SCARLATINA

Etiologie: streptococ betahemolitic de grup A, C, G

- cu gena tox responsabila pentru sinteza eritrotoxinei

Patogenie:
Patrundere respiratorie
Multiplicare faringiană
SBH

angină sinteză eritrotoxină

exantem enantem
 Epidemiologie
Cale – respiratorie (foarte rar este cutanată sau genitală)
Sursa de infecţie – bolnavul de scarlatină
-bolnavul cu angină streptococică
-purtătorul sănătos de SBH cu genă tox

Contagiozitate – ultimele 24h ale incubaţiei + 36-48h după

iniţiere AB
Receptivitate – în special între 5 – 10 ani, excepţională după 20
de ani
Imunitate – antitoxinică, nu împotriva streptococului

IDR Dick – utilizat pentru stabilirea persoanelor

receptive – pozitiv – este receptiv
negativ – este imunizat
 TABLOU CLINIC
obiectiv
1. Debut -febră 39-40 0C, cu frison
-odinodisfagie -Angină roşie
-dureri abdominale -Limbă saburală
-vărsături -adenopatie

2. Stare

Semne generale Exantem Enantem

Febră, tahicardie

Angină Ciclu lingual

Exantemul

erupţie micromaculopapuloasă eritematoasă, rugoasă

iniţial pe torace şi rădăcina membrelor
în 24h se generalizează
respectă palmele, plantele şi faţa
dacă poarta de intrare este cutanată sau uterină, erupţia este
localizată doar în jurul porţii de intrare
Erupţia descuamează în convalescenţă (uneori descuamare în
lambouri)
Descuamarea este unul din
semnele patognomonice in
scarlatină

Apare in convalescentă

Depinde de precocitatea
tratamentului cu antibiotice
Exantemul 2

Masca Filatov
Eritem facial
Buze carminate
Paloare circumoronazală

Semnul Grozovici Pastia

Linii echimotice pe
pliurile de flexiune
Enantemul

1. Angina:

Intens eritematoasă sau

eritematopultacee
Cu adenopatii dureroase
submandibulare, laterocervicale
Dacă asociază anaerobi poate
fi ulceronecrotică
 Enantem 2. Ciclul lingual
Element patognomonic în diagnosticarea unei scarlatine
d1 – limbă intens saburală (limbă de porţelan)
d2 – limbă descuamată pe margini
d3 – limba celor 2 V
d4 – limbă zmeurie
d5 – limbă reepitelizată (lăcuită)
Este prezent şi în cazul formelor cu erupţii fruste sau în cazul
formelor cu poartă de intrare cutanată sau genitală
FORME CLINICE

1. Forma clasică
2. Forme fruste – cu erupţie minimă dar cu ciclu lingual prezent

3. Forme maligne (foarte rare)

a. Forma letală d”emblee, anterior apariţiei erupţiei datorită
fenomenelor toxice

Encefalită toxică
Nefrită toxică
Hepatită toxică
Miocardită toxică
Hemoragii

b. Forma septică – foarte rară

angină ulceronecrotică
sepsis
Complicaţii
Nefrită toxică
1. Precoce - toxice Hepatită toxică
Encefalită toxică
Miocardită toxică

Adenite
Otite
2. “Medii “- septice
Mastoidite
Flegmon amigdalian
Flegmon de planşeu bucal

3. Tardive - alergice Reumatism articular acut

Purpură Henoch Schonlein
Eritem nodos
Glomerulonefrită poststreptococică
Paraclinic

Sindrom inflamator biologic (leucocitoză cu neutrofilie şi

eventual eozinofilie, VSH, fibrinogen crescute)
Eventual modificare sumar de urină
Eventual sindrom de hepatocitoliză
Exsudat faringian – streptococ betahemolitic
ASLO crescut tardiv
Diagnostic diferenţial
a. Alte angine albe:
1. Al anginei - mononucleoză infecţioasă
- difterie
- angină stafilococică
b. Alte angine eritematoase - virale

a. Scarlatină stafilococică
2. Al erupţiei
b. Sindromul de şoc toxicoseptic stafilococic
c. Exantem scarlatiniform din boli virale:
- mononucleoză
- infecţie cu enterovirusuri
- infecţie cu adenovirusuri
d. Alergodermii (absenţa enantemului)
Tratament
1. Antibiotic
a. Penicilină G 50.000ui/kg la copil,
4-8 MU/zi la adult
- timp de 10 zile,
- eventual cu Moldamin la sfârşit, până la normalizarea
ASLO şi dispariţia sindromului inflamator - controversat
b. Claritromicina –la alergicii la penicilină

2. Antiinflamator
Nesteroidian
Steroizi în formele hipertoxice
3. Simptomatic

Profilaxie

Penicilină V la contacţii copii, receptivi