Dieta la gastrita cronică, dischinezie biliară, colită, etc..

Variază după forma anatomo-clinico- funcţională.

În gastrita superficială (de obicei hiper sau normoacidă) se recomandă mese mai frecvente cu alimente
„tampon”, lapte, smântână, unt, ouă moi, supă de legume, paste făinoase, cartofi, morcovi (piureu), carne de
pasăre, de peşte, de vacă (fiartă), fructe dulci bine coapte sau compoturi, peltele, prăjituri de casă, creme.
Se vor elimina: celulozicele, condimentele, alcoolul şi alimentele alergene (fragi, zmeură). Pâinea să fie albă,
veche (vezi şi ulcerul gastroduodenal).
În gastrita interstiţială (hipoacidă) şi în cea atrofică (anacidă) se preferă supele preparate cu borş sau citrice,
lămâie, sos de roşii, legume bogate în fier, fructe, lapte acru, iaurt, carne, brânzeturi, vin (roşu), pâine
intermediară.
Se limitează (exclud): laptele dulce, celulozicele, grăsimile animale (prăjite). Se va ţine cont şi de eventualele
asociaţii (în deosebi enteropatia paraaclorhidrică). Este important să se mănânce fără grabă, liniştit şi să se
mestece bine. Se consumă 5-6 mese pe zi şi în cantităţi suficiente. Grăsimile permise se limitează la 50-60g,
de preferinţă adăugate crud în farfurie la masă. Sarea se foloseşte moderat. Se vor evita dulciurile concentrate,
de asemenea produsele de lapte care conţin zăr. Se preferă gătitul fiert (nu fript). Se vor evita fructele-sâmburi
(nuci, alune, mac).
Alimente interzise: lapte, iaurt, smântână, zarzavaturile: varză, fasole, linte, mazăre, gulii, conopidă, ceapă,
ridichi, sfeclă, morcovi, dovleac, castravete, roşii, ardei, vinete, spanac. Fructele şi derivatele: compot,
marmeladă, dulceaţă, mierea de albine, pâinea neagră, mămăliga, alimentele conservate (fie în casă, fie
industrial), slănina, conserve de peşte, acrituri, brânzeturi fermentate, găluştele de făină, tăiţei sau aluat fiert
grosolan.
Alimente permise: pâine albă(uscată), cozonac (uscat), biscuiţi, pişcoturi, ştrudel (numai cu brânză), tăiţei şi
macaroane (numai cu brânză), grişul sau orezul ca desert, fiert cu apă ca şi când ar fi lapte, cu zahăr, vanilie,
mâncare de orez, fără ceapă şi fiert în apă (carnea şi uleiul sau untul se adaugă în farfurie); brânză dulce (caş)
de oaie sau de vacă (până la 500g pe zi), ouă moi 2-3 pe zi (oul se ţine 3 minute în apă clocotită); carne slabă
de orice fel, curăţită de grăsime şi piele (pielea cărnii de pasăre) fiartă sau grătar (până la 500g pe zi); şuncă
presată, aleasă de grăsime, parizer, polonez, crenvurşti; cartofi fierţi, copţi, în coajă cu unt-ulei, pireu de
cartofi, musaca de cartofi franţuzeşti; unt-ulei până la 50-60g/zi; ceai de tei, mentă, muşeţel (slab îndulcit);
supe strecurate de zarzavat: apă în care a fiert zarzavatul, cu orez, griş sau fidea şi se fierbe din nou, după care
i se adaugă 1 linguriţă de unt în farfurie; sucuri de compot (slab îndulcite) strecurate şi numai proaspăt
preparate; sucuri crude de fructe: lămâi, portocale, grape-fruit, măr, cireşe, vişine, etc, slab îndulcite şi
subţiate cu apă.
Gastritele hiperacide beneficiază de cure termale cu ape alcaline: Bodoc, Covasna, Sângeorz (Hebe), Slănic.
Se pot adăuga aplicaţii cu comprese, cataplasme calde, termoterapie.
În gastritele hipo sau anacide se recomandă cure cu ape clorosodice şi sulfuroase, carbogazoase: Borsec,
Olăneşti, Călimăneşti.