Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
DE
DERMATO.
VENEROLOGIE
Dr. OLGA SIMIONESCU Prof. Dr. DAN FORSEA
Clinica I
Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina
Facultatea de Medicinl
Universitatea de Medicinl gi Farmacie "Carol Davila", Bucuregti
GnfrnIiffite
,Z.utnrii
Cuprins
l'
l---_.
-tr|lr
\I *_.
?:,tF
--\.1,
:/
l*
Fig. 1.3. Papula:
b
zond circurnscrisa cu confinut solid (in lat. (amiloid); examcnul clinic al papulelor trebu- Fie
btttctn). nonveziculos, nonpustulos, cu diame- ie s[ precizeze: culoarea, conturul. suprafafa,
tml sub 0.5 crn; elevalia este deteminata in asocierea cu foliculii pilogi. distribu{ia 9i
imagine de prezenfa depozitelor mctabolice configuraJia.
4
Fig. 1.5. PIac6
elevati discret in raport cu tegumentul incon- papule sau ca o leziune fundamentala; exa-
jur6tor, cu un diametru de minimum 2 cm, menul clinic trebuie sa ii precizez.e culoarea,
placa poate aparea prin reunirea mai multor suprafa{a, delimitarea periferica.
5
----+
6
##ffi;*
-::f.'1" .:r]'. .
,li:i':4q .
:;;:l-.1, -
ifi,'
!r?; .
i,:' '
. P'.
':'- .
...''
, ]. '\t t : .,,,
1' :--.
41" j
i,
jt:" ' / t!j.
.#
1,^r
8
,/
.i;:
t F;u'
\,
10
*"i J.j
-*r
., ,r*!i
# i;ji's
Fig. 1.15. Scuamtr:
leziune elementarf, formata ca rezultat al unet epidermic, culoarea, dimensiunile, aderenla,
tulburari de keratinizare; in psoriazis, scua- dispozilia, constituie elemente-reper de
mele sunt alb-sidefii, lamelare, pluristra- diagnostic.
tificate, datorate accelerarii tum-over-ului
.,.;.r,:,.m oti:_iF
.1r.
,d:'*ffi
./ /,/' r I
.t.:. :. ./. /,../1
y',r/ ,/'2 ./ I
, "/ ./-,. -/rj I
ll
!
I
!I
1 tT*
Fig. 1.17. Ulcerafie:
leziune elementard cu pierdere de substanJa cicatrice; descrierea unei ulcerafii trebuie sa
(in lat. ulcus) aparuta pe lesut patologic; cuprinda: localizarea, forma, diametrul
profunzimea intereseazd cel pulin dermul maxim, suprafaf a, n-rarginile, aspectul
papilar (caracter care o deosebegte de ero- tegumentului inconjurator, simptomatologia
ziune), motiv pentru care se vindecd cu de acompaniament.
t2
/
t/
e
lr.l
%, d$
#
l3
Fig. 1.20. Cicatice afroficd:
sechela cutanati in care se inlocuiegte cu tesut tesutul inconjurator; in lupusul eritematos,
fibros un alt tip de lesut care a fost distrus; la prezenla cicatricii orienteazl, spre forma
palpare se simte deprimarea in raport cu cronicd de boala.
t4
!
&',:
.ffi i
$'
-.r,! '
:-
fin."r'.rr
..,$a:{.
.:.:
:::, . '
l5
,!
r '''?
'/,'
,,o
tl
.',.
,:' ,*
I
,tl-e
I
/ l.{t
*
r
r..{
-t { t
d
,{,-I
"P ''t,,
.
4f
'z
I ''.t
a *t
r .I"
.i :
,&il{ltl'
'ffi',
,Y tF:,.'
i*
., :."i.1
.* $ ii' -ji
l9
:
20
8i9.2.4. Veruci wlgare palmare:
sunt considerate hiperplazii epiteliale benigne se face la nivel palmar cu durioanele.
induse viral; principalul diagnostic diferential
2L
Fig.2.6. Verucd ggantlt vulgarl recrdrvatl
papula cu suprafafa hiperkeratozica localizata tratament incomplet, veruca impune diferen-
la nivelul rnediusului; recidivata dupa un {ierea de un verucom.
22
ii,
'':.
. tt"
- t"r:'.".' ,-.. -. : -
. .::_.: i*":,
. / -..-,:..
's-' :r '
23
t
'#w
24
Fig. 2.10. Condiloame acuminate peniene:
leziuni tipice, roz-rogietice, filifotme, acu- epiteliala (PD.I), papuloza bowenoida, kera-
minate, "crestatd' gi pediculate, determinate tozele seboreice, balanita candidozica,
de infeclia cu HPV; impun diagnostic dife- molluscum contagiosum, lichenul plan,
renfial cu: condiloma lata, neoplazia intra- nodulii scabioqi.
25
Fig. 2.11. Condilomatozl gqgantL (tumora
Buschke-Ltiwenstein) :
tumord vegetanti cu dezvoltare exuberant6 ce
simuleaza un carcinom invaziv, in pofida as-
pectului benign dermato-patologic; au fost
evidenfiate genomuri de HPV tipurile 6 qi 11;
este considerata o forma de carcinom verucos
(imagine din colecfia Prof.Forsea).
*rr*^
26
Fig. 2.I3. Condilomatozl perianall
vcgctalirlc vcncricuc sc pot clczvolta pcrianal minarc din rcgiunca vulvo-vaginallr
cit ur-lrarc a contactului anal sau prin disc-
\\
\ --1
! ,/\
l
27
v "t
ltlq.
-'" r*:rr*
"t's$
28
Fig.2.l7. Herpes simplex form[ cutanatS puril:
placard veziculo-pustulos la nivelul obrazului herpesul zoster); etiologia virala (herpes
drept al unei lauze; distribu{ia leziunilor este simplex tip 1) poate asocia gi germeni, prin
herpetiforma, dar nu gi metamerici (caracter suprainfeclie; recidiva este posibila.
care diferenliazd leziunile de cele din
29
*r!
'.,1.:F.
-'S
4F ;)
r.
{l
* *€,
,*f f
Fig. 2.19. Stomatiti herpeticl suprainfectat5:
placd veziculoasd pe setnitnucoasa buzelor. irl pia negativa); leziunea este acompaniati dc
vecindtatea cornisurii, ce trcbuic difcrentiata durere de intensitatc marc gi dc adenopatic
dc sifilomr-rl cxtragenital (prin Lrltramicrosco- urrilatcrala irtfl arnatoric.
30
lry
1j i-
3t
Fig.2.22. Herpes zost€r (tl st6ng) la debut:
papule gi vezicule herpetiforme dispuse pe un stituie un criteriu de monitorizare a vinde-
fond inflamator; durerea precede, este conco- carii; distibufia lombo-sacratd a eruptiei este
mitentd gi succede eruptiei in95%o din cazuri; apalra ca frecvenla (ll%).
in evolulie se produce crustificarea, ce con-
,1.:]
' 'i1{':
32
Fig.2.2A. Herpes zoster maxilar formtr necrcticd:
interesarea ramurii maxilare a trigemenulut constituie markeri de severitate (imuno-
asociazd de obicei vezicule pe uvula gi pe aria depresie).
tonsilard; prezenla necrozei gi lipsa durerii
,t
\,,
fl \ =;fr+,
lr--f:,1
- '' f'$
ltr' ,"'-
\
JlE '''r"
Fig.2.25. Herpes zoster interes6nd rarnura mandibulard a trigemenului:
pc un fbnd critcrratos, veziculc grupatc irnunodeprcsic: crustclc dc pc sLrprafala placii
lrcrpetilonrr ("in buchcf') cu traicct nrcta- subrr-raudibularc semniflca prczcn!a supra-
nrcric: prezenta pustulclor la distanla (vari- infccliei bactcricnc.
cclizarc) rcprezinta uu scnlr irlportarrt de
.i:
,.'r
^,{
..r-#.'.
,is+{+
34
t I'
-./:,,P
'-;-.-la'4
. ,;i/'./)/-.-;;'1''-
-..:r=
. '], ..? -.<-
y''-r:.:::::
35
,.s
... t..:..'
iiu. 1. -:'.^+1i.r
36
ffir;
;'-;.il
. :,:.t :;
'.'j.j l'-. :
.+:;ril
., ':,
' a{l ..,
\- l1:
rii| r .
Fig.2.3l. Rujeol[:
exantem febril maculo-papulos cu elemente catar, febrd mare, tulburari digestive); semnul
confluate in placarde ce las6 mici spalii Koplik (spoturi albicioase pe mucoasa bucala
sanatoase (exantem morbiliform); apare dupa in dreptul molarilor) este pe cale de disparilie
cdteva zile de evolutie a bolii, in care in momenful instalarii exantemului.
predomina simptomatologia generala (triplu
37
Fis.2.32. ff:
papulo-nodul cu o ulceralie centrala rezultata 13 zile. Principalul diagnostic diferen{ial se
prin cdderea crustei; apare la persoanele ce face cu eritemul polimorf, cu care se poate
vin in contact (profesional) cu oi gi capre atin- asocia mai tArziu (imagine din colec{ia Prof.
se de ect7maconbgiosum; determinata de un Forsea).
parapox-vinrs, infecfia are o incubalie de 3-
38
d
L..
?.
f.
9,.
&,
,f
.r
. r{,! !.
'I
', '.1
'ttr.rl. ',
4t
Fig. 3.2.9i Fig. 3.3. Ectime
multiple (ulcere infeclioase)
ale me'mbrelor inferioare:
'!
42
.-+
''!a:.:..-
''ir' " '-..,1:
:.'tal
l--::-
fial-.
i: :,i.::*l:
-., t;5'
r
:r ,!i l::i
l;*;,
'.;': ilit'."i
::$.-.
!.xi::
: ..,,., :.. t ,\'i
43
rf
i/ i{
44
o poafia frecventd de intrare este tinea pedis; dc prezenta lcziuniior vcziculo-buloasc cu con{inul
obicei are un caractcr recidivant; cle remarcat hernoragic in suprafala placardului gambier.
45
Fig. 3.8. Erizipel formd buloasd gi hemoragicd la rm pacient cu leucemie limfaticd cronic6:
formele particulare de erizipel la imunodepri- impun diagnostic diferenlial cu: tromboza
rnafi raspund mai greu la terapia antibiotici, venoasd profunda, fitofotodermatite, infeclii
determinAnd frecvent complicaJii: fasceita, fungice la imunodeprimat, dermatite de
miozita, abcese subcutanate, septicemie; contact.
46
41 *:+: _ffi
J*-
flE:*"
. :r\;
f i
,f'
ffi
:-; [*A
tffi ir --'-
.i:, ,
+ .L r"tn
47
j .. i-'. '
:l
'%k
48
ill,
(
\
tr ;l
49
:'r;
$i
t+.
*:
tv4 ,.#
'.!
i'! :.
r. \i i!
1i,
: ,.."1 'q .
,t ul
'
'i;-
ft r.
jr' -'
_-F
**f#
5l
Fig. 3.15. Hidrosadenite axilard:
nodul eritematos dureros axilar, produs ca o drenarea unui material purulent; are un
consecinlb a afectarii glandelor sudoripare, caracter recidivant la persoanele cu anumili
printr-un mecanism incert; are doud cai de factori predispozanti: genetici, obezitate,
evolutie: rezolulia spontana sau abcedarea, cu infecfii bacteriene secundare.
52
Fig. 3.17. Erizipeloid -formtr localizatl:
placard eritemato-violaceu bine delimitat, inoculare, este frecvent ocupa[ionala: contact
aparut la 3 zile dupd o inJepatura cu os de cu carne de porc, pegte, zburltoare vii sau
pe$te; spre deosebire de erizipel, dimensiunea moarte; agentul etiologic este Erysipeloftrix
placardului rar depagegte l0 cm; localizarea frusiapaftiae (o corynebacterie gram-pozitiva).
de eleclie la nivelul m6inii, la locul de
53
Fig. 3.18. Lupus vulgar (tbc) la nivelul masivului facial:
placi infiltrate cu margini neregulate produse tatea acestor pacienJi fiind moderata lezt-
prin reactivarea unui focar latent cutanat' unile se vindeci foarte rar lbri tratament;
ganglionar, osos sau pulmonar; in suprafala diagnostic diferenlial: sarcoide cutanate'
se remarci noduli care la vitropresiune au limfocitom, leishmanioz4, lepr6, limfom,
aspectul de "jeleu de merd'; aceasta locali- carcinom, sifilis terfiar (imagine din colecfia
zare de elec{ie poate fi desfiguranta, itnuni- Prof. Forsea).
54
Fig. 3.20. Gome firberculoase ulcerate (scrofuloderma):
placard eritemato-violaceu cu ulceralii necro- minAnd ulceralii gi sinusuri; dupa vindecare
tice anfractuoase, cu localizare (electiva) ramAn cicatrici inestetice, intradermorcaclia la
cervicala; leziunilc se dezvolta inilial ca tuberculina este intcns pozitiva; diagnosticul
noduli subcutanali rogii-albastrui, supraiacer-rt diferenfial se face cu: goma sifilitica, mico-
focarului (de obicei ganglioni lirnfatici); acegti zele profunde, hidrosadenita (imagine din
noduli se ramolesc r;i fistulizeazd, deter- coleclia Prof. Forsea).
Noti: imaginile notate cu * au fost efectuate in Departanienful de Dermatologie gi Venerologie din All India Institute
of Medical Sciences- New Delhi, prin amabilitatea getirlui Clinicii, Profesor Dr. V.ILSharma.
55
Fig.3.22*. Noduli tbc penieni:
la un pacient circumcizionat, noduli infiltrali luetica - leziuni de secundarism, fibroame ale
indolori, ce deseneazd coroana glandului, penisului, sarcoidozd, limfom'
impunAnd diagnostic diferenJial cu: infeclia
56
Fig. 3.24. T[berculozi venrcoasd a
membrului inferior:
leziuni verucoase pseudotumorale perima-
leolar (imagine din coleclia Prof. Forsea)
57
Fig. 3.26. Tuberculozd mixomatoasd: Fig. 3.27. Lupus tumidus:
nodul infiltrat violaceu auricular cu aspect impune diagnostic diferen{ial cu sarcoidoza
pseudotumoral (lupus tumidus); tuberculoza cutanata, limfocitoma cutis, lepra, leishma-
mixomatoasd este considerati o fonna de nioza, lupusul eritematos cronic chilblain (cu
lupus lulgar determinati de particularitali aspect de degeritura), precum gi cu lirnfoame
imunologice ale subiectului (imagine din qi carcinoame cutanate (imagine din coleclia
colcc!ia Prof. Forsca). Prof. Forsea).
58
'ftr
*';l
-*rl;,r-
'i
59
Fig. 3.31*. Adenopatie cervicalt in lepr6:
ntie ropoliaclcnopatic la un pacicnt carc prcz!'ntu 5i rtirruc-rca ganglionilor poplitci.
ti( )
Fig. 3.33.* Lepra lepromatoasd:
noduli (leproame) la nivelul pavilionului auricular, cu infiltrare marcatd, la un pacient indian.
6l
Fig. 3.34*. Lepr[ lepromatoasS:
eruplie nodulara generalizatd la un pacient indian.
gi
66
.J
'"q
+
Fig. 4.2. Tinea corporis:
placard cu margine policiclica, elevati. cu fuga); leziunile papulo-nodulare centrale se
tendin{a la palidare centrala; aspectul serpi- datoreazd aplicarii gregite de dermatocorti-
ginos (tricofitoid) rezulti din eliminarea fun- coizi topici (tinea maltratata de steroizi).
gilor din centrul leziunii (diseminare centri-
69
tf ''
4:: '{ ":4|Fe,
"i
:;
b j,,F
-
70
i {
*id**,,rr
71
Wlr
i.;
F
Fig. 4.8. Tineamanum, for-
mtruscatll:
descuamarea este accentuatd in
aceasta infecJie dermatofitica a
palmelor; de obicei unilaterah.
infeclia fungica se poate extin-
de gi la cealalta palma, precum
f gi pe fafa dorsala a mAinilor
i 1 ldilcrcnlicrea dc eczema croni-
ca fiind dificila); in etiologie
il
\
sunt incriminali: 7'. rubrum, E.
tl oc cos tnn, T. mcntagrophytes.
72
'h
73
Fig. 4.11. Tinea unguium (onicomicoza distala gi laterald subunghial[):
debuteaza (in capatul distal al unghiei sau keratozice care o vor detaga de pe patul
adiacent repliului unghial lateral) printr-o unghial; diagnosticul diferenJial se face cu
pata decolorata alb-galbuie, ftra luciu; lama alte onicoze gi onicodistrofii.
unghiala este ingrogatd, cu depozite hiper-
i;ir
.ri.\
74
Fig. 4.13. Microsporie:
placa alopecicd mare, rotund6, bine deli- de la emergen{a; la lampa Wood se observ6, o
mitata, cu inflamalie discreta gi cu suprafa{a fluorescen{i verzuie, principalul diagnostic
acoperita de scuame; perli parazitali sunt diferenJial se face cu tricofilia, unde placile
cenugii, lbra luciu gi se rup la cdliva milimetri alopecice sunt mici gi numeroase.
75
Fig.4.14. Farnrs: Fi
dt
scuamele de culoarea sulfului sunt centrate de soarecd'; spre deosebire de microsporie gi
fire de pdr parazitate endotrix, leziunile ema- tricofilie, favusul nu se vindeca la pubertate; et
ndnd un miros neplacut asem6n6tor"urinei de determind alopecie cicatriceala. dt
el
4i:
t,.
.\
,,'f
,,I
'ls,\t, I
.r ,r
',, V"t I .Jr,,' r
t' l
-rr.t
l'l .
+. r,
#"" "a
...' l :t .F
,d 'l-.'
It - l;..*..1'
h
&-i
78
i\ / l.-.- .\
,i.
lr
't/
,t ,-V
J.
V,*
t" I'
,',
.#. / I'A
$".i1r,,
i.::i',,'
tli
80
Fig. 4.19. Balano-postiti candidozicl acut5.
placard eritemato-scLlamos pruriginos cu cazeoasa, formati din ruperea precoce a
localizare la nivelul prepufului, gan{ului veziculo-pustulelor ce caracteriz.eaz.a fonna
balano-prepulial 9i glandului (contaminare acutd de boala.
scxuala la adult); secre!ia este albicioasa,
8l
-'!**
'
a
"&,
Fig.4.20. Candidozd genitald cu intertrigo la o fetit5:
forma infantila de candidoza genito-fesiera placile eritemato-scuamoase din pliurile in-
este in general complica{ia unei candidoze ghinale sunt acompaniate de prurit gi de o
digestive; papulo-veziculele eritematoase gi senzaJie de arsura.
-.i:.,
J
'fi:.
{.i
'#, ..1' '
- -r+'.Iii*r'.f,
..".!';
st' .$;vi?4
.i
{,.; '
t -i
i.lca.
\,
82
Fig. 4.22. Cheilita angulara candidozicd:
fisura la comisura dreapta angulara (ragada) adesea se complica), factori mecanici,
care trebuie diferenjiati de alte cauze de deficite nutrilionale, dermatita atopica.
cheilita angulard: infec{ie bacteriana (cu care
83
Fig.4.24. Pitiriazis versicolor cu leziuni hipo / depigmentate:
rlcoarccc macr.rlclc clcpigmcrttatc apar pc inhiba compctitiv tirozinaza mclatiocitara, sc
tcgumcutul bronzat s-a suspcctat rolul clc producc in consccit't{ir un cf'cct citotoxic pc
ccran fbtoprotcct()r al scuanrclor pitiriazi- rurclanocitclc hipcractivc. scaclc sirttcza clc
lbrmc: sc parc ca acizii carboxilici proclr-r;i rlc nrcIarrina. rczrrItiIt,l ltipoerorttir.t.
lcvura lipofila (clc cxcmplu. acttlLrl azclaic)
84
Fig. 4.26*. Micetom actinomicotic la nivelul brafului:
infeclie cronic6 produsa de bacterii fila- etiologic in India); din punct de vedere
mentoase actinomicete (M.mycetomi qi etiologic se distinge de eumicetom, care este
M.madurae fiind cel mai frecvent implicate determinat de fungi adevarafi.
87
/aIf::i.
*
':..' :- -.
'r
,..*
'rt
,-!
88
t'
#; 'l
..1.
,+rs
9l
+
92
t*
,'
t+tir
*
#
!,y. i:ri.
t '!:
'ir '
, *, , il''*{,:
r..\''
w
1 .f'
-4': '
\"
'. t'!
r
:r .:,
,'{i*t
2r
. r-. jJ
!i.rt
93
jl'I l.:
r "1.'"1
, ;fti
.*qL ..ut
* I
I ** s
$
#
$' *F
#.' s ltlh;r.
{$ *sl'
fi|a'
E.-
.L -t,
- -.:
d
Fig.
:L .;
"<w!.r$ii-! .'
95
%-
Abr
-p'
.;,i*-:.
-'r6f f ::"''
'"iS: _
+-
q.
s,
96
Fig. 5.11. Scabie norvegianf,:
scrnnit'ica Lrn rirsplurs irnun altcrat. fiincl inca- crllstoasc au uu aspcct psoriazifonn 5i conJrn
drata in fbnnclc hipo / ancr-eicc de scabic; cstc ur.r rrurnar rnare cle paraz)li (l-2 milioanc /
fbartc contagioasa; lcziunile groasc scuarno- individ).
97
Fig. 5.12. Scabie nodularl la un copil:
noduli rogii infiltra{i, pruriginoqi, cc apar la leziunile rdspund la un tratamcnt cu corticoizi
indivizii cu hipcrsensibilitatc fafa de antige- injectabili ;;i PUVA.
nele parazitare (fonna hiperergica de scabie)l
98
- -_Jll
{Lt},
.ll\-\!
i-\;"
' 1 1.' .
i,, ;
.i ,
/ r.",t
.ri
\
99
tN'
.,;+.i-'#
-'.lS
;
't''.,,!. ,**'-'
#""
J;l*t''- .-,i-
-,..*.
.-.,t\#|;lf ' '
t4--,
tI
;
,.lii :.t':,' :":[s
'
t
i
t-.
' .*'\
1
+
rl
.,
fl' i.';
?
Fi
roo
l.
A
l!
r.l
;!
E
ti
;'
101
',r \ 't1.
102
Fig. 6.1. Dermatitl de iritalie acutl la parfirm:
nucala, tcstele epicutane fiind ncgativc; tcnncuul
placard critcmato-scualros in rcgiunca dc
cu rnarginilc binc delirnitate, ce sugcreaza "dennatita dc iritaSid'estc prcfcrat cclui dc
fbarte precis contactul cu alergcnul; apamt la "eczemA clc contact iritativa @rtocrgical'; dc
-1 ore dupa aplicarca parfurnului, ncccsita un altfel tablor-rl dennato-patologic al dennatitci
sir-rgur contactal iritantului cu tcgumentul: de iritalic prezint6 selrnc dc altcrarc cattstica
lcziunilc sunt strict lirnitatc la locul expus a epidcmului gi foartc rar spongiozd; in cazr"rl
contactului, crup{iilc la distanla fiind abscntc; parfurnului trebuic considerat gi efectLrl foto-
luu se producc prin rnccanism imunologic. dinarnic (fototoxic) al acestuia.
r05
I
i
Fig. 6.2. Dermatitit de iritatie acutL afefei la un produs din plante (gdlbenelQ:
sc rernarci limitele bine precizate ale placardelor lezionale, parcd "taiarc cu cttsituf'.
106
Fig. 6.4. Eczeml de con-
tact la produse naturiste :
l','
-. )j
'!;
t07
?lj
:-'
i|'
fi
108
,-,fr'r&lo,;' ;:
l09
Fig. 6.10. Dermatitl (eczemi) atopicd infantila:
atingcrca f-clci cstc sir-nctricd. respcctAntl zona rncdiana. lcziunilc avaucl un aspcct inilial "scboreic"
llo
{
,l'
't'
tr
I
Jilir' ,ffi
t
dtiai
-r* iv\c
/rifrt
-q+-.
i
q
f+ -.F1
l1'l
Fig. 6.13. fuzeffi flexurald tn dermatita atopicd la o adolescent6:
pe un fond de xerozd te gumentara (ce articulafiilor rnari sunt zone bastion ce impun
favorizeazd suprainfeclia bacteriand gi para- diagnosticul difercnlial cu alte intertrigouri
z.itarit), placi eritematoase gi leziuni escoriate (bacterian, candidozic, dennatofitic), precum
consecutive gratajului; pruritul este caracte- gi cu psoriazisul inversat.
ristic dermatitei atopice; zonele flexurale ale
tt2
Fig. 6.14. Eczemiperimamelonar6 impetiginizatit:
placile eritemato-scuamo-crustoase areolare diagnostic diferenlial cu boala Paget mamar6,
mamare constituie o forma particulara de dar 9i cu scabia.
dermatita atopica a femeilor tinere gi impun
l13
Fig. 6.15. Eczemdnumularl - detaliu:
placa rotundd eritemato-scuamoasd, de forma inferioare; afecliunea trebuie diferenfiata de
unei monede (lat. nummulus), cu contur bine dermatofi 1ii, psoriazis, eczernd de contact.
precizat, localizata de obicei la membrele
114
Fig. 6.17. Bczemh cronicf, a membrelor inferioare:
leziunilc confluate in placarde pc fctelc dcnnatoza pigmentara purpurica prouresiva
dorsale ale rncrnbrclor infcrioarc bilatcral (boala Schamberg).
trebuie diferen{iate de leziunile purpurice din
placi dcpiglrcntatc cu scuaura fina. furtir- patologic cste astdzi incertl aspcctul cruptiv
racee, ca rcacfic sccunda la un fbcar inttclios f'ace ca lcziunile sd fic fi-ecvcr.rt confilndatc cu
flzio-
(bacterian, rnicotic) al carui nrccanisr.n parapsoriazisul in placi.
115
'"-N-
,l'
.:**.--
I- o '|.\.*
-.+n&lltia-
116
Fig. 6.21. Br;zemL dishidrozicd plantar[ zuprainfectattr:
placard veziculo-pustulos plantar dezvoltat pustulos, pustulele care suprainfecteazd o
pe un fond eritematos (trasatura ce distinge tinea pedis, scabia buloasa (examenele
leziunile de cele intdlnite in dishidroza micologic, bacteriologic ai parazitologic sunt
simpla); diagnosticul diferenfial include primii pagi ai algoritmului de investigatie
leziunile pustuloase sterile din psoriazisul paraclinica).
It7
Fig. 6.22. Fr;zemil,dishidrozic6 a m6inilor:
leziuni veziculoase pe fetele laterale ale primul rdnd de orf, ectyma contagiosum,
degetelor, care se pot suprainfecta, determi- psoriazis pustulos, dar gi de un panariliu
n6nd un miros fetid; trebuie diferenfiate in herpetic (mai ales in afectarea unilaterala).
118
Fig. 6.7,4. Pitiriazis rozat Grlbert:
placi critcrnato-scuamoase cu evolutie auto- elcctronomicroscopic s-au obselat particule de
lirnitata (4-6 saptamAni); frecventa la tineri. picoma-viidae qi structuri Mycoplasrna-like,
afec{iunea nu arc o ctiologie confinnata. in reacJia de arnplificarc genicd (PCR) detectdnd
ciuda presupuncrii cd este o maladie infcclioasa fragmente dc ADN viral apa(inAnd herpesviru-
(se pare cd dennatologii dezvolta boala de 4 on sului de tip 7; aspectLrl clinic trcbuic difcrenJiat
mai frecvcnt comparativ cu medicii O.R.L.): in pnmul rdnd de parapsoriazisul in placi mari.
:r
*
e-d
5+
ll9
rl.,
s
# ''
4i+,,
iE.
It
t{
i$,
#i
120
lii-.i t
i.'ttr-$iir 'l'
It, l': . t
: !
''.i
t2r
1r!- -------;*e*
122
Fig. 6.30. Acnee vulgarl polimorP6:
asociere de papule, comedoane negrc gi albc, chiar un caracter catarnenial); asocicrca
noduli pe un fond scborcic, la o adulta tAnara tratamcntului topic cu cel honnonal pune in
cu ovar polichistic; la fcrneia adulta lcziunilc repaus ovarul gi arnelioreaza acneea, prin
sunt persistcntc gi sc asociazA cu hirsutisrn 5i reduccrea cantitalir de tcstostcron.
tulburari honnonale (unele lcziuni avAnd
{.
,t";
. *#:'
,..ff' {
r23
J' c{
"t$-
/til
c*,
\
?,
&'-
t
.tlh ' o.
t
*,'
*L
f
,I &
'+ $
t
J
\24
Fig. 6.34. Acnee rozacee stadiul I (cuperozf,):
critcm pcrsistent tclangicctazii flaciale, care
;i tabolicc (din ctilisrnul cronic, dc cxcrnplu),
impun difercn{icrca dc: fonna cupcrozicd a lu- tclangicctaziilc farnilialc, expuucrca la soarc ai
pusului eritematos crolric, telangicctaziile me- caldura poate produce exacerbari.
t
t
125
:'t/
I
'tb
l,:. ,:
):n
l.
".
r26
t*
*
t-..irr
Fig.6.38. Rinofima:
acnee rozacee in care proliferarea {esutulut hiperplazice se pot localiza la barbie
conjunctiv qi hiperplazia glandelor sebacee (gnatofima), la pleoape (blefarofima), la
au condus la aspectul caricatural al nasului, urechi (otofima).
marit de volum, boselat, ro$u; modificirile
t27
',
-fl
\:\.
tq.
'q
128
.r-.r+dri*
129
+
i . i".E:t
_
. "r-+:
, r:-i'
'l,i,!fi
J+,,1
fti .:
'.i,_
d -rl
,t ,+F
" t.l
#
I30
I
t
1,I !r1
t3l
Fig. 7.1. Lichen plan cutanat:
eruplie micropapulara bilaterala, simetricd, in ate in phci; lichenul plan afecteaza mai ales
treimea distala a antebra{elor, pe felele lor pacienlii din decadele 5 9i 6 de via1a, fiind
anterioare (cea mai frecventd localizare); unele foarte rar6 la copii.
leziuni sunt izolate, iar altele grupate, conflu-
135
Fig. 7.3. Lichen plan - fenomen Ktibner:
pe fa{a dorsala a mdinii drepte. aranjament cere de leziuni ca urrnare a unui traumatism
linear al papulelor (consccutiv gratajului), local se mai numegle fenomen izomorfic,
precum gi papule individualc: aceasti indu- caracteristic ai altor boli: psoriazis, vitiligo.
136
/
p
r37
Fi9.7.6. Lichen plan cutanat:
leziuni grupate intr-un placard la nivelul psoriazis qi eczema.
genunchiului, impundnd diferenfierea de
*
i3
1lf
* t
*,
#
#
t" f".
v'
$
s* .t
:rF
-r
It tI t * #
,$ * 't* tr
#
.,|
, ,n *
" o*s'
Fi9.7.7. Lichen plan cutanat - enrple genenlizalil:
in evolutie, papulele violacee pdlesc, hiper- extensivl cutanatl se face cu: psoriazisul
pigmentarea reziduala fiind o regula (permite gutat, parapsoriazisul in placi mici, urticaria
diagnosticul retrospectiv); boala poate debuta colinergici, pitiriazisul rozat Gitlert, eruptiile
acut sau insidios; diagnosticul diferenfial al lichenoide, purpura palpabila.
exantemului micropapular in implicarea
138
..t ,
?i
,,1
r
. >ri
t;
140
Fig.7.l2. Lichen plan verucos:
leziunea de talie mare are un aspect
pseudohrmoral, boselat, cu suprafaja
hiperkeratozica: hiperpigmentarea
apare in suprafaja gi perilezional;
leziunea trebuie in principal diferen-
{iata de un carcinom spinocelular (in
care se poate transforma malign).
.,*sil
r4l
\\
t
l
ir
i
I
""aT-H
placardul este eczematos. cu o cornponcntd papuloasi ocazionala (irnaginc din colec{ia Prof. Forsea).
t42
/ -*;-'-*---
:'-*.- --]
I
yt.
..v., i
:,I .
..-.:3 JJ
\ '.1r.
l.r i ; {-
i::+i.l,L'J-i -lt
l
l_+;-{V;.}-l#,.
H i'J;Y
l.i . .i- lr,
5 \ ' A:'i-.i
R{.8+
r43
l-
:,t
' ,{\. l,
ri"
..t
1
...t
jr
r\,
r44
E
rt *
'l*qb*
"t'
-\: r:i'
.t ,
* \., li . r''
t t-
-|, .
,;l'h
-f' ,
145
Fig. 7.20. Lichen plan mucos:
re{ea lcucokcratozicd, dantclata. cu localiza- poucntei papuloase (spre dcosebire dc leziu-
re jugala dreapta. comparatd cu " tiunza tlc nilc cutanatc); atingcrea lnucoasa cste tnai
fcriga". clatorita aspcctului sau strdlucitor: ficcventd 5i arc o cvolu{ic uai crortici com-
prczinta striurile Wickham in abscn{a com- parativ cu cea cutanata.
t46
Fig. 7.21. Lichen plan mucos:
jugal stdng, placa leucokeratozica ce impune pentru cea cronicd); deli lichenul plan oral
un diagnostic diferenfial cu afectarea mucoasa intrunegte criteriile O.M.S. pentru o afecliune
dir-r lupusul eritematos (a cirei localizare de precanceroasa, riscul de a se transforma intr-un
elecJie este insd palatina pentru forma acutdr Si carcinom spinocelular este numai dublu, com-
la r-rivelul buzelor gi al vestibulului bucal parativ cu populaJia generala.
t47
.,Y
{-
qw'
R.-t
"ti'.
t
148
,*:
1..r
,1,L',
it't
149
'i**
150
I
;''.::^ i
:f:u..:.1
153
.4F
i' ' ..i:
...f
::iii
t54
t. I
\- fl
il
{
A
Fig. 8.5. Urticarie acutd cu leziuni micropapulare:
de remarcat afectarea masir,ului facial fbra sistenJa mai indelungata comparativ cu
angioedem; forma micropapulara are o pcr- urlicaria in placi mari.
r55
Fig. 8.7., Fig. 8.8. 9i Fig. 8.9. Evolufia edemului Quincke in timpul fratame'ntului:
este obligatorie administrarea in urgenJa de scurtd corticoterapici (7 ztle), cu o dozd de
Adrenalina sau Efedrina (aclioncazd in 3 atac de 60 rn-q. in scidcre progresivd, nu este
rninute), corlicoizi injectabili (aciioneaza in grevata de reacliile advcrse ale corticoterapiei;
20 de minute), precum a unui antihistaminic etiologia in cazul drn irnagine a fost medica-
gi
degeneraJierecenta(cuacliurterctard):curamentoasd(metarr-rizolsodic).
156
-j, F*/+tq{rd; ,;i,..
157
Fig. 8.1 1. Erit€m figrrat postuedicamentos:
forma geografica (figurata) este sugestivA alte dermatoze inelare: dermatofi{ii, eritemul
pentru o etiologie medicamentoasa; placarde- necrolitic migrator, erythema giratum repens,
le au dimensiuni mari (20 cm) gi o cromatica eritemul inelar centrifug, granulomul inelar.
periferica mai intensa; impun diferenlierea de
f
I
I
.;
t\
/'
158
t
r60
Fig. 8.17. 9i Fig. 8.18. Urticarie facticiald (dermografism adevdrat sau simptomatic):
re{ea lineara papular[ indusa la cdteva minute urticaria ftzicall qi se asociazd frecvent cu
dupa fricfiune (grataj); acompaniatd de prurit. mastocitozl, hipereactivitate brongica, diabet
are o rezolu{ie spontani in l0 pina la 30 de zaharat, discrinii tiroidiene; raspunde la
minute; dermografismul face parte din tratament cu UVB.
161
i:,,{
!t'
$,:
r
t,
E9
F
r
f
Vasculite cutanate
r65
Fig.9.2. Sindrom Raynaud (fenomenul Raynaud secundar):
este totdeaLrna coltsecutiv ultci tulburari renliat dc boala Raynaud idiopatica (fcno-
sistcmice (LES, sclcrodcmie. traumatistne, rrcnul Raynaud printar). clcscris inilial cie
hemoglobinurii paroxistice ctc); trcbuie dif-c- parizi anul Maurice Ra;rnaud.
Vasculite cutanate
166
Fig. 9.3. Erit€m pernio (eritem la rece):
dupa expunerea [a rece apar arii de eritem afecJiunea bolii este autolimitata (rezolufia
insofite de durere; predilect acrala, distribuJia spontana se produce in 3 saptamAni); exista o
acestor leziuni este simetrica; placile pot predispozilie geneticd, leziunile aparAnd pe
dezvolta vezicule in suprafatra sau pot ulcera; un fond de acrocianozd sau eritrocianoza.
Vasculite cutanate
r67
-
. ---.t.* ,
j -f**
i1ry' '-.i_, ii.
vj.. :'..
$i+*
*
''*';il tl
:1 .,
{ ,i ?\
%.
',*.i^'\
i' ' :' '
Vasculite cutanate
168
Fig. 9.5. Purpur[ palpabilE in frisimptomul Gougerot-Ruiter:
pacientul asocia noduli gi leziuni-lrke eritem erup{iile lichenoide gi cu alte vasculite leuco-
polimorf; impune diagnostic diferen{ial cu citoclazice.
Vasculite cutanate
169
-tF .sf:j
:.'C. ij
l. &r
-'r:!i i
:!
,
,1. ..,i't
. !1-'
J,r
Fig. 9.6. 9i Fig. 9.7. Purpurd lichenoidl (Gougerot-Blum):
exantem purpuric distribuit pc trunchi gi dificila, caci papulclc sunt confluate schildnd
membre, format din papule simetricc. purpu- parcd scrnnul K<ibner; dcrmato-patologic
ricc, acompaniatc dc prurit variabil: estc mai prezint?r un aspcct dc vasculita lcucocito-
frecvent la barbat; difercnlicrca dc lichcnul clazica (infiltrat cu Pl\{N).
aureus gi de erupliile lichcnoidc cstc fbarte
t70
Fig. 9.8. VasculiEpurpurics: 4?.
i*i-.:i jr"i,
..,:;Ji':r:i::;r'f.
leziunile maculo-papulare eri-
tematoase dispar la vitroprc-
siune; prezenJa ectaziilor ve- "'d
s
noase preteazd la confuzii cu t
telangiectazia macul aris erup- ..!
tiva perstans gi cu angiokera- it'
toma corporis diffusun (boala
Fabry).
rt
n
: "j"
. ,1!
,*-f#
"a
t7l
Fig. 9.11. Hiperpigmentare rezi-
dual6 in dermatita pigmentar[ gi
purpuric6:
pigrnerrtLrl hemosidcrinic. brun-auriu.
rcfractar. poate fi difcren{iat dc mela-
nir-ri printr-o colorajie speciala (Perls)
172
Fig. 9.13. Pitiriazis lichenoid 9i varioliform - form6 acutl (PLEVA):
considerat o reacfie de hipersensibilitate la un astirzi, vechiul "parapsoriazis in picaturi'
antigen infeclios, cu o etiologie inca dezbatuta forma acuta debuteazdbnfial, cu febrd mare.
.1*f:,
tf
$r,
ffi
Fig. 9.14. Pitiriazis lichenoid gi varioliform - formi acuta (PLEVA) - detaliu:
Mucha-Ilabennann insista asupra aspectului sau hemoragie centrala; se vindecd cu cicatri-
varioliform al exantemului, elementul indivi- ce varioliforma.
dual fiind o papula edematoasa cu veziculalie
t73
t *
rig
**
a
ft'
i
I
a'
f.1:1
t,,
t',i
qlt.
*r
f
Vasculite cutanate
t74
t
i.
t'
t.
i.
I
'q
i
L
1
t75
,.."/+{
Vasculite cutanate
176
Fig. 9.20. Eritem nodos:
denno-hipode rmita nodulari localizatd la fica in sarcoidozi (undc sc remit in zile, spre
nivelul gambclor, cu aspect dermato-patolo- deoscbire de leziunilc specifice); au rnai fost
gic de paniculita septala; leziunile inflamato- incrirninate in ctrologic: infec{iile bacteriene
rii au un aspcct rnacular. palparea evidenliind (M. tuberctLlosl-s, Ycrsinia, streptococul pio-
nodulii durerogi ("arata ca macule p^i se simf gcn) gi preparatele hormonale (contracepti-
ca noduli'); reprezinti o manifestare nespeci- vele orale gi locale homonale).
Vasculite cutanat€
177
placd eritemato-scuamo-atrofica in zona foto- eruptie cutanatd in cadrul LE cronic (discoid)
expus6; periferia este eritematoasd, scuamele sau ca parte din LE sistemic, fiind un criteriu
fiind aderente, dureroase la desprindere; lezi- de diagnostic ARA (revizuit de Colegiul
unile de lupus eritematos cronic pot aparea ca Reumatologilor Americani).
181
in fazele complete de dczvoltarc, cicatricea distribuitc la nivclul pirarnidei nazale gi infra-
cstc clerncr.rtul caracteristic, astfel ca placilc palpcbral bilateral. lcziunile pot fi confundatc
sunt eriternato-scuamo-atrofo-cicatriceale; de cu critemul "in vespcl'tt llo" al fomei acutc dc
relnarcat aspectul inelar al lcziunilor. cu hipo- afectare cutanata: in regiuuea frontala sc
pigmentare centrald. irnpundnd diagnostic relxarca elcmcnte stabilizate (lcucodermicc).
diferenlial cu fonna inelard de lupus subacut:
h
Fig. 10.4. Lupus eritematos cronic:
la aceeagi pacienta, placi facialc in carc se ta cutanata estc pozitiva in 960/o din cazuri rn
eviden{iaza aspectul cicatriccal al leziunilor, lcziuni. ar,dnd rur aspcct caractcristic de
caractcristic fonnci cronicc clc aftctare cuta- bandn lupicd (dcpozite- granulare de IgG 5i /
natd: in l'onna cronica clc boala rrociif-rcarilc sau C3 clispusc in banda la joncliur-rca dcnno-
imunologice sunt minime (FAN nc-uatir'. celu- cpidermica).
lclc lupicc abscntc ) ; i rnnr.ro f-lr-rore'sc cnla cl irec-
182
i'*
,,ll
rF.
r83
Fig. 10.6. Lupus eritematos cronic - placa la nivelul cartilajului nazal:
leziunile eritemato-edematoase agravate de tuie forma ch i lb I ai n; aspectul de " de gerdturd'
frig, localizate la extremitali (inilial au fost mimeaza la aceasti pacienta o leziune spe-
descrise la nivelul degetelor mdinilor) consti- cifica de sarcoidoz6 cutanata (lupus tumidus).
184
Fig. 10.7. Lupus erite,matos cronic dise,minat forml venrcoastr (cretacee sau hipertroficd):
la nivelul decolteului se remarcd placi erite- vulgar, lichenul cu leziuni hipertrofice (mai
mato-scuamoase, pe braful stdng predomi- ales in localizarile de la nivelul membrelor
ndnd leziunile hiperkeratozice; confluarea inferioare); interesarea unor regiuni infe-
intr-un placard venrcos impune diagnostic rioare celei cervicale incadreazd eruplia in
diferenlial cu scabia norvegiand, psoriazisul forma diseminata.
r85
'i.ti.-:
186
Fig. 10.9. Lupus eritematos cronic form[ telangpectazicd (cuperonc6):
telangiectaziilc predomind pe acest placard ectaziilc pot rezulta la nivelul feJei din utiliza-
centrofacial cc impunc diagnostic diferenlial rea dermatocorticoizilor topici potenJi, consti-
cu eritcmul "in vespertillo" al fotmei acute gi tuind alaturi de atrofia faciala ireversibila. o
cu acneea rozacee forma cuperozica; telangi- rcac{ie adversd redutabila a acestora.
r87
w
i'
t'f+
tr
\
t
{
r88
t
r89
1/'
)r_
t.
1
.tI
:
'4*r, .,.
190
'F's-i
.\.1
,r.tl
'.,+l
't{+ i:
l9r
Fig. 10.17. Alopecie tn lupusul eritematos cronic:
la nivelul scalpului, placard atrofo-cicatriceal ceale, de tip pseudopelada Brocq; in suprafafi
in care orificiile foliculare sunt complet dis- se remarcd placi eritemato-scuamoase cu un
pirute, leziunile fiind ireversibile, cicatri- aspect sclerotic.
.+
,.t .-
r92
-fi. a-
bF-
193
.
-.t,,
ij i
Fig. 10.20. Morfee la debut:
placa violacee de consisten{a dura cu loca- evolu{iei, aspectul liliachiu va fi inlocuit de
Iizare pe tegumentul abdominal; pe mbsura unul ocru-brun.
794
Fig. 10.22. Morfee in pldci tnt-o colagenozd mixtil:
hiperpigrnentarea leziunii sclero-indurative prezenta simultan gi diateza lupici (VSH cres-
este un marker al evoluliei indelungate alezi- cut, eozinofilie, anticorpi anti ADN dublu ca-
unii; debutul lezional a coincis cu interesarea tenar, anticorpi anticardiolipinici); lipsa de
in totalitate a membrului superior in cadrul incadrare in sindromul Sharp se datoreazd
bolii Schulnann (fasceita cu eozinofile con- absenJei anticorpilor anti-RNP, a miozitei gi
finnati prin biopsie musculara); pacientul serozitei.
tl
h.
'
"h"
r95
l-, $
. {'.
"
lli '-'
la nivelul trunchiului, placard sclero- siune de peste 20 cm; consistenJa sa este durd,
indurativ, cu suprafa{a alb-poreJelanee 9i lemnoasd, iar sudora{ia qi secre{ia sebacee
periferia hiperpigmentata, avdnd o dimen- sunt absente (lipsesc glomerulii sudoripari).
196
Fig. 10.25. Morfee linear[ frontoparietal[:
banda sclero-indurativa ivorie cu localizare cicatriceala a scalpului; asocierea sa cu hemi-
frontal-paramediand, consacrati ca denumire: atrofie faciala (indusa de sclerodermie) consti-
lovitura "en c,oup de gM'; extinderea acestei tuie S indromul Parry-Romberg.
benzi in po(iunea superioarl produce alopecie
t97
r +i\.+-
198
Fig. 10.27. Sclerodactilie la debut:
in sclcrodcrmia sistemici, iutercsarca dcgcte- violaccu, degetclc capatAnd cu tintpul o efilare
lor pAna la niveiul arliculaJici MCF sc nutnegte distala ("in vLrf dc lu'nlnard').
sclerodactilic: tegumetrtul cstc sublirc, lucios,
199
r
i
I
i
i
t
,l
j,;
-f
Fig. 10.30. Amputafli digitale in sclerodactilia din sindromul CREST:
pc fala anterioard a palmclor sc obs.-n I e-xistancl ulcera!ii clurcroasc. col.nparatc cLr
tclangicctazii in spot, resorblia artieularl " r()sAtura r/c
,soarccc": Lrlccraliile traduc
clctcrminAnd picrclcrca falangclrrr tlt:t.tlc': nccrozc alc pulpei digitalc.
piclea cstc atrofica. sLrblirc. la pLrlpcl.- ,-iistt.'lc
20r
Fig.10.31.9iFig. 10.32. Sclerodactiliectrfixareadegetelorinse,miflerde(sindromCREST):
consecutiv sclerozei cutanate ce intereseazi ("rositura de Soarece"); modificlrile sclero-
manunchiul vasculo-nervos digital. se produ- tice se instaleaza progresiv, motiv pentru care
ce retracJia degetelor in serniflexie. cu durere sclerodermia sistemicd se mai nume$te
vie qi impotenla funclionala uarcatd: ulce- " sclerozd sisfemtcd".
202
r:-\''1,-
:+]i
203
Fig. 10.34*. Afectare facialitn sclerodermia sistemicE:
sclerodactilia este avansata atunci cdnd nepotrivita, aspectul dramatic al acestor
faciesul devine caracteristic; de remarcat pacienJi neavdnd nimic din frumusefea gi
aspectul inexpresiv, "ca o masca"; com- expresivitatea simbolurilor ortodoxe.
paraJia clasica cu "icoana bizantindr" este
204
f ercicsul "cil o l?ta.sczi" fiapcazir prin aspcctul ;i Ilicrostotrtici cliscrctc.
irnobil tlatorat disparilici pliurilor f t'outal.-
s.,i$t$;
*l:'i-14
-\,''-,
.r'tr )
;*--,*, '.'.i--1 f'
i,'";:"'r {;':'
's1'- 1 ',
'' : r
206
.:i.
1;ri;
.. r\''
207
'1 ;
Er
,i'4
209
,lb*
Fig. 11.1. Ihtioz6 vulgar6:
placarde hiperkeratozice confluate (pAna la matul tropical este mult mai bine tolcrat, com-
generalizarc), aparute la virsta de -3 saptamdni; parativ cu cel temperat, datorita urniditalii
la palpare sunt rugoase, scutnele avAud o sale); accastd genodennatozd transmisir aufo-
culoare brun - negricioasa; evolulia leziunilor zomal -dout inant pcrsistd loatA viata.
este cronic6, cu remisiuni in sezonul cald (cli-
213
I
.i
t.
tr,:'
!
{
1
$.
J.
.:l rt +
-t {:-i: ..:.. {'
.. : " :.Ar'1 .
,t *
'&
.1. ...' :
'*t
2r4
Fig. 11.4. Keratodermie Thost-Unna:
placarde hiperkeratozice plantare familiale suprafelele extensoare; genetica molecularS a
(mama gi fiica) cu un lizereu eritematos in identificat muta{ii genetice pe cromozomii 12q
zona de demarcalie; se insolegte de hiper- qi 17q, keratina I - intr-o regiune vitala a inter-
hidroza gi intereseaza de obicei gi palmele; este acliunii desmozomale keratinocitare, Vl (ima-
non-gradientd, ftrd tendinfa de extindere pe gine din colectia Prof. Forsea).
215
,JT
.. {y
.:J *'.'.,:
.a4t*
f i'I-',i
t..: :
.:t'1:(
2r6
\*-
&-- *
;;.;;*x-l{3
#
Fig. 11.9. Keratodermie palmarf, secundaxd psoriazisului:
placarde eritemato-scuarroase 1a nir clr.rl diagnosticul difcrcnlial se face cu eczelna
ambelor emincnJe palmare, cu hiperkr-ratr)za acuta $i eu tinea manulrl (frecvent cu intere-
irnporlanta gi cu afectare unghiala spc-citica: sare unilaterala).
217
{r;
,lr--
Dv
IT li
.".ffit '"-. I
*.0 'i s
218
-.'- t
1
r. i"*
tt
**'
*
j"' ,- +j
..1'.- r
,1 .t.
4
-*ti'
.{r }rf.,
;
rJ>
i F 1
.t 'L i
a1 ' :1 ..r'i
.4,.th,
*|jx, i *{'
,.t
-1 .. _t
,( ..: ,
.
1t
b.
:. * ,t
'.'.rr'.
'" + 'in'.
,is*
;
\
-.it A:fr "'i e.
t) *t
't ,1r.:
t.'" {
,1 ,i,
n, \"?- .;-
:- ,:.S,*;:; tl .r,
-
.t ' '.tj n
'l{rr'
2t9
Fig. ll.l2. Pitiriazis rubra pilar- forma clasicd a adultului:
exantem eritemato-scuamos care se deose- necunoscut6, fiind sugerati o etiologie virala
begte de psoriasis prin: leziunile papuloase (la pacien{ii HIV-pozitivi, PRP evolueazd
foliculare proeminente, prezenla unor "msu1e favorabil dupa tratamentul cu zidovudina);
de cruSar€' printre leziunile hiperkeratozice, pdna in prezent nu a fost izolat nici un virus
absen{a pitting-ului unghial, culoarea orange la pacientii cu PRP, existdnd asocieri gi cu
a hiperkeratozei palmare, evolu{ia des- alte cauze de imunodepresie decdt HIV
cendentd (cranio-caudala) 9i limitata (cdliva (cancere viscerale).
ani) a exantemului; cauza maladiei este
220
t::
.,
.t*; **
-:t -';J
;.{
, :1.
rf r ,1.
t .'i-.':,j
' r..'j '
.r l:.
,,.:J r
22r
t,t
:tr"
,t?:i
I .t t
j1'
I .:
I
'.n
''..";.r;;1
it,
''
r : ,;i:i ..lii .r' ! ''
nj :.:t:r,;!'i. ,'l
.t
i.;
,*.i,,
.t l.
ar 'i
& ''' r., '; j oi
.:r t-,
rf i.,iI|*
. :.,' ,i,.
i ,, ', r: :: 't:f' ,
, -t !
, :-t: ;
lt,
i. ri
&ior;:,:
"..!' i .- il -.-
a,
r.S'.,', -. . ,
,, t'''FI
4 | q'
)'
''
lt
222
"*
,ry,8
r'{ ''
s' 'i
,#
i -3$.,"7
{ks;:
Fig. I 1.16. Neurofibromatozdtrp l:
neurofibroame dermice multiple areolare gi molluscum pendulum; numdrul lor variaza de
perimamelonare, asimptomatice, dezvoltate la cAteva pdna la aproape o mie; se mai
dupa pubertate; de culoarea tegumentului, remarca numeroase efelide.
tumorile sunt mobile, cu un aspect de
223
j
t ttr
I
"tu".arrr*l_,
brului inferior care apare desfigurat; neuro- trunchiurile nervoase (imagine din colecJia
fibromatoza difuza a {esutului subcutanat Prof. Forsea).
225
Fig. I 1.20. Lentiginozd periorificiald (sindromul PzuE-Jegers):
lentigine ale buzelor gi periorale la o pacienta gi plantelor; polipii se localizeazd pe tot
ce asociazi polipoza intestinala; transmisi tractul digestiv, cu excepfia esofagului; riscul
autozomal-dominant, pigmentarea periorifi- de malignizare nu este cunoscut; impune
ciala se poate insoti de macule dispuse la diagnostic diferenlial cu telangiectaziile din
nivelulmucoaseibucale, degetelor,palmelor sindromulRendu-Osler.
226
Fig. 11.22. Sindromul Eblers-Danlos (tipul Itr):
hiperlaxitate ligamentara ce explica hipermo- genice ale colagenului; luxaliile frecvente se
\j
227
t:
\-4-.
.:11- '
#-.f
,.r,
*;
"t
*".
;:, t.
''
':t d.,
{.'--"< ,. t' -Q ..,u'-1
*-.ll| 'it", . '
.
' c''
[,tr
*1;*;
f;.qir
t-.
*' $Y
ln'5{*
Psoriazis
23r
b".:'I
1\
t..
. .- *-r
'r + _:J]*
'/ :,1
Psoriazis
232
-lj,
fttret#S
,i1."
tl.x s
:., rlx
'ii; ,ii\:lrff
'ii!b'
i! 7. t
,fil
sr'
*\,,3j t*
+t ,'^ ,^r
i " ,:'u
.'s'
#"'
'rt
!
.t qt
,'qb
*
.il[.
I t.* *!.
aa
*
.l'* *
t'
{^
-' : '-i]
! . :... "
Y
_:'.
++i
**
233
q,
lt
* ,rt
Tn
234
t
;i
:
i--
'1- .,
,,. #, '"ii
irr.
tl'.:,1 q r. s.t, -l! . :-l:
.:'. a
*
l*hriii''ir
r*|
'tt"t1,'
t!*
#.
:l . t
.i.," '
,.i
Psoriazis
236
n
T
.t
. I 't
.
:,*4'-
237
{
t
,t.
\
!.
Psoriazis
238
Fig.l2.l4. Psoriazis al pliurilor (inversat) :
+ < r'_-:*
240
Fig. 12.18. Psoriazis rnrlgar:
pe fata dorsala a picioarelor, leziunile cu unul candidozic) ; unghiile halucelo r prezintlt
aspect ectimatos insotesc un perionixis modificari de culoare latero-distale ("pata de
eritemato-scuamos (greu de diferenJiat de ulei'), caracteristice psoriazisului.
Psoriazis
247
Fig. 12.19. Psoriazis vulgar al scalpului:
placi eritemato-scuamoase ce respecta firul PUVA-terapia nu inregistreaza ameliordrt;
de par lira a determina alopecie; ele insotcsc diagnosticul difercn{ial se face cu dermatita
de obicei leziunile cutanate gi unghiale; seboreici gi cu pilomicozcle scalpului.
Psoriazis
242
\N -'-l i*::*
*.. *,;1+.-...1
243
Fig. 12.22. Psoriazis vulgar al palmelor:
hiperkeratozl marcati bilaterala, cu fisurt microabcese Munro-Sabouraud, in absenJa
s6ngerdnde, ce prezinti dermato-patologic pustulei spongiforme Kogoj.
Psoriazis
244
t
\
l
i
,')1
.,;:i.
'::l':o;;
'.: ' -.
.,"fr={.
.I','3,:;f;:
.*f,r
':i nj
i.'
.,]
ar: . ni
245
I
I
It
1
\
\
\
\ i
\ I
\ \ 1
I
:
\
\
!
,l.a
J-
i
Fig.12.25. qi Fig. 72.26. Psoriazis pustulos palnar:
pustule sterile, amicrobiene. pc un fond infla- tratamcnt, fi ind utila UVA-tcrapia localiz.aft;'
mator, fonnatc printr-uu nrr'eallisln iurutto- dcrmato-patolo gi c cstr' patogrlotnott icit pustu-
logic; degetele au un aspcct cliscrct dc rctrac- la spongiforma Kogoj-Iapidre.
1ic in flexie; leziunile rasl-ruucl rnai dit-ici1 la
246
Fig. 12.2i7 . Psoriazis pnsulos
gemeralizat (Von Zumbuch) :
.F,:
f
,t
'dei
&'
inlecliile virale). :
247
Fig. 13.1. Pemfigus vulgar:
.;:.
"'t"
SSu -.
:-ilq.* ..;:
+:i - '-"rt*.
-ji;r
*!m
:|I
Y*I
l-'i{
$r.
s,
,t
I*-
251
.,1
q
*{}{-
JLI
'{ff t'.
ry
252
- ':1i &:
* ,g*:7
. 'i
':'.,7t' ..!l
l, .::,,:
trr'
t
il
*$
a'W
I
{}'
' ,.t-f
t, r.+
h[1 I
.tb
253
'' -:'l-'.
:.r{
r
|.;
254
i'l r'i i
,,i{ -ii .'',
I 'i l{i
il/ \,}:I
rl :
',,',
255
{
€
c1
t #
#
t
{ $
*
\
ffi
$
*
256
Fig. 13.9. Pe,mfigrrs cutaneo-mucos cu leziuni impetiginizate:
crustele melicerice (marker al suprainfecliei) bire de pemfigusul vulgar, varianta eritema-
fac dificila observarea coleretului epidermic toas6 respecta de obicei mucoasele; leziunile
perilezional; trenante, aceste leziuni impun impun diferentierea de afectarea periorificiala
administrarea corticoterapiei sistemice sau a severb din pemfigusul paraneoplazic.
azatioprinei sau ciclofosfamidei; spre deose-
25a
1
\
I
259
t .'f
I
llt i
sl
'a
260
,.i
f
#'
$ffir
I erE*i.
'
a.l#"
rs
't
,'t
'1/ i i
261
Fig. 13.17. Epidermolizl buloasl ereditarI:
cicatrici postbuloase la nivelul -eenunchiului tozd cu transmitere autozomal-dontinantd in
(zona de extensie); reprezintd o getlodenna- carc IFD cstc ncgativa.
.- l: . ,'c::-
: -l1E!+ '- t'i -
L
262
Fig. 13.19. Epidermoliz[ buloasl a4tisita:
placarde ulcerate gi cicatriciale plantar (proteinele 290lEDa 9i 145 lDa); asocierea
bilateral, desfigurante, pe un fond de fra- epidermolizei buloase aquisita cu numeroase
gilitate cutanata foarte greu de controlat tera- alte maladii este foarte frecventd, pacienta
peutic; ele apar consecutiv producerii de prezentdnd gi lupus eritematos cronic cu
autoanticorpi dirija{i impotriva unui antigen alopecie de tip pseudopeladic.
identificat ca procolagen tip VII - porfiunea C
iifrli*',':.?-,:
:.*: .-o,'"-.t,'.'.
263
I :'w
:,1,
,j-ffie
Fig.l4.2. Melasmd:
hiperpigmentare dobAndita sub fbnna unet un pacient (fototip Itr) cu expunere cumu-
placi maronii zigomatice (aric fotoerpusi t la lativa, profesionala 1a ultraviolete.
267
#w-
/
Fig. 14.3. Melasmtr la o hispanicd:
placA hipcrpigmentata cu evolu{ie favorabila dc protccJic cu a_eenji ccran de blocarc totala
la tratarncnt topic cu hiclrochinona 30% yi a U.V.B. SPF > l5 ).
tretinoin (in condilii de cvicliunc solara sau
\
r
r|}
3 \
268
rd
Tulburfi pigmentare
*.
L
*
To
l'i:
,'k
'1
.,i
-..t
' t*'
"f1,
ti;"
:'q.'
'"-r.t
! t'
'*;.,j'q,
I
f f ,"
, \.\ t. r
Tulbureri pigmentare
270
Fig. 14.7. Efelide:
macule numeroase pe bralul unui adult (se marcata) gi cu lentiginele (au o culoare mai
inmullesc cu vdrsta), accentuate de expunerea inchisa, brun-neagra, nefiind modificate dupa
la ultraviolete; impun diagnostic diferen{ial expunerea 1a ultraviolete; lentiginele au
cu xeroderma pigmentosum (ambele afec- hipermelanocitoza epidermica cu macro-
liuni fi ind caracterizale prin fotosensibilitate melanozomi).
Tulbueri pigmentare
27t
,j;fr*;
.t
Tulbur[ri pigmentare
272
Fig. 14.9. Vitiligo:
depigrnentare intinsa la nivelul fetei dorsale a unile debuteazd pdnd la sfDrgitul adolescenlei;
miinii, intr-un pattem focal; fiul pacientului melanocitele qi melanina sunt absente in cpi-
prezenta gi el vitiligo (30% dintre pacienJi au o dermul regiunilor afectate; de remarcat sime-
mogtenire genetica); in forma familiala lezi- tria gi dernarcarea neta a leziunilor.
273
Fig. 14.11. Vitiligo:
macule depigmentate fbra atrofie, dispuse pe bila, relativ pulin modificate de terapie,
felele dorsale ale mdinilor (bilateral) 9i la leziunile din vitiligo se asociazd cu discrinii
nivelul tecii penisului (localizare de elecfie); tiroidiene (in special hipertiroidii), anemie
maculele depigmentate nu prezinta alte modi- Biermer, boala Addison; la nivelul penisului,
ficari (atrofie sau.hiperkeratozd), afecliunea leziunile trebuie diferenfiate in primul rdnd
fiind asimptomatica; cu o evolutie imprevizi- de lichenul sclero-atrofic.
TulburAri pigmentare
274
% F'
ui
t
kl.
fl.tf
i
ir
t'
tt
I
t
trr,
275
Fig. 14.14. Vitiligo in regiunea ptrroastr a barbii:
parul alb sau incdruntit prcmatur constituie trasaturi cutanate asociate vitiligo-ului.
276
Fig. 15.1. Dermatitil ln pellagrt:
placard eritemato-scuamos cu tentd bruna pe nicotinamidei; pellagra (din it. pelle: piele 9i
fata dorsala a mdinii unui etilic cu manifestari agra: arsurd sau asperitate) este boala celor
gastro-intestinale gi neurologice; legatura cu 4 D-uri: Diaree, Dermatita, Demenfa gi Death
consumul cronic de etanol se datoreaz6 (moarte); leziunile cutanate rdspund la
intereferenfei metabolice cu triptofanul (la supliment de niacina (imagine din coleclia
nivel hepatic), acesta fiind precursorul Prof. Forsea).
279
Fig. 15.3. Amiloidozd papuloasE:
formd exclusiv cutanata de amiloidoza, amiloidoza cutanata gi impune diagnostic
cunoscuta gi sub mai vechea denumire de diferen{ial cu ami lo ido z.a macular a (macule le
lichen amiloid: placarde brune pe fejele pruriginoase hiperpigmentate apar mai ales in
anterioare ale membrelor inferioare, foarte ariile interscapulare, membrele inferioare
pruriginoase; este cea mai frecventa fonna de fiind implicate mult mai rar).
.t
t\+ ", .
280
+
I
I
.i
j
f;'_
,;"..
ri
, :rl
I
t.
d
't.iI
.. 1
{ )
281
t
ii
1l
rl
t1
283
ir
,,1
284
I
s
285
t
" *.
4t"
c.k .-
- " .{r,*
-:ir
286
\-r-lf
':'w&'!
287
Fig. 15.16. Porfirie cutanatl tardiv6:
bulc ai eroziuni postbuloasc pe felele dorsalc de fototoxicitate acutd (imediata) sunt indusc
ale miinilor gi antebrafelor' ea expresie a de proteine hidrofobe irnPlicate in calea de
hiperfragilita{ii cutanate; aceste rnanifcstari sintcza a hem-ului.
*'t
284
Fig. 15.18. Porfirie cutanatil tardiv6:
pe un fond eritematos, bule gi eroziunt leziunile din orf; traumatismele minime favo-
crustificate postbuloase, localizate pe felele rizeazd aparilia leziunilor buloase care se vin-
dorsale ale mdinilor bilateral; impun diagnos- deci cu cicatrici 9i milium.
tic diferen{ial cu eritemul pelagroid gi cu
289
'*r"j;
.* t'
s,k. .** t*
t
# i'''-
{
t
't + + -'.
\r, !r. C F
"q.frf.
'li '
291
*.':'.ittl.'
r.i
it-_,
,
tJ$.
292
Fig. 15.24. Calcinozacutis secundarb:
noduli inflarnatori la nivelul brafelor, de fonnc dc calcinoza (prirnara sau secundard),
consistenli dura, la o pacienta cu sclerodennie cu paniculita profunda Kaposi-Irgang, cu
sistemicd; impun diagnostic diferen{ial cu altc sclcrcdemul Biischke, cu lipodistrofi i.
t,
rt
,l
293
Fig.15.26. Dermatitd de stazil multiplu ulceratl a membrelor inferioare:
ulceraJii venoase produse ca o consecinJa a rea ulceraliilor venoase de cele arteriale sau
incompetenlei valwlare la nivelul venelor neurotrofice; ea este consecinla acumularii in
profunde gi comunicante; pacientul are un macrofage a hemosiderinei, prin extravazarea
istoric de trombozd venoasd profunda, in derm a eritrocitelor; ulceraliile traduc o
incompeten{a valvulara fiind agadar dobAn- insuficien{a circulatorie cronicd gradul III.
dita; dermatita de staza faclliteazd diferen{ie-
LL:i..- -,
'fj'fil{..-HK"
294
- :.:
',l+
t.
t ,.ab
'i
295
,#tt'{:
\}{1i*':i!:
-r;i,'1;r. 1
"r. 'r
i"*i5i'i"W
I
'.' \-'# ,'ji.',
.'L-,'-!-..''L
.;), ,r.f.- ..ril,, : il'{.f*.
t\trft
.+
...
'..
"' t"-
5' s.
' '-::
.. :\
'$' .o-::'.
296
\,ilry
301
it# 'l
" ',.d.ilti
#''o'
--.
1
\
ir
L,[
Fig. 16.4. Actinitd acuti (arsuri solarl severf,):
placarclc inf'larratorii clc ttt.t ro;u-r'ir-t. fbto- consecutiv cxputrcrii la UVB (raclialiilc
distribuitc. plistrdncl perfcct lirllitclc itllpttsc lultraviolctc mcclii. cl'itc'llratogcllc-. ett L)
dc ccranul f'rzic (costulnr-rl clc baie'): strprafa{a lungiu-rc cic r.rnda cupriusd intre 290-320 nm):
cstc vcziculoasd. simptotllt-lc- tlc ltet'lllpltllia- af'cctcazii prcdilcct pcrsoanclc cu fbtotipuri I.
mcnt flind fcbra. grcala. rttrsattrrilc. tlttre-rca; tr. Itr li lt()atc rcprc./r'llta o tll'ucllta tnajura.
clc sr'tut t'czltltatul clibcrarir t'rtIitl'- dc IL-6
302
Fig. 16.5. Enrplie polimorFi la lumin[ (ucit5 polimorfb):
este considerata o fotodermatoz6 acut6, singur pacient predomina numai doua tipurr
heterogend, idiopatica, recidivantd, dob6n- de leziuni; diagnosticul diferenlial cu lupusul
dita; debuteazdbrfial prin leziuni polimorfe eritematos se face dermato-patologic, prin
(macule, papule, placi, vezicule); totugi, la un IFD 9i explorari fotobiologice.
303
J-t-
304
Fig. 16.8. Reactie fotoalergic[ de contact:
placarde gambiere eritemato-veziculoase, tan{a, dupa expunerea la ultraviolete a tegu-
dureroase, bilaterale, cu erup{ie secunda la dis- mentelor pe care s-a aplicat metoxipsoralen.
305
Fig. 16.10. Porokeratozd Mibelli (tn pl6ci):
placa discret keratozic6, bine delimitati, cu o probabil stirrulate de agresiunea actinicit;
margine scuamoasd reliefata, avAnd centrul latnella cornoida este markerul structural al
discret atrofic; afecliunea estc trattsmisi porokeratozelor, dar ea nu permite diferen-
autozomal-dominant, leziunile fiind rezultatul {ierea intre variantele acestora.
proliferarii unor clone anormale keratinocitare,
306
\
j" --
I .
,'/- ,'
'->r
-jbl
.,- q ..' t
'"+.$
307
t
I
l"i
t,Jti 'r
,"ii
tv
310
ry ,\F
;
i.
f,
E&i ;ta-',+-''nF'
Fig. 16.16. 9i Fig. 16.17. Fototip cutanat Fit4patrick I (celtic sau irlandez):
persoanele cu riscul maxim de carcinogeneza pielii nebronzate dupa sezonul de iarna), ei se
cutanatd au pielca alba, parul rogu sau blond. ard totdeauna, niciodata nu se bronzeaza;
ochi albagtri; la expunerea la ultravioiete lpri- fotoproteclia trebuie s6 constituie regula lor
nrele 30-60 de minute de expunere la soare a debazd.
31r
...'.*-- . iil*
Fig. 16.18. Fototip cutanat II:
indivizii au pielea alba 9i parul blond (este zeaz.a minimal; persista riscul foarle mare de a
considerat un subtip al fototipului f ; totdeauna dezvolta callccre cutanatc (fototipurile I 9i tr
se ard dup6 expunere la ultraviolete, se bron- sunt conside rate melanocomprcmise).
312
Fi5.16.20. Fototip cutanat IV (asiatic):
culoarea pielii neexpuse la ultraviolete este cutanat se mai intAlnegte la latini, cu men-
maron deschis; indivizii se ard minim (deloc) fiunea ca o parte din hispanici gi asiatici se
qi totdeauna se bronzeaza bine; acest fototip regdsesc in fototipul II.
313
Fig.l6.23.9i Fig. 16.24. Fototip cutanat VI:
indivizii au o pigmentare constitulionala rnar- ei nu se ard niciodatd, se bronzeaza inchis; au
cata, culoarea pielii neexpuse fiind maron- un factor de proteclie solara anti-UVB (SPF)
inchis; este intdlnita de obicci la rasa neagra; de 5 (mostenit genetic).
3t4
Fig. 16.25. Arsur6 cutanatil limitatf superficialI (gradul2):
placard ulcerat eritematos, dureros, postflic- calorica; extinderea qi profunzimea arsurii se
tenulaq produs prin contacful tegumentului cu precizeaza conform regulii lui 9 (Pulaski gi
alcool fierbinte; sunt interesate epidermul (in lVallace), fiecare segment corporal fiind
totalitate) gi dermul (numai o mica parte); la multiplu sau submultiplu de 9 (exceplie fac
producerea leziunii s-a sumat ac{iunea chimica palmele, mdinile gi degetele, evaluate fiecare
a substanfei exterioare tegumentului cu cea cu loh).
3i6
.&
,'j
^,Lft1.t t.
.-aa'-
t
^{?
317
Fig. 16.30. Alopecie indusd ds shimioterapie:
intereseazd toata suprafata scalpului, este un potenfial reversibil; trebuic diferenliata de
lipsita de atrofie gi prezinta fire de pir; este alopecia neoplazicd, sediu al metastazdrii
consecinla unei cure chimioterapice cu dacar- neoplazice intr-un cancer visceral (unde foli-
bazinA gi ciclofosfamida (in protocolul tera- culii piloqi sunt pierdufi), precum qi de alte
peutic al unui carcinom ovarian): alopecia are cauze de alopecie de tip peladic.
.),{+.-:--.'
I -{
!r.
a,/
,i7R
'!'*
fi
'r:, /
Fig. 16.31. Eritem fix poshedicamentos:
placd criternatoasi ovalard aparutd consecutiv z-are: alte medicamente incriminate sunt:
administrarii de furazolidona; in el'oluJie va fenolftaleina, tetraciclina, contraceptivele
deveni brun6, cu hiperpigmentare reziduala; orale, agen!ii psihoactivi, anticonvulsivan-
readministrarea medicamentului determind tele, antiinflamatoarele nesteroidiene.
formarea unei noi leziuni. cu acceagi locali-
318
'rI 7tl *' .r. i
tH']i I
ir !l
a
, 'Y' -r'
iI [,,i
.t
!
,.,
)rt
a:'
t
.'
pi
5.
t
I
' rlrf. r
\j
I
t;
319
'"it-t
Itftj
1f*
; '.:
*dF
'&.
..
320
I;..'4 t
-Or
32r
,di':
.i:.
a,
-ir.
'x;
{f i r):
1.':tj.I
'.. t'
{.-'
--4 ,
,.t i
; .':
4'::.'
\
\
,..
322
,:.
323
'.\
I
I
I t.
,fl'i1,,!fi'
J-,
"tt,$ifr
Fig. 17.1. Escorialii neurotice la nivelul scalpului:
esconalll multiple la nivelul scalpului, aco- nevrozir; escoria{iile neurotice trebuie deose-
perite de cruste, autoprovocate cu ajutorul bite de leziunile facticiale (patomimice) care
unghiilor; se remarcd producerea lor in arii necesita pentru provocare obiecte mai
accesibile pacientului. dispensarizal pentru elaborate (cu!it, tigari, substanle chimice).
327
Fig. 17.3, Fig.l7.4.9i Fig. 17.5. Tatuaje permanente:
desene produse ca rez;trltat al plasarii in derm a posesorii tatuajelor le fiilizeazd in scopuri
unor materiale exogene; de obicei nu determina decorative sau de identificare; dorite putemic in
un rispuns granulomatos semnificativ; frecven- tinerete, la vdrsta adulta tatuajele devin adesea
Ia extrem de mare in populaJia globului, ca gi incomode, astfel ca se solicita indepartarea lor
rurtilizarealor din cele mai vechi timpuri, arataca prin laserterapie.
328
".*
.i
331
Fig. 18.2. KerutazL seboreicd solitard:
placa keratozica bruna, discret elevata, cu prafaJa verucoasa sur-rt virtual patognomonice
contur neregulat; dopurile keratozice pe su- pentru aceasta tumora benigna.
332
Fig. 18.4. Kerutozi seboreicd pe fond de dermatoheliozf,:
placalbr[ elevafie, rugoasd la palpare. uneori dermatoheliozei de acompaniament).
confundati cu keratoza actinica (datoriti
#
,it{1 ., j
+
t:::
333
I l* . tr5 i "t I
,l
1 I
t
,''
.s l1
,.\,
t a
f *
On,i
a
l "*i
' 8t ft
t
t l I
4t i*r
" fl,$
r .*.*"
t
f 3rt*r
I
)
h i | .'
t c.t
e
I \'.'l t
l 'rSrSffi
!dl
q
Y.ul'_
il '
.: *.j '
t
\
335
.:rt_
336
Fig. 18.12. Cicatrice cheloidI:
tumoreta sesila, bosclatd, roz-violacee, locali- fibrocitare; reprezintd o formf, abcranta de
z,ata toracal po steri oq cu cxpans iuni "p.seudo- vindecare a unei leziuni, marginile sale
podice" periferice; sensibili 1a palpare, depagind totdeauna leziunea iniliala.
tumora este rezultatul proliferarii benigne
..:.2'
{
-ffi,.''*" \
+':f'lffilt:...
oon
JJ/
Fig. 18.14. Cicatrice hiperfioficd:
prolifcrarca tumorala violaccc respcctd precis o lund dupd interuenlia chirurgicald, cicatricea
ana de incizic, avdncl mar-eini paralele, fhra hiperlrofica are un aspect fibros; r-ru sc extindc
cxpansiuni "in labula dc crab". aparuti la circa dincolo dc rnar-ei ni le traumati srnului pri mar.
).i- |
-.
339
i:.
. ._.\. 1.,
'.. ::
-ti: '
I
*
* l--
\
,{t
340
.t.
,.L!
,r.- :'.
* 1\'|"::'€'
:r
'{ xrffTf .:f.'
,#$: +.-,.'1
341
{&''
:.43-
}'{= ''
.'? klli-
''ih
342
t
i
I
;; 't'.
343
\7.
i .tl
344
...;ilJI*'",.-.:.
Fig. 18.23. Calctnozltumoral6 gi nev albastru:
pe fa[a dorsala a mdinii drepte (paraarticular), etiologia este necunoscuta, fiind probabil o
tumoreta sesila albicioasa cu aspect pseudo- calcificare distrofica; in vecinitatea tumorii
chistic, suprafata neregulata brazdata de se remarcl un nev albastru.
striuri rogietice gi consistenfa dur6, lemnoasd;
j f+
i-1r
**
.*.
345
Fig. 18.25. Hemangiom cavernos la un copil:
inflama[ie cu aspect reticulat a dermului mul superficial; este o malformaJie vasculara
profund, cu prezenld de telangiectazii in der- profunda, capilaro-veno-limfatica.
346
Fig. 18.26. 9i Fig.18.27. Angiom plan zoniform:
macula eritematoasd este localizati la nivelul (care asociazi clinic o hipertrofie globala a
347
i
h
t$
s
\&
Fig. 18.28. Angiom refroauricular:
tumoreta rogie de consistenfa moale, cu diagnostic diferenlial clinic cu un botriomr-
aspect benign dermato-patologic; impune com sau chiar cu un nodul kaposian.
349
Fig. 18.32. Hemangiom plan:
malformafia intereseazd etajul inferior al fe{ei adulta, spre deosebire de cea a copilariei, unde
qi decolteul unei paciente asiatice; rezultate se poate inilia un tratament crioterapic.
bune ale laser-terapiei se inregistreazdla vArsta
'a *{
r-i. :
, il.
'.4'lo
,if- " f
Precancere cutanate
353
i
fi
t
q
.t' .
\':^
\
Fig. 19.2. Com cutanat dertoltatpe keratoacantom - detaliu:
hiperkeratoza cu aspect lurnoral in centrul helioza; dc remarcat fonna discrct piramidala
unui kcratoacantom, pc un fond de dennato- a lcziunii tumorale.
t
I
II
)
354
Fig. 19.4. Corn cutanat ggant la nivelul scalpului:
tumoretd hiperkeratozica incurbata in regiu- mare la baz6; cornul cutanat aminteqte de
nea temporo-parietala stang6, liri transfor- cornul unui animal (rinocer).
Precancere cutanate
355
Fig. 19.5. Corn cutanat glgant in regiunea frontalI (imagine din colec{ia Prof. Forsea).
356
f--F
w
Fig. 19.7. Boal6 Bowen multicentricl cutanat5:
toracal posterior, pl5ci tumorale eritematoase, de unii autori paraneoplazicd, dar asocierea
discret scuamoase, cu contur policiclic, una ramdne controversata; leziunile trebuie dife-
prezentdnd o ulcera{ie centrala; pacienta sufe- renfiate de epiteliomul bazocelular pagetoid,
rea de un neoplasm de col uterin metastazat; eczema numulari, boala Paget extramamarl.
boala Bowen multicentrica a fost consideratd
r';i
.1.1
357
tr,&
Precancere cutanate
358
;;pe..:
., .'1
.,,.\.
,'.
.'+
Precancere cutanate
359
#!L
':' / 'i
!:
t.
!
i
L
f,
{E"
-n
^# +*. 4-
Precancere cutanate
360
Fig. 19.12. Vulvitl cu plasmocite la o pacientit cu haurozis:
placard lulvar eritematos cu suprafaJa lacuita, afectiunea este extrem de rari, fiind o forma de
echivalent al balanitei cu plasmocite (Zoon); in sindrom vestibulitic vulvar; se acompanizd de
suprafa{a se remarcl mici macule albicioase, dispareunie introitala, iar tactul vaginal efec-
comparate cu"boabele de piper de Cayennd'; tuat cu bldndele determina sensibilitate.
Precancere cutanate
361
,
t
I
l[
'lr j
Precancere cutanate
362
j-
&"
t.
dFi,k' \{
IT
I
f,
.{
''ft
t:
.L;;
.-;1
n':. "
le
:.rd
fi";
w\
'i*
-..ft'
ll
'.n.
366
\ '-1-.' q:$\\
367
Fig. 20.7. Epiteliom bazo-
celular ulcerat:
ulceralie rnici a aripii nazale
dreptc ale carci margini pre-
zinta microperlc; suprafala sa
este acoperiti dc crustc hcma-
tice; in jurul tumorii se obscrvd
lentigo solar gi riduri, markerj
ai dermatoheliozei; tennenii de
cpitcliorn gi carcinorn sunt si-
nonirni, scmnificdnd o prolife-
rare tumorala a keratinocitelor;
unii auton considerd ci terme-
nul dc carcinom este rnai su-
gestiv pentru invazia tumorali.
celular.
-/4/-1
\ {'
,- :..
--t/-
\\\^
/l|-.,-
\
\
368
Fig. 20.10. gi Fig. 20.11. Carcinoame bazo-celulare superficiale (pagetoide):
de remarcat dimensiunea mare a placilor perlat periferic, criteriu de distinc{ie fa{a de
tumorale, suprafafa scuamoasd, cu aspect boala Bowen cutanata.
hiperpigmentar reticulat, precum gi conturul
l_
369
.J1' 'i
37rJ
"*#fi*t$r.r:\i-r-
37r
,./
v.,
372
I
I
,J
!
.t\ -l
+a .:
';_ .s
.) / .-)
Fig. 20.17. Epiteliomatozd facial6:
carcinoame bazocelulare multiple localizate temporal drept), ulcerati (in collul intern al
in doua treimi superioare ale felei la un o iului drept ), p i gmentara (par anazal drept) ;
ch
pacient cu dermatoh eliozit; aceste carc i noame localizarea in unghiul intern al ochiului drept
de mici dimensiuni se prezintd sub forme agrav eazd progno sticul.
clinice diferite: perlata (infrapalpebral qi
374
Fig. 20.19. Sindromul ne-
void bazocelular:
placi rnultiple elevate, intens
hiperpigmentate, cu dimen-
siuni variabile, dispuse para-
auricular, tumorile au un cert
determinism genetic, asociind
alte anomalii cutanate; clinic
seamana cu nevii melanoci-
tari, dar tr[saturile dermato-
patologice sunt apropiate car-
cinomului bazocelular, rnai
ales in faza de debut (imagine
din coleclia Prof. Forsea).
TH:
..ta\\
375
tr.
..t
}\. .'t
d. ' dl' -1
,- t'..
376
\.
\\
Fig. 20.23. Carcinom spinocelular burjonant:
pc fata dorsala a rndinii dreptc (zona foto- cdnroasc clr aspect "condilonatcrs" (imagine
cxpusa), tumora vcgetanta cubaza de in-rplan- din colec{ia Prof. Forsea).
tare sesi16, formata prin confluarea unor masc
377
Fig. 20.25. Carcinom spinocelular nodular:
tumord nodular6, cu aspect cirnos, de melanomul malign fbrma acromicd qi cu
consistenfa moale, dezvoltata pe dermatoheli- carcinomul bazocelular.
ozir; impune diagnostic diferenf ial cu
*
.'tl tr
,r-.1. .
a
I"
Fig.20.26. Carcinom spinocelular nediferenfiat:
placI tumorald violacee cu localizare keratozeactinice; aspecfultrebuiediferenfiat
frontala, infiltrata. de consisteula ferm6, in de un limfom.
vecinitatea cdreia se rernarca multiple
378
Fig. 20.27. Carcinoma
(ep ithe 1 i o ma) cwnicul atum:
i,
L'q 't
J1
t-. -'L
&
:-,
r.li ,, .
.r i | : _.:
a ,. ,; j:l
* J
' t't t:, ... t,: '
:i79
placa tumorala infiltrata. crustoasa, cu prognostice; localizarea pe scmimucoase ;i
potcrt{ial ulccratir: exarncnul clirric trcbuic sa nrucoasc arc o sravitalc tnai tnarc colnparaliv
dccclcze cvcutuala adcnopatic turnorala cu cca cutanata. lrctastazarca producAndu-se
satclita hornolatcrala, in vcclcrca incadririi rnai fi'ccvent 5i mai rapicl.
"tu, ".^'# )
I
I
,i
380
Fig. 20.31. Carcinomqpino-
celular de,nrcltat pe liche,n
sclerc-atnofic:
placd tumorala eritemato-leu-
co-erozivd la nivelul glandului
qi ganfului balano-prepulial; li-
chcnul sclero-atrofic ai eritro-
plazia Queyrat constituie enti-
ta{i degenerative pe care se dez-
volta un neoplasm penian, in
etiologie fiind incriminat HPV
tip 16 (irnagine din coleclia
Prof. Forsea).
381
Fig. 20.34. Boal6 Paget
mamard:
placard marlar unilateral cu
infiltrare pronunlata, a c6rui
suprafafI este acoperita de
scuamo-cruste; mamelonul
este retractat, fiind decelati
adenopatie tumorald loco-
regionala; dermato-patologic
este patognomonicd prezenta
intraepidermici a celulelor
Paget (imagine din coleclia
Prof. Forsea).
382
- ii!"
i!"
$r
.1 *,i ., f,i
d;7
r-{
.f :, .i
,#
l:.. 3rr
:t
,tt
{f
383
I
Fig. 20.38. Angioendoteliomul malif cefalic:
este o formd clinica de sarcom endotelial care aceastd forma clasic6, cu malignitate inaltd qi
difuzeazi rapid local gi metastazeazd limfo- alte angiosarcoame cu malignitate redusd,
hematogen; localizarea clasica a placardului descrise recent: hemangioendoteliom epi-
tumoral inflamator este cefalica, debutdnd telioid, hemangioendoteliom retiform, gi
mai ales la vdrstnici; dermato-patologic, tumora Dabska (imagine din coleclia Prof.
criteriile de severitate fac distincfie intre Forsea).
J5"
384
;t
y.t
11,.
+-..r
qt.'F
t#'
ry
.r{
'f tt':i i
i,
t
'l i
I ltr
385
l
,#
*./*,
1x:, I
I
dr{f,la. :
,Y /
i
s/ :
.ii$sio".-.-
\
Fi9.20.41. Determinari cutanate de neuroblastom la nou ntrscut:
sute de noduli subcutana{i dc culoarea piclii, lilor rnirrcaz.it "sentnul afinci' din hemato-
violacei sau purpurici. uncle lcziuni avind o poeza extramedularA, toxoplasmozd sau infec-
tenta echimoticd, cu vasoconstriclie consccu- lia citorncgalica; alte diagnosticc diferenliale
tiva vitro-presiunii; aspectul cmptiv al nodu- sunt: neurofibror-natoza cutanata gi limfomul.
+q
',sflxfrFb{
f
.J
jiL
"/+
Fig.20.42. Determinf,ri cutanate de neuroblastom - detaliu:
nodulii tumorali sunt lnctastazc cr-rtanate alc 6 luni; tumorilc pot deriva extrem de rar drn
unui neuroblastom clasic cu trriginc- adreucr- {esut heterotopic ncuroectodennal primitiv
gica. putAnd rcgresa spontau pin,r la r iirsta de pcrifcric.
386
..].
l.j"]":...
'*,a
\
\.
)
'..;.,c.
.it
'*.
Y.v
.N
387
..4,n
t.*ti i9
#''J
.jd
389
:i*
';*ig::l
:16
: ri:...i.
{"ft*.i
iftL"
.-+*:-
,rL',.
if' ;'.
.,
,i"'"
. ']:
J. I
'l*i !4 '4
I
,:tsrl{..
#?.
i. ,
,,,11. ..
* *;ffiil
ll t t.
i
&. fr:F:ot';
*..Fr; o"c
+ *" Ge
*
I
".l.-
C €*n
{t' |F
t
I
t "v'*
*
tr"- ;
{F{F
it
qF
391
..:
,'-J{4'.
.-;d*-
-_.d-
,"i Lg-'-5
.-' ,*i -""- '
ir'- -
392
r #t{"
.a
, ../:
'! ! ,? I t
/- .4 i
393
.i,,t:l-;
{:
394
Fig.2l.l. Nev congenital mediu pilos:
macula bruna cu foliculi pilogi in suprafa{a, la profilactica; nelul pigmentar maculos are o
un adult care relateazd cregterea leziunii odata reliefare foarte discreta, pastrdnd de obicei
cu vArsta; riscul de a dezvolta melanom este ganfurile normale ale pielii; in forma medie,
redus; expectativa este cea mai buna metoda diametrul este cuprins intre 1,5 - 20 cm.
397
f
398
Fig.2l.4. Nev melanocitar compus pilos la un pacient cu pseudoxantom elastic:
de remarcat foliculii pilogi care brindeazd mici dimensiuni (l-3mm), care confera
suprafafa, constituind un caracter de aspectul clasic de "piele de pui'.
benignitate, precum gi papulele alb-galbui de
L
t
*t.,.:o
hH.,:::,
diametrul leziunilor prezente la nagtere este xantomului elastic este reticular, zona de
sub l,5cm; modelul de organizare al distribulie a erupJiei fiind tipica: infraclavi-
micropapulelor galbui caracteristice pseudo- culari gi cervicala.
399
'.r
#
t#
C
\
400
t!
401
Fig.21.9. Nev congenital mediu cu un nodul incipient de transformare:
placa pigmentari neagrd la nivelul genun- vertical; marginile forma{iunii sunt bine
chiului unui copil in vdrsta de de 4 luni; delirnitate, cu numeroase indentalii Si fuga de
pliurile cutanate sunt pAstrate, pe suprafala pigment.
tumorii remarcAndu-se un nodul de cre$tere
Iit
403
':.q'+'sia{. a"&r.:s"
i*Sj*r;*a-.r'.
r"
li
404
{
-:tr- '
':''.'. -
/a
j!'
I
iT "*
406
;r*,B, '
';,ikF'
I 4,-*
s*t
-' q--i' *'
.i
" i :. ''7
'.iF , *! >;
,d.
'l34 -!'
,1,,,1-.ti
Ntt''r, i
.i-.:ldt'
'.t;:,i:
i;lr
"{F
s-
,.!&
,i"...,
riffil'
'j;l_
.
;.. , ';:|l :
t' . '':lr
#.h .1 'rr' {.*
I
it;' s
''
407
irl*,jlli' '
lrrrflB-ku-
'
hfieitrc
17 i
ior,v*
408
l_-. .
-<+r.-.
-- +--- --+- -
t
'\'
i1
\, -'. L
L
1T1-i--rti -'
\lvl \. r{
i
.rl
il.'L
4to
r
411
,#.
.t . ..'
{:,,,
rrr
412
Fig. 21.27. Melanom malign extensiv tn suprafafl cu noduli de cregtere pe vertical6:
placa lumorala pigrnentara solitara, cu centrul tumorii; sexul feminin este susceptibil de a
negru-albastrui gi periferia maronie, avAnd un dezvolta mclanom rnalign de trei ori mai
contur neregulat gi imprecis; prezenta frecvent, comparativ cu sexul masculin.
nodulilor semnificd invazia verticala a
4t3
[:M 1
ru
tqi \,, t\tt
Fig.21.29. Melanom malign extensiv in suprafatS:
aspech-rl superficial este centralf, traduce regresia pa4iala tumorala, iar
al placii pigmentare
pagetoid, motiv pentru care aceasti forma cli- zona bruni periferica, extinderea "in pata de
nica se mai numegte pgetoidd; depigmentarea ulei" (imagine din colectia Prof. Forsea).
4t4
F.
tu
.;:,-#J
415
-.i i,
t.
.i{
fi'
4t6
Fig. 21.33. Melanom malign nodular Fig. 21.34. Lentigo maligna melanoma:
dezv oltat pe lentigo mali gn : de remarcat cromatica (cu nuanfe variabile de
Fig. 21.35. Melanom malign lentiginos: Fig. 21.36. Melanom malign lentiginos:
placa tumorala plantard (acrala) cu pigmen- traumatismele repetate ale leziunilor
tare neomogend, cu cregtere lenta (ani), fiind precursoare (mai ales la negri) cu localizare
descoperita tardiv (atunci cdnd exista deja acrala, explica dezvoltarea tumorii maligne
noduli); reprezinta 10% din formele clinice pe o formatiune preexistenta; in afara plantei,
ale melanomului malign, fiind mai frecventa sunt interesate palma, degetele, buzele, regiu-
la asiatici, populafia subsahariana qi afro- nea genitala gi anusul (imagine din colecfia
americand (imagine din coleclia Prof. Forsea). Prof. Forsea).
4t7
Fig.21.37. Melanom malign lentiginos acral:
afectarea tumorald a halucelui drept, cu numele de "panariSiu melanic"; leziunea
invazia patului unghial, semnifica un trebuie diferenfiata in principal de o afecliune
prognostic sumbru; varietatea mai poarta vasculari (gangrena a halucelui).
418
Fig. 21.38. Melanom malign lentiginos acral gi vitiligo:
unghia policelui este invadata in totalitate, cu chiar cu o veruca; pe fa{a dorsala a rndinii se
destruc{ia larnei unghialc; tumora poate fi remarc6 macule depigmentate (irnagine din
confundata cu o leziune posttraurnaticd sau colcclia Prof. Forsea,1.
.(}i
: ,/.i
{- t:- ...
ffi
..
419
Fig.21.40. Melanom malign nodular glgant cu metastaze cutanate de vecintrtate:
de notat prognosticul sumbru vital (imagine din coleclia Prof. Forsea).
420
Fig.22.l. Parapsoriazis in pldci mari:
erupfie eritemato-scuamoasd, pruriginoasd, cozic); diagnosticul diferen{ial se face cu:
formata din placi neinfiltrate, cu o delimitare erupfia rozeolica din sifilisul secundar, psori-
precisa; potenfialul evolutiv al placilor spre azisul vulgar cu leziuni numulare, pitiriazisul
mycosis fungoides a determinat incadrarea rozat Gibert gi pitiriazisul versicolor.
lor in stadiul I Alibert-Bazin (eritem premi-
il -_
. ,.,..,**..:{*
'j';.rJ.+.-
.,S.$
' ..:} .
"i
423
i;c
'.' :
n,. .?
.!
i.
;t;;.:
rl .,
424
Fig.22.4. Mycosis fingoides - afectare faciald.
placile eritemato-scuamoase alc lormei eritemul in vespertillo din lupusul eritematos,
cornune de limfom cutanat cu celule T impun erup!ia polimorfa la luminf,, dermatita
diagnostic difercnlial cu actinita acuta. seborcicd gi acneea rozacee.
425
Fig.22.6. SiFig.22.7. Limfom cutanat cu celule T:
placarde cervicalc bilateralc la r-rn copil sexual ;i perinatal: s-au dcscris asocieri ale
infectat cu HTLVI; retro.,'irusul cstc cndemic sale cu mycosisul filnsoidcs gi cu leucernii,
in Japonia, Caraibe gi Arrcrica d,-- Sr"rd. fiind dar unii autori clcscriu o varianta de limfom
transmis prin transfuzii sancr inL'. e()ntact cu cclulc T uon-lll_r'co.sis firngoidcs.
426
Fi9.22.8. Limfom cutanat cu celule T:
placarde infiltrate fesiere la acelagi copil infectat cu IITLVI.
Afeotfuni citoproliferative
427
:,,iip...
d$t?'
Afecfiuni citoproliferative
Fig.22.10. Limfom cutanat cu celule T (IITLVI pozitiv) la un adolescent:
de remarcat distribufia nodulilor tumorali dispun in piele sanatoasa la nivelul fe1ei.
care bordeaza regiunea pavilionara gi se
429
F
*
+"
*
_r?
Afectiuni citoproliferative
430
Fig. 22.13. lvlastocitoz[ ma-
culoas6 enrptivl a adtrlfirlui:
erup{ie monomorft maculoasi
cu aspect pigmentar (pigmen-
tul melanic se remarcd la
vitropresiune); fric{iunea unei
leziuni maculoase produce
elevatia acesteia, semn (Darier)
cu valoare patognomonica.
431
.'' +a
t, " --t
'l .__L
!ll
ir -.*
- !t,
, 1. r
'.i
rffi
Afecfiuni citoproliferative
432
Fig. 22.17. Boal6 Behget:
prezenta aftelor orale recurente (peste 3 European de Studiu al Bolii Behget; cregte
episoade pe an) constituie criteriul major de astfel importanla in profilaxia primard a
diagnostic conform ultimei revizuiri a Grupului screening-ului din cabinetele stomatologice.
#
Fig. 22.18. Boal6 Behget:
ulceraliile aftoase recurente genitale repre- de leziunile oculare (uveita posterioara) yi
zinta un criteriu minor de diagnostic, alaturi cutanate (eritem nodos, semnul patergiei).
433
**# n+-
434
Fi9.22.21. Sarcoidozd cutanattr - lupus pernio:
noduli infiltra{i roz-rogii, de consistenfa leziune nespecifici, cu evolu{ie tranzitorie
moale, in care se observd dermato-patologic (zile); diagnosticul diferenJial cu firberculoza
granulomul sarcoidotic; aceste leziuni speci- este dificil atdt clinic, cdt gi dermato-
fice sunt persistente (luni de zile gi chiar ani), patologic (necesita impregnafie argentic6
spre deosebire de eritemul nodos, considerat Gomori).
435
1,'
439
Fig.23.3. Sifilis primar (gancru dur genital):
Iocalizarea labiala a sifilomului este cea mai sugerAnd impresia de "lAcuif'; in leziune se
frecventi localizare genitala la femeie; evidenfiaza Treponema pallidum (la exame-
aceasta leziune trece de obicei neobservatd; nul ultramicroscopic in c6mp intunecat).
de remarcat suprafa{a netedd, stralucitoare,
440
":+*F!!
{
i
I
I
'.1
-r*<.jitr
.,
441
V -yrr,
,Fr
lf
I
442
Fig. 23.8. Sifilis secundar (condiloma lata erodate gi suprainfectate):
la cl pacicnta soclornizata. sc rcrlarca lcziuni prccul-n 5i lcziLrni crodatc cctitratoasc in
papuloasc roz, clispusc aproapc unilatcral. vccinAtatca cotrisurii va-{inale postcrioal'c.
113
Fig. 23.10. Sifilis secundar:
arii denudate, eritemato-leuco-erozive, carac- diagnosticul diferenlial cu: sifilisul primaq
teristice afectarii mucoase (placi fisurate); lichenul sclero-atrofic genital, displazii gi
prezenta papulelor hipertrofice faciliteaza carcinoame genitale.
444
iri
i)-
445
Fig. 23.13. Sifilis secundar:
eritem viu amigdalian, cu o croziune acopenta
de dcpozite galbui in partea dreapta; leziunilc
foartc contagioase (confin un uurnar rnare de
spirochete) sunt acompaniate de disfonie; limba
prezinta depozite albicioase, caracteristicc
infecJiei cu Candida albicans.
,-rrl'qr
r
I
t+!. ./-a
446
Fi9.23.17. Sifilis secundar - rozeole eruptive:
erupJie maculari instalata precoce in secunda- rotund-ovalara, de l-2 cm, de culoare roz-palid
rism (la aproximativ l0 de la (comparata clasic cu "floarea de piersicd'),
saptamAni
infectie); elementul individual este o macul5 asimptomatica; leziunile dispar la vitropresiune.
l.'
-'i '
4F:':
fj "rr'
:'ft.
447
#
ff*"lil$
.q
dv&
i-;
ffi,.
*:.. *
#
;'*
&
*
448
Fig.23.22. Sifilis secundar (sifilid6 psoriaziform[) - detaliu:
ditnensiunilc papulei sunt rnai mari compara- confuzii cu o leziunc gutata de psoriazis
tiv cu nonnalul, scuama pronuntata prctdnd la
qr# I
449
I
*L
.4
., I
;. \. t t,
..
. \i.^ i{,i
'/fi ,_.:."
.\
I
'r ,l
1- -)-
.', l
"'.,'.1'
'(
'
'*r
d' ;:
'".J,.I
. \
,'-i'"f:lt ,
i;.
. ::l:.
:
1r iI
450
Fig. 23.27. Sifilis secundar:
sifilide inelare papulo-scuarroasc plantare, keratodcnnia blcnoragica din boala Reiter 5i
lripcrkcratozice, care preteaz.a la conlirzii cu cu tinea pcdis.
451
: - -+-i$
h. .
' rq+ft!L.';t
..n'
t'' '.. ' '-'T'n:t_r,.
\ "':-*ri*lq
\.
,-'i+'
r\ , i
\ l\
--.$:c' ':'ft,..:-*
:F"+{f,'
:: r:
'' l
rl
r /.
452
t+/E'
..t
,.:}{tr
f"J*"!r,i
{:*;
453
Fig. 23.31. Uretritr acuti gonococicd:
secrelie galben-vcrzuic, abunclcnta. prcdon-ri- dc l-5 zilc, cxar.nenul clircct al
clc incubalic
nant rratinald (" pi c at u ra nt at i n a I a" ), acolrpa- sccrcJici urctralc (colora{ie Cram saLl
niata dc disuric, uncori importanta: inflarnalia cxternporancc) cvidcnliaza coci -erupa!i in
meatului urctral (in af'cctarca urctrci diplo ( Nei-ss cri a sh o norrlrocac).
anterioare) sun,ilrc clc clbicci dupa o pcrioacla
454
i{.
\.1:-
--..'
R,.r-
i ':lta1-
;(::.!:
:iF
455
J
456
..j.
1*?
;*
.t
__,-:
*
&
457
r'*:!''
:l'+8,
]... -..1
458
Fig.23.36. SIDA - Criptocoee2[ digsminatS;
papule multiple faciale rezultate prin disemi- unile de molluscum contagiosum (frecvente
narea pe cale hematogeni a unei criptococoze la sidatici), preteazd de multe ori la confuzii
pulmonare; asemanarea papulelor cu lezi- de diagnostic.
459
.,/
'/' -,
l ',' , .,.//.,',
'il t/,/ll
ii'"
'/;iW.
't/ {l
,,'
t r"l)r{
;.^ /
j:
./ :t
460
*
-r/
t {*
,-*
,ff" ,,
1$
$
.l:'
461
Fig.23.4l.9i Fig. 23.42. Infeclie HIV - scabie norvegiand:
placi hipcrkeratozice cu aspcct psoriazifonn, care conlin uu uumar foanc rnare de parazili
462
+
TC
463
.#. /l
&trr
j
ulccraliilc mucoasc sunt niari. ertrniec. rccu- pc vcrrnilion 5i gingii sar"r (sub)lin-quala
rentc, hcmoragicc 5i ar-r o locrlizarc clcctiva
464
,rffit
f" r\
466
Fig. ?A.1. Alopecie cicahiceal[ ln LEC:
rezultat al distrugerii foliculului pilos, vindeca- alopecia reversibila din lupusul acut, precum gi
ta cicatriceal, alopecia din forma cronica de alte boli care determina alopecie ireversibila:
upus eritematos este ireversibila (tip pseudo- ereditare, infeclioase, neoplazice, fizice.
pelada Brocq); diagnosticul diferen(ial include
469
Fig.24.3. Alopecie androgeneticI tip V Hamiftpa'
este interesat aproape tot scalpul, exceptAnd modificari locale (cregte expresia receptorilor
marginile temporale 9i occipitale; in androgenici), in condiliile unor valori serice
patogeneza afec{iunii sunt incriminate normale ale androgenilor.
47t)
Fig. 24.5. Alopecie arcata:
de remarcat absenf a atrofiei gi aspectul alopecice ("sentnul exclamarii'), cu valoare
foliculilor pilogi rup!i din suprafa!a ariei diagnostica.
471
Fig. 24.6. Pelad6 ofiazic5;
atingerea regiunii occipitale (frecvent 1a particulara de pelada, de obicei rebela la
debutul alopeciei) reprezintd o formd tratament.
472
Fig.24.8. Alopecie arcata extensivl la un copil:
copiii sunt afectafi mai frecvent comparativ virsta de 25 dc anr.
cu adullii, debutul bolii fiind de obicei sub
473
Fig. 24.9. Peladd universale:
de remarcat pierderea completa a parului pe stadiu final al alopeciei areata trebuie di-
intreaga suprafali corporala (scalp, sprdnce- feren{iat de pelada totala, care include numai
ne, axilar gi pubian) lird ca zona afectatd s0 alopecia scalpului gi sprdncenelor.
prezinte vreun sernn de inflama{ie, acest
: : - 1.
474
Fig. 24.11. Koilonichie:
aspect deprimat median gi concav al lamei (ocupational) trebuie diferenJiat de afectarea
unghiale la o pacienta care relateazd trauma- unghiala din sindromul Plummer-Vinson 9i
tisme repetate fizice gi chimice unghiale (cu anemia feripriva.
caracter profesional); acest aspect dobdndit
475
'*F'
tr: la
ffi,:
t!_
;i '
$:
li i\-
\
-\*.."
476
.. i
,;rr
.1:
.l
{l
477
Fig. ?A.t6. flurioane multiple tn regiunea palmar6:
papule hiperkeratozice de consistenfa dur6, sional; pbstrarea dermatoglifelor este un indiciu
padial confluate, dureroase, dobdndite profe- important in diferenJierea de verucile vulgare.
478
Fig.24.18. Ulceralii aftoase linguate 9i glositi candidozicd:
recurente. clureroase, lcziunile lac uncori im- rc dc canclidoza \L- situcazit foarte probabil in
posibila degluti{ia; prczenla unci forme scvc- cotltextul r.rnci attctari rnai largi (csot'agienc).
,{
{\
t
j
J
t, I
479
lndex
A Cheilitd
Acnee rozacee, 125-128 angulard 43, 83
Acnee vulgarS, 120-124 licheniand, 145
Actinitd acuta, 302 lupicd, 190
Afte orale herpetice, 434 chist trichilemal,344
Afte orale, 28 Cicatrice
Alopecie atrof icd,14
androgeneti cd, 469-470 hipertrof icd, 15, 338
areata 452,470-473 cheloidd, 337
in lichenul plan,144 Cond i loame acuminale, 25-27
in lupusul eritematos, 192-193, 469 Condilomatozd gigantd, 26
postchim ioterapie, 31 8 Corn, 353-356
Am iloidozdpapuloasi, 280-281 Criptococozd diseminate, 459
Angioame senile, 349 Crustd,11
Angiodermiti necrotici, 176 Cutis rhomboidal is nuchae, 3O7
Angioendoteliomul malign cefalic, 384
D
Angiom
plan zoniform,347 Dermatitd
plan,345,347 actinicd cronicd, 306
retroauricular, 348 atopica, 110-111
Arsurd cutanati, 315-317 de irita!ie, 105-106
Aspergilozi, 88 pigmentard vasculara, 172
seboreicd, 116
B Dermatitd herpetif orm e, 259-260
Derm atof i to zd, c irc inaI6,,7 1
Balano-postitd
candidozici, 81
Dermatohel iozd, 308-309
Zoon,362 Dermatom iozild, 2Q6-2Q7
Boald Behget,432-433 Dermograf ism si mptomatic, 160-161
Boald Bowen, 357 Durioane, 478
Boala Darier-White, 218-219
E
Boald Kaposi
formd benignd europeand, 392-394 Eclime,42
forma sidatice, 456-457 Eczemi
Boala Meleda,216 de contact, 106-110
Boald Paget dishidrozicd, 117
extramamara,3S2 seboreicd, 116
mamard,381-382 Eczematide, 115-116, 175
Botriomicom , 342-343 Edem Quincke, '155-156
Bul5,'10 Efelide, 270-271
Epidermolizd buloasd
c aquisita, 263
Calcinoza cutis secundard, 293 eredilard,262
Calcinozd tumorald, 345 Epiteliomatozd,3T4
Candidozd genitala, 81 -82 Eritem figurat
postmedicamentos, 158, 319-320
Carcinom bazocelular, 365-373
Carcinom ce celule Merkel, 376 Eritem nodos, 177
Carci nom spinocelu lar, 375, 377 -381 Eritem pelagroid,279
Carc i noma erys i pelatoides. 383 Eritem pernio, 167
481
Eritem polimorf, 129-131 plan mucos, 146-147
Eritroplazie Queyrat, 358-360 plan striat, 142
Erizipel,43-46 plan zoniform, 141
Erizipeloid,53 plan, afectare cutanatal35-143
Eruptie polimorfd la lumind, 303 sclero-atrof ic, 149-150
Erythema ab igne,3O1 Limfom cutanat, 423-429
Escoria!ie,13 Lipomatoza etanol ica, 349
Escorialii neurotice, 327 Livedo reticularis, 175
Lupus eritematos
F cronic, 181-187
subacut,188
Fasceita necrotizantd, 47
afectare mucoasS, 19'1
Favus,76
acut,188-189
Fenomenul Kobner, 136-137
Fibrom moale,339
M
Fimozd,445
Fitofotodermatitd, 303 Maculd,3
Fototipuri cutanate, 311 -314 Mal perforanl,281-284
Furuncul, 48-5'1 Maladie grefe contra gazdd,2O9
Mastocitoza, 431
G Melanom malign, 41O-42O
extensiv in suprafald, 414-415
Gonoree, 454
lenti g i nos acr al, 417 - 419
Granulom inelar, 285-286
nodular, 410-412
Granulom piogenic, 342-343
Melasmd,267-268
Metastaze cutanate, 386-391
H
Micetom, S5-87
Hemangiom cavernos, 346 Microsporie, 75
Herpes Molluscum contagiosum, 38
simplex, 29-31 Molluscum pendulum, 339-340
zosler,32-34 Morfee, 194-197
Hidrocistom,336 i neari f ronto-parietala, 197
I
L
Papiloame virale,24
Papilom lingual, 341
Lentig inoza periorif iceald, 226 Papilomatozd orald f loridd, 435
Leprd, 59-66 Papuld,4
Lichen Parafimozd,,445
amiloid, 28O-2A1 Parapsoriazis in pldci mari,423
plan bulos, 148 Patd mongoloid5,267
plan folicular, 143 Peladd
plan hipertrofic, 140-141 a bdrbii, 474
plan inelar, 139 universald, 474
482
Pellagrd,279 Sicozis micolic, TT-78
Pemf lgoid cicatriceal, 261 SIDA, manifestdri
Pemf igus cutaneo-mucoase, 456-466
benign familial, 258 Sif ilis
eritematos, 253 primar, 439-440
foliaceu, 255 secundar,441-452
paraneoplazic, 258 Sindrom
vulgar, leziuni cutanate, 251-252 CRESI 198
vulgar, leziuni mucoase, 256 de nevi displazici, 4OO
Perleche,43 Favre-Racouchot, 310
Picior diabetic, 282 nevoid bazocelular, 375
Piciorul de atlet, 73 Raynaud,165-166
Pitiriazis Stevens-Johnson, 131
lichenoid gi varioliform, 173-174 Stewart-Treves, 384
rozat Gibert, 11 8-119 Sturge-Weber-Krabe, 349
rubra pilar,22O Siringoame, 336
versicolor, 83-84 Spoturi Fordyce, 129
Placa,5 Stelule vasculare, 292
Plaga,13
Porf irie cutanata tardivd, 287-289 T
Porokeratozi Mibelli, 306 Tatuaje permanente, 328
Prurigo, 92-94
Pseudolimfom, 430
Telang iectazie hemorag ici ered itara, 226
Tinea
Psoriazis
corporis,69-70
al scalpului, 243
cruris,71
artropatic,245 taciae,71
eritrodermic, 247 incognito,T0
tacial,24O manum,72-73
pustulos palmar,246
unguium,T4
vulgar gutat, 233 pedis, 73
vulgar inversat, 234, 236, 237-239 Toxiderm ie postmed icamentoasS, 321 -323
vulgar in pl5ci, 231
Trombof lebitd superf icia|E,478
vulgar numular, 233
Tuberculide, 58
Purpurd
Tuberculozd cutanatd, 54-58
lichenoidd, 170
palpabild, 169, 171
senild, 168 U
Pustuli,9
Pustu lozd subcornoas e, 263 Ulcer venos, 294-295
Pyoderm a g ang ren os u m, 29O -291 Ulceratie,l2
Unghii
R cu nemalom, 477
cu xantoonlchie,4TT
Radiodermita cronice, 317
hippocratice, 475
Reac!ie fotoalergicd de contact, 305 in lichenul plan,476
Reac!ie fototoxicd de contact, 304 Urticarie, 153-155
Rujeoli, 37 fizicali, 161
localizatd, 159
S
Sarcoidozd cutanata, 435 V
Sarcom al scalpului, 385 Variceld, 35-36
Scabie, 91-102 Vergeturi, 296
buloasd, 96 Veruci plane,19, 21
nodulard, 98-99
Veruci vulgare,20-23
norvegiand, 97
Veziculd,S
Sclerodactilie, 199-203
Vitiligo, 272-276
Sclerodermie sistemicd, facies, 2O4-2O5 Vulvitd cu plasmocite, 361
Sclerozd tuberoas5, 225
Scuamd.11
X
Semnul
Dennie-Morgan, 111 Xantelasmd, 289
Gottron. 205.2O7 Xeroderma pigmentosum, 22O
Leser-Trelat. 334
483
Editor: $ef lucr. Dr. Bogdan Voiculescu
Manager administrativ: lng. Aurel Popescu
Redactor de carte: Dr. Bogdan Voiculescu
Teh noredactare com puterizatd : Olga Si m ionescu, Dragog Crelo i u