Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
DISTRIBUCIÓN GRATUITA
INTSIMPERAKUESTIKSI
p’urhepecha • p’orhepecha • p’urhecha • p’orhe’kuticha tarasko p’urhepecha • p’orhepecha • p’urhecha • p’orhe’kuticha tarasko • p’urhepecha • p’orhepecha
Diagramación
José Damián Castro Calixto
Norma García Manzano
Ilustración de interiores
Vanessa Hernández Gusmão
Alejandro Villalobos González
Israel Ramírez Sánchez
Ilustración de portada
Israel Ramírez Sánchez
Escribo mi lengua. P’urhépecha. MIBES 7. Libro del adulto. D. R. 2011 ©Instituto Nacional para la Educación de los Adultos,
INEA. Francisco Márquez 160, Col. Condesa, México, D.F., C.P. 06140.
Esta obra es propiedad intelectual de sus autoras, y los derechos de publicación han sido legalmente transferidos al INEA.
Prohibida su reproducción parcial o total por cualquier medio, sin autorización escrita de su legítimo titular de derechos.
Impreso en México
Presentación........................................................................5
Propósitos generales
Unidad 1. Generalidades de la lengua
Propósitos de la unidad...........................................................9
Tema 1. Ubicación geográfica........................................... 10
Tema 2. Para entender mejor nuestra lengua............. 21
Tema 3. Expresión oral y escrita........................................ 42
Tema 4. El alfabeto................................................................. 50
Tema 5. Perspectivas de la lengua................................... 60
Autoevaluación........................................................................ 74
Tsimáni arhúkukata
Karasinka ka isi uantántskoreni
Erókurhikuecha arhúkukateri............................................. 79
Ma uénakua. ¿Ampéski karáni? ...................................... 80
Tsimáni uénakua. Mamaru jarháti karákatecha...... 87
Tanímu uénakua. Eratsikua éska na
kaskukata jaka juchári uantákua ..................................112
Tanímu arhúkukata
Jorhénkurini jamani arhíntani
Erókurhikuecha arhúkukateri....................................................143
Ma uénakua. ¿Ampéski arhintani?.... ....................................144
Tsimáni uénakua. Mámaru jarhati arhintskuecha.........157
Tanímu uénakua. Na énkaksi uaka sési arhíntani..........179
Siránta Jantiaku k’urhámarpirakueri.....................................209
Presentación
Unidad 1. Generalidades
de la lengua
Propósito
Actividad 1
10
Actividad 2
12
** inegi, II Conteo de Población y Vivienda, “Estadísticas a propósito del día internacional de las
poblaciones indígenas”, datos de hablantes de lengua p’urhépecha, http://www.inegi.org.mx/inegi/
contenidos/espanol/prensa/Contenidos/estadisticas/2007/purepecha07.pdf
*** ini, “Indicadores socioeconómicos de los pueblos indígenas de México”, 2002.
Explica tu respuesta.
13
E.E.U.U
aC
alif
or n
Sonora
ia
Hermosillo
Me
Chihuahua
xic
ali
Chihuahua
Ba
Coahuila
ja
Ca
Saltillo
Nuevo
lifo
León
rni La P
Si
na
Monterrey
a S az
Durango
lo
ur
Ciudad V
Durango
Tamaulipa ria
Cu
Zacatecas
lia
Sa
cá
icto
n
n
Zacatecas Sa
n L Lui
s
uis s P
Po oto
Na
1 tos s
í í
ya Te
Océano Pacífico
rit pic
o
n a juatato
a naju
GuG
Ve
ua 8 lgo
Hidachuca
r
Jalisco
ac
Pa
ru
Guadalajara
z
Morelia
4 3 6
2 Ja
Michoacán 5 Puebla l
Actividad 3 Gu
Puebl a
Ch err
ilpa ero
nci
En el mapa señala el territorio sobre ng
o Oaxa
el cual, a la llegada de los españoles, Oaxa
14
1. Aguascalientes Aguascalientes
2. Colima Colima
3. Distrito Federal Ciudad de México
4. Estado de México Toluca
5. Morelos Cuernavaca
Coahuila 6. Tlaxcala Tlaxcala
Saltillo 7. Tabasco Villa Hermosa
Nuevo 8. Querétaro Querétaro
León
Monterrey
Ciudad V
Tamaulipa ria
acatecas
Sa
icto
atecas Sa n
n L Lui
s
uis s P
Po oto
1 tos s
í í
to Yucatán
a n ajujauato Golfo de México al
GuGuana 8 Mérida m
Ve
lgo tu
Hidachuca Ch
e
r
o
ac
Pa Quintana
ru
ara
z
Morelia
4 3 6 Roo
Ja Campeche
Michoacán 5 Puebla
Puebl
la
pa
a Campeche
Gu 7
Ch err
ilpa ero
nci
Chiapas Belice
ng
o Oaxaca
Oaxaca Tuxtla Gutiérrez
Guatemala
Honduras
15
Actividad 4
16
17
18
Actividad 5
19
20
Propósitos
Actividad 6
¡Acuda a la campaña
de vacunación!
21
22
Verse.
Escucharse.
Hablarse.
23
Actividad 7
24
25
26
Actividad 8
La experiencia de Sara
27
28
29
Actividad 9
El p’urhépecha es:
a) Un dialecto
30
Actividad 10
31
32
coyote
jiuátsi ts’amé
Así se dice en Así se dice en
Hiuatzio Tsirio
chicle
xexákua kuiritsi
Así se dice en Así se dice en
Santa Fe de la Arantepakua
Laguna
33
34
35
Nombre de la
Palabra Cómo se dice
región
2.
3.
4.
5.
6.
7.
36
Falso Verdadero
¿Por qué?
37
Actividad 11
38
Sí, es en la tarde.
¿El viernes?
39
40
Actividad 12
41
Propósitos
42
Actividad 13
2. 2.
3. 3.
4. 4.
Mariana, vamos
a estudiar ahora Sí, maestra, porque quiero
cómo se hace escribirle a mi hijo, que está
una carta. en Estados Unidos.
43
a) casete b) radio
c)
teléfono d) diálogos cara a cara
44
Actividad 14
Expresión oral
Se refiere a la destreza lingüística que permite la
producción del discurso hablado. Utiliza el canal
auditivo porque percibimos las palabras mediante el
oído.
45
Actividad 15
Lee el texto.
Expresión escrita
Se refiere a la destreza lingüística que permite la
producción del discurso escrito. Se percibe mediante la
visión porque las palabras se leen; por lo tanto, se utiliza
el sentido de la vista.
46
Actividad 16
¿Cuál?
47
Actividad 17
Actividad 18
Actividad 19
49
El alfabeto
Propósito
50
Actividad 20
51
Actividad 21
Investiga sobre la historia del alfabeto p’urhépecha.
Coméntalo con tus compañeros.
Actividad 22
52
* Consultado en http://es.wikipedia.org/wiki/wikipedia:alfabetos_escrituras_del_mundo 53
Actividad 23
54
Actividad 24
Vocales
A a, E e, I i, O o, U u
Consonantes
P p, T t, K k, Ch ch, Ts ts, P ’ p’, T’ t’, K’ k’, Ch’ ch’, Ts’ ts’, M m,
N n, Nh nh, R r, Rh rh, S s, J j, X x
55
Aa Ii Uu
Pp Tt Ch ch Ts ts
P’ p’ K’ k’
Nn Rr
Jj Xx
Contesta lo siguiente.
56
57
58
Actividad 25
59
Perspectivas de la lengua
Propósito
Actividad 26
60
Explica tu respuesta.
Explica tu respuesta.
61
Actividad 27
Observa las imágenes y encierra en un círculo los
materiales que haya en tu comunidad.
62
Escríbelos a continuación.
Explica tu respuesta.
63
64
Actividad 28
65
Actividad 29
* “Ley General de Derechos Lingüísticos de los Pueblos Indígenas”, publicada en el Diario Oficial de la
Federación, México, 13 de marzo de 2003, pp. 3 y 4.
66
67
Actividad 30
68
69
Actividad 31
Sí, ¿cuál?
No
70
Explica tu respuesta.
71
Actividad 32
Sí, ¿dónde?
72
Actividad 33
Explica tu respuesta.
73
Unidad 1. Generalidades de
la lengua
Subraya la respuesta correcta.
a) Totonaco-tepehua
b) Tarasco
c) Yuto-azteca
a) Pima-tepehuano y el cora-huichol
b) Zapoteco, mixteco
c) Ninguna
74
Expresión oral:
1.
2.
75
Expresión escrita:
1.
2.
6. ¿Qué es un alfabeto?
7. Escribe tu alfabeto.
76
1.
2.
77
Tsimáni arhúkukata.
Karasinka ka isi
uantántskoreni
Erókurhikuecha arhúkukateri
Erókurhikua
Mókunta kurhámarperatechani.
80
81
Arhínta í karákata.
82
*Felipe Sebastián Jesús, P’urhepecha jimpó, Lengua purépecha de Michoacán, Tercer grado, SEP,
2006, p. 33.
h) Jrháritakua karákateri.
Máteruecha:
83
84
85
86
Erókurhikua
87
1.
2.
3.
4.
88
Kurhá’kurhikua
1. Israel González
Juramuti jatsikukua
Cortés
era’kutarakueri
2.
3.
4.
5.
89
90
91
a) Kamaperakua.
ch) Uantápeni.
e) Eiánkunkeni na enkari untaka sipiati.
92
No uantánukurhintaka.
93
Cecilia
Arturo
¡Asi kuérata!
94
95
96
P’ITA’KURIKUA
P’IMÁRPIRI
____________________________
Tatá Reinaldu Guzmán A.
Jurámuti
97
Siránta Ioarhi’perakua
kuírunarhikusinti jurámuti
irétarhu anapu.
Siránta Ioarhi’perakua no
juasinti ampé enka jimpó
ioarhipini jarha’ka ma k’uíripuni.
Siránta Ioarhi’perakua
jukasinti arhíkurhikua k’uiripueri
énka ioarhinani jarha’ka.
98
99
2 Uénakua.
100
101
102
1. Urháni tiámueri.
3. Sutúpu siránteri.
4. Ch’kári.
103
104
105
-
mayo
r h ú a ta 04- íreri,
g, ma ha: ts
, j at á sti 170 iékurhikuec ka
a , ri
ikuech hakua ti tsire
u a k ’arum tanta jatár tekua, sipia u.
Janík ri, Marhúa ata, éxic
é o arhík nasti M
09 jam ácido fólic chpiricha. Ú ákurhini”.
ka ’i ir
hierro echa. Ústi p íntiaka ka ts
ira k u ’a r h
asp nka k
játsi é
“Jimá
106
Jo, ¿anti?
No, ¿anti?
107
108
Jatsískari janáskakua.
Así kuérata, erókasinkaksini
INEAKINI p’imárhisinti éskari antáparhakuiraka
jorhéntpericha jinkóni énka jaká chári
irétecharhu isiksini eiánkuni ampé uétarhia ka
isiri uénani jorhénkurhini.
Uénakurhiati tempini
jurhítikua
enero 2010 jimpó.
109
¡Asi kuérata!
110
Erókurhikuecha
112
113
Uantántskorhe i k’urhámarpirata.
114
Ku’taticha K’eraticha
115
Kararakua Uantákua
P’
T’ T’ámu
t tamu
Ts’
ts
K’
k’
Ch’
ch
116
4. Japontarhu xariaxapkaksi.
117
1. 2.
3. 4.
5. 6.
118
119
Karántskua karákatecheri
Erókurhikua
Mokunta kurhámarpiratechani.
120
Tati ka nanti
¡Ná’tsi jamáxaki iámintuecha!
Chíti uátsi.
Abraham Ramos Zavala
121
Né enkari karákuaka
Eiamperakua
Uantánuntskua
Né enka karáka
122
• Né enkari karákuaka
• Eiamperakua
• Uantánuntskua
• Né enka karáka
123
124
Uantákuecha Uantákuecha
énka énka
Arhíkukurikuecha Niatatarakua p’untsatsikua p’untsatsikua
jukaka orhépani jukaka tatsekua
ma kararakuarhu ma kararakuarhu
Uantakua
125
Arhínta karakatani.
Eiámperata
Eiamperi
Dr. José Luis Márquez S.
126
127
128
Erókurhikuecha
129
Ma karákata
a) Etsákuni.
ch) P’imárhini.
e) Eiánkumpeni.
h) Máteru:
131
Arhínta í karákata.
Tsimáni karákata
Mókunta k’urhámarpiratechani.
132
•Anchíkurhisinti.
133
134
135
136
a) Etsákupani.
ch) P’imárpini.
e) Eiánkumpeni.
h) Máteru:
Materu erátsikuecha
137
138
Jantia’ku kurhámarhikua
1.
2.
3.
139
1.
2.
3.
4.
140
141
Tanímu arhúkukata.
Jorhénkurini jamani
arhíntani
Erókurhikua
144
¿Anti?
Mámare jási ua
uantákuechani eska na
Kará ampé énka
sési kurhánkukoreaka
arhi’kuekaka i uantákuecha
uraparhiani ini
kararakuechani u n k a i
akuni
145
Jo ( ) no ( ), ¿naki?
146
Mokúnta k’urhámarpiratechani.
Jo no
¿Anti?
147
Arhínta uantániata.
Arhínta karákata.
Tsíri
148
149
Mokúnta i k’urhámapiratechani.
150
jukári
Tsíri eménta jimpó
tsirákurhiaka ka
júkskakorhisinti
janíni
uetarhisinti jima
patsáni énka no
jukaka uitsákua
Simperi itsi
tapankurhu
marhuatanasinti
karhátani o bigasi
arhikatarhu
tirhipani
Énka xanini
siránta unani
p’ikuntakia
151
Arhínta karákata.
Jo no Mantani isi
152
Arhínta karákata.
154
¿Anti?
Miteskania arhíntani,
i jintesti ‘a’, ka i jintesti
‘e’ ka i ‘p’.
Ji’tuni, miteskani eska
ixo arhisinti jucheti
arhikurikua, ka ixo
arhisinti….
155
Mokunta k’urhámarperatechani.
¿Anti?
156
Erokúrhikuecha
157
¿Anti?
158
Inte uétarhinchasinti
miteni nani ua exéni
eiámperakua na énka
una’ka.
159
¿Ampeski?
P’ikuarhirakuecha
Na enkari no kerikurhiaka
162
Ietakuecha:
• 90 ml alcoholi etílico arhikata geli (tempeni tanimu
iórhesi sapichu).
• / iórhesi carbopoli arhikata.
• / iórhesi glicerina arhikata (1.125 ml).
• ! iórhesi trietanolamina arhikata.
Urakuecha:
• Urhani vidrioeri kéri énka ma litro jataniaka.
• Tsarharakua tsauapinarhi.
• Urhani sapichu vidrioeri.
• Manatatarakua.
• Limeti plastikueri mikakua jinkoni énka jataka 100 ml.
• Tsuntsu ka iórhesi tseritakuecha.
Na enkari uáka:
1. Jatsi tsarharakua urhani sapichurhu jatsira carbopoli
ka manata eska na isi pakaraka eska t’upuri.
2. Jatsira alcoholi urhani k’erirhu manata uinamintu ka
jatsikupa sankani arhini carbopoli.
3. Jatsiku glicerina ka manata iatsitakurhu iórhesi jimpó.
163
a) Jirejiresi ka sanku.
ch) Jirejiresi ka no kurhankuntsparini.
164
A)
¿Naki jinteski p’ikuarhirakua h1n1?
Ch)
Jirinanta eiámperakua iri enkakini kurhachini jaka.
165
Mokunta k’urhamarpiratechani.
166
Ma karákata
167
Tsimáni karákata
168
Jatsiranasinti
Atakapua tatsiniri
Kuerhepu jurhixakata, K’urhunta
jauakata Uchepu.
Xarhi kurunta.
Kurucha jurhixakata
o churhipu unstkata.
169
Jo, ¿anti?
No, ¿anti?
170
171
Exé p’itakata.
172
173
Arhínta i karákata.
Kunkurhikua juramuticheri
174
175
176
Ma ukua:
Silvia uékaxati untani ma t’irekua eráxamani anapu. ¿Ampé
jasi karákata uetarhincha, ampé jasi arhíntkua ua ka anti?
Tsimáni ukua:
Elisa ka Migueli niuati k’uinchini Comachueni sabadu jimpó.
¿Ampé jasi karakatarhu ua exéni eiámperakua ka ampé jasiksi
ua arhintskua ka anti?
177
T’amu ukua:
Federicu arhintaxati ma siránta uantakua etsakutarakua énka
jurhak’a marhuakuecha i motsitarakua uetarhinchasinti piani.
¿Ampé jasi arhintskua uetarhinchasini úni ka anti?
178
Erokurhikuecha
179
180
181
i r a kua
p
t s ina’ pu.
a a
n c hiku iaju an
a ip ,
K’um edru Z Coeneo
P e
San cipio d
i
Mun oacán.
Mich
182
K’umanchikua tsina’pirakua
Na énkari uaka sési jupamuntani
San Pedru Zipiaju anapu. • Sinicha karhakua anápuicha
Municipio de Coeneo, keskuparini uixumua.
Michoacán. • Sinichani ketsiku anápuichani
karhakisi uixumua. Manata eska
¿Ampeski jupamuntani? uirhipu ukata ma uni enkari
• Sési ampé t’ireni. uixurhiaka sinichani énkari
• Jupamuantani sinichani énka jimpó xaxaka.
k’amataka t’ireni. • Uixurhi iatsitakuarhu
katampani.
Énka sinicha turhipinturha’ka
Énka pakaraka sinicharhu sani Na énkari jupamuaka
t’irekua uénasinti ukurhini i • Asi kuakara uixumutakua enkari
ikichakua ampé ka énka no penchumikuani uixumuaka.
uixumuaka uérasinti cariesi • Uixurhi sinichani tanimu o iumu
arhikata ka uénasinti porhoakuani motsikua.
sinichani. • Jupamunta taninta ma
jurhitikua jimpó.
Cariesi arhikata
Cariesi:
• P’amesintiksi énka t’ireaka ka
itsimani.
• No sési jamarhari uéchani
• Uénani sinichani tsitani.
184
185
Kunkorhekua tsimani
leguminosecheri ka proteína
manakurhiricheri.
Ananatakua intskusinti proteína
arhikana ka i ampé usinti jaroatani
187
• Uakare piani tirekua ima énka Ácido fólico arhikata jintesti ima
japoaka. énka uetari’ka juchari ananatakua
• Chenoechani ikarani mámaru i jaruatasinti iurhiri untani, ka no
jási amanechakuecha. pamechani i ampé exentakaksi
• Jatsikorheakare, amanenchakuecharhu enka
manakuririchani ima énkare xunapitika ka istuksi exentaka
ampe uaka jauantani. tsirirhu, terekuarhu, xakuecharhu,
• Itsimakaksi tsimani litru. kurucharhu, cacahuaterhu, ka
• Sési jupare pipinasirhu.
amanenchakuechani.
• Nore jurhixani manteka jimpó. Hierro arhikata i ampé kuxaretixa
• T’ireni akuecha énka uatskua uetarinchasinti ka santeru enkaksi
jauaka. iuriri keskuni jara’ka ka enkaksi
• Asi jama arhani refrescu sapirhatichani erokani jara’ka,
arikata. uetarisinti eskaksi iuriri untaka.
• Itsukua puruatakata. I hierru arhikata jukasti: t’asini,
lentejasi, amanenchakua enkatsi
Vitaminecha énka santeru xunape’ka, tauasi, uarhasi, xeni
uetarincha’ka kuxareticha juriate eranchi.
Uarhicha énka sapichuni erokani
jauaka uetarisinti eska auaka Yodo arhikata exentasinkaksi,
vitaminecha A arhikata i kurucharhu enkare ampé no auka
maruakusinti ananatakuani ka isi no uakare sontku kuatarani, miristsini ka
sontku p’amekoreni o p’amenchani uakare k’arineni.
ka istu maruakusinti juchári suturini
jimposi jati arhaní amanenchakua Calcio arhika jintesti uinaperantskua
eska: papaya, púrhu, naraxe, unicheri ka sinicheri i ampé enkare no
zanahoria, tauasi, xakua, ka itsikua. arhá’ka uati kepekuani unichani.
Uarhicha énka charhakuni erokani
Vitanica C jaka o tsima énka akurani jara’ka
Arikata uatiksi sési t’ireni ka arhaní calcio
K’uachakusinti arhika ka isi sési k’uiripeni charhaku
juchári ananantakuani ka isi sontku ima énka juka’ka calcio arhikata
ampakentani énka ampe akuarheaka jintésti kurhinta, itsikua, amaranto,
o akuarhekoreni i vitamina arhikata xeni, cacahuate, t’atsini, ka soya
jurhasinti toronja, lima, mandarina, arhikata istu amanechakua.
enanti, ka piñarhu.
188
189
Kuxariticha uetarhinchasinti
arhani.
Kua’chakusinti ananatakuani
ka isi no p’amechakua jukani.
I jintésti uinaperantskua
juchári ananatakueri.
190
191
192
Kuiruta énka
Eiamperakua ¿Miteskire
eiamperakua
enkare uékani mokuntskua?
jurha’ka
jaka miténi Karánta
karakatarhu
Akuecha Jo
kua’chakusini
juchári mintsitani. No
Namuni tirekuecha
Jo
uetarhisinkasche
ma jurhiatekua
No
jimpó.
Enkasche kanekua Jo
tamakua auaka
ampé usini. No
Enkasche no Jo
itsima’ka ampetsini
uchea. No
193
194
195
Arhínta i karákata.
196
ka ísi úni erátsini ampé énka jurha’ka mitekuecha ka irekakua enka jatsika
jurhaka énka arhíntaka. I enkari ka ísi úni erátsikuechani uénakueri o
uáka sési arhíntani jintesti jupikani uénakuecheri.
eiámperakua énka arhintani jarha’ka
ka ísi erátseni ampé arhínta tatsikua. Sési ja’kuntani
Ini uranasinti énka arhíntani
Sési untani ima énka isika jauaka ka énka k’amataka
I jási arhintskua jintesti énka arhíntani ma karákata, arhintsti
arhintsti, énka arhíntani jarha´ka ma usinti k’urhamarhikurhini ampé
karákata, exésinti o sési jatsiantani énka kurhankuntaka. I jarhoatsinti
eratsikuechani énka jatsiapkia anaxurhini ka ísi uéntani arhíntani
karakateri, jimini predicionirhu ka o nitamani erokaparini exeantani
anticipacionirhu. eratsikuechani énka santeru
marhua’ka ka jintestksi marku
Ima enkare arhíntaka kuntantani jimpokaksi ka ísi sési kurhankukuntani
ima jinkuni enkare mitepkia karakatani.
Ini uranasinti énka arhíntani jauaka
ka énka k’amatani jauaka arhíntani Iasiri mitintaka enkari arhintenka
karákata, arhintsti uasinti erátsikua urasirenkari ma o iaminta ichani
énka no jurha’ka karakatarhu. ka nori mitespka na enkaksi
I jarhoatasinti kuntantani ima arhikorhepka.
jinkoni énka arhintakia imeri
197
Asunción misukaati ka
kurhakunasti siránta
anta’pirakueri. In te jirinantasinti
jima enka uanekua siránta Exeratarantskua
jatsikoreka ka exesintio arhintskua
pitakatechani kuirhunarhikuecha
ka uenakuecha ka ísi mite nakiski
siránta anta’pirakueri.
198
199
Mokunta k’urhamarpiratechani.
200
201
202
203
204
Ima enkare
arhíntaka
Sési untani ima Sési ja’kuntani
kuntantani ima
énka isika
jinkuni enkare
mitepka
205
Kará Kará
Kará
eiamperakua eiamperata enkare
eratsekuecha
enkare exeka no exeka jura’ka
enka arhik’a eska
jura’ka karatakararhu
santaeru jukapara:
karakatarhu: utasi tu misteska:
Mokunta:
Kará
¿Ampé Kará
eiamperakua
uetarinchasinti oxo imanka no sesi
enkare exeka no
ma pamenchati kurankukuntaka:
jua’ka karákata:
diabetesiri?
¿Nakiski akuecha
enka uetari’ka eska
t’eraka ka no úni
imajasi oamenchai
diabetesi arikata?
¿Ampé
p’ikuarherasini ma
pamechati?
206
Antakutanta eiámperakua.
207
208
Siránta Jantiaku
k’urhamarpirakueri
Tanímu arhúkukata: Jorhénkurini jamani arhíntani.
1. ¿Ampeski arhíntani?
209
210
Ma ukua:
Silvia uékaxati untani ma t’irekua eráxamani anapu. ¿Ampé
jasi karakata uetarhincha, ampé jasi arhintkua ua ka anti?
Tsimani ukua:
Elisa ka Migueli niuati k’uinchini Comachueni sabadu jimpó.
¿Ampé jasi karakatarhu ua exéni eiámperakua ka ampé
jasiksi ua arhintskua ka anti?
211
Asunción misukaati ka
kurhakunasti siránta
anta’pirakueri. Inte jirinantasinti
jima enka uanekua siránta
Exeratarantskua
jatsikoreka ka exesintio arhintskua
pitakatechani kuirhunarhikuecha
ka uenakuecha ka isi mite nakiski
siránta anta’pirakueri.
212
213
214
DISTRIBUCIÓN GRATUITA
INTSIMPERAKUESTIKSI
p’urhepecha • p’orhepecha • p’urhecha • p’orhe’kuticha tarasko p’urhepecha • p’orhepecha • p’urhecha • p’orhe’kuticha tarasko • p’urhepecha • p’orhepecha