenii au plecat
din Andalucia către Madrid,
apoi din Madrid în Valencia
și în Barcelona.
Era un întreg convoi de persoane
care se îndrepta către nord,
iar în aceste orașe,
deja lovite de foamete,
33
 alojamiento ni agua.
Yo no tenía tiempo de pensar,
ni de soñar, ni de pasear, ni de nada…
yo solo pensaba en comer, comer…
comer.
Esto es el tenedor con que… con que
comimos
y lo guardamos durante toda la guerra.
ARGELÈS SUR MER, FRANCIA
ANTONIO DE LA FUENTE
(SUPERVIVIENTE DEL CAMPO DE
CONCENTRACIÓN
DE ARGÈLES SUR MER):
La playa, hoy en día, ha cambiado
muchísimo,
pero, para nosotros,
fue una playa de miseria,
de sufrir mucho y de tristeza.
Los que vienen ahora a visitar estas
playas
o a pasar las vacaciones,
no se pueden imaginar lo que ocurrió
aquí hace años atrás.
Yo estuve en Argèles Sur Mer dos
veces;
era un campo inhumano, totalmente
s-au găsit într-o situație dificilă
pentru că nu era destulă mâncare,
nu era adăpost și nici apă.
Nu aveam timp să mă gândesc,
nici să visez, nici să mă plimb,
nimic…
mă gândeam doar că trebuie să mănânc.
Aceasta este furculița cu care mâncam
și am păstrat-o
pe durata întregului război.
ARGELÈS SUR MER, FRANȚA
ANTONIO DE LA FUENTE
(SUPRAVIEȚUITOR AL LAGĂRULUI
DE CONCENTRARE
DIN ARGELÈS SUR MER):
Plaja este cu mult schimbată astăzi,
dar, pentru noi,
a fost o plajă mizerabilă,
plină de suferință și de tristețe.
Cei care vin acum să viziteze
aceste plaje
sau care vin în vacanțe
nu-și pot închipui
ce s-a întâmplat aici acum mulți ani.
Am fost de două ori deținut
la Argelès-sur-Mer;
era un lagăr inuman, total inuman.
34
 inhumano.
Había nada más que arena,
lambradas con espinos… y el mar,
sin ningún techo para cobijarte,
sin nada para comer,
sin nada para beber.
En los meses de febrero y marzo de
1939,
casi hay medio millón de españoles en
el sur de Francia.
Era un problema enorme,
por eso el gobierno francés, a toda prisa,
construyó unos campos o, en ocasiones,
simplemente valló grandes zonas de
playa,
en las que colocaron a aquellos
centenares de miles de personas.
Eran personas mal nutridas, cargadas de
piojos, desmoralizadas
y muchas veces, heridas.
Y estaban allí, sentadas en la playa, en
pleno invierno.
En las primeras dos semanas,
murieron 15.000 personas porque no
había nada,
ni siquiera agua potable.
Y nos tapábamos con todo lo que
encontrábamos.
Incluso con arena,
Nu era nimic în afară de nisip,
garduri de sârmă ghimpată și mare.
Niciun acoperiș sub care
să te adăpostești,
n-aveai ce mânca,
n-aveai ce bea.
În lunile februarie și martie 1939,
erau aproape un milion de spanioli
în sudul Franței.
Era o problemă majoră,
De aceea guvernul francez,
în mare grabă,
a construit niște tabere sau
pur și simplu a îngrădit
zone mari pe litoral,
în care au fost adăpostite
acele sute de mii de suflete.
Erau persoane subnutrite, pline de
păduchi, cu moralul la pământ
și de multe ori, rănite.
Stăteau acolo, pe plajă,
în plină iarnă.
În primele două săptămâni,
Au murit 15.000 de persoane
pentru că nu aveau nimic,
nici măcar apă potabilă.
Ne acopeream cu tot ce găseam.
Chiar și cu nisip,
Ne acopeream cu nisip
35
 nos cubríamos con arena, para sufrir
menos el frío.
Estábamos abandonados,
completamente.
Nadie nos traía… socorro, no teníamos
ninguno.
Vivíamos como podíamos.
Casi, casi como animales.
Al hacer un reportaje de estos campos,
lo que ocurrió con las fotos que hizo
Capa,
fue que las de mayor impacto, las más
icónicas,
se utilizaron inmediatamente
para recoger fondos para los refugiados
españoles.
Muchos, sobre todo jefes y oficiales del
ejército de la República,
que creyeron que perdían… dignidad,
prefirieron regresar a España…
y los fusilaron en España.
En ese momento,
México estaba gobernado por el
presidente Lázaro Cárdenas,
que había subido al poder en 1934.
A mediados de la guerra,
Cárdenas les indicó a sus diplomáticos
ca să suportăm mai bine frigul.
Eram complet abandonați.
Nu aveam niciun fel de ajutor
din partea nimănui.
Trăiam cum puteam.
Aproape ca animalele.
Când s-a făcut un reportaj Aunque la
despre aceste tabere, traducción de
pozele lui Capa rumano es un poco
cu cel mai mare impact emoțional, más larga, me
cele mai simbolice, pareció
au fost imediat folosite imprescindible
în campanii de strângere de fonduri incluir también la
pentru refugiații spanioli. palabra campanii en
rumano, para que sea
claro.
Mulți, mai ales șefii și ofițerii
armatei Republicii,
care credeau că își pierd demnitatea,
au preferat să se întoarcă în Spania…
și acolo au fost împușcați.
La acea vreme,
Mexic era guvernat
de președintele Lázaro Cárdenas,
care ajunsese la putere în 1934.
La jumătatea războiului,
Cárdenas le-a ordonat
36
 más inteligentes y competentes
que pensaran en alguna forma de ayudar
a los españoles que querían irse para
llevarlos a México.
En última instancia, lo que dijo fue:
„Cualquier español que quiera venir a
México será bienvenido.”
Es decir, que abrió la puerta del país
a los refugiados y exiliados de la España
republicana.
A México fue mucha gente,
pero fueron muchos con una
preparación:
intelectuales, dirigentes políticos,
gente que había significado alguna cosa
en la guerra,
militarmente también,
que tenían sus contactos;
pero nos quedamos españolitos de la
pie,
los que teníamos ni graduación, ni
demasiados conocimientos técnicos,
nos era muy difícil…
era imposible.
El encuentro en Set fue muy triste.
Ya te digo que era llorar,
abrazarse…
llegamos a donde está preparado el
diplomaților săi cei mai inteligenți
și competenți
să se gândească la o modalitate
de a ajuta spaniolii care voiau să plece
să ajungă în Mexic.
În ultimă instanță, a spus:
„Orice spaniol care vrea
să vină în Mexic va fi binevenit.”
Mai exact, țara și-a deschis porțile
refugiaților și exilaților
din Spania republicană.
S-au dus mulți oameni în Mexic,
dar mulți dintre ei aveau pregătire;
erau intelectuali, lideri politici,
persoane care jucaseră
un rol important în război,
și din punct de vedere militar,
care aveau relații;
dar noi, plebea, am rămas.
Nouă, celor care nu aveam
nici diplomă,
nici destule cunoștințe tehnice,
ne era foarte greu…
ne era imposibil.
Întâlnirea din Set
a fost foarte tristă.
E de la sine înțeles că
au fost plânsete,
37
 barco.
Está lleno de senegaleses,
cuidando…
como policías…
y aquello fue muy emocionante,
porque había personas que entre familia,
no se habían visto desde la guerra.
Esposos, esposas, padres, hijos…
y ahí sí, fue muy emocionante,
y nos ponemos a llorar.
Hasta los senegaleses lloraban,
de ver el encuentro.
Pero ya, una vez en el barco, ya te digo
que cambió la situación.
Pasamos por el Estrecho de Gibraltar.
Teníamos a España enfrente
y todos a asomarnos y a llorar,
porque dejábamos España.
También había baile, también,
y yo, como jovencita, pues te puedes
imaginar…
Bailé,
con algún chico aragonés, joven,
de Ainsa…
Fijate…
PATRICIA GAMBOA (PROMOTORA
CULTURAL FERNANDO GAMBOA):
îmbrățișări…
Ajungem unde era pregătită nava.
Era plină de senegalezi,
care păzeau, precum polițiștii…
a fost foarte emoționant
pentru că erau persoane
care nu-și mai văzuseră rudele
de dinainte de război.
Soți, soții, părinți, copii…
Și da, clar a fost foarte înduioșător
și am început să plângem.
Până și senegalezii plângeau
când ne vedeau pe noi.
Dar, odată ce ne-am îmbarcat,
s-a schimbat situația.
Treceam prin strâmtoarea Gibraltarului.
Vedeam Spania în fața ochilor
și toți priveam în zare și plângeam,
pentru că părăseam Spania.
Dar s-a și dansat,
iar eu, tânără fiind,
doar îți poți imagina…
am dansat,
cu un băiat aragonez, tânăr,
din Ainsa…
ca să vezi…
PATRICIA GAMBOA (PROMOTOR El uso del
CULTURAL FERNANDO GAMBOA): subjuntivo después
38
 Bueno…,
En el boletín que se organiza en el
barco,
aparece ahí, como un reportaje especial,
hablando de „Chim”,
que es este, ¿no?
Dicen que todos cooperen con él porque
él está tomando fotografías,
en el barco.
Cuando nace la primera niña,
que nace en el barco…
la pequeñita nos tuvo movilizados las 24
horas del día,
desfilaron los comités, la señora
Gamboa
y el fotógrafo „Chim”
y a ver si así lo celebramos.
INGE BONDI
(BIOGRAFA DE
„CHIM” DAVID SEYMOUR):
Cuando llegaron a Veracruz, en México,
estaban muy contentos.
Mucha gente los fue a recibir, a dar la
bienvenida al barco.
Había un gran entusiasmo.
Hay que pensar que, en aquel momento,
„Chim„ era muy joven.
Creo que tenía 28 años.
Estaban como locos
Bun… del sintagma dice
în buletinul informativ que en español
susținut pe navă, confiere otra matiz a
apare un reportaj special la oración, la de
care vorbește despre „Chim” recomendación o de
Acesta e el, nu? orden. En rumano,
Recomandă ca toată lumea esta distinción no es
să coopereze cu el pentru că tan clara. Por esa
el făcea poze pe navă. razón, sustituí el
Când s-a născut prima fetiță verbo decir del
pe navă… español por el verbo
micuța ne-a ținut în priză întreaga zi, a recomanda en
au defilat comitetele, doamna Gamboa rumano.
alături de fotograful „Chim”… En el segundo
Așa am sărbătorit. caso, el uso de una
expresión en el
rumano da
naturalidad al texto.
INGE BONDI
(BIOGRAFUL LUI
„CHIM” DAVID SEYMOUR):
Când au ajuns în Veracruz, în Mexic,
erau foarte încântați.
I-au întâmpinat mulți oameni care
veniseră să le ureze bun venit.
Era un entuziasm general.
Trebuie avut în vedere că,
la acea vreme,
„Chim” era foarte tânăr.
Cred că avea 28 de ani.
39
por el gran alivio que suponía la llegada
allí.
Después de todos aquellos años de
guerra, de repente, eran libres.
Nos aplaudían, nos…
Pues… hacían el saludo a los
republicanos…
Y estaba la gente que nos recibían…
muchos.
MANUEL POLGAR
(NIETO DEL EXILIADO ESPAÑOL):
Para muchos de ellos fue como volver a
nacer, ¿no?
Literalmente.
Cuando ellos bajaron del barco y vieron
esta estación de tren
y les dijeron:
„Pueden ir a donde quieran”,
no lo podían creer.
Llevaban tanto tiempo en España
siendo, como tan reprimidos
y tan perseguidos que eso fue como…
recuperar su libertad, ¿no?
Y recuperar su dignidad de hombres
libres.
Cuando yo llegué aquí, a México,
yo pensaba que iban a estar esperando
con un caballo,
con un sombrero de charro,
Erau înnebuniți de ușurare
că ajunseseră acolo.
După toți acei ani de război,
dintr-odată, erau liberi.
Ne aplaudau…
făceau salutul republicanilor…
Au fost mulți oameni care
ne-au întâmpinat.
MANUEL POLGAR
(NEPOTUL UNUI EXILAT SPANIOL):
Pentru mulți dintre ei, era ca și cum
se născuseră a doua oară.
La propriu.
Când au coborât de pe navă
și au văzut gara
și li s-a spus:
„Puteți merge unde doriți”,
nu le venea să creadă.
Fuseseră atât de mult timp reprimați,
persecutați în Spania,
încât era ca și cum
își recuperau libertatea, nu?
Își recuperau demnitatea de om liber.
Când am ajuns aici, în Mexic, Aquí dejé
credeam că aveam să fiu întâmpinat „sombrero” lo
de oameni călare, mismo del español al
cu sombrero pe cap, rumano, porque el
40
 un par de pistolas…
Ese era el concepto que yo tenía de
México.
Y me encuentro con una ciudad
maravillosa,
enorme, con muchos coches
modernísimos.
Todo fue una sorpresa para mi, la
llegada aquí.
cu pistoale…
Asta era preconcepția pe care
o aveam despre Mexic.
Și în schimb,
am dat de un oraș minunat,
enorm, plin de mașini moderne.
Sosirea mea aici
a fost plină de surprize.
término „sombrero”
también existe en el
diccionario rumano.
Es un término
especializado para
este tipo de sombrero
que es muy común
en México.

Desde el éxodo forzado de París, hasta De la exodul forțat din Paris,

la diáspora en el exilio,
yo creo que podemos hablar de un país
intermedio,
un país incierto, un país imaginario,
que solamente existió gracias a los
recuerdos.
Y a los recuerdos pertenecen también
los objetos.
Hay muchas cosas que, de manera casi
milagrosa,
y, en cierta forma inexplicable, lograron
salvarse.
Es el caso de los negativos.
A mi modo de ver,
tienen que haber intervenido varias
personas
para que esto fuera posible y, al mismo
tiempo,
para que los negativos no se pudieran
rastrear.
până la diaspora aflată în exil,
Cred că putem vorbi de
o țară intermediară,
o țară nesigură, imaginară,
care a existat
doar datorită amintirilor.
Și amintirile aparțin obiectelor.
Sunt multe lucruri care,
într-un mod aproape miraculos
și oarecum inexplicabil,
au reușit să se păstreze
de-a lungul timpului.
Este și cazul negativelor.
Din punctul meu de vedere,
trebuie să fi intervenit
diferite persoane
pentru a fi posibil acest lucru și,
în același timp, pentru ca negativele
să nu poată fi găsite.
În povestea negativelor lui

41
En la historia de los negativos de Robert
Capa,
Gerda Taro y David Seymour,
hay mucho que quiso ser recordado,
pero también hay olvidos necesarios
y yo creo que la parte que le
correspondió al laboratorista,
en buena medida, fue la de silenciar
algunas cosas.
Me parece que es una metáfora perfecta
del hombre del cuarto oscuro.
La historia la cuenta Cziki,
colega y colaborador de Bob Capa.
Cita lo siguiente:
Bob estaba en España.
Me mandaba sus rollos y yo los
revelaba.
Cuando los alemanes entraron en París,
en 1939,
puse todos los negativos de Bob en una
bolsa
y me fui en bicicleta hasta Burdeos
para intentar que se los llevara algún
barco con destino a México.
No se trataba de una arbitrariedad salvar
estas cajas y no otras.
Había muchos negativos de Robert
Capa
Robert Capa,
Gerda Taro și David Seymour,
sunt multe aspecte care se vor amintite,
dar sunt și unele care trebuiesc uitate
și cred că rolul laborantului a fost,
în mare parte,
să păstreze anumite taine.
Mi se pare ironia perfectă
a omului din camera obscură.
Povestea o spune Cziki,
coleg și asociat al lui Bob Capa.
Citez:
„Bob era în Spania.
Îmi trimitea rolele sale de film
și eu le developam.
Când au intrat nemții în Paris, în 1939,
am pus toate negativele lui Bob
într-o sacoșă
și am fugit pe bicicletă
până în Bordeaux
ca să încerc să le las pe vreo navă
cu destinația spre Mexic.
Faptul că au fost păstrate aceste cutii En este caso, es
și nu altele nu a fost o simplă alegere. necesaria una
Existau multe negative de-ale lui adaptación, porque la
Robert Capa traducción palabra
42
 pero esto formaba parte de un
testimonio
sobre la Guerra Civil española.
De ahí que la gente se afianzara a cosas
que, a mi modo de ver,
podían no tener valor en otras
circunstancias.
Pero cuando alguien te da una caja y
está huyendo,
esa caja adquiere un valor muy
específico,
que no tendría si la vieras,
plácidamente, en una casa.
Entonces, solo los exiliados pueden
salvar, con tanta urgencia,
objetos que, en otra circunstancia,
parecerían insignificantes.
Y, yo creo que a estos objetos
pertenecen los negativos en cuestión.
La persona que recibió los negativos de
Robert Capa, Gerda Taro
y David Seymour, era el general
Francisco Aguilar González,
que era el representante de México en
Vichy.
A esta persona es a quien le caen las tres
cajas de negativos.
La ruta de la maleta mexicana
con el archivo fotográfico de Capa,
„Chim” y Taro,
dar acestea făceau parte por palabra en
dintr-o mărturie a rumano sonaría
Războiului Civil spaniol. forzada. Aunque mi
Prin urmare, oamenii s-au atașat propuesta es más
de obiecte care, după părerea mea, larga que la oración
n-ar fi avut valoare original del español,
în alte circumstanțe. creo que es más
Dar atunci când o persoană adecuada en lo que
îți înmânează o cutie și fuge, respecta a la
cutia prinde o valoare anume, estructura y la
pe care n-ar fi avut-o semántica de la
dacă ai fi văzut-o pe un raft, oración en rumano.
în casa cuiva.
În această situație,
doar exilații pot păstra
cu atâta ardoare obiecte care
în alte circumstanțe,
ar fi fost neînsemnate.
Și cred că negativele
sunt unele dintre aceste obiecte.
Persoana care a primit negativele lui
Robert Capa, Gerda Taro
și David Seymour a fost generalul
Francisco Aguilar González,
care era delegatul Mexicului la Vichy.
Lui i-au rămas în grijă cele trei cutii
cu negative.
Ruta valizei mexicane
cu arhiva fotografică a lui
Capa, „Chim” și Taro,
43
 es la misma ruta que unos 20.000
españoles tomaron
Después de la Guerra Civil.
Por ello es, completamente lógico,
Que el archivo fotográfico de la Guerra
Civil española
Termine en México,
Porque el archivo intelectual,
La vida intelectual de la España
republicana,
En buena parte, terminó en México.
CIUDAD DE MÉXICO
BEN TARVER (CINEASTA):
Vivo en México porque mi madre es de
aquí.
Su familia es de aquí y nuestra familia
es muy extensa.
Yo llegué en 1976 y acabé quedándome.
Al terminar la Universidad me quedé.
Mi madre y Grace se hicieron muy
buenas amigas,
eran como hermanas.
Fuimos a ver a Grace a su casa y estaba
en su lecho de muerte.
Grace le dijo a su hija Malú que fuese a
un armario
y que le trajera una bolsa que había en
una esquina;
una bolsa de plástico amarilla.
este aceeași pe care au urmat-o
20.000 și ceva de spanioli
după Războiul Civil.
De aceea este firesc
ca arhiva fotografică a
Războiului Civil spaniol
să sfârșească în Mexic,
pentru că arhiva intelectuală,
viața intelectuală a Spaniei republicane
a sfârșit, în mare parte, în Mexic.
CIUDAD DE MÉXICO
BEN TARVER (REGIZOR):
Stau în Mexic pentru că
mama mea este de aici.
Familia ei este de aici
și avem multe neamuri.
Am veni aici în 1976
și nu am mai plecat.
După ce am terminat facultatea,
am rămas.
Mama mea și Grace
se împrieteniseră foarte bine,
erau ca surorile.
Ne-am dus să o vedem pe Grace
la ea acasă, era pe patul de moarte.
Grace i-a spus fiicei sale, Malú
să se ducă la un șifonier
și să îi aducă de acolo
44
 O sea, que yo estaba sentado con
aquella bolsa en mi regazo.
Noté que dentro había unas cajas y
saqué la primera,
la que estaba encima.
Abrí la caja y lo primero que vi
fue que estaba llena… de sobres de
cartón.
Luego vi que ponía „Espagne”, en
francés y 1938.
Interrumpí a Grace y le dije:
„Son negativos de la Guerra Civil
española.”
Y ella me dijo:
„Haz lo que quieras con ellos, son
tuyos.”
Y yo le dije:
„Pero esto forma parte del legado de tu
padre,
tiene que ver con él,
y tu padre debería tener una relación
con este archivo.
¿Cuál era su nombre completo?”
Porque yo lo conocía como „Pancho”.
Y ella me dijo:
„Francisco Aguilar González.”
O sea, que así fue como recibí los
negativos perdidos…
del general.
Los negativos pertenecieron durante
o sacoșă dintr-un cotlon;
o sacoșă galbenă, din plastic.
Și m-am ales cu sacoșa aceea în poală.
Am observat că înăuntru erau
niște cutii și am scos-o pe prima,
pe cea de deasupra.
Am deschis cutia și
primul lucru pe care l-am văzut
A fost că era plină…
de casete de carton.
Apoi, am văzut că scria „Espagne”,
în franceză și anul 1938.
Am întrerupt-o pe Grace, spunându-i:
„Astea sunt negative de pe vremea
Războiului Civil spaniol.”
Iar ea mi-a spus:
„Fă ce vrei cu ele, sunt ale tale.”
Eu i-am răspuns:
„Dar sunt moștenire de la tatăl tău,
au de a face cu el
iar tatăl tău trebuie să fi avut
vreo legătură cu arhiva aceasta.
Care era numele lui întreg?”
Pentru că eu îl știam de „Pancho”.
Iar ea mi-a spus:
„Francisco Aguilar González.”
Și așa am primit eu
negativele pierdute ale generalului.
Negativele au fost date pierdute
45
 bastante tiempo
a las muchas cosas que se daban por
perdidas
en la historia de la fotografía.
Ben Traver buscó contactos en Estados
Unidos
para saber de qué se trataba qué valor
tenían,
y qué podía hacer…
y se estableció una correspondencia con
Capa,
sin que nadie viniera de Estados Unidos
a buscar los negativos.
En enero de 2004,
escribimos a Benjamin Tarver,
ofreciéndole 25.000 dólares por la
maleta.
Desde el principio, yo no pensé, en
ningún momento, en venderla.
Tenía un gran respeto por este tema, por
la gente involucrada en él,
tanto por los fotógrafos como por la
gente fotografiada,
por lo tanto, no la iba a vender.
Las fotografías debían estar donde las
cuidaran,
donde la gente interesada en ese
período,
en aquellas personas y aquella causa
destul de multă vreme,
ca multe alte lucruri
din istoria fotografiei.
Ben Traver a intrat în contact
cu persoane din Statele Unite
Pentru a afla despre ce era vorba,
ce valoare aveau,
Și ce se putea face…
Și a început o corespondență cu Capa,
Fără să vină nimeni din Statele Unite
ca să caute negativele.
În ianuarie 2004,
i-am scris lui Benjamin Tarver,
și i-am oferit 25.000 de dolari
pentru valiză.
De la bun început, nu m-am gândit
nici măcar o secundă să o vând.
Aveam un respect atât de adânc
pentru război, pentru oamenii
implicați în el,
atât pentru fotografi,
cât și pentru oamenii fotografiați,
prin urmare, nu voiam să le vând.
Fotografiile trebuiau să fie ținute
undeva unde aveau să fie îngrijite,
undeva unde oamenii interesați
de acea perioadă,
46
 pudieran consultarlas.
Entonces, me llamaste
y como perteneces al mundo del cine
y yo me llevo estupendamente con la
gente del cine,
pensé que deberíamos quedar y
considerar si podía haber,
de una vez por todas, una solución para
el tema.
TRISHA ZIFF
ICP, NUEVA YORK 2007
JOHN MORRIS
(EDITOR DE FOTOGRAFIA):
Esta historia salió a la luz
gracia a Trisha Ziff,
que llevo la maleta desde México
hasta Nueva York.
Phil Block, del ICP,
Deseaba conseguir la maleta antes de
que Cornell muriera,
para que Cornell tuviera la satisfacción
de saber que, después de tantos años,
la habían encontrado.
Esta fue una de las cosas más increíbles.
Cuando vimos el material, por primera
vez,
de acele persoane și de acea cauză
le puteau analiza.
Apoi, m-ai sunat tu,
și cum ești din lumea cinematografiei
și mă înțeleg de minune cu
oamenii din industrie,
am considerat că ar trebui
să ne întâlnim și poate să găsim
o soluție
odată și pentru totdeauna,
pentru această problemă.
TRISHA ZIFF
ICP, NEW YORK, 2007
JOHN MORRIS (EDITOR FOTO):
Această poveste a ieșit la lumină
datorită Trishei Ziff,
care a adus valiza din Mexic
în New York.
Phil Block, de la ICP, Aquí la
voia să găsească valiza înainte traducción literal
să moară Cornell, sería demasiado
astfel încât Cornell să fie împăcat larga y lo sustituí por
știind că, după atâția ani, o găsiseră. una expresión en
rumano.
Când am văzut materialul
pentru prima dată,
am fost absolut uluiți.
47
porque no vimos los negativos, sino que
vimos las cajas.
Nunca habíamos pensado que serían así
cuando oímos hablar de la maleta
mexicana.
Creo que todos pensamos
que nos encontraríamos con un pequeño
maletín
con los negativos colocados de
cualquier manera.
Impresionante,
simplemente increíble.
Fue algo así como abrir la tumba de un
rey.
No solo se conservaban bien,
sino que como objetos físicos eran
increíbles.
Aquella especie de cajas de cartón tan
frágiles,
habían sobrevivido durante 75 años, con
sus recuadros,
tan bien etiquetados
y con los rollos originales de película.
Simplemente, uno no puede esperar
nada mejor,
si es el encargado de la sección de
fotografía de algún museo.
Și nu de negative, cât de cutii.
Pentru că nu ne gândisem
nicio secundă că aveau să fie așa.
Când auzeam vorbindu-se
de valiza mexicană,
cred că toți ne gândeam
că vom da peste o valiză micuță
cu negativele aruncate în ea
la nimereală.
Impresionant,
pur și simplu incredibil.
A fost ca și cum deschideam
mormântul unui rege.
Nu doar că s-au păstrat bine,
dar erau incredibile,
pur și simplu ca obiecte.
Acel tip de cutii de carton,
atât de fragile,
supraviețuiseră 75 de ani,
cu casetele lor
atât de meticulos etichetate
și cu rolele de film originale.
Pur și simplu, nu te poți aștepta
la ceva mai bun de atât,
Nici de ai fi
șeful secției de fotografie
a unui muzeu.
48
 Es una historia estupenda… y real.
Es la historia de Bob Capa.
Quiero decir,
L=la gente se ha sentido fascinada por
Bob Capa, desde siempre.
Se trataba de una asunto inacabado
y es un milagro
que hayamos sido capaces de
encontrarlo,
después de todos estos años de estar,
Dios sabe dónde.
Podría haber acabado en la basura.
Las cosas, a veces, se pierden
irremediablemente.
Es una especie de milagro.
Es una buena historia…
y es real.
Y ellos eran gente maravillosa…
eran los mejores.
A mi me parece que…
no los hubieran regresado,
por varios motivos.
Uno de los motivos más importantes es
que los centros de poder,
como por ejemplo Nueva York, París,
Londres…
creen que en el resto del mundo no
ocurre nada importante,
excepto en su espacio.
Tan es así,
Este o poveste uluitoare… și reală.
Este povestea lui Bob Capa.
Vreau să spun că
oamenii mereu
au fost fascinați de Capa.
Vorbim despre o misiune neterminată
și este un miracol
că am fost capabili să găsim valiza
după atâția ani în care a fost,
numai Dumnezeu știe, unde.
Ar fi putut sfârși la coșul de gunoi.
Lucrurile se pierd pentru totdeauna
în unele cazuri.
Este un fel de miracol.
Este o poveste frumoasă,
și mai ales, reală.
Iar ei erau oameni minunați…
erau cei mai buni.
Sunt de părere că
nu le-au înapoiat din mai multe motive.
Unul dintre cele mai importante motive
este că centrele marilor puteri,
cum ar fi New York, Paris, Londra…
trăiesc cu impresia că nu se întâmplă
nimic important în lume,
ci doar în țările lor.
Astfel, aceste mari puteri
jefuiesc restul lumii
pentru a-și umple muzeele.
49
 que todos los museos saquean el resto
del mundo
para llenar sus museos.
No piensan en dejar las cosas en los
sitios
para compartir, sino saquean.
No hay ninguna diferencia entre
saquear…
parte de las piezas de la Grecia antigua
y llevárselas al Museo Metropolitano de
Nueva York
que llevarse los negativos que estaban
en México
y que eran parte del entorno cultural.
Lo que se puede hacer, lo que se debe
hacer,
es que haya copias aquí,
de tal manera que la información esté
accesible.
Lo que yo creo que tenemos que
complementar,
Es el discurso que interprete estas
fotografías y que las explique,
Porque lo que sí ocurre en la cultura
norteamericana
Es que hay una fragmentación de la
historia;
Se cuidan las cosas pero se les despoja
del contexto,
Se les sustrae hacia una especie de
Nu se gândesc să lase lucrurile acolo
unde sunt
Pentru a putea fi împărtășite cu alții,
ci le fură.
Nu este nicio diferență între a jefui
o parte dintre artefactele
Greciei antice
și a le aduce la
Muzeul Metropolitan din New York
și între a lua negativele din Mexic
unde făceau parte din mediul cultural.
Ceea ce se poate face,
ceea ce ar trebui să se facă,
este să se aducă niște copii aici,
astfel încât informația să fie,
totuși accesibilă.
Cred că trebuie întregit discursul
care interpretează aceste fotografii
și care le explică,
pentru că, în cultura nord-americană,
se fragmentează istoria;
exponatele sunt îngrijite,
dar lipsite de context.
Sunt azvârlite într-o
galaxie cosmopolită
În care nu contează locurile,
nu contează traumele,
50
 galaxia cosmopolita,
En donde no importan los lugares, no
importan las tramas,
Las narrativas que explican todo eso;
Entonces, lo que sí debemos hacer
nosotros es:
Completar la historia.
ERNEST ALÓS (PERIODISTA):
Se podía ver claramente el contraste
entre la gente que venía de la ECP,
Que explicaba la guerra como una
cuestión externa,
Incluso los periodistas que estábamos
cubriendo el acto,
Estaban hablando de lo que les sucedió
a nuestros abuelos.
O sea, es una historia de familia,
Es nuestra historia personal.
Si para muchos puede ser historia,
Para la gente que vive en este país,
estamos hablando de biografía,
Incluso de autobiografía.
No hay nadie para quien lo que sucedió
entonces
No haya tenido un impacto directo en su
vida y en la vida de su familia
Por lo tanto, no es lo mismo hablar de
historia en abstracto
Que hablar de algo que, en el fondo, es
tu propia biografía,
nu contează poveștile
care vorbesc despre ele.
Prin urmare, ce trebuie noi să facem
este să completăm istoria.
ERNEST ALÓS (JURNALIST):
Se putea vedea clar contrastul
dintre oamenii de la ECP,
care vedeau războiul ca pe
o chestiune de politică externă,
chiar și jurnaliștii
care raportau evenimentul
vorbeau despre ce li s-a întâmplat
bunicilor noștri.
Este o istorie de familie,
este istoria noastră personală.
Dacă pentru mulți, războiul este
doar un eveniment istoric,
pentru oamenii care trăiesc
în această țară este o biografie,
o autobiografie chiar.
Nu e nimeni
care să nu fi fost afectat direct
de ceea ce s-a întâmplat atunci.
Prin urmare, a vorbi despre istorie
ca un concept abstract
Nu este același lucru cu
a vorbi despre ceva care,
51
 O la biografía de tu familia,
Y cualquier español,
Cuando habla de la Guerra Civil,
Está hablando también de su vida, de su
biografía.
VICTORIA GONZÁLEZ ROMÁN
NIETA DE EXILIADO ESPAÑOL
Bueno, son estas tres fotografías,
donde ella está escribiendo sobre una
maleta.
Tiene 18 años, en ese momento,
y está sola, en Barcelona.
Ella vivía en Irún, en Guipúzcoa, en el
País Vasco,
y estaba refugiada en Barcelona, pero
sola,
estaba buscando a mi abuelo, que era
militar
y muy jovencito también, estaba allí.
Entonces, habíamos oído hablar de esta
fotografía
que se había perdido,
y no la habíamos visto nunca pero la
hemos reconocido enseguida.
Y ha sido emocionante.
Hoy estó fatal.
de fapt și de drept,
este propria ta biografie,
Sau biografia familiei tale.
Iar orice spaniol,
când vorbește despre
Războiul Civil,
vorbește și despre viața sa,
despre biografia sa.
VICTORIA GONZÁLEZ ROMÁN
NEPOATA UNUI EXILAT SPANIOL
Bun, în aceste trei fotografii,
e ea care scrie ceva pe o valiză.
Avea 18 ani aici,
și era singură, în Barcelona.
Era din Irún, Guipúzcoa,
Țara Bascilor,
Și se refugiase de una singură
în Barcelona.
Îl căuta pe bunicul meu,
care era soldat acolo
și care era tot așa, foarte tinerel.
Auzisem vorbindu-se de
fotografia aceasta
care fusese pierdută,
și deși n-o mai văzusem niciodată
până atunci,
am recunoscut-o imediat.
A fost un moment emoționant.
Azi este o zi teribilă pentru mine,
52
 Estoy pasando un día fatal,
porque no sé, pues de una manera,
no se, he perdido un poco la ilusión,
porque ahora es volver a empezar de
cero, otra vez.
Entonces, sí, me he desilusionado un
poco.
Pero bueno, yo seguiré luchando.
Si me acompañan y el equipo sigue
ayudando,
yo seguiré buscando.
500.000 personas murieron durante la
Guerra Civil española; otras 200.000 se
exiliaron.
De los que permanecieron, miles fueron
encarcelados, torturados o asesinados en
los años posteriores.
Nunca se ha juzgado a nadie por estos
crímenes, incluso después de la transición a
la democracia. Las historias de las víctimas
han quedado enterradas junto con sus
cadáveres.
La guerra en España duró casi 3 años,
pero le siguieron 36 años de represión,
hasta que la muerte de Franco marcó el fin
de la Dictadura.
Solamente México y la extinta URSS
cortaron relaciones con el régimen de
terror de Franco.
pentru că, nu știu,
cumva mi-am pierdut puțin speranța
pentru că acum o voi lua de la zero,
din nou.
Deci, clar, sunt puțin dezamăgită.
Dar în fine, voi continua să lupt.
Dacă echipa va fi alături de mine
și mă va ajuta,
voi continua să caut.
500.000 de persoane au murit
în timpul Războiului Civil spaniol;
alte 200.000 au fost exilate.
Dintre cei care au rămas,
mii au fost arestați, torturați
și asasinați în anii care au urmat.
Nimeni nu a fost vreodată judecat
pentru aceste crime,
nici după trecerea la democrație.
Poveștile victimelor au rămas îngropate
alături de cadavrele lor.
Războiul din Spania a durat
aproape trei ani,
dar i-au urmat 36 de ani de represiune,
până la moartea lui Franco,
care a marcat sfârșitul dictaturii.
Doar Mexic și fosta URSS au tăiat
legăturile
53

Muchos fotógrafos y periodistas
extranjeros viajaron a España junto con las
Brigadas Internacionales.
Acudieron de todo el mundo para
defender una democracia que peligraba.
Muchos nunca volvieron a casa.
Gerda Taro murió en España en julio de
1937.
Robert Capa murió al pisar una mina en
Indochina en 1954.
„Chim” fue asesinado en Suez en 1956.
Los tres murieron en zonas en guerra
tomando fotografías.
Donde el silencio es la norma, reina la
impunidad.
A todos los hombres y mujeres que
desentierran la verdad.
cu regimul de teroare al lui Franco.
Mulți fotografi și ziariști străini
au călătorit în Spania
cu Brigăzile Internaționale.
Au venit din toate cotloanele lumii
pentru a apăra o democrație
pe cale de prăbușire.
Mulți nu s-au mai întors niciodată acasă.
Gerda Taro a murit în Spania,
în iulie 1937.
Robert Capa a murit după ce
a călcat pe o mină în Indochina,
în 1954.
„Chim” a fost asasinat în Suez în 1956.
Toți trei au murit în zone
aflate în război, făcând poze.
Unde tăcerea e o regulă,
domnește impunitatea.
Pentru toți bărbații și femeile
care dezgroapă adevărul.
54
Conclusión

Para acabar, creo que esta práctica me ha ayudado mucho a entender lo que supone de verdad el
trabajo del traductor que subtitula. Puedo decir que he hecho subtítulos en el pasado, pero no
conocía las normas técnicas ni los procedimientos de traducción, y los subtítulos eran de mala
calidad. Como mucha gente, yo opinaba que subtitular no requiere mucho esfuerzo.
Yo pensaba que, siempre que la traducción se acerque lo más posible sintácticamente al texto
original, el subtitulado es adecuado. No sabía que, en realidad, este proceso implica más bien una
adaptación del contenido de oral a escrito y también de la lengua fuente a la de destino, dentro de
los límites impuestos.
El subtitulado que hice para el documental La maleta mexicana me retó a aplicar la teoría que
había aprendido y, además, a experimentar una pequeña parte del trabajo de un traductor.

55
BIBLIOGRAFÍA

CARILLO DARANCET, Juan (2014): „Del original al sobretitulado: la adaptación y la

traducción audiovisual en el teatro contemporáneo”, Madrid, Universidad Complutense de
Madrid, Departamento de Filología Española III
DÍAZ CINTAS, Jorge (2012): „Los subtítulos y la subtitulación en la clase de lengua
extranjera”, Abehache, Revista da Associação Brasileira de Hispanistas, vol. 2, p. 95

Fuentes en línea
Diccionario explicativo rumano (DEX) [fecha de la consulta: 05.05.2023]
https://dexonline.ro/
Diccionario de la Real Academia Española (DRAE) [fecha de la consulta: 05.05.2023]
https://www.rae.es/
Dictoo - Diccionario de sinónimos en rumano [fecha de la consulta: 04.05.2023]
https://sin0nime.com/dex/index.php
Manual de normas subtitulado [fecha de la consulta: 04.05.2023]
https://ia803400.us.archive.org/29/items/ManualDeNormasSubtitulado/Manual%20de%20nor
mas%20subtitulado.pdf
POP, Dan (2014): „Subtitrări și adaptări pentru filme”, Dan Pop - Pe urmele pașilor mei,
Wordpress [fecha de la consulta: 04.05.2023]
https://dappon1959.wordpress.com/2014/06/24/titrari-subtitrari-traduceri-si-adaptari-pentru-
filme/
RTVE Documental La maleta mexicana [fecha de la consulta: 01.05.2023]
https://www.rtve.es/play/videos/somos-documentales/maleta-mexicana/5891556/
WordReference [fecha de consulta: 06.05.2023]
https://www.wordreference.com/

56