ニ熟

￨■ ￨￨￨

CALCEDONIE ALBASTRA
一“
日 一日日口一一日日一一一一一一一一一一一一■■一■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■

Mineralele pdmantului
O al ideii orjginale, EMSE EDApp S.L.
202O
Productie editoriala: EN4SE EDApp S.L.
Realizare editoriala: CB pRODUCFR
■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■・Ｅ・・・・・・・口・・・日■■■■■日■日

Traducere. Lre-a Anca Co,na- ,brao,So.t

Tehnoredactare: Cristian L6ceanu
lGraal Soft
Coordonare producf le: Martane Reguero
Design grafic: pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare. Siivia Vaiiejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografii: Shutterstock.com

A 2O2O, ed jtat in Spania de pRODUCCIONES

JRB srb
licenta EMSE EDApp, SL
Tip5rrre 9i Iegare. lndice Arts Grafrques
S.L.
Tipdrit in Spania
ISBN al intregir opere: 978-84_1354_t6B_6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict

interztse 5_.p.3_
total- sau part ald a acestej lu.rJripnn u,.=
!-rcerea
m.,iod.e SOu OrOCeOu.
S Cl S'" O ,r,o6 acesLe o p.
-o l'd.l oe i^6n,","." Sau ;-D.Umur p_b,C.
■■■■■・・・・・・・・・・・・・・・・・・・・・・・ロロヨヨヨＥヨ・︲︲︲

CUPRINS

Ftsa
3
Calcedonie albastra
Mineralul gi caracteristicile sale
，

4
Minerai din clasa oxizilor
                           ︲

Planeta noastr5 stdncoas5 6

Pegterile

Experiment 8
Mingea care sare
Collul intrebErilor 10
Vrei sd afli mai multe?
︲

ProducStor: Emse Edapp S.L

 ︲

Licentiator: Emse Edapp S.L

Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Locuri impresionante 12
Blvd. Dimitrie pompeiu, nr 9 9A.
sediul ziarului Libertaiea
MuntiiAtapuerca
ATENTIE! Nu este un produs
pentru copiji sub 3 anjl
Dovedegte ce-ai invEtat 14
Acest produs nu este o juc5riel Exercitii
colectii@ringier.ro
Calcedonia albastrb este o varietate
rYniCrOcristalinう si translucidう de rnineral
de siliciu care provine din combinatia
de cuart,i rnOrganit,Este rnineralul
preferat al rnultor tう ietori de pietre
pretiOase si designeri de buuterii
datoritう culorii sale spectaculoase,care
se datoreazう dispersiei Rayleigh.

CLASA:
Oxizi
SIMBOL CHIMiC:
SiO
COMPOZITIE:
Siliciu 5i o× igen
GREUTATE SPECiFiCAE
2,59… 2,619/crn3
DURITATE:
6¨ 7 pe scara Mohs Sus, bucat5 de calcedonie albastri
CULOARE: brutS; jos, calcedonie albastrE slefuitS.
Albastrδ
STRALUCIREΞ
Sticloasう
FASiE:
Albう 紆
TRANSPARENTA:
Translucid
SISTEM CRISTALiN:
Romboedric

多‐cele rnai mari z5cさ rninte se af15↑ n

Braz‖ ia,Franta,Gerrnaniaり lndiaり :talia,
Mexic,Maroc,Narnibia,Statё :e Unite,Ch‖ e,
Peru,Argentina,Africa de Sud,MadagascarJ
Grecia,Marea Britanie,Rusiaり indOnezia,
China si Australia.

CALCEDONIE ALBASTRA I
 ￨￨■ ￨■ ■ ￨■ ■ ■‐ ￨￨‐ _「 F

alcedonia este o varietate mi_

crocristalind gi translucidd de
mineral de siliciu care provine
din combinatia de Cuart,i mOr9a―
nit, cu care ?mparte aceea,i fOrrnulさ
chimicS.

Este alcぅ tuitう din cristale atat de rnici

5i atat de pu!in deZvoltate,incat sunt

一
ギ一
aprOape invizibile cu ochiul libeに
Din

●〓．
acest rnotiv se poate studia dOar cu

一
一
一
ajutOrul unuirnicroscOp.Acest rnineral

一
一
一
一一一
se gう se5te cel rnai frecvent↑
n fOrme

一一
radiale, stalactite sau grupさ

一一
ri bOtri―
oidale(asemさ nう tOareと iOrchinilor de

一
．
・
．
・
．
・
・一
・
一．
StrЧ 9uri)↑ n rOci magmatice,sedimen―
一
．
一
．
．．
．
tare,i rnetamorfice.cu10area albas_ ．．

CalcedOnia albastrさ este preferata multOr

tうietori de pletre pretiOase,i designeri de
bijuter:i pentru culoarea sa spectaculoasぅ
TOtu,i,este ceva Obi,nuit Sう gさ
.

sim irnitatii
care de fapt sunt sご ulpturi de calcedOnie
Obi,nuitう sau gri,manipulate,i vOpSite
artificial pentru a pさ rea albastre.

導
 MINERALUL SI
t
CARACTERISTICILE SALE

∪neori, calcedonia contine inCIUZiuni

Calcedonia albastrE este
varietatea cu o mai mare
valoare comercialS si este
t5iati de obicei in cabogon
de alte minerale care↑ i conferう nuante
foarte ciudate Cornalina, crisoprazulリ
plasma,i sardul sunt calcedonH cu di―
ferite tipuri de impuritう
ti

sau in Iamele plate, deoarece

ofer5 o transparen!5 variabilS.
Cele mai bune exemplare
pentru bijuterii provin din
z5cdminte situate in Namibia.

ノ Ю
w#l ffi$

€1
,F:
r-
.&; )-

lnel cu piatr5
de calcedonie
albastr5 ovalS

Calcedonia este un mineral

dens si mai mult sau
mai putin translucid,dar
niciodatさ transparent sau
opac.Exemplarele pure au
o form5 omogenう ,i pOt
fi complet albe,gri sau
albastre,

」
CALCEDONIE ALBASTRA
 Pesterile ,

pe5terふ este O cavitate natura―

覇XpLORAREA
￨さ a solului care pOate fi 9ぅ
sitさ
in pdmant, in munfi, in ghetari,
n zOne vulcanice ,1, de aSemenea, in
↑
adancむ rile oceane10r.
speologia a trecut de la a fi O practicδ
Dirnensiunea sa este variabilさ
,i cuprin… sportivう la a fi cOnsideratう drept,tiin…
de de la mici gぅ uri↑ ntr― o stancさ
(unde ta Care stり diaz5 cavitぅ tile naturale ale
↑ncape doar O singurδ persOanさ
)panら la subsolului.↑ n1895 a fondat sOciё tё de
sisteme gigantice cOnectate prin tune―
luri.cele mai rnari sunt cunoscute sub
denurnirea de ,,こ averneF`. Pe'terile pri― T:翼 智 翼 ::朧 冨 ilttlededca_
mare sunt cele care s― au fOrrnat↑ n ace―

CVM S=FORMiA2Å ?
◎ ◎ ◎◎

TIPURI D■ pEST■ RI
Pegterile se formeazd prin diverse procese geologice
care necesita mii de ani. Cel mai comun este cd apele
subterane erodeazd gi dizolvd treptat roca de calcar
pe,tett tdOnicぅ
pand cand genereazd cavitali in pdmant.
Acest feno_
men poate fi observat 9i in roci precum ghipsul,
mar_
mura si dolomita. Unele pegteri se formeazd ca
urmare
a eruptiilor vulcanice. Cand suprafala lavei expulzate Pegterli de solulie
de un vulcan se rdceste, lava care rdmane dedesubt
continud s5 curgd si creeaz6 cavitali in drumul
ei. Un
alt fenomen de formare a pesterilor il reprezintd cu_ Petteti de eroziune
tremurele, deoarece activitatea lor provoac5 fracturi
in roci. Valurile oceanelor pot forma, de asemenea,
pegteri pe coastd si chiar;i ghelarii care
se deplaseazd Pegteri marini
pe uscat sapd pegteri de gheafd.

MINERALELE PAMANTULU!
 PLANETA NOASTRA sTANCOASÅ

￨■ 1下 l,与
―￨
￨■ 卜 . :■ ■:
一 一
．
一一一● ・一

一
・・
・
一
・
一一一
一

Stalactitele se forrneazう datoritう scurgerii

continue a apei bogate in carbonat sau suト
fat de calciu dizo:vat,care se acumuleazう sub
forrnら de rninuscule depozite rninerale pe ta=
vanul pe,teri10r,i forrneazう structuri ascutitё
pe rnう surう ce se↑ nt5resc.Dirnpotrivう ,stalag…
rnitele se creeaztt pe m5surこ ce picう turile de
apう cad pe solul pe,teri10r,i fOrrneazう depo…
zite rninerale care cresc panぅ devin stalpi.

CALCEDONIE ALBASTRA
 d"^rucdrii sasim tot relut de minsi, precum
tr:iT ?lli ii'=:"|:
もeに ,ご u aces」
mingi de fotbal,de ten
―͡ド「と
‐〕‖ よ iヽ 話∵ 古じ
fn r∩ rn͡
faCern minハ ハ
o rninge
―――――llぶ
:Aハ ´^劇 :L::■ _
incredibilさ [1詰 埋
墨
i稀 ][ヽ vυ :l::‖ vdし d curn sa
_ 51 care nu ::ヽ
― care sare , … seamぅ nうuヽcuu:Hし
… ― V― =1lV‥ niciuna din
cate ai vぅ zu十 lu‖ d ui「
nAnヽ ハ
zut panう ´lin∩ D^h+′
acum.Pentru a realiza
,,^.´ _― ::一 acest lucru vOrn avea nevOie dOar
・ 1

―― ――――ヽ iVし :u Vυ :l:aVCd llevole coar

de 2 oahare
pahare din
din niハ
plastic,l
Qttir lぃmarke鳥
ぅ′レハr■ 1:_^ __y ■^^ ,
l lingurぅ ,.loo de grame defさ
inさ de porumb,
100 de
de orarno d∩bOrax(Sare
grame de de渕aci6
h͡ rn v/.、 rハ b9,iι
^_^:_:] ・ . _
.100お o miiilittriバ ハ 、Ax^_l^:I _・ : l「 sodiu),Ii3も de rn1111111r‖
_ :￨ 器
ね ce acest expettment vef avea nevЪ
iご
'島 lli群
Lき :II‖ 」t淵 ざ

MATER口 AL目

Doud pahare Marker

din plastic LingurE lOO g de fain5
de porumb

100 g de 100 rni de lipici

100 nni de apう
borax Colorant
caldう alimentar

E MtNERALELEpAr"rArurulur
 Pentru↑ nceput, luう m cele douう
pahare din plastic 5i cu markerul
scriem ,,Arnestec de borax``↑ n…
tr‥ unu1 5i ,,Arnestec pentru rninge“ ↑n
celう lalt,
Punern douう linguri de ap5 caldう
5i Oiumう tate de‖ ngurb de borax
↑n paharul cu eticheta,,Arnestec
de borax``,Adう ugう rn cateva picδ turi de
colorant alimentar(oriCe culoare vrei),i
amestecう rn totul cu lingura panう cand
boraxul s¨ a dizolvat.
３ ４
Addugdm o lingurd de lipici PVA
in paharul cu eticheta ,,Amestec
pentru minge".
Addug6m o jum5tate de lin-
gurd de amestec de borax gi o
lingurd de fdind de porumb in
paharul cu eticheta ,,Amestec
pentru minge". Ldsdm ingredientele sd
se odihneascd aproximativ 15 secunde.
Amestecdm cu lingura con-
tinutul paharului cu eticheta
,,Amestec pentru minge". Cand
observdm cd acel continut este
gros, il scoatem gi continuEm sd il fr5-
m6ntdm cu m6inile.
sW Vom observa cd materialul este
W destul de lipicios, dar pe mSsurd
W ce il frdmdntdm va fi mai usor
sd lucrdm cu el si sd-i ddm forma unei
mingi. Dupd c6teva minute, va fi gata.
,Acum ai mingea si o poti arun-
ca pe pdmant ca sd vezi cum
sare. DacE nu sare, va trebui sE
o frdm6nti in continuare. Ce se
intamplS dacd variem cantitatea de bo-
rax sau de lipici?
ミN了 ミ
、ミミミ
=￨=
cand amestecう m irDICIUI P∨ /ヽ cu boraxul,
apare o s∪ bstantう ∩OUさ Care se↑ nt nde
si se adunё ca ∪n fel de cauciuc lichid.
Adう u9and fぅ nう de porumb obtinem Un
materlal care se↑ ntё reste pe mさ Surさ ce
ap‖ cう n∩ presiune cu mainile. Oamen‖
de stiintう ￨― ar definl ca un cauciuc elas¨
tic combinat cu un fluid non― n eNA/tOnlan
(aCさ rui vascOzitate variazう ↑
n functie de
temperat∪ rさ ,i cle
CALCEDON!E ALBASTRÅ 巾
 Mitul pe,teri:
Platon a fost un ganditorinfluent al Greciei Antice,in
opera sa Reρ υゎ〃c∂ a descris rnitul pe5terii.↑ n aceastぅ
alegOrie PlatOn vOrbea despre ni5te prizOnieri care si―

」蹂 辮 硼 :常
著 畢 :I酷 犠 製 〕are↑ l cunosc,prizonierii
considerう cう acele umbre sunt adevδ rate.↑
ntr¨ O zi,

:辟 [,『 ￨二 1留
CunO,tea panぅ
真鷺邸
[脚 品 穏:距 告
篇:∬ :nd :曹
atunci.

‐
11‐ ￨￨■ ￨■・ ￨￨￨‐ ■ ￨￨￨￨￨￨■ ■ ￨
Pe5tera Mamutulul,situatδ in statul

ぶ 麗 :じ 酬 首
b穂 見蹴l:
ふ
::「

糧憾ii稲 ∬[驚誕
sale se aflδ raul∨ erde5i raul Eco,care
al・eolう time de panぅ la 60 de metri↑ n
unele portiuni・ Face parte din Parcul
National MammOth cave,care a fOst
declarat Patrimoniu al∪ ma∩ itδ til de
Pe5tera MamutUIUi din Statele Unite Cう tre∪ NESCO in 1981.

財 轟寵mfeFe ttb餞『 懸ξo醸 酢e瞳 総‡ce

Chiropterele(cunoscute↑ n rnOd ёbi5nuit Ca,,lilieciFF)sunt marnifere ale
cう ror rnembre superioare s¨ au dezvOltat ca aripl.Acest lucru
le transforrnう ↑
n singurele rnarnifere capabile sう zbOare. ・
Joacd un rol foarte important ca porenizatori
si controrori
de insecte ddundtoare. Mai murt de jumdtui" Jintr"
cunoscute de chiroptere se orienteazS si v6neazS
soe: .
ecolocatie; capacitatea unor animale de a cunoas:e
c. -
inconjurdtor datoritd emisiei de sunete gi interp re...-.c _
pe care il primesc inapoi. eccului

MTNERALELE pAvArurulur
‐

￨
 三一
一一
一
■ ■ 二√

一
墨

／一

・
ヽｏ
一  ´Ｆ
ｒ ・

pe,tera veryovkina
´

Pe,tera Veryovkina este sltuatさ ↑n Caucazul

一一

〆
一

deヽ /est(Rじ sia)51 este Cea mai adancぅ pe,terさ

de pe planeta noastrら ,cu o adancirYle de 2212
metri Or19inea sa se datoreazう meteorizbr‖
chirrnice a anurrnitor roci, precum calcarul,do―
lornita,i ghipsul,care sunt compuse din mine―
rale solub‖ e↑ n apさ A fost descoperitう ↑ n1968
de un grup de speolo9i care au ajuns panさ la o
adancime de l15 metri si au denunη it― oS-115 1n
1986 a fost redenurYnitう ↑
n onoarea lui Alexan―
der Veryovkin,un cunoscut speolog din∪ RSS

CALCEDON!E ALBASTRA
 9
Munt::
Atapuerca
ワ
言'■

un[ii Atapuerca se afla in

provincia spaniolS Burgos
si sunt cunoscuti deoarece
COntin unele dintre cele mai vechi
situri arheologice 5i paleontolo9ice
cu rう mう 。ite de fiinte umane din
Peninsula lbericう .Acest ansamblu
montan este alcう tuit din calcare,
nisipuri,1 9resil de origine marinう
apartinand cretacicului superior
(lntre 80 01100 de rnilioane de ani),
acoperite de sedirnente.Apele ↑n
Creltere ale rauri10r din apropiere,i
structura geologicう au dat na,tere
unei multitudini de pesteri.Acest
fenomen a perrnis ca interiorul sδ u
sう rう manb intact tirnp de rYlil de ani

(fbrさ aer sau cδ ldurさ )。 iCa rう mさ 5i―

tele fOS‖ esさ fie perfect conservate.

∪nul dintre cele mal uirnitoare zう ¨

cう rninte este Sirna de los Huesos,
ヽ
嚢ヾ

o pesterう de rocう calcaroasδ care

se deschide spre e× terior printr¨ un
put・ Primele expeditil au fOst orga―
nizate↑ n1975,iar↑ n1994 au fost gう ―
site rう mδ oite umane vechi de peste
900 000 de ani,care au definit o

予
nouう specie denurYnitう Homo ante¨
cessor.Aceasta ,i alte descoperiri
au fう cutca rnuntii Atapuerca sさ fie
declarati Patrimoniu al ∪manitう tii
de cう tre∪ NESCO↑ n anu12000. 絋
i::iI′ i
ni
一
摯む

MTNERALELE pAvArurulur
 LOCURilMPRESiONANTE

一
．一一
一一  ′ ・
一
一
轟
ｒ一
．
メ
書・〓
〓・二亀懇藤轟琴

・ ・
″
竃 :

,｀ ・

ギ .

Alte situri arheologice foarte remarcabile care

au fost g5site in acest lan! muntos spaniol
sunt VArful Elefantului, Galeria, Marea DolinS,
Portalon, Galeria de Silex Si Galeria Statuilor.
in toate au fost localizate nl*"rorr" unelte ;i
ustensile, care cuprind de Ia cele mai primiti-
ve forme de sculpturS in piatr5 pAnS la unele
mai elaborate aparlinAnd Epocii Bronzului.
Galeria statuilor
 O Din ce amestec de minerale se formeaz5 calcedonia albastr5?

a. Pirita si ametist
b. Rodonit si obsidian
c. Cuar! 9i morganit
d. Azurit si onix

● La ce se fO10se,te calCedOnia aibastrう ↑

n prezent?

tノ ヽノ

Pentru a face Pentru a produce Pentru a desena Pentru a crea

gu ru bu ri vopsea pla nu ri bljuterir

(} Relalioneaz5 conceptele:
I. Pegterd a.Se fOrrneazう pe ta∨ anul pesterllor
2. Speologie b.Ca∨ itate∩ aturalう a sOlului
3. Sta lactite c. Se forrneazう pe solul pe5tё rilOr
4. Stalagmite d・ 5til∩ tうCare studiazう cavlt5tile
naturale ale subsOlului

14 MiNERALELE PAMANTULUI

￨・
● Ce naliOnalitate avea Ёdoual rd― Aifred Martel?

e careestecelrnailungsisterndepe,teri din lurne?

Tn ce larこ se aflb rnuntii Atapuerca?

〈ED〉

零
′ _`ら ―

t
″
り

〆 =

'elueds (g rnlnlnureh eralaed (S'Pzotruerl (t

lolrje]aed lnlos ad Pzeeu.ljoj oS - alluJOelels:rollrotead Inuenel ad ezeouJjo]
es - ellltreleis :lnlnlosqns ole alelnleu elligl^e3 Pzelpnls eJef, giullls - alooloeds
:rnlnlos e ?le.rnlpu alelr^pl - prolaad (g tualnftq eert e nrluad (7 }ue6rouu ti irenf c (t
:!!lnlos

CALCEDONIE ALBASTRA 15
ESC0

お■■￨■ ■,■￨■ ￨
=￨:‐

1奪 ￨

29,99 1ei

皿
珊皿靱冊