Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Numeralele Si Genul Substantivelor
Numeralele Si Genul Substantivelor
caJ'
5 ie ,
cOJ
V uz rdinale
A. GRAMATICA: NORMA ~I OJ· Nu(Jlerale OJ i estar pentru exprirna
I. Numerale cardinale (t-10 ' i a verbU u t~
II. Utilizarea formei verbale hay ~ .
localizarii in spatio . rea femininulut
III. Genul substantivelor (I). ~e~iva t" co Jul neut~U /~ r/ Ju
IV. Articolul hotarat ~i nehotarat. Ar I 1
opozitta s1ngu a P ral
.,.
<.J
A. GRAMATICA: NORMA ~I UZ
I. Numeral e cardinale (1-100)
I un(o), una .
Prima forma a numeralului cardinal distinge genul gramatica l: uno pentru
masculin, una pentru feminin. Se folose~te un daca urmeaza un substantiv
masculin (Quiero comprarme un libro.) ~i una daca urmeaza un substantiv
feminin (Quiero comprarme una revista.) Diferenfa de folosire intre cele doua
forme de masculin (un/uno) este legata de prezenfa substantiv ului (Quiero
comprarm e un libro, unde un are rolul unui determinant) sau inglobare a acestuia
in forma propriu-zisa a numeralului (Quiero comprarme solo uno.)
2 dos
3 tres
4 cuatro
5 cinco
6 seis
7 siete
8 ocho
9 nueve
10 diez .
ele cardinale de la 11 la 15 au forme mo~tenite din 1.
N umera l 11116a 1
11 once ( < undecim) atina:
12 doce (< duodecim)
13 trece
14 catorce
15 quince
rr>
·rnb numer alele cardin ale de la 16 1a l 9 1, .
"r sc h I ' nu tnai resp -
fl . a ci sunt comp use dupa un mode l no ecta rn .
1at1Il ' fl-a nume ra l u l zece (diez)u, .specifile lirnbi\ C)c\e\u\ c1· f
.01 ba :rnul Ioc se a _ d. . , tar pe or te>rn . in
l1 e pt 1
ra .mtrc ccle doua a 1 doi\ea . an ice 1 \'
re p nueve )· 1egatu 11
umera lc se f· un1tate a < .' .''
ca.,te, ocho, ' ctce abr ,se1s
. . ,gatori u l)ri~ \
5/15 't111cf18 Y· '1
cufl.l ::L) EC IM) . .
(SI., . , ·. (< d1cz y sets)
.
diecrsei.~ . -•
l 61 /', ·isicte ( < d1cz y s1ctc)
1
l 7 < .c~,.<Jcho (< diez y ocho)
18 <1iec.; •
. ,·niwve (< d1cz y nuevc )
I 9 tI1ec1 ·
•JOvem . l,e"
1otreinta ta
40 caaren
50 cincuenta
60 sesenta
70 setenta
80 ochenta
90 noventa
Numeralele cardin ale comp use se forme aza dupa modelul prezentat mai sus
(vezi numeralele 16-19 ):
21 veintiuno
22 ve intid6s
23 veintitres
24 veinticuatro
25 veinticinco
26 veintiseis
35 treinta y cinco
46 cuarenta y seis
57 cincuenta y siete
68 sesenta y ocho
79 setenta y nueve
82 ochenta y dos
95 noventa y cinco
lOO ciento
f .
Al"' · .., ·
" atun de forn1a de mai sus exista ~i forma apocopata cten care se fol
cand urrne· -- . l',.J ,.J • Se
· aza un substantiv sau numeralul mil: c1en so uauos, cien period·
czen tazas · . . . zc
F ' czen mzl, cien millones.
folos orma de plural cientos este un substantiv cu valoare de aproximatie ca
e~te 11rn-. t d .. , re
"4.1.llla e prepoz1t1a de:
atenc~~ ~
5 1
f la~g~ de Los afios se perdieron cientos de libros debido a fa/alt
e a bzblzotecaria. a
fn clasa num elo r de obi ect e se <listing sub sta nti ve de gen natural (sub
. . . ., " fu . d .
/ d
animate care se d1ferent1aza 1n nct1e e_ sex : e p~ re - l a madre stantivt
, el herm ano __
/a hermana, el profesor - la profesora) ~1 sub sta nti ve de gen arbitrar (sub
sta r
In general inanimate: el libro, la pared, el cache, la clase). - n ive
Substantivele ani ma te i~i sch imb a for ma in fun ctie de:
40
_ gv .,_.11 uJ grama uca1:
. Chico _ ch·lCa
urnaru l grama ttcal: chico _ h.
- J1 • . . c zcos ,. .
sobstant1ve1e manu nate 'i'~i Schirn ';-Crzzca -- Chic
·cal· el !ibro - los libros fa cas ba forrna n as
atI ' · ' a - la . tt111 · "
graJ11I,. genera l, sunt mascu line
'\
n .
subst . ~ casas ai 1n fu , .
h . antive} e nq1~
·ente, tzbro, coc e etc. ~ femi . terrninat "
,J ,,,e/1 dl cl~ nu. .
1
nine subst . e in - rn.<ttu\
uer ana, etc. . antivele te o _sau -e·
hetf11 bstantive mascu hne care se tenn . x " r1111n.ate "· hern,zQ
Stl Inci In
. ca ;·erarca, mapa, tema, problerna 1· _a .. dza, ,
Poet·
ln_ -Q·
.
o, 11
\
r1ar ,
ma, te legram a, fionema, rnorfi, c zrna, szstern
CQsq .
pal diagra . a,
a _ re c·Z utQ, rn
dife!flsa, bstantive femin ine care se termin a :Inma, crucigrarn~ laeorernQ, pri:QrcQ, \
U -tn.a· z ' rorna
0
la gama, la !la':1-C:• etc.
cam · ubstantive fem1111ne care se termin a in .
. a darna, la ra;;eu rna, etc. ,
c:, • arna
\
tlera I b .
5 . -o. rnano fi , la Jama 1
, a \
Sub stantiv. ele . se pot ·
term1na ~i in alte ' oto, rnoto dz·
a_, at/ tivelor mamm ate, genul grama tical nu sesunete ' narno
. ' astfel incat "
substan mai poate d d ' in cazul
estora.· . , e Uce d'1n form
ac el hombre, la gente, el 1ardzn, la sarten
a
el traje, la !lave, el ser, la mujer
el coche, la calle, el coraz6n, la raz6n
el Juguete, la costumbre, el color, la flor
el ma!, la sal, el lapiz, la paz, el mes. la res etc.
41
el profesor - la profesora
el ladr6n - la ladrona
el marques - la marquesa
el trabajador - la trabajadora
el colegial - la colegiala
el /eon - la leona
c.
in cazul ciitorva substantive masculine terminate In -or fo
se derivli_ cu ajutorul sufixului cul~ -iz_: el actor - la actriz,
emperatm, el embajador-la emba1atnz
,,
dere~,:,
'Ji rado, ,
;! e::
d. Unele substantive masculine care se tennina fn -o, -e -a sa
femininul cu ajutorul sufixului cult -esa: ' u ·o, fonn~
abad I abadesa
baron I baronesa
guarda I guardesa
alcalde I alcaldesa
vampiro I vampiresa
principe I princesa
sub e. _Tot cu ajuto rul unui sufix cult (-isa)
stanttve masculine care se terminii in -a sau - . se fo rmeaza femininul uni
papa I papisa e.
/ I I poeta I poetisa
11 pro/eta I profetisa
,1 I
sacerdote I sacerdotisa
. f. Unele subs tanti ve masculine ca .
aJutorul sufixului cult -ina: re se termi na in -e D
hf!roe I heroina · - ..
' ormeaza femmmul a
Jabali I jabalina
reyl reina
I I g. In cateva cazuri opozitia de gen se ex .
buey I vaca Prima Prin le
macho I hembra xeme diferite:
padre I madre
caballero I dama
carnero I oveja
caballo I yegua
h. In general, substantivele care se termin-a ..in
ambe le genuri: -e au ft0
el I la estudiante, cantante, paciente, etc. tnia unica pentru
Dae a masc ulinu l se termina en -e ~i se refera la fi .
[emi nin se tenninii, intr-un numiir limitat de cazuri, in -a· Hnte 0
"1
el nene I la nena · ene;;1; ' 1.,-10 nna de
42
eljefe I lajefa,
el dependiente I la dependienta, etc.
i. Exista ~i alte substantive care au forma unica pentru ambele genuri. Este
vorba de cele care se termina in --!!11!:, ~eta, -a_~a sau -~{~~-
el I la democrata,
el I la aristocrata
el I la patriota
el I [a at/eta
el lza nomada
el I la socialista
el I la pianista
el I la economista
j. Au de asemenea forma uni ca, indiferent de genul gramatical,
substantivele:
el I la testigo
el I la martir
el I la colega
el I la guia
el I la c6mplice
el I lajoven
el I la c6nyuge
el I la telefonista
el I la artista
el I la periodista
el I la cantante
el I la principiante
el I la idiota
el I la bachiller