Elementele constitutive ale unei teorii care să explice tendința studenților de a lăsa "pe ultima sută

de metri" elaborarea temelor și/sau proiectelor pot include:

1. Procrastinarea ca proces psihologic: Procrastinarea este procesul prin care o persoană
amână o sarcină sau o activitate pe o perioadă lungă de timp, în detrimentul altor sarcini sau
activități mai puțin importante. Acest proces psihologic poate fi explicat prin mai mulți
factori, cum ar fi anxietatea, frica de eșec, neîncrederea în propria capacitate de a-și
îndeplini sarcinile și lipsa de motivație.
2. Lipsa de planificare: Un alt motiv pentru care studenții lasă elaborarea temelor și/sau
proiectelor pe ultima sută de metri poate fi legat de lipsa de planificare. În multe cazuri,
studenții subestimează timpul necesar pentru a finaliza o sarcină și nu își stabilesc un
program clar și realist pentru a îndeplini sarcina în timp util.
3. Stilul de viață dezorganizat: Pentru mulți studenți, stilul de viață dezorganizat poate fi un alt
factor care contribuie la procrastinare. În absența unui program regulat și structurat, este
posibil ca aceștia să nu își acorde suficient timp pentru elaborarea temelor și/sau proiectelor,
preferând să aloce timpul altor activități mai plăcute sau mai ușoare.
4. Încercarea de a maximiza eficiența: În unele cazuri, studenții pot amâna elaborarea temelor
și/sau proiectelor pentru a maximiza eficiența. Acest lucru se poate întâmpla atunci când
studenții cred că vor fi mai eficienți în îndeplinirea sarcinii cu puțin timp înainte de
termenul limită, în comparație cu începerea lucrului la începutul procesului. De asemenea,
poate exista o tendință de a subestima cantitatea de timp necesară pentru a finaliza sarcina.
5. Percepția asupra valorii sarcinii: Uneori, studenții pot amâna elaborarea temelor și/sau
proiectelor dacă nu le percep ca fiind importante sau valoroase. În cazul în care sarcina este
percepută ca fiind neinteresantă, nepotrivită sau nu relevanță pentru obiectivele personale
sau academice, este posibil ca studenții să amâne sau să evite îndeplinirea acesteia.
Acestea sunt doar câteva dintre elementele care pot fi incluse într-o teorie care explică tendința
studenților de a lăsa "pe ultima sută de metri" elaborarea temelor și/sau proiectelor. În mod evident,
există o varietate de factori și procese psihologice care pot contribui la acest comportament și o
teorie comprehens

Există mai multe teorii care încearcă să explice de ce studenții tind să lase elaborarea temelor și/sau
proiectelor pe ultima sută de metri. În general, aceste teorii consideră că există mai multe elemente
constitutive ale acestei tendințe, printre care se pot enumera:
1. Procrastinarea: Acesta este unul dintre cei mai importanți factori care stau la baza tendinței
studenților de a lăsa elaborarea temelor și/sau proiectelor pe ultima sută de metri.
Procrastinarea se referă la obiceiul de a amâna sau de a întârzia îndeplinirea unei sarcini,
chiar dacă aceasta ar putea avea consecințe negative. Studenții care procrastinează își pot
justifica acest comportament prin diverse motive, cum ar fi lipsa de motivație sau de interes
pentru subiect, frica de eșec sau de respingere sau dorința de a se distra.
2. Managementul timpului: Un alt factor important care contribuie la tendința de a lăsa
elaborarea temelor și/sau proiectelor pe ultima sută de metri este managementul timpului.
Mulți studenți nu știu cum să-și planifice timpul în mod eficient sau să-și stabilească
prioritățile, ceea ce duce la o distribuire neadecvată a timpului pentru diferite sarcini și la
lăsarea celor mai dificile și mai plictisitoare sarcini pentru mai târziu.
3. Lipsa de disciplină: Un alt factor care poate contribui la tendința de a lăsa elaborarea
temelor și/sau proiectelor pe ultima sută de metri este lipsa de disciplină. Studenții care nu
au disciplina necesară pentru a-și stabili obiective clare și pentru a-și urmări planurile pot
ajunge să amâne sau să lase deoparte sarcinile mai puțin plăcute sau mai dificile.
4. Lipsa de motivație: Pentru unii studenți, lipsa de motivație poate fi un factor important care
contribuie la tendința de a lăsa elaborarea temelor și/sau proiectelor pe ultima sută de metri.
Studenții care nu văd o valoare sau o importanță în sarcinile pe care le au de îndeplinit sau
care nu sunt motivați de recompensele asociate cu îndeplinirea acestor sarcini pot avea
tendința de a amâna sau de a întârzia îndeplinirea lor.
5. Factori externi: În unele cazuri, factori externi pot contribui la tendința de a lăsa elaborarea
temelor și/sau proiectelor pe ultima sută de metri. Acești factori pot include evenimente
neașteptate sau stresante, cum ar fi probleme de sănătate, probleme personale sau familiale,
sau alte responsabilități care pot ocupa timpul și energia studenților și pot face ca sarcinile