AMETEALA:

Dura mater, arahnoida, pia mater.

Reprezinta senzatia de instabilitate, nesiguranta in mers, senzatia de
clatinare, incetosarea vederii, scaderea fortei musculare, senzatia de cadere iminenta
etc.
CAUZE: 1. Cauze periferice (tulburari labirintice = vertij Meniere, ateroscleroza,
otospongioza, traumatisme labirintice, otita medie, labirintita, fistula labirintica, sechele
labirintice, intoxicatii, tumori, rau de transport; tulburari retrolabirintice = nevrite
vestibulare, arahnoidite, tumori pontocerebeloase, neurinom de acustic, intoxicatii);
2. Cauze centrale (infectii SN, meningite, encefalite, abcese cerebrale,
ateroscleroza cerebrala, insuficienta vertebro-bazilara, scleroza in placi (demielinizare
nervoasa), afectiuni cardiovasculare, HTA , hTA, tulburari de ritm, tumori cerebrale,
traumatisme cerebrale, spondiloza cervicala, intoxicatii cu alcool / streptomicina /
barbiturice / antihistaminice – claritine; famotidina, ranitidina).
DG DIFERENTIAL AMETEALA / VERTIJ: senzatie de instabilitate, dezechilibru,
clatinare / caracter rotator, greturi, varsaturi.
SEMNE SI SIMPTOME ASOCIATE: 1. greturi, varsaturi, paloare (sdr Meniere, sdr
migrenos) 2. tulburari de auz, acufene (otoscleroza, neurinom de acustic) 3. cefalee,
acufene, fosfene (HTA, ateroscleroza cerebrala, migrene) 4. dureri cervicale, tulburari
de vedere, amauroza, diplopie, parestezii (insuficienta vertebro-bazilara, sdr Barre-
Lieou, spondilita cervicala, ateroscleroza cerebrala) 5. disfagie, dizartrie, pareza faciala
(sdr Wallenberg, tromboza arterelor cerebeloase inferioare) 6. febra cu sur auric (otita
acuta) 7. febra cu cefalee si redoare de ceafa (meningita virala / bacteriana, encefalita)
8. febra cu fenomene respiratorii (gripa, adenovirusuri, virusuri respiratorii) 9. miros de
alcool.
ANAMNEZA: 1. caracter (girator, senzatie de dezechilibru, de instabilitate, de cadere,
de dezorientare) 2. mod de aparitie (brusc, treptat, evolutie remitenta) 3. conditii de
aparitie ( la schimbarea brusca a pozitiei, la miscarile capului, dupa suprasolicitare
neuropsihica, stres, consum de alcool, excese alimentare, medicamente, menstruatie
abundenta, menopauza) 4. existenta altor boli (HTA, hTA, tulburari de ritm, DZ,
hipoglicemie, Insuficienta renala, IH, tumori cerebrale, ateroscleroza cerebrala,
insuficienta vertebro-bazilara, meningita, encefalita, boli infectioase) 5. simptome
asociative (cefalee, greturi, varsaturi, tulburari de auz / tulburari senzoriale, palpitatii,
dureri precordiale / cervicale, manifestari neurologice, febra, eruptii).
OBIECTIVE EXAMEN CLINICE: 1. stare generala (lucid, anxios, obnubilat) 2. orientare
in spatiu si timp, intoxicatii cu alcool sau substante chimice 3. culoarea tegumentelor
(palide, vultuoase) 4. examinare craniu (urme de traumatisme) 5. examen de ochi
(nistagmus, tulburari de vedere, examen FO) 6. examen otic (dureri auriculare, scurgeri,
otoscopic) 7. coloana cervicala (mobilitate, cracmente) 8. puls, frecventa, tulburari de
ritm, consult cardiologic, sufluri, palpitatii / auscultatie carotide 9. examen pulmonar
(pneumonie, embolie pulmonara) 10. examen neurologic (nistagmus, reflexe pupilare,
examen nervi cranieni, mers, proba Romberg, index-nas, tremor extremitati).
TRATAMENT: repaus la pat in caz de severitate, emetiral, torecan, vasodilatatoare
(cinarizina), anticolinergice (atropina, scobutil), tranchilizante (diazepam),
antihistaminice; hta - antihipertensive; insuficienta vertebro-bazilara = antiinflamatoare,
vasodilatatoare.
DG DIFERENTIAL VERTIJ PERIFERIC / CENTRAL: debut brutal / mai putin brutal;
vertij girator / senzatie de nesiguranta, de instabilitate; tulburari vegetative, greturi,
varsaturi / absente sau moderate; hipoacuzie, acufene/fara; nistagmus unidirectional
orizontal/ mai putin marcat, variabil, disritmic, nesigur; Romberg cadere de partea
leziunii/ tendinta de largire a bazei de sustinere; deviere a mersului in stea/ deviere a
mersului nesistematizata.
TIPURI DE VERTIJ PERIFERIC:
1. vertij Meniere (distensia labirintului membranos, vertij orizontorotator in crize
paroxistice, greturi, varsaturi, tulburari unilaterale de auz, acufene, nistagmus spontan,
orizontal, Romberg +).
2. sdr Barre-Lieou (iritatie simpatic cervical, vertij menieriform, favorizat de miscari
bruste ale capului, tulburari de vedere, scotoame, lacrimare, distensie, tulburari
vasomotorii ale fetei).
3. Kinetoze (determinate de transportul cu masina, vertij rotator, senzatie de
instabilitate, greturi, varsaturi, oscilatii tensionale, puls modificat).
4. neurinom de acustic (vertij rotator, acut, hipoacuzie unilaterala, cefalee occipitala,
mers cerebelos, disonie, disfagie).
5. traumatisme labirintice (la scufundatori, vertij labirintic, cefalee, tulburari de auz /
vedere / psihice, evolutie favorabila in cateva zile).
TIPURI DE VERTIJ CENTRAL:
1. insuficienta vertebro-bazilara (spondilita cervicala, ateroscleroza cerebrala,
senzatie de vertij, instabilitate, cefalee occipitala, tulburari de vedere, incetosarea
vederii, diplopie, amauroza, disfagie, dizartrie, parestezii buco-faringiene, nistagmus
spontan, acufene, evolutie in pusee).
2. scleroza in placi (vertije atipice, senzatie de instabilitate, tulburari de mers,
nistagmus spontan, hipoacuzie, acufene, evolutie in pusee).
3. sdr Wallenberg (tromboza de artere cerebeloase inferioare, vertij intens, greturi,
varsaturi, disfagie, disfonie, pareza faciala, sdr Claude-B-H).

AMETEALA: Atunci cand acuza ameteala, unii bolnavi inteleg o senzatie de

instabilitate, altii o senzatie de nesiguranta in mers, altii o senzatie de clatinare, o
senzatie de incetosare a vederii, o senzatie de scadere a fortei musculare, de cadere
iminenta si asa mai departe. Toate aceste senzatii foarte diferite sub care bolnavii
inteleg notiunea de ameteala, se deosebesc totusi de vertijul adevarat care
reprezinta o senzatie de rotire a obiectelor din jur, sau de rotire a bolnavului si care
reprezinta de fapt un simptom mult mai rar decat ameteala. Ameteala si vertijul sunt
determinate de afectarea unor formatiuni care participa la pastrarea echilibrului, din
care fac parte sistemul vestibular, caile de transmitere a semnalelor privind pozitia si
miscarea capului, precum si formatiunile nervoase care participa la prelucrarea
semnalelor respective, asa cum ar fi cerebelul, nucleul vestibular, nucleul
oculomotor si nucleul rosu. Aceste formatiuni pot fi afectate de foarte multe boli ale
aparatului vestibular, asa cum ar fi otitele si labirintitele, de boli care afecteaza caile
de transmitere a semnalelor, asa cum se intampla in leziunile nucleului vestibulo-
cohlear, de boli care afecteaza centrii nervosi, asa cum se intampla in tumori
cerebrale, de boli vasculo-cerebrale, de intoxicatii si altele.
D.p.v. al formatiunilor afectate, vertijele se pot imparti in vertije periferice, in
care este afectat aparatul vestibular si nervul vestibulo-cohlar si in vertije centrale, in
care sunt afectate formatiunile centrale ale sistemului nervos care intervin in
pastrarea echilibrului. CAUZE 1. Vertije periferice (tulburari labirintice: vertijul
Ménière, ateroscleroza, otospongioza, traumatismele labirintice, otita medie,
labirintite, fistula labirintica, sechele labirintice, intoxicatii, tumori, rau de transport;
tulburari retrolabirintice: nevrite vestibulare, arahnoidite, tumori pontocerebeloase,
neurinom de acustic, intoxicatii). 2. Vertije centrale (infectii ale SN, meningita,
 encefalita, abcesul cerebral, ateroscleroza cerebrala, insuficienta vertebro-bazilara,
scleroza in placi, afectiuni cardiovasculare, HTA, hTA, tulburari de ritm, tumori
cerebrale, traumatisme cerebrale, spondiloza cervicala, intoxicatii cu alcool,
streptomicina, barbiturice, antihistaminice).
DG diferential dintre vertij si ameteala: aflat in fata unui bolnav care acuza o
senzatie de ameteala, mf va trebui sa stabileasca daca este vorba de o ameteala,
manifestata printr-o senzatie de instabilitate, de nesiguranta, de dezechilibru si de
clatinare, sau de un vertij adevarat, care are un caracter rotator, si care este insotit de
obicei de greturi si varsaturi.
Semne si simptome asociate: 1. ameteli, greturi, varsaturi, paloare (sdr. Ménière,
migrena) 2. tulburari de auz, acufene (otoscleroza, neurinom de acustic) 3. cefalee,
acufene, fosfene (HTA, ateroscleroza cerebrala, migrena) 4. dureri cervicale, tulburari
de vedere, amauroza, diplopie, parestezii (insuficienta vertebro-bazilara, sdr Barré-
Lieou, spondiloza cervicala, ateroscleroza cerebrala) 5. disfagie, dizartrie, pareza
faciala (sdr Wallenberg, tromboza arterei cerebeloase inferioare) 6. febra cu dureri
auriculare (otita acuta) 7. febra cu cefalee si redoarea cefei (meningite virale,
bacteriene, encefalite) 8. febra cu fenomene respiratorii (gripa, adenoviroze, viroze
respiratorii) 9. miros de alcool (intoxicatie acuta cu alcool).
Caracterul anamnezei unui bolnav cu ameteala si vertij: 1. Caracterul ametelii
(caracter girator, senzatia de dezechilibru, de instabilitate, de cadere, de dezorientare)
2. Modul de aparitie (debut brusc, treptat, evolutie remitenta) 3. Conditii de aparitie (la
schimbarea brusca a pozitiei, la miscarea capului, dupa suprasolicitari neuropsihice,
dupa stresuri psihice, dupa consumul de alcool, dupa excese alimentare, dupa unele
medicamente, dupa o menstruatie abundenta, dupa menopauza) 4. Existenta altor boli
(HTA, hTA, tulburari de ritm, DZ, hipoglicemie, insuficienta renala, insuficienta hepatica,
tumori cerebrale, ateroscleroza cerebrala, insuficienta vertebro-bazilara, meningite,
encefalite, boli infectioase) 5. Existenta unor simptome asociative (cefalee, greturi,
varsaturi, tulburari de auz, tulburari senzoriale, palpitatii, dureri precordiale, dureri
cervicale, manifestari neurologice, febra, eruptii).
Principalele obiective care trebuie urmarite in examenul clinic al bolnavului cu
vertij: 1. starea generala (lucid, anxios, obnubillat) 2. orientarea in spatiu si timp,
intoxicatii cu alcool sau cu alte substante chimice 3. culoarea tegumentelor (palide,
vultuoase) 4. examenul craniului (urme de traumatisme) 5. examenul ochilor
(nistagmus, tulburari de vedere, examen de fund de ochi) 6. examenul otic (dureri
auriculare, scurgeri, otoscopie) 7. coloana cervicala (mobilitate, cracmente) 8. pulsul,
frecventa, tulburari de ritm, consultatia cordului, sufluri, palparea si auscultatia
carotidelor 9. examenul pulmonar (pneumonii, embolie pulmonara) 10. examenul
neurologic (nistagmus, reflexe pupilare, examenul nervilor cranieni, mersul, proba
Romberg, proba index-nas, tremuraturile extremitatilor).
Tratament: in crizele severe se recomanda repaus la pat, alimentatia trebuie
sa fie usoara si de reechilibrarare hidroelectrolitica, in timpul crizelor se recomanada
antiemetice cum ar fi emetiralul si torecanul, vasodilatatoare, care diminua
excitabilitatea labirintica (cinarizina 25 mg de 3 ori pe zi), anticolinergice (atropina sau
scobutilul), tranchilizante (diazepam), antihistaminice (feniraminul). In cazul in care
bolnavul are varsaturi puternice medicamentele se vor administra in supozitoare sau
per cutan. In cazul in care vertijul este determinat de o criza hipertensiva se va efectua
tratamentul antihipertensiv; insuficienta vertebro-bazilara - antiinflamatoare,
vasodilatatoare.
DG DIFERENTIAL VERTIJE PERIFERICE/CENTRALE: debut brutal/ mai
putin brutal; vertij girator/ senzatia de nesiguranta, de instabilitate; tulburari vegetative
zgomotoase, greturi si varsaturi/ absente sau moderate; hipoacuzie, acufene/ fara;
nistagmus unidirectional orizontal/ mai putin marcat, variabil, disritmic, nesigur;
Romberg tendinta de cadere de partea leziunii/ tendinta de largire a bazei de sustinere;
deviatia mersului in stea/ deviatia mersului nesistematizata de cauze vestibulare, de
cauze vasculare, metabolice si tumorale.
TIPURI DE VERTIJ PERIFERIC: 1. vertijul Ménière (distensia labirintului
membranos, vertij orizonto-rotator in crize paroxistice, greturi, varsaturi, tulburari
unilaterale de auz, acufene, nistagmus spontan, orizontal, proba Romberg pozitiva) 2.
sdr Barré-Lieou (iritatia simpaticului cervical, vertij menieriform, favorizat de miscarile
bruste capului, tulburari de vedere, scotoame, lacrimare, distensie, tulburari vasomotorii
ale fetei) 3. Kinetoze (determinate de transportul cu masina, vertij rotator, senzatia de
instabilitate, greturi, varsaturi, oscilatii tensionale, modificari ale pulsului) 4. neurinomul
de acustic (vertij rotator, acufene, hipoacuzie unilaterala, cefalee occipitala, mers
cerebelos, disfonie, disfagie) 5. traumatisme labirintice (la scufundatori, vertij labirintic,
cefalee, tulburari de auz, de vedere, psihice, evolutie favorabila in cateva zile).
TIPURI DE VERTIJ CENTRAL: 1. insuficienta vertebro-bazilara (determinata
de spondiloza cervicala, de ateroscleroza cerebrala, senzatia de vertij sau de
instabilitate, accentuate de miscarile capului, cefalee occipitala, tulburari de vedere,
incetosarea vederii, diplopie, amauroza, disfagie, dizartrie, parestezii buco-faringiene,
nistagmus spontan) 2. scleroza in placi (vertije atipice, senzatia de instabilitate, tulburari
de mers, nistagmus spontan, hipoacuzie, acufene, evolutia in pusee) 3. sdr Wallenberg
(tromboza arterei cerebeloase inferioare, vertij intens, greturi, varsaturi, disfagie,
disfonie, pareza faciala, sdr Claude-B-H).