FIŞA CU PROCEDEELE ARTISTICE DIN OPERA UNUI SCRIITOR

EMINESCU, MIHAI - Procedee artistice

ALITERAŢIA: "Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie"

(Scrisoare III)

ANTITEZA: Ea un înger ce se roagă - El un demon ce veghează;

Ea o inimă de aur - El un suflet apostat;
El în umbra lui fatală, stă-ndărătnic rezemat -
La picioarele Madonei, tristă, sfântă, Ea veghează."
(Înger şi demon)

"Vreme trece, vreme vine, ..."

(Revedere)

COMPARAŢIA: "Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri ..."

(Trecut-au anii)

"Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic"

(Călin - file din poveste)

ENUMERAŢIA: "Câte ţărmuri înflorite, ce palate, ce cetăţi,

Străbătute de-al tău farmec ţiie singură-ţi arăţi"
(Scrisoarea I)

"Ia, eu fac ce fac de mult,

Iarna viscolul ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le"
(Revedere)

EPITETUL: "Sură-i sara cea de toamnă, de pe lacuri apa sură

Înfunda mişcare-i mişcarea-i creaţă într-un stuf la iezătură,
Iar pădurea lin suspină şi prin frunzele uscate
Rânduri, rânduri trece-un framăt ce le scutură pe toate"
(Călin - file din poveste)

HIPERBOLA: "Viaţa, tinereţea mi-am făcut-o-n rai

Las' să mă uit în ochi-ţi ucigător de dulci."
(Strigoii)

"Iar din inima lui simte un copac cum că răsare,

Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lăţeşte;
Umbra lui cea uriaşă orizontul îl cuprinde
Şi sub dânsul universul într-o umbră se întinde;"
(Scrisoarea III)

INTEROGAŢIA "Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameri

RETORICĂ: I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni ..."
(Scrisoarea III)

INVERSIUNEA: "Sau visând o umbră dulce cu de-argint aripe albe,

Cu doi ochi ca două basme mitice, adânce, albe ..."
 (Epigonii)

INVOCAŢIA "O, vino iar!cuvinte dulci inspiră-mi

RETORICĂ: Privirea ta asupra mea se plece,
Sub raza ei mă lasă a petrece
Şi cânturi nouă smulge tu din liră-mi"
(Sunt ani la mijloc)

"Unde eşti copilărie,

Cu pădurea ta, cu tot?"
(O, rămâi! )

LICENŢA: "Făclie de veghe pe umezi morminte"

(Mortua est)

"A popoarelor de muşte sărbători murmuitoare"

(Călin - file din poveste)

LITOTA: "Arde-n canel-o lumină cât un sâmbure de mac"

"Muşti de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul"

(Scrisoarea III)

METAFORA: "Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,

Voluptuos joc cu icoane şi cu glasuri tremurânde,
Strai de purpură şi aur peste tărâna rea grea"
(Epigonii)

METONIMIE: "Şi-nlănţuindu-mi gâtul cu braţe de zăpadă"

(Strigoii)

"Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus?"

(Scrisoarea III)

OXIMORON: "Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,

Facem pe pământul nostru muşuroaie de furnici ..."
(Scrisoarea III)

PARADOX: "Dulci cuvinte ne-nţelese însă pline de-nţeles"

PERSONIFICARE: "Codri se înfiorează de atâta frumuseţe"

(Scrisoarea III)

"Sara pe deal buciumul sună cu jale"

(Sara pe deal)

SINECDOCA: "Tot ce e putred şi lacom, tot Fanfarul, toţi iloţii"

(Scrisoarea III)

"Bolliac cânta iobagul şi-a lui lanţuri de aramă ..."

(Epigonii)