Limba Rusa Cu Si Fara Profesor

ANDREI IVANOV
Limba rus
cu i f profesor
Prof.univ.dr. ANDREI IVANOV
Limba rus
cu i f
profesor
Bucure ti • 2002
4 LIMBA RUSÅ CU ªI FÅRÅ PROFESOR
5
Cuvânt înainte
V-a¡i hotårât så învå¡a¡i limba ruså sau så aprofunda¡i cuno¿tin¡ele

deja cåpåtate. Nu avem decât så vå felicitåm pentru aceastå hotårâre.
Pentru unii, ea va însemna på¿ire pe un drum nou, pentru al¡ii, continua-
rea drumului început cândva. Motiva¡iile alegerii sunt cele mai diferite.
Mersul pe drumul învå¡årii limbii ruse, pentru unii, poate så nu fie
greu, pentru al¡ii ar putea prezenta anumite dificultå¡i izvorâte din speci-
ficul propriu limbii ruse, care nu face parte din familia limbilor romanice,
deci, nu este înruditå genealogic cu limba românå. ªi într-un caz ¿i în
celålalt, este nevoie de o anumitå perseveren¡å din partea beneficiarului
¿i, mai ales, de plåcerea de a persevera.
Cu aceste douå condi¡ii îndeplinite, ve¡i putea ob¡ine rezultatele
dorite, astfel încât, cu vorbitorii nativi de limbå ruså ve¡i putea între¡ine
conversa¡ii pe teme cotidiene, cum ar fi timpul ¿i anotimpurile, cålåtoria,
ora¿ul ¿i ¡ara natalå, familia, persoana vorbitorului ¿i a interlocutorului
lui, ocupa¡ii, hobby-uri, arta pe în¡elesul tuturor, sport, precum ¿i proble-
me generale de afaceri, colaboråri etc.
Parcurgerea sârguincioaså a manualului vå va permite în final så
citi¡i, cu dic¡ionar, materiale din ziare ¿i reviste ruse¿ti, mici povestiri ale
scriitorilor ru¿i clasici ¿i contemporani, ¿i în acest fel så cunoa¿te¡i mai
bine cultura ¿i civiliza¡ia ruså.
Prezenta lucrare se adreseazå elevilor ¿i tuturor celor interesa¡i så
înve¡e limba ruså prin însu¿irea structurilor ei gramaticale de bazå, a
modului de exprimare gramaticalå a diverselor raporturi no¡ionale, a unui
anumit numår de cuvinte, îmbinåri de cuvinte ¿i expresii idiomatice.
CHEIA SELECTIVÅ A EXERCIºIILOR, de la sfâr¿itul cår¡ii, este
datå pentru exerci¡iile cu un grad mai sporit de dificultate, însemnate în
text ¿i în CUPRINS cu asterisc (*).
AUTORUL
Abrevieri
abr. = abreviat înv. = învechit

A. = acuzativ lit. = literaturå
arhit. = arhitecturå livr. = livresc
bot. = botanicå m. = masculin
cap. = capitol med. = medicinå
conj. = conjugare mil. = militar
comp. = compari muz. = muzicå
cont. = contabilitate n. = neutru
D. = dativ N. = nominativ
dipl. = diplomatic ornit. = ornitologie
entom. = entomologie P. = prepozi¡ional
ex. = exemplu pers. = persoanå
expr. = expresie pf. = perfectiv
f. = feminin pl. = plural
farm. = farmacie pop. = popular
fig. = figurat ptr. = pentru
folc. = folclor sg. = singular
G. = genetiv ¿.a. = ¿i a¿a mai departe
gram. = gramaticå teatr. = teatru
I. = instrumental tehn. = tehnicå
iht. = ihtiologie text. = textile
inf. = infinitiv trad. text. = traducere textualå
ipf. = imperfectiv v. = vezi
ist. = istorie zool. = zoologie
PARTEA
I
Alfabetul
Fonetica
Alfabetul rusesc – RÒsski$ alfavÚt

Literå de tipar / de mânå Denumirea literei Echivalent românesc
Pe[Ìtnaw / PÚs`mennaw bÒkva NazvÌnie bÒkvy RumÔnski$ ckvivalÎnt
A a A a a a
B b Á á bc b
V v B â vc v
G g Ã ã gc g
D d Ä ä dc d
E e E e e ($c) e
# @ ¨ ¸ @ ($o) io
J j Æ æ jc j
Z z Ç ç zc z
I i È è i i
% $* É é i kratkoe („i scurt“) i
K k Ê ê ka c
L l Ë ë cl (cl`) l
M m Ì ì cm m
N n Í í cn n
O o Î î o o
P p Ï ï pc p
R r Ð ð cr r
S s Ñ ñ cs s
T t Ò ò tc t
U u Ó ó u u
F f Ô ô cf f
X x Õ õ xa h
} ] Ö ö ]c ¡
{ [ × ÷ [c ce, ci
> . Ø ø .a ¿
H h Ù ù ha scea
Q q* Ú ú tv@rdy$ znak („semn tare“)
Y y* Û û y î, â
~ `* Ü ü mÖgki$ znak („semn moale“)
C c Ý ý c e (foarte deschis)
| \ Þ þ \ ($u) iu
W w ß ÿ w ($a) ia (ea)
* Nu se folosesc la începutul cuvintelor.
Alfabetul 9
Alfabetul limbii ruse con¡ine 33 de litere, dintre care 10 sunt vocale
(a, e, @, i, o, u, y, c, \, w), 21 consoane (b, v, g, d, $, j, z, k, l, m, n, p, r, s, t,
f, x, ], [, ., h) ¿i douå litere (q, `) care nu reprezintå sunete. Fiind doar
semne, ele servesc pentru a marca pronun¡area despår¡itå a douå sunete
(q, `) ¿i caracterul moale al consoanelor precedente (`).
Så comparåm pronun¡area consoanelor dure, nemarcate cu `, ¿i a con-
soanelor moi, marcate cu `: Ògol "col¡" – Ògol` "cårbune"; ves "greutate" –
ves` "tot", "totul"; mol "cicå", "zice", "chipurile" – mol` "molie"; pronun¡area
despår¡itå ¿i nedespår¡itå a unei consoane ¿i vocale: sel "s-a a¿ezat" – sqel
"a mâncat"; S@mka (nume de bårbat, pop.) – sq@mka "filmare", "fotografie";
sÎmw "såmân¡å" – sem`Ö "familie"; l@d (se pronun¡å l@t) "ghea¡å" – l`@t
"toarnå", "varså".
Modele de scriere de mânå
A) áÿ áe áu be bu äÿ ä¸ äþ äe äu çÿ çe çu
ëÿ ë¸ ëþ ëe ëu ìÿ ìe ìu íÿ í¸ íþ íe íu
ïÿ ïe ïu ðÿ ð¸ ðþ ðe ðu ñÿ ñe ñu
òÿ ò¸ òþ òe òu ôe ôu aëü aðü
Aíòóí Aíía ayäuòóðuÿ áðáòüÿ ãaçe´òa
äðuçüÿ́ oí oíá ðý÷êa ñeñòða ñëobáðü
òobáðuù ïëoõóé y÷e´áíuê y÷¸íûé
õoðo´øué ìo¸ oáùeæumue ìoé áäðeñ
ìoé áðaò ìoé uíñòuòýò ìoé oòéö
ìoÿ´ êíu´ãa ìoÿ́ ñeñòða ìoÿ́ ôaìúëuÿ
Ýòo... Ýòo Aíòóí. Ýòo ìoé ðoäíóé ãóðoä.
Ýòo ìoÿ´ ñòðaíá. ß ëþáëþ́ ÷uòáòü.
B) 1. ë, ì, ÿ: ñëéba, ìoÿ´
2. o, ê, ë: oêíó , êuío´, ïóëe, ëeñ
3. u, í, ï, ù, ö, ð, y: öbeòóê, ýòðo, ïëaù,
ïaëüòó
4. æ, õ, ý, ø: aõ, yæ, íoæ, ýõo, øêaô
5. ÿ, þ, ô: ÿ́áëoêo, þã, ôðýêòû
6. Moÿ́ êo´ìíaòa. Ýòo ìoÿ́ êo´ìíaòa.
Ñëéâa ñòoë u êðe´ñëo. Ñïðáâa øêaô.
Òaì ïëaù, ïaëüòó u êoñòþ́ì.
Òyò äuâáí, a çäeñü òeëeâúçoð.
E x e r ci ¡ i i – UprajnÎniw
1 Scrie¡i cu litere de mânå. (Pi.Úte pÚs`mennymi bÒkvami<)
(a) ab-ba, eb-be, ob-bo, ub-bu, va-av, ov-vo, uv-vu, ga-ag, du-ud, re-er, so-os,
fa-af, ti-ty, it-ot • (b) avr-rva, pro-opr, sve-ves, mel-lem, dru-rud •
(c) dom, dam, sam, sol`, forel`, rak, rok, brak, zvon, prÌvda, nedÎlw,
obqwvlenie, sqezd, kra$, vrÎmw, gÑrod, tramvÌ$, MoskvÌ, pute.Îstvie,
samol@t, RossÚw, ckspozÚ]iw, tovÌr, pokupÌt` • (d) mejdunarÑdny$
rÔnok, pokupÌt` tovÌr, sqÎzdit` v MoskvÒ, podderjÌt` predlojÎnie,
postupÚt` na fakul`tÎt • (e) Cto moÖ sem`Ö< Id@t dojd`< Na dvorÎ
xÑlodno< PriezjÌ$te k nam v gÑsti< PozvonÚte mne zÌvtra< SkÑl`ko
stÑit Øto pal`tÑ? SkajÚte, pojÌlu$sta, kak mne popÌst` na plÑhad`
A<S< PÒ.kina? Bol`.Ñe spasÚbo za pÑmoh`< Kak zdes` jÌrko! Kto
Øtot muj[Úna? My vstrÎtimsw, esli u menÖ bÒdet svobÑdnoe vrÎmw •
(f) DjÎta i L\dmÚla poznakÑmilis` v MoskvÎ< DjÎta u[Ìstvovala v
MejdunarÑdno$ olimpiÌde rÒsskogo wzykÌ kak inostrÌnnogo< DjÎta
pisÌla so[inÎnie na tÎmu *DrevnÎ$.ie gorodÌ Rossii+< Ona zanwlÌ
pÎrvoe mÎsto i polu[Úla Ñ[en` ]Înny$ priz< PÑsle olimpiÌdy e$ za-
xotÎlos` po$tÚ v MuzÎ$ izobrazÚtel`nyx iskÒsstv im< A< S< PÒ.kina,
no ne znÌla, kak tudÌ popÌst`< U stÌn]ii metrÑ |go-ZÌpadnaw onÌ
podo.lÌ k dÎvu.ke i poprosÚla e@ pomÑ[`< Ùto bylÌ moskÑvskaw
u[enÚ]a L\dmÚla, kotÑraw ne stÌla obqwsnÖt` DjÎte, kak proÎxat`
k muzÎ\, no oxÑtno predlojÚla poÎxat` tudÌ vmÎste< S tex por DjÎta
i L\dmÚla drÒjat i [asto perepÚsyva\tsw< DjÎta priglasÚla L\d-
mÚlu priÎxat` k ne$ v gÑsti, v gÑrod Bra.Ñv<
Fonetica 11
Fonetica
Marea majoritate a consoanelor formeazå perechi: consoane sonore ¿i

surde ¿i consoane dure ¿i moi.
Nr. Consoane SONORE Consoane SURDE

crt. (dure ¿i moi) (dure ¿i moi)
1 b (bar "bar") p (par "abur")
2 b^ (bit` "a bate") p^ (pit` "a bea")
3 v (vÌza "vazå") f (fÌza "fazå")
4 v^ (vwl "ve¿ted") f^ (fiÌlka "violetå", "viorea",
"topora¿")
5 g (god [got] "an") k (kot "motan")
6 g^ (gÚrw (i) "greutate" (ii) "haltere") k^ (KÚrw, hipocoristic de la KirÚll
"Chiril")
7 d (dom "caså") t (tom "volum, tom")
8 d^ (vÚdw "våzând") t^ (VÚtw, hipocoristic de la VitÌli$
"Vitali")
9 j (jal` "påcat", "a-i pårea råu") . (.al` "¿al")
10 & ^ (vÑjji "hå¡uri")
j & ^ (mÑhi "moa¿te")
.
11 z (zam, presc. de la zamestÚtel` s (sam "singur", "fårå ajutor stråin")
"loc¡iitor")
12 z^ (zwt` (i) "ginere" (ii) "cumnat" – s^ (swd` [swt`] "stai jos")
so¡ul surorii sau al cumnatei)
Formeazå doar perechi dure ¿i moi consoanele m, n, l, r: mal "mic" –

mwl "mototolea"; NÌna, nume de persoanå femininå – nÖnw "dådacå, doicå";
luk "ceapå" – l\k "luminåtor, chepeng"; Ògol "col¡" – Ògol` "cårbune"; rad
"bucuros" – rwd "rând, ¿ir". Consoanele j ¿i . sunt numai dure; j & ^ ¿i .
&^
sunt numai moi; ] este numai durå, iar [ numai moale. De exemplu: jit`
[jyt`]* "a tråi, a locui"; jir [jyr] "gråsime"; jenÌ[jcna] "so¡ie"; .it`
[.yt`] "a coase"; .Úna [.yna] "anvelopå, pneu"; .est` [.cst`] "¿ase";
drojji [droj & î] "drojdie"; vÎhi [v^Î.
& î] "lucruri"; h@tka [.
& ôtka] "perie";
&
hÒka [.ûka] "¿tiucå"; ]irk []yrk] "circ".
* Parantezele drepte [ ] indicå modul de pronun¡are.
2 Citi¡i ({itÌ$te)
a) [m] – [m^]: ma – mw, mo – m@, mu – m\, mc – me, my – mi;
[n] – [n^]: na – nw, no – n@, nu – n\, nc – ne, ny – ni;
[t] – [t^]: ta – tw, to – t@, tu – t\, tc – te, ty – ti;
[d] – [d^]: da – dw, do – d@, du – d\, dc – de, dy – di;
net, dÎti, knÚga, mat, mat`, studÎnt, dom, dam, mo$, tvo$, na., va.,
nÌ.a, vÌ.a, ix, vot, rot.
b) [p] – [p^]: pa – pw, po – p@, pu – p\, py – pi;

[b] – [b^]: ba – bw, bo – b@, bu – b\, by – bi;
[v] – [v^]: va – vw, vo – v@, vu – v\, vy – vi;
[f] – [f^]: fa – fw, fo – f@, fu – f\, fy – fi;
[l] – [l^]: la – lw, lo – l@, lu – l\, ly – li;
pyl`, pil, post, pust, p@str, p\rÎ, bal, l\bÖ, boks, b\st, byl, bil,
val, vwl, vol, v@l, vuz, vyl, vil, far, fort, funt, fÚkus, fÔrkat`, lak,
lwzg, lom, sl@t, luk, l\k, l\ks, slyl, slil<
c) [b] – [b^] – [b^$] [l] – [l^] – [l^$] [r] – [r^] – [r^$]

ba – bw – b`w la – lw – l`w ra – rw – r`w
[ba] – [bâ] – [b^$a] [la] – [lâ] – [l^$a] [ra] – [râ] – [r^$a]
bo – b@ – b`@ lo – l@ – l`@ ro – r@ – r`@
[bo] – [bô] – [b^$o] [lo] – [lô] – [l^$o] [ro] – [rô] – [r^$o]
bu – b\ – b`\ lu – l\ – l`\ ru – r\ – r`\
[bu] – [b^\] – [b^$u] [lu] – [l^\] – [l^$u] [ru] – [r^\] – [r^$u]
by – bi – bì ly – li – lì ry – ri – rì
[by] – [bî] – [b^$i] [ly] – [lî] – [l^$i] [ry] – [rî] – [r^$i];
zÒby, l\bÖ, zÒb`w; bum, b\st, b`\; byl, bil, (voro)b`Ú; zla, zlw,
stÒl`w; lom, l@ss, l`@t; luk, l\k, l`\t; lyk, liko; ra$, zrw, pÎr`w; pro,
r@v, star`@; r\kzÌk, ris, rys`<
d) [l] – [l^], [m] – [m^], [p] – [p^], [s] – [s^], [n] – [n^]
lev – l`va, som – sem`, stop – step`, ves – ves`, stan – stan`;
Ògol – Ògol`, tem – tem`, nasypÌt` – nasÔpat`, zabrÑs – zabrÑs`,
gran – gran`;
stal – stal`, lom – lom`, tip – syp`, kvas – kvas`, san – San`!
e) [b^] – [b^$] – [b$] [v^$] – [v$]

l\bÚ – b`@m – obq@m v`\n – vqezd
[lûb^Ú] – [b^$Ñm] – [ab^$Ñm] [v^$un] – [v$czd]
[s^] – [s^$] – [s$]
S@mka – smÎs`\ – sq@mka
[s^Ñmka] – [smês^$u] – [s$Ñmka];
Fonetica 13
f) [[^] – [[^$] [j] – [.] – [.^]
[a$ – [ì jir – .it` – hipÌt`
[[â$] – [[^$i] [jyr] – [hyt^] – [.îpÌt^]
[@rny$ – [`@ jizn` – sme.Út` – h@tka
[[^Ñrny$] – [[^$o] [jyzn^] – [sme.yt^] – [.^Ñtka]
Schimbåri fonetice
1. În timpul pronun¡årii cuvintelor izolate ¿i, mai ales, în fluxul vor-
birii, unele sunete suferå anumite modificåri. Modificårile sunt determinate
fie de influen¡a sunetelor vecine – de regulå, a celor din fa¡å –, fie de pozi¡ia
lor în cuvânt (începutul, interiorul sau sfâr¿itul cuvântului) sau de pozi¡ia lor
fa¡å de locul accentului.
2. Unele vocale î¿i modificå aspectul fonetic în func¡ie de pozi¡ia pe
care o ocupå fa¡å de accentul cuvântului, adicå dacå se aflå în pozi¡ie atonå,
neaccentuatå, care poate fi: protonicå (înainte de accent) ¿i posttonicå (dupå
accent). Vocalele care î¿i modificå sensibil articula¡ia ¿i acustica sunt: o, e ¿i
a (dupå consoane moi). Astfel, o devine a, iar e ¿i a devin i.
Så comparåm urmåtoarele exemple: dom "caså" ¿i domÌ "case", pro-
nun¡at [damÌ], domovÑ$ "spiridu¿ul casei" – [damavÑ$], sÒdno "corabie, vas,
vapor, navå" – [sÒdna], mÎsto "loc" – [mesta], mestÎ[ko "locu¿or" –
[miste[ka], mw[ "minge" ¿i mw[Ú "mingi" – [mi[Ú].
Cu cât vocalele amintite se aflå mai departe de accent, cu atât devin
mai slabe ¿i neclare fa¡å de cum s-ar fi pronun¡at ele dacå s-ar afla sub accent.
De aceea, în pozi¡iile atone, o ¿i a, pe de o parte, e ¿i i, pe de alta, se pronun¡å
la fel – ceea ce poate duce chiar la modificarea sensului a douå cuvinte.
De exemplu: posidÎla pf. (de la posidÎt` pf., sidÎt` ipf. "a sta, a ¿edea,
a zåbovi") "a stat câtva timp" ¿i posedÎla pf. (de la sedÎt` ipf. "a încårun¡i, a
cårun¡i, a albi, a deveni cårunt") "a încårun¡it"; zapevÌt` ipf. (de la pet` ipf.
"a cânta") "a începe un cântec, a intona" ¿i zapivÌt` ipf. (de la pit` "a bea")
"a bea dupå ceva (pentru a-i înlåtura gustul råu)", projivÌt` ipf. (de la
jit` ipf. "a tråi, a locui") "a locui, a-¿i avea domiciliul, a domicilia, a sta" ¿i
projevÌt` pf. (de la jevat` "a mesteca") "a termina de mestecat"; slezÌt`
ipf. (pf. slezt`) "a coborî, a se da jos" ¿i slizÌt` pf. "a linge", spe.Ú ipf.
(imperativ de la spe.Út` "a se gråbi") "gråbe¿te-te" ¿i spi.Ú pf. (de la
spisÌt` pf. "a copia, a transcrie") "copiazå, transcrie"; otvorÚt` pf. (ipf. otvo-
rÖt` ) "a deschide" ¿i otvarÚt` pf. (ipf. otvÌrivat` de la varÚt` "a fierbe");
primerÖt` ipf. (pf. primÎrit` de la mÎrit` "a måsura") "a proba, a încerca
(îmbråcåminte, încål¡åminte)" ¿i primirÖt` (de la mir "pace") "a împåciui";
poloskÌt` ipf. (pf. vÔpoloskat`, propoloskÌt`) "a clåti, a limpezi" ¿i
polaskÌt` (ipf. laskÌt`) "a alinta, a dezmierda".
O consoanå sonorå înaintea uneia surde devine surdå (asurzirea
sonorelor) ¿i reciproc, o consoanå surdå înaintea uneia sonore devine sonorå
(sonorizarea surdelor).
Asurzirea are loc înåuntrul cuvântului (zÒby [zÒby] "din¡i", dar zub-
[Ìty$ [zup[aty$] "din¡at", podo$tÚ [pada$tÚ], dar podxodÚt` [patxa-
dit^] "a se apropia") ¿i totdeauna la sfâr¿itul absolut al cuvântului (zub [zup]
"dinte", IvanÑv [ivanÑf], god [got] "an", rod [rot] (i) "gen" ¿i (ii) "neam",
noj [no.] "cu¡it", morÑz [marÑs] "ger"), iar sonorizarea se produce înåun-
trul sau la începutul cuvântului (otgodÌt` [adgadÌt^] "a ghici", sdÎlat`
[zdÎlat^] "a face".
3. În afara de aceste schimbåri ale sunetelor, care constituie reguli
fonetice, sunt ¿i cazuri particulare.
Astfel, g în formele de genitiv singular masculin sau neutru ale adjec-
tivelor, pronumelor, participiilor ¿i numeralelor se pronun¡å întotdeauna [v ]:
krasÚvogo [krasivava] de la krasÚvy$ "frumos" , togÑ [tavÑ], de la tÑt
"acela", trÎtègo [tretêvo] "pe cel de-al treilea", egÑ [evo] "pe el", "a/al lui".
Vocala i dupå j ¿i . se pronun¡å [y ]: jit` [jyt^] "a tråi", .it` [.yt^]
"a coase". Consoana h se pronun¡å ca .^ (. moale): veh` [ve.^] "lucru",
vÎhi [ve.î] "lucruri", tovÌrih [tavarih^] "tovarå¿, prieten, amic".
6. Partea finalå a verbelor reflexive la infinitiv -t`sw (u[Út`sw "a învå-
¡a", odevÌt`sw "a se îmbråca") ¿i la persoana a 3-a singular ¿i plural prezent
(on, onÌ Ò[itsw, oni Ò[ atsw "el/ea/ei/ele înva¡å", on, onÌ odevÌetsw, onÚ
odevÌ\tsw "el/ea/ei/ele se îmbracå") se pronun¡å []a]: Ò[i]a, Ò[a]a; adi-
vÌi]a, adivÌ\]a<
7. În timpul formårii cuvintelor (a adjectivelor de la substantive, a sub-
stantivelor de la verbe, a verbelor de la verbe etc.), precum ¿i pe parcursul
paradigmelor (declinåri, conjugåri), pot avea loc schimbåri ale sunetelor,
numite alternan¡e ale sunetelor. Alterneazå vocalele cu vocale, consoanele
cu consoane, sau vocalele ¿i consoanele cu sunetul Æ (zero), sunetul Æ cu
vocale ¿i consoane; un sunet cu douå sunete, de exemplu: smÑtrit-prosmÌ-
trivat` (o & a) "se uitå" – "a examina", zaperÎt` pf. – zapirÌt` ipf. (e & i)
"a încuia", sÑxnut`-zasyxÌt` (o & y ) "a se usca, a se ofili", brat`-berÒ
(Æ & e) "a lua" – "eu iau", son-sna (o & Æ) "vis, somn" – G. sing., pÑ[ka-pÑ[ek
(Æ & e) 1. "boboc, mugur", 2. "rinichi" – G. pl., l\bÚt`-l\bl\ _ (b-bl) "a iubi" –
"iubesc", slat`-.l\ (s & .) "a trimite, a expedia" – "eu trimit", drug-druz`Ö
(g & Æ) "prieten" – "prieteni".
Astfel de schimbåri fonetice sunt prezente ¿i în limba românå, de ex.:
våd-vezi (å-e, d-z), protocol-protocoale (o – oa), varzå-verze, maså-mese
(a – e), geamån-gemeni (ea – e) etc.
Silaba
Cuvintele sunt constituite din silabe. Silaba este acel secvent al cuvân-
tului care con¡ine obligatoriu o vocalå, asociatå ori nu cu consoane. Cuvintele
pot fi formate dintr-o singurå silabå (cuvinte monosilabice), din douå silabe
(cuvinte bisilabice) ¿i din mai mult de douå silabe (cuvinte polisilabice).
Fonetica 15
De exemplu:
o! "o!", u "lângå", on "el", tri "trei";
o-nÌ "ea", dÎ-ti "copii", l\ _ -di "oameni", An-na "Ana";
te-le-fÑn "telefon", pe-re-ska-zÌt` "a repovesti", bla-go-slov-lÎ-ni-e
"blagoslovire".
Silabele formate din douå sau mai multe sunete se pot termina într-o
vocalå (acestea sunt silabe deschise), sau într-o consoanå (silabe închise).
De exemplu:
ze-mlÖ "påmânt", vo-dÌ "apå", tra-vÌ "iarbå";
pÌr-ta "bancå", kos-t\ _ m "costum", krÌs-ny$ "ro¿u", jel-tÎt` "a în-
gålbeni", gÑr-dost` "mândrie".
Accentul
În limba ruså, accentul lexical, care totdeauna cade pe vocalå nu este
fixat la o anumitå silabå (cum sunt, de exemplu, limbile cehå, estonå, letonå,
finlandezå în care accentul, de regulå, cade pe prima silabå a cuvântului,
francezå, armeanå, turcå – pe ultima silabå, gruzinå (georgianå), polonå – pe
penultima silabå), putând så cadå pe orice silabå în cuvinte diverse: lÌm-pa
"lampå", bu-mÌ-ga "hârtie", gi-po-te-tÚ-[e-ski$ "ipotetic".
De asemenea, în cca 96% din cuvintele existente în limbå, accentul este
imobil, adicå el nu-¿i schimbå locul în diverse forme gramaticale ale unuia ¿i
aceluia¿i cuvânt sau în cuvinte înrudite: igrÌt` - igrÌ\ - igrÌe.` -
igrÌet<<< - igrÌ\t; knÚga - knÚgi - knÚge - knÚgu - knÚgo$ - (o) knÚge, dar
golovÌ - gÑlovu; (on) prav - (onÌ) pravÌ - (onÚ) prÌvy; sÚni$ "albastru" &
sinÎt` ipf. "a se face mai albastru, a se albåstri, a se învine¡i", les "pådure &
lesnÑ$ "de pådure, forestier, silvic, pådure¡", xorÑ.i$ "bun" & xoro.Ñ
"bine", prosÚt` ipf. "a ruga, a cere" & prÑs`ba f. "rugåminte", gÑrod m. "ora¿"
zÌgorodny$ "afarå din ora¿", m@rtvy$ "mort" – zÌmertvo "fårå cuno¿tin¡å,
în nesim¡ire".
În limba ruså, nu existå reguli precise de plasare a accentului sau de
schimbare a locului lui în cuvânt. De aceea, trebuie memorat locul lui în
fiecare cuvânt. În cazuri dificile, se apeleazå la dic¡ionare.
Iatå, totu¿i, douå reguli:
• sunetul @ este totdeauna accentuat (zel@ny$ "verde");
• la substantivele feminine în -Ì ¿i -Ö (accentuate), la cazul nominativ
plural, accentul se mutå spre începutul cuvântului), rukÌ "mânå" – rÒki;
du.Ì "suflet" – dÒ.i; golovÌ "cap" – gÑlovy; zemlÖ "påmânt" – zÎmli;
nogÌ "picior" – nÑgi; rekÌ "râu" – rÎki; vo$nÌ "råzboi" – vÑ$ny; zmeÖ
"¿arpe" – zmÎi; stranÌ "¡arå" – strÌny; storonÌ "parte" – stÑrony; volnÌ
"val" – vÑlny; sestrÌ "sorå" – s@stry; jenÌ "so¡ie" – j@ny.
Într-unul ¿i acela¿i cuvânt accentul este fix: cade numai pe o anumitå
silabå (pÌr-ta "bancå ¿colarå", zvez-dÌ "stea", se-redÚ-na "mijloc"). Mutarea
lui de pe o silabå pe alta a unui cuvânt duce la:
• crearea unui cuvânt gre¿it din punct de vedere accentologic ( borodÌ
"barbå" – gre¿it: borÑda, bÑroda);
• în cazuri rare, dubluri, variante accentologice, fårå ca sensul cuvân-
tului så se modifice – deci, admise de normele literare ale limbii ruse: tvÑrog
¿i tvorÑg m. "brânzå de vacå", sÚl`ny ¿i sil`nÔ "puternici", sÌjen` ¿i
sajÎn` m. "stânjen" = 2,134 m, kazÌki ¿i kazakÚ pl. "cazaci", nÌzlo ¿i nazlÑ
"în ciudå", Úna[e ¿i inÌ[e "altfel, în alt mod", mÔ.lenie ¿i my.lÎnie n.
"gândire", kÎta ¿i ketÌ f. "somon de Siberia, ketå", odnovrÎmenno ¿i odno-
vremÎnno "în acela¿i timp, concomitent" ¿i altele;
• crearea de perechi omonimice – mai exact, de perechi omografice –
cuvinte ce se scriu la fel, dar se deosebesc prin accent ¿i, deci, capåtå sensuri
diferite: zamÑk "broascå, lacåt" – zÌmok "castel"; mukÌ "fåinå" – mÒka "calvar,
chin"; krujkÚ "cercuri" – krÒjki "cåni, cupe"; vÔkupat`-vykupÌt` (i) "a
råscumpåra" (ii) "a scoate de la amanet, din gaj" – vÔkupat` "a face baie, a
scålda"; kÒpite "ve¡i cumpåra" – kupÚte (så) "cumpåra¡i"; smÑtrite "vå
uita¡i" – smotrÚte "uita¡i(-vå)"; plÌtite (voi) "plåti¡i" – platÚte (så) "plåti¡i";
dÌvite (i) (voi) "apåsa¡i, presa¡i" (ii) "strivi¡i, zdrobi¡i" – davÚte (så) "apåsa¡i";
Ò[ite (voi) "învå¡a¡i" – u[Úte (så) "învå¡a¡i"; dÒrite (voi) "face¡i ¿trengårii/
pozne" – ne durÚte (så) "nu face¡i pozne/¿trengårii"; vÑdite (voi) "duce¡i,
conduce¡i" – vodÚte (så) "duce¡i, conduce¡i"; xÑdite "(voi) merge¡i/umbla¡i"
– xodÚte (så) "vå duce¡i/duce¡i-vå, merge¡i, umbla¡i"; nÑsite (voi) "purta¡i,
duce¡i" – nosÚte (så) "purta¡i, duce¡i"; vÑzite (voi) "duce¡i, cåra¡i" (cu un
vehicul) – vozÚte (så) "duce¡i, cåra¡i"; pÌrit` ipf. (i) "a opåri" (ii) "a fierbe înå-
bu¿it" (iii) impers. "a dogårî, a arde" – parÚt` ipf. "a pluti în våzduh, a plana";
• forme gramaticale diferite, având sens comun: usypÌt` ipf. – usÔ-
pat` pf. "a presåra, a acoperi, a a¿terne";
• forme gramaticale diferite cu sens diferit: zabegÌt` ipf. (i) "a da o
raitå/fugå, a da pe la cineva, a se repezi pânå la…" (ii) "a fugi departe, a se
depårta fugind" (iii) a o lua înainte, a anticipa" – zabÎgat` pf. (i) "(a începe)
a alerga, a fugi" (ii) "a se agita alergând de colo pânå colo, a alerga care mai
de care/care încotro".
În concluzie, accentul în limba ruså, ca de altfel ¿i în limba românå
– comp.: copíi ¿i cópii, mámele ¿i maméle, Sánda ¿i sandá, bárem ¿i barém –
este un factor suprasegmental purtåtor de sens, adicå poate modifica sensul
cuvântului.
Intona¡ia
Spre desoebire de accent, care caracterizeazå o silabå, intona¡ia carac-
terizeazå un enun¡ – o sintagmå sau o propozi¡ie.
Iatå cele cinci tipuri de contururi (construc¡ii) intona¡ionale (c.i.) prin-
cipale ale limbii ruse (liniile deasupra textelor reprezintå mi¿carea tonului –
urcare, coborâre sau men¡inerea lui la aceea¿i înål¡ime).
Fonetica 17
Caracterizeazå finalul propozi¡iilor
C.I. 1 enun¡iative.
Ùto Anna< "Aceasta este Ana."
Ùto SergÎ$< "Acesta este Serghei."
On pÚ.et pis`mÑ< "El scrie o scrisoare."
I onÌ pÚ.et pis`mÑ< "ªi ea scrie o scrisoare."
Caracterizeazå întrebårile fårå pronume

C.I. 2 interogative.
EgÑ famÚliw IvanÑv? "Numele lui de familie este Ivanov?"
EgÑ zavÒt AndrÎ$? "Îl cheamå Andrei?"
AndrÎ$ pÚ.et? "Andrei scrie?"
Vy injener? Da, w injenÎr< "Sunte¡i inginer? Da, sunt inginer."
Caracterizeazå întrebårile
C.I. 3 cu pronume interogative.
{to on pÚ.et? "Ce scrie el?"

Kto Øto? "Cine este acesta?"
{to Øto? "Ce este aceasta?"
Caracterizeazå propozi¡iile interogative

C.I. 4 cu structurå incompletå.
A vy? "Dar dumneavoastrå?"
A sestrÌ? "Dar sora?"
C.I. 5
Caracterizeazå propozi¡iile de apreciere având cuvinte pronominale.
KakÌw zdes` prirÑda! "Ce naturå e aici!"

SkÑl`ko v Øtom [elovÎke dobrÌ! "Câtå bunåtate e în acest om!"
KakÑ$ pe$zÌj! "Ce peisaj!"
KakÑ$ sup vkÒsny$ "Ce supå gustoaså!"
18
PARTEA
II
Morfologia
20
21
Introducere
Vvedenie
Limba ruså e o limbå flexionarå, legåturile între cuvinte realizându-se

în principal prin desinen¡e (termina¡ii). Deci, morfologia ruså este flexionarå.
Toate cuvintele se grupeazå pe clase, numite pår¡i de vorbire. Sunt
10 pår¡i de vorbire: substantivul, pronumele, adjectivul, numeralul, verbul,
adverbul, prepozi¡ia, conjunc¡ia, particula, interjec¡ia. Particulele ¿i interjec-
¡iile nu realizeazå legåturi sintactice între cuvinte, ci servesc pentru expri-
marea nuan¡elor de sens.
Din aceastå ultimå categorie de cuvinte mai fac parte:
• cuvintele da "da" ¿i net "nu";
• cuvintele din cadrul formulelor de salut ¿i de urare: zdrÌvstvu$(te)
"bunå ziua", zdorÑvo "noroc", mo@ po[tÎnie "respectele mele, am onarea",
do (skÑrogo) svidÌniw "la revedere, pe curând", prohÌ$(te) "råmâi/råmâ-
ne¡i cu bine, la revedere, adio", (nu) poka "cu bine, la revedere, pa!", spasÚbo
"mul¡umesc", pojÌlu$sta "vå rog, må rog, poftim"; na zdorÑvè "så-¡i fie
de bine, så fii sånatos", blagodar\ "mul¡umesc", spokÑ$no$ (dÑbro$) nÑ[i
"noapte bunå", s dÑbrym Òtrom, dÑbroe Òtro "bunå diminea¡a", dÑbry$
den` "bunå ziua!", dÑbry$ vÎ[er "bunå seara", priÖtnogo appetÚta "poftå
bunå", ni pÒxa ni perÌ "noroc, succes" etc.;
• cuvintele reprezentând comenzi militare: SmÚrno! "Drep¡i!", VÑl`-
no! "(Pe loc) repaus!", (NalÎvo) krugÑm! "Stânga-mprejur", >Ìgom mar.!
"Înainte mar¿!", NaprÌvo! "La dreapta!", NalÎvo! "La stânga!", OgÑn`! "Foc!";
• cuvintele/expresiile incidentale ¿i modale: esli ne o.iba\s` "dacå
nu gre¿esc (må în¿el)", po-vÚdimomu "dupå cât se pare, pesemne, probabil",
sÑbstvenno govorÖ "la drept vorbind, în realitate, de fapt, în fond", znat`
"dupå cât se pare, de bunå seamå, pesemne, probabil, este vådit", [egÑ dÑ-
brogo "te pomene¿ti cå…, mai ¿tii…", stÌlo byt` "va så zicå, prin urmare,
a¿adar, astfel, deci", znÌ[it "deci, a¿adar, a¿a stând lucrurile, prin urmare,
va så zicå", vprÑ[em (i) "totu¿i, cu toate acestea, cu toate cå" (ii) "de fapt, de
altfel, de altminteri", bÑlee togÑ "mai mult decât atât", mÌlo togÑ "nu numai
atât, ceva mai mult", vo-pÎrvyx în primul rând", vo-vtorÔx "în al doilea
rând", v-trÎtìx "în al treilea rând" etc. Într-un text scris, cuvintele sau ex-
presiile incidentale (cu excep¡ia celor dupå care se pune semnul exclamårii)
se delimiteazå de restul cuvintelor prin virgule, de exemplu: VesnÌ, po-
vÚdimomu, bÒdet rÌnnww< "Primåvara, probabil, va fi timpurie."
Substantivele, adjectivele, pronumele, numeralele, verbele (¿i deriva-
tele lor – participiile ¿i gerunziile) ¿i adverbele sunt pår¡i de vorbire de-sine-
ståtåtoare, toate celelalte sunt pår¡i de vorbire ajutåtoare, instrumente gra-
maticale.
Par¡ile de vorbire de-sine-ståtåtoare, intrând între ele în rela¡ii sintac-
tice, î¿i schimbå forma, adicå termina¡iile. Modificarea formelor (termina-
¡iilor) substantivelor, adjectivelor, pronumelor ¿i numeralelor, trecute prin
toate cele 6 cazuri gramaticale (la singular ¿i la plural) se nume¿te declinare
(de exemplu: brat, brÌt-a, brÌt-u, brÌt-om, o brÌt-e), iar modificarea
formelor verbelor, trecute prin cele trei persoane, douå numere, trei timpuri
¿i trei genuri, se nume¿te conjugare. Totalitatea formelor unui cuvânt alcåtu-
ie¿te paradigma lui, care poate fi totalå (completå) sau par¡ialå. Paradigmele
substantivelor sunt, de regulå, independente, iar paradigmele celorlalte pår¡i
de vorbire sunt, în principiu, dependente, cåci ele se acordå cu substantivele
în gen, numår ¿i caz. Declinarea, conjugarea ¿i acordul se regåsesc, într-o
måsurå diferitå, ¿i în limba românå.
Cunoa¿terea paradigmelor cuvintelor, precum ¿i a regulilor de acord
între cuvinte constituie, în opinia noastrå, cheia succesului în însu¿irea limbii
ruse. Vå uråm succes!
23
Substantivul
Imw suhestvÚtel`noe
Genul substantivelor – Rod suhestvÚtel`nyx

Råspunzând la întrebårile kto? "cine?" ¿i [to? [.to] "ce?", substan-
tivul cunoa¿te, în limba ruså, ca ¿i în limba românå, trei genuri – masculin
(mujskÑ$ rod), feminin (jÎnski$ rod) ¿i neutru (srÎdni$ rod), care pot
fi determinate cu ajutorul termina¡iilor la nominativ singular.
Substantive masculine Substantive feminine Substantive neutre

Termina¡ii Exemple Termina¡ii Exemple Termina¡ii Exemple
-Æ* dom -Ì stran-Ì -Ñ okn-Ñ

(= temå în
"caså" "¡arå" "fereastrå"
consoanå kon` -Ö zeml-Ö -e mÑr-e
durå, muiatå "cal" "påmânt" "mare"
sau iot)
tramvÌ$ -Æ krovÌt` zdÌni-e
"tramvai" (= temå în "pat" "clådire"
-a dÎdu.k-a consoanå mat` -@ ruj`-@
"bunic" muiatå) "pu¿cå"
"mamå"
-w dÖd-w do[` -w vrÎm-w
"unchi" "fiicå" "timp"
NOTE:
1. Unele substantive terminate în -a ¿i -w sunt de genul masculin, de-
numind persoane de sex bårbåtesc: dÖdw "unchi", dÎdu.ka "bunic", muj-
[Úna "bårbat", pÌpa "tatå", \no.a "tânår". Din aceastå categorie de cuvinte
fac parte ¿i formele de alintare, familiare ale prenumelor ruse¿ti, ob¡inute de
la formele oficiale (i) prin scurtare (= hipocoristice): Al@.a (de la Alekse$),
BÑrw (< BorÚs), VÌlw (< ValentÚn), VÌnw (< IvÌn), VÌsw (< VasÚli$),
VÚtw (< VÚktor), VÑva (< VladÚmir), GrÚ.a (< GrigÑri$), DÚma (<
DmÚtri$), JÎnw (< EvgÎni$, EvgÎniw), JÑra (< GeÑrgi$), KÑlw (< Ni-
kolÌ$), KÑstw (< KonstantÚn), MÚtw (< DmÚtri$), MÚ.a (< MixaÚl),
* Acest semn redå termina¡ia zero.
PÎtw (< P@tr), SÌ.a (< AleksÌndr, AleksÌndra), Ser@ja (< SergÎ$),
TÑlw (< AnatÑli$), FÎdw (< F@dor), |ra (< |ri$) ¿i (ii) prin lungire cu
ajutorul unui sufix (= diminutive): Andr\.a (< AndrÎ$), Van\.a (< VÌnw
< IvÌn), Ser@jen`ka (< Ser@ja < SergÎ$).
2. Neutrele în -(m)Ö sunt în numår de zece: vrÎmw "timp", znÌmw
"drapel", Úmw "nume", plÌmw "flacårå", plÎmw "trib", sÎmw "såmân¡å", tÎmw
"cre¿tetul capului", strÎmw "scarå de ¿a", brÎmw "povarå", vÔmw "uger". La
acestea se adaugå ¿i substantivul ditÖ "copil" care, fiind înlocuit de cuvântul
reb@nok, ¿i-a limitat aria de folosire la anumite contexte stilistice.
3. Un numår råstrâns de substantive, denumite substantive de gen
comun (Ñbhi$ rod), se folosesc fie ca substantive de gen masculin (dacå se
referå la o persoanå de sex bårbåtesc), fie ca substantive de gen feminin (dacå
se referå la o persoanå de sex femeiesc), de exemplu: VÌsw & krÒgly$
sirotÌ< "Vasea este orfan de ambii pårin¡i." – TÌnw & krÒglaw sirotÌ<
"Tania este orfanå de ambii pårin¡i."
Cele mai multe dintre aceste cuvinte au o nuan¡å semanticå deprecia-
tivå. Iatå unele dintre ele: bednÖga "om nenorocit, sårman"; bednÖjka "så-
råcu¡ul, såråcu¡a, bietul, biata"; belorÒ[ka "om boieros, cocona¿"; brodÖga
"vagabond(å), haimana"; vorotÚla "mare om de afaceri, grangur, bonz, om
cu influen¡å"; vseznÌ$ka "¿tie-tot, atot¿tiutor"; vÔsko[ka "parvenit(å)";
goremÔka "om fårå noroc, biet, sårman, necåjit"; graznÒlw "soios, soioaså,
jegos, jegoaså"; gulÖka "haimana, pierde-varå, chefliu, cheflie"; dura[Úna
"prostånac, nåtâng, bleg, nåtåråu, tont"; jÌdina "om lacom, neså¡ios, hråpå-
re¡, zgârcit, zgârie-brânzå"; zabiÖka "båtåu¿, zurbagiu"; zadÚra "târâie-brâu,
certåre¡, scandalagiu"; zaznÌ$ka "om încrezut, îngâmfat, arogant, înfumurat";
zaÚka "bâlbâit(å), gângav(å)"; zamarÌ.ka "zoios, zoioaså, murdårici"; zanÒ-
da "fiin¡å plictisitoare"; zevÌka "gurå-cascå, pierde-varå, cåscåun"; zl\ka
"persoanå rea, råutåcioaså, råutate de om"; zubrÚla "tocilar, tocilåri¡å"; ka-
lÎka "infirm, beteag, schilod"; kanÌl`w "canalie"; kaprizÒlw "om capricios,
mofturos"; klikÒ.a "isteric(å)"; kollÎga "coleg(å)"; krivlÖka "fandosit(å),
mofturos, mofturoaså"; lÌkomka "gurmand(å)"; lev.Ì "stângaci"; lejebÑka
"trândav, puturos, pierde-varå"; mal\tka "copil mic, copila¿ micu¡"; menÖla
"zaraf"; nadoÎda, nadoedÌla "om plictisitor, cicålitor"; nevÎja "om prost
crescut, necuviincios, mitocan, mojic"; nevÎjda "ignorant, incult"; nevidÚm-
ka "fiin¡å nevåzutå" (în basme); nedotrÑga "om prea susceptibil, supåråcios";
nedoÒ[ka "semidoct"; neposÎda "neastâmpårat, zvåpåiat, care nu poate sta
locului, zburdalnic"; nerÖxa "om neîngrijit, neglijent, murdar"; objÑra
"mâncåu, mâncåcios, neså¡ios, lacom, flåmânzilå"; odinÑ[ka "singuratic, izo-
lat, solitar"; plÌksa "plângåre¡, plângårea¡å, smiorcåit, smiorcåitå"; podlÚza
"om lingu¿itor, adulator"; popro.Ì$ka "cer¿etor, calic, pomanagiu"; prili-
pÌla "om agasant"; pristavÌla "sâcâitor, sâcâitoare"; pro$dÑxa "¿mecher,
¿iret, pehlivan, pi¿icher"; prostofÚlw "prostånac, gågåu¡å, nåtåfle¡"; pusto-
mÎlw "flecar, palavragiu, gurå-spartå, moarå stricatå"; p`Öni]a "be¡iv"; rabo-
tÖga "persoanå muncitoare, vrednicå, harnicå"; razzÖva, razÚnw "gurå-cascå,
Substantivul 25
cåscat(å)"; razmaznÖ "papå-lapte, måmåligå"; raskorÖka "om cu picioarele
cråcånate, cråcånel"; rastr@pa "om nepieptånat, ciufulit, nespålat, neglijent";
rastÖpa "stângaci, neîndemânatic, nåtång"; r@va "copil smiorcåit, plângåre¡,
plângåcios"; samoÒ[ka "autodidact(å)"; svwtÑ.a "bigot (prefåcut), ipocrit,
få¡arnic"; simpatÖga "om simpatic, plåcut"; sirotÌ "orfan(å)"; skrÖga "om
zgârcit, avar, cårpånos, zgârie-brânzå"; sladkoÎjka "om cåruia îi plac dul-
ciurile, ahtiat dupå dulciuri"; slugÌ "slugå"; sÑnw "om cåruia îi place så doarmå
mult"; sorvigolovÌ "om îndråzne¡, temerar, drac de copil, drac împieli¡at";
taratÑrka "flecar, moarå stricatå"; t@zka "tiz"; ubÚ$]a "asasin(å)"; Òmni]a
"persoanå de¿teaptå, cuminte, inteligentå"; xapÒga "¿per¡ar, ciubucar"; xit-
r\ga "¿iret, viclean"; xnÔkala "miorlåit, smorcåit"; [ist\lw "om excesiv de
pedant în privin¡a curå¡eniei"; Öbeda "pârâtor, denun¡åtor".
Substantivele pot fi animate (nume de fiin¡e) ¿i inanimate (nume de
lucruri). Substantivele animate sunt de genul masculin ¿i feminin ¿i råspund
la întrebarea kto? "cine?" (u[enÚk "elev", u[enÚ]a "elevå", drug "prieten",
podrÒga "prietenå"), iar cele inanimate sunt de genul masculin, feminin ¿i
neutru ¿i råspund la întrebarea [to? "ce?" (dom "caså", Òli]a "stradå", oknÑ
"fereastrå, geam").
În declinare, substantivele animate de genul masculin au termina¡iile
comune pentru cazurile A ¿i G singular ¿i plural (u[Înik: u[enikÌ,
u[enikÑv), iar cele de gen feminin, pentru cazurile A ¿i G plural (u[enÚ]a:
u[enÚ]).
4. Marea majoritate a substantivelor în consoanå moale – masculine ¿i
feminine – nu au criterii formale sigure de deosebire a genului. Iatå unele
dintre criteriile de deosebire:
Termina¡ii Masculine Feminine

-ost` – gÑrdost` "mândrie", de$stvÚtel`nost` "realitate",
(-est`) jÚdkost` "lichid", nezavÚsimost` "independen-
¡å", promÔ.lennost` "industrie", vsxÑjest` "ger-
mina¡ie, facultate germinativå, putere de încol¡ire",
gÑrest` (i) "durere, întristare" (ii) pl. "nenorocire,
nåpastå, necazuri", gor\[est` "inflamabilitate,
însu¿irea de a fi combustibil", kipÒ[est` "impetuo-
zitate, febrilitate", paxÒ[est` "aromå, miros plåcut,
parfum", pÑ[est` "onoare, omagiu", prÎlest` (i)
"farmec, încântare, desfåtare, gra¡ie, splendoare" (ii)
pl. "plåceri", svÎjest` "prospe¡ime", sxÑjest`
"asemånare, similitudine, potrivire", sypÒ[est`
"friabilitate", tekÒ[est` (i) "fluiditate" (ii) fig. "fluc-
tua¡ie, instabilitate", twgÒ[est` (i) "extensibilitate,
elasticitate, maleabilitate" (ii) "vâscozitate", tÖjest`
(i) "greutate" (ii) "gravitate" (iii) "obiect greu, greu-
tate", [est` "cinste, onoare";
-zn`, – bolÎzn` "boalå", jizn` "via¡å", vlast` "putere",

-st`, -s`, jÚvopis` "picturå", l\bÑv` "dragoste", ]erkov`
-b`, -v`, "bisericå", drob` (i) "alice" (ii) "frac¡ie", prÑrub`
-p`, -z` "copcå", ]ep` "lan¡", svwz` "legåturå", maz` "cremå";
-ar` bukvÌr "abecedar", gar` (i) "ceva ars" (ii) "funingene, zgurå, rezi-duuri
aptÎkar` "farma- de cårbune ars", Òtvar` "obiecte, lucruri, ustensile,
cist", vratÌr` "por- scule", tvar` "fåpturå";
tar (sportiv)", ka-
lendÌr` "calendar",
slÎsar` "låcåtu¿",
tÑkar` "strungar";
-en`, jÚtel` "locuitor", zÎlen` "verdea¡å", len` "lene", migrÎn` "migrenå",
-tel`, medvÎd` "urs", den` Ñsen` "toamnå", plÎsen` "mucegai", sirÎn` "liliac
-d`, -t`, "zi", kÌmen` "pia- (arbust ¿i floare)", stÎpen` (i) "grad, treaptå, nivel"
-j`, -f`, trå", zrÚtel` "spec- (ii) "putere, grad", stupÎn` (i) "treaptå" (ii) "grad,
-[`, -.`, tator", lÑkot` "cot", etapå, treaptå, fazå", ten` "umbrå", metÎl` "vifor-
-h` put` "drum"; ni¡å", postÎl` "a¿ternut", grud` "piept", tetrÌd`
"caiet", krovÌt` "pat", neft` "petrol, ¡i¡ei",
sudovÎrf`, ferf` "¿antier naval", gÑre[` (i) "gust
amar, amårealå" (ii) fig. "amåråciune", di[` (i) col.
"vânat" (ii) "absurditate, prostii, bra¿oave", do[`
"fiicå", j@l[` "fiere, bilå", mÎlo[` (i) "lucruri/obiec-
te mici/mårunte" (ii) col. "mårun¡i¿, bani mårun¡i",
mo[` "putere, tårie, for¡å, vlagå", nÎmo[` "slåbiciu-
ne, boalå, infirmitate, neputin¡å", no[` "noapte",
pe[` "cuptor", pÑlno[` "miezul nop¡ii", re[` "vor-
bire, limbå, limbaj", te[` "curgere, infiltra¡ie,
pierdere prin scurgere, spårturå", h@lo[` "bazå,
alcalii", droj` "tremur, fiori, frison", zÌlej` (i)
"zåcåmânt" (ii) "¡elinå, pârloagå" (iii) "gråmezi" (iiii)
"marfå necåutatå", loj` "minciunå", molod@j`
"tineret, tineri", roj` "secarå", Òprwj` "hamuri,
harna¿ament", bre.` (i) "bre¿å, spårturå" (ii) fig.
"lipså, absen¡å", bro.` "bro¿å", vÎto.` col. "haine
vechi, zdren¡e, vechituri, cârpe", glu.` (i) "desi¿"
(ii) "fundåturå, pustietate, loc uitat de lume", my.`
"¿oarece", pÒsto.` "loc viran, teren necultivat, pa-
raginå", rÎtu.` "retu¿, retu¿are", rÑsko.` (i) "lux,
fast, sumptuozitate, splendoare" (ii) "abunden¡å,
bogå¡ie, bel¿ug", su.` (i) "vreme secetoaså, secetå"
(ii) "uscåciune, uscåturi, vreascuri", ti.` "lini¿te",
tu.` "tu¿", [u.` "prostii, fleacuri, nimicuri, nåzbâ-
tii", veh` "lucru, obiect", moh` "putere, tårie, for¡å,
vigoare", nÎmoh` "boalå, neputin¡å, slåbiciune",
pomoh` "ajutor".
Substantivul 27
5. Toate denumirile lunilor anului sunt de genul masculin: wnvÌr`,
fevrÌl`, mart, aprÎl`, ma$, i\ _ n`, i\
_ l`, Ìvgust, sentÖbr`, oktÖbr`,
noÖbr`, dekÌbr`.
6. Substantivele indeclinabile de origine stråinå sunt de genul neutru,
dacå desemneazå obiecte neînsufle¡ite (boÌ "boa" – e¿arfå de blanå sau pene,
purtatå de femei în jurul gâtului), j\rÚ "juriu", kinÑ "cinema, cinemato-
graf", pal`tÑ "palton", parÚ "pariu"), ¿i de genul masculin, dacå desemneazå
obiecte însufle¡ite – påsåri, animale, oameni (boÌ "¿arpe boa", j\rÚ "arbi-
tru în sport", atta.Î "ata¿at diplomatic").
Re¡ine¡i – ZapÑmnite
• Kto Øto? "Cine este acesta (aceasta)?"

"Cine sunt acestea (ace¿tia)?"
Ùto u[enÚk< "Acesta este un elev."
Ùto u[enÚ]a< "Aceasta este o elevå."
Ùto u[enikÚ< "Ace¿tia sunt elevi."
Ùto u[enÚ]y< "Acestea sunt eleve."
• {to Øto? "Ce este aceasta?"
"Ce sunt acestea?"
Ùto knÚga< "Aceasta este o carte."
Ùto knÚgi< "Acestea sunt ni¿te cår¡i."
• Ùto stul? "Acesta este un scaun?"
Net, Øto ne stul< "Nu, acesta nu este un scaun."
Ùto stol< "Aceasta este o maså."
3 Întreba¡i ¿i råspunde¡i, folosind cuvintele din paranteze:
Model:
Kto Øto? (dirÎktor) Ùto dirÎktor<
{to Øto? (.kÑla) Ùto .kÑla<
PÌpa, institÒt, injenÎr, pÑ[ta, oknÑ, ma.Úna, do[`, avtÑbus,
delegÌt, kost\m, gazÎta, drug, gÑrod, u[enÚ]a, .kÑla, pisÌtel`,
li]Î$, brat, fÌbrika, selÑ<
4 Pune¡i întrebåri ¿i råspunde¡i afirmativ:

Model:
Ùto karandÌ.? Da, Øto karandÌ.<
AvtomobÚl`, u[Útel`, magazÚn, mÎbel`, t@tw, rÒ[ka, dÎrevo, resto-
rÌn, teÌtr, Öbloko, kÑmnata, dÎvu.ka, otÎ], brat, slÑvo, tetrÌd`, dver`,
aptÎka, dÎdu.ka, klass, stroÚtel`, syn, trollÎ$bus, telefÑn, pÌrta,
molokÑ, mat`<
5 Pune¡i întrebåri ¿i råspunde¡i negativ:
Model:
Ùto .kÑla? (institÒt) Net, Øto ne .kÑla<
Ùto institÒt<
1. Ùto fÌbrika? (.kÑla)< 2. Ùto studÎnt? (u[enÚk)< 3. Ùto

avtÑbus? (trollÎ$bus)< 4. Ùto mÑre? (Ñzero)< 5. Ùto stol? (stul)< 6. Ùto
sestrÌ? (mat`)< 7. Ùto muj? (brat)< 8. Ùto jenÌ (sestrÌ)< 9. Ùto
tetrÌd`? (knÚga)< 10. Ùto .kÑla? (zavÑd)< 11. Ùto magazÚn? (teÌtr)<
6 Completa¡i dialogurile:
………… ? – ………… ? Ùto u[enÚk< Ùto tetrÌd`<

………… ? – ………… ? A Øto prepodavÌtel`< A Øto knÚga<
………… ? – ………… ? Net, Øto ne studÎnt, a u[enÚk<
7 Traduce¡i în limba ruså:
1. Ce este aceasta? Aceasta este mobilå. 2. Cine este acesta? Acesta este
fratele meu. 3. Aceasta este o fabricå? Nu, (aceasta) este o ¿coalå. 4. Acesta
este un creion? Nu, (acesta) este un stilou. 5. Ce sunt acestea? 6. Aceasta este
o po¿tå, iar acesta – un magazin.
Numårul substantivelor
{islÑ im@n suhestvÚtel`nyx
În limba ruså, ca ¿i în limba românå, sunt douå numere: singular
(edÚnstvennoe [islÑ) ¿i plural (mnÑjestvennoe [islÑ). Formele de sin-
gular ¿i plural ale substantivelor se deosebesc prin termina¡ii.
Pluralul substantivelor se ob¡ine cu ajutorul termina¡iilor -y, -i, -a, -w.
FORMAREA PLURALULUI SUBSTANTIVELOR

Termina¡ia la Termina¡ia la Exemple
Gen
N sg. N pl. singular plural
m. -Æ (= temå în -y injenÎr injenÎr-y
consoanå durå)
f. -a .kÑl-a .kÑl-y
m. -Æ (= temå în -i portfÎl` portfÎl-i
consoanå moale muzÎ$ muzÎ-i
¿i iot)
f. -w pÎsn-w pÎsn-i
-Æ (= temå în tetrÌd` tetrÌd-i
consoanå moale)
Substantivul 29
m. -Æ (= temå -i ctÌj ztaj-Ú
în consoanå kl\[ kl\[-Ú
¿uieråtoare:
-j, -[, -., -h) karandÌ. karanda.-Ú
tovÌrih tovÌrih-i
m. -Æ (= temå în ovrÌg ovrÌg-i
postpalatalå:
-g, -k, -x)
urÑk urÑk-i
petÒx petux-Ú
f. -a podrÒg-a podrÒg-i
(temå în -g, -k, -x) ruk-Ì rÒk-i
[erepÌx-a [erepÌx-i
n. -o -a pis`m-Ñ pÚs`m-a
m. -Æ (= temå în bÎreg bereg-Ì
consoanå durå)
n. -e -w pÑl-e pol-Ö
zdÌni-e zdÌni-w
Substantive cu termina¡ia -Ì (- Ö ) la N. pl.

Aceste substantive sunt de genul masculin ¿i sunt formate, de regulå,
dintr-o silabå sau douå silabe. Termina¡ia lor este întotdeauna accentuatå:
Ìdres "adreså" – adresÌ; beg "alergare" – begÌ; bok "parte, laturå" –
bokÌ; bort "bord, margine (la hainå)" – bortÌ; vÎer "evantai" – veerÌ; vek
"veac, secol" – vekÌ; vÎksel` "cambie, poli¡å, tratå" – vekselÖ; venzÎl`
"monogramå" – venzelÖ; vÎ[er "searå, seratå" – ve[erÌ; vÑrox "gråmadå,
vraf, teanc" – voroxÌ; glaz "ochi" – glazÌ; gÑlos "voce" – golosÌ; gÑrod
"ora¿" – gorodÌ; dirÎktor "director" – direktorÌ; dÑktor "doctor, medic"
– doktorÌ; dom "caså" – domÌ; j@lob "jgheab, uluc" – jelobÌ; jÎm[ug
"perlå, mårgåritar" – jem[ugÌ; j@rnov "piatrå de moarå" – jernovÌ; kÌter
"cuter, ¿alupå, vedetå" – katerÌ; kÚtel` "tunicå" – kitelÖ; kÑlokol
"clopot" – kolokolÌ; kÑrpus (i) "corp, caroserie, carcaså" (ii) "corp (al unei
clådiri)" – korpusÌ; kra$ (i) "margine, limitå, extremitate, capåt" (ii) "¡arå,
regiune, ¡inut" (iii) "regiune, ¡inut administrativ" – kraÖ; kÒpol "cupolå,
boltå, turlå" – kupolÌ; lug "luncå, på¿une, fânea¡å, paji¿te" – lugÌ; mÌster
"maistru" – masterÌ; nÑmer "numår, camerå" (la hotel) – nomerÌ; ob.lÌg
"man¿etå, marginea mânecii" – ob.lagÌ; Ñkorok "pulpå, ¿uncå, jambon" –
okorokÌ; Ñkrug "district, regiune, circumscrip¡ie" – okrugÌ; Ñrder (i) "ordin,
mandat, dispo-zi¡ie" (ii) "bon, ordin de reparti¡ie, ordin de repartizare a unui
spa¡iu locativ" – orderÌ; Ñstrov "insulå, ostrov" – ostrovÌ; pÌrus "velå,
pânzå la corabie" – parusÌ; pÌsport (i) "buletin de identitate" (ii) "pa¿aport"
(iii) "fi¿å tehnicå, pa¿aport tehnic" – pasportÌ; pÎrepel "prepeli¡å, pitpalac"
– perepelÌ; pÑvar "bucåtar" – povarÌ; pÑgreb "beci, pivni¡å" – pogrebÌ;
pÑezd "tren" – poezdÌ; pÑws (i) "centurå, curea, mijloc, talie" (ii) "zonå" –
powsÌ; prÑvod "conductå, cablu, fir" – provodÌ; profÎssor "profesor" (uni-
versitar) – professorÌ; rog "corn" – rogÌ; rukÌv (i) "mânecå" (ii) "bra¡" (de
râu) (iii) "furtun, ¡eavå" – rukavÌ; sneg "zåpadå" – snegÌ; sort "sort, soi" –
sortÌ; stog "stog" – stogÌ; stÑroj "paznic" – storojÌ; tÎterev "coco¿ de
pådure/de munte, gotcan" – teterevÌ; tom "tom, volum" – tomÌ; tÑpol`
"plop" – topolÖ; tÑrmoz "frânå" – tormozÌ; u[Útel` "învå¡åtor, profesor" –
u[itelÖ; fÎl`d.er "felcer, subchirurg" – fel`d.erÌ; flÚgel` "aripå/
corp de caså secundar; atenanså" – fligelÖ; fl\ger "giruetå" – fl\gerÌ;
xÑlod "frig, råcoare, ger" – xolodÌ; xÒtor "cåtun" – xutorÌ; [Îrep "craniu,
¡eastå" – [erepÌ; .@lk "måtase" – .elkÌ; .tÎmpel` "¿tampilå, pecete" –
.tempelÖ; Ökor` "ancorå" – wkorÖ.
Substantive cu termina¡ia -Ìta (-Öta) la N. pl.
Aceste substantive, de genul masculin, sunt formate cu ajutorul sufi-

xului -Ñnok (-@nok) ¿i denumesc pui de animale ¿i påsåri. Atât la singular,
cât ¿i la plural, sufixul este întotdeauna accentuat:
bobr@nok (< bobr "castor") – bobrÖta; verbl\jÑnok (< verbl\d
"cåmilå") – verbl\jÌta; vol[Ñnok (< volk "lup") – vol[Ìta; voron@nok
(< vÑron "corb", vorÑna "cioarå") – voronÖta; gal[onÑk (< gÌlka "ståncu¡å,
stancå, cioarå") – gal[Ìta; golub@nok (< golub` "porumbel", golubka
"porumbi¡å") – golubÖta; gra[Ñnok (< gra[ "cioarå de câmp") – gra[Ìta;
gus@nok (< gus` "gâscå, gâscan") – gusÖta; ejÑnok (< @j "arici") – ejÌta;
jereb@nok "mânz" (< jerebÎ] "armåsar") – jerebÖta ; juravl@nok
(< juravl` "cocor") – juravlÖta; za$[Ñnok (< zÌw] "iepure de câmp") –
za$[Ìta; zver@nok (< zver` "fiarå, animal sålbatic") – zverÖta; ind\.Ñnok
(< ind\k "curcan") – ind\.Ìta; kozl@nok "ied" (< kozÌ "caprå", koz@l
"¡ap") – kozlÖta; kot@nok "pisoi" (< kot "motan", kÑ.ka "pisicå") – kotÖta;
krol`[Ñnok (< krÑlik "iepure de caså") – krol`[Ìta; krys@nok (< krÔsa
"¿obolan") – krysÖta; lebed@nok (< lÎbed` m. "lebådoi", leb@dka "lebådå")
– lebedÖta; lis@nok (< lisÌ "vulpe") – lisÖta; l`v@nok (< lev "leu") –
l`vÖta; lwgu.Ñnok (< lwgÒ.ka "broascå") – lwgu.Ìta; medvejÑnok
(< medved` m. "urs") – medvejÌta; my.Ñnok (< my.` f. "¿oarece") – my.Ì-
ta; olen@nok (< olen` m. "ren, cerb") – olenÖta; orl@nok (< or@l "vultur,
pajurå") – orlÖta; osl@nok (< os@l "mågar, asin") – oslÖta; poros@nok
"purcel" (< porosÚt`sw-oporosÚt`sw "a fåta purcei") – porosÖta; rys@nok
(< rys` f. "râs, linx") – rysÖta; slon@nok (< slon "elefant") – slonÖta; sov@-
nok (< sovÌ "bufni¡å") – sovÖta; sokol@nok (< sÑkol "¿oim") – sokolÖta;
tel@nok "vi¡el" – telÖta; teterev@nok (< tÎterev "coco¿ de pådure, gotcan")
– teterevÖta; tigr@nok (< tigr "tigru") – tigrÖta; ujÑnok (< uj "¿arpe
de caså") – ujÌta; ut@nok (< Òtka "ra¡å", Òtki "ra¡e") – utÖta; ]ypl@nok
"pui de gåinå" – ]yplÖta; hegl@nok (< hegÑl "sticlete") – heglÖta; hur@-
nok (< hur "bot-gros") – hurÖta; wgn@nok "miel" – wgnÖta; wstreb@nok
(< Östreb "uliu, erete") – wstrebÖta.
Substantivul 31
Cazuri speciale: bes@nok "dråcu¿or, diavol, spiridu¿" (< bes "drac,
demon, diavol, duh necurat") – besenwtÌ; [ert@nok "dråcu¿or, spiridu¿" (<
[@rt "drac, diavol, necuratul, naiba") – [ertenÖta ([@rt se folose¿te în lim-
bajul laic, iar bes, în cel bisericesc); henÑk "cå¡el, cå¡elu¿" – henÖta ¿i henkÚ.
Substantive feminine care la plural

î¿i schimbå locul accentului
Marea majoritate a substantivelor feminine cu termina¡ia -Ì (-Ö ) (ac-
centuatå), formeazå pluralul mutându-¿i accentul cu una/douå silabe înapoi.
borodÌ "barbå" – bÑrody; boronÌ "grapå, boroanå" – bÑrony; vodÌ
"apå" – vÑdy; golovÌ "cap" – gÑlovy; gorÌ "munte" – gÑry; du.Ì "suflet" –
dÒ.i; zemlÖ "påmânt" – zÎmli; zimÌ "iarnå" – zÚmy; nogÌ "picior" – nÑgi;
porÌ "timp, epocå; sezon, anotimp; perioadå, termen" – pÑry; rekÌ "râu,
fluviu" – rÎki; rukÌ "mânå" – rÒki; spinÌ "spinare, spate" – spÚny; sredÌ
"miercuri" – srÎdy; stenÌ "zid, perete" – stÎny; ]enÌ "pre¡, valoare" – ]Îny;
hekÌ "obraz" – h@ki.
Substantive cu termina¡ia -i la N. pl.

Aceste substantive sunt de genul masculin sau neutru:
(masculine:) [Îrt "drac" – [Îrti; sosÎd "vecin" – sosÎdi; (neutre:) vÎko
"pleoapå" – veki; oko "ochi" – o[i; ple[Ñ "umår" (înv. pentru glaz-glazÌ) –
plÎ[i; Òxo "ureche" – Ò.i; Öbloko "mår" (fruct) – Öbloki;
Cazuri speciale: nÎbo "cer" – nebesÌ; [Òdo "minune" – [udesÌ; tÎlo
"corp" – telesÌ (înv. ¿i folosit în glumå, în loc de telÑ, cu sens de "corp al
unui gråsan, a unei gråsane"); slÑvo "cuvânt" (înv. în loc de slovÌ, de la care
au derivat adjectivul slovÎsny$ (i) "oral, verbal" (ii) înv. "filologic" ¿i adver-
bul slovÎsno "verbal, oral, prin viu grai"; slovÎstnost` înv. "literaturå",
slovÎsnik (i) "filolog, profesor de limbå ¿i literaturå" (în învå¡åmântul mediu)
(ii) "student la facultatea de filologie") – slovesÌ; sÒdpo (i) "ploscå" (pentru
bolnavi) (ii) "corabie, vas, navå, vapor" – sudÌ; kÒri]a "gåinå" – kÒry.
Substantive cu vocalele -o- sau -e- caduce

Substantivele masculine care se terminå în sufixele -Ñk/-@ k (sau în
variantele lor diminutivale: -Ñ[ek, -@[ek) ¿i -e] î¿i pierd vocalele din aceste
sufixe la toate cazurile:
visÑk "tâmplå" – viskÚ; gor.Ñk "oalå, canå" – gor.kÚ; zamÑk "lacåt,
încuietoare" – zamkÚ; zÌmok "castel" – zÌmki; zubÎ] "dinte, crenel" – zub]Ô;
konÎ] "sfâr¿it, capåt" – kon]Ô; kÒbok "cupå, pocal, potir" – kÒbki; kurÑk
"coco¿, trågaci" – kurkÚ; mizÚne] "degetul mic" – mizÚn]y; ogon@k "lumi-
ni¡å" – ogon`kÚ; otÎ] "tatå" – ot]Ô; pÎre] "ardei" – pÎr]y; pesÎ] (i) "vulpe
polarå" (ii) "blanå de vulpe polarå, vulpe argintie" – pes]Ô; pesÑk "nisip" –
peskÚ; pisÎ] (i) "gråmåtic, copist" (ii) "con¡opist" – pis]Ô; potolÑk "tavan"
– potolkÚ; stanÑk "strung" – stankÚ; stari[Ñk "båtrânel" – stari[kÚ;
surÑk "hârciog, ¡âncul-/cå¡elul-påmântului" – surkÚ; ubÔtok "pierdere,
prejudiciu" – ubÔtki; ]vetÑk "floare" – ]vetÔ ¿i ]vetkÚ.
Alte substantive: bagÑr "canage, ostie" – bagrÔ; bÒben "dairea, tam-
burinå" – bubnÔ; bugÑr "movilå, movili¡å, ridicåturå, dâmb, mu¿uroi" –
bugrÔ; vÎter "vânt" – vÎtry; vixÑr "smoc de pår, ¿uvi¡å rebelå, mo¡" –
vixrÔ; vorobÎ$ "vrabie" – vorob`Ú; vÔmysel (i) "inven¡ie, nåscocire,
fic¡iune" (ii) "minciunå, scornealå" – vÔmysly; grÎben` (i) "pieptene"
(ii) "creastå" (iii) "coarnå, creastå" – grÎbni; den` "zi, ziuå" – dni; dÑmysel
"presupunere, supozi¡ie, bånuialå, scornire" – dÑmysly; dÖtel "ciocåni-
toare, ghionoaie" – dÖtly; za@m "împrumut" – zÌ$my; zÌmysel (i) "inten¡ie,
proiect, plan" (ii) "idee, concep¡ie" (iii) pl. "intrigi" – zÌmysly; zÌw] "iepure"
– zÌ$]y; istÎ] "reclamant" – ist]Ô; kÌmen` "piatrå" – kÌmni; kov@r
"covor" – kovrÔ; kÑgot` "ghearå" – kÑgti; koz@l "¡ap" – kozlÔ; kÑren` "rå-
dåcinå" – kÑrni; kost@r "foc, rug, foc de tabårå" – kostrÔ; kot@l (i) "cazan,
cåldare" (ii) "ceaun" – kotlÔ; kremÎn` "cremene, silex" – kremnÚ; lÌpot` m.
"opincå" (din coajå de tei) – lÌpti; lev "leu" – l`vÔ; l@d "ghea¡å" – l`dy;
lÚven` m. "ploaie toren¡ialå, rupere de nori; averså" – lÚvni; lob "frunte" –
lby; lÑkot` "cot" – lÑkti; lomÑt` m. "felie" – lomtÚ; mox "mu¿chi" (bot.) –
mxi; muravÎ$ "furnicå" – murav`Ú; nÑgot` m. "unghie" – nÑgti; ogÑn` m.
"foc" – ognÚ; or@l "vultur, pajurå" – orlÔ; os@l "mågar, asin" – oslÔ;
pÌren` "flåcåu, båiat tânår" – pÌrni; pen` m. "ciot, buturugå" – pni;
pÎrsten` m. "inel (cu piatrå pre¡ioaså)" – pÎrstni; p@s "câine, dulåu" – psy;
pletÎn` m. "gard de nuiele" – pletnÚ; pÑmysel "gând, cuget, inten¡ie" –
pÑmysly; pÑr.en` m. "piston" – pÑr.ni; posÑl "ambasador" – poslÔ;
prÑmysel (i) "vânåtoare, vânat, pescuit" (ii) "me¿te¿ug, meserie, îndeletni-
cire" (iii) pl. "industrie extractivå, exploatåri" – prÑmysly; remÎn` "curea,
centurå" – remnÚ; rov "¿an¡" – rvy; ru[Î$ "pârâu" – ru[`Ú; sv@kor "socru"
(tatål so¡ului) – sv@kry; sÎlezen` "rå¡oi" – sÎlezni; solovÎ$ "privighitoare"
– solov`Ú; son (i) "somn" (ii) "vis" – sny; stÎbel` m. "tulpinå, lujer, vrej" –
stÎbli; trÒten` (entom.) "trântor" – trÒtni; Ògol "col¡, unghi" – uglÔ;
Ògor` m. (i) "¡ipar, anghilå" (iht.) (ii) "co¿" (med.) – Ògri; Òzel "nod" – uzlÔ;
Òle$ "stup" – Òlì; Òmysel "inten¡ie, premeditare" – Òmysly; xoxÑl "mo¡,
ciuf, smoc" – xoxlÔ; xrebÎt (i) "coloanå vertebralå, ¿ira spinårii" (anat.)
(ii) "lan¡ de mun¡i, catenå muntoaså" – xrebtÔ; [exÑl "prelatå, glugå, huså"
– [exlÔ; .at@r "¿atrå, cort" – .atrÔ; .ov (i) "cusåturå, tighel, tiv" (ii) "su-
turå" (med.) – .vy; hegÑl "sticlete" – heglÔ; h@lok "le¿ie" – helkÚ;
Excep¡ii: edÑk (i) "suflet, persoanå durå" (ii) "mâncåcios" – edokÚ;
ezdÑk (i) “cålåre¡, drume¡" (ii) "conducåtor de vehicul" – ezdokÚ; znatÑk
"cunåscåtor, specialist, priceput, expert" – znatokÚ; igrÑk "jucåtor" –
igrokÚ; sedoÔ (i) "cålåre¡" (ii) "pasager, cålåtor" (dintr-un vehicul închiriat)
– sedokÚ; xodÑk (i) "pieton" (ii) (înv.) "împuternicit" (al ob¿tei), "delegat" (al
Substantivul 33
satului) – xodokÚ; [elnÑk (i) "luntre" (dintr-un trunchi de copac), "cin"
(ii) "suveicå" – [elnokÚ.
Substantivele în -mw
Aceste substantive, în numår de 10, sunt de genul neutru. Forma lor de

plural se ob¡ine cu ajutorul sufixului -en/-@n + termina¡ia -a:
vrÎmw "timp" – vremenÌ; znÌmw "drapel" – znam@na; Úmw "nume" –
imenÌ; plÎmw "trib" – plemenÌ; sÎmw "såmân¡å" – semenÌ; strÎmw "scarå" (la
¿a) – stremenÌ; brÎmw "povarå, greutate, sarcinå" (nu se folose¿te la plural);
vÔmw "uger" – vymenÌ; plÌmw "flacårå" – plam@na; tÎmw "cre¿tetul/moalele
capului" (nu se folose¿te la plural).
Substantive cu termina¡ia -(`)w la N. pl.
Aceste substantive, de genul masculin sau neutru, formeazå pluralul

cu ajutorul termina¡iei -w ¿i prin transformarea consoanei dure din temå în
consoanå moale, ceea ce în scris se redå prin semnul moale `:
brat "frate" – brÌt`w; brus "barå, grindå, traverså, drug" – brÒs`w;
grozd` f. "ciorchine" – grÑzdi ¿i grÑzd`w; dÎrevo "copac, pom" – derÎv`w;
dno "fund" – dÑn`w; drug "prieten" – druz`Ö; zvenÑ "verigå" – zvÎn`w; zwt`
(i) "ginere" (ii) "cumnat" (so¡ul surorii sau al cumnatei) – zwt`Ö; klin (i) "ic,
panå" (ii) "clin" – klÚn`w; klok (i) "smoc, ¿uvi¡å de pår, månunchi" (ii) "bu-
catå, petec, fâ¿ie" – klÑ[`w; knwz` "cneaz" – knwz`Ö; kÑlos "spic” – kolÑs`w;
kom "bulgåre, cocolo¿" – kÑm`w; krylÑ "aripå" – krÔl`w; kr\k (i) "cui,
cârlig, cange" – kr\kÚ (ii) "cârlig pentru purtat greutå¡i" – kr\[`w; kum
"cumåtru" – kumov`Ö; obÑd (i) "obadå, jantå" (ii) "våcålie" – obÑd`w; perÑ
(i) "panå" (ii) "peni¡å" – pÎr`w; pÑloz (i) "talpå de sanie" (ii) "talpå, patinå,
tålpice" – polÑz`w; prut (i) "nuia, vargå" (ii) "vergea, barå, tijå" – prÒt`w;
sobrÌt "confrate" – sobrÌt`w; strup "coajå, crustå" – strÒp`w; stul "scaun"
– stÒl`w; suk (i) "cracå, ramurå, creangå" (ii) "ciot, nod" – sÒ[`w ¿i sukÚ;
.Úlo "sulå" – .Úl`w; .Òrin "cumnat" (fratele so¡iei) – .ur`Ö ¿i .Òriny;
Cazuri speciale: mat` "mamå" – mÌteri; do[` "fiicå" – dÑ[eri.
Substantive cu forma de plural supletivå
Câteva substantive formeazå pluralul prin supletivism, adicå de la un

radical total diferit:
reb@nok “copil” – dÎti; [elovÎk “om” – l\di (Notå: În combina¡ie
cu numerale ¿i cu pronumele interogative skÑl`ko "cât, câ¡i, câte", stÑl`ko
"atâ¡ia, atâtea", la cazurile oblice se folose¿te forma de plural de la [elovÎk:
s pwt`\ [elovÎkami "cu cinci oameni"; bez pwtÚ [elovÎk "fårå cinci
oameni"; skÑl`ko/stÑl`ko [elovÎk "câ¡i/atâ¡ia oameni".
Substantive cu douå forme de plural,

dar cu sensuri diferite
bÑrov (i) "gråsun, vier castrat/scopit pentru îngrå¿are" (sinonim:

kabÌn) – bÑrovy (ii) "canal orizontal de fum, canal principal de gaze arse" –
borovÌ; zub (i) "dinte, måsea" – zÒby (ii) "dinte (la feråstråu, la ro¡i din¡ate)"
– zÒb`w; kolÎno (i) "genunchi" – kolÎni (ii) "cotiturå, cot, meandrå, ¿er-
puiturå (iii) "genera¡ie" (într-un arbore genealogic) – kolÎna (de ex.: kolÎna
rekÚ "cotiturile râului" (iiii) "cot, îndoiturå" (iiiii) (bot.) nod – kolÎn`w (de ex.:
kolÎn`w jelÎzno$ trubÔ "coturile unui burlan de fier"; kolÎn`w bambÒka
"noduri de bambus"); lÌger` m. "grupare, lagår” – lÌgeri (ii) "lagår, tabårå"
– lagerÖ; list (i) "frunzå" – lÚst`w (ii) "foaie, coalå" – listÔ; mex (i) "blanå;
blånuri, haine de blanå" – mexÌ (ii) "foale, burduf" – mexÚ (de ex.: kuznÎ[nye
mexÌ "foale de forjå"); muj (i) "bårbat, so¡" – muj`Ö (ii) "bårbat, om" (matur),
(în limbajul solemn) "bårbat, om" (de ¿tiin¡å, de stat etc.) – mujÚ; Ñbraz
(i) "înfå¡i¿are, chip, fa¡å, figurå, imagine; tip, personaj" – Ñbrazy (ii) "icoanå"
– obrazÌ; Ñrden (i) (ist.) "ordin" (de ex.: Ñrden iezuÚtov "ordinul iezui¡ilor";
Ñrden krestonÑs]ev "ordinul crucia¡ilor"; rÔ]arski$ Ñrden "ordinul ca-
valerilor") – Ñrdeny (ii) "ordin, decora¡ie" – ordenÌ; pÑvod (i) "prilej, motiv,
pretext" – pÑvody (ii) "cåpåstru, frâu, dârlog" – povÑd`w; prÑpusk (i) "absen-
¡å, lipså, absentare" (de la ¿edin¡e, lec¡ii etc.) (ii) "omisiune, scåpare, lacunå"
– prÑpuski (iii) "trecere, intrare" (iiii) "permis, autoriza¡ie de trecere" – pro-
puskÌ; syn (i) "fiu, båiat, fecior" – synov`Ö (ii) "fiu, cetå¡ean" – synÔ (de ex.:
lÒ[.ie synÔ narÑda "cei mai buni fii ai poporului"); ton (i) "ton, sunet" –
tÑny (ii) "nuan¡å, culoare, ton" – tonÌ; tÑrmoz (i) "frânå" – tormozÌ (ii) "pie-
dicå, obstacol" – tÑrmozy; xleb (i) "pâine" – xlÎby (ii) "grâne, grâu, holde,
semånåturi" – xlebÌ.
Substantive cu douå variante la plural
Unele substantive au douå variante de plural, fårå deosebire de sens

între ele:
trÌktor "tractor" – traktorÌ ¿i trÌktory.
Substantive defective de plural

(singularia tantum)
Unele substantive au numai formå de singular (substantive singularia

tantum). Iatå lista acestor substantive împår¡ite în 5 grupuri tematice:
1. Substantive alebÌstr "alabastru", asbÎst "azbest", a]etÑn "acetonå",

ce denumesc bal`zÌm "balsam", bÌrxat "catifea", benzÚn "benzinå",
substan¡e,
materii, betÑn "beton", borjÑm "apå mineralå de Borjom", brezÎnt
materiale (i) "prelatå" (ii) "pânzå/foaie de cort", vazelÚn "vaselinå",
Substantivul 35
vanilÚn "vanilinå", var "smoalå topitå/fiartå", vatÚn "vate-
linå", vel`vÎt "¡esaturå de bumbac catifelatå, catifea de
bumbac, catifea reiatå", vodÌ "apå", vosk "cearå", gabardÚn
"gabardinå", gaz "gaz", gips "gips", gli]erÚn "glicerinå",
gno$ "puroi", grÌvi$ "pietri¿, prund", grad "grindinå", d@rn
"gazon, iarbå de ¡elinå, brazdå de iarbå", drap "postav gros,
drap", elÎ$ "mir", jasmÚn "iasomie, låmâi¡å", jelatÚn
"gelatinå", jelÎzo "fier", zÑloto "aur", kipwtÑk "apå cloco-
titå, uncrop", kislorÑd "oxigen", kle$ "clei, lipici", klÎ$ster
"clei de amidon/de fåinå/de scrobealå; pap", kolenkÑr
(text.) "percal", krepde.Ún "crepde¿in", kumÔs "cumâs"
(båuturå fermentatå din lapte de iapå), kuporÑs "sulfat",
lanolÚn "lanolinå", mazÒt "påcurå, mazut", mÌrgane]
"margan", markizÎt (text.) "marchizet", med` "cupru", mrÌ-
mor "marmorå", mukÌ "fåinå", my.`Ök "arsenic", na.atÔr`
"clorurå de amoniu, ¡ipirig; amoniac", neft` f. "petrol, ¡i¡ei",
rÌdost` "bucurie", ris "orez", serebrÑ "argint", stal` "o¡el",
]ink "zinc", [tÎnie n. "citire, citit; lecturå", [ugÒn "fontå,
tuci", hÎben` "pietri¿, prundi¿, piatrå spartå", h@lok "le¿ie",
wntÌr` m. "chillimbar".
Notå: Unele substantive din aceastå categorie pot avea ¿i formå de
plural, cåpåtând, înså, o nuan¡å diferitå de sens. De ex.: literatÒrnye
[tÎniw "ciclu de conferin¡e de literaturå"; mÌlen`kie rÌdosti jÚzni "mici
bucurii ale vie¡ii"; PÎrvye rÌdosti – Primele bucurii (roman de K. Fedin).
2. Substantive bul`Ñn "supå", vinegrÎt "vinegretå" (un fel de salatå),

ce denumesc vinogrÌd "struguri", gorÑx "mazåre", djem "gem", zeml-
legume, wnÚka "frag, fragå", iz\m "stafide", kartÑfel` m. "cartofi",
cereale,
fructe de klÎver "trifoi", kryjÑvnik "agri¿, agri¿å", klubnÚka
pådure, "cåp¿un, cåp¿unå", l@n "in", luk "ceapå", mak "mac"
culturi (såmân¡å), malÚna "zmeur, zmeurå", margarÚn "margar-
tehnice, inå", morkÑv` f. "morcov", ov@s "ovåz", roj` f. "secarå",
mâncåruri, sel`derÎ$ "¡elinå", tabÌk "tutun, tabac", tvÑrog ¿i tvorÑg
båuturi,
produse "brânzå de vaci", ukrÑp "mårar", Òksus "o¡et", ur\k "caise,
alimentare zarzåre uscate întregi", xren "hrean", ]ikÑri$ "cicoare",
[esnÑk "usturoi", .alfÎ$ (bot., farm.) "salvie, jale¿", w[mÎn`
m. "grâu".
Notå: Când astfel de substantive au ¿i forma de plural, atunci sensul
lor este diferit de cel al formei de singular. De ex.: vinÑ "vin" – vÚna "sorturi
de vin", vodÌ "apå – vÑdy "sta¡iune balnearå; båi, ape/izvoare minerale"
(projÚt` lÎto na vÑdax "a petrece vara într-o sta¡iune cu ape minerale";
Îxat` na vÑdy "a pleca la båi"; minerÌl`nye vÑdy "ape minerale"; le[Ú-
t`sw na vÑdax "a face o curå de ape minerale"); mÌslo "unt; ulei, untdelemn"
– maslÌ "uleiuri (lubrifiante)"; m@d "miere" – medÔ "sorturi de miere”; sÌxar
"zahår" – saxarÌ ¿i sÌxary "zaharuri"; sol` f. "sare" – sÑli "såruri" (mine-
rÌl`nye soli "såruri minerale").
3. Substantive bÚser "mårgele foarte marunte de sticlå", valÎjnik "cåzå-

colective turå de lemne, uscåturi, vreascuri, crengi de arbori doborâte
de vijelie, doborâturi", krest`Önstvo "¡årånime", listvÌ
"frunzi¿", molod@j` f. "tineret, tineri", studÎn[estvo "stu-
den¡ime".
4. Unele beliznÌ "albea¡å", bÑdrost` "voio¿ie, vigoare, prospe¡ime",

substantive vnimÌnie "aten¡ie", dobrotÌ "bunåtate", mÑlodost` f.
abstracte "tinere¡e", temnotÌ "întunecime, întuneric".
5. Substantive vostÑk "råsårit", zÌpad "apus", sÎver "nord", \g "sud"; Ìv-

ce denumesc gust "august", aprÎl` "aprilie", dekÌbr` "decembrie", i\l`
punctele "iulie", i\n` "iunie", ma$ "mai", mart "martie", noÖbr`
cardinale
ale globului, "noiembrie", oktÖbr` "octombrie", sentÖbr` "septembrie",
lunile anului fevrÌl` "februarie", wnvÌr` "ianuarie".
Substantive defective de singular

(pluralia tantum)
Anumite substantive au numai forma de plural (substantive pluralia

tantum). Iatå lista acestora, împår¡ite în douå grupuri tematice de bazå:
1. Substantive br\_ ki "pantaloni", vesÔ "cântar", vÚly "furcå", vorÑta

ce denumesc "poartå", grÌbli "greblå", jÌbry "branhii", kavÔ[ki "ghi-
obiecte
„perechi“
limele", kal`sÑny "indispensabili, izmene", klÎhi "cle¿te",
kolgÑtki "ciorapi-pantalon, dresuri", nÑjni]y "foarfece",
o[kÚ "ochelari", ploskogÒb]y "cle¿te plat", salÌzki "så-
niu¡å, sanie", sÌni "sanie", sÒtki "douåzeci ¿i patru de ore,
o zi ¿i o noapte", trusÔ sau trÒsiki "chilo¡i", .arovÌry
"¿alvari", .Ñrty "¿ort", .Ñry "ochelari de cal", .tanÔ
"pantaloni, nådragi", hip]Ô "cle¿te, forceps".
Notå: Forma o[kÚ este pluralul ¿i de la sg. o[kÑ "punct" (la cår¡ile de
joc, în sport etc.). De ex.: On polu[Úl na odnÑ o[kÑ bÑl`.e, [em w< "El a
primit cu un punct mai mult decât mine."
2. Alte alimÎnty "pensie alimentarå/de între¡inere", Àl`py "Alpi",

substantive aplodismÎnty "aplauze", belÚla (i) "ceruzå, culori albe"
cu o ridicatå
(ii) "fard alb", brÔzgi (i) "stropi, picaturi" (ii) "fårâme, cio-
frecven¡å
de folosire buri", bÒdni "zile/zi de lucru", vsxÑdy "cereale încol¡ite/
råsårite pe câmp; mlådi¡e; råsaduri", vÔjimki "tescovinå",
Substantivul 37
gorÎlki "gorelchi" (un fel de joc de-a prinselea), gÒsli
"guzlå" (vechi instrument muzical rus cu coarde), debÌty
"dezbateri, discu¡ii, tratative", dÎbri "desi¿, hå¡i¿, pådure
virginå", dÎn`gi "bani", djÒngli "junglå", drovÌ "lemne",
drÑjji "drojdie", drÑjki "dro¿cå", duxÚ "parfum",
jmÒrki "jocul de-a baba-oarba", imenÚny "ziua numelui,
onomasticå", kanÚkuly "vacan¡å", KarpÌty "Carpa¡i",
ka[Îli "scrânciob, leagån", kÑzly (i) "caprå" (la tråsurå)
(ii) "caprå" (de tåiat lemne), kÑliki "crampe, colici", kon-
sÎrvy "conservå", korÎn`w "zarzavaturi, legume" (rådåcinoa-
se), krivotÑlki "zvonuri false, nåscociri, palavre, gogo¿i",
kÒdri "bucle, cârlion¡i, zulufi", kurÌnty "orologiu", kusÌ[ki
"cle¿te de tåiat sârmå", laty (ist.) "plato¿å, zale", makarÑny
"macaroane", memuÌry "memorii", mostkÚ (i) "punte, podi¿-
cå, drum podit" (ii) "mic debarcader" (pentru bårci), "pode¡"
(pentru spålat rufele) (iii) "pasarelå", napÌdki "atacuri,
învinuiri, acuzåri, invective", na[Ìtki "no¡iuni elementare,
primele no¡iuni", nÎdra "måruntaiele påmântului, subsol",
neladÔ "neîn¡elegeri, certuri, neplåceri", nÑjny ¿i nojnÔ
"teacå" (de sabie, de pumnal), nosÚlki (i) "targå" (ii) "litierå,
palanchim", obÑi "tapet", ogneupÑry "materiale/produse
refractare", okÑvy "fiare, cåtu¿e, lan¡uri", peregovÑry (i)
"tratative, negocieri" (ii) "convorbire, conversa¡ie" (De ex.: pe-
regovory po telefonu "convorbiri telefonice"), peresÒdy
"bârfeli, clevetiri, vorbe", perÚla "balustradå, rampå, par-
maclâc, parapet", plÌvki "chilo¡i de baie", pobÑi "lovituri,
båtaie", podmÑstki (i) "estradå, podium, schelå, e¿afodaj"
(ii) "scenå de estradå", podtÖjki "bretele", pomÚnki "paras-
tas, pomanå", pÑru[ni "barå, balustradå", potroxÌ "mårun-
taie, potroace", pÑxorony "înmormântare, funeralii", pri-
pÌsy (i) "provizii" (ii) "accesorii, ustensile", prÑvody "råmas
bun, petrecut, conducere", prÑiski "uneltiri, intrigi", prÖtki
"de-a v-a¡i ascunselea, de-a mija", pÒty (i) "piedicå" (la cal, la
vite) (ii) "legåturå, funii, curele" (cu care se leagå un om),
re$tÒzy (i) "pantaloni de cålårie" (ii) "pantaloni tricota¡i",
rÑdy "na¿tere, facere", rumÖna "(fard) ro¿u pentru obraz",
sÎni "tindå", slÌsti "dulciuri, zaharicale, cofeturi", slÚvki
"fri¿cå, smântânå, caimac", smotrÚny "pe¡ire, pe¡it", sub-
trÑpiki "zonå subtropicalå, regiuni subtropicale", sÒmerki
"amurg, crepuscul, îngânatul zilei cu noaptea, semiobscuri-
tate", s[@ty "abac, calculator cu bile", tiskÚ "menghinå",
Òzy (i) "fiare, cåtu¿e, lan¡uri" (ii) "legåturi", ustÌ (înv. poetic)
"gurå, buze", finÌnsy "finan¡e", xlÑpoty (i) "griji, treburi,
alergåturå, båtaie de cap" (ii) "demersuri, ståruin¡å, interven¡ii",
xlÑp`w "fulgi, puf", xorÑmy (înv.) "palat, castel", [Ìry (înv.)
"farmece, descântece, vråji", [asÔ "ceas, ceasornic", [ernÚla
"cernealå", [@tki "måtånii", .Ìxmaty "¿ah", hi "ciorbå de
varzå", Ösli (i) "iesle" (ii) "cre¿å".
Notå: Cuvântul [asÔ, cu sensul aråtat mai sus, se folose¿te numai la
plural (stennÔe [asÔ "ceas de perete"; karmÌnnye [asÔ "ceas de buzunar";
ru[nÔe [asÔ "ceas de mânå"; bortovÔe [asÔ "ceasornic de bord";
bÌ.ennye [asÔ "orologiu"; nastÑl`nye [asÔ "ceas de maså"; [asÔ s
budÚl`nikom "de¿teptåtor"; [asÔ otsta\ _ t "ceasul råmâne în urmå"; [asÔ
spe.Ìt "ceasul merge înainte"), iar cu sens de "orå, ore" se folose¿te atât la
singular, cât ¿i la plural. De ex.: Pro.@l dÑlgi$ [as ojidÌniw "A trecut o
orå lungå de a¿teptare" ¿i Pro.lÚ dÑlgie [asÔ ojidÌniw "Au trecut ore
lungi/bune de a¿teptare".
Substantive indeclinabile
Nu formeazå pluralul ¿i nici nu se declinå (substantive indeclinabile),

substantivele de origine stråinå, terminate, de regulå, în vocale:
adÌjio n. "adagio", Ìlibi n. "alibi", allÎgri n. (în expr. loterÎw

allÎgri n. "tombolå"), alÑc n. (bot.) "aloe, sabur", ampluÌ n. (teatr.) "rol,
totalitatea rolurilor jucate", atel`Î n. "atelier", atta.Î m. (dipl.) "ata¿at",
barÑkko n. (arhit., arte) "stil baroc", bigudÚ n. ¿i pl. "bigudiuri", boÌ (i) m.
"¿arpe boa" (ii) n. "boa" (e¿arfå de blanå sau pene, purtatå de femei în jurul
gâtului), bra n. "bra¡, armaturå de lampå de perete", bÒgi-vÒgi n. "boogie-
woogie", b\rÑ (i) n. "birou, serviciu" (ii) "maså de scris, birou", varètÎ n.
"varieteu", vaterpÑlo n. "polo pe apå", vÎto n. "veto", vizavÚ m. ¿i f. "cel/cea
care se gåse¿te în fa¡å/vizavi", vÚski n. "whisky", galifÎ n. "pantaloni de
cålårie", dÎndi m. "dandy", depÑ n. "depou", dÎrbi n. (sport) "derby", dinÌmo
n. "dinam", dominÑ n. "domino" (joc), drajÎ n. "drajeuri", draprÚ n. "drape-
rie", dos`Î n. "dosar", jabÑ n. "jabou", jal\zÚ n. "jaluzele", jelÎ n. (i)
"peltea" (ii) "aspic", j\rÚ (i) n. "juriu" (ii) m. "arbitru" (sport), zÎbu m. (zool.)
"zebu", ivasÚ pl. "sardele japoneze", impressÌrio m. "impresar", indÚgo n.
"indigo", injen\ f. (teatr.) "ingenuå", inkÑgnito n. "incognito", interv`\ n.
"interviu", intermÎ]]o n. "intermezzo", kabarÎ n. "cabaret, varieteu", kazi-
nÑ n. "cazinou", kakadÒ m. (zool.) "kakadu", kakÌo n. "cacao", kanÑc n. (sport)
"canoe", kaprÚ[[o n. (muz.) "capriciu", karÎ n. (mil.) "careu", kafÎ n. "cafe-
nea", ka.nÎ n. "fular", kengurÒ m. "cangur", kÎpi n. "chipiu, caschetå, ¿apcå",
kilÑ n. (prescurtare de la) "kilogram", kimonÑ n. "chimono", kinÑ n. (i) "cine-
ma, cinematograf" (ii) "cinematografie, cinematograf", kli.Î n. "cli¿eu",
kolÚbri "colibri, pasårea-muscå", kol`rÌbi n. (bot.) "gulie, calarabå, cara-
lambå", komm\nikÎ n. "cumunicat", kontrÌl`to n. (muz.) "contralto", kon-
ferans`Î m. (teatr.) "prezentator", konfettÚ n. "confeti", kÑfe n. "cafea",
Substantivul 39
krÎdo n. "crez, profesiune de credin¡å, concep¡ie", kupÎ n. "compatiment, cu-
peu", k\rÎ m. "preot catolic" (în Fran¡a ¿i Belgia), landÑ n. "landou, calea¿cå,
caretå", lassÑ n. "la¡, arcan, laso", librÎtto n. "libret", ledi f. "lady", lotÑ
n. "loto", lè n. "leghe", mÌngo n. "mango", marabÒ m. (ornit.) "marabu",
medresÎ n. "madraså", men\ n. "meniu, listå de bucate", metrÑ n. "matrou",
mikÌdo m. "micadou", monpas`Î n. "dropsuri, bomboane de candel", mu-
linÎ n. "muliné", pa n. "pas" (de dans), pal`tÑ n. "palton", pannÑ n. "panou",
pap`Î-ma.Î n. "pastå de hârtie" (materie plasticå), parÚ n. "pariu", paspar-
tÒ n. "carton, ramå de carton, paspartu", penÌl`ti n. "penalti", pensnÎ n.
"lornion", pianÚno n. "pianinå", pikÎ n. (i) (textil) "pichet" (ii) "picaj", platÑ
n. "platou, podi¿", pÑlo n. "polo", pÑni m. "ponei", popurrÚ n. (muz.) "pot-
puriu", portmonÎ n. "portmoneu, portofel", press-b\rÑ n. "serviciu de pre-
så, birou de preså", p\rÎ n. "piure", ragÒ n. (i) "tocanå, paprica¿" (ii) "iahnie
de pe¿te", rÌdio n. "radio", randevÒ n. "randevu", rÎgbi n. "rugbi", rez\mÎ
n. "rezumat", relÎ n. "releu", rokokÑ n. (arte, arhit.) "rococo", rondÑ n. (i) (lit.)
"rondel" (ii) "literå rond" (iii) "peni¡å rondå", sabÑ n. "sabot", sÌgo n. "sago",
sÌl`do n. (cont.) "sold", sÌl`to-mortale n. "salt mortal", sker]o n. (muz.)
"scherzo", sol`fÎdjio n. "solfegiu", soprano n. "soprano", stÌtus-kvÑ n.
"statu quo", suflÎ n. "sufleu", tablÑ n. (tehn.) "tablou", tabÒ n. "tabu, oprit,
de neatins" taksÚ n. "taxi", tÌngo n. "tangou", tirÎ n. (gram.) "liniu¡å, cra-
timå", travestÚ n. (i) "travesti, rol (la teatru) jucat în travesti" (ii) (lit.) "paro-
die", trikÑ n. "tricou, costum tricotat", trÚo n. "trio", turnÎ n. "turneu",
fiÌsko n. "fiasco, e¿ec, insucces", filÎ n. (i) "file, mu¿chi" (ii) "file, buca-
tå/panå de pe¿te", flamÚngo n. (ornit.) "flamingo", fo$Î n. (teatr.) "foaier",
fortep`Öno n. "pian", fÑto n. "fotografie, pozå", xarakÚri n. "harakiri",
xÚndi n. (limba) "hindi", xÑbbi n. "hobby", ]e]Î n. (musca) "¡e¡e", [i[erÑne
m. "cicerone, cålåuzå, ghid", .assÚ n. "¿asiu", .evrÑ n. "¿evro", .impanzÎ m.
"cimpanzeu", .ossÎ n. "¿osea", cl`dorÌdo n. "eldorado", cmbÌrgo n. "em-
bargou", csperÌnto n. "esperanto", Önki m. "iancheu, ianchei".
Substantivele de tipul rossiÖnin
Substantivele cu sufixul -anin (sau -wnin), denumind persoane dupå

na¡ionalitate, ora¿, stare civilå sau apartenen¡å la o anumitå religie, la plural
modificå acest sufix în -ane (-wne). De exemplu:
angli[Ìnin "englez" – angli[Ìne; armwnÚn "armean" – armÖne;

voljÌnin "locuitor din regiunea fluviului Volga" – voljÌne; gorojÌnin
"orå¿ean" – gorojÌne; grajdanÚn "cetå¡ean" – grÌjdane; dat[Ìnin
"danez" – dat[Ìne; kievlÖnin "kievean, locuitor al Kievului" – kievlÖne;
krest`wnÚn "¡åran" – krest`Öne; l\terÌnin "luteran" – l\terÌne; mago-
metÌnin "mahomedan, musulman" – magometÌne; mehanÚn "mic-burghez"
– mehÌne; moldovÌnin "moldovean" – moldovÌne; musul`mÌnin "musul-
man" – musul`mÌne; odnopol[Ìnin "tovarå¿/camarad de regiment" –
odnopol[Ìne; odnosel`[Ìnin "consåtean" – odnosel`[Ìne; prixojÌnin
"enoria¿" – prixojÌne; rÚmlwnin "roman" – rÚmlwne; rossiÖnin "rus,
cetå¡ean al Rusiei" – rossiÖne; severÖnin "nordic, locuitor al nordului" –
severÖne; sograjdÌnin "concetå¡ean" – sogrÌjdane; ]ygÌn "¡igan" – ]y-
gÌne; \jÌnin "meridional, locuitor din ¡inuturile/¡årile sudice" – \jÌne.
Notå: Din aceastå grupå semanticå a substantivelor fac excep¡ie: bol-
gÌrin "bulgar" – bolgÌry; sem`wnÚn "familist" – sem`wnÚny; tatÌrin
"tåtar" – tatÌry, tÒrok "turc" – tÒrki.
De re¡inut ¿i formele: xozÖin (i) "ståpân" (ii) "gazdå" – xozÖeva;
gospodÚn "domn" – gospodÌ; gospojÌ "doamnå" – dÌmy (în expr. DÌmy
i gospodÌ! "Doamnelor ¿i domnilor!"); nÎbo "cer" – nebesÌ "ceruri"; [Òdo
"minune" – [udesÌ "minuni".
8 Forma¡i pluralul de la urmåtoarele substantive:
a) avtor, divÌn, jurnÌl, soldÌt, injenÎr, studÎnt, avtÑbus, Ñfis,
zavÑd, akt@r, bassÎ$n, delegÌt, televÚzor, stol, .kaf, most, post,
pop, jurnalÚst, dub, krest, ma$Ñr, .axt@r, kost\ _ m, [emodÌn, [em-
piÑn
b) ma.Úna, Òli]a, u[Útel`ni]a, kÑmnata, .kÑla, u[enÚ]a, gazÎta,
grÒppa, stranÚ]a, pevÚ]a, aktrÚsa, rabÑtni]a, sootÎ[estvenni]a,
u[Ìstni]a, jÎnhina, podkÑva, korÑva, molÚtva, olimpiÌda, frÌza,
bÒkva, dolÚna, korzÚna, skvÌjina, .lÖpa, koordinÌta, krasÌvi]a,
svÌd`ba
c) stroÚtel`, pisÌtel`, portfÎl`, prepodavÌtel`, slÎsar`, jÚtel`,
aptÎkar`, vratÌr`, kalendÌr`; gerÑ$, li]Î$, sarÌ$, urojÌ$, tram-
vÌ$, obÔ[a$, slÒ[a$, muzÎ$, jokÎ$, le$, movzolÎ$, protoierÎ$,
arxierÎ$, farisÎ$, \bilÎ$; rÒbrika, fÌbrika, izbÒ.ka, rubÌ-
.ka, pÎ.ka, nasmÎ.ka, kÑ.ka, o.Úbka, podÒ.ka, ulÔbka, \ _ bka,
gÒbka, lÌvka, skÌzka, golodÑvka, my.elÑvka, lÑjka, telÎga, zaslÒga,
knÚga, Úvolga, sevr\_ ga, prisÖga, cpÑxa; vo$nÌ, nogÌ, gorÌ, ser`gÌ,
zvezdÌ, jenÌ, stenÌ, travÌ, gubÌ, sovÌ, golovÌ, du.Ì, vdovÌ, sud`bÌ,
borodÌ, slugÌ; pÎsnw, [erÎ.nw, vÚ.nw, lÎk]iw, laboratÑriw, kon-
ferÎn]iw; dver`, tetrÌd`, krovÌt`; ckipÌj, plwj, stÑroj, bagÌj,
pe$zÌj, personÌj, padÎj, @j, morj, uj, ctÌj; vra[, kl\[, skri-
pÌ[, kirpÚ[, korolÎvi[, ]arÎvi[, trubÌ[, gra[, me[, mw[; lÌndy.,
du., mar., karandÌ., malÌ., ingÒ., zarÑdy., malÔ., det@ny.,
prÑigry., gulÖ.; porÑg, ovrÌg, vrag, pedagÑg, urÑk, neftÖnik,
.kÑl`nik, rabÑtnik, pwt@ro[nik, sprÌvo[nik, budÚl`nik, skÌzo[-
nik; uspÎx, petÒx, slux, .Ñrox<
Substantivul 41
d) Ñstrov, bÎreg, glaz, vek, Ìdres, gÑrod, gÑlos, les, kÑlokol, pÑezd,
tom, sort, xÑlod, pÌsport, tÑrmoz, kÒpol, dom, kra$; gosudÌrstvo,
izdÌtel`stvo, agÎnstvo, srÎdstvo, pÑle, mÑre, uprajnÎnie, u[re-
jdÎnie, stixotvorÎnie<
e) medvejÑnok, za$[Ñnok, kozl@nok, wgn@nok, ]ypl@nok, kot@nok,
ut@nok, gus@nok, vol[Ñnok<
f) zna[Ñk, kÒbok, ugolÑk, zamÑk, znatÑk, igrÑk, ]vetÑk, ogon@k; konÎ],
otÎ], rubÎ], den`; vorobÎ$, solovÎ$; brat, stul; [elovÎk; mat`, do[`;
list, syn, pÑvod, mex, zub, xleb<
9 Da¡i câteva exemple de substantive care nu au formå de plural ¿i

substantive care nu au formå de singular.
10 Trece¡i la plural substantivele, formând cu ele propozi¡ii:

Model:
karandÌ.
& Cto ne karandÌ., a karanda.Ú<
"Acesta nu este un creion, ci ni¿te creioane."
Akt@r, .kaf, kost\ _ m, dub, dolÚna, gazÎta, kÑmnata, pevÚ]a;

kalendÌr`, li]Î$, prepodavÌtel`, tramvÌ$, kÑ.ka, pÎ.ka, knÚga,
vra[, mw[, skripÌ[, karandÌ., uj, ovrÌg, neftÖnik, .kol`nik,
budÚl`nik, petÒx, stenÌ, sovÌ, ser`gÌ, Ñtrov, Ìdres, kÒpol, za$[Ñnok,
ut@nok, zub, list.
11 Compune¡i dialoguri.
Model:
a) kartÚny
& Vy znÌete, [to cto?
& Net< {to cto?
& Cto kartÚny<
PoezdÌ, mw[Ú, Òli]y, ikÑny, o[kÚ, muzÎ$, nojÚ, pÚs`ma, sapogÚ,

per[Ìtki, podÌrki, stankÚ, vÚlki<
b) studÎnt
& Vy znÌete, kto cto?
& Net< Kto cto?
& Cto studÎnt<
U[enikÚ, vra[Ú, l@t[iki, turÚsty, kosmonÌvty, prepodavÌteli,

passajÚry, delegÌty, gÑsti, dÎti, sporsmÎny, studÎnty, xudÑjniki<
Declinarea substantivelor
SklonÎnie im@n suhestvÚtel`nyx
Cazurile ¿i întrebårile
În limba ruså sunt 6 cazuri. Fiecare caz råspunde la o anumitå între-
bare, pentru substantive animate ¿i inanimate. În rusa literarå, nu existå
cazul vocativ. În locul lui, se folose¿te cazul Nominativ. În limba vorbitå,
înså, se folose¿te a¿a-numita „formå vocativå“: mam! "mamå!", pap! "tatå",
Vit`! (de la Vitw), Nata.! (de la Nata.a!) etc., în loc de mama, papa, Vitw,
Nata.a.
Întrebarea (VoprÑs)
Cazul Nume de fiin¡e Nume de lucruri
(PadÎj) (Odu.evl@nnye predmÎty) (Neodu.evl@nnye predmÎty)
NOMINATIV kto? "cine?" [to? "ce?"
(ImenÚtel`ny$)
GENITIV kogÑ? "al/a/ai/ale [egÑ?
(RodÚtel`ny$) cui?"
DATIV komÒ? "cui?" [emÒ?
(DÌtel`ny$)
ACUZATIV kogÑ? "pe cine?" [to? "ce?"
(VinÚtel`ny$)
INSTRUMENTAL kem? "de cåtre cine?" [em? "cu ce?"
(TvorÚtel`ny$) "cu/de cine?" "prin ce?"
PREPOZIºIONAL o kom? "despre cine?" o [@m? "despre ce?"
(PredlÑjny$)
Declinarea substantivelor la singular

(SklonÎnie im@n suhestvÚtel`nyx v edÚnstvennom [islÎ )
Cazul Termina¡iile
întrebarea Masculin Neutru Feminin
Nominativ -Æ -o, -e -a, -w
kto? (= temå în consoanå sau -Æ
durå, muiatå sau iot)
[to?
injenÎr okn-Ñ .kÑl-a
rÒbl` mÑr-e pÎsn-w
portfÎl` zdÌni-e laboratÑri-w
muzÎ$
solovÎ$ tetrÌd`
Substantivul 43
Genitiv -a, -w -y, -i
kogÑ? injenÎr-a okn-Ì .kÑl-y
[egÑ? rubl-Ö mÑr-w pÎsn-i
muzÎ-w zdÌni-w laboratÑri-i
solov`-Ö tetrÌd-i
portfÎl-w
-u, -\
(genitivul partitiv)
sÌxar-u
[Ì-\
Dativ -u, -\ -e, -i
komÒ? injenÎr-u okn-Ò .kÑl-e
[emÒ? rubl-\
_ mÑr-\ pÎsn-e
muzÎ-\ zdÌni-\ laboratÑri-i
solov`-\
_ tetrÌd-i
portfÎl-\
Acuzativ -u, -\
kogÑ? Ca la genitiv jÎnhin-u
(substantive animate) t@t-\
.kÑl-u
[to? Ca la nominativ Ca la nominativ pÎsn-\
(substantive inanimate) laboratÑri-\
-Æ
tetrÌd`
Instrumental -om, -@m, -em -o$, -e$
kem? injenÎr-om okn-Ñm .kÑl-o$
[em? rubl-@m mÑr-em pÎsn-e$
muzÎ-em zdÌni-em laboratÑri-e$
solov`-@m
portfÎl-em -\
tetrÌd`-\
Prepozi¡ional -e -e
kem? ob injenÎr-e ob okn-Î o .kÑl-e
[em? o rubl-Î o mÑr-e o pÎsn-e
o muzÎ-e
o solov`-Î -i -i
o portfÎl-e o zdÌni-i o laboratÑri-i
o tetrÌd-i
-u/-\
gde? v les-Ò
"unde?" na bereg-Ò
sau
v/na [@m?
"în/pe ce?"
NOTE:
1. Termina¡iile la Acuzativ ale substantivelor masculine nume de fiin¡e
(u[enÚk) sunt acelea¿i ca la Genitiv (-a, -w ), iar termina¡iile substantivelor
nume de lucruri sunt identice cu cele ale Nominativului.
2. Substantivele masculine cu tema în j, [, ., h sau ] au la instru-
mental termina¡ia -om (dacå aceasta se aflå sub accent) sau -em (dacå accen-
tul cade pe temå): noj – nojÑm; kl\[ – kl\[Ñm; .alÌ. "colibå" – .ala-
.Ñm; xrwh "cartilagiu" – xrwhÑm; svinÎ] "plumb" – svin]Ñm; dar stÑroj
"paznic" – stÑrojem; mat[ "meci" – mÌt[em; lÌndy. "låcråmioarå" –
lÌndy.em; tovÌrih – tovÌrihem.
3. Substantivele care la Nominativ se terminå în sufixele -ok (-@k), -e],
î¿i pierd vocalele o (@ ) ¿i e (vocale caduce) la toate celelalte cazuri, singular
¿i plural: zamÑk – zamkÌ, zamkÒ etc.; ogon@k – ogon`kÌ, ogon`kÒ etc.
Când -ok ¿i -e] nu sunt sufixe, ci fac parte din rådåcina cuvântului,
atunci schimbarea men¡ionatå nu se produce. De ex.: urÑk "lec¡ie" – urÑka,
urÑku etc.; [te] (i) "cititor, cite¡" (ii) "artist care cite¿te, recitå, declamå ceva"
– [te]Ì, [te]Ò etc.
4. Substantivele feminine cu tema în g, k, x, j, [, ., h au la genitiv ter-
mina¡ia -i (¿i nu -y): rukÌ "mânå" & rukÚ; nogÌ "picior" & nogÚ; starÒxa
"båtrânå" & starÒxi; lÔja "schiuri" – lÔji; zadÌ[a "problemå" & zadÌ[i;
du.Ì "suflet" & du.Ú; t@ha "soacrå" (mama so¡ului) & t@hi.
5. La cazul Genitiv, unele substantive masculine pot primi ¿i termi-
na¡ia -u (-\):
• Când indicå cantitatea sau o parte a unei substan¡e, materii – de ex.:
kilogrÌmm sÌxaru "un kilogram de zahår"; stakÌn [Ö\ "un pahar
de ceai". Din categoria acestor substantive fac parte:
(a) – Vezi capitolul Substantive defective de plural care cuprinde ¿i aces-
te substantive
(b) – azÌrt (i) "patimå, înflåcårare, frenezie" (ii) "pasiune, zel, râvnå",
appetÚt "poftå de mâncare, apetit", blesk (i) "luciu, lucire, scânteiere"
(ii) (fig.) "fast, lux, pompå, strålucire", brak (i) "rebut" (ii) "defect,
cusur", ves (i) "greutate" (ii) (fig.) "influen¡å, autoritate", vÎter "vânt",
vzdor "absurditate, neghiobie, prostie, fleac", vizg "¡ipåt ascu¡it/stri-
dent", vkus "gust", grom "tunet", grÑxot "tunet, tråsnet, bubuit pre-
lung, pocnet", jar (i) "cåldurå, ar¿i¡å, dogoare" (ii) "jåratic", zÌpax
"miros, parfum, aromå, mireasmå", zvon (i) "sunet, clinchet, dangåt,
zångånit" (ii) (fig.) "zvon", zno$ "ar¿i¡å, dogoare, zåpu¿ealå, zåduf",
krik "strigåt, ¡ipåt, chemare", losk (i) "lustru, luciu" (ii) (fig.) "spo-
ialå", morÑz "ger", narÑd "popor, lume", pokÑ$ "lini¿te, pace, odihnå,
tihnå", porÖdok "ordine, rânduialå", prostÑr (i) "larg, spa¡iu întins,
stepå, întindere mare" (ii) (fig.) "libertate", razgovÑr "convorbire, con-
versa¡ie, discu¡ie, vorbå", rost "cre¿tere", svet "luminå", svist "fluie-
Substantivul 45
rat, fluieråturå, ¿uierat, ¿uieråturå", skrÎjet "scrâ¿net", skrip "scâr-
¡åit", smex "râs, râset, ilaritate", strax “fricå, teamå, spaimå, groazå",
talÌnt "talent", tok "curent" (electric), tumÌn "cea¡å", tresk "trosnet",
xod "mers, vitezå", xÑlod "frig, råcoare, ger”, xÑxot "hohot de râs,
râsete, râs zgomotos", ]vet (i) "culoare, colorit, nuan¡å" (ii) "floare",
.um "zgomot, gålågie, zarvå", \ _ mor "umor".
• În unele cazuri când sunt indicate:
(a) – locul – dupå prepozi¡iile iz "din", do "pânå la" – de ex.: Úz domu
"din caså"; Úz lesu "din pådure"; dÑ domu "pânå acaså" (accentul, de
regulå, se mutå pe prepozi¡ie);
(b) – timpul – dupå prepozi¡iile do "pânå la", s "de la", Ñkolo "circa,
aproape" – de ex.: s [Ìsu "de la ora unu"; do [Ìsu "pânå la ora unu";
Ñkolo [Ìsu "circa, aproape o orå";
(c) – cauza – dupå prepozi¡ia s (so) "de, din cauza" – de ex.: s ispÒgu
"de fricå, de spaimå"; so strÌxu "de fricå" (sinonim cu ot/iz strÌxa),
s perepÒgu "de fricå, de spaimå" (sinonim cu ot perepÒga).
• În unele expresii cu prepozi¡ii – de ex.: upustÚt` iz vÚdu "a scåpa
din vedere"; ne vÚdet` kogÑ/nibud` Ñt rodu "a nu vedea pe cineva
de la na¿tere/de când sunt"; jdat` kogÑ/nibud` s [Ìsu nÌ [as "a
a¿tepta pe cineva dintr-o clipå în alta/din moment în moment"; [as
Ñt [asu ne lÎg[e "din ce în ce mai råu"; perev@rtyvat`sw s bÑku
nÌ bok "a se întoarce de pe o parte pe alta"; god Ñt godu "cu fiecare an,
în fiecare an", bez gÑdu nedÎlw "de câteva zile, de foarte pu¡in timp
(textual: o såptåmânå fårå un an)".
• În unele cazuri cu nega¡ie – de ex.: ni rÌzu "niciodatå"; ne pokÌzy-
vat` vÚdu "a nu da/a nu låsa så se în¡eleagå"; ne vÔpalo snÎgu "nu
a cåzut zåpadå"; ni .Ìgu (nazÌd) "nici un pas înapoi".
• În cadrul unor exprimåri colocviale – de ex.: [to s vÑzu upÌlo, to
propÌlo "ce s-a dus, ducå-se" (textual: ce a cåzut din caru¡å, s-a pier-
dut); komÌr nÑsu ne podtÑ[it "n-ai så-i gåse¿ti nici un cusur, rezistå
la orice criticå" (textual: ¡ân¡arul nu-¿i va putea ascu¡i nasul); ne do
jÚru, byt` by jÚvu "întinde-te cât ¡i-e plapuma" (textual: nu mi-e
de gråsime, doar de-a¿ tråi); ne znÌw brÑdu, ne sÒ$sw v vÑdu "nu te
båga unde nu te pricepi” (textual: nu cuno¿ti vadul, nu te båga în apå);
nÌ.ego polkÒ prÚbylo "rândurile noastre s-au îngro¿at" (textual:
regimentul nostru s-a mårit); s mÚru po nÚtke-gÑlomu rubÌ.ka "dar
din dar se face raiul, a pune mânå de la mânå" (textual: de la lume/de
la fiecare câte o a¡å, celui dezbråcat o cåma¿å); [toby dÒxu tvoegÑ
(egÑ/e@/vÌ.ego/ix) ne bylo "nici picior/urmå de tine/el/ea/voi/
ei) så nu fie aici, så nu-¡i/nu-i/nu vå/nu le) calce piciorul pe aici" (tex-
tual: nici mirosul/aerul/spiritul tåu så nu fie aici); sbit` s tÑlku "a
dezorienta, a zåpåci" (textual: a abate de la tâlc/sens/noimå); sbit`sw
s tÑlku "a se zåpåci", bez tÑlku "fårå rost/folos"; [to tolku "ce rost
are!"; besÚt`sw s jÚru "a nu-¿i mai încåpea în piele de bine" (textual:
a turba, a se înfuria, a se mânia, a se înver¿una din cauza gråsimii); ot
jÚru lÑpat`sw "a nu-l mai încåpea pielea de gras" (textual: a cråpa de
gråsime); n i sklÌdu, ni lÌdu "alandala, fårå nici o noimå, fårå sens"
(textual: nici coeren¡å/armonie, nici pace/în¡elegere); (ne) podÌt` vÚdu
"a (nu) da så în¡elegi, a (nu) låsa så se în¡eleagå" (textual: a nu aråta
aparen¡ele); bez rÑdu, bez plÎmeni "om fårå origine" (textual: fårå
neam, fårå gintå); ni slÒxu, ni dÒxu "a nu da nici un semn de via¡å,
a nu se ¿ti nimic despre (cineva)" (textual: nici vorbå, nici miros);
kon]Ì & krÌ\ net "fårå de capåt, nesfâr¿it" (textual: nici capåt, nici
margine nu e); Îdu-Îdi, slÎdu nÎtu "merg-merg ¿i nici o urmå"; ne ot
rosÔ urojÌ$, a ot pÑtu "recolta nu e de la rouå, ci de la sudoare".
6. Cele mai multe substantive de genul feminin cu termina¡ia -a (-w )
(accentuate) la Nominativ, la cazul Acuzativ î¿i mutå accentul cu o silabå
(sau douå) înapoi (vezi subsec¡iunea Substantive care la plural î¿i schimbå locul
accentului) – de ex.: stÎnÌ – stÎnu, rekÌ – rÎku.
7. Unele dintre substantive monosilabice la cazul Prepozi¡ional
primesc termina¡ia -Ò (-\), asociate fie cu prepozi¡ia v "în", fie cu na "pe".
v na
bÎreg na beregÒ "pe mal"

bo$ v bo\
_ "în luptå, “în båtålie"
bok na bokÒ "pe o parte"
bor v borÒ "în brådet, în pinet"
bort na bortÒ "pe bord"
bred v bredÒ "în delir, în aiurare"
byt v bytÒ "în via¡a cotidianå"
val na valÒ "pe val (de påmânt),
pe zid de apårare, pe baraj"
vek na vekÒ "în via¡å"
voz na vozÒ "în caru¡å"
glaz v glazÒ "în ochi"
god v godÒ "într-un an"
dÑlg v dolgÒ "a avea datorii,
a råmâne îndatorat"
dym v dymÒ "în fum"
jar v jarÒ (i) "pe ar¿i¡å"
(ii) "în jåratic"
kra$ v kra\
_ "în ¡inut/regiune" na kra\ "la margine"
krug v krugÒ "în cerc" na krugÒ "pe cerc"
Substantivul 47
les v lesÒ "în pådure"
lob vo lbu "în frunte" na lbu "pe/în frunte"
lug na lugÒ "pe paji¿te, în luncå/
fânea¡å"
m@d v medÒ "în miere, cu miere" na medÒ "cu miere"
mex v mexÒ (i) "în blanå" na mexÒ "cu blanå, îmblånit"
(ii) "în burduf, în poale"
mozg v mozgÒ "în creier"
most na mostÒ "pe pod/punte"
mox vo mxu "în mu¿chi" (bot.) na mxu "pe mu¿chi"
mys na mysÒ "pe promontoriu"
nos v nosÒ "în nas" na nosÒ "pe nas"
plen v plenÒ "în prizonierat"
(byt` ~ "a fi prizonier")
plot na plotÒ "pe plutå/ponton"
pol na polÒ "pe du¿umea"
polk v polkÒ "în regiment"
port v portÒ "în port"
post na postÒ "în post"
prud v prudÒ "în iaz/ele¿teu" na prudÒ "pe iaz/ele¿teu"
pux v puxÒ "în puf"
rob vo rvÒ "în ¿an¡"
rod v rodÒ "în neam" na rodÒ "în neam"
rot vo rtu "în gurå"
rwd v rwdÒ "în rând/¿ir"
sad v sadÒ "în grådinå/livadå"
smotr na smotrÒ "în trecere/revistå"
sneg v snegÒ "în zåpadå" na snegÒ "pe zåpadå"
sok v sokÒ "în suc"
stro$ v stro\ (i) "în regim/orânduire"
(ii) "în front/linie/forma¡ie"
suk na sukÒ "pe creangå/ramurå"
tyl v tylÒ "în spatele frontului"
Ògol v uglÒ "în col¡" na uglÒ "pe col¡"
xod v xodÒ "în mers" na xodÒ "din mers"
]vet v ]vetÒ "în floare"
.kaf v .kafu "în dulap/¿ifonier" na .kafÒ "pe dulap/¿ifonier"
Don na DonÒ "pe Don"
Krym v Krymu "în Crimeea"
Declinarea substantivelor neutre terminate în -mw

¿i a substantivelor ditÖ, put`, mat`, do[`
Caz-întrebåri Neutru Masculin Feminin
Nominativ Úm-w dit-Ö put`
mat`
kto? [to? znÌm-w do[`
Genitiv Úm-en-i ditÖ-t-i put-Ú
mÌt-er-i
kogÑ? [egÑ? znÌm-en-i dÑ[-er-i
Dativ Úm-en-i ditÖ-t-i put-Ú
mÌt-er-i
komÒ? [emÒ? znÌm-en-i dÑ[-er-i
Acuzativ Úm-w dit-Ö put`
mat`
kogÑ? [to? znÌm-w do[`
Instrumental Úm-en-em mÌt-er-`\
ditÖ-t-e$ put-@m
kem? [em? znÌm-en-em dÑ[-er-`\
Prepozi¡ional ob Úm-en-i mÌt-er-i
o kom? o [@m? o znÌm-en-i o ditÖ-t-i o put-Ú dÑ[-er-i
Declinarea substantivelor la plural

(SklonÎnie im@n suhestvÚtel`nyx vo mnÑjestvennom [islÎ)
Caz-întrebåri Termina¡iile
Nominativ -y, -i: injenÎr-y, rubl-Ú, muzÎ-i, portfÎl-i, put-Ú, pÌrt-y,

kto? [to? pÎsn-i, laboratÑri-i, tetrÌd-i, mÌt-er-i, dÑ[-er-i
-a, -w: Ñkn-a, mor-Ö, zdÌni-w, im-en-Ì
Genitiv -ov, -ev: injenÎr-ov muzÎ-ev
kogÑ? [egÑ?
-e$: portfÎl-e$, rubl-Î$, tetrÌd-e$, mor-Î$, mat-er-Î$,
do[-er-Î$, put-Î$
-Æ, iot: part, pÎsen, Ñkon, zdÌni-$, laboratÑri-$, im-@n
Dativ -am, -wm: injenÎr-am, rubl-Öm, muzÎ-wm, portfÎl-wm, pÌrt-am,
komÒ? [emÒ? pÎsn-wm, laboratÑri-wm, tetrÌd-wm, mÌt-er-wm,
dÑ[-er-wm, put-Öm, Ñkn-am, mor-Öm, zdÌni-wm, im-en-Ìm
Acuzativ Ca la Nominativ sau Genitiv
kogÑ? [to?
Instrumental -ami, -wmi: injenÎr-ami, rubl-Ömi, muzÎ-wmi, portfÎl-wmi,

kem? [em? put-Ömi, pÌrt-ami, pÎsn-wmi, laboratÑri-wmi,
tetrÌd-wmi, mat-er-Ömi, Ñkn-ami, im-en-Ìmi, mor-Ömi,
zdÌni-wmi
Prepozi¡ional -ax, -wx: ob injenÎr-ax, rubl-Öx, o muzÎ-wx, portfÎl-wx,
o kom? o [@m? put-Öx, pÌrt-ax, pÎsn-wx, laboratÑri-wx, tetrÌd-wx,
mat-er-Öx, ob Ñkn-ax, im-en-Ìx, mor-Öx, zdÌni-wx
Substantivul 49
NOTE:
1. Substantivele masculine cu tema într-o consoanå ¿uieråtoare (j, [,
., h) primesc la genitiv plural termina¡ia -e$ : noj-nojÎ$, kl\[-kl\[Î$,
karandÌ.-karanda.Î$, tovÌrih-tovÌrihe$.
2. Substantivele masculine cu tema în ] au la genitiv plural termina¡ia
-ov dacå aceasta se aflå sub accent (ogurÎ] "castravete" – ogur]Ñv) ¿i -ev
dacå accentul cade pe temå (pÌle] "deget" – pÌl`]ev).
3. Substantivele masculine ¿i neutre care la Nominativ plural au termi-
na¡ia -w ¿i consoana precedentå muiatå (brat-brÌt`w, stul-stÒl`w, dÎrevo-
derÎv`w, perÑ-pÎr`w ¿.a.) se declinå dupå modelul substantivului muzÎ$
(comp. muzÎ-ev, brÌt`-ev; muzÎ-wm, brÌt`-wm etc).
Excep¡ie fac substantivele synov`Ö, druz`Ö care la genitiv au forma
synovÎ$, druzÎ$<
4. Dacå substantivele feminine în -a au sufixul k precedat de orice
consoanå durå, atunci între aceste consoane, la Genitiv plural, apare vocala o
(-mka > -mok, -lka > -lok etc.):
anonÚmka (scrisoare) "anonimå" – anonÚmok; bÌlka (i) "grindå, barå,
bârnå" (ii) vâlcea – bÌlok; bÎlka "veveri¡å" – bÎlok; ber@zka (dimin.
de la ber@za) "mesteacån" – ber@zok; blondÚnka "femeie blondå" –
blondÚnok; borodÌvka "neg, negel" – borodÌvok; vÎtka (i) "ramurå,
creangå" (ii) "linie secundarå de cale feratå, linie de garaj" – vÎtok;
vÎ.alka (i) "cuier, umera¿" (ii) "agå¡åtoare" (la o hainå) – vÎ.alok;
vÚlka (i) "furculi¡å” (ii) (tehn.) "furcå" – vÚlok; gÌlka "ståncu¡å, stancå,
cioarå" – gÌlok; @lka "brad" – @lok; zavÌrka (i) "cantitate necesarå
pentru o infuzie (de ceai)" (ii) (tehn.) "sudare" (iii) "fierbere, opårire" –
zavÌrok; zagÌdka (i) "ghicitoare" (ii) (fig.) "enigmå" – zagÌdok; zaji-
gÌlka "brichetå, aprinzåtoare" – zajigÌlok; inostrÌnka "femeie
stråinå, cetå¡eanå stråinå" – inostrÌnok; krÌska "vopsea, culoare" –
krÌsok; mÌtka (i) (anat.) "mitrå, uter" (ii) "matcå, reginå" (la albine);
o.Úbka "gre¿ealå, eroare" – o.Úbok; pÌlka "bå¡, baston, toiag, cârjå"
– pÌlok; posÔlka (i) "trimitere, expediere" (ii) "colet, pachet" –
posÔlok; razdevÌlka "vestiar, garderobå" – razdevÌlok; rumÔnka
"româncå" – rumÔnok; rusÌlka (folc.) "rusalca, zâna/¿tima apelor;
sirenå" – rusÌlok; rybÌlka "pescuit" – rybÌlok; r\ _ mka "påhårel"
(cu picior) – r\mok; skakÌlka "coardå" (de sårit) – skakÌlok; sÒmka
(i) "geantå, sac, saco¿å" (ii) (zool.) "pungå" (la marsupiale) – sÒmok;
tarÎlka "farfurie" – tarÎlok; teatrÌlka "amatoare de teatru" – tea-
trÌlok; fiÌlka "violetå, viora, topora¿" – fiÌlok; hÎpka "surcea,
surcicå, a¿chie, ¡andårå" – hÎpok.
5. Dacå acelea¿i substantive au sufixul k precedat de j, [ sau ., între
acestea ¿i k, la Genitiv plural, apare vocala e :
kÑ.ka "pisicå" – kÑ.ek; lÑjka "lingurå" – lÑjek; norvÎjka "nor-
vegianå" – norvÎjek; sobÌ[ka (i) "coco¿ (la pu¿cå)" (ii) (zool.) "cå¡el,
cå¡elu¿" – sobÌ[ek.
6. Dacå acelea¿i substantive au sufixul k precedat de o consoanå moale
(în scris este prezent semnul moale -`), atunci între ele apare vocala e :
nÖn`ka "dådacå, doicå" – nÖnek; sosÒl`ka "¡ur¡ur" – sosÒlek; frika-
dÎl`ka "peri¿oarå de carne" – frikadÎlek.
7. Dacå în acelea¿i substantive sufixul k este precedat de -a$- sau -e$-,
atunci în locul lui $ apare vocala e (-a$ka > -aek, -e$ka > -eek)
balalÌ$ka "balalaicå" – balalÌek; gÌ$ka (tehn.) "piuli¡å" – gÌek;
lujÌ$ka "poianå, paji¿te" – lujÌek; mÌ$ka "tricou, maieu" – mÌek;
stÌ$ka (dimin. de la stÌw) "cârd, stol, haitå, ceatå" – stÌek; fufÌ$ka
"flanelå, flanea" – fufÌek; [Ì$ka "pescåru¿" – [Ìek; evrÎ$ka "evrei-
cå" – evrÎek; evropÎ$ka "europeanå" – evropÎek; indÎ$ka (i) "curcå"
(ii) "carne de curcå" – indÎek (pt. sensul 1); i\dÎ$ka (¿i iudÎ$ka)
"iudee" – i\dÎek; kanarÎ$ka "canar" – kanarÎek; ka]avÎ$ka "ca¡a-
veicå, scurteicå" – ka]avÎek; kopÎ$ka "copeicå" – kopÎek; korÎ$ka
"piept afumat (de porc sau de vi¡el)" – korÎek; lazÎ$ka (i) "porti¡å,
micå deschizåturå de trecere, strungå" (ii) (fig.) "porti¡å, porti¡å de scå-
pare, cale de ie¿ire" – lazÎek; lÎ$ka (i) "stropitoare" (ii) "pâlnie" –
lÎek; linÎ$ka (i) "linie, dungå" (ii) "linie, riglå" – linÎek; naklÎ$ka
(i) "lipire" (ii) "etichetå" – naklÎek; odnokolÎ$ka "cale feratå simplå"
(cu o singurå linie, un singur rând de ¿ine) – odnokolÎek; rotozÎ$ka
"gurå-cascå" (femeie); skamÎ$ka "bancå, lavi¡å" – skamÎek; uzkoko-
lÎ$ka "linie de cale feratå îngustå" – uzkokolÎek; [arodÎ$ka "vrå-
jitoare" – [arodÎek; .irokokolÎ$ka "cale feratå cu ecartament lat" –
.irokokolÎek; w[Î$ka (i) dimin. de la w[eÖ "celulå, alveolå" (ii) "ochi"
(al unei plase) – a[Îek.
În cazul altor combina¡ii de sunete, schimbårile amintite nu au loc –
de ex.: volnÌ "val" – voln, igra "joc" – igr. Excep¡ie: sestrÌ "sorå" –
sest@r.
8. Câteva substantive au forma de Genitiv plural identicå cu cea a
Nominativului singular:
botÚnok "ghea¡å, bocanc", vÌlenok "cizmå de pâslå", vÑlos (i) "fir de
pår" (ii) "pår" – volÑs, vol`t "volt", glaz "ochi", gruzÚn "gruzin, geor-
gian", osetÚn "osetin, cetå¡ean al Osetiei", partizÌn "partizan", pogÑn
"epolet", raz "o datå", sapÑg "cizmå", soldÌt "soldat", tÒrok "turc",
turkmÎn "turcmen", [ulÑk "ciorap".
9. Substantivul neutru o[kÑ (i) "punct" (la jocul de cår¡i/domino, în
sport) (ii) (tehn.) "ochi, gaurå" – are forma de genitiv plural o[kÑv.
10. Substantivul kolÎno î¿i modificå formele de Nominativ plural ¿i la
cazurile oblice la plural, în func¡ie de sens:
Substantivul 51
Nominativ pl.:
kolÎni (i) "genunchi"
Genitiv: kolÎn-e$/kolÎn (cu prep.) – do kolÎn "pânå la genunchi",
– s kolÎn "de pe genunchi"
Dativ: kolÎn-wm
Acuzativ: kolÎn-i – vodÌ po kolÎni "apa e pânå la genunchi"
Prepozi¡ional: kolÎn-wx – stoÖt` na kolÎnwx "a sta în genunchi, a înge-
nunchia"
kolÎni (ii) "genunchi, parte a piciorului de la genunchi la bazin"
Genitiv: kolÎn-e$ – snwt` reb@nka s kolÎne$ "a lua copilul
de pe genunchi"
Acuzativ: kolÎn-i – posadÚt` reb@nka k sebÎ na kolÎni "a pune
copilul pe genunchii såi"
Prepozi¡ional: na kolÎn-wx – sidÎt` u kogÑ-nibÒd` na kolÎnwx "a sta pe
genunchii cuiva"
kolÎn`w (iii) a. "cot, îndoieturå"
(kolÎn`w jelÎzno$ trubÔ "coturile unui burlan de fier")
Genitiv: kolÎn`-ev
b. (bot.) "nod" (kolen`w bambÒka "noduri de bambus")
kolÎna (iiii) "cotiturå, cot, meandrå, ¿erpuiturå"
(kolÎna rekÚ "coturile râului")
Genitiv: kolÎn
Prepozi¡ional: kolÎn-am
kolÎna (iiiii) (înv.) "genera¡ie"
Genitiv: kolÎn
Prepozi¡ional: kolÎn-am
11. Formele de singular ¿i plural ale unor substantive pot avea sensuri
diferite. De ex.: nrav "fire, caracter, temperament" (krutÑ$ nrav "fire asprå";
ves@ly$ nrav "fire veselå"; pri$tÚs` ne po nrÌvu "a nu-i fi ceva pe plac")
– nrÌvy "moravuri, obiceiuri" (starÚnnye nrÌvy "obiceiuri stråvechi").
12 Numi¡i cazurile ¿i pune¡i întrebårile lor.
Model:
tetrÌd` & tetrÌd`\
tetrÌd` ([to?) & tetrÌd`\ ([em?)
a) stol – stolÒ, komnÌta – komnÌtu, oknÑ – oknÑm, ctÌj – (ob) ctajÎ,

kl\[ – kl\[om, posÑl – poslÌ, pÎre] – pÎr]u.
b) teÌtr – teÌtra, mÑre – mÑrw, rÑdina – rÑdiny, bÎreg – bÎtegu, perÑ
– perÒ, stenÌ – stenÎ, tÑkar` – tÑkarem, zdÌnie – zdÌniem, rol` –
rÑl`\, pisÌtel` – pisÌtelem, nÎbo – (o) nÎbe, jizn` – jÚzni.
c) neft` – nÎft`\, glaz – glÌzom, vÎ[er – ve[Îru, nomer – nÑmera, Ñstrov
– (ob) Ñstrove, vol[Ñnok – vol[Ñnku, solovÎ$ – solov`Ö, klubnÚka –
klubnÚko$.
13 Declina¡i la singular substantivele de mai jos, punând întrebårile.

u[enÚk, tovÌrih, tramvÌ$, pisÌtel`, den`, kl\[, medvejÑnok,
ogon@k, lob, solovÎ$, murav`Î$, gorojanin.
Aråta¡i care dintre substantivele enumerate mai jos nu se declinå.
oknÑ, b\rÑ, pal`tÑ, vÎto, mÑre, drajÎ, kÑfe, dno, men\, taksÚ,
ple[Ñ, pianino, flamÚngo, fo$e, parÚ, j\rÚ, interf`\, kafÚ, dos`Î,
s[astè.
Declina¡i la plural substantivele de mai jos, punând întrebårile.
provodÌ, prÑvody, kraÖ, stÒl`w, derÎv`w, rublÚ, o[kÚ, rumyny,
botÚnki, kÌrty, blondÚnki, krÌski, zÎmli, nedÎli, Öbloki, polÖ,
proizvedÎniw, otÎli.
14 Citi¡i întrebårile ¿i completa¡i spa¡iile punctate, punând substan-

tivele date la forma cazului cerut de întrebåri.
a) kto?
dirÎktor, sekretÌr`, stÑroj, vra[, otÎ], gero$, gus@nok
kogÑ?
dirÎktor…, sekretÌr…, stÑroj…, vra[…, ot…, gerÑ…, gus@n…
komÒ?
kem?
o kom?
b) [to?
gazÎta, Òli]a, knÚgi, bÌsnw, pÎsnw, gostÚni]a, tetrÌd`
[egÑ?
gazÎt…, Òli]…, knÚg…, bÌsn…, pÎsn…, gostÚni]…, tetrÌd`…
[emÒ?
[to?
[em?
o [@m?
(o, ob) gazÎt…, Òli]…, knÚg…, bÌsn…, pÎsn…, gostÚni]…, tetrÌd`…
Substantivul 53
c) [to?
oknÑ, pis`mÑ, men\, interv`\, mÑre, zdÌnie, Úmw
[egÑ?
okn…, pis`m…, men…, interv…, mÑr…, zdÌni…, Úm…
[emÒ?
okn…, pis`m…, men…, interv…, mÑr…, zdÌni…, Úm…
[to?
okn…, pis`m…, men…, interv…, mÑr…, zdÌn…, Úm…
[em?
okn…, pis`m…, men…, interv…, mÑr…, zdÌn…, Úme…
o [@m?
(o, ob) okn…, pis`m…, men…, interv…, mÑr<…, zdÌn…, Úme…
d) kto? [to?
no[`, nÑmer, vstrÎ[a, jÎnhina, kÒbok, zrÚtel`, selÑ,
vrÎmw, sogla.Înie
kogÑ? [egÑ?
nÑ[`…, nÑmer…, vstrÎ[…, jÎnhin…, kÒb…, zrÚtel…, sel…,
vrÎm…, sogla.Îni…
komÒ? [emÒ?
vrÎmen…, sogla.Îni…
kem? [em?
o kom? o [@m?
(o, ob) nÑ[`…, nÑmer…, vstrÎ[…, jÎnhin…, kÒb…, zrÚtel…, sel…,
15 Pune¡i substantivele de la exerci¡iul 10 la forma de plural a cazurilor

cerute de întrebåri.
54
Pronumele
MestoimÎniw
Pronumele personale – LÚ[nye mestoimÎniw

În limba ruså, pronumele personale au categoria persoanei (pers. I,
pers. II, pers. III), numårului (singular ¿i plural) ¿i genului (masculin, femi-
nin, neutru). Dupå gen, pronumele personale se deosebesc doar la persoana
III singular (on, onÌ, onÑ).
SINGULAR PLURAL
Cazuri /
Persoana III
întrebåri Pers. I Pers. II Pers. I Pers. II Pers. III
masculin neutru feminin
N. (kto?) w ty on onÑ onÌ my vy onÚ
"eu" "tu" "el" "el, ea" "ea" "noi" "noi" "ei, ele"
G. (kogÑ?) menÖ tebÖ egÑ e@ nas vas im
D. (komÒ?) mne tebÎ emÒ e$ nam vam ix
A. (kogÑ?) menÖ tebÖ egÑ e@ nas vas ix
I. (kem?) mnoÚ toboÚ im Î\ nÌmi vÌmi imi
(obo) (obo)
P. (o kom?) mne tebÎ (o) n@m (o) ne$ (o) nas (o) vas (o) nix
NOTE:
1. Pronumele on se referå la un substantiv de genul masculin, onÌ – la
un substantiv de genul feminin, iar onÑ – la un substantiv de genul neutru.
2. Pronumele personal de persoana III plural onÚ reprezintå forma
pentru toate genurile.
3. Pronumele personale de persoana III sg. ¿i pl. primesc consoana la
ini¡ialå n dacå sunt precedate de o prepozi¡ie (u negÑ "la el", szÌdi ne@ "în
spatele ei"), cu excep¡ia prepozi¡iei blagodarÖ "gra¡ie, datoritå" ¿i a pre-
pozi¡iilor adverbiale podÑbno "asemenea", naperekÑr "în pofida, în ciuda",
navstrÎ[u "în întâmpinarea", soglÌsno "conform", care cer cazul dativ.
Pronumele 55
16 Citi¡i ¿i determina¡i genul substantivelor.
Aici era vorba så vinå desene. Unde sînt desenele?
17 Completa¡i tabelul, folosind cuvintele date mai jos.

Citi¡i-le:
on muzÎ$… ____________________________________
onÌ Òli]a… ____________________________________
onÑ zdÌnie… ____________________________________
onÚ pÚs`ma… ____________________________________
bibliotÎka, teatr, kinÑ, reb@nok, syn, do[`, lekÌrstvo, kon-
trÌkt, kontÑra, televÚzor, sÌni, famÚliw, sem`Ö, magnitofÑn, Ìdres,
brodÖga, obhejÚtie, objÑra, stol, sanatÑri$, bÚrja, auditÑriw,
j\rÚ, slovÌr`, gazÎta, rasskÌz, rubl`, tetrÌd`, pÎsnw, stixotvorÎnie,
rÔnok, br\_ ki, ]vetÔ, nÎbo, ckskÒrsii<
18 Deschide¡i parantezele, punând pronumele personale la forma

cerutå de cazul indicat.
1. On prigla.Ìet (w, A) na kon]Îrt< 2. Da$ (on, D) Øtu gazÎtu<
3. PosmotrÚ na (onÌ, A). 4. PogovorÚ s (onÚ, I). 5. W sidÎl Ñkolo (ty, G).
6. (my, D) priÖtno bÔlo poznakÑmit`sw s (vy, I). 7. U (on, G) est` brat<
8. (W, A) zovÒt AndrÎ$< 9. My bÒdem jdat` (vy, A) Ñkolo gostÚni]y<
10. PozvonÚ (w, D) v sem` [asÑv< 11. Kak (onÌ, A) zovÒt?
19 Înlocui¡i substantivele cu pronumele personale.

1. MoskvÎ (?) vosem`sÑt pwt`desÖt dva gÑda< 2. >kÑl`nikam (?)
vÔdali diplÑmy< 3. W dovÑlen rezul`tÌtami (?)< 4. My s MarÚe$ (?)
poÎdem na ckskÒrsi\< 5. MÌmy (?) Òtrom ne bÒdet dÑma< 6. W sovÎtu\
tebÎ pro[itÌt` romÌn v stixÌx A<S< PÒ.kina EvgÎni$ OnÎgin (?)< 7. Ob
Øto$ kinokartÚne (?) w [itÌla v gazÎte< 8. DavÌ$ poblagodarÚm nÌ.ix
xozÖev (?)< 9. Na derÎv`wx (?) est` gn@zda< 10. W ne bo\
_ s` piÖvok (?).
20 Citi¡i dialogurile.
Dupå aceste modele compune¡i alte dialoguri.
1. & Ty znae.` egÑ?
& Net, ne znÌ\<
2. & Ty znakÑm s nim?
& Da, znakÑm<
3. & Ty pomogÌl IrÚne?
& Da, w pomogÌl e$<
4. & S kem ty xodÚl v kinÑ, s ne$?
& Da, s ne$<
5. & KogÑ vy xotÚte sprosÚt`, menÖ?
& Net, izvinÚte< W xo[Ò sprosÚt` egÑ<
6. & KogÑ vy xotÚte poblagodarÚt` za gostepriÚmstvo, ix?
& Da, ix i vas<
57
Verbul
GlagÑl
Verbul, parte de vorbire flexibilå, denumind ac¡iuni (pisÌt` "a scrie"),

ståri (spat` "a dormi"), rela¡ii (imÎt` "a avea"), evolu¡ie în timp a unei ac¡iuni
(starÎt` "a îmbåtrâni, a se învechi"), în limba ruså are urmåtoarele categorii
gramaticale: persoanå, numår, gen, timp, mod, aspect, diatezå.
Infinitivul – InfinitÚv
Infinitivul, forma ini¡ialå ¿i invariabilå a verbului, are categoria aspec-
tului, diatezei ¿i tranzitivitå¡ii/intranzitivitå¡ii.
Cele mai multe verbe ruse¿ti existå sub forma de perechi aspectuale:
verbe de aspect imperfectiv ¿i verbe de aspect perfectiv. De ex.: pisÌt` &
napisat` "a scrie", govorÚt` & skazÌt` "a vorbi, a spune". Ambii membri ai
perechii, de regulå, au acela¿i sens.
Infinitivul are urmåtoarele termina¡ii (¿tiin¡ific – sufixe).
-t`: [itÌt` "a citi", pokupÌt` "a cumpåra", pit` "a bea", govorÚt`
"a vorbi, a spune", dÒmat` "a gândi, a crede";
-tÚ : nestÚ "a duce", plestÚ "a împleti", vestÚ "a duce, a conduce";
-[`: sterÎ[` "a påzi", pe[` "a coace", le[` "a se culca", mo[` "a putea".
Douå teme verbale

(Dve osnÑvy glagÑla)
Toate formele verbale se ob¡in de la una dintre cele douå teme: tema
infinitivului ¿i tema prezentului (sau a viitorului, pentru verbele de aspect
perfectiv).
De la tema infinitivului se ob¡in: timpul trecut
participiul (activ ¿i pasiv trecut),
gerunziul de aspect perfectiv.
De la tema prezentului se ob¡in: prezentul
imperativul
participiul (activ ¿i pasiv prezent),
gerunziul de aspect imperfectiv.
Conjugarea verbelor de aspect imperfectiv

(SprwjÎnie glagÑlov nesover.Înnogo vÚda)
În limba ruså sunt douå conjugåri ale verbelor: conjugarea I (pÎrvoe

sprwjÎnie) ¿i conjugarea II (vtorÑe sprwjÎnie).
Ele se deosebesc prin vocala din termina¡ii la timpul prezent sau viitor,
începând cu persoana II singular: verbele de conjugarea I au la persoanele II
¿i III singular, I ¿i II plural vocala -e (@ )-, iar cele de conjugarea II – vocala -i-.
De asemenea, la persoana III plural, vocala -u (\)-, respectiv, -a (w )-.
Timpul prezent – NastoÖ.ee vrÎmw

Timpul prezent îl au numai verbele de aspect imperfectiv.
Conjugarea I: [itÌt` jdat` slÒ.at`

"a citi" "a a¿tepta" "a asculta"
w [itÌ-\ jd-u slÒ.a-\
ty [itÌ-e.` jd-@.` slÒ.a-e.`
on, onÌ, onÑ [itÌ-et jd-@t slÒ.a-et
my [itÌ-em jd-@m slÒ.a-em
vy [itÌ-ete jd-@te slÒ.a-ete
onÚ [itÌ-\t jd-ut slÒ.a-\t
Conjugarea II: strÑit` slÔ.at` govorÚt`

"a construi" "a auzi" "a vorbi, a spune"
w strÑ-\ slÔ.-u govor-\
_
ty strÑ-i.` slÔ.-i.` govor-Ú.`
on, onÌ, onÑ strÑ-it slÔ.-it govor-Út
my strÑ-im slÔ.-im govor-Úm
vy strÑ-ite slÔ.-ite govor-Úte
onÚ strÑ-wt slÔ.-at govor-Öt
NOTE:
1. Verbul byt` "a fi" are la prezent numai douå forme: est` pentru
persoana III singular ¿i sut` (învechit) pentru persoana III plural. Forma
est` are urmåtoarele sensuri:
(i) "a avea" (U menÖ est` knÚgi< – "Eu am cår¡i.");
(ii) "a fi, a exista" (Zdes` est` zÌleji uglÖ< – "Aici existå zåcå-
minte de cårbuni.");
(iii) "a fi, a reprezenta", mai ales în formularea defini¡iilor (Trud
est` bor`bÌ [elovÎka s prirÑdo$< – "Munca reprezintå lupta
omului cu natura.").
Verbul 59
2. Termina¡ia -at, la prezent (¿i viitor) urmeazå dupå o temå în j, [, .
sau h, iar -wt, dupå celelalte consoane.
3. Conjugarea verbelor se determinå dupå urmåtoarea regulå:
• Sunt de conjugarea II verbele în:
-it`:
darÚt` ipf. "a face cadou": dar\ _ , dÌri.` … dÌrwt;
vÎrit` ipf. "a crede": vÎr\, vÎri.` … vÎrwt;
kosÚt` ipf. "a cosi": ko.Ò, kÑsi.` … kÑswt;
l\bÚt` ipf. "a iubi": l\bl\ _ , l\_ bi.` … l\bwt;
nrÌvit`sw ipf. "a plåcea": nrÌvl\s`, nrÌvi.`sw … nrÌvwtsw;
powvÚt`sw pf. "a apårea": powvl\ _ s`, poÖvi.`sw … poÖvwtsw.
Excep¡ii: brit` ipf. "a bårbieri": brÎ\, brÎe.` … brÎ\t; stelÚt` (¿i
stlat`) ipf. "a a¿terne, a întinde": stel\ _ , stÎle.` … stÎl\t.
• Toate celelalte verbe sunt de conjugarea I:
dÒmat` "a se gândi, a crede": dÒma\, dÒmae.` … dÒma\t;
[itÌt` ipf. "a citi": [itÌ\, [itÌe.` … [itÌ\t.
-et`:
krasnÎt` ipf. "a (se) ro¿i": krasnÎ\, krasnÎe.` … krasnÎ\t;
belÎt` ipf. "a se albi": belÎ\, belÎe.` … belÎ\t.
Excep¡ii: smotrÎt` "a se uita"; vÚdet` "a vedea"; nenavÚdet` ipf. "a
urî"; zavÚset` ipf. "a depinde"; terpÎt` ipf. "a råbda"; vertÎt` "a învârti",
care sunt de conjugarea II.
-ot`:
borÑt`sw ipf. "a lupta": bor-\s`, bÑr-e.`sw … bÑr-\tsw;
porÑt` ipf. "a descoase": por\ _ , pÑre.` … pÑr\t.
-nut`:
vÖnut` "a se vesteji, a se ofili": vÖnu, vÖne.` … vÖnut.
4. În timpul conjugårii verbelor reflexive, particula -sw, dupå o vocalå,
devine -s`: bor-\
_ -s`.
5. Verbe imperfective având conjugare mixtå (RaznosprwgÌemye gla-
gÑly)
xotÎt` bejÌt` [tit`

"a vrea" "a alerga" "a cinsti, a onora"
w xo[-Ò beg-Ò [t-Ò
ty xÑ[-e.` beg-Ú.` [t-i.`
on, onÌ, onÑ xÑ[-et beg-Út [t-it
my xot-Úm bej-Úm [t-im
vy xot-Úte bej-Úte [t-Úte
onÚ xot-Öt beg-Òt [t-ut ¿i [t-wt
6. Alternan¡a consoanelor în tema verbelor ([eredovÌnie soglÌsnyx
v osnÑve glagÑlov)
• pentru toatå paradigma la timpul prezent
b – bl kolebÌt` "a oscila": kolÎbl\, kolÎble.` … kolÎbl\t;
m – ml dremÌt` "a mo¡åi": dreml\ _ , drÎmle.` … drÎml\t;
p – pl trepÌt` "a bate, a scårmåna": trepl\_ , trÎple.` … trÎpl\t;
z–j rÎzat` "a tåia": rÎju, rÎje.` … rÎjut;
k–[ plÌkat` "a plânge": plÌ[u, plÌ[e.` … plÌ[ut;
skakÌt` "a såri": ska[Ò, skÌ[e.` … skÌ[ut;
s–. pisÌt` "a scrie": pi.Ò, pÚ.e.` … pÚ.ut;
slat` "a trimite": .l\, .l@.` … .l\t;
t–[ prÖtat` "a ascunde": prÖ[u, prÖ[e.` … prÖ[ut;
.eptÌt` "a ¿opti": .ep[Ò, .Îp[e.` … .Îp[ut;
x–. paxÌt` "a ara": pÌ.u, pÌ.e.` … pÌ.ut;
sk – h iskÌt` "a cåuta": ihÒ, Úhe.` … Úhut.
• la unele forme a) la persoana I singular
d–j vÚdet` "a vedea": vÚju, vÚdi.` … vÚdwt.
sidÎt` "a sta, a ¿edea": sijÒ, sidÚ.` … sidÖt.
xodÚt` "a umbla": xojÒ, xÑdi.` … xÑdwt.
z–j vozÚt` "a duce, a cåra": vojÒ, vÑzi.` … vÑzwt.
gruzÚt` "a încårca": grujÒ, grÒzi.` … grÒzwt.
s–. prosÚt` "a ruga": pro.Ò, prÑsi.` … prÑswt.
t–[ molotÚt` "a treiera": molo[Ò, molÑti.` … molÑtwt.
b – bl l\bÚt` "a iubi": l\bl\ _ , l\_ bi.` … l\_ bwt.
v – vl lovÚt` "a prinde": lovl\ _ , lÑvi.` … lÑvwt
nrÌvit`sw "a plåcea, a fi pe plac": nrÌvl\s`, nrÌvi.`sw …
nrÌvwtsw.
m – ml kormÚt` "a hråni": korml\ _ , kÑrmi.` … kÑrmwt.
p – pl topÚt` (i) "a încålzi" (ii) "a scufunda": topl\_ , tÑpi.` … tÑpwt.
st – h [Ústit` "a curå¡a": [Úhu, [Ústi.` … [Ústwt.
f – fl grafÚt` "a linia": grafl\ _ , grafÚ.` … grafÖt.
b) la persoana I singular ¿i III plural g sau k,
la celelalte persoane j sau [ (verbe în -[`)
[ - g - j berÎ[` "a påstra, a avea grijå": beregÒ, berej@.` … beregÒt;
mo[` "a putea": mogÒ, mÑje.` … mÑgut;
sterÎ[` "a påzi": steregÒ, sterej@.` … steregÒt;
stri[` "a tunde": strigÒ, strij@.` … strigÒt.
[ - k - [ pe[` "a coace": pekÒ, pe[@.` … pekÒt.
Verbul 61
7. Alternan¡a vocalelor în tema verbelor ({eredovÌnie glÌsnyx v
osnÑve glagÑlov)
e–o pet` "a cânta": po\
_ , po@.` … po\
_ t;
i–e brÚt`sw "a se bårbieri": brÎ\s`, brÎe.`sw … brÎ\tsw;
y–o kryt` "a acoperi": krÑ\, krÑe.` … krÑ\t;
myt` "a spåla": mÑ\, mÑe.` … mÑ\t;
nyt` (i) "a durea, a cauza durere" (ii) "a se våita, a se våicåri,
a se plânge, a se cåina, a suspina": nÑ\, nÑe.` … nÑ\t;
ryt` "a såpa, a râma": rÑ\, rÑe.` … rÑ\t;
Æ–o zvat` "a chema": zovÒ, zov@.` … zovÒt;
a–Æ jat` "a strânge": jmu, jm@.` … jmut;
i–Æ bit` "a bate": b`\, b`@.` … b`\t;
vit` "a (rå)suci, a împleti": v`\, v`@.` … v`\t;
lit` "a turna": l`\, l`@.` … l`\t;
pit` "a bea": p`\, p`@.` … p`\t;
.it` "a coase": .`\, .`@.` … .`\t;
e–Æ terÎt` "a freca": tru, tr@.` … trut;
w–Æ mwt` "a mototoli": mnu, mn@.` … mnut;
Æ–e brat` "a lua": berÒ, ber@.` … berÒt;
drat` (i) "a rupe în bucå¡i, a face ferferi¡å, a uza" (ii) "a jupui, a des-
prinde, a smulge, a scoate, a curå¡i": derÒ, der@.` … derÒt;
zvat` "a chema": zovÒ, zov@.` … zovÒt;
va – Æ davÌt` "a da": da\, da@.` … da\t;
na[evÌt` "a înnopta": no[Ò\, no[Òe.` … no[Ò\t;
uznavÌt` "a afla": uzna\ _ , uzna@.` … uzna\ _ t;
adresovÌt` ipf. ¿i pf. "a adresa": adresÒ\, adresÒe.` …
adresÒ\t;
sover.Înstvovat` "a perfec¡iona": sover.Înstvu\,
sover.Înstvue.` … sover.Înstvu\t;
u[Ìstvovat` "a participa": u[Ìstvu\, u[Ìstvue.` … u[Ìstvu\t.
8. Alte particularitå¡i în conjugarea verbelor:
est` "a mânca": em, e.`, est, edÚm, edÚte, edÖt;
jit` "a tråi, a locui": jivÒ, jiv@.` … jivÒt;
grestÚ "a vâsli": grebÒ, greb@.` … grebÒt;
klast` "a pune": kladÒ, klad@.` … kladÒt;
mestÚ "a måtura": metÒ, met@.` … metÒt.
21 Forma¡i timpul prezent de la verbele din paranteze:
a) 1. W (govorÚt`), a on (slÒ.at`). 2. OnÚ ([itÌt`), a my (pisÌt`).
3. U[Útel` (obqwsnÖt`) prÌvilo, a u[enikÚ (slÒ.at`). 4. My (kon[Ìt`)
rabÑtu, a onÚ (na[inÌt`). 5. RabÑ[ie (dÎlat`) traktorÌ, a krest`Öne
(paxÌt`) zÎml\. 6. VnÒki (est`) frÒkty, a dÎdu.ka i bÌbu.ka (pit`)
[a$. 7. OnÚ Îdut v gÑry, a my (xotÎt`) poÎxat` na mÑre. 8. My (jit`)
v gÑrode, a nÌ.i rodÚteli (jit`) v derÎvne. 9. IrÚna (myt`) Ñkna, a
w ([Ústit`) Ñbuv`. 10. OdÚn u[enÚk (igrÌt`) na roÖle, a vse ostal`nÔe
(pet`). 11. OdnÚ (jat`) roj`, a drugÚe (vwzÌt`) snopÔ.
b) 1. Bol`nÑ$ ujÎ (dy.Ìt`) legkÑ. 2. OnÚ (ponimÌt`) Ñ[en`
xoro.Ñ po-rÒsski. 3. Kto tam (igrÌt`) v .Ìxmaty? 4. DÎti (smotrÎt` )
kinokartÚnu. 5. Vy Ñ[en` xoro.Ñ (govorÚt`) po-rumÔnski. 6. My [Ìsto
(prigla.Ìt`) ix k nam v gÑsti. 7. On (pokupÌt`) sebÎ zÚmnee pal`tÑ.
8. U[enikÚ (pisÌt`) Ñ[en` krasÚvo i grÌmotno. 9. Mo$ otÎ] (brÚt`sw)
kÌjdoe Òtro. 10. W (trudÚt`sw) nad proÎktom. 11. Krest`Öne (trudÚt`sw)
v pÑle. 12. EmÒ ne (nrÌvit`sw) cti tÒfli. 13. W (iskÌt`) dom nÑmer 4.
14. On (davÌt`) im svo$ nÑvy$ Ìdres. 15. W (bejÌt`) po tropÚnke.
22 Råspunde¡i la întrebåri.
Model:
& {to vy edÚte? (buterbrÑd)
& W em buterbrÑd.
1. {to vy p`@te? (limonÌd). 2. {to vy ber@te s sobÑ$? (r\kzÌk).

3. KomÒ vy pomogÌete? (brat). 4. KudÌ vy bejÚte? (vokzÌl). 5. {to vy
grÒzite? (zernÑ). 6. {to vy vÚdite na cto$ kartÚne? (krasÚvy$ gÑrny$
pe$zÌj). 7. KogÑ vy strij@te? (svo$ plemÖnnik). 8. {to vy berej@te?
(moÖ pÎrvaw fotokÌrto[ka).
23 Da¡i råspunsuri afirmative sau negative.

Model:
& W [Ìsto xojÒ v teÌtr< A vy?
& W tÑje [Ìsto xojÒ v teÌtr./
A w ne [Ìsto xojÒ v teÌtr.
1. W l\bl\_ lovÚt` rÔbu< A on? 2. On l\_ bit pet` narÑdnye

pÎsni< A vy? 3. W vsegdÌ sijÒ v tÎatre v pÎrvom rwdÒ< A onÚ? 4. My
kÌjdoe Òtro dÎlaem zarÖdku< A onÚ? 5. W [Ìsto gulÖ\ v pÌrke< A vy?
6. W vsegdÌ p`\ vÑdu kÑmnatno$ temperatÒry< A vy?
Verbul 63
24 Exprima¡i-vå opinia contrarie.
Model:
& Vy, kÌjetsw, [Ìsto kupÌetes` v bassÎ$ne?
& Net, [to vy? W rÎdko kupÌ\s` v bassÎ$ne<
1. Vy xoro.Ñ ponimÌete, kogdÌ govorÖt po-anglÚ$ski? 2. Ætrom

vy pÑzdno vsta@te? 3. Vy rÎdko xÑdite v bibliotÎku? 4. Vy, kÌjetsw,
ujÎ ne Úhete egÑ? 5. Vy eh@ ne mÑjete perevodÚt` s rumÔnskogo
wzykÌ na rÒsski$? 6. OnÚ rÎdko u[Ìstvu\t v rabÑte naÒ[nogo krujkÌ?
Timpul viitor – BÒduhee vrÎmw glagÑlov

Viitorul simplu
(BÒduhee prostÑe)
Conjugarea I: po$mat` "a prinde" otdoxnÒt` "a se odihni"

w po$mÌ-\ otdoxn-Ò
ty po$mÌ-e.` otdoxn-@.`
on, onÌ, onÑ po$mÌ-et otdoxn-@t
my po$mÌ-em otdoxn-@m
vy po$mÌ-ete otdoxn-@te
onÚ po$mÌ-\t otdoxn-Òt
Conjugarea II: okruglÚt` "a rotunji" ogranÚ[it`sw "a se limita"
w okrugl-\
_ ogranÚ[-u-s`
ty okrugl-Ú.` ogranÚ[-i.`-sw
on, onÌ, onÑ okrugl-Út ogranÚ[-it-sw
my okrugl-Úm ogranÚ[-im-sw
vy okrugl-Úte ogranÚ[-ite-s`
onÚ okrugl-Öt ogranÚ[-at-sw
Numai verbele de aspect perfectiv au timpul viitor simplu. Termina¡iile

la viitorul simplu sunt identice cu cele de prezent ale verbelor imperfective
dacå rådåcina lor este comunå ¿i diferå prin prefix. De exemplu:
Verb imperfectiv Verb perfectiv

Timpul Prezent Timpul Viitor simplu
[itÌt` "a citi" pro[itÌt` "a citi"
w [itÌ-\ pro[itÌ-\
ty [itÌ-e.` pro[itÌ-e.`
on, onÌ, onÑ [itÌ-et pro[itÌ-et
my [itÌ-em pro[itÌ-em
vy [itÌ-ete pro[itÌ-ete
onÚ [itÌ-\t pro[itÌ-\t
pisÌt` "a scrie" napisÌt` "a scrie"
w pÚ.-u napi.-Ò
ty pÚ.-e.` napÚ.-e.`
on, onÌ, onÑ pÚ.-et napÚ.-et
my pÚ.-em napÚ.-em
vy pÚ.-ete napÚ.-ete
onÚ pÚ.-ut napÚ.-ut
Dacå perechea aspectualå de verbe diferå prin rådåcinå sau prin sufix,
atunci este posibil ca termina¡iile lor så nu fie identice, apar¡inând la con-
jugåri diferite. Compara¡i:
brat` vzwt` nadevÌt` nadÎt`

"a lua" "a îmbråca"
w ber-Ò voz`m-Ò nadevÌ-\ nadÎn-u
ty ber-@.` voz`m-@.` nadevÌ-e.` nadÎn-e.`
on, onÌ, onÑ ber-@t voz`m-@t nadevÌ-et nadÎn-et
my ber-@m voz`m-@m nadevÌ-em nadÎn-em
vy ber-@te voz`m-@te nadevÌ-ete nadÎn-ete
onÚ ber-Òt voz`m-Òt nadevÌ-\t nadÎn-ut
dar
govorÚt` (conj. II): skazÌt` (conj. I) "a vorbi, a spune"

govor-\
_ , govor-Ú.` … govor-Öt skaj-Ò, skÌj-e.` … skÌj-ut
davÌt` (I): dat` (I+II) "a da"
da-\
_ , da-@.` … da-\t dam, da.`, dad-Úm, dad-Úte, dad-Òt
zahihÌt` (I) zahitÚt` (II) "a apåra"
zahihÌ-\, zahihÌ-e.` … zahih-Ò, zahit-Ú.` … zahit-Öt
zahihÌ-\t
klast` (I) polojÚt` II) "a pune" (în pozi¡ie
klad-Ò, klad-@.` … klad-Òt orizontalå)
poloj-Ò, polÑj-i.` … polÑj-at
lovÚt` (II) po$mÌt` (I) "a prinde"
lovl-\
_ , lÑv-i.` … lÑv-wt po$mÌ-\, po$mÌ-e.` … po$mÌ-\t
În timpul conjugårii, verbele de aspect perfectiv pot avea acelea¿i

alternan¡e de sunete (consoane ¿i vocale) ca ¿i verbele de aspect imperfectiv.
De exemplu:
p – pl : kupÚt` (pokupÌt` ipf.) "a cumpåra":
w kupl\
_ , ty kÒpi.` … onÚ kÒpwt.
Verbul 65
25 Completa¡i propozi¡iile punând verbele din paranteze la timpul
viitor simplu.
1. VÎ[erom my … bilÎty v teÌtr. (kupÚt`) 2. W … emÒ Øto zÌvtra.
(skazÌt`) 3. W … e$ Øtot slovÌr`. (podarÚt`) 4. My … i po$d@m v bi-
bliotÎku. (poobÎdat`) 5. OnÚ … prekrÌsnyx rezul`tÌtov. (dobÚt`sw)
6. W … Øtot kost\_ m. (nadÎt`) 7. ZÌvtra w … Øtu knÚgu v bibliotÎku.
(sdat`) 8. OnÚ … tebÖ vkÒsnymi pirÑjnymi. (ugostÚt`) 9. W se$[as …
oknÑ. (zakrÔt` ) 10. Sna[Ìla w sdÎla\ Òtrenno\ zarÖdku, (ubrÌt` )
a potom … v kÑmnate. 11. Na ckskÒrsi\ w … s sobÑ$ .Ìxmaty. (vzwt`)
12. PÑezzd … [Îrez pwt` minÒt. (otprÌvit`sw) 13. My … tamÑjennu\
ankÎtu. (zapÑlnit`) 14. Vra[ … emÒ kurÚt`. (zapretÚt`)
26 Citi¡i dialogurile de mai jos.

Identifica¡i timpul viitor simplu al verbelor.
1. – SegÑdnw Ñ[en` xÑlodno.
– Da, de$stvÚtel`no< W nadÎnu per[Ìtki.
2. – Ty plÑxo vÚdi.`?
– Da, plÑxo< Kupl\
_ sebÎ nÑvye o[kÚ.
3. – Vot knÚjny$ magazÚn.
– DavÌ$ za$d@m< KÒpim kakÒ\-nibÒd` interÎsnu\ knÚgu.
4. – InterÎsnaw, kÌjetsw, knÚga< SkÑl`ko onÌ stÑit?
– Ne zna\< Po$du uzna\, skÑl`ko onÌ stÑit.
5. – Zdes` skvoznÖk< Bo\
_ s`, [to prostujÒs`.
– Ne nÌdo sidÎt` na skvoznwkÎ< W se$[Ìs zakrÑ\ oknÑ.
Viitorul compus
(BÒduhee slÑjnoe)
Conjugarea verbului byt` "a fi":

w bÒd-u my bÒd-em
ty bÒd-e.` vy bÒd-ete
on (onÌ, onÑ) bÒd-et onÚ bÒd-ut
Viitorul compus este alcåtuit din viitorul verbului auxiliar byt` plus
infinitivul verbului de conjugat de aspect imperfectiv. De exemplu:
[itÌt`
w bÒdu my bÒdem
ty bÒde.` [itÌt` vy bÒdete [itÌt`
on, onÌ, onÑ bÒdet onÚ bÒdut
27 Transforma¡i propozi¡iile de mai jos în microdialoguri.
Model:
– Se$[Ìs w u[Ò nÑvye rÒsskie slovÌ< (my, zÌvtra)
– A my zÌvtra bÒdem u[Út` nÑvye rÒsskie slovÌ.
1. On pÚ.et doklÌd dlw naÒ[nogo krujkÌ (w, [Îrez nedÎl\). 2.

W pi.Ò pÚs`mo svoÚm rodÚtelwm (onÌ, vÎ[erom). 3. W uprajnÖ\s` v
prÌvil`nom [tÎnii tÎksta (my, pÑsle Òjina). 4. Se$[Ìs onÚ pÚ.ut
kontrÑl`nu\ rabÑtu (my, poslezÌvtra). 5. OnÚ slÒ.a\t lÎk]i\ po
fÚzike (vy, [Îrez [as). 6. SestrÌ dÎlaet domÌ.nee zadÌnie (brat,
pÑsle obÎda).
28 Råspunde¡i la întrebåri folosind verbele la viitorul simplu.

1. {to ty bÒde.` dÎlat` pÑsle urÑkov? 2. {to vy bÒdete dÎlat`
vÎ[erom? 3. {to onÚ bÒdut dÎlat` v subbÑtu? 4. {to onÌ bÒdet dÎlat`
v vyxodnÑ$ den`? 5. {to on bÒdet dÎlat` , kogdÌ zakÑn[it rabÑtu?
6. KakÚe urÑki u vas bÒdut v pÖtni]u?
Cuvinte de folosit (SlovÌ dlw sprÌvki): .it` plÌtè "a coase o rochie";
perevodÚt` tekst "a traduce un text"; matemÌtika i rÒsski$ wzÔk "mate-
matica ¿i limba ruså"; igrÌt` v tÎnnis "a juca tenis"; smotret` televÚzor
"a se uita la televizor"; pisÌt` pÚs`ma "a scrie scrisori".

a) 1. Noi mergem la spectacol. 2. Prietenul meu scrie o scrisoare pårin¡ilor såi.
3. Acum eu traduc un text din ruså în românå. 4. Eu påstrez aceastå carte
pentru sora mea. 5. Diminea¡a beau lapte cu cacao ¿i månânc pâine cu unt.
6. Aici se construie¿te o ¿coalå. 7. Pe cine a¿tepta¡i? 8. Ei cântå cântece
populare. 9. El îi då adresa sa. 10. Când vin acaså, îmi pun cår¡ile pe maså.
b) 1. Seara vom asculta la radio muzicå de operå. 2. Anul acesta ne vom
petrece concediul la mare. 3. Mâine vom face lec¡iile împreunå. 4. Vå vom
a¿tepta sâmbåtå la ora patru. 5. Eu merg la po¿tå. Voi vorbi la telefon cu
mama. 6. Aståzi am så vorbesc despre ocrotirea naturii. 7. La aceastå uzinå
se vor fabrica medicamente. 8. Eu am så duc rucsacul, iar tu ai så duci
schiurile. 9. Eu am så pictez acest peisaj. 10. Succesele tale vor depinde de
munca depuså.
c) 1. Eu am så cumpår acest costum. 2. Anul acesta vom merge la munte.
3. Am så-i spun aceasta mâine. 4. Noi vom construi aici o ¿coalå modernå.
5. Eu am så må a¿ez aici. 6. Noi vom lua cu noi un radioreceptor. 7. Eu am
så îmbrac acest costum. 8. Aceastå problemå o vom rezolva numai în cola-
borare cu constructorii.
Verbul 67
Timpul trecut – Pro.Îd.ee vrÎmw glagÑlov

Timpul trecut al verbelor se formeazå de la tema infinitivului de aspect
imperfectiv ¿i perfectiv la care se adaugå sufixul -l- (pentru masculin), la
care se ata¿eazå termina¡iile -a (pentru feminin) ¿i -i (pentru plural). De ex.:
igrÌ-t`: igrÌ-l, -l-a, -l-o, -l-i.
Nu au sufixul -l- la masculin: toate verbele în -[`, unele verbe în -tÚ,
cu sufixul -nu- ¿i toate verbele cu -ere- în temå.
Infinitivul Masculin Feminin / Neutru / Plural
[itÌ-t` [itÌ-l [itÌ-la/-lo/-li

govorÚ-t` govorÚ-l govorÚ-la/-lo/-li
davÌ-t` davÌ-l davÌ-la/-lo/-li
letÎ-t` letÎ-l letÎ-la/-lo/-li
vstre[Ì-t`-sw vstre[Ì-l-sw vstre[Ì-la-s`/-lo-s`/-li-s`
nes-tÚ n@s nes-lÌ/-lÑ/-lÚ
vez-tÚ v@z vez-lÌ/-lÑ/-lÚ
ras-tÚ os ros-lÌ/-lÑ/-lÚ
berÎ-[` ber@g bereg-lÌ/-lÑ/-lÚ

je-[` j@g jg-lÌ/-lÑ/-lÚ
le-[` l@g leg-lÌ/-lÑ/-lÚ
mo-[` mog mog-lÌ/-lÑ/-lÚ
pe-[` p@k pek-lÌ/-lÑ/-lÚ
strÎ-[` ster@g stereg-lÌ/-lÑ/-lÚ
stri-[` strig strÚg-la/-lo/-li
uvlÎ-[` pf. uvl@k uvlek-lÌ/-lÑ/-lÚ
m@rz-nu-t` m@rz m@rz-la/-lo/-li

viznÚk-nu-t` pf. voznÚk voznÚk-la/-lo/-li
vÖz-nu-t` vwz (¿i vÖznul) vwz-lÌ/-lÑ/-lÚ
gÌs-nu-t` gas gÌs-la/-lo/-li
glÑx-nu-t` glox (¿i glÑxnul) glÑx-la/-lo/-li
dostÚg-nu-t` pf. dostÚg (¿i dostÚgnul) dostÚg-la/-lo/-li
is[Îz-nu-t` pf. is[Îz is[Îz-la/-lo/-li
mÑk-nu-t` mok mÑk-la/-lo/-li
krÎp-nu-t` krep krÎp-la/-lo/-li
privÔk-nu-t` pf. privÔk privÔk-la/-lo/-li
sÑx-nu-t` sox (¿i soxnul) sÑx-la/-lo/-li
zaperÎt` pf. zÌper zaperlÌ/-lo/-li
sterÎt` pf. st@r st@rla/-lo/-li
umerÎt` pf. Òmer umerlÌ/-lo/-li
NOTE:
1. Re¡ine¡i formele de trecut ale urmåtoarelor verbe:
est` ipf. "a mânca": el, Îla, Îlo, Îli
vestÚ ipf. "a conduce": v@l, velÌ, velÑ, velÚ
idtÚ ipf. "a merge" (pe jos): .@l, .la, .lo, .li
plestÚ ipf. "a împleti": pl@l, plelÌ, plelÑ, plelÚ
sest` pf. "a se a¿eza": sel, sÎla, sÎlo, sÎli
o.ibÚt`sw pf. "a gre¿i": o.Úbsw, o.Úblas`, o.Úblos`, o.Úblis`.
2. Întrebårile cu pronumele kto, pe de o parte, ¿i [to, pe de altå parte,
se formuleazå pentru timpul trecut punând verbul-predicat la masculin sin-
gular ¿i, respectiv, la neutru singular, indiferent dacå este vorba de o singurå
persoanå (un singur obiect) sau de mai multe persoane (mai multe obiecte).
De ex.:
TurÚsty priÎxali s ckskÒrsii. "Turi¿tii au sosit din execursie."
Kto priÎxal s ckskÒrsii? "Cine a sosit din excursie?"
U nix vo dvorÎ roslÚ gvozdÚki. "La ei în curte cre¿teau garoafe."
{to raslÑ u nix vo dvorÎ? "Ce cre¿tea la ei în curte?"
30 Deschide¡i parantezele, punând verbele la timpul trecut.
1. Syn (pri$tÚ) iz .kÑly. 2. SegÑdnw onÚ (pisÌt`) kontrÑl`nu\
rabÑtu. 3. NÚna (kupÌt`sw) v rekÎ. 4. V[erÌ w (le[`) spat` v dÎswt` [asÑv.
5. OnÌ ujÎ (ofÑrmit`) svoÚ dokumÎnty. 6. SegÑdnw my (est`) frÒkty.
7. Bez vodÔ ]vetÔ (zasÑxnut`). 8. OnÌ (maxnÒt`) mne rukÑ$. 9. Mat`
(zaperÎt`) na kl\[ kvartÚru. 10. PrepodavÌtel` (sterÎt`) s doskÚ.
11. Ty na Øtot raz ne (o.Úbit`sw).
31 Råspunde¡i la întrebåri, folosind cuvintele din paranteze.

a) 1. {to ty dÎlal segÑdnw vÎ[erom? (u[Út` urÑki). 2. {to onÚ dÎlali
Òtrom (xodÚt` v bibliotÎku). 3. {to onÌ dÎlali vÌ.i rodÚteli v
subbÑtu? (smotrÎt` fil`m po televÚzoru). 4. {to onÌ dÎlala na
kÒxne? (jÌrit` kartÑfel`). 5. {to ty dÎlal v klÌsse? (vÎ.at`
kÌrtu). 6. {to vy dÎlali segÑdnw dn@m? (otdyxÌt`).
b) 1. {to sdÎlal knwz` |ri$ DolgorÒki$ v 1147 godÒ? (osnovÌt`
MoskvÒ). 2. {to slu[Úlos` na rekÎ NevÎ v 1240 godu? (AleksÌndr
NÎvski$; oderjÌt` pobÎdu nad nepriÖtelem). 3. {to dÎlal xudÑj-
nik AndrÎ$ Rubl@v? (raspÚsyvat` stÎny sobÑrov ). 4. {to sdÎlal
AndrÎ$ Rubl@v v na[Ìle XV v< dlw sobÑra Troi]e-SÎrgieva
monastyrÖ? (napisÌt` znamenÚtu\ ikÑnu vetxozavÎtno$ TrÑi]y).
5. {to slu[Úlos` v rÒssko$ pravoslÌvno$ ]Îrkvi vo vtorÑ$ polo-
vÚne XVII-go vÎka? (proizo$tÚ; raskÑl).
Verbul 69
1. – V[erÌ my xodÚli na rÔnok.
– A kto eh@ xodÚl s vÌmi?
– ………………………………
– KakÚe knÚgi vy [itÌli?
– ………………………………
– V kotÑrom [asÒ vy vernÒlis` ottÒda?
– ………………………………
2. – V subbÑtu vsw nÌ.a grÒppa xodÚla v teÌtr.
– A [to vy smotrÎli tam?
– ………………………………
– Kto ispolnÖl glÌvnu\ rol`?
– ………………………………
33 Pune¡i în timpul trecut verbele din textul de mai jos:

{to w dÎla\ po subbÑtam? Utrom w xojÒ v .kÑlu< Po voz-
vrahÎnii iz .kÑly obÎda\ s rodÚtelwmi, zatÎm nemnÑgo otdyxÌ\:
[itÌ\, slÒ.a\ magnitofÑn, xojÒ gulÖt` v sosÎdni$ park< VÎ[erom
Ñkolo vos`mÚ [asÑv Òjina\, smotr\ po televÚzoru mnogoserÚ$ny$
xudÑjestvenny$ fil`m< PÑsle televiziÑnno$ peredÌ[i snÑva nem-
nÑgo [itÌ\ i srÌzu lojÒs` spat`<
34 Completa¡i dialogurile cu verbul zabyt` "a uita" la forma cerutå de

context.
1. – GÌlw, w prosÚla kupÚt` molokÑ<
& O$, mÌma, w … kupÚt` egÑ<
2. – VÌsw, sfotografÚru$ nas<
– K sojalÎni\, w … doma fotoapparÌt<
3. – MÌ.a, po[emÒ ty ne po@.`?
– W … slovÌ Øto$ pÎsni<
4. – MÚ.a, davÌ$ pozvÑnim NatÌ.e<
– Ty znÌe.`, w … nÑmer e@ telefÑna<
35* Traduce¡i în limba ruså:

1. Ieri am muncit, iar aståzi ne odihnim. 2. Eu îmi fåceam lec¡iile, iar
sora mea o ajuta pe mama la bucåtårie. 3. La mare eu mai mult fåceam plajå,
iar prietenul meu mai mult fåcea baie. 4. Ieri am cinat mai târziu ¿i de aceea
ne-am ¿i culcat mai târziu ca de obicei. 5. Eu dictam textul în limba ruså, iar
el scria la ma¿ina de scris. 6. Eu spålam geamurile, iar sora mea måtura în
camere. 7. Noi udam florile, iar ei pliveau straturile. 8. Ieri am sårbåtorit ziua
de na¿tere a mamei. 9. Nu am putut så-i råspund la întrebare. 10. Asearå ea
s-a culcat la ora 10.
70
Substantivul
(continuare)
Imw suhestvÚtel`noe
(ProdoljÎnie)
Func¡iile ¿i sensurile cazurilor

FÒnk]ii i zna[Îniw padejÎ$
Cazul Nominativ
(ImenÚtel`ny$ padÎj)
1. Având func¡ia de subiect, denume¿te:
a) cine såvâr¿e¿te ac¡iunea: U[enikÚ zanimÌ\tsw< "Elevii înva¡å."
b) despre cine se vorbe¿te: BuxarÎst & stolÚ]a RumÔnii< "Bucure¿ti
este capitala României."
2. Având func¡ia de nume predicativ, aratå ce reprezintå sau cum este un
obiect: BuxarÎst & stolÚ]a< "Bucure¿ti este o capitalå."
Cazul Genitiv fårå prepozi¡ii

(RodÚtel`ny$ padÎj bez predlÑgov)
Se folose¿te:
1 – pentru a indica posesorul obiectului, având func¡ia de atribut.
Råspunde la întrebårile [e$? [`@? [`w? [ì? "al/a/ai/ale cui".
De ex.:
PrepodavÌtel` proverÖet rabÑty studÎntov< "Profesorul verificå
lucrårile studen¡ilor." ({ì rabÑty proverÖet prepodavÌtel`?)
Ùto gÑlos mÌmy< "Aceasta este vocea mamei." ({e$ Øto gÑlos?)
2 – pentru a determina un obiect, având rol de atribut.
Råspunde la întrebårile kakÑ$? kakÑe? kakÌw? kakÚe? "ce fel de".
De ex.:
W kupÚl tolkÑvy$ slovÌr` rÒsskogo wzykÌ< "Eu am cumpårat
dic¡ionarul explicativ al limbii ruse." (KakÑ$ slovÌr` w kupÚl?)
On Ò[itsw na Fakul`tÎte inostrÌnnyx wzykÑv< "El înva¡å la
Facultatea de limbi stråine." (Na kakÑm fakul`tÎte on Ò[itsw?)
Substantivul (continuare) 71
3 – pentru a indica obiectul unei ac¡iuni substantivate.
Råspunde la întrebårile kogÑ? [egÑ? "al/a/ai/ale cui?"
De ex.:
Oro.Înie polÎ$ & osnovnÑe uslÑvie dlw bogÌtyx urojÌev< "Iri-
garea terenurilor este o condi¡ie esen¡ialå pentru recolte bogate." (Oro.Înie
[egÑ?)
4 – pentru a indica subiectul unei ac¡iuni substantivate.
Råspunde la întrebårile kogÑ? [egÑ? "al/a/ai/ale cui?"
De ex.:
U[enikÚ slÒ.a\t obqwsnÎniw u[Útelw< "Elevii ascultå explica¡ia
profesorului."
5 – dupå numerale: dupå numeralele 2, 3, 4* la singular, iar dupå restul
numeralelor (dacå stau la cazurile Nominativ sau Acuzativ cu substantive ne-
însufle¡ite) la plural, precum ¿i dupå cuvintele mnogÑ "mul¡i, multe", mÌlo
"pu¡ini, pu¡ine", skÑl`ko "câ¡i, câte", nÎskol`ko "câ¡iva, câteva", bol`.in-
stvÑ "majoritatea", rwd "o serie" ¿i altele.
Råspunde la întrebårile kogÑ? [egÑ? "cine, ce?"
De ex.:
KnÚga sodÎrjit [etÔre glavÔ< "Cartea con¡ine patru capitole."
(KnÚga sodÎrjit [etÔre [egÑ?)
V nÌ.e$ grÒppe semnÌd]at` studÎntov< "În grupa noastrå sunt
17 studen¡i." (V grÒppe semnÌd]at` kogÑ?)
6 – dupå numeralele colective (dvÑe, trÑe, [Îtvero, pÖtero etc.) când
acestea stau la cazurile Nominativ sau Acuzativ.
De ex.:
DvÑe brÌtèv postupÚli na fakul`tÎt< "Doi fra¡i au intrat la fa-
cultate."
TrÑe sanÎ$ jdÌli gostÎ$< "Trei sånii îi a¿teptau pe oaspe¡i."
7 – dupå unele substantive care denumesc måsuri (kilogrÌmm "kilo-
gram", metr "metru", stakÌn "pahar", lÑjka "lingurå", [Ì.ka "cea¿cå" etc.)
¿i realizeazå sensul de genitiv partitiv.
De ex.:
stakÌn [Ì\ "un pahar de ceai"
kilogrÌmm sÌxaru "un kilogram de zahår".
8 – dupå predicatul exprimat prin nega¡iile net "nu este, nu sunt"; nÎ
bylo "n-a fost, n-au fost"; ne bÒdet "nu va fi, nu vor fi".
Råspunde la întrebårile kogÑ? [egÑ? "cine?, ce?"
* ªi când acestea urmeazå dupå numerale compuse.

De ex.:
U menÖ net tvoegÑ Ìdresa< "Eu nu am adresa ta." ({egÑ u menÖ net?
sau U menÖ net [egÑ?)
V[erÌ u nas nÎ bylo gostÎ$< "Ieri noi n-am avut musafiri." (V[erÌ u
nas nÎ bylo kogÑ?)
9 – dupå unele verbe cum ar fi:
boÖt`sw "a se teme, a-i fi fricå, a nu rezista la"
dobivÌt`sw-dobÚt`sw "a ob¡ine"
dostigÌt`-dostÚ[` "a ajunge, a ob¡ine"
jÌjdat` ipf. "a fi însetat, a râvni, a dori fierbinte/cu patimå"
jelÌt`-pojelÌt` "a dori, a pofti, a ura"
zaslÒjivat`-zaslujÚt` "a binemerita, a merita"
izbegÌt`-izbejÌt` "a evita, a se feri"
kasÌt`sw-kosnÒt`sw "a atinge, a aborda"
li.Ìt` (-sw)-li.Út`(-sw) (i) "a priva, a lipsi" (ii) "a pierde"
opasÌt`sw ipf. "a-i fi fricå, a se teme, a se feri, a evita, a se påzi"
osteregÌt`sw-osterÎ[`sw "a se påzi, a se feri, a lua seama,
a båga în seamå"
pugÌt`sw-ispugÌt`sw "a se speria"
slÒ.at`sw-poslu.Ìt`sw "a asculta, a da ascultare, a se supune"
stra.Út`sw ipf. "a se teme, a se înfrico¿a, a se speria"
stesnÖt`sw-poste-snÖt`sw "a se sfii, a se sim¡i stânjenit/stingherit"
stydÚt`sw-postydÚt`sw "a se ru¿ina"
trÎbovat`-potrÎbovat` "a cere, a pretinde, a revendica".
De ex.:
Ùtot reb@nok ne boÚtsw ([egÑ? ) ukÑlov< "Acest copil nu se teme de
injec¡ii."
NÑvy$ sort p.enÚ]y ne boÚtsw ([egÑ? ) morÑza< "Noul soi de grâu
este rezistent la ger."
My pojelÌli gostÖm ([egÑ? ) s[astlÚvogo putÚ< "Noi le-am urat
oaspe¡ilor drum bun."
EgÑ li.Úli ([egÑ? ) vozmÑjnosti obhÌt`sw< "El a fost lipsit de
posibilitatea de comunicare."
On rÌno li.Úlsw (kogÑ? ) rodÚtele$< "El a råmas de tânår fårå
pårin¡i."
EgÑ do[` stesnÖetsw (kogÑ? ) neznakÑmyx< "Fiica lui se jeneazå fa¡å
de stråini."
MÌl`[ik ne stydÚlsw (kogÑ? ) okrujÌ\hix< "Båiatul nu se ru¿ina
de cei din jur."
10 – pentru a exprima termenul de compara¡ie (termenul cu care se
comparå) dupå adjective la gradul comparativ:
De ex.:
Brat stÌr.e (kogÑ? ) sestrÔ< "Fratele este mai mare decât sora."
36 Pune¡i substantivele din paranteze la cazul genitiv:
1. Ùto o[kÚ (pÌpa)< 2. TetrÌd` (u[Înik) na pÌrte< 3. Pal`tÑ (otÎ] )
v .kafÒ< 4. PlÌtè (sestrÌ) na stÒle< 5. RasskÌz (pisÌtel`) interÎs-
ny$< 6. Ùto drug (brat )< 7. SegÑdnw den` rojdÎniw (do[`)< 8. U menÖ est`
Ìdres (tovÌrih )< 9. R\kzakÚ (turÚsty) v vagÑne< 10. Kost\ _ m u (brat )
nÑvy$< 11. PrepodavÌtel` (istÑriw) v klÌsse< 12. Cto zdÌnie (teÌtr)
(Ñpera i balÎt)< 13. DÎti gulÖ\t v pÌrke (kul`tÒra i Ñtdyx )<
14. ZdÌnie (li]Î$ ) nedalekÑ<
37 Råspunde¡i la întrebåri, folosind cuvintele din paranteze:

Model:
– {`@ Øto pal`tÑ? (brat )
– Ùto pal`tÑ brÌta<
1. {e$ Øto slovÌr`? (prepodavÌtel`)< 2. {`w Øto famÚliw? (pisÌ-

tel`)< 3. {`@ plÌtè lejÚt na stÒle? (sestrÌ)< 4. {ì r\kzakÚ v vagÑne?
(turÚsty)< 5. {ì otvÎty prÌvil`ny? (u[enikÚ)< 6. {e$ segÑdnw den`
rojdÎniw? (mÌma)< 7. {`@ Øto so[inÎnie? (VÚktor)<
38 Råspunde¡i la întrebåri, folosind cifrele din paranteze:

Model:
– V kÑmnate odnÑ oknÑ? (2)
– Net, v kÑmnate dva oknÌ<
1. Na stÑle [etÔre pis`mÌ? (5). 2. V gÑrode mÌlo teÌtrov? (mnÑgo)<

3. Na Øto$ stranÚ]e [etÔre uprajnÎniw? (10). 4. V klÌsse .est` kar-
tÚn? (4). 5. V uÎzde tri zavÑda? (5).
39 Råspunde¡i la întrebåri, folosind substantivele din paranteze:

Model:
– Ùto tetrÌdi drÒga? (sestrÌ)
– Net, Øto tetrÌdi ne drÒga , a sestrÔ<
1. Ùto zdÌnie universitÎta? (ministÎrstvo)< 2. Cto nÑmer tele-

fÑna gostÚni]y? (poliklÚnika)< 3. Cto rezÚnka MarÚi? (AndrÎ$)<
4. Zdes` institÒt wzykoznÌniw? (kibernÎtika)< 5. Ctot [elovÎk vy-
sÑkogo rÑsta? (nÚzki$ rost)< 6. U ne@ plÌtè sÚnego ]vÎta? (j@lty$
]vet)<
40 Råspunde¡i la întrebåri:
Model:
– Zdes` est` i jurnÌly?
– Net, zdes` net jurnÌlov<
1. Zdes` est` i ]vetÔ? 2. Zdes` est` i slovarÚ? 3. Tam est` i

studÎnty? 4. U nix est` i rÒ[ki? 5. V magazÚne est` i Ñbuv`? 6. V
u[Îbnike est` i zadÌ[i?
41 Da¡i råspunsuri afirmative ¿i negative:

Model:
– Vra[ zdes`?
a) – Da, vra[ zdes`<
b) – Net, vra[Ì zdes` net<
1. DirÎktor zdes`? 2. U[enikÚ zdes`? 3. PrepodavÌtel` zdes`?

4. U[enÚ]a tam? 5. StudÎnty tam? 6. NÚna tam? 7. LÚdiw AleksÌndrov-
na v laboratÑrii? 8. IvÌn VasÚlèvi[ v auditÑrii? 9. DirÎktor v
kabinÎte? 10. Ma.Úna v garaje?
42 Transforma¡i propozi¡iile:
Model:
SegÑdnw dirÎktor v kabinÎte<
a) SegÑdnw dirÎktora ne bylo v kabinÎte<
b) SegÑdnw dirÎktora ne bÒdet v kabinÎte<
1. VÚktor segÑdnw v bibliotÎke< 2. V srÎdu u studÎntov zasedÌ-

nie< 3. SegÑdnw mÌma dÑma< 4. SegÑdnw u[enikÚ v laboratÑrii< 5. Utrom
medsestrÌ v kabinÎte< 6. V ponedÎl`nik sportsmÎny na trenirÑvke<
7. V mÌe brat na dÌ[e<
43 Vin musafirii. Se pune masa.

Ruga¡i-l pe prietenul dumneavoastrå så aducå ce mai lipse¿te.
Model:
– SergÎ$, prinesÚ, pojÌlu$sta, eh@ dva nojÌ<
– Se$[as<
Mai este nevoie de linguri (3), furculi¡e (4), farfurii (2), ¿erve¡ele (4),
linguri¡å (1), pahare (2).
Cuvinte de folosit (slÑva dlw sprÌvki): salfÎtka, lÑjka, tarÎlka,
vÚlka, stakÌn, lÑje[ka<
44 A¡i intrat în magazin. A¡i plåtit pentru marfa preferatå.
Ruga¡i-l pe vânzåtor så vi-o dea.
Model:
– BÒd`te dobrÔ, korÑbku spÚ[ek i pÌ[ku sigarÎt<
– PojÌlu$sta<
– Blagodar\_ vas<
Mai vre¡i så cumpåra¡i: bomboane (1 cutie), portocale (1 kilogram),

pere (1/2 kilogram), mere (1 kilogram), låmâi (5 bucå¡i)
Cuvinte de folosit (slova dlw sprÌvki): limÑny, konfÎty, korÑbka,
kilogrÌmm, .tÒka, polkilÑ, apel`sÚny, Öbloki, grÒ.i<

a) 1. Aceasta este haina mamei. 2. Ace¿tia sunt ochelarii fratelui. 3. Acesta
este autorul romanului. 4. Aceasta este clådirea universitå¡ii. 5. În claså
sunt 30 (trÚd]at`) de elevi. 6. Acolo sunt multe cår¡i în limba ruså.
b) 1. A cui este aceastå fotografie? 2. Ale cui sunt aceste serviete? 3. Iatå mer-
sul (raspisÌnie) trenurilor. 4. Acolo este ¿edin¡a cercului de matematicå.
5. Catalogul clasei este pe maså. 6. Câ¡i studen¡i ¿i câte studente sunt în
grupå? 7. Câ¡i elevi ¿i câte eleve sunt în claså? 8. În curte sunt multe flori.
c) 1. La radio se transmite o operå. Autorul ei este compozitorul rus
Ceaikovski. 2. Eu citesc o nuvelå. Autorul ei este un scriitor rus. 3. Acest
roman în versuri este al marelui poet rus Alexandr Pu¿kin ¿i se nume¿te
Evgheni Oneghin. 4. Ideea de a merge la un spectacol a fost a prietenului
meu, coleg de claså. 5. Am nevoie de un dic¡ionar explicativ al limbii ruse.
6. Majoritatea colegilor no¿tri vorbesc ruse¿te. 7. To¡i elevii ascultå de pro-
fesorii lor. 8. El nu se jeneazå de prezen¡a oamenilor stråini.
Cazul Genitiv cu prepozi¡ii

(RodÚtel`ny$ padÎj s predlÑgami )
Cazul genitiv cu prepozi¡ii are urmåtoarele sensuri:
1 – cu prepozi¡iile Ñkolo "lângå", vÑzle "lângå", u "lângå", vokrÒg
"în jurul", vdol` "de-a lungul", mÚmo "pe lângå", prÑtiv "în dreptul", indicå
locul ac¡iunii (Ñkolo [ego? "lângå ce?", vÑzle [egÑ? "lângå ce?" ¿.a.m.d., sau
întrebarea generalå gde? "unde?").
De ex.:
StudÎn[eskoe obhejÚtie naxÑditsw Ñkolo TeÌtra Ñpery i
balÎta< "Cåminul studen¡esc se aflå lângå Teatrul de operå ¿i balet." (Gde
naxÑditsw TeÌtr…?)
Vdol` dorÑgi posÎwna p.enÚ]a< "De-a lungul drumului s-a semånat
grâu." (Gde posÎwna p.enÚ]a?)
2 – cu prepozi¡iile iz "din", s (so ) "de la", iz-zÌ "de dupå", iz-pÑd "de
sub", indicå locul de unde porne¿te ac¡iunea (otkÒda? "de unde?").
De ex.:
OnÌ pri.lÌ iz .kÑly< "Ea a venit de la ¿coalå." (OtkÒda onÌ
pri.lÌ?)
My vernÒlis` so spektÌklw< "Noi ne-am întors de la spectacol."
(OtkÒda my vernÒlis`?)
SÑln]e powvÚlos` iz-zÌ tu[< "Soarele a apårut de dupå nori." (Ot-
kÒda powvÚlos` sÑln]e?)
3 – cu prepozi¡ia ot exprimå:
a) locul de unde porne¿te ac¡iunea (otkÒda? "de unde?")
De ex.:
LÑdka plylÌ ot paroxÑda k bÎregu< "Barca mergea dinspre vapor
spre mal."
b) distan¡a (împreunå cu prepozi¡ia do) (otkÒda? "de unde?")
De ex.:
Ot vokzÌla do derÎvni my pro.lÚ pe.kÑm< "De la garå pânå la sat
am mers pe jos."
c) persoana sau obiectul de la care porne¿te ac¡iunea (ot kogÑ? "de la
cine?", ot [egÑ? "de la ce?")
De ex.:
W polu[Úla Øtu knÚgu ot moegÑ drÒga< "Eu am primit aceastå carte
de la prietenul meu." (Ot kogÑ w polu[Úl Øtu knÚgu?)
d) datarea publica¡iilor, documentelor, scrisorilor
De ex.:
My polu[Úli vÌ.e pis`mÑ ot .estnÌd]atogo i\ _ lw s<g< (= segÑ
gÑda) "Noi am primit scrisoarea dumneavoastrå din 16 iulie a.c." (My polu-
[Úli vÌ.e pis`mÑ ot kakÑgo [islÌ?)
e) obiectul împotriva cåruia se iau måsuri de apårare (ot [egÑ? "pentru ce,
împotriva cui?")
De ex.:
Na stolÎ lejÌli lekÌrstva ot grÚppa (se poate ¿i prÑtiv grÚppa).
"Pe maså erau medicamente pentru gripå." (Na stolÎ lejÌli lekÌrstva
ot [egÑ? sau KakÚe lekÌrstva lejÌli na stolÎ?)
Zdes` vozvÔsitsw dÌmba ot navodnÎni$< "Aici se va înål¡a un dig
împotriva inunda¡iilor." (DÌmba ot [egÑ vozvÔsitsw zdes`? sau KakÌw
dÌmba…?)
Prepozi¡ia ot se folose¿te ¿i dupå adverbele dalekÑ "departe", neda-
lekÑ "aproape", slÎva "în stânga", sprÌva "în dreapta".
De ex.:
SlÎva ot menÖ sidÎl muj[Úna< "În stânga mea ståtea un bårbat."
(SlÎva ot kogÑ sidÎl muj[Úna? sau Gde sidÎl muj[Úna?)
4 – cu prepozi¡iile pÑsle "dupå", do "pânå la", nakanÒne "în ajun"
indicå timpul ac¡iunii (kogdÌ? "când?")
De ex.:
PÑsle rabÑty w zaxojÒ v knÚjnye magazÚny< "Dupå serviciu trec
pe la librårii." (KogdÌ w zaxojÒ v knÚjnye magazÚny?)
On dÎlaet Òtrenn\\ zarÖdku do zÌvtraka< "El face înviorarea de
diminea¡å pânå la micul dejun." (KogdÌ on dÎlaet Òtrenn\\ zarÖdku?)
My vstrÎtilis` nakanÒne NÑvogo gÑda< "Ne-am întâlnit în ajunul
Anului Nou." (KogdÌ my vstrÎtilis`?)
5 – cu prepozi¡iile iz-zÌ ¿i ot "din cauza", exprimå cauza (iz-zÌ [egÑ?
ot [egÑ? "din ce cauzå?, de ce?")
De ex.:
Iz-zÌ ploxÑ$ pogÑdy ckskÒrsiw bylÌ otlÑjena< “Din cauza vremii
urâte excursia a fost amânatå”. (Iz-zÌ [egÑ bylÌ otlÑjena ckskÒrsiw?)
Ot ustÌlosti on bÔstro zasnÒl< "De obosealå el a adormit imediat."
6 – cu prepozi¡ia bez "fårå", indicå lipsa obiectului (bez kogÑ? "fårå
cine?"; bez [egÑ? "fårå ce?")
De ex.:
RodÚteli priÎxali v gÑsti bez detÎ$< "Parin¡ii au venit în vizitå
fårå copii." (Bez kogÑ rodÚteli priÎxali v gÑsti?)
7 – cu prepozi¡ia dlw "pentru", indicå destina¡ia obiectului (dlw kogÑ?
"pentru cine?"; dlw [egÑ? "pentru ce?")
De ex.:
Ùti ]vetÔ dlw mÌmy< "Aceste flori sunt pentru mama." (Dlw kogÑ
Øti ]vetÔ?)
8 – cu prepozi¡ia u, indicå:
a) posesia (u kogÑ est`? "cine are?", u kogÑ bÒdut?, u kogÑ bÒdet?
"cine va avea?", u kogÑ byl/bylÌ/bÔlo/bÔli? "cine a avut?")
De ex.:
U brÌta est` nÑvy$ u[Îbnik< "Fratele meu are un manual nou."
(U kogÑ este nÑvy$ u[Îbnik?)
b) persoana la care se aflå cineva sau ceva (u kogÑ? "la cine?", u kogÑ
bÒdet/bÒdut? "la cine va fi/vor fi?", u kogÑ byl/bylÌ/bÔlo/bÔli?
"la cine a fost/au fost?").
De ex.:
Mo$ u[Îbnik u MÚr[i< "Manualul meu este la Mircea." (U kogÑ mo$
u[Îbnik?)
Mo$ u[Îbnik byl u MÚr[i< "Manualul meu a fost la Mircea." (U kogÑ
byl mo$ u[Îbnik?)
V voskresÎnè my bÔli u rodÚtele$< "Duminicå noi am fost la
pårin¡i." (U kogÑ my bÔli v voskresÎnè?)
Re¡ine¡i unele dintre substantivele care se folosesc cu prepozi¡ia s :
s vokzÌla "de la garå"; s vÔstavki "de la expozi¡ie"; s zavÑda "de la
uzinå"; s zanÖti$ "de la cursuri"; s kon]Îrta "de la concert"; s mÑrw "de la
mare (litoral)"; s pÑ[ty "de la po¿tå"; s rabÑty "de la serviciu"; s seminÌra
"de la seminar"; so spektÌklw "de la spectacol"; so stadiÑna "de la stadion";
s fÌbriki "de la fabricå"; s ckzÌmena "de la examen"; s ckskÒrsii "din
excursie" ¿i altele.
Aceste substantive le gåsim ¿i la cazurile Acuzativ ¿i Prepozi¡ional cu
prepozi¡ia na<
46 Pune¡i substantivele din paranteze la forma corespunzåtoare:
a) 1. TetrÌd` lejÚt Ñkolo (portfÎl`)< 2. Ma.Úna stoÚt Ñkolo
(gostÚni]a)< 3. Åkolo (Ñzero) rast@t les< 4. V klÌsse on sidÚt Ñkolo
(dver`)< 5. SestrÌ jiv@t Ñkolo (park)< 6. MagazÚn *DÎtski$ mir+
naxÑdilsw Ñkolo (universitÎt)< 7. Jdi menÖ Ñkolo (kiÑsk)<
8. DÎvu.ka stoÚt Ñkolo (]vetÔ)< 9. TrollÎ$bus ostanovÚlsw Ñkolo
(obhejÚtie)< 10. On vas jd@t Ñkolo (stÌn]iw) metrÑ<
b) 1. OtÎ] priÎxal iz (BolgÌriw)< 2. U[enikÚ vozvrahÌ\tsw iz
(muzÎ$)< 3. Brat priÎxal iz (komandirÑvka)< 4. Kto polu[Úl pis`mÑ
iz (MoskvÌ)? 5. StudÎnt id@t iz (bibliotÎka )< 6. Drug eh@ ne
vernÒlsw s (ckskÒrsiw)< 7. SosÎdi pri.lÚ s (kon]Îrt)< 8. MarÚna
eh@ ne vernÒlas` s (ckzÌmen)<
c) 1. NÚna polu[Úla pis`mÑ ot (podrÒga)< 2. W polu[Úl privÎt ot
(AndrÎ$)< 3. PrepodavÌtel` polu[Úl pozdravlÎniw ot (u[enikÚ)<
4. Mat` polu[Úla pozdravÚtel`nu\ telegrammu ot (synov`Ö)< 5. W
polu[Úl knÚgu ot (otÎ])< 6. SkÑl`ko kilomÎtrov ot (BuxarÎst) do
(KonstÌn]a)? 7. My ukrÔlis` ot (dojd`) pod navÎsom< 8. Vra[ pred-
pisÌl mne lekÌrstva ot golovnÑ$ (bol`)< 9. U vas net gazÎty ot
(odÚnnad]atogo Ìvgust )?
47 Da¡i råspunsuri folosind cuvintele din paranteze:

Model:
a) – U kogÑ est` velosipÎd? (brat )
– U brÌta est` velosipÎd<
1. U kogÑ est` kollÎk]iw mÌrok? (dÖdw )< 2. U kogÑ est` nÑvy$

u[Îbnik? (ValentÚn )< 3. U kogÑ bylÌ segÑdnw.nww gazÎta? (sosÎd)< 4. U
kogÑ byl rumÔnskogo-rÒsski$ slovÌr`? (prepodavÌtel`)< 5. U kogÑ
bÒdut nÑvye u[Îbniki? (u[enikÚ )< 6. U kogÑ bÒdet ]vetnÑ$ televÚzor?
(rodÚteli )<
b) – U kogÑ ty byl v[erÌ? (brat )
– V[erÌ w byl u brÌta<
1. U kogÑ bÔli vnÒki? (bÌbu.ka i dÎdu.ka )< 2. U kogÑ bylÌ

v[erÌ NÚna? (druz`Ö )< 3. U kogÑ bÔli dÎti na kanÚkulax? (rÑdstvenni-
ki)< 4. U kogÑ ty bÒde.` vÎ[erom? (sestrÌ)< 5. U kogÑ on bÒdet zÌvtra?
(prepodavÌtel`)< 6. U kogÑ ty bÒde.` smotrÎt` mat[? (sosÎdi)<
48 Înlocui¡i succesiv cuvântul tipårit cursiv cu cuvintele date mai jos,

punându-le la forma potrivitå:
U dÎvo[ki gripp<
brat, syn, mÌl`[ik, otÎ], sosÎd, plemÖnnik, \
_ no.a, mÌma, sestrÌ,
studÎntka, u[enÚ]a, pa]iÎntka, plemÖnni]a<
Råspunde¡i negativ potrivit modelului:

49
Model:
a) magazÚn & ]irk
– VÚktor jdal drÒga Ñkolo magazÚna?
– Net, VÚktor jdal drÒga ne Ñkolo magazÚna,
a Ñkolo ]Úrka<
universitÎt & aptÎka ; teÌtr & bibliotÎka ; institÒt & .kÑla;

magazÚn & gostÚni]a; park & vÔstavka; vokzÌl & pÑ[ta; bol`nÚ]a &
klub; kinoteÌtr & univermÌg<
b) .kÑla & vokzÌl
– OtkÒda vernÒlas` do[`? Iz .kÑly?
– Net, do[` vernÒlas` ne iz .kÑly, a s vokzÌla<
teÌtr & fakul`tÎt; bibliotÎka & vÔstavka; bol`nÚ]a & rabÑta;

komandirÑvka & prÌktika; SibÚr` & Ural<
c) golovokrujÎnie & gripp
– MedsestrÌ prineslÌ lekÌrstva ot golovokrujÎniw?
– Net, onÌ prineslÌ lekÌrstva ne ot golovokrujÎniw,
a ot grÚppa<
kÌ.el` & angÚna; nÌsmork & bessÑnni]a; serdÎ[ny$ prÚstup &

malÖriw; prostÒda & revmatÚzm<
d) sestrÌ & brat
– U kogÑ bylÌ MarÚna? U sestrÔ?
– Net, MarÚna bylÌ ne u sestrÔ, a u brÌta<
NÚna & VÚktor; NikolÌ$ & LÎna; SÌ.a & VÚtw; VÌnw & Ser@ja<
50 Alcåtui¡i dialoguri dupå modelul dat:
Model:
u[Îbnik & VÚktor
– Ùto, navÎrnoe, u[Îbnik VÚktora?
– Da< Ùto u[Îbnik VÚktora< W znÌ\<
RÒ[ka & BorÚs; o[kÚ & NÚna; portfÎl` & NikolÌ$; sÒmka & Ànna;
.arf & podrÒga; o[kÚ & dÎdu.ka; avtomobÚl` & dÖdw<

1. Eu am fost la Dan. 2. Sorina are un dic¡ionar rus-român. 3. Unde ai
a¿teptat? Lângå statuie? 4. Prietenii au sosit de la Moscova. 5. Copiii s-au
întors de la unchiul lor. 6. Eu må odihnesc nu înainte de maså, ci dupå maså.
7. La cine au fost revistele? 8. La cine vei fi vara? 9. Cine va avea schiuri? 10.
Cine a avut bilete? 11. În jurul lacului cre¿te o pådure. 12. În dreptul teatru-
lui se construie¿te un hotel. 13. Noi am mers de-a lungul unui râu. 14. Dupå
maså este bine så ne plimbåm. 15. Din cauza ploii, nu m-am dus în parc.
16. Pentru cine sunt aceste suveniruri? 17. Så nu vii la ¿coalå fårå dic¡ionar.
Cazul Dativ fårå prepozi¡ii

(DÌtel`ny$ padÎj bez predlÑgov)
Råspunde la întrebårile komÒ? [emÒ? ¿i se folose¿te:

1 – pentru a indica destinatarul unor ac¡iuni exprimate de verbe ca:
aplodÚrovat` "a aplauda"; vÎrit`-povÎrit` "a crede"; davÌt`-dat`
"a da"; zvonÚt`-pozvonÚt` "a suna, a da un telefon"; otve[Ìt`-otvÎtit`
"a råspunde"; pisÌt`-napisÌt` "a scrie"; pokÌzyvat`-pokazÌt` "a aråta";
pomogÌt`-pomÑ[` "a ajuta"; razre.Ìt`-razre.Út` "a permite, a da voie";
rasskÌzyvat`-rasskazÌt` "a povesti, a relata"; sovÎtovat`-posovÎtovat`
"a sfåtui" etc.
De ex.:
PrepodavÌtel` obqwsnÖet u[enikÌm nÑvoe prÌvilo< "Profesorul
explicå elevilor o nouå regulå." (KomÒ prepodavÌtel` obqwsnÖet nÑvoe
prÌvilo?)
2 – pentru a indica obiectul fa¡å de care se exprimå anumite sentimente
cuprinse în sensul unor verbe ca:
rÌdovat`sw-obrÌdovat`sw "a se bucura"; vÎrit`-povÎrit` "a crede";
zavÚdovat`-pozavÚdovat` "a invidia"; nrÌvit`sw-ponrÌvit`sw "a plåcea";
udivlÖt`sw-uvidÚt`sw "a se mira" etc.
De ex.:
My rÌduemsw prixÑdu vesnÔ< "Ne bucuråm de sosirea primåverii."
({emÒ my rÌduemsw?)
3 – pentru a indica obiectul în dauna cåruia se face ac¡iunea exprimatå de
unele verbe ca:
vredÚt`-povredÚt` "a dåuna"; zaprehÌt`-zapretÚt` "a interzice";
me.Ìt`-pome.Ìt` "a deranja"; mstit`-otomstÚt` "a se råzbuna"; otkÌzy-
vat`-otkazÌt` "a refuza" ¿.a.
De ex.:
KurÎnie vredÚt zdorÑv`\< "Fumatul dåuneazå sånåtå¡ii." ({emÒ
vredÚt kurÎnie?)
4 – în propozi¡ii impersonale ce con¡in cuvintele nÌdo "trebuie", neob-
xodÚmo "a fi necesar, a avea nevoie", mÑjno "a avea voie", nel`zÖ "a nu avea
voie", precum ¿i dupå adverbe în -o (jÌrko, xÑlodno, skÒ[no, vÎselo ¿.a.).
De ex.:
Ot]Ò nel`zÖ kurÚt`< "Tata nu are voie så fumeze." (KomÒ nel`zÖ
kurÚt`?)
Reb@nku xÑlodno< "Copilului îi este frig." (KomÒ xÑlodno?).
Nam zdes` ne skÒ[no< "Aici nu ne plictisim." (KomÒ zdes` ne skÒ[no?)
5 – pentru a exprima vârsta:
De ex.:
SestrÎ vosemnÌd]at` let< "Sora are optsprezece ani." (KomÒ vosem-
nÌd]at` let?)
Re¡ine¡i: Pentru a marca timpul trecut sau viitor, cuvintele ca nÌdo sau
jÌrko, folosite în propozi¡ii impersonale, trebuie så fie înso¡ite de formele
bÔlo, respectiv bÒdet ale verbului byt` "a fi".
De ex.:
BrÌtu nÌdo bÔlo poÎxat`< "Fratele a trebuit så plece." (KomÒ nÌdo
bÔlo poÎxat`?).
BrÌtu nÌdo bÒdet poÎxat`< "Fratele va trebui så plece." (KomÒ nÌdo
bÒdet poÎxat`?)
Alte verbe care cer cazul dativ, råspunzând la întrebårile komÒ? [emÒ?:
akkompanÚrovat` ipf. "a acompania" (pe cineva)
blagopriÖtstvovat` ipf. "a fi favorabil, a favoriza, a înlesni, a ajuta",
vozrajÌt`-vozrazÚt` "a replica, a obiecta, a contrazice, a face obiec¡ii"
doverÖt`-dovÎrit` (i) "a încredin¡a" (ii) "a împuternici, a delega"
nadoedÌt`-nadoÎst` "a plictisi, a supåra, a cåcâi, a bate la cap"
prinadlejÌt` ipf. "a apar¡ine"
protivorÎ[it` ipf. "a contrazice, a nu fi de acord"
sootvÎtstvovat` ipf. "a corespunde, a concorda, a fi conform,
a se potrivi cu"
sposÑbstvovat` ipf. "a ajuta, a înlesni, a acorda sprijin, a contribui",
ugrojÌt` "a amenin¡a".
52 Pune¡i cuvintele din paranteze la forma corespunzåtoare:
1. BÌbu.ka rasskÌzyvaet (vnÒki) skÌzki< 2. Vra[ sovÎtuet (pa-
]iÎnt) sobl\dÌt` diÎtu< 3. Brat pomogÌet (sestrÌ)< 4. OtÎ] razre.Úl
(dÎti) gulÖt`< 5. RodÚteli posylÌ\t (do[`) pis`mÑ< 6. U[enikÚ pre-
podneslÚ (prepodavÌtel`ni]a) bukÎt ]vetÑv< 7. MÌl`[ik pokÌzyvaet
(turÚsty) dorÑgu< 8. Mat` da@t (synov`Ö) podÌrki< 9. Zriteli aplo-
dÚru\t (artÚsty)< 10. Sem`Ö rÌduetsw (uspÎxi) sÔna< 11. W otvÎtil
(ckzamenÌtor) na vse voprÑsy< 12. Vra[ zaprehÌet (brat ) kurÚt`<
13. MÌl`[ik me.Ìet (dÎvo[ka) zanimÌt`sw< 14. V BuxarÎste (drÒz`w)
ponrÌvilis` muzÎi i pÌrki<
Model:
– KomÒ nÌdo Îxat` v derÎvn\? (sestrÌ)
– SestrÎ nÌdo Îxat` v derÎvn\<
1. KomÒ nÌdo otdoxnÒt`? (drug)< 2. KomÒ nÌdo pozvonÚt` domo$?

(otÎ])< 3. KomÒ ujÎ mÑjno vyxodÚt` na progÒlku? (pa]iÎnt)< 4. KomÒ
medsestrÌ da@t lekÌrstva? (mÌl`[ik)< 5. KomÒ prepodavÌtel` zada@t
voprÑsy? (u[enikÚ)< 6. KomÒ nel`zÖ kurÚt`? (brat)< 7. KomÒ xÑlodno?
(reb@nok)< 8. KomÒ zdes` vÎselo? (dÎti)<
Model:
Ot]Ò nÌdo poÎxat` v komandirÑvku<
– Ot]Ò nÌdo bÔlo poÎxat` v komandirÑvku<
– Ot]Ò nÌdo bÒdet poÎxat` v komandirÑvku<
1. U[enikÒ nÌdo sdÎlat` mnÑgo uprajnÎni$< 2. StudÎntam nÌdo

sdavÌt` ckzÌmeny< 3. BrÌtu nÌdo zanimÌt`sw spÑrtom< 4. SestrÎ nÌdo
kupÚt` slovÌr`< 5. DÎtwm nÌdo vÑvremw lojÚt`sw spat`< 6. SÔnu nÌdo
prinimÌt` lekÌrstva<
55 Pune¡i întrebåri ¿i råspunde¡i:

Model:
Ànna & Ål`ga
– KomÒ VÚktor kupÚl ]vetÔ? Ànne?
– Net, Ål`ge<
MÌma & u[Útel`ni]a; sestrÌ & bÌbu.ka; brat & otÎ] ; drug & pre-
podavÌtel`; TÌnw & AndrÎ$; NatÌ.a & AntÑn; AleksÌndr IvÌnovi[ &
MarÚw StepÌnovna<
Model:
– Reb@nku xÑlodno?
– Net, reb@nku ne xÑlodno<
1. GostÖm teplÑ v kÑmnate? 2. DÎtwm skÒ[no v derÎvne? 3. Im vÎse-

lo zdes`? 4. CkskursÌntam jÌrko v avtÑbuse? 5. ZrÚtelwm interÎsno
smotrÎt` Øtot fil`m? 6. RodÚtelwm nrÌvitsw slÔ.at` nepriÖtnye
nÑvosti?
57 Pune¡i cuvintele din paranteze la cazul Dativ:

1. (Brat) .estnÌd]at` let< 2. MoemÒ (otÎ] ) sÑrok let< 3. MoÎ$
(sestrÌ ) dvÌd]at` tri gÑda< 4. (SvetlÌna ) skÑro ispÑlnit`sw dvÌd]at`
odÚn god< 5. SkÑl`ko let ispÑlnilos` vÌ.emu (dirÎktor )? 6. (VÚktor )
togdÌ bÔlo pwtnÌd]at` let<
58 Compune¡i dialoguri folosind cuvintele date mai jos:

Model:
– AntÑn, peredÌ$, pojÌlu$sta, VÚktoru Øtot
pakÎt< Ty govorÚl, [to uvÚde.` egÑ segÑdnw<
– Xoro.o, peredÌm<
SÌ.a, IvÌn, SergÎ$, Ûgor`; plastÚnki

NatÌ.a; Ål`ga, LÎna, MarÚw; papka<

1. Nina îl ajutå pe Radu. 2. Profesorul aratå elevilor o hartå. 3. Mama
cumpårå copiilor jucårii. 4. Medicul îl sfåtuie¿te pe pacient så nu fumeze.
5. Ion scrie surorii o scrisoare. 6. Sora îi råspunde fratelui. 7. Tata nu are voie
så fumeze. 8. Turi¿tilor nu le este frig în autobuz. 9. Victor are voie så se
plimbe. 10. Mâine prietenul meu împline¿te ¿aptesprezece ani. 11. La Mos-
cova, statuia lui A.S. Pu¿kin se aflå în Pia¡a Pu¿kin.
Cazul Dativ cu prepozi¡ii

(DÌtel`ny$ padÎj s predlÑgami)
Se construie¿te:
1 – cu prepozi¡ia po, având sensurile urmåtoare:
a) "prin, pe", exprimå mi¿carea pe o anumitå suprafa¡å (gde? "unde?")
De ex.:
ParoxÑd plyv@t po DunÌ\< "Vaporul merge pe Dunåre." (Gde ply-
v@t paroxÑd?)
b) "în, prin", exprimå locul ac¡iunii (gde? "unde?")
De ex.:
Po vse$ stranÎ id@t ubÑro[naw stradÌda< "În toatå ¡ara are loc
campania de recoltare." (Gde id@t ubÑro[naw stradÌ?).
c) "în fiecare", exprimå intervalul de timp în care se repetå o ac¡iune
(kogdÌ? "când?")
De ex.:
Po subbÑtom on xÑdit na spektÌkli< "În fiecare sâmbåtå el merge
la spectacole." (KogdÌ on xÑdit na spektÌkli?)
d) "de, în", exprimå caracterizarea din punct de vedere al specialitå¡ii, dome-
niului, ocupa¡iei (kakÑ$? kakÌw? kakÑe? kakÚe? ) "ce? ce fel de?"
De ex.:
W kupÚl sebÎ u[Îbnik po fÚzike< "Eu mi-am cumpårat un manual
de fizicå." (KakÑ$ u[Îbnik on kupÚl sebÎ?)
e) "la, prin", exprimå modul de comunica¡ie (kak? "cum?")
De ex.:
Po rÌdio pereda\
_ t kon]Îrt< "La radio se transmite un concert."
W poslÌl pis`mÑ po pÑ[te< "Am trimis scrisoarea prin po¿tå." (Kak
w poslÌl pis`mÑ?)
f) "câte", exprimå distribuirea cu câte unu.
De ex.:
KÌjdy$ u[enÚk polu[Úl po al`bÑmu< "Fiecare elev a primit câte un
album." (SkÑl`ko al`bÑmov polu[Úl kÌjdy$ u[enÚk?)
KupÚ pwt` bilÎtov po rubl\
_ < "Cumpårå cinci bilete a câte o rublå."
(Po skÑl`ko rublÎ$ kupÚt` pwt` bilÎtov? )
2 – cu prepozi¡ia k, având sensurile urmåtoare:
a) "de", exprimå apropierea de un obiect cu ajutorul verbelor de mi¿care
cu prefixul pod- (k komÒ? k [emÒ? "de cine? de ce?")
De ex.:
PrepodavÌtel` podo.@l k u[enikÒ< "Profesorul s-a apropiat de elev."
DÎti pobejÌli k rekÎ< "Copii s-au apropiat în fugå de un râu."
(KudÌ pobejÌli dÎti?)
b) "la", exprimå persoane ca punct final al mi¿cårii cu ajutorul verbelor de
mi¿care (k komÒ? "la cine?")
De ex.:
OnÚ idÒt k rodÚtelwm< "Ei merg la pårin¡i." (K komÒ onÚ idÒt? sau
KudÌ onÚ idÒt?)
Mat` ved@t reb@nka k vra[Ò< "Mama î¿i duce copilul la medic."
(K komÒ mat` ved@t reb@nka? sau KudÌ mat` ved@t reb@nka?)
c) "cåtre", exprimå apropierea în timp
De ex.:
On vern@tsw k obÎdu< "El se va întoarce cåtre prânz." (KogdÌ on
vern@tsw?)
3 – cu prepozi¡ia blagodarÖ "gra¡ie, mul¡umitå, datoritå (cuiva)"
exprimå cauza (cu efect pozitiv)
De ex.:
My zakÑn[ili rabÑtu v srok blagodarÖ vÌ.e$ pÑmohi< "Noi am
terminat lucrarea la termen datoritå ajutorului vostru." ( BlagodarÖ [emÒ my
zakon[Úli rabÑtu v srok?)
1. KakÌw cto rabÑta? (kibernÎtika). 2. KakÑ$ u u[enikÌ
u[Îbnik? (geogrÌfiw). 3. KakÑ$ u[Îbnik ty polu[Úl? (clektrÑnika).
4. KakÚe u[Îbniki imÎ\tsw v magazÚne? (biolÑgiw, mÒzyka, botÌnika
i literatÒra ). 5. KakÌw tetrÌd` u prepodavÌtelw? (matemÌtika ).
6. KakÌw u vas zÌvtra konsul`tÌ]iw? (literatÒra). 7. KakÌw lÎk]iw v
cto$ auditÑrii? (anatÑmiw). 8. KakÚe za[@ty bÒdut u vas? (matemÌti-
ka i xÚmiw).
Model:
– KakÑe zdes` sorevnovÌnie? (l@gkaw atlÎtika)
– Zdes` sorevnovÌnie po l@gko$ atlÎtike .
1. KakÑe segÑdnw sorevnovÌnie? (gimnÌstika). 2. KakÑe sorevno-

vÌnie bÒdet zÌvtra? (twj@law atlÎtika). 3. KakÚe sorevnovÌniw bÔli
v[erÌ? (gandbÑl, plÌvanie, boks). 4. KakÚe sorevnovÌniw na[inÌ\tsw?
(xokkÎ$, bor`bÌ, fextovÌnie, grÎblw).
62* Pune¡i cuvintele din paranteze la cazul dativ cu prepozi¡ia po sau k,

în func¡ie de context. Traduce¡i propozi¡iile.
1. (SubbÑta) my xÑdim na sportÚvnye sorevnovÌniw. 2. PozvonÚ-
te mne (obÎd). 3. SegÑdnw my gulÖli (Òli]y, plÑhadi) gÑroda. 4. V[erÌ
w xodÚl (vra[). 5. Ty ne znÌe.` progrÌmmy sorevnovÌni$ (plÌvanie)?
6. On vern@tsw na rÑdinu (Ñsen`). 7. CkzÌmen (matemÌtika) bÒdet na
slÎdu\he$ nedÎle. 8. My igrÌem v .Ìxmaty (vÎ[er). 9. VolÑdw kupÚl
u[Îbniki (anatÑmiw i fÚzika). 10. W smotrÎl (televÚzor) interÎsnu\
p`Îsu rÒsskogo dramatÒrga. 11. ZavÑd vo$d@t v stro$ (sentÖbr`).
12. (RÌdio) pereda\t prognÑz pogÑdy.
Model:
– My slÒ.ali Øtot kon]Îrt po rÌdio< A ty?
– W tÑje slÒ.al po rÌdio Øtot kon]Îrt.
1. My sdÌli ckzÌmen po istÑrii< A vy? 2. U[enikÚ vos`mÑgo

klÌssa pisÌli kontrÑl`nu\ rabÑtu po fÚzike< A vy? 3. RabÑta
VladÚmira bÒdet gotÑva k mÌrtu< A rabÑta AleksÌndra? 4. W [itÌ\
dopolnÚtel`nu\ literatÒru po ponedÎl`nikam i [etvergÌm< A vy?
5. On pereslÌl dÎn`gi po pÑ[te< A vy? 6. W govorÚl s MarÚe$ po tele-
fÑnu< A vy? 7. W prigotÑvl\ zadÌnie k [etvergÒ< A vy?
64 Completa¡i propozi¡iile cu cuvintele din paranteze, folosind prepo-

zi¡ia blagodarÖ.
1.… my zakÑn[ili rabÑtu rÌn`.e srÑka (va.Ì pÑmoh`). 2. On
otlÚ[no Ò[itsw … (usÚd[ivost` i nastÑ$[ivost`) 3. V Øtom godÒ uro-
jÌ$ bÒdet xorÑ.im … (obÚl`nye vesÎnnie dojdÚ) 4. TuristÚ[eski$
poxÑd okazÌlsw udÌ[nym … (xorÑ.aw pogÑda) 5. Rezul`tÌty bÔli
otlÚ[nymi … (umÎloe rukovÑdstvo) 6. OsvoÎnie kÑsmosa vozmÑjno …
(progrÎss tÎxniki)
65 Pune¡i cuvintele dintre paranteze la Genitiv sau Dativ cu prepozi¡ii:

1. Po$d@m pogulÖem (gÑrod)< 2. My dobrÌlis` (gÑrod)< 3. My vÔe-
xali (gÑrod)< 4. My podqÎxali (gÑrod )< 5. My bÔstro so.lÚ (poÎzd)<
6. OstanovÚlis` (vokzÌl)< 7. My podnwlÚs` (lÎstni]a)< 8. LÎgko bÔlo
idtÚ (bagÌj).

1. În fiecare sâmbåtå, la radio se transmite muzicå simfonicå. 2. Mâine
vom avea seminar la literaturå ruså. 3. La televizor se då un meci de fotbal.
4. Trimite¡i-i lui Alin cartea prin po¿tå. 5. Noi pregåtim un spectacol pentru
luna ianuarie. 6. Cåtre toamnå, muncitorii vor termina construc¡ia ¿colii.
Cazul Acuzativ fårå prepozi¡ii

(VinÚtel`ny$ padÎj bez predlÑgov)
Cazul acuzativ fårå prepozi¡ii cu rol de complement direct se folose¿te
dupå verbe tranzitive exprimând obiectul ac¡iunii.
Råspunde la întrebårile kogÑ? [to? "pe cine? ce?"
Printre verbele tranzitive se numårå:
blagodarÚt`-poblagodarÚt` "a mul¡umi"; brat`-vzwt` "a lua"; dÎ-
lat`-sdÎlat` "a face"; l\bÚt` "a iubi, a plåcea"; pozdravlÖt`-pozdrÌvit`
"a felicita"; pokupÌt`-kupÚt` "a cumpåra"; posylÌt`-poslÌt` "a trimite,
a expedia"; risovÌt`-narisovÌt` "a desena, a picta"; smotrÎt`-posmotrÎt`
"a vedea, a privi, a viziona"; strÑit`-postrÑit` "a construi"; uvajÌt` "a
respecta"; u[Út`-vÔu[it` "a învå¡a, a însu¿i"; [itÌt`-po[itÌt` "a citi" etc.
De ex.:
W polu[Úl pozdravÚtel`nu\ telegrÌmmu ot rodÚtele$< "Eu am
primit o telegramå de felicitare de la pårin¡i." ({to w polu[Úl ot rodÚtele$?)
W vstrÎtil blÚzkogo drÒga na vokzÌle< "Eu l-am întâlnit pe priete-
nul meu intim în garå." (KogÑ w vstrÎtil na vokzÌle?)
67 Råspunde¡i la întrebåri, folosind cuvintele din dreapta:
1. KogÑ vy jd@te? brat, druz`Ö, sestrÌ, tovÌrih, sosÎdi
2. KogÑ onÚ slÒ.a\t? artÚsty, orÌtory, prepodavÌteli
3. {to on povtorÖet? prÌvila, urÑki, tÎksty
4. {to onÌ [itÌet? pÚs`ma, rasskÌzy, pÑvesti
5. {to vy pokupÌete? xleb, kolbasÌ, mÌslo
68 Înlocui¡i punctele cu substantivele din parantezå la forma necesarå:

Model:
SestrÌ [itÌla … (dÎdu.ka – pis`mÑ, brat – stixotvorÎnie)

SestrÌ [itÌla dÎdu.ke pis`mÑ, a bratu & stixotvorÎnie.
1. Mat` kupÚla … (syn – karandÌ., do[` – sÒmka)< 2. SergÎ$ po-

sylÌet … (LÎna – telegrÌmma, VÌsw – pis`mÑ )< 3. PrepodavÌtel` da@t
… (u[enÚk – tetrÌd`, u[enÚ]a – knÚga)< 4. On darÚt … (plemÖnnik –
al`bÑm s vÚdami MoskvÔ, plemÖnni]a – nabÑr karanda.Î$ )< 5. Port-
nÑ$ .`@t … (muj[Úna – kost\ _ m, \
_ no.a – rubÌ.ka)< 6. On prepodn@s
… (\bilÖr – podÌrok, egÑ jenÌ – bukÎt ]vetÑv)< 7. OnÌ privezlÌ …
(brat – fotoapparÌt, sestrÌ – reprodÒk]ii kartÚn ).
69 În locul cuvintelor tipårite cursiv din propozi¡ii, folosi¡i cuvintele

date, la cazul Acuzativ:
a) Zdes` strÑwt zavod i fÌbriku<
>kÑla i kombinÌt; poliklÚnika i institÒt; gostÚni]a i
vokzÌl; metrÑ i kinoteÌtr; fÌbrika i magazÚn<
b) On blagodarÚt druzÎ$<
RodÚteli, sosÎdi, tovÌrihi, vra[Ú, prepodavÌteli, u[enikÚ,
sotrÒdniki, studÎnty, brÌt`w, s@stry, studÎntki, u[enÚ]y<
c) Druz`Ö smotrÎli spektÌkl`<
P`Îsa, fil`m, kinokartÚna, balÎt, parÌd, komÎdiw, sorevno-
vÌnie, mat[, teleperedÌ[a<
1. Publicul ascultå muzica lui Ceaikovski. 2. Eu ascult opera lui Borodin
Cneazul Igor. 3. El picteazå un tablou. 4. Elevii rezolvå probleme. 5. Profesorul
explicå elevilor o regulå. 6. Fratele î¿i face lec¡iile. 7. Eu învå¡ pe de rost o
poezie. 8. Noi citim nuvelele lui Cehov. 9. Ea cunoa¿te deja regula. 10. Sora
mea nu are voie så månânce unt. 11. Ei ¿tiu bine chimia. 12. Eu prefer acest
traseu. 13. Eu voi citi manuscrisul romanului. 14. Mie îmi plac portocalele.
15. Noi am închiriat un apartament.
Cazul Acuzativ cu prepozi¡ii

(VinÚtel`ny$ padÎj s predlÑgami)
Cazul acuzativ cu prepozi¡ii are urmåtoarele sensuri:
1 – cu propozi¡iile v, na:
a) "la, înspre", indicå direc¡ia mi¿cårii în asociere cu verbe de mi¿care ¿i
substantive neînsufle¡ite (kudÌ? "unde? încotro?"), ¿i în asociere cu verbe ca:
posylÌt` "a trimite, a expedia", otpravlÖt` "a expedia", zvonÚt` "a suna".
De ex.:
U[enikÚ idÒt v .kÑlu< "Elevii merg la ¿coalå." (KudÌ idÒt u[enikÚ?)
SportsmÎny Îdut na stadiÑn< "Sportivii merg la stadion." (KudÌ Îdut
sportsmÎny?)
Re¡ine¡i câteva substantive care se folosesc cu prepozi¡ia na:
na balÎt "la balet"; na vokzÌl "la garå"; na vÔstavku "la expozi¡ie";
na zavÑd "la uzinå"; na kÑnkurs "la concurs"; na kon]Îrt "la concert"; na
lÎk]i\ "la lec¡ie" (curs); na pÑ[tu "la po¿tå"; na rabÑtu "la serviciu"; na
rÑdinu "în patrie"; na spektÌkl` "la spectacol"; na urÑk "la lec¡ie"; na fÌ-
briku "la fabricå"; na ckskÒrsi\ "în excursie"; na vostÑk "în(spre) råsårit";
na zÌpad "în(spre) apus"; na sÎver "în(spre) nord"; na \g în(spre) sud"; na
UrÌl "în(spre) Ural"; na (¿i v) UkraÚnu "în(spre) Ucraina".
b) "pe, în", indicå locul în asociere cu verbele de plasare a obiectelor în
spa¡iu: klast`-polojÚt` "a pune" (în pozi¡ie orizontalå), stÌvit`-postÌ-
vit` "a pune" (în pozi¡ie verticalå), vÎ.at`-povÎsit` "a atârna, a agå¡a",
sajÌt`-posadÚt` "a a¿eza" (în pozi¡ia ¿ezând) (kudÌ? "unde" sau vo [to?
"în ce?" na [to? "pe ce?"), care se conjugå astfel:
Imperfective
klast`: Prezent: kladÒ, klad@.`, … kladÒt
Trecut: klal, -a, -o, -i
Imperativ: kladÚ (te)
vÎ.at`: Prezent: vÎ.a\, vÎ.ae.`, … vÎ.a\t
Imperativ: vÎ.a$ (te)
* Despre verbele de mi¿care, vezi capitolul separat

stÌvit`: Prezent: stÌvl\, stÌvi.`, … stÌvwt
Trecut: stÌvil, -a, -o, -i
Imperativ: stav` (te)
sajÌt`: Prezent: sajÌ\, sajÌe.`, … sajÌ\t
Trecut: sajÌl, -a, -o, -i
Imperativ: sajÌ$ (te)
Perfective
polojÚt`: Prezent: polojÒ, polÑji.`, … polÑjat
Imperativ: polojÚ (te)
postÌvit`: Prezent: postÌvl\, postÌvi.`, … postÌvwt
Imperativ: postÌv` (te)
povÎsit`: Prezent: povÎ.u, povÎsi.`, … povÎswt
Imperativ: povÎs` (te)
posadÚt`: Prezent: posajÒ, posÌdi.`, … posÌdwt
Imperativ: posadÚ (te)
De ex.:
PrepodavÌtel` polojÚl jurnÌl na kÌfedru< "Profesorul a pus
catalogul pe catedrå."
PostÌv` divÌn v Ògol< "Pune fotoliul în col¡." (KudÌ postÌvit`
divÌn?)
W postÌvil knÚgi na pÑlku< "Am pus cår¡ile în raft." (KudÌ w
postÌvil knigÚ?)
c) v indicå timpul exprimat în ore ¿i zilele såptåmânii (kogdÌ? "când?")
De ex.:
PÑezd pribyvÌet v [as< "Trenul sose¿te la ora unu." (KogdÌ priby-
vÌet pÑezd?)
V srÎdu sostoÚtsw vstrÎ[a radiol\bÚtele$< "Miercuri va avea loc
întrunirea radioamatorilor." (KogdÌ sostoÚtsw vstrÎ[a radiol\bÚtele$?)
d) na "pentru, pe" indicå intervalul de timp în care se va desfå¿ura o ac¡iune
(na skÑl`ko vrÎmeni? "pentru cât timp?"):
na minÒtu "pentru un minut/o clipå"; na pol[asÌ "pentru o jumåtate
de orå"; nÌ den` "pentru o zi"; nÌ nedÎl\ "pentru o såptåmânå"; nÌ mÎsw]
"pentru o lunå"; nÌ god "pentru un an".
De ex.:
My poÎdem v gÑry na nedÎl\< "Vom pleca la munte pentru o såp-
tåmânå." (Na skÑl`ko nedÎl` my poÎdem v gÑry?)
2 – cu prepozi¡ia [Îrez "peste", indicå intervalul de timp dupå care va avea
sau a avut loc o ac¡iune (kogdÌ? "când?"):
[Îrez sekÒndu "peste o secundå"; [Îrez minÒtu "peste un minut";
[Îrez [as "peste o orå"; [Îrez den` "peste o zi"; [Îrez nedÎl\ "peste o såp-
tåmânå"; [Îrez mÎsw] "peste o lunå"; [Îrez god "peste un an".
De ex.:
{Îrez nedÎl\ bÒdet den` rojdÎniw mÌmy< "Peste o såptåmânå va
fi ziua de na¿tere a mamei." (KogdÌ bÒdet den` rojdÎniw mÌmy?)
{Îrez mÎsw] emÒ ispÑlnitsw .estnÌd]at` let< "Peste o lunå el va
împlini ¿aisprezece ani." (KogdÌ emÒ ispÑlnitsw .estnÌd]at` let?)
3 – cu prepozi¡ia za "într-un, într-o", exprimå intervalul de timp în care
se realizeazå o ac¡iune (za skÑl`ko vrÎmeni? "în cât timp?").
De ex.:
Dom postrÑili za polgÑda< "Blocul a fost construit într-o jumåtate
de an."
71 Deschide¡i parantezele.
Pune¡i substantivele la cazul Acuzativ cu prepozi¡ia v sau na :
a) 1. OnÚ xotÖt po$tÚ (preskonferÎn]iw)< 2. DavÌ$te po$d@m (go-
stÚni]a)< 3. U[enikÚ idÒt (vÔstavka)< 4. Mat` id@t (poliklÚnika)<
5. Ætrom rodÚteli Îdut (rabota)< 6. RabÑ[ie Îdut (zavÑd)< 7. TurÚ-
sty Îdut (Ural)< 8. My id@m (teÌtr)< 9. Ætrom w po$dÒ (bibliotÎka )<
10. V voskresÎnè my po$d@m (park)< 11. PrepodavÌtel` id@t (klass)<
12. OtÎ] id@t (magazÚn)< 13. PtÚ]y letÖt (\g)< 14. DorÑga ved@t
(MoskvÌ)< 15. AvtÑbus id@t (PeredÎlkino)<
b) 1. StudÎnty idÒt (zal, lÎk]iw)< 2. PrepodavÌtel` id@t (auditÑriw,
seminÌr)< 3. Brat i sestrÌ idÒt (gÑrod, vÔstavka)< 4. OnÚ poÎdut
(BuxarÎst, konferÎn]iw)< 5. U[enikÚ poÎdut (derÎvnw, prÌktika)<
6. OnÚ idÒt (teÌtr, kon]Îrt)< 7. U[Ìstniki konferÎn]ii Îdut (gÑ-
rod, ckskÒrsiw)< 8. My Îdem (ckskÒrsiw, VladÚmir)< 9. OnÚ uÎxali
(SibÚr`, IrkÒtsk)< 10. My poÎdem (konferÎn]iw, Sankt-PeterbÒrg)<
72 Råspunde¡i la întrebåri dupå model:

Model:
– W idÒ na vÔstavku< A ty? (vokzÌl )
– A w idÒ na vokzÌl<
1. BorÚs id@t v kinoteÌtr< A LÎna? (bibliotÎka)< 2. InjenÎr id@t

na zavÑd< A prepodavÌtel`? (.kÑla)< 3. Vra[ id@t v bol`nÚ]u< A akt@r
(teÌtr)< 4. OnÚ Îdut na sÎver< A vy? (DÌl`ni$ VostÑk)< 5. SestrÌ Îdet
na mÑre< A brat? (gÑry)< 6. StudÎnty Îdut na vostÑk< A u[enikÚ? (\g)<
73 Citi¡i dialogurile:
1. – VÚktor id@t v magazÚn, a BorÚs?
– On tÑje id@t v magazÚn<
2. – Vy bÔli v[erÌ v bibliotÎke?
– Net, w se$[Ìs idÒ v bibliotÎku< V[erÌ w ne smog<
3. – BorÚs, kudÌ ty id@.`?
– Na pÑ[tu<
– I w tÑje idÒ tudÌ< PodojdÚ menÖ<
– Xoro.Ñ<
4. – Ty id@.` na seminÌr?
– Net, v bibliotÎku<
– V bibliotÎku? A ty sobirÌe.`sw idtÚ na seminÌr? SkÑro pwt`
[asÑv<
– KonÎ[no< W uspÎ\<
5. – Ty id@.` na pÑ[tu?
– Da<
– OtprÌv`, pojÌlu$sta, mo@ pis`mÑ<
– Xoro.Ñ<
74 Da¡i råspunsuri, folosind cuvintele din dreapta:

1. KudÌ vy se$[Ìs id@te? zavÑd
2. KudÌ idÒt studÎnty? prÌktika
3. KudÌ xodÚli v[erÌ vÌ.i tovÌrihi? vÔstavka
4. KudÌ vy poÎdete lÎtom? mÑre
5. KudÌ vy poÎdete zimÑ$? gÑry
6. KudÌ u.lÌ (a plecat) sestrÌ? vokzÌl
7. KudÌ Îdut sportsmÎny? sorevnovÌniw

1. KogdÌ vy bÔli v bibliotÎke? (subbÑta)< 2. KogdÌ u vas kon-
sul`tÌ]iw po biolÑgii? (vtÑrnik)< 3. KogdÌ u vas bÒdet kontrÑl`naw
rabÑta po fÚzike? (ponedÎl`nik)< 4. KogdÌ onÚ priÎxali s\dÌ?
(sredÌ )< 5. KogdÌ bÒdut peredavÌt` po rÌdio Ñperu? (voskresÎnè)<
6. KogdÌ otkryvÌetsw vÔstavka? (pÖtni]a)< 7. KogdÌ onÚ uÎxali na
ckskÒrsi\? ([etvÎrg)<
76 Completa¡i spa¡iile punctate, folosind cuvintele din dreapta cu pre-

pozi¡ia [Îrez:
1. Ckzamena]iÑnnaw sÎssiw na[inÌetsw … nedÎlw
2. W zakÑn[u rabÑtu … [as
3. OnÚ priÎdut k nam v gÑsti … mÎsw]
4. My eh@ vern@msw s\dÌ … god
5. PozvonÚte mne … pol[asÌ
77 Råspunde¡i la întrebåri, folosind cuvintele din paranteze cu prepo-
zi¡ia za:
1. Za skÑl`ko vrÎmeni ty re.Úl zadÌ[u? (pol[asÌ)<
2. Za skÑl`ko vrÎmeni onÚ zakÑn[ili rabÑtu? (nedÎlw)<
3. Za skÑl`ko vrÎmeni onÌ nau[Úlas` plÌvat`? (mÎsw])<
4. Za skÑl`ko vrÎmeni on sckonÑmil Øtu sÒmmu? (god)<
5. Za skÑl`ko vrÎmeni vy sdÎlaete Øtu detÌl`? (den`)<
1. – … ?
– Net, w idÒ ne na vÔstavku, a v bibliotÎku<
2. – … ?
– Net, onÚ Îdut ne v gÑry, a na mÑre<
3. – … ?
– Net, my Îdem ne na ckskÒrsi\, a na prÌktiku<
4. – … ?
– Net, on id@t ne na vokzÌl, a v aptÎku<
5. – … ?
– Net, my id@m ne na zavÑd, a v poliklÚniku<
6. – … ?
– Net, juravlÚ letÖt ne na zÌpad, a na \g<
79 Citi¡i dialogurile-model:
a) – KudÌ vy polojÚli knÚgu?
– Na stol< (W polojÚl knÚgu na stol<)
– KudÌ vy postÌvili knÚgi?
– Na pÑlku< (W postÌvil knÚgi na pÑlku<)
– KudÌ vy povÎsili kost\m?
– V .kaf< (W povÎsil kost\m v .kaf<)
b) – BorÚs, polojÚ, pojÌlu$sta, svoÚ tetrÌdi v stol<
– Se$[Ìs polojÒ<
– PostÌv`, pojÌlu$sta, svoÚ knÚgi na pÑlku<
– Se$[Ìs, postÌvl\<
– PovÎs`, pojÌlu$sta, svo$ pidjÌk na vÎ.alku<
– Se$[Ìs, povÎ.u<
c) – W kupÚl tebÎ syr< KudÌ polojÚt` egÑ?
– PolojÚ, pojÌlu$sta, v xolodÚl`nik< Bol`.Ñe spasÚbo<
– Ne stÑit<
– W postÌvil tvo$ portfÎl` v .kaf< Ty ne prÑtiv?
– Net, w ne prÑtiv<
– SkajÚte, kudÌ (AleksÌndr) povÎsil svo$ kost\
_ m?
– SkajÚte, kudÌ (AleksÌndr) postÌvil

knÚgi?
– SkajÚte, kudÌ (AleksÌndr)

polojÚl svo\ tetrÌd`?
81 Privi¡i desenele de mai jos.

Spune¡i unde au fost puse lucrurile?

1. Noi mergem la ¿coalå, iar ei merg la stadion. 2. Tu mergi la muzeu,
iar ea merge la expozi¡ie. 3. Pårin¡ii merg la munte, iar copiii merg la mare.
4. Tata merge la uzinå, iar mama merge la institut. 5. Un avion zboarå spre
sud, iar altul zboarå spre apus. 6. Noi am fost la teatru miercuri. 7. El va
merge la policlinicå sâmbåtå. 8. Peste o såptåmânå începe trimestrul al doi-
lea. 9. Trenul sose¿te peste o jumåtate de orå. 10. Ne vom întoarce aici peste
un an. 11. El mi-a împrumutat aparatul pentru o såptåmânå. 12. Eu am scris
lucrarea într-o lunå. 13. El ¿i-a pus costumul în ¿ifonier. 14. Pune-¡i cår¡ile pe
maså! 15. Pune¡i florile în glastrå (în vazå)!
Cazul Instrumental fårå prepozi¡ii

(TvorÚtel`ny$ padÎj bez predlÑgov)
1 – Cazul Instrumental fårå prepozi¡ii indicå:
a) instrumentul ac¡iunii
Råspunde la întrebarea [em? "cu ce?"
De ex.:
PrepodavÌtel` ispravlÖet rabÑty [ernÚlami< "Profesorul corec-
teazå lucrårile cu cernealå."
b) agentul ac¡iunii (subiectul logic) în construc¡ii pasive
Råspunde la întrebårile kem? "de cine? de cåtre cine?" [em? "de ce?"
De ex.:
RabÑty ujÎ provÎreny prepodavÌtelem< "Lucrårile sunt deja
corectate de profesor."
c) mijlocul de transport
Råspunde la întrebarea [em? "cu ce?"
De ex.:
My priÎxali pÑezdom< "Noi am sosit cu trenul."
d) locul unde se desfå¿oarå mi¿carea (deplasarea)
Råspunde la întrebarea kak? "cum?"
De ex.:
Vna[Ìle my .li pÑlem, a potÑm bÎregom rekÚ< "Întâi am mers prin
câmp, iar apoi pe malul lacului." (Kak my .li vna[Ìle i kak my .li
potÑm?)
Se poate exprima ¿i folosind cazurile Dativ cu prepozi¡ia po "pe, prin"
sau Acuzativ cu prepozi¡ia [Îrez "prin".
De ex.:
Vna[Ìle my .li po pÑl\, a potÑm po bÎregu rekÚ ¿i
Vna[Ìle my .li [Îrez pÑle, a potÑm po bÎregu rekÚ<
e) timpul când se desfå¿oarå ac¡iunea.
Råspunde la întrebarea kogdÌ? "când?"
De ex.:
SegÑdnw dÎti prosnÒlis` rÌnnim Òtrom< "Aståzi copiii s-au trezit
dis-de-diminea¡å." (KogdÌ prosnÒlis` segÑdnw dÎti?)
2 – Cazul Instrumental fårå prepozi¡ii se folose¿te cu rol de nume pre-
dicativ dupå verbe copulative cum ar fi:
byt` "a fi", nazyvÌt`-nazvÌt` "a (de)numi", nazyvÌt`sw-nazvÌt`sw
"a se numi", stanovÚt`sw-stat` "a deveni", wvlÖt`sw "a fi, a constitui, a repre-
zenta" ¿i altele.
Råspunde la întrebårile kem? [em? "cine?, ce?"
De ex.:
Mo$ brat stal veterinÌrnym vra[Ñm< "Fratele meu a devenit medic
veterinar." (Kem stal mo$ brat?)<
Mo$ otÎ] byl moreplÌvatelem< "Tatål meu a fost navigator pe mare."
(Kem byl mo$ otÎ]?)<
Àtomnaw cnÎrgiw wvlÖetsw velÚkim zavoevÌniem [elovÎ[estva<
"Energia atomicå este o mare cucerire a omenirii."
3 – Unele verbe cer cazul instrumental:
vÎdat` ipf. "a conduce, a administra”, a gospodåri"; vladÎt` "a cunoa¿-
te bine, a ståpâni, a fi iscusit în"; gordÚt`sw ipf. "a se mândri"; zanimÌt`sw
ipf. "a se ocupa, a face"; interesovÌt`sw "a se interesa"; pÑl`zovat`sw-
vospÑl`zovat`sw "a se folosi, “a se bucura"; zavÎdovat` ipf. "a administra,
a conduce, a dirija"; l\bovÌt`sw-pol\bovÌt`sw "a admira"; naslajdÌt`sw-
nasladÚt`sw "a se desfåta, a se delecta cu, a se bucura de, a gusta din plin";
obladÌt` ipf. "a poseda, a fi înzestrat cu, a fi dotat cu"; ovladÎt` "a-¿i însu¿i,
a dobândi, a simila"; rukovÑdstvovat`sw ipf. "a se cålåuzi, a se conduce
(dupå)"; uvlekÌt`sw-uvlÎ[`sw "a se pasiona (pentru ceva), a se entuziasma,
a fi atras (de ceva)"; xvalÚt`sw-poxvalÚt`sw, xvÌstat`sw-poxvÌstat`sw
"a se låuda, a se fåli"; rabÑtat` "a lucra (ca)"; rukovodÚt` "a conduce";
upravlÖt` "a conduce" etc.
Råspunde la intrebårile kem? [em? "pe cine? ce? de cine? de ce? cu cine?
cu ce?" – în func¡ie de sensul verbului.
De ex.:
On rukovodÚt naÒ[nym krujkÑm< "El conduce un cerc ¿tiin¡ific."
On ujÎ xoro.Ñ vladÎet rÒsskim wzykÑm< "El cunoa¿te/ståpâne¿te
deja bine limba ruså." ({em on ujÎ xoro.Ñ vladÎet?)
Re¡ine¡i:
Pentru exprimarea deplasårii cu mijloacele de transport se folosesc ¿i
construc¡iile cu cazul Prepozi¡ional (vezi mai jos cazul Prepozi¡ional).
Pune¡i substantivele la cazul Instrumental, pentru a indica instru-
mentul ac¡iunii.
1. U[enÚk pÚ.et na doskÎ (mel)< 2. U[enÚ]a stirÌet s doskÚ
(gÒbka)< 3. U[Útel` ispravlÖet tetrÌdi ([ernÚla)< 4. U[Ìhiesw risÒ\t
(krÌski)< 5. Rebwta lÑvwt rÔbu (Òdo[ki)< 6. Vra[ izmerÖet temperatÒru
(termÑmetr)< 7. Tok izmerÖ\t (ampermÎtr)< 8. MÌma rÎjet xleb (noj)<
9. Sup edÖt (lÑjka), a jarkÑe (vÚlka i noj)< 10. Krest`Öne pÌ.ut
(traktorÌ)< 11. My dÔ.im svÎjim (vÑzdux)< 12. NÌdo posÔpat` bl\ _ do
(sol`)<
1. {em on stirÌet o.Úbku? (rezÚnka) 2. {em mat` vytirÌet Ñkna?
(trÖpka) 3. {em izmerÖ\t davlÎnie vÑzduxa? (barÑmetr) 4. {em vra[
obvÖzyvaet rÌnenu\ rÒku? (bint) 5. {em vy p`@te mikstÒru? (lÑje[ka)
6. {em ty vytirÌe.` rÒki? (polotÎn]e) 7. {em ty pÚ.e.` v tetrÌdi?
(karandÌ.) 8. {em vy fotografÚruete? (fotoapparÌt) 9. {em vy pÚ-
.ite na doskÎ? (mel) 10. {em vy risÒete? (krÌski) 11. {em ty [Ústi.`
kost\_ m? (h@tka) 12. {em ty ubrÌl kÑmnatu (]vetÔ) 13. {em ty o[i-
hÌe.` pomehÎnie ot pÔli? (pylesÑs) 14. Kem stÌvitsw spektÌkl`?
(rejiss@ry) 15. Kem podpÚsyvaetsw kontrÌkt? (portn@ry) 16. Kem
napÚsana kartÚna? (xudÑjnik) 17. {em sbivÌet s nog? (vÎter) 18. {em
slomÌlo ber@zu? (bÒrw).
85 Exprima¡i modul de deplasare dupå modelul dat.

Model:
.irÑkaw dorÑga & Òzkaw dorÑga
Vna[Ìle my poÎdem (po$d@m) .irÑko$ dorÑgo$,
a potÑm & Òzko$ dorÑgo$<
Pros@lo[naw dorÑga & .ossÎ; gÑrnaw dorÑga & stepnÌw dorÑga;

prwmÌw dorÑga& izvÚlistaw dorÑga ; lesnÌw dorÑga & stepnÌw dorÑga<
86 Folosi¡i timpul trecut în propozi¡iile date:

Model:
mo$ otÎ] & prepodavÌtel`
Mo$ otÎ] byl prepodavÌtelem<
1. Mo$ brat & vra[< 2. MoÖ sestrÌ & injenÎr< 3. MoÖ mat` &
u[Útel`ni]a< 4. EgÑ otÎ] & krest`Önin< 5. E@ mat` & medsestrÌ< 6. MoÖ
podrÒga & perevÑd[i]a< 7. Ix brat & perevÑd[ik< 8. OnÚ druz`Ö< 9. OnÌ
geÑlog< 10. OnÌ studÎntka< 11. Mo$ blÚzki$ drug & bÚznesmen<
87 Folosi¡i timpul viitor în propozi¡iile date:

Model:
moÖ sestrÌ & studÎntka
MoÖ sestrÌ bÒdet studÎntko$<
1. W jurnalÚst< 2. Ty agronÑm< 3. On injenÎr< 4. OnÌ prepo-

davÌtel`ni]a< 5. My studÎnty< 6. OnÚ vra[Ú< 7. OnÚ perevÑd[iki< 8.
Tvo$ drug & vra[< 9. E@ sestrÌ & fÚzik<
88 Efectua¡i exerci¡iile conform cu modelele date.
Model:
a) V prÑ.lom godÒ on byl (u[enÚk),
a tepÎr` on stal (studÎnt)
V prÑ.lom godÒ on byl u[enikÑm,
a tepÎr` stal studÎntom<
1. V mÑlodosti onÌ bylÌ izvÎstno$ (sportsmÎnka), a tepÎr`

stÌla o[en` xorÑ.im (trÎner)< 2. NedÌvno on byl (mÌl`[ik), a tepÎr`
stal (\_ no.a)< 3. Se$[Ìs my studÎnty, a skÑro stÌnem … (prepodavÌ-
tel`)< 4. |<A< GagÌrin sna[Ìla byl l@t[ikom-ispytÌtelem, a potÑm
pÎrvym v mÚre … (kosmonÌvt )<
b) BuxarÎst & (cto) stolÚ]a RumÔnii<

BuxarÎst wvlÖetsw stolÚ]e$ RumÔnii<
1. MoskvÌ & (cto) stolÚ]a Rossi$sko$ FederÌ]ii< 2. LunÌ &

(cto) estÎstvenny$ spÒtnik ZemlÚ< 3. MexÌnika & (cto) razdÎl fÚziki<
4. DvijÎnie po inÎr]ii & (cto ) svoÚstvo vsex materiÌl`nyx tel<
5. BiolÑgiw & (cto) naÒka o prirÑde<
c) Øtot pribÑr & ampermÎtr

Ùtot pribÑr nazyvÌetsw ampermÎtrom<
1. NaÒka o wzykÎ & wzykoznÌnie< 2. Ctot predmÎt & termÑmetr<

3. SlovÌ *put`+ i *dorÑga+ & sinÑnimy< 4. SlovÌ *svÎtly$+ i *t@m-
ny$+ & antÑnimy< 5. SlovÌ *zÌmok+ i *zamÑk, svet+ (luminå) i *svet+
(lume) & omÑnimy, a *gigienÚ[eski$+ i *gigienÚ[ny$+ & parÑnimy<

1. {em my gordÚmsw? (istÑriw nÌ.ego narÑda)< 2. {em on zan-
imÌetsw ejednÎvno? (matemÌtika)< 3. {em interesÒ\tsw u[enikÚ
vÌ.ego klÌssa? (iskÒsstvo)< 4. {em on l\bit naslajdÌt`sw (mÒzyka)<
5. {em on pÑl`zuetsw na rabÑte? (avtoritÎt)< 6. Kem on rabÑtaet?
(slÎsar`)< 7. {em onÌ rukovodÚt? (krujÑk)< 8. {em on upravlÖet? (pred-
priÖtie)<

1. Mama mea a fost învå¡åtoare, iar tatål meu a fost inginer. 2. Fratele
meu a terminat facultatea ¿i a devenit economist. 3. Vreau så devin inginer
constructor. 4. Înainte el a vrut så fie geolog, iar acum vrea så devinå inginer
petrolist. 5. Îmi curå¡ îmbråcåmintea cu peria. 6. Eu merg la serviciu cu
troleibuzul. 7. Când traduc textul, folosesc dic¡ionarul.
Cazul Instrumental cu prepozi¡ii

(TvorÚtel`ny$ padÎj s predlÑgami )
Are urmåtoarele sensuri:

1 – cu prepozi¡ia s "cu", indicå asociere (s kem? s [em? "cu cine? cu ce?")
De ex.:
V[erÌ w xodÚl v kinÑ s sestrÑ$< "Ieri am fost la cinema cu sora mea."
(S kem w xodÚl v[erÌ v kinÑ?)
MarÚw razgovÌrivaet s VÚktorom< "Maria discutå cu Victor." (S kem
razgovÌrivaet MarÚw?)
2 – cu prepozi¡iile nad "deasupra", pod "sub", pÎred "înaintea, în fa¡a",
za "dupå, în spatele, dincolo de, în urmå", mÎjdu "între" indicå locul ac¡iunii
(gde? "unde" = nad [em? pod [em? etc.).
De ex.:
Nad Ñzerom letÌ\t ptÚ]y< "Deasupra lacului zboarå påsårile."
(Gde letÌ\t ptÚ]y?)
PÎred pÌrkom vozvy.Ìetsw gostÚni]a< "În fa¡a parcului se înal¡å
un hotel." (Gde vozvy.Ìetsw gostÚni]a?)
3 – cu prepozi¡ia za, având sensurile:
a) "dupå", aratå scopul deplasårii, asociindu-se mai ales cu verbele de
mi¿care (za [em? "dupå ce")
De ex.:
W idÒ v gÑrod za xlÎbom< "Eu merg în ora¿ dupå pâine." (Za [em
w idÒ v gÑrod?)
OtÎ] poslÌl sÔna za gazÎto$< "Tatål l-a trimis pe fiu dupå ziar."
(Za [em otÎ] poslÌl sÔna?)
OnÌ po.lÌ za dÑktorom< "Ea a plecat dupå doctor." (Za kem onÌ
po.lÌ?)
b) "la/în timpul", asociatå cu substantivele zÌvtrak "micul dejun",
obÎd "prânz", Òjin "cinå", .Ìxmaty "¿ah", igrÌ "joc" ¿i altele, aratå timpul
când are loc o ac¡iune.
Råspunde la întrebarea kogdÌ? "când?".
De ex.:
Za obÎdom vse mol[Ìli< "În timpul prânzului toatå lumea tåcea."
(KogdÌ vse mol[Ìli?)
Za obÎdom se poate înlocui cu vo vrÎmw obÎda<
4 – cu prepozi¡ia pÎred "înainte de", indicå timpul ac¡iunii.
Råspunde la întrebarea kogdÌ? "când".
De ex.:
PÎred otqÎzdom onÚ obmenÖlis` adresÌmi< "Înainte de plecarea ei,
au fåcut schimb de adrese." (KogdÌ onÚ obmenÖlis` adresÌmi?
PÎred snom nÌdo provÎtrit` kÑmnatu< "Înainte de somn/culcare,
trebuie aerisitå camera." (KogdÌ nÌdo provÎtrit` kÑmnatu?)
Model:
– S kem ty xÑ[e.` poznakÑmit` menÖ? (mÌma)
– S mÌmo$<
1. S [em pri.lÚ u[enikÚ na urÑk? (knÚgi, tetrÌdi, karanda.Ú,

rÒ[ki, rezÚnki)< 2. S kem on tebÖ poznakÑmil? (u[enikÚ vos`mÑgo
klÌssa)< 3. S kem on razgovÌrivaet? (otÎ])< 4. S kem ty po$d@.` zÌvtra
na kon]Îrt? (druz`w)< 5. S kem ty zanimÌe.`sw? (drug)< 6. S kem vy
sotrÒdni[aete? (injenÎry-konstrÒktory)< 7. S [em cti pirogÚ? (ka-
pÒsta)<
92 Råspunde¡i la întrebåri, folosind cuvintele din paranteze la cazul

Instrumental cu o prepozi¡ie potrivitå ca sens:
Model:
– KogdÌ on priÎxal k vam? (prÌzdnik)
– On priÎxal k nam pÎred prÌzdnikom<
1. Gde stoÚt avtÑbus? (gostÚni]a)< 2. S kem u nas zÌvtra bÒdet

vstrÎ[a? ([itÌteli)< 3. KogdÌ VÚtw dÎlaet Òtrenn\\ zarÖdku? (zÌv-
trak)< 4. Za [em on pri.@l? (bibliogrÌfiw)< 5. Gde pÌ.ut traktorÌ?
(derÎvnw)< 6. Gde stoÚt divÌn (televÚzor i bufÎt)< 7. Gde letÌ\t
[Ì$ki? (vodÌ)< 8. Gde rabÑtaet vodolÌz? (vodÌ)< 9. S [em vy Îli mÖso?
(kartÑfel`)< 10. KogdÌ vy [itÌete svÎjie gazÎty? (zÌvtrak)< 11. KogdÌ
vy s nim poznakÑmilis`? (na[Ìlo spektÌklw)<

1. Mie îmi place cafeaua cu lapte. 2. Te voi a¿tepta în fa¡a bibliotecii.
3. Farmacia se aflå în spatele magazinului universal. 4. Avionul zboarå dea-
supra mun¡ilor. 5. Pisica doarme sub maså. 6. Profesorul stå între bånci ¿i cat-
edrå. 7. Mama merge la grådini¡å dupå copil. 8. La cinå, am mâncat pe¿te cu
cartofi. 9. În timpul discu¡iei, am låmurit unele probleme. 10. Înainte de
¿edin¡å, am trecut pe la bibliotecå.
Cazul Prepozi¡ional
(PredlÑjny$ padÎj)
Exprimå diverse sensuri, în func¡ie de prepozi¡ia folositå.

1 – Prepozi¡iile v (vo) "în, la", na "în, la, pe" indicå:
a) locul ac¡iunii sau locul unde se aflå un obiect, dupå verbele pozi¡ionale
lÎjat` "a fi, a se afla, a sta culcat", stoÖt` "a fi, a se afla, a sta" (în picioare,
în pozi¡ie verticalå), sidÎt` "a sta, a ¿edea", visÎt` "a fi, a se afla, a atârna"
(gde? "unde?", v [@m? "în ce?", na [@m? "pe ce?").*
De ex.:
U[enikÚ dÎla\t Ñpyty v laboratÑrii< "Elevii fac experien¡e în
laborator." (Gde dÎla\t u[enikÚ Ñpyty?)
E@ otÎ] rabÑtaet na zavÑde< "Tatål ei lucreazå la uzinå." (Gde rabÑ-
taet e@ otÎ]?)
Kost\ _ m visÚt v .kafÒ< "Costumul e în ¿ifonier."
TetrÌd` lejÚt na pÌrte< "Caietul e pe maså." (Gde lejÚt tetrÌd`?)
b) timpul: & na Øto$/bÒduhe$/prÑ.lo$ nedÎle
"såptåmâna aceasta/viitoare/trecutå"
De ex.:
Na bÒduhe$ nedÎle mne ispÑlnitsw .estnÌd]at` let< "Såptåmâ-
na viitoare voi împlini 16 ani." (KogdÌ mne ispÑlnitsw .estnÌd]at` let? )
& v Øtom/bÒduhem/prÑ.lom) mÎsw]e
"luna aceasta/vii-toare/trecutå"
De ex.:
V prÑ.lom mÎsw]e my Îzdili v gÑry< "Luna trecutå noi am fost la
munte." (KogdÌ my Îzdili v gÑry?)
& v mÌe, v i\
_ le "în mai, în iulie"
De ex.:
V mÌe ]vetÒt lÚpy< "În mai înfloresc teii." (KogdÌ ]vetÒt lÚpy?)
– v tÔsw[a devwt`sÑt .est`desÖt devÖtom godÒ
"în anul 1969"
De ex.:
Mo$ brat rodÚlsw v tÔsw[a devwt`sÑt pwtidesÖtom godÒ< "Fratele
meu s-a nåscut în anul 1950." (KogdÌ / V kakÑm godÒ rodÚlsw mo$ brat?)
c) mijlocul de transport (na [em? "cu ce?" sau kak? "cum?")
De ex.:
OnÌ Îzdit na rabÑtu na avtÑbuse< "Ea merge la serviciu cu auto-
buzul." (Na [@m onÌ Îzdit na rabÑtu?)
A w Îzju na rabÑtu na metrÑ< "Iar eu merg la serviciu cu metroul."
(A w na [@m Îzju na rabÑtu?)
* Despre unele substantive care se folosesc cu prepozi¡ia na, vezi Cazul Acuzativ cu prepozi¡ii.
2 – Prepozi¡ia o (ob, obo) "despre, la" indicå obiectul vorbirii sau gândirii
(o kom? o [@m? "despre cine? despre ce?").
De ex.:
PisÌtel` rasskazÌl dÎtwm o svoÎ$ bÒduhe$ knÚge< "Scriitorul
le-a vorbit copiilor despre viitoarea lui carte." (O [@m rasskazÌl dÎtwm
pisÌtel`?)<
On dÒmaet ob ot]Î< "El se gânde¿te la tata." (O kom on dÒmaet?)
3 – Prepozi¡ia pri, având sensurile:
a) "pe lângå", indicå locul (gde? "unde?")
De ex.:
Pri zavÑde est` stolÑvaw< "Pe lângå uzinå existå o cantinå."
b) "în, sub", aratå timpul (kogdÌ? "când?")
De ex.:
Pri PetrÎ ¤ bol`.oÎ razvÚtie polu[Úli naÒka i kul`tÒra< "Sub
Petru I o mare dezvoltare au cunoscut ¿tiin¡a ¿i cultura." (KogdÌ / Pri kom
naÒka i kul`tÒra polu[Úli bol`.oÎ razvÚtie?)
c) "la, în cazul, în condi¡iile, în timpul", exprimå condi¡ia
De ex.:
Pri oxlajdÎnii ctÑ vehestvÑ prevrahÌetsw v kristÌlly< "La
råcire, aceastå substan¡å se transformå în cristale." ( KogdÌ cto vehestvÑ
prevrahÌetsw v kristÌlly?)
4 – Prepozi¡ia po "dupå" aratå timpul (kogdÌ? "când?"), în expresii de
tipul: po okon[Ìnii "dupå terminare", po zaver.Înii "dupå terminare/
încheiere", po zakrÔtii "dupå închidere", po pribÔtii "dupå sosire", po
priÎzde "dupå venire", po napisÌnii "dupå ce se va scrie/s-a scris".
De ex.:
Po okon[Ìnii konferÎn]ii vse u[Ìstniki razqÎxalis` po
domÌm< "Dupå terminarea conferin¡ei, to¡i participan¡ii au plecat acaså."
(KogdÌ u[Ìstniki razqÎxalis` po domÌm?)
E x e r c i ¡ i i – UprajnÎniw
94* Pune¡i cuvintele din paranteze la cazul Prepozi¡ional cu prepozi¡ia
v sau na<
1. My v[erÌ bÔli… (teÌtr), a onÚ … (stadiÑn)< 2. RodÚteli
JÌnny jivÒt … (Novosibirsk), a rodÚteli Ser@ji … (Arxangel`sk)<
3. W u[Úlsw … (MoskvÌ), a onÌ … (Sankt-PeterbÒrg)< 4. ZÌvtra my bÒ-
dem (vÔstavka), a onÚ … (Örmorka)< 5. Ctot gÑrod raspolÑjen … (sÎver),
a tot … (\g) stranÔ< 6. OdÚn u[enÚk pÚ.et … (doskÌ), a vse ostal`nÔe
u[enikÚ … (tetrÌdi)< 7. W u[Òs` … (.kÑle), a brat … (universitÎt)<
95 Da¡i råspunsuri complete la întrebåri, folosind cuvintele alåturate:
1. Gde rabÑtaet tvo$ otÎ]? A mat`? universitÎt, vokzÌl
2. Gde lejÌt tetrÌdi? A knÚgi? stol, ctajÎrka
3. Gde ty vstrÎtilsw s VladÚmirom? teÌtr, PlÑhad` revol\_ ]ii,
A s MarÚno$? KrÌsnaw plÑhad`
4. Gde ty provodÚl kanÚkuly?
A tvoÖ sestrÌ? gÑry, mÑre
5. Gde visÚt pal`tÑ? A kost\
_ m? vÎ.alka, .kaf
96 Înlocui¡i punctele cu cuvintele din paranteze la cazul Prepozi¡ional:

1. My Îzdili v derÎvn\ … (pÑezd i ma.Úna)< 2. W Îzju na rabÑ-
tu … (metrÑ i tramvÌ$)< 3. V ]entr goroda on Îzdit … (avtÑbus i trol-
lÎ$bus)< 4. My Îzdim v universitÎt … (metrÑ i trollÎ$bus)< 5. V[erÌ
my Îzdili v park … (tramvÌ$ i avtÑbus)<
Model:
a) – On rasskÌzyvaet ob Ànne? (NÚna)
– Net, on rasskÌzyvaet ne ob Ànne, a o NÚne<
1. Brat mnÑgo pÚ.et o sebÎ? (sem`Ö )< 2. Vy bÒdete govorÚt` o

fÚl`me? (p`Îsa)< 3. Ty [itÌl rasskÌz o dÎtwx? (studÎnty )< 4. V gazÎte
pÚ.ut o futbÑle? (vole$bÑl )< 5. On rasskÌjet nam o rodÚtelwx?
(dÎti)< 6. Vy dÒmaete o mÌteri? (otÎ] )< 7. OnÚ spÑrwt o mÒzyke?
(tÌne])< 8. Vy smotrÎli fil`m o l@t[ikax? (morwkÚ )<
b) – Gde est` bibliotÎka? (institÒt)

– Pri institÒte est` bibliotÎka<
1. Gde est` stolÑvaw? (predpriÖtie )< 2. Gde est` dÎtski$ sad?

(u[rejdÎnie)< 3. Gde est` laborÌtoriw? (.kÑla)< 4. Gde est` bufÎt?
(kombinÌt)< 5. Gde est` aptÎka? (bol`nÚ]a)< 6. Gde est` pti]fÎrma?
(zavÑd)<
98* Pune¡i cuvintele din paranteze la forma potrivitå, folosind o pre-

pozi¡ie cerutå de context: o (ob), pri , v, na:
1. … (magazÚn) proda\_ t clektrotovÌry< 2. W napisÌl so[inÎnie
… (kosmonavty)< 3. … (ckzÌmen) w polu[Úl xorÑ.u\ o]Înku< 4. …
(institÒt) imÎ\tsw laboratÑrii< 5. … (sobrÌnie) prisÒtstvovali
vse< 6. My slÔ.ali … (kartÚna) *BoÖrynw MorÑzova+ (VasÚli$
IvÌnovi[ SÒrikov)< 7. … (zavÑd) est` naÒ[no-isslÎdovatel`ski$
otdÎl< 8. … (grÒppa) 15 [elovÎk<
1. Aståzi voi lucra la biblioteca universitå¡ii. 2. Cår¡ile mele sunt în
servietå. 3. Såptåmâna trecutå ei au fost la o expozi¡ie industrialå. 4. Afarå e
zåpadå. 5. Noi ne petrecem vacan¡a de varå la ¡arå. 6. Såptåmâna viitoare
începem a doua rundå de tratative. 7. Anul acesta recolta va fi bogatå. 8. În
august este ziua mea de na¿tere. 9. În excursie am mers cu trenul. 10. La ser-
viciu mergi cu metroul? 11. Haide¡i så vorbim despre profesia noastrå.
12. Ghidul ne-a vorbit despre frumuse¡ile acestor locuri. 13. Acest monument
a fost construit în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.
Adjectivul
Imw prilagÌtel`noe
Adjectivul se caracterizeazå prin formele sintactice ale genului, numå-

rului ¿i cazului, care depind, de regulå, de genul, numårul ¿i cazul substan-
tivului cu care, prin urmare, se acordå.
Råspunde la întrebårile cazului Nominativ: kakÑ$? (m.), kakÌw? (f.),
kakÑe? (n.), kakÚe? (pl.).
Are urmåtoarele termina¡ii: -Ñ$, -y$, -i$ (m.), -aw, -ww (f.), -oe, -ee (n.).
Termina¡iile la plural, pentru toate genurile, sunt: -ye, -ie.
De exemplu:
Singular:
masculin Cto interÎsny$ romÌn< (KakÑ$ cto romÌn?)
Cto vesÎnni$ dojd`< (KakÑ$ cto dojd`?)
feminin Cto interÎsnaw pÑvest`< (KakÌw cto pÑvest`?)
Cto vesÎnww no[`< (KakÌw cto no[`?)
neutru Cto interÎsnoe stixotvorÎnie<
(KakÑe cto stixotvorÎnie? )
Cto vesÎnnee Ñblako< (KakÑe cto Ñblako?)
Plural: Cto interÎsnye romÌny, pÑvesti, stixotvorÎniw<
(KakÚe cto romÌny, pÑvesti, stixotvorÎniw?)
Cto vesÎnnie dojdÚ, nÑ[i, oblakÌ<
(KakÚe cto dojdÚ? nÑ[i? oblakÌ?)
Func¡ia sintacticå a adjectivului se poate modifica în raport cu pozi¡ia

lui în propozi¡ie – pozi¡ia prepuså sau postpuså fa¡å de substantivele cu care se
acordå.
De exemplu:
Ùto nÑvaw kniga< "Aceasta este o carte nouå" – unde adjectivul nÑvaw
îndepline¿te func¡ia de atribut.
Ùta knÚga nÑvaw< "Aceastå carte este nouå" – unde adjectivul nÑvaw
îndepline¿te rolul de nume predicativ.
Adjectivul 105
Declinarea adjectivelor
SklonÎnie prilagÌtel`nyx
Declinarea adjectivelor cu tema în consoanå durå
(termina¡ia -y$ neaccentuatå ¿i -o$ accentuatå)
Exemple:
golubÑ$ ogon@k "lumini¡å albastrå", golubÌw lÎnta "panglicå albas-
trå", golubÑe mÑre "mare albastrå".
Cazul Singular
masculin feminin neutru
kakÑ$? kakÌw? kakÑe?
NOM.
golub-Ñ$ ogon@k golub-Ìw lÎnta golub-Ñe mÑre
kakÑgo? kakÑ$? kakÑgo?
GEN. golub-Ñgo ogon`ka golub-Ñ$ lÎnty golub-Ñgo mÑrw
kakÑmu? kakÑ$? kakÑmu?
DAT.
golub-Ñmu ogon`kÒ golub-Ñ$ lÎnte golub-Ñmu mÑr\
kakÑ$? kakÒ\? kakÑe?
ACUZ. golub-Ñ$ ogon@k golub-Ò\ lÎntu golub-Ñe mÑre
kakÚm? kakÑ$? kakÚm?
INSTR.
golub-Ôm ogon`kÑm golub-Ñ$ lÎnto$ golub-Ôm mÑrem
o kakÑm? o kakÑ$? o kakÑm?
PREP. (o) golub-Ñm ogon`kÎ (o) golub-Ñ$ lÎnte (o) golub-Ñm mÑre
Cazul Plural
kakÚe? kakÚe? kakÚe?
NOM.
golub-Ôe ogon`kÚ golub-Ôe lÎnty golub-Ôe morÖ
kakÚx? kakÚx? kakÚx?
GEN. golub-Ôx ogon`kÑv golub-Ôx lÎnt golub-Ôx morÎ$
kakÚm? kakÚm? kakÚm?
DAT.
golub-Ôm ogon`kÌm golub-Ôm lentÌm golub-Ôm morÖm
kakÚe? kakÚe? kakÚe?
ACUZ. golub-Ôe ogon`kÚ golub-Ôe lÎnty golub-Ôe morÖ
kakÚm? kakÑ$? kakÚm?
INSTR.
golub-Ômi ogon`kÌmi golub-Ômi lÎntami golub-Ômi morÖmi
o kakÚx? o kakÚx? o kakÚx?
PREP. (o) golub-Ôx ogon`kÌx (o) golub-Ôx lÎntax (o) golub-Ôx morÖx
Declinarea adjectivelor cu temå

în consoanå palatalå (moale) ¿i în k, g, x, j, ., [, h
Singular
Cazul
sÚn-i$ sÚn-ww sÚn-ee
strÑg-i$ strÑg-aw strÑg-oe
NOMINATIV krÎpk-i$ krÎpk-aw krÎpk-oe
xorÑ.-i$ xorÑ.-aw xorÑ.-ee
mogÒ[-i$ mogÒ[-aw mogÒ[-ee
sÚn-ego sÚn-e$ sÚn-ego
strÑg-ogo strÑg-o$ strÑg-ogo
GENITIV krÎpk-ogo krÎpk-o$ krÎpk-ogo
xorÑ.-ego xorÑ.-e$ xorÑ.-ego
mogÒ[-ego mogÒ[-e$ mogÒ[-ego
sÚn-emu sÚn-e$ sÚn-emu
strÑg-omu strÑg-o$ strÑg-omu
DATIV krÎpk-omu krÎpk-o$ krÎpk-omu
xorÑ.-emu xorÑ.-e$ xorÑ.-emu
mogÒ[-emu mogÒ[-e$ mogÒ[-emu
sÚn-i$ sÚn-\\ sÚn-ee
strÑg-i$ strÑg-u\ strÑg-oe
ACUZATIV krÎpk-i$ krÎpk-u\ krÎpk-oe
xorÑ.-i$ xorÑ.-u\ xorÑ.-ee
mogÒ[-i$ mogÒ[-u\ mogÒ[-ee
sÚn-im sÚn-e$ sÚn-im
strÑg-im strÑg-o$ strÑg-im
INSTRUMENTAL krÎpk-im krÎpk-o$ krÎpk-im
xorÑ.-im xorÑ.-e$ xorÑ.-im
mogÒ[-im mogÒ[-e$ mogÒ[-im
(o) sÚn-em (o) sÚn-e$ (o) sÚn-em
strÑg-om strÑg-o$ strÑg-om
PREPOZIºIONAL krÎpk-om krÎpk-o$ krÎpk-om
xorÑ.-em xorÑ.-e$ xorÑ.-em
mogÒ[-em mogÒ[-e$ mogÒ[-em
Cazul Plural
NOM. sÚn-ie strÑg-ie krÎpk-ie xorÑ.-ie mogÒ[-ie
GEN. sÚn-ix strÑg-ix krÎpk-ix xorÑ.-ix mogÒ[-ix
DAT. sÚn-im strÑg-im krÎpk-im xorÑ.-im mogÒ[-im
ACUZ. sÚn-ie strÑg-ie krÎpk-ie xorÑ.-ie mogÒ[-ie
INSTR. sÚn-imi strÑg-imi krÎpk-imi xorÑ.-imi mogÒ[-imi
PREP. sÚn-ix strÑg-ix krÎpk-ix xorÑ.-ix mogÒ[-ix
Adjectivul 107
NOTÅ:
La cazul Acuzativ, singular ¿i plural, adjectivele care se acordå cu sub-
stantive animate au termina¡iile ca la Genitiv. Exemple: My vÚdeli mogÒ[i$
dub (mogÒ[ie dÒby) "Noi am våzut un stejar viguros (stejari viguro¿i)" ¿i
My vÚdeli mogÒ[ego [elovÎka (mogÒ[ix l\dÎ$) "Noi am våzut un om
viguros (oameni viguro¿i)".
100 Acorda¡i adjectivul în gen, numår ¿i caz cu substantivul:
Model:
W kupÚla (bÎlaw) blÒzka<
W kupÚla bÎlu\ blÒzku<
1. U menw est` (krÌsny$) karandÌ.< 2. U[Útel` pÚ.et (]vetnÑ$)

mÎlom< 3. V sadÒ rastÒt (sÚnie) ]vetÔ< 4. My poznakÑmilis` so
(stÌry$) mÌsterom< 5. My zanimÌemsw v (bol`.Ìw) laboratÑrii< 6. V
lesÒ vÚdeli (krasÚvaw) bÎlku< 7. Na s]Îne tan]Ò\t (narÑdnye) tÌn]y<
8. U menÖ segÑdnw (vysÑkaw) temperatÒra< 9. Mne kupÚli mnÑgo
(interÎsnye) knig< 10. Ty l\bi.` (gazirÑvannaw) vÑdu? 11. Mo$ drug
Ò[itsw v (MoskÑvski$) universitÎte< 12. MoÖ sestrÌ Ò[itsw na
(filologÚ[eski$) fakul`tÎte< 13. Kak zovÒt (nÑvy$) prepodavÌtelw
fÚziki? 14. PeredÌ$te vÌ.im rodÚtelwm (bol`.Ñ$ privÎt i sÌmye
lÒ[.ie) pojelÌniw v NÑvom godÒ< 15. W xoro.Ñ znÌ\ (stÌr.ie)
brÌtèv moegÑ tovÌriha<

Model:
& U vas nÑvy$ jurnÌl?
& Da, u menÖ nÑvy$ jurnÌl<
1. U vas interÎsnaw knÚga? 5. Ty jiv@.` v bol`.Ñm dÑme?

2. Cto ]vetnÑ$ fil`m? 6. Na[alÚs` lÎtnie kanÚkuly?
3. V klÌsse nÑvy$ u[enÚk? 7. Tam postrÑili vysÑkoe zdÌnie?
4. Ty kupÚla bÎlu\ blÒzku? 8. Cto bol`nÑ$ mÌl`[ik?
102* Traduce¡i în limba românå:

1. Cto uprajnÎnie trÒdnoe< 2. V u[Îbnike est` trÒdnye zadÌ[i<
3. RabÑ[ie postrÑili vysÑki$ dom< 4. ZdÌnie nÌ.e$ .kÑly vysÑkoe<
5. Den` sÑlne[ny$< 6. StoÖla sÑlne[naw pogÑda< 7. SpektÌkl` bÒdet
interÎsny$< 8. W pro[itÌla interÎsny$ romÌn< 9. U moÎ$ sestrÔ
golubÔe glazÌ< 10. NÎbo bÔlo golubÑe<
103 Pune¡i predicatul exprimat prin adjectiv la timpul trecut ¿i viitor:
Model:
Ùto zadÌnie l@gkoe<
Cto zadÌnie bÔlo l@gkoe< Cto zadÌnie bÒdet l@gkoe<
1. Park krasÚvy$< 2. PogÑda t@plaw< 3. ObÎd vkÒsny$< 4. Xleb

svÎji$< 5. bloki krÒpnye< 6. PirÑjnoe slÌdkoe< 7. RekÌ .irÑkaw<
8. ZdÌnie vysÑkoe< 9. Klass svÎtly$< 10. Xleb svÎji$< 11. RekÌ bÒrnaw<
12. Les gustÑ$<

Model:
– Cto krÌsny$ ili sÚni$ karandÌ.?
– Cto krÌsny$ karandÌ.<
1. Va. gÑrod bol`.Ñ$ ili mÌlen`ki$?

2. VÌ.a selÑ nÑvoe ili stÌroe?
3. VÌ.a Òli]a .irÑkaw ili Òzkaw?
4. Va. dom odnoctÌjny$ ili mnogoctÌjny$?
5. VÌ.a kÑmnata svÎtlaw ili t@mnaw?
6. VÌ.a kvartÚra t@plaw ili xolÑdnaw?
105 Completa¡i replicile:
Model:
– SegÑdnw v teÌtre bÒdet p`Îsa dramatÒrga S<
– …………………………?
– NÑvaw<
– SegÑdnw v teÌtre bÒdet p`Îsa dramatÒrga S<
– KakÌw p`Îsa bÒdet segÑdnw v teÌtre?
– NÑvaw<
1. – V magazÚne bÒdet rÔba 5. – V sadÒ rastÒt derÎv`w<

– …………………………? – …………………………?
– SvÎjaw< – FruktÑvye<
2. – U menÖ est` knÚgi< 6. – Utrom on p`@t [a$<
– …………………………? – …………………………?
– InterÎsnaw< – SlÌdki$<
3. – V[erÌ v klÒbe byl fil`m< 7. – My kupÚli stol<
– …………………………? – …………………………?
– }vetnÑ$< – PÚs`menny$<
4. – V .kÑle na[alÚs` sorevnovÌniw< 8. – V[erÌ byl dojd`<
– …………………………? – …………………………?
– SportÚvnye< – ProlivnÑ$<
Adjectivul 109
1. Îmi place så må plimb pe bulevardele largi moscovite. 2. Aståzi nu
mai sunt bilete pentru spectacolul de dupå amiazå. 3. Am semnat un nou
contract comercial. 4. În claså a venit un elev nou. 5. Ora¿ul nostru este vechi.
6. Laboratorul mecanic este mare. 7. Lângå caså este o micå grådinå. 9.
Locuie¿ti în casa nouå sau în cea veche? 10. Drumul spre ¿coalå a fost lung.
11. Då-mi, te rog, creionul ro¿u. 12. Caietul meu este nou. 13. La noi în sat
s-a construit o ¿coalå nouå. 14. Prietena mea are pårul negru ¿i ochii alba¿tri.
Clasificarea adjectivelor
GlassifikÌ]iw prilagÌtel`nyx
Dupå sens ¿i caracteristici gramaticale, adjectivele în limba ruså se
împart în adjective calificative (kÌ[estvennye & bol`.Ñ$ dom "caså mare"),
adjective de rela¡ie (otnosÚtel`nye & rumÔnski$ narÑd "poporul român"),
adjective posesive (pritwjÌtel`nye & lÚsi$ xvost "coada vulpii").
Adjectivele calificative au grade de compara¡ie ¿i formå scurtå.
Formarea gradelor de compara¡ie

(ObrazovÌnie stepenÎ$ sravnÎniw)
Adjectivele au trei grade de compara¡ie: pozitiv, comparativ ¿i superlativ.

Gradul comparativ (SravnÚtel`naw stÎpen`). Gradele comparativ ¿i
superlativ au douå forme: sinteticå (ob¡inutå cu ajutorul sufixelor -ee, -e, res-
pectiv -e$., -a$.) ¿i analiticå (formatå cu ajutorul cuvintelor bÑlee "mai" ¿i
mÎnee "mai pu¡in", respectiv sÌmy$, sÌmoe, sÌmaw, sÌmye, naibÑlee, nai-
mÎnee "cel/cea/cei/cele mai", la care se adaugå adjectivele la gradul pozitiv.
a) Forme sintetice (SintetÚ[eskie fÑrmy)
Gradul pozitiv (PolojÚtel`naw stÎpen`) Gradul comparativ
singular (m/f/n) plural (SravnÚtel`naw stÎpen`)
ì-y$ "alb"
bÎl í-aw "albå" bÎl-ye "albi/albe" bel-Îe "mai alb/
î-oe "alb/albå" albå/albi/albe"
ì-i$ "u¿or"
l@gk í-aw "u¿oarå" l@gk-ie "u¿ori/u¿oare" lÎg[-e "mai u¿or/
î-oe "u¿or/u¿oarå" u¿oarå/u¿ori/u¿oare"
ì-i$ "sever"
strÑg í-aw "severå" strÑg-ie "severi/severe" strÑj-e "mai sever/
î-oe "sever/severå" severå/severi/severe"
ì-i$ "încet"
tÚx í-aw "înceatå" tÚx-ie "înce¡i/încete" tÚ.-e "mai încet/
î-oe "încet/înceatå" înceatå/înce¡i/încete"
NOTE:
1 – Majoritatea adjectivelor formeazå gradul comparativ cu ajutorul
sufixului -ee, accentul råmânând pe aceea¿i silabå ca ¿i la gradul pozitiv
(comp. krasÚvy$ & krasÚvee "frumos – mai frumos"). Existå înså un numår
de adjective al cåror accent la gradul comparativ se mutå pe sufix.
De exemplu: bÎly$ "alb" & belÎe; bÔstry$ "rapid" & bystrÎe;
vÌjny$ "important" & vajnÎe; krÒpny$ "mare" & krupnÎe; nÑvy$ "nou" &
novÎe; vkÒsny$ "gustos" & vkusnÎe; glÌvny$ "principal" & glavnÎe;
dÑbry$ "bun" & dobrÎe; svÎji$ "proaspåt" & svejÎe; svÎtly$ "deschis" &
svetlÎe; sÚl`ny$ "puternic" & sil`nÎe; sÚni$ "albastru" & sinÎe; slÌby$
"slab" & slabÎe; t@mny$ "întunecat" & temnÎe; trÒdny$ "greu" & trudnÎe;
Òmny$ "de¿tept" & umnÎe.
2 – Cu ajutorul sufixului -e se formeazå gradul comparativ de la adjec-
tivele cu tema în -g-, -k-, -x-, -d-, -t-, -st-, care se modificå în felul urmåtor:
g/j: dorog-Ñ$ & dorÑj-e "scump – mai scump"
k/[: grÑmk-i$ & grÑm[-e "råsunåtor – mai råsunåtor"
x/.: tÚx-i$ & tÚ.-e "încet – mai încet"
d/j: tv@rdy$ & tv@rj-e "tare – mai tare"
t/[: bogÌt-y$ & bogÌ[-e "bogat – mai bogat"
st/h: tÑlst-y$ & tÑlh-e "gros – mai gros"
3 – Forme neregulate ale gradului comparativ:
mÌlen`ki$ & mÎn`.e "mic – mai mic"
xorÑ.i$ & lÒ[.e "bun – mai bun"
ploxÑ$ & xÒje "råu – mai råu; prost – mai prost"
slÌdki$ & slÌhe "dulce – mai dulce"
de.@vy$ & de.Îvle "ieftin – mai ieftin"
.irÑki$ & .Úre "lat/larg – mai lat/larg"
4 – Adjectivele cu sufixele -k-, -ok- la gradul pozitiv, pierd la gradul
comparativ aceste sufixe, iar consoanele dinainte se schimbå în j, . sau [.
blÚzki$ & blÚje "apropiat – mai apropiat"
glÌdki$ & glÌje "neted – mai neted"
glubÑki$ & glÒbje "adânc – mai adânc"
grÑmki$ & grÑm[e "tare/zgomotos – mai tare/zgomotos"
nÚzki$ & nÚje "jos – mai jos"
vysÑki$ & vÔ.e "înalt – mai înalt"
jÌrki$ & jÌr[e "cald – mai cald"
jÚdki$ & jÚje "fluid – mai fluid"
zvÑnki$ & zvÑn[e "sonor – mai sonor"
korÑtki$ & korÑ[e "scurt – mai scurt”
krÎpki$ & krÎp[e "solid/rezistent – mai solid/rezistent"
Adjectivul 111
l@gki$ & lÎg[e "u¿or – mai u¿or"
mÎlki$ & mÎl`[e "mårunt – mai mårunt"
nÚzki$ & nÚje "jos – mai jos"
plÑski$ & plÑhe "plan/neted/întins –
mai plan/neted/întins"
rÎdki$ & rÎje "rar – mai rar"
Òzki$ & Òje "îngust – mai îngust"
[@tki$ & [@t[e "precis/clar/cite¡ – mai precis/clar/cite¡"
.irÑki$ & .Úre "larg/lat – mai larg/lat”
Örki$ & Ör[e "luminos/strålucitor; viu/aprins –
mai luminos/strålucitor; viu/aprins"
5 – Unele adjective formeazå gradul comparativ utilizând sufixul -.e:
rÌnni$ & rÌn`.e "timpuriu – mai timpuriu"
dal@ki$ & dÌl`.e "departe – mai departe"
tÑnki$ & tÑn`.e "sub¡ire – mai sub¡ire"
dÑlgi$ & dÑl`.e "lung/îndelungat – mai lung/îndelungat"
6 – Unele adjective nu formeazå gradul comparativ: velÚki$ "måre¡",

drÒjeski$ "amical", vrÌjeski$ "du¿månos", gÑrdy$ "mândru", lÚ.ni$
"de prisos", zagorÎly$ "bronzat", plÑski$ "plat", gnilÑ$ "putred".
Gradul superlativ (PrevosxÑdnaw stÎpen`)
Gradul pozitiv Gradul superlativ
(PolojÚtel`naw stÎpen`) (PrevosxÑdnaw stÎpen`)
singular (m/f/n) / plural singular (m/f/n) / plural
ì-y$ "alb"
ì-Î$.-i$ "cel mai alb"
-aw "albå" -Î$.-aw "cea mai albå"
bÎl í bÎl í
-oe "alb/albå" -Î$.-ee "cel/cea mai alb/albå"
î-ye "albi/albe" î-Î$.-ie "cei/cele mai albi/albe"
-i$ "u¿or" -Ì$.-i$ "cel mai u¿or"
ì-aw "u¿oarå" ì-Ì$.-aw "cea mai u¿oarå"
l@gk í l@gk í
-oe "u¿or/u¿oarå" -Ì$.-ee "cel/cea mai u¿or/u¿oarå"
î "u¿ori/u¿oare"
-ie î-Ì$.-ie "cei/cele mai u¿ori/u¿oare"
-i$ "sever" -Ì$.-i$ "cel mai sever"
ì-aw "severå" ì-Ì$.-aw "cea mai severå"
strÑg í strÑg í
-oe "sever/severå" -Ì$.-ee "cel/cea mai sever/severå"
î-ie "severi/severe" î-Ì$.-ie "cei/cele mai severi/severe"
-i$ "încet" -Ì$.-i$ "cel mai încet"
ì-aw "înceatå" ì-Ì$.-aw "cea mai înceatå"
tÚx í tÚx í
-oe "încet/înceatå" -Ì$.-ee "cel/cea mai încet/înceatå"
î-ie "înce¡i/încete" î-Ì$.-ie "cei/cele mai înce¡i/încete"
NOTE:
1 – Forma sinteticå a gradului superlativ are tråsåturi specifice, ca ¿i
gradul comparativ: dupå consoanele j, [, . provenite din g, k ¿i x, urmeazå
sufixul -a$.-<
2 – Nu au forma sinteticå a gradului superlativ urmåtoarele adjective:
grÑmki$ "tare", du.Ústy$ "parfumat", j@lty$ "galben", molodÑ$
"tânår", delovÑ$ "întreprinzåtor", ves@ly$ "vesel", zel@ny$ "verde",
rodnÑ$ "natal, drag", Òzki$ "îngust", drÒjeski$ "amical", krÌsny$ "ro¿u",
gÑrdy$ "mândru", svÎji$ "proaspat", umÎly$ "priceput".
b) Forme analitice (AnalitÚ[eskie fÑrmy)
Gradul comparativ Element analitic
(SravnÚtel`naw stÎpenq) (AnalitÚ[eski$ clemÎnt)
bÑlee strÑgi$ "mai sever" bÑlee

mÎnee strÑgi$ "mai pu¡in sever" mÎnee
Gradul superlativ
(PrevosxÑdnaw stÎpen`)
sÌmy$ strÑgi$ “cel mai sever” sÌmy$
naibÑlee strÑgi$ “cel mai sever” naibÑlee
naimÎnee strÑgi$ “cel mai pu¡in sever” naimÎnee
NOTE:
Forma sinteticå a gradului Comparativ se utilizeazå: (1) cu substan-
tive la cazul genitiv: Brat stÌr.e sestrÔ< "Fratele este mai mare decât sora."
(Brat stÌr.e kogÑ?) (2) în construc¡ii cu substantivul la cazul Nominativ ¿i
conjunc¡ia [em: Brat stÌr.e, [em sestrÌ< "Fratele este mai mare decât sora."
(Brat stÌr.e, [em kto?)
Forma analiticå a gradului comparativ se utilizeazå: (1) cu substantive
la cazul Nominativ: bÑlee .irÑkaw Òli]a "o stradå mai largå"; (2) în con-
struc¡ii cu conjunc¡ia [em: Cta Òli]a bÑlee .irÑkaw, [em ta< "Aceastå stra-
då este mai largå decât aceea." (Cta Òli]a bÑlee .irÑkaw, [em kakÌw?)
107 Forma¡i gradul comparativ de la urmåtoarele adjective, ¡inând cont
cå accentul în cuvintele de sub a) se mutå pe sufix:
Model:
a) bÎly$ & belÎe
bÔstry$, vÌjny$, vÎrny$, krÒgly$, krÒpny$, mÒdry$, nÑvy$,

ves@ly$, vkÒsny$, glÌvny$, dlÚnny$, dÑbry$, svÎji$, svÎtly$,
sÚni$, t@ply$, trÒdny$, tÑ[ny$, krÌsny$, zel@ny$<
Adjectivul 113
b) dorogÑ$ & dorÑje
mÌlen`ki$, bogÌty$, tÑlsty$, de.@vy$, slÌdki$, Òzki$, krÎpki$,

vysÑki$, rÎdki$, strÑgi$, tÚxi$, molodÑ$, gÚbki$, gustÑ$, j@stki$<
108 Înlocui¡i construc¡ia sinteticå a gradului comparativ dupå model:

Model:
SestrÌ stÌr.e brÌta<
SestrÌ stÌr.e, [em brat<
1. Mat` molÑje ot]Ì< 2. OkeÌn .Úre mÑrw< 3. KarandÌ. dlinnÎe

rÒ[ki< 4. SobÌka umnÎe kÑ.ki< 5. Stol twjelÎe stÒla< 6. VinogrÌd
slÌhe Öblok< 7. Dub vÔ.e ber@zy< 8. RekÌ glÒbje Ñzera< 9. |bka
korÑ[e plÌt`w< 10. TetrÌd` de.Îvle knÚgi<
109 Completa¡i replicile dialogului de mai jos folosind cuvintele date:

Model:
& RomÌn interÎsny$?
& Da, interÎsny$, no pÑvest` interÎsnee romÌna<
1. & Uli]a .irÑkaw?…………………

2. & SestrÌ ves@law?…………………
3. & Den` korÑtki$?…………………………
4. & PÌrta nÚzkaw?…………………
5. & Volk sÚl`ny$?………
6. – SlÚvy krÒpnye? ……………………
Cuvintele de introdus: skamÎ$ka, no[`, bul`vÌr, brat, medvÎd`, Öbloki<
110 Forma¡i gradul superlativ – formele sinteticå ¿i analiticå – pentru

urmåtoarele adjective:
dÑbry$, strÑgi$, vysÑki$, dlÚnny$, .irÑki$, nÚzki$, xrÌbry$,
drÒjny$, xolÑdny$, tÑlsty$, krÎpki$, ogrÑmny$, slÑjny$, rÎdki$,
kÚsly$, bogÌty$<
Forma scurtå a adjectivelor calificative

(KrÌtkaw fÑrma kÌ[estvennyx prilagÌtel`nyx)
Formele scurte ale adjectivelor calificative se ob¡in prin suprimarea, la

forma de masculin, a termina¡iilor -y$, -i$, -Ñ$, iar la formele de feminin,
neutru ¿i plural, prin scurtarea termina¡iilor:
f. -aw > -a
pl. -ye > -y; -ie > -i
n. -oe > -o; -ee > -e
Forma plinå / Forma scurtå Forma plinå / Forma scurtå
masculin // feminin // neutru plural
bogÌt-y$ "bogat" / bogÌt
bogÌt-aw / bogÌt-a bogÌt-ye / bogÌt-y
bogÌt-oe / bogÌt-o
molod-Ñ$ "tânår" / mÑlod
molod-Ìw / molod-Ì molod-Ôe / mÑlod-y
molod-Ñe / mÑlod-o
vysÑk-i$ "înalt" / vysÑk
vysÑk-aw / vysok-Ì vysÑk-ie / vysÑk-i (¿i vysok-Ú)
vysÑk-oe / vysÑk-o (¿i vysok-Ñ)
tÑh-i$ "slab, uscat" / toh
tÑh-aw / toh-Ì tÑh-ie / tÑh-i
tÑh-ee / tÑh-e
Formele scurte ale adjectivelor calificative nu se schimbå dupå caz,

deci nu se declinå, de aceea în propozi¡ie ele îndeplinesc func¡ia predicatului
nominal. De ex.: On Ñ[en` um@n "El este foarte de¿tept."
Cândva formele scurte ale adjectivelor se schimbau dupå caz, înde-
plinind func¡ia de atribut. Råmå¿i¡ele unor astfel de forme mai pot fi întâlnite
în crea¡ii populare – bâline, cântece, proverbe etc. De ex.: sadÚlsw na dobrÌ
konw "încåleca un cal bun"; Îxal vo [Ústo pole "se ducea în câmp deschis";
vÔpil [Ì.u zÎlena vinÌ "traducerea???"; po sÚn\ mÑr\ "pe marea albas-
trå" ¿i altele. Le mai întâlnim în unele expresii uzuale – de ex.: na skÑru rÒku
"în grabå, în fugå, la repezealå, cât a-i bate din palme"; na bÑsu nÑgu "pe
piciorul gol" (încål¡at fårå ciorapi); sred` bÎla dnw "ziua-n amiazå mare";
lixÌ bedÌ na[Ìlo "începutu-i anevoie, urma vine de la sine"; ot mÌla do
velÚka "de la mic la mare, de la vlådicå la opincå" ¿i altele.
NOTE:
1 – Uneori, sensurile formelor scurte ¿i lungi sunt diferite. Exemple:
vÚdny$ "remarcabil, renumit, cunoscut, de seamå" (vÚdny$ u[@ny$
"savant renumit, om de ¿tiin¡å cunoscut") ¿i vÚden "vizibil, care se vede" (dom
vÚden izdalekÌ "casa se vede de departe")
nÒjny$ "necesar, trebuincios" (kupÚt` nÒjnye knÚgi "a cumpåra
cår¡ile necesare", na$tÚ nÒjnym "a gåsi necesar/de cuviin¡å") ¿i nÒjen (ty
mne nÒjen/nujnÌ "am nevoie de tine")
prÌvy$ "drept, echitabil, just" (nÌ.e dÎlo prÌvoe "cauza noastrå este
dreaptå") ¿i prav (ty prav/pravÌ "ai dreptate")
sposÑbny$ "capabil, talentat, dotat, înzestrat" (mÌl`[ik sposÑbny$
"båiatul este talentat", sposÑbny$ mÌl`[ik "båiat talentat") ¿i sposÑben "în
stare, apt, capabil" (on sposÑben na vs@ "e în stare de orice")
Adjectivul 115
mÌly$ "mic" (mÌlye dÎti "copii mici", mÌlye razmÎry "dimensiuni
mici") ¿i mal "prea mic, îngust, strâmt" (sapogÚ malÔ "cizmele sunt prea
mici"; pal`tÑ mne malÑ "paltonul nu må încape")
velÚki$ "mare, måre¡; excep¡ional, remarcabil" (velÚkie derjÌvy
"marile puteri") ¿i vÎlik "mare, foarte mare" (kvartÚra dlw nix velÚka
"locuin¡a e prea mare pentru ei")
bol`nÑ$ "bolnav, suferind" (bol`nÑe sÎrd]e "inimå bolnavå") ¿i
bÑlen/bol`nÌ/bol`nÔ "bolnav" (temporar) (v[erÌ w byl bÑlen "ieri am
fost bolnav").
2 – La masculin, în formele scurte, în anumite situa¡ii, pot apårea
vocalele caduce o sau e :
a) înaintea consoanei finale k din temå, dacå-i precede o altå consoanå,
apare, de regulå, vocala o , de ex.:
blÚzki$ & blÚzok "apropiat" krÌtki$ & krÌtok "scurt"
gÑr`ki$ & gÑrek "amar" l@gki$ & l@gok "u¿or"
slÌdki$ & slÌdok "dulce" nÚzki$ & nÚzok "scund"
tÑnki$ & tÑnok "sub¡ire" Òzki$ & Òzok "îngust"
grÖzny$ & grÖzen "murdar" [@rny$ & [@ren "negru".
b) înaintea consoanei finale n din temå, dacå-i precede o altå consoanå,
apare de regulå, vocala e, de ex.:
otvÌjny$ & otvÌjen "curajos, viteaz, cutezåtor, neînfricat";
prekrÌsny$ & prekrÌsen "foarte frumos, minunat, splendid, måre¡";
[Îstny$ & [Îsten "cinstit";
prelÎstny$ & prelÎsten "fermecåtor, încântåtor, adorabil, minunat";
grÒstny$ & grÒsten "trist, amårât, mâhnit";
lÑjny$ & lÑjen "fals, mincinos; gre¿it";
polÎzny$ & polÎzen "util, folositor";
pÑlny$ & pÑlon "plin, umflat, complet, ticsit";
t@mny$ & t@men "întunecat, întunecos, cufundat în întuneric";
krÒpny$ & krÒpen (i) "mare, vast" (ii) "mare, important, de vazå";
trÒdny$ & trÒden "greu, dificil", sau:
*W pÑlon dum o \ _ nosti ves@lo$, / No ni[egÑ v pro.Îd.em mne
ne jal`+ (S< EsÎnin).
Înainte, era folositå pe larg ¿i forma fårå vocalå caducå poln. De ex.:
Na beregÒ pustÔnnyx voln / StoÖl on, dum velÚkix poln, / I
vdal` glwdÎl (A<S< PÒ.kin).
c) în câteva adjective având consoanele finale r, l din temå precedate
de o altå consoanå, apare vocala e, de ex.:
kÚsly$ & kÚsel "acru";
svÎtly$ & svÎtel "luminos, plin de luminå";
xÚtry$ & xit@r "¿iret, viclean";
xrÌbry$ & xrabr "viteaz, brav, curajos, neînfricat";
dÑbry$ & dobr "bun, cinstit, nepåtat";
smÒgly$ & smugl "brun, bronzat, negricios, oache¿";
krÒgly$ & krugl "rotund, sferic";
hÎdry$ & hedr "darnic, generos, mårinimos";
bÑdry$ & bodr "plin de via¡å, viguros, plin de for¡å, vioi";
mÒdry$ & mudr "în¡elept, de¿tept";
bÒstry$ & bystr "rapid, iute".
d) în unele adjective având consoanele nn în finalul temei, între cele
douå consoane apare vocala e, de ex.:
dlÚnny$ & dlÚnen "lung, îndelungat";
neprikosnovÎnny$ & neprikosnovenen "inviolabil, intangibil";
nepreklÑnny$ & nepreklÑnen "neclintit, nestråmutat, statornic, ferm";
neobyknovÎnny$ & neobyknovÎnen "neobi¿nuit, excep¡ional, rar,
ie¿it din comun";
nesomnÎnny$ & nesomnÎnen "neîndoielnic, sigur, evident, cert";
sklÑnny$ & sklÑnen "înclinat, predispus; dispus";
sovremÎnny$ & sovremÎnen "contemporan";
strÌnny$ & strÌnen "ciudat, curios, straniu, bizar";
]Înny$ & ]Înen "de valoare; pre¡ios, scump".
3 – În cazul unor adjective având consoanele nn în finalul temei, forma
de masculin se ob¡ine prin reducerea celor doi n la unul singur, de ex.:
mÒjestvenny$ & mÒjestven "barbåtesc, plin de bårbå¡ie, curajos";
bÎdstvenny$ & bÎdstven "dezastruos";
bezukorÚznenny$ & bezukorÚznen "impecabil, irepro¿abil, fårå cusur";
velÚ[estvenny$ & velÚ[estven "måre¡, maiestuos; sublim, grandios,
impunåtor";
bespÑ[venny$ & bespÑ[ven "neîntemeiat, nefondat, nemotivat";
bezde$stvenny$ & bezde$stven "inactiv, pasiv, inert";
bezjÚznenny$ & bezjÚznen (i) "neînsufle¡it, lipsit de via¡å, mort"
(ii) "inexpresiv, ¿ters";
bessmÔslenny$ & bessmÔslen "lipsit de sens, absurd, stupid".
În ambele cazuri (p-ctele 4, 5), la feminin, neutru ¿i plural se påstreazå
nn: neobyknovÎnna (-o, -y), ]Înna (-o, -y), bessmÔslenna (-o, -y).
4 – Nu au forme scurte unele adjective calificative care:
a) denumesc culori: zolotÑ$ "auriu", korÚ[nevy$ "maroniu", kofÎ$-
ny$ "cafeniu", limÑnny$ "de låmâie", rÑzovy$ "roz", olÚvkovy$ "oliv",
sirÎnevy$ "liliachiu, violet deschis", .okolÌdny$ "ciocolatiu" etc.
b) au sufixele -Ú[esk-, -sk-, -v.-, -.-, -l-: komÚ[eski$ "comic", tra-
gÚ[eski$ "tragic", drÒjeski$ "prietenos", bÔv.i$ "fost", gorÎly$ "ars",
m@rzly$ "înghe¡at".
Adjectivul 117
111 Transforma¡i adjectivele date în forme scurte:
a) BoltlÚvy$, vÎjlivy$, vynÑslivy$, gÑrdy$, de.@vy$, mÌly$,
neizgladÚmy$, plaksÚvy$, prÎdanny$, raneny$, revnÚvy$, slÌby$,
trÎzvy$, ustÑ$[ivny$, .utlÚvy$, .irÑki$<
b) GluxÑ$, jivÑ$, krutÑ$, lixÑ$, ploxÑ$, prostÑ$, suxÑ$<
112 Transforma¡i îmbinårile de cuvinte, folosind formele scurte ale

adjectivelor:
Model:
interÎsnaw knÚga "carte interesantå"
knÚga interÎsna "cartea este interesantå"
xolÑdny den`; cnergÚ[eski$ [elovÎk; dÑbraw ulÔbka; ustarÎly$

materiÌl; serdÎ[ny$ privÎt; trÒdnoe zadÌnie; nÒjnaw knÚga; xorÑ.aw
idÎw; twj@ly$ gruz; otvÎtstvenny$ stÑroj; velÚ[estvenny$ momÎnt;
Òzkaw dorÑga; slÑjny$ voprÑs; gÚbkaw pozÚ]iw; gustÑ$ les; pÑlnaw
butÔlka.
113 Pune¡i la plural îmbinårile de cuvinte transformate, din exerci¡iul

precedent.
114 Råspunde¡i afirmativ la întrebåri, folosind forma scurtå a adjecti-

velor.
Model:
& SportsmÎn molodÑ$?
& Da, on mÑlod<
1. {a$ svÎji$? 2. Xleb [@rstvy$? 3. OknÑ .irÑkoe? 4. DÎvo[ka

Òmnaw? 5. PirÑjnoe slÌdkoe? 6. BÌbu.ka stÌraw? 7. DÎvu.ka krasÚ
_
vaw? 8. |no.a vysÑki$? 9. UrojÌ$ bogÌty$? 10. OgurÎ] gÑr`ki$?
115 Råspunde¡i negativ la întrebåri, folosind forma scurtå a adjectivelor:

Model:
& DÎrevo vysÑkoe?
& Net, dÎrevo ne vysÑko<
1. KÑfe slÌdki$? 2. RÒki grÖznye? 3. DÎdu.ka stÌry$? 4. Stul

nÚzki$? 5. RekÌ Òzkaw? 6. ZadÌnie trÒdnoe? 7. ZadÌ[a prostÌw? 8. Ru[Î$
.irÑki$? 9. UprajnÎnie l@gkoe? 10. MÌl`[ik Òmny$?
116 Råspunde¡i la întrebare:
{to mÑjet bÔt`………
…rkim, kak sÑln]e? …zel@nym, kak @lka?
…sÚnim, kak mÑre? …sÚl`nym, kak vÎter?
…krÌsnym, kak arbÒz? …bÔstrym, kak rakÎta?
…bÎlym, kak sneg? …krasÚvym, kak ]vetÑk?

1. Aceasta este cea mai frumoaså caså din ora¿. 2. Distan¡a de aici pânå
la Constan¡a este mai scurtå decât pânå la Cluj-Napoca. 3. A cântat la pian cel
mai cunoscut pianist din ¡arå. 4. Vreau så cumpår cea mai nouå carte. 5. Am
fåcut cea mai lungå cålåtorie din via¡a mea. 6. Care este cel mai lung fluviu
din Europa? 7. Apa din Marea Neagrå este mai såratå decât cea din Marea
Mediteranå? 8. Iarna la Novosibirsk este mai rece decât la Nijni Novgorod?
9. Ceasul meu merge mai exact decât al tåu. 10. Radu a fost cel mai înalt
sportiv din ¿coala noastrå.
Adjectivele de rela¡ie ¿i posesive

(OtnosÚtel`nye i pritwjÌtel`nye prilagÌtel`nye )
Adjectivele de rela¡ie nu formeazå grade de compara¡ie ¿i nu au formå

scurtå. Ele exprimå proprietå¡i ale obiectelor, iar adjectivele posesive aratå
cui apar¡ine obiectul. Ele se formeazå de la substantive cu ajutorul diferitelor
sufixe.
Adjectivele de rela¡ie Adjectivele posesive

Substantiv Sufix Adjectiv Substantiv Sufix Adjective
brat brÌtski$ ded dÎdov
-ov-
Önvar` -sk- wnvÌrski$ otÎ] ot]Ñv
svÎt svÎtski$ bÌbu.ka bÌbu.kin
polÚtika politÚ[eski$ gus` -in- gusÚny$
-i[esk-
istÑriw istorÚ[eski$ zmeÖ zmeÚny$
jelÎzo jelÎzny$ sobÌka sobÌ[i$
-n-
lÎto lÎtni$ olÎn` olÎni$
zÌw] -i- zÌw[i$
kÑja kÑjany$
pesÑk volk vÑl[i$
-an- pes[Ìny$
glÚna glÚnwny$
dÎrevo derevÖnny$
steklÑ -wnn-
steklÖnny$
Adjectivul 119
Re¡ine¡i unele îmbinåri de cuvinte cu adjective posesive: adÌmovo
Öbloko "mårul lui Adam"; ariÌdnina nit` "firul Ariadnei"; axillÎsova
pwtÌ "cålcâiul lui Achile"; BÌren]ovo mÑre "Marea Barentz"; damÑklov me[
"sabia lui Damocles"; GudzÑnov zalÚv "Golful Hudson"; GerkulÎsovy
stolbÔ "Coloanele lui Hercule"; krokodÚlovy sl@zy "lacrimi de crocodil";
MagellÌnov prolÚv "Strâmtoarea Magelan"; prokrÒstovo lÑje "patul lui
Procust"; tantÌlovy mÒki "chinurile lui Tantal"; tori[Îllieva pustotÌ
"vidul lui Toricelli"; sizÚfov trud "muncå de Sisif".
Declinarea adjectivelor posesive

(SklonÎnie pritwjÌtel`nyx prilagÌtel`nyx)
Singular
Cazul
NOM. ot]Ñv dÎdov ot]Ñv-o dÎdov-o ot]Ñv-a dÎdov-a
GEN. ot]Ñv-a dÎdov-a ot]Ñv-o$ dÎdov-o$
DAT. ot]Ñv-u dÎdov-u ot]Ñv-o$ dÎdov-o$
ACUZ. identic cu Nominativul sau Genitivul ot]Ñv-u dÎdov-u
INSTR. ot]Ñv-ym dÎdov-ym ot]Ñv-o$ dÎdov-o$
PREP. ob (o) ot]Ñv-om dÎdov-om ob(o) ot]Ñv-o$ dÎdov-o$
Plural
Cazul toate genurile Cazul toate genurile
NOM. ot]Ñv-y dÎdov-y ACUZ. identic cu Nominativul/Genitivul
GEN. ot]Ñv-yx dÎdov-yx INSTR. ot]Ñv-ymi dÎdov-ymi
DAT. ot]Ñv-ym dÎdov-ym PREP. ob (o) ot]Ñv-yx dÎdov-yx
Singular
Cazul
NOM. mÌmin mÌmin-o
mÌmin-a bÌbu.kin-a
bÌbu.kin bÌbu.kin-o
GEN. mÌmin-ogo bÌbu.kin-ogo mÌmin-o$ bÌbu.kin-o$
DAT. mÌmin-omu bÌbu.kin-omu mÌmin-o$ bÌbu.kin-o$
ACUZ. identic cu Nominativul sau Genitivul mÌmin-u bÌbu.kin-u
INSTR. mÌmin-ym bÌbu.kin-ym mÌmin-o$ bÌbu.kin-o$
PREP. o mÌmin-om bÌbu.kin-om o mÌmin-o$ bÌbu.kin-o$
Plural
Cazul toate genurile Cazul toate genurile
NOM. mÌmin-y bÌbu.kin-y ACUZ. identic cu Nominativul/Genitivul
GEN. mÌmin-yx bÌbu.kin-yx INSTR. mÌmin-ymi bÌbu.kin-ymi
DAT. mÌmin-ym bÌbu.kin-ym PREP. mÌmin-yx bÌbu.kin-yx
118 De la substantivele date, forma¡i:
a) adjective de rela¡ie, cu ajutorul sufixelor:
-sk- : fevrÌl`, aprÎl`, ma$, i\
_ n`, i\
_ l`, wnvÌr`*,
sentÖbr`, oktÖbr`, noÖbr`, dekÌbr`
-Ú[esk- : istÑriw, matemÌtika, biolÑgiw, filolÑgiw
-n- : zimÌ, futbÑl, konfÎta, kÑmnata, .um
-an (wn)- : kÑja, glÚna, neft`
-wnn- : dÎrevo, Ñlovo, steklÑ
-ovsk- : mart, Ìvgust
b) adjective posesive cu ajutorul sufixelor:
-ov- : otÎ], vnuk, ded, sosÎd
-in- : mÌma, sestrÌ, dÎdu.ka, bÌbu.ka
-in(y$-) : my.`, jurÌvl`, gra[, gÑlub`
-i($) : lisÌ, rÔba, krÑlik, oxÑtnik**

a) rumÔnskoe iskÒsstvo, rumÔnskaw narÑdnaw mÒzyka, rÒsskoe zÑd-
[estvo, evropÎ$skaw kul`tÒra, kÑjanoe pal`tÑ, istorÚ[eskoe so-
bÔtie, biologÚ[eskie isslÎdovaniw, ot]Ñvskoe naslÎdie, mÌmina
sÒmka, lÚsi$ mex, rÔbi$ jir, rÔb`w [e.uÖ, oxÑtni[ì rasskÌzy<
b) lÚsi$ sled, l`vÚnaw .kÒra, orlÚnye kÑgti, slonÑvaw kost`,
bÌbu.kin sad, olÎnì rogÌ
120 Transforma¡i construc¡iile tipårite cursiv:

Model:
V teÌtrax BuxarÎsta vsegdÌ mnÑgo zrÚtele$.
V buxarÎstskix teÌtrax vsegdÌ mnÑgo zrÚtele$.
1. V sadÒ dÎdu.ki rastÒt fruktÑvye derÎv`w< 2. Na poberÎjè

mÑrw mnÑgo krasÚvyx kurÑrtov< 3. Da$ mne, pojÌlu$sta, ctu korÑbku
dlw konfet< 4. W xo[Ò s.it` sebÎ plÌtè iz .Îrsti< 5. V .kafÒ visÚt
plÌtè mÌmy< 6. Sled lisÔ my uvÚdeli nedalekÑ ot selÌ< 7. IskÒsstvo
RumÔnii izvÎstno vo vsem mÚre< 8. V bibliotÎkax MoskvÔ vsegdÌ
mnÑgo [itÌtele$< 9. Na Òli]ax stolÚ]y mnÑgo legkovÔx avtomobÚle$<
* În cuvântul wnvÌr`, în grafie, semnul moale dispare.
** Substantivele terminate în -k- îl schimbå în [.
Adjectivul 121
121 Completa¡i lista denumirilor geografice compuse din adjective ¿i
substantive:
{@rnoe mÑre, KrÌsnoe mÑre, LedovÚty$ okeÌn, TÚxi$ okeÌn,
JenÎvskoe Ñzero, FÚnski$ zalÚv, KavkÌzskie gÑry…
122 Indica¡i substantivele de la care s-au format urmåtoarele adjective:

rumÔnski$, vengÎrski$, bolgÌrski$, pÑl`ski$, [Î.ski$, slo-
vÌ]ki$, nemÎ]ki$, .ve$]Ìrski$, fran]Òzski$, ital`wnski$, ispÌn-
ski$, portugÌl`ski$, anglÚ$ski$, gollÌndski$, dÌtski$, norvÎjski$,
.vÎdski$, fÚnski$, litÑvski$, latÔ.ski$, cstÑnski$, kita$ski$,
korÎ$ski$, wpÑnski$<

oslÚnoe uprÖmstvo, medvÎj`w uslÒga, kurÚnaw pÌmwt`, l`vÚnaw
grÚva, bumÌjnaw du.Ì, sobÌ[i$ xÑlod, krokodÚlovy sl@zy, lÚsì
povÌdki, vÑl[i$ appetÚt<

1. În grådina bunicului cresc pomi fructiferi. 2. Sora mea are o inimå
de aur. 3. Cât costå aceastå rochie de måtase? 4. Am cumpårat o frumoaså lin-
gurå de lemn. 5. Aceastå u¿å de sticlå duce în coridor. 6. Îmi place foarte mult
supa de legume. 7. Sora mea mi-a dat månu¿ile de piele. 8. Locuitorii ora¿ului
au o caså de culturå frumoaså.
122
Numeralul
Imw [islÚtel`noe
În limba ruså, existå patru categorii de numerale:

cardinale (kolÚ[estvennye [islÚtel`nye)
ordinale (porÖdkovye [islÚtel`nye)
colective (sobirÌtel`nye [islÚtel`nye) ¿i
frac¡ionare (drÑbnye [islÚtel`nye).
Numeralele cardinale – KolÚ[estvennye [islÚtel`nye

Råspund la întrebarea skÑl`ko? "cât? câ¡i?, câte?" De exemplu: U menÖ
dva brÌta i odnÌ sestrÌ< "Eu am doi fra¡i ¿i o sorå." (SkÑl`ko u menÖ
brÌtèv i s@st@r?)
Unitå¡ile de la 11 la 19 Zecile Sutele etc.
1 – odÚn (m) 11 – odÚnnad]at` 10 – dÎswt` 100 – sto
odnÌ (f) 12 – dvenÌd]at` 20 – dvÌd]at` 200 – dvÎsti
odnÑ (n) 13 – trinÌd]at` 30 – trÚd]at` 300 – trÚsta
2 – dva (m, f) 14 – [etÔrnad]at` 40 – sÑrok 400 – [etÔresta
dve (n.) 15 – pwtnÌd]at` 50 – pwt`desÖt 500 – pwt`sÑt
3 – tri 16 – .estnÌd]at` 60 – .est`desÖt 600 – .est`sÑt
4 – [etÔre 17 – semnÌd]at` 70 – sÎm`deswt 700 – sem`sÑt
5 – pwt` 18 – vosemnÌd]at` 80 – vÑsem`deswt 800 – vosem`sÑt
6 – .est` 19 – devwtnÌd]at` 90 – devwnÑsto 900 – devwt`sÑt
7 – sem` 1.000 – tÔsw[a
8 – vÑsem` 1.000.000 –
9 – dÎvwt` milliÑn
Dupå formå, numeralele se împart în trei grupe:
simple, cu o singurå radåcinå: dva, tri, [etÔre, sto etc.;
compuse, cu douå sau mai multe rådåcini: odÚnnad]at`, sÎm`deswt,
trÚsta, devwt`sÑt;
combinate, formate din numerale compuse ¿i simple: pwt`desÖt
[etÔre, sto dvÌd]at` pwt`<
Numeralul 123
Declinarea numeralelor cardinale
(SklonÎnie kolÚ[estvennyx [islÚtel`nyx)
Modelul I: sÑrok, devwnÑsto, sto
N., A. sÑrok devwnÑsto sto

G., D., I., P. sorok-Ì devwnÑst-Ì st-Ì
Modelul II: pwt` & dvÌd]at`, trÚd]at`
N., A. pwt` odÚnnad]at` dvÌd]at` trÚd]at`

G., D., P. pwt-Ú odÚnnad]at-i dvad]at-Ú trid]at-Ú
I. pwt`-\ odÚnnad]at`-\ dvad]at`-\ trid]at`-\
_
Modelul III: dva, tri, [etÔre
N., A. dv-a, dv-e tr-i [etÔr-e

G., A., P. dv-ux tr-@x [etyr-@x
D. dv-um tr-@m [etyr-@m
I. dv-umÖ tr-emÖ [etyr`-mÖ
Modelul IV: pwt`desÖt & vÑsem`deswt
N., A. pwt`desÖt vÑsem`deswt

G. pwtÚdeswt-i vosmÚdeswt-i
D. pwtÚdeswt-i vos`mÚdeswt-i
I. pwt`\deswt`-\ vos`m`\_ deswt`-\
P. o pwtÚdeswt-i o vos`mÚdeswt-i
Modelul V: dvÎsti & devwt`sÑt
N.A. dvÎsti devwt`sÑt

G. dvuxsÑt devwtisÑt
D. dvumst-Ìm devwtist-Ìm
I. dvumwst-Ìmi devwt`\st-Ìmi
P. o dvuxst-Ìx o devwtist-Ìx
Re¡ine¡i:
Numeralele din modelele IV ¿i V, la declinare, î¿i schimbå termina¡iile
din ambele rådåcini ale compusului.
Numeralele tÔsw[a, milliÑn, milliÌrd se declinå ca substantivul,
având ¿i numårul plural:
Singular Plural
N. tÔsw[-a milliÑn tÔsw[-i milliÑn-y
G. tÔsw[-i milliÑn-a tÔsw[ milliÑn-ov
D. tÔsw[-e milliÑn-u tÔsw[-am milliÑn-am
A. tÔsw[-u milliÑn tÔsw[-i milliÑn-y
I. tÔsw[-e$ milliÑn-om tÔsw[-ami milliÑn-ami
P. o tÔsw[-e o milliÑn-e o tÔsw[-ax o milliÑn-ax
Utilizarea numeralelor cardinale cu substantive

(UpotreblÎnie kolÚ[estvennyx [islÚtel`nyx s suhestvÚtel`nymi)
1 – Dupå numeralele odÚn/odnÌ/odnÑ (sau dvÌd]at` odÚn), se folo-

se¿te substantivul la cazul Nominativ singular: odÚn stol, odnÌ kÑmnata,
odnÑ oknÑ<
2 – Dupå numeralele dva/dve, tri, [etÔre, substantivele au forma
cazului Genitiv singular: dva/tri/[etÔre stolÌ; dve/tri/[etÔre kro-
vÌti; dva/tri/[etÔre oknÌ.
3 – Dupå numeralele pwt`, .est`, sem`, vÑsem`, dÎvwt`… (sau
pwt`desÖt sem`, .est`desÖt vÑsem` etc.), substantivele au forma cazului
Genitiv plural: pwt`/.est`…/dÎvwt` stolÑv/krovÌte$/okÑn.
4 – Regulile de mai sus sunt valabile numai dacå, într-o propozi¡ie,

îmbinårile respective (numeral + substantiv) joacå rol de subiect.
Numeralul 125
125 În locul cifrelor scrie¡i numerale:
1. V kÑmnate stoÖt 4 stÒla< 2. Na stolÎ lejÌt 5 knig i 3 jur-
nÌla< 3. U nas v dÑme 7 ctajÎ$< 4. W kupÚl 2 karanda.Ì< 5. Na pÑlke
stoÚt 1 vÌza< 6. 1 oknÑ kÑmnaty vyxÑdit vo dvor< 7. PrÎmi\ polu[Úl
1 u[enÚk< 8. V klÌsse 35 u[enikÑv< 9. 250 rabÑ[ix stroÖt Øtot dom<
10. 1000 turÚstov priÎxali na kurÑrt<

1. SkÑl`ko dne$ v nedÎle? 2. SkÑl`ko dne$ v mÎsw]e? 3. SkÑl`ko
dne$ v godÒ? 4. SkÑl`ko let vÌ.e$ mÌteri? 5. SkÑl`ko let vÌ.emu
ot]Ò? 6. SkÑl`ko let vam? 7. SkÑl`ko ctajÎ$ v vÌ.em dÑme? 8. SkÑl`ko
kÑmnat v vÌ.e$ kvartÚre?

Pune¡i substantivul la forma corespunzåtoare:
1. V klÌsse stoÚt dvÌd]at` .est` (pÌrta)< 2. Na ckskÒrsi\
poÎdut trÚd]at` (u[enÚk)< 3. Gid vstrÎtil na vokzÌle sÑrok (turwst)<
4. DÌ$te mne, pojÌlu$sta, tri (rÒ[ka) i pwt` (karandÌ.)< 5. V teÌtr on
pri.@l s dvumÖ (tovÌrih)< 6. SkÑl`ko studÎntov v vÌ.e$ grÒppe? &
TrÚd]at` odÚn (studÎnt)< 7. SkÑl`ko u tebÖ brÌtèv i sest@r? & Dva
(brat) i odnÌ (sestrÌ)< 8. V vÌze pwt` (Öbloko) i dva (apel`sÚn)<
128 Completa¡i dialogurile, folosind construc¡iile din dreapta la forma

potrivitå:
& VzvÎs`te mne, pojÌlu$sta, … dva, kilogrÌmm;
Öblok i … kartÑfelw< pwt`, kilogrÌmm
& PojÌlu$sta<
& PlatÚt` prodav]Ò ili v kÌssu?
& PlatÚte prodav]Ò<
& Da$te, pojÌlu$sta, … na skÑry$ dva, bilÎt
pÑezd Kluj-NapÑka< dvÌd]at` dva, [as,
& PojÌlu$sta< On otxÑdit v … pwtnÌd]at`, minÒta
129 Citi¡i în limba ruså.

Modele:
a) 3 + 2 = 5 & tri pl\s dva & pwt`
b) 3 – 2 = 1 & tri mÚnus dva & odin
c) 3 x 2 = 6 & tri umnÑjit` na dva, polÒ[itsw .est`
d) 6 : 2 = 3 & .est` razdelÚt` na dva, polÒ[itsw tri
a) 5+3=8 3+4=7 6 + 5 = 11 8 + 12 = 20;
b) 5–3=2 6–3=3 8–4=4 10 – 5 = 5;
c) 2.2=4 5 . 3 = 15 6 . 4 = 24 3 . 3 = 9;
d) 10 : 5 = 2 6:2=3 15 : 3 = 5 24 : 2 = 12.
130 Scrie¡i în limba ruså:

Model:
a) 4 + 1 = 5 [etÔre pl\s odÚn ravnÑ pwtÚ;
k [etyr@m pribÌvit` odÚn, polÒ[itsw pwt`
6+2=8 9 + 6 = 15 7 + 7 = 14 8 + 5 = 13 10 + 9 = 19
b) 4 – 3 = 1 [etÔre mÚnus tri ravnÑ odnomÒ;

iz [etyr@x vÔ[est` tri, polÒ[itsw odÚn
10 – 2 = 8 13 – 3 = 10 35 – 15 = 20 48 – 12 = 36.
131 Traduce¡i în limba românå:

1. DlinÌ VÑlgi i dlinÌ DÑna vmÎste & 5450 km (kilomÎtrov)<
VÑlga dlinnÎe DÑna na 1610 km< KakovÌ dlinÌ VÑlgi i DÑna v
otdÎl`nosti? 2. I trÚd]at` vÚtwze$ prekrÌsnyx / {redÑ$ iz vod vy-
xÑdwt Ösnyx (A<S< PÒ.kin)< 3. V pes[Ìnyx stepÖx aravÚ$sko$ zemlÚ /
Tri gÑrdye pÌl`my vysokÑ roslÚ (M< LÎrmontov)<
Utilizarea numeralelor cardinale

cu substantive ¿i adjective sau pronume posesive
(UpotreblÎnie kolÚ[estvennyx [islÚtel`nyx s suhestvÚtel`nymi i
prilagÌtel`nymi ili pritwjÌtel`nymi mestoimÎniwmi )
1 – Numeralul odÚn ¿i numeralele cardinale combinate cu acesta se

îmbinå cu substantivele ¿i adjectivele la cazul Nominativ singular. De ex.:
odÚn bol`.Ñ$ dom, odnÌ bol`.Ìw kÑmnata, odnÑ bol`.Ñe oknÑ.
2 – Numeralele cardinale dva/dve, tri, [etÔre, la cazurile Nominativ
¿i Acuzativ, se folosesc cu substantive de genul masculin ¿i neutru la cazul
Genitiv singular ¿i cu adjective (sau pronume) la cazul Genitiv plural. De ex.:
dva bol`.Úx dÑma, dva bol`.Úx oknÌ<
3 – Dupå numeralele dve, tri, [etÔre substantivele feminine au forma
Genitivului singular, iar adjectivele pot avea atât forma Nominativului, cât ¿i
forma Genitivului plural. De ex.: dve bol`.Úe = dve bol`.Úx kÑmnaty<
Regulile de mai sus sunt valabile ¿i pentru numeralele cardinale com-
puse, având în componen¡a lor dva, tri, [etÔre: dvÌd]at` dva bol`.Úx
dÑma; trÚd]at` tri bol`.Úx oknÌ; sÑrok [etÔre bol`.Úe (bol`.Úx)
kÑmnaty<
Numeralul 127
4 – Numeralele cardinale de la pwt` la dvÌd]at`, precum ¿i cele com-
puse cu acestea, se asociazå cu substantive ¿i adjective (sau pronume) la
cazul genitiv plural. De ex.: dvÌd]at` .est` nÑvyx kinoteÌtrov, odÚn-
nad]at` nÑvyx knig, vosemnÌd]at` krÌsnyx Öblok<
5 – Construc¡iile cu numeralele cardinale, începând cu dva, asociate cu
substantive ¿i adjective (pronume) capåtå forma de plural a fiecårui caz oblic:
Genitiv dvux, tr@x,[etÔr@x, pwtÚ … nÑvyx domÑv
Dativ dvum, tr@m, [etÔr@m, pwtÚ … nÑvym domÌm
Acuzativ dva, tri, [etÔre nÑvyx dÑma, pwt` nÑvyx domÑv
Instrumental dvumÖ, tremÖ, [etyr`mÖ, pwt`\
_ … nÑvymi domÌmi
Prepozi¡ional o dvux, tr@x, [etyr@x, pwtÚ … nÑvyx domÌx
Folosi¡i forma corectå a adjectivului ¿i substantivului:
1. V gÑrode postrÑili dva (nÑvy$ kinoteÌtr). 2. W oznakÑmilsw
s tremÖ (interÎsnaw stat`Ö ). 3. V gazÎte pisÌli o pwtÚ (izvÎstny$
sportsmÎn). 4. U menÖ odÚn (svÎtly$ kost\ _ m) i [etÔre (lÎtnww ru-
bÌ.ka). 5. Dvum (bol`nÑ$ medved`) vsprÔsnuli preparÌt i onÚ srÌzu
usnÒli. 6. KupÚ v magazÚne [etÔre (krÌsny$ karandÌ.). 7. V[erÌ v
gÑrode demonstrÚrovalis` dva (]vetnÑ$ kinofÚl`m). 8. S dvad]at`\ _
pwt`\
_ (vynÑslivy$ u[enÚk) my podnwlÚs` na gÑru.
133 Deschide¡i parantezele, punând la forma corespunzåtoare nume-

ralele, substantivele ¿i adjectivele (sau pronumele):
1. Na stolÎ lejÌt (2, moÖ tetrÌd`)< 2. V (5, buxarÎstski$ park)
posadÚli ]vetÔ< 3. ZavÑd vÔpustil (153, nÑvy$ stanÑk)< 4. StudÎnt
kupÚl (4, ]vetnÑ$ karandÌ.)< 5. DÌ$te, pojÌlu$sta (10, Ñbhaw tetrÌd`)
i (7, .Ìrikovaw rÒ[ka)< 6. KupÚ, pojÌlu$sta (6, kofÎ$naw [Ì.ka) i
(1, krasÚvy$ podnÑs)< 7. KomÒ dÌli zolotÔe medÌli? & Ctim (5, rumÔn-
ski$ sportsmÎn)< 8. Gid poÎxal s (30, rÒsski$ turÚst) v MuzÎ$ selÌ<
134 Råspunde¡i la întrebåri dupå modelul dat:

Model:
& U vas v gÑrode est` dramatÚ[eski$ teÌtr? /dva
& Da, u nas v gÑrode est` dva dramatÚ[eskix teÌtra<
1. & U tebÖ est` dvo\_ rodnye brÌt`w? pwt`

2. & U vas v gÑrode est` tekstÚl`naw fÌbrika? odnÌ
3. & U ne@ est` bÎlaw blÒzka? dve
4. & U negÑ est` blÚzki$ drug? tri
5. & U nix v klÌsse nÑvye pÌrty? dvÌd]at` pwt`
6. & U vas na zavÑde est` molodÔe spe]ialÚsty? sÑrok
135 Råspunde¡i la întrebåri, folosind construc¡iile din dreapta la forma

potrivitå:
Model:
& SkÑl`ko v sadÒ derÎvèv? 40, fruktÑvye derÎv`w
& V sadÒ sÑrok fruktÑvyx derÎvèv<
1. & SkÑl`ko u tebÖ tetrÌde$? 5, nÑvye tetrÌdi

2. & SkÑl`ko knig stoÚt na pÑlke? 23, interÎsnaw knÚga
3. & SkÑl`ko zolotÔx medÌle$ 12, zolotÌw medÌl`
zavoevÌli nÌ.i sportsmÎny?
4. & SkÑl`ko klÌssov v Øto$ .kÑle? 40, svÎtly$ klass
5. & SkÑl`ko oz@r v Øtix gorÌx? 4, golubÑe Ñzero

Kto gde otdyxÌet< SoglÌsno dÌnnym oprÑsa, 41% moskvi[Î$ imÎ-
\t dÌ[u, sadÑvy$ u[Ìstok pod MoskvÑ$< PrimÎrno tret` oprÑ.ennyx
i v slÎdu\hem godÒ sobirÌlis` provestÚ lÎtny$ Ñtdyx na dÌ[e< Ùto
prÎjde vsegÑ kasÌetsw l\dÎ$ srÎdnego vÑzrasta, so srÎdnim obra-
zovÌniem, slÒjahix, kvalifi]Úrovannyx rabÑ[ix i gumanitÌrno$
intelligÎn]ii< Eh@ 26% oprÑ.ennyx namÎrevalis` provestÚ Ñtdyx
dÑma, nikudÌ ne uezjÌw< Cto v osnovnÑm pojilÔe l\ _ di, pensionÎry<
SredÚ drugÚx form vremwprovojdÎniw 12% predpo[itÌ\t
[ernomÑrskie i baltÚ$skie kurÑrty, domÌ Ñtdyxa i turistÚ[eskie
poÎzdki po RossÚi, 13% planirÒ\t ispÑl`zovat` neformÌl`nye
kanÌly dlw Ñtpuska & rÑdstvennikov, znakÑmyx v RossÚi i SNG<
Za rubejÑm planirÒ\t provestÚ Ñtpusk 3% moskvi[Î$, pri[@m
Øtot pokazÌtel` v pwt` raz vÔ.e dlw predprinimÌtele$ i l\dÎ$,
zÌnwtyx v kommÎr[eskix struktÒrax< 19% biznesmÎnov planirovÌli
otdyxÌt` ne na raskÑ.nyx kurÑrtax, a u rodnÔx i znakÑmyx v RossÚi,
otremÖs` takÚm obrazom kompensÚrovat` lÎtom, vo vrÎmw Ñtpuska,
nedostÌtok drÒjeskogo obhÎniw v bÒdni<
Stil` lÎtnego Ñtdyxa molod@ji i predprinimÌtele$ kÌ[est-
venno otli[Ìetsw ot mÌssovo$ modÎli Ñtpuska< Âsli bÑl`.e polo-
vÚny oprÑ.ennyx uezjÌ\t na dÌ[u ili voobhÎ osta\ _ tsw dÑma, to
bÑl`.e trÎti predprinimÌtele$ i molodÔx predpo[itÌ\t uÎxat`
podÌl`.e ot MoskvÔ & v KrÔm, za granÚ]u, v pute.Îstvie po RossÚi
ili v pansionÌt< S drugÑ$ storonÔ, molod@j` [Ìhe, [em l\di stÌr-
.ix vÑzrastov, lÎtom ne otdyxÌet, a starÌetsw podzarabÑtat` (16%
studÎntov).
Numeralul 129
Dlw l\dÎ$ srÎdnix i stÌr.ix vÑzrastov dÌ[a, u[Ìstok
wvlÖ\tsw ne tÑl`ko reÌl`nym podspÑrèm v trÒdno$ materiÌl`no$
situÌ]ii, no i simvolizÚruet privÎrjennost` takÚm ]Înnostwm, kak
privÌtnost`, blagopolÒ[ie sem`Ú< DÌ[a & sÚmvol semÎ$no$ integrÌ-
]ii, Ñbhix interÎsov<

1. Zece turi¿ti aveau aparate de fotografiat, iar 7, camere video. 2. La
patru de adåugat trei. 3. Cântåri¡i-mi, vå rog, 5 kg de portocale ¿i 7 kg de
banane. 4. În trei sticle albe era lapte, iar în alte 23 sticle verzi, apå mineralå.
5. ªapte este un numår impar, iar ¿ase, par. 6. V-am cumpårat 23 de creioane
colorate ¿i 28 ilustrate. 7. Da¡i-mi 2 kg de pere mari ¿i tot atât portocale. 8. Din
14 scåzut 7. 9. 27 împår¡it la 3. 10. Aståzi, la Moscova, cer senin, vânt dinspre
nord, ziua minus 12-15°. 11. În acest text sunt 11 cuvinte necunoscute mie.
12. Trenul pleacå nu la ora 16, ci la ora 18.
Exprimarea cantitå¡ii aproximative / Exprimarea vârstei

(VyrajÎnie priblÚzitel`nogo [islÌ / VyrajÎnie vÑzrasta)
I. Cantitatea aproximativå în limba ruså se exprimå:

1 – prin topica inverså a numeralului cardinal. De ex.:
On dal mne dva kilogrÌmma Öblok< "El mi-a dat douå kg de mere."
¿i
On dal mne kilogrÌmma dva Öblok< "Mi-a dat vreo douå kg de mere."
2 – cu ajutorul unor cuvinte ca Ñkolo "în jur de", bÑlee (sau bÑl`.e)
"peste" cu cazul Genitiv; po[tÚ "aproape", za "peste", s lÚ.nim "¿i ceva",
pod "aproape" etc. la cazul Acuzativ:
De ex.
EmÒ za pwt`desÖt (let)< "Are peste cincizeci (de ani)."
Do selÌ po[tÚ trÚ kilomÎtra< "Pânå în sat sunt aproape 3 km."
BÑlee 12% (dvenÌd]ati pro]Întov) slÒjahix predpo[etÌ\t
otdyxÌt` na dÌ[e< "Mai mult de 12% din angaja¡i preferå så-¿i petreacå
concediul la vila personalå (din afara ora¿ului)."
ZapisÌlis` na ckskÒrsi\ Ñkolo 30 (trid]atÚ) studÎntov< "S-au
înscris pentru excursie în jur de 30 de studen¡i."
II. Construc¡ia întrebårii: SkÑl`ko + forma dativului + let ?

vam ave¡i dvs.?
tebÎ ai tu?
emÒ are el?
SkÑl`ko e$ let? "Câ¡i ani are ea?
im au ei?
brÌtu are fratele?
sestrÎ are sora?"
Construc¡ia Forma dativului + 1 god, 2-4 gÑda sau 5… let
råspunsului:
EmÒ odÚn god (god) dvÌd]at` odÚn god
E$ dva gÑda dvÌd]at` dva gÑda
BrÌtu tri gÑda dvÌd]at` tri gÑda
SestrÎ [etÔre gÑda dvÌd]at` [etÒre gÑda
pwt` let dvÌd]at` pwt` let
.est` let dvÌd]at` .est` let
"El are un an 21 de ani
Ea are 2 ani 22 de ani
Fratele are 3 ani 23 de ani
Sora are 4 ani 24 de ani
5 ani 25 de ani
6 ani 26 de ani"
138 Completa¡i dialogurile, folosind cuvintele din dreapta la forma
care exprimå o cantitate aproximativå:
1. & SkÑl`ko u tebÖ ostÌlos` Öblok? kilogrÌmm, 2
& ………………
2. & SkÑl`ko kilomÎtrov do Øtogo gÑroda? po[tÚ 50
& ………………
3. & SkÑl`ko emÒ let? za 30
& ………………
4. & SkÑl`ko kvartÚr v Øtom dÑme? Ñkolo 60
& ………………
5. & SkÑl`ko kilomÎtrov pro.lÚ turÚsty? svÔ.e 25
& ………………

& SkÑl`ko vam let?
& SkÑl`ko let vÌ.e$ mÌteri?
& SkÑl`ko let vÌ.emu ot]Ò?
& SkÑl`ko let vÌ.emu brÌtu?
& SkÑl`ko let vÌ.e$ sestrÎ?
& SkÑl`ko let vÌ.e$ podrÒge?
& SkÑl`ko let vÌ.emu drÒgu?
& SkÑl`ko let vÌ.e$ podrÒge?
& SkÑl`ko let vÌ.e$ bÌbu.ke?
& SkÑl`ko let vÌ.emu dÎdu.ke?
Numeralul 131
140 Completa¡i spa¡iile punctate cu numerale exprimând vârsta, la forma
corespunzåtoare.
1. W po.Îl v .kÑlu v … (6, god, let) 2. MoÎ$ mlÌd.e$ sestrÎ …
(2, god, let) 3. {Îrez god mne ispÑlnitsw … (18, god, let) 4. SkÑl`ko let
SÌ.e? (21, god, let) 5. A e$ skÑl`ko let? (20, god, let) 6. DÎdu.ke …,
a bÌbu.ke … (65, god, let; 60, god, let) 7. SkÑl`ko let ctomu mÌl`-
[iku? (3, god, let) 8. A dÎvo[ke? (5, god, let)
141 Rezolva¡i problema în limba ruså:

SkÑl`ko let bÒdet dÎrevu v bÒduhem godÒ Îsli my znÌem, [to v
Øtom godÒ emÒ stÑl`ko let, skÑl`ko Ole i KÑle vmÎste? V prÑ.lom
godÒ Ole bylo 10 let, a Kole 12<

1. VysotÌ ctogo zdÌniw bÑlee sorokÌ mÎtrov< 2. BÑlee 5<000
drÎvnix pÌmwtnikov naxÑditsw v muzÎe< 3. Na divÌne sidÎl starÚk let
pod vÑsem`deswt< 4. NedÎli dve ostÌlos` do kanÚkul< 5. >kÑl`ny$
u[Ìstok zanimÌl plÑhad` Ñkolo 30 gektÌrov< 6. Ctomu gÑrodu Ñkolo
dvux tÔsw[ let< 7. V bibliotÎke Ñkolo 3<000 tomÑv knig< 8. Cto zdÌnie
stÌroe: egÑ postroÚli let pwt`desÖt nazÌd<

1. Au fost construite peste 40 de case noi. 2. Distan¡a între douå sate
este de aproximativ 15 km. 3. Båtrânul avea în jur de 90 de ani. 4. Fratele meu
are 25 de ani, iar sora mea – 18. 5. Acest copil are un an. 6. Am plåtit pentru
aceastå carte 45.000 lei. 7. Câte case noi au fost construite în acest sat? – S-au
construit 30 de case noi ¿i o ¿coalå nouå. 8. Am cumpårat 3 creioane colorate.
Numeralele ordinale – PorÖdkovye [islÚtel`nye

Råspund la întrebårile: kotÑry$, -aw, -oe, -ye? kakÑ$, -Ìw, -Ñe, -Úe?
"al câtelea, a câta".
1 – pÎrvy$ 11 – odÚnnad]aty$ 20 – dvad]Ìty$
2 – vtorÑ$ 12 – dvenÌd]aty$ 30 – trid]Ìty$
3 – trÎti$ 13 – trinÌd]aty$ 40 – sorokovÑ$
4 – [etv@rty$ 14 – [etÔrnad]aty$ 50 – pwtidesÖty$
5 – pÖty$ 15 – pwtnÌd]aty$ 60 – .stidesÖty$
6 – .estÑ$ 16 – .estnÌd]aty$ 70 – semidesÖty$
7 – sed`mÑ$ 17 – semnÌd]aty$ 80 – vos`midesÖty$
8 – vos`mÑ$ 18 – vosemnÌd]aty$ 90 – devwnÑsty$
9 – devÖty$ 19 – devwtnÌd]aty$
10 – desÖty$
100 – sÑty$
200 – dvuxsÑty$ 21 – dvÌd]at` pÎrvy$
300 – tr@xsÑty$
400 – [etyr@xsÑty$ 32 – trÚd]at` vtorÑ$
500 – pwtisÑty$
600 – .estisÑty$ 145 – sto sÑrok pÖty$
700 – semisÑty$
800 – vos`misÑty$ 1999 – tÔsw[a devwt`sÑt
900 – devwtisÑty$ devÖnosto devÖty$
1.000 – tÔsw[ny$
10.000 – deswtitÔsw[ny$
1.000.000 – milliÑnny$
Re¡ine¡i:
1 – Numeralele ordinale se declinå la fel ca adjectivele.
2 – La numeralele ordinale combinate, se declinå numai ultimul com-
ponent. De ex.:
MirÒna rodilÌs` v tÖsw[a devwt`sÑt devwnÑsta sed`mÑm godÒ<
"Miruna s-a nåscut în anul 1997."
Exprimarea datei
(VyrajÎnie [islÌ i dÌty)
1. KakÑe [islÑ? "Ce datå este? În cât (câte) suntem?"

Nominativ + Genitiv
SegÑdnw pwtnÌd]atoe ([islÑ)< "Azi e 15. Azi suntem în (data de) 15."
SegÑdnw pwtnÌd]atoe i\_ lw< "Aståzi este 15 iulie."
2. KakÑgo [islÌ? "La ce datå?"
Genitiv + Genitiv
PwtnÌd]atogo ([islÌ) w poÎdu na mÑre< "Pe/în (data de) 15 voi pleca
la mare."
PwtnÌd]atogo mÌw w poÎdu na mÑre< "Pe 15 mai voi pleca la mare."
Brat rodÚlsw semnÌd]atogo nowbrÖ tÔsw[a devwt`sÑt trid]Ì-
togo gÑda< "Fratele s-a nåscut pe 17 noiembrie 1930."
3. KakÑe segÑdnw [islÑ? "Ce datå este azi? În cât(câte) suntem azi?"
Nominativ + Genitiv
SegÑdnw pwtnÌd]atoe i\
_ lw dvuxtÔsw[nogo gÑda< "Azi este 15 iulie
2000."
Numeralul 133
4. V kakÑm godÒ? "În ce an?"
V kakÑm vÎke? "În ce secol?"
V kakÑm mÎsw]e? "În ce lunå?"
v + Prepozi¡ional
A<S< PÒ.kin rodÚlsw v tÔsw[a sem`sÑt devwnÑsto devÖtom godÒ<
"A. S. Pu¿kin s-a nascut în 1799."
M< |< LÎrmontov jil v devwtnÌd]atom vÎke< "M. Iu. Lermontov
a tråit în secolul al XIX-lea."
On rodÚlsw v mÌrte< "El s-a nåscut în martie."
6. Kogda vy rodilÚs`? "Când v-a¡i nascut?"
Genitiv + Genitiv
W rodÚlsw (rodilÌs`) dvÌd]at` vtorÑgo sentwbrÖ tÔsw[a devwt`-
sÑt devwnÑsto sed`mÑgo gÑda< "Eu m-am nåscut la 22 septembrie 1997."
7. Ot kakÑgo [islÌ? "Din ce datå?"
ot + Genitiv + Genitiv
Ùtot dokumÎnt ot desÖtogo mÌw tÔsw[a vosem`sÑt trÚd]at`
vos`mÑgo gÑda< "Acest document este din 10 mai 1838."
Za kakÑe [islÑ? "De pe ce datå?"
za + Acuzativ
DokumÎnt za tÔsw[a vosem`sÑt trÚd]at` vos`mÑ$ god< "Docu-
mentul este din 1838."
za + Acuzativ + Genitiv
DokumÎnt za desÖtoe mÌw tÔsw[a vosem`sÑt trÚd]at` vos`mÑgo
gÑda< "Documentul este din 10 mai 1838."
144 Råspunde¡i la întrebåri, folosind cuvintele din dreapta la forma
potrivitå:
1. Na kakÑm ctajÎ vy jiv@te? trÎti$
2. V kakÑm rwdÒ vy sidÎli v teÌtre? dvÌd]aty$
3. KakÑ$ va. dom na cto$ Òli]e? [etv@rty$
4. O kakÑm avtÑbuse ty mne govorÚl? trÚsto trÚd]at` pÎrvy$
5. KakÑe mÎsto zÌnwl Øtot sportsmÎn? pÎrvy$
6. V kakÑ$ .kÑle Ò[itsw tvoÖ sestrÌ? devwnÑsto .estÌw
7. Na kakÑ$ kurs pere.@l tvo$ brat? [etv@rty$
8. V kakÑm okÑ.ke mÑjno kupÚt`
konvÎrty i mÌrki? [etÔrnad]aty$
1. & SkajÚte, pojÌlu$sta, kak proÎxat` k pÌrku XercstrØu?
& SadÚtes` na trÚsta trÚd]at` pÎrvy$ avtÑbus<
& A na kakÑ$ ostanÑvke vyxodÚt`?
& Na [etv@rto$<
& SpasÚbo<
& PojÌlu$sta<
2. & V Øtom univermÌge proda\t i sportÚvnu\ Ñbuv`?
& Da, na vtorÑm ctajÎ< ("Da, la etajul unu.")
& A gde mÑjno kupÚt` dÎtskie igrÒ.ki?
& V ctom je univermÌge, na pÎrvom ctajÎ< ("…, la parter.")
& SpasÚbo<
& NÎ za [to<
146 Întocmi¡i dialoguri referitoare la urmatoarele situa¡ii:

a) Dori¡i så ajunge¡i la Teatrul de Operå din Bucure¿ti ¿i nu ¿ti¡i cu ce
mijloace de locomo¡ie så ajunge¡i acolo;
b) Dori¡i så cumpåra¡i încal¡åminte într-un magazin.
147 Completa¡i spa¡iile punctate cu numeralele ¿i substantivele din

paranteze punându-le la forma corespunzåtoare:
1. Lev NikolÌevi[ TolstÑ$ rodÚlsw v … (1828, god)< Lev NikolÌevi[
TolstÑ$ rodÚlsw … (28, Ìvgust, 1828, god)< Lev NikolÌevi[
TolstÑ$ rodÚlsw v … (Ìvgust, 1828, god)<
2. Ion LÒka KaradjÌle rodÚlsw v … (1852, god)< Ion LÒka
KaradjÌle rodÚlsw … (29, wnvÌr` , 1852 , god)< Ion LÒka
KaradjÌle rodÚlsw v … (wnvÌr`, 1852, god)<
3. MixÌ$ CminÎsku rodÚlsw v … (1850, god)< MixÌ$ CminÎsku rodÚl-
sw … (15, wnvÌr`, 1850, god)< MixÌ$ CminÎsku rodÚlsw v … (wnÌr`,
1850, god)<

1. KakÑe segÑdnw [islÑ?
2. KakÑgo [islÌ na[inÌ\tsw vstupÚtel`nye ckzÌmeny v vÒzy (=
vÔs.ie u[Îbnye zavedÎniw)?
3. KakÑgo [islÌ ty rodÚlsw?
4. V kakÑm godÒ po.@l v .kÑlu?
5. KogdÌ okÑn[il (okÑn[i.`) .kÑlu?
6. V kakÑm mÎsw]e ty byl na mÑre (v gorÌx)?
7. Ot kakÑgo [islÌ Øta gazÎta?
Numeralul 135
149 Privi¡i calendarul ¿i spune¡i ce date sunt însemnate în el:
WNVAR~ FEVRAL~ MART
Pn 3 1 17 24 Pn 1 2 2 Pn 1 2 2
Vt 4 0 1 25 Vt 1 7 4 1 8 Vt 6 3 0 7
Sr 5 11 8 26 Sr 2 2 2 Sr 1 1 2 2
{t 6 1 27 {t 3 8 2 9 {t 2 7 4 1 8
Pt 2 28 Pt 4 16 2 Pt 3 15 2 2
Sb 1 1 2 29 Sb 5 9 17 3 Sb 4 8 16 2 9
Vs 2 9 3 0 30 Vs 6 1 1 2 Vs 5 17 2 3
APREL~ MA% I|N~

Pn 3 1 17 2 Pn 15 2 Pn 1 2
Vt 4 0 1 4 Vt 8 16 9 Vt 5 2 6
Sr 5 11 8 2 Sr 17 2 3 Sr 1 2 2
{t 6 1 1 5 {t 9 1 3 0 {t 1 6 3 0 7
Pt 2 9 2 Pt 1 8 2 3 Pt 2 1 2 2
Sb 1 8 1 2 6 Sb 0 1 4 1 Sb 3 7 4 1 8
Vs 2 9 3 0 2 Vs 11 9 2 Vs 4 15 2 2
I|L~ AVGUST SENTWBR~
Pn 3 1 17 24 Pn 1 2 Pn 1 2
Vt 4 0 1 25 Vt 1 7 4 1 Vt 4 8 5
Sr 5 11 8 26 Sr 2 15 2 2 Sr 1 1 2
{t 6 1 27 {t 3 8 16 2 9 {t 5 2 9 6
Pt 9 28 Pt 4 17 2 3 Pt 1 1 2
Sb 1 8 1 2 29 Sb 5 9 1 3 0 Sb 2 6 3 0
Vs 2 9 3 0 30 Vs 6 1 8 2 3 Vs 3 1 2
OKTWBR~ NOWBR~ DEKABR~
Pn 2 16 2 3 Pn 1 2 2 Pn 11 1 2
Vt 3 17 3 0 Vt 6 3 0 7 Vt 1 8 5
Sr 4 1 1 2 3 Sr 1 1 2 2 Sr 2 2
{t 5 0 8 4 1 {t 2 7 4 1 8 {t 5 1 6
Pt 6 11 1 2 Pt 3 15 2 2 Pt 1 3 2 2
Sb 7 1 9 5 Sb 4 8 16 2 9 Sb 2 6 1 0 7
Vs 1/ 2 2 2 Vs 5 17 2 3 Vs 3 4 2 2

1. M-am nåscut în august 1969. 2. Råscoala ¡åråneascå a avut loc în se-
colul al XVIII-lea. 3. Am citit un articol într-un ziar såptåmânal din 20 decem-
brie 1984. 4. Fiica mea s-a nascut la 23 februarie 1956. 5. Acest ziar a început
så aparå în iunie 1935. 6. Irina a terminat Facultatea de limbi ¿i literaturi
stråine în anul 1992. 7. La data de 17 iunie este ziua de na¿tere a so¡ului meu.
8. A.S. Pu¿kin s-a nascut la 6 iunie 1799. 9. În ce an a¡i terminat liceul?
Exprimarea orei
(VyrajÎnie [asovÑgo vrÎmeni)
1. KotÑry$ [as? SkÑl`ko vrÎmeni? "Cât e ceasul?"

[as unu
a) Se$[Ìs dva [asÌ "Acum este ora douå
pwt` [asÑv cinci"
dÎswt` minÒt pÎrvogo 12 ¿i 10;
b) Se$[Ìs [Îtvert` pÎrvogo "Acum este ora 12 ¿i 15;
polovÚna pÎrvogo 12 ¿i 30"
dvad]atÚ pwtÚ (minÒt) unu fårå 25;
c) Se$[Ìs bez [Îtverti [as "Acum este ora unu fårå 15;
pwtÚ (minÒt) unu fårå 5"
2. V kotÑrom [asÒ? KogdÌ? "La ce orå? Când?"

[as unu
dva douå
tri [asÌ trei
a) V [etÔre "La ora patru
pwt` cinci
dÎvwt` [asÑv nouå
dvenÌd]at` douåsprezece"
b) Pwt` pÎrvogo douåsprezece ¿i cinci

DÎswt` minÒt vtorÑgo unu ¿i zece
PwtnÌd]at` trÎtègo douå ¿i un sfert
([Îtvert`) "La ora
[etv@rtogo trei ¿i 25
DvÌd]at` pwt` minÒt pÖtogo patru ¿i 25
devÖtogo opt ¿i 25"
pÎrvogo douåsprezece
vtorÑgo unu
c) V polovÚne trÎtègo "La (ora) douå ¿i jumåtate"
[etv@rtogo trei
pÖtogo patru
pwtÚ [as
deswtÚ dva
d) Bez pwtnÌd]ati minÒt tri
([Îtverti)
dvad]atÚ pwtÚ pwt`
Numeralul 137
unu cinci
douå zece
"La (ora) fårå
trei cincisprezece (un sfert)
cinci douåzeci ¿i cinci"
3. KogdÌ? "Când?"
dÎswt` minÒt lÎk]ii
a) Za pol[asÌ do na[Ìla urÑka
[as spektÌklw
zece minute lec¡iei
"Cu o jumåtate de orå înainte de începerea lec¡iei (de claså)
o orå spectacolului"
dÎswt` minÒt lÎk]ii
b) {Îrez pol[asÌ pÑsle na[Ìla urÑka
[as spektÌklw
zece minute lec¡iei
"La o jumåtate de orå dupå începerea lec¡iei (de claså)
o orå spectacolului"
151 Privi¡i desenele ¿i confirma¡i ceea ce spune interlocutorul dvs.:
Model:
& Se$[Ìs dÎvwt` [asÑv (rÑvno)<
& Da, se$[Ìs dÎvwt` [asov<
1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1
9 3 9 3 9 3 9 3
7 6 5 7 6 5 7 6 5 7 6 5
1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1
9 3 9 3 9 3 9 3
7 6 5 7 6 5 7 6 5 7 6 5
152 Privi¡i desenele ¿i råspunde¡i la întrebåri:
Model:
& SergÎ$, skajÚ, pojÌlu$sta, kotÑry$ [as?
& Se$[Ìs dÎswt` minÒt vtorÑgo<
1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1
9 3 9 3 9 3 9 3
7 6 5 7 6 5 7 6 5 7 6 5
1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1
9 3 9 3 9 3 9 3
7 6 5 7 6 5 7 6 5 7 6 5
153 Spune¡i cât e ora:

a) Se$[Ìs 3, 4, 6, 8, 12; b) Se$[Ìs 2,12^; 3,20^; 4,30^; c) Se$[Ìs
bez: 7,35^; 6,50^; 9,45^; 11,55^
154 Råspunde¡i la întrebarea: V kotÑrom [asÒ?

a) V 3, 4, 6, 11, 12; b) 12,5^; 1,10^; 2,15^; 5,30^; c) V 12,30^; 1,30^;
5,30^; 8,30^; d) Bez: 1,54^; 2,43^; 5,45^; 7,35^
155 Completa¡i construc¡iile:

1. Za pwt` minÒt do na[Ìla seÌnsa … 2. Za pol[asÌ do na[Ìla
kon]Îrta … 3. Za [Îtvert` [asÌ do otxÑda pÑezda … 4. Za dvÌd]at`
minÒt do zvonkÌ na peremÎnu … 5. {Îrez sem` minÒt pÑsle otplÔtiw
paroxÑda … 6. {Îrez pol[asÌ pÑsle uxÑda drÒga … 7. {Îrez [as pÑsle
na[Ìla sorevnovÌni$ … 8. {Îrez pwt` minÒt pÑsle prizemlÎniw
samol@ta … 9. Za pol[asÌ do na[Ìla teleperedÌ[i … 10. {Îrez vÑsem`
minÒt pÑsle prixÑda vra[Ì …
156 În locul cifrelor pune¡i cuvintele care exprimå ora:

1. UrÑk na[inÌetsw v (8) i kon[Ìetsw bez (8,50^)< 2. ZÌvtra w
vstrÎ[us` s drÒgom v (11,30^)< 3. PrixodÚte k nam segÑdnw v (7) vÎ[era<
4. PrixodÚte k nam segÑdnw v (12,30^)< 5. PozvonÚ mne zÌvtra bez
(10,40^)< 6. Utrenni$ seÌns na[inÌetsw (9,15^)< 7. ZanÖtiw na fakul`-
tÎte kon[Ì\tsw bez (13,50^). 8. PÑezd otpravlÖetsw v (23,46^)<
Numeralul 139
157 Råspunde¡i la întrebåri, folosind numeralele din dreapta:
1. V kotÑrom [asÒ vy vsta@te? (6)
2. V kotorom [asÒ vy zÌvtrakaete? (6,30’)
3. V kotÑrom [asÒ vy uxÑdite v institÒt (7)
4. KogdÌ vy obÎdaete? (15)
5. KogdÌ vy Òjinaete? (20,00)
6. V kotÑrom [asÒ vy lojÚtes` spat`? (22,30’)
7. V kotÑrom [asÒ vam pozvonÚl drug? (19,45’)
8. V kotÑrom [asÒ na[inÌetsw sportÚvnaw peredÌ[a? (18,10’)

1. Lec¡ia a început la zece fårå douåzeci ¿i cinci. 2. Sora mea a venit
acaså la nouå ¿i zece. 3. Autobuzul a sosit la ¿ase ¿i jumåtate. 4. Filmul începe
la ora opt. 5. Este ora nouå ¿i treizeci ¿i cinci de minute. 6. Am vorbit la tele-
fon la ora unsprezece fårå un sfert. 7. La ora douåsprezece ¿i zece minute,
må întâlnesc cu o prietenå. 8. Unde ai fost asearå la ora opt ¿i un sfert?
Numeralele colective – SobirÌtel`nye [islÚtel`nye

Numeralele colective în limba ruså sunt: Ñba/Ñbe "ambii, ambele",
dvÑe "doi, douå", trÑe "trei", [Îtvero "patru", pÖtero "cinci", .Îstero
"¿ase", sÎmero "¿apte", vÑs`mero "opt", dÎvwtero "nouå", dÎswtero "zece";
ultimele trei se folosesc mai rar.
Numeralele dvÑe, trÑe etc. nu se deosebesc dupå gen.
Declinarea numeralelor colective

(SklonÎnie sobirÌtel`nyx [islÚtel`nyx)
N. Ñba mÌl`[ika Ñbe dÎvo[ki dvÑe studÎntov

G. obÑ-ix mÌl`[ikov obÎ-ix dÎvo[ek dvo-Úx studÎntov
D. obÑ-im mÌl`[ikam obÎ-im dÎvo[kam dvo-Úm studÎntam
A. obÑ-ix mÌl`[ikov obÎ-ix dÎvo[ek dvo-Úx studÎntov
I. obÑ-imi mÌl`[ikami obÎ-imi dÎvo[kami dvo-Úmi studÎntami
P. ob obÑ-ix mÌl`[ikax ob obÎ-ix dÎvo[kax o dvo-Úx studÎntax
NOTE:
1 – Numeralele colective Ñba ¿i Ñbe se asociazå cu orice fel de sub-
stantiv: Ñba stolÌ, Ñba oknÌ, Ñbe knÚgi, Ñbe gazÎty<
Substantivele au forma cazului Genitiv singular, dacå îmbinarea res-
pectivå îndepline¿te rol de subiect. De ex.: Oba oknÌ razbÚlis`< "Ambele
geamuri s-au spart"; Oba u[enikÌ govorÖt po-rÒsski< "Ambii elevi vorbesc
ruse¿te"; Obe knÚgi interÎsny< "Ambele cår¡i sunt interesante."
La cazul Acuzativ, aceea¿i formå o au substantivele neînsufle¡ite. De ex.:
W pro[itÌl Ñbe knÚgi (Ñba romÌna)< "Eu am citit ambele cår¡i (romane)."
Substantivele însufle¡ite – masculine ¿i feminine – la acest caz capåtå termi-
na¡iile cazului Genitiv plural. De ex.: W bÒdu vstre[Ìt` obÑix gostÎ$ (obÎix
aktrÚs)< "Eu îi (le) voi întâmpina pe ambii (pe ambele) musafiri (actri¡e)."
2 – Numeralele colective dvoe, troe etc. sunt subordonate anumitor
reguli de îmbinare. Ele se întrebuin¡eazå:
a) cu substantive care denumesc persoane de sex bårbåtesc: dvÑe
muj[Ún "doi bårba¡i", pÖtero studÎntov "cinci studen¡i", dar dve jÎnhi-
ny "douå femei", pwt` studÎntok "cinci studente";
b) cu prenumele personale: my (vy, onÚ) trÑe "noi (voi, ei) trei";
c) cu substantivele de tipul: dvÑe detÎ$ "doi copii"; dvÑe rebÖt "trei
copii"; [Îtvero l\dÎ$ "patru oameni"; trÑe li] "trei persoane"; .Îstero
henÖt "¿ase cå¡ei"; sÎmero kotÖt "¿apte pisoi" etc.; compara¡i: dve kÑ.ki
"douå pisici";
d) cu substantive provenite din adjective ¿i participii: trÑe znakÑmyx
"trei cuno¿tin¡e"; pÖtero neizvÎstnyx "cinci necunoscu¡i"; sÎmero otdy-
xÌ\hix "¿apte vilegiaturi¿ti";
e) cu substantive care denumesc perechi de obiecte sau care au numai
forma pluralului: pÖtero lyj "cinci pereche de schiuri"; dvÑe sÒtok "48 de
ore"; trÑe sanÎ$ "trei sanii" etc.
Numeralele frac¡ionare – DrÑbnye [islÚtel`nye

Au în componen¡å numeralul cardinal (în numåråtorul frac¡iei) ¿i
numeralul ordinal (în numitorul frac¡iei). De ex.:
2
– & dve pwtyx & numeralul cardinal la cazul Nominativ, iar cel ordinal
5 la cazul Genitiv plural.
Declinarea numeralelor frac¡ionare

(SklonÎnie drÑbnyx [islÚtel`nyx)
N. tri sed`mÔx A. tri sed`mÔx

G. tr@x sed`mÔx I. tremÖ sed`mÔmi
D. tr@m sed`mÔm P. o tr@x sed`mÔx
NOTE:
1 – Când se folosesc la numåråtor, numeralele 1, 2 au forma femininå:
1 2
– & odnÌ vtorÌw, – & dve pÖtyx<
2 5
Numeralul 141
2 – Numeralele frac¡ionare se asociazå cu substantive la cazul Genitiv
singular: tri [etv@rtyx mÎtra "trei påtrimi de metru", formå care se repetå
la toate cazurile. Compara¡i: o tr@x [etv@rtyx mÎtra (cazul Prepozi¡ional al
numeralelor frac¡ionare + Genitivul singular al substantivului).
3 – În limbajul cotidian, se întrebuin¡eazå cuvintele polovÚna "jumå-
tate"; tret` "treime"; [Îtvert` "sfert"; poltorÌ, poltorÔ "unu ¿i jumåtate,
una ¿i jumåtate".
Numeralul poltorÌ se declinå ¿i are douå forme de gen: masculin –
neutru – poltorÌ ¿i feminin – poltorÔ<
Cazul masculin neutru feminin

gramm vedrÑ nÑrma
NOM. poltorÌ grÌmma / vedrÌ poltorÔ nÑrmy
GEN. polÒtora grÌmmov / v@der polÒtora norm
DAT. polÒtora grÌmmam / v@dram polÒtora nÑrmam
ACUZ. poltorÌ grÌmma / vedrÌ poltorÔ nÑrmy
INSTR. polÒtora grÌmmami / v@drami polÒtora nÑrmami
PREP. o polÒtora grÌmmax / v@drax o polÒtora nÑrmax
Modul de citire a numeralelor în limba ruså:

1 3
1 – & odnÌ ]Îlaw i odnÌ .estÌw; 2 – & dve ]Îlyx i tri pÖtyx;
6 5
4
7 – & sem` ]Îlyx i [etÔre vos`mÔx; 0,1 & nol` ]Îlyx i odnÌ desÖtaw;
8
0,3 & nol` ]Îlyx i tri desÖtyx; 0,01 & nol` ]Îlyx i odnÌ sÑtaw ; 0,04
& nol` ]Îlyx i [etÔre sotyx; 0,001 & nol` ]Îlyx i odnÌ tÔsw[naw;
0,005 & nol` ]Îlyx i pwt` tÔsw[nyx; 1,6 & odnÌ ]Îlaw i .est` desÖ-
tyx; 4,2 & [etÔre ]Îlyx i dve desÖtyx; 3,05 & tri ]Îlyx i pwt` sÑtyx.
159 Folosi¡i la forma corespunzatoare cuvintele din parantezå:
1. W slÔ.al mnÑgo xorÑ.ego ob (Ñba u[enikÌ)< 2. Vo dvorÎ bÔlo
(sÎmero kozlÖt)< 3. Na (Ñba bÎrega) rekÚ bÔlo mnÑgo narÑdu< 4. V dÎtstve
w drujÚla s (Ñbe dÎvo[ki)< 5. Po[tal`Ñn dal pÚs`ma (trÑe otdyxÌ\-
hix)< 6. Na repetÚ]ii xÑra nÎ bylo (dvÑe mÌl`[ikov)< 7. V Øto$ sem`Î
([Îtvero detÎ$)< 8. (TrÑe sÒtok) lil dojd`<
160 Înlocui¡i cifrele cu numeralele colective respective:

1. On kupÚl sebÎ (2) o[kÑv< 2. PoÎzdka na paroxÑde prodoljÌ-
las` (4) sÒtok< 3. MenÖ poznakÑmili s (3) rebÖtami, kotorye pri.lÚ
k nam v .kÑlu< 4. V uglÒ spÌli (5) kÑtwt< 5. V knÚge rasskÌzyvaetsw o
(6 ) otvÌjnyx polÖrnikax< 6. U bÌbu.ki est` (3) starÚnnyx [asÑv<
7. (2) sportsmÎnam prisvÑili zvÌnie zaslÒjennogo mÌstera sporta<
161 Alege¡i numeralul potrivit, cardinal sau colectiv:

(VÑsem`, vÑs`mero) \no.e$; (pwt`, pÖtero) dÎvo[ek;
(tri, trÑe) studÎntki & studÎntov; (dva, dvÑe) l`vÖt;
([etÔre, [Îtvero) sÌni & sanÎ$; (dÎvwt`, dÎvwtero) detÎ$;
(.est`, .Îstero) li]; (sem`, sÎmero) neizvÎstnyx
162 Introduce¡i în replicile dialogurilor numeralul cerut de context:

1. – Anw, vy bÔli na mÑre?
– W otdyxÌla v MamÌe<
– SkÑl`ko vas bÔlo v kÑmnate?
– ………………… (2, dÎvu.ka)
2. – ZdrÌvstvu$, SergÎ$, davnÑ w tebÖ ne vÚdel! SkÑl`ko let, skÑl`ko

zim!
– ZdrÌvstvu$!
– Ty jenÌt?
– Da< U menÖ ………………… (2, dÎti)
3. – JÎnw, ty ujÎ kupÚl bilÎt na pÑezd?

– Net, eh@ ne kupÚl<
– DavÌ$ kÒpim v odnÑ kupÎ?
– Nas ………………… A vas? (4 )
– Nas tÑje ………………… (4 )
– Vot i prekrÌsno! Za$m@m ]Îloe kupÎ!
163 Citi¡i numeralele frac¡ionare:

1 3 1 2
1 – ; 2 – ; 5 – ; 6 – ; 0,9; 0,05; 1,25; 5,751
2 6 7 4
164 Înlocui¡i cifrele cu numeralele frac¡ionare:

1. DlinÌ samol@ta 47,9 mÎtra, a vysotÌ & 11,4 mÎtra< 2. SegÑdnw
temperatÒra vÑzduxa 23,5 grÌdusa< 3. SportsmÎn probejÌl distÌn-
]i\ za 10,8 sekÒndy< 4. V ctom ra$Ñne –2 plÑhadi zÌnwto sadÌmi<
3
5. ZemlÖ dvÚjetsw po orbÚte so srÎdne$ skÑrost`\ 20,76 kilomÎtra
1 1
v sekÒndu< 6. V 1 – kilomÎtrax ot selÌ naxÑditsw les< 7. – svoegÑ svo-
2 3
bÑdnogo vrÎmeni w provojÒ za [tÎniem< 8. Plan byl vÔpolnen na
115,7 pro]Înta<
Numeralul 143
JelezobetÑnnaw bÌ.nw televiziÑnnogo ]Întra v MoskvÎ imÎet
ves bÑlee 32 tÔsw[ tonn< OnÌ vozvedenÌ na monolÚtnom kol`]evÑm
jelezobetÑnnom fundÌmente .irinÑ$ 9,5 mÎtra, vysotÑ$ 3 mÎtra i
diÌmetrom 74 mÎtra< FundÌment zalÑjen v grunt na glubinÒ 4,65
mÎtra< PredpolagÌetsw, [to on osÖdet na 3&3,5 santimÎtra< VIII Mej-
dunarÑdnym kongrÎssom po mexÌnike grÒntov i fundÌmentam idÎw
arxitÎktora i injenÎra NikolÌw NikÚtina o zalojÎnii fundÌ-
menta v grunt na glubinÒ 4,65 mÎtra, predstavlÖ\hego ot vysotÔ
li.` 0,9%, bylÌ prÚznana blestÖhe$<

1. Pentru cele cinci nuvele ruse¿ti de care m-am ocupat în prezentul
volum, am folosit textul traducerilor în române¿te confruntându-l permanent
cu originalul. 2. Distan¡a medie de la Påmânt la Soare este de 149.600.000 km.
3. Lungimea obeliscului este de 41,75 m, iar masa mai mult de 1100 tone.
4. Homo sapiens a apårut acum 40 de mii de ani. Aceasta s-a întâmplat în anul
15.000 î.H. într-un loc pe Påmânt unde în påduri vânau oamenii epocii de
piatrå. 6. Trenul pleacå la ora 10.45. 7. Ambele pår¡i au convenit så între¡inå
¿i pe viitor rela¡ii culturale. 9. În sticla de un litru era suc de ro¿ii, iar în cea
de 350 de grame, suc de portocale ¿i ambele sticle erau de culoare verde.
144
Pronumele
(continuare)
MestoimÎniw
(ProdoljÎnie)
Pronumele reflexiv sebÖ

(VozvrÌtnoe mestoimÎnie sebÖ )
Nominativ –
Genitiv sebÖ
Dativ sebÎ
Acuzativ sebÖ
Instrumental sobÑ$
Prepozi¡ional (o) sebÎ
Pronumele reflexiv sebÖ reprezintå transpunerea subiectului propozi-

¡iei în complement: ac¡iunea exprimatå de verb se råsfrânge, în mod direct
sau indirect, asupra subiectului prin intermediul pronumelui sebÖ. Sensul
real al acestui pronume în propozi¡ie se identificå adeseori cu sensul real al
subiectului. De ex.: W kupÚl sebÎ knÚgu "Eu mi-am cumpårat o carte" ¿i W
znal l\dÎ$ vsegdÌ dovÑl`nyx sobÑ$ "Eu am cunoscut oameni totdeauna
mul¡umi¡i de ei în¿i¿i."
Så comparåm construc¡iile:
W kupÚl sebÎ knÚgu< "Eu mi-am cumpårat o carte."
Ty kupÚl sebÎ knÚgu< "Tu ¡i-ai cumpårat o carte."
My kupÚli sebÎ knÚgu< "Noi ne-am cumpårat o carte."
Vy kupÚli sebÎ knÚgu< "Voi v-a¡i cumpårat o carte."
167 Da¡i råspunsuri negative, folosind pronumele personale în locul
substantivelor:
Model:
a) – PrepodavÌtel` v u[Útel`sko$?
– Net, egÑ net v u[Útel`sko$<
Pronumele (continuare) 145
1. Vra[ v kabinÎte? 2. ProfÎssor na kÌfedre? 3. AndrÎ$ Mi-
xÎevi[ dÑma? 4. Anna VasÚlèvna v laboratÑrii? 5. Akt@ry na s]Îne?
6. Wbloki v korzÚne? 7. U[enikÚ vo dvorÎ? 8. PrepodavÌtel` zdes`?
9. SestrÌ tam? 10. DÎti v kÑmnate?
b) – On byl v[erÌ na stadiÑne?

– Net, v[erÌ ego nÎ bylo na stadiÑne<
1. OnÌ bylÌ v[erÌ v .kÑle? 2. OnÚ bÔli na prÑ.lo$ nedÎle

dÑma? 3. On byl pozav[erÌ v bibliotÎka? 4. NatÌ.a bylÌ v zÌle?
5. GrÚ.a byl na sportÚvnom sorevnovÌnii? 6. TrÎner byl na treni-
rÑvke?
c) – DirÎktor bÒdet zÌvtra v .kÑle?

– Net, zÌvtra egÑ ne bÒdet v .kÑle<
1. MÌma bÒdet [Îrez [as dÑma? 2. On eh@ bÒdet [Îrez nedÎl\

zdes`? 3. Vy bÒdete tam? 4. Ty bÒde.` [Îrez mÎse] na dÌ[e? 5. OnÌ
bÒdet [Îrez [as v kabinÎte?
168 Repeta¡i întrebårile din exerci¡iul 154, folosind formula de polite¡e:

& SkajÚte, pojÌlu$sta,… "Spune¡i, vå rog, … "
169 Transforma¡i propozi¡iile afirmative în propozi¡ii negative:

Model:
a) SegÑdnw on dÑma<
SegÑdnw egÑ net dÑma<
b) V[erÌ on byl dÑma<

V[erÌ ego nÎ bylo dÑma<
1. SegÑdnw on v laboratÑrii< 2. SegÑdnw onÌ na repetÚ]ii< 3. Se-

gÑdnw onÚ v bibliotÎke< 4. V[erÌ my bÔli na spektÌkle< 5. Pozav[erÌ
w bylÌ na katkÎ< 6. Na prÑ.lo$ nedÎle vy bÔli na plÖje< 7. MÎsw]
nÌzad rodÚteli bÔli dÑma<
170 Pune¡i pronumele din paranteze la forma cerutå de context:

1. U (w) net sestrÔ< 2. V teÌtre w sidÎl Ñkolo (onÌ)< 3. My pri.lÚ
k (vy) v gÑsti< 4. On otve[Ìl na ckzÌmene pÑsle (ty)< 5. OnÚ ne poÎdut
nÌ more bez (my)< 6. *S (vy) tri rublÖ+ & govorÚt kassÚr.a< 7. S (onÚ)
priÖtno rabÑtat`< 8. My priÎdem k (vy) [Îrez nedÎl\< 9. RasskajÚ nam
o (on)<
171 Råspunde¡i la întrebåri, înlocuind cuvintele tipårite cursiv cu pro-
numele personale:
Model:
– Ty poslÌl VÚktoru pis`mÑ?
– Da, w poslÌl emÒ pis`mÑ<
1. Ty zvonil Tane? 2. Vy pomogÌli tovÌriham? 3. SestrÌ

napisÌla pis`mÑ podrÒge? 4. AleksÌdru GrigÑrèvi[u nÌdo Îxat` v
derÎvn\? 5. Vra[ razre.Úl bol`nÑmu vyxodÚt` vo dvor? 6. Reb@nku
xÑlodno? 7. GostÖm ponrÌvilsw na. gÑrod? 8. NÚna po.lÌ k rodÚ-
telwm? 9. U[enikÚ podo.lÚ k klÌssnomu rukovodÚtel\?
172 Completa¡i propozi¡iile:

Model:
a) Cto pero[Únny$ noj … w [in\ karanda.Ú<
Cto pero[Únny$ noj< Im w [in\ karanda.Ú<
1. Cto gÒbka< … my stirÌem s doskÚ< 2. Cto ampermÎtr< … izme-

rÖ\t tok< 3. Vot krÌsnye [ernÚla< … u[Útel` ispravlÖet o.Úbki<
4. Vot rubÌnok< … stolÖr obt@syvaet dÑski< 5. Cto krÌny< … podnimÌ\t
grÒzy< 6. Cto barÑmetr< … izmerÖ\t davlÎnie vÑzduxa< 7. Cto Òdo[ka<
… my lÑvim rÔbu< 8. Cto pylesÑs< … my o[ihÌem ot pÔli kÑmnaty<
9. Cto h@tka< … w [Úhu Ñbuv`< 10. Cto trÖpka< … w stirÌ\ pyl` s knig<
11. On xorÑ.i$ mÌl`[ik< OtÎ] gordÚtsw …
b) Cto mo$ brat< S … w tebÖ poznakÑml\<

Cto mo$ brat< S nim w tebÖ poznakÑml\<
1. Cto na. dirÎktor< S << razgovÌrivaet mo$ otÎ]< 2. Cto moÖ

podrÒga< S … my poÎdem v derÎvn\< 3. SkÑro uvÚdim .irÑkoe pÑle<
Za … te[@t rekÌ< 4. U stenÔ stoÚt divÌn< Nad … visÚt kartÚna<
5. PoseredÚne kÑmnaty stoÖt stÒl`w< MÎjdu … stoÚt krÒgly$ stol<
6. Na okrÌnie gÑroda & bol`.Ñ$ park< PÎred … & triumfÌl`naw Ìrka<
c) Gde ty byl? MÌ.a sprÌ.ivala o … <

Gde ty byl? MÌ.a sprÌ.ivala o tebÎ<
1. W v[erÌ byl bÑlen< Kto spÌ.ival obÑ …? 2. W xo[Ò sprosÚt`

tebÖ o VÌne< W ni[egÑ ne znÌ\ o … < 3. Vy sdÎlali nÑvoe naÒ[noe
otkrÔtie< O … mnÑgo govorÖt< 4. My ne znÌem, gde Ira< O … znÌet
ZÎna< 5. Cto rÎdkie jivÑtnye< O … nedÌvno pisÌli v gazÎtax<
173 Pune¡i pronumele sebÖ la forma potrivitå.
Traduce¡i în limba românå propozi¡iile ob¡inute:
1. |ra kupÚl … krÌsnye [ernÚla< 2. On polojÚl portfÎl`
Ñkolo … < 3. NÌdo xoro.Ñ znat` samogÑ … < 4. W vsegdÌ slejÒ za … <
5. EsÎnin pisÌl o … : *W syn krest`Önina+< 6. Pro … w mogÒ skazÌt`
mnÑgoe< 7. OnÚ priglasÚli nas k … < 8. My vzÖli na … vs\ otvÎtstven-
nost`< 9. Vy i ne predstavlÖete … , kak tam xoro.Ñ!
174 Completa¡i dialogurile de mai jos cu unul dintre pronumele perso-

nale sau cu pronumele sebÖ, în func¡ie de context, la forma potrivitå:
A. 1) – LÎna, kogdÌ my po$d@m k ZÚne?
– PozvonÚ … vÎ[erom, togdÌ dogovorÚmsw<
2) – W zvonÚl v[erÌ MÚr[e, egÑ nÎ bylo dÑma<
– W … vÚdel v dÑme kul`tÒry<
3) – ZdrÌvstvu$te, NÚna AleksÌndrovna! My pri.lÚ priglasÚt` …
na na. vÎ[er xudÑjestvenno$ samodÎwtel`nosti<
– SpasÚbo, pridÒ<
4) – Cto tvo$ drug?
– Da, cto mo$ drug<
– RasskajÚ mne o … <
5) – KogÑ vy Úhete?
– NÚnu< Vy ne vÚdeli … zdes`?
6) – My vmÎste poÎdem na ckskÒrsi\?
– Da< My s … poÎdem v gÑry<
B. 1) – Tvo$ otÎ] kudÌ-to Îdet?
– Da, v derÎvn\< MenÖ on ne ber@t s … <
– A ty poprosÚ …, [tÑby on vzwl … s … <
2) – Ty sam vinovÌt<
– Da, w cto znÌ\< PoØtomu w i vin\
_ tÑl`ko samogÑ … <
3) – KotÑry$ [as?
– Bez dvad]atÚ dÎswt`< A gde tvoÚ [asÔ?
– U menÖ vsegdÌ pri … [asÔ, no segÑdnw w … zabÔl v obhejÚtii<

1. Cum te sim¡i? 2. Închipuie-¡i marea agitatå. 3. Profesorul este mul¡u-
mit de sine. 4. Aståzi am primit o scrisoare de la sora mea ¿i i-am råspuns
imediat. 5. Vezi cele douå blocuri înalte? Între ele se aflå magazinul. 6. E¿ti
mul¡umit de tine? 7. Cumpårå-¡i o servietå nouå. 8. Curând va fi ziua fratelui
meu. Vreau så-i cumpår un cadou frumos. 9. Poveste¿te-mi mai mult despre
tine. 10. Omul trebuie så fie exigent fa¡å de sine.
Pronumele posesive – PritwjÌtel`nye mestoimÎniw

Singular
Caz Plural
Masculin Neutru Feminin
([e$? ) "al cui?" ([`@? ) "al/a cui?" ([`w? ) "a cui?" ([ì? ) "ai/ale cui?"
mo$ mo@ moÖ moÚ
"al meu" "al meu, a mea" "a mea" "ai mei, ale mele"
tvo$ tvo@ tvoÖ tvoÚ
"al tåu" "al tåu, a ta" "a ta" "ai tåi, ale tale"
N. egÑ e@ ix
"al/a/ai/ale lui" "al/a/ai/ale ei" "al/a/ai/ale lor"
na. nÌ.e nÌ.a nÌ.i
"al nostru" "al nostru, a noastrå" "a noastrå" "ai no¿tri, ale noastre"
va. vÌ.e vÌ.a vÌ.i
"al vostru" "al vostru, a voastrå" "a voastrå" "ai vo¿tri, ale voastre"
([ègÑ? ) ([è$? ) ([ìx? )
mo-egÑ mo-Î$ mo-Úx
G. tvo-egÑ tvo-Î$ tvo-Úx
nÌ.-egÑ nÌ.-e$ nÌ.-ix
vÌ.-egÑ vÌ.-e$ vÌ.-ix
egÑ e@ ix
([èmÒ? ) ([è$? ) ([ìm? )
mo-emÒ mo-Î$ mo-Úm
D. tvo-emÒ tvo-Î$ tvo-Úm
nÌ.-emu nÌ.-e$ nÌ.-im
vÌ.-emu vÌ.-e$ vÌ.-im
egÑ e@ ix
([`\? )
identic cu Nominativul mo-\ identic cu
A. sau Genitivul tvo-\ Nominativul
nÌ.-u sau Genitivul
vÌ.-u
egÑ e@ ix
([ìm? ) ([è$? ) ([`Úmi? )
mo-Úm mo-Î$ mo-Úmi
I. tvo-Úm tvo-Î$ tvo-Úmi
nÌ.-im nÌ.-e$ nÌ.-imi
vÌ.-im vÌ.-e$ nÌ.-imi
egÑ e@ ix
(o [`@m? ) (o [è$? ) (o [ìx? )
o mo-@m mo-Î$ mo-Úx
P. o tvo-@m tvo-Î$ tvo-Úx
o nÌ.-em nÌ.-e$ nÌ.-ix
o vÌ.-em vÌ.-e$ nÌ.-ix
(o) egÑ (o) e@ (o) ix
Re¡ine¡i:
Formele de Acuzativ = Nominativ se folosesc atunci când pronumele
determinå un substantiv neînsufle¡it, iar formele de Acuzativ = Genitiv, atunci
când determinå un substantiv însufle¡it. Genul neutru se referå la un numår
restrâns de substantive însufle¡ite, precum ditÖ "copil", jivÑtnoe "animal",
li]Ñ "persoanå", mlekopitÌ\hee "mamifer", nasekÑmoe "insectå", suhest-
vÑ "fiin¡å", [udÑvihe "monstru", care numai la plural au Acuzativ = Genitiv.
Model:
jurnÌl, w
– SkajÚte, pojÌlu$sta, [e$ Øto jurnÌl?
– Mo$< (Ùto mo$ jurnÌl)
tetrÌd`, on; tovÌrihi, w; drug, on; brat, onÌ; pis`mÑ, ty; karan-
dÌ., my; rÒ[ki, vy; gazÎty, onÚ; avtÑbus, my; stolÑvaw, onÚ<
177 Spune¡i la ce întrebåri a råspuns Volodea?

1. – VolÑdw, …
– Net, ne brat< Ùto mo$ drug<
2. – VolÑdw, … ?
– Da, sestrÌ<
3. – VolÑdw, … ?
– Net, ne moÖ (Net, Øto ne moÖ rÒ[ka<)
178 Pune¡i cuvintele din paranteze la forma potrivitå:

a) 1. Cto u[Îbniki (mo$) brÌta< 2. Cto dÎti (vÌ.i) sosÎde$? 3. (E@)
podrÒga postupÚla v universitÎt< 4. (MoÖ) sestrÎ 18 let< 5. Vra[
sovÎtoval (egÑ) ot]Ò lejÌt` v postÎli< 6. My pÚ.em pis`mÑ (nÌ.i)
druz`Öm< 7. W vÚdel (tvo$) drÒga< 8. DÌ$te, pojÌlu$sta, (va.) Ìdres<
9. W [itÌl (vÌ.a) rabÑta< 10. My gordÚmsw (vÌ.i) uspÎxami< 11. OnÚ
interesÒ\tsw (nÌ.i) dostijÎniwmi< 12. On xÑ[et sfotografÚro-
vat` svo\ jenu (tvo$) fotoapparÌtom<
b) 1. My byli v gostÖx u (mo$) brÌta< 2. TeÌtr Ñpery i balÎta naxÑ-
ditsw Ñkolo (va.) obhejÚtiw< 3. My ne uspÎli by zakÑn[it` rabÑ-
tu bez (vÌ.a) pÑmohi< 4. My xodÚli po (na.) sÌdu< 5. OnÚ podo.lÚ
k (e@) dÑmu< 6. My bÒdem slÒ.at` kon]Îrt po (ix) radiopri@mniku<
7. Vy id@te na (na.) pri.kÑl`ny$ u[Ìstok< 9. V (ix) Ìdres postu-
pÚli pozdravlÎniw< 10. PoznakÑm`tes` s (mo$) brÌtom< 11. PÎred
(nÌ.e ) zdÌniem rastÒt lÚpy< 12. V teÌtre mÎjdu mno$ i (moÖ )
sestrÑ$ sidÎla mÌma< 13. RasskajÚ nam o (tvoÚ) kanÚkulax< 14. {to
vy znÌete o (egÑ) literatÒrnom tvÑr[estve? 15. V (vÌ.i) rabÑtax
net o.Úbok<
179 Råspunde¡i la întrebåri, folosind cuvintele din paranteze la forma

corespunzåtoare:
1. KomÒ vy xotÚte pozvonÚt`? (moÚ rodÚteli) 2. S kem ty xÑ[e.`
po$tÚ v teÌtr? (onÌ i e@ podrÒga) 3. {ì cto tÒfli? (moÖ mÌma) 4. O [@m
vy besÎduete? (nÌ.a ckskÒrsiw) 5. KudÌ on postupÚl na rabÑtu?
(nÌ.a fÌbrika) 6. Åkolo kogÑ ty sidÎl na spektÌkle? (e@ mat`) 7. K
komÒ vy xodÚli v[erÌ? (nÌ.i druz`Ö) 8. KogÑ vy pri.lÚ vstre[Ìt`?
(egÑ brat) 9. {em on rukovodÚt? (nÌ.a gruppa)

1. Peni¡a mea este de aur. 2. Noi locuim lângå fratele vostru. 3. Profeso-
rul corecteazå lucrårile noastre. 4. Eu citesc o carte despre genera¡ia voastrå.
5. În spatele casei lui s-a construit un cinematograf. 6. Noi am cålåtorit prin
¡ara voastrå. 7. Tu semeni cu tatål tåu. 8. Vreau så dau un telefon prietenului
meu. 9. A¡i învå¡at la facultate cu fratele meu? 10. Cu fratele cui ai fost coleg?
11. Despre cår¡ile cui vorbe¿ti?
Prenumele posesiv svo$

(PritwjÌtel`noe mestoimÎnie svo$ )
Pronumele svo$ m. "al såu" (svo@ n., svoÖ f., svoÚ pl.) se declinå la fel
ca pronumele mo$<
În propozi¡ie, nu se folose¿te la cazul Nominativ, determinând un
subiect gramatical. Va fi gre¿itå, de exemplu, propozi¡ia Pri.@l svo$ brat,
în loc de Pri.@l egÑ (e@, ix) brat, sau SÌ.a rasskazÌl mne, kak svoÖ (în
loc de egÑ) sestrÌ postupÌla v universitÎt< "Sa¿a mi-a povestit cum sora
lui dådea examenele de admitere la universitate."
La persoanele I ¿i II singular ¿i plural, este sinonim cu pronumele din
grupul mo$, tvo$ etc., putând fi reciproc înlocuite dacå obiectele pe care le
låmuresc au ca posesor subiectul propozi¡iei. De ex.: W pi.Ò moÚm karan-
da.Ñm = W pi.Ò svoÚm karanda.Ñm "Eu scriu cu creionul meu." (W = pos-
esorul obiectului karandÌ.)
La persoana III singular ¿i plural, dacå obiectul are ca posesor subiec-
tul propozi¡iei, se folose¿te pronumele svo$, care nu mai poate fi înlocuit cu
egÑ, e@, ix ca fiind sinonime, acestea din urmå având alt sens în propozi¡ie:
obiectele determinate de ele nu mai apar¡in subiectului propozi¡iei. Compara¡i:
On jd@t svo\ _ sestrÒ "El î¿i a¿teaptå sora." & On jd@t egÑ sestrÒ< – "El
o a¿teaptå pe sora lui" (sora este a altcuiva).
Model:
Cto egÑ rodÚteli<
On l\_ bit … rodÚtele$<
On l\_ bit svoÚx rodÚtele$<
1. Cto e@ brat< Ona stÌr.e … brÌta< 2. Pri.lÚ rodÚteli NÚny<

NÚna jdalÌ … rodÚtele$< 3. W [itÌ\ rabÑtu AleksÌndry GrigÑrèv-
ny< AleksÌndra GrigÑrèvna ujÎ zakÑn[ila … rabÑtu< 4. Cto radnÑ$
gÑrod moÚx rodÚtele$< MoÚ rodÚteli l\bwt … rodnÑ$ gÑrod< 5. U
RÌdu est` brat< On [Ìsto xÑdit na spektÌkli so … brÌtom< 6. Na pri-
glasÚtel`nom bilÎte ukÌzano mÎsto< KÌjdy$ dÑljen sidÎt` na …
mÎste< 7. Cto radiopri@mnik moÎ$ sestrÔ< OnÌ polu[Úla egÑ ot odnÑ$
… podrÒgi<
182 Completa¡i spa¡iile punctate cu pronumele svo$ la forma necesarå

sau pronumele egÑ, e@, ix<
1. W vstre[Ìlsw s KÑle$< On mne skazÌl , [to … sestrÌ postupÚla
na fakul`tÎt< 2. My posylÌem nÌ.im rodÚtelwm posÔlku< My
kÌjdy$ mÎsw] posÔlaem … rodÚtelwm posÔlku< 3. U ValentÚna est`
brat… brat kupÚl mne bilÎt v teÌtr< 4. U MÌ.i est` sestrÌ< MÌ.a
govorÚla po telefÑnu s(o) … sestrÑ$< 5. Cto rodÚteli ZÑi< W uvajÌ\
… rodÚtele$< 6. Cto egÑ brat< Vy znakÑmy s … brÌtom?
183 Completa¡i replicile dialogului cu pronumele posesiv potrivit:

1. – Voz`mÚ mo\_ avtorÒ[ku<
– Net, spasÚbo< U menÖ tÑje est`< W bÒdu pÚsat` … avtorÒ[ko$<
2. – Ty znÌe.`, gde jiv@t VÚtw?
– V ]Între gÑroda< VÑzle … dÑma naxÑditsw institÒt arxitektÒry<
3. – On napisÌl Ñ[en` xorÑ.u\ rabÑtu<
– Da< Mne govorÚli, [to … rabÑta bylÌ vysokÑ o]enenÌ<
– So … rabÑto$ on predstÌvitsw na kÑnkurs<
4. – Andr\_ .a dÑma?
– Da, on v … kÑmnate<
5. – KonferÎn]iw eh@ ne zakÑn[ilas`?
– Eh@ net< Do kon]Ì rabÑty konferÎn]ii ostÌlos` poltorÌ dnw<
6. – W ne mogÒ [itÌt`< Ne naxojÒ … o[kÑv<
– Mne kÌjetsw, mÌma ix bralÌ< PosmotrÚ v … sÒmke<

1. Tu ¡i-ai pus caietul în servietå? 2. Îi cunoa¿te¡i pe pårin¡ii lui? 3. Cår-
¡ile tale sunt pe maså. 4. El vorbe¿te despre prietenii såi. 5. Fratele meu are
mul¡i prieteni. El adesea îmi vorbe¿te despre prietenii såi. 6. Dan are o sorå.
El adesea îmi vorbe¿te despre prietenele ei.
Pronumele demonstrative – UkazÌtel`nye mestoimÎniw

Singular
Caz Plural
(kakÑ$?) (kakÑe?) (kakÌw?) (kakÚe?)
"care? ce? ce fel de?"
N. Øtot Øto Øta Øti
"acest(a)" "acest(a), aceastå/a" "aceastå/a" "ace¿ti(a), aceste(a)"
tot to ta te
"acel(a)" "acel(a), ace(e)a" "ace(e)a" "acei(a), acele(a)"
(kakÑgo?) (kakÑ$?) (kakÚx?)
G. Øt-ogo Øt-o$ Øt-ix
t-ogÑ t-o$ t-ex
(kakÑmu?) (kakÑ$?) (kakÚm?)
D. Øt-omu Øt-o$ Øt-im
t-omÒ t-o$ t-em
(kakÒ\?)
A. Øt-u identic cu Nomina-
identic cu Nominativul sau Genitivul
t-u tivul sau Genitivul
(kakÚm?) (kakÑ$?) (kakÚmi?)
I. Øt-im Øt-o$ Øt-imi
t-em t-o$ t-Îmi
(o kakÑm?) (o kakÑ$?) (o kakÚx?)
P. (ob) Øt-om (ob) Øt-o$ (ob) Øt-ix
(o) t-om (o) t-o$ (o) t-ex
Singular
Caz Plural
N. "care? ce? ce fel de?"

takÑ$ takÑe takÌw takÚe
"a¿a, asemenea, astfel de"
G. tak-Ñgo tak-Ñ$ tak-Úx
D. tak-Ñmu tak-Ñ$ tak-Úm
identic cu Nominativul identic cu Nomina-
A. tak-Ò\
sau Genitivul tivul sau Genitivul
I. tak-Úm tak-Ñ$ tak-Úmi
P. (o) tak-Ñm (o) tak-Ñ$ (o) tak-Úx
N. stÑl`ko (u[enikÑv, u[enÚ])

"atâ¡ia" (elevi), "atâtea" (eleve)
G. stÑl`kix (u[enikÑv, u[enÚ])
D. stÑl`kim (u[enikÌm, u[enÚ]am)
A. stÑl`kix (u[enikÑv, u[enÚ])
I. stÑl`kimi (u[enikÌmi, u[enÚ]ami)
P. (o) stÑl`kix (u[enikÌx, u[enÚ]ax)
Pronumele determinative – OpredelÚtel`nye mestoimÎniw

Singular
Caz Plural
"care? ce? ce fel de?"
kÌjdy$ kÌjdoe kÌjdaw kÌjdye
"fiecare"
N.
vsÖki$ vsÖkoe vsÖkaw vsÖkie
l\bÑ$ l\bÑe l\bÌw l\bÔe
"oricare"
ves` vs@ vsw vse
"tot" "tot, toatå" "toatå" "to¡i, toate"
kÌjd-ogo kÌjd-o$ kÌjd-yx
G. vsÖk-ogo vsÖk-o$ vsÖk-ix
l\b-Ñgo l\b-Ñ$ l\b-Ôx
vs-egÑ vs-e$ vs-ex
kÌjd-omu kÌjd-o$ kÌjd-ym

vsÖk-omu vsÖk-o$ vsÖk-im
D.
l\b-Ñmu l\b-Ñ$ l\b-Ôm
vs-emÒ vs-e$ vs-em
kÌjd-u\ identic cu Nomina-
A. identic cu Nominativul sau Genitivul
vsÖk-u\ tivul sau Genitivul
kÌjd-ym kÌjd-o$ kÌjd-ymi
vsÖk-im vsÖk-o$ vsÖk-imi
I.
l\b-Ôm l\b-Ñ$ l\b-Ômi
vs-em vs-e$ vs-Îmi
(o) kÌjd-om (o) kÌjd-o$ (o) kÌjd-yx
(o) vsÖk-om (o) vsÖk-o$ (o) vsÖk-ix
P.
(o) l\b-Ñm (o) l\b-Ñ$ (o) l\b-Ôx
(o) vs-@m (o) vs-e$ (o) vs-ex
Singular
Caz Plural
sam samÑ samÌ sÌmi
"însu¿i" "însu¿i" "înså¿i" "în¿i¿i, însele",
N. "în persoanå" "în persoanå" "în persoanå" "în persoanå";
"singur" "singur, singurå" "singurå" "singuri, singure"
G. sam-ogÑ sam-Ñ$ sam-Úx
D. sam-omÒ sam-Ñ$ sam-Úm
A. sam-ogÑ sam-Ò, sam-o@ sam-Úx
I. sam-Úm sam-Ñ$ sam-Úmi
P. (o) sam-Ñm (o) sam-Ñ$ (o) sam-Úx
NOTE:
1 – Pronumele sam, cu func¡ie de subiect, are sensul "însu¿i, în per-
soanå" când precede cuvântul pe care îl determinå, iar sensul "singur" (= fårå
ajutorul cuiva) – când urmeazå dupå cuvântul respectiv. De ex.: Pri.@l sam
dirÎktor sprosÚt`, kak idÒt delÌ< "A venit însu¿i directorul (= directorul
în persoanå) så întrebe cum merg treburile" ¿i U[enÚk sam re.Úl zadÌ[u<
"Elevul singur a rezolvat problema."
2 – Dupå modelul pronumelui kÌjdy$ se declinå pronumele deter-
minativ sÌmy$ (sÌmaw, sÌmoe, sÌmye), având urmåtoarele sensuri:
a) "anume acel (acea, acei, acele)" precedate de pronumele demonstrativ
tot sau, uneori, Øtot (Cto tot sÌmy$ u[enÚk, o kotÑrom w tebÎ govorÚl<
"Este anume acel elev despre care ¡i-am vorbit.")
b) indicå limita spa¡ialå (Ix dom stoÚt u sÌmogo lÎsa< "Casa lor se
aflå chiar lângå o pådure.")
c) indicå limita temporalå (Dojd` id@t s sÌmogo utrÌ< "De dimi-
nea¡å de tot plouå.")
d) "cel/cea/cei/cele mai", formând gradul superlativ al adjectivelor.
3 – Pronumele kÌjdy$, l\bÑ$ ¿i vsÖki$ sunt sinonime, dar pot avea
¿i sensuri proprii:
a) sunt sinonime când indicå o unitate dintr-un numår de obiecte de
acela¿i fel. De ex.: KÌjdy$ (vsÖki$, l\bÑ$) iz vas mÑjet u[Út`sw na
otlÚ[no< "Oricare dintre voi poate så înve¡e foarte bine."
KÌjdy$ ¿i vsÖki$ au aceea¿i valoare când sunt precedate de nega¡ia
ne sau în asociere cu substantivul raz "datå". De ex.: Ne kÌjdy$ (vsÖki$)
mÑjet proplÔt` Øtu distÌn]i\< "Nu oricine poate parcurge înot aceastå
distan¡å"; On [Ìsto prixodÚl ko mne i kÌjdy$ (vÖki$) raz s novostÖmi<
"El adesea venea la mine ¿i de fiecare datå cu noutå¡i."
b) Nu sunt sinonime atunci când kÌjdy$ indicå cuprinderea tuturor
unitå¡ilor de acela¿i fel, luate "unul câte unul" (KlÌssny$ rukovodÚtel`
besÎdoval s kÌjdym u[enikÑm< "Dirigintele a discutat cu fiecare elev"),
când vsÖki$ aratå o diversitate de obiecte existente (V lesÒ mnÑgo vsÖkix
gribÑv< "În pådure sunt multe ciuperci de tot felul") sau cu prepozi¡ia bez
"fårå", absen¡a lor (PredlojÎnie bÔlo odÑbreno bez vsÖkix (kakÚx-
lÚbo) poprÌvok< "Propunerea a fost acceptatå fårå nici o rectificare").
185 Da¡i råspunsuri negative:
Model:
– V bibliotÎke est` Øta knÚga?
– Net, v bibliotÎke net Øto$ knÚgi<
1. U negÑ est` Øtot slovÌr`? 2. U ne@ est` Øta bibliogrÌfiw?

3. U vÌ.ego brÌta est` Øto proizvedÎnie? 4. U vÌ.e$ sestr@nki est`
Øti igrÒ.ki? 5. V magazÚne imÎ\tsw Øti pribÑry? 6. U vas est` tot
apparÌt? 7. U negÑ est` ta gazÎta? 8. U u[enikÑv est` te Ìtlasy?

Model:
a) – W xo[Ò kupÚt` rubÌ.ku v klÎto[ku<
– U nas net pokÌ takÚx rubÌ.ek<
1. W by xotÎl kupÚt` korÚ[nevy$ kost\ _ m< 2. U vas est` mexovÔe

.Ìpki? 3. W by xotÎl kupÚt` [@rnye tÒfli< 4. DÌ$te, pojÌlu$sta,
kÑjany$ [emodÌn< 5. W by xotel kupÚt` fotoapparÌt s avtomatÚ[esko$
kÌmero$<
b) – U tebÖ est` u[Îbnik po clektrÑnike?

– U menÖ net takÑgo u[Îbnika<
1. U ne@ est` rÒssko-rumÔnski$ razgovÑrnik? 2. U negÑ est` svÎt-

ly$ kost\ _ m? 3. V Øtom Ñzere est` serebrÚstaw rÔba? 4. U vas est`
pÚs[aw bumÌga? 5. V magazÚne est` takÑ$ tovÌr?
187 În locul punctelor pune¡i la forma necesarå pronumele ves`, vs@,

vsw sau vse, în func¡ie de context:
1. … gÑry pokrÔty lesÌmi< 2. On sprÌ.ival menÖ obÑ … 3. My
ujÎ poznakÑmilis` so … delegÌtami< 4. Vo … mÚre razvernÒlas`
bor`bÌ po oxrÌne prirÑdy< 5. Blagodar\_ vas za … 6. Na ckskÒrsii my
bÔli dovÑl`ny … 7. W postesnÖlsw skazÌt` cto pri … 8. S ispÒgu my
nÌ[ali kri[Ìt` vo … ivÌnovsku\<* 9. On ko … podxodÚl s maksimÌl`-
no$ ser`@znost`\< 10. BystrÎe … na sportivnom sorevnovÌnii bejÌl
VitÌli$<
188 Completa¡i propozi¡iile, folosind pronumele kÌjdy$, vsÖki$ sau

l\bÑ$< Determina¡i cazurile de sinonimie între ele.
1. Dlw menÖ … knÚga interÎsna< 2. … u[enikÒ besplÌtno bÔli
vÔdany u[Îbniki< 3. Ne … iz vas mÑjet podnÖt`sw na ctu ver.Únu
gorÔ< 4. V nÎvode bÔlo Ñden` mnogo … rÔby< 5. Za … pÌrto$ sidÎlo po
dva u[enikÌ< 6. On Ò[it … urÑk osnovÌtel`no< 7. … iz vas mÑjet
obratÚt`sw k prepodavÌtel\ za pÑmoh`\< 8. ObrahÌ$tes` k … pre-
podavÌtel\ za pÑmoh`\< 9. … raz, kogdÌ nÎbo Ñbla[no, w berÒ s sobÑ$
zont< 10. Zdes` proda\
_ t … rÔbu<
189 Alege¡i, potrivit contextului, pronumele sam ori sÌmy$< Pune¡i-le

la forma necesarå:
1. OnÚ podnwlÚs` na … vysÑku\ ver.Únu KarpÌt< 2. … dirÎktor
sprÌ.ival o vas< 3. PogovorÚ s nim … 4. EgÑ s[itÌ\t … prilÎjnym
u[enikÑm< 5. Cto byl … ckskursovÑd< 6. NÌdo pobesÎdovat` s … rodÚ-
telwmi< 7. W zvonÚl … mÌteri< 8. On … sobrÌl Øtot apparÌt< 9. My
do.lÚ do … podnÑjiw gorÔ< 10. W rabÑtal s … egÑ sestrÑ$< 11. W napi-
sÌl so[inÎnie o mo@m … l\bÚmom pisÌtele<
* Expresia kri[Ìt` vo vs\ ivÌnovsku\ ("a striga în gura mare/cât îl ¡ine gura/din råsputeri/
foarte tare") reflectå un fapt istoric, având la origine denumirea pie¡ii – IvÌnovskaw plÑhad`
sau plÑhad` IvÌna VelÚkogo/IvÌna IV-go/IvÌna GrÑznogo ("Pia¡a lui Ivan cel Mare/
Ivan al IV-lea/Ivan cel Groaznic") din Kremlin, unde erau anun¡ate ucazurile (dispozi¡iile, edic-
tele) ¡arului, înso¡indu-se cu dangåtul puternic al clopotelor de la clopotni¡a lui Ivan cel Mare
(de unde ¿i expresiile zvonÚt` vo vs\ IvÌnovsku\ "a bate toate clopotele ca så råsune în toatå
pia¡a lui Ivan"; zvonÚt` vo vse kolokolÌ kolokÑl`ni IvÌna VelÚkogo "a bate clopotele din
clopotni¡a lui Ivan cel Mare). Ivan cel Mare (1530-1584) – ¡ar al Rusiei.
1. Lângå acest parc se va construi o nouå grådini¡å de copii. 2. În toate
¿colile existå laboratoare moderne. 3. De un astfel de manual ave¡i nevoie.
4. Îmi place så pictez cu asemenea culori. 5. Vå va ajuta oricare elev. 6. Fiecare
elev trebuie så scrie câte o compunere despre excursia de ieri la munte. 7. Noi
am vizitat o mare fermå avicolå, important sector al acelei zone. 8. A¿teap-
tå-må chiar la intrarea în teatru. 9. Excursia a fost organizatå de însu¿i profe-
sorul de sport. 10. Cu tot atâtea rezultate se mândresc vecinii no¿tri.
Pronumele interogative – VoprosÚtel`nye mestoimÎniw

1. Pentru declinarea pronumelor kto?, [to?, [e$? ([`w?, [`@? , [ì?),
kakÑ$? (kakÌw?, kakÑe?, kakÚe?), vezi întrebårile cazurilor din capitolul
Substantivul ¿i sec¡iunile Pronumele posesive ¿i Pronumele demonstrative.
2. Pronumele skÑl`ko? "câ¡i?, câte?" se declinå dupå modelul pro-
numelui demonstrativ stÑl`ko<
3. Pronumele kotÑry$? (kotÑroe?, kotÑraw?, kotÑrye?) "care?, ce?"
se declinå dupå modelul pronumelui determinativ kÌjdy$<
Pronumele negative – Otri]Ìtel`nye mestoimÎniw

1. Pronumele niktÑ "nimeni", ni[tÑ "nimic" se declinå ca pronumele
interogative kto? ¿i [to?
Nominativ niktÑ SegÑdnw k nam niktÑ ne prixodÚl<
"Aståzi la noi nu a venit nimeni."
Genitiv nikogÑ V kÑmnate nikogÑ ne bylo<
"În camerå nu a fost nimeni."
(ni u kogÑ) Ni u kogÑ nÎ bylo slovarÖ<
"Nimeni nu a avut dic¡ionar."
Dativ nikomÒ Fil`m nikomÒ ne ponrÌvilsw<
"Filmul nu a plåcut nimånui."
(ni k komÒ) V[erÌ w ni k komÒ ne xodÚl<
"Ieri nu am fost la nimeni."
Acuzativ nikogÑ Tam w nikogÑ ne vstrÎtil<
"Acolo eu nu am întâlnit pe nimeni."
(ni na kogÑ) On ni na kogÑ ne smotrÎl<
"El nu se uita la nimeni."
Instrumental nikÎm OnÌ ni s kem ne razgovÌrivala<
"Ea nu a vorbit cu nimeni."
(ni s kem) GovorÖt, [to on nikÎm ne dovÑlen<
"Se spune cå el nu este mul¡umit de nimeni."
Prepozi¡ional (ni o kom) On ni o kom ne spra.ival<
"El nu a întrebat de/nu a cåutat pe nimeni."
2. Pronumele nikakÑ$ (nikakÑe, nikakÌw, nikakÚe) "nici un fel" se
declinå dupå modelul pronumelui interogativ kakÑ$?
3. Pronumele ni[Î$ (ni[`@, ni[`Ö, ni[`Ú) "al/a/ai/ale nimånui" se
declinå ca pronumele interogativ [e$?
4. Pronumele nÎkogo ¿i nÎ[ego "a nu avea pe cine, a nu avea ce" se
declinå la fel ca pronumele kto ¿i [to, începând cu cazul Genitiv ¿i påstrând
accentul pe ne< A¿adar, aceste pronume nu au formå de Nominativ ¿i fac parte
dintre propozi¡iile impersonale cu verbul (predicativ) la infinitiv, iar agentul
ac¡iunii, la Dativ (Mne nÎkogo sprosÚt`< "Nu am pe cine så întreb").
Re¡ine¡i:
Prefixele ni- ¿i ne- se despart de pronume atunci când sunt folosite cu
prepozi¡ii. De ex.: niktÑ & ni o kom "despre nimeni"; nikakÌw & ni s kakÑ$
"cu nici un fel de…"; ni[Î$ & ni o [`@m "despre al nimånui"; nÎkogo & nÎ u
kogo "a nu avea la (pe) cine".
191 Råspunde¡i la întrebåri, folosind pronumele negative:
Model:
a) – Kto mne zvonÚl?
– TebÎ niktÑ ne zvonÚl<
1. {to vam nÒjno? 2. Kto vam rasskÌzyval ob ctom? 3. {em onÌ

nedovÑl`na? 4. Kem onÌ gordÚtsw? 5. {to vas bespokÑit? 6. KomÒ ty
obÖzan cto skazat`? 7. KakÌw pogÑda vas pugÌet? 8. KakÚx ]vetÑv ty
uje kupÚl? 9. KakÒ\ detÌl` on upustÚl iz vÚdu? 10. {`@ predlojÎnie
bÔlo prÚnwto? 11. {`Úmi rezul`tÌtami on dovÑlen?
b) – K komÒ ty po$d@.` segÑdnw?

– SegÑdnw w ni k komÒ ne po$dÒ<
1. S kem on besÎdoval? 2. O kom on rasskÌzyval? 3. Ot kogÑ ty

polu[Ìl pÚs`ma? 4. S kem ty segÑdnw bÒde.` igrÌt` v .Ìxmaty? 5. Na
kogÑ vy nadÎetes`?
c) – V kakÚe agazÚny vy zaxodÚli segÑdnw?

– SegÑdnw my ne zaxodÚli ni v kakÚe magazÚny<
1. S kakÚmi al`bÑmami on uÎxal? 2. Na kakÚe prepÖtstviw vy

natolknÒlis`? 3. V kakÚx eh@ literatÒrnyx proizvedÎniwx vstre-
[Ìetsw Øta tÎma? 4. Na kakÚx stadiÑnax zÌvtra bÒdet sostwzÌniw? 5. V
[è$ rabÑte mnÑgo o.Úbok? 6. S [è$ rabÑto$ vy ujÎ oznakÑmilis`?
192 Termina¡i propozi¡iile, folosind pronumele nÎkogo sau nÎ[ego:
Model:
W ni[egÑ ne kupÚl< Mne …
Mne nÎ[ego bÔlo kupÚt`<
1. MÚ.a nikomÒ ne zvonÚl< EmÒ … 2. On mne ni o kom ne napisÌl<

EmÒ … 3. W ni s kem ne xodÚl v park< Mne … 4. OnÌ ni u kogÑ ne pro-
sÚla pÑmohi< E$ … 5. OnÚ ni ot kogÑ ne polu[Ìli pÚsem< Im … 6. My
ni s kem ne vstre[Ìlis`< Nam … .
193 Completa¡i cu pronumele niktÑ la forma corespunzåtoare:

1. W poprosÚl telefÑnny$ jetÑn[ik, no telefÑnnogo jetÑn-
[ika … nÎ bylo< 2. W … ne bÒdu me.Ìt`, Îsli vkl\[Ò magnitofÑn?
3. KogdÌ w vo.@l v zal, bÔlo temnÑ, i w … ne vÚdel< 4. My jiv@m v Øtom
dÑme nÎskol`ko dne$, no w eh@ … ne znÌ\< 5. W sprosÚl proxÑjix, gde
naxÑditsw kinoteÌtr *VÚtwz`+, no … ne znal< 6. KÑstw vsex pozdrÌvil
s NÑvym gÑdom, … ne zabÔl<
194 Completa¡i spa¡iile punctate cu unul dintre pronumele negative

niktÑ, ni[tÑ, nÎkogo, nÎ[ego la forma cerutå de context, cu sau
fårå prepozi¡ie:
1. On … ne vstre[Ìl< EmÒ … bÔlo vstrÎtit`< 2. On … nam ne
rasskazÌl< EmÒ … bÔlo nam rasskÌzyvat`< 3. V[erÌ my … ne dÎlali<
Nam … bÔlo dÎlat`< 4. W … ne bÒdu igrÌt` v .Ìxmaty< Mne … bÒdet
igrÌt` v .Ìxmaty<
195 Citi¡i, apoi reproduce¡i dialogurile:

– O kom on rasskÌzyval, kogdÌ vy vstrÎtilis`?
– On ni o kom ne rasskÌzyval, on govorÚl o svoÎ$ stranÎ<
– KomÒ je ponrÌvilsw Øtot fil`m?

– On nikomÒ ne ponrÌvilsw<
– Olw, ty znÌe.` rebÖt, kotÑrye tÑl`ko [to prÚbyli?

– Net, w eh@ nikogÑ ne znÌ\<
– U ValentÚna mnÑgo mÌrok?

– O[en`< W ni u kogÑ ne vÚdel takÑ$ bol`.Ñ$ kollÎk]ii<
– Ty ne znÌe.`, [to slu[Úlos` s OlÎgom?

– Ne znÌ\< On ni s kem razgovÌrivaet<
1. Så nu deranjezi pe nimeni în muncå. 2. Pentru cine sunt aceste
cadouri? 3. Despre ce ave¡i de gând så scrie¡i? 4. În mâinile cui este soarta lui?
5. Datoritå cåror fapte a¡i putut realiza aceste succese? 6. În câte ¡åri din lume
mai existå analfabetism? 7. Contractul a fost semnat fårå nici un fel de con-
di¡ii. 8. Pe ce traseu a¡i mers spre Mun¡ii Apuseni? 9. N-am avut la cine så
înnoptåm. 10. Nu avem cu ce så ¿tergem tabla. 11. Så nu vå gândi¡i la nimic
råu. 12. Nu avem pe ce så ne bazåm.
Pronumele nehotårâte – Neopredel@nnye mestoimÎniw

Cazul Prenumele nehotårâte
ktÑ-to ktÑ-nibud` ktÑ-libo kÑe-kto "cineva"
[tÑ-to [tÑ-nibud` [tÑ-libo kÑe-[to "ceva"
[Î$ [Î$
[`@ [`@
-to, -nibud` / -libo "al/a/ai/ale cuiva"
[`Ö [`Ö
N. [`Ú [`Ú
kakÑ$ kakÑ$ kakÑ$
kakÑe kakÑe kakÑe
-to, -nibud` / -libo; kÑe-
kakÌw kakÌw kakÌw
kakÚe kakÚe kakÚe
"un, un oarecare, vreo, vreun"
kogÑ-to (-nibud`,-libo); kÑe-kogo
[egÑ-to ( -,,- -,,-); kÑe-[ego
G. [ègÑ-to ( -,,- -,,-) m., n.; [è$-to f.
kakÑgo-to ( -,,- -,,-) m., n.; kakÑ$-to f; koe-kakÑ$ f.
komÒ-to (-nibud`, -libo); kÑe-komu
[emÒ-to ( -,,- -,,-); kÑe-[emu
D. [èmÒ-to ( -,,- -,,-) m., n.; [è$-to f.
kakÑmu-to ( -,,- -,,-) m., n.; kakÑ$-to f.; kÑe-kakomu m.,
n.
kÑe-kako$ f.
A. m. ¿i n. = N. sau G.; [`\ _ -to, kakÒ\-to, kÑe-kakÒ\
kÎm-to (-nibud`, -libo); kÑe-kem
[Îm-to ( -,,- -,,-); kÑe-[em
I. [`Úm-to ( -,,- -,,-) m., n.; [è$-to f.
kakÚm-to ( -,,- -,,-) m., n.; kakÑ$-to f.; kÑe-kakim m., n.
kÑe-kakÑ$ f.
(o) kom-to (-nibud`, -libo); kÑe o kÑm
(o) [@m-to ( -,,- -,,-); kÑe o [@m
P. (o) [`@m-to ( -,,- -,,-) m., n.; [è$-to f.
(o) kakÑm-to ( -,,- -,,-) m.,n.; kakÑ$-to f.; kÑe o kakÑm m., n.
kÑe o kakÑ$ f.
Re¡ine¡i:
1. Postfixele -to, -nibud` (-libo) ¿i prefixul kÑe- conferå pronumelor
un grad diferit de indeterminare. Astfel:
-to, cu un grad mai redus de indeterminare (nedefinire), se folose¿te
referitor la o persoanå sau un obiect necunoscut vorbitorului. De ex.: TebÖ
ktÑ-to Úhet< "Te cautå cineva" (vorbitorul ¿tie despre ac¡iunea de cåutare
[Úhet], dar nu ¿tie cine anume îl cautå, cine este persoana care îl cautå).
-nibud` (sau livrescul -libo), cu un grad mai mare de nedefinire, se
folose¿te când este vorba de o persoanå sau un obiect necunoscut atât vor-
bitorului, cât ¿i interlocutorului, sau când alegerea lor dintr-un grup de per-
soane sau obiecte este indiferentå pentru vorbitor. De ex.: Esli ktÑ-nibud`
prid@t, skajÚte, [to w skÑro vernÒs`< "Dacå va veni cineva, spune¡i-i cå
må întorc curând" (vorbitorul ¿i interlocutorul nu ¿tiu cine va veni); sau
SprosÚte kogÑ-nibud`, kak popÌst` na KrÌsnu\ plÑhad` "Întreba¡i pe
cineva, cum så ajungem în Pia¡a Ro¿ie" (indiferent pe cine så întrebe).
kÑe- se folose¿te când persoana sau obiectul sunt cunoscute vorbito-
rului ¿i necunoscute ascultåtorului. De ex.: W xo[Ò skazÌt` tebÎ kÑe-[to<
"Vreau så-¡i spun ceva" (vorbitorul ¿tie ceea ce va spune, ceva din care face
pentru moment un mic secret, o micå surprizå); sau: KÑe-kto ujÎ znÌet ob
Øtom< "Cineva ¿tie deja despre aceasta".
Dacå pronumele se folose¿te cu o prepozi¡ie, aceasta se interpune între
prefixul kÑe- ¿i pronume, înlocuind linioara (On govorÚl koe s kem< "El a
vorbit cu cineva").
2. Ca pronume nehotårâte se mai folosesc nÎkto "un/o oarecare" –
numai la Nominativ ¿i urmat de un determinant – de regulå, de un nume de
persoanå (NÎkto SergÎev tebÖ iskÌl< "Te-a cåutat un oarecare Sergheev"),
¿i nÎ[to "ceva" – la Nominativ sau Acuzativ, urmat ori nu de un determinant
(NÎ[to [@rnoe powvÚlos` vdalÚ< "Ceva negru a apårut în depårtare"; Eh@
est` nÎ[to< "Mai este ceva"; W skajÒ vam nÎ[to po sekrÎtu< "Am så vå
spun ceva confiden¡ial").
3. Îmbinårile: Ne kto inÑ$ kak "nu este (sunt) altcineva decât"; Ne [to
inÑe kak "nu este (sunt) altceva decât"; Cto byl ne kto ninÑ$ kak nÌ.a
sestrÌ "nu era altcineva decât sora noastrå"; niktÑ inÑ$ "nimeni altcineva";
ni[tÑ inÑe "nimic altceva"; NiktÑ inÑ$, krÑme vas, ctogo ne sdÎlaet
"Nimeni altcineva în afarå de voi nu va face aceasta".
Dupå cum s-a våzut, marea majoritate a pronumelor se schimbå dupå
gen ¿i numår.
197 Completa¡i spa¡iile punctate cu unul dintre postfixele -to, -nibud`:
1. Tvo$ bagÌj kto- … vzwl? Pust` kto- … voz`m@t egÑ< 2. Po-
govorÚ s kem- … ob ctom< A w ujÎ govorÚl s kem- …, no ne pÑmn\<
3. KÌjetsw, ty sprÌ.ival kogÑ- …, v kotÑrom [asÒ pribyvÌet pÑezd?
DavÌ$ sprÑsim kogo- …, v kotÑrom [asÒ pribyvÌet pÑezd< 4. KogdÌ
bÒdete v gorÌx, podnimÚtes` na kakÒ\- … ver.Únu< W ne pÑmn\ tÑ[no,
no my podnimÌlis` na kakÒ\- … ver.Únu< 5. KÌjetsw, my togdÌ obsu-
jdÌli [e$- … referÌt< Na slÎdu\hem zasedÌnii my obsÒdim [e$- …
referÌt< 6. W [itÌl cto v kakÑm- … jurnÌle< Napi.Úte o vÌ.em
naÒ[nom otkrÔtii v kakÑm- … jurnÌle< 7. My xotÎli by pogovorÚt`
s kem- … iz prepodavÌtele$< A on ujÎ govorÚl s kem- … iz prepo-
davÌtele$< 8. Vy vÚdeli kogÑ- … iz nÌ.ix tovÌrihe$? On, kÌjetsw,
kogÑ- … vÚdel< 9. Ne pÑmn\ tÑ[no, no v dÎtstve on s kem- … togdÌ
perepÚsyvalsw< On i se$[as xotÎl by s kem- … perepÚsyvat`sw< 10. Ty
prosÚl menÖ prinestÚ tebÎ kakÒ\- … knÚgu po[itÌt`, a w zabÔl
kakÒ\< RÌzve w tebÎ ne prinosÚl kakÒ\- … knÚgu? 11. TebÖ kto- …
prÑsit k telefÑnu< On skazÌl: *PozovÚte kogÑ- … k telefÑnu: ot]Ì
ili mat`+< 12. & Vy u[Úli naizÒst` stixÚ kakÑgo- … poØta? & Da,
u[Úli, kakÚx- … sovremÎnnyx Ìvtorov<
198 În func¡ie de situa¡iile indicate ¿i folosind pronumele nehotårâte

cu -to sau -nibud`, adresa¡i întrebåri prietenului dvs.:
Model:
Dacå vrea så vå întrebe ceva.
– Ty xÑ[e.` u menÖ [tÑ-to sprosÚt`?
a) Nu vå este cunoscut nimic din ceea ce ve¡i întreba:

1. Dacå a primit vreo scrisoare. 2. Dacå a primit scrisoare de la cineva.
3. Dacå a fost (xodÚl) la cineva aståzi. 4. Dacå a citit vreun roman în ulti-
ma vreme. 5. Dacå a jucat cu cineva ¿ah. 6. Dacå a trimis pårin¡ilor vreo
ilustratå. 7. Dacå personal cunoa¿te vreun artist. 8. Dacå cunoa¿te adresa
cuiva.
b) Vå este cunoscutå ac¡iunea, sau o bånui¡i ca fiind realå, dar nu cunoa¿te¡i
obiectul ei:
1. Dacå a cumpårat o carte. 2. Dacå s-a întâlnit cu cineva. 3. Dacå a vorbit
despre ceva. 4. Dacå v-a dat un numår de telefon. 5. Dacå din gre¿ealå a
luat servieta cuiva. 6. Dacå a scris un articol. 7. Dacå a trimis o telegramå.
8. Dacå a fredonat un cântec rusesc.
199 Folosind pronumele nehotårâte cu -to; -nibud`; kÑe-, anun¡a¡i-l în
limba ruså pe colegul dvs. cå:
1. L-au cåutat ni¿te tineri (pe care nu-i cunoa¿te¡i). 2. L-a sunat o fatå
(pe care n-a¡i recunoscut-o dupå voce). 3. Vre¡i så invita¡i pe cineva (indife-
rent pe cine). 4. I s-au adus ni¿te cår¡i (dar nu ¿ti¡i ce fel de cår¡i). 5. Dori¡i så
practica¡i un sport (indiferent care). 6. I s-a cumpårat un suvenir (dar nu ¿ti¡i
anume ce suvenir). 7. Vre¡i så-i spune¡i ceva (considerat un mic secret).

Model:
– Ty govorÚl komÒ-nibud` o podÌrke,
kotÑry$ my xotÚm sdÎlat`, TÌne?
– Net, nikomÒ ne govorÚl< Cto sekrÎt<
1. Ty vstrÎtil kogÑ-nibyd` v sadÒ? 2. KtÑ-nibud` byl v zÌle,

kogdÌ ty tudÌ vxodÚl? 3. Ty poprosÚl u kogÑ-nibud` raspisÌnie poe-
zdÑv? 4. Ty po$d@.` k komÒ-nibud` segÑdnw vÎ[erom? 5. Ty razgo-
vÌrival segÑdnw s kÎm-nibud` po telefÑnu?

a) 1. Ce carte vå place? 2. Pe ai cui pårin¡i i-a¡i întâlnit? 3. Ei singuri au con-
struit acest aparat. 4. Vrei så-¡i relatez despre faptele însele? 5. Noi am
ajuns tocmai la poalele muntelui. 6. Cu toatå clasa am fost la spectacol.
7. Oricine ¿tie cå dupå varå urmeazå toamna. 8. Fiecårui concurent i s-a
dat câte un premiu. 9. Când mergem la pådure, de fiecare datå plouå.
10. În fiecare searå ascult radioul. 11. Nimeni nu a întrebat de dumnea-
voastrå. 12. Nu pot så-mi aduc aminte despre nimic. 13. Aståzi nu vrei så
mergi la nimeni?
b) 1. Vrei så vorbe¿ti cu cineva? (¿ti¡i cå vrea / nu ¿ti¡i dacå vrea). 2. Igor a
primit ceva? (¿ti¡i cå a primit ceva / nu ¿ti¡i dacå a primit ceva). 3. A¿tepta¡i
pe cineva? (¿ti¡i cå a¿teaptå pe cineva / nu ¿ti¡i dacå a¿teaptå pe cineva).
4. Pleca¡i la cineva? (¿ti¡i cå pleacå la cineva / nu ¿ti¡i dacå pleacå la cine-
va). 5. Vre¡i så scrie¡i ceva? (¿ti¡i cå vrea så scrie ceva / nu ¿ti¡i dacå vrea
så scrie ceva).
164
Verbul
(continuare)
GlagÑl
(ProdoljÎnie)
Aspectul verbelor – Vid glagÑlov

Aspectul perfectiv (sover.Înny$ vid) desemneazå rezultatul ac¡iunii,
limita ei; aspectul imperfectiv (nesover.Înny$ vid) – ac¡iunea nelimitatå,
procesul ac¡iunii.
Cel mai adesea, verbele de aspect perfectiv se formeazå de la cele de
aspect imperfectiv.
Formarea verbelor de aspect perfectiv

(ObrazovÌnie glagÑlov sover.Înnogo vÚda)
Prefixe Temele verbelor imperfective Verbe perfective

na- pisÌt` > napisÌt` "a scrie"
s- dÎlat` > sdÎlat` "a face"
pri- gotÑvit` > prigotÑvit` "a pregåti"
o- krÎpnut` > okrÎpnut` "a se întåri"
zamol[Ìt` > zamol[Ìt` "a tåcea"
u- sover.Înstvovat` > usover.Înstvovat` "a perfec¡iona"
Temele verbelor imperfective Sufixe Verbe perfective
brosÌt` -i- > brÑsit` "a arunca"
perevorÌ[ivat` -nu- > perevernÒt` "a întoarce"
Verbe neregulate
brat` ipf. & vzwt` pf. "a lua" (forme supletive)
naxodÚt` ipf. – na$tÚ pf. "a gåsi"
lojÚt`sw ipf. & le[` pf. "a se culca"
sadÚt`sw ipf. & sest` pf. "a se a¿eza"
lovÚt` ipf. & po$mÌt` pf. "a prinde"
govorÚt` ipf. "a vorbi" & skazÌt` pf. "a spune"
iskÌt` ipf. "cåuta" & na$tÚ pf. "a gåsi"
Verbul (continuare) 165
NOTE:
1. Se folose¿te, ca mijloc de formare a aspectelor verbale în limba ruså,
¿i accentul, de ex.: rassypÌt` ipf. & rassÔpat` pf. "a risipi"; razrezÌt` ipf. &
razrÎzat` pf. "a tåia".
Conjugarea acestor verbe este diferitå: rassypÌ\, -Ìe.` etc. & ras-
sÔpl\, -(p)i.` etc.; razrezÌ\, -Ìe.` etc. & razrÎju, -Îje.` etc.
2. Perechile aspectuale au acela¿i sens. Sunt ¿i cazuri când prefixele
schimbå nu numai aspectul verbului, dar ¿i sensul acestuia, verbul respectiv
încetând så mai fie componenta perechii aspectuale. De exemplu: pisÌt` ipf.
"a scrie" & spisÌt` pf. "a copia"; podpisÌt` ipf. "a semna" – dopisÌt` pf.
"a adåuga în scris” etc.
Formarea verbelor de aspect imperfectiv

(ObrazovÌnie glagÑlov nesover.Înnogo vÚda)
Temele verbelor perfective Sufixe Verbe imperfective

zakrÔt` -va- > zakryvÌt` "a închide"
rasskazÌt` -yva- > rasskÌzyvat` "a povesti"
vÔy[it` -iva- > vÔy[ivat` "a învå¡a"
prodlÚt` -eva- > prodlevÌt` "a prelungi"
re.Út` -a- > re.Ìt` "a rezolva"
Alternan¡e vocalice ¿i consonantice în tema verbelor perfective – imperfective
o/a zakÑn[it` & zakÌn[ivat` "a termina"
i/a brÑsit` & brosÌt` "a arunca"
b / bl vÔdolbit` & vydÌlblivat` "a scobi cu dalta"
v / vl vÔlovit` & vylÌvlivat` "a prinde, a pescui"
(totul, fårå a låsa nimic)
d / dj soprovodÚt` & soprovojdÌt` "a întovårå¿i, a înso¡i"
z/j otrazÚt` & otrajÌt` "a reflecta"
k/[ krÚknut` & kri[Ìt` "a striga"
m / ml utomÚt`(sw) & utomlÖt`(sw) "a (se) extenua"
p / pl zatopÚt` & zatoplÖt` "a inunda"
s/. sprosÚt` & sprÌ.ivat` "a întreba"
st / h vÔrastit` & vyrÌhivat` "a cre¿te, a cultiva"
t/[ otvÎtit` & otve[Ìt` "a råspunde"
t/h obogatÚt` & obogahÌt` "a îmbogå¡i"
NOTE:
1. Majoritatea verbelor din limba ruså formeazå perechi aspectuale.
2. Existå un numår de verbe biaspectuale (odnovidovÔe glagÑly).
a) Verbele biaspectuale sunt acele verbe care au o singurå formå pen-
tru ambele aspecte. Pot avea aspectul perfectiv sau imperfectiv, în func¡ie de
context. De ex.: KÌjdy$ god v gÑrode telefonizÚru\t tÔsw[i kvartÚr<
"Anual se pun telefoane în ora¿ în mii de apartamente" (aspectul imperfectiv);
V ctom godÒ v gÑrode telefonizÚru\t tÔsw[i kvartÚr< "Anul acesta vor
fi puse telefoane în ora¿ în mii de apartamente" (aspectul perfectiv).
b) Verbele uniaspectuale sunt verbe care nu au o formå pentru aspec-
tul opus ¿i sunt, prin urmare, fie de aspect perfectiv, fie imperfectiv. Verbele
de tipul pobejÌt` "a începe så alerge", razbejÌt`sw "a fugi care încotro",
narabÑtat`sw "a munci mult", probejÌt` "a fugi o anumitå distan¡å" etc.
nu au pereche imperfectivå; alte verbe, de tipul rÌdovat`sw "a se bucura",
naxodÚt`sw "a se afla", spat` "a dormi", lejÌt` "a sta culcat", byt` "a fi"
nu au pereche perfectivå.
202 Forma¡i verbe de aspect perfectiv de la urmåtoarele verbe de aspect
imperfectiv:
brat`, govorÚt`, dÎlat`, klast`, iskÌt`, vÚdet`, strÑit`, u[Út`,
re.Ìt`, risovÌt`, vstavÌt`, pet`, pit`, lit`<
203 Alege¡i verbul de aspect potrivit:

1. On davnÑ … Øtot romÌn< SkÑro on egÑ … (pro[itÌet & [itÌet).
2. SestrÌ … knÚgi na pÑlku< Se$[as onÌ ix … na vÎrxn\\ pÑlku (kla-
d@t & polÑjit). 3. & {to ty dÎlae.`? & … pis`mÑ< {Îrez pwt` minÒt w
egÑ … i po$d@m v kinÑ (dopÚsyva\ & dopi.Ò). 4. Na .kÑl`nom u[Ìstke
my … Ñvohi< V Øtom godÒ my … bogÌty$ urojÌ$ (vyrÌhivaem &
vÔrastim).

1. Sme@tsw tot, kto sme@tsw poslÎdnim< 2. W slÔ.u, [tÑ govorÖt v
sosÎdne$ kÑmnate< 3. Ne xÑ[e.` po$tÚ so mno$ v kinÑ? 4. PÑezd priby-
vÌet na vokzÌl v 12<30^< 5. Ctot avtÑbus id@t v ]entr< 6. My sadÚmsw na
samol@t i letÚm v KonstÌn]u< 7. Vy sxÑdite na Øto$ ostanÑvke ili
Îdete dÌl`.e? 8. V kotÑrom [asÒ na[inÌetsw Òtrenni$ seÌns v
kinoteÌtre *RÑdina+?
205 Completa¡i dialogurile cu verbe de aspect perfectiv sau imperfectiv,

la forma cerutå de context:
1. & MarÚw, po$dÎm gulÖt` v park< pisÌt` & napisÌt`
& Ne mogÒ< W … pis`mÑ podrÒge<
& A pÑzje po$d@m?
& Da< Vot w skÑro … cto pis`mÑ i togdÌ smÑjem po$tÚ<
2. & Kto … po telefÑnu? govorÚt` & skazÌt`
& MoÖ sestrÌ<
& OnÌ … Ser@je, [to u nas zÌvtra sobrÌnie?
& Da, …
3. & {to ty …? risovÌt` & narisovÌt`
& Nat\rmÑrt<
& … i mne odÚn na pÌmwt`?
& S udovÑl`stviem …
Utilizarea aspectelor verbului la timpul trecut ¿i viitor

(UpotreblÎnie vÚdov glagÑla v pro.Îd.em i bÒduhem vrÎmeni)
Aspectul imperfectiv Aspectul perfectiv

1. Procesul ac¡iunii Rezultatul ac¡iunii
|no.a [itÌl Øtu knÚgu nedÎl\< On pro[itÌl Øtu knÚgu za nedÎl\<
"Tânårul a citit aceastå carte timp de "El a citit aceastå carte într-o såptå-
o såptåmânå." mânå."
U[Útel` bÒdet [itÌt` Øtot tekst U[Útel` pro[itÌet Øtot tekst za
pet` minÒt< "Profesorul va citi acest pwt` minÒt< "Profesorul va citi acest
text timp de cinci minute." text în timp de cinci minute."
2. Ac¡iune repetatå Ac¡iune unicå
KÌjdy$ den` w lojÚlsw spat` V[erÌ w l@g v 12 [asÑv< "Ieri m-am
rÌno< "Zilnic må culcam devreme." culcat la ora 12."
KÌjdy$ den` w bÒdu zanimÌt`sw ZÌvtra w za$mÒs` Øtimi uprajnÎ-
gimnÌstiko$< "Zilnic voi face gim- niwmi< "Mâine må voi ocupa de
nasticå." aceste exerci¡ii."
3. Ac¡iunea a avut sau n-a avut loc Desfå¿urarea ac¡iunii era a¿teptatå
& Ty govorÚl s injenÎrom Po- & Ty skazÌl emÒ, [to zÌvtra
pÎsku? "Ai vorbit cu inginerul uezjÌem? "I-ai spus cå mâine
Popescu?" plecåm?"
& Da, govorÚl< "Da, am vorbit." & Da, skazÌl< On tojÎ zÌvtra
uezjÌet< "Da, i-am spus. ªi el
pleacå mâine."
4. Rezultatul ac¡iunii este anulat Rezultatul ac¡iunii se påstreazå
înaintea actului vorbirii la începutul actului vorbirii
& V kÑmnate jÌrko< Nado ot- & V kÑmnate svÎji$ vÑzdux< "În
krÔt` oknÑ< "În camerå este cald. camerå este aerul curat."
Trebuie så deschidem geamul." & W otkrÔl oknÑ< "Am deschis gea-
& W ujÎ otkryvÌl egÑ< "Am des- mul."
chis înainte geamul." (Am deschis
o datå geamul ¿i l-am închis la loc.)
5. În construc¡iile cu nega¡ie, Aspectul perfectiv desemneazå

aspectul imperfectiv desemneazå lipsa rezultatului ac¡iunii
lipsa ac¡iunii
& Ty segÑdnw [itÌl gazÎtu? "Ai & Ty pro[itÌl segodnw.n\\
citit aståzi ziarul?" gazÎtu? "Ai citit ziarul de azi?"
& Net, eh@ ne [itÌl< "Nu, încå nu & Net, eh@ ne pro[itÌl< "Nu, încå
l-am citit." nu l-am citit."
206 Înlocui¡i verbele de aspect imperfectiv cu verbe de aspect perfectiv,
fåcând transformårile corespunzåtoare în propozi¡ie.
Model:
SestrÌ pisÌla so[inenie dva [asÌ<
SestrÌ napisÌla so[inÎnie za dva [asÌ<
1. RabÑ[ie strÑili zavÑd tri gÑda< 2. StudÎnty gotÑvilis` k

ckzÌmenu .est` dne$< 3. StudÎnty vypolnÖli uprajnÎnie dvÌd]at`
minÒt< 4. Brat perevodÚl stat`\_ pol[asÌ< 5. U[@ny$ pisÌl doklÌd dve
nedÎli< 6. PrepodavÌtel` obqwsnÖl nÑvoe prÌvilo pwtnÌd]at` minÒt<
7. MÌl`[ik risovÌl sad [as< 8. On dÎlal zarÖdku dÎswt` minÒt<
207* Înlocui¡i punctele cu verbe de aspect corespunzåtor la timpul trecut:

1. Ves` den` w … zadÌ[i po matemÌtike< Za den` w … dvÌd]at`
zadÌ[ (re.Ìt` & re.Út`). 2. Ves` urÑk my … so[inÎnie po rÒsskomu
wzykÒ< Za urÑk my … so[inÎnie po rÒsskomu wzykÒ (pisÌt` & napisÌt`).
3. DÎti … na poberÎjè {@rnogo mÑrw ves` mÎsw] i\ _ l`< Za Øto vrÎmw
onÚ xoro.Ñ … (otdyxÌt` & otdoxnÒt`). 4. Utrom reb@nok … bÔstro<
SegÑdnw on … za pwt` minÒt (odevÌt`sw & odÎt`sw). 5. On … rÒsski$
wzÔk tri gÑda< Za tri gÑda on … rÒsski$ wzÔk (izu[Ìt` & izu[Út`).
6. }Îly$ den` dÎti … v lesÒ gribÔ< OnÚ … ix Ñ[en` mnÑgo (sobirÌt`
& sobrÌt`). 7. SegÑdnw w … na pis`mÑ drÒgu< W vsegdÌ vÑvremw … na
pis`mÑ drÒgu (otve[Ìt` & otvÎtit`). 8. U[enÚ]a … tekst pol[asÌ< Za
pol[asÌ onÌ … ves` tekst (pereskÌzyvat` & pereskazÌt`).
208 Råspunde¡i la întrebåri, folosind verbul de aspect perfectiv, timpul

viitor simplu.
Model:
& ElÎna ujÎ sdalÌ kontrÑl`nu\ rabÑtu<
A vy kogdÌ sdadÚte?
& W sdam e@ [Îrez dÎswt` minÒt<
1. & On ujÎ re.Úl zadÌ[u< A ty kogdÌ re.Ú.`?
2. & NikolÌ$ ujÎ pro[itÌl stat`\_ < A vy kogdÌ pro[itÌete?
3. & IrÚna uje kupÚla bilÎt na samol@t< A vy kogdÌ kÒpite?
4. & My ujÎ vzÖli slovarÚ v bibliotÎke< A ty kogdÌ voz`m@.`?
5. & W ujÎ posmotrÎl Øtot fil`m< A vy kogdÌ posmÑtrite?
6. & Brat ujÎ prislÌl pozdravÚtel`nu\ telegrÌmmu< A sestrÌ kogdÌ
pri.l@t?
7. & W ujÎ pozdrÌvila Ål`gu s dn@m rojdÎniw< A ty kogdÌ pozdrÌ-
vi.`?
8. & MarÚw ujÎ napisÌla pis`mÑ rodÚtelwm< A ty kogdÌ napÚ.e.`?
209 În råspunsuri, folosi¡i timpul trecut, aspectul perfectiv:

Model:
& NÚna, ty bÒde.` [itÌt` Øtot romÌn?
& A w egÑ ujÎ pro[itÌla<
1. & Ànna, ty bÒde.` perevodÚt` tekst? 2. & KÑstw, ty bÒde.`

re.Ìt` zadÌ[i? 3. & MixÌ$, ty bÒde.` pokupÌt` slovÌr`? 4. &
VasÚli$, ty bÒde.` pozdravlÖt` ElÎnu s dn@m rojdÎniw? 5. & SÌ.a,
ty bÒde.` zvonÚt` VÚktoru? 6. & KÌtw, ty bÒde.` vstre[Ìt` sestrÒ?
7. & AleksÌndr F@dorovi[, vy bÒdete posylÌt` zakaznÑe pis`mÑ? 8. &
MarÚna, ty bÒde.` gotÑvit`sw k vystuplÎni\?
210 Forma¡i dialoguri dupå modelul dat:

Model:
& V[erÌ w pro[itÌl interÎsnu\ stat`\<
& SkÑl`ko vrÎmeni ty e@ [itÌl?
& Pol[asÌ<
1. Mat` prigotÑvila obÎd Òtrom< 2. RabÑ[ie postrÑili vos`mic-

tÌjny$ dom< 3. XudÑjnik narisovÌl nat\rmÑrt< 4. W podgotÑvilsw k
ckzÌmenu< 5. VÎ[erom w obqwsnÚl brÌtu nÑvoe prÌvilo< 6. U[enÚk
otvÎtil na postÌvlenny$ voprÑs<
211 Transforma¡i propozi¡iile, folosind verbul de aspect imperfectiv la

timpul prezent:
Model:
|no.a vzwl Øti knÚgi v bibliotÎke< ([Ìsto)<
|no.a [Ìsto ber@t knÚgi v bibliotÎke<
1. SegÑdnw w podarÚl mÌteri ]vetÔ (vsegdÌ). 2. V[erÌ dÎti leglÚ

spat` rÌno (obÔ[no). 3. DÎvu.ka rasskazÌla mne o svoÎ$ sem`Î (rÎdko).
4. SegÑdnw onÚ vstÌli v 6 [asÑv utrÌ (kÌjdy$ den`). 5. V[Îra w vstrÎ-
til svoegÑ drÒga v universitÎte (nÎskol`ko raz v nedÎl\). 6. W kupÚl
svÎjie gazÎty v kiÑske ([Ìsto). 7. Nam pozvonÚla sestrÌ iz Bra.Ñva
(kÌjdy$ nedÎl\). 8. PÑsle ckzÌmena w priglasÚl druzÎ$ v gÑsti
(vsegdÌ).
212* Înlocui¡i punctele cu verbe de aspect corespunzåtor la timpul trecut:

1. a) & Se$[Ìs na[n@tsw fil`m< MÌ.a, vkl\[Ú, pojÌlu$sta, televÚzor<
& A w ujÎ …, mÑjno smotrÎt`<
b) & LÎna, ty … v[erÌ televÚzor?
& Da, … .
& Po[emÒ je on segÑdnw ne rabÑtaet? (vkl\[Ìt` & vkl\[Út`)
2. a) & Kto-to … mo\ _ knÚgu so stolÌ?

b) & Ne znÌ\, w ne … NavÎrnoe, e@ … AndrÎ$< (brat` & vzwt`)
3. a) & U vas lÎtom bÔli gÑsti?

& Da, … rÑdstvenniki iz KonstÌn]y<
b) & U vas se$[Ìs gÑsti?
& Da, ko mne … drug iz OrÌdi< (priezjÌt` & priÎxat`)
4. a) & V kÑmnate svetlÑ< Za[Îm ty… svet?

& W plÑxo vÚju, poctomu i…
b) KÌjdy$ den` my … televÚzor< (vkl\[Ìt` & vkl\[Út`)
5. a) Ætrom my … oknÑ, no se$[Ìs v kÑmnate opÖt` jÌrko<

b) V[erÌ vÎ[erom w … oknÑ i zabÔl zakrÔt`< Vs\ no[` my spÌli s
otkrÔtym oknÑm<
c) LÎtom v Øto$ kÑmnate my vsegdÌ … Ñkna rÌno Òtrom i pÑzdno
vÎ[erom< (otkryvÌt` & otkrÔt`)
213 În replica-råspuns folosi¡i verbul de aspect imperfectiv:

Model:
& Po[emÒ otkrÔli oknÑ? Na Òli]e xÑlodno<
& Ne znÌ\, w ne …
& Ne znÌ\, w ne otkryvÌl<
1. Kto vzwl mo$ karandÌ.? On mne nÒjen< & Ne znÌ\, w egÑ ne …

2. Za[Îm vy e$ kupÚli u[Îbnik? U ne@ est` ctot u[Îbnik< & Ne znÌ\,
w ne … 3. Za[em vÔzvali skÑru\ pÑmoh`? U reb@nka normÌl`naw tem-
peratÒra< & Ne znÌ\, w ne … 4. Kto skazÌl emÒ, [to egÑ vyzyvÌet dirÎk-
tor? & Ne znÌ\, w ne … 5. Kto posovÎtoval e$ poexÌt` na mÑre? Tam
jÌrko, u ne@ bol`nÑe sÎrd]e< & Ne znÌ\, w ne …
214 Da¡i råspunsuri negative la întrebåri:
Model:
& Kto otkrÔl oknÑ?
& Ne znÌ\, w ne otkryvÌl<
1. Kto vzwl moÚ o[kÚ? 2. Kto vkl\[Úl televÚzor? 3. Kto vÔkl\-

[il svet? 4. Kto ubrÌl so stolÌ? 5. Kto zÌper dver`? 6. Kto otkrÔl
oknÑ? 7. Kto poslÌl telegrÌmmu? 8. Kto polÚl ]vetÔ? 9. Kto prin@s
Øti knÚgi? 10. Kto priglasÚl egÑ v kinÑ?

BoksÚty & gÑrnaw porÑda< OnÚ obrazovÌlis` v rezul`tÌte
razru.Îniw razlÚ[nyx gÑrnyx porÑd i vymyvÌni$ prodÒktov razru-
.Îniw v oz@rnye i morskÚe bassÎ$ny< U beregÑv ctix bassÎ$nov onÚ
osÎli i obrazovÌli skoplÎniw< BoksÚty stÌli vajnÎ$.e$ al\mÚ-
nievo$ rudÑ$<
Utilizarea aspectelor verbului la infinitiv

(UpotreblÎnie vÚdov glagÑla v infinitÚve)

1. Procesul ac¡iunii Rezultatul ac¡iunii
W xo[Ò pisÌt` pis`mÑ< "Vreau så W xo[Ò napisÌt` pis`mÑ< "Vreau så
scriu o scrisoare." scriu scrisoarea" (terminând-o).
2. Ac¡iunea repetatå Ac¡iunea unicå
On xÑ[et kÌjdy$ den` vstavÌt` v ZÌvtra on xÑ[et vstÌt` v sem`
sem` [asÑv< "El vrea så se scoale zil- [asÑv< "Mâine el vrea så se scoale la
nic la ora 7." ora 7."
V Øto$ kÑmnate vsegdÌ jÌrko, nÌdo V kÑmnate jÌrko, nÌdo otkrÔt`
[ahe otkryvÌt` oknÑ< "În aceastå oknÑ< "În camerå este cald, trebuie
camerå este totdeauna cald, trebuie så deschidem fereastra."
så deschidem mai des fereastra."
Utilizarea aspectelor verbului la infinitiv

în construc¡ii negative
(UpotreblÎnie vÚdov glagÑlov v infinitÚve s otri]Ìniem)
I. Aspectul imperfectiv se întrebuin¡eazå:

1. Când nega¡ia ne stå lângå un infinitiv. De ex.: W re.Úla napisÌt`
pis`mÑ< "Am hotårât så scriu o scrisoare." – W re.Úla ne pisÌt` pis`mÌ<
"Am hotårât så nu scriu scrisoarea."
2. Cu îmbinårile de cuvinte ne nÌdo "nu trebuie", ne nÒjno "nu tre-
buie", ne stÑit "nu meritå" etc. De ex.: SegÑdnw mne ne nÒjno vstavÌt`
rÌno< "Aståzi nu trebuie så må scol devreme."
II. Aspectul perfectiv se întrebuin¡eazå:
1. În propozi¡ii impersonale negative: Mne ne ponÖt` Øtogo< "Nu pot
så în¡eleg acest lucru."
2. În propozi¡ii impersonale con¡inând construc¡ii cu nega¡ia ne +
infinitiv + particula li cu sens de presupunere: Ne po$tÚ li nam segÑdnw
v kinÑ? "Ce-ar fi så mergem azi la cinema?"
III. În construc¡iile negative infinitivul de aspect imperfectiv se deose-
be¿te de cel de aspect perfectiv prin sens. De ex.:
Aspect imperfectiv Aspect perfectiv

1. Are sensul interzicerii în îmbinare 1. Are sensul imposibilitå¡ii în îmbina-
cu nel`zÖ "a nu avea voie": re cu nel`zÖ:
SegÑdnw nel`zÖ otkryvÌt` oknÑ, OknÑ nel`zÖ otkrÔt`, onÑ zabÚto
na Òli]e xÑlodno< "Aståzi nu e voie gvozdÖmi< "Nu se poate deschide
så deschidem fereastra, afarå e frig." fereastra, e båtutå în cuie."
2. Are sensul permisiunii, aprobårii în 2. Are sensul temerii, presupunerii în
îmbinarea mo[` "a putea" + ne + verb îmbinare cu nega¡ia ne + verbul mo[`:
imperfectiv:
Ty mÑje.` ne sdavÌt` se$[Ìs On slÚ.kom ustÌl i mÑjet ne
ckzÌmen, sda.` egÑ v zÚmn\\ sÎs- sdat` ckzÌmen< "El este prea obosit
si\< "Po¡i så nu dai examenul acum, ¿i poate så nu ia examenul."
îl dai în sesiunea din iarnå."
216 Înlocui¡i punctele cu verbul la infinitiv, folosind aspectul corect:
Model:
& Vy sdadÚte ctot proÎkt?
& Da, xo[Ò egÑ sdat`<
1. Vy bÒdete pokupÌt` bilÎty v teÌtr? & Da, w xo[Ò … 2. Vy

ber@te knÚgi v cto$ bibliotÎke? & Net< No segÑdnw w mogÒ … 3. SergÎ$,
ostÌne.`sw pÑsle zasedÌniw v institÒte? & Da, mÑgu … 4. ElÎna, ty
sda@.` diplÑmny$ proÎkt? & Da, xo[Ò … 5. Dan zvonÚt VasÚli\? &
Net< No on mÑjet … 6. KogdÌ ty vstre[Ìe.`sw s podrÒgo$? & Xo[Ò …
zÌvtra< 7. Ty vÔpolnila domÌ.nee zadÌnie? & Net< Xo[Ò egÑ … vÎ[e-
rom< 8. Vy zakÌn[ivaete ubÑrku v kÑmnate? & Da, xo[Ò … k obÎdu<
217* Deschide¡i parantezele, introducând în microdialoguri infinitivul
de aspect corespunzåtor:
1. & Ty mÑje.` (rasskÌzyvat` & rasskazÌt`) nam segÑdnw vÎ[erom o
svoÎ$ poÎzdke v gÑry?
& KonÎ[no, w mogÒ ob Øtom (rasskazÌt` & rasskÌzyvat`) ]Îly$ vÎ[er<
2. & Vy mÑjete (pokupÌt` & kupÚt`) mne svÎju\ gazÎtu v kiÑske?
& PojÌlu$sta< E mogÒ vsegdÌ (pokupÌt` & kupÚt`) vam svÎjie gazÎty<
3. & Vy ne mÑjete (davÌt` & dat`) mne na nÎskol`ko minÒt vÌ.u tele-
fÑnnu\ knÚgu?
& PojÌlu$sta< MojÎte (brat` & vzwt`) e@ vsegdÌ<
4. & V kÑmnate jÌrko< W xo[Ò (otkryvÌt` & otkrÔt`) oknÑ<
& Ne vozrajÌ\< NÌdo (otkryvÌt` & otkrÔt`) oknÑ ejednÎvno<
5. & PÎtw, ty pomÔl rÒki? SadÚs` k stolÒ<
& Net< No w znÌ\, [to pÎred edÑ$ vsegdÌ nÒjno (myt` & pomÔt`) rÒki<
6. & KogdÌ na[inÌ\tsw sorevnovÌniw po l@gko$ atlÎtike?
& KÌjetsw, v subbÑtu< NÌdo (smotrÎt` & posmotrÎt`) progrÌmmu
sorevnovÌni$<
7. & Vy ne skÌjite, kak pro$tÚ k universitÎtu?
& Da< W mogÒ vas (provojÌt` & provodÚt`) odnÒ ostanÑvku< I vy
uvÚdite zdÌnie universitÎta<
8. & Ty ne znÌe.`, kogdÌ pribyvÌet skÑry$ pÑezd iz SibÚu?
& Net< MÑjno (znat` & uznÌt`) v sprÌvo[nom b\rÑ<
218 Înlocui¡i punctele cu infinitivul de aspect corespunzåtor:

1. Vam sovÎtovali posmotrÎt` ctot spektÌkl`? & NaoborÑt, mne
sovÎtovali egÑ ne … (smotrÎt` & posmotrÎt`)< SpektÌkl` neinterÎs-
ny$< 2. Vy re.Úli kupÚt` ma.Únu? & Net, my re.Úli e@ ne … (kupÚt`
& pokupÌt`). 3. Ty prosÚl pomÑ[` tebÎ re.Út` zadÌ[u? & Net, w prosÚl
ne … (pomogÌt` & pomÑ[`) mne< W e@ re.Ò sam< 4. Ty sovÎtue.` pozvo-
nÚt` SÌ.e i pozdrÌvit` egÑ s dn@m rojdÎniw? & Net, w ne sovÎtu\,
(zvonÚt` & pozvonÚt`) emÒ< LÒ[.e poÎxat` k nemÒ domÑ$< 5. Vy prosÚli
razbudÚt` vas v pwt` [asÑv? & NaoborÑt, w prosÚl ne … (budÚt` & raz-
budÚt`) menÖ tak rÌno<

Model:
SegÑdnw mne nÒjno vstat` rÌno<
SegÑdnw mne ne nÒjno vstavÌt` rÌno<
1. SegÑdnw vÎ[erom mne nÒjno pro[itÌt` stat`\ iz jurnÌla<

2. Ctu knÚgu stÑit kupÚt`< 3. TebÎ slÎduet zapisÌt`sw na pri@m k vra[Ò<
4. Ctot Ìdres nÌdo zapÑmnit`< 5. Fil`m stÑit posmotrÎt`< 6. Do vok-
zÌla dalekÑ: nÌdo sest` na avtÑbus< 7. Do vÎ[era mne nÒjno pozvonÚt`
v .kÑlu< 8. Cto interÎsny$ jurnÌl: stÑit na negÑ podpisÌt`sw<
220 Transforma¡i propozi¡iile dupå modelul dat:

Model:
MojÎt byt`, mne poslÌt` emÒ telegrÌmmu?
Ne poslÌt` li mne emÒ telegrÌmmu?
1. MojÎt byt`, mne vÔzvat` tebÎ vra[Ì? 2. MojÎt byt`, nam

vkl\[Út` svet? 3. MojÎt byt`, nam sygrÌt` v .Ìxmaty? 4. MojÎt
byt`, mne nadÎt` v teÌtr nÑvoe plÌtè? 5. MÑjet byt`, nam poÎxat` na
ckskÒrsi\ v gÑry? 6. MÑjet byt`, odÎt` reb@nka poteplÎe? 7. MÑjet
byt`, vam lÒ[.e peresÎst` na slÎdu\he$ ostanÑvke? 8. MÑjet byt`,
emÒ soobhÚt` den` nÌ.ego priÎzda?

1. RekÌ o[en` .irÑkaw< E@ nel`zÖ (nevozmÑjno) pereplÔt`< 2. V
zÌle id@t spektÌkl`: nel`zÖ govorÚt` grÑmko< 3. AvtÑbus perepÑlnen<
V negÑ nel`zÖ vo$tÚ< 4. V ctu auditÑri\ nel`zÖ vxodÚt`: zdes` id@t
sobrÌnie< 5. PÑsle operÌ]ii bol`nÑmu nel`zÖ vstavÌt` s postÎli< 6. U
dÎvo[ki bol`nÑe sÎrd]e< E$ nel`zÖ zanimÌt`sw spÑrtom< 7. LÎna, ty
eh@ nezdorÑva< TebÎ nel`zÖ kupÌt`sw v rekÎ< 8. TelevÚzor ne rabÑtaet<
EgÑ nel`zÖ vkl\[Ìt`< 9. Zdes` net telefÑna< Ots\da nel`zÖ pozvonÚt`<
222 Înlocui¡i spa¡iile punctate cu infinitivul potrivit ca aspect:

Model:
KÌjdy$ den` mne nÒjno vstavÌt` rÌno<
ZÌvtra voskresÎnè, w mogÒ ne … rÌno<
ZÌvtra voskresÎnè, w mogÒ ne vstavÌt` rÌno<
1. W ne sovsÎm pÑnwl, kak nÌdo re.Ìt` zadÌ[u< Esli v kontrÑl`-

no$ rabÑte bÒdet takÌ je zadÌ[a, e mogÒ e@ ne … 2. Id@t dojd`< Ty ne
zabÔla zakrÔt` oknÑ? & Ne pÑmn\, moglÌ ne … 3. NÌdo sprosÚt`, kak
proÎxat` k vokzÌlu< & W znÌ\, mÑjete ne … 4. & W xo[Ò nadÎt` plah< &
Dojd` ujÎ perestÌl idtÚ, mÑje.` ne … 5. & KÌtw, w ujÎ kupÚla mÌme
podÌrok, ty mÑje.` ne … 6. & ZÌvtra u menÖ ckzÌmen po rÒsskomu
wzÔku< W plÑxo znÌ\ grammÌtiku, mogÒ ne … ckzÌmen< 7. & P@tr pri-
slÌl telegrÌmmu i prosÚl vstrÎtit` egÑ v acroportÒ< & K sojalÎni\,
zÌvtra w ne smogÒ egÑ … & Esli ty zanwtÌ, to mÑje.` ne …, w vstrÎ[u
egÑ samÌ< 8. & KÑlw, tebÖ razbudÚt` zÌvtraÒtrom? & W vstÌnu sam,
mÑje.` ne …
223* Pune¡i în locul spa¡iilor punctate infinitivul potrivit ca aspect:
1. a) MagazÚn zakryvÌ\t v vÑsem` [asÑv< MarÚw mÑjet opozdÌt` i ne
… knÚgu<
b) V[erÌ onÌ tÑje ne uspÎla … Øtu knÚgu<
c) Vy mÑjete ne … Øtu knÚgu< W vam dam svo\
_ < (pokupÌt` & kupÚt`)
2. a) Ne … li nam bilÎty na pÑezd?
b) & Ne …, w, mÑjet byt`, ne poÎdu na cto$ nedÎle<
(pokupÌt` & kupÚt`)
3. a) KÌtw mÑjete ne … menÖ, w pridÒ sam<
b) Bo\s`, [to onÚ mÑgut ne … menÖ segÑdnw<
c) Ne … li nam egÑ u kinoteÌtra? (vstre[Ìt` & vstrÎtit`)
4. a) & MÌma, razbudÚ menÖ [Îrez [as< W mogÒ ne … sam<
b) ZÌvtra voskresÎnè, ty mÑje.` ne … tak rÌno<
(vstavÌt` & vstat`)
5. a) On plÑxo znÌet fran]Òzski$ wzÔk< Bo\s`, [to on mÑjet ne …
ctu stat`\<
b) Ctot materiÌl mne ne nÒjen segÑdnw< Vy mÑjete ne … egÑ
se$[as< TÑl`ko ne zabÒd`te … egÑ zÌvtra<
(perevodÚt` & perevestÚ)
224 Citi¡i ¿i apoi reda¡i principalele idei din text:

NÎskol`ko mÔsle$ o rÒsskom narÑde – I
S nezapÌmwtnyx vrem@n inostrÌn]y, posehÌv.ie RossÚ\,
ostavlÖli pe[Ìtnye trudÔ so svoÚmi o ne$ vpe[atlÎniwmi< PÎrvym
s[itÌetsw flamÌndski$ rÔ]ar`, pobyvÌv.i$ v RossÚi v 1412 godÒ<
V cto$ dovÑl`no bol`.Ñ$ literatÒre rÌznogo dostoinstva est` pro-
izvedÎniw Ñ[en` russofÚl`skie i proizvedÎniw Ñ[en` russofÑbskie<
VydelÖlis` rÒsskie na]ionÌl`nye porÑki i nedostÌtki, no i polo-
jÚtel`nye [ertÔ rÒsskogo narÑda<
Esli by w dÑljen byl dat` korÑtki$ otvÎt na voprÑs, kakovÌ
Úmenno osnovnÌw [ertÌ rÒsskix, w skazÌl by: cto to, [to onÚ sÌmi nazy-
vÌ\t *.irotÑ$ xarÌktera+ & ponÖtie, s trudÑm podda\ _ heesw perevÑ-
du, no Ösnoe kÌjdomu rÒsskomu< OnÑ skÌzyvaetsw v bol`.Ñm i mÌlom<
PrÎjde vsegÑ onÑ skÌzyvaetsw v sravnÚtel`nom ravnodÒ.ii k
sÑbstvennosti i [Òjdosti skÒposti i bÎrejlivosti<
*>irotÌ natÒry+ prowvlÖetsw v sposÑbnosti k krÌ$nostwm: s
odnÑ$ storonÔ, nÎjnost`, s drugÑ$ & jestÑkost`, xotÖ w ne s[itÌ\
rÒsski$ narÑd jestÑkim< NaprÑtiv, po-mÑemu, cto Ñ[en` dÑbry$, ne-
zlÑblivy$ narÑd< NedÌrom DostoÎvski$ kÌk-to skazÌl: *>irÑk rÒss-
ki$ narÑd< W egÑ sÒzil by …+< Cto izre[Înie prÎjde vsegÑ otnosÚlos`
k nemÒ samomÒ<
RÒsski$ narÑd ne Ñ[en` glubokÑ religiÑzen, xotÖ vsw rÒsskaw
klassÚ[eskaw literatÒra religiÑzna< Cto vpolnÎ vÎrno, Îsli pod reli-
giÑznost`\ ponimÌt` ne tÑl`ko ]erkÑvnu\ vÎru, no i idÎ\ slujÎniw
l\
_ dwm, glubÑku\ prÎdannost` vÔs.im duxÑvnym na[Ìlam< V bÑlee
Òzkom, [Ústo ]erkÑvnom smÔsle Îdva li mÑjno pri[islÖt` k vÎru\-
him l\ _ dwm takÚx klassÚ[eskix rÒsskix pisÌtele$, kak PÒ.kin,
LÎrmontov, TurgÎnev, SaltykÑv-HedrÚn, {Îxov< V Øtom smÔsle an-
glÚ$skaw i amerikÌnskaw literatÒry bÑlee religiÑzny, [em rÒsskaw<
OdnÌko glubÑkoe uvajÎnie k vÔs.e$ duxÑvny$ jÚzni odinÌkovo
svÑ$stvenno i rÒssko$ intelligÎn]ii, i rÒsskomu narÑdu< Cto skÌzy-
vaetsw na otno.Înii rÒsskogo narÑda k duxovÎnstvu vsex relÚgi$<
Utilizarea aspectelor verbului la imperativ

(UpotreblÎnie vÚdov glagÑla v povelÚtel`nom naklonÎnii)

I. Propozi¡ii afirmative (UtverdÚtel`nye predlojÎniw)
1. Ac¡iunea se repetå Ac¡iunea se efectueazå o datå
OtkryvÌ$te oknÑ kÌjdoe Òtro< OtkrÑ$te oknÑ< V kÑmnate jÌrko<
"Så deschide¡i fereastra în fiecare "Deschide¡i fereastra. în camerå este
diminea¡å." cald."
2. Îndemn la ac¡iune Îndemn la ac¡iune cu sens de rugåminte
RasskÌzyva$te, w vas slÒ.a\< RasskajÚte, kak vy provelÚ
"Povesti¡i mai departe, vå ascult." Ñtpusk< "Povesti¡i cum a¡i petrecut
concediul."
3. Invita¡ie la ac¡iune Rugåminte de a efectua o ac¡iune
ZaxodÚte k nam v gÑsti< "Veni¡i la Za$dÚte, pojÌlu$sta, k nam< Nam
noi în vizitå." nÒjno s vÌmi pogovorÚt`< "Veni¡i,
vå rog, la noi. Trebuie så ståm de
vorbå."
4. Ordin Sfat, recomandare
IonÎsku, [itÌ$ Øtot tekst< "Iones- IonÎsku, pro[itÌ$ ctot tekst<
cule, cite¿te acest text." On Ñ[en` interÎsny$< "Ionescule,
cite¿te acest text. E foarte interesant."
II. Propozi¡ii negative (Otri]Ìtel`nye predlojÎniw)
Sfat, recomandare Prevenirea unei ac¡iuni nedorite
de teamå cå ea va avea loc.
Ne ostavlÖ$ oknÑ otkrÔtym< UjÎ Ty uxÑdi.` poslÎdnww iz kvartÚ-
xÑlodno< "Nu låsa fereastra deschiså. ry? SmotrÚ ne ostÌv` oknÑ otkrÔ-
Este deja frig." tym< "Pleci ultima din apartament?
Vezi så nu la¿i fereastra deschiså."
III. Alte forme verbale cu func¡ie de imperativ
(DrugÚe glagÑl`nye fÑrmy v rÑli povelÚtel`nogo naklonÎniw)
1. Verbul la timpul prezent sau viitor simplu, persoana I plural: Id@m
na kon]Îrt! Po$d@mte na kon]Îrt! "Så mergem la concert!"
2. Cuvintele davÌ$, davÌ$te + verbul de aspect perfectiv, persoana I
plural (se are în vedere rezultatul ac¡iunii): DavÌ$ / DavÌ$te po$d@m v park!
"Hai / Haide¡i så mergem în parc!"
3. Cuvintele davÌ$, davÌ$te + infinitivul verbului de aspect imperfec-
tiv (nu se are în vedere rezultatul ac¡iunii): KakÌw t@plaw vodÌ! DavÌ$te
kupÌt`sw! "Ce apå caldå! Haide¡i så ne scåldåm!"
4. Cuvântul pust` + verbul la prezent sau viitor simplu, la persoana
III singular sau plural. De ex.: MÌl`[iku mÑjno [itÌt` ctu knÚgu? & Da,
pust` [itÌet< "Båiatul poate så citeascå aceastå carte? – Da, så citeascå"; Kto
pereskÌjet ctot tekst? & Pust` pereskÌjut Anna i MarÚw< "Cine va
povesti acest text? – Så povesteascå Ana ¿i Maria."
225 Transforma¡i propozi¡iile.
Folosi¡i imperativul verbului de aspect imperfectiv:
Model:
PeredÌ$te AleksÌndru F@dorovi[u
moÚ nailÒ[.ie pojelÌniw<
VsegdÌ peredavÌ$te AleksÌndru F@dorovi[u
moÚ nailÒ[.ie pojelÌniw<
1. MÌ.a, otkrÑ$ oknÑ i provÎtri kÑmnatu< & MÌ.a, kÌjdoe Òtro

… oknÑ i … kÑmnatu< 2. TamÌra, nadÎn` zel@noe plÌtè< & TamÌra,
vsÎgda … zel@noe plÌtè< OnÑ tebÎ id@t< 3. MÚ.a, kupÚ mne rÒssko-
rymÔnski$ slovÌr`< & MÚ.a, vsegdÌ … i mne svÎju\ gazÎtu< 4. LÎna,
provÎr`, pojÌlu$sta, domÌ.nee zadÌnie u |ry<_ & LÎna, … kÌjdy$
_
den` domÌ.nee zadÌnie u |ry< 5. SergÎ$, vÔpi.i iz tÎksta nÑvye
slovÌ i vÔu[i ix< & SergÎ$, vsegdÌ … iz tÎksta nÑvye slovÌ i … ix<
6. IlÖna, pozdrÌv` svoÚx druzÎ$ s 1 MÌw< & IlÖna, vsegdÌ … svoÚx dru-
zÎ$ s 1 MÌw<

1. a) VxodÚte, pojÌlu$sta< SnimÌ$te pal`tÑ< StÌv`te vot s\dÌ zÑn-
tik< ProxodÚte v gostÚnu\< SadÚtes` v krÎslo<
b) V gostÚno$ xÑlodno< Pro$dÚte v kabinÎt< SÖd`te poblÚje k
kamÚnu, zdes` teplÎe<
2. a) E.`te frÒkty< BerÚte tort< PÎ$te limonÌd< {Òvstvu$te sebÖ kak
dÑma<
b) SqÎ.`te vinogrÌd< Voz`mÚte kusÑ[ek tÑrta< VÔpe$te stakÌn
limonÌdu<
3. a) ZakÌn[iva$te, pojÌlu$sta, vÌ.i perevÑdy< Do zvonkÌ ostÌlos`
pwt` minÒt<
b) ZakÑn[ite vÌ.i perevÑdy dÑma<
227 Råspunde¡i la întrebåri dupå modelul dat:

Model:
& MÑjno vzwt` ctu knÚgu?
& PojÌlu$sta, voz`mÚte<
1. MÑjno zakrÔt` dver`? 2. MÑjno vkl\[Út` svet? 3. MÑjno ot-

krÔt` oknÑ? 4. MÑjno kupÚt` bilÎt v kinÑ? 5. MÑjno na[Ìt` sobrÌ-
nie? 6. MÑjno vam pomÑ[`? 7. MÑjno vas provodÚt` domÑ$? 8. MÑjno
za$tÚ za vÌmi na kon]Îrt?

Model:
W xo[Ò vÔpisat` ctot jurnÌl<
Ne vypÚsyva$te ctot jurnÌl<
On neinterÎsny$<
1. W xo[Ò pro[itÌt` ctu knÚgu< & … 2. Mne nÌdo pozvonÚt` Ma-

rÚi< & … 3. W xo[Ò zakazÌt` telefÑnny$ razgovÑr s KonstÌn]e$< & …
4. Mne nÌdo re.Út` zadÌ[u po matemÌtike< & … 5. W xo[Ò sprosÚt`, gde
jiv@t Ol`ga< & … 6. W xo[Ò rasskazÌt` tebÎ soderjÌnie p`Îsy< & …
7. W xo[Ò vkl\[Út` televÚzor< & …
229* Înlocui¡i spa¡iile punctate.

Folosi¡i imperativul verbului al cårui aspect e cerut de context:
1. a) Pi.Úte nam [Ìhe, ne … nas<
b) U tebÖ zÌvtra repetÚ]iw v teÌtre, smotrÚ ne …
(zabyvÌt` & zabÔt`)
2. a) Kon]Îrt na[inÌetsw v sem` [asÑv, smotrÚ ne …
b) Kon]Îrt na[inÌetsw v sem` [asÑv, smotrÚ ne … PÑsle semÚ v zal
ne puskÌ\t< (opÌzdyvat` & opazdÌt`)
3. a) Ne … emÒ, [to u negÑ ploxÌw o]Înka po kontrÑl`no$ rabÑte<
b) SmotrÚ ne … emÒ, [to u negÑ ploxÌw o]Înka po kontrÑl`no$
rabÑte< On Ñ[en` rasstrÑitsw< (govorÚt` & skazÌt`)
4. a) Ne … na zÌvtra to, [to mÑje.` sdÎlat` segÑdnw<
b) SergÎ$ plÑxo orientÚruetsw v gÑrode, smotrÚ ne … egÑ odnogÑ<
(ostavlÖt` & ostÌvit` )
5. a) Ne … egÑ ni o [@m< U negÑ bol`.Ñe gÑre<
b) SmotrÚ, ne …, po[emÒ on ne prixodÚl v[erÌ na zanÖtiw< U negÑ
bol`.Ñe gÑre< (sprÌ.ivat` & sprosÚt`)
230 Transforma¡i propozi¡iile afirmative în cele negative.

Face¡i ¿i alte schimbåri cerute de context.
Model:
& Vkl\[Úte, pojÌlu$sta, televÚzor<
UjÎ vÑsem` [asÑv<
& Ne vkl\[Ì$te televÚzor< Eh@ rÌno<
1. KupÚte mne, pojÌlu$sta, bilÎt na futbÑl`ny$ mat[< W xo[Ò

ego posmotrÎt`< 2. Voz`mÚte zont< SegÑdnw bÒdet dojd`< 3. OtkrÑ$te,
pojÌlu$sta, oknÑ< V kÑmnate jÌrko< 4. PodojdÚte menÖ u vxÑda v
teÌtr< W skÑro pridÒ< 5. OstÌv`te bagÌj v kÌmere xranÎniw< My
po$d@m osmÌtrivat` gÑrod< 6. KupÚte mne, pojÌlu$sta, Øtot al`bÑm<
U menÖ net egÑ< 7. SdÌ$te knÚgu v bibliotÎku< W e@ ujÎ pro[itÌla<

Model:
DavÌ$te sadÚt`sw za stol<
DavÌ$te sÖdem za stol<
1. DavÌ$te znakÑmit`sw< 2. DavÌ$te na[inÌt` sobrÌnie< 3. DavÌ$te

re.Ìt` zadÌ[u< 4. DavÌ$te pisÌt` pis`mÑ< 5. DavÌ$te otkryvÌt` kon-
sÎrvy< 6. DavÌ$te slÒ.at` mÒzyku< 7. DavÌ$te gotÑvit` zÌvtrak< 8.
DavÌ$te otdyxÌt`<
232 Termina¡i propozi¡iile:

Model:
& AndrÎ\ mÑjno igrÌt` v futbÑl?
& Pust` igrÌet<
1. & DÎtwm mÑjno smotrÎt` ctot fil`m? & Pust` … 2. NÚna, ty

mÑje.` pozvonÚt` AndrÎ\? & Net< Pust` … Ol`ga< 3. & StudÎnty
xotÖt sdat` ckzÌmen v voskresÎnè< Vy ne vozrajÌete, profÎssor? &
Net, w ne prÑtiv, pust` … 4. & Kto xÑ[et perevestÚ texnÚ[eski$ tekst?
& Pust` … VasÚli$< 5. & Kto bÒdet [itÌt` doklÌd? & Pust` … SÌnda<
6. & KomÒ segÑdnw polivÌt` ]vetÔ? & Pust` … MarÚna< 7. & Im mÑjno
kupÌt`sw v bassÎ$ne? & Pust` … 8. & VeronÚka xÑ[et poÎxat` na mÑre<
& Pust` …
233* Deschide¡i parantezele, folosind verbele la imperativ, cu aspectul

imperfectiv sau perfectiv:
1. Âsli vy zdorÑvy, to … v mÑre< (kupÌt`sw & vÔkupat`sw) 2. Âsli
tebÖ ne interesÒet Øta knÚga, to ne … e@ ([itÌt` & pro[itÌt`) 3. Âsli
vy ne spe.Úte, to … s nÌmi (sidÎt` & posidÎt`) 4. SÌ.a, Îsli ty
ustÌl, to ne … Øtot tekst, pereved@.` zÌvtra (perevodÚt` & perevestÚ)
5. Âsli ty zadÎrji.`sw u svoegÑ drÒga , to … mne (zvonÚt`& pozvonÚt`)
6. Âsli w zÌvtra ne prosnÒs` v sem` [asÑv, to … ty menÖ (budÚt`&
razbudÚt`) 7. Âsli ty plÑxo sebÖ [Òvstvue.`, to … k vra[Ò
(obrahÌt`sw & obratÚt`sw) 8. Âsli tebÎ xÑ[etsw spat`, to ne …
bÑl`.e, lojÚs` ([itÌt` & pro[itÌt`) 9. Âsli u vas est` svobÑdnoe
vrÎmw, to … Øtot romÌn ([iÌt` & pro[itÌt`)

NÎskol`ko mÔsle$ o rÒsskom narÑde – II
V den` znamenÚtogo dekÌbr`skogo vosstÌniw 1825 gÑda
NikolÌ$ ¤, pÎred tem, kak pere$tÚ k artillerÚ$skomu ogn\ _ , poslÌl
poslÎdovatel`no dvux svoÚx generÌlov na SenÌtsku\ plÑhad` , [tÑby
ubedÚt` ofi]Îrov pod[inÚt`sw pravÚtel`stvu< VosstÌv.ie ubÚli i
togÑ, i drugÑgo generÌla, xotÖ vtorÑ$ iz nix, generÌl MilorÌdovi[,
byl gerÑem vo$nÔ s NapoleÑnom i pÑl`zovalsw bol`.Ñ$ populÖr-
nost`\< PÑsle Øtogo ]ar` poslÌl s to$ je ]Îl`\ mitropolÚta
(kotÑrogo ne l\bÚli)< On tÑje ne ubedÚl vosstÌv.ix, no egÑ niktÑ
ne trÑnul: ni u kogÑ iz revol\]iÑnnyx ofi]Îrov i soldÌt ne podnw-
lÌs` rukÌ na mitropolÚta<
Otli[Útel`no$ [ertÑ$ rÒsskogo narÑda w s[itÌ\ tÌkje egÑ
neobyknovÎnnu\ odar@nnost` v Ñblasti iskÒsstva i stol` je ne-
obyknovÎnnu\ vospriÚm[ivost` k nemÒ< RossÚw dalÌ mÚru bÑl`.e
velÚkix kompozÚtorov, [em kakÌw by to ni bylo drugÌw stranÌ za
iskl\[Îniem GermÌnii< Cta rÒsskaw muzykÌl`naw kul`tÒra, ot
MÒsorgskogo, RÚmskogo-KÑrsakova i BorodinÌ do {a$kÑvskogo, Rax-
mÌninova i StravÚnskogo, ]elikÑm uxÑdit v rÒsskoe narÑdnoe tvÑr-
[estvo< >alÖpin byl [elovÎk iz narÑda< RÒsski$ balÎt, prÚznanny$
lÒ[.im, v mÚre, tÑje sÑzdan l\d`mÚ iz narÑda< SlÒ.at` narÑdnye
pÎsni v rÒssko$ derÎvne bÔlo Ústinnym naslajdÎniem<
Iz prostÑgo narÑda v zna[Útel`no$ mÎre vÔ.el i rÒsski$ teÌtr<
RÒsski$ narÑd udivlÖl i re.Ì\s` predskazÌt` bÒdet udivlÖt`
mir i dÌl`.e<
(Mark Aldanov, 1941 g<)
Modul Imperativ – PovelÚtel`noe naklonÎnie

Exprimå porunca, ordinul, rugåmintea, îndemnul, prevenirea
Formarea modului imperativ
(ObrazovÌnie povelÚtel`nogo naklonÎniw)
Termina¡ia la Prezent/Viitor la Imperativ Imperativul

(accentuatå) (accentuatå)
voz`m-Ò voz`m-Ú (te)
pi.-Ò pi.-Ú (te)
-Ú
smotr-\_ smotr-Ú (te)
u[-Ò (s`) u[-Ú (te), u[-Ú (s`)
(neaccentuatå) (neacc. / Æ)
1. Temå în douå consoane
pÑmn-\ pÑmn-i (te)
krÚkn-u -i krÚkn-i (te)
vÔpoln-\ vÔpoln-i (te)
2. Tema în vocalå
[itÌ-\ [itÌ$ (te)
kupÌ-\ (s`) kupÌ$(sw), kupÌ$te(s`)
krÑ-\ -Æ * kro$(te)
mÑ-\ mo$(te)
vÑ-\ vo$(te)
3. Tema într-o consoanå
sÖd-u swd`(te)
spÑr-\ -Æ spor`(te)
rÎj-u rej`(te)
4. Verbe monosilabice
bit` be$(te)
lit` le$(te)
-Æ
pit` pe$(te)
.it` .e$(te)
5. Alte cazuri
rÎzat` rÎj`(te)
est` e.`(te)
le[` lwg(te)
exat` poezjÌ$(te)
* Verbele din aceastå categorie se terminå în consoanå moale marcatå în scris prin semnul moale;
alte verbe sunt marcate cu $ fåcând parte din tema verbului.
NOTE:
Unele verbe nu formeazå modul Imperativ, de ex. xotÎt` "a vrea",
stÑit` "a costa", mo[` "a putea", vÎsit` "a cântåri" ¿.a.
Persoana II plural a modului Imperativ se formeazå de la persoana II
singular, cu ajutorul postfixului -te: berÚ & berÚte.
folose¿te în limba ruså ¿i persoana III a Imperativului, compuså din
particulele pust` sau puskÌ$ ¿i verbul la Prezent sau Viitor simplu, la per-
soanele III singular sau plural, de ex.: pust` pÚ.et (napÚ.et).
În lozinci se folose¿te particula da, de ex.: Da zdrÌvstvuet 8-e Marta!
"Tråiascå 8 Martie!"; sau: Da zdrÌvstvuet sÑln]e , da skrÑetsw t`mÌ!
(A<S< PÒ.kin). "Tråiascå soarele, så disparå întunericul" (A.S. Pu¿kin).
Func¡ia Imperativului o pot îndeplini ¿i urmåtoarele construc¡ii:
1. davÌ$, davÌ$te + verbul la Viitor simplu, persoana I plural, de ex.:
DavÌ$ / DavÌ$te po$d@m v kinÑ! "Hai / Haide¡i så mergem la film!"; sau:
DavÌ$ / DavÌ$te) pospe.Úm! "Hai / Haide¡i så ne gråbim!"
2. davÌ$, davÌ$te + Infinitivul verbului, de ex.: DavÌ$ / DavÌ$te pe-
revodÚt` tekst! "Hai / Haide¡i så traducem textul!"; sau: DavÌ$ / DavÌ$te
pisÌt`! "Hai / Haide¡i så scriem!"
3. verbul la persoana I plural Prezent sau Viitor simplu, de ex.: Id@m /
Id@mte (po$d@m / po$d@mte) na plwj! "Mergem (så mergem) la ¿trand (la
plajå)."
4. adverbul porÌ + Infinitivul verbului, de ex.: Pora lojÚt`sw spat`<
"E timpul så te culci (så vå culca¡i, så ne culcåm)"; sau: LojÚs` / PojÚtes`
spat`! "Culcå-te! / Culca¡i-vå!"
235 Transforma¡i îmbinårile de cuvinte dupå urmåtorul model:
Model:
prigotÑvit` obÎd
ProgotÑv`(te), pojÌlu$sta, obÎd<
peredÌt` privÎt; pokazÌt` al`bÑm s mÌrkami; pet` pÎsn\; na-

dÎt` .lÖpu; posmotrÎt` p`Îsu; rasskazÌt` o drÒge; vkl\[Út` televÚ-
zor; vÔkl\[it` svet; otkrÔt` oknÑ; sest` na stul; byt` vÎ[erom dÑma

1. Bud` ne tÑl`ko sÔnom svoegÑ ot]Ì & bud` i sÔnom svoegÑ
narÑda< 2. Za prÌvoe dÎlo srajÌ$sw smÎlo< 3. Vek jivÚ, vek u[Ús`<
4. PrÎjde podÒma$, a potÑm otve[Ì$< 5. BeregÚ plÌtè snÑvu, a [est`
smÑlodu<
237 Citi¡i dialogurile pe tema „Transportul în Rusia”:
V trÌmvae:
& SkajÚte, pojÌlu$sta, skÑl`ko stÑit bilÎt?
& Tri rublÖ<
& U menÖ net mÎlo[i<
& KupÚte u vodÚtelw abonemÎntnu\ knÚje[ku<
V trollÎ$buse:
& SkajÚte, pojÌlu$sta, skÑl`ko nÌdo opustÚt` v kÌssu za bilÎt?
& BilÎt stÑit tri rublÖ<
& U menÖ dÎswt` rublÎ$< Vy ne razmenÖete?
& K sojalÎni\, net<
& DÎvu.ka, ne opuskÌ$te mÎlo[`< SpasÚbo<
V avtÑbuse:
& U menÖ abonemÎntny$ talÑn< Kak mne vzwt` bilÎt?
& OtorvÚte talÑn i probÎ$te egÑ<
& Bol`.Ñe spasÚbo< MarÚw, a vam vzwt` bilÎt?
& Net, u menÖ proezdnÑ$<
V metrÑ:
& SkajÚte, pojÌlu$sta, gde proda\_ t bilÎty?
& V kÌsse< KupÚte bilÎt dlw proÎzda na odnÒ poÎzdku, potÑm pro-
kompostÚru$te egÑ i pro$dÚte [Îrez kontrÑl`<
238 Gåsi¡i echivalentele române¿ti pentru formulele de adresare ruse¿ti:

pro.Ò vas; Ñ[en` vas pro.Ò; prostÚte; izvinÚte, skajÚte, pojÌ-
lu$sta; bÒd`te l\bÎzny; bÒd`te dÑbry (¿i dobrÔ); podojdÚte nemnÑ-
go; podojdÚte, pojÌlu$sta; kak pojivÌete? davÌ$te poznakÑmimsw;
razre.Úte (pozvÑl`te) s vÌmi poznakÑmit`sw; znakÑm`tes` (poznakÑm`-
tes`); zaxodÚte; vxodÚte
fi¡i amabil; fi¡i bunå; vå rog foarte mult; scuza¡i-må; ierta¡i-må; spune¡i,
vå rog; a¿tepta¡i pu¡in; a¿tepta¡i, vå rog; ce mai face¡i? så facem cuno¿tin¡å;
permite¡i-mi så facem cuno¿tin¡å; face¡i cuno¿tin¡å; veni¡i la noi; intra¡i.

1. & ZdrÌvstvu$te, gospodÌ! ProxodÚte, sadÚtes`< Rad vas privÎtstvo-
vat`< Se$[Ìs na[n@m sovehÌnie<
& ZdrÌvstvu$te, gospodÚn dirÎktor!
& PrivÎtstvu\ vas, SergÎ$ IvÌnovi[< Rad, [to vy poprÌvilis`<
2. & Cto ty, drujÚhe! O[en` rad tebÖ vÚdet`< VxodÚ<
& ZdrÌvstvu$, PÎtw! DÑbry$ vÎ[er, Anna MixÌ$lovna! O[en` rad
vas vÚdet` tÌko$ ]vetÒhe$!
& SpasÚbo, IvÌn NikolÌevi[< RazdevÌ$tes`, pojÌlu$sta, proxodÚte<
240 Alcåtui¡i propozi¡ii cu urmåtoarele îmbinåri de cuvinte:
davÌ$ sxÑdim k VÚktoru; davÌ$te pet` pÎsni; davÌ$te pozdrÌ-
vim profÎssora s dn@m rojdÎniw; pust` on sÖdet za pÎrvu\ pÌrtu;
pust` dÎti igrÌ\t vo dvorÎ; pust` bÒdet mir vo vs@m mÚre
241 Transforma¡i construc¡iile porÌ + Infinitiv în Imperativ:

Model:
UjÎ vÑsem` [asÑv< PorÌ vo$tÚ k vra[Ò<
UjÎ vÑsem` [asÑv< VxodÚte k vra[Ò<
1. BibliotÎka zakryvÌetsw v sem` [asÑv< PorÌ sdavÌt` knÚgi<

2. PÑezd uxÑdit [Îrez pwt` minÒt< PorÌ vxodÚt` v vagÑn< 3. UjÎ svetlÑ<
PorÌ vstavÌt`< 4. UjÎ pÑzdno< PorÌ lojÚt`sw spat`< 5. UjÎ .est`
[asÑv< PorÌ budÚt` sÔna< 6. SpektÌkl` na[inÌetsw v vÑsem` [asÑv<
PorÌ odevÌt`sw, mÑjem opozdÌt`<
242 Citi¡i ¿i traduce¡i în limba românå.

Gåsi¡i în text forme de imperativ ale verbelor:
Pis`mÑ mÌteri
Ty jivÌ eh@, moÖ starÒ.ka?
Jiv i w< PrivÎt tebÎ, privÎt!
Pust` struÚtsw nad tvoÎ$ izbÒ.ko$
Tot ve[Îrni$ neskÌzanny$ svet<
PÚ.ut mne, [to ty, taÖ trevÑgu,

ZagrustÚla .Úbko obo mnÎ,
{to ty [Ìsto xÑdi.` na dorÑgu
V staromÑdnom vÎtxom .u.unÎ<
I tebÎ v ve[Îrnem sÚnem mrÌke

{Ìsto vÚditsw odnÑ i to je:
BÒdto ktÑ-to mne v kabÌ]ko$ drÌke
SadanÒl pod sÎrd]e fÚnski$ noj<
Ni[egÑ, rodnÌw! UspokÑ$sw<

Cto tÑl`ko tÖgostnaw bred`<
Ne takÑ$ uj gÑr`ki$ w propÑ$]a,
{tob, tebÖ ne vÚdw, umerÎt`<
W po-prÎjnemu takÑ$ je nÎjny$

I me[tÌ\ tÑl`ko li.` o tom,
{tob skorÎe ot toskÚ mwtÎjno$
VorotÚt`sw v nÚzen`ki$ na. dom<
W vernÒs`, kogdÌ raskÚnet vÎtvi
Po-vesÎnnemu na. bÎly$ sad<
TÑl`ko ty menÖ uj na rassvÎte
Ne budÚ, kak vÑsem` let nazÌd<
Ne bÒdi togÑ, [to otme[tÌlos`,

Ne volnÒ$ togÑ, [to ne sbylÑs`, &
SlÚ.kom rÌnn\\ utrÌtu i ustÌlost`
IspytÌt` mne v jÚzni privelÑs`<
I molÚt`sw ne u[Ú menÖ< Ne nÌdo!

K stÌromu vozvrÌta bÑl`.e net<
Ty odnÌ mne pÑmoh` i otrÌda,
Ty odnÌ mne neskÌzanny$ svet<
Tak zabÒd` je pro svo\_ trevÑgu,

Ne grustÚ tak .Úbko Ñbo mne<
Ne xodÚ tak [Ìsto na dorÑgu
V staromÑdnom vÎtxom .u.unÎ<
(1924 & SergÎ$ EsÎnin, 1895-1925)

1. Vasile, spune ce dore¿ti? 2. Asculta¡i-må ¿i pe mine. 3. Deschide¡i
u¿a cå vine mama. 4. Vå rog, så-mi da¡i un bilet pentru spectacol. 5. Mâine så
aduce¡i caiete curate pentru matematicå. 6. Avem seara liberå, haide¡i la film!
7. „Mâine, când voi fi påmânt, / Nu uita nici tu, – ¿i zi-le, / Zi-le doina, cân-
tec sfânt, / La copiii tåi, copile” (St.O. Iosif, Cântec sfânt).
Modul Optativ-Condi¡ional
ObrazovÖnie soslagÌtel`nogo naklonÎniw
Modul Optativ-Condi¡ional se formeazå în mod analitic, din forma de
trecut a verbelor + particula by (sau b):
Singular
w
ty pisÌl, pisÌla, pysÌl by / b
on/onÌ/onÑ
Plural
my
vy pisÌli by / b
onÚ
Modul optativ-condi¡ional se folose¿te pentru exprimarea a douå
sensuri de bazå:
1) Sensul optativ (dorin¡å, sfat), de ex.: Vy by lÎsom .li, lÎsom
idtÚ proxlÌdno "Ar fi bine så merge¡i prin pådure, prin pådure mergi pe
råcoare"; Xoro.Ñ by vstal on porÌn`.e "Ar fi bine så se scoale mai de-
vreme"; Exal by ty domÑ$ "Ar fi bine så mergi acaså (Ce-ar fi så mergi
acaså?)"
2) Sensul condi¡ional (proces condi¡ionat, posibil, probabil), de ex.:
Pri.@l by ty vÑvremw, ni[egÑ by ne slu[Úlos`< "Dacå ai fi venit la timp,
nimic nu s-ar fi întâmplat."
NOTE:
1 – Particula by stå, de regulå, dupå verb. Ea poate sta, înså, ¿i înain-
tea verbului.
2 – Sensul optativ îl pot îndeplini ¿i infinitivul cu particula by, de ex.:
PoÎxat` by na mÑre! "De-am merge la mare!", sau numai particula by: Nu
i jarÌ, kvÌsu by< "Ce cåldurå, ce-a¿ bea cvas!"
244 Continua¡i propozi¡iile.
Folosi¡i îmbinårile de cuvinte de la sfâr¿itul exerci¡iului, potrivite
ca sens:
1. Esli by u menÖ bÔlo svobÑdnoe vrÎmw, to … 2. Esli by w
izu[Ìl rÒsski$ wzÔk, to … 3. Esli by ty umÎl katÌt`sw na kon`kÌx,
to … 4. Esli by w umÎl tan]evÌt`, to … 5. Esli by vy znÌli, … 6. Esli
by [asÔ ne otstavÌli, to … 7. Esli by ty ne bolÎla, to … 8. Esli by
ty ne govorÚl tak grÑmko, to …
Îmbinåri de cuvinte: my by uslÔ.ali, [to on skazÌl; kak w vas
jdalÌ! w po.@l by na stadiÑn; my ne opozdÌli by na kon]Îrt; pri-
glasÚl by na val`s; po.lÚ by na katÑk; smog by perevestÚ ctu naÒ[-
nu\ stat`\_ ; po.lÚ by na repetÚ]i\ xÑra<
245 Traduce¡i în limba românå*:

Âsli b mÑjno bÔlo mne
SdÎlat`sw molÑje,
W za vÌmi na konÎ
PoskakÌl by tÑje<
(S< Mar.Ìk)
* Modul condi¡ional din limba ruså se traduce în limba românå atât prin condi¡ionalul prezent,
cât ¿i prin condi¡ionalul perfect, în func¡ie de context.
246 Termina¡i frazele:
1. Âsli by w xoro.Ñ znal rÒsski$ wzÔk, … 2. Âsli by w v[erÌ
byl svobÑden, … 3. Âsli by lÎtom my poÎxali na prÌktiku v KonstÌn-
]u, … 4. Âsli by se$[Ìs u menÖ byl Ñtpusk, … 5. Âsli by u menÖ byl
nÑmer tvoegÑ telefÑna, … 6. Âsli by u menÖ bÔli lÔji, … 7. Âsli by
bibliotÎka ne bylÌ zakrÔta, … 8. Âsli by ty ne opozdÌl, …
247 Transforma¡i frazele dupå modelul dat:

Model:
On bolÎl, poØtomu on ne pri.@l na zanÖtiw<
Âsli by on ne bolÎl, on pri.@l by na zanÖtiw<
1. U menÖ narÔv na pÌl`]e, poØtomu w ne mogÒ pisÌt`< 2. OnÌ

opozdÌla na pÑezd, poØtomu ne smoglÌ poÎxat` vmÎste s nÌmi< 3. U negÑ
vysÑkaw temperatÒra, poØtomu on vzwl u vra[Ì b\lletÎn`*< 4. ZÌvtra
w rabÑta\ vo vtorÒ\ smÎnu , poØtomu my ne smÑjem vstrÎtit`sw<
5. MagazÚn zakrÔt na remÑnt, poØtomu w ne mogÒ kupÚt` sebÎ kÑf-
to[ku< 6. OtorvalÌs` podÑ.va u botÚnok, poØtomu w ne mogÒ ix zvwt`
v turpoxÑd<
248 Traduce¡i în limba românå. Gåsi¡i forme ale condi¡ionalului:

SergÎ$ EsÎnin & Pis`mÑ ot mÌteri
{egÑ je mne Mne strax ne nrÌvitsw,

Eh@ tepÎr` pridÒmat`, {to ty poct,
O [@m tepÎr` {to ty sdrujÚlsw
Eh@ mne napisÌt`? S slÌvo\ ploxÑ\<
Peredo mnÑ$ GorÌzdo lÒ[.e b
Na stÑlike ugr\
_ mom S mÌlyx let
LejÚt pis`mÑ, XodÚl ty v pÑle za soxÑ\<
{to mne prislÌla mat`<
StarÌ w stÌla
OnÌ mne pÚ.et: I sovsÎm ploxÌ,
*Esli mÑje.` ty, No Îsli b dÑma
To priezjÌ$, golÒb[ik, Byl ty izna[Ìla,
K nam na svÖtki< To u menÖ
KupÚ mne .al`, BylÌ b tepÎr` snoxÌ
Ot]Ò kupÚ portÔ, I na nogÎ
U nas v domÒ Vnu[Ñnka w ka[Ìla<
Bol`.Úe nedostÌtki<
* B\lletÎn` m. – (aici) scutire medicalå.
No ty detÎ$ Mne strax ne nrÌvitsw,
Po svÎtu rasterÖl, {to ty poct,
Svo\ jenÒ {to ty sdrujÚlsw
LegkÑ Ñtdal drugÑmu, S slÌvo\ ploxÑ\<
I bez sem`Ú, bez drÒjby, GorÌzdo lÒ[.e b
Bez pri[Ìl S mÌlyx let
Ty s golovÑ$ XodÚl ty v pÑle za soxÑ\<
U.@l v kabÌ]ki$ Ñmut<
TepÎr` splo.nÌw grust`,
Jiv@m my, kak vo t`mÎ<
L\bÚmy$ syn mo$,
U nas net lÑ.adi<
{to s tobÑ$? No Îsli b byl ty v dÑme,
Ty byl tak krÑtok, To bylÑ b vs@,
Byl tak smirÎnen< I pri tvo@m umÎ &
I govorÚli vse naperebÑ$: Post predsedÌtelw
KakÑ$ s[astlÚvy$ V volispolkÑme<
AleksÌndr EsÎnin!
TogdÌ b jilÑs` smelÎ$,
V tebÎ nadÎjdy nÌ.i NiktÑ b nas ne twnÒl,
Ne sbylÚs`, I ty b ne znal
I na du.Î NenÒjnu\ ustÌlost`,
S togÑ bol`nÎ$ i gÑr.e, W b zastavlÖla
{to u ot]Ì Prwst`
BylÌ naprÌsno$ mysl`, Tvo\_ jenÒ,
{tob za stixÚ A ty, kak syn,
Ty dÎneg bral pobÑl`.e< PokÑil nÌ.u stÌrost`+<
W kÑmka\ pis`mÑ,
Xot` skÑl`ko b ty W pogrujÌ\s` v jut`<
Ni bral, Ujel` net vÔxoda
Ty ne po.l@.` ix v dom, V mo@m putÚ zavÎtnom?
I potomÒ tak gÑr`ko
RÎ[i l`\
_ tsw, No vs@, [to dÒma\,
{to znÌ\ w W pÑsle rasskajÒ<
Na Ñpyte tvo@m: W rasskÌju
PoØtam dÎn`gi ne da\
_ tsw< V pis`mÎ otvÎtnom … (1924)

1. A¿ merge ¿i eu, dar n-am schiuri. 2. Dacå a¿ pleca acum, a¿ ajunge
pânå seara. 3 Dacå ai avea timp, eu a¿ veni chiar azi. 4. Dacå a¿ ¿ti, ¡i-a¿ spune.
5. De-ar veni mai repede! 6. De-ai ¿ti cât de frumos e primåvara în pådure!
7. Dacå vom avea timp liber, vom merge la teatru. 8. El ar fi vrut så stea mai
mult la bunica.
Diateza verbelor – ZalÑg glagÑlov

Diateza activå – De$stvÚtel`ny$ zalÑg
strÑit
bÒdet strÑit`
NÌ.a fÚrma strÑila zavÑd<
postrÑit
postrÑila
construie¿te
va construi
"Firma noastrå construia o uzinå."
va construi
a construit
Diateza pasivå – StradÌtel`ny$ zalÑg
strÑitsw
bÒdet strÑit`sw
ZavÑd strÑilsw nÌ.e$ fÚrmo$<
bÒdet postrÑen
byl postrÑen
se construie¿te
se va construi
"Uzina se construia de firma noastrå."
va fi construitå
a fost construitå
NOTE:
Diateza activå se exprimå prin verbul tranzitiv + complementul direct
la cazul Acuzativ (vezi mai sus), prin Genitiv fårå prepozi¡ie, cu valoare parti-
tivå (On vÔpil stakÌn [Ì\< "A båut un pahar de ceai.") sau prin Genitiv cu
nega¡ia ne (W eh@ ne pro[itÌla knÚgi< "Eu n-am terminat încå de citit
cartea.").
Diateza pasivå se exprimå prin verbul cu postfixul -sw sau prin forma
participiului pasiv + complementul indirect, având substantivul la cazul
Instrumental.
Verbele la diateza activå ¿i cele la diateza pasivå cu postfixul -sw au
acela¿i sens lexical (vezi mai sus), deosebindu-se de verbele reflexive cu post-
fixul -sw care au alt sens lexical decât cele nereflexive. Compara¡i: W umyvÌ-
\s`< "Må spål" / On umyvÌet reb@nka< "El îl spalå pe copil".
În limba ruså, sunt o serie de verbe care au sau numai diateza activå
(xodÚt`, idtÚ, sest`, blagodarÚt` etc.) ¿i altele care au numai diateza
pasivå (izu[Ìt`sw, vypolnÖt`sw ¿.a.).
250 Transforma¡i diateza activå în diateza pasivå, folosind toate formele:
1. IzdÌtel`stvo vypuskÌet knÚgi< 2. Na. institÒt organizÒet vÎ[er<
3. VodÌ vrahÌet kolesÑ turbÚny< 4. Krest`Öne obrabÌtyva\t zÎml\<
251 Transforma¡i diateza pasivå la diateza activå:

Model:
VodÌ nagrevÌetsw sÑln]em<
Soln]e nagrevÌet vÑdu<
1. DokumÎnty oformlÖ\tsw sekretariÌtom< 2. ProÎkt razrabÌ-

tyvaetsw injenÎrom< 3. Plan prodÒk]ii utverjdÌetsw dirÎktorom<
4. KinoteÌtr sproektÚrovan arxitÎktorami< 5. ZdÌnie klÒba po-
strÑeno molod@jno$ brigÌdo$< 6. PerevÑd bÒdet vÔpolnen Ñpytnym
perevÑd[ikom< 7. Ùti stankÚ vypuskÌ\tsw nÌ.im zavÑdom< 8. KartÚna
bylÌ narisÑvana izvÎstnym xudÑjnikom<

1. RabÑtu jeleznodorÑjnogo uzlÌ regulÚruet dispÎt[er< 2. Gidro-
clektrostÌn]iw obespÎ[ivaet podÌ[u vodÔ na polÖ< 3. ArxitÎktory
proektÚru\t stroÚtel`nye massÚvy< 4. NÑvye sortÌ fruktÑvyx
derÎvèv vyvÑdwt nÌ.i selek]ionÎry< 5. KnÚgi vyda\ _ tsw [itÌtelwm
rabÑtnikami bibliotÎki< 6. Obq@m raboty na kÌjdy$ kvartÌl usta-
nÌvlivaetsw plÌnovym otdÎlom< 7. OborÒdovanie dlw Ògol`nyx .axt
proizvÑditsw nÌ.im zavÑdom< 8. {asÔ dlw vstrÎ[i s direktorÌmi zavÑ-
dov nazna[Ì\tsw minÚstrom<
253 Alcåtui¡i propozi¡ii cu îmbinårile de cuvinte date mai jos, folosind

verbele la diateza activå:
SlÎdovat` ukazÌniwm profÎssora; oborÒdovat` institÒt novÎ$-
.imi pribÑrami; uvelÚ[it` proizvÑdstvo clektrocnÎrgii; povy.Ìt`
proizvodÚtel`nost` trudÌ; prisÒtstvovat` na otkrÔtii vÔstavki<
254 Råspunde¡i la întrebåri, folosind construc¡ii pasive.

Pune¡i la forma corespunzåtoare cuvintele din parantezå:
Model:
Kto sozdavÌl proÎkt KazÌnskogo vokzÌla v MoskvÎ?
(rÒsski$ arxitÎktor A<V< HÒsev)
RÒsskim arxitÎktorom A<V< HÒsevym sozdavÌlsw
proÎkt KazÌnskogo vokzÌla v MoskvÎ<
1. Kto osnovÌl v 1755 godÒ MoskÑvski$ universitÎt? (M<V< Lo-
monÑsov) 2. Kto bÒdet sozdavÌt` nÑvye tipovÔe proÎkty jilÔx
domÑv? (nÌ.i stroÚteli) 3. Kto soorudÚl v XVIII vÎke arxitektÒrnye
ansÌbli v ArxÌngel`skom i OstÌnkino? (rÒsskie krepostnÔe zÑd[ie)
4. Kto razrabÌtyval v XVIII vÎke proÎkty zdÌniw MoskÑvskogo Se-
nÌta v Kremle i MoskÑvskogo universitÎta? (arxitÎktor M< KazakÑv)
5. Kto iz rÒsskix arxitÎktorov sozdÌl v XVIII vÚke nÑvy$ stil` & rÒs-
ski$ klassÚ]izm? (V< BajÎnov i M< KazakÑv) 6. Kto bÒdet zaklÌdy-
vat` fundÌmenty nÑvyx gorodÑv v SibÚri? (rÒsskie stroÚteli)
255 Råspunde¡i la întrebåri, folosind construc¡iile active.

Pune¡i la forma corespunzåtoare cuvintele din parantezå:
Model:
a) Kem razrabÑtany nÑvye tÚpy plotÚn? (rÒsskie u[@nye)

RÒsskie u[@nye razrabÑtali nÑvye tÚpy plotÚn<
b) {em sozda\tsw podpÑry na rÎkax?
(gidrotexnÚ[eskie soorujÎniw)
GidrotexnÚ[eskie soorujÎniw sozda\ _ t podpÑry na rÎkax<
1. Kem bylÌ re.enÌ zadÌ[a stroÚtel`stva vodopodpÑrnyx so-

orujÎni$ na nÎskol`kix grÒntax? (rumÔnskie gidrotÎxniki) 2. {em
udÎrjivaetsw vodÌ s odnÑ$ storonÔ na bÑlee vysÑkom Òrovne? (vodo-
napÑrnoe soorujÎnie) 3. Kem osuhestvlÖetsw razrabÑtka proÎktov
rekonstrÒk]ii MoskvÔ? (moskÑvskie arxitÎktory) 4. {em obespÎ[i-
vaetsw sudoxÑdstvo mÎjdu rÎkami VÑlgo$ i MoskvÑ$? (kanÌl im<
MoskvÔ) 5. Kem bÒdut sozdavÌt`sw nÑvye gorodÌ v Sibiri? (molodÔe
stroÚteli)

1. OtÎ] xoro.Ñ vÑdit avtoma.Únu< V lesÒ vÑdwtsw vÑlki i lÚsy<
2. Vra[ okazÌl pÑmoh` bol`nÑmu< On okazÌlsw v trÒdnom polojÎnii<
3. V Ìktovom zÌle w zanÖl mÎsto dlw moegÑ tovÌriha< VladÚmir davnÑ
zanimÌetsw spÑrtom< 4. VskÑre my na.lÚ prÌvil`noe re.Înie zadÌ[i<
RodÚteli davnÑ naxÑdwtsw v derÎvne< 5. EjednÎvno mat` vÑzit mÌlen`-
kogo sÔna v detsÌd< 6.StÌr.i$ brat dÑlgo vozÚlsw s re.Îniem zadÌ[i<

1. În satul nostru a fost construit un frumos magazin alimentar. 2. Me-
dicul consultå bolnavii între orele 14-20. 3. Am mul¡umit gazdei pentru ospi-
talitate. 4. Må mul¡umesc cu pu¡in. 5. Må spål cu apå caldå. 6. Sora î¿i spalå
copilul mic. 7. Noi am vizionat un film foarte interesant. 8. Acest film a fost
vizionat de zeci de mii de spectatori.
Participiul – Pri[Ìstie
Participiul se formeazå de la tema verbelor de aspect imperfectiv ¿i
perfectiv ¿i are tråsåturi comune cu verbele ¿i adjectivele.
Råspunde la întrebårile: kakÑ$? kakÌw? kakÑe? kakÚe?
Tråsåturi comune cu verbul Tråsåturi comune cu adjectivul
1. Tema cuvântului 1. Se schimbå dupå:
[itÌ-t` & [itÌ-v.i$ "care citea" gen: [itÌ\hi$ u[enÚk /
[itÌ\haw u[enÚ]a
2. Timpul
"elevul/eleva care cite¿te"
prezent: [itÌ\hi$ "care cite¿te" numår: [itÌ\hi$ u[enÚk /
trecut: [itÌv.i$ "care citea" [itÌ\hie u[enikÚ
3. Aspectul "elevul care cite¿te/
imperfectiv: [itÌv.i$ "care citea" elevii care citesc"
perfectiv: pro[itÌv.i$ "care a citit" ¿i caz: [itÌ\hi$ u[enÚk /
s [itÌ\him u[enikÑm /
4. Tranzitivitate – intranzitivitate o [itÌ\hem u[enikÎ
[itÌ\hi$ knÚgu "elevul/cu elevul/
"care cite¿te o carte" despre elevul care cite¿te"
sidÖhi$ v bibliotÎke
2. Participiile pasive au forma:
"care stå la bibliotecå"
lungå: pro[Útanny$ "citit"
5. Diatezå ¿i scurtå: pro[Útan "este citit"
activå: [itÌ\hi$ u[enÚk pro[Útana, pro[Útano
"elevul care cite¿te" "este citit / cititå"
pasivå: pro[Útannaw knÚga
3. În propozi¡ie, joacå rolul de
"cartea cititå"
reflexivå: umyvÌ\hi$sw u[enÚk atribut acordat: pro[Útannaw knÚga
"elevul care se spalå pe fa¡å" "carte cititå"
¿i nume predicativ: knÚga pro[Útana
"cartea este cititå"
Limba ruså cunoa¿te urmåtoarele participii: participiul activ (care

exprimå o însu¿ire sub formå de ac¡iune, realizatå de obiectul sau persoana
pe care o determinå) ¿i participiul pasiv (exprimând o însu¿ire sub formå de
ac¡iune efectuatå de un alt obiect sau o altå persoanå decât cel/cea pe care
îl/o determinå).
Ambele participii pot avea douå forme temporale: una pentru timpul
prezent ¿i alta pentru trecut. Nu au formå pentru timpul viitor.
Timpul participiilor se aflå în rela¡ie cu aspectul verbelor: participiile
de aspect imperfectiv (formate de la verbe de aspect imperfectiv) au forme
pentru prezent ¿i trecut, iar cele de aspect perfectiv (ob¡inute de la verbe de
aspect perfectiv) au numai o formå pentru trecut.
Participiul împreunå cu cuvintele dependente de el formeazå o con-
struc¡ie participialå ce se separå, în scris, de restul propozi¡iei prin virgulå,
dacå se aflå dupå cuvântul pe care-l låmure¿te. Comp.: U[enÚk, re.Ì\hi$
zadÌ[u, u[Ìstvoval v olimpiÌde po matemÌtike, ¿i Re.Ì\hi$ zadÌ[u
u[enÚk u[Ìstvoval v olimpiÌde po matemÌtike< "Elevul care rezolvå prob-
lema a participat la olimpiada de matematicå."
Formarea participiilor
(ObrazovÌnie pri[Ìsti$)
PARTICIPIUL ACTIV (De$stvÚtel`noe pri[Ìstie)

1. Timpul prezent al participiilor active (NastoÖhee vrÎmw de$stvÚ-
tel`nyx pri[Ìsti$)
Participiul activ prezent se formeazå de la tema prezentului verbelor
de aspect imperfectiv cu ajutorul sufixelor -uh-, -\h- (pentru verbele de
conjugarea I) ¿i -ah-, -wh- (pentru verbele de conjugarea II), la care se adaugå
termina¡iile adjectivelor. Sufixele -uh- ¿i -ah- urmeazå dupå o consoanå
(-ah- dupå j, [, ., h), iar -\h- ¿i -wh- dupå o vocalå sau consoanå.
Infinitivul Timpul prezent Conju- Sufix Participiul

(pers. III pl.) gare
brat` ber-Òt ber-Òh-i$ (-aw, -ee, -ie)
nestÚ nes-Òt nes-Òh-i$ (-aw, -ee, -ie)
igrÌt` igrÌ-\t igrÌ-\h-i$ (-aw, -ee, -ie)
pet` po-\
_t -uh- po-\
_ h-i$ (-aw, -ee, -ie)
I
davÌt` da-\t -\h- da-\h-i$ (-aw, -ee, -ie)
obrazovÌt` obrazÒ-\t obrazÒ-\h-i$ (-aw, -ee, -ie)
vstre[Ìt`sw vstre[Ì-\tsw vstre[Ì-\h-i$-sw
(-aw-sw, -ee-sw, -ie-sw)
bit` b`-\
_t b`-\
_ h-i$ (-aw, -ee, -ie)
mol[Ìt` mol[-Ìt mol[-Ìh-i$ (-aw, -ee, -ie)
stu[Ìt` stu[-Ìt -ah- stu[-Ìh-i$ (-aw, -ee, -ie)
II
strÑit` strÑ-wt -wh- strÑ-wh-i$ (-ae, -ee, -ie)
govorÚt` govor-Öt govor-Öh-i$ (-aw, -ee, -ie)
NOTE:
1 – Participiul activ prezent se traduce în limba românå prin "care" +
verbul de la care s-a format participiul, la timpul prezent. De ex.: [itÌ\hi$
u[enÚk "elevul care cite¿te".
2 – Participiul activ prezent poate fi înlocuit cu construc¡ia kotÑry$
(-aw, -oe, -ye) + verbul de la care s-a format participiul, la timpul prezent. De
ex.: [itÌ\hi$ u[enÚk = u[Înik, kotory$ [itÌet "elevul care cite¿te";
[itÌ\hie u[enikÚ = u[enikÚ, kotÑrye [itÌ\t "elevii care citesc".
258 Transforma¡i propozi¡iile în construc¡ii participiale:
Model:
U[enÚk otve[Ìet urÑk<
u[enÚk, otve[Ì\hi$ urÑk
otve[Ì\hi$ urÑk u[enÚk
1. PrepodavÌtel`ni]a proverÖet tetrÌdi u[enikÑv< 2. Po[tal`Ñn

raznÑsit pÚs`ma< 3. ArtÚst po@t Ìri\< 4. PogranÚ[niki oxranÖ\t
granÚ]y< 5. Mat` kÑrmit reb@nka< 6. Krest`Öne ubirÌ\t urojÌ$<
7. MexÌnik po[inÖet kran< 8. DÚktor pereda@t nÑvosti dnw< 9. ZrÚteli
smÑtrwt spektÌkl`< 10. ZemlÖ da@t bogÌtye urojÌi< 11. U[enikÚ vyxÑ-
dwt na peremÎnu< 12. GrÒppa u[enikÑv uxÑdit v poxÑd< 13. PÑezd ot-
pravlÖetsw na sÎver<
259 Transforma¡i îmbinårile de cuvinte dupå modelul dat:

Model:
a) letÖhi$ nad gÑrodom samol@t
samol@t, kotÑry$ letÚt nad gÑrodom
1. zanimÌ\hi$sw v bibliotÎke u[enÚk< 2. obqwsnÖ\hi$ prÌvi-

lo prepodavÌtel`< 3. begÒhi$ po stadiÑnu sportsmÎn<4. idÒhaw s
rabÑty mat`< 5. strÑwhie zavÑd rabÑ[ie< 6. kupÌ\hiesw v rekÎ dÎti<
7. pÚ.uhi$ romÌn pisÌtel` 8. ispolnÖ\hi$ Ìri\ pevÎ] 9. aplodÚ-
ru\hie artÚstam zrÚteli 10. vyrÌhiva\hie nÑvye sortÌ p.enÚ]y
u[@nye 11. podnimÌ\hi$sw v kÑsmos korÌbl` 12. idÒhie po tropÚnke
al`pinsÚsty<
b) studÎnt, kotÑry$ pÚ.et doklÌd

studÎnt, pÚ.uhi$ doklÌd
pÚ.uhi$ doklÌd studÎnt
1. molod@j`, kotÑraw zahihÌet svÑÚ pravÌ< 2. pedagÑgi, ko-

tÑrye vospÚtyva\t detÎ$< 3. telezrÚteli, kotÑrye slÒ.a\t kon]Îrt<
4. rabÑ[ie, kotÑrye perevypolnÖ\t proizvÑdstvenny$ plan< 5. u[@nye,
kotÑrye vyrÌhiva\t nÑvye sortÌ zlÌkov< 6. nÌ.i druz`Ö, kotÑrye
vozvrahÌ\tsw s ckskÒrsii< 7. ptÚ]a, kotoraw stroÚt sebÎ gnezdÑ<
260 Transforma¡i construc¡iile date dupå model:

Model:
OsÌdki & cto atmosfÎrnaw vlÌga, kotÑraw
pÌdaet na zÎml\ v vÚde dojdÖ, snÎga<
OsÌdki & cto atmosfÎrnaw vlÌga,
pÌda\haw na zÎml\ v vÚde dojdÖ, snegÌ<
1. AmpermÎtr, vol`tmÎtr, vattmÎtr, fazomÎtr, [astotomÎtr & cto

pribÑry, kotÑrye osuhestvlÖ\t izmerÎniw< 2. AmpermÎtr & cto
pribÑr, kotÑry$, izmerÖet sÚlu clektrÚ[eskogo tÑka< 3. Vol`tmÎtr &
cto pribÑr, kotÑry$ izmerÖet clektrÚ[eskoe naprwjÎnie< 4. SÎrd]e,
krovenÑsnye sosÒdy & cto Ñrgany, kotÑrye sostavlÖ\t serdÎ[no-so-
sÒdistu\ sistÎmu< 5. MolibdÎn & cto minirÌl, kotÑry$ ispÑl`zuetsw
dlw polu[Îniw spe]iÌl`nyx stÌle$< 6. FonÎma & cto lingvistÚ[eskaw
edinÚ]a, kotÑraw slÒjit dlw razli[Îniw slov<
261 Traduce¡i în limba ruså. Folosi¡i construc¡ii participiale:

1. Studen¡ii care studiazå limbile stråine au intrat la decan. 2. La
cursuri teoretice eu stau lângå studen¡ii care studiazå limbile stråine. 3. Eu
am så fac cadou acest dic¡ionar unui student care studiazå limbile stråine.
4. Ruga¡i un student care studiazå limbile stråine så vå traducå textul.
5. Decanul discutå cu studen¡ii care studiazå limbile stråine. 6. Noi vorbim
despre studen¡ii care studiazå limbile stråine.
2. Timpul trecut al participiilor active (Pro.Îdhee vrÎmw de$stvÚ-

tel`nyx pri[Ìsti$)
Participiul activ trecut se formeazå de la tema de trecut a verbelor de
aspect imperfectiv ¿i perfectiv, cu ajutorul sufixelor -vh- ¿i -.- + termina¡iile
adjectivelor -i$, -ee, -ie<
Infinitivul Timpul trecut Sufix Participiul
brat` bra-l brÌ-v.-i$ (-aw, -ee, -ie)
est` e-l Î-v.-i$ (-aw, -ee, -ie)
(po)strÑit` (po)strÑi-l (po)strÑi-v.-i$ (-aw, -ee, -ie)
sdvÚnut` sdvÚnu-l sdvÚnu-v.-i$ (-aw, -ee, -ie)
trÑnut` trÑnu-l -v.- trÑnu-v.-i$ (-aw, -ee, -ie)
umÔt`sw umÔ-l-sw -.- umÔ-v.-i$ (-aw, -ee, -ie)sw
pogÚbnut` pogÚb pogÚb-.-i$ (-ae, -ee, -ie)

nestÚ n@s n@s-.-i$ (-aw, -ee, -ie)
idtÚ .@l .Îd-.-i$ (-aw, -ee, -ie)
spastÚs` spÌs-sw spÌs-.-i$- (-aw, -ee, -ie)sw
NOTE:
1 – iz[Îznut` "a dispårea": is[Îz, is[Îz-nu-v.i$; svÎrgnut` "a rås-
turna, a detrona": sverg, svÎrg-nu-v.i$.
2 – În limba românå, participiul activ trecut se traduce prin "care" +
verbul de la care s-a format participiul, la timpul trecut. De ex.: [itÌv.i$
u[enÚk "elevul care citea".
3 – Participiul activ trecut poate fi înlocuit cu construc¡ia kotÑry$
(-aw, -oe, -ye) + verbul de la care s-a format participiul, la timpul trecut. De
ex.: (pro)[itÌv.i$ u[enÚk = u[enÚk, kotÑry$ (pro)[itÌl<
262 Forma¡i participii active la timpul trecut:
vstavÌt`, vyskÌzyvat`, govorÚt`, davÌt`, dÎlat`, dÎ$stvovat`,
jat`, jit`, mÔslit`, odÎt`sw, organizovÌt` (ipf., pf.), (na)pisÌt`, pet`,
prinestÚ, risovÌt`, sdat`, slÔ.at`, su.Út`, soedinÚt`, spastÚ,
stÌvit`, uvodÚt`, u$tÚ, ulybnÒt`sw, [Ústit`, .epnÒt`<
263 Transforma¡i construc¡iile dupå modelul dat:

Model:
pÑezd, otprÌvit`sw v SamÌru
pÑezd, kotÑry$ otpravÚlsw v SamÌru
pÑezd, otprÌviv.i$sw v SamÌru
mat`, prigotÑvit` obÎd; prepodavÌtel`, sostÌvit` plan; u[e-

nikÚ, napisÌt` kontrÑl`nu\ rabÑtu; brat, poslÌt` pis`mÑ v MoskvÒ;
druz`Ö, priÎxat` s ckskÒrsii; kosmonÌvty, letÌt` v kÑsmos; dÎti,
rodÚt`sw v 1975 godÒ; passajÚry, uspÎt` vÑvremw na pÑezd; .axt@ry,
dobyvÌt` Ògol`; rabÑ[ie, perevÔpolnit` polugodovÑ$ plan<
264 Din douå propozi¡ii, alcåtui¡i una singurå, în care så existe o con-
struc¡ie participialå:
Model:
a) StudÎnt zanimÌlsw v bibliotÎke<
On zakÑn[il pisÌt` doklÌd<
StudÎnt, zanimÌv.i$sw v bibliotÎke,
zakÑn[il pisÌt` doklÌd<
ZanimÌv.i$sw v bibliotÎke studÎnt
zakÑn[il pisÌt` doklÌd<
1. KÑlw vo.@l v kÑmnatu< On pozdorÑvalsw s nÌmi< 2. U[enÚk

zakÑn[il pisÌt` kontrÑl`nu\ rabÑtu< On vÔ.el iz klÌssa< 3. ArtÚst
spel Ìri\< On poklonÚlsw pÒblike< 4. Samol@t legkÑ prizemlÚlsw<
On priletÎl iz MoskvÔ< 5. Ko mne podo.@l muj[Úna< On sprosÚl menÖ,
kak pro$tÚ k KrÌsno$ plÑhadi< 6. StudÎnty sdÌli ckzÌmeny< OnÚ
skÑro uÎdut domÑ$< 7. U[enÚk otvi[Ìet urÑk< On da@t prÌvil`nye ot-
vÎty< 8. Na stolÎ lejÌla knega< OnÌ bylÌ otkrÔta na vos`midesÖto$
stranÚ]e< 9. GeÑlogi otprÌvilis` v ta$gÒ< OnÚ vernÒtsw ottÒda [Îrez
[etÔre mÎsw]a< 10. Ùti ventilÖtory o[ihÌli vÑzdux v ]Îxe< OnÚ bÔli
zamenenÔ bÑlee sovremÎnnymi ustanÑvkami< 11. V stroÚtel`stve vs@
.Úre primenÖ\tsw plastmÌssovye detÌli< OnÚ zamenÖ\t izdÎliw iz
stÌryx materiÌlov< 12. TepÎr` dlw klÌdki sten ispÑl`zuetsw
silikÌtny$ pÑristy$ ili pustotÎly$ kirpÚ[< On zamenÖet obÔ[ny$
kirpÚ[<
b) K nam priÎxali gÑsti< Ùto ix vÎhi<

Ùto vÎhi gostÎ$, priÎxav.ix k nam<
1. V uglÒ kÑmnaty stoÖla vÎ.alka< Åkolo ne@ w polojÚl zont<

2. Ùtot u[enÚk zÌnwl pÎrvoe mÎsto na olipiÌde< EmÒ bylÌ vru[enÌ
prÎmiw< 3. Na stolÎ lejÌli pÚs`ma< W ix vzwl i polojÚl v portfÎl`<
4. Åkolo gostÚni]y stoÚt avtÑbus< Na n@m my Îzdili na ckskÒrsi\<
265 Traduce¡i în limba ruså.

Folosi¡i construc¡ii participiale:
1. Actorul care a interpretat rolul principal a venit din stråinåtate.
2. Turi¿tii care au venit în ¡ara noastrå au vizitat Muzeul satului. 3. Noi am
discutat cu profesorul care a sosit de la congres. 4. ªtiin¡a care studiazå pe¿te-
rile se nume¿te speologie. 5. Scriitorul descrie via¡a ¿i munca oamenilor care
au participat la marile evenimente sociale. 6. Femeia îl a¿teaptå pe medicul
care i-a tratat copilul. 7. M-am întâlnit cu un prieten care m-a invitat la spec-
tacol. 8. Profesorul le-a dat voie elevilor care au terminat de scris lucrarea de
control så iaså din claså. 9. Acesta este caietul studentului stråin care stu-
diazå limba românå. 10. Noi i-am mul¡umit trecåtorului care ne-a ajutat så
gåsim strada.
PARTICIPIUL PASIV (StradÌtel`noe pri[Ìstie)

Timpul prezent al participiilor pasive (NastoÖhee vrÎmw stradÌ-
tel`nyx pri[Ìsti$)
Infinitivul Timpul prezent Sufixul Participiul

(pers. I pl.)
izu[Ìt` izu[Ì-em izu[Ì-em-y$ (-aw, -oe, -ye)
-em-
polu[Ìt` polu[Ì-em polu[Ì-em-y$ (-aw, -oe, ye)
l\bÚt` l\
_ b-im l\b-Úm-y$ (-aw, -oe, -ye)
-im-
slÔ.at` slÔ.-m slÔ.-im-y$ (-aw, -oe, -ye)
Participiul pasiv prezent se formeazå de la tema de prezent a verbelor
tranzitive de aspect imperfectiv, cu ajutorul sufixelor: -em- (dupå vocala -a-),
-om- (dupå o consoanå) ¿i -im- (dacå tema se terminå în -i-) la care se adaugå
termina¡iile adjectivale -y$, -aw, -oe, -ye<
În limba românå, formele de participiu pasiv prezent se traduc prin
"care este" + participiu.
NOTE:
1. De la unele verbe nu se formeazå participiul pasiv prezent. De ex.:
berÎ[` "a påstra" brat` "a lua" brit` "a bårbieri"
vit` "a împleti" vwzÌt` "a cro¿eta" gnut` "a îndoi, a încovoia"
doÚt` "a mulge" kolÑt` "a despica" jat` "a secera, a strânge"
lit` "a turna" mestÚ "a måtura" myt` "a spåla"
pisÌt` "a scrie" rÎzat` "a tåia" sÔpat` "a turna, a vårsa"
(despre gråun¡e)
tesÌt` "a ciopli" twnÒt` "a trage" xlestÌt` "a biciui"
[esÌt` "a pieptåna" .it` "a coase" hipÌt` "a pi¿ca, a frige".
2. În cazul verbelor cu sufixul -va- care dispare la prezent, participiul
pasiv prezent se formeazå de la tema infinitivului, de ex.:
izdavÌt` & izda\t & izdavÌemy$<
3. Participiile pasive la timpul prezent au ¿i o formå scurtå, folositå
mai rar: l\bÚmy$ & l\bÚm; l\bÚmaw & l\bÚma; l\bÚmoe, l\bÚmo,
l\bÚmye & l\bÚmy. În propozi¡ie, ea îndepline¿te rolul de nume predica-
tiv. De ex.:
L\bÚmaw vsÎmi u[enikÌmi Ol`ga IvÌnovna & Ñ[en` xorÑ.i$
pedagÑg< "Iubitå de to¡i elevii, Olga Ivanovna este un foarte bun pedagog."
Ol`ga IvÌnovna & Ñ[en` xorÑ.i$ pedagÑg< OnÌ vsÎmi u[enikÌmi
l\bÚma< "Olga Ivanovna este un foarte bun pedagog. Ea este iubitå de to¡i
elevii."
4. Pe lângå participiul pasiv prezent se aflå, de regulå, un complement
(= agentul ac¡iunii) la cazul Instrumental. De ex.: u[Útel`ni]a, uvajÌemaw
vsÎmi u[enikÌmi sau uvajÌemaw vsÎmi u[enikÌmi u[Útel`ni]a
"învå¡åtoarea, respectatå de to¡i elevii (pe care o respectå to¡i elevii)".
5. Participiul pasiv prezent poate fi înlocuit cu construc¡ia kotÑry$ (-
aw, -oe, -ye) la cazul Acuzativ + prezentul verbului de la care s-a format par-
ticipiul. De ex.:
Pri.lÌ u[Útel`ni]a, uvajÌemaw vsÎmi u[enikÌmi< Pri.lÌ
u[Útel`ni]a, kotÑru\ uvajÌ\t vse u[enikÚ< "A venit învå¡åtoarea, sti-
matå de to¡i elevii (pe care o stimeazå to¡i elevii)";
My vstrÎtilis` s u[Útel`ni]e$, uvajÌemo$ vsÎmi u[enikÌmi =
My vstrÎtilis` s u[Útel`ni]e$, kotÑru\ uvajÌ\t vse u[enikÚ< "Noi
ne-am întâlnit cu învå¡åtoarea pe care o stimeazå to¡i elevii."
266 Alcåtui¡i îmbinåri de cuvinte cu participii:
Model:
proiznosÚt` slovÌ & proiznosÚmye slovÌ
opÚsyvat` sobÔtiw, izobrajÌt` jizn`, kritikovÌt` nedostÌt-

ki, organizovÌt` vstrÎ[i, sobl\dÌt` [istotÒ, udobrÖt` pÑ[vu, poni-
mÌt` tekst, vypuskÌt` tovÌr, provodÚt` polÚtiku, iskÌt` zÌleji,
slÔ.at` zvÒki, polu[Ìt` pÚs`ma, perevodÚt` tekst<

Model:
PisÌtel` opÚsyvaet derevÎnsku\ jizn`<
derevÎnskaw jizn`, kotÑru\ opÚsyvaet pisÌtel`
derevÎnskaw jizn`, opÚsyvaemaw pisÌtelem
1. U[enikÚ organizÒ\t literatÒrnu\ viktorÚnu< 2. Injenery-

agronÑmy udobrÖ\t pÑ[vu< 3. StudÎnty ponimÌ\t tekst< 4. NÌ.a stranÌ
provÑdit refÑrmu v ckonÑmike< 5. U[@nye provÑdwt nÑvye ispytÌniw<
6. XudÑjnik risÒet kartÚnu< 7. AvtopoezdÌ vvÑzwt zernÑ< 8. StranÌ
otme[Ìet vÌjnoe sobÔtie< 9. IzdÌtel`stvo vypuskÌet naÒ[no-popu-
lÖrnu\ literatÒru< 10. Vra[ osmÌtrivaet bol`nÑgo reb@nka<

Model:
Stat`Ú, kotÑrye publikÒet Øta gazÎta,
interesÒ\t .irÑki$ krug [itÌtele$<
Stat`Ú, publikÒemye Øto$ gazÎto$,
interesÒ\t .irÑki$ krug [itÌtele$<
1. TovÌr, kotÑry$ vypuskÌet Øtot zavÑd, pÑl`zuetsw .irÑkim

sprÑsom u pokupÌtele$< 2. SpÒtniki, kotÑrye l\_ di zapuskÌ\t v kÑs-
mos, doljnÔ slujÚt` mÚrnym ]Îlwm< 3. MuzÎ$, kotÑrye posehÌ\t
turÚsty, otrajÌ\t prÑ.loe i nastoÖhee nÌ.e$ stranÔ< 4. StudÎnt
otve[Ìet na voprÑsy, kotÑrye zada@t emÒ prepodavÌtel`< 5. VorpÑs,
kotÑry$ obsujdÌ\t spe]ialÚsty, kasÌetsw kÌ[estva prodÒk]ii<
6. PÚs`ma, kotÑrye brat polu[Ìet ot druzÎ$, lejÌt v spe]iÌl`nom
Öhike< 7. My proezjÌem [Îrez Ñblast`, kotÑru\ peresekÌet nÑvaw
jelÎznaw dorÑga< 8. Na zÎml\ lojÚtsw travÌ, kotÑru\ sgibÌ\t udÌ-
ry vÎtra i dojdÖ< 9. My sidÚm vÑzle orkÎstra, kotÑry$ zaglu.Ìet
smex zrÚtele$<
269 Din douå propozi¡ii alcåtui¡i una, folosind construc¡ia participialå:
Model:
TepÎr` texnÚ[eski$ progrÎss nemÔslim bez clektrÚ-
[esko$ cnÎrgii< E@ .irokÑ primenÖ\t v promÔ.len-
nosti, na trÌnsporte i v sÎl`skom xozÖ$stve<
TepÎr`, texnÚ[eski$ progrÎss nemÔslim bez clektrÚ-
[esko$ cnÎrgii, .irokÑ primenÖemo$ v promÔ.len-
nosti, na trÌnsporte i v sÎl`skom xozÖ$stve<
1. PrepodavÌtel` govorÚt o ximÚ[eskom dÎ$stvii tÑka< EgÑ

ispÑl`zu\t pri polu[Înii al\mÚniw, mÌgniw i rÖda drugÚx
metÌllov< 2. StranÌ bogÌta prirÑdnym gÌzom< EgÑ ispÑl`zu\t i v
kÌ[estve syr`Ö dlw proizvÑdstva sintetÚ[eskix materiÌlov, tÑpliva<
3. >kÑl`niki provÑdwt Ñpyty ispÑl`zuw zakÑn ArximÎda< EgÑ
.irokÑ primenÖ\t v tÎxnike< 4. Ùtot zavÑd izgotovlÖet plastmÌssu<
E@ ospÑl`zu\t kak izolÖtor< 5. V magazÚne proda\
_ t logarifmÚ[eskie
linÎ$ki< Ix ispÑl`zu\t pri slÑjnix ras[@tax<

Model:
& O kakÚx metÌllax vy govorÚte? (ispÑl`zovat` zavÑd)
& My govorÚm o metÌllax, ispÑl`zuemyx zavÑdom<
1. KakÚe pribÑry vam nujnÔ? (izgotovlÖt` & cto predpriÖtie )<

2. Na kakÚx mÎtodax vy xotÚte ostanovÚt`sw? (vnedrÖt` v prÌktiku &
nÌ.i spe]ialÚsty)< 3. Po kakÚm trÎbovaniwm u vas est` zame[Ìniw?
(predqwvlÖt` & na. zakÌz[ik)< 4. KakÚe clektrÑnnye lÌmpy peres-
ta\t vypuskÌt` (zamenÖt` & poluprovodnikÑvye clemÎnty)< 5. O
kakÚx priborax ty [itÌe.`? (primenÖt` & l\ _ di & v bytÒ)< 6. KakÚx
knig u tebÖ mnÑgo? (izdavÌt` & Øto izdÌtel`stvo)< 7. O kakÚx novostÖx
vy uzna@te s interÎsom? (soobhÌt` rÌdio i gazÎty)<

1. Haide så urmårim frunzele îngålbenite, duse de vânt. 2 Oaspe¡ii pe
care îi întâmpinåm sosesc dintr-o ¡arå vecinå prietenå. 3. Produsele fabricate
de aceastå uzinå au o mare cåutare pe pie¡ele interne ¿i externe. 4. Eu primesc
întotdeauna la timp scrisorile expediate de prietenul meu. 5. Dintre toate
obiectele studiate la institut, îmi plac cel mai mult douå: chimia ¿i limba
stråinå. 6. Eroarea admiså de aceastå regulå nu este mare. 7. Grupul de geo-
logi pe care îl trimite în expedi¡ie institutul de cercetåri, va cåuta zåcåminte
de ¡i¡ei. 8. Fondurile alocate de stat pentru construc¡ia spitalului nu acoperå
toate cheltuielile. 9. Experien¡ele pe care le fac elevii în laborator le îmbogå-
¡esc acestora cuno¿tin¡ele.
Timpul trecut al participiilor pasive (Pro.Îd.ee vrÎmÖ sradÌ-
tel`nyx pri[Ìsti$)
Participiul pasiv trecut se formeazå de la tema de infinitiv sau trecut a
verbelor tranzitive de aspect perfectiv cu ajutorul sufixelor -nn- sau -m- (dacå
se terminå într-o vocalå, în afarå de i), -@nn- (dacå se terminå într-o consoanå
sau în vocala i) la care se adaugå termina¡iile adjectivale -y$, -aw, -oe, -ye<
În limba românå, participiul pasiv trecut se traduce prin "care a fost" +
participiu. De ex.: DÎn`gi, sberej@nnye sÔnom, bÔli izrasxÑdovany na
knÚgi< "Banii economisi¡i de fiu, au fost cheltui¡i pe cår¡i."
Participiile pasive la timpul trecut au douå forme: lungå ¿i scurtå.
Forma lungå a participiilor pasive la trecut

(PÑlnaw forma stradÌtel`nyx pri[Ìsti$ pro.Îd.ego vrÎmeni)
Verbul Sufixul Participiul

pro[itÌ-t` pro[Úta-nn-y$ "citit"
sdÎla-t` sdÎla-nn-y$ "fåcut"
da-t` dÌ-nn-y$ "dat"
-nn-
organizovÌ-t` organÚzova-nn-y$ "organizat"
posÎw-t` posÎw-nn-y$ "însåmân¡at"
rassmotrÎ-t` rassmÑtre-nn-y$ "examinat"
vzw-t` vzÖ-t-y$ "luat"
spe-t` spÎ-t-y$ "cântat"
razvÚ-t` -t- razvÚ-t-y$ "dezvoltat"
vÔtere-t` vÔter-t-y$ "¿ters"
ponÖ-t` ponÖ-t-y$ "în¡eles"
postrÑi-t` postrÑ-enn-y$ "construit"
zakÑn[i-t` -enn- zakÑn[-enn-y$ "terminat"
provÎri-t` provÎr-enn-y$ "verificat"
zaver.Ú-t` zaver.-@nn-y$ "terminat, finalizat"
re.Ú-t` re.-@nn-y$ "rezolvat"
obqwsnÚ-t` -@nn- obqwsn-@nn-y$ "explicat"
prines-tÚ prines-@nn-y$ "adus"
privez-tÚ privez-@nn-y$ "adus" (cu un vehicul)
Unele participii prezintå alternan¡e consonantice în temå:
Alter- Infinitivul Viitorul simplu Participiul

nan¡a (pers. I sg.)
b / bl upotreb-Ú-t` upotrebl\_ upotrebl@nny$ "folosit"
v / vl postÌv-i-t` postÌvl\ postÌvlenny$ "pus"
d/j razbud-Ú-t` razbujÒ razbÒjenny$ "trezit"
d / jd osvobod-Ú-t` osvobojÒ osvobojd@nny$ "eliberat"

z/j snÚz-i-t` snÚju snÚjenny$ "coborât"
m / ml utom-Ú-t` utoml\ _ utoml@nny$ "obosit"
p / pl kup-Ú-t` kupl\_ kÒplenny$ "cumpårat"
s/. povÔs-i-t` povÔ.u povÔ.enny$ "ridicat"
st / h vÔrast-i-t` vÔrahu vÔrahenny$ "cultivat"
t/[ vstrÎt-i-t` vstrÎ[u vstrÎ[enny$ "întâmpinat"
t/h vozvrat-Ú-t` vozvrahÒ vozvrah@nny$ "inapoiat,
restituit"
f / fl razgraf-Ú-t` razgrafl\
_ razgrafl@nny$ "liniat"
NOTE:
1. Verbele de aspect perfectiv care au consoanele d sau t în tema de
viitor formeazå participiul pasiv trecut de la aceastå temå, de ex.:
privestÚ "a aduce" & privedÒt & prived@nny$
izobrestÚ "a inventa" & izobretÒt & izobret@nny$.
2. Formele lungi ale participiilor pasive prezente se declinå dupå mo-
delul respectiv al adjectivelor, de ex.:
On pri.@l s pro[Útanno$ knÚgo$< "El a venit cu cartea cititå."
On dÎrjit v rukÎ pro[Útannu\ knÚgu< "El ¡ine în mânå cartea
cititå."
3. Agentul ac¡iunii exprimate de participiul pasiv se pune la cazul
Instrumental:
On dÎrjit v rukÎ pro[Útannu\ mno$ knÚgu (sau On dÎrjit v
rukÎ knÚgu, pro[Útannu\ mno$). "El ¡ine în mânå cartea cititå de mine."
4. Construc¡iile participiale pot fi înlocuite prin propozi¡ii atributive cu
cuvântul kotÑry$ (kotÑraw, kotÑroe, kotÑrye), de ex.:
On dÎrjit v rukÎ pro[Útannu\ mnÑ\ knÚgu = On dÎrjit v rukÎ
knÚgu, kotÑru\ w pro[itÌl<
272 Transforma¡i construc¡iile de mai jos în construc¡ii participiale:
Model:
postrÑit` .kÑlu
postrÑennaw .kÑla
pro[itÌt` knÚgu, sozdÌt` uslÑviw, pokazÌt` fil`m, vÔpustit`

izdÎlie, o[Ústit` vÑdu, o[arovÌt` slÒ.atele$, vspaxÌt` pÑle, pro-
vÎtrit` kÑmnaty, narisovÌt` dom, perevestÚ stixotvorÎnie, s.it`
plÌtè, ispÎ[` kartÑfel`, isprÌvit` o.Úbku, utomÚt` bÌbu.ku<
273 Încheia¡i propozi¡iile:
Model:
a) W [itÌ\ pis`mÑ, … (polu[Út` iz MoskvÔ)
W [itÌ\ pis`mÑ, polÒ[ennoe iz MoskvÔ<
1. On slÒ.aet narÑdnye pÎsni, … (zapisÌt` na kassÎtu). 2. U[enÚ-

ki risÒ\t ]vetÔ, … (postÌvit` na kÌfedru). 3. Brat pro[itÌl knÚgu,
… (vzwt` v bibliotÎke). 4. OnÌ [itÌet pis`mÑ, … (prislÌt` iz Wss).
5. UjÎ sobralÚs` gÑsti, … (priglasÚt` na novosÎlè). 6. MÌl`[ik vÔpil
molokÑ, … (ostÌvit` v xolodÚl`nike). 7. U MÚ.i est` radiopri@mnik,
… (smontÚrovat` iz nabÑra radiodetÌle$). 8. Na urÑke my obsluj-
dÌli fil`m, … (pokazÌt` v[Îra).
b) My pri.lÚ vstre[Ìt` …
(priglasÚt` na simpÑzium gostÎ$)
My pri.lÚ vstre[Ìt` prigla.@nnyx
na simpÑzium gostÎ$<
1. MÚ.a i ZÚna ujÎ sdÎlali … (zadÌt` na dom uprajnÎniw).

2. PrepodavÌtel` proverÖet … (vzwt` u u[enikÑv tetrÌdi). 3. U[enikÚ
[itÌ\t … (re.Út` zadÌ[i). 4. On po.@l vzwt` … (zabÔt` v auditÑrii
knÚgu). 5. Krest`Öne udobrÖ\t … (vspaxÌt` pod ozÚmye pÑle). 6. Dru-
z`Ö smÑtrwt … (snwt` na ckskÒrsii fÚl`my).
274 Transforma¡i propozi¡iile date în construc¡ii participiale:

Model:
prepodavÌtel` provÎril tetrÌdi
tetrÌdi, provÎrennye prepodavÌtelem
provÎrennye prepodavÌtelem tetrÌdi
1. StudÎnt prigotÑvil naÒ[noe soobhÎnie< 2. ArtÚst spel Ìri\<

3. Vra[ sdÎlal operÌ]i\< 4. XudÑjnik narisovÌl kartÚnu< 5. Brat
pokrÌsil .kaf< 6. W vÔu[il stixotvorÎnie< 7. OnÚ po$mÌli bol`.Ò\
rÔbu< 8. RabÑ[ae priglasÚli na zavÑd pisÌtele$< 9. KosmonÌvty sdÎ-
lali snÚmki ZemlÚ< 10. NeftÖniki proburÚli glubÑkie skvÌjiny<
275 Înlocui¡i construc¡iile participiale prin propozi¡ii cu cuvântul con-

junc¡ional kotÑry$ la forma necesarå:
Model:
W [itÌ\ stixotvorÎniw, perevÎdennye Øtim poØtom<
W [itÌ\ stixotvorÎniw, kotorye perev@l Øtot poØt<
1. RybakÚ polu[Úli radiogrÌmmu , pÑslannu\ ix druz`Ömi<
2. Mat` pri.lÌ s igrÒ.kami, kÒplennymi Î\ v DÎtskom mÚre< 3. Na-
Ò[ny$ doklÌd, zaslÒ.anny$ [lÎnami krujkÌ, byl Ñ[en` interÎsnym<
4. V pis`mÎ, pÑslannom moÎ$ sestrÑ$, bylÌ e@ fotogrÌfiw< 5. Jizn`
reb@nka, spas@nnaw vra[Ìmi, naxodÚtsw vne opÌsnosti< 6. Po kanÌlu
DunÌ$ & {@rnoe mÑre, postrÑennomu rumÔnskimi rabÑ[imi i inje-
nÎrami, proxÑdwt mnogotonnÌjnye sudÌ< 7. VÌza, razbÚtaw reb@nkom,
bylÌ xrustÌl`no$< 8. On stoÖl u oknÌ, otkrytÑgo egÑ drÒgom<
Model:
(Mat` kupÚla segÑdnw molokÑ).
KakÑe molokÑ p`@t syn?
Syn p`@t molokÑ, kÒplennoe segÑdnw mÌter`\<
1. (PrepodavÌtel` pokazÌl nam fil`m) KakÑ$ fil`m vy obsu-
jdÌete? 2. (Brat narisovÌl kartÚnu) KakÌw kartÚna visÚt na stenÎ?
3. (OtÎ] o[inÚl karandÌ.) KakÚm karanda.Ñm on pÚ.et? 4. (MexÌ-
niki otremontÚrovali trÌktory) KakÚmi traktorÌmi onÚ pÌ.ut?
5. (SestrÌ podarÚla emÒ portfÎl`) V kakÑm portfÎle lejÌt egÑ
knÚgi? 6. (OnÚ sobrÌli v pÑle ]vetÔ) KakÚe ]vetÔ podarÚli u[enikÚ
svoÎ$ u[Útel`ni]e? 7. (NaÒ[ny$ rukovodÚtel` sdÎlal emÒ zame[Ìniw)
S kakÚmi zame[Ìniwmi on soglÌsen? 8. (Ctu .kÑlu postrÑili v prÑ-
.lom godÒ) V kakÑ$ .kÑle Ò[itsw va. syn?

1. Noi am aflat despre aceastå excursie din anun¡ul publicat în ziar.
2. Pomul de iarnå, împodobit sårbåtore¿te, ståtea în centrul unei såli mari.
3. Eu citesc o carte scriså tocmai de autorul despre care vorbim. 4. Vå
mul¡umesc pentru cartea trimiså de dumneavoastrå. 5. Sportivul a sårit peste
¿tacheta ridicatå la 2,36 metri. 6. Ei scriu referatul despre lucrarea terminatå
înainte de termenul fixat. 7. Sensul propozi¡iei a fost denaturat prin folosirea
unui cuvânt nepotrivit. 8. În acest magazin, care este închis aståzi pentru
inventar, se vând mårfuri de uz casnic.
Forma scurtå a participiilor pasive la timpul trecut

(KrÌtkaw fÑrma stradÌtel`nyx pri[Ìsti$ pro.Îd.ego vrÎmeni)
FORMA SCURTÅ
FORMA LUNGÅ Singular
Plural
sdÎlanny$ sdÎlan sdÎlan-a sdÎlan-o sdÎlan-y
provÎrenny$ provÎren provÎren-a provÎren-o provÎren-y
Forma scurtå a participiilor pasive la timpul trecut are sufixele -n-, -en-
(-@n-), ¿i -t-, la care se adaugå termina¡iile -a (la feminin), -o (la neutru) ¿i -y
(la plural).
NOTE:
1. Formele scurte, spre deosebire de cele lungi, nu se declinå.
2. În propozi¡ie, formele scurte îndeplinesc func¡ia de nume predica-
tiv, de ex.:
Pro[Útannaw knÚga lejÚt na stolÎ< "Cartea cititå este pe maså" ¿i
KnÚga (bylÌ, bÒdet) pro[Útana mno$< "Cartea este (a fost, va fi)
cititå de mine."
278 Indica¡i formele scurte de la urmåtoarele participii:
pokÌzanny$, sdÎlanny$, rasskÌzanny$, organizÑvanny$, sÑz-
danny$, provÎrenny$, postrÑenny$, kÒplenny$, prigotÑvlenny$,
prived@nny$, nasel@nny$, obqwsn@nny$, pÑdnwty$, nad@jny$, sogrÎ-
ty$, razbÚty$, otkrÔty$, zakrÔty$<
279 Forma¡i propozi¡ii:

Model:
ZakÑn (izu[Út`) – ZakÑn (byl, bÒdet) izÒ[en<
1. ObehÌnie (ispÑlnit`)< 2. RabÑta (zakÑn[it`) 3. Vol`tamper-

mÎtr (vkl\[Út`)< 4. Rezul`tÌty (polu[Út`)< 5. Opyt (provestÚ)< 6. Tem-
peratÒra vÑzduxa i atmosfÎrnoe davlÎnie (izmÎrit`)< 7. IzmerÎniw
(proizvestÚ)< 8. NÒjnye mÎry (prinÖt`)< 9. NamÎ[ennaw progrÌmma
(osuhestvÚt`)< 10. Re.Îniw (provestÚ v jizn`)<
280 Completa¡i propozi¡iile cu forma lungå sau scurtå a participiilor

din paranteze, în func¡ie de context:
1. W polu[Úl Øto pis`mÑ segÑdnw< On … moÚm brÌtom< Ùto pis`-
mÑ, … moÚm brÌtom, w polu[Úl segÑdnw (napÚsannoe & bÔlo napÚsano)<
2. V[erÌ u[enikÚ zanimÌlis` v .kÑl`nyx masterskÚx< … Úmi detÌli
vysokÑ o]enÚli spe]ialÚsty< DetÌli … iz nerjavÎ\hego metÌlla
(sdÎlannye & bÔli sdÎlany)< 3. … studÎntami stixotvorÎniw, bÔli
opublikÑvany v studÎn[eskom jurnÌle< Cti stixotvorÎniw …
studÎntami i opublikÑvany v studÎn[eskom jurnÌle< (pereved@nnye
& bÔli pereved@ny) 4. Kem … cto naÒ[noe sovehÌnie? NaÒ[noe sove-
hÌnie, … nÌ.im naÒ[nym Ñbhestvom, proxodÚlo po sÎk]iwm (organi-
zÑvannoe & bÔlo organizÑvano)<
281 Alcåtui¡i dialoguri dupå modelul dat:
Model:
& Ty xodÚl na vÔstavku, otkrÔtu\ v ]Între gÑroda?
& A rÌzve v ]Între gÑroda bylÌ otkrÔta vÔstavka?
1. Ty [itÌla e@ stat`\
_ , nape[Ìtannu\ v segÑdnw.ne$ gazÎte?
2. Vy smotrÎli p`Îsu, postÌvlennu\ po ctomu romÌnu? 3. Vy bÔli
v[erÌ na vÔstavke, otkrÔto$ molodÔmi xudÑjnikami? 4. Vy slÒ.ali
po rÌdio soobhÎnie o kosmÚ[eskom korablÎ, zapÒhennom nedÌvno v
Rossii?

1. Scrisoarea expediatå de dumneavoastrå a sosit la timp. 2. Când a
fost construitå clådirea noului hotel? 3. Noi am fost la serata organizatå de
studen¡ii anului doi. 4. Experien¡a începutå de noi a fost continuatå de elevii
claselor mai mari. 5. Pacea va fi apåratå de for¡ele progresiste ale lumii.
6. Fonograful ¿i fenomenul de emisiune termoelectronicå au fost descoperite
de Th. Edison. 7. Casa noastrå, acoperitå cu tablå, se aflå la marginea satului.
8. Planul de produc¡ie al acestei întreprinderi a fost îndeplinit ¿i depå¿it.
9. Noi am fost invita¡i de prietenii no¿tri la sårbåtorirea mutårii în caså nouå.
10. Eu fac exerci¡ii de traducere din limba ruså în limba românå pe texte, în-
registrate pe bandå magneticå. 11. Regula explicatå în claså, noi am aplicat-o
în practicå. 12. Scrisoarea va fi expediatå peste o såptåmânå.
Gerunziul – Deepri[Ìstie
Gerunziul se formeazå de la verbe de aspect imperfectiv ¿i perfectiv ¿i
are tråsåturi comune cu verbul ¿i adverbul.
Tråsåturi comune cu verbul

Gerunziul poate fi:
1. tranzitiv sau intranzitiv: [itÌw pis`mÑ "citind o scrisoare" ([itÌw
[to?); otdyxÌw v gorÌx "odihnindu-se la munte" (otdyxÌw gde?)
2. reflexiv: vstre[Ìws` s drÒgom "întâlnindu-se cu prietenul" (vstre-
[Ìws` s kem?)
3. de aspect imperfectiv sau perfectiv: strÑw zavÑd "construind o uzinå"
(strÑw [to?), postrÑiv zavÑd "terminând de construit o uzinå" (postrÑiv
[to?)
Tråsåturi comune cu adverbul
1. Nu se schimbå dupå numår, gen ¿i caz.
2. În propozi¡ie joacå rol de complement circumstan¡ial, råspunzând la
întrebårile kak? "cum?", kogdÌ? "când?", po[emÒ? "de ce?", pri kakÑmu
uslÑvii? "în ce condi¡ie?"
Exemple:
U[enÚk otve[Ìl, ne glÖdw v tetrÌd`< "Elevul råspundea neuitându-se
(fårå så se uite) în caiet." (Kak otve[Ìl u[enÚk?)
OkÑn[iv fakul`tÎt, w bÒdu rabÑtat` prepodavÌtelem< "Dupå ce
voi absolvi facultatea, voi lucra ca profesor." (KogdÌ w bÒdu rabÑtat` pre-
podavÌtelem?)
ZabolÎv grÚppom, on otlojÚl svo\ _ poÎzdku v derÎvn\< "Îmbol-
nåvindu-se de gripå, el ¿i-a amânat plecarea la ¡arå." (Po[emÒ on otlojÚl
svo\_ poÎzdku?)
PrinimÌw po utrÌm xolÑdny$ du., ty smÑje.` zakalÚt` svo$
organÚzm< "Fåcând în fiecare diminea¡å du¿ rece, vei putea så-¡i cåle¿ti orga-
nismul." (Pri kakÑm uslÑvii ty smÑje.` zakalÚt` svo$ organÚzm?)
Gerunziul aratå o ac¡iune complementarå fa¡å de aceea exprimatå de

verbul-predicat. Gerunziul, împreunå cu cuvintele dependente de el, având
rolul de complement (direct, indirect sau circumstan¡ial), poartå numele de
construc¡ie gerunzialå. În scris, ea se separå prin virgulå de restul propozi¡iei,
de ex.: VozvrahÌws` domÑ$ iz teÌtra, w vstrÎtilsw s tvoÚm brÌtom<
"Întorcându-må acaså de la teatru, eu m-am întâlnit cu fratele tåu."
Gerunziul ¿i predicatul propozi¡iei au, în mod obligatoriu, agentul
ac¡iunii comun, de ex.: NapisÌv pis`mÑ, w otn@s egÑ na pÑ[tu< "Dupå ce am
scris scrisoarea, am dus-o la po¿tå." (Kto napisÌl pis`mÑ? & W< Kto otn@s
egÑ na pÑ[tu? – W<) Limba românå admite ¿i agen¡i diferi¡i pentru predicat
¿i pentru gerunziu, de ex.: Eu l-am våzut pe Ion mergând la serviciu. (Cine
l-a våzut pe Ion? – Eu. Cine merge la serviciu? – Ion.)
Formarea gerunziilor
(ObrazovÌnie deepri[Ìsti$)
1. Gerunziul de aspect imperfectiv se formeazå de la tema de prezent
a verbelor imperfective la care se adaugå sufixele -a (dupå consoanele ¿uierå-
toare j, [, ., h) sau -w (în restul cazurilor). Verbele reflexive primesc ¿i -s`<
Infinitivul Tema prezentului Sufixul Gerunziul

[itÌt` [itÌ-\t [itÌw
zvat` zov-Òt zovÖ
brat` ber-Òt -w berÖ
u[Ìstvovat` u[Ìstvu-\t u[Ìstvuw
umyvÌt`sw umyvÌ-\t-sw umyvÌws`
dorojÚt` doroj-Ìt dorojÌ
stu[Ìt` stu[-Ìt stu[Ì
plÌkat` plÌ[-ut plÌ[a
-a
slÔ.at` slÔ.-at slÔ.a
trehÌt` treh-Ìt trehÌ
iskÌt` Úh-ut ihÌ
NOTE:
1 – Când verbele au rådåcinile da-, zna-, sta- ¿i sufixul -va-, Gerunziul
se formeazå de la tema Infinitivului, de ex.: davÌ-t` & davÌ-w; uznavÌ-t` &
uznavÌ-w; vstavÌ-t` & vstavÌ-w<
2 – Gerunziul de la verbul byt` este bÒdu[i<
3 – Nu au gerunziu:
• verbele a cåror temå de prezent nu con¡ine vocale: jdat` "a a¿tepta"
& jd-ut; rvat` "a rupe" & rv-ut; terÎt` "a freca" & tr-ut; pit` "a
bea" & p`-\t; lit` "a turna" & l`-\t;
• verbele în -[`: berÎ[` "a påstra", je[` "a arde", pe[` "a coace", mo[`
"a putea";
• verbele cu sufixul -nu-: gÌsnut` "a se stinge", mÑknut` "a se uda",
sÑxnut` "a se usca";
• verbe ca pisÌt` "a scrie", plwsÌt` "a juca, a dansa", paxÌt` "a ara",
rÎzat` "a tåia", pet` "a cânta" (din gurå) etc.
4 – Gerunziul de aspect perfectiv se formeazå de la tema infinitivului
sau a timpului trecut a verbelor perfective, adåugându-li-se sufixele -v (mai
rar -v.i) dupå vocalå ¿i -.i dupå consoanå.
De la verbele reflexive, gerunziul se ob¡ine cu ajutorul sufixului -v.i

+ s`:
Infinitivul Tema Sufixul Gerunziul
vzw-t` vzw-l vzwv (sau vzÖv.i)
napisÌ-t` napisÌ-l -v napisÌv (sau napisÌv.i)
postrÑi-t` postrÑi-l -v.i- postrÑiv (sau postrÑiv.i)
vstrÎtit`-sw vstrÎti-l-sw -.i- vstrÎtiv.is`
prines-tÚ prin@s prin@s.i
Re¡ine¡i câteva exemple de formare a gerunziilor perfective cu ajutorul

sufixelor -a (-w):
pri$tÚ & prid-Ò & prid-Ö
privestÚ & prived-Ò & privedÖ (¿i, rar, privÎd-.i)
prinestÚ & prines-Ò & prines-Ö (¿i, rar, prin@s-.i)
vstrÎtit`sw & vstrÎt-wt-sw & vstrÎt-w-s` (¿i vstrÎti-v.i-s`)
prostÚt`sw & prost-Öt-sw & prost-Ö-s` (¿i prostÚ-v.i-s`)
uvÚdet` & uvÚd-wt & uvÚd-w (¿i uvÚde-v)
uslÔ.at` & uslÔ.-at & uslÔ.-a (¿i uslÔ.a-v).
În propozi¡ie, ac¡iunea exprimatå de gerunziul de aspect imperfectiv
are loc în acela¿i timp cu ac¡iunea exprimatå de verbul predicat (ObqwsnÖw
urÑk, prepodavÌtel` pisÌl na doskÎ primÎry< "Explicând lec¡ia, profe-
sorul scria exemple pe tablå"), iar ac¡iunea gerunziului de aspect perfectiv
are loc înaintea celei exprimate de verbul-predicat (ObqwsnÚv urÑk, prepo-
davÌtel` na[Ìl vyzyvÌt` u[enikÑv k doskÎ< "Dupå ce a explicat lec¡ia,
profesorul a început så scoatå elevii la tablå").
Construc¡iile gerunziale sunt sinonime cu propozi¡iile subordonate
circumstan¡iale. Înlocuirea acestora din urmå cu construc¡ii gerunziale se
face omi¡ând conjunc¡ia, transformând verbul-predicat în gerunziu ¿i înlå-
turând sau transferând subiectul din propozi¡ia secundarå în cea principalå,
dacå aici subiectul a fost exprimat printr-un pronume personal. Exemple:
KogdÌ turÚsty podnimÌlis` na gÑru, onÚ pomogÌli drug drÒga<
"Când turi¿tii urcau pe munte, ei se ajutau reciproc."
PodnimÌws` na goru, turÚsty pomogÌli drug drÒgu< "Urcând pe
munte, turi¿tii se ajutau reciproc."
Construc¡iile gerunziale indicând timpul, cauza sau condi¡ia ac¡iunii
pot fi înlocuite cu propozi¡iile secundare circumstan¡iale. Exemple:
UmÔv.is` xolÑdno$ vodÑ$, on ne [Òvstvoval bÑl`.e ustÌlosti<
"Dupå ce s-a spålat cu apå rece, el nu mai sim¡ea oboseala" – sau:
a) KogdÌ on umÔlsw xolÑdno$ vodÑ$, on … "Când s-a spålat cu apå
rece, el …"
b) On ne [Òvstvoval bÑl`.e ustÌlosti, potomÒ [to umÔlsw xo-
lÑdno$ vodÑ$< "El nu mai sim¡ea oboseala, pentru cå s-a spålat cu apå rece."
283 Transforma¡i îmbinårile de cuvinte în construc¡ii gerunziale:
Model:
aplodÚrovat` artÚstam & aplodÚruw artÚstam
sovÎtovat` druz`Öm; sostavlÖt` plan; vypÚsyvat` neznakÑmye

slovÌ; cksportÚrovat` tovÌry; borÑt`sw za mir; sidÎt` v pÎrvom rwdÒ;
podavÌt` peremÎnnoe naprwjÎnie; oro.Ìt` zasÒ.livye ra$Ñny;
obogahÌt`sw uglekÚslym gÌzom; primenÚt` termÚ[eskoe burÎnie
skvÌjin; izmÎrit` naprwjÎnie vol`tmÎtrom; postrÑit` nÑvy$ ]ex;
ispÑl`zovat` materiÌly v stroÚtel`stve; dat` zadÌnie nÌ dom.
284 Dintr-o propozi¡ie cu douå predicate, alcåtui¡i o propozi¡ie cu o

construc¡ie gerunzialå:
Model:
Druz`Ö gulÖli po pÌrku i besÎdovali
o predstoÖhe$ ckskÒrsii<
GulÖw po pÌrku, druz`Ö besÎdovali
o predstoÖhe$ ckskÒrsii<
1. OtÎ] stoÖl u oknÌ i smotrÎl na igrÌv.ix vo dvorÎ detÎ$<
2. GÑsti sadÚlis` za stol i grÑmko razgovÌrivali< 3. W [itÌl rÒsski$
tekst i vypÚsyval neznakÑmye slovÌ< 4. MoÖ sestrÌ vozvrahÌlas`
domÑ$ s vokzÌla i za.lÌ ko mne< 5. LÎtom my bÔli na mÑre i posetÎli
ArxeologÚ[eski$ muzÎ$ v KonstÌn]e< 6. OnÌ otkrÔla Ñkna kÑmnaty i
na[alÌ dÎlat` Òtrenn\\ gimnÌstiku< 7. AlÚn zakÑn[il pisÌt` pis`mÑ
i po.@l na pÑ[tu< 8. StudÎnty sdÌli ckzÌmeny i poÎxali na proiz-
vÑdstvennu\ prÌktiku< 9. EgÑ sestrÌ zabolÎla i ne uspÎla vÑvremw
zakÑn[it` kursovÒ\ rabÑtu<
285 Înlocui¡i propozi¡iile secundare circumstan¡iale de timp ¿i cauzå cu

construc¡ii gerunziale:
Model:
a) KogdÌ prepodavÌtel` obqwsnÖl nÑvy$ urÑk, on pisÌl

na doskÎ primÎry<
ObqwsnÖw nÑvy$ urÑk, prepodavÌtel` pisÌl na doskÎ
primÎry<
1. KogdÌ my prohÌlis` s druz`Ömi, my prosÚli ix zapÑmnit`

na. nÑvy$ Ìdres< 2. KogdÌ bÒde.` pokupÌt` sebÎ gazÎtu, ne zabÒd`
kupÚt` mne konvÎrt< 3. KogdÌ nÌ.a grÒppa turÚstov bylÌ v MoskvÎ,
onÌ posetÚla MuzÎ$ izobrazÚtel`nyx iskÒsstv Úmeni A<S< PÒ.kina<
4. Posle togÑ kak studÎnt nÎmnogo podÒmal, on nÌ[al otve[Ìt`< 5. Ko-
gdÌ ty vÔu[i.` Øto prÌvilo, ty smÑje.` vÔpolnit` Øti uprajnÎniw<
b) PÑsle togÑ kak studÎnty sdÌli (sdadÒt) ckzÌmeny,

onÚ poÎxali (poÎdut) na proizvÑdstvennu\ prÌktiku<
Sdav ckzÌmeny, studÎnty poÎxali (poÎdut) na proiz-
vÑdstvennu\ prÌktiku<
1. PÑsle togÑ kak w pro[itÌl (pro[itÌ\) polÒ[ennoe pis`mÑ, w

nÌ[al (na[nÒ) pisÌt` otvÎt< 2. PÑsle togÑ kak al`pinÚsty podnwlÚs`
(podnÚmutsw) na goru, onÚ uvÚdeli (uvÚdwt) prekrÌsny$ gorny$
pe$zÌj< 3. PÑsle togÑ kak w posmotrÎl (posmotr\ _ ) ctot fil`m, w pro-
[itÌl (pro[itÌ\) izvÎstny$ odnoim@nny$ romÌn< 4. PÑsle togÑ kak
xudÑjnik zakÑn[il (zakÑn[it) pisÌt` Øtu kartÚnu, on poslÌl (po.l@t)
e@ na vÔstavku<
c) W ne smog dat` prÌvil`nogo otvÎta, potomÒ [to (tak

kak) w ne pÑnwl voprÑsa<
Ne ponÖv voprÑsa, w ne smog dat` prÌvil`nogo otvÎta<
1. OnÚ rabÑta\t agronÑmami v sÎl`skom xozÖ$stve, potomÒ [to
(tak kak) onÚ okÑn[ili sel`skoxozÖ$stvenny$ institÒt< 2. TranzÚstor
skÑro vÔ.el iz strÑw, potomÒ [to (tak kak) on slÚ.kom nagrevÌlsw<
3. On po.@l razmenÖt` dÎn`gi v kÌsse, potomÒ [to (tak kak) on ne na-
.@l u sebÖ v karmÌne pwtikopÎe[no$ monÎty< 4. My skÑro leglÚ spat`,
potomÒ [to (tak kak) my bÔli Ñ[en` ustÌlymi<

1. Trecând cu autobuzul pe lângå parcul central al ora¿ului, am våzut
statuia marelui poet na¡ional al dumneavoastrå. 2. Dorind så aflu mai mult
despre acest autor, eu am citit biografia lui. 3. Povestindu-ne despre cålåto-
ria sa, geologul ne aråta pe hartå traseul pe care a mers. 4. Luându-ne råmas
bun de la prietenii no¿tri, am plecat într-o expedi¡ie geologicå. 5. Dupå ce au
luat masa de prânz, ei s-au dus så se plimbe în parcul vecin. 6. Pierzând noua
noastrå adreså, el n-a putut så ne råspundå imediat. 7. Culcându-te devreme,
po¡i så te scoli mai de diminea¡å. 8. Învå¡ând bine aceastå limbå stråinå, vei
putea deveni un bun traducåtor.
Verbele de mi¿care – GlagÑly dvijÎniw

În limba ruså, un grup aparte de verbe îl formeazå cele 18 perechi de
a¿a-numite verbe de mi¿care, dintre care cele mai uzuale sunt:
Verbe de mi¿care
Verbe de mi¿care multidirec¡ionale
unidirec¡ionale
(GlagÑly
odnonaprÌvlennogo (GlagÑly raznonaprÌvlennogo dvijÎniw)
dvijÎniw)
idtÚ & xodÚt` "a merge" (pe jos)
Îxat` & Îzdit` "a merge" (cu un mijloc de locomo¡ie)
bejÌt` & bÎgat` "a fugi, a alerga"
letÎt` & letÌt` "a zbura"
plyt` & plÌvaat` "a înota, a pluti"
nestÚ & nosÚt` "a duce" (mergând pe jos)
vestÚ & vodÚt` "a duce, a conduce"
veztÚ & vozÚt` "a duce" (cu un mijloc de locomo¡ie)
Conjugarea verbelor de mi¿care unidirec¡ionale fårå prefixe

(SprwjÎnie odnonaprÌvlennyx glagÑlov dvijÎniw bez pristÌvok)
Infinitivul Timpul Prezent Timpul Trecut Imperativul

singular / plural
id-Ò
id-@.` .@l
id-@t .l-a idÚ!
idtÚ
id-@m .l-o idÚte!
id-@te .l-i
id-Òt
Îd-u
Îd-e.` exal
Îde-t Îxal-a poezjÌ$!
Îxat`
Îd-em Îxal-o poezjÌ$te!
Îd-ete Îxal-i
Îd-ut
ved-Ò
ved-@.` v@l
ved-@t vel-Ì vedÚ!
vestÚ
ved-@m vel-Ñ vedÚte!
ved-@te vel-Ú
ved-Òt
vez-Ò
vez-@.` v@z
vez-@t vezl-Ì vezÚ!
veztÚ
vez-@m vzel-Ñ vezÚte!
vez-@te vzel-Ú
vez-Òt
nes-Ò
nes-@.` n@s
nes-@t nesl-Ì nesÚ!
nestÚ
nes-@m nesl-Ñ nesÚte!
nes-@te nesl-Ú
nes-Òt
le[-Ò
let-Ú.` letÎl
let-Út letel-Ì letÚ!
letÎt`
let-Úm letÎl-o letÚte!
let-Úte letÎl-i
let-Öt
beg-Ò
bej-Ú.` bejÌl
bej-Út bejÌl-a begÚ!
bejÌt` bej-Úm bejÌl-o begÚte!
bej-Úte bejÌl-i
beg-Òt
plyv-Ò
plyv-@.` plyl
plyv-@t plyl-Ì plyvÚ!
plyt` plyv-@m plÔl-o plyvÚte!
plyv-@te plÔl-i
plyv-Òt
Conjugarea verbelor de mi¿care multidirec¡ionale fårå prefixe

(SprwjÎnie raznonaprÌvlennyx glagÑlov dvijÎniw bez pristÌvok)
Infinitivul Timpul Prezent Timpul Trecut Imperativul

singular / plural
xoj-Ò
xÑd-i.` xodÚl
xÑd-it xodÚl-a xodÚ!
xodÚt`
xÑd-im xodÚl-o xodÚte!
xÑd-ite xodÚl-i
xÑd-wt
Îzj-u
Îzd-i.` Îzdil
Îzd-it Îzdil-a Îzdi!
Îzdit`
Îzd-im Îzdil-o Îzdite!
Îzd-ite Îzdil-i
Îzd-wt
voj-Ò
vÑd-i.` vodÚl
vÑd-it vodÚl-a vodÚ!
vodÚt`
vÑd-im vodÚl-o vodÚte!
vÑd-ite vodÚl-i
vÑd-wt
voj-Ò
vÑz-i.` vozÚl
vÑz-it vozÚl-a vozÚ!
vozÚt`
vÑz-im vozÚl-o vozÚte!
vÑz-ite vozÚl-i
vÑz-wt
no.-Ò
nÑs-i.`
nosÚl
nÑs-it
nosÚl-a nosÚ!
nosÚt` nÑs-im nosÚl-o nosÚte!
nÑs-ite nosÚl-i
nÑs-wt
letÌ-\
letÌ-e.` letÌl
letÌ-et letÌl-a letÌ$
letÌt` letÌ-em letÌl-o letÌ$te!
letÌ-ete letÌl-i
letÌ-\t
bÎga-\
bÎga-e.` bÎgal
bÎga-et bÎgal-a bÎga$!
bÎgat` bÎgal-o bÎga$te!
bÎga-em
bÎga-ete bÎgal-i
bÎga-\t
plÌva-\
plÌva-e.` plÌval
plÌva-et plÌval-a plÌva$!
plÌvat` plÌval-o plÌva$te!
plÌva-em
plÌval-i
plÌva-ete
plÌva-\t
NOTE:
1 – Verbele de mi¿care unidirec¡ionale (idtÚ, Îxat` etc.) se folosesc
pentru a indica o mi¿care ce are loc într-o anumitå direc¡ie (Samol@t letÚt na
\g< "Avionul zboarå spre sud" [ \g]), sau spre o anumitå ¡intå (U[enÚk
id@t v .kÑlu< "Elevul merge la ¿coalå" [ .kÑla]), în ambele cazuri
ac¡iunea având loc numai o singurå datå ¿i, de regulå, în momentul vorbirii.
2 – Verbele de mi¿care multidirec¡ionale (xodÚt`, Îzdit` etc.) se folo-
sesc pentru a indica:
a) o mi¿care în direc¡ii diferite (Na peremenax u[enikÚ
bÎga\t po dvorÒ< "În recrea¡ie elevii aleargå prin curte" [po dborÒ ]);
b) o mi¿care repetatå spre o anumitå ¡intå (My ejegÑdno Îzdim v
derÎvn\< "În fiecare an mergem la ¡arå" [dom derÎvnw]);
c) o mi¿care dus-întors nerepetatå spre o anumitå ¡intå, la trecut (V vos-
kresÎnè w Îzdil v derÎvno< "Duminicå am fost la ¡arå" [dom derÎvnw]);
În acest caz se poate folosi o construc¡ie sinonimå con¡inând verbul
byt` “a fi” (V voskresÎnè w byl v derÎvne< "Duminicå am fost la ¡arå").
Nu înså ¿i atunci când în propozi¡ia cu un verb de mi¿care este prezentå pre-
pozi¡ia za sau urmeazå un infinitiv (W xodÚl v magazÚn za pokÒpkami< "Eu
am fost la magazin dupå cumpåråturi"; W xodÚl v magazÚn kupÚt` sÌxaru<
"Eu am fost la magazin så cumpår zahår").
d) un mod de deplasare în spa¡iu specific anumitor vietå¡i (L\di i
jivÑtnye xÑdwt "Oamenii ¿i animalele umblå"; PtÚ]y letÌ\t "Påsårile
zboarå"; RÔby plÌva\t "Pe¿tii înoatå").
3 – Verbele de mi¿care fårå prefixe sunt de aspect imperfectiv.
4 – Substantivele indicând direc¡ia, ¡inta mi¿cårii (la dus) sau punctul
de plecare (la întors) råspund la anumite întrebåri ¿i se folosesc cu anumite
prepozi¡ii:
(kudÌ? "unde?") (otkudÌ? "de unde?")
U[enÚk id@t v .kÑlu iz .kÑly
OtÎ] id@t na zavÑd s zavÑda
W idÒ k brÌtu ot brÌta
5 – La timpul trecut, verbele de mi¿care unidirec¡ionale fårå prefixe se

folosesc pentru a reda o mi¿care concomitentå cu o altå ac¡iune (KogdÌ my
.li na stadiÑn, my vstrÎtili drÒga "Când mergeam la stadion, l-am
întâlnit pe prietenul meu" [dom stadiÑn].
287 Råspunde¡i la întrebåri cu ajutorul cuvintelor din paranteze:
Model:
& KudÌ on id@t? (vÔstavka)
& On id@t na vÔstavku<
1. KudÌ ty id@.`? (klub)<

2. KudÌ idÒt dÎti? (park)<
3. KudÌ onÚ idÒt?
(bibliotÎka)<
4. KudÌ idÒt rabÑ[ie?
(zavÑd)<
5. KudÌ idÒt turÚsty?
(vÔstavka)<
6. KudÌ id@t dÎdu.ka?
(rÔnok)<
7. KudÌ idÒt brÌt`w? (rodÚteli)<
8. KudÌ id@t u[enÚk? (dirÎktor)<
288 Råspunde¡i la întrebåri cu ajutorul cuvintelor din paranteze:
Model:
& KudÌ on xÑdit kÌjdu\ nedÎl\? (spektÌkli)
& KÌjdu\ nedÎl\ on xÑdit na spektÌkli<
1. KudÌ vy xÑdite kÌjdy$ den`? (bibliotÎka)< 2. KudÌ onÚ xÑdwt

kÌjdy$ den`? (.kÑla)< 3. KudÌ on xodit kÌjdu\ subbÑtu? (muzÎ$)<
4. KudÌ onÌ xÑdit kÌjdoe Òtro? (rabÑta)< 5. KudÌ onÌ xÑdit kÌjdy$
mÎsw]? (teÌtr)< 6. KudÌ on xÑdit kÌjdy$ vÎ[er? (rodÚtelii)<

Model:
& KudÌ ty xÑdi.` po utrÌm, na rÔnok? (rabÑta)?
& Net, po utrÌm w xojÒ na rabÑtu<
1. KudÌ ty xÑdi.` po ve[erÌm, k druz`Öm? (rodÚteli)< 2. KudÌ ty

xÑdi.` po ponedÎl`nikam, sredÌm i pÖtni]am, na stadiÑn? (biblio-
tÎka)< 3. KudÌ on xÑdit kÌjdoe Òtro, v klub? (fakul`tÎt)< 4. KudÌ onÌ
xodit po voskresÎn`wm, v park? (bassÎ$n)< 5. KudÌ onÚ xÑdwt kÌjdu\
nedÎl\, na stadiÑn? (kinÑ)< 6. KudÌ ty xÑdi.` po subbÑtam, k drÒgu?
(brat)<
290 Completa¡i spa¡iile punctate cu verbele idtÚ sau xodÚt` la forma

necesarå, în func¡ie de context:
1. Se$[Ìs on … v .kÑlu< On kÌjdy$ den` … v .kÑlu< 2. Se$[Ìs
studÎnty … v universitÎt< OnÚ kÌjdy$ den` … v universitÎt< 3. Se-
gÑdnw on … na rabotu pe.kÑm< On kÌjdy$ den` … na rabÑtu pe.kÑm<
4. V voskresÎnè my … na spektÌkl`< ObÔ[no my … na spektÌkli po
voskresÎn`wm< 5. ObÔ[no w … bÔstro, no se$[Ìs w … mÎdlenno< 6. V Øtot
den` w vsegdÌ … v ]entrÌl`nu\ bibliotÎku, no segÑdnw w … v univer-
sitÎtsku\ bibliotÎku< 7. SegÑdnw on … na rabotu s sÔnom, xotw on
nikogdÌ ne … na rabotu s sÔnom<
291 Completa¡i dialogurile punând verbele idtÚ sau xodÚt` la timpul

prezent:
1) & ZdrÌvstvu$, SÑnw! 2) & ZdrÌvstvu$, VolÑdw!
& ZdrÌvstvu$, L\
_ da! & ZdrÌvstvu$, DÚma!
& KudÌ ty …? & KudÌ ty …?
& W … v obhejÚtie< & V klub<
& Ty [Ìsto … v klub?
& ObÔ[no w … v klub po subbÑtam<
3) & ZdrÌvstvu$, TÌnw!
& DÑbry$ den`, NÚna!
& KudÌ ty …, v bibliotÎku?
& Net, w … na konsul`tÌ]i\<
& Ty [Ìsto … na konsul`tÌ]i\?
& W … na konsul`tÌ]i\ po sredÌm<

Model:
& OtkÒda onÚ idÒt? (teÌtr)
& OnÚ idÒt iz teÌtra<
1. OtkÒda id@t sestrÌ? (bibliotÎka)< 2. OtkÒda ty id@.`?

(.kÑla)< 3. OtkÒda vy id@te? (vokzÌl)< 4. OtkÒda onÚ idÒt? (zanÖtiw)<
5. OtkÒda id@t u[enÚ]a? (dirÎktor)< 6. OtkÒda id@t VÌlw? (podrÒga)<
7. OtkÒda on id@t s drÒgom? (NikolÌ$ VasÚlèvi[)< A onÌ otkÒda id@t?
(Anna GrigÑrèvna)<
293 Alcåtui¡i propozi¡ii dupå modelul dat:

Model:
OnÚ idÒt v laboratÑri\< V rukÌx u nix pribÑry<
OnÚ idÒt v laboratÑri\ i nesÒt pribÑry<
1. On id@t v klass< V rukÌx u negÑ knÚgi i tetrÌdi< 2. OnÌ id@t

k portnÚxe< V rukÌx u ne@ materiÌl dlw .it`Ö< 3. W idÒ na vÔstavku<
V rukÌx u menÖ moÚ kartÚny< 4. Ty id@.` k tovÌrihu< V rukÌx u tebÖ
knÚgi< 5. Muj[Úna id@t v poliklÚniku< Na rukÌx u negÑ reb@nok<
6. Brat id@t v remÑntnu\ masterskÒ\< V rukÌx u negÑ tranzÚstorny$
radiopri@mnik< 7. Mat` id@t domÑ$< V rukÌx u ne@ pokÒpki<

Model:
& Gde ty byl? (muzÎ$)
& W xodÚl (Îzdil) v muzÎ$<
1. Gde bylÌ Ànna? (podrÒga)< 2. Gde bÔli v[erÌ tvoÚ rodÚteli?

(rabÑta)< 3. Gde onÚ bÔli v[erÌ Òtrom? (vÔstavka dostijÎni$ narÑd-
nogo xozÖ$stva)< 4. Gde ty byl pozav[erÌ pÑsle obÎda? (sovehÌnie
rabÑtnikov trÌnsporta)< 5. Gde bylÌ v ponedÎl`nik vÎ[erom? (univer-
sitÎtskaw bibliotÎka)< 6. Gde bÔli v voskresÎnè vÌ.i dÎti? (spor-
tÚvnoe sostwzÌnie)< 7. Gde bÔli Øti l\
_ di (ckskÒrsiw, za rubejÑm)<
Model:
V[erÌ my xodÚli na vÔstavku< …, po.@l dojd`<
V[erÌ my xodÚli na vÔstavku<
KogdÌ my .li na vÔstavku, po.@l dojd`<
1. V[erÌ w xodÚl k drÒgu …, w vstrÎtil svoegÑ stÌrogo znakÑmogo<

2. MoÖ sestrÌ xodÚla v teÌtr< …, onÌ za.lÌ k svoÎ$ podrÒge< 3. Ætrom
on xodÚl v knÚjny$ kiÑsk< …, on re.Úl kupÚt` al`bÑm svoemÒ drÒgu<
4. SegÑdnw mo$ otÎ] xodÚl v BibliotÎku akadÎmii< …, on kupÚl mne
interÎsnu\ knÚgu< 5. VÎ[erom onÚ xodÚli v IstorÚ[eski$ muzÎ$< …,
onÚ ostanovÚlis` u pÌmwtnika A<S< PÒ.kinu<

1. Ieri am fost în vizitå la un prieten. 2. Acum acest elev merge la pro-
fesor, la consulta¡ie. 3. Unde merge¡i? La inginer? 4. Ea merge la garå ¿i duce
bagajele. 5. Fratele meu în fiecare zi merge la bazin, la antrenamente. 6. Eu nu
merg niciodatå la bibliotecå fårå caiet ¿i creion. 7. În fiecare diminea¡å merg
så cumpår ziare. 8. Noi în fiecare såptåmânå mergem la spectacole. Aståzi, de
exemplu, mergem la teatru. 9. Când veneam de la teatru, discutam despre
artistul care interpreta rolul principal. 10. Când veneam de la garå, el ne
povestea despre cålåtoria sa. 11. A¡i fost la aceastå expozi¡ie? – Da, noi am
fost la aceastå expozi¡ie såptåmâna trecutå. 12. Iatå vine po¿ta¿ul. El ne aduce
abonamentele.
297 Råspunde¡i la întrebåri folosind cuvintele din paranteze:

a) 1. KudÌ ty se$[Ìs id@.`? (pÑ[ta)< 2. KudÌ onÌ Îdet? (vokzÌl)< 3. KudÌ
my Îdem? (\g)< 5. KudÌ vy Îdete? (KavkÌz)< 6. KudÌ Îdut Øti studÎn-
ty? (prÌktika)< 7. KudÌ onÚ Îdut? (kongrÎss)< 8. KudÌ Îdut dÎti?
(lÌger`)< 9. KudÌ vy Îdete? (MoskvÌ)< 10. KudÌ Îdet Anna? (UrÌl)<
11. KudÌ vy Îdete (BolgÌriw)< 12. KudÌ Îdet va. syn? (Gre]iw)<
b) 1. KudÌ ty Îzdi.` kÌjdoe Òtro? (rabÑta)< 2. KudÌ onÌ Îzdit kÌjdoe
lÎto? (mÑre)< 3. KudÌ vy Îzdite kÌjdu\ subbÑtu? (derÎvnw)< 4. KudÌ
onÚ Îzdwt kÌjdy$ god? (ckskÒrsiw)< 5. KudÌ Îzdit mat` po utrÌm?
(rÔnok)< 6. KudÌ vy Îzdite obÔ[no lÎtom? (gÑry)< 7. KudÌ on Îzdit
ejednÎvno? (fakul`tÎt)<
298 Completa¡i dialogurile cu verbele Îxat` sau Îzdit` la forma potrivitå:

1) & KudÌ ty … se$[Ìs?
& My … v dom Ñtdyxa<
& Vy [Ìsto … v dom Ñtdyxa?
& My … tudÌ kÌjdy$ god<
2) & ZdrÌvstvu$te, druz`Ö!
& ZdrÌvstvu$te!
& KudÌ vy se$[Ìs …?
& My … na vÔstavku< A vy bÔli na vÔstavke?
& Da, my … na vÔstavku na prÑ.lo$ nedÎle<
3) & DÑbroe Òtro, Al@.a!
& DÑbroe Òtro, ZÚna!
& Ty … na fakul`tÎt?
& Da< W … na fakul`tÎt<
& Ty vsegdÌ … na fakul`tÎt na metrÑ?
& InogdÌ … na metrÑ, a inogdÌ na trollÎ$buse<
4) & VÚktor, gde ty byl v[erÌ vÎ[erom?
& V[erÌ vÎ[erom w … k sestrÎ<
& KogdÌ ty … k sestrÎ, ne zametil, otkrÔlas` vÔstavka?

Model:
& Ty byl segÑdnw v bibliotÎke?
& Da, w Îzdil segÑdnw v bibliotÎku<
& Ty byl v[erÌ u brÌta?
& Da, w Îzdil v[erÌ k brÌtu<
1. Vy bÔli v[erÌ v Tret`wkÑvsko$ galerÎe? 2. OnÚ bÔli v MuzÎe

A<S< PÒ.kina? 3. Vy bÔli v voskresÎnè v MuzÎe selÌ? 4. On byl
v[erÌ na kon]Îrte? 5. OnÌ bylÌ segÑdnw u vra[Ì? 6. Ty byl segÑdnw u
profÎssora na konsul`tÌ]ii?
300 Alcåtui¡i propozi¡ii dupå model:

Model:
(Kluj & BuxarÎst)
W Îzdil v Kluj< A se$[Ìs w Îdu iz KlÒja v BuxarÎst<
(brat & sestrÌ)
W Îzdil k sestrÎ< A se$[Ìs w Îdu ot sÎstry k brÌtu<
1. VokzÌl & gostÚni]a< 2. PÑ[ta & rabÑta< 3. PoliklÚnika & aptÎ-

ka< 4. MinistÎrstvo & PosÑl`stvo< 5. MoskvÌ & Brwnsk< 6. KÚev &
XÌr`kov< 7. Drug & rodÚteli< 8. NikolÌ$ GeÑrgievi[ & NÚna PÌvlovna<
9. EkaterÚna AleksÌndrovna & StepÌn VasÚlèvi[<
301 Completa¡i spa¡iile punctate cu verbele Îxat` sau Îzdit` la trecut:

1. V[erÌ w … zÌ gorod< KogdÌ … tudÌ, .@l dojd`< 2. Utrom onÌ …
na prÌktiku< KogdÌ onÌ … tudÌ, onÌ vspÑmnila, [to zabÔla dÑma za-
[@tnu\ knÚjku< 3. Letom onÚ … na mÑre< KogdÌ onÚ … na mÑre, stoÖla
xorÑ.aw pogÑda< 4. SegÑdnw w … na vÔstavku< KogdÌ w … na vÔstavku,
w poterÖl avtorÒ[ka< 5. Na prÑ.lo$ nedÎle my … v gÑry< KogdÌ my …
v gÑry v pÑezde poznakÑmilis` s xudÑjnikom<
302 Completa¡i dialogurile cu unul dintre verbele indicate în parantezå:

1. & Ty jd@.` kogÑ-nibÒd`?
& Da, w jdu VitÌliw< My s nim segÑdnw … na trenirÑvku<
& Vy vsegdÌ … vmÎste na trenirÑvku? (idtÚ & xodÚt`)
2. & KudÌ onÚ …?
& OnÚ trenirÒ\tsw v bÎge< KÌjdy$ den` v Øto vrÎmw onÚ … po Øtim
allÎwm< (bejÌt` & bÎgaat` )
3. & Gde ty byl v voskresÎnè?
& U moegÑ drÒga est` moto]Úkl< My s nim … na Ñzero SnagÑv<
& KogdÌ w … na avtÑbuse, w vÚdel vas u benzokolÑnki<
(Îxat` & Îzdit`)
4. & KudÌ … Øti ptÚ]y?
& Na \g, v jÌrkie strÌny<
& OnÚ vsegdÌ tak … stÌwmi? (letÎt` & letÌt`)
5. & SmotrÚ, kak on bÔstro …
& On Ñ[en` xorÑ.i$ plovÎ]< On Ñ[en` bÔstro … na sorevnovÌniwx<
(plyt` & plÌvat` )
6. & Kak dalekÑ Øta vÔstavka! My tudÌ … ]Îly$ [as<
& A mne ne kÌjetsw tak dalekÑ< W kÌjdu\ nedÎl\ … na kakÒ\-
nibÒd` vÔstavku< (idtÚ & xodÚt`)
7. & {to … Øta ma.Úna?
& OnÌ … zernÑ na clevÌtor<
& Cto odnÌ iz tex spe]iÌl`nyx ma.Ún, kotÑrye … zernÑ s pÑlw na
clevÌtor? (veztÚ & vozÚt`)
8. & KudÌ onÌ … detÎ$?
& V poliklÚniku na medi]Únski$ osmÑtr<
& Ctix detÎ$ [Ìsto … na medi]Únski$ osmÑtr? (vestÚ & vodÚt`)

1. Aståzi noi mergem în excursie în afara ora¿ului. 2. Avionul a zburat
deasupra câmpiilor, satelor ¿i ora¿elor. 3. Doctorul i-a recomandat så meargå
des pe jos. 4. La serviciu de obicei merg cu metroul, iar de la serviciu acaså
merg pe jos. 5. Îmi place så alerg prin pådure. 6. Gâ¿tele înoatå spre mal. 7.
Aceastå ma¿inå duce legume la pia¡å. 8. Fratele meu este ¿ofer. El duce
turi¿tii. 9. Aceastå potecå duce spre cabana turisticå. 10. De trei ori pe såp-
tåmânå merg så înot în bazin.
Verbele de mi¿care cu prefixe

(GlagÑly dvijÎniw s pristÌvkami)
Cu ajutorul prefixelor se ob¡in perechi aspectuale de la verbele de

mi¿care unidirec¡ionale (aspect perfectiv) ¿i multidirec¡ionale (aspect imper-
fectiv), de ex.: pri$tÚ & prixodÚt` "a veni, a sosi", u$tÚ & uxodÚt` "a pleca".
De la verbele Îzdit` ¿i plÌvat` nu se pot ob¡ine forme prefixate de
aspect imperfectiv. Pentru primul se folose¿te tema ezja- (nu existå un
infinitiv ezjat`): priezjÌt`, uezjÌt` etc., iar pentru al doilea se folose¿te
tema plyva- (nu existå un infinitiv plyvat`): priplyvÌt`, uplyvÌt` etc.
Fiecare prefix aduce perechii aspectuale alt sens.
Sensurile principale ale prefixelor
Prefixul Prepozi¡ia, cazul ¿i întrebarea

pri- : pri$tÚ & prixodÚt` v, na + A. (kudÌ?)
priÎxat` & priezjÌt` k + D. (kudÌ? k komÒ?)
priplÔt` & priplyvÌt` iz + G. (otkÒda?)
(sosire) s + G.
ot + G. (ot kogÑ?)
antonimie
Exemple:
OnÚ pri.lÚ na zavÑd< "Ei au venit la uzinå."
My priÎxali k brÌtu vÎ[erom< "Am sosit la fratele nostru seara."
DÎti priÎxali iz lÌgerw< "Copiii au venit din tabårå."
u- : u$tÚ & uxodÚt` v, na + A. (kudÌ?)
uÎxat` & uezjÌt` k + D. (kudÌ? k komÒ?)
uplÔt` & uplyvÌt` iz + G.
(plecare) s + G. (otkÒda?)
ot + G. (ot kogÑ?)
Exemple:
TurÚsty uÎxali na mÑre< "Turi¿tii au plecat la mare."
OtÎ] u.@l k sÔnu< "Tatål a plecat la fiul."
My u.lÚ s zavÑda v [etÔre [asÌ< "Noi am plecat din uzinå
la ora patru."
v- (vo-, vq-) : vo$tÚ & vxodÚt` v, na + A. (kudÌ?)
vqÎxat` & vqezjÌt` k + D. (kudÌ? k komÒ?)
(mi¿care spre interior) iz + G. (otkÒda?)
s + G.
antonimie
Exemple:
StudÎnty vo.lÚ v auditÑri\< "Studen¡ii au intrat în salå."
OnÚ xotÖt vo$tÚ k dirÎktoru< "Ei vor så intre la director."
OnÌ vo.lÌ iz koridÑra v kÑmnatu< "Ea a intrat din coridor în camerå."
vy- : vÔ$ti & vyxodÚt` iz + G.
vÔexat` & vyezjÌt` s + G. (otkÒda?)
(mi¿care din interior) ot + G.
v, na + A. (kudÌ?)
Exemple:
My vÔexali iz BuxarÎsta vÎ[erom< "Am ie¿it din Bucure¿ti seara."
SportsmÎny vÔ.li so stadiÑna< "Sportivii au ie¿it din stadion."
GÑsti vÔ.li v koridÑr< "Oaspe¡ii au ie¿it pe coridor."
OnÚ vÔexali na .ossÎ< "Ei au ie¿it la ¿osea."
pod- : podo$tÚ & podxodÚt` k + D. (kudÌ? k [emÒ? k komÒ?)
(podo-, podqÎxat` & podqezjÌt`
podq-) podplÔt` & podplyvÌt`
(apropiere)
antonimie
Exemple:
U[itel` podo.@l k doskÎ< "Profesorul s-a apropiat de tablå."
Ma.Úna podqÎxala k gostÚni]e< "Ma¿ina s-a apropiat de hotel."
ot- : oto$tÚ & otxodÚt` ot + G. (otkÒda?)
(oto-, otqÎxat` & otqezjÌt` v, na + A. (kudÌ?)
otq-) otplÔt` & otplyvÌt` k + D. (k komÒ?)
otnestÚ & otnosÚt`
otveztÚ & otvozÚt`
(îndepårtare)
Exemple:
On oto.@l ot oknÌ< "El a plecat de lângå fereastrå."
My bÔstro otplÔli ot bÎrega< "Curând ne-am îndepårtat de mal."
OnÚ otvezlÚ sportsmÎnov na stadiÑn< "Ei i-au dus pe sportivi
la stadion."
v- (vq-): vqÎxat` & vqezjÌt` na + A. (kudÌ? na [to?)
vbejÌt` & vbegÌt`
vz- : vzo$tÚ & vsxodÚt` na + A. (kudÌ? na [to?)
(vs-, vzbejÌt` & vzbegÌt`
vzo-) (mi¿care în sus)
Exemple:
antonimie
MÌl`[ik vbejÌl na vtorÑ$ ctÌj< "Båiatul a urcat în fugå

la etajul doi."
My vzo.lÚ na gÑru< "Noi ne-am urcat pe munte."
s- : so$tÚ & sxodÚt` s + G. (s [egÑ?)
(so-, sbejÌt` & sbegÌt`
sq-) (mi¿care în jos)
Exemple: My so.lÚ s gorÔ< "Noi am coborât de pe munte."
do- : do$tÚ & doxodÚt` do + D. (kudÌ? do [egÑ?)
doÎxat` & doezjÌt`
dobejÌt` & dobegÌt`
doplÔt` & doplyvÌt`
(ajungere pânå la un punct)
Exemplu:
My doÎxali do okrÌiny goroda< "Am ajuns la marginea ora¿ului."
za- : za$tÚ & zaxodÚt` v, na + A. (kudÌ?)
zaÎxat` & zaezjÌt` k + D. (k komÒ?)
zabejÌt` & zabegÌt`
(a intra, a da pe la, abåtându-se din drum)
Exemple:
PÑsle rabÑty w vsegdÌ zaxojÒ v knÚjny$ magazÚn< "Dupå ser-
viciu întotdeauna trec pe la librårie."
Po putÚ na mÑre onÚ zaÎxali k nam< "În drum spre mare, ei au dat
pe la noi."
pere- : pere$tÚ & perexodÚt` [Îrez + A. ([Îrez [to?)
pereÎxat` & pereezjÌt` iz + G. … v + A. (otkÒda? kudÌ?)
pereplÔt` & pereplyvÌt` s + G. … na + A. (otkÒda? kudÌ?)
(traversare, mi¿care dintr-un loc ot + G. … k + D. (otkÒda? kudÌ?)
în altul, de la un punct la altul)
Exemple:
Okolo universitÎta my pere.lÚ ([Îrez) Òli]u< "Lângå univer-
sitate am traversat strada."
Mo$ brat pereÎxal iz MoskvÔ v VolgogrÌd< "Fratele meu s-a mutat
din Moscova la Volgograd."
OnÚ pereÎxali s nÌ.e$ Òli]y na sosÎdn\\ Òli]u< "Ei s-au
mutat de pe strada noastrå pe strada vecinå."
RodÚteli pereÎxali ot dÑ[eri k sÔnu< "Pårin¡ii s-au mutat de la
fiicå la fiu."
(sensuri figurate)
pro- : pro$tÚ & proxodÚt` mÚmo + G. (mÚmo [egÑ?)
proÎxat` & proezjÌt`
probejÌt` & probegÌt`
proplÔt` & proplyvÌt`
(mi¿care fårå opriri pe lângå un punct)
Exemplu:
Ma.Úna proÎxala mÎmo pÌmwtnika< "Ma¿ina a trecut pe lângå un
monument."
(mi¿care printr-un punct oarecare) [Îrez + A. ([Îrez [to?)
Exemplu:
OnÚ pro.lÚ [Îrez park< "Ei au trecut prin parc."
(mi¿care deasupra unui punct oarecare) nad + I. (nad [em?)
Exemplu:
PtÚ]y proletÎli nad sÌdom< "Påsårile au zburat pe deasupra grå-
dinii."
(mi¿care sub un punct oarecare) pod + I. (pod [em?)
Exemplu:
LÑdka proplylÌ pod mostÑm< "Barca a trecut pe sub pod."
(mi¿care spre interior) v, na + A. (kudÌ?)
Exemple:
OnÌ pro.lÌ v svo\ kÑmnatu< "Ea a trecut în camera sa."
TurÚsty pro.lÚ na plÑhad`< "Turi¿tii au trecut spre pia¡å."
(mi¿care spre interior la o persoanå) k + D. (k komÒ?)
Exemplu:
StudÎnty pro.lÚ k dekÌnu< "Studen¡ii au intrat la decan."
(mi¿care printr-un loc) skvoz` + A. (skvoz` [to?)
Exemplu:
My edvÌ pro.lÚ skvoz` tolpÒ< "Noi abia am trecut prin mul¡ime."
(mi¿care pe suprafa¡å) po + D. (po [emÒ?)
Exemplu:
KÌjdy$ raz avtÑbus proezjÌet po mostÒ< "De fiecare datå auto-
buzul trece podul."
(parcurgerea unei distan¡e) A. ([to?)
Exemplu:
On ejednÎvno proplyvÌet kilomÎtr< "El parcurge în fiecare zi
înot un kilometru."
ob- : obo$tÚ & obxodÚt` A. ([to?)
(obo-, obqÎxat` & obqezjÌt` vokrÒg + G. (vokrÒg [egÑ?)
obq-)
(mi¿care în jurul unui punct)
Exemple:
My obo.lÚ vs@ zdanie< "Noi am înconjurat toatå clådirea."
AvtÑbus obqÎxal vokrÒg Ñzera< "Autobuzul a mers în jurul lacului.
(mi¿care cu oprire în toate punctele) A.
Exemplu:
OnÚ obqÎzdili vse vÌjnye gorodÌ< "Ei au trecut prin toate ora-
¿ele importante."
raz- (razo-, razq-) / ras- …-sw / -sq:
razo$tÚs` & razxodÚt`sw iz + G. (otkÒda?)
razqÎxat`sw & razqezjÌt`sw s + G. (otkÒda?)
(mi¿care dintr-un punct po + D. (kudÌ?)
în diferite direc¡ii) v + A. (kudÌ?)
Exemple:
GÑsti razqÎxalis` iz stolÚ]y< "Oaspe¡ii au plecat din capitalå
care încotro."
SportsmÎny razo.lÚs` so stadiÑna< "Sportivii au plecat de la
stadion care încotro."
OdnokÒrsniki rozo.lÚs` po domÌm< "Colegii de an (de facultate)
au plecat fiecare la el acaså."
PÑsle vstrÎ[i my razqÎxalis` v rÌznye stÑrony< "Dupå întâl-
nire, noi am plecat care încotro."
s- (so-, sq-) …sw /-sq:
so$tÚs` & sxodÚt`sw v, na + A. (kudÌ?)
sqÎxat`sw & sqezjÌt`sw k + D. (kudÌ? k komÒ?)
(mi¿care din diferite direc¡ii iz + G. (otkÒda?)
într-un punct) s + G. (otkÒda?)
Exemple:
U[@nye sqÎxalis` na sqezd< "Oamenii de ¿tiin¡å s-au întrunit la
congres."
PÑsle kanÚkul studÎnty sqÎxalis` v obhejÚtie< "Dupå va-
can¡å, studen¡ii au venit la cåmin."
Vse brÌt`w sqÎxalis` k stÌr.emu brÌtu< "To¡i fra¡ii s-au adunat
la fratele mai mare."
Na kongrÎss sqÎxalis` u[@nye-fÚziki iz rÌznyx stran< "La
congres au venit savan¡ii-fizicieni din diverse ¡åri."
Deti sbejÌlis` s rÌznyx storÑn< "Copiii s-au adunat venind în
fugå din diverse pår¡i."
NOTE:
1. Verbele unidirec¡ionale cu prefixe (de ex.: pri$tÚ) aratå o mi¿care
fåcutå o singurå datå într-o singurå direc¡ie ¿i terminatå (On pri.@l k nam
"El a venit la noi."), iar verbele multidirec¡ionale cu prefixe (de ex.: prixo-
dÚt`) indicå o mi¿care repetatå, dar de fiecare datå terminatå (On kÌjdy$
den` prixodÚl k nam< "El venea la noi în fiecare zi.") sau, cu prefixele pri-,
u-, v-, vy-, ot-, pod- la timpul trecut o singurå mi¿care „dus-întors” (V[erÌ k
nam priezjÌli gÑsti< "Ieri au venit la noi musafiri.").
2. Antonimia unor prefixe se råsfrânge ¿i asupra unor prepozi¡ii care
le înso¡esc (pri$tÚ k / v / na "a veni la" – u$tÚ ot / iz / s "a pleca de la").
304 În locul punctelor, pune¡i verbele pri$tÚ sau prixodÚt`, priÎxat`
sau priezjÌt` la forma potrivitå.
Folosi¡i, unde este cazul, prepozi¡ia necesarå:
a) 1. KogdÌ w … rabÑty, MÌ.a ujÎ vernÒlas` s fakul`tÎta< 2. KogdÌ
on pÎrvy$ raz … bibliotÎku, on ne umÎl eh@ pÑl`zovat`sw karto-
tÎko$< 3. KogdÌ vy … nam, w vam pokajÒ mo\ _ kollÎk]i\ mÌrok<
4. W tebÎ pozvon\_ , kogdÌ … spektÌklw< 5. KogdÌ my … teÌtr, do
na[Ìla spektÌklw ostavÌlos` pwt` minÒt<
b) 1. ObÔ[no … bol`nÚ]y domÑ$ v [etÔre [asÌ< SegÑdnw u negÑ bÔlo
sobrÌnie i poØtomu on … v pwt` [asÑv< 2. KÌjdy$ god on … nam v
i\_ le< V Øtom godÒ on … v Ìvguste< 3. RÌn`.e my … dom Ñtdyxa na dve
nedÎli< Teper` my … s\dÌ na mÎsw]< 4. Ctot muj[Úna … MoskvÔ …
NÑvgorod< On skazÌl, [to on ejegÑdno bÒdet … MoskvÔ … NÑv-
gorod< 5. OnÌ vsegdÌ … vÑvremw … zanÖtiw< SegÑdnw onÌ zabolÎla
i poØtomu ne … zanÖtie<
305 În locul punctelor, pune¡i verbele u$tÚ sau uxodÚt`, uÎxat` sau
uezjÌt` la forma potrivitå.
Folosi¡i, unde este cazul, prepozi¡ia necesarå:
a) 1. MarÚny net dÑma< OnÌ … podrÒge< OnÌ [Ìsto … podrÒge< 2. EgÑ
net v kabinÎte< On … ministÎrstvo< Po sredÌm on … ministÎrstvo<
3. Ànny IvÌnovny net v u[Útel`sko$< OnÌ … laboratÑri\< V cto
vrÎmw onÌ vsegdÌ … laboratÑri\< 4. V tri [Ìsa onÚ zakÑn[ili
rabÑtu i pe.kÑm … na stadiÑn< KogdÌ onÚ … stadiÑn, onÚ berÒt s
sobÑ$ fotoapparÌt< 5. E@ ujÎ net u nas< OnÌ … nas [as nazÌd< OnÌ
nikogdÌ ne … nas pÑzje semÚ [asÑv< 6. PÑsle lÎk]i$ studÎnty …
universitÎta … obhejÚtie< OnÚ obÔ[no vmÎste … univesritÎta
… obhijÚtie< 7. W ujÎ zakonspektÚroval pro[Útannu\ liter-
atÒru i [Îrez pwt` minÒt … bibliotÎki< W, kak prÌvilo, … bi-
bliotÎki pÑsle togÑ, kak zakÌn[iva\ [itÌt` vs\ bibliogrÌfi\<
b) 1. KÌjdy$ god my … Ñtpusk v i\ _ le< V Øtom godÒ my … v Ìvguste<
2. KÌjdu\ subbÑtu onÚ … rodÚtelwm v dva [asÌ< SegÑdnw onÚ …
rodÚtelwm v [etÔre [asÌ< 3. KÌjdoe letÑ studÎnty … prÌktiku v
seredÚne i\lw< OnÚ … prÌktiku na prÑ.lo$ nedÎle< 4. ObÔ[no my
… komandirÑvku v na[Ìle gÑda< V Øtom godÒ my … komandirÑvku
[Îrez mÎsw]< 5. My nikogdÌ ne … ckskÒrsi\ bez fotoapparÌta< V
prÑ.lom godÒ my … ckskÒrsi\ bez fotoapparÌta< 6. Na prÑ.lo$
nedÎle onÚ … derÎvn\ … rodÚtelwm< OnÚ [Ìsto … derÎvn\ … rodÚ-
telwm, [tÑby provodÚt` tam svo$ Ñtpusk< 7. … MoskvÔ my … v dÎvwt`
[asÑv< KogdÌ my … MoskvÔ, po.@l dojd`<
306 În locul verbelor subliniate, folosi¡i antonimele lor.
Opera¡i modificårile necesare în propozi¡ii:
1. Na prÑ.lo$ nedÎle moÖ sestrÌ priÎxala iz MoskvÔ< 2. OtÎ] i
mat` pri.lÚ s rabÑty< 3. {Îrez nedÎl\ on priÎdet s\dÌ, v BuxarÎst<
4. On u.@l k brÌtu so svoÚmi poslÎdnimi kartÚnami< 5. OnÚ tÑl`ko
[to pri.lÚ ot druzÎ$< 6. My ejednÎvno uxÑdim na fakul`tÎt v
polovÚne vos`mÑgo< 7. Brat ejednÎvno uezjÌet v sem` [asÑv i uvÑzit
detÎ$ v dÎteski$ sad< 8. OnÌ nikogdÌ ne uxÑdit v bibliotÎku rÌn`.e,
[em v vÑsem` [asÑv<
307 În locul spa¡iilor punctate, folosi¡i unul dintre verbele cerute de

context:
prinestÚ & prinosÚt` unestÚ & unosÚt`
priveztÚ & privozÚt` uveztÚ & uvozÚt`
1. StudÎnty pri.lÚ na zanÖtiw i … rÒssko-rumÔnskie slovarÚ<
OnÚ vsegdÌ … rÒssko-rumÔnskie slovarÚ, kogdÌ u nix urÑki rÒssko-
go wzykÌ< 2. VÎ[erom prid@t ko mne mo$ drug i … svo\ _ kollÎk]i\
mÌrok< On obehÌl mne vsegdÌ … nÑvye mÌrki< 3. Brat mne skazÌl, [to,
kogdÌ on priÎdet iz-za granÚ]y, on … mne interÎsny$ podÌrok< On
nikogdÌ ne … mne takix podÌrkov< 4. PriÎxala ma.Úna i … v magazÚn
nÑvy$ tovÌr< Cta ma.Úna [Ìsto … v magazÚn nÑvy$ tovÌr< 5. Pre-
podavÌtel` sobrÌl tetrÌdi i … ix< PrepodavÌtel` … domÑ$ tetrÌdi
i vnimÌtel`no proverÖet ix< 6. Druz`Ö u.lÚ i po o.Úbke … moÚ
kassÎty< 7. PÑezd oto.@l ot perrÑna i … detÎ$ v lÌger`< Po utrÌm cta
ma.Úna … detÎ$ v dÎtski$ sad< 8. RodÚteli uÎxali v komanirÑvku, a
detÎ$ prosÚli … k rÑdstvennikam v derÎvn\< KogdÌ ix … v derÎvn\,
stoÖla xorÑ.aw pogÑda<

Elevii ¿colii noastre au fost într-o excursie în Delta Dunårii. Ei au mers
întâi cu trenul, apoi cu vaporul. Când mergeau cu trenul, admirau câmpiile
verzi ale Dobrogei, iar când mergeau cu vaporul, admirau apele ¿i malurile
bra¡ului Chilia al Dunårii. În tabårå, unii elevi studiau fauna, iar al¡ii, flora
Deltei. Ei au adunat un material foarte bogat ¿i interesant. Când au plecat din
tabårå, au dus cu ei tot materialul adunat ¿i l-au adus la ¿coalå.
309 Alcåtui¡i propozi¡ii dupå modelul dat, folosind verbul potrivit ca sens:
Model:
a) U[enikÚ bÔli v klÌsse< Se$[Ìs onÚ v koridÑre<
U[enikÚ vÔ.li iz klÌssa v koridÑr<
b) U[enikÚ bÔli v koridÑre< Se$[Ìs onÚ v klÌsse<
U[enikÚ vo.lÚ iz koridÑra v klass<
1. a) ZrÚteli bÔli v zÌle< Se$[Ìs onÚ v fo$Î<
b) ZrÚteli bÔli v fo$Î< Se$[Ìs onÚ v zÌle<
2. a) PassajÚry bÔli v vagÑne< Se$[Ìs onÚ na perrÑne<
b) PassajÚry bÔli na perrÑne< Se$[Ìs onÚ v vagÑne<
3. a) Ma.Úna bÔla v garÌje< Se$[Ìs onÌ na Òli]e<
b) Ma.Úna bylÌ na Òli]e< Se$[Ìs onÌ v garÌje<
4. a) Skvor]Ô bÔli v skvorÎ[nikax< Se$[Ìs onÚ na derÎv`wx<
b) Skvor]Ô bÔli na derÎv`wx< Se$[Ìs onÚ v skvorÎ[nikax<
5. a) My bÔli v gorÌx< Se$[Ìs my na rÌvnine<
b) My bÔli na rÌvnine< Se$[Ìs my v gorÌx<
6. a) My bÔli v uÎzde KclcrÌ.`< Se$[Ìs my v uÎzde SlobozÚw<
b) My bÔli v uÎzde SlobozÚw< Se$[Ìs my v uÎzde KclcrÌ.`<
310 În locul punctelor, introduce¡i verbele de mi¿care cu prepozi¡ia

pod- (podo-) cerute de context:
1. On … k oknÒ i otkrÔl egÑ< 2. My … k poli]Î$skomu i sprosÚ-
li egÑ, kak popÌst` na ]entrÌl`nu\ plÑhad`< 3. OnÚ … k rekÎ i nÌ-
[ali razbivÌt` palÌtku< 4. U[enÚk … k doskÎ i nÌ[al re.Ìt` zadÌ[u<
5. TurÚsty … k gostÚni]e na avtÑbuse< 6. My … k vokzÌlu na taksÚ<
7. TeploxÑd … k prÚstani i passajÚry nÌ[ali vyxodÚt` po trÌpu<
8. On … k kiÑsku i poprosÚl svÎju\ gazÎtu<
311 Înlocui¡i verbele cu antonimele lor, fåcând schimbåri corespunzå-

toare în propozi¡ie:
1. Poezd podo.@l k stÌn]ii< 2. OnÌ podo.lÌ k oknÒ< 3. U[enikÚ
podo.lÚ k stolÒ< 4. Ma.Úna podqÎxala k magazÚnu< 5. DÎti podbe-
jÌli k mostÒ< 6. LÑdka podplylÌ k bÎregu< 7. TeploxÑd podplÔl k
prÚstani< 8. AvtÑbus podqÎxal k muzÎ\< 9. {Îrez tri minÒty pÑezd
podo$d@t k perrÑnu<
312 Råspunde¡i la întrebåri folosind verbele zaxodÚt` & za$tÚ, za-

Îxat` & zaezjÌt`.
Model:
& Ty byl segÑdnw v knÚjnom magazÚne?
& Da, w zaxodÚl segÑdnw v knÚjny$ magazÚn<
1. Ty bylÌ segÑdnw v magazÚne *DÎtski$ mir+? 2. Vy bÒdete
zÌvtra na vÔstavke? 3. GlÌvny$ injenÎr byl segÑdnw zdes`? 4. Ty
bÒde.` zÌvtra v bibliotÎke? 5. On bÒdet v subbÑtu na kÌfedre?
6. OnÌ bÒdet poslezÌvtra u brÌta? 7. Ty bÒde.` vÎ[erom u MarÚny?
8. Vy bÒdete lÎtom v derÎvne u svoÚx rodÚtele$? 9. Vy bÒdete v i\
_ le
u drÒga na dÌ[e?
313 Înlocui¡i punctele cu un verb de mi¿care cu prefixul pere- cerut de
context:
1. My … Òli]u i vo.lÚ v univermÌg< 2. Nel`zÖ … Òli]u na krÌs-
ny$ ]vet< 3. Nam nÌdo … Òli]u i podo$tÚ k tomÒ kiÑsku< 4. KogdÌ w …
Òli]u, ko mne podo.@l poli]Î$ski$< 5. TurÚsty … po mostÒ rekÚ i
ostanovÚlis` na opÒ.ke lÎsa< 6. XotÖ rekÌ bylÌ .irÑkaw, my … e@<
7. W bÔstro bejÌl, w … dorÑgu i ostanovÚlsw u e@ obÑ[iny<
314 Înlocui¡i punctele cu verbele de mi¿care idtÚ sau Îxat`, cu pre-

fixul potrivit:
1. Na prÑ.lo$ nedÎle my Îzdili v derÎvn\ k rodÚtelwm< Ûz domu
my … v 6 [asÑv< My sÎli v ma.Únu i … v \jnom napravlÎnii gÑroda<
Iz gorÑda my … [Îrez [Îtvert` [asÌ< KogdÌ my … kilomÎtrov dvÌd]at`,
my … k rekÎ< PotÑm my … dÌl`.e< Po dorÑge … k nÌ.emu xorÑ.emu
znakÑmomu< Do rodnÑ$ derÎvni my … za [etÔre [asÌ< KogdÌ my,
nakonÎ], … tudÌ, nas ujÎ jdÌli rodÚteli i bÔli Ñ[en` rÌdy nÌ.emu
priÎzdu< ObrÌtno my … iz derÎvni [Îrez tri dnw<
315 Desenele vå vor putea ajuta så alege¡i verbul potrivit: pobejÌt`,

poplÔt`, poletÎt` , poÎxat`, po$tÚ<
1. PtÚ]y letÌli nad Ñzerom, potÑm sÎli
na dÎrevo i [Îrez minÒtu … k lesu<
2. VÚktor zakri[Ìl:
*KorÌbl`!+ & i vse rebÖta … k mÑr\<
3. RebÖta sobirÌli v lesÒ
gribÔ, vdrug pogÑda
izmenÚlas`, po.@l dojd`,
i onÚ srÌzu … domÑ$<
4. NatÌ.a i Olw gulÖli v sadÒ, potÑm onÚ sÎli
na velisopÎdy i … domÑ$<
5. SÌ.a i VÚktor pri.lÚ na Ñzero,

sÎli v lÑdku i … na drugÑ$ bÎreg<
6. TurÚsty Îxali do acropÑrta na avtÑbuse<

Tam onÚ sÎli na vertol@t i … v gÑry<
7. TÌnw .la po Òli]e, uvÚdela

krasÚvye ]vetÔ, kupÚla ix
i … dÌl`.e<
8. KÑlw brÑsil v rÎku pÌlku, a sobÌka … za ne$<
a) Într-o zi, când må odihneam la ¡arå, am hotårât så må duc la prietenul
meu din satul vecin. M-am sculat devreme, m-am spålat, am luat micul
dejun ¿i am ie¿it din caså. M-am îndepårtat destul de mult de caså, când
mi-am adus aminte cå am uitat discurile cu cântece populare pe care mi
le-a cerut prietenul. M-am întors, am luat discurile ¿i din nou am plecat
spre prieten. Când treceam pe lângå magazinul universal, mi-am adus
aminte cå am nevoie de un film pentru aparatul de fotografiat. Am intrat
în magazin, am cumpårat un film. Când ie¿eam din magazin, cineva m-a
strigat så iau restul de la caså. Pentru cå tot timpul mergeam repede,
curând am ajuns la lac. L-am înconjurat ¿i am intrat în pådure. Dincolo de
pådurea prin care am mers repede, curgea un râu. Am trecut râul, apoi
am urcat un deal ¿i am våzut satul. Curând am intrat în sat ¿i m-am
apropiat de casa în care locuia prietenul. Când am båtut în u¿å, am auzit
vocea: „Intra¡i”. Am intrat în caså. Prietenul s-a bucurat de venirea mea ¿i
m-a rugat så trec în camera lui.
b) Cu câteva zile în urmå, la Bucure¿ti a venit un grup de turi¿ti. Ei au venit
cu avionul din Federa¡ia Ruså. Din Moscova, ei au plecat diminea¡a ¿i au
zburat circa trei ore. Când au sosit la Bucure¿ti, la aeroport îi a¿tepta
ghidul. To¡i turi¿tii au urcat în autocar ¿i au plecat spre centrul ora¿ului,
unde se afla hotelul lor. Trecând pe lângå Parcul Heråstråu, autocarul a
oprit în fa¡a Muzeului Satului. La hotel au sosit pe la ora 11. Dupå masa
de prânz, au plecat så viziteze noile cartiere ale Bucure¿tiului. La hotel au
venit foarte mul¡umi¡i de excursia fåcutå prin ora¿.
232
Adverbul
NarÎ[ie
Adverbele pronominale – MestoimÎnnye narÎ[iw

1. Adverbele personale (lÚ[nye nÌre[iw):
po-mÑemu "dupå mine, dupå pårerea mea"
po-tvÑemu "dupå tine"
po-nÌ.emu "dupå noi" po-vÌ.emu "dupå voi"
2. Adverbul reflexiv (vozvrÌtnoe narÎ[ie):
po-svÑemu "dupå cum cred (crezi etc.) de cuviin¡å";
3. Adverbele demonstrative (ukazÌtel`nye narÎ[iw):
zdes`, tut "aici" tam "acolo"
tudÌ "într-acolo" potomÒ "de aceea"
poØtomu "de aceea" zatÎm "dupå aceea"
togdÌ "atunci" tak "astfel" etc.
4. Adverbele atributive (opredelÚtel`nye narÎ[iw):
vezdÎ "peste tot" vs\du "peste tot"
vsegdÌ "totdeauna" otovs\
_ du "de pretutindeni"
po-inÑmu "altfel" po-drugÑmu "altfel"
mnÑgo "mult" etc.
5. Adverbele nedefinite (neopredel@nnyw narÎ[iw):
gdÎ-to "undeva" otkÒda-to "de undeva"
kudÌ-libo "undeva" kudÌ-nibud` "undeva"
kÌk-nibud` "oarecum" gdÎ-nibud` "undeva"
kogdÌ-nibud` "cândva" koe-kÌk "a¿a ¿i a¿a"
koe-gdÎ "ici-colo" koe-kudÌ "ici-colo" etc.
NOTE:
Adverbele nedefinite cu postfixul -to (gdÎ-to, kudÌ-to, kogdÌ-to etc.)
aratå cå nu se cunosc precis locul, direc¡ia, timpul despre care este vorba în
enun¡ul dat.
Adverbul 233
Adverbele nedefinite cu postfixele -nibud`, -libo (gde-nibud`, kudÌ-
nibud`, kogdÌ-nibud`; gdÎ-libo, kudÌ-libo, kogdÌ-libo) indicå locul,
direc¡ia, timpul necunoscute pentru vorbitor.
6. Adverbele negative (otri]Ìtel`nye narÎ[iw):
nigdÎ "nicåieri" nikudÌ "niciunde, nicåieri"
nikogdÌ "niciodatå" nÎgde "nu-i (n-ai) unde"
nÎkogdÌ "nu-i (n-ai) când" nÎkuda "n-ai unde, încotro" etc.
NOTE:
Adverbele negative cu prefixul ni- (nigdÎ, nikudÌ etc.) sunt folosite
în propozi¡iile negative personale, iar cele cu prefixul ne- (nÎkogda, nÎgde
etc.) – în propozi¡iile negative impersonale. De ex.: W nigdÎ nÎ byl< "N-am
fost nicåieri"; Mne nÎkuda idtÚ< "N-am unde så merg."
7. Adverbele interogative (voprosÚtel`nye narÎ[iw):
gde? "unde?" kudÌ? "unde (direc¡ie), încotro?"
za[Îm? "pentru ce?" po[emÒ? "de ce?" etc.
317 Transcrie¡i propozi¡iile, grupându-le în felul urmåtor:
1. propozi¡ii cu adverbe pronominale
2. propozi¡ii cu pronume posesive.
1. On po-svÑemu byl s[Ìstliv< 2. ElÎna Ñ[en` l\bÚla svo\ mat`<
3. ZavÑd postrÑili po moemÒ proÎktu< 4. Po-mÑemu, ujÎ vse sobralÚs`
v Ìktovom zÌle< 5. & Kak, po-vÌ.emu, on xoro.Ñ podgotÑvilsw k ck-
zÌmenu? & KonÎ[no, xoro.Ñ< 6. My sdÎlali vs@ po vÌ.emu ukazÌni\<
318 Completa¡i propozi¡iile, folosind adverbele demonstrative de mai

jos, potrivite ca sens:
poØtomu, zatÎm, tam, tudÌ, tak, togdÌ
1. …, u vxÑda v gostÚni]u, turÚstov jdal gid< 2. …, za granÚ]u,
onÚ poÎxali na mejdunarÑdnu\ knÚjnu\ Örmorku< 3. Vna[Ìle w
napisÌl pis`mÑ, … vlojÚl egÑ v konvÎrt i zaklÎil< 4. Vse Ñ[en`
ustÌli i … re.Úli otdoxnÒt` u ru[`Ö< 5. … on byl molodÔm na[i-
nÌ\him injenÎrom, a se$[Ìs emÒ ujÎ pod .est`desÖt< 6. PetrogrÌd<
… nazyvÌlsw s 1914 po 1924 god gÑrod na NevÎ<
319 Citi¡i dialogurile.

Spune¡i ce sensuri au adverbele scrise cu litere cursive:
1. & JÎnw, gde mo$ karandÌ.?
& PosmotrÚ na stolÎ< On tam lejÚt gdÎ-to<
2. & ValentÚn, nu kak, re.Úl, kudÌ poÎde.` lÎtom?
& Net, eh@ ne re.Úl, no kudÌ-nibyd` obwzÌtel`no poÎdu<
3. & ZÑw, ty Ñ[en` davnÑ u nas ne bylÌ< PriezjÌ$!
& SpasÚbo< PriÎxala by s udovÑl`stviem, no se$[Ìs ne mogÒ< No
kogdÌ-nibud` obwzÌtel`no priÎdu<
4. & LÚlw, pÑmni.`, ty mne kogdÌ-to obehÌla dat` po[itÌt` tÑmik
stixÑv A< BlÑka?
& Da, pÑmn\< PojÌlu$sta, w tebÎ egÑ mogÒ dat` se$[Ìs<
5. & Ty bÒde.` zÌvtra v institÒte?
& Da, konÎ[no, a [to?
& Ty mne bÒde.` nÒjen< Dava$ gdÎ-nibud` vstrÎtimsw: v biblio-
tÎke, na lÎk]ii ili v stolÑvo$<
6. & MÌma, ty ne bylÌ segÑdnw v sadÒ?
& Net, a [to?
& SxodÚ< Na derÎv`wx ujÎ koe-gdÎ powvÚlis` pÑ[ki<
320 Råspunde¡i la întrebåri.

Folosi¡i adverbele nehotårâte cu postfixele -to sau -nibud`<
Model:
a) KudÌ vy sobirÌetes` po$tÚ v voskresÎnè?
Eh@ ne znÌem, no kudÌ-nibud` po$d@m<
1. KogdÌ vy po$d@te v bibliotÎku? 2. KudÌ vy poÎdete otdy-

xÌt`? 3. KogdÌ vy za$d@te ko mne? 4. Gde ty vstrÎti.`sw s AndrÎem?
5. OtkÒda ty sobirÌe.`sw poslÌt` emu telegrÌmmu?
b) Gde ty vstre[Ìlsw s Øtim [elovÎkom?

Gde-to vstre[Ìlsw, no ne pÑmn\<
1. KogdÌ ty vÚdel ValÎriw IvanÑva? 2. SvÎta, kudÌ ty polojÚla

mo\_ xozÖ$stvennu\ sÒmku? 3. Gde ty vÚdela bukinistÚ[eski$ maga-
zÚn? 4. Ty znÌe.`, otkÒda priÎxal Øtot [elovÎk? 5. ZÚna, kudÌ ty
zapisÌla nÑmer telefÑna NÌdi?

1. & KÌtw, MarÚw Îzdila kudÌ-nibud` lÎtom?
& OnÌ kudÌ-to Îzdila, no w ne znÌ\ kudÌ<
2. & AndrÎ$, ty kogdÌ-nibud` otdyxÌl v gorÌx?
& Da, kogdÌ-to otdyxÌl, no cto bÔlo pwt` let tomÒ nazÌd<
Adverbul 235
3. & NatÌ.a, ty gdÎ-nibud` vÚdela v prodÌje povÌrennu\ knÚgu?
& GdÎ-to vÚdela< PodojdÚ, kÌjetsw, v ]entrÌl`nom knÚjnom maga-
zÚne<
4. & Ty jd@.` otkÒda-nibud` pÚsem?
& Vot otkÒda-to pri.lÑ, no bez obrÌtnogo Ìdresa<
5. & Ivan SergeÎvi[, vy kogdÌ-nibud` posylÌli pis`mÑ s uvedomlÎ-
niem?
& Da, kogdÌ-to w poslÌl takÑe pis`mÑ< W peresylÌl po pÑ[te svidÎ-
tel`stvo o rojdÎnii<
322 Råspunde¡i la întrebåri prin propozi¡ii negative, folosind adverbe

negative:
Model:
a) & Ty byl segÑdnw gdÎ-nibud`?
& Net, w segÑdnw nigdÎ nÎ byl<
1. Ty xodÚl segÑdnw kudÌ-nibud`? 2. TvoÖ stat`Ö nape[Ìtana

gdÎ-nibud`? 3. Ty e$ pisÌl kogdÌ-nibud` pÚs`ma?
b) & SÌ.a, ty pozvonÚl KÌte?

& Net, e$ nÎkuda zvonÚt`: onÌ uÎxala<
1. VÌsw, ty napisÌl pis`mÑ VolÑde? 2. NÚna, ty xodÚla na vÔ-

stavku? 3. AndrÎ$, vy kupÚli nÑvu\ mÎbel`?
323 Transforma¡i propozi¡iile negative personale în propozi¡ii negative

impersonale:
Model:
W nikogdÌ ne [itÌl Øto$ knÚgi<
Mne nÎkogda bÔlo [itÌt` Øtu knÚgu<
1. My nigdÎ ne ostanÌvlivalis`< 2. On nikudÌ ne xodÚl v voskre-

sÎnè< 3. SegÑdnw vÎ[erom w nikudÌ ne po$dÒ< 4. W nikogdÌ ne kupÌlsw
v Ñzere<
324 Deschide¡i parantezele, folosind prefixul potrivit ca sens:

1. (Ni, ne) kogda ne ostavlÖ$ na zÌvtra to, [to mÑje.` sdÎlat`
segÑdnw< 2. Vse mestÌ v avtÑbuse bÔli zÌnwty, sest` bÔlo (ni, ne) gde<
3. IzvinÚ, [to ne pri.lÌ k tebÎ segÑdnw< Mne bÔlo (ni , ne) kogda<
4. Cto$ knÚgi w (ni, ne) gde ne na.@l< OnÌ bylÌ rasprÑdana< 5. Dojd`
nas zastÌl v pÑle, i nam (ni, ne) gde bÔlo sprÖtat`sw< 6. Ol`ga (ni, ne)
kogda ne otkÌzyvalas` pomÑ[` mÌteri po dÑmu<
On sidÚt v kafÎ i jd@t e@< On jd@t ujÎ davnÑ< On smÑtrit na
vxod v kafÎ< Za Ñknami .umÚt moskÑvskaw Òli]a, no on ne zame[Ìet
ni[egÑ< On kogo-to jd@t< I kogdÌ onÌ bÔstro vo.lÌ v kafÎ, on srÌzu
vstal i pÑdnwl rÒku< OnÌ uvÚdela i podo.lÌ k nemÒ, ujÎ nemolodÌw
jÎnhina, s ustÌlym, no eh@ krasÚvym li]Ñm<
& Uzna@te? & sprosÚl on<
& Nu, konÎ[no, & skazÌla onÌ<
& Ved` bÑl`.e dvad]atÚ let pro.lÑ<
& Da, mnÑgo, Ñ[en` mnÑgo let, & soglasÚlas` onÌ<
& DavÌ$te kudÌ-nibud` sÖdem<

1. N-am gåsit-o nicåieri pe Maria, probabil, a plecat deja acaså. 2. ªi
asta este, dupå tine, prietenie? 3. Am citit undeva cå ora¿ul Ta¿kent a fost
construit acum douå mii de ani. 4. Viorica, te duci aståzi la concert? – Nu,
n-am timp. 5. În parcuri au apårut peste tot florile. 6. Am pus în grådinå
ici-colo ni¿te flori de primåvarå. 7. Duminica trebuie så mergem undeva: la
concert sau la teatru. 8. Duminica stau acaså, nu må duc nicåieri.
Adverbele circumstan¡iale
ObstoÖtel`stvennye narÎ[iw
Adverbele de loc (NarÎ[iw mÎsta)
Råspund la întrebårile gde? "unde?", kudÌ? "unde?, încotro?", otkÒda?
"de unde?"
Exemple:
gde? kudÌ? otkÒda?
zdes` s\dÌ ots\
_ da
tam tudÌ ottÒda
naverxÒ navÎrx, vverx svÎrxu
vnizÒ vniz snÚzu
vnutrÚ vnutr` iznutrÚ
vdalÚ vdal` izdalÚ
dÑma domÑ$ &
slÎva, nalÎvo nalÎvo, vlÎvo &
sprÌva, naprÌvo naprÌvo, vprÌvo &
Adverbele de timp (NarÎ[iw vrÎmeni)

Råspund la întrebårile kogdÌ? "când?", skÑl`ko vrÎmeni? "cât timp?",
na kakÑe vrÎmw? "pentru cât timp?", kak [Ìsto? "cât de des?"
Exemple:
Adverbul 237
kogdÌ? skÑl`ko kak [Ìsto?
vremenÚ?
Òtrom [Ìsto
dn@m dÑlgo rÎdko
vÎ[erom nedÑlgo pominÒtno
nÑ[`\ ejednÎvno
segÑdnw ejegÑdno
zÌvtra na kakÑe vremenÌmi
odnÌjdy vrÎmw? inogdÌ
davnÑ porÑ$
nadÑlgo
nedÌvno kogdÌ-nikogdÌ
nenadÑlgo
zimÑ$ Úzredka
navsegdÌ
lÎtom
navÎki
rÌno
327 Grupa¡i adverbele de loc dupå întrebårile gde?, kudÌ? ¿i otkÒda?
la care råspund:
dÑma, domÑ$, vniz, vnizÒ, naverxÒ, navÎrx, vdalÚ, vdal`, Úzdali,
iznutrÚ, vnutrÚ, vnutr`, vper@d, vperedÚ, szÌdi, svÎrxu, snÚzu, sprÌva,
slÎva
328 Råspunde¡i la întrebåri, folosind adverbele din paranteze:

Model:
Gde ty bylÌ vÎ[erom? (dÑma, domÑ$) & VÎ[erom w bylÌ dÑma<
KudÌ po.@l GÎna? (dÑma, domÑ$) & GÎna po.@l domÑ$<
1. KudÌ id@t avtÑbus? (vper@d, vperedÚ) & Gde [tÑ-to vidnÎetsw

(vper@d, vperedÚ) 2. KudÌ spustÚlsw mÌl`[ik? (vniz, vnizÒ) & Gde vy
vstrÎtili Øtogo mÌl`[ika? (vniz, vnizÒ) 3. Gde vy davnÑ nÎ byli?
(dÑma, domÑ$) & KudÌ vy poÎdete lÎtom? (dÑma, domÑ$) 4. KudÌ ved@t
cta lÎstni]a? (navÎrx, naverxÒ) & Gde lejÚt knÚga? (navÎrx, naverxÒ)
329 Înlocui¡i punctele cu unul dintre adverbele gde, kudÌ, otkÒda, tam,
tudÌ, zdes`, s\dÌ, dÑma, domÑ$ potrivite ca sens:
1. W nikogdÌ nÎ byl vo VladivostÑke i Ñ[en` xo[Ò pobyvÌt` …
2. Mne Ñ[en` nrÌvitsw Øtot park, i w [Ìsto prixojÒ … 3. AndrÎ$ polu-
[Úl pis`mÑ iz Kra$Ñvy i v otvÎt poslÌl … otkrÔtku< 4. W zabÔl, …
my doljnÔ vstrÎtit`sw s tovÌrihem, i tepÎr` ne znÌ\, … idtÚ< 5. OlÎg
u.@l iz dÑmu v sem` [asÑv utrÌ i vernÒlsw … tÑl`ko v dÎswt` [asÑv
vÎ[era< 6. Mat` nikudÌ ne xodÚla i ves` vÎ[er sidÎla … 7. & Ma.a, [to
ty … vÚdi.`? & SlÚ.kom dalekÑ, i w pÑ[ti ni[egÑ ne vÚju<
330 Råspunde¡i la întrebåri, folosind adverbul potrivit:
tam, tudÌ, zdes`, s\dÌ, dÑma, domÑ$ v gÑsti, v gostÖx, vnizÒ, vniz
1. KudÌ ty klad@.` moÚ knÚgi? 2. KudÌ ty id@.`? 3. Gde ty byl
v[erÌ vÎ[erom? 4. KudÌ po.lÌ |_ liw? 5. Gde byl |ri$? 6. Gde ty za-
nimÌe.`sw? 7. Gde naxÑditsw stolÑvaw? 8. KudÌ on id@t se$[Ìs? 9. Gde
lejÌt vÌ.i tetrÌdi? 10. KudÌ nÌdo povÎsit` kartÚnu?
331 Råspunde¡i la întrebåri, folosind adverbe de timp potrivite ca sens:

Model:
& Vy davnÑ rabÑtaete injenÎrom?
& Net, nedÌvno<
1. Vy pÑzdno lojÚtes` spat`? (pozav[erÌ) 2. Ty [Ìsto xÑdi.` na

stadiÑn? (nenadÑlgo) 3. MarÚw Òtrom bylÌ u vra[Ì? (rÌno) 4. JÎnw pÑ-
zdno pri.@l domÑ$? (vÎ[erom) 5. Ty rodilÌs` lÎtom? (zimÑ$) 6. V[erÌ
peredavÌli po rÌdio DevÖtu\ simfÑni\ BetxÑvena? (rÌno) 7. ZasedÌ-
nie prodoljÌlos` dÑlgo? (rÎdko) 8. Ty nadÑlgo uezjÌe.` iz gÑroda?
(nedÑlgo)

1. I vdrug nebol`.Ñ$ konusoobrÌzny$ predmÎt , poxÑji$ na
granÌtu, vÔletel iz lÎsa i upÌl k nogÌm VakÒ.ina< (A< RybakÑv )
2. SovsÎm nedÌvno w byl na predpriÖtii avia]iÑnno$ promÔ.lennosti,
vÚdel, kak v ogrÑmnom ]Îxe obretÌet zrÚmye formy stremÚtel`naw
metallÚ[eskaw ptÚ]a< PotÑm nabl\dÌl, kak vpervÔe podnimÌetsw onÌ
v nÎbo< (A< RybakÑv) 3. KirÚla PetrÑvi[ xodÚl vzad i vper@d po zÌle,
grÑm[e obyknovÎnnogo nasvÚstyvaw pÎsn\< (A< PÒ.kin) 4< Pulem@t-
nye Ñ[eredi probivÌli travÒ to zsÌdi, to sbÑku< (K< SÚmonov) 5. Kak
vlÎvo, tak i vprÌvo otkryvÌlas` nÑvaw odnoobrÌznaw perspektÚva<
(A< Grin) 6. SvÎrxu poslÔ.alsw tÑpot nog< & KrugÑm l\ _ di, & prodol-
jÌla SÑf`w PÌvlovna, & a w odnÌ< (A< RybakÑv)
Adverbele de mod – NarÎ[iw Ñbraza dÎ$stviw

Întrebåri Adverbe de mod
kak? "cum?" xoro.Ñ "bine"
kakÚm Ñbrazom? "în ce fel?" prÌvil`no "corect"
vslux "cu voce tare"
po-nÑvomu "altfel"
drÒjeski "prietene¿te"
po-brÌtski "frå¡e¿te" etc.
Adverbul 239
NOTE:
1. Adverbele de mod cu sufixul -o sunt omonime cu forma scurtå a
adjectivelor calitative. Primele îndeplinesc în propozi¡ie rolul complementu-
lui circumstan¡ial de mod, iar forma scurtå are func¡ia sintacticå de predicat
nominal, de ex.:
Adverb de mod:
On prÌvil`no re.Úl zadÌ[u< "El a rezolvat corect problema."
Forma scurtå a adjectivului
Re.Înie zadÌ[i prÌvil`no< "Rezolvarea problemei este corectå."
2. Gradul comparativ al adverbelor de mod cu sufixul -o este, de ase-

menea, omonim cu gradul comparativ al adjectivelor calitative, deosebirea
constând în func¡ia lor sintacticå, de ex.:
Gradul comparativ al adverbului:
Ctot sportsmÎn prÔgnul vÔ.e togÑ< "Acest sportiv a sårit mai sus
decât acela."
vÔ.e = complement circumstan¡ial de mod
Gradul comparativ al adjectivelor calitative:
Ctot sportsmÎn vÔ.e togÑ< "Acest sportiv este mai înalt decât acela."
vÔ.e = atribut neacordat
Adverbele de intensitate – NarÎ[iw stÎpeni

Întrebåri Adverbe de intensitate
skÑl`ko? "cât?" mnÑgo "mult"
mÌlo "pu¡in"
nemnÑgo "pu¡in"
naskÑl`ko? "cu cât?" namnÑgo "cu mult"
nanemnÑgo "cu pu¡in"
skÑl`ko raz? "de câte ori?" dvÌjdy "de douå ori"
trÚjdy "de trei ori"
vo skÑl`ko raz? "de câte ori" vdvÑe "dublu, de douå ori"
(mai mult sau mai pu¡in) vtrÑe "triplu, de trei ori"
Ñ[en` "foarte"
slÚ.kom "prea"
v kakÑ$ stÎpeni? "în ce måsurå?" po[tÚ "aproape" etc.
NOTÅ:
Adverbele de intensitate se folosesc cu adjective, verbe ¿i adverbe.
De exemplu:
Cu adjective Cu verbe Cu adverbe
Ñ[en` krasÚvy$ Ñ[en` ustÌl Ñ[en` pÑzdno
"foarte frumos" "a obosit foarte mult" "foarte târziu"
po[tÚ nÑvy$ po[tÚ kÑn[il po[tÚ [Ústo
"aproape nou" "aproape a terminat" "aproape curat"
dostÌto[no bol`.Ñ$ dostÌto[no spal dostÌto[no svetlÑ
"destul de mare" "a dormit destul" "destul de luminos"
1. BÔlo svetlÑ, po-osÎnnemu skÒ[no i sÎro< (M< GÑr`ki$) 2. No
tepÎr` on .@l po-zverÚnomu, ostorÑjno< (B< PolevÑ$) 3. GrigÑri$
AleksÌndrovi[ mÎjdu tem u[Úlsw po-tatÌrski, i Bcla na[inÌla pon-
imÌt` po-nÌ.emu< (LÎrmontov) 4. Iz pererÒblenno$ stÌro$ ber@zy
grÌdom lilÚsw prohÌl`nye sl@zy< (N< NekrÌsov) 5. PrivwzÌv k ra-
kÚtam lÑdku, muji[kÚ vdvo@m, bliz osÑki, vtixomÑlku, tÖnut set` s
trudÑm< (NikÚtin) 6. V dÑme AleksÎw vs@ bÔlo neser`@zno, nesolÚdno<
(M< GÑr`ki$) 7. No VÌs`ka ]Îpko uxvatÚl vintÑvku, naÑtma.` udÌril
priklÌdom po lÌmpe< (>Ñloxov) 8. *RasskajÚte vÌ.u jizn`+, & edvÌ
slÔ.no pro.eptÌla RaÚsa< (A< TolstÑ$)
334 Completa¡i replicile dialogurilor cu adverbele de mod potrivite:
1. & ZdrÌvstvu$te, NÚna< Kak pojivÌete?
& SpasÚbo< … po-stÌromu
2. & Gde vy otdyxÌli lÎtom, IrÚna VladÚmirovna?
& V gorÌx<
& Kak otdoxnÒli?
– ………………………… xoro.Ñ
3. & Kak sebÖ [Òvstvuete, IvÌn SergÎevi[?
& SpasÚbo, … no< otlÚ[no
& Po[emÒ?
& NedÌvno mne sdÎlali operÌ]i\ na l@gkix<
4. & Kak idÒt delÌ u AndrÎw?
– ………: rabÑtaet i Ò[itsw< SkÑro okÑn[it zaÑ[no nevÌjno
fakul`tÎt rumÔnskogo wzykÌ i literatÒry<
1. – Vå sim¡i¡i bine?
– Da, foarte bine. Dar Dvs.?
– Mul¡umesc, destul de bine. Am fost bolnav de gripå.
Adverbul 241
2. – A¡i fåcut traducerea?
– Sigur cå da. Am fåcut-o chiar înainte de termen.
3 – Mirela, ai scris scrisoarea?
– Încå nu. Dar este aproape gata.
4. – Nelu, ai mult de citit?
– Nu. Mai citesc câteva pagini ¿i termin.
336 Råspunde¡i la întrebåri în limba ruså, folosind adverbe:

Model:
– Vå place muzica simfonicå?
– Da, mne Ñ[en` nrÌvitsw simfonÚ[eskaw mÒzyka<
1. Vå sim¡i¡i bine la noi? 2. De câte ori a¡i fost la Satu Mare? 3. A¡i lucrat
mult aståzi? 4. Unde punem tabloul: mai sus sau mai jos? 5. A¡i ascultat atent
ce spunea profesorul? 6. Vå rog, nu pute¡i vorbi mai tare? 7. Ai rezolvat pro-
blema u¿or? 8. A¡i tradus corect textul din limba românå în limba ruså?
Adverbele predicative – PredikatÚvnye narÚ[iw

Adverbele predicative joacå rolul de predicat în propozi¡ii imperso-
nale, exprimând:
• ståri ¿i sentimente omene¿ti: plÑxo "råu", xÑlodno "rece", teplÑ "cald",
bÑl`no "dureros", rÌdost-no "bucuros", skÒ[no "plictisitor, urât", trÒdno
"greu", priÖtno "plåcut" etc.
• fenomene ale naturii ¿i caracteristici ale mediului înconjuråtor: temnÑ
"întuneric", svetlÑ "luminos", tÚxo "lini¿tit", prostÑrno "spa¡ios", morÑzno
"geros", sÑlne[no "însorit" etc.
• necesitatea, posibilitatea sau imposibilitatea såvâr¿irii ac¡iunii: mÑjno "se
poate", nel`zÖ "nu se poate", nevozmÑjno "nu este posibil", neobxodÚmo
"este necesar", nujnÑ "trebuie", obwzÌtel`no "obligatoriu, neapårat" etc.
• timpul ac¡iunii: pÑzdno "e târziu", vrÎmw "e timpul", rÌno "e devre-
me", porÌ "e timpul" etc.
Prezent SegÑdnw xÑlodno< "Aståzi este frig." (Kak segÑdnw?)

MÌl`[iku xÑlodno< "Båiatului îi este frig." (Kak mÌl`[iku?)
Viitor ZÌvtra bÒdet xÑlodno< "Mâine va fi frig." (Kak bÒdet zÌvtra?)
MÌl`[iku bÒdet xÑlodno< "Båiatului îi va fi frig."
(Kak bÒdet mÌl`[iku?)
Trecut V[erÌ bÔlo xÑlodno< "Ieri a fost frig." (Kak bÔlo v[erÌ?)
MÌl`[iku bÔlo xÑlodno< "Båiatului i-a fost frig."
(Kak bÔlo mÌl`[iku?)
NOTE:
1. La timpul prezent, adverbele predicative se folosesc fårå copulå.
2. Substantivele ¿i pronumele, în propozi¡iile impersonale, au forma
cazului dativ, de ex.: EmÒ bÑl`no govorÚt` ob Øtom<
3. Verbul în construc¡ii cu adverbe predicative are forma infinitivului,
de ex.: EmÒ bÑl`no govorÚt` ob Øtom< "Pentru el este dureros så vorbeascå
despre asta".
4. Adverbele predicative jal` "a-i pårea råu", slÔ.no "se aude",
vÚdno "se vede" se folosesc cu substantive sau pronume la cazul acuzativ sau
genitiv, de ex.: Mne jal` MarÚ\< "Îmi pare råu de Maria"; KrugÑm ni[egÑ
ne vÚdno< "Nu se vede nimic împrejur".
5. Adverbele predicative cu sufixul -o formate de la adjectivele calita-
tive au gradele de compara¡ie ca ¿i adverbele de mod, de ex.: Na Òli]e
svetlÑ< "Afarå este luminos"; Na Òli]e svetlÎe, [em v kÑmnate< "Afarå este
mai luminos decât în camerå".
Adverbele de scop, de cauzå ¿i sociative

NarÎ[iw ]Îli, pri[Úny i sovmÎstnosti
Întrebåri Adverbe de scop
za[Îm? "pentru ce?" nazlÑ "în ciuda"
dlw [egÑ? "pentru ce?" narÑ[no "înadins"
nÌ smex "de râs"
v .Òtku "în glumå"
Întrebåri Adverbe de cauzå

po[emÒ? "de ce?" sgorw[Ì "din mânie"
po kakÑ$ pri[Úne? sprosÑnok "buimac de somn"
"din ce cauzå?" sozlÌ "din råutate"
nesprostÌ "nu fårå motiv"
potomÒ "de aceea"
Întrebåri Adverbe sociative

kakÚm Ñbrazom? "în ce fel?" vmÎste "împreunå"
vdvo@m "în doi"
vtro@m "în trei"
popÌrno "în perechi, câte doi"
naedinÎ "singuri"
Adverbul 243
337 În propozi¡iile de mai jos, gåsi¡i adverbele predicative:
1. Jizn` da@tsw [elovÎku odÚn raz, i nÌdo projÚt` e@ tak, [tÑby
nÎ bylo mu[Útel`no bÑl`no za bes]Îl`no prÑjitye gÑdy< (N< OstrÑv-
ski$) 2. Mne stÌlo jal` egÑ, i w sprosÚla za stolÑm, [em on byl
bÑlen< (Gon[arÑv) 3. E$ i stÔdno bÔlo, i nelÑvko< (I< TurgÎnev) 4. No
onÌ vsÎ-taki prosÚla u kogÑ-to prohÎniw i klwlÌs`, [to e$ nevynosÚ-
mo bÑl`no, grÒstno i jÌlko sebÖ< (A< {Îxov) 5. KogdÌ id@t pÎrvy$ sneg,
v pÎrvy$ den` ezdÔ na sanÖx, priÖtno vÚdet` bÎlu\ zÎml\< (A< {Îxov)
6. I w ponimÌl, [to porÌ prohÌt`sw ne tÑl`ko s odnÑ$ tÑl`ko dÌ[e$<
(A< {Îxov) 7. BÔlo sÎro, tÒsklo, bezotrÌdno, xot` ogÑn` zajigÌ$: vse
jÌlovalis` na xÑlod, i dojd` stu[Ìl v Ñkna< (A< {Îxov) 8. RabÑtat`
bÔlo trÒdno: lÚven` pÑrtil vs@, [to my uspevÌli sdÎlat`< (A< {Îxov)

1. JÎnw grÒstno posmotrÎla na sestrÒ i na mat` i vÔ.la<
(A< {Îxov) 2. BÔlo grÒstno Ìvgustovskoe Òtro, & grÒstno potomÒ, [to
ujÎ pÌxlo Ñsen`\< (A< {Îxov) 3. A eh@ rÎje, v minÒty, kogdÌ menÖ
tomÚt odinÑ[estvo i mne grÒstno, w vspominÌ\, i mÌlo-pomalÒ mne
po[emÒ-to na[inÌet kazÌt`sw, [to obo mne tÑje vspominÌ\t< (A< {Îxov)
4. *OdnÌko porÌ spat`+, & skazÌl BÒrkin< (A< {Îxov) 5. BylÌ ta smÒt-
naw porÌ, kogdÌ RossÚw molodÌw, v borÎn`wx sÚly naprwgÌw, mujÌla s
gÎniem PetrÌ< (A< PÒ.kin)
339 Transcrie¡i propozi¡iile, traducând cuvintele din parantezå:

1. (Îmi pare råu), [to ty opozdÌla na kon]Îrt< 2. (Nu e ru¿ine) ne znat`,
(e ru¿ine) ne u[Út`sw< 3. V vagÑne (e zåpu¿ealå). 4. SegÑdnw na Òli]e (e ger).
5. Nam (e timpul) Îxat`< 6. Vam ne (este frig)? 7. SÌ.e (este greu) pisÌt`
pis`mÑ na fran]Òzskom wzykÎ< 8. (Trebuie) re.Út` Øtu zadÌ[u< 9. (Se
poate) vo$tÚ? 10. Mne (face plåcere) soobhÚt` tebÎ Øtu nÑvost`<
340 Introduce¡i în replicile dialogurilor adverbe potrivite ca sens:

1. & AndrÎ$, po[emÒ ty ne pri.@l na katÑk?
& U menÖ bylÌ vysÑkaw temperatÒra, … w i ne pri.@l< vtro@m
2. & Za[Îm ty emÒ Øto skazÌl? On na tebÖ obÚdelsw<
& NeujÎli? W je Øto skazÌl … sozlÌ
3. & V voskresÎnè ty bylÌ v gorÌx?
& Da< My podnimÌlis` na sÌmu\ vysÑku\ ver.Únu …:
w i eh@ dvÑe moÚx znakÑmyx< poctomu
4. & Ty znÌe.`, VasÚli$ zlo$ [elovÎk!
& Ty tak dÒmae.`?
& KonÎ[no< RÌzve mÑjno smeÖt`sw nad
nedostÌtkami drugÚx?
& Nu on Øto sdÎlal ne …, a ne podÒmav< v .Òtku
5. & LÎna, ty slÔ.ala, [to skazÌla NÚna?
& Net<
& {to onÌ xÑ[et u[Ìstvovat` v xudÑjestvenno$
samodÎwtel`nosti<
& OnÌ Øto skazÌla … Ty je znÌe.` e@ sgorw[Ì
vspÔl`[ivy$ xarÌkter<
341 Alcåtui¡i propozi¡ii cu urmåtoarele îmbinåri de cuvinte:

sdÎlat` narÑ[no; strÑit`sw popÌrno; ne ponÖt` sprosÑnok; poÎ-
xat` vmÎste; skazÌt` v .Òtku; po$tÚ v[etverÑm na vÔstavku; nadÎt`
nÑvye plÌtè nesprostÌ

1. *Po$d@m uj vmÎste, & skazÌl on (NikÑlu.ka), kak-nibÒd`
pomogÒ vam+< 2. *SgovorÚlis` onÚ, [to li … JenÚs`! PrevosxÑdno!
Jen\ _ s`!+ 3. *Ty za[Îm ko mne pri.@l?+ & sprosÚl on (IvÌn Sem@-
novi[), postÒkivaw pÌl`]em po krÎslu< 4. StÌlo emÒ po[emÒ-to jÌlko
do[`: *VÔdal zÌmuj sgorw[Ì …+ (A< Tolsto$) 5. SkajÚ-ka, dÖdw, ved`
nedÌrom MoskvÌ, spal@nnaw pojÌrom, fran]Òzu otdanÌ? (LÎrmontov)
6. GÎrman vÑle\-nevÑle\ soglasÚlsw byt` moÚm pomÑhnikom< (AksÌ-
kov) 7. *MÑjet byt`, mne samomÒ sqÎzdit`, a? & sprosÚl LevinsÑn< &
Za[Îm samomÒ? NarÑdu skÑl`ko ugÑdno+< (FadÎev)

1. În apartament era cald, curat ¿i plåcut. 2. Trebuie så trimit o scri-
soare la Ia¿i. 3. E timpul så începem ¿edin¡a. 4. Vrei så mergem împreunå la
teatru? 5. De ce ai fåcut asta fårå så må întreb pe mine? 6. Feti¡ei îi este råu.
7. Ai spus aceasta în glumå, nu-i a¿a? 8. Copilul se plictise¿te fårå jucårii.
245
Particula
{astÚ]a
Particula este o parte de vorbire ajutåtoare.

Din punctul de vedere al rolului lor în vorbire, particulele se împart
în urmåtoarele grupe principale:
Tipul particulelor Particule
INTEROGATIVE li (l`) "oare, dacå, (nu) cumva"

(voprosÚtel`nye) (sau nu se traduce deloc)
rÌzve "oare"
neujÎli "oare, chiar, într-adevår"
Exemple:
DalekÑ li idtÚ? "Oare e mult de mers?"
SprosÚ egÑ, dalekÑ li idtÚ< "Întreabå-l dacå e mult de mers."
RÌzve on eh@ ne priÎxal? "Oare el n-a venit încå?"
NeujÎli emÒ ne soobhÚli? "El chiar nu a fost anun¡at?"
EXCLAMATIVE kak "ce!, cât de!"
(voskli]Ìtel`nye) [to za "ce!"
nu i "tare, råu, mult"
Exemple:
Kak krasÚvo on po@t! "Ce frumos cântå!"
{to za fil`m my smotrÎli! "Ce film am våzut noi!"
Nu i ustÌla w segÑdnw! "Azi eu am obosit råu!"
DE ÎNTÅRIRE dÌje, i "chiar, chiar ¿i, pânå ¿i"
(usilÚtel`nye) je (niciodatå la începutul propozi¡iei), ved` "doar, chiar"
vs@-taki "totu¿i"
ni "nici" (întåre¿te nega¡ia)
Exemple:
My dÌje telegrÌmmu emÒ posylÌli< "Noi i-am expediat
chiar ¿i o telegramå."
On je tebÎ govorÚl (On ved` tebÎ govorÚl, Ved` on …,
On tebÎ ved` …). "El doar ¡i-a spus."
On vern@tsw segÑdnw je< "El se va întoarce chiar azi."
& Ne zvonÚ emÒ< EgÑ net v gÑrode< "Nu-l suna. El nu e în ora¿."
& I vs@-taki w pozvon\ emÒ< "ªi totu¿i am så-l sun."
Ne opÌzdyva$ ni na minÒtu< "Så nu întârzii nici cu un minut."
LIMITATIVE tÑl`ko (li.`) "numai, abia, tocmai"

(ograni[Útel`nye)
Exemple:
W tÑl`ko (li.`) vÔpisal neznakÑmye slovÌ, no ne uspÎl
perevestÚ tekst< "Eu numai am scos cuvintele necunoscute,
dar nu am reu¿it så traduc textul."
My vern@msw tol`ko (li.`) k vÎ[eru< "Ne vom întoarce
abia cåtre searå."
DEMONSTRATIVE vot (pentru obiecte apropiate "iatå aici")

(ukazÌtel`nye) von (pentru obiecte depårtate "iatå acolo")
Exemple:
Vot na. klass< "Iatå clasa noastrå."
Von id@t na. avtÑbus< "Iatå vine autobuzul nostru."
NEGATIVE ne "nu"
(otri]Ìtel`nye) ni "nici"
Exemple:
My s nim segÑdnw ne vstre[Ìlis`< "Azi nu m-am întâlnit
cu el."
My ne slÔ.ali ni zvÒka< "Nu am auzit nici un sunet."
Dlw tebÖ net ni pis`mÌ, ni posÔlki, ni telegrÌmmy<
"Pentru tine nu este nici scrisoare,
nici colet, nici telegramå."
COMPARATIVE kak, bÒdto, slÑvno "ca, de parcå (ar fi),

(sravnÚtel`nye) întocmai, precum"
Exemple:
VodÌ prozrÌ[na, kak xrustÌl`< "Apa este limpede precum
cristalul."
TeplÑ bÒdto lÎtom< "E cald de parcå ar fi vara."
Po@t, slÑvno solovÎ$< "Cântå ca (de parcå ar fi) o privighe-
toare."
Particula 247
NOTE:
1. Particula ne se folose¿te ¿i cu sens:
a) de generalizare (Kto ne byvÌl v Øtom muzÎe! "Cine n-a fost în acest
muzeu!" = to¡i, toatå lumea, multå lume a fost în acest muzeu).
b) afirmativ (Kak nam ne po$tÚ na Øtu vÔstavku? "Cum så nu ne
ducem la aceastå expozi¡ie?")
c) de întårire a afirma¡iei într-un enun¡ cu o dublå nega¡ie (Ne mogÒ ne
pomÑ[` emÒ< "Nu pot så nu-l ajut"), precum ¿i în anumite îmbinåri de
cuvinte, ca [ut` li ne, edvÌ li ne "poate, aproape" (Ùta knÚga edvÌ
li ne sÌmaw lÒ[.aw iz pro[Útannyx mnÑ\< "Aceastå carte este,
poate, cea mai bunå dintre cår¡ile citite de mine") sau ne tol`ko, no i
"nu numai, ci ¿i".
2. Particula ni se folose¿te în îmbinåri de cuvinte, de ex.: kto ni "cine
nu" (Kto ni pomÑg by emÒ< "Cine nu l-ar fi ajutat" = oricine; UgohÌ$te
vsex, kto ni prid@t< "Trata¡i pe oricine ar veni"); [to ni "ce nu, orice";
skÑl`ko ni "cât nu, oricât"; kak ni "cum nu, oricum".
a) & DavÌ$ po$d@m na stadiÑn!
& A ne lÒ[.e li po$tÚ v kinÑ?
& Ne po$tÚ li nam poobÎdat`?
& S udovÑl`stviem!
& W polu[Úla pis`mÑ iz MoskvÔ ot SÌndu<
& A rÌzve on v MoskvÎ?
& VÚktor vernÒlsw iz komandirÑvki?
& Ne znÌ\<
& RÌzve ty ne s nim razgovÌrival po telefÑnu?
& Dojd` perestÌl<
& RÌzve? A w dÒmal, [to nam prid@tsw dÑlgo jdat`<
& On vern@tsw li.` [Îrez mÎsw]<
& NeujÎli? A mne on govorÚl, [to uÎxal na nedÎl\<
& Vse passajÚry vÔ.li iz pÑezda, a egÑ net<
& NeujÎli on opozdÌl na pÑezd?
b) & Kak zdes` priÖtno dy.Ìt`<
& Da, my je Ñ[en` vysokÑ nad Òrovnem mÑrw<
& Ty po$d@.` s nÌmi na vÎ[er?
& KonÎ[no! {to za voprÑs!
c) & Kto poÎdet na ckskÒrsi\ v Bu[Îdj`?
& Ves` klass< DÌje i DjÚna, kotÑraw nedÌvno vernÒlas` ottÒda<
& ZÌvtra w po$dÒ v plÌvatel`ny$ bassÎ$n<
& Ne xodÚ! U tebÖ je ple[Ñ bolÚt<
d) & PrixodÚ ko mne, poslÒ.aem mÒzyku!
& S udovÑl`stviem! No w svobÑden tÑl`ko do pwtÚ<
& U menÖ est` karanda.Ú vsex ]vetÑv< Li.` j@ltogo net<
& W mogÒ dat` tebÎ svo$<
e) & Vot, nakonÎ], id@t i VÎra<
& Von poli]e$ski$< Po$d@m sprÑsim u negÑ, gde zdes` kinoteÌtr<
345 Înlocui¡i punctele cu particule potrivite ca sens:

a) li, rÌzve, neujÎli
& UjÎ pwt` [asÑv, a on eh@ ne pri.@l<
& … on zabÔl, v kotÑrom [asÒ dÑljen byl pri$tÚ?
& Vot id@t SÑnw & moÖ xorÑ.aw podrÒga<
& A … onÌ ne uÎxala?
& TÌnw [tÑ-to neves@law<
& Ne bolÚt … u ne@ golovÌ?
b) kak, [to cto za
& PoderjÚ, pojÌlu$sta, Øtu knÚgu<
& A … knÚga?
& PÑmni.` na. pÎrvy$ vÎ[er xudÑjestvenno$ samodÎwtel`nosti?
& Nu konÎ[no! … xoro.Ñ my togdÌ vystupÌli!
c) dÌje, je, vs@-taki
&NaprÌsno w xodÚl< MagazÚn zakrÔt na pereu[@t<
& W … tebÎ govorÚl<
& Nu vot pro.lÑ i lÎto<
& A my … i na mÑre sqÎzdili!
& On eh@ bÑlen< EmÒ nel`zÖ vyxodÚt` iz dÑma<
& A segÑdnw on … vyxodÚl<
d) tÑl`ko, li.`
& SkÑl`ko uprajnÎni$ ty sdÎlal?
& … tri
& Vse ujÎ u.lÚ< … NatÌ.a ostÌlas` eh@ v laboratorii<
249
Interjec ia
MejdomÎtie
Interjec¡ia este o parte de vorbire inflexibilå, putând så exprime, ca ¿i

în limba românå, sentimente (bucurie, mirare, extaz, regret, necaz, fricå,
durere etc.), manifeståri de voin¡å (îndemn, ordin, chemare) sau så reproducå
sunete ¿i zgomote din naturå (cuvinte imitative sau onomatopee).
Interjec¡iile se deosebesc dupå modul de formare ¿i dupå sensul pe
care îl exprimå:
– propriu-zise, primare, formate din simple sunete: a! "a!, aha!"; o! "o!";
ax! "ah!"; ox! "oh!, of!"; aga! "aha!, ha!";
– derivate, provenite din alte pår¡i de vorbire, prin pierderea sensului
lexical ini¡ial – cuvinte izolate sau îmbinåri de cuvinte: zdrÌvstvu$ /
zdrÌvstvu$te "bunå ziua!, bunå seara!"; da zdrÌvstvuet! "tråiascå!";
izvinÚte! "scuza¡i!"; [@rt voz`mÚ! "dråcia dracului";
– împrumutate din alte limbi: allÑ! "alo!"; stop! "stop!"; brÌvo!
"bravo!").
Interjec¡ia – Sensul exprimat Exemple
1. sentimente
ax! "ah!, o!" – bucurie, Ax, kakÌw segÑdnw pogÑda! "O, ce vreme
teamå este azi!"
"ah!, vai!" – regret Ax, kÌk jal`, [to vas s nÌmi nÎ bylo!
"Ah, ce påcat cå n-a¡i fost cu noi!"
ubÔ! "vai!" – regret Ub××Ô i ax! "Vai ¿i amar! Påcat!"
ox! "uf!, of!" – satura¡ie, Ox, kak mne cto nadoÎlo! "Uf, cât m-am
plictisealå såturat de asta!"
– triste¡e Ox, sÚly net! "Of, nu mai am putere!”
o$! "ah!, aoleo!" – teamå O$, bo\ _ s`! "Aoleo, mi-e fricå!"
fu! "pfu!" – dezgust, Fu, kak zdes` grÖzno! "Pfu, ce murdar este
aversiune aici!"
cx! "ah!, påcat" – repro¿ Cx ty! Kak je ty zabÔl? "Ah! cum de-ai
uitat?"
2. manifeståri de voin¡å
c$! "ei!, ehei!" – adresare C$! Kto tam? Podo$dÚ! "Ei, cine-i acolo?
Apropie-te!"
na! nÌte! "na!, ia, lua¡i" NÌte, voz`mÚte vÌ.i vÎhi! "Lua¡i-vå
– îndemn de a lua lucrurile."
von! "afarå!" – îndemn de Von ots\da! "Ie¿i afarå!"
a trece la ac¡iune
brys`! "zât!" – gonirea ¿i Brys` ots\da! "Zât de aici!"
oprirea animalelor
3. onomatopee
kukarÎku! "cucurigu"
mÖu! "miau"
bux! "buf!"
xlop! "poc!"
ap[xÚ! “hapciu!”
1. UrÌ! NÌ.a komÌnda pobedÚla! 2. UvÔ, Tat`Öna uvwdÌet, bled-
nÎet, gÌsnet i mol[Út< (A< PÒ.kin) 3. Ax, nÖnw, sdÎla$ odoljÎnie<
(A< PÒ.kin) 4. Knwz`, P@tr Il`Ú[, knwgÚnw, bÑje mo$! (I< GriboÎdov)
5. Tss … onÌ spit … spit< (A< {Îxov) 6. *Tirr+ … & sdÎrjival kÒ[er
lo.adÎ$< (A< {Îxov) 7. A devÚ]a xi-xi-xi da xa-xa-xa, ne boÚtsw, znat`,
grexÌ< (A< PÒ.kin) 8. Ox, po.lÚte za dÑktorom! (I< TurgÎnev) 9. AgÌ!
sam sozna@.`sw, [to ty glup< (A< PÒ.kin)

1. Au, m-a în¡epat albina! 2. Våleu, ce råu må dor picioarele! 3. Cum,
¿efule, sosiråm? Ei bravo! Bine-am mers; n-am ce zice (L. Rebreanu). 4. Haide,
hamal! hamal! 5. O, domnule, murmurå episcopul, se vede cå nimic nu ¡i se
poate ascunde. (M. Sadoveanu) 6. Ah, Enache! (L. Rebreanu) 7. Of, doamne,
greu se mai plåte¿te ¿i pu¡ina fericire ce i-e scriså omului! (L. Rebreanu) 8. Hai,
hai! bâigui Luca Talabå, înfundându-¿i cåciula pe cap (L. Rebreanu).
348 Citi¡i fabula de mai jos, apoi traduce¡i textul în limba românå.
Utiliza¡i urmåtoarele cuvinte ¿i expresii noi:
zÌw] "iepure" • spat` "a dormi" • rÖdom "alåturi" • zmeÖ "¿arpe"
• ujÌlit` "a în¡epa, a mu¿ca" • razbudÚt` "a trezi" • re.Út`
"a hotårî" • drojÌt` ot strÌxa "a tremura de fricå" • d@rnut`
Interjec¡ia 251
"a trage" • xvost "coadå" • osmÎlit`sw "a îndråzni" • vzrevÎt`
"a (începe a) rage, a urla" • berÎ[`sw "a se feri" • oglwnÒt`sw
"a se uita / a privi îndåråt, a privi în jur" • gad\ka "viperå,
nåpârcå" • otsko[Út` v stÑronu "a såri într-o parte" • lÌpa
"labå" • smÎly$ "curajos" • blagorÑdny$ "nobil, virtuos" • ot-
nÔne "de azi încolo" • zahÚta "apårare" • kust "tufi¿" • sdut`
"a fi dus de vânt" • udivÚt`sw "a se mira" • razyskÌt` "a gåsi"
• udrÌt` "a fugi, a o ¿terge" • uslÑvny$ "condi¡ionat" • smu-
h@nno "jenat, cu sfialå" • predupredÚt` "a preveni"
ZÀW{~W JIZN~
UvÚdel ZÌw] krÎpko spÌv.ego TÚgra, a rÖdom Zme\ _<

& A nu kak onÌ egÑ ujÌlit? RazbujÒ-ka w TÚgra, & re.Úl ZÌw]
i, sam drojÌ ot strÌxa, sÚl`no d@rnul TÚgra za xvost<
& Kto osmÎlilsw razbudÚt` menÖ? & vzrevÎl TÚgr<
& ProstÚte , no Øto w! & pro.eptÌl ZÌw]< & BeregÚtes`! ZmeÖ!
OglwnÒlsw Tigr, uvÚdel gad\ _ ku< Otsko[Úl v stÑronu<
& Da$ lÌpu, & skazÌl Tigr ZÌ$]u< & Ty smel i blagorÑden< Ot-
nÔne my bÒdem druz`Ömi, i w berÒ tebÖ pod svo\ _ zahÚtu! TepÎr` ty
mÑje.` nikogÑ ne boÖt`sw!<<
ObrÌdovalsw ZÌw]<
Vdrug iz kustÑv vÔglwnula LisÌ< V tu je sekÒndu ZÌ$]a kak
vÎtrom sdÒlo<
UdivÚlsw Tigr< Poka[Ìl golovÑ$< K vÎ[eru razyskÌl ZÌ$]a<
& {egÑ je ty udrÌl!
& LisÒ uvÚdel<
& No w je rÖdom byl! W je obehÌl tebÖ zahihÌt`?
& ObehÌl<
& Ty [to je mne ne vÎri.`?
& VÎr\<
& Uj ne dÒmae.` li ty, [to LisÌ sil`nÎe menÖ?
& Net, ty sil`nÎe<
& Tak po[emÒ je ty togdÌ udrÌl?
& UslÑvny$ reflÎks, & smuh@nno priznÌlsw ZÌw]<
(S< MixalkÑv)

1. KogÑ uvÚdel ZÌw]? 2. {to re.Úl sdÎlat` ZÌw]? 3. Po[emÒ? 4. O
[@m predupredÚl ZÌw] TÚgra? 5. KogÑ uvÚdel TÚgr? 6. {to skazÌl
Tigr ZÌ$]u? 7. Kto vÔglwnul iz kustÑv? 8. {to slÒ[ilos` s ZÌ$]em?
9. O [@m govorÚl Tigr s ZÌ$]em, kogdÌ on razyskÌl egÑ? 10. Po[emÒ
ZÌw] udrÌl?
252
PARTEA
III
Exprimarea
raporturilor
no ionale
254
Raporturi între
subiect i predicat
Otno.Îniw mÎjdu
podlejÌhim i skazÒemym
Calificarea obiectului, fenomenului
KvalifikÌ]ii predmÎta, wvlÎniw
{to takÑe…? "Ce este…?"

Kto tako$ (takÌw, takÚe)…? "Cine este…? Cine sunt…?"
Kem byl (bÒdet)…? "Ce va fi…?"
{to predstavlÖet sobÑ$…? "Ce reprezintå…?"
{em nazyvÌetsw…? "Ce se nume¿te…?"
Pentru exprimarea calificårii unui obiect sau fenomen, se folosesc con-

struc¡ii cu substantive la cazurile nominativ, acuzativ sau instrumental, de ex.:
• WzykoznÌnie & (cto, est`) naÒka o wzykÎ<
"Lingvistica este o ¿tiin¡å despre limbå." ({to takÑe wzykoznÌnie?)
• WzykoznÌnie predstavlÖet sobÑ$ naÒku o wzykÎ<
"Lingvistica reprezintå o ¿tiin¡å despre limbå."
({to predstavlÖet sobÑ$ wzykoznÌnie?)
• WzykoznÌnie nazyvÌetsw naÒko$ o wzykÎ<
"Lingvisticå se nume¿te ¿tiin¡a despre limbå."
({em nazyvÌetsw wzykoznÌnie?)
• Lev TolstÑ$ & rÒsski$ pisÌtel`< "Lev Tolstoi este un scriitor rus."
(Kto takÑ$ Lev TolstÑ$?)
VÎra & moÖ sestrÌ< "Vera este sora mea." (Kto takÌw VÎra?)
VÚtw i SÌ.a & moÚ brÌt`w< "Vitea ¿i Sa¿a sunt fra¡ii mei."
(Kto takÚe VÚtw i SÌ.a?)
NOTE:
1. În limba ruså, verbul byt` "a fi" nu se conjugå la prezent, de¿i existå
douå forme, est` "este" ¿i sut` pl. "sunt", folosite în defini¡ii ¿tiin¡ifice, de ex.:
IskÒsstvo est` my.lÎnie v Ñbrazax (BelÚnski$). "Arta este o
gândire în imagini."
Raporturi între subiect ¿i predicat 255
2. Est` se mai folose¿te în mod curent cu sensul "existå, este, se aflå"
(V lesu est` griby< "În pådure existå ciuperci") sau ca termen militar – "Så
tråi¡i! Am în¡eles!"
3. Cuvântul Øto nu-¿i schimbå forma, de ex.:
|< GagÌrin & cto rÒsski$ kosmonÌvt< "I. Gagarin este un cosmo-
naut rus."
Ba$kÌl & Øto Ñzero< "Baikal este un lac."
VÑlga & Øto rekÌ< "Volga este un fluviu."
VÑlga i Duna$ & Øto rÎka< "Volga ¿i Dunårea sunt fluvii."
350 Råspunde¡i la întrebåri, folosind construc¡iile din paranteze:
Model:
a) Kto takÑ$ A< S< PÒ.kin?
A< S< PÒ.kin & rÒsski$ poØt<
1. Kto takÑ$ AnrÚ KoÌndc? (rumÔnski$ u[@ny$) 2. Kto takÌw

RÚmma KazakÑva? (rÒsskaw poctÎssa) 3. Kto takÚe Il`f i PetrÑv?
(rÒsskie pisÌteli) 4. {to takÑe vodorÑd? (ximÚ[eski$ clemÎnt) 5. {to
takÑe zÑloto? (rÎdki$ metÌll) 6. {to takÑe jelezobetÑn? (stroÚtel`-
ny$ materiÌl)
b) Kem byl tvo$ otÎ]?

Mo$ otÎ] byl injenÎrom<
1. Kem byl M< V< LomonÑsov? (rÒsski$ u[@ny$) 2. Kem byl T<
DrÌ$zer? (amerikÌnski$ pisÌtel`) 3. Kem byl D< >ostakÑvi[? (rÒs-
ski$ kompozÚtor) 4. {em bÒdet Øto zdÌnie? (sovremÎnnaw konstrÒk]iw)
5. {em bÒdut Øti novostrÑ$ki? (jilÔe domÌ) 6. Kem bÒdet Øtot fÚzik?
(vydÌ\hi$sw u[@ny$)

Model:
KolÑnny & opÑry zdÌniw<
KolÑnny wvlw\tsw opÑrami zdÌniw<
1. FundÌmenty & nÚjnie podzÎmnye konstrÒk]ii< 2. MostÔ &

stroÚtel`nye soorujÎniw< 3. NÚjnww [ast` fundÌmenta & podÑ.va
fundÌmenta< 4. BuldÑzer & zemlerÑ$no-trÌnsportnaw stroÚtel`naw ma-
.Úna< 5. AvtogrÎ$der & ma.Úna dlw stroÚtel`stva dorÑg< 6. GenerÌl`-
ny$ plan gÑroda & naÒ[no obosnÑvanny$ gosudÌrstvenny$ dokumÎnt<
352 Transforma¡i propozi¡iile de mai jos, folosind verbele wvlÖt`sw,
predstavlÖt` sobÑ$ la forma corespunzåtoare:
Model:
Stal` & Øto splÌv jelÎza s uglerÑdom
Stal` wvlÖetsw splÌvom jelÎza s uglerÑdom<
Stal` predstavlÖet sobÑ$ splÌv jelÎza s uglerÑdom<
Cuvinte noi: stal` f. "o¡el" • splÌv "aliaj" • jelÎzo "fier" •

uglerÑd "carbon" • soedinÎnie "îmbinare" • vodorÑd "hidro-
gen" • kislorÑd "oxigen" • jÚdkost` f. "lichid" • spÒtnik
"satelit" • estÎstvenny$ "natural"
1. VodÌ & Øto soedinÎnie vodorÑda s koslorÑdom< 2. KislorÑd &

Øto gaz< 3. NÌtri$ & Øto aktÚvny$ clemÎnt< 4. KÌli$ i nÌtri$ & Øto
metÌlly< 5. VodÌ & Øto jÚdkost`< 6. LunÌ & Øto estÎstvenny$ spÒtnik
ZemlÚ< 7. ZemlÖ & planÎta SÑlne[no$ sistÎmy<
353 Pune¡i întrebåri dupå modelul dat:

Model:
BarÑmetr & Øto pribÑr dlw izmerÎniw davlÎniw<
{to nazyvÌetsw / nazyvÌ\t barÑmetrom?
Cuvinte ¿i expresii noi: izmenÎnie "modificare" • polojÎnie

"pozi¡ie" • pribÑr "instrument" • davlÎnie "presiune" • tÎlo
"corp" • otnosÚtel`no "fa¡å de" • ]entr tÖjesti "centru de
greutate" • prilojÎnie "aplica¡ie" • tÖjest` "greutate" • ves
"greutate" • uskorÎnie "accelera¡ie" • skÑrost` "vitezå" • os` f.
"axå" • ogranÚ[enny$ "limitat" • prwmÌw "dreapta" • spidÑ-
metr "vitezometru"
1. DvijÎnie & Øto izmenÎnie polojÎniw dÌnnogo tÎla otnosÚ-

tel`no drugÚx tel< 2. }entr tÖjesti & Øto tÑ[ka prilojÎniw vÎsa
tÎla< 3. DeformÌ]iw & Øto izmenÎnie fÑrmy tÎla< 4. UskorÎnie & Øto
izmenÎnie skÑrosti za edinÚ]u vrÎmeni< 5. Os` abs]Úss & Øto gori-
zontÌl`naw os`< 6. VertikÌl`naw os` koordinÌt & Øto os` ordinÌt<
7. OrganÚ[ennaw prwmÌw & Øto otrezÑk< 8. SpidÑmetr & Øto pribÑr dlw
izmerÎniw skÑrosti dvijÎniw<

Vse vehestvÌ sostoÖt iz molÎkul< MolÎkulami nazyvÌ\t naÚ-
men`.ie [astÚ]y vehestvÌ, soxranÖ\hie egÑ ximÚ[eskie svÑ$stva<
Àtomy & Øto naimÎn`.ie [astÚ]y, na kotÑrye mÑgut raspadÌt`sw
molÎkuly< KÌjdy$ vid Ìtomov nazyvÌetsw ximÚ[eskim clemÎntom<
Àtomy naxÑdwtsw v dvijÎnii< OdnÑ$ iz form dvijÎniw Ìtomov
wvlÖ\tsw ximÚ[eskie reÌk]ii< XimÚ[eskie clemÎnty izobrajÌ\tsw
ximÚ[eskimi znÌkami<

Atomul se define¿te ca fiind cea mai micå particulå dintr-o substan¡å
care, prin procedee chimice obi¿nuite, nu mai poate fi fragmentatå în parti-
cule mai simple. Aceea¿i substan¡å simplå este alcåtuitå din atomi de acela¿i
fel. Astfel, to¡i atomii de oxigen sunt de acela¿i fel, dar diferi¡i fa¡å de atomii
de hidrogen, fier, zinc etc. Totalitatea atomilor de acela¿i tip alcåtuiesc un ele-
ment chimic.
Cuvinte ¿i expresii noi: vehestvÑ "substan¡å" • [astÚ]a "par-

ticulå" • svÑ$stvo "proprietate" • raspadÌt`sw "a se descom-
pune, a se fragmenta" • vid "gen, fel" • izobrajÌt`sw "a se
reprezenta"
Prezen¡a ¿i absen¡a subiectului

(NalÚ[ie i otsÒtstvie subqÎkta )
A. Construc¡iile folosite în stilul neutral al limbii ruse literare

(KonstrÒk]ii, izpÑl`zuemye v ne$trÌl`nom stÚle rÒsskogo
literatÒrnogo wzÔka)
{to est` (bÔlo, bÒdet) u…? "Ce am (ai etc.) avut…?"

{egÑ net (ne bÔlo, "Ce nu am (nu ai etc.) avut?
ne bÒdet) u…? nu voi (vei etc.) avea…?"
Prezen¡a subiectului
est` karandÌ., perÑ, knÚga
byl karandÌ. am creion, carte, peni¡å,
bylÌ knÚga cår¡i
U menÖ bÔlo perÑ "Eu am avut
bÔli knÚgi voi avea creioane, cår¡i,
bÒdet karanda. peni¡e"
bÒdut knÚgi, pÎr`w
({to u menÖ est`?) ("Ce am eu?")
Absen¡a subiectului
net karanda.Ì, karanda.Î$ nu am creion, creioane,
U menÖ nÎ bylo knÚgi, knig "Eu n-am avut carte, cår¡i,
ne bÒdet perÌ, pÎrèv nu voi avea peni¡å, peni¡e"
({egÑ u menÖ net?) ("Ce nu am eu?")
B. Construc¡iile folosite în limbajele de specialitate
(KonstrÒk]ii, ispÑl`zuemye v spe]iÌl`nyx podqwzykÌx)
Prezen¡a subiectului
suhestvÒet? "existå"
vstre[Ìetsw? "se întâlne¿te" v kakÑm vÚde? – "sub ce formå?"
imÎetsw? "se aflå" v vÚde [egÑ? – "sub ce formå?"
rasprostranenÑ? "e råspândit" gde? "unde?"
[to v kakÑm sostoÖnii? –
"ce?" sodÎrjitsw? "se gåse¿te" "în ce stare?"
powvlÖetsw? "apare" v [em? v kakÑm kolÚ[estve? –
otme[Ìetsw? "se observå" "în ce? în ce cantitate?"
nabl\dÌetsw? "se observå"
({to suhestvuet?) ("Ce existå?")
Absen¡a subiectului
suhestvuÎt?
vstre[Ìetsw? gde? v kakÑm vÚde?
imÎetsw? "unde?" v vÚde [egÑ?
[to ne
sodÎrjitsw? v kakÑm sostoÖnii?
otme[Ìetsw? v [em? v kakÑm vÚde?
nabl\dÌetsw? "în ce?" v kakÑm kolÚ[estve?
Exemple:
VodorÑd suhestvÒet v prirÑde v svobÑdnom i svÖzannom sos-
toÖnii< "Hidrogenul existå în naturå sub formå liberå ¿i în combina¡ii."
V zemnÑ$ korÎ vstre[Ì\tsw v ogrÑmnyx kolÚ[estvax sÑli
Ògol`no$ kislotÔ< "În scoar¡a terestrå se întâlnesc sårurile acidului car-
bonic în cantitå¡i mari."
V vÑzduxe vsegdÌ imÎetsw uglekislotÌ< "În aer existå totdeauna
bioxid de carbon."
SoedinÎniw uglerÑda Ñ[en` rasprostranenÔ< "Compu¿ii carbonu-
lui sunt foarte råspândi¡i."
SvobÑdny$ uglerÑd powvlÖetsw v prirÑde v vÚde almÌza i gra-
fÚta< "Carbonul liber apare în naturå sub forma diamantului ¿i grafitului."
NOTE:
În construc¡iile cu subiect prezent, verbele enumerate mai sus au drept
sinonim verbul est`< În construc¡iile cu subiect absent, aceste verbe au drept
sinonim cuvântul net< Verbele la timpul trecut au forma genului neutru,
de ex.: V rudÎ ne imÎlos` zÑloto< "În minereuri nu exista aur."
356 Råspunde¡i la întrebåri, folosind alternativ construc¡iile cu subiect
prezent sau absent:
Model:
U vas est` u[Îbnik rÒsskogo wzykÌ?
Da, u nas est` u[Îbnik rÒsskogo wzykÌ<
Net, u nas net u[Îbnika rÒsskogo wzykÌ<
1. U ne@ est` brÌt`w i s@stry? 2. U vas zÌvtra bÒdut gÑsti? 3. U
vas est` svÎjaw gazÎta? 4. U negÑ byl dvo\ _ rodny$ brat? 5. U SergÎw
bylÌ vysÑkaw temperatÒra? 6. U VÌli bÔlo trÒdnoe zadÌnie? 7. U vas
v .kÑle bÒdet vÎ[er xudÑjestvenno$ samodÎwtel`nosti? 8. U MarÚi
skÑro bÒdet novosÎlè? 9. U tvoÚx rodÚtele$ est` sad? 10. U e@ dvo\ _-
rodno$ sestrÔ byl den` rojdÎniw?

Model:
Na Øto$ Òli]e imÎ\tsw / imÎlis` nÑvye domÌ<
Na Øto$ Òli]e ne imÎetsw / ne imÎlos` nÑvyx domÑv<
1. V Øtom ra$Ñne imÎ\tsw prirÑdnye stroÚtel`nye materiÌly<
2. Cto$ Ñsen`\ nabl\dÌlis` bol`.Úe temperatÒrnye perepÌdy<
3. RÌnne$ Ñsen`\ nabl\dÌ\tsw zÌmorozki< 4. V jelÎzno$ rudÎ nabl\-
dÌ\tsw prÚmesi< 5. V betÑne otme[Ì\tsw fiziko-ximÚ[eskie pro]Îs-
sy< 6. V rasporwjÎnii arxitÎktora suhestvÒ\t [ertejÚ zdÌni$<
7. Na kÌfedre mexÌniki imÎ\tsw ras[Îty prÑ[nosti fundÌmenta so-
orujÎniw< 8. U nÑvogo stroÚtel`nogo materiÌla nabl\dÌ\tsw nÒj-
nye fizÚ[eskie svÑ$stva<
Cuvinte noi: perepÌd "varia¡ie" • zÌmorozki pl. "înghe¡ u¿or"
(de toamnå sau de primåvarå) • rudÌ "minereu" • prÚmes` f.
"amestec, adaos" • rasporwjÎnie "dispozi¡ie" • [ert@j "de-
sen" • ras[@t "calcul" • prÑ[nost` f. "rezisten¡å"
358 Alcåtui¡i propozi¡ii, folosind la forma corespunzåtoare verbul

soderjÌt`, soderjÌt` v svo@m sostÌve<
Model:
KÌmenny$ Ògol`, azÑt<
KÌmenny$ Ògol` sodÎrjit azot<
KÌmenny$ Ògol` sodÎrjit v svo@m sostÌve azÑt<
1. {ugÒn, uglerÑd< 2. JivÔe organÚzmy, uglerÑd< 3. Torf, orga-
nÚ[eskie soedinÎniw< 4. Stal`, uglerÑd< 5. VodwnÑ$ par , vodorÑd<
6. ZemnÌw korÌ, krÎmni$<
Cuvinte ¿i expresii noi: kÌmenny$ Ògol` "cårbune de piatrå,
huilå" • sostÌv "compozi¡ie" • [ugÒn "fontå" • torf "turbå" •
soedinÎnie "combina¡ie" • par (vodwnÑ$) "vapori (de apå),
aburi" • korÌ (zemnÌw) "scoar¡å" (terestrå) • krÎmni$ "siliciu".

Model:
VodÌ okeÌnov i morÎ$ sodÎrjit v rastvor@nnom
vÚde xlÑristy$ nÌtri$<
XlÑristy$ nÌtri$ sodÎrjitsw v rastvor@nnom
vÚde v vodÎ okeÌnov i morÎ$<
1. KalÚ$nye sÑli sodÎrjat sil`vinÚt< 2. VodÌ morÎ$ i okeÌnov

sodÎrjit brÑmisty$ nÌtri$< 3. RÒdy ]vetnÔx metÌllov [Ìsto sodÎr-
jat sÎrny$ kol[edÌn< 4. Torf, neft` i kÌmenny$ Ògol` sodÎrjat
organÚ[eskie vehestvÌ< 5. JelÎzo sodÎrjit mnogo[Úslennye mi-
nerÌly< 6. {ugÒn i stal` sodÎrjat uglerÑd< 7. OxÑtni[i$ pÑrox sodÎr-
jit sÎru< 8. KÑstnaw, mÔ.e[naw i nÎrvnaw tkan` jivÔx organÚzmov
sodÎrjat fÑsfor<
Cuvinte ¿i expresii noi: rastvor@nny$ "dizolvat" • nÌtri$

(xlÑristy$) "clorurå" (de sodiu) • sÑli (kÌli$nye) "såruri"
(de potasiu) • sil`vinÚt "silvinit" • ]vetnÑ$ "neferos" •
kol[edÌn (sÎrny$) "piritå" • neft` f. "petrol, ¡i¡ei" • pÑrox
(oxÑtni[i$) "praf" (de vânåtoare) • sÎra "sulf, pucioaså" •
kÑstny$ "osos" • mÔ.e[ny$ "muscular" • tkan` f. "¡esut"

KÌl`]i$ otnÑsitsw k [islÒ clemÎntov, kotÑrye .irokÑ raspro-
stranenÔ v prirÑde< Po soderjÌni\ v zemnÑ$ korÎ kÌl`]i$ zanimÌet
pÖtoe mÎsto< KÌl`]i$ vstre[Ìetsw v prirÑde v vÚde soedinÎni$<
OdnÚm iz sÌmyx rasprostran@nnyx v zemnÑ$ korÎ minerÌlov wvlÖetsw
kÌl`]i$< SoedinÎniw kÌl`]iw sodÎrjatsw v prirÑdnyx vÑdax, v pÑ[ve,
v rastÚtel`nyx i jivÑtnyx organÚzmax<

Calciul prezintå o mare importan¡å sub formå de compu¿i. De aseme-
nea, ionii de calciu joacå un important rol biochimic. Solul, apele, organismele
animale ¿i vegetale sunt bogate în såruri de calciu. Organismele animale
primesc sarurile de calciu necesare prin intermediul plantelor care le absorb
din sol. De¿i culturile consumå multe såruri de calciu din påmânt, såråcirea
terenurilor în calciu nu se observå decât rar.
Necesitatea, nevoia ¿i trebuin¡a de a realiza o ac¡iune
(NeobxodÚmost`, nÌdobnost` i doljenstvovÌnie sover.Îniw dÎ$stviw)
Kto dÑljen (byl, bÒdet) + Infinitiv?

"Cine trebuie (trebuia, va trebui) så…?"
KomÒ nÌdo (nÒjno, neobxodÚmo) (bÔlo, bÒdet) + Infinitiv?
"Cine trebuie (trebuia, va trebui) så…?"
KomÒ prixÑditsw (prixodÚlos`, pri.lÑs`, prid@tsw) + Inf.?
"Cine este nevoit/trebuie (a fost nevoit/trebuia,
va fi nevoit/va trebui) så…?"
KomÒ slÎduet (sledovÌlo) + Infinitiv?
"Cine trebuie (trebuia) så…?
Pentru cine e necesar så…?"
KomÒ stÑit (stÑilo) + Infinitiv
"Cine trebuie så…"
{to nÌdo (nÒjno, neobxodÚmo) (bÔlo, bÒdet) + Infinitiv?
"Ce trebuie (trebuia, va trebui) så…?"
Pentru exprimarea necesitå¡ii, nevoii ¿i trebuin¡ei în realizarea unei

ac¡iuni, în limba ruså se folosesc urmåtoarele construc¡ii:
• în propozi¡iile personale – subiect gramatical + dÑljen (doljnÌ,
doljnÑ, doljnÔ) + Infinitivul verbului de aspect imperfectiv sau perfectiv,
de ex.:
Ûgor` dÑljen (MarÚna doljnÌ… Vy doljnÔ …) obratÚt`sw k
vra[Ò< "Igor trebuie så se adreseze medicului."
Ûgor` dÑljen byl (MarÚna doljnÌ bylÌ … Vy doljnÔ bÔli …)
obratÚt`sw k vra[Ò< "Igor trebuia så se adreseze medicului."
Ûgor` dÑljen bÒdet (MarÚna doljnÌ bÒdet … Vy doljnÔ bÒ-
dete …) obratÚt`sw k vra[Ò< "Igor va trebui så se adreseze medicului."
• în propozi¡iile impersonale – subiect logic la dativ + nÌdo, nÒjno,
neobxodÚmo, slÎduet, est` smysl imÎet smysl "are sens" (net smÔsla,
ne imÎet smÔsla "n-are sens"), prixÑditsw (prixodÚlos`, pri.lÑs`,
prid@tsw), slÎduet (slÎdovalo), stÑit (stÑilo) + Infinitivul verbului, de ex.:
Ûgor\ nÌdo (nÒjno, neobxodÚmo, slÎduet, est` smysl, prid@tsw,
stÑit) obratÚt`sw k vra[Ò< "Igor trebuie (va trebui) så se adreseze medicu-
lui."
• în propozi¡iile impersonale fårå subiect logic: adverbul stÑit (ne
stÑit) "are (n-are) sens", est` smysl (net smÔsla), imÎet smysl, (ne imÎet
smÔsla) "are, n-are sens" + Infinitivul verbului, de ex.:
StÑit (ImÎet smysl) provodÚt` Øtot Ñpyt< "Meritå (Are sens) så
efectuåm acest experiment."
Ne stÑit (Ne imÎet smÔsla) provodÚt` Øtot Ñpyt< "Nu meritå (Nu
are sens) så efectuåm acest experiment."
NOTE:
1. În construc¡iile cu stÑit, imÎet smysl, slÎduet, nÌdo, nÒjno,
neobxodÚmo, se utilizeazå infinitivul verbului de aspect atât perfectiv, cât ¿i
imperfectiv, de ex.: NÌdo (stÑit, slÎduet) provodÚt` (provestÚ) Ñpyt<
În construc¡iile negative ne stÑit, ne sleduÎt, ne imÎet smÔsla, ne
nÌdo, se utilizeazå Infinitivul verbului de aspect imperfectiv, de ex.: Ne stÑit
(ne nÌdo) provodÚt` Ñpytov<
2. Cuvântul nÒjno se folose¿te atunci când persoana în cauzå este
interesatå în realizarea ac¡iunii, de ex.: TebÎ nÒjno prinÖt` lekÌrstvo< "Tu
trebuie så iei medicamentul."
El se mai folose¿te ¿i atunci când necesitatea realizårii ac¡iunii prive¿te
orice persoanå, de ex.: Dlw polu[Îniw bilÎta nÒjno opustÚt` pwt`
kopÎek v kÌssu-avtomÌt< "Pentru a primi un bilet, trebuie så se introducå
5 copeici în aparatul-automat."
Pentru a întåri necesitatea, se folose¿te neobxodÚmo, de ex.: Mne ne-
obxodÚmo pogovorÚt` s vÌmi< "Eu trebuie så vorbesc cu dumneavoastrå."
Dacå realizarea unei ac¡iuni este o îndatorire sau o atribu¡ie, ori este
cerutå de un regulament sau o lege, se folose¿te dÑljen "trebuie".
Dacå o ac¡iune se face contrar dorin¡ei subiectului, se folose¿te verbul
prixodit`sw, de ex.: W zabÔl tetrÌd`, i mne pro.lÑs` vernÒt`sw za ne$<
"Am uitat caietul ¿i a trebuit så må întorc så-l iau."
362 Completa¡i spa¡iile punctate cu subiectul gramatical sau logic, la
forma necesarå:
Model:
a) … dÑljen pogovorÚt` s vÌmi<
W dÑljen pogovorÚt` s vÌmi<
b) … nÌdo posovÎtovat`sw s vÌmi<
Mne nÌdo posovÎtovat`sw s vÌmi<
& Mne xÑ[etsw ser@zno zÌnwt`sw basketbÑlom< {to vy posovÎ-

tuete?
& PrÎjde vsegÑ … nÒjno regulÖrno dÎlat` Òtrenn\\ zarÖdku i
oblivÌt`sw xolÑdno$ vodÑ$<
& Ox, kak w ne l\bl\ xolÑdnu\ vÑdu<
& … prid@tsw privÔknut` k ne$< KrÑme togÑ, … doljnÔ posovÎ-
tovat`sw s fizkul`tÒrnym vra[Ñm, kotory$ skÌjet, kakÑ$ ves vy
mÑjete podnimÌt`<
& A … prid@tsw podnimÌt` .tÌngu?
& KonÎ[no, … nÒjno razvivÌt` sÚlu< Eh@ … doljnÔ kÌjdy$
den` zanimÌt`sw bÎgom<
& A mnÑgo … prid@tsw kÌjdy$ den` probegÌt`?
& KilomÎtrov pwt`< … doljnÔ bÒdete kupÚt` dlw Øtogo kÎdy<
& Bo\_ s`, [to u menÖ ne xvÌtit na vs@ vrÎmeni< Ved` vs@-taki …
dÑljen bÒdu eh@ u[Út`sw<
& … nÒjno nau[Út`sw ckonÑmit` vrÎmw<
Cuvinte ¿i expresii noi: zanimÌt`sw (basketbÑlom) "a face /

a practica" (baschet) • zarÖdka (Òtrennww) "înviorare" (de dimi-
nea¡å) • oblivÌt`sw (xolÑdno$ vodÑ$) "a face du¿ rece" •
privÔknut` "a se obi¿nui" • podnimÌt` "a ridica" • ves "greutate"
• .tÌnga "halterå" • zanimÌt`sw bÎgom "a alerga, a practica
alergåri" • kÎdy pl. (sg. kÎda) "pantofi de gimnasticå, basche¡i"
363 Completa¡i propozi¡iile, folosind construc¡ia potrivitå pentru con-

text (kto dÑljen, komÒ nÒjno, komÒ pri.lÑs`) ¿i pronumele din
paranteze la forma necesarå:
Model:
W zabÔl dÑma tetrÌd`, i … vernÒt`sw< (w)
W zabÔl dÑma tetrÌd`, i mne pri.lÑs` vernÒt`sw<
1. V kÌsse bÔlo mnÑgo narÑda, i … postoÖt` v Ñ[eredi (my)< 2. …

mnÑgo rabÑtat`, [tÑby xoro.Ñ sdat` ckzÌmeny (w)< 3 … otdoxnÒt`, vy
Ñ[en` mnÑgo rabÑtaete (vy)< 4. … toropÚt`sw, inÌ[e vy opozdÌete na
pÑezd (vy)< 5. K sojalÎni\, … otkazÌt`sw ot vÌ.ego predlojÎniw (w)<
6. … pozvonÚt` emÒ segÑdnw , zÌvtra on ujÎ uÎdet (w)< 7. Âsli vy obehÌ-
li, … za$tÚ k nemÒ (vy)< 8. W uezjÌ\ segÑdnw, v ponedÎl`nik … byt`
vo VladivostÑke (???)< 9. My zabludÚlis`, i … no[evÌt` v lesÒ (my)<
Cuvinte ¿i expresii noi: narÑd "lume" • postoÖt` (v Ñ[eredi)

"a sta" (la rând) • toropÚt`sw "a se gråbi" • inÌ[e "altfel" •
k sojalÎni\ "din påcate" • otkazÌt`sw ot "a refuza la …" •
obehÌt` "a promite" • za$tÚ (k nemÒ) "a da" (pe la el) • zablu-
dÚt`sw "a se råtåci"
364 Alcåtui¡i fraze cu ajutorul conjunc¡iilor potomÒ [to "pentru cå",

tak kak "deoarece”, xotÖ "de¿i", alegând din coloana din dreapta
propozi¡ia cea mai potrivitå prin con¡inutul ei:
1. Mne nÒjno ostÌt`sw dÑma, … Mne xotÎlos` by po$tÚ na otkrÔ-
tie nÑvogo knÚjnogo magazÚna<
W dÑljen ostÌt`sw dÑma, … W dal slÑvo moÚm tovÌriham
nape[Ìtat` ix fotogrÌfii<
Mne prid@tsw ostÌt`sw dÑma, … ZÌvtra ckzÌmen, nÌdo le[` spat`
porÌn`.e<
2. Mne nÒjno kupÚt` Øtu knÚgu … W poterÖl takÒ\ je bibliotÎ[-
nu\<
W dÑljen kupÚt` Øtu knÚgu … W davnÑ sobirÌ\ knÚgi o rÒsskix
gorodÌx<
Mne prid@tsw kupÚt` Øtu knÚgu … W obehÌl e@ podarÚt` odnÑ$
dÎvu.ke<
365 În propozi¡iile urmåtoare, înlocui¡i cuvântul slÎduet cu neobxo-

dÚmo ¿i nÌdo:
1. AvtomÌt slÎduet vÔkl\[it`< 2. KonstrÒk]i\ slÎduet izme-
nÚt`< 2. Nebol`.Úe predpriÖtiw slÎduet obqedinÚt` v promÔ.lennye
kÑmpleksy< 4. Pri obqedinÎnii predpriÖti$ v kÑmpleks slÎduet pre-
dusmotrÎt` egÑ dal`nÎ$.ee razvÚtie< 5. RazmehÎnie promÔ.lennyx
predpriÖti$ slÎduet predusmÌtrivat` generÌl`nym plÌnom zastrÑ$ki
gÑroda<
366 Transforma¡i construc¡iile pozitive în construc¡ii negative:

Model:
AvtomÌt nÌdo vÔkl\[it`<
AvtomÌt ne nÌdo vykl\[Ìt`<
1. Dlw Ñpyta nÌdo vzwt` plastmÌssovy$ obrazÎ]< 2. BetÑnnu\

smes` nÒjno dostÌvit` k mÎstu rabÑty< Dlw cksperimÎnta slÎduet
vÔbrat` Øtot u[Ìstok plohÌdki< 4. V uravnÎnie slÎduet podstÌvit`
vs@ zna[Înie< 5. KonstrÒk]i\ slÎduet izmenÚt`< 6. BumÌgu stÑit kupÚt`<
7. ImÎet smysl provestÚ Øtot cksperimÎnt< 8. NÌdo poslÌt` domÑ$
srÑ[nu\ telegrÌmmu<
367 Transforma¡i propozi¡iile conform modelului:

Model:
ZadÌ[u slÎduet re.Út`<
ZadÌ[a doljnÌ byt` re.enÌ<
1. Æli]u slÎduet ozelenÚt`< 2. LaboratÑri\ slÎduet osnastÚt`

nÑvym oborÒdovaniem< 3. DÎtwm slÎduet sdÎlat` privÚvku ot Ñspy<
4. PraktÚ[eskie zanÖtiw po rÒsskomu wzykÒ slÎduet provodÚt` v
fonetÚ[eskom kabinÎte< 5. TekstÚl`nu\ fÌbriku slÎduet upomwnÒt`
v [islÎ rentÌbil`nyx predpriÖti$< 6. MÎjdu proizvÑdstvennymi
pomehÎniwmi i jilÔmi domÌmi slÎduet ustanovÚt` sanitÌrno-
zahÚtnye zÑny<
Model:
Dom dÑljen byt` postrÑen<
Dom slÎduet (sledovÌlo) postroÚt`<
Dom nÌdo (nÌdo bÔlo) postroÚt`<
1. TramvÌ$naw lÚniw doljnÌ byt` provedenÌ v Øtom ra$Ñne<

2. AvtÑbusny$ park dÑljen byt` popÑlnen nÑvymi ma.Únami<
3. SanitÌrno-zahÚtnaw zÑna doljnÌ byt` otvedenÌ pod postrÑ$ku
zdÌni$, imÎ\hix dlw predpriÖtiw vspomogÌtel`noe zna[Înie< 4. Pri
proektÚ-rovanii promÔ.lennyx predpriÖti$ doljnÔ byt` re.enÔ
voprÑsy ob izolÖ]ii vrÎdnyx vehÎstv, vydelÖemyx Úmi v okrujÌ-
\hu\ sredÒ<
369 Înlocui¡i construc¡iile la timpul prezent cu construc¡ii la timpul

trecut, urmårind forma ¿i locul verbului byt`.
V poslÎdni$ den` pÎred otqÎzdom u menÖ mnÑgo del< Mne
nÒjno kupÚt` [emodan i t@mnye o[kÚ, w dÑljen za$tÚ na rabÑtu
poprahÌt`sw< W dÑljen ubrÌt` kÑmnatu< Mne prid@tsw poprosÚt`
soseda pomÑ[` mne< K [etyr@m [asÌm w dÑljen byt` na vokzÌle,
potomÒ [to v polovÚne pÖtogo uxÑdit pÑezd, a do Øtogo mne eh@ nÒjno
kupÚt` edÒ na dorÑgu< Mne prid@tsw zaÎxat` za prodÒktami po dorÑge
na vokzÌl< VremÎni sovsÎm mÌlo, no w dÑljen sdÌt` bibliotÎ[nye
knÚgi< Mne prid@tsw vzÖt` taksÚ, xotÖ w sobirÌlsw Îxat` na vokzÌl na
avtÑbuse<
Cuvinte ¿i expresii noi (exerci¡iile 364-368): vykl\[Ìt`-vÔ-

kl\[it` "a închide, a opri" • izmenÖt`-izmenÚt` "a schimba,
a modifica" • obqedinÎnie "unire" • predusmÌtrivat`-pre-
dusmotrÎt` "a prevedea" • dal`nÎ$.i$ "ulterior, pe mai de-
parte" • smes` f. "amestec" • u[Ìstok "por¡iune" • plohÌdka
"teren, loc" • uravnÎnie "ecua¡ie" • srÑ[ny$ "urgent" • ozele-
nÖt`-ozelenÚt` "a sådi/a planta pomi" • osnahÌt`/osnÌhi-
vat`-osnastÚt` "a înzestra" • oborÒdovanie "instala¡ii" • pri-
vÚvka "vaccin" • Ñspa "vårsat, variolå" • sanitarno-zahÚtnaw
zÑna "zonå de protec¡ie sanitarå" • popolnÖt`-popolnÚt` "a
completa" • otvodÚt`-otvestÚ pod… "a destina pentru…" •
vrÎdnoe vehestvÑ "substan¡å nocivå" • vydelÖt`-vÔdelit`
"a emana" • okrujÌ\haw sreda "mediul înconjurator" • pro-
hÌt`sw-poprohÌt`sw "a-¿i lua råmas bun" • ubirÌt`-ubrÌt`
"a face curat" • edÌ "mâncare" • prodÒkty "alimente" • sobi-
rÌt`sw "a se pregåti"
1. Întreprinderea trebuie så asimileze un utilaj nou. 2. Uzinele trebuie
så-¿i perfec¡ioneze metodele de lucru. 3. Muncitorul trebuie så urmåreascå cu
aten¡ie noul strung. 4. Pentru efectuarea asamblårilor respective, este necesar
så fie îndeplinite o serie de cerin¡e, care determinå calitatea lor. 5. Pentru
efectuarea experien¡ei trebuie så fie luate vase de sticlå. 6. În planul general
de construc¡ie al ora¿ului trebuie så se prevadå amplasarea unitå¡ilor indus-
triale.
Cuvinte de folosit: vnedrÖt`-vnedrÚt` "a asimila" • oborÒdo-

vanie "utilaj" • sover.Înstvovat`-usovÎr.enstvovat` "a per-
fec¡iona" • sledÚt` za… "a urmåri" • vypÑlnenie "efectuare"
• montÌj "asamblare" • trÎbovanie "cerin¡å" • opredelÖt`-
opredelÚt` "a determina" • kÌ[estvo "calitate" • posÒda "vas"
• razmehÎnie "amplasare"
Posibilitatea sau imposibilitatea realizårii unei ac¡iuni

(VozmÑjnost` ili nevozmÑjnost` dÎ$stviw )
On mÑjet otremontÚrovat` Øtot televÚzor?

"El poate så repare acest televizor?"
Ne mÑjet< U negÑ net zap[astÎ$ (= zapasnÔx [astÎ$)
"Nu poate. Nu are piese de schimb."
MÑjno otremontÚrovat` Øtot televÚzor?
"Se poate repara acest televizor?"
"Poate fi reparat acest televizor?"
Nel`zÖ (nevozmÑjno)< U negÑ vs@ vÔ.lo iz strÑw<
"Nu se poate. În el totul este stricat."
Limba ruså folose¿te urmåtoarele construc¡ii pentru exprimarea posi-

bilitå¡ii sau a imposibilitå¡ii realizårii unei ac¡iuni:
1. În propozi¡ii personale:
a) forma personalå de la verbele mo[`-smo[` "a putea" (mogÒ, mÑje.`
… mÑgut; mog, moglÌ, moglÑ, moglÚ) + Infinitivul verbului, de ex.: W mogÒ
perevestÚ Øtot tekst< "Eu pot så traduc acest text";
Imposibilitatea se exprimå prin nega¡ia ne "nu", de ex.: W ne mogÒ pe-
revestÚ Øtot tekst< "Nu pot så traduc acest text".
b) Construc¡iile cu mÑjet byt` "poate" sau mÑgut byt` "pot" + Parti-
cipiul pasiv trecut, forma scurtå, de ex.: ZadÌ[a mÑjet byt` re.enÌ< –
"Problema poate fi rezolvatå."
c) Construc¡iile cu forma scurtå a adjectivului vozmÑjny$ "posibil" –
vozmÑjen (vozmÑjna, -o, -y), de ex.: Re.Înie zadÌ[i vozmÑjno< "Rezol-
varea problemei este posibilå."
Construc¡ii negative: nevozmÑjen, (-a, -o, -y) "imposibil (-å, -i, -e)",
nel`zÖ "nu se poate" + Infinitivul verbului, de ex.: Re.Înie zadÌ[i nevoz-
mÑjno< "Rezolvarea problemei nu este posibilå (este imposibilå)"; Se$[Ìs
nel`zÖ poÎxat` na ckskÒrsi\< "Acum nu se poate pleca în excursie".
2. În propozi¡ii impersonale: mÑjno + Infinitivul verbului, de ex.:
Ùtot televÚzor mÑjno otremontÚrovat`< "Acest televizor se poate repa-
ra."
Imposibilitatea se exprimå prin cuvintele nel`zÖ, nevozmÑjno "nu se
poate, nu este posibil", de ex.: Ùtot televÚzor nel`zÖ (nevozmÑjno)
otremontÚrovat`< U negÑ vs@ vÔ.lo iz strÑw< "Acest televizor nu se poate
repara (nu poate fi reparat). În el totul este defect."
NOTÅ:
Dacå construc¡ia cu nel`zÖ indicå imposibilitatea efectuårii unei ac-
¡iuni, atunci se întrebuin¡eazå Infinitivul de aspect perfectiv, de ex.: PribÑr
nel`zÖ vkl\[Út`: net .nurÌ< "Aparatul nu poate fi pus în func¡iune: nu are
cordon de alimentare."
371 Råspunde¡i la întrebåri pozitiv sau negativ:
1. PovÌrennaw sol` mÑjet rastvorÖt`sw v vodÎ? 2. L\di mÑgut
jit` v bezvozdÒ.nom prostrÌnstve? 3. MÑjno vkl\[Út` pribÑr v Øtu
clÎktroset`? 4. VÔxod iz Øtogo polojÎniw vozmÑjen? 5. VodÌ mÑjet
byt` nagrÎta do 100° S? 6. MÑjno perexodÚt` Òli]u na krÌsny$ svet?
7. MÑjet byt` nalÌjena svwz` mÎjdu Zeml@$ i LunÑ$? 8. VozmÑjno
kipÎnie vodÔ pri 30° S?
372 Transforma¡i urmåtoarele construc¡ii cu nel`zÖ (bÔlo) + Infinitiv

pf. în construc¡ii cu nel`zÖ (bÔlo) + Infinitiv ipf.
Model:
Nel`zÖ vo$tÚ v kÑmnatu: dver` zapertÌ, tam lejÚt bol`nÑ$<

Nel`zÖ vxodÚt` v kÑmnatu: tam lejÚt bol`nÑ$<
1. Nel`zÖ otkrÔt` oknÑ: onÑ zabÚto gvozdÖmi (na Òli]e xÑlod-

no)< 2. Nel`zÖ nadÎt` Øto plÌtè: onÑ malÑ mne (Øto plÌtè sestrÔ)<
3. KonstrÒk]i\ nel`zÖ bÔlo zabetonÚrovat` za odÚn pri@m (onÌ bylÌ
obq@mno$)< 4. Nel`zÖ vÔsunut`sw iz oknÌ: onÑ slÚ.kom mÌlen`koe
(Øto zaprehenÑ prÌvilami jeleznodorÑjnogo dvijÎniw)< 5. Nel`zÖ
o[Ústit` barabÌn betono-smesÚtelw: betÑn zatverdÎl (kogdÌ on rabÑ-
taet)< 6. Nel`zÖ vÔkl\[it` nastÑl`nu\ lÌmpu: ispÑrtilsw vykl\[Ì-
tel` (v kÑmnate bÒdet temnÑ)<
373 Citi¡i dialogurile ¿i textul de mai jos. Traduce¡i-le în limba românå:
1. – SkajÚte, vy mÑjete igrÌt` v .Ìxmaty bez doskÚ?
– MogÒ< A vÔ?
– W ne mogÒ< U menÖ, k sojalÎni\, ploxÌw pÌmwt`<
– Vy mÑjete sygrÌt` so mno$ se$[Ìs nÎskol`ko pÌrti$?
– MogÒ, w svobÑden<
2. – Ty mÑje.` zÌvtra otprÌvit` Øto pis`mÑ?
– KonÎ[no, w za$dÒ na pÑ[tu po dorÑge na rabÑtu<
3. – Kak ty dÒmae.`, AleksÎ$ mÑjet sorganizovÌt` ckskÒrsi\ v gÑry?
– Po-mÑemu, mÑjet< U negÑ xorÑ.ie organizÌtorskie sposÑbnosti<
Åzero, v kotÑrom nel`zÖ utonÒt`

Na \jnom UrÌle, v stepÖx, est` nebol`.Ñe Ñzero< DlinÌ egÑ
250 mÎtrov, .irina & 200 mÎtrov< Ùto udivÚtel`noe Ñzero< No o egÑ
udivÚtel`nyx svÑ$stvax mÑjno uznÌt` tÑl`ko v tom slÒ[ae, Îsli vy
poprÑbuete iskupÌt`sw v n@m<
Âsli vy nyrn@te, vodÌ se$[Ìs je vÔbrosit vas navÎrx< ZatÑ na
povÎrxnosti Ñzera mÑjno lejÌt`, [itÌt` gazÎtu, mÑjno daje sidÎt`<
NÌdo tol`ko soxranÖt` ravnovÎsie< No Îsli vy poterÖete ravnovÎsie
i upad@te na bok, ne bÑ$tes`< Vy vs@ ravnÑ ne utÑnete< UtonÒt` v Øtom
Ñzere nel`zÖ< A proisxÑdit Øto potomÒ, [to vodÌ Ñzera sÚl`no nasÔ-
hena sÑl`\ i [elovÎ[eskoe tÎlo gorÌzdo leg[e Øto$ vodÔ<
Cuvinte ¿i expresii noi: udivÚtel`ny$ "extraordinar" • svÑ$-

stvo "proprietate" • slÒ[a$ "caz" • poprÑbovat` "a încerca" •
iskupÌt`sw "a face baie, a se scålda" • nyrnÒt` "a se scufunda"
• vÔbrosit` "a arunca" • navÎrx "la suprafa¡å, în sus" •
povÎrxnost` "suprafa¡å" • soxranÖt` "a påstra" • ravnovÎsie
"echilibru" • poterÖt` "a pierde" • upÌst` "a cådea" • utonÒt`
"a se îneca" • nasÔhenny$ "saturat" • gorÌzdo "cu mult mai…"

1. Eu cunosc foarte bine Moscova, vå pot aråta ora¿ul ¿i så vå povestesc
multe lucruri interesante despre el. 2. Aceste cår¡i le pute¡i lua de la biblio-
tecå. 3. Po¡i så nu repe¡i acest material, tu ¿i a¿a ¿tii tot. 4. Oricare jucåtor de
¿ah bun poate juca ¿i fårå tablå. 5. Ce se poate vedea ¿i asculta în aceastå salå?
6. Ce filme se pot demonstra pe acest ecran? 7. Nu pot så deschid aceastå u¿å.
Ea nu poate fi deschiså pentru cå s-a stricat broasca. 8. Nu ave¡i voie så
fuma¡i ¿i så sta¡i în soare. 9. Medicul mi-a spus cå am voie så månânc ¿i alt-
ceva decât fructe ¿i legume.
Permisiune, interdic¡ie
(Razre.Înie, zaprehÎnie)
MÑjno otkrÔt` oknÑ? "Se poate deschide geamul?"

"Este voie så deschid geamul?"
Net, nel`zÖ< BÒdem sidÎt` na skvoznwkÎ<
"Nu, nu se poate. Vom sta în curent."
KomÒ mÑjno vxodÚt` v laboratÑri\?
"Cine are voie så intre în laborator?"
NOTE:
1. Pentru a cere ¿i a da permisiunea de a face o anumitå ac¡iune, dupå
cuvântul mÑjno se pot folosi verbe de aspect imperfectiv ¿i perfectiv, de ex.:
EmÒ mÑjno Îzdit` na mÑre? "El are voie så plece la mare?"; Se$[Ìs emÒ
mÑjno poÎxat` na mÑre? "El poate så plece acum la mare?"
2. În construc¡ii cu nel`zÖ cu sens de interdic¡ie, se întrebuin¡eazå
Infinitivul de aspect imperfectiv, de ex.: PribÑr nel`zÖ vkl\[Ìt`: v setÚ
drugÑe naprwjÎnie< "Aparatul nu se poate pune în func¡iune: în re¡ea este
altå tensiune"; Nel`zÖ otkryvÌt` oknÑ, bÒdem sidÎt` na skvoznwkÎ< "Nu
se poate (nu e voie) så se deschidå geamul. Vom sta în curent".
375 Citi¡i dialogurile de mai jos. Traduce¡i-le în limba românå.
1. – MÑjno zapisÌt`sw na pri@mnu\ k terapÎvtu?
– Da, pojÌlu$sta< W vas se$[Ìs zapi.Ò<
2. – MÑjno pozvonÚt` po telefÑnu?
– Da, zvonÚte<
3. – DÑktor, mÑjno prinimÌt` Øti tablÎtki?
– Net< Nel`zÖ< OnÚ vam protivopokÌzany<
4. – MÑjno pit` xolÑdnu\ vÑdu?
– Net< Nel`zÖ< MÑjno prostudÚt` gÑrlo<
5. – MÑjno zdes` kurÚt`?
– Net< KurÚt` zdes` ne razre.Ìetsw<
6. – PÌvel SergÎevi[, mÑjno k vam?
– KonÎ[no< BÒdu Ñ[en` rad< ZaxodÚte!
7. – MÌma, mÑjno vzwt` kusÑ[ek tÑrta?
– Da, pojÌlu$sta, voz`mÚ<
8. – MÑjno otkrÔy` oknÑ?
– Da, pojÌlu$sta, otkrÑ$te<
Cuvinte noi: pri@mnaw "consulta¡ie" • terapÎvt "internist" •
protivopokÌzan "contraindicat" • prostudÚt` "a råci" • gÑrlo
"gât" • kurÚt` "a fuma" • (mÑjno) k vam? "se poate så vin pe
la dumneavoastrå?" • zaxodÚte! "veni¡i!" • kusÑ[ek "bucå¡icå"
Nevoia de ceva (de cineva)

(PotrÎbnost` v kom & v [@m-lÚbo)
Kto vam nujen? "De cine ave¡i nevoie?"

{to vam nÒjno? "De ce ave¡i nevoie? Ce vå trebuie?"
V [@m vy nujdÌetes`? "De ce ave¡i nevoie?"
KomÒ nÒjen (-jnÌ, -jno, -jnÔ) (byl, bylÌ, bÔlo, bÔli,
bÒdet, bÒdut) …? "Cine are (avea) nevoie, de…?"
KomÒ neobxodÚm (-a, -o, -y) (byl, bylÌ, bÔlo, bÔli, bÒdet,
bÒdut) …? "Cui îi este (i-a fost) necesar (-å, -i, -e) …?"
{to nÒjno dlw …? "De ce este nevoie / Ce trebuie pentru …?"
Pentru a exprima faptul cå este nevoie de un obiect sau de o persoanå,

se folosesc construc¡iile:
• komÒ? "cui?" + nÒjen (nujnÌ, nÒjno, nujnÔ ¿i nÒjny),
• neobxodÚm (-a, -o, -y) + [to-kto? "ce-cine?" sau
• subiectul + verbul nujdÌt`sw "a avea nevoie" la Prezent, Trecut sau
Viitor + v kom-[@m? "de cine-ce?"
Ex.: W nujdÌ\s` v vas (v pÑmohi). "Am nevoie de dvs. (de ajutor)".
NOTÅ:
NÒjen (-jnÌ etc.) reprezintå forma scurtå a adjectivului nÒjny$
"necesar" ¿i se folose¿te ca nume predicativ, acordându-se în numår ¿i gen cu
obiectul de care este nevoie, de ex.: KonstrÒktoram nyjnÔ [ertejÚ< "Con-
structorii au nevoie de schi¡e" ( KomÒ nyjnÔ [ertejÚ?); Bol`nÑmu nujnÌ
pÑmoh`< "Bolnavul are nevoie de ajutor" (KomÒ nujnÌ pÑmoh`?); Mne nÒ-
jen rÒssko-rumÔnski$ slovÌr`< "Am nevoie de un dic¡ionar rus-român"
(KomÒ nÒjen rÒssko-rumÔnski$ slovÌr`?).
376 Completa¡i dialogurile, folosind cuvântul nÒjen (byl, bÒdet):
a) & {to vam nÒjno iz u[Îbnikov?
& Na Øtot raz mne … u[Îbnik rÒsskogo wzykÌ< Krome togÑ, mne … i
knÚga dlw [tÎniw po rÒsskomu wzykÒ< KonÎ[no, mne … i drugÚe
u[Îbniki, no onÚ est` u moegÑ priÖtelw, on obehÌl mne ix dat`:
onÚ emÒ ujÎ ne …, potomÒ [to on diplÑmnik<
b) & KogÑ vy Úhete? Kto vam nÒjen?
& E xo[Ò uznÌt`, gde jiv@t na. sootÎ[estvennik?
& Se$[Ìs posmÑtrim v knÚge< Vam … IvanÑv? On jiv@t v 102 kÑm-
nate<
c) & KakÑ$ ctÌj vam … ?
& TrÎti$<
& A kakÌw vam … kÑmnata?
& 102<
& TogdÌ vam nÒjno ot lÚfta povernÒt` naprÌvo<
Cuvinte ¿i expresii noi: na Øtot raz "de data asta" • krÑme togÑ
"în afara de aceasta" • diplÑmnik "persoana (studentul) care î¿i
elaboreazå lucrare de diplomå" • sootÎ[estvennik "cona¡ional".
377 În locul punctelor pune¡i cuvintele nÒjen sau neobxodÚm la forma

cerutå de context:
IxvÎstno, [to ne tÑl`ko na ZemlÎ, no i na drugÚx planÎtax
mÑjet suhestvovÌt` jizn`< KakÚe uslÑviw … dlw jÚzni? PÎrvoe
uslÑvie & podxodÖhaw temperatÒra< KrÑme togÑ, dlw jÚzni … vodÌ<
VodÌ … dlw l\bÑgo jivÑgo organÚzma, … tÌkje i vÑzdux< Ved` vse
rastÎniw i jivÑtnye dÔ.at<
Cuvinte ¿i expresii noi: izvÎstno "este cunoscut/¿tiut",
uslÑvie "condi¡ie", podxodÖhi$ "potrivit", rastÎnie "plantå",
jivÑtnoe "animal", dy.Ìt` "a respira".

1. Cåuta¡i pe cineva? Ave¡i nevoie de cineva? 2. Ce vå trebuie? 3. Vå
trebuie un mers al trenurilor? 4. Colegul meu are nevoie de un translator.
5. Eu am nevoie de un ghid al muzeului. 6. Nu am nevoie de nimic. 7. Cui
îi trebuie ajutorul nostru? 8. Cine are nevoie de ajutorul nostru? 9. Pentru
via¡å sunt necesare aerul, lumina ¿i cåldura. 10. Ce trebuie pentru ore de
limbå ruså? 11. Ce trebuie pentru jocul de ping-pong/tenis de maså?
Raporturi cu valoare de obiect

(ObqÎktnye otno.Îniw)
{to ty [itÌe.`? "Ce cite¿ti?"

KogÑ ty jd@.`? "Pe cine a¿tep¡i?"
O [@m on pÚ.et tebÎ? "Despre ce î¡i scrie el?"
1. În propozi¡ii (V prostÔx predlojÎniwx)

Construc¡ii cu valoare de complement direct sau indirect
(KonstrÒk]ii so zna[Îniem prwmÑgo ili kÑsvennogo dopolnÎniw)
a) Substantive ¿i pronume la cazuri oblice cu ¿i fårå prepozi¡ii – de ex.:
ProfÎssor [itÌl studÎntam lÎk]i\ po matemÌtike< "Profesorul
a ¡inut studen¡ilor o prelegere de matematicå." ({to [itÌl profÎssor?
KomÒ profÎssor [itÌl lÎk]i\?)
b) Infinitive – de ex.:
On sovÎtoval nam poÎxat` v KarpÌty< "El ne-a sfåtuit så mergem în
mun¡ii Carpa¡i." ({to on nam sovÎtoval sdÎlat`?)
2. În fraze cu subordonata explicativå (V slojnopod[in@nnyx pred-
lojÎniwx s izqwsnÚtel`no-obqektnym pridÌto[nym)
În acest tip de fraze, propozi¡iile subordonate sunt legate de regentå cu
ajutorul conjunc¡iilor sau cuvintelor conjunc¡ionale, acestea din urmå înde-
plinind func¡ia unei pår¡i a propozi¡iei.
a) Subordonata legatå cu ajutorul conjunc¡iilor
Conjunc¡ia Cuvinte determinate din regentå / Exemple
[to • Verbe:
"cå" govorÚt`, peredÌt`, soobhÚt`, uverÖt`, rasskazÌt`,
dÒmat`, ubedÚt`sw, znat`, s[itÌt` "a crede", ponimÌt`,
nadÎwt`sw, [Òvstvovat` etc.
On govorÚl, [to priÎdet [Îrez nedÎl\<
"El spunea cå va veni peste o såptåmânå."
• Forma scurtå a adjectivelor sau participiilor:
rad, dovÑlen, uvÎren, ubejd@n, blagodÌren etc.
SestrÌ bylÌ uvÎrena , [to w postupl\ _ na fakul`tÎt<
"Sora era convinså cå voi intra la facultate."
(V [@m bylÌ uvÎrena sestrÌ?)
• Adverbe predicative:
xorÑ.o, ponÖtno, plÑxo, o[evÚdno, izvÎstno, spasÚbo,
Ösno, dokÌzano, slÔ.no, vÚdno etc.
Xoro.Ñ, [to bol` unwlÌs`<
"E bine cå durerea s-a potolit." ({to xoro.Ñ? )
[tÑby • Verbe exprimând dorin¡a, rugåmintea, necesitatea:

"så, ca så" xotÎt` (jelÌt`), predlagÌt`, prosÚt`, sovÎtovat`,
trÎbovat`, prikÌzyvat`, velÎt`, zastavlÖt`, zaprehÌt`,
dobivÌt`sw, zabÑtit`sw etc.
Drug prÑsit, [tÑby w pomÑg emÒ<
"Prietenul må roagå så-l ajut." ({to prÑsit drug? )
nÌdo, nÒjno, jelÌtel`no, vÌjno, neobxodÚmo etc.
VÌjno, [tÑby vse prisÒtstvovali<
"Este important så fie to¡i prezen¡i." ({to vÌjno?)
• Verbe cu nega¡ia ne:
ne pÑmn\, ne dÒma\, ne slÔ.al, ne vÚdel etc.
W ne slÔ.al, [tÑby on pisÌl kogdÌ-nibud` stixÚ<
"N-am auzit ca el så fi scris vreodatå versuri."
({to w ne slÔ.al? O [@m w ne slÔ.al?)
kak • Verbe exprimând percep¡ia:
"cum" vÚdet` & uvÚdet`, slÔ.at` & uslÔ.at`, zame[Ìt` &
zamÎtit`, o.uhÌt` & ohutÚt`, [Òvstvovat` etc.
My vÚdeli, kak korÌbl` is[ezÌl za gorizÑntom<
"Am våzut cum nava dispårea la orizont." ({to my vÚdeli?)
vÚdno, zamÎtno, slÔ.no etc.
StÌlo zamÎtno, kak lÚst`w na derÎv`wx jeltÎ\t<
"S-a putut vedea, cum îngålbeneau frunzele din copaci."
({to stÌlo zamÎtno?)
li • Verbe:
(interoga¡ia sprosÚt`, dÒmat`, razmy.lÖt`, jdat`, somnevÌt`sw,
indirectå) ne znat`, ne pÑmnit` etc.
"dacå" W ne znÌ\, po$dÒt li onÚ na vÔstavku<
"Nu ¿tiu dacå vor merge la expozi¡ie."
({to w ne znÌ\? O [@m w ne znÌ\?)
b) Subordonata legatå cu ajutorul cuvintelor conjunc¡ionale
• Verbe:
govorÚt`, soobhÚt`, obqwvÚt`, dÒmat`, otri]Ìt`,
razre.Ìt`, rekomendovÌt`, xotÎt` etc.
kto, [to, On sprosÚl, [em w zanimÌ\s`< "M-a întrebat cu ce må ocup."
kakÑ$, [e$, ({to on sprosÚl? O [@m on sprosÚl? )
kotÑry$ Vy ne skÌjete, kakÑ$ fil`m id@t zdes`?
(declinate) "Spune¡i-mi, vå rog, ce film ruleazå aici?"
gde, kudÌ, SprosÚte ix, otkudÌ onÚ priÎxali<
otkÒda, "Întreba¡i-i de unde au venit."
skÑl`ko, ({to sprosÚt` ix? O [@m sprosÚt` ix?)
po[emÒ, za- W zabÔl, za[Îm pri.@l< "Am uitat pentru ce am venit."
[Îm, kogdÌ ({to w zabÔl? O [@m w zabÔl?)
379 Completa¡i frazele folosind cuvintele de mai jos la forma potrivitå:
rad, dÒmat`, blagodarÚt`, govorÚt`,
pokazÌt`sw, rÌdostno, uvÎren
1. Mne …, [to [Îrez nedÎl\ na[inÌ\tsw zanÖtiw< 2. EmÒ …, [to
zÌvtra vtÑrnik< 3. … tebÖ, [to pomÑg mne donestÚ vÎhi< 4. OnÚ …, [to
ty ne prid@.`< 5. TÌnw …, [to ty postÒpi.` u[Út`sw na fakul`tÎt<
6. My …, [to navestÚli nas< 7. Vsem …, [to nastupÚla vesnÌ<
380 Alcåtui¡i o frazå, folosind conjunc¡ia [tÑby dupå modelul dat:

Model:
a) RodÚteli nastÌivali …
b) … w sna[Ìla (sdelÌt`) urÑki<
RodÚteli nastÌivali, [tÑby w sna[Ìla sdÎlal urÑki<
1. a) Mne sovÎtovali … b) … w (vzwt`) s sobÑ$ na ckskÒrsi\

binÑkl`<
2. a) SÌ.a pisÌl … b) … w (pri$tÚ) vstre[Ìt` egÑ<
3. a) NeobxodÚmo … b) … vy (zanÖt`sw) re.Îniem Øtogo
voprÑsa<
4. a) JelÌtel`no … b) … niktÑ (ne opozdÌt`)<
5. a) Ne pÑmn\ … b) … ktÑ-to (iskÌt`) vas<
6. a) W ne vÚdel … b) … gde-nibÒd` nepodal@ku (byt`)
rodnÚk<
381 Transforma¡i propozi¡iile în frazå dupå modelul urmåtor:

Model:
a) W nadÎwlsw vstrÎtit` egÑ<
W nedÎwlsw, [to vstrÎ[u egÑ<
1. My boÖlis` opozdÌt`< 2. OnÚ rass[Útyvali na$tÚ zÌleji

uglÖ< 3. OnÚ obehÌli nam podÒmat` nad Øtim< 4. DÒmali li onÚ vstrÎ-
tit` tam kogÑ-nibÒd`?
b) On prosÚl menÖ pri$tÚ na drugÑ$ den`<

On prosÚl menÖ, [tÑby w pri.@l na drugÑ$ den`<
1. Nam sovÎtovali ne spe.Út`< 2. My ix ugovÌrivali ostÌt`sw

eh@ na nÎskol`ko dne$< 3. PrepodavÌtel` razre.Úl nam zanimÌt`sw v
laboratÑrii< 4. RodÚteli zapretÚli sÔnu vozvrahÌt`sw domÑ$ pÑzje
desÖti [asÑv< 5. RÌdu prosÚl menÖ pomÑ[` emÒ po fÚzike<
Model:
{to ty slÔ.al? (jur[Ìl ru[e@k)
W slÔ.al, kak jur[Ìl ru[e@k<
1. {to vÚdeli studÎnty na praktÚ[eskix zanÖtiwx? (mÑjno oka-

zÌt` pÎrvu\ pÑmoh` postradÌv.im)< 2. {to vy uznÌli u ckskurso-
vÑda? (jÚteli za.ihÌli svo$ gÑrod)< 3. {to vam vspÑmnilos`? (eh@
v[erÌ my bÎgali bosikÑm po derevÎnskim Òli]am)< 4. {to vy slÒ.ali?
(zvu[Ìli golosÌ probujdÌ\hegosw lÎsa)< 5. {to vy zamÎtili? (pere-
mÎnny$ tok stanÑvitsw postoÖnnym)<

Model:
{to sprosÚl MÚ.a? (w po$dÒ s nim na katÑk)
MÚ.a sprosÚl, po$dÒ li w s nim na katÑk<
1. {to ty xÑ[e.` uznÌt`? (MÑjno povÔsit` sÚlu clektrÚ[e-

skogo tÑka)< 2. {to on sprosÚl? (ClektrÚ[eskaw cnÎrgiw prevrahÌetsw
v mexanÚ[esku\)< 3. {to eh@ neizvÎstno? (Zdes` est` zÌpasy stroÚ-
tel`nyx materiÌlov)< 4. {to interÎsno znat`? (Pri povy.Înii tem-
peratÒry metÌlly postepÎnno ras.irÖ\tsw)< 5. {egÑ onÌ ne pÑmnit?
(OnÌ sdalÌ knÚgu v bibliotÎku)<
384 Pune¡i în locul punctelor cuvintele conjunc¡ionale de mai jos,

potrivite ca sens:
gde, kudÌ, otkÒda, skÑl`ko, po[emÒ, kogdÌ
1. Ty ne znÌe.`, … on opozdÌl? 2. Vy pÑmnite, … u nas byl pÎr-
vy$ ckzÌmen? 3. Vy ne skÌjete, … naxÑditsw pÌmwtnik A<S< PÒ.kinu?
4. SkajÚte, pojÌlu$sta, … vam let? 5. W ne pÑmn\, … polojÚl por-
tfÎl`< 6. … ty polu[Úla pis`mÑ?
385 Citi¡i dialogul. Compara¡i propozi¡iile date în exerci¡iul urmåtor,

con¡inând conjunc¡ia [to ¿i cuvintele conjunc¡ionale.
& SkajÚte, pojÌlu$sta, otkÒda vy priÎxali v MoskvÒ?
& Iz VladÚmira<
& A, [to Øto za gÑrod?
& Ùto odÚn iz drevnÎ$.ix rÒsskix gorodÑv, sygrÌv.i$ iskl\-
[Útel`nu\ rol` v formirovÌnii gosudÌrstva, v razvÚtii na]ionÌl`-
no$ kul`tÒry<
& A gde on naxÑditsw?
& VladÚmir raspolÑjen v sta vos`mÚdeswti dvux (182) kilomÎ-
trax na vostÑk ot MoskvÔ, na krutÑm beregÒ rekÚ KlÖz`ma<
& A po[emÒ on nÑsit Úmw VladÚmira?
& V tÔsw[a sto vos`mÑm godÒ (1108 g<) knwz` VladÚmir MonomÌx
postrÑil tam krÎpost`, kotÑraw polojÚla na[Ìlo gÑrodu VladÚmiru<
Cuvinte ¿i expresii noi: drevnÎ$.i$ "cel mai vechi" • sygrÌt` "a

juca" • iskl\[Útel`ny$ "excep¡ional, deosebit" • gosudÌrstvo
"stat" • raspolÑjen "situat" • krutÑ$ "abrupt" • bÎreg "mal"
• nosÚt` (Úmw) "a purta (numele)" • knwz` "cneaz", krÎpost` f.
"cetate" • polojit` (na[alo) "a pune (bazele)"
386 Compara¡i frazele din punctul de vedere al con¡inutului lor:

Ser@ja rasskazÌl mne (o tom),
[to on priÎxal v MoskvÒ iz otkÒda on priÎxal v MoskvÒ<
VladÚmira< [to Øto za gÑrod<
[to VladÚmir & Øto odÚn iz
gde rospolÑjen VladÚmir<
drevnÎ$.ix rÒsskix gorodÑv,
sygrÌv.i$ iskl\[Útel`nu\ po[emÒ gÑrod nÑsit Úmw
rol` v formirovÌnii gosudÌrstva, VladÚmira<
v razvÚtii na]ionÌl`no$ kul`tÒry<
[to VladÚmir raspolÑjen na beregÒ
rekÚ KlÖz`ma<
[to gÑrod nÑsit Úmw rÒsskogo knÖzw
dvenÌd]atogo vÎka VladÚmira
MonomÌxa<

1. Cine a observat de unde a zburat pasårea? 2. Spune¡i-mi, vå rog,
cum se poate ajunge la Teatrul de påpu¿i? 3. Am dori så ne povesti¡i despe
ultimul zbor în Cosmos. 4. Nu-mi este clar ce urmeazå så facem. 5. Må gân-
desc dacå nu cumva Ion se îndoie¿te de sinceritatea mea. 6. Trebuie så ¿tii în
ce caiete vei face temele pentru acaså. 7. Adu-¡i aminte cui ai dat manualul.
8. ªti¡i în a cui camerå a¡i låsat bagajele? 9. Nu-mi spune cât a costat cadoul.
Raporturi atributive
(AtributÚvnye otno.Îniw)
KakÑ$ u[Îbnik tebÎ nÒjen? "De ce manual ai nevoie?"

KakÌw pogÑda bÒdet zÌvtra? "Ce timp va fi mâine?"
{ì Øto dokumÎnty? "Ale cui sunt documentele?"
Cuvintele, construc¡iile ¿i propozi¡iile cu rol de atribute råspund la
întrebårile: kakÑ$? kakÑe? kakÌw? "care?, ce fel de?"; kakÑv? kakovÌ?
kakovÑ, kakovÔ? "cum este?, cum sunt?"; [e$? [`@? [`w? [ì? "al, a, ai, ale
cui?" la diverse cazuri.
NOTE:
1. Întrebårile kakÑv? (m.), kakovÌ? (f.), kakovÑ? (n.), kakovÔ? (pl.)
sunt forme scurte ale pronumelor kakÑ$? kakÌw? kakÑe? kakÚe? În
råspunsuri se folosesc adjective calificative la formå scurtå.
2. În locul formelor scurte pot fi folosite forme lungi, invers înså, doar
în anumite contexte.
3. Formele scurte sunt postpuse fa¡å de substantivele pe care le deter-
minå (Compara¡i: Ùto interÎsny$ jurnÌl< "Aceasta este o revistå intere-
santå." Ùtot jurnÌl interÎsen< "Aceastå revistå este interesantå.")
În propozi¡ii
1) Atribute acordate (SoglasÑvannye opredelÎniw)
(a) Adjective:
KorÌbl` vzwl kurs na blijÌ$.i$ gÑrod< "Nava se îndreaptå spre
cel mai apropiat ora¿." (Na kakÑ$ gÑrod korÌbl` vzwl kurs?)
(b) Pronume:
VperedÚ nas poslÔ.alis` [`Ú-to .agÚ< "În fa¡a noastrå se auzirå
ni¿te pa¿i."
My gordÚmsw svoÎ$ istÑrie$< "Noi ne mândrim cu istoria noastrå."
({em my gordÚmsw?)
(c) Numerale ordinale:
PÎrvoe mÎsto zanwlÌ nÌ.a sportÚvnaw komÌnda< "Locul întâi l-a
ocupat echipa noastrå sportivå." (KakÑe mÎsto zanwlÌ nÌ.a sportÚvnaw
komÌnda?)
(d) Construc¡ii participiale:
IspÒgannye nÌmi ptÚ]y razletÎlis` vo vse storony (¿i PtÚ]y,
ispÒgannye nÌmi, razletÎlis` vo vse stÑrony). "Påsårile speriate de noi
au zburat în toate pår¡ile." (KakÚe ptÚ]y razletÎlis` vo vse stÑrony?)
2) Atribute neacordate (NesoglasÑvannye opredelÎniw)

(a) Substantive, la cazurile genitiv ¿i instrumental fårå prepozi¡ii:
Ùti strÌny neuklÑnno provÑdwt polÚtiku mÚra< "Aceste ¡åri pro-
moveazå neabåtut politica påcii." (KakÒ\ polÚtiku provÑdwt Øti strÌny?)
Na fotogrÌfii Ösno vidnÔ brÑvi dugÑ$< "În fotografie se våd clar
sprâncenele arcuite." (KakÚe brÑvi Ösno vidnÔ na fotogrÌfii?),
¿i la cazurile indirecte cu prepozi¡ii:
DorÑga k stÌn]ii proxodÚla [Îrez les< "Drumul spre sta¡ie trecea
prin pådure." (KakÌw dorÑga proxodÚla [Îrez les?)
(b) Infinitive pe lângå substantive abstracte:
JelÌnie vstrÎtit`sw powvÚlos` u negÑ ne srÌzu< "Dorin¡a de a se
întâlni nu i s-a ivit dintr-odatå." (KakÑe jelÌnie powvÚlos` u negÑ ne srÌzu?)
(c) Adverbe:
Ne vÔpit` li nam po [Ì.ke kÑfe po-turÎ]ki? "Ce ar fi så bem câte
o cea¿cå de cafea turceascå?"
(d) Pronumele posesive egÑ, e@, ix:
Ix trudovÔe pÑdvigi vpÚsany zolotÔmi bÒkvami v istÑri\
zavÑda< "Faptele lor de muncå sunt înscrise cu litere de aur în istoria uzinei."
({ì trudovÔe pÑdvigi vpÚsany zolotÔmi bÒkvami v istÑri\ zavÑda?)
3) Frazå cu subordonata atributivå (Slojnopod[in@nnoe predlo-

jÎnie s opredelÚtel`nym pridÌto[nym)
Subordonata atributivå se leagå de regentå cu ajutorul conjunc¡iilor ¿i
al cuvintelor conjunc¡ionale kotÑry$, kakÑ$, [e$ (acestea acordându-se cu
un cuvânt din regentå în gen ¿i numår; cazul lor depinde de factorii sintactici
din atributivå), [to, gde, kudÌ, otkÒda, kogdÌ:
Regentå Atributivå
W pro[itÌl knÚgu, kotÑraw lejÚt na stolÎ<
"Am citit cartea care e pe maså.”
(KakÒ\ knÚgu w pro[itÌl?) iz kotÑro$ ty vÔpisal ]itÌtu<
din care ai extras citatul.”
po kotÑro$ bÒdut prÎniw<
în legåturå cu care vor avea loc discu¡ii.”
kotÑru\ w dal tebÎ<
pe care ¡i-am dat-o.”
kotÑro$ ty Ñ[en` dovÑlen<
de care e¿ti foarte mul¡umit.”
o kotÑro$ ty rasskÌzyvae.`<
despre care poveste¿ti.”
GÑrod, otkÒda onÚ vernÒlis`, naxÑditsw v
SibÚri<
“Ora¿ul de unde s-au întors ei, se aflå în Siberia.”
(KakÑ$ gÑrod naxÑditsw v
SibÚri?)
My rabÑtali v zÌle, gde naxÑdwtsw pod.Úvki gazÎt<
“Noi am lucrat în sala unde sunt colec¡iile de ziare.”
(V kakÑm zÌle my rabÑtali?)
RasskajÒ vam o gorÑde, kudÌ w skÑro poÎdu<
“Vå voi povesti despre ora¿ul, unde curând voi pleca.”
O kakÑm gÑrode w rasskajÒ vam?)
388 Uni¡i propozi¡iile într-o frazå cu ajutorul cuvântului conjunc¡ional
kotory$, punându-l la forma necesarå:
Model: Vot li]Î$< V Øtom li]Îe Ò[itsw mo$ syn<
Vot li]Î$, v kotÑrom Ò[itsw mo$ syn<
1. Ùto moÖ sestrÌ< S ne$ vy govorÚli po telefÑnu< 2. V[erÌ ko

mne prixodÚli druz`Ö< Ty ix xoro.Ñ znÌe.`< 3. Kak zovÒt va.egÑ
drÒga? K nemÒ vy podxodÚli< 4. Id@t na. sosÎd< EgÑ sestrÌ Ò[itsw v
nÌ.em institÒte< 5. V moÎ$ grÒppe Ò[itsw Øta studÎntka< O ne$ pisÌli
v mÎstno$ gazÎte<
389 Uni¡i propozi¡iile într-o frazå cu ajutorul cuvintelor kotÑry$ ¿i

[e$ la forma cerutå de context:
Model:
a) GovorÚt pisÌtel`<
ProizvedÎniw pisÌtelw posvwhenÔ prirÑde<
GovorÚt pisÌtel`, proizvedÎniw kotÑrogo posvwhenÔ prirÑde<
b) GovorÚt pisÌtel`<
EgÑ proizvedÎniw otrajÌ\t sovremÎnnost`<
GovorÚt pisÌtel`, [ì proizvedÎniw otrajÌ\t sovremÎnnost`<
1. (a) W znÌ\ Øtogo arxitÎktora< ProizvedÎniw arxitÎktora

polu[Úli prÎmi\< (b) EgÑ proizvedÎniw polu[Úli prÎmi\< 2. (a) My
besÎdovali s vra[Ñm< SovÎty vra[Ì nam pomoglÚ< (b) EgÑ sovÎty nam
pomoglÚ< 3. ZagovorÚli dÎvu.ki< (a) S li] dÎvu.ek ne sxodÚli ulÔb-
ki< (b) S ix li] ne sxodÚli ulÔbki< 4. Id@t jÎnhina< (a) S sÔnom Øto$
jÎnhiny w u[Úlsw v Ñdno$ .kÑle< (b) S e@ sÔnom w Ò[ilsw v odnÑ$
.kÑle<

Ùto tot sÌmy$ magazÚn, kotÑry$ …
gde …
kudÌ …
otkÒda …
V magazÚne, v kotÑrom …,
gde …,
kudÌ …,
otkÒda …,
391 Citi¡i textul. Spune¡i ce cuvinte înlocuie¿te kotÑry$ în fiecare caz:
Ba$kÌl i AngÌra
V\_jno$ [asti VostÑ[no$ SibÚri est` zame[Ìtel`noe po svoÎ$
krasotÎ Ñzero, o kotÑrom slÑjeno mnÑgo pÎsen i legÎnd< Ùto Ñzero
Ba$kÌl, kotÑroe wvlÖetsw sÌmym glubÑkim Ñzerom zemnÑgo .Ìra< EgÑ
naibÑl`.aw glubÚna dostigÌet po[tÚ 2000 mÎtrov, a Øto ujÎ okeÌn-
skie glubÚny<
No Ba$kÌl znamenÚt ne tÑl`ko svoÚmi glubÚnami< 330 rek i
rÎ[ek, kotÑrye vpadÌ\t v Ba$kÌl, prinÑswt v negÑ [istÎ$.u\ vÑdu<
PrÎsnaw voda Ba$kÌla, v kotÑro$ po[tÚ net solÎ$, poxÑja na distil-
lÚrovannu\< Ùto vodÌ, [Îrez kotÑru\ v xorÑ.u\ pogÑdu mÑjno uvÚ-
det` rÔbu na glubinÎ 40 metrÑv<
EdÚnstvennaw rekÌ, kotorÌw vytekÌet iz Ba$kÌla, & krasÌvi]a
AngÌra< LegÎnda rasskÌzyvaet, [to AngÌra & Øto do[` Ba$kÌla, kotÑ-
raw ubejÌla ot ot]Ì k bogatyr\ _ EnisÎ\ (EnisÎ$ & Øto mogÒ[aw
sibÚrskaw rekÌ, v kotÑru\ vpadÌet AngÌra)< No se$[Ìs krasÌvi]a
AngÌra poslÒ.no slÒjit l\ _ dwm< E@ nedÌrom nazyvÌ\t jem[Òjino$
cnergÎtiki< Na AngÌre dÎ$stvuet BrÌtskaw GCS<
Cuvinte ¿i expresii noi: \

_ jny$ "de sud, sudic" • vostÑ[ny$
"de råsårit" • slÑjeno "sunt compuse" • .ar (zemnÑ$) "glob"
(påmântesc) • glubinÌ "adâncime" • dostigÌt` "a atinge, a
ajunge pânå la…" • znamenÚty$ "cunoscut, vestit" • vpadÌt`
"a se vårsa" • [Ústy$ "curat" • prÎsny$ "nesårat, fårå sare" •
prÎsnaw (vodÌ) (apå) "dulce" • vytekÌt` "a izvorî" • krasÌ-
vi]a "frumoaså, frumuse¡e, femeie frumoaså" • ubejÌt` "a
fugi" • poslÒ.no (în mod) "ascultåtor, docil" • nedÌrom "nu
degeaba" • jem[Òjina "perlå" • GCS (gidroclektrostÌn-
]iw) "centralå hidroelectricå"
392 Din douå propozi¡ii alcåtui¡i o frazå:

Model: EnisÎ$, Øto mogÒ[aw sibÚrskaw rekÌ<
V Øtu rÎku vpadÌet AngÌra<
EnisÎ$, Øto mogÒ[aw sibÚrskaw rekÌ, v kotÑru\
vpadÌet AngÌra<
1. Ba$kÌl & Øto unikÌl`noe Ñzero< V Øtom Ñzere sodÎrjatsw ogrÑmnye

zapÌsy prÎsno$ vodÔ< 2. V Ba$kÌl vpada\t 330 rek< Cti rÎki
prinÑswt v Ba$kÌl [istÎ$.u\ vÑdu< 3. O[en` vkÒsna vodÌ Ba$kÌla< V
Øto$ vodÎ po[tÚ net solÎ$< 4. V Ba$kÌle nas[Útyvaetsw Ñkolo 1800
vÚdov jivÑtnyx i ryb< Iz nix 76% vstre[Ìetsw tÑl`ko v Øtom Ñzere<
5. Iz Ba$kÌla vytekÌet rekÌ AngÌra< Na AngÌre dÎ$stvuet BrÌtskaw
GCS<
1. MoskÑvski$ universitÎt, osnÑvanny$ LomonÑsovym, nÑsit
se$[Ìs egÑ Úmw< 2. Åzero Ba$kÌl, wvlÖ\heesw sÌmym glubÑkim Ñzerom
ZemnÑgo .Ìra, naxÑditsw v \ _ jno$ [Ìsti VostÑ[no$ SibÚri< 3. Na
DÌl`nem VostÑke RossÚi protekÌet rekÌ AmÒr, kotÑraw wvlÖetsw
odnÑ$ iz veli[Ì$.ix rek mÚra< 4. RastÒt li u vas takÚe porÑdy
derÎvèv, kotorye rasprostraneny v srÎdne$ polosÎ RossÚi, kak,
naprimÎr, ber@za, sosnÌ, el`? 5. LÚ]am, okÑn[iv.im medi]Únski$
institÒt, vyda@tsw diplÑm vra[Ì< 6. TebÎ nÌdo posovÎtovat`sw so
svoÚmi rodÚtelwmi< 7. Obheizvestno, kakÚe nelÎpye situÌ]ii
voznikÌ\t u inostrÌnnyx turÚstov v BolgÌrii, gde sistÎma utver-
jdÎniw i otri]Ìniw pÑlnost`\ protivopolÑjna to$, kotÑraw su-
hestvÒet u bol`.instvÌ narÑdov<
Cuvinte ¿i expresii noi: (DÌl`ni$) VostÑk "Orientul (Îndepår-
tat)" • porÑda (derÎvèv) "specii (de arbori)" • polosÌ "zonå"
• srÎdni$ "de mijloc" • ber@za "mesteacån" • sosnÌ "pin" •
el` f. "brad, molid".
1. În satul de unde au venit copiii, s-au nåscut pårin¡ii mei. 2. Ferestrele
apartamentului dådeau în acea parte a Grådinii Botanice, care era închiså
pentru vizitatori. 3. Ne-am oprit în fa¡a tabloului, unde erau mai pu¡ini vizi-
tatori. 4. În astfel de minute, când se poate studia natura, el era deosebit de
fericit. 5. Locul unde am sosit peste o orå îmi era cunoscut din copilårie.
Raporturi spa¡iale
(ProstrÌnstvennye otno.Îniw)
Gde vy jiv@te? "Unde locui¡i?"

Gde vÑditsw bÒry$ medvÎd`? "Unde tråie¿te ursul-brun?"
Gde vy bÔli? "Unde a¡i fost?"
Construc¡ii cu valoare spa¡ialå care råspund la întrebarea gde? "unde?"
1. Construc¡ii cu prepozi¡iile v ¿i na la cazul Prepozi¡ional:
gÑrode lÎk]ii, fÌbrike, zavÑde
derÎvne spektÌkle, ostanÑvke
muzÎe rÑdine, vokzÌle
byt` (gde?) v teÌtre na KavkÌze
klÒbe sÎvere/\_ ge/vostÑke/zÌpade
koridÑre Òli]e/ctajÎ/vÔstavke
kÑmnate plÑhadi/pÑ[te/.ossÎ
KrymÒ telegrÌfe
prospÎkte
gÑrode sÎvere, \ge, zÌpade,
selÎ DÌl`nem VostÑke
jit` (gde?) v MoskvÎ na plÑhadi, prospÎkte
SibÚri pÎrvom ctajÎ
BuxarÎste
universitÎte fakul`tÎte inostran-
institÒte nyx wzykov
u[Út`sw (gde?) v tÎxnikume na otdelÎnii slavwnskix
li]Îe wzykov
gimnÌzii vtorom kÒrse
.kÑle
klÌsse pÌrte
lejÌt` (gde?) v na
pÌrte travÎ
prostrÌnstve perekr@stke
naxodÚt`sw v na
(gde?) ]Între povÎrxnosti
NOTE:
Folosirea prepozi¡iilor v sau na cu verbele lejÌt` ¿i naxodÚt`sw de-
pinde de pozi¡ia obiectului: înåuntrul unui alt obiect, când se pune întrebarea
v [@m? "în ce?", sau pe suprafa¡a unui alt obiect, când se folose¿te întrebarea
na [@m? "pe ce?":
TetrÌd` lejÚt v stolÎ< "Caietul este în birou."
TetrÌd` lejÚt na stolÎ< "Caietul este pe maså/birou."
2. Construc¡ii cu prepozi¡ia u la cazul Genitiv:

vra[Ì
byt` (gde?) u (kogÑ) dirÎktora
MarÚi
SergÎw
3. Construc¡ii cu prepozi¡iile Ñkolo, u la cazul Genitiv

¿i cu prepozi¡ia rÖdom s la cazul Instrumental:
Ñkolo (kogÑ?) brÌta brÌtom
byt` (gde?) Ñkolo ([egÑ?) dÑma rÖdom s dÑmom
naxodÚt`sw u ([egÑ?) dÑma (s kem? zavÑdom
zavÑda s [em?)
NOTE:
Construc¡iile cu prepozi¡iile Ñkolo, u ¿i cele cu prepozi¡ia rÖdom s au
un sens general identic – "lângå" –, deosebindu-se prin sfera lor de între-
buin¡are. Astfel, construc¡iile cu prepozi¡ia rÖdom s se folosesc numai atunci
când este vorba de obiecte apar¡inând aceleia¿i sfere no¡ionale.
De ex.:
SergÎ$ stoÖl Ñkolo menÖ< "Serghei ståtea lângå mine."
SergÎ$ stoÖl rÖdom so mnÑ$< "Serghei ståtea alåturi de mine."
(Aici, SergÎ$ ¿i mnÑ$ marcheazå douå persoane, ¿i nu o persoanå ¿i
un obiect, care n-ar accepta folosirea prepozi¡iei rÖdom s.)
SergÎ$ stoÖl Ñkolo dÑma< "Serghei ståtea lângå caså."
Stol stoÖl u oknÌ< "Masa ståtea lângå fereastrå."
4. Construc¡ii cu prepozi¡iile k … ot la cazurile dativ ¿i genitiv,

cu prepozi¡iile v … ot la cazurile prepozi¡ional ¿i genitiv
¿i cu prepozi¡ia na la cazul prepozi¡ional
k\_ gu, sÎveru ot gÑroda

naxodÚt`sw, byt` (gde?) v tr@x kilomÎtrax ot gÑroda
na vysotÎ dvuxsÑt mÎtrov
na rasstoÖnii
5. Construc¡ii cu prepozi¡ia po la cazul Dativ
pÌrku
idtÚ & xodÚt` (gde? po [emÒ?) po
gÑrodu
trotuÌru
dvÚgat`sw (gde? po [emÒ?) po prwmÑ$
napravlÎni\ k
6. Construc¡ii cu verbele pozi¡ionale cu prepozi¡iile v, na la cazul

Prepozi¡ional ¿i cu prepozi¡iile za, pod la cazul Instrumental
lejÌt` stolÎ stolÑm

stoÖt` (gde?) na, v pÑlke za, pod pÑlko$
visÎt` .kafÒ stenÑ$
NOTE:
Verbul lejÌt` este folosit pentru pozi¡ia orizontalå a obiectului,
stoÖt` – pentru pozi¡ia verticalå, iar visÎt` – pentru obiectul atârnat.
Construc¡iile cu prepozi¡ia na indicå pozi¡ia obiectului pe suprafa¡a unui alt
obiect, cu v – înåuntrul unui alt obiect, cu za – dupå un alt obiect, iar cu pod
– sub un alt obiect.
7. Construc¡ii cu adverbe de loc
zdes`
vnizÒ naverxÒ
byt`, naxodÚt`sw (gde?) tam
nalÎvo naprÌvo
dÑma
395 Råspunde¡i la întrebåri folosind construc¡ii cu prepozi¡iile v ¿i na
la forma corespunzåtoare:
Model:
a) Gde ty byl? (v, teÌtr) & W byl v teÌtre<
1. Gde onÌ bÔla v[erÌ? (na, kon]Îrt) 2. Gde byl tvo$ brat? (na,
vÔstavka) 3. Gde bÔli studÎnty? (v, muzÎ$) 4. Gde ty byl pÑsle obÎda?
(na, lÎk]iw) 5. Gde bylÌ tvoÖ sestrÌ? (na, pÑ[ta).
b) Gde ty jil? (v, derÎvnw) & W jil v derÎvne<
1. Gde jivÒt tvoÚ rodÚteli? (v, selÑ) 2. Gde jil tvo$ znakÑ-
my$? (na, UkraÚna) 3. Gde jiv@t tvo$ priÖtel`? (v, KonstÌn]a) 4. Gde
bÒdut jit` tvoÚ druz`Ö? (na, \
_ g) 5. Gde jil A<P< {Îxov? (v, Krym)
396 Completa¡i replicile dialogurilor:

1) – ……………………
– LÎtom w byl na mÑre<
2) – ……………………
– Brat s sestrÑ$ jÚli lÎtom v derÎvne<
3) – ……………………
– Mo$ drug Ò[itsw v BuxarÎstskom universitÎte<
4) – ……………………
– On Ò[itsw na filologÚ[eskom fakul`tÎte<
5) – ……………………
– OnÚ bÔli na pedagogÚ[esko$ prÌktike v .kÑle<

1. TÑ[ka A lejÚt na prwmÑ$< 2. TÑ[ka B lejÚt v ]Între okrÒj-
nosti< 3. OtrÎzok BC naxÑditsw na plÑskosti D< 4. PrwmÔe AB i DC
lejÌt na plÑskosti R< 5. TÑ[ka B naxÑditsw na osÚ ab]Úss<

1. Sora mea înva¡å limba ruså la Universitatea din Bucure¿ti, la Facul-
tatea de Limbi ¿i Literaturi Stråine. 2. Ieri am fost la muzeul de artå. 3. Pårin¡ii
mei locuiesc în Transilvania, la nord de ora¿ul Cluj-Napoca. 4. Pe ce stradå
locuie¿te prietenul tåu? 5. Segmentul AB se aflå în planul D. 6. Punctul C se
aflå pe axa absciselor. 7. Punctul A se aflå pe dreapta R. 8. În sudul ¡årii, se
gåsesc multe ora¿e frumoase.
399 Completa¡i replicile dialogurilor, folosind construc¡iile din dreapta:
1) – Gde ty bylÌ u vra[Ì
– ………………………………
2) – Gde naxÑditsw poliklÚnika? rÖdom s zavÑdom
– ………………………………
3) – MarÚw, gde bÒdut strÑit` v deswtÚ kilomÎtrax
nÑvy$ promÔ.lenny$ kÑmpleks? ot gÑroda
– …………………………………
4) – Gde ty sidÎl na spektÌkle? rÖdom s IvÌnom
– …………………………………
5) – Ty jivÎ.` dalekÑ? Ñkolo tekstÚl`no$
– ………………………………… fÌbriki

Model:
a) Gde vy bÔli v gostÖx: u bÌbu.ki ili u t@ti?
W byl(a) v gostÖx u bÌbu.ki<
1. Vy bÔli na pri@me u terapÎvta Úli u xirÒrga? 2. Vy bÔli na

konsul`tÌ]ii u prepodavÌtelw literatÒry Úli u prepodavÌtelw
matemÌtiki? 3. Vy bÔli na dne rojdÎniw u GrÚ.i ili SÌ.i? 4. Vy
bÔli na svÌd`be u MarÚi ili u ZÚny?
b) Gde PÎtw: v universitÎte Úli na konsul`tÌ]ii

u naÒ[nogo rukovodÚtelw?
PÎtw na konsul`tÌ]ii u naÒ[nogo rukovodÚtelw<
1. Gde VasÚli$: na stadiÑne na futbÑl`nom mÌt[e ili na dne

rojdÎniw u MarÚny? 2. Gde NÚna: u zubnÑgo vra[Ì ili na fakul`-
tÎte? 3. Gde otÎ]: na zavÑde na profso\znom sobrÌnii ili na pri@me
u minÚstra twj@lo$ promÔ.lennosti? 4. Gde bylÌ vÎ[erom mat`: v
.kÑle na rodÚtel`skom sobrÌnii ili na pri@me u dirÎktora .kÑly?
401 Deschide¡i parantezele, folosind prepozi¡ia potrivitå ca sens.

Scoate¡i în eviden¡å cazurile în care se potrivesc ambele prepozi¡ii:
Model:
Druz`Ö stoÖli (Ñkolo, rÖdom s, zavÑd)<
Druz`Ö stoÖli Ñkolo zavÑda<
1. Na spektÌkle SÌ.a sodÎl (rÖdom s, Ñkolo, ZÚna)< 2. Dom

naxÑditsw (Ñkolo, u, rÖdom s, muzÎ$)< 3. NÌ.i rÑdstvenniki jivÒt
(rÖdom s, Ñkolo, krÒpny$ ximÚ[eski$ kombinÌt)< 4. (Åkolo, rÖdom s,
stadiÑn) razbÚli bol`.Ñ$ krasÚvy$ park< 5. TarÎlki stoÖt na stolÎ
(rÖdom s, Ñkolo, stakÌny)< 6. Ty vsegdÌ sidÚ.` na lÎk]ii (Ñkolo,
rÖdom s, ZÚna)? 7. PodojdÚ menÖ, pojÌlu$sta, (rÖdom s, Ñkolo, kino-
teÌtr)< 8. Na poberÎjè {@rnogo mÑrw (Ñkolo, rÖdom s, plwj) naxÑditsw
mnÑgo domÑv Ñtdyxa<
402 Råspunde¡i la întrebåri, folosind construc¡iile din parantezå la

forma potrivitå:
Model:
a) Na kakÑ$ vysotÎ naxÑditsw turbÌza? (500 m<)<
TurbÌza naxÑditsw na vysotÎ pwtisÑt mÎtrov<
1. Na kakÑm rasstoÖnii ot gÑroda naxÑditsw .kÑl`ny$ lÌger`?

(30 km<)< 2. Na kakÑ$ glubinÎ na.lÚ kÌmenny$ Ògol`? (155 m<)< 3. Na
kakÑm rasstoÖnii ot MoskvÔ naxÑditsw Sankt-PeterbÒrg? (650 km<)<
4. Na kakÑ$ vysotÎ letÚt samol@t? (11 km<)<
b) Gde bylÌ raspolÑjena stÌraw krÎpost`?

(k, sÎver, ot, gÑrod)<
StÌraw krÎpost` bylÌ raspolÑjena k sÎveru ot gÑroda<
1. Gde naxÑditsw ximÚ[eski$ zavÑd? (k, vostÑk, ot, gÑrny$

massÚv)< 2. Gde naxÑditsw pti]efÎrma? (v, 5 km<, ot, selÑ)< 3. Gde
naxÑdwtsw sol@nye istÑ[niki? (v, 200 m<, ot, ]entr gÑroda)< 4. Gde
naxÑditsw }entrÌl`ny$ kinoteÌtr? (v, 50 m<, ot, mo$ dom)<
403 Alcåtui¡i propozi¡ii incluzând urmåtoarele expresii:

idtÚ po Òli]e; xodÚt` po gÑrodu; idtÚ po pÌrku; letÌt` po nÎbu;
Îxat` po jelÎzno$ dorÑge; dvÚgat`sw po prwmÑ$; dvÚgat`sw po
napravlÎni\ k VenÎre
404 Deschide¡i paranteza, folosind construc¡ia prepozi¡ionalå potrivitå

ca sens:
1. SobÌka lejÚt (pod, za dÎrevom)< 2. VodolÌz naxÑditsw (pod, za
vodÑ$) 30 minÒt< 3. (Za, pod okonÑm) idÎt dojd`< 4. & MÌma, gde moÚ
domÌ.nie tÌpo[ki? & PosmotrÚ, onÚ, navÎrnoe, (pod, za divÌnom)< 5.
(Za, pod stenÑ$) razdavÌlas` mÒzyka< Tam jivÎt mo$ drug MÚ.a,
kotÑry$ [Ìsto igrÌet na skrÚpke< 6. V sadÒ (za, pod zabÑrom) roslÌ
krapÚva< 7. (Pod, za Öblone$) bÔlo mnÑgo Öblok, sbÚtyx grozÑ$< 8. Ùto
slu[Úlos` (pod, za MoskvÑ$), kogdÌ my podèzjÌli k Øtomu gÑrodu<
Ùto bylÌ Ñ[en` u\tnaw kÑmnata< Na polÒ lejÌl bol`.Ñ$ per-
sÚdski$ kov@r< Na stenÎ visÎli reprodÒk]ii s izvÎstnyx kartÚn<
Na knÚjnyx pÑlkax stoÖli knÚgi< Na nebol`.Ñm stÑlike stoÖla
xrustÌl`naw vÌza dlw ]vetÑv i lejÌli svÎjie gazÎty i jurnÌly<
406 Råspunde¡i la întrebåri, folosind corect unul dintre verbele pozi-

¡ionale lejÌt`, stoÖt`, visÎt` la forma corespunzåtoare:
1. Noj i vÚlka lejÌt ili stoÖt na stolÎ? 2. Pal`tÑ stoÚt ili
visÚt v .kafÒ? 3. StakÌn stoÚt Úli lejÚt na stolÎ? 4. KartÚna visÚt
ili stoÚt na stenÎ? 5. KnÚga stoÚt ili visÚt na pÑlke? 6. Bel`@ lejÚt
Úli stoÚt v .kafÒ? 7. {Ì$nik stoÚt ili lejÚt na stolÎ? 8. KarandÌ.
lejÚt ili visÚt v penÌle?

1. Aici, lângå fabricå, este un parc frumos. 2. Nu de mult am fost acolo.
3. Maria, mama este acaså? 4. Acolo, sus, ai våzut ceva interesant? 5. Farmacia
se gåse¿te în dreapta cinematografului. 6. Liftul a pornit încet în jos. 7. Aståzi
am fost toatå ziua acaså. 8. Sta¡ia de metrou se gåse¿te în susul bulevardului.
Construc¡iile cu valoare spa¡ialå care råspund la întrebarea

kudÌ? "unde, încotro?"
1. Construc¡ii cu verbe de mi¿care
a. Construc¡ii cu prepozi¡ia do a cazului Genitiv ¿i cu prepozi¡iile v, na

¿i za ale cazului Acuzativ:
metrÑ
do
gÑroda vokzÌl
idtÚ
(kudÌ? ) na stadiÑn
Îxat`
selÑ fakul`tÎt
v
universitÎt
za granÚ]u
b. Construc¡ii cu prepozi¡ia k (ko) la cazul Dativ:

sestrÎ
idtÚ
(kudÌ? k komÒ? ) k brÌtu
Îxat`
ko mne
c. Construc¡ii cu adverbe:
idtÚ s\dÌ vniz
(kudÌ? ) domÑ$
Îxat` tudÌ vverx
2. Construc¡ii cu verbe pozi¡ionale cu prepozi¡iile v, na, za, pod
la cazul Acuzativ
stÌvit`-postÌvit` vazu & stol stul za
stol
klast`-polojÚt` ([to? ) tetrÌd` (kudÌ? ) na pÌrtu kov@r pod
vÎsit`-povÎsit` blÒzku
v .kaf
kost\_m
408 Citi¡i ¿i traduce¡i dialogurile:
1) & SkajÚte, pojÌlu$sta, kakÚe poezdÌ idÒt do KonstÌn]y?
& Do KonstÌn]y ejednÎvno xÑdwt skÑrye poezdÌ i cksprÎssy<
& SpasÚbo<
& PojÌlu$sta<
2) & Ùtot paroxÑd plyvÎt v TÒl`[u?
& Da< On plÌvaet do TÒl`[i< Vam nÒjno plyt` dÌl`.e?
& Net< Mne tÑl`ko do TÒl`[i<
3) & MÑjno zakazÌt` dva bilÎta na samol@t?
& Vy letÚte za granÚ]u?
& Da< V MoskvÒ< Mne na 27 i\
_ nw<
& PojÌlu$sta<
& SpasÚbo<
409 Compune¡i microdialoguri, folosind urmåtoarele construc¡ii:

idtÚ v kinÑ; Îxat` na tramvÌe (na trollÎ$buse) v ]entr gÑroda;
Îxat` na metrÑ v universitÎt (na fakul`tÎt); letÎt` na samol@te v
Perm`; plyt` na paroxÑde v Êltu

1. KudÌ vy id@te: v teÌtr ili na kon]Îrt? 2. KudÌ id@t Øtot
avtÑbus: v acropÑrt ili na vokzÌl? 3. KudÌ vy poÎdete lÎtom: na mÑre
ili za granÚ]u? 4. KudÌ letÚt samol@t: v Krym ili na KavkÌz? 5. KudÌ
id@t Øtot avtÑbus: v ]entr gÑroda ili na vÔstavku? 6. Samol@t letÚt
do Bra.Ñva ili dÌl`.e? 7. Ty kupÚl dva bilÎta na skÑry$ pÑezd do
EkaterinbÒrga? 8. Do universitÎta vy id@te pe.kÑm ili Îdete na
trollÎ$buse?
411 Completa¡i dialogurile cu expresiile din dreapta potrivite ca sens:

1) & KudÌ ty Îde.`, AdriÌna? k brÌtu v derÎvn\
& W Îdu ……………
2) & KudÌ ty poÎde.` otdyxÌt` lÎtom? k sestrÎ
& W poÎdu otdyxÌt` lÎtom ………
3) & KudÌ xodÚl P@tr? ko mne
& On xodÚl ……………………
4) & K komÒ priÎxali rÑdstvenniki? k drÒgu
& RÑdstvenniki priÎxali ………
412 Deschide¡i paranteza, alegând cuvântul potrivit ca sens:

1. SÌ.a pÑsle zanÖti$ poÎxal (dÑma, domÑ$)< 2. SkÑro (s\dÌ,
zdÎs`) priÎdut turÚsty< 3. OnÚ poÎxali (tam, tudÌ), gde naxÑditsw
bol`.Ñe Ñzero< 4. & SkajÚte, pojÌlu$sta, gde naxÑditsw univermÌg?
& IdÚte (vniz, vnizÒ) po Øto$ Òli]e i v kon]Î uvÚdite univermÌg< 5.
ParoxÑd plyv@t (vverx, vverxÒ) po te[Îni\<
413 Råspunde¡i la întrebåri, folosind construc¡iile date la cazul cerut de

context:
A. 1. Gde lejÚt gazÎta? (na, pÑlka)< 2. Gde stoÚt vÌza s ]vetÌmi? (na,
stol )< 3. Gde visÚt kartÚna? (na, stenÌ)< 4. Gde visÚt plÌtè? (v,
.kaf)< 5. Gde lejÚt jurnÌl? (za, pod, stol )< 6. Gde stoÚt gor.Ñk s
]vetÌmi? (za, pod, oknÑ)<
B. 1. KudÌ ty polojÚl knÚgu? (v, portfÎl`)< 2. KudÌ onÌ postÌvila
kastr\l\? (na, plitÌ)< 3. KudÌ on povÎsil pal`tÑ? (na, vÎ.alka)< 4.
KudÌ onÌ polojÚla domÌ.nie tÌpo[ki? (pod, krovÌt`)< 5. KudÌ ty
povÎsil svo$ kost\_ m? (v, .kaf)< 6. KudÌ ty postÌvil skamÎ$ku?
(za, stol )<

1. Unde este cartea: pe maså sau sub maså? 2. Am pus pe maså farfurii,
linguri, cu¡ite ¿i pahare. 3. Am pus rochia în dulap. 4. Pe maså ståtea vaza cu
flori. 5. Am cåutat peste tot papucii mei de caså: sub pat, sub maså, sub dulap
¿i nu i-am gåsit nicåieri. 6. Pune, te rog, cartea în servietå. 7. Unde ai pus
ziarele de azi? 8. Pune, te rog, ¿erve¡ele pe maså.
Construc¡iile cu valoare spa¡ialå care råspund la întrebarea

otkÒda? "de unde?"
1. Construc¡ii cu verbe de mi¿care.

Construc¡ii cu prepozi¡iile iz, s (so), ot la cazul Genitiv
a. Construc¡ii cu substantive:
BuxarÎsta UrÌla drÒga
idtÚ s ot
(otkÒda? ) iz selÌ kon]Îrta MarÚi
Îxat`
gÑroda so stadiÑna
b. Construc¡ii cu adverbe:
idtÚ ots\
_ da
(otkudÌ? )
Îxat` ottÒda
2. Construc¡ii cu prepozi¡iile iz, iz-za, iz-pod, s (so) la cazul Genitiv
so stolÌ
knÚgu s pÑlki
brat`-vzwt` ([to? ) (otkÒda? )
jurnÌl .kÌfa
iz
portfÎlw
iz-za
dostavÌt`-dostÌt` ([to? ) jurnÌl (otkÒda? ) .kÌfa
iz-pod
NOTE:
Construc¡iile cu prepozi¡ia s (so) se folosesc în cazul când obiectul se
gåse¿te la suprafa¡a altui obiect, de ex.:
On vzwl knÚgu so stolÌ< "El a luat cartea de pe maså."
Construc¡iile cu prepozi¡ia iz se întrebuin¡eazå în cazul când obiectul
se gåse¿te înåuntrul altui obiect, de ex.:
On vzwl knÚgu iz portfÎlw< "El a luat (scos) cartea din servietå."
Prepozi¡ia iz-za are valoarea "de dupå", iar iz-pod, "de sub", de ex.:
On dostÌl knÚgu iz-za .kÌfa< "El a scos cartea de dupå dulap."
415 Citi¡i ¿i traduce¡i dialogurile:
1) & SkajÚte, pojÌlu$sta, pÑezd iz MoskvÔ ujÎ prÚbyl?
& Da<
& Na kakÒ\ platfÑrmu?
& Na vtorÒ\<
2) & Slu[Ì$no ne znÌe.`, otkÒda priÎxal Øtot \
_ no.a?
& ZnÌ\< Iz VolgogrÌda<
3) & OtkÒda vse idÒt?
& So stadiÑna< Tam byl futbÑl`ny$ mat[<
4) & Ty bylÌ segÑdnw u L\_ dy?
& Da, w idÒ ot ne@<
5) & Gde byl SÌ.a?
& On tÑl`ko [to pri.@l s kon]Îrta<
6) & Ty kupÚl bilÎty v kinÑ?
& Da<
& XorÑ.ie mestÌ?
& DesÖty$ rwd, [etÔrnad]atoe i pwtnÌd]atoe mestÌ< Ots\
_ da xo-
ro.Ñ vÚden ckrÌn<
1. OtkÒda pri.@l brat? 2. OtkÒda priÎxal otÎ]? 3. OtkÒda
priletÎl samol@t? 4. OtkÒda pri.lÚ studÎnty? 5. OtkÒda pri.@l
JÎnw? 6. OtkÒda priÎxala KsÎniw?
417 Deschide¡i paranteza ¿i traduce¡i construc¡iile date în limba ruså:

1. W vzwl gazÎtu (de pe maså) i polojÚl (în servietå). 2. & SÌ.a,
po[emÒ tvo$ portfÎl` lejÚt (sub maså)? & Se$[Ìs w egÑ voz`mÒ (de sub
maså) i polojÒ (pe scaun). 3. & OtkÒda ty dostÌl Øto pis`mÑ? – (De dupå)
.kÌfa< OnÑ upÌlo tudÌ< 4. KnÚga stoÚt (pe poli¡å). Voz`mÚ e@ (de pe poli¡å)
i polojÚ (în servietå).
418 Råspunde¡i corect la întrebåri:

A. 1. LÑjki i vÚlki stoÖt ili lejÌt na stolÎ? 2. VÌzu s ]vetÌmi i
stakÌny my stÌvim ili klad@m na stol? 3. KartÚna stoÚt ili
visÚt na stenÎ? 4. Kost\
_ m my vÎ.aem ili stÌvim v .kÌf?
B. 1. OtkÒda my ber@m knÚgi? 2. OtkÒda on dosta@t tetrÌd`? 3. Ot-
kÒda on dosta@t i kudÌ klad@t rÒ[ku? 4. OtkÒda my dosta@m i kudÌ
vÎ.aem blÒzku?
419 Traduce¡i în limba românå ghicitorile:

1. LetÚt & jujjÚt, sÖdet & mol[Út (Juk)< 2. Ne portnÑ$, a vs\
jizn` s igÑlkami xÑdit (#j)< 3. KudÌ polz@t, tudÌ i dom na sebÎ nes@t
(UlÚtka)< 4. Net nog, a xojÒ, net rta, a skajÒ, kogdÌ spat`, kogdÌ
vstavÌt` ({asÔ)< 5. Edu, Îdu & slÎdu nÎtu (LÑdka)< 6. Utrom xÑdit na
[etyrÎx nogÌx, v obÎd & na dvux, a vÎ[erom & na tr@x ({elovÎk)< 7. Vez@t,
a ne lÑ.ad`, letÚt, a ne ptÚ]a, jujjÚt, a ne p[elÌ (Samol@t)< 8. LetÎla
stÌw gusÎ$, odnogÑ ubÚli< SkÑl`ko ostÌlos`? (OdÚn, drugÚe uletÎli)<
Cuvinte noi: jujjÌt` "a bâzâi" • juk "gândac" • portnÑ$

"croitor" • igÑlka "ac" • @j "arici" • polztÚ "a se târî" • ulÚt-
ka "melc" • sled "urmå" • p[elÌ "albinå" • gus` m. "gâscå".
Fraza cu subordonata de loc

(Slojnopod[in@nnoe predlojÎnie s pridato[nym mÎsta)
Regentå Conjunc¡ii Subordonata de loc

1. RekÌ te[@t vprÌvo, gde na[inÌetsw les<
"Râul curge la dreapta, unde începe pådurea."
2. OnÚ po.lÚ, kudÌ velÌ dorÑga<
"Ei au mers acolo, unde ducea drumul."
3. OnÚ vÔ.li ottÒda, otkÒda razdavÌlas` mÒzyka<
"Au ie¿it de acolo, de unde se auzea muzicå."
Re¡ine¡i:
1. Subordonata de loc poate avea diferite pozi¡ii fa¡å de regentå: înain-
tea, dupå sau în mijlocul regentei.
2. Cuvintele conjunc¡ionale gde, kudÌ, otkÒda pot forma perechi cu
adverbele din regentå:
tam,
tudÌ, tudÌ, tam,
tut, gde tam, kudÌ ottÒda, otkÒda
vezdÎ, vs\
_ du, vezdÎ,
vs\
_ du,
3. Subordonata cu gde indicå locul desfå¿urårii ac¡iunii; subordonata
cu kudÌ indicå punctul de plecare a ac¡iunii (v. ex. date).
420 În locul punctelor introduce¡i cuvintele conjunc¡ionale gde, kudÌ,
otkÒda potrivite ca sens:
1. W jivÒ tepÎr` tam, … pro.lÑ mo@ dÎtstvo< 2. Tam, … doljnÌ
pri$tÚ TÌnw, tÑje ni[egÑ ne bÔlo slÔ.no< 3. I po.lÚ onÚ tudÌ, …
povelÌ tropÚnka< 4. … otvÌga, tam i pobÎda< 5. AleksÎ$ polz tudÌ, …
upÌl samol@t< 6. … by w ni smotrÎl, vs\
_ du mne predstavlÖetsw vÌ.e
li]Ñ< 7. On ostanovÚlsw tam, … kustÔ bÔli [Ìhe< 8. … vÑl`no dÔ.it-
sw, tam s[Ìstè slÔ.itsw<
Cuvinte noi: dÎtstvo "copilårie" • povestÚ "a duce" • tro-
pÚnka "cårare" • otvÌga "curaj" • pobÎda "victorie" • dy.Ìt`
"a respira".

1. W poÎdu tudÌ, kudÌ … 2. SanatÑri$ naxodÚlsw v sosnÑvom
borÒ, gde … 3. OtÎ] vernÒlsw iz MoskvÔ, kudÌ … 4. Nam pri.lÑ
pis`mÑ iz selÌ, otkÒda … 5. FruktÑvye derÎv`w roslÚ vezdÎ, gde … 6.
PolojÚ, pojÌlu$sta, karandÌ. tudÌ, gde … 7. StakÌn stoÚt na stolÎ,
kudÌ … 8. KartÚna visÎla na stenÎ, kudÌ …
Cuvinte noi: sanatÑri$ "sanatoriu" • bor (sosnÑvy$) "pådure
de pin".

1. Gde l\bÑv` da sovÎt, tam i gÑrw net< 2. Gde m@d, tam i mÒxi<
3. KudÌ igÑlka, tudÌ i nÚtka< 4. Tam xro.Ñ, gde nas net<
Cuvinte noi: gÑre "necaz, jale" • m@d "miere" • mÒxa "muscå" •
nÚtka "a¡å".
423 Citi¡i dialogurile. Råspunde¡i în ce direc¡ie se face deplasarea
exprimatå prin verbele de mi¿care.
1) & Ty davnÑ menÖ jd@.`?
& PwtnÌd]at` minÒt< W Îxala s\dÌ na taksÚ, boÖlas` opozdÌt`<
& A w .la pe.kÑm<
2) & NakonÎ]-to! My vas davnÑ jd@m! {to slu[Úlos`?
& My Îxali k vam na [etÔrnad]atom tramvÌe< U negÑ izmenÚlsw
mar.rÒt, i dve poslÎdnie ostanÑvki my .li pe.kÑm<
& Da, w zabÔl vam skazÌt` & [etÔrnad]aty$ id@t se$[Ìs po
AkademÚ[esko$ Òli]e<

1. Acolo unde a fost o vastå câmpie, s-a construit un mare combinat
chimic. 2. Acolo de unde se auzeau voci, era multå lume. 3. Peste tot unde am
fost, am fost bine primit. 4. Unde n-a fost pânå acum nimic, s-au ridicat blo-
curi frumoase. 5. Casa a fost construitå acolo pe unde trecea înainte cårarea.
6. S-a dus så lucreze acolo unde era un mare ¿antier.
Raporturi temporale
(VremennÔe otno.Îniw)
KogdÌ ty vern@.`sw?
"Când te vei întoarce?"
S kakÑgo i do kakÑgo vremÎni vy bÒdete v MoskvÎ?
"De când ¿i pânå când ve¡i fi în Moscova?"
Na kakÑ$ srok vy uezjÌete?
"Pe ce perioadå/pe cât timp/pe câtå vreme pleca¡i?"
Za skÑl`ko vrÎmeni ty uspÎe.` Øto sdÎlat`?
"În cât timp vei reu¿i så faci aceasta?"
Construc¡iile cu valoare temporalå råspund la întrebårile kogdÌ?

"când?", kak dÑlgo? "cât de mult?", s kakÑgo vrÎmeni? "de când?", do
kakÑgo vrÎmeni? "pânå când?", kak [Ìsto? "cât de des?" na kakÑ$ srok?
"pe ce termen?" etc.
1. Construc¡ii prepozi¡ionale (PredlÑjnye konstrÒk]ii)
a) Substantive cu prepozi¡iile do "înainte de", pÑsle "dupå", s … do

"de la … la" la cazul Genitiv:
vstrÎtit`sw (kogdÌ? ) do zanÖti$
pÑsle zanÖti$
prinimÌt` (s kakÑgo vrÎmeni i s vos`mÚ do
do kakÑgo vrÎmeni? ) [etÔrnad]ati [asÑv
b) Substantive cu prepozi¡iile k "pânå la, pentru", po "în fiecare" la
cazul Dativ:
podgotÑvit`sw (k kakÑmu vrÎmeni? ) k subbÑte

slÒ.at` kon]Îrt (kogdÌ? kak [Ìsto? ) po ve[erÌm
c) Substantive cu prepozi¡iile v (vo) "în", [Îrez "peste", na "pentru", za

"în decurs de" ¿i fårå prepozi¡ii, la cazul Acuzativ:
v pÖtni]u
kon]Îrt sostoÚtsw (kogdÌ? )
[Îrez dva dnw
uÎxat` v (na kakÑ$ srok? ) na nedÎl\
komandirÑvku
sdÎlat` rabÑtu (za skÑl`ko vrÎmeni? za nedÎl\
za kakÑ$ srok? )
[itÌt` romÌn (skÑl`ko vrÎmeni? ) nedÎl\
d) Substantive cu prepozi¡iile na ¿i pri la cazul Prepozi¡ional:
po$tÚ na kon]Îrt (kogdÌ? ) na Øto$ (prÑ.lo$,

bÒduhe$) nedÎle
osuhestvÚt`sw (kogdÌ? ) pri blagopriÖtnyx
uslÑviwx
2. Construc¡iile cu adverbe de timp
[itÌt` (kogdÌ? ) vÎ[erom, Òtrom, dn@m, nÑ[`\
3. Fraza cu subordonata temporalå

(Slojnopod[in@nnoe predlojÎnie s pridÌto[nym vrÎmeni)
Conjunc¡ia Subordonata Regenta

KogdÌ on pisÌl pis`mÑ, w [itÌla gazÎtu<
"Când el a scris scrisoarea, eu citeam ziarul."
S tex por kak w sdal vstupÚtel`ny$ ckzÌmen pro.lÑ dva gÑda<
v institÒt,
"De când am dat examenul de admitere au trecut doi ani."
la institut,
PÎred tem kak po$tÚ na rabÑtu, w pozvonÚl
svoemÒ drÒgu<
"Înainte de a merge la serviciu, am dat telefon
prietenului meu."
NOTE:
În frazele cu subordonatå temporalå, se mai folosesc ¿i alte conjunc¡ii:
poka "cât timp", pÑsle togÑ kak "dupå ce", v to vrÎmw kak "în timp ce",
prÎjde [em "înainte de a…" ¿.a.
Conjunc¡iile compuse de tipul s tex por kak sunt folosite în douå
feluri: întreaga conjunc¡ie face parte din subordonatå (vezi exemplele de mai
sus) sau prima parte a conjunc¡iei (de ex. s tex por) intrå în regentå, iar cea
de-a doua (kak) – în subordonatå. De ex.: S tex por, kak w sdal vstupÚ-
tel`ny$ ckzÌmen, pro.lÑ dva gÑda<
Subordonatele de timp pot fi folosite înainte, dupå sau la mijlocul
regentei.* De ex.: Pro.lÑ dva gÑda s tex por, kak w sdal vstupÚtel`ny$
ckzÌmen<
425 Råspunde¡i la întrebåri, folosind construc¡iile din partea dreaptå:
1. KogdÌ on re.Úl zadÌ[u? do okon[Ìniw urÑka
2. KogdÌ vy po$d@te v kinÑ? pÑsle rabÑty
3. S kakÑgo [Ìsa i do kotÑrogo ([Ìsa)
prinimÌet zubnÑ$ vra[? s 14 do 18
4. KogdÌ ty zanimÌe.`sw tÎnnisom? po voskresÎn`wm
5. K kakÑmu vrÎmeni nÌdo vÔpolnit`
Øto zadÌnie? k subbÑte
6. KogdÌ sostoÚtsw futbÑl`ny$ mat[? v srÎdu
7. KogdÌ priÎdet tvo$ drug? na Øto$ nedÎle
8. Na skÑl`ko vrÎmeni on priÎdet? na nedÎl\
9. Za skÑl`ko vrÎmeni ty re.Úl
Øtu zadÌ[u? za pol[asÌ
10. SkÑl`ko vrÎmeni ty pisÌl doklÌd? nedÎl\
426 Completa¡i dialogurile urmåtoare, folosind construc¡iile cu valoare

temporalå.
1) & Vy ne skÌjete, kogdÌ sostoÚtsw futbÑl`ny$ mat[ na pÎrvenstvo
stranÔ?
& KÌjetsw, …
2) & SÌ.a, gde ty byl?
& U zubnÑgo<
& Mne tÑje nÌdo zapisÌt`sw k zubnÑmu< KogdÌ on prinimÌet?
& ………………………
* Pentru exprimarea orei, datei ¿i vârstei, vezi capitolul Numeralul.

3) & W slÔ.ala, [to ty Îde.` v komandirÑvku v Bra.Ñv<
& Da<
& Na skÑl`ko vrÎmeni?
& …………………………
4) & PriezjÌet iz ArÌda VÚktor< DavÌ$te vstrÎtimsw?
& Ni[egÑ ne imÎ\ prÑtiv< Gde i kogdÌ?
& U menÖ, …
5) & KogdÌ u nas bÒdet kontrÑl`naw rabÑta? NadÎ\s`, ne na slÎdu-
\he$ nedÎle?
& Net< …
6) & BylÌ trÒdnaw zadÌ[a?
& Net< W e@ rÎ.il …
427 Pune¡i cuvintele din parantezå la forma corespunzåtoare:

1. (Na, Øta nedÎlw) w sobirÌ\s` poÎxat` k bÌbu.ke v selÑ< 2. (Za
den`) tirÚsty pro.lÚ nÎskol`ko kilomÎtrov< 3. & SÌndu, ne opozdÌ$
k vra[Ò< On segÑdnw prinimÌet (s 10, do 12, [as)< 4. & SkÑl`ko vrÎmeni
ty gotÑvilsw po matemÌtike k vstupÚtel`nomu ckzÌmenu? (MÎsw])< 5.
– Kak dÑlgo vy otdyxÌli na mÑre? (12, den`)< 6. & Na kakÑ$ srok tebÎ
dÌli knÚgu v bibliotÎke? (Na, dve, nedÎlw)< 7. & Kak ty dÒmae.`, w
uspÎ\ podgotÑvit`sw k gosckzÌmenu? & KonÎ[no, u nas eh@ est` ]Îly$
semÎstr do gosckzÌmenov (gosudÌrstvennyx ckzÌmenov = "examene de
stat"). Po-mÑemu, ty uspÎe.` podgotÑvit`sw (za, tri, mÎsw])< 8. (Na, Øta,
nedÎlw) kupl\ bilÎty i po$d@m v Ñperny$ teÌtr slÒ.at` Ñperu
*EvgÎni$ OnÎgin+ P<I< {a$kÑvskogo< 9. (Ùto, zdÌnie) bÔlo postrÑeno
eh@ pri PetrÎ PÎrvom<
428 Forma¡i propozi¡ii dupå modelul dat, folosind schema sintacticå
indicatå:
Model:
vypolnÖt` Øto zadÌnie tri dnw
vÔpolnit` Øto zadÌnie za tri dnw
My vypolnÖli Øto zadÌnie tri dnw<
My vÔpolnili Øto zadÌnie za tri dnw<
kto? glagÑl [to? kÑl`ko vrÎmeni?

za skÑl`ko vrÎmeni?
strÑit` zdÌnie god

postrÑit` zdÌnie za god
risovÌt` pe$zÌj dve nedÎli
gotÑvit` obÎd [as
prigotÑvit` obÎd za [as
429 Completa¡i frazele urmåtoare:
1. V zÌle bÔlo tÚxo, pokÌ … 2. S tex por kak …, pro.lÑ tri
mÎsw]a< 3. Do togÑ kak …, nÌ.a sÎm`w jilÌ v MoskvÎ< 4. PÑsle togÑ
kak …, w [Ìsto stal xodÚt` v plÌvatel`ny$ bassÎ$n< 5. MoÖ bÌbu.ka
umerlÌ, kogdÌ … 6. PÎred tem kak …, w za.@l k dirÎktoru< 7. NÌdo vs@
xoro.Ñ obdÒmat`, prÎjde [em … 8. KogdÌ …, w Ñ[en` volnovÌlsw< 9.
My bÒdem rabotÌt` na zavÑde, pÑsle togÑ kak … 10. PokÌ …, w uspÎla
sxodÚt` za xlÎbom<
430 Transforma¡i propozi¡iile care urmeazå în propozi¡ii subordonate

temporale, folosind conjunc¡iile corespunzåtoare:
Model:
a) W re.Úl zadÌ[u i po.@l v kinÑ<
PÑsle togÑ kak w re.Úl zadÌ[u, w po.@l v kinÑ<
1. {Îrez god my okÑn[im universitÎt i po$d@m rabÑtat`< 2. My

pro[itÌli tekst i nÌ[ali dÎlat` grammatÚ[eskie uprajnÎniw< 3. W
risovÌl i slÒ.al rÌdio< 4. StudÎnty vnimÌtel`no slÒ.ali lÎk]i\ i
zapÚsyvali naibÑlee interÎsnye mÔsli< 5. On ne prinimÌl lekÌrst-
va i [Òvstvoval sebÖ plÑxo<
b) PÑsle sdÌ[i ckzÌmenov do[` poÎdet otdyxÌt` v gÑry<

Kak tÑl`ko do[` sdast ckzÌmeny, onÌ poÎdet otdyxÌt`
v gÑry<
1. PÑsle okon[Ìniw lÎk]ii my dÑlgo besÎdovali s lÎktorom<

2. V na[Ìle lÎtnix kanÚkul syn poÎdet na mÑre< 3. Do bolÎzni on
mnÑgo zanimÌlsw spÑrtom< 4. Vo vrÎmw urÑkov nel`zÖ razgovÌrivat`<
5. TÑl`ko pÑsle okon[Ìniw fÚl`ma my smoglÚ pogovorÚt` o nÌ.ix
plÌnax<
KrÌsnaw plÑhad` nÑ[`\

KÌjdy$, kto priezjÌet v MoskvÒ dÌje na nÎskol`ko [asÑv,
obwzÌtel`no xotÖ by na pol[asÌ prixÑdit na KrÌsnu\ plÑhad`< Ùta
plÑhad` & svidÎtel`ni]a mnÑgix istorÚ[eskix sobÔti$ v jizni
rÒsskogo narÑda<
OsÑbenno krasÚva KrÌsnaw plÑhad` nÑ[`\: spokÑ$naw, .irÑ-
kaw< OsÑbenno zvÑnki .agÚ po e@ mostovÑ$, torjÎstven zvon [asov
(kreml@vskix kurÌntov) na SpÌssko$ bÌ.ne<
Vy$dite k MoskvÎ-rekÎ i posmotrÚte na MoskvÒ s vysotÔ mostÌ<
Zatix nÌ no[` gorod, pustÔnny i nemnÑgo torjÎstvenny Òli]y< No
dvijÎnie v MoskvÎ zamirÌet tÑl`ko na [etÔre-pwt` [asÑv: v polovÚne
.estÑgo vÔ$dut na Òli]y pÎrvye trollÎ$busy i avtÑbusy, v .est`
[asÑv otkrÑ\tsw dvÎri metrÑ i na[n@tsw nÑvy$ den` gigÌntskogo
gÑroda<
PÑsle dvux
SegÑdnw voskresÎnè< E re.Úl pozvonÚt` VÌle i priglasÚt` e@
v kinÑ< BÔlo 10 [asÑv utrÌ<
& PoprosÚte, pojÌlu$sta, VÌl\<
& ValentÚny net dÑma< OnÌ bÒdet pÑsle dvux<
RÑvno v 12 [asÑv w pozvonÚl eh@ raz<
& SkajÚte, pojÌlu$sta, VÌlw ujÎ pri.lÌ?
& Net< W je vam skazÌl, [to onÌ bÒdet pÑsle dvux<
& Ax, izvinÚte, pojÌlu$sta, w perepÒtal *pÑsle dvux+ i *[Îrez
dva [asÌ+<
W pozvonÚl [Îtvert` trÎtègo, VÌlw bylÌ ujÎ dÑma<
Cuvinte noi: svidÎtel`ni]a "martorå" • spokÑ$ny$ "lini¿tit" •

zvÑnki$ "råsunåtor" • .ag "pas" • mostovÌw f. "pavaj" • zvon
"sunet" • kurÌnty pl. "orologiu" • most "pod" • zatÚxnut` "a
se lini¿ti" • pustÔnny$ "pustiu" • torjÎstvenny$ "solemn,
festiv" • zamirÌt` "a se opri" • poprosÚt` "a chema" • rÑvno
"fix" • perepÒtat` "a încurca, a confunda".

1. Când s-a înnoptat, l-a dus la una dintre casele din sat. 2. Pe când era
el tânår, lumea-i pårea îngustå. 3. Dupå ce ne-am a¿ezat la maså a venit ¿i
fratele de la ¿coalå. 4. Îl po¡i vedea oricând vrei. 5. În timp ce ei dormeau,
afarå ploua. 6. Merse, merse, pânå ce i se sparserå ¿i opincile aceste (P. Ispi-
rescu). 7. Cum ne-a våzut, îndatå ne-a ie¿it în întâmpinare. 8. Cum ajunge
la fântânå, cum (îndatå) începe a bea lacom la apå (I. Creangå). 9. De când
codrul a crescut, au apårut acolo multe animale sålbatice. 10. Cum a intrat în
caså, cum a început så plângå.
Raporturi cauzale
(Pri[Únnye otno.Îniw)
Po[emu? "de ce?"

Iz-za [egÑ? "din ce cauzå?"
Po kakÑ$ pri[Úne? "din ce cauzå?"
Ot[egÑ? "de la ce?"
Raporturile cauzale se exprimå prin:
1. Construc¡ii prepozi¡ionale la cazul Genitiv (PredlÑjnye kon-
strÒk]ii rodÚtel`nogo padejÌ ): ot "de", iz-zÌ "din cauza", iz "din",
v silÒ "în virtutea", vvidÒ "din cauzå, din pricina"; po pri[Úne "din motiv
de", po slÒ[a\ "cu ocazia, cu prilejul", po pÑvodu "cu privire la, în legåturå
cu", vslÎdstvie "în urmå, ca o consecin¡å, drept urmare", de ex.:
DÎti zaprÔgali ot rÌdosti< "Copiii au început så sarå de bucurie."
Nam pri.lÑs` otmenÚt` poÎzdku vvidÒ ploxÑ$ pogÑdy< "A tre-
buit så amânåm cålåtoria din cauza vremii urâte."
Re¡ine¡i câteva construc¡ii sinonimice:
s rÌdosti & ot rÌdosti "de bucurie"; s gÑrw & ot gÑrw "de necaz";
so skÒki & ot skÒki "din plictisealå"; so smÎxu & ot smÎxa "de râs"; so
stydÌ & ot stydÌ "de ru¿ine"; so zlÑsti & ot zlÑsti "de råutate, de ciudå".
2. Construc¡ii prepozi¡ionale la cazul Dativ (PredlÑjnye konstrÒk-
]ii dÌtel`nogo podejÌ): blagodarÖ "datoritå, gra¡ie", po "din, din cauzå",
de ex.:
On dopustÚl o.Úbku po nevnimÌtel`nosti< "El a fåcut o gre¿ealå
din neaten¡ie."
Prepozi¡ia blagodarÖ aratå cauza unei ac¡iuni dorite, a unui fenomen
dorit, sau cauza care contribuie la realizarea unei ac¡iuni, de ex.:
On vÔzdorovel blagodarÖ zabÑtam vra[Î$< "El s-a însånåto¿it
datoritå îngrijirilor din partea medicilor."
3. Substantive cu prepozi¡ia v svwzÚ s "în legåturå cu, cu prilejul", la
cazul Instrumental (SuhestvÚtel`nye s predlÑgom v svwzÚ s v tvorÚ-
tel`nom padejÎ), de ex.:
MinÚstr dal obÎd v svwzÚ s na]ionÌl`nym prÌzdnikom< "Minis-
trul a oferit dejunul cu prilejul sårbåtorii na¡ionale."
4. Gerunzii ¿i construc¡ii gerunziale (Deepri[Ìstiw i deepri[Ìst-
nye oborÑty), de ex.:
VysyxÌw, lÚst`w pÌdali na syrÒ\ zÎml\< "Uscându-se, frunzele
cådeau pe påmântul umed."
PridÖ slÚ.kom rÌno na zanÖtiw, my re.Úli za$tÚ v knÚjny$
magazÚn< "Venind (= pentru cå am venit) prea devreme la cursuri, am hotårât
så intråm în librårie."
5. Construc¡ii cu adverbe de cauzå (KonstrÒk]ii s narÚ[iwmi pri-
[Úny): sprosÑnok (sprosÑn`w) "buimac de somn, din somn", sp`wnÌ (sp`Ö-
nu) "beat fiind, fiind în stare de ebrietate", sÑslepa (sÑslepu) "fiind orb",
sgorw[Ì "în mânie, aprins fiind", sdÒru "din prostie", de ex.:
SprosÑnok w ne rasslÔ.al egÑ pÎrvyx slov< "Buimac de somn,
nu i-am auzit primele cuvinte."
6. Frazå cu subordonata cauzalå (Slojnopod[in@nnoe predlojÎnie
s pridÌto[nym pri[Úny)
Regenta Conjunc¡ia Subordonata

cauzalå
SegÑdnw w ne uspÎl potomÒ [to – pentru cå pÑzdno vstal<
pozÌvtrakat`, tak kak (abr. t<k<) – întrucât …m-am sculat
"Aståzi nu am reu¿it poskÑl`ku – întrucât târziu."
så iau micul dejun, … v svwzÚ s tem, [to – dat fiind cå
ottogÑ, [to – din cauzå cå
iz-za togÑ, [to – din cauzå cå
Úbo (livr.) – cåci, cå, pentru cå
blagodarÖ tomÒ [to
– datoritå faptului cå
Conjunc¡ia Subordonata cauzalå Regenta

VslÎdstvie togÑ, [to vse elemÎnty korÑtkoe
"Ca urmare a faptului cå… cnergosistÎmy zamykÌnie v
V sÚlu togÑ, [to svÖzany clektrÚ[eski odnÑm mÎste
"În virtutea faptului cå… mÎjdu sobÑ$, naru.Ìet
VvidÒ togÑ, [to …toate elementele rabÑtu vse$
"Dat fiind cå… sistemului energetic cnergosistÎmy<
BlagodarÖ tomÒ, [to sunt legate electric… scurt-circuitul
"Datoritå faptului cå… între ele,… într-un loc afec-
teazå func¡ionarea
întregului sistem
energetic."
Conjunc¡ia potomÒ [to poate fi folositå în diverse stiluri ale vorbirii,

pe când toate celelalte sunt marcate stilistic, marea majoritate fiind folosite
cu precådere în stilul ¿tiin¡ific. Compara¡i:
Stil ¿tiin¡ific Stil neutral

vslÎdstvie/v rezul`tÌte togÑ, [to … = potomÒ [to, tak kak
v svwzÚ s tem, [to …
"din cauzå cå …, ca urmare a faptului cå …"
poskÑl`ku "întrucât"
De exemplu:
InogdÌ skÑrost` tel menÖetsw vslÎdstvie naxodÖhixsw na nix
clektrÚ[eskix zarÖdov, sau … vslÎdstvie togÑ, [to na nix naxÑdwtsw
clektrÚ[eskie zarÖdy< "Uneori, viteza corpurilor se modificå, ca urmare
a sarcinilor electrice care se aflå pe ele."
NOTE:
1. Subordonatele cauzale, de regulå, sunt postpuse fa¡å de regente. Ele
pot fi ¿i antepuse atunci când se subliniazå cauza. Subordonatele cu potomÒ
[to ¿i Úbo se plaseazå numai dupå regentå, iar antepunerea celor cu tak kak
face necesarå prezen¡a în regentå a cuvântului to ca element liant, intra-
ductibil în limba românå, de ex.:
Tak kak my okÌn[ivali tot je fakul`tÎt, to w znal vsex Ñ[en`
xoro.Ñ< "Întrucât am absolvit aceea¿i facultate, îi ¿tiam pe to¡i foarte bine."
2. Conjunc¡iile compuse con¡inând [to din subordonatele postpuse
pot fi disociate, pentru a sublinia importan¡a cauzei, situa¡ie în care numai [to
råmâne în cadrul subordonatei, de ex.:
OttogÑ i dÑrogi mne l\ _ di, [to jivÒt so mnÑ\ na zemlÎ (S< EsÎ-
nin)< "De aceea îmi sunt dragi oamenii, cå tråiesc cu mine pe påmânt."
1. V svwzÚ s tem [to skÑrost` protekÌniw mnÑgix proizvÑdstven-
nyx pro]Îssov opredelÖetsw sekÒndami i dÌje dÑlwmi sekÒnd, v
sovremÎnno$ cnergÎtike upravlÎnie takÚmi pro]Îssami osuhest-
vlÖetsw razlÚ[nymi avtomatÚ[eskimi ustrÑ$stvami< 2. Iz-za togÑ [to
clektrÚ[eskoe oborÒdovanie cnergosistÎm naxÑditsw pod vozdÎ$st-
viem vysÑkogo naprwjÎniw, na nem v pro]Îsse ckspluatÌ]ii mÑgut
voznikÌt` otklonÎniw ot normÌl`nyx rejÚmov< 3. Iz-za avÌrii v
cnergosistÎme mÑjet proizo$tÚ otklonÎnie generÌtora<
434 Råspunde¡i la întrebåri folosind cuvintele din parantezå cu pre-

pozi¡ia blagodarÖ ("datoritå, gra¡ie") sau iz-za ("din cauzå"):
1. Po[emÒ stÌlo vozmÑjnym osvoÎnie KÑsmosa? (dostijÎnie
naÒki)< 2. Po[emÒ bylÌ otmenenÌ ckskÒrsiw? (ploxÌw pogÑda)< 3. Po[emÒ
prekratÚlos` pitÌnie clektrocnÎrgie$? (avÌriw na clektrostÌn]ii)<
4. Po[emÒ onÚ vÔpolnili plan v namÎ[enny$ srok? (xorÑ.aw organi-
zÌ]iw trudÌ)< 5. Po[emÒ uxud.Ì\tsw osnovnÔe xarakterÚ[eski polu-
provodnikÑv? (povÔ.enny$ nagrÎv)<
435 Din douå propozi¡ii alcåtui¡i o frazå, folosind conjunc¡iile sub-

ordonatelor de cauzå. Indica¡i mai multe posibilitå¡i:
1. Jizn` na LunÎ nevozmojnÌ< Na LunÎ net vodÔ i vÑzduxa<
2. On prostudÚlsw< On mnÑgo kupÌlsw v xolÑdno$ vodÎ< 3. Na LunÎ net
ni vÎtra, ni zvÒka< Tam otsÒtstvuet vÑzdux< 4. W ne mogÒ po$tÚ v teÌtr<
U menÖ segÑdnw zanÖti< 5. Byl sÚl`ny$ tumÌn< VÔlet samol@ta otme-
nÚli< 6. On byl Ñ[en` samol\bÚv< On rÎdko priznavÌl svoÚ o.Úbki<
7. My xoro.Ñ govorÚm po-rÒsski< My upÑrno zanimÌlis` rÒsskim
wzykÑm<
Cuvinte ¿i expresii noi: protekÌnie "decurgere, desfå¿urare" •
opredelÖt`sw "a se måsura" • dÑlw "unitate, frac¡iune" • upra-
vlÎnie "dirijare" • oborÒdovanie "echipament, instala¡ie" •
vozdÎ$stvie "ac¡iune, influen¡å" • naprwjÎnie "tensiune" •
otklonÎnie "abatere" • osvoÎnie "cucerire" • pitÌnie "alimen-
tare" • srok (namÎ[enny$) "termen (stabilit)" • uxud.Ìt`sw
"a deveni mai slab" • poluprovodnÚk "semiconductor" • nagrÎv
(povÔ.enny$) "încålzire (ridicatå)" • prostudÚt`sw "a råci" •
kupÌt`sw "a se scålda" • vÑzdux "aer" • tumÌn "cea¡å" • otme-
nÚt` "a amâna" • samol\bÚvy$ "ambi¡ios, orgolios, vanitos" •
priznavÌt` "a-¿i recunoa¿te" • upÑrno "asiduu, cu obstina¡ie".
OtvÎt
PristÌl odnÌjdy mÌlen`ki$ }ypl@nok k bol`.Ñmu PetuxÒ:
& Po[emÒ u aÚsta dlÚnny$ kl\v i dlÚnnye nÑgi, a u menÖ sovsÎm
mÌlen`kie?
& OtstÌn`!
& Po[emÒ u zÌ$]a dlÚnnye Ò.i, a u menÖ dÌje mÌlen`kix nÎtu?
& Ne pristavÌ$!
& Po[emÒ u kot@nka krasivÌw .@rstka, a u menÖ kakÑ$-to pro-
tÚvny$ pux?
& OtvwjÚs`!
& Po[emÒ henÑk umÎet vertÎt` xvÑstikom, a u menÖ sovsÎm nika-
kÑgo xvÑstika?
& Zamol[Ú!
Po[emÒ u kozl@nka est` rÑjki, a u menÖ dÌje plÑxen`kix rÑjek
i to nÎtu?
& PrekratÚ! OtstÌn`! & ne na .Òtku rasserdÚlsw PetÒx<
& Vs@ otstÌn` … otstÌn`< Po[emÒ vsem mÌlen`kim bol`.Úe ot-
ve[Ì\t na voprÑsy, a ty net? & propihal }ypl@nok<
& PotomÒ, [to ty ne sprÌ.ivae.`, a prÑsto vsem zavÚdue.`! &
serdÚto otvÎtil PetÒx<
I Øto bylÌ [Ústaw prÌvda<
Cuvinte ¿i expresii noi: pristÌt` "a se lega (de cineva) • a se

¡ine de capul cuiva, a plictisi" • ]ypl@nok "pui (de gåinå)" •
aÚst "barzå" • kl\v "cioc" • otstÌn`! "laså-må în pace" • Òxo-
Ò.i "ureche-urechi" • ne pristavÌ$! "nu må plictisi" • kot@-
nok "pisoi" • .@rstka "blåni¡å" • protÚvny$ "urât, nesuferit"
• otvejÚs`! "slåbe¿te-må" • henÑk "cå¡el" • vertÎt` "a învârti"
• xvÑstik "codi¡å" • zamol[Ú! "taci din gurå" • kozl@nok "ied" •
rojÑk "corn mic" • prekratÚ! "înceteazå" • .Òtka "glumå" •
ne na .Òtku "de-a binelea, cu adevårat" • rasserdÚt`sw "a se
supåra" • propihÌt` "a piui, a chi¡åi" • zavÚdovat` "a învidia"
• serdÚto "supårat".

1. Pentru cå nu a respectat regulile de circula¡ie rutierå, poli¡istul l-a
amendat. 2. Întrucât în aceastå perioadå pe¿tii î¿i depun icrele, pescuitul este
interzis. 3. Pådurile se aflå sub amenin¡are, ca urmare a unei exploatåri
nera¡ionale a lor. 4. Excursia a fost amânatå, ca urmare a faptului cå timpul
s-a înråutå¡it. 5. Din motive de boalå, el lipse¿te uneori de la cursuri.
Raporturi de consecin¡å
(SlÎdstvennye otno.Îniw)
Po.@l dojd`, poØtomu my ne poÎxali na ckskÒrsi\<

"A început ploaia, de aceea noi nu am plecat în excursie."
Raportul de consecin¡å se exprimå prin subordonata consecutivå legatå

de regentå prin conjunc¡iile poØtomu, "de aceea", tak [to "a¿a încât".
Fraza cu subordonata consecutivå
Regenta Conjunc¡ia Subordonata

BÔlo tÚxo, poØtomu mÑjno bÔlo otdoxnÒt`<
"A fost lini¿te, … tak [to …s-a putut odihni."
de aceea
a¿a cå
încât
Conjunc¡iile men¡ionate mai sus se pot folosi în orice stil al vorbirii.

În alte stiluri, îndeosebi în cel ¿tiin¡ific, se folosesc conjunc¡iile:
Stil ¿tiin¡ific Stil neutral

v rezul`tÌte [egÑ
v rezul`tÌte Øtogo "ca urmare,
vslÎdstvie [egÑ drept urmare"
vslÎdstvie Øtogo
= poØtomu
blagodarÖ [emÒ
iz-za [egÑ
"din care cauzå"
ot [egÑ
vsvwzÚ s [em
De ex.:
V metÌllax imÎ\tsw svobÑdnye clektrÑny, ne svÖzannye s opre-
del@nnym Ìtomom, v rezul`tÌte [egÑ (v rezul`tÌte Øtogo etc.) metÌlly
obladÌ\t vysÑko$ clektroprovodÚmost`\< "Metalele con¡in electroni
liberi, nelega¡i de un anumit atom, drept urmare metalele se caracterizeazå
printr-o mare conductibilitate."
NOTÅ:
Conjunc¡iile din subordonata consecutivå nu se disociazå ca în sub-
ordonata cauzalå.
438 Din douå propozi¡ii alcåtui¡i o frazå. Folosi¡i conjunc¡iile în func¡ie
de stil:
Model:
DorÑjka bylÌ ras[Úhena< V sad mÑjno bÔlo pro$tÚ legkÑ<
DorojkÌ bylÌ ras[Úhena, tak [to (= poØtomu) v sad mÑjno
bÔlo pro$tÚ legkÑ<
1. KrugÑm bÔlo tÚxo< Po jujjÌni\ komarÌ mÑjno bÔlo

sledÚt` za egÑ pol@tom< 2. Sneg stal sovsÎm mÑkrym< Na lÔjax bÔlo
trÒdno idtÚ< 3. U mÌl`[ika bylÌ vysÑkaw temperatÒra< Pri.lÑs`
srÑ[no vÔzvat` vra[Ì< 4. ZÌvtra w bÒdu Ñ[en` zanwtÌ< W ne smogÒ po$tÚ
kupÌt`sw< 5. V nastoÖhee vrÎmw Ñ[en` bÔstro rast@t potrÎbnost` v
pitèvÔx i texnÚ[eskix vÑdax< VodÌ stanÑvitsw vajnÎ$.im polÎz-
nym iskopÌemym< 6. MolÎkuly gÌzov besprestÌnno stÌlkiva\tsw
drug s drÒgom i menÖ\t pri Øtom napravlÎnie dvijÎniw< Ix putÚ
imÎ\t slÑjnu\ zigzagoobrÌznu\ fÑrmu<
Cuvinte ¿i expresii noi: dorÑjka "cårare, potecå" • ras[Úhen-

ny$ "curå¡at" • sad "grådinå, livadå" • komÌr "¡ân¡ar" • pol@t
"zbor" • mÑkry$ "umed" • srÑ[no "urgent" • potrÎbnost`
"necesitate" • pitèvÌw (vodÌ) "(apå) potabilå" • besprestÌn-
no "neîncetat, necontenit" • stÌlkivat`sw "a se ciocni, a se lovi"
• zigzago-obrÌzny$ "în formå de zig-zag".
439 Transforma¡i raporturi cauzale în raporturi consecutive:

Model:
W ne opozdÌl na pÑezd, potomÒ [to w prosnÒlsw vÑvremw<
W prosnÒlsw vÑvremw, poØtomu w ne opozdÌl na pÑezd<
1. Mo$ brat se$[Ìs mnÑgo trenirÒetsw, potomÒ [to [Îrez dve
nedÎli on dÑljen u[Ìstvovat` v sorevnovÌniwx< 2. CkzÌmen pereneslÚ,
potomÒ [to zabolÎl prepodavÌtel`< 3. Se$[Ìs w vÚju Ñ[en` plÑxo, po-
tomÒ [to u menÖ razbÚlis` o[ki< 4. Mo$ kollÎga poterÖl biblio-
tÎ[nu\ knÚgu, potomu [to on nikogdÌ ne klad@t svoÚ vÎhi na mÎsto<

1. Era senin pe cer, ¿i a¿a de frumos … cå-¡i venea så te scalzi pe uscat,
ca gåinile (I. Creangå). 2. Am gre¿it chiar din prima opera¡ie în rezolvarea
problemei, a¿a cå a trebuit s-o iau de la început. 3. Am fost ocupat, de aceea
nu am putut så merg la spectacol. 4. Aparatele s-au defectat, ca urmare nu am
putut så terminåm calculele statistice. 5. Metalul s-a încålzit, deci s-a dilatat.
Raporturi de scop
(}elevÔe otno.Îniw)
Za [Îm on po.@l v gÑrod? & Za xlÎbom<

"Dupå ce a plecat în ora¿?" – "Dupå pâine."
Construc¡iile cu valoare de scop råspund la întrebårile za[Îm? "pentru

ce?", za [em? "dupå ce?", dlw [egÑ? "pentru ce?", v ]Îlwx [egÑ? "în ce scop?"
a) Substantive cu prepozi¡iile dlw, v ]Îlwx la cazul Genitiv:

(za[Îm?) dlw Ñtdyxa
ostanovÚt`sw
(dlw [egÑ?) v ]Îlwx ulu[.Îniw kÌ[estva
ispÑl`zovat`
(v ]Îlwx [egÑ?) prodÒk]ii
b) Substantive cu prepoz¡ia na la cazul Acuzativ:
(za[Îm?)
zakrÔt` klub na remÑnt
(dlw [egÑ?)
c) Substantive cu prepozi¡ia za la cazul Instrumental:

Po$tÚ v aptÎku (za [Îm?) za lekÌrstvom
2. Construc¡ii cu Infinitivul
po$tÚ na rekÒ kupÌt`sw

(za[Îm?)
rassmotrÎt` sxÎmu s ]Îl`\ izmenÚt` e@
3. Construc¡ii cu adverbe de scop
sdÎlat` (za[Îm?) nazlÑ "din råutate"

4. Fraza cu subordonata de scop
(Slojnopod[in@nnoe predlojÎnie s pridÌto[nym ]Îli)
Regentå Conjunc¡ii Subordonata de scop

1. W pri.@l v bibliotÎku, (dlw togÑ) [tÑby, zapisÌt`sw<
"Am venit la bibliotecå (ca) så må înscriu."
2. Mat` dalÌ reb@nku knÚgu, s tem [tÑby on e@ pro[itÌl<
"Mama i-a dat copilului cartea (pentru) ca s-o citeascå."
NOTE:
1. Când subiectul în regentå ¿i subordonatå este acela¿i, în subordo-
natå se întrebuin¡eazå infinitivul verbului (v. ex. 1).
2. Dacå în regentå ¿i subordonatå subiectele sunt diferite, în subordo-
natå se întrebuin¡eazå verbul la timpul trecut (v. ex. 2).
441 Råspunde¡i la întrebåri, folosind, dupå sens, construc¡iile din
coloana din dreapta:
1. Za[Îm vy Îzdili na mÑre? na remÑnt
2. Za [Îm on xodÚl v aptÎku? kupÌt`sw
3. S kakÑ$ ]Îl`\ ispÑl`zu\t butÔlku? za lekÌrstvami
4. Za[Îm onÚ po.lÚ v bassÎ$n? otdyxÌt`
5. Dlw [egÑ ispÑl`zu\t Øtot pribÑr? dlw izmerÎniw davlÎniw
6. Za[Îm zakrÔli magazÚn? dlw molokÌ
Cuvinte noi: remont "repara¡ii" • aptÎka "farmacie" • pribÑr

"aparat, dispozitiv" • davlÎnie "presiune"

Dlw izmerÎniw kÌjdo$ fizÚ[esko$ veli[inÔ est` svoÚ edinÚ-
]y izmerÎniw< Dlw izmerÎniw vrÎmeni ispÑl`zu\t edinÚ]y vrÎmeni<
Dlw izmerÎniw dlinÔ ispÑl`zu\t edinÚ]y dlinÔ< V RossÚi dlw
izmerÎniw fizÚ[eskix veli[Ún ispÑl`zu\t MejdunarÑdnu\ sistÎmu
edinÚ] (SI & SistÎma Interna]ionÌl`naw)<
443 Pune¡i cuvintele din parantezå la cazul respectiv:

1. On po.@l v magazÚn (za, xleb )< 2. SestrÌ poÎxala v sanatÑri$
(dlw, le[Înie)< 3. Vsw sem`Ö poÎxala v gÑry (na, Ñtdyx)< 4. & Za[Îm egÑ
poslÌli na rÔnok? (Za, frÒkty)< 5. & {to ty bÒde.` dÎlat` Òtrom? &
Po$dÒ v teatrÌl`nu\ kÌssu (za, bilÎty)< 6. & Dlw [egÑ ty kupÚl takÒ\
bol`.Ò\ sÒmku? & OnÌ nujnÌ mne (dlw, ckskÒrsiw)< 7. & Za[Îm tebÎ
nÒjen Øtot karandÌ.? (Dlw, [er[Înie)< 8. Za[Îm on poÎxal v tot gÑrod?
(S ]Îl`\ oznakÑmit`sw) s rabÑto$ nÑvogo kombinÌta< 9. KrÒpnye pa-
nÎli ispÑl`zu\tsw (v ]Îlwx, uskorÎnie) pro]Îssa vozvedÎniw zdÌni$<
Cuvinte noi: rÔnok "pia¡å, bazar" • sÒmka "po¿etå" • [er[Înie

"desen linear" • vozvedÎnie "ridicare, înål¡are"

{tÑby vypÑlnit` [ert@j, my doljnÔ prigotÑvit` [ert@jnye
materiÌly: [ert@jnu\ bumÌgu, karanda.Ú, rezÚnku i tu.`< {tÑby
na[ertÚt` grÌfik ili diagrÌmmu, lÒ[.e ispÑl`zovat` spe]iÌl`nu\
bumÌgu & milimetrÑvku< {tÑby snwt` kÑpi\, ispÑl`zu\t prozrÌ[nu\
bumÌgu & kÌl`ku< Karanda.Ú dlw [er[Îniw byvÌ\t tv@rdye, mÖgkie i
srÎdnie< Dlw vypolnÎniw [ertejÌ primenÖ\t tv@rdy$ karandÌ.,
srÎdni$ i mÖgki$< {tÑby udalÚt` nenÒjnye lÚnii, ispÑl`zu\t re-
zÚnku< {tÑby obvestÚ [ert@j, primenÖ\t [@rnu\ ili ]vetnÒ\ tu.`<
Cuvinte noi: [ert@j "desen tehnic" • rezÚnka "gumå, radierå"

• millimetrÑvka "hârtie milimetricå" • prozrÌ[ny$ "trans-
parent" • tv@rdy$ "tare" • mÖgki$ "moale" • srÎdni$ "mediu"
• udalÚt` "a îndepårta" • nenÒjny$ "nedorit" • obvestÚ "a
trasa conturul".
445 Pune¡i verbul din parantezå la forma corespunzåtoare:

1. Mat` poslÌla do[` v aptÎku, [tÑby (kupÚt`) lekÌrstvo< 2. W
dal VolÑde plastÚnku, [tÑby on e@ (poslÒ.at`) vÎ[erom< 3. NÌdo dat`
Øtu plastÚnku i KÌte, [tÑby onÌ (poslÒ.at`) e@< 4. My vÔ.li iz dÑma
porÌn`.e, [tÑby ne (opozdÌt`) na kon]Îrt< 5. & AndrÎ$, davÌ$ voz`m@m
taksÚ, [tÑby ne (opozdÌt`) na pÑezd< 6. My pri.lÚ v lingafÑnny$
kabinÎt, [tÑby (proslu.at`) nÑvu\ pl@nku< 7. NÒjno mnÑgo i upÑrno
borÑt`sw, [tÑby (dostÚgnut`) xorÑ.ix rezul`tÌtov< 8. U[@nye sÑzdali
iskÒsstvennye spÒtniki ZemlÚ, [tÑby (isslÎdovat`) kÑsmos< 9. Ko
mne pri.@l IvÌn, [tÑby vmÎste (po$tÚ) v gÑsti k drÒgu< 10. OnÚ [Ìsto
xÑdwt v bibliotÎku, [tÑby xoro.Ñ (podgotÑvit`sw) k ckzÌmenam<
446 Transforma¡i frazele în propozi¡ii subordonate de scop.

Model:
U[@nye sÑzdali iskÒsstvennye spÒtniki ZemlÚ,
[tÑby isslÎdovat` kÑsmos<
U[Înye sÑzdali iskÒsstvennye spÒtniki ZemlÚ
dlw issledovaniw kÑsmosa<
1. NÌdo kÌjdy$ den` dÎlat` zarÖdku, [tÑby ukrepÚt` zdorÑvè<
2. V nÌ.u stranÒ priÎxala delegÌ]iw, [tÑby zakl\[Út` dogovor o
sotrÒdni[estve i vzaÚmno$ pÑmohi< 3. {tÑby obespÎ[it` bezopÌsnost`
rÒssko$ stolÚ]y, Petr ¤ v 1704 godÒ na lÎvom beregÒ NevÔ postrÑil
eh@ odnÒ krÎpost` & AdmiraltÎ$sku\< 4. On po.@l v kiÑsk, [tÑby
kupÚt` svÎju\ gazÎtu< 5. {tÑby uspÎ.no zakÑn[it` rabÑtu, nÌdo
privlekÌt` spe]ialÚstov< 6. {tÑby razvivÌt` promÔ.lennost` i
sÎl`skoe xozÖ$stvo, nujnÔ ma.Úny< 7. U negÑ po[tÚ nÎ bylo vrÎmeni,
[tÑby otdoxnÒt`< 8. On vzwl termÑmetr, [tÑby izmÎrit` temperatÒru<
447 Transforma¡i propozi¡ia într-o frazå cu subordonatå de scop cu

conjunc¡ia [tÑby :
Model: W pri.@l k tebÎ za magnitofÑnom<
W pri.@l k tebÎ, [tÑby vzwt` magnitofÑn<
1. SÌ.a pri.@l ko mne za knÚgo$< 2. MarÚw po.lÌ v aptÎku za

lekÌrstvom< 3. Dan po.@l k tovÌrihu pomÑ[` emÒ re.Ìt` zadÌ[i po
matemÌtike< 4. V ]Îlwx likvidÌ]ii negrÌmotnosti naselÎniw pra-
vÚtel`stvo molodÑgo nezavÚsimogo gosudÌrstva prÚnwlo re.Înie o
stroÚtel`stve nÑvyx .kol< 5. W po$dÒ v gastronÑm kupÚt` syr i kol-
basÒ< 6. Mat` poslÌla do[` v magazÚn za mÌslom< 7. Dlw [er[Îniw nuj-
nÔ [ert@jnye instrumÎnty< 8. BarÑmer ispÑl`zu\t dlw izmerÎniw
atmosfÎrnogo davlÎniw<
448 Citi¡i dialogul ¿i traduce¡i-l în limba românå:

& KudÌ ty torÑpi.`sw?
& W idÒ v aptÎku za lekÌrstvami< ZabolÎl SÌ.a<
& MÑjet byt`, w mogÒ pomÑ[` [em-nibÒd`? XÑ[e.`, w sxojÒ v
magazÚn za edÑ$?
& PokÌ ne nÒjno< No Îsli mÑje.`, sbÎga$ na pÖty$ ctÌj k
VÎre za termÑmetrom<
& Xoro.Ñ< Se$[Ìs sxojÒ i za$dÒ po dorÑge v bufÎt za limÑnom<
SÌ.a l\ _ bit [a$ s limÑnom<
Cuvinte noi: toropÚt`sw "a se gråbi" • zabolÎt` "a se îmbol-

nåvi" • edÌ "mâncare" • pÖty$ (ctÌj) "(etajul) patru" • limÑn
"låmâie".

1. Trebuie så ne sculåm devreme ca så ajungem la timp la garå. 2. Am
venit la tine ca så-mi iau discurile. 3. Ca så nu întârzie la concert, Sandu a luat
taxiul. 4. Ea s-a pregåtit bine ca så reu¿eascå la concurs. 5. Ca så fii sånåtos,
trebuie så faci sport. 6. Doina a plecat la pia¡å ca så cumpere fructe proaspete.
7. Am fost la po¿tå ca så trimit o telegramå de felicitare. 8. Plec în excursie ca
så våd locuri noi.
Raporturi condi¡ionale
(UslÑvye otno.Îniw)
Pri kakÑm uslÑvii? "În ce condi¡ie?"
I. Condi¡ie realå
(ReÌl`noe uslÑvie)
Råspunde la întrebarea pri kakÑm uslÑvii? "în ce condi¡ie?"
a) Substantive cu prepozi¡ia pri la cazul Prepozi¡ional, de ex.:

Pri nagrevÌnii vodÌ prevrahÌetsw v par< "La încålzire, apa se
transformå în abur."
b) Substantive cu prepozi¡ia v slÒ[ae "în caz de", la cazul Genitiv,
de ex.:
V slÒ[ae otkÌza emÒ ugrojÌli sÚlo$< "În caz de refuz, el a fost
amenin¡at cu for¡a."
c) Substantive cu prepozi¡ia pri uslÑvii la cazul Genitiv.
PoÎdem pri uslÑvii xorÑ.e$ pogÑdy< "Vom pleca în cazul unui
timp frumos."
2. Construc¡ii gerunziale (Deepri[Ìstnye oborÑty)
Råspunde la întrebarea pri kakÑm uslÑvii? "în ce condi¡ie?"
Construc¡ia gerunzialå Verbul la timpul viitor

{itÌw vnimÌtel`no rasskÌz, ty po$m@.` pÑlnost`\
"Citind cu aten¡ie nuvela, … egÑ soderjÌnie<
Pro[itÌv vnimÌtel`no rasskÌz, vei în¡elege în întregime
"Dupå ce vei citi cu aten¡ie nuvela, … con¡inutul ei."
II. Condi¡ie poten¡ialå, posibilå

(Poten]iÌl`noe, vozmÑjnoe uslÑvie)
Fraza cu subordonata condi¡ionalå (Slojnopod[in@nnoe predlo-

jÎnie s pridÌto[nym uslÑvnym), având conjunc¡iile Îsli "dacå", v (tom)
slÒ[ae Îsli, na (tot) slÒ[a$ Îsli, pri (tom) uslÑvii Îsli, pri (tom)
uslÑvii [to "în cazul cå, în cazul în care" råspunde la întrebarea pri kakÑm
uslÑvii? "în ce condi¡ie?"
Subordonata Regenta
Âsli nagrevÌ\t (nagrevÌt`, (to) onÌ prevrahÌetsw
nagrÎt`) vÑdu, (prevratÚtsw) v par<
"Dacå încålzim (vom încålzi) apa, … …ea se transformå
(se va transforma) în apå."
Âsli AndrÎ$ kÒpit bilÎty, (to) my po$d@m v teÌtr<
"Dacå Andrei va cumpåra bilete, … …vom merge la teatru."
Âsli (= kogdÌ) tÌet mnÑgo snÎgu, vodÌ v rÎkax sÚl`no
"Dacå (sau când) se tope¿te podnimÌetsw<
multå zåpadå, … apa din râuri se ridicå mult."
NOTE:
1. De regulå, propozi¡ia condi¡ionalå stå înaintea regentei care, în acest
caz, poate så înceapå cu particula to "atunci".
2. Predicatul în subordonatå poate fi exprimat printr-un infinitiv, dacå
în regentå lipse¿te subiectul, de ex.: Âsli rabÑtat` organizÑvanno, (to)
mÑjno dobÚt`sw vysÑkix urojÌev< "Dacå se munce¿te organizat, se pot
ob¡ine recolte bogate."
3. Conjunc¡ia sinonimicå kogdÌ, într-o subordonatå condi¡ionalå,
apar¡ine stilului familiar.
450 Alcåtui¡i propozi¡ii:
Model:
SÚl`nye morÑzy< My prÚmem dopolnÚtel`nye mÎry<
V slÒ[ae sÚl`nyx morÑzov my prÚmem dopolnÚtel`nye mÎry<
1. OtsÒtstvie vitamÚnov v pÚhe< Naru.Ìetsw obmÎn vehÎstv<

2. OxlajdÎnie gÌza< SkÑrost` dvijÎniw egÑ molÎkul umen`.Ìetsw<
3. Uveli[Înie temperatÒry jÚdkosti< JÚdkost` perexÑdit v gazo-
obrÌznoe sostoÖnie< 4. NagrevÌnie izolÖtora< EgÑ soprotivlÎnie
umen`.Ìetsw<
451 Alcåtui¡i propozi¡ii:

Model:
a) SistematÚ[eski zanimÌt`sw sportom<
Vy bÒdete mÎn`.e ustavÌt` i produktÚvnee rabÑtat`<
SistematÚ[eski zanimÌws` spÑrtom, vy bÒdete
mÎn`.e ustavÌt` i produktÚvnee rabÑtat`<
1. TÑl`ko Ñ[en` krÎpko, Ñ[en` strÌstno l\bÚt` [elovÎka<
MÑjno po[erpnÒt` v Øto$ l\bvÚ sÚlu dlw togÑ, [tÑby na$tÚ i ponÖt`
smysl jÚzni (M< GÑr`ki$ )< 2. Sobl\dÌt` ti.inÒ< Ty pozvÑli.` emÒ
rabÑtat`< 3. OvladÎt` sobÑ$< Ty smÑje.` govorÚt` spokÑ$nee< 4. Ne
ponÖt` voprÑsov< Vy ne smÑjete otve[Ìt` prÌvil`no< 5. VernÒt`sw
porÌn`.e< My smÑjem za$tÚ k tebÎ<
b) Ne ponÖt` voprÑsa< Ne smo[` otvÎtit` (w )

Ne ponÖv voprÑsa, w ne smog otvÎtit`<
Ne ponÖv voprÑsa, w ne smogÒ otvÎtit`<
1. Ne odÎt`sw xoro.Ñ< ProstudÚt`sw (on)< 2. Vstat` rÌno< UspÎt`

sdÎlat` urÑki (ty)< 3. Ne povtorÚt` prÌvila< DopustÚt` o.Úbku (w)< 4.
PoterÖt` kl\[Ú< Ne smo[` vo$tÚ v kvÌrtiru (my)< 5. RegulÖrno pose-
hÌt` zanÖtiw< UspÎ.no sdat` ckzÌmeny (vy)< 6. ProjÚt` zdes` tri
gÑda< Xoro.Ñ govorÚt` po-rÒsski (diplomÌt)<

1. {to ty bÒde.` dÎlat` segÑdnw, Îsli bÒdet ploxÌw pogÑda?
2. {to onÌ bÒdet dÎlat`, Îsli zÌvtra u ne@ bÒdet svobÑdnoe vrÎmw?
3. {to vy bÒdete dÎlat`, Îsli vam ne kÒpwt bilÎt v teÌtr? 4. {to vy
bÒdete dÎlat`, Îsli on prid@t k tebÎ? 5. {to ty bÒde.` dÎlat`, Îsli v
subbÑtu u vas bÒdet kontrÑl`naw rabÑta?

1. Âsli ty kÒpi.` bilÎty, ……… .
2. Âsli v voskresÎnè ne bÒdet Ñ[en` xÑlodno, ……… .
3. Âsli on pozvonÚt mne do deswtÚ [asÑv, ……… .
4. Âsli vy poÎdete v MoskvÒ, ……… .
5. Âsli po$d@t dojd`, ……… .
454 Råspunde¡i afirmativ la întrebåri, indicând condi¡ia såvâr¿irii

ac¡iunii:
Model:
& Ty po$d@.` na kon]Îrt?
& Po$dÒ, Îsli dobÒdu bilÎt<
1. Ty rÌno priÎde.` segÑdnw? 2. Ty bÒde.` sdavÌt` ckzÌmen

dosrÑ[no? 3. Vy bÒdete vÎ[erom dÑma? 4. Ty smÑje.` pozvonÚt` emÒ
segÑdnw? 5. Vy poÎdete otdyxÌt` v gÑry?
III. Condi¡ie irealå

(NereÌl`noe uslÑvie)
În subordonatå: În regentå:
verb la modul condi¡ional verb la modul condi¡ional
Âsli by u menÖ bÔlo osvobÑdnoe vrÎmw, w poÎxal by v gÑry<

BÔlo by u menÖ svobÑdnoe vrÎmw, w by v gÑry by poÎxal<
Bud` u menÖ svobÑdnoe vrÎmw, w v gÑry by poÎxal<
"Dacå a¿ avea (a¿ fi avut) timp liber, a¿ pleca (a¿ fi plecat)
la munte."
NOTE:
1. În limbajul familiar, condi¡ia poate fi redatå fårå conjunc¡ii speciale:
prin verbe la modul Condi¡ional sau, când e posibil, la Imperativ.
2. Particula by din regentå urmeazå, de regulå, dupå Îsli< În subor-
donatå, stå dupå cuvântul care poartå accentul logic ¿i este pus la începutul
propozi¡iei.
455 Din douå propozi¡ii alcåtui¡i o frazå cu conjunc¡ia Îsli :
Model:
No[` bylÌ t@plo$< My no[evÌli pod otkrÔtym nÎbom<
Âsli by no[` bylÌ t@plo$, my no[evÌli
by pod otkrÔtym nÎbom<
1. Ùtu knÚgu on ostÌvil mne eh@ na dva dnw< W uspÎl pro[itÌt` e@<
2. OnÚ dobÚlis` bol`.Úx uspÎxov< OnÚ rabÑtali po-nÑvomu< 3. Den`
byl sÑlne[nym< My ne ostanovÚlis` na polputÚ< 4. Dojd` ne prodol-
jÌlsw< RekÌ ne vÔ.la iz beregÑv<
456 Modifica¡i con¡inutul frazelor de mai jos dupå modelul dat.

Model:
U menÖ ne bÔlo tvoegÑ Ìdresa, poØtomu w ne pozvonÚl tebÎ<
Âsli by u menÖ byl tvo$ Ìdres, w pozvonÚl by tebÎ<
1. Dojd` zastÌl nas v pÑle, poØtomu my sovsÎm promÑkli< 2.

Dver` i Ñkna bÔli otkrÔty, poØtomu byl skvoznÖk< 3. Na zemlÎ est`
kislorÑd, poØtomu est` i jizn`< 4. Ty ne priglasÚl menÖ, poØtomu w
ne pri.@l na vÎ[er<
457 Transforma¡i frazele, folosind conjunc¡ia Îsli :
Model:
U menÖ ne bÔlo tvoegÑ telefÑna, poØtomu w tebÎ ne pozvonÚl<
Âsli by u menÖ byl tvo$ telefÑn, w by tebÎ pozvonÚl<
1. ZÌvtra bibliotÎka bÒdet zakrÔta, poØtomu my ne smÑjem tam

vstrÎtit`sw< 2. Vy nas ne priglasÚli v gosti, poØtomu my ne pri.lÚ<
3. U nas ne bÔlo s sobÑ$ dÎneg, poØtomu my ne moglÚ vzwt` taksÚ< 4. On
byl zÌnwt, poØtomu on ne poÎxal s nÌmi< 5. U menÖ net slovarÖ, poØtomu
w ne smogÒ perevestÚ tekst<

1. Cunoscând bine trecutul, putem în¡elege mai bine prezentul. 2. În
caz de incendiu, trebuie spart acest geam. 3. Dacå prin apå va trece curent
electric, ea se va descompune în hidrogen ¿i oxigen. 4. Vei putea så må
în¡elegi, dacå må vei asculta pânå la capåt. 5. Dacå cineva ar fi udat florile,
ele nu s-ar fi ofilit. 6. Dacå pe planeta noastrå nu ar fi existat aer, via¡a nu
ar fi fost posibilå. 7. Dacå ar fi dispårut for¡a de atrac¡ie solarå, Påmântul
ar fi dispårut în infinitul Universului.
Sensul concesiei
(Zna[Înie ustÒpki)
NesmotrÖ na [to?
"În ciuda cårui fapt?"
VoprekÚ [emÒ?
NesmotrÖ na pÑzdni$ [as … "Cu toate cå era ora târzie …"

VoprekÚ pÑzdnemu [Ìsu … "În ciuda orei târzii …"
1. În propozi¡ie, substantive cu prepozi¡iile voprekÚ "contrar, de¿i", la

cazul Dativ ¿i nesmotrÖ na "cu toate cå", la cazul Acuzativ. De ex.:
On sdÎlal Øto voprekÚ svoemÒ jelÌni\< "El a fåcut aceasta în
ciuda dorin¡ei sale."
On pri.@l k nam, nesmotrÖ na pÑzdni$ [as< "El a venit la noi în
ciuda orei târzii."
2. În frazå cu subordonata concesivå (Slojnopod[in@nnoe predlo-
jÎnie s pridÌto[nym ustÒpki)
Conjunc¡ia Subordonata concesivå Regentå
XotÖ
"De¿i … bÔlo xÑlodno, my po.lÚ gulÖt`<
NesmotrÖ na to, [to era rece, … ne-am dus la plimbare."
"Cu toate cå …
NOTE:
1. Propozi¡ia concesivå poate ocupa locul înainte sau dupå regentå.
2. În partea regentå a frazei adesea se folosesc cuvintele vs@ je ¿i vs@-
taki "totu¿i", vse ravnÑ "tot, totu¿i" pentru a se întåri sensul concesiei din
subordonatå. De ex.:
XÑtw zÌvtra voskresÎnè, on vs@ je (vs@-taki) po$d@t v bib-
liotÎku< "De¿i mâine este duminicå, el totu¿i se va duce la bibliotecå."
InogdÌ nam udavÌlos` podo$tÚ k .xÒne blÚje tr@x mil`, i vs@-
taki onÌ uspevÌla u$tÚ (DikÑvski$)< "Uneori reu¿eam så ne apropiem
de goeletå la mai pu¡in de trei mile, ea totu¿i reu¿ea så plece."
XotÖ nam ne sovÎtovali smotrÎt` Øtot fil`m, my vs@ ravnÑ
po.lÚ na negÑ< "De¿i nu am fost sfåtui¡i så vedem acest film, noi tot ne-am
dus (så-l vedem)."
3. În texte ce ¡in de stilul ¿tiin¡ific, se folose¿te conjunc¡ia mÎjdu tem
kak (= xotÖ ) "pe când, în timp ce". De ex.:
RazvÎdka nÎfti v T\mÎnsko$ Ñblasti SibÚri bylÌ proizvÎde-
na v Ñ[en` korÑtkie srÑki, mÎjdu tem kak uslÑviw rabÑty dlw geÑlo-
gov bÔli tam [rezvy[Ì$no slÑjny: bÑl`.aw [ast` Øto$ territÑrii
pokrÔta lesÌmi, bolÑtami, mÎlkimi rÎ[kami i oz@rami< "Explorarea
¡i¡eiului în regiunea Tiumen din Siberia a fost fåcutå în termene foarte strânse,
de¿i (în timp ce) condi¡iile de muncå pentru geologi au fost extrem de grele:
cea mai mare parte a acestui teritoriu este acoperitå de påduri, mla¿tini, mici
râuri ¿i lacuri."
459 Pune¡i la forma corespunzåtoare cuvintele din parantezå:
1. On stal razrabÌtyvat` Øtot proÎkt (voprekÚ, vse trÒdnosti)<
2. My re.Úli po$tÚ pogulÖt` (nesmotrÖ na, morÑz)< 3. (VoprekÚ, moÚ
predpolojÎniw) reb@nok vÔzdorovel Ñ[en` bÔstro< 4. (NesmotrÖ na,
sdÎlannaw operÌ]iw), emÒ stÌlo xÒje< 5. TurÚst prodoljÌl idtÚ
vper@d (nesmotrÖ na, ustÌlost`)< 6. (VoprekÚ, prognÑz) pogÑda bylÌ
t@plaw i sÑlne[naw< 7. (VoprekÚ, ojidÌniw), sportsmÎn pÎrvym pribe-
jÌl k fÚni.u< 8. OsÎnni$ urojÌ$ frÒktov byl bogÌtym (nesmotrÖ
na, lÎtnww zÌsuxa)<
460 Termina¡i propozi¡iile:
1. XotÖ na Òli]e id@t dojd`, … 2. NesmotrÖ na to, [to on prole-
jÌl mÎsw] v bol`nÚ]e, … 3. XotÖ do ckzÌmenov ostÌlos` vsegÑ dve ne-
dÎli, … 4. NesmotrÖ na pÑzdni$ [as, … 5. XotÖ dÎdu.ke ujÎ 90 let, …
6. NesmotrÖ na to, [to .axmatÚst xoro.Ñ podgotÑvilsw k mÌt[u, …
7. XotÖ u sestrÔ xorÑ.i$ gÑlos, … 8. NesmotrÖ na to, [to otÎ] Ñ[en`
zÌnwt, …
461 Forma¡i din douå propozi¡ii o frazå cu o subordonatå concesivå:
Model:
PriÖtel` xoro.Ñ govorÚt po-rÒsski<
On izu[Ìl rÒsski$ wzÔk tÑl`ko dva gÑda<
1. PriÖtel` xoro.Ñ govorÚt po-rÒsski, xotÖ izu[Ìl
rÒsski$ wzÔk tÑl`ko dva gÑda<
2. PriÖtel` xoro.Ñ govorÚt po-rÒsski nesmotrÖ na
to, [to izu[Ìl rÒsski$ wzÔk tÑl`ko dva gÑda<
3. XotÖ priÖtel` izu[Ìl rÒsski$ wzÔk tÑl`ko dva
gÑda, on vs@ je (vs@-taki) xoro.Ñ govorÚt po-rÒsski<
1. ZadÌ[a l@gkaw< W e@ re.Úl za [as< 2. Kon]Îrt bÒdet translÚ-

rovat` po rÌdio< My po$d@m v kon]Îrtny$ zal {a$kÑvskogo< 3. U negÑ
bol`.Ñ$ Ñpyt< On mnÑgo rabÑtaet nad sobÑ$< 4. ZÌvtra voskresÎnè<
W bÒdu gotÑvit`sw k seminÌrskim zanÖtiwm< 5. Mo$ priÖtel` za
pÎrvy$ mÎsw] jÚzni v MoskvÎ uspÎl zavestÚ mnÑjestvo znakÑmyx< On
po[tÚ ne govorÚl togdÌ po-rÒsski< 6. BudÚl`nik zvonÚl dÑlgo i
grÑmko< NiktÑ iz nix ne prosnÒlsw< 7. On bÔstro nau[Úlsw xodÚt` na
lÔjax< Na egÑ rÑdine nikogdÌ ne byvÌet snÎga<

1. NesmotrÖ na to, [to u[@nye davnÑ izu[Ì\t clektrÚ[eskoe
pÑle, ne vse egÑ svÑ$stva pÑlnost`\ izÒ[eny< 2. XotÖ suhestvovÌnie
clektrÚ[eskogo pÑlw podtverjdÌlos` prostÔmi Ñpytami, egÑ pri-
rÑdu dÑlgoe vrÎmw ne moglÚ obqwsnÚt`< 3. NesmotrÖ na to, [to v
diclÎtrikax imÎetsw nebol`.Ñe [islÑ svbÑdnyx zarwj@nnyx [astÚ],
clektrÚ[eskoe pÑle v diclÎtrikax ne vyzyvÌet tÑka< 4. NesmotrÖ na
to, [to dvijÎnie zarwj@nnyx [astÚ] v provodnikÎ nevozmÑjno
uvÚdet`, egÑ suhestvovÌnie podtverjdÌetsw razlÚ[nymi wvlÎniwmi<

1. Cu toate cå am ståruit, n-a primit propunerea. 2. Grådina este fru-
moaså, de¿i n-a plouat de mult. 3. De¿i vorbise aproape în ¿oaptå, glasul lui
råsuna aspru ¿i poruncitor. 4. De¿i ¿tia despre ce este vorba, se aråtå mirat.
5. Cu toate cå mi-a aråtat du¿månie, tot m-a¿ duce så-l våd odatå. 6. De¿i era
rece, m-am îmbråcat u¿or. 7. De¿i a venit vara, sus, în mun¡i, era zåpadå.
Modul de ac¡iune
(SpÑsob dÎ$stviw)
Kak rabÑtat`? "Cum så se lucreze?"

S pÑmoh`\ [egÑ rabÑtat`? "Cu ce så se lucreze?"
Bez [egÑ rabÑtat`? "Fårå ce så se lucreze?"
Construc¡iile cu valoarea modului de ac¡iune råspund la întrebårile
kak? "cum?", kakÚm Ñbrazom? "în ce fel?" ¿i altele.
1. Construc¡ii prepozi¡ionale cu cazul Genitiv (PredlÑjnye kon-
strÒk]ii s rodÚtel`nym padejÑm):
Verb Întrebare Modul de ac¡iune
rabÑtat` kak? "cum?" ¿i bez linÎ$ki<
"a lucra" bez [egÑ? "fårå ce?" fårå riglå."
s pÑmoh`\ [egÑ? s pÑmoh`\ karanda.Ì
"cu ajutorul cui?" "cu ajutorul creionului"
pri pÑmohi [egÑ? pri pÑmohi teleskÑpa
"cu ajutorul cui?" "cu ajutorul telescopului"
2. Construc¡ii prepozi¡ionale cu cazul Dativ (PredlÑjnye konstrÒk-

]ii s dÌtel`nym padejÑm):
rabÑtat` kak? "cum?" ¿i po raspisÌni\
"a lucra" po [emÒ? "dupå ce?" "dupå un orar/program"
po dÌnnym
"dupå anumite date"
po fÑrmule
"dupå o formulå"
3. Construc¡ii cu cazul Instrumental fårå prepozi¡ie (KonstrÒk]ii s

tvorÚtel`nym bespredlÑjnym padejÑm):
pisÌt` [em? karanda.Ñm<
"a scrie" "cu ce?" "cu creionul."
mÎlom
"cu creta"
NOTE:
Construc¡ia cu cazul instrumental fårå prepozi¡ie se folose¿te atunci
când exprimå fenomenul, substan¡a, mecanismul sau ac¡iunea cu ajutorul
cårora se efectueazå ac¡iunea de bazå. Construc¡ia cu prepozi¡ia s ¿i cazul
instrumental al substantivului exprimå o ac¡iune asociativå. De ex.:
On pisÌl na doskÎ mÎlom< "El scria pe tablå cu creta."
MexanÚzm rabÑtal so skÑrost`\ 30 m/sek< "Mecanismul a func-
¡ionat cu viteza de 30 m/sec."
4. Construc¡ii adverbiale (NarÎ[nye konstrÒk]ii)

rabÑtat` kak? kÌ[estvenno "calitativ"
"a lucra" "cum?" otlÚ[no "excep¡ional"
xoro.Ñ "bine"
5. Frazå cu subordonate care exprimå modul de ac¡iune (SlÑjnye
predlojÎniw s pridÌto[nymi Ñbraza dÎ$stviw):
Regentå Conjunc¡ii Subordonatå
On e@ l\bit tak, kak eh@ nikogÑ ne l\bÚl<
"O iube¿te a¿a de mult, cum n-a iubit încå pe nimeni."
|no.a rabÑtal tak xoro.Ñ, [to egÑ poxvalÚli<
"Tânårul a lucrat a¿a de bine, încât a fost låudat."
My doljnÔ podgotÑvit`sw [tÑby zavoevÌt` pÎrvoe mÎsto<
k sportÚvnym sorevnovÌ- încât så ocupåm locul întâi."
niwm tak,
"Trebuie så ne pregåtim pentru
întrecerile sportive astfel,
OnÚ .li tak bÔstro, kak bÒdto boÖlis` opozdÌt` v teÌtr<
"Ei mergeau a¿a de repede, parcå le era teamå så nu întârzie la
teatru."
On govorÚl tak grÑmko, slÑvno xotÎl privlÎ[` vnimÌnie vsex<
"El vorbea a¿a de tare, de parcå ar fi vrut så atragå aten¡ia
tuturor."
NOTE:
1. Subordonatele cu conjunc¡iile kak bÒdto, slÑvno au ¿i valoare
suplimentarå de compara¡ie.
2. Subordonatele care exprimå modul de ac¡iune se gåsesc, adeseori,
dupå regentå ¿i mai rar sunt intercalate în regentå. În regentå, se folose¿te
frecvent adverbul tak<
464 Råspunde¡i la întrebåri, folosind cuvintele din paranteze la forma
potrivitå:
Model:
Kak onÌ [itÌet? (bez, o[kÚ )
OnÌ [itÌet bez o[kÑv<
1. Kak id@t Øtot avtÑbus do gÑroda? (bez, ostanÑvka )< 2. Kak on

prov@l prwmÒ\ lÚni\? (s pÑmoh`\, linÎ$ka)< 3. Kak udalÑs` uto[nÚt`
suhestvÒ\hie geologÚ[eskie kÌrty ZemlÚ? (pri pÑmohi, kosmÚ-
[eskie fotogrÌfii )< 4. Kak zanimÌ\tsw studÎnty vo vtorÑm semÎstre?
(po, nÑvoe raspisÌnie)< 5. Kak povy.Ì\t fÚziko-mexanÚ[eskie
svÑ$stva stÌli? (putÎm, zakÌlka)< 6. Kak byl proizved@n ras[@t? (po,
fÑrmula)< 7. Kak mÑ\t ximÚ[esku\ posÒdu? (vodÌ)< 8. Kak risÒet
reb@nok? (]vetnÔe karanda.Ú )< 9. Kak on posmotrÎl na mÌl`[ika? (s,
udivlÎnie)< 10. Kak rasskazÌl otÎ] Øtu istÑri\? (s, ulÔbka)<
465 În locul spa¡iilor punctate, introduce¡i, unde este cazul, prepozi¡ia s :

1. PevÚ]a pÎla … prekrÌsnym nÚzkim gÑlosom< 2. W … neter-
pÎniem jdal otvÎta na pis`mÑ< 3. PtÚ]y … .Òmom podnwlÚs` v vÑzdux<
4. XudÑjnik … interÎsom i so[Òvstviem slÒ.al rasskÌz starikÌ< 5.
Osen`\ tÔsw[i pti] … stÌwmi letÖt na \g< 6. On stoÖl … spinÑ$ k
avtÑbusu< 7. MÌl`[ik govorÚt po-anglÚ$ski … o.Úbkami< 8. XimÚ[e-
skaw reÌk]iw idÎt … vydelÎniem vodorÑda<
466 Înlocui¡i adverbele subliniate cu substantive la cazul instrumental

cu sau fårå prepozi¡ia s :
1. BÌbu.ka rÌdostno vstrÎtila svoegÑ vnÒka< 2. ZanÖtiw spÑr-
tom proxÑdwt uspÎ.no< 3. DÎti .Òmno vÔbejali na Òli]u< 4. OnÚ
vostÑrjenno vstrÎtili dorogÚx gostÎ$< 5. RebÖta grÒstno smotrÎli
na uxodÖhi$ pÑezd< 6. V Øtom mÎste slÎduet ostorÑjno perexodÚt`
dorÑgu< 7. SÎl`skoe xozÖ$stvo stÌlo razvivÌt`sw Ñ[en` bÔstro< 8. O[en`
mÎdlenno starÚk priblijÌlsw k dÑmu<
Substantive de folosit: rÌdost`, uspÎx, .um, vostÑrg, grust`, osto-

rÑjnost`, bÔstrye tÎmpy, mÎdlennye .agÚ<
467 Introduce¡i în frazå conjunc¡iile kak, [to, kak bÒdto, slÑvno

potrivite ca sens:
1. On u[Úlsw tak, a) … u[Úlsw i egÑ stÌr.i$ brat< b) … stal pÎrvym
u[enikÑm v klÌsse< 2. SergÎ$ rasskÌzyval o fÚl`me tak, a) … nam zax-
otÎlos` egÑ posmotrÎt`< b) … sam byl u[Ìstnikom tex sobÔti$< 3.
AlÚna tak plÑxo otve[Ìla na seminÌre, a) … ni[egÑ ne [itÌla po
dÌnno$ tÎme< b) … nam bÔlo stÔdno za ne@< 4. SÌ.a vystupÌl na
naÒ[no$ sÎssii i govorÚl tak, a) … my ne zamÎteli egÑ volnÎniw< b) …
on mnÑgo raz vystupÌl<

1. Mergea încet, cu grijå, privind în dreapta ¿i în stânga. 2. Femeia se
rugå cu lacrimi în ochi ca så o ierte. 3. Cum î¡i vei a¿terne, a¿a vei dormi.
4. Lucrurile s-au petrecut a¿a cum v-am spus. 5. Mul¡imea izbuti så se ur-
neascå de la primårie în jos, spre curte. Iuga … parc-ar fi mers la nuntå (Re-
breanu). 6. Hai så ne judecåm ¿i cum a zice judecata, a¿a så råmâie. (Creangå).
7. De jur împrejur, ca ¿i cum s-ar ¡ine de mânå, stau mun¡ii cu piscuri înalte.
(Hoga¿). 8. Am mers tot a¿a de repede, cum a mers ¿i el.
Vorbirea directå ¿i indirectå
(PrwmÌw i kÑsvennaw re[`)
Vy doljnÔ sobl\dÌt` strÑgu\ diÎtu, & skazÌl mne vra[<

"Trebuie så ¡ine¡i un regim alimentar sever, mi-a spus medicul."
{to skazÌl tebÎ vra[?
"Ce ¡i-a spus medicul?"
On skazÌl mne, [tÑby w sobl\dÌl(-a) strÑgu\ diÎtu<
"El mi-a spus ca eu så ¡in un regim alimentar sever."
Mesajul unei alte persoane se poate reda fårå vreo modificare a con-
¡inutului ¿i expresiei lui (vorbirea directå – prwmÌw re[`), ori într-o formå
modificatå (vorbirea indirectå – kÑsvennaw re[`)<
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectå

(ZamÎna prwmÑ$ rÎ[i kÑsvenno$ rÎ[`\)
1. Propozi¡ii enun¡iative (PovestvovÌtel`nye predlojÎniw).

Transformarea se realizeazå cu ajutorul conjunc¡iei [to "cå" în sub-
ordonatå, modificând pronumele ¿i formele personale ale verbelor.
Cuvintele autorului Vorbirea directå
CkskursovÑd skazÌl turÚstam: *W pokajÒ vam srednevekÑvy$
pÌmwtnik<+
"Ghidul le-a spus turi¿tilor: Vå voi aråta un monument din
Evul mediu."
Cuvintele autorului Vorbirea indirectå
CkskursovÑd skazÌl turÚstam, [to on pokÌjet im srednovekÑ-
vy$ pÌmwtnik<
"Ghidul le-a spus turi¿tilor cå le va aråta un monument
din Evul mediu."
469 Transforma¡i vorbirea directå în vorbire indirectå:
a) 1. GeÑlogi re.Úli: *Zdes` doljnÔ byt` zÌleji uglÖ+< 2. W po-
dÒmal: *SkÑro zakrÑetsw bibliotÎka+< 3. Po rÌdio soobhÚli:
*BÒdut sÚl`nye morÑzy+< 4. Mne otvÎtili: *Vse bilÎty prÑdany+<
5. *PoslezÌvtra w uezjÌ\ v derÎvn\+, & skazÌl PÌvel<
b) 1. PrepodavÌtel` skazÌl u[enikÌm: *PoslezÌvtra bÒdete pisÌt`
kontrÑl`nu\ rabÑtu+< 2. U[enÚk skazÌl u[Útel\: *SegÑdnw niktÑ
ne otsÒtstvuet+< 3. Do[` napisÌla rodÚtelwm: *U menÖ skÑro bÒdut
ckzÌmeny+<
2. Propozi¡ii interogative (VoprosÚtel`nye predlojÎniw)
a) introduse prin cuvinte interogative:
Se modificå pronumele ¿i formele personale ale verbelor, iar propo-
zi¡ia interogativå devine enun¡iativå, de ex.:
NatÌ.a sprosÚla podrÒgu: *KudÌ ty id@.`?+
"Nata¿a a întrebat-o pe prietena sa: «Unde te duci?»"
NatÌ.a sprosÚla podrÒgu, kudÌ onÌ id@t<
"Nata¿a a întrebat-o pe prietena sa unde se duce."
a) 1. MenÖ sprosÚl proxÑji$: *Kak popÌst` v MuzÎ$ A< S< PÒ.kina?+
2. On sprosÚl prodavhÚ]u: *SkÑl`ko stÑit kilogrÌmm sÌxaru?+
3. OtÎ] sprosÚl sÔna: *V kotÑrom [asÒ ty vern@.`sw?+ 4. My
sprosÚli glÌvnogo injenÎra: *V kakÚe strÌny va. zavÑd ckspor-
tÚruet prodÒk]i\?+
b) 1. Vra[ sprosÚl: *Kak zavÒt vÌ.u do[`?+ 2. Mat` sprosÚla sÔna:
*Po[emÒ ty opozdÌl na obÎd?+ 3. My pointeresovÌlis`: *Kak
sozdavÌlas` Øta kartÚnnaw galerÎw?+ 4. On sprosÚl: *S kem ty
pozdorÑvalsw?+
b) introduse fårå cuvinte interogative:

Vorbirea indirectå con¡ine conjunc¡ia li, care, de regulå, stå dupå
predicat, de ex.:
On sprosÚl menÖ: *Ty [itÌl Øtu knÚgu?+
"El m-a întrebat: «Ai citit aceastå carte?»"
On sprosÚl menÖ, [itÌl li w Øtu knÚgu<
"El m-a întrebat dacå am citit aceastå carte."
a) 1. My sprosÚli prepodavÌtelw: *ZÌvtra bÒdet urÑk rumÔnskogo
wzykÌ?+ 2. PrepodavÌtel` sprosÚl nas: *Vy [itÌli Øtu knÚgu?+
3. W sprosÚl e@: *Ty bylÌ na Øto$ vÔstavke?+ 4. Mo$ drug sprosÚl
menÖ: *Ty davnÑ priÎxal?+
b) 1. W sprosÚl ot]Ì: *Ty kÑn[il [itÌt` romÌn?+ 2. On sprosÚl cks-
kursÌntov: *Vy Îzdili v Bra.Ñv?+ 3. MenÖ sprosÚli: *Ty xoro.Ñ
govorÚ.` po-rÒsski?+ 4. SosÎd sprosÚl menÖ: *Vam ponrÌvilsw
spektÌkl`?+
3. Propozi¡ii imperative (PobudÚtel`nye predlojÎniw)
Transformarea vorbirii directe sub formå de propozi¡ie imperativå
(con¡inând, deci, un verb la imperativ) în vorbire indirectå se face astfel: vor-
birea indirectå începe cu conjunc¡ia [tÑby “så, ca så”, iar verbul la impera-
tiv capåtå forma de trecut la numårul ¿i genul potrivit contextului, de ex.:
PrepodavÌtel` skazÌl nam: *Pi.Úte v tetrÌdwx+<
"Profesorul ne-a spus: «Scrie¡i în caiete»."
& PrepodavÌtel` skazÌl nam, [toby my pisÌli v tetrÌdwx<
"Profesorul ne-a spus (ca noi) så scriem în caiete."
1. RodÚteli prosÚli menÖ: *Pi.Ú nam po[Ìhe+< 2. PrepodavÌtel`
skazÌl nam: *VÔu[ite naizÒst` Øto stixotvorÎnie+< 3. Drug poprosÚl
menÖ: *KupÚ i mne Øtu knÚgu+< 4. Brat skazÌl: *PomogÚ mne spaÖt`
provodÌ+< 5. OtÎ] skazÌl: *PoezjÌ$ v gorod i kupÚ mÌme bukÎt ]ve-
tÑv+< 6. W skazÌla brÌtu: *PrinesÚ mne dolgoigrÌ\hu\ plastÚnku+<

1. Eu am rugat-o pe sora mea så-mi aducå dic¡ionarul român-rus. 2. Eu
am rugat-o pe vânzåtoare: „Aråta¡i-mi, vå rog, acel costum“. 3. Prietenul
m-a întrebat dacå sunt liber aståzi. 4. Profesorul a întrebat: „Cine vrea så
råspundå?“ 5. Mama i-a spus fiului så-i aducå ceasul. 6. El m-a rugat så-i
cumpår o minge de fotbal. 7. Ei l-au întrebat unde se aflå hotelul „Intercon-
tinental“.
322
PARTEA
IV
Texte =i
dialoguri
tematice
324
325
1. TrÌnsport
(Transport)
Vy, ma.Úna i obÑ[ina

Kak izvÎstno, dorÑga sostoÚt iz proÎzje$ [Ìsti, obÑ[iny i
k\vÎta< Po proÎzje$ [Ìsti Îzdwt, na obÑ[ine & stoÖt< StoÖt po
rÌznym pri[Únam<
Âsli ma.Úna stoÚt na obÑ[ine dorÑgi Ñkolo lÎsa i poblÚzosti
ne vÚdno l\dÎ$ & znÌ[it, s[astlÚvye passajÚry ma.Úny otdyxÌ\t v
lesÒ, naslajdÌws` prirÑdo$< Âsli u avtomobÚlw pÑdnwt kapÑt i
vodÚtel`, zasÒnuv gÑlovu v [rÎvo ma.Úny, sÒdorojno krÒtit kl\-
[Ìmi to odnÒ, to drugÒ\ gÌ$ku, a passajÚry mÎ[utsw vokrÒg ma.Úny,
poda\_ t ne te instrumÎnty i pomogÌ\t bespolÎznymi sovÎtami &
znÌ[it, poÎzdka ispÑr[ena< NevÌjno, skÑl`ko prostoÚte vy na obÑ[i-
ne & dÎswt` minÒt Úli pol[asÌ, & vse ravnÑ u vas i u vÌ.ix spÒtnikov
ostÌnetsw nepriÖtny$ osÌdok ot takÑ$ poÎzdki<
My skazÌli, [to odnÑ$ iz sostavnÔx [astÎ$ dorÑgi wvlÖetsw
k\vÎt< K\vÎt eh@ xÒje obÑ[iny< V k\vÎt popadÌ\t ne tÑl`ko iz-za
naru.Îniw prÌvil dvijÎniw< V k\vÎt popadÌ\t i kogdÌ ma.Úna
neisprÌvna<
{to i govorÚt`, uxÑd za ma.Úno$ & dÎlo xlÑpotnoe< No Ústin-
ny$ avtomobilÚst polu[Ìet udovÑl`stvie ne tÑl`ko ot ezdÔ, no i ot
pro]Îssa uxÑda za avtomobÚlem< NevÌjno, sÑbstvenny$ on, prinadle-
jÚt drÒgu Úli vzwt naprokÌt<
Ûstinny$ l\bÚtel` starÌetsw vs@ sdÎlat` samostoÖtel`no< On
lÒ[.e drugÚx znÌet kaprÚzy svoÎ$ ma.Úny< Li.` v osÑbyx slÒ[awx
on pribegÌet k uslÒgam stÌn]ii texnÚ[eskogo obslÒjivaniw<
Bez prÌvil`nogo i regulÖrnogo uxÑda avtomobÚl` prevrahÌetsw
v vÌ.ego vragÌ, [Ìsto kovÌrnogo<
NikogdÌ ne sadÚtes` za rul` neisprÌvno$ ma.Úny!
(Po E< Aniskinu i E< Uli]komu)
DialÑgi
Kak popÌst` v universitÎt?
& Vy ne skÌjete, kak mne proÎxat` k universitÎtu?
O, Øto dalekÑ< UniversitÎt naxÑditsw v nÑvom ra$Ñne, na okrÌine
gÑroda<
& TudÌ xÑdit avtÑbus Úli tramvÌ$?
& I avtÑbus, i nÎskol`ko tramvÌev< No w vam ne sovÎtu\ Îxat`
na tramvÌe, potomÒ [to on id@t slÚ.kom dÑlgo< A Îsli Îxat` na avtÑbuse,
to nÒjno dÎlat` peresÌdku< LÒ.[e poezjÌ$te na taksÚ Úli na metrÑ<
& A rÌzve zdes` est` stÌn]iw metrÑ?
& KonÎ[no, est`< {Îrez dve Òli]y, na plÑhadi Revol\]ii, stÌn-
]iw metrÑ, a sovsÎm rÖdom, za uglÑm & stoÖnka taksÚ< Vas provodÚt`?
& Net, net, ne bespokÑ$tes`! TepÎr` w legkÑ na$dÒ sam< Bol`.Ñe
vam spasÚbo!
& PojÌlu$sta!
Kak doÎxat` do vokzÌla?

& BÒd`te l\bÎzny, skajÚte, pojÌlu$sta, kak mne doÎxat` do
vokzÌla?
& Do vokzÌla? Ùto dovÑl`no dalekÑ ots\ _ da< LÒ[.e vsegÑ vam
sest` na dvÌd]at` pÎrvy$ avtÑbus<
& A gde ostanÑvka avtÑbusa?
& Ùto v dvux minÒtax xod`bÔ ots\ _ da< VÚdite univermÌg? Tam
vy zavernÚte za Ògol, zatÎm pere$dÚte na tu stÑronu Òli]y i tam
bÒdet ostanÑvka avtÑbusa<
& Bol`.Ñe spasÚbo<
& Ne stÑit blagodÌrnosti< W kak raz idÒ v Øtom napravlÎnii i
mogÒ vas provodÚt`< Vy, navÎrnoe, ne zdÎ.ni$?
& Da< W priletÎl v va. gÑrod dva dnw tomÒ nazÌd<
& Nu, i kak vam nrÌvitsw na. gÑrod?
& Å[en` nrÌvitsw< W uspÎl mnÑgoe posmotrÎt`< W v vostÑrge ot
vÌ.ego metrÑ< Ni[egÑ podÑbnogo ne vÚdel<
& A vot i ostanÑvka< Kak raz podxÑdit va. avtÑbus< A mo$ pÎred
sÌmym nÑsom u.@l<
& Blogodar\ _ vas< Vy Ñ[en` l\bÎzny< Do svidÌniw<
& Do svidÌniw<
Na tramvÌ$no$ ostanÑvke
& SkajÚte, pojÌlu$sta, na kakÑm tramvÌe doÎxat` do vokzÌla?
& Ots\_ da mÑjno na pÖtom<
& PÖty$ id@t do sÌmogo vokzÌla?
& K sojalÎni\, net< Vam nÒjno peresÎst` na NÎvskom na l\bÑ$
avtÑbus Úli trollÎ$bus< KstÌti, w Îdu tudÌ je<
& Vot id@t pÖty$< No vrwd li my vo$d@m v negÑ<
& Da, de$stvÚtel`no, v tramvÌe mnÑgo narÑda< Kak govorÖt,
Öbloku nÎgde upÌst`! {to znÌ[it [asÔ *pik+!
& MÑjet byt`, podojd@m slÎdu\hego? TerpÎt` ne mogÒ Îzdit`
v [asÔ *pik+<
Texte ¿i dialoguri tematice 327
V tramvÌe
& KondÒktor, skajÚte, pojÌlu$sta, do NÎvskogo eh@ dalekÑ?
& Pwt` ostanÑvok<
& SpasÚbo<
& SadÚtes`, pojÌlu$sta< MolodÑ$ [elovÎk vam ustupÌet mÎsto<
& Bol`.Ñe spasÚbo, no mne skÑro vyxodÚt`<
& Da, nam nÒjno prodvigÌt`sw vper@d, pojÌlu$<
& Vy na slÎdu\he$ vyxÑdite?
& Net, ne vyxojÒ<
& TogdÌ razre.Úte pro$tÚ<
& PojÌlu$sta<
V trollÎ$buse
& Nam povezlÑ! {Îrez 10 minÒt my doÎdem do teÌtra<
& Ne opuskÌ$te, pojÌlu$sta, rubl`< U menÖ pwt`<
& Vot vam rubl`, pojÌlu$sta<
& SpasÚbo<
V o d Ú t e l `: GrÌjdane! Ne zabyvÌ$te prÌvil`no i svoevrÎ-
menno oplÌ[ivat` proÎzd! ImÎ\tsw v prodÌje abonemÎntnye knÚje[-
ki< }enÌ knÚje[ki 25 rublÎ$<
& PeredÌ$te, pojÌlu$sta, odÚn bilÎt<
& I mne zaodnÑ<
& Pro.Ò eh@ dva<
& Vot, pojÌlu$sta, [etÔre bilÎta<
& SpasÚbo<
& ZnÌete, mne nrÌvitsw Îzdit` bez kondÒktora<
& SoglÌsen s vÌmi<
V o d i t e l `: MoskÑvski$ vokzÌl!
& Nam vyxodÚt`< Do svidÌniw< Vy bÔli Ñ[en` l\bÎzny<
& VsegÑ vam dÑbrogo!
My ber@m taksÚ
& SkajÚte, pojÌlu$sta, gde zdes` stoÖnka taksÚ?
& Za uglÑm nalÎvo<
& Blagodar\ vas< VolÑdw, bejÚm! MÑjet byt`, uspÎem vs@-taki<
& PÑezd otxÑdit [Îrez 25 minÒt< PopytÌemsw!
A vot i nÌ.e taksÚ podqÎxalo! Nu [to, [emodÌny ber@m s sobÑ$
Úli polÑjim v bagÌjnik?
& LÒ[.e v bagÌjnik< VodÚtel`, otkrÑ$te, pojÌlu$sta, bagÌj-
nik<
& PojÌlu$sta< KudÌ vas veztÚ?
& Na vokzÌl i, pojÌlu$sta, poezjÌ$te, kak mÑjno bystrÎe<
My opÌzdyvaem<
& PostarÌ\s`< Ùta prÑs`ba mne znakÑma< Da, prikrÑ$te, pojÌ-
lu$sta, dver` poplotnÎ$<
& Nu, kÌjetsw, my uspÎli< Do otxÑda pÑezda eh@ 5 minÒt<
BlagodarÚm za bÔstru\ ezdÒ<
& SkÑl`ko na s[@t[ike?
& 80 rublÎ$ 43 kopÎ$ki<
& Vot, pojÌlu$sta< Eh@ raz spasÚbo<
Cuvinte ¿i expresii noi: obÑ[ina "margine (a drumului), bor-

durå" • proÎzjaw [ast` "parte carosabilå" • k\vÎta "rigolå" •
zasÒnut` "a båga" • [rÎvo "pântece, burtå" • kl\[ "cheie" •
gÌ$ka "piuli¡å" • metÌt`sw "a se agita" • spÒtnik "înso¡itor" •
osÌdok "amintire neplåcutå" • naru.Înie "încålcare" • prÌvi-
la dvijÎniw "reguli de circula¡ie" • neisprÌvny$ "defect" •
uxÑd za ma.Úno$ "între¡inerea ma¿inii" • vzwt` naprokÌt "a
închiria" • stan]iw texnÚ[eskogo obslÒjivaniw "autoservice"
• kovÌrny$ "viclean, perfid" • rul` m. "volan" • kak popÌst` /
proÎxat` / doÎxat` … "cum så ajung la…" • peresÌdka "trans-
bordare" • xod`bÌ "mers pe jos" • provodÚt` "a conduce" • vy
ne zdÎ.ni$ "nu sunte¡i de aici" • pÎred nÑsom u.@l "a plecat
de sub nas" • l\bÎzny$ "amabil" • peresÎst` "a schimba, a urca
în alt (tramvai etc.)" • [as *pik+ "orå de vârf" • na slÎdu\he$
"în sta¡ia urmåtoare" • vy ne skajÚte … "spune¡i-mi, vå rog, …"
• vam povezlÑ "a¡i avut noroc".
474 Råspunde¡i la întrebåri, alegând replicile pozitive sau negative din
parantezå:
1. ProstÚte, vy slu[a$no ne v poliklÚniku? (Da, tudÌ< KajÎtsw,
u menÖ na[inaetsw gripp< Net, w v bibliotÎku<) 2. Razve vy vsegdÌ
Îzdite na pÖtom avtÑbuse? (KonÎ[no, ne vsegdÌ< No, kak prÌvilo, da<)
3. Vy se$[Ìs kudÌ? Slu[Ì$no, ne na stadiÑn? (Vy ugadÌli< Ûmenno
tudÌ< Net, sovsÎm v obrÌtnom napravlÎnii< ) 4. Vy ne na rÔnok? (Da, na
rÔnok< Net, na rÔnok w ujÎ Îzdila<) 5. Na [@m my poÎdem? (Na [@m? Vs@
ravnÑ na [@m< {to prid@t rÌn`.e< Kak vsegdÌ, na pÖtom< Ni na [@m< Ne
zabÒd`, [to se$[Ìs *pik+<)
2. V gostÚni]e
(La hotel)
DorogÑ$ TÒdor!
V poslÎdnem pis`-
mÎ w podrÑbno opisÌl
tebÎ na. put` ot
BuxarÎsta do BrÖnska<
ItÌk, tri dnw nazÌd
nÌ.a grÒppa pribylÌ v
MoskvÒ< Nas pomestÚli
v gostÚni]e *BuxarÎst+<
GostÚni]a zani-
mÌet dovÑl`no bol`.Ñe
stÌroe .estictÌjnoe
zdÌnie na nÌberejno$ MoskvÔ-rekÚ v sÌmom ]Între gÑroda<
Za rekÑ$, po[tÚ naprÑtiv nÌ.e$ gostÚni]y, naxÑditsw Kreml`,
xram VasÚliw BlajÎnnogo i za nÚm KrÌsnaw plÑhad`< Mo$ nÑmer na
pÖtom ctajÎ< Åkna kÑmnaty vyxÑdwt kak raz v Øtu stÑronu & na
KrÎml` i MoskvÒ-rekÒ< KÌjdoe Òtro w l\bÒ\s` [udÎsno$ kartÚno$ &
razno]vÎtnymi kupolÌmi xrÌma VasÚliw BlajÎnnogo, belokÌmennym
Kreml@vskim dvor]Ñm, drÎvnimi stenÌmi i bÌ.nwmi KremlÖ<
V gostÚni]e nas prÚnwli Ñ[en` xoro.Ñ< KÑmnaty, v kotÑryx
nas razmestÚli, nebol`.Úe, no udÑbnye, [Ústye i svÎtlye< V kÌjdom
nÑmere est` telefÑn<
EjednÎvno v gostÚni]e ostanÌvlivaetsw mnÑgo l\dÎ$, no v
koridÑrax, xÑllax, lÚftax gostÚni]y vsegdÌ tÚxo, tolpÒ mÑjno
uvÚdet` tÑl`ko vo vrÎmw priÎzda Úli otqÎzda kakÑ$-nibud` grÒppy
turÚstov Úli delegÌtov<
Na pÎrvom ctajÎ gostÚni]y naxoditsw restorÌn, gde my zÌv-
trakaem, obÎdaem i Òjinaem< ObÔ[no my zakÌzyvaem zÌvtrak, obÎd i
Òjin nakanÒne< VÔbor bl\d v restorÌne bogÌty$ i raznoobrÌzny$<
V pÎrvoe vrÎmw rÒsski$ obÎd kazÌlsw nam Ñ[en` obÚl`nym, a rÒsskaw
pÚha & jÚrno$ i Ñstro$, no my postepÎnno privykÌem k ne$ i s
udovÑl`stviem edÚm vs@, [to nam predlagÌ\t<
Na pÎrvom ctajÎ raspolÑjeny tÌkje garderÑb, kÌmera xra-
nÎniw, pÑ[ta, parikmÌxerskaw, gazÎtny$ kiÑsk i kiÑsk, gde proda\t
suvenÚry<
Zdes` je naxÑditsw administrÌtor, kotÑry$ prinimÌet i raz-
mehÌet priezjÌ\hix< KogdÌ my priÎxali, administrÌtor skazÌl
nam: *Esli vy xotÚte po$tÚ Úli poÎxat` na ckskÒrsi\, po$tÚ v kinÑ
Úli v teÌtr, vstrÎtit`sw s kÎm-libo iz jÚtele$ MoskvÔ, u[@nyx,
pisÌtele$ Úli obhÎstvennyx dÎwtele$, vam slÎduet obratÚt`sw v
b\rÑ obslÒjivaniw< RabÑtniki b\rÑ zakÌjut vam bilÎty, orga-
nizÒ\t ckskÒrsi\ Úli vstrÎ[u< Esli vam nÒjno poglÌdit` plÌtè,
po[Ústit` kost\_ m, po[inÚt` Ñbuv`, obratÚtes` k gÑrni[no$ Úli pod-
nimÚtes` na .estÑ$ ctÌj v kombinÌt obslÒjivaniw+<
Mne nrÌvitsw v *BuxarÎste+, potomÒ [to gostÚni]a udÌ[no
raspolÑjena, v ne$ vsegdÌ tÚxo i spokÑ$no, potomÒ [to zdes` xoro.Ñ
obslÒjiva\t priezjÌ\hix<
Na dnÖx napi.Ò eh@<
PrivÎt tvoÚm rodÚtelwm i DjordjÎte<
Tvo$ RÌdu<
Cuvinte ¿i expresii noi: pomestÚt` "a caza" • gostÚni]a/otÎl`

m. "hotel" • nÌberejnaw MoskvÔ-rekÚ "cheiul râului Moscova"
• xram VasÚliw BlajÎnnogo "catedrala Vasili Blajinul" •
nÑmer "camerå" • vyxÑdwt "dau în…" • kÒpol "turlå" • dvorÎ]
"palat" • bÌ.nw "turn" • udÑbny$ "confortabil" • nakanÒne
"în ajun, dinainte" • vÔbor bl\d "sortimente de mâncåruri" •
obÚl`ny$ "bogat, copios" • jÚrny$ "gras" • privykÌt` k …
"a se obi¿nui cu…" • kÌmera xranÎniw "camerå de bagaje/de
påstrare a bagajelor" • parikmÌxerskaw "frizerie" • razmehÌt`
"a caza" • b\rÑ obslÒjivaniw "birou de servicii" • glÌdit`
& poglÌdit` "a cålca" • [inÚt` & po[inÚt` "a repara" •
gÑrni[naw "cameristå" • kombinÌt obslÒjivaniw "complex
de servicii".
DialÑgi
Razgovor s administrÌtorom
& SkajÚte, pojÌlu$sta, u vas est` svobÑdnye nomerÌ?
& Da, est`< KakÑ$ nÑmer vam nÒjen & na odnogÑ Úli na dvoÚx?
& Mne nujnÌ kÑmnata na odnogÑ [elovÎka, jelÌtel`no s vÌnno$
i telefÑnom<
& U nas vse nomerÌ s udÑbstvami< Kak dÑlgo vy probÒdete zdes`?
& Dve nedÎli<
& ZapÑlnite, pojÌlu$sta, listÑk dlw priezjÌ\hix (ankÎtu na
prÚbyv.ego v gostÚni]u)< VÌ.a kÑmnata na trÎtèm ctajÎ< MÑjete
podnÖt`sw na lÚfte< Vot kl\[ ot nÑmera<
& SpasÚbo<
AnkÎta na prÚbyv.ego v gostÚni]u
1. FamÚliw IvanÑv (PetrÎsku)
2. Ûmw NikolÌ$ (Dan)
3. Åt[estvo VasÚlèvi[ (VasÚle)
4. DÌta rojdÎniw 14 sentwbrÖ 1959 gÑda
5. MÎsto rojdÎniw Åblast`
Ra$Ñn
GÑrod
stranÌ RumÔniw
6. PÌsport, sÎriw ¤¤ & MDL nr< 008763 vÔdan g< BrÌ.ov,
8 marta 1979 g<
7. Àdres postoÖnnogo mÎsta RumÔniw, g< Bra.Ñv,
jÚtel`stva ul< SemÚn]elor, 55<
8< }el` priÎzda ckskÒrsiw
9. Srok projivÌniw s 9 po 28 sentwbrÖ 1999 g<
PÑdpis`
PetrÎsku Dan
RazgovÑr s gÑrni[no$
& SkajÚte, pojÌlu$sta, gde trÚsta devÖty$ nÑmer?
& W provojÒ vas< Ùto trÎt`w dver` nalÎvo< Vot va. nÑmer< Ùto
vÌnnaw< Zdes` tualÎt< TelefÑn na stolÎ< Zdes` zvonÑk< Âsli vam bÒdet
[tÑ-nibud` nÒjno, pozvonÚte<
& Xoro.Ñ, spasÚbo< Mne nÒjno poglÌdit` kost\m i rubÌ.ki<
& W voz`mÒ ix< Vs@ bÒdet gotÑvo [Îrez [as<
& Se$[Ìs w uxojÒ v gÑrod< Âsli ktÑ-nibud` bÒdet sprÌ.ivat`
menÖ, skajÚte, [to w bÒdu vÎ[erom pÑsle devwtÚ [asÑv<
& Xoro.Ñ, w peredÌm< BÒdut eh@ kakÚe-nibud` poru[Îniw?
& Net, kÌjetsw vs@< SpasÚbo< ZÌvtra razbudÚte menÖ v polovÚne
vos`mÑgo<
& Xoro.Ñ< Vs@ bÒdet sdÎlano< KogdÌ bÒdete uxodÚt`, ostavlÖ$te
kl\[ u dejÒrnogo, [tÑby w moglÌ ubirÌt` va. nÑmer<
Cuvinte ¿i expresii noi: nÑmer/kÑmnata na odnogÑ ([elovÎka)

• na dvoÚx "camerå cu un pat/douå paturi" • vÌnna "baie, cadå"
• vÌnnaw "baie, camerå de baie" • udÑbstva pl. "confort" • kl\[
ot nÑmera "cheie de la camerå" • zvonÑk "sonerie" • poru[Înie
"dispozi¡ie, ordin" • budÚt` & razbudÚt` "a trezi" • dejÒrny$
"(om) de serviciu".
475 Citi¡i, apoi reda¡i con¡inutul textului:
OdÚn [elovÎk vpervÔe priÎxal v ParÚj< Na vokzÌle on vzwl
taksÚ i poÎxal v odnÒ iz gostÚni]< On nemnÑgo otdoxnÒl v svo@m
nÑmere, pereodÎlsw i po.@l osmÌtrivat` ParÚj< Po putÚ on za.@l na
telegrÌf i dal jenÎ telegrÌmmu, v kotÑro$ soobhÚl e$ svo$
parÚjski$ Ìdres<
V Øtot den` on mnÑgo xodÚl po gÑrodu, byl v muzÎwx, zaxodÚl v
magazÚny, a vÎ[erom po.@l v teÌtr< KogdÌ spektÌkl` kÑn[ilsw i vse
vÔ.li iz teÌtra, na. znakÑmy$ re.Úl, [to porÌ vozvrahÌt`sw v
gostÚni]u< No tut on obnarÒjil, [to on ne pÑmnit ni Ìdresa, ni
nazvÌniw gostÚni]y< }Îly$ [as on xodÚl po Òli]am, ne znÌw, [to emÒ
dÎlat`< NakonÎ] on po.@l na telegrÌf i poslÌl jenÎ eh@ odnÒ
telegrÌmmu: *NemÎdlenno soobhÚ mne do vostrÎbovaniw mo$ parÚj-
ski$ Ìdres+<
Cuvinte ¿i expresii noi: vpervÔe "pentru prima datå" • obna-

rÒjivat` & obnarÒjit` "a-¿i da seama" • pÑmnit` "a ¡ine
minte" • nazvÌnie "denumire" • nemÎdlenno "imediat" • do
vostrÎbovaniw "post-restant".
476 Formula¡i întrebåri pentru råspunsurile date:

1. – ………………?
– TurÚsty ostanovÚlis` v gostÚni]e *RossÚw+<
2. – ………………?
– Ùta gostÚni]a naxÑditsw nedalekÑ ot ]Întra gÑroda<
3. – ………………?
– Va. nÑmer na trÎtèm ctajÎ<
4. – ………………?
– NÑmer stÑit 50 rublÎ$ v sÒtki<
5. – ………………?
– Kl\[ ot kÑmnaty vy mÑjete vzwt` u dejÒrno$<
6. – ………………?
– My probÒdem zdes` nedÎl\<
3. RazgovÑr po telefÑnu
(Convorbire la telefon)
NedÎl\ nazÌd mo$ drug & po profÎssii on jurnalÚst & vernÒl-

sw iz turistÚ[esko$ poÎzdki v RumÔni\< V Øtu subbÑtu on obehÌl
pri$tÚ k nam rasskazÌt` o svoÚx vpe[atlÎniwx, pokazÌt` fotogrÌ-
fii< My s jenÑ$ priglasÚli na Øtot vÎ[er svoÚx druzÎ$< V pÖtni]u
Òtrom w pozvonÚl PetrÑvym< W snwl trÒbku, nabrÌl nÑmer i uslÔ.al
dlÚnnye gudkÚ< NiktÑ ne podxodÚl k telefÑnu< NeujÎli eh@ spwt?
A mÑjet byt`, ujÎ u.lÚ na rabÑtu? NakonÎ] w uslÔ.al:
& W slÒ.a\ <<<
& LÚza?
& Vy o.Úblis`, & otvÎtil mne serdÚto ne-
znakÑmy$ jÎnski$ gÑlos<
& ProstÚte, & w polojÚl trÒbku< NeujÎli w
neprÌvil`no nabrÌl nÑmer? W pozvonÚl eh@ raz i
na Øtot raz udÌ[no<
& LÚza? DÑbroe Òtro! Ùto govorÚt PÌvel<
Kak u vas delÌ? Vs@ xoro.Ñ? U nÌs tÑje ni[egÑ<
MarÚna [Òvstvuet prekrÌsno< LÚza, v Øtu subbÑtu
u nÌs bÒdet NikolÌ$< On bÒdet rasskÌzyvat`
_
o svoÎ$ poÎzdke< PrixodÚte s |ro$ [asÑv v sÎm`<
& Xoro.Ñ< SpasÚbo< PÌvel, a mÑjno priglasÚt` odnogÑ nÌ.ego
tovÌriha? On interesÒetsw sovremÎnnym rumÔnskim iskÒsstvom, i
emÒ bÔlo by Ñ[en` interÎsno poslÒ.at` o RumÔnii<
& KonÎ[no< PriglasÚ egÑ<
& Xoro.Ñ, spasÚbo< TogdÌ w pozvon\ _ emÒ segÑdnw<
& Nu, do zÌvtra<
Dn@m w pozvonÚl VÚktoru na rabÑtu<
& VÚktor, zdrÌvstvu$!
I uslÔ.al v trÒbke:
& ProstÚte, vam kogÑ?
& PozovÚte, pojÌlu$sta, VÚktora IvÌnovi[a<
& EgÑ net< On bÒdet [Îrez [as & poltorÌ< {to Îmu peredÌt`?
& Ni[egÑ, spasÚbo< W pozvon\ _ emÒ eh@ raz, popÑzje< IzvinÚte
za bespokÑ$stvo<
& Ni[egÑ, pojÌlu$sta<
K vÎ[eru w priglasÚl vsex< OstÌlos` pozvonÚt` tÑl`ko AleksÌn-
dru, moemÒ stÌromu drÒgu eh@ po fakul`tÎtu< K telefÑnu podo.lÌ
VÌlw, egÑ sestrÌ<
& AllÑ <<<
& VÌlw? ZdrÌvstvu$< Ùto govorÚt PÌvel AndrÎevi[< SÌ.u mÑjno?
& EgÑ net dÑma< ObehÌl pri$tÚ [asÑv v dÎswt`< Ved` segÑdnw
futbÑl, nÌ.i igrÌ\t so sbÑrno$ RumÔnii< On s rabÑty poÎxal
prÖmo tudÌ< A [to emÒ peredÌt`?
& VÌlw, skajÚ emÒ, [tÑby on pozvonÚl mne segÑdnw< Kak tÑl`ko
prid@t domÑ$, pust` pozvonÚt mne< Xoro.Ñ? Ne zabÒde.`?
& Net, obwzÌtel`no skajÒ<
& SpasÚbo< Nu, a kak tvoÚ delÌ v .kÑle? Vs@ otlÚ[no? MolodÎ]<
JelÌ\ uspÎxov<
& SpasÚbo< Do svidÌniw<
DialÑgi
& Vy ne znÌete, gde zdes` poblÚzosti telefÑn-avtomÌt?

& V magazÚne, v sosÎdnem dÑme<
& PomogÚte, pojÌlu$sta< W inostrÌne] i ne znÌ\, kak zvonÚt`
po vÌ.emu telefÑnu<
& NÌdo opustÚt` dvad]atikopÎe[nu\ monÎtu, snwt` trÒbku i
jdat` gudkÌ, potÑm nabrÌt` nÒjny$ nÑmer< Esli pÑsle Øtogo vy
uslÔ.ite korÑtkie [Ìstye gudkÚ, Øto znÌ[it, [to nÑmer zÌnwt< Esli
uslÔ.ite dlÚnnye gudkÚ, jdÚte otvÎta<
& SpasÚbo<
*
& AllÑ!
& PozovÚte, pojÌlu$sta, NÚnu<
& PodojdÚte minÒtku, se$[Ìs onÌ podo$d@t< NÚna, vÌs (prÑswt)
k telefÑnu<
*
& IvÌn NikolÌevi[? Ùto govorÚt va. studÎnt IgÑr` GrÑmov<
ZdrÌvstvu$te!
& ZdrÌvstvu$te, IgÑr`<
& IzvinÚte za bespokÑ$stvo< W pozvonÚl vam, [toby uznÌt`,
kogdÌ w mogÒ pri$tÚ k vam na konsul`tÌ]i\<
& ZÌvtra w bÒdu v universitÎte s odÚnnad]ati do tr@x< MÑjete
pri$tÚ v l\bÑe vrÎmw<
& Xoro.Ñ, w pridÒ k 11<
& DogovorÚlis`<<
*
& BÒd`te dobrÔ, pozovÚte k telefÑnu Ûgorw<
& EgÑ net dÑma,
& A kogdÌ on bÒdet?
& VÎ[erom, pÑsle .estÚ [asÑv< {to emÒ peredÌt`?
& PeredÌ$te, pojÌlu$sta, [to zvonÚl VladÚmir< Pust` on
pozvonÚt mne vÎ[erom<
& Xoro.Ñ< W skajÒ emÒ<
& SpasÚbo< Do svidÌniw<
*
& AllÑ! W vas slÒ.a\<
& ZdrÌvstvu$te< PoprosÚte, pojÌlu$sta, IvÌna PetrÑvi[a<
& W u telefÑna< A kto govorÚt?
& Ùto VÚktor SergÎevi[<
& Kto & kto? ProstÚte, w ne rasslÔ.al<
& VÚktor SergÎevi[ OrlÑv<
& A-a-a! ZdrÌvstvu$te & zdrÌvstvu$te< Rad vas slÔ.at`<
& IvÌn PetrÑvi[, mÑjet byt`, w ne vÑvremw?
& Net - net, w svobÑden< SlÒ.a\ vas<
& Delo v tom, [to w xotÎl by s vÌmi vstrÎtit`sw<
& KogdÌ vam udÑbno?
& Esli vas ustrÑit, to zÌvtra< {Ìsikov v pwt`<
& MÑjet byt`, v .est`< Vam Øto udÑbno?
& VpolnÎ< Gde?
& Mne vs@ ravno< Nazna[Ì$te l\bÑe mÎsto<
& PriezjÌ$te ko mne< Àdres vy znÌete<
& W u vas byl prÑ.lym lÎtom<
& TogdÌ do zÌvtra< W jdu vas<
& Do zÌvtra<
Cuvinte ¿i expresii noi: telefÑn-avtomÌt "telefon automat,

telefon public" • inostrÌne], inostrÌnka "cetå¡ean(å) stråin(å)"
• zvonÚt` po telefÑnu "a suna la telefon" • nÑmer zanÖt "tele-
fonul este ocupat" • pozovÚte, pojÌlu$sta, NÚnu "vå rog cu
Nina" • vas prÑswt k telefÑnu "sunte¡i chematå/rugatå la
telefon" • Øto govorÚt … "la telefon…" • ne rasslÔ.at` "a nu
auzi bine" • rad vas slÔ.at` "bucuros så vå aud" • ne
vÑvremw (pozvonÚl) "nu am sunat la timpul potrivit" • delo v
tom, [to "este vorba de faptul cå…" • vam udÑbno/vas ustrÌ-
ivaet "vå convine, vå aranjeazå" • vpolnÎ "întru totul" •
nazna[Ìt` & naznÌ[it` "a fixa" • prÑ.lym lÎtom "vara tre-
cutå, astå-varå" • do zÌvtra "pe mâine".
1. U vas dÑma est` telefÑn?
2. KakÑ$ u vÌs nÑmer telefÑna?
3. Vy [Ìsto zvonÚte po telefÑnu?
4. Vam [Ìsto prixÑditsw zvonÚt` po telefÑnu?
5. KomÒ vy zvonÚli segÑdnw?
6. KudÌ vy zvonÚli drÒgu & domÑ$ Úli na rabÑtu?
7. Kto podo.@l k telefÑnu, kogdÌ vy zvonÚli drÒgu?
8. Ùtot telefÑn rabÑtaet? ("func¡ioneazå?")
9. Po[emÒ vy polojÚli trÒbku?
10. KakÚe gudkÚ slÔ.ali vy, kogdÌ nabrÌli nÑmer?
11. Gde poblÚzosti telefÑn-avtomÌt?
4. V univermÌge
(La magazinul universal)
DialÑgi
V otdÎle Ñbuvi
& BÒd`te dobrÔ, pokajÚte mne, pojÌlu$sta, [@rnye tÒfli 35-
go razmÎra<
& {@rnyx tÒfel` 35-go razmÎra net, est` tÑl`ko 37-go i bÑl`.e<
& TogdÌ pokajÚte, pojÌlu$sta, korÚ[nevye tÒfli<
& MogÒ predlojÚt` vam korÚ[nevye i bÎjevye tÒfli nÑvo$
modÎli<
& ModÎl` krasÚvaw< Razre.Úte mne ix pomÎrit`<
& PojÌlu$sta<
*
& PokajÚte, pojÌlu$sta, [@rnye tÒfli<
& Vam kakÑ$ razmer?
& TrÚd]at` .estÑ$<
& PojÌlu$sta<
& SpasÚbo< MÑjno primÎrit`?
& KonÎ[no< ProxodÚte s\dÌ<
& OnÚ mne nemnÑgo svobÑdny (velikÚ)< DÌ$te mne, pojÌlu$sta,
trÚd]at` pÖty$ razmÎr<
& Vot, pojÌlu$sta<
& SpasÚbo< Ùti, kÌjetsw, mne xoro.Ú< W ix voz`mÒ<
V otdÎle gotÑvogo plÌt`w

& SkajÚte, pojÌlu$sta, est` u vas plÌt`w-kost\ _ my?
& Vam kakÑ$ razmÎr, ]vet?
& RazmÎr 46, rost 3< }vet zel@ny$ Úli svÎtlo-korÚ[nevy$<
& Vot plÌtè-kost\m t@mno-zel@nogo ]vÎta<
& Razre.Úte primÎrit`?
& PojÌlu$sta<<< }vet vam id@t< PlÌtè-kost\ _ m sidÚt na vas
xoro.Ñ<
& W voz`mÒ egÑ< VÔpi.ite [ek, pojÌlu$sta<
& PlatÚte v kÌssu nÑmer 1<
*
& PokajÚte, pojÌlu$sta, .erstwnÑ$ kost\ _ m dlw dÎvo[ki<
& KakÑ$ razmÎr vas interesÒet?
& W ne znÌ\ tÑ[no, dÒma\, trÚd]at` [etv@rty$<
& Na skÑl`ko let?
& Na pwt`-.est` let<
& PojÌlu$sta< V kost\ _ me [etÔre vÎhi: kÑfto[ka, br\ _ ki,
.Ìpka i .arf<
& U vÌs takÚe kost\_ my tÑl`ko sÚnego ]vÎta?
& Net, est` i drugÚe & krÌsnye, zel@nye, sÎrye, bÎjevye, golu-
bÔe<
& MÑjno posmotrÎt` zel@ny$?
*
& SkajÚte, pojÌlu$sta, gde w mogÒ kupÚt` [emodÌn?
& {emodÌn? V otdÎle kojgalanterÎi< Ùtot otdÎl naxÑditsw
zdÎs` je, na pÎrvom ctajÎ<
& SpasÚbo<
& BÒd`te dobrÔ, pokajÚte [emodÌn<
& KakÑ$? Bol`.Ñ$ Úli mÌlen`ki$?
& Mne nÒjen ne Ñ[en` bol`.Ñ$ l@gki$ [emodÌn<
& PosmotrÚte vot Øti< MÑjet byt`, [tÑ-nibud` vam podo$d@t<
& Da, Øtot [emodÌn mne nrÌvitsw< W voz`mÒ egÑ<
*
& DÎvu.ka! BÒd`te dobrÔ, pomogÚte mne vÔbrat` podÌrok<
& Dlw kogÑ? Dlw muj[Úny Úli jÎnhiny?
& Dlw muj[Úny<
& MolodÑgo Úli pojilÑgo?
& SrÎdnix let< Ùto Ñ[en` trÒdnoe dÎlo & kupÚt` podÌrok dlw
muj[Úny<
& Se$[Ìs posmÑtrim< MÑjete kupÚt` emÒ xorÑ.i$ portsigÌr
Úli trÒbku<
& Ùto ne podxÑdit< On ne kÒrit<
& Est` .Ìxmaty iz kÑsti, Ñ[en` tÑnko$ rabÑty<
& Po-mÑemu, u negÑ est` xorÑ.ie .Ìxmaty<
& PosmotrÚte izdÎliw iz kÑji< U nÌs est` xorÑ.ie pÌpki i
bumÌjniki<
& O, vot [to w kupl\_ < W podar\
_ emÒ pÌpku< PokajÚte, pojÌ-
lu$sta, vot Øtu, t@mnu\<
Cuvinte ¿i expresii noi: tÒfli "pantofi" • razmÎr "måsurå" •

korÚ[nevy$ "maro" • pomerÚt` "a proba" • otdÎl gotÑvogo
plÌt`w "raion de confec¡ii" • plÌtè "rochie" • ]vet "culoare" •
rost "talie" • primÎrit` "a proba, a încerca" • vam id@t "vå vine
bine" • sidÚt na vas xoro.Ñ "vå stå/vå vine bine" • [ek "bon"
• .erstwnÑ$ "de lânå, stofå" • kÑfto[ka "bluzå" • br\ _ ki pl.
"pantaloni" • .Ìpka "cåciulå" • .arf "fular" • otdÎl koj-
galanterÎi (= kÑjano$ galanterÎi) "raion de articole de
galanterie de piele" • mÑjet, [tÑ-nibud` vam podo$d@t "poate
ceva vå va conveni" • dÎvu.ka! "fatå" (cuvânt de adresare cåtre
o vânzåtoare, uneori ne¡inând seama de vârsta ei) • vybirÌt`
& vÔbrat` "a alege" • podÌrok "cadou" • portsigÌr "port-
¡igaret" • trÒbka "pipå, lulea" • kost` f. "os" • pÌpka "mapå" •
bumÌjnik "portmoneu, portofel" • darÚt` & podarÚt` "a face
cadou" • t@mny$ "de culoare închiså".
478 Pune¡i întrebåri ¿i råspunde¡i la ele folosind adjectivele bol`.Ñ$
(velÚk), mÌlen`ki$ (mal), Òzki$, .irÑki$, dlÚnny$, korÑtki$
la formå scurtå.
Model:
W ne kupÚl Øti tÒfli< & Po[emÒ? & OnÚ mne malÔ<
1. Mne Ñ[en` ponrÌvilsw Øtot kost\m, no w egÑ ne kupÚl< 2. W ne

no.Ò Øto plÌtè< 3. W xo[Ò obmenÖt` Øti botÚnki< 4. W davnÑ ne nade-
vÌla svo$ zel@ny$ .erstwnÑ$ kost\ _ m< 5. OtÎ] Ñ[en` rÎdko nÑsit svo$
[@rny$ plah< 6. Mne podarÚla podrÒga kÑfto[ku, no w ne no.Ò e@<
479 Alcåtui¡i un dialog cu vânzåtoarea care vå ajutå så cumpåra¡i:

a) cadouri pentru pårin¡i, b) o rochie pentru sora dumneavoastrå:
5. V prodovÑl`stvennom magazÚne
(La magazinul alimentar)
V bol`.Ñm prodovÑl`stvennom magazÚne *GastronÑm+, kotÑry$

naxodÚtsw na pÎrvom ctajÎ nÌ.ego dÑma, mnÑgo rÌznyx otdÎlov:
xlÎbny$, kondÚterski$, molÑ[ny$, mwsnÑ$, rÔbny$, fruktÑvy$<
Zdes` mÑjno kupÚt` vse prodÒkty, krÑme ovohÎ$< Åvohi proda\ _ tsw
v spe]iÌl`nyx magazÚnax i na rÔnkax<
V nÌ.em magazÚne est` otdÎl polufabrikÌtov< V Øtom otdÎle
proda\_ tsw kotlÎty, bif.tÎksy, var@nye kÒry i Òtki, salÌt,
gotÑvy$ pÒding, pirogÚ<
W vxojÒ v magazÚn, obxojÒ vse otdÎly i vybirÌ\ to, [to mne
nÒjno kupÚt`, a zatÎm idÒ v kÌssu platÚt` dÎn`gi<
Na. magazÚn rabÑtaet s vos`mÚ [asÑv utrÌ do devwtÚ vÎ[era<

Dn@m, s [Ìsu do dvÒx, magazÚn zakrÔt na obÎdenny$ pererÔv<
ObÔ[no w xojÒ v magazÚn pÑsle rabÑty, [asÑv v sem`-vÑsem`
vÎ[era, kogdÌ tam mÌlo pokupÌtele$< InogdÌ my zakÌzyvaem nÒjnye
nam prodÒkty po telefÑnu i vÎ[erom polu[Ìem ix v otdÎle zakÌzov<
SegÑdnw vÎ[erom u nÌs bÒdut gÑsti, poØtomu Òtrom w po.lÌ v
magazÚn, [tÑby zarÌnee kupÚt` vs@, [to nÒjno dlw Òjina<
Sna[Ìla w po.lÌ v otdÎl *MÖso, ptÚ]a+< Zdes` w kupÚla bol`-
.Ò\ Òtku< V otdÎle *MolokÑ, mÌslo+ w vzwlÌ polkilÑ mÌsla, trÚsta
gramm sÔru i desÖtok wÚ]< PotÑm w kupÚla [etÔresta gramm rÔba, dve
bÌnki rÔbnyx konsÎrvov i dvÎsti gramm ikrÔ< PÑsle Øtogo w po.lÌ
v kondÚterski$ otdÎl, gde kupÚla korÑbku konfÎt, tort i pÌ[ku [Ìw<
TepÎr` mne ostÌlos` kupÚt` tÑl`ko xleb i Ñvohi<
VinÑ, frÒkty i sigarÎty dÑljen kupÚt` AndrÎ$<
Cuvinte ¿i expresii noi: prodovÑl`stvenny$ magazÚn "maga-

zin alimentar" • otdÎl "raion" • kondÚterski$ "de cofetårie/
patiserie" • Ñvohi pl. "legume, zarzavaturi" • polufabrikÌty
"semipreparate" • kÒry "gåini" • Òtki "ra¡e" • obxodÚt` vse
otdÎly "a trece prin toate raioanele" • vybirÌt` "a alege" •
dÎn`gi pl. "bani" • obÎdenny$ pererÔv "pauzå de prânz" •
zakÌzyvat` "a face comandå" • syr "ca¿caval" • bÌnka
djÎma/ma$onÎza "borcan de gem/de maionezå" • bytÒlka
vinÌ/molokÌ/mÌsla "sticlå de vin/lapte/ulei" • korÑbka
konfÎt/spÚ[ek "cutie de bomboane/chibrituri" • pÌ[ka sÌxa-
ra/sÑli/kÑfe/pe[În`w/sigarÎt "pachet de zahår/sare/
cafea/fursecuri/¡igåri"
DialÑgi
& SkajÚte, pojÌlu$sta, bÒlo[ki svÎjie?

& TÑl`ko [to privezlÚ<
& DÌ$te, pojÌlu$sta, tri bÒlo[ki i polovÚnu [@rnogo<
*
& SkÑl`ko stÑit Øta korÑbka konfÎt?
& SÑrok pwt` rublÎ$<
& BÒdte dobrÔ, dÌ$te mne korÑbku konfÎt, pÌ[ku kÑfe i tort<
SkÑl`ko vs@ Øto stÑit?
& DevwnÑsto dva rublÖ dvÌd]at` tri kopÎ$ki<
*
& U vÌs est` moskÑvskaw kolbasÌ?
& Da, est`<
& DÌ$te, pojÌlu$sta, trÚsta gramm kolbasÔ, desÖtok wÚ] i
dvÎsti gramm mÌsla<
& PojÌlu$sta< PlatÚte v kÌssu trÚd]at` rublÎ$ vÑsem`deswt
.est` kopÎek<
*
& SkajÚte, pojÌlu$sta, v kakÑm otdÎle proda\
_ t syr?
& V molÑ[nom<
& SpasÚbo<
*
& KakÑe suxÑe vinÑ est` u vÌs segÑdnw?
& PosmotrÚte vot zdes`: Øto grizÚnskie vÚna & nÎskol`ko mÌrok,
Øto moldÌvskie, a tam vysÑkaw butÔlka & Øto rumÔnski$ rÚsling<
& DÌ$te, pojÌlu$sta, bytÔlku rÚslinga<
*
U kassy
& {etÔre rublÖ vÑsem`deswt kopÎek<
& V kakÑ$ otdÎl?
& V molÑ[ny$<
& Voz`mÚte [ek i sdÌ[u & dvÌd]at` kopÎek<
Cuvinte ¿i expresii noi: tÑl`ko [to privezlÚ … "chiar acum/
acum o clipå/adineauri au adus …" • bÒlo[ka "chiflå" •
svÎji$ "proaspåt" • [@rny$ "pâine neagrå" • bÒd`te dobrÔ
"fi¡i amabil" • kolbasÌ "salam" • desÖtok "zece" • w$]Ñ "ou" •
mÌslo "unt" • molÑ[ny$ otdÎl "raion de lactate" • suxÑe
(vinÑ) "(vin) sec" • polusuxÑe "demisec"
1. {to vy pokupÌete v magazÚne?
2. {to vy pokupÌete na rÔnke?
3. V kakÑm magazÚne vy pokupÌete prodÒkty?
4. Gde naxÑditsw Øtot magazÚn?
5. DalekÑ li magazÚn ot vÌ.ego dÑma?
6. DalekÑ ot vÌ.ego dÑma rÔnok?
7. Gde vy pokupÌete xleb?
8. Gde vy pokupÌete mÖso, rÔbu, Ñvohi?
9. Vy [Ìsto xÑdite v magazÚn?
10. Vy [Ìsto xÑdite na rÔnok?
11. KogdÌ vy xÑdite v magazÚn & Òtrom, dn@m Úli vÎ[erom?
481 Relata¡i despre vizita dumneavoastrå la un magazin folosind urmå-

toarele expresii:
mne nÌdo kupÚt`; [to vÔbrat`; w xotÎl by podarÚt`; pokajÚte,
pojÌlu$sta; mne nrÌvitsw …; skÑl`ko stÑit …; u menÖ vsegÑ … rublÎ$;
vam id@t …; pal`tÑ mne malÑ (velikÑ, .irokÑ)<
6. V restorÌne
(La restaurant)
My vo.lÚ v zal i osmotrÎlis`< Vse mestÌ zÌnwty, i tÑl`ko

iz-za odnogÑ stÑlika v uglÒ podnimÌlis` dvÑe<
& Nam, kÌjetsw, povezlÑ, & skazÌla NatÌ.a< I my naprÌvilis`
tudÌ<
& Ùti mestÌ svobÑdny? & sprosÚli my ofi]iÌnta<
& Da, svobÑdny, & otvÎtil on<
My sÎli za stÑl< Ofi]iÌnt prin@s men\ i [Ústye pribÑry<
NatÌ.a prinwlÌs` izu[Ìt` dlÚnny$ spÚsok vin i zakÒsok, a w tem
vrÎmenem osmotrÎl zal< NedalekÑ ot nÌs w zamÎtil znakÑmyx< My poz-
dorÑvalis`< V drugÑm kon]Î zÌla igrÌl orkÎstr, nÎskol`ko par
tan]evÌli<
K nam podo.@l ofi]iÌnt:
& {to vy xotÚte zakazÌt`?
& {to my zakÌjem? & sprosÚl w NatÌ.u<
& W by vÔpila nemnÑgo suxÑgo vinÌ<
& SuxÑe vinÑ u nÌs est`, & skazÌl ofi]iÌnt<
& A [to eh@ my voz`m@m?
& SalÌt *vesÎnni$+ i syr<
& I [tÑ-nibud` gorÖ[ee? & podskazÌl ofi]iÌnt<
& W by s udovÑl`stviem sqel kotlÎtu po-moskÑvski< A ty? &
sprosÚl w NatÌ.u<
& Net, w ne xo[Ò est`<
& ItÌk, & obratÚlsw w k ofi]iÌntu, & prinesÚte, pojÌlu$sta,
vinÑ, salÌt *vesÎnni$+, kotlÎtu po-moskÑvski, mÌslo i syr<
{Îrez nÎskol`ko minÒt ofi]iÌnt prin@s i postÌvil na stÑl
vinÑ i xolÑdnye zakÒski<
W nalÚl vinÑ v bokÌly<
& Za [to my vÔpèm? & sprosÚl w NatÌ.u<
& Za [to? Za nÌ.u vstrÎ[u pwt` let nazÌd<
& Xoro.Ñ, za nÌs!
Za Òjinom my pogovorÚli, potÑm potan]evÌli< PÑzje my
poprosÚli prinestÚ nam eh@ morÑjenoe i kÑfe<
PostepÎnno zal pustÎet< SobirÌemsw uxodÚt` i my<
& Polu[Úte s nas, & govor\_ w ofi]iÌntu<
& Vot s[@t<
& PojÌlu$sta, voz`mÚte dÎn`gi< Do svidÌniw<
& VsegÑ dÑbrogo< SpokÑ$no$ nÑ[i<
Cuvinte ¿i expresii noi: osmotrÎt`sw "a se uita de jur împrejur"

• zÌnwty$ "ocupat" • svobÑdny$ "liber" • sest` za stÑl "a se
a¿eza la maså" • ofi]iÌnt "chelner" • pribÑr "tacâm" •
zakazÌt` "a comanda" • podskazÌt` "a sugera" • kotlÎta (i)
"pârjoalå, chiftea" • (ii) "cotlet" • zakÒska "gustare" • morÑjenoe
"înghe¡atå" • pustÎt` "a se goli" • polu[Úte s nas "vå rugåm
plata" • s[@t "notå de platå"
NOTE:
sidÎt` (gde?) za stolÑm "a sta la maså";
sadÚt`sw & sest` (kudÌ?) za stÑl "a se a¿eza la maså";
vstavÌt` & vstat`, podnimÌt`sw & podnÖt`sw (otkÒda?) iz-za stolÌ
"a se scula/a se ridica de la maså".
DialÑgi
& Gde zdes` mÑjno poobÎdat`?

& NedalekÑ ots\ _ da est` xorÑ.i$ restorÌn< Tam prekrÌsno
gotÑvwt i vsegdÌ bol`.Ñ$ vÔbor bl\d<
& MÑjet byt`, poobÎdaem se$[Ìs? W [tÑ-to progolodÌlsw<
& S udovÑl`stviem<
*
& Zdes` ne zÌnwto?
& Net, svobÑdno, sadÚtes`, pojÌlu$sta< Vot men\_ < {to vy xotÚte
zakazÌt`?
& {to est` iz zakÒsok?
& SalÌt mwsnÑ$, salÌt s krÌbami, ikrÌ, osetrÚna<<<
& PojÌlu$, w voz`mÒ salÌt s krÌbami<
& A w osetrÚnu<
& KakÚe supÔ est` v men\_?
& OvohnÑ$ sup, rÚsovy$, borh ukraÚnski$, hi, sup fruktÑvy$<
& W bÒdu est` borh< A vy?
& A w & ovohnÑ$ sup<
& {to voz`m@m na vtorÑe?
& Zdes` prekrÌsno gotÑvwt rÔbnye bl\ _ da< W posovÎtoval by
vam zakazÌt` sudakÌ po-pÑl`ski<
& SpasÚbo< Tak w i sdÎla\<
*
& O, vy ujÎ zdes`< PriÖtnogo appetÚta<
& SpasÚbo< SadÚtes`< Vot svobÑdnoe mÎsto<
& {to vy posovÎtuete mne zakazÌt`? SegÑdnw tak jÌrko< XotÎ-
los` by sqest` [egÑ-nibud` xolÑdnogo<
& MÑjete vzwt` xolÑdny$ ovohnÑ$ sup< Ùto Ñ[en` vkÒsno<
& PojÌlu$sta, prinesÚte butÔlku pÚva, ovohnÑ$ sup, kÒri]u
s rÚsom i morÑjenoe<
*
& Vy ujÎ obÎdali?
& Net eh@< W kak raz sobirÌ\s` po$tÚ v stolÑvu\< Vy tÑje
id@te?
& Da< Vy vsegdÌ obÎdaete v stolÑvo$?
& Da, zÌvtraka\ i Òjina\ w dÑma, a obÎda\ zdes`<
Cuvinte ¿i expresii noi: vÔbor "sortimente" • bl\_ do "fel de
mâncare" • progolodÌt`sw "a i se face foame" • osetrÚna
"nisetru" • bor. "ciorbå" • na pÎrvoe/vtorÑe/trÎtè "la felul
întâi/doi/trei" • sudÌk "¿alåu" • priÖtnogo appetÚta "poftå
bunå" • pÚvo "bere" • ris "orez" • kak raz sobirÌ\s` "tocmai
må pregåteam" • stolÑvaw "cantinå" • zÌvtrakat` "a lua micul
dejun" • obÎdat` "a lua masa de prânz" • Òjinat` "a cina, a
lua masa de searå".
482 Pune¡i cuvintele din parantezå la forma cerutå de context.
Model:
Voz`mÚte sup … (mÖso)< & Voz`mÚte sup s mÖsom<
1. W l\bl\ _ o kÑfe … (molokÑ)< 2. Ætrom w em xleb … (mÌslo i

syr)< 3. Vy l\
_ bite salÌt … (mÖso )? 4. Na vtorÑe my voz`m@m kÒri]u …
(ris Úli kartÑ.ka)< 5. ObÔ[no Òtrom my p`@m [a$ … (molokÑ)< 6. DÌ$te,
pojÌlu$sta, sosÚski (crenvur¿ti) … (kapÒsta)<

1. Gde vy obÔ[no zÌvtrakaete, obÎdaete, Òjinaete?
2. V kotÑrom [asÒ vy zÌvtrakaete?
3. {to vy edÚte Òtrom za zÌvtrakom?
4. {to vy p`@te vo vrÎmw zÌvtraka?
5. Gde vy predpo[itÌete obÎdat` & dÑma, v stolÑvo$, v restorÌne?
6. KogdÌ vy obÎdaete?
7. {to vy p`@te vo vrÎmw obÎda & minerÌl`nu\ vÑdu, pÚvo Úli vinÑ?
8. {to vy edÚte za obÎdom?
9. {to vy obÔ[no ber@te na pÎrvoe, na vtorÑe, na trÎtè?
10. KakÑe vÌ.e l\bÚmoe bl\ _ do?
11. Vy l\_ bite mwsnÔe (rÔbnye) bl\ _ da?
12. KakÚe bl\ _ da vÌ.e$ na]ionÌl`no$ kÒxni vy l\ _ bite bÑl`.e
vsegÑ?
13. KakÚe rÒsskie na]ionÌl`nye bl\ _ da vy znÌete?
14. KakÚe bl\ _ da rÒssko$ kÒxni vam nrÌvwtsw?
15. Gde mÑjno poobÎdat` Úli zakusÚt` v vÌ.em gÑrode?
7. Na pÑ[te
(La po¿tå)
W polu[Ì\ i sam pi.Ò Ñ[en` mnÑgo pÚsem<

Druz`Ö s kotÑrymi w u[Úlsw, razqÎxalis` po vsemÒ
svÎtu< OdnÚ jivÒt v rÌznyx gorodÌx RossÚi,
drugÚe rabÑta\t za granÚ]e$< W perepÚsyva\s`
so mnÑgimi iz nÚx< Po[tÚ kÌjdy$ den` po[ta-
l`Ñn prinÑsit mne vmÎste s gazÎtami nÎskol`ko
pÚsem ot druzÎ$< V svo\
_ Ñ[ered` i w [Ìsto posy-
lÌ\ im pÚs`ma, otkrÔtki, telegrÌmmy, posÔlki<
PÚs`ma w obÔ[no pi.Ò vÎ[erom, a na dru-
gÑ$ den` Òtrom otpuskÌ\ ix v po[tÑvy$ Öhik
nedalekÑ ot nÌ.ego dÑma< TelegrÌmmy, banderÑli
i posÔlki my otpravlÖem v blijÌ$.em po[tÑvom otdelÎnii<
NedÎl\ nazÌd, pÎred novogÑdnim prÌzdnikom, w napisÌl
nÎskol`ko pÚsem, prigotÑvil nÒjnye knÚgi i vÎhi dlw posÔlok i
po.@l na pÑ[tu< Sna[Ìla w podo.@l k okÑ.ku, gde prinimÌ\t ban-
derÑli, pÑdal v okÑ.ko knÚgi i proposÚl upakovÌt` ix< PotÑm w
napisÌl Ìdres i zaplatÚl dÎn`gi za mÌrki, kotÑrye dÎvu.ka, rabÑt-
ni]a pÑ[ty, naklÎila na banderÑl`<
V otdÎle *Pri@m i vÔda[a posÔlok+ w zapÑlnil blank dlw
posÔlki< Na blÌnke w napisÌl Ìdres, famÚli\, pÑlnoe Úmw i Ñt[estvo
adresÌta i obrÌtny$ Ìdres< RabÑtnik pÑ[ty provÎril, vs@ li v po-
rÖdke, vzvÎsil posÔlku i vÔpisal mne kvitÌn]i\< W zaplatÚl dÎn`gi
i naprÌvilsw k drugÑmu otdelÎni\<
MÎlkie vÎhi & gÌlstuk, per[Ìtki, avtorÒ[ku i clektrobrÚtvu &
w poslÌl ]Înno$ banderÑl`\<
ItÌk, ostÌlos` tÑl`ko otprÌvit` novogÑdnie pozdravlÎniw< V
oknÎ *Pri@m telegrÌmm+ w vzwl nÎskol`ko blÌnkov i tÒt je na pÑ[te
napisÌl Ñkolo pwtnÌd]ati pozdravÚtel`nyx telegrÌmm i otkrÔtok
svoÚm rodÚtelwm, rÑdstvennikam i druz`Öm<
Cuvinte ¿i expresii noi: razqÎxat`sw "a se råspândi • po vsemÒ
svÎtu "prin toatå lumea" • za granÚ]e$ "peste hotare" • pere-
pÚsyvat`sw "a coresponda" • po[tal`Ñn "po¿ta¿" • v svo\ _ Ñ[e-
red` … "la rându-mi (-¡i, -i, -ne etc.)" • otkrÔtka "carte po¿talå"
• posÔlka "pachet, colet" • opuskÌt` & opustÚt` "a pune, a
introduce" • po[tÑvy$ Öhik "cutie po¿talå" • banderÑl` f.
"colet po¿tal" • po[tÑvoe otdelÎnie "oficiu po¿tal" • okÑ.ko
"ghi¿eu" • upakovÌt` "a împacheta" • pri@m "primire" • vÔda-
[a "eliberare" • zapolnÖt` & zapÑlnit` "a completa" • blank
"formular" • adresÌt "destinatar" • obrÌtny$ Ìdres "adresa
expeditorului" • Ñt[estvo "numele tatålui" • vs@ li v porÖdke
"dacå totul este în ordine" • vÔpisat` kvitÌn]i\ "a elibera o
chitan¡å" • gÌlstuk "cravatå" • per[Ìtki "månu¿i" • avtorÒ[-
ka "stilou" • clektrobrÚtva "aparat de ras electric" • ]Înnaw
banderÑl` "colet po¿tal cu valoare declaratå" • ]Înnoe pis`mÑ
"scrisoare cu valoare declaratå"
DialÑgi
& Mne nÌdo poslÌt` telegrÌmmu<
& TelegrÌmmy prinimÌ\t v trÎtèm oknÎ<
& DÌ$te, pojÌlu$sta, blank dlw telegrÌmmy<
& Dlw kakÑ$ telegrÌmmy & prostÑ$ Úli srÑ[no$?
& Dlw srÑ[no$<
& PojÌlu$sta, vot blank<
& SkÑl`ko vrÎmeni id@t srÑ[naw telegrÌmma v RwzÌn`?
& Dva [asÌ<
& SpasÚbo<
*
& SkajÚte, pojÌlu$sta,
mogÒ w otprÌvit` Øti knÚgi v
LÑndon?
& KonÎ[no< Vy mÑjete
poslÌt` ix banderÑl`\< Da-
vÌ$te w ix upakÒ\< A tepÎr`
napi.Úte na banderÑli Ìdres<
& SkÑl`ko stÑit banderÑl`?
& Kak vy bÒdete posylÌt` & prostÑ$ Úli zakaznÑ$ banderÑl`\?
& ProstÑ$<
& Ùto bÒdet stÑit` sto trÚd]at` pwt` rublÎ$<
& SkajÚte, pojÌlu$sta, kak mÑjno poslÌt` po pÑ[te dÌmsku\
sÒmo[ku, per[Ìtki i duxÚ?
& MÎlkie vÎhi, takÚe, kak duxÚ, o[kÚ, per[Ìtki, gÌlstuki,
mÑjno poslÌt` ]Înno$ banderÑl`\< Ves takÑ$ banderÑli ne dÑljen
byt` bÑl`.e pwtisÑt grÌmmov<
& Kak vs@ Øto doljnÑ byt` upakÑvano?
& PolojÚte vs@ v korÑbku, zavernÚte e@ v plÑtnu\ bumÌgu i
napi.Úte na ne$ Ìdres<
& KÌjetsw, w dÑljen zapÑlnit` blank & napisÌt` spÚsok vehÎ$,
kotÑrye w posylÌ\?
& Net, ni[egÑ ne nÒjno<
& Blagodar\_ vas<
*
& PosmotrÚte, pojÌlu$sta, est` li pÚs`ma na mo@ Úmw< MoÖ
famÚliw PetrÎsku<
& Va. dokumÎnt, pojÌlu$sta<
& Vot pÌsport<
& PetrÎsku? OdnÒ minÒtu< VÌ.i ini]iÌly A< N<? Vam otkrÔtka
i dÎnejny$ perevÑd< Vot vÌ.a otkrÔtka< DÎn`gi polu[Úte v sosÎdnem
oknÎ<
& SpasÚbo<
*
& DÌ$te, pojÌlu$sta, dÎswt` konvÎrov<
& S mÌrkami Úli bez mÌrok?
& Bez mÌrok< I dva konvÎrta s mÌrkami dlw Ìvia-pis`mÌ<
& PojÌlu$sta, 5 rublÎ$ 22 kopÎ$ki<
Cuvinte ¿i expresii noi: prostÌw/srÑ[naw (telegrÌmma) "(tele-
gramå) simplå/urgentå" • zakaznÑe (pis`mÑ) "(scrisoare) reco-
mandatå" • duxÚ pl. "parfum" • o[kÚ pl. "ochelari" • ves "greu-
tate" • korÑbka "cutie" • spÚsok "listå" • dÎnejny$ perevÑd
"bani prin mandat po¿tal".
Modele de scrisori
(Obraz]Ô pÚsem)
15 mÌw 1999 g<

MoskvÌ
DorogÑ$ ValÎri$!
NedÌvno polu[Úl tvo@ pis`mÑ< Bol`.Ñe spasÚbo< PrÑs`bu tvo\ _
vÔpolnil & pozvonÚl v institÒt i uznÌl o tvoÎ$ rabÑte< SekretÌr`
obehÌl obo vs@m podrÑbno napisÌt` tebÎ<
U nÌs dÑma vs@ po-stÌromu< LÎtom vse$ sem`@$ poÎdem v ArxÌn-
gel`sk< Tam je BÎloe mÑre< W na mÎsÖ], a LÎna s det`mÚ na vs@ lÎto<
PrivÎt LÚdii<
Do svidÌniw<
VolÑdw<
*
DorogÌw Ål`ga DanÚlovna!
PozdravlÖem Vas s \bilÎem< JelÌem Vam dÑlgix let jÚzni,
zdorÑv`w, uspÎxov v rabÑte i s[Ìst`w<
My [Ìsto vspominÌem Vas, VÌ.i interÎsnye urÑki, VÌ.u zabÑ-
tu o nÌs< Bol`.Ñe spasÚbo za vs@<
7 dekabrÖ 1999 g<
BuxarÎst
VÌ.i bÔv.e kursÌnty<
NOTE:
1. Adresa în limba ruså se scrie astfel (Adres po-rÒsski pÚ.etsw tak):
MoskvÌ K-9
pl< PÒ.kina, d< 3, kv< 21
PÌvlovu IvÌnu SergÎevi[u
2. Modele de adresare la începutul scrisorii (Obraz]Ô obrahÎniw v

na[Ìle pis`mÌ):
MnogouvajÌemy$ ValÎri$ VeniamÚnovi[! "Mult stimate …!"
UvajÌemaw Ànna SergÎevna! "Stimatå …!"
DorogÑ$ NikolÌ$ |rèvi[! "Dragå …!"
MÚly$ drug! "Dragå/iubite prietene!"
UvajÌemy$ gospodÚn predsedÌtel`! "Stimate domnule Pre¿edinte"
3. Expresii (VyrajÎniw):
vru[Ìt` & vru[Út` telegrÌmmu "a înmâna o telegramå";
TelegrÌmma id@t dva dnw< "Telegrama merge douå zile." (SkÑl`ko
vrÎmeni id@t telegrÌmma?)
484 Înlocui¡i propozi¡iile personale cu unele impersonale:
Model:
a) Gde w mogÒ kupÚt` konvÎrt s mÌrko$?
Gde mÑjno kupÚt` konvÎrt s mÌrko$?
b) W dÑljen napisÌt` pis`mÑ drÒgu<
Mne nÌdo (nÒjno) napisÌt` pis`mÑ drÒgu<
1. Kak my mÑjem poslÌt` dokumÎnty v drugÒ\ stranÒ? 2. W dÑl-

jen po$tÚ v Ñfis< 3. Zdes` vy mÑjete otprÌvit` zakaznÑe pis`mÑ<
4. Gde my mÑjem pozvonÚt`? 5. Vy doljnÔ byt` v acroportÒ v pwt`
[asÑv< 6. KonvÎrty i otkrÔtki vy mÑjete kupÚt` na pÑ[te< 7. W dÑljen
poslÌt` srÑ[nu\ telegrÌmmu<
485 Citi¡i ¿i repovesti¡i întâmplarea:

OdÚn molodÑ$ [elovÎk polu[Ìl pÚs`ma do vostrÎbovaniw< Od-
nÌjdy on za.@l na pÑ[tu, [tÑby polu[Út` zakaznÑe pis`mÑ< Pis`mÑ
lejÌlo na pÑ[te, no rabÑtnik ne xotÎl otdavÌt` egÑ molodÑmu
[elovÎku, tak kak u togÑ nÎ bylo s sobÑ$ dokumÎnta<
& W ne uvÎren, [to Øto pis`mÑ dlw vÌs< OtkÒda w znÌ\, [to vy &
Øto vy?
MolodÑ$ [elovÎk dostÌl iz karmÌna svo\ _ fotogrÌfi\<
& NadÎ\s`, tepÎr` vy znÌete, [to w & Øto w<
RabÑtnik pÑ[ty dÑlgo smotrÎl na fotogrÌfi\<
& Da, Øto vy, & skazÌl on nakonÎ]< & Vot vÌ.e pis`mÑ<

1. U vas bol`.Ìw perepÚska?
2. S kem vy perepÚsyvaetes`?
3. KomÒ vy pÚ.ite pÚs`ma?
4. Vy [Ìsto pÚ.ite svoÚm druz`Öm?
5. Vy l\_ bite pisÌt` pÚs`ma?
6. Vy l\_ bite polu[Ìt` pÚs`ma?
7. {to vy predpo[itÌete pisÌt` & pÚs`ma Úli otkrÔtki?
8. {to vy polu[Ìete, krÑme pÚsem?
9. Gde vy otpravlÖete posÔlki i banderÑli?
10. {to mÑjno posylÌt` banderÑl`\?
11. Kak mÑjno poslÌt` knÚgi?
12. Kak mÑjno poslÌt` v drugÑ$ gÑrod o[kÚ?
13. Gde naxÑditsw blijÌ$.ee ot vÌs po[tÑvoe otdelÎnie?
14. Gde mÑjno kupÚt` mÌrki i konvÎrty?
15. {to nÒjno imÎt` pri sebÎ, [tÑby polu[Út` posÔlku Úli dÎnejny$
perevÑd?
8. VizÚt vra[Ì
(Vizita medicului)
& Ætrom w prinimÌla

bol`nÔx v v poliklÚnike,
a pÑsle dvenÌd]ati po.lÌ
po vÔzovam< PÎrvy$ bol`-
nÑ$ & Ûgor` MorÑzov, dÎ-
vwt` let< Zvon\ v kvartÚru<
OtkryvÌet dver` jÎnhina<
& ZdrÌvstvu$te< Gde
va. bol`nÑ$?
& ZdrÌvstvu$te! Kak
xoro.Ñ, [to vy za.lÚ< Raz-
devÌ$tes`, proxodÚte, sadÚtes`<
& SpasÚbo< Nu, a gde va. bol`nÑ$? Ûgor` MorÑzov? & sprÌ.i-
va\ w i dosta\_ iz portfÎlw xalÌt i stetoskÑp<
& Syn lejÚt v sosÎdne$ kÑmnate<
& {to s nim? & sprÌ.iva\ w<
& W dÒma\, on prostudÚlsw< V[erÌ vÎ[erom on jÌlovalsw na
golovnÒ\ bol`< A segÑdnw Òtrom skazÌl, [to u negÑ bolÚt gÑrlo<
& A kakÌw u negÑ temperatÒra?
& V[erÌ bylÌ 38,3 (trÚd]at` vÑsem` i tri), segÑdnw Òtrom &
37,5 (trÚd]at` sem` i pwt`)<
& Nu, [to je, se$[Ìs posmÑtrim<
W sÎla Ñkolo mÌl`[ika<
& {to u tebÖ bolÚt, Ûgor`? & sprosÚla w egÑ<
& GolovÌ< I gÑrlo bolÚt<
& OtkrÑ$ rot< SkajÚ *a-a-a<<<+< Xoro.Ñ, spasÚbo< ZakrÑ$< Glo-
tÌt` bÑl`no? Net? A dy.Ìt` trÒdno?
& Dy.Ìt` trÒdno<
& NÌsmork est`?
& Net, nÌsmorka net<
W osmotrÎla mÌl`[ika, izmÎrila temperatÒru, provÎrila pul`s<
& PoxÑje, [to u Ûgorw vospalÎnie l@gkix< NedÎli dve emÒ
prid@tsw polejÌt` v postÎli< W vÔpi.u emÒ peni]illÚn< Vot re]Îpt<
Dva rÌza v den` k vam bÒdet prixodÚt` sestrÌ i dÎlat` emÒ ukÑly<
A Øto re]Îpt na lekÌrstvo ot golovnÑ$ bÑli< DavÌ$te dva rÌza v den`
po odnÑ$ tablÎtke< Ùto lekÌrstvo est` v kÌjdo$ aptÎke<
& Ùto Ñ[en` opÌsno?
& Net, Øto ne opÌsno< My egÑ vÔle[im< ZÌvtra Òtrom w za$dÒ k
vam< Do svidÌniw<
& Vy ujÎ uxÑdite? PosidÚte nemnÑgo< Se$[Ìs w [a$ prigotÑ-
vl\<
& SpasÚbo< MenÖ jdut bol`nÔe<
& IzvinÚte< Ob Øtom w i ne podÒmala<<<
& VÎ[erom w pozvon\ _ vam i spro.Ò, kak [Òvstvuet sebÖ Ûgor`<
Cuvinte ¿i expresii noi: biol`nÑ$ m., bol`nÌw f. "bolnav, bol-

navå" • po$tÚ po vÔzovam "a pleca la solicitåri/chemåri" •
portfÎl` m. "servietå" • prostudÚt`sw "a råci" • jÌlovat`sw
na … "a acuza …" • golovnÌw bol` "durere de cap" • gÑrlo
"gât" • glotÌt` bÑl`no? "te doare la înghi¡it?" (glotÌt` "a
înghi¡i") • dy.Ìt` "a respira" • nÌsmork "guturai" • poxÑje
"se pare" • vospalÎnie l@gkix "pneumonie" (l@gkie pl. "plå-
mâni") • postÎl` f. "a¿ternut, pat" • vÔpisat` "a prescrie" •
re]Îpt "re¡etå" • sestrÌ "sorå (medicalå)" • ukÑl "injec¡ie" •
lekÌrstvo ot … "medicament pentru …" • aptÎka "farmacie"
• opÌsno "este periculos" • vÔle[it` "a vindeca" • [Òvstvovat`
sebÖ "a se sim¡i"
DialÑgi
V poliklÚnike
Pa]iÎnt< & SkajÚte, pojÌlu$sta, gde prini-
mÌet terapÎvt?
MedsestrÌ< & V dvenÌd]atom kabinÎte< A [to s
vami?
Pa]iÎnt< & BolÚt gÑrlo i golovÌ< NavÎrno, pros-
tudÚlsw<
MedsestrÌ< & TemperatÒra est`?
Pa]iÎnt< & Ætrom bylÌ nevysÑkaw, trÚd]at` sem`<
MedsestrÌ< & KakÑ$ nÑmer vÌ.e$ kÌrto[ki?
Pa]iÎnt< & KÌrto[ka? U menÖ e@ net< VÚdite li, w inostrÌne], jivÒ v
gostÚni]e< Mne xotÎlos` by posovÎtovat`sw s terapÎvtom<
Medsestra< & Se$[Ìs w zapÑln\ kÌrto[ku< Kak vÌ.a famÚliw? Ûmw?
VÑzrast? OtkÒda priÎxali? Vot vam talÑn< Pro$dÚte v pri@m-
nu\< Vas vÔzovut<
Pa]iÎnt< & Bol`.Ñe spasÚbo< IzvinÚte za bespokÑ$stvo<
U vra[Ì
Pa]iÎnt< & ZdrÌvstvu$te, dÑktor<
Vra[< & DÑbry$ den`< ProxodÚte, pojÌlu$sta< Na [to jÌluetes`?
Pa]iÎnt< & KÌjetsw, w zabolÎl< BÑl`no glotÌt`, i golovÌ ne v porÖdke<
Vra[< & Vy imÎete v vidÒ, [to golovÌ bolÚt?
Pa]iÎnt< & Da<
Vra[< & OtkrÑ$te rot< >Úre< Da, gÑrlo u vas krÌsnoe, vospal@nnoe<
KogdÌ vy po[Òvstvovali sebÖ plÑxo?
Pa]iÎnt< & Dnw dva nazÌd< DÒmal, [to vs@ pro$d@t< PrÑsto pereuto-
mÚlsw< No v[erÌ vÎ[erom stÌlo xÒje<
Vra[< & A kakÌw temperatÒra?
Pa]iÎnt< & Ætrom bylÌ trÚd]at` sem`<
Vra[< & Kak po[Òvstvovali sebÖ plÑxo, nÌdo bÔlo srÌzu le[` v postÎl`<
RazdÎn`tes`, pojÌlu$sta, do poÖsa< W vas poslÒ.a\< Dy.Úte
glÒbje< L@gkie v porÖdke<
Pa]iÎnt< & A [to je u menÖ, dÑktor?
Vra[< & KatÌr vÎrxnix dyxÌtel`nyx putÎ$< Vot
re]Îpt na poro.kÚ< BÒdete prinimÌt` po
odnomÒ poro.kÒ tri rÌza v den`< A Øto
lekÌrstvo dlw gÑrla<
Pa]iÎnt< & TÑje pit`?
Vra[< & Net< RastvorÚte dve tablÎtki v stakÌne
t@plo$ vodÔ i polohÚte gÑrlo pÑsle edÔ<
Pa]iÎnt< & VÔpi.ite, dÑktor, [tÑ-nibud` ot nÌsmorka< Le[Út`sw, tak
uj le[Út`sw<
Vra[< & PojÌlu$sta, re]Îpt< BÒdete puskÌt` po dve kÌpki< LekÌrstvo
ne Ñ[en` priÖtnoe, preduprejdÌ\, no ves`mÌ cffektÚvnoe< Le-
kÌrstva mÑjno kupÚt` v nÌ.e$ poliklÚnike v aptÎ[nom kiÑske
i skorÎe v postÎl`< Xoro.Ñ by nÌ no[` vÔpit` gorÖ[ego [Ì\ s
m@dom Úli stakÌn molokÌ<
Pa]iÎnt< & SpasÚbo, dÑktor<
Vra[< & Ne zabyvÌ$te izmerÖt` temperatÒru< Âsli temperatÒra povÔ-
sitsw, vÔzovite vra[Ì nÌ dom<
Pa]iÎnt< & A kak Øto dÎlaetsw?
Vra[< & Vy skÌjite ob Øtom administrÌtoru gostÚni]y, on sdÎlaet
vs@, [to nÒjno< PopravlÖ$tes`< Âsli bÒdete sebÖ lÒ[.e [Òvstvo-
vat`, za$dÚte ko mne [Îrez tri dnw< V subbÑtu w prinimÌ\ s
devwtÚ do [Ìsu<
Pa]iÎnt< & Do svidÌniw, bol`.Ñe spasÚbo<
Vra[< & PopravlÖ$tes`<
U aptÎ[nogo kiÑska
Pa]iÎnt< & SkajÚte, pojÌlu$sta, u vas est`
Øti lekÌrstva?
Farma]evt< & Da, pojÌlu$sta< Poro.kÚ,
tablÎtki dlw poloskÌniw, kÌpli ot nÌs-
morka< S vas .est`desÖt rublÎ$<
Pa]iÎnt< & PojÌlu$sta< Blagodar\_<
U zubnÑgo vra[Ì
& PojÌlu$sta, sadÚtes` v krÎslo< OtkrÑ$-
te rot< Tak< KakÑ$ zub vas bespokÑit?
& Vot Øtot<
& Tak< >estÑ$ nÚjni$ slÎva< DavnÑ on
bolÚt?
& Net, on nÌ[al bolÎt` v[erÌ vÎ[erom<
& Nu [tÑ je, posmÑtrim, [to s nim mÑjno sdÎlat`< MÑjet byt`,
mÑjno eh@ vÔle[it`, a vozmÑjno, prid@tsw egÑ udalÚt`<
& MÑjet byt`, mÑjno postÌvit` plÑmbu?
& Da, mÑjno< SegÑdnw w po[Úhu zub, polojÒ v negÑ lekÌrstvo i
postÌvl\ vrÎmennu\ plÑmbu<
& A-a-a!
& {to, bÑl`no? Nu, vot i vs@< Na segÑdnw dovÑl`no<
& KogdÌ mne pri$tÚ k vam v slÎdu\hi$ raz?
& ZÌvtra v dva [asÌ<
*
& {to u vÌs bolÚt?
& Ni[egÑ ne bolÚt<
& A na [to vy jÌluetes`?
& W plÑxo spl\ i bÔstro usta\ _ < U menÖ ploxÑ$ appetÚt<
& MÑjet byt`, vy nedÌvno [Îm-nibud` bolÎli?
& Net, w ujÎ davnÑ ni[Îm ne bolÎl<
& Nu [tÑ je, nÌdo sdÎlat` anÌlizy< Vot vam napravlÎnie v labo-
ratÑri\< A pokÌ w vÔpi.u vam dva re]Îpta< Ùto re]Îpt na lekÌrstvo
ot bessÑnni]y, a Øto na vitamÚny< PridÚte ko mnÎ [Îrez dva dnw,
kogdÌ bÒdut rezul`tÌty anÌlizov<
& Xoro.Ñ, spasÚbo<
*
& ZdrÌvstvu$te, bol`nÑ$!
& ZdrÌvstvu$te, dÑktor<
& Kak vy sebÖ [Òvstvuete? LÒ[.e?
& SpasÚbo< LÒ[.e< GolovÌ bÑl`.e ne bolÚt< TemperatÒra ponÚ-
zilas`<
& ProdoljÌ$te prinimÌt` lekÌrstva< I ne vstavÌ$te< PolejÚte
eh@ dnw dva-tri< ZÌvtra w za$dÒ k vam pÑsle obÎda<
& SpasÚbo<
Cuvinte ¿i expresii noi: ustavÌt` & ustÌt` "a obosi" • bolÎt`

"a fi bolnav" • zabolÎt` [Îm-nibud` "a se îmbolnåvi de ceva" •
napravlÎnie "trimitere" • bessÑni]a "insomnie" • ponijÌt`-
sw & ponÚzit`sw "a scådea" • terapÎvt "internist" • [to s vÌmi
(slu[Úlos`)? "ce s-a întâmplat cu dvs.?" • (ne) vysÑkaw tempe-
ratÒra "temperatura mare (micå)" • kÌrto[ka "fi¿å" • zapol-
nÖt` & zapÑlnit` "a completa" • pri@mnaw "salå de a¿teptare"
• bespokÑ$stvo "deranj" • ne v porÖdke "nu este în ordine" •
imÎt` v vidÒ "a avea în vedere" • pereutomlÖt`sw & pere-
utomÚt`sw "a se surmena" • razdevÌt`sw & razdÎt`sw "a se
dezbråca" • do pÑwsa "pânå la brâu" • dyxÌtel`nye putÚ "cåi
respiratorii" • poro.Ñk "praf" • rastvorÖt` & rastvorÚt` "a
dizolva" • poloskÌt` & propoloskÌt` "a clåti" • kÌplw "picå-
turå" • preduprejdÌt` & predupredÚt` "a preveni" • aptÎ[-
ny$ "farmaceutic" • popravlÖt`sw & poprÌvit`sw "a se
însånåto¿i" • prinimÌt` & prinÖt` "a consulta" • farma]evt
"farmacist" • poloskÌnie (i) "clåtire, clåtit", (ii) "gargarå" • uda-
lÚt` "a extrage, a scoate" • stÌvit` & postÌvit` plÑmbu "a
pune o plombå"
487 În locul punctelor, pune¡i verbul potrivit:
1. {em … vÌ.a do[`? 2. Vra[ … mne re]Îpt na lekÌrstvo< 3. Ty
bÑlen (bol`nÌ) i dÑljen (doljnÌ) … lekÌrstvo ot kÌ.lw< 4. U menÖ …
glazÌ< 5. Vy bol`nÔ? Na [to vy …? 6. S sÌmogo utrÌ MÚ.a … na go-
lovnÒ\ bol`< 7. W Ñ[en` rÎdko … grÚppom< 8. U tebÖ … golovÌ? 9. Bol`-
nÑ$ … na bÑli v grudÚ< 10. Vra[ sovÎtuet mne … vitamÚny<
Verbe de folosit: bolÎt` (bolÚt), bolÎt` (bolÎet, bÑlen), le[Út`,
prinimÌt`, vÔpisat`, jÌlovat`sw<

1. Kak vy sebÖ [Òvstvuete?
2. {to vas bespokÑit? (Na [to vy jÌluetes`?)
3. KogdÌ vy po[Òvstvovali sebÖ plÑxo?
4. KakÌw u vas temperatÒra?
5. {to u vas bolÚt? GÑrlo?
6. U vas nÌsmork?
7. DavnÑ vy bol`nÔ? (DavnÑ vy bolÎete?)
8. Gde vy le[Úlis` rÌn`.e?
9. Kto vas le[Úl rÌn`.e?
10. Vy [Ìsto bolÎete angÚno$?
11. {em vy bolÎli v dÎtstve?
12. LejÌli li vy kogdÌ-nibud` v bol`nÚ]e?
13. KogdÌ i k komÒ vy obratÚlis`, kak tÑl`ko po[Òvstvovali sebÖ
plÑxo?
14. VyzyvÌli li vy kogdÌ-nibud` vra[Ì nÌ dom?
15. V kakÚx slÒ[awx vra[ sovÎtuet bol`nÑmu lejÌt` v postÎli?
9. {elovek & PortrÎt

(Omul – Portret)
PortrÎt Pe[Ñrina
On byl srÎdnogo rÑsta; strÑ$ny$, tÑnki$ stan egÑ i .irÑkie
plÎ[i dokÌzyvali krÎpkoe slojÎnie; pÔl`ny$ bÌrxatny$ s\rtu[Ñk
egÑ, zast@gnuty$ tÑl`ko na dve nÚjnie pÒgovi]y, pozvolÖl razglw-
dÎt` oslepÚtel`no [Ústoe bel`@, egÑ zapÌ[kannye per[Ìtki kazÌlis`
narÑ[no s.Útymi po egÑ mÌlen`ko$ aristokratÚ[esko$ rukÎ, i kogdÌ
on snwl odnÒ per[Ìtku, to w byl udivl@n xudÑbo$ egÑ blÎdnyx pÌl`]ev<
EgÑ poxÑdka bylÌ nebrÎjna i lenÚva, no w zamÎtil, [to on ne razmÌ-
xival rukÌmi & vÎrny$ prÚznak nÎkotoro$ skrÔtnosti xarÌktera<
VprÑ[em, Øto moÚ sÑbstvennye zame[Ìniw, i w vÑvse ne xo[Ò vas zastÌ-
vit` vÎrovat` v nix slÎpo< S pÎrvogo vzglÖda na li]Ñ egÑ w by ne dal
emÒ bÑlee dvad]atÚ tr@x let, xotÖ pÑsle w gotÑv byl dat` emÒ trÚd]at`<
V egÑ ulÔbke bÔlo [tÑ-to dÎtskoe< EgÑ kÑja imÎla kakÒ\-to jÎnsku\
nÎjnost`; belokÒrye vÑlosy, v`\ _ hiesw ot prirÑdy, tak jivopÚsno
obrisÑvyvali egÑ blÎdny$, blagorÑdny$ lob, na kotÑrom, tÑl`ko po
dÑlgom nabl\dÎnii, mÑjno bÔlo zamÎtit` sledÔ morhÚn, perese-
kÌv.ix odnÌ drugÒ\ i, veroÖtno, obozna[Ìv.ixsw gorÌzdo Övstvennee
v minÒty gnÎva Úli du.Îvnogo bespokÑ$stva< NesmotrÖ na svÎtly$
]vet egÑ volÑs, usÔ egÑ i brÑvi bÔli [@rnye & prÚznak porÑdy v
[elovÎke tak, kak [@rnaw grÚva i [@rny$ xvost u bÎlo$ lÑ.adi< {tÑby
dokÑn[it` portrÎt, w skajÒ, [to u negÑ byl nemnÑgo vzd@rnuty$ nos,
zÒby oslepÚtel`no$ beliznÔ i kÌrie glazÌ; o glazÌx w dÑljen ska-
zÌt` eh@ nÎskol`ko slov<
Vo-pÎrvyx, onÚ ne smeÖlis`, kogdÌ on smeÖlsw! Vam ne slu[Ìlos`
zame[Ìt` takÑ$ strÌnnosti u nÎkotoryx l\dÎ$? Ùto prÚznak Úli
zlÑgo nrÌva, Úli glubÑko$ postoÖnno$ grÒsti< Ûz-za poluopÒhennyx
resnÚ] onÚ siÖli kakÚm-to fosforÚ[eskim blÎskom, Îsli mÑjno tak
vÔrazit`sw< To nÎ bÔlo otrajÎnie jÌra du.Îvnogo Úli igrÌ\hego
voobrajÎniw: to byl blesk, podÑbny$ blÎsku glÌdko$ stÌli, osle-
pÚtel`ny$, no xolÑdny$; vzglwd egÑ & neprodoljÚtel`ny$, no pro-
ni]Ìtel`ny$ i twj@ly$, ostavlÖl po sebÎ nepriÖtnoe vpe[atlÎnie
neskrÑmnogo voprÑsa i mog by kazÌt`sw dÎrzkim, Îsli b nÎ byl stol`
ravnodÒ.no spokÑen< Vse Øti zame[Ìniw pri.lÚ mne na um, mÑjet
byt`, tÑl`ko potomÒ, [to w znal nÎkotorye podrÑbnosti egÑ jÚzni,
i, mÑjet byt`, na drugÑgo vid egÑ proizv@l by sover.Înno razlÚ[noe
vpe[atlÎnie; no tak kak vy o n@m ne uslÔ.ite ni ot kogÑ, krÑme menÖ,
to ponevÑle doljnÔ dovÑl`stvovat`sw Øtim izobrajÎniem< SkajÒ v
zakl\[Înie, [to on byl voobhÎ nedur@n i imÎl odnÒ iz tex origi-
nÌl`nyx fizionÑmi$, kotÑrye osÑbenno nrÌvwtsw jÎnhinam svÎtskim<
(OtrÔvok iz romÌna M< |< LÎrmontova
*GerÑ$ nÌ.ego vrÎmeni+)
Cuvinte ¿i expresii noi: rost "staturå" • byt` srÎdnego rosta

"a fi de staturå mijlocie" • (vysÑkogo/bol`.Ñgo rÑsta "înalt
de staturå" • nÚzkogo/mÌlogo rÑsta "scund, mic de staturå")
• tÑnki$ stan "talie zveltå, mijloc sub¡ire" • ple[Ñ "umår" •
krÎpkoe slojÎnie "constitu¡ie robustå" • bÌrxatny$ "catife-
lat, de catifea" • s\rtÒk "redingotå, gheroc" • zast@gnuty$ "în-
cheiat" • pÒgovi]a "nasture" • oslepÚtel`no [Ústoe "orbitor
de curat" • bel`@ "lenjerie" • zapÌ[kanny$ "murdar" • narÑ[no
"dinadins, în mod special" • xudobÌ "uscåciune, slåbiciune
fizicå" • blÎdny$ "palid" • poxÑdka "mers" • nebrÎjny$ "ne-
glijent" • razmÌxivat` "a da din …" • skrÔtny$ "închis, ascuns"
• vÎrovat` "a crede" • slÎpo "orbe¿te" • s pÎrvogo vzglÖda "de
la prima vedere" • ulÔbka "zâmbet" • kÑja "piele" • nÎj-
nost` "tandre¡e" • belokÒry$ "blond, bålan" • v`\ _ hi$sw
"buclat, ondulat" • blogorÑdny$ "nobil" • morhÚna "rid, cutå"
• Övstvenno "clar, distinct" • gnev "mânie" • bespokÑ$stvo
"nelini¿te" • usÔ "musta¡å" • brÑvi pl. "sprâncene" • grÚva
"coamå" • vzd@rnuty$ (nos) "(nas) cârn" • beliznÌ "albea¡å" •
kÌri$ "cåprui" • strÌnnost` f. "ciudå¡enie" • zlo$ nrav "fire
rea, temperament råu" • grust` f. "triste¡e" • blesk "strålucire"
• stal` f. "o¡el" • voobrajenie "imagina¡ie" • proni]Ìtel`-
ny$ "påtrunzåtor" • vpe[atlÎnie "impresie" • skrÑmny$
"modest" • dÎrzki$ "îndråzne¡" • ravnodÒ.ny$ "indiferent" •
podrÑbnost` f. "amånunt" • ponevÑle "de nevoie, for¡at,
vrând-nevrând" • dovÑl`stvovat`sw "a se mul¡umi" • nedur@n
"destul de frumu¿el, drågu¡" • svÎtski$ "monden, de lume"
489 Citi¡i termenii ce caracterizeazå tråsåturile fizice ale omului:
Tråsåturi fizice ale omului

(Åblik [elovÎka)
teloslojÎnie "conforma¡ie/constitu¡ie a corpului": u ne@ krasÚvaw

(strÑ$naw) figÒra "ea are o talie zveltå"; u ne@ xorÑ.aw figÒra "ea are
corp frumos, este bine fåcutå"; [elovÎk korenÌsty$ "om robust, îndesat";
plÑtny$ "solid, îndesat"; krÎpki$ "puternic"; sÚl`ny$ "puternic"; pÑlny$
"plin"; tÒ[ny$ "gras, corpolent, obez"; xudohÌvy$ "uscå¡iv, slab"; sutÒly$
"gârbov, adus din spate"; polnÎt` & popolnÎt` "a se îngrå¿a"; xudÎt` & po-
xudÎt` "a slåbi";
vnÎ.ni$ vid "aspect exterior": on vÔglwdit xoro.Ñ/plÑxo "aratå
bine/råu", on vÔglwdit ustÌlym/zdorÑvym/ves@lym/grÒstnym "aratå
obosit/sånåtos/vesel/trist";
sxÑdstvo "asemånare": onÚ poxÑji drug na drÒga kak dve kÌpli
vodÔ "seamånå ca douå picåturi de apå"; onÌ vÔlitaw mat` "este mama leit,
ea este bucå¡icå ruptå din mamå"; on vÔlity$ otÎ] "el este bucå¡icå ruptå
din tatå";
rost "staturå, talie": u ne@ rost 160 sm, rost e@ & 160 sm "ea are 160
cm înål¡ime"; vysÑki$ [elovÎk "om înalt"; on srÎdnego (vysÑkogo/bol`-
.Ñgo, nÚzkogo/mÌlogo) rÑsta "el este de staturå mijlocie (înalt de staturå,
mic de staturå/scund)"; vÔ.e srÎdnego rÑsta "de staturå peste medie";
rÑsly$ pÌren` "båiat înalt/de staturå înaltå"; on na gÑlovu vÔ.e brÌta
"el este cu un cap mai înalt decât fratele såu";
rÒki "mâini": nÎjnye "delicate"; slÌbye "slabe"; grÒbye "lipsite de
fine¡e"; mozÑlistye "cu båtåturi"; sÚl`nye "puternice";
nÑgi "picioare": strÑ$nye "drepte"; dlÚnnye "lungi"; korÑtkie
"scurte"; (ne)krasÚvye "frumoase (urâte)";
vÑlosy pl. "pår": t@mnye "închis"; svÎtlye "deschis"; rÒsye "blond,
castaniu deschis"; belokÒrye "bålai, blond"; ka.tÌnovye "castaniu"; rÔjie
"ro¿cat, ro¿covan"; zolotÚstye "auriu"; blondÚn "blond"; .atÎn "¿aten";
br\nÎt "brunet"; dlÚnnye "lung"; korÑtkie "scurt"; gustÔe "des"; rÎdkie
"rar"; prwmÔe "drept"; kur[Ìvye "cre¡, buclat, cârlion¡at"; volnÚstye "ondu-
lat"; pri[@syvat` & pri[esÌt` vÑlosy "a(-¿i) pieptåna pårul"; ras[@sy-
vat` & ras[esÌt` vÑlosy "a pieptåna, a îndrepta, a netezi pårul (cu piepte-
nul)"; zavivÌt` & zavÚt` vÑlosy "a ondula, a încre¡i pårul"; podstrigÌt` &
podstrÚ[` vÑlosy "a tunde pårul"; zapletÌt` & zaplestÚ vÑlosy v odnÒ
kosÒ (v dve kosÔ) "a împleti pårul într-o cosi¡å (în douå cosi¡e)"; u negÑ
prwmÑ$ (kosÑ$) probÑr "are cårare la mijloc (într-o parte)"; dÎlat` probÑr
s lÎvo$ storonÔ "a face cårare în partea stângå";
glazÌ "ochi": golubÔe "alba¿tri"; sÎrye "gri, cenu¿ii"; kÌrie "cåprui";
zel@nye "verzi"; [@rnye "negri"; jivÔe "vii"; dÑbrye "buni"; blestÖhie
"strålucitori"; vyrazÚtel`nye "expresivi"; ser`@znye "serio¿i"; zadÒm[ivye
"îngândura¡i"; xÚtrye "vicleni"; otkryvÌt` & otkrÔt`/zakryvÌt` & za-
krÔt` glazÌ "a deschide/a închide ochii"; ne spuskÌt` glaz s kogÑ-libo
"a nu-¿i lua ochii de pe cineva"; prÚstal`no smotrÎt` na kogÑ-libo "a se
uita fix la cineva";
zrÎnie "vedere": u negÑ xorÑ.ee/ploxÑe zrÎnie "el are vederea
bunå/slabå"; blizorÒki$ "miop"; dol`nozÑrki$ "prezbit"; nosÚt` o[kÚ "a
purta ochelari"; [elovÎk v o[kÌx "om cu ochelari"; slepÑ$ [elovÎk "orb";
vzglwd "privire": glubÑki$ "adâncå"; krasnore[Úvy$ "semnificativå";
mnogogovorÖhi$ "gråitoare, semnificativå"; Ñstry$ "ascu¡itå"; ponimÌ\-
hi$ "în¡elegåtoare"; sosredotÑ[enny$ "concentratå"; spokÑ$ny$ "lini¿titå";
[Ústy$ "curatå"; bezjÚznenny$ "fårå via¡å"; bespokÑ$ny$ "nelini¿titå";
ledwnÑ$ "de ghea¡å"; nastorÑjenny$ "atentå, circumspectå"; otsÒtstvu\-
hi$ "absentå"; rassÎwnny$ "împrå¿tiatå"; xmÒry$ "posomorâtå, posacå";
resnÚ]y "gene": dlÚnnye "lungi"; prwmÔe "drepte"; zagnÒtye "arcuite";
li]Ñ "fa¡å": (ne)krasÚvoe "frumoaså (urâtå)"; smÒgloe "negricioaså,
oache¿å"; blÎdnoe "palidå"; vesnu.[Ìtoe "pistruiatå"; .irÑkoe "latå"; krÒ-
gloe "rotundå"; prodolgovÌtoe "prelungå"; skulÌstoe "cu pome¡i ie¿i¡i în
afarå, fålcoaså"; xudÑe "slabå"; otkrÔtoe "deschiså"; vs@ li]Ñ v vesnÒ.kax
"toatå fa¡a e plinå de pistrui"; [ertÔ li]Ì "tråsåturi ale fe¡ei"; prÌvil`nye
[ertÔ li]Ì "tråsåturi regulate ale fe¡ei"; li]Ñ poblednÎlo ot ispÒga "fa¡a
i s-a fåcut palidå de spaimå"; Øto vÚdno po li]Ò "asta se vede dupå fa¡å";
pro[Îst` [tÑ-libo po li]Ò "a citi ceva pe fa¡å";
h@ki "obraji": rumÖnye "rumeni"; blÎdnye "palizi"; pÑlnye "plini";
vpÌlye "scofâlci¡i/supli";
lob "frunte": vysÑki$/otkrÔty$ "înaltå/latå"; nÚzki$ "joaså"; mor-
hÚt` lob "a încre¡i fruntea";
nos "nas": prwmÑ$ "drept"; vzd@rnuty$ "cârn"; kurnÑsy$ "cârn";
Ñstry$ "ascu¡it"; dlÚnny$ "lung"; pripl\ _ snuty$ "turtit"; nos s gorbÚn-
ko$ "nas coroiat"; nos kr\[kÑm "nas coroiat"; orlÚny$ nos "nas acvilin";
antÚ[ny$ "clasic"; nos kartÑ.ko$ "nas cât un cartof, nas påtlågea";
gÒby "buze": tÑlstye "groase", pÒxlye "umflate", sjÌtye "strânse",
blÎdnye "palide", Örkie "în culori, vii", ulÔbka na gubÌx "zâmbet pe buze",
krÌsit` gÒby "a ruja buzele";
.Îw "gât": dlÚnnaw/korÑtkaw "lung/scurt", xudÌw "sub¡ire, slab",
tÑnkaw "sub¡ire", (ne)krasÚvaw "frumos/urât".
490 Citi¡i dialogul. Dupå modelul lui, alcåtui¡i un dialog în care vå

descrie¡i prietenul.
_
& ZdrÌvstvu$, |ra! Kak ty vÔros< TebÖ i ne uznÌe.` tepÎr`!
& ZdrÌvstvu$, MÚ.a! Ty poxÑj na ot]Ì, Ñ[en` poxÑj<
& Da, vse govorÖt, [to my s pÌpo$ kak dve kÌpli vodÔ< Razde-
vÌ$sw< PÌpa skÑro s rabÑty prid@t<
& TebÎ ujÎ pwtnÌd]at`<
& Net, mne nedÌvno [etÔrnad]at` ispÑlnilos`<
& ZnÌ[it, vy odnogÑdki s VÌse$<
& Da, my rovÎsniki< W egÑ vÚdel lÎtom; na gÑlovu vÔ.e menÖ,
.irokoplÎ[i$, zagorÎly$<
& On mnÑgo zanimÌetsw spÑrtom< MnÑgo plÌvaet<
Cuvinte ¿i expresii noi: poxÑj(a) na … "seamånå cu …" • kak

dve kÌpli vodÔ "ca douå picåturi de apå" • odnogÑdki/rovÎ-
sniki/odnolÎtki pl. (odnolÎtok m., odnolÎtka f.) "persoane
de aceea¿i vârstå" • ispÑlnilos` "am împlinit".
491 Citi¡i ¿i traduce¡i textul:

MÌl`[iki
(V sokrahÎnii< Text prescurtat)
VolÑdw priÎxal! & krÚknul ktÑ-to na dvorÎ<

& VolÑde[ka priÎxali! & zavopÚla NatÌl`w, vbegÌw v stolÑvu\<
& Ax, bÑje mo$!
Vsw sem`Ö Korol@vyx, s [Ìsu nÌ [as podjidÌv.aw svoegÑ VolÑ-
d\, brÑsilas` k Ñknam< U podqÎzda stoÖli .irÑkie rÑzval`ni, i ot
trÑ$ki bÎlyx lo.adÎ$ .@l gustÑ$ tumÌn< SÌni bÔli pustÔ, potomÒ
[to VolÑdw ujÎ stoÖl v sÎnwx i krÌsnymi, ozÖb.imi pÌl`]ami
razvÖzyval ba.lÔk< EgÑ gimnazÚ[eskoe pal`tÑ, furÌjka, kalÑ.i i
vÑlosy na viskÌx bÔli pokrÔty Úneem, i ves` on ot golovÔ do nog
izdavÌl takÑ$ vkÒsny$ morÑzny$ zÌpax, [to, glÖdw na negÑ, xotÎlos`
ozÖbnut` i skazÌt`: *brrr!+ Mat` i t@tka brÑsilis` obnimÌt` i
]elovÌt` egÑ< NatÌl`w povalÚlas` k egÑ nogÌm i na[alÌ stÌskivat` s
negÑ vÌlenki< S@stry pÑdnwli vizg, dvÎri skripÎli, xlÑpali, a otÎ]
VolÑdi v odnÑ$ jilÎtke i s nÑjni]ami v rukÌx vbejÌl v perÎdn\\
i zakri[Ìl ispÒganno:
& A my tebÖ eh@ v[erÌ jdÌli! Xoro.Ñ doÎxal? BlagopolÒ[no?
GÑspodi bÑje mo$, da dÌ$te je emÒ s ot]Ñm pozdorÑvat`sw! {to w ne
ote], [to li?
& Gav! Gav! & revÎl bÌsom MilÑrd, ogrÑmny$ [@rny$ p@s, stu[Ì
xvostÑm po stÎnam i po mÎbeli<
Vs@ sme.Ìlos` v odÚn splo.nÑ$ rÌdostny$ zvuk, prodoljÌv-
.i$sw minÒty dve< KogdÌ pÎrvy$ porÔv rÌdosti pro.@l, Korol@vy
zamÎtili, [to, krÑme VolÑdi, v perÎdne$ naxÑdilsw eh@ odÚn
mÌlen`ki$ [elovÎk, okÒtanny$ v platkÚ, .Ìli i ba.lykÚ i pokrÔ-
ty$ Úneem; on nepodvÚjno stoÖl v uglÒ v tenÚ, brosÌemo$ bol`.Ñ\
lÚsè$ .Òbo$<
& VolÑde[ka, a Øto je kto? & sprosÚla .@potom mat`<
& Ax! & spoxvatÚlsw VolÑdw< & Ùto, [est` imÎ\ predstÌvit`, mo$
tovÌrih {e[evÚ]yn, u[enÚk vtorÑgo klÌssa<<< W priv@z egÑ s sobÑ$
pogostÚt` u nas<
& Å[en` priÖtno, mÚlosti prÑsim! & skazÌl rÌdostno otÎ]< &
IzvinÚte, w po-domÌ.nemu, bez s\rtukÌ<<< PojÌlu$te! NatÌl`w,
pomogÚ gospodÚnu {e[evÚ]ynu razdÎt`sw! GÑspodi bÑje mo$, da pro-
gonÚte Øtu sobÌku!
NemnÑgo pogodÖ VolÑdw i egÑ drug {e[evÚ]yn, o.eloml@nnye
.Òmno$ vstrÎ[e$ i vs@ eh@ rÑzovye ot xÑloda, sidÎli za stolÑm i
pÚli [a$<
& Nu, vot skÑro i rojdestvÑ! & govorÚl otÎ], krutÖ iz t@mno-
rÔjego tabakÒ papirÑsu< & A davnÑ li bÔlo lÎto i mat` plÌkala,
tebÖ provojÌ\[i? An ty i priÎxal<<<
Tri sestrÔ VolÑdi, KÌtw, SÑnw i MÌ.a & sÌmo$ stÌr.e$ iz nix
bÔlo odÚnnad]at` let, & sidÎli za stolÑm i ne otryvÌli glaz ot
nÑvogo znakÑmogo< {e[evÚ]yn byl takÑgo je vÑzrasta i rÑsta, kak
VolÑdw, no ne tak puxl, i bel, a xud, smugl, pokrÔt vesnÒ.kami<
VÑlosy u negÑ bÔli hetÚnistye, glazÌ Òzen`kie, gÒby tÑlstye, vo-
obhÎ byl on Ñ[en` nekrasÚv, i Îsli b na n@m nÎ bylo gimnazÚ[esko$
kÒrtki, to po narÒjnosti egÑ mÑjno bÔlo by prinÖt` za kuxÌrkina
sÔna< On byl ugr\ _ m, vs@ vrÎmw mol[Ìl i ni rÌzu ne ulybnÒlsw<
DÎvo[ki, glÖdw na negÑ, srÌzu soobrazÚli, [to Øto, doljnÑ byt`,
Ñ[en` Òmny$ i u[@ny$ [elovÎk< On o [@m-to vs@ vrÎmw dÒmal i tak byl
zÌnwt svoÚmi mÔslwmi, [to kogdÌ egÑ sprÌ.ivali o [@m-nibud`, to on
vzdrÌgival, vstrÖxival golovÑ$ i prosÚl povtorÚt` voprÑs<
DÎvo[ki zamÎtili, [to i VolÑdw, vsegdÌ ves@ly$ i razgovÑr-
[ivy$, na Øtot raz govorÚl mÌlo, vÑvse ne ulybÌlsw i kak bÒdto dÌje
ne rad byl tomÒ, [to priÎxal domÑ$< PokÌ sidÎli za [Ìem, on obra-
tÚlsw k s@stram tÑl`ko raz, da i to s kakÚmi-to strÌnnymi slovÌmi<
On ukazÌl pÌl`]em na samovÌr i skazÌl:
& A v KalifÑrnii vmesto [Ì\ p`\t djin<
On tÑje byl zÌnwt kakÚmi-to mÔslwmi, i mÔsli u mÌl`[ikov
bÔli Ñbhie<
PÑsle [Ì\ vse po.lÚ v dÎtsku\< OtÎ] i dÎvo[ki sÎli za stol i
zÌnwlis` rabÑto$, kotÑraw bylÌ prÎrvana priÎzdom mÌl`[ikov< Ùto
bylÌ uvlekÌtel`naw i .Òmnaw rabÑta<
V predydÒhie svoÚ priÎzdy VolÑdw tÑje zanimÌlsw prigo-
tovlÎniwmi dlw @lki Úli bÎgal na dvor poglwdÎt`, kak kÒ[er i pastÒx
dÎlali snegovÒ\ gÑru, no tepÎr` on i {e[evÚ]yn sÎli u oknÌ i stÌli
o [@m-to .eptÌt`sw; potÑm onÚ Ñba vmÎste raskrÔli geografÚ[eski$
Ìtlas i stÌli rassmÌtrivat` kakÒ\-to kÌrtu<
& Sna[Ìla v Perm`<<< & tÚxo govorÚl {e[evÚ]yn<<< & ottÒda v
T\mÎn`<<< potÑm Tomsk<<< potÑm<<< potÑm<<< v Kam[Ìtku<<< Ots\
_ da samoÎ-
dy perevezÒt na lÑdkax [Îrez BÎringov prolÚv<<< Vot tebÎ i AmÎrika<<<
Tut mnÑgo pÒ.nyx zverÎ$<
& A KalifÑrniw? & sprosÚl VolÑdw<
& KalifÑrniw nÚje<<< Li.` by v AmÎriku popÌst`, a KalifÑr-
niw ne za gorÌmi< DobyvÌt` je sebÎ propitÌnie mÑjno oxÑto$ i
grabejÑm<
{e[evÚ]yn ves` den` storonÚlsw dÎvo[ek i glwdÎl na nix ispod-
lÑb`w< PÑsle ve[Îrnego [Ìw on poglwdÎl ugr\ _ mo na KÌt\ i sprosÚl:
& Vy [itÌli Ma$n RÚda?
& Net, ne [itÌla<<< Poslu.Ì$te, vy umÎete na kon`kÌx katÌt`sw?
Pogruj@nny$ v svoi mÔsli, {e[evÚ]yn ni[egÑ ne otvÎtil na
Øtot voprÑs, a tÑl`ko sÚl`no nadÒl h@ki i sdÎlal takÑ$ vzdox, kak
bÒdto emÒ bÔlo Ñ[en` jÌrko< On eh@ raz podnÖl glazÌ na KÌt\<
{e[evÚ]yn grÒstno ulybnÒlsw i sprosÚl:
& ZnÌete, kto w?
& GospodÚn {e[evÚ]yn<
& Net< W MontigÑmo WstrebÚny$ KÑgot`, vojd` nepobedÚmyx<
MÌ.a, sÌmaw mÌlen`kaw dÎvo[ka, poglwdÎla na negÑ, potÑm na
oknÑ, za kotÑrym ujÎ nastupÌl vÎ[er, i skazÌla v razdÒmè:
& A u nas [e[evÚ]u v[erÌ gotÑvili<
Sover.Înno neponÖtnye slovÌ {e[evÚ]yna i to, [to on pos-
toÖnno .eptÌlsw s VolÑde$, vs@ Øto bÔlo zagÌdo[no i strÌnno< I Ñbe
stÌr.ie dÎvo[ki, KÌtw i SÑnw, stÌli zÑrko sledÚt` za mÌl`[ikami<
VÎ[erom, kogdÌ mÌl`[iki lojÚlis` spat`, dÎvo[ki podkrÌlis` k dvÎri
i podslÒ.ali ix razgovÑr< O, [to onÚ uznÌli! MÌl`[iki sobirÌlis`
bejÌt` kudÌ-to v AmÎriku dobyvÌt` zÑloto; u nix dlw dorÑgi bÔlo
ujÎ vs@ gotÑvo: pistolÎt, dva nojÌ, suxarÚ, uveli[Útel`noe steklÑ
dlw dobyvÌniw ognÖ, kÑmpas i [etÔre rublÖ dÎneg< OnÚ uznÌli, [to
mÌl`[ikam prid@tsw pro$tÚ pe.kÑm nÎskol`ko tÔsw[ v@rst, a po
dorÑge srajÌt`sw s tÚgrami i dikarÖmi, potÑm dobyvÌt` zÑloto i
slonÑvu\ kost`, ubivÌt` vragÑv, postupÌt` v morskÚe razbo$niki,
pit` djin i v kon]Î kon]Ñv jenÚt`sw na krasÌvi]ax i obrabÌtyvat`
plantÌ]ii< VolÑdw i {e[evÚ]yn govorÚli i v uvle[Înii perebivÌli
drug drÒga< SebÖ {e[evÚ]yn nazyvÌl pri Øtom tak: *MontigÑmo
WstrebÚny$ KÑgot`+, a VolÑd\ & *blednolÚ]y$ brat mo$+<
& Ty smotrÚ je, ne govorÚ mÌme, & skazÌla KÌtw SÑne, otpravlÖ-
ws` s ne$ spat`< & VolÑdw privez@t nam iz AmÎriki zÑlota i slonÑvo$
kÑsti, a Îsli ty skÌje.` mÌme, to egÑ ne pÒstwt<
NakanÒne so[Îl`nika {e[evÚ]yn ]Îly$ den` rassmÌtrival kÌrtu
Àzii i [tÑ-to zapÚsyval, a VolÑdw, tÑmny$, pÒxly$, kak ukÒ.enny$
p[elÑ$, ugr\ _ mo xodÚl po kÑmnatam i ni[egÑ ne el< I raz daje v dÎt-
sko$ on ostanovÚlsw pÎred ikÑno$, perekrestÚlsw i skazÌl:
& GÑspodi, prostÚ menÖ grÎ.nogo! GÑspodi, soxranÚ mo\ _ bÎd-
nu\, nes[Ìstnu\ mÌmu!
K vÎ[eru on rasplÌkalsw< IdÖ spat`, on dÑlgo obnimÌl ot]Ì,
mat` i sest@r< KÌtw i SÑnw ponimÌli, v [@m tut dÎlo, a mlÌd.aw
MÌ.a, ni[egÑ ne ponimÌla, re.Útel`no ni[egÑ, i tÑl`ko pri vzglÖde
na {e[evÚ]yna zadÒmyvalas` i govorÚla so vzdÑxom:
& KogdÌ post, nÖnw govorÚt, nÌdo kÒ.at` gorÑx i [e[evÚ]u<
RÌno Òtrom v so[Îl`nik KÌtw i SÑnw tÚxo podnwlÚs` s postÎle$
i po.lÚ posmotrÎt`, kak mÌl`[iki bÒdut bejÌt` v AmÎriku< PodkrÌ-
lis` k dvÎri<
& Tak ty ne poÎde.`? & serdÚto sprÌ.ival {e[evÚ]yn< & GovorÚ:
ne poÎde.`?
& GÑspodi! & tÚxo plÌkal VolÑdw< & Kak je w poÎdu? Mne mÌmu
jÌlko<
& BlednolÚ]y$ brat mo$, w pro.Ò tebÖ, poÎdem! Ty je uverÖl,
[to poÎde.`, sam menÖ smanÚl, a kak Îxat`, tak vot i strÒsil<
& W<<< w ne strÒsil, a mne<<< mne mÌmu jÌlko<
& Ty govorÚ: poÎde.` Úli net?
& W poÎdu, tÑl`ko<<< tÑl`ko pogodÚ< Mne xÑ[etsw dÑma pojÚt`<
& V takÑm slÒ[ae w sam poÎdu! & re.Úl {e[evÚ]yn< & I bez tebÖ
obo$dÒs`< A eh@ tÑje xÑtel oxÑtit`sw na tÚgrov, srajÌt`sw! KogdÌ
tak, otdÌ$ je moÚ pistÑny!
VolÑdw zaplÌkal tak gÑr`ko, [to s@stry ne vÔderjali i tÑje
tÚxo zaplÌkali< NastupÚla ti.inÌ<
& Tak ty ne poÎde.`? & eh@ raz sprosÚl {e[evÚ]yn<
& Po<<< poÎdu<
& Tak odevÌ$sw!
I {e[evÚ]yn, [tÑby ugovorÚt` VolÑd\, xvalÚl AmÎriku, ry[Ìl,
kak tÚgry, izobrajÌl paroxÑd, branÚlsw, obehÌl otdÌt` VolÑde
vs\ slonÑvu\ kost` i vse l`vÚnye i tÚgrovye .kÒry<
I Øtot xÒden`ki$ smÒgly$ mÌl`[ik so hetÚnistymi volosÌmi
i vesnÒ.kami kazÌlsw dÎvo[kam neobyknovÎnnym, zame[Ìtel`nym<
Ùto byl gerÑ$, re.Útel`ny$, neustra.Úmy$ [elovÎk, i ry[Ìl on
tak, [to stÑw za dverÖmi, v sÌmom dÎle mÑjno bÔlo podÒmat`, [to, Øto
tigr Úli lev<
KogdÌ dÎvo[ki vernÒlis` k sebÎ i odevÌlis`, KÌtw s glazÌmi
pÑlnymi sl@z skazÌla:
& Ax, mne tak strÌ.no!
Do dvux [asÑv, kogdÌ sÎli obÎdat`, vs@ bÔlo tÚxo, no za obÎdom
vdrug okazÌlos`, [to mÌl`[ikov net dÑma< PoslÌli v l\dskÒ\, v
kon\.n\, k prikÌz[iku & tam ix nÎ bylo< PoslÌli v derÎvn\ & i tam
ne na.lÚ< I [a$ potÑm tÑje pÚli bez mÌl`[ikov, a kogdÌ sadÚlis`
Òjinat`, mamÌ.a Ñ[en` bespokÑilas`, dÌje plÌkala< A nÑ[`\ opÖt`
xodÚli v derÎvn\, iskÌli, xodÚli s fonarÖmi na rÎku< BÑje, kakÌw
podnwlÌs` sumatÑxa!
Na drugÑ$ den` priezjÌl urÖdnik, pisÌli v stolÑvo$ kakÒ\-to
bumÌgu< MamÌ.a plÌkala<
OkazÌlos`, [to mÌl`[ikov zaderjÌli v gÑrode, v GostÚnom
dvorÎ (tam onÚ xodÚli i vs@ sprÌ.ivali, gde proda@tsw pÑrox)< VolÑ-
dw, kak vo.@l v perÎdn\\, tak i zarydÌl i brÑsilsw mÌteri na .Î\<
DÎvo[ki, drojÌ, s Òjasom dÒmali o tom, [to tepÎr` bÒdet, slÔ.ali,
kak papÌ.a pov@l VolÑd\ i {e[evÚ]yna k sebÎ v kabinÎt i dÑlgo tam
govorÚl s nÚmi; i mamÌ.a tÑje govorÚla i plÌkala<
& RÌzve Øto tak mÑjno? & ubejdÌl papÌ.a< & Ne da$ bog,
uznÌ\t v gimnÌzii, vas iskl\[Ìt< Vy gde no[evÌli?
& Na vokzÌle! & gordo otvÎtil {e[evÚ]yn<
VolÑdw potÑm lejÌl, i emÒ k golovÎ priklÌdyvali polotÎn]e,
smo[@nnoe v Òksuse< PoslÌli kudÌ-to telegrÌmmu, i na drugÑ$ den`
priÎxala dÌma, mat` {e[evÚ]yna, i uvezlÌ svoegÑ sÔna<
KogdÌ uezjÌl {e[evÚ]yn, prohÌws` s dÎvo[kami, on ne skazÌl ni
odnogÑ slÑva; tÑl`ko vzwl u KÌti tetrÌdku i napisÌl v znak pÌmwti:
*MontigÑmo WstrebÚny$ KÑgot`+<
A<P< {EXOV (1860-1904)
Cuvinte ¿i expresii noi: zavopÚt` "a începe a striga, a ¡ipa" •

stolÑvaw "sufragerie" • s [Ìsu nÌ [as "dintr-o clipå în alta" •
podqÎzd "intrare" • rÑzval`ni pl. "sanie ¡åråneascå" (latå, joaså)
• sÎni pl. "tindå" • ozÖb.i$ "înghe¡at" • ba.lÔk "glugå" •
furÌjka "¿apcå, caschetå" • viskÚ pl. "tâmple" • vÌlenki pl.
"pâslari" • vizg "¡ipåt ascu¡it" • jilÎtka "vestå" • perÎdnww
"anticamerå, antreu, vestibul" • zdorÑvat`sw & pozdorÑvat`sw
"a se saluta, a-¿i spune bunå ziua" • porÔv "dezlån¡uire bruscå"
• inÎ$ "brumå" • spoxvatÚt`sw "a-¿i da brusc seama" • pro-
gonÖt` & prognÌt` "a alunga, a da afarå" • nemnÑgo pogodÖ
"pu¡in mai târziu" • o.eloml@nny$ "uimit, uluit" • rojdÎst-
vo "Cråciun" • provojÌ\[i "conducând" • pÒxly$ "umflat" •
hetÚnisty$ "aspru, ¡epos" • kÒrtka "veston, scurtå" • kuxÌr-
ka "bucåtåreaså" • ugr\ _ my$ "morocånos, posomorât" • vzdrÌ-
givat` & vzdrÑgnut` "a tresåri" • razgovÑr[ivy$ "vorbåre¡" •
kÒ[er "vizitiu" • pastÒx "cioban" • v Kam[Ìtku (= na Kam-
[Ìtku) "la Kamceatka" • samoÎdy (= samodi$]y) "popula¡ii
nordice" • prolÚv "strâmtoare" • pÒ.ny$ zver` "animal cu
blanå scumpå" • ne za gorÌmi "aproape" • propitÌnie
"hranå" • grab@j "jaf, tâlhårie" • storonÚt`sw "a se feri de…,
a evita" • ispodlÑb`w "pe sub sprâncene" • kon`kÚ pl. "patine"
• Östreb "uliu" • kÑgot` "ghearå" • [e[evÚ]a "linte" • zÑrko
"cu multå bågare de seamå, vigilent" • podkrÌdyvat`sw & pod-
krÌst`sw "a se furi¿a" • dobyvÌt` "a extrage" • kÑmpas "bu-
solå" • verstÌ "verstå" (= 1.068 km) • dikÌr` "om primitiv/
sålbatic" • slonÑvaw kost` "filde¿" • perebivÌt` "a întrerupe"
• so[Îl`nik "ajunul Cråciunului, Bobotezei" • ukÒ.enny$
"mu¿cat, ciupit" • gÑspodi "doamne" • prostÚ menÖ grÎ.nogo
"iartå-må pe mine, påcåtosul" • vzdox "suspin, oftat" • gorÑx
"mazåre" • mne mÌmu jÌlko "mi-e milå de mamå" • smanÒt`
(= smanÚt`) "a ademeni, a momi" • pogodÚ "a¿teaptå" • pistÑn
"capså, capsulå" • ugovorÚt` "a convinge, a îndupleca" • ry[Ìt`
"a rage, a mârâi" • branÚt`sw "a înjura, a se certa" • l\dskÌw
"camerå a servitorilor" • kon\ _ .nw "grajd" • prikÌz[ik "admi-
nistrator al mo¿iei" • fonÌr` m. "felinar" • sumatÑxa "forfotå,
învålmå¿ealå" • urÖdnik "func¡ionar inferior în poli¡ia ruralå" •
zaderjÌt` "a re¡ine" • gostÚny$ dvor "halå, bazar" • pÑrox
"praf (de pu¿cå)" • no[evÌt` "a înnopta" • pobÎg "fugå, evadare"

1. KogÑ podjidÌla sem`Ö Korol@vyx? 2. Kak vstrÎtili mÌl`-
[ika rodnÔe? 3. Kto priÎxal vmÎste s VolÑde$? 4. {em bylÌ zÌnwta
sem`Ö Korol@vyx? 5. Kak velÚ sebÖ mÌl`[iki nakanÒne pobÎga?
6. KogdÌ zamÎtili otsÒtstvie mÌl`[ikov? 7. Gde iskÌli mÌl`[ikov?
8. Gde ix na.lÚ? 9. Kto uv@z {e[evÚ]yna iz sem`Ú Korol@vyx?
364
365
Cheia selectiv[ a exerci\iilor
35 1. V[erÌ my rabÑtali, a segÑdnw otdyxÌem< 2. W dÎlal urÑki, a

sestrÌ pomogÌla mÌme na kÒxne< 3. Na mÑre w bÑl`.e lejÌl na
plÖje, a mo$ drug bÑl`.e kupÌlsw< 4. V[erÌ my Òjinali pÑzje,
poØtomu my leglÚ pÑzje obÔ[nogo< 5. W diktovÌl tekst na rÒsskom
wzykÎ, a on pe[Ìtal na ma.Únke< 6. W myl Ñkna, a sestrÌ podmetÌla
kÑmnaty< 7. My polivÌli ]vetÒ, a onÚ polÑli grÖdki<
45 a) 1. Ùto pal`tÑ mÌmy< 2. Ùto o[kÚ brÌta< 3. Ùto Ìvtor romÌna<

4. Ùto zdÌnie universitÎta< 5. V klÌsse trÚd]at` u[enikÑv<
6. Tam mnÑgo knig na rÒsskom wzykÎ<
b) 1. {`w Øto fotogrÌfiw? 2. {ì Øto portfÎli? 3. Vot raspi-
sÌnie poezdÑv< 4. Tam zasedÌnie krujkÌ po matemÌtike< 5. KlÌssny$
jurnÌl na stolÎ< 6. SkÑl`ko studÎntov i skÑl`ko studÎntok v grÒppe?
7. SkÑl`ko u[enikÑv i skÑl`ko u[enÚ] v klÌsse? 8. Vo dvorÎ mnÑgo
]vetÑv<
c) 1. Po rÌdio pereda\t Ñperu< E@ Ìvtor & rÒsski$ kompozÚtor
{a$kÑvski$< 2. W [itÌ\ rasskÌz< Ego Ìvtorom wvlÖetsw rÒsski$ pisÌ-
tel`< 3. Ùtot romÌn v stixÌx & velÚkogo rÒsskogo poØta AleksÌndra
PÒ.kina i nazyvÌetsw EvgÎni$ OnÎgin< 4. Idew po$tÚ na spektakl`
bylÌ moegÑ drÒga, kollÎgi po klÌssu< 5. Mne nÒjen tÑlkovy$ slovÌr`
rÒsskogo wzykÌ< 6. Bol`.Únstvo nÌ.ix kollÎg govorÖt po-rÒsski<
7. Vse u[enikÚ slÒ.a\tsw svoÚx prepodavÌtele$< 8. On ne stesnÖetsw
prisÒtstviw postorÑnnix<
51 1. W byl u DÌna< 2. U SorÚny est` rÒssko-rumÔnski$ slovÌr`<

3. Gde ty jdal? Åkolo pÌmwtnika? 4. Druz`Ö priÎxali iz
MoskvÔ< 5. DÎti vernÒlis` ot svoegÑ dÖdi< 6. W otdyxÌ\ ne pÎred obÎ-
dom, a pÑsle obÎda< 7. U kogÑ bÔli jurnÌly? 8. U kogÑ bÒde.` lÎtom?
9. U kogÑ bÒdut lÔji? 10. U kogÑ bÔli bilÎty? 11. VokrÒg Ñzera
rast@t les< 12. NaprÑtiv teÌtra strÑitsw gostÚni]a< 13. My .li vdol`
rekÚ< 14. PÑsle obÎda polÎzno pogulÖt`< 15. Iz-za dojdÖ w ne po.@l v
park< 16. Dlw kogÑ Øti suvenÚry? 17. Ne prixodÚ v .kÑlu bez slovarÖ<
59 1. NÚna pomogÌet RÌdu< 2. PrepodavÌtel` pokÌzyvaet u[enikÌm
kÌrtu< 3. Mat` pokupÌet dÎtwm ugrÒ.ki< 4. Vra[ sovÎtuet pa-
]iÎntu ne kurÚt`< 5. Ion pÚ.et sestrÎ pis`mÑ< 6. SestrÌ otve[Ìet brÌtu<
7. Ot]Ò nel`zÖ kurÚt`< 8. TurÚstam ne xÑlodno v avtÑbuse< 9. VÚktor
mÑjet gulÖt`< 10. ZÌvtra moemÒ drÒgu ispÑlnitsw .estnÌd]at` let<
11. V MoskvÎ pÌmwtnik A<S< PÒ.kinu naxÑditsw na PÒ.kinsko$
plÑhadi<
62 1. În fiecare sâmbåtå, noi mergem la competi¡ii sportive. 2. Då-mi un

telefon cåtre prânz. 3. Aståzi ne-am plimbat pe stråzile ¿i prin pie¡ile
ora¿ului. 4. Ieri am fost la doctor. 5. ªtii programul competi¡iilor la înot? 6. El
se va întoarce în patrie cåtre toamnå. 7. Examenul la matematicå va fi såptå-
mâna viitoare. 8. Noi jucåm ¿ah în fiecare searå. 9. Volodea a cumpårat ma-
nuale de anatomie ¿i fizicå. 10. Eu am våzut la televizor o pieså interesantå a
unui dramaturg rus. 11. Uzina va fi datå în exploatare cåtre luna septembrie.
12. La radio se transmite timpul probabil.
66 1. KÌjdu\ subbÑtu po rÌdio pereda\t simfonÚ[esku\ mÒzy-

ku< 2. ZÌvtra u nas bÒdet seminÌr po rÒssko$ literatÒre< 3. Po
televÚzoru pereda\t futbÑl`ny$ mat[< 4. Po.lÚte AlÚnu knÚgu po
pÑ[te< 5. My gotÑvim spektÌkl` k wnvar\< 6. K Ñseni rabÑ[ie zakÑn[at
stroÚtel`stvo .kÑly<
70 1. ZrÚteli slÒ.a\t mÒzyku {a$kÑvskogo< 2. W slÒ.a\ Ñperu

BorodinÌ *Knwz` Ûgor`+< 3. On rusÒet kartÚnu< 4. U[enikÚ re-
.Ì\t zadÌ[i< 5. PrepodavÌtel` obqwsnÖet u[enikÌm prÌvilo< 6. Brat
gotÑvit urÑki< 7. W u[Ò naizÒst` stixotvorÎnie< 8. My [itÌem pÑvesti
{Îxova< 9. OnÌ ujÎ znÌet prÌvilo< 10. SestrÎ nel`zÖ est` mÌslo< 11. On
xoro.Ñ znÌet xÚmi\< 12. W predpo[itÌ\ Øtot mar.rÒt< 13. W pro[itÌ\
rÒkopis` romÌna< 14. W l\bl\ apel`sÚny< 15. My snÖli kvartÚru<
82 1. My id@m v .kÑlu, a onÚ & na stadiÑn< 2. Ty id@.` v muzÎ$, a

onÌ & na vÔstavku< 3. RodÚteli poÎdut v gÑry, a dÎti & na mÑre<
4. OtÎ] id@t na zavÑd, a mat` & v institÒt< 5. OdÚn samol@t letÚt na \g,
a drugÑ$ & na zÌpad< 6. My bÔli v teÌtre v srÎdu< 7. On po$d@t v poli-
klÚniku v subbÑtu< 8. {Îrez nedÎl\ na[inÌetsw vtorÌw tret`< 9. PÑezd
pribyvÌet [Îrez pol[asÌ< 10. My vern@msw s\dÌ [Îrez god< 11. On dal
mne apparÌt na nedÎl\< 12. W napisÌl rabÑtu za mÎsw]< 13. On povÎsil
svo$ kost\m v .kaf< 14. PolojÚ svoÚ knÚgi na stol< 15. PostÌv`te
]vety v vÌzu<
90 1. MaÖ mat` bylÌ u[Útel`ni]e$, a otÎ] & injenÎrom< 2. Brat

okÑn[il fakul`tÎt i stal ckonomÚstom< 3. W xo[Ò stat` inje-
nÎrom-neftÖnikom< 5. W [Úhu odÎjdu h@tko$< 6. W Îzju na rabÑtu na
trollÎ$buse< 7. KogdÌ w perevojÒ tekst, w pÑl`zu\s` slovar@m<
Cheia selectivå a exerci¡iilor 367
93 1. Mne nrÌvitsw kÑfe s molokÑm< 2. W tebÖ podojdÒ pÎred
bibliotÎko$< 3. AptÎka naxÑditsw za univermÌgom< 4. Samol@t
letÚt nad gorÌmi< 5. KÑ.ka spit pod stolÑm< 6. PrepodavÌtel` stoÚt
mÎjdu pÌrtami i kÌfedro$< 7. Mat` id@t v sÌdik za reb@nkom< 8. Za
Òjinom w el rÔbu s kartÑfelem< 9. Vo vrÎmw doskÒssii w vÔwsnil
nÎkotorye voprÑsy< 10. PÎred zasedÌniem w za.@l v bibliotÎku<
94 1. My v[erÌ bÔli v teÌtre, a onÚ & na stadiÑne< 2. RodÚteli

JÌnny jivÒt v NovosibÚrske, a rodÚteli Ser@ji & v ArxÌn-
gel`ske< 3. W u[Úlsw v MoskvÎ, a onÌ & v Sankt-PeterbÒrge< 4. ZÌvtra
my bÒdem na vÔstavke, a onÚ & na Örmorke< 5. Ùtot gÑrod raspolÑjen
na sÎvere, a tot & na \ge stranÔ< 6. OdÚn u[enÚk pÚ.et na doskÎ, a vse
ostal`nÔe & v tetrÌdwx< 7. W u[Òs` v .kÑle, a brat & v universitÎte<
98 1. V magazÚne proda\t clektrotovÌry< 2. W napisÌl so[inÎnie

o kosmonÌvtax< 3. Na ckzÌmene w polu[Úl xorÑ.u\ o]Înku< 4. V
institÒte imÎ\tsw laboratÑrii< 5. Na sobrÌnii prisÒtstvovali vse<
6. My slÔ.ali o kartÚne *BoÖrynw MorÑzova+ VasÚliw IvÌnovi[a
SÒrikova< 7. Na zavÑde est` naÒ[no-isslÎdovatel`ski$ otdÎl< 8. V grÒppe
15 [elovÎk<
99 1. SegÑdnw w bÒdu rabÑtat` v universitÎtsko$ bibliotÎke<

2. MoÚ knÚgi v portfÎle< 3. Na prÑ.lo$ nedÎle onÚ bÔli na
promÔ.lenno$ vÔstavke< 4. Na dvorÎ sneg< 5. My provÑdim lÎtnie
kanÚkuly v derÎvne< 6. Na bÒduhe$ nedÎle na[inÌetsw vtorÑ$ rÌund
peregovÑrov< 7. V Øtom godÒ bÒdet bogÌty$ urojÌ$< 8. V Ìvguste mo$
den` rojdÎniw< 9. Na ckskÒrsi\ my poÎxali na pÑezde< 10. Na rabÑtu
ty Îde.` na metrÑ? 11. DavÌ$te pogovorÚm o nÌ.e$ profÎssii< 12. Gid
nam govorÚl o krasÑtax Øtix mest< 13. Ùtot pÌmwtnik byl postrÑen vo
vrÎmw pravlÎniw KonstantÚna BrynkovÖnu<
102 1. Acest exerci¡iu este dificil. 2. În manual sunt probleme dificile.

3. Muncitorii au construit o clådire înaltå. 4. Clådirea ¿colii noastre
este înaltå. 5. Ziua a fost însoritå. 6. Era o vreme cu soare. 7. Spectacolul va
fi interesant. 8. Eu am citit un roman interesant. 9. Sora mea are ochi alba¿tri.
10. Cerul a fost (era) albastru.
106 1. W l\bl\ gulÖt` po .irÑkim moskÑvskim prospÎktam<

2. SegÑdnw bÑl`.e net bilÎtov na ve[Îrni$ spektÌkl`< 3. My
podpisÌli nÑvy$ torgÑvy$ dÑgovor (¿i dogovÑr)/kontrÌkt< 4. V klass
pri.@l nÑvy$ u[enÚk< 5. Na. gÑrod drÎvni$< 6. MexanÚ[eskaw master-
skÌw bol`.Ìw< 7. Åkolo dÑma est` mÌlen`ki$ sad< 8. Ty jiv@.` v
nÑvom Úli stÌrom dÑme? 9. DorÑga k .kÑle (v .kÑlu) bylÌ dlÚnno$<
10. Da$ mne, pojÌlu$sta, krÌsny$ karandÌ.< 11. MoÖ tetrÌd` nÑvaw<
12. V nÌ.em selÎ postrÑili nÑvu\ .kÑlu< 13. U moÎ$ podrÒgi [@rnye
vÑlosy i golubÔe glazÌ<
117 1. Ùto sÌmy$ krasÚvy$ dom v gÑrode< 2. RasstoÖnie ots\da do
KonstÌn]y korÑ[e rasstoÖniw do KlÒj-NapÑki< 3. IgrÌl na
roÖle sÌmy$ izvÎstny$ pianÚst v stranÎ< 4. W xo[Ò kupÚt` sÌmu\ nÑ-
vu\ knÚgu< 5. W sdÎlal sÌmu\ dlÚnnu\ v moÎ$ jÚzni poÎzdku< 6. KakÌw
sÌmaw dlÚnnaw rekÌ v EvrÑpe? 7. VodÌ v {@rnom mÑre bÑlee sol@naw,
[em vodÌ v SredizÎmnom mÑre< 8. ZimÌ v NovosibÚrske xolodnÎe, [em
v NÚjnem NÑvgorode< 9. MoÚ [asÔ to[nÎe tvoÚx< 10. RÌdu byl sÌmym
vysÑkim sportsmÎnom v nÌ.e$ .kÑle<
119 artå româneascå, muzicå popularå româneascå, arhitecturå ruså, cul-

turå europeanå, hainå de piele, eveniment istoric, cercetåri biologice,
mo¿tenire pårinteascå, po¿eta mamei, blanå de vulpe, gråsime de pe¿te, solzi
de pe¿te, pove¿ti vânåtore¿ti.
122 încåpå¡ânare de catâr, prost serviciu, memorie de gåinå (memorie

proastå), coamå de leu, suflet de hârtie, un frig grozav, lacrimi de
crocodil, nåravuri de vulpe, foame de lup.
123 1. V dÎdu.kinom sadÒ rastÒt fruktÑvye derÎv`w< 2. U moÎ$

sestrÔ zolotÑe sÎrd]e< 3. SkÑl`ko stÑit Øto .@lkovoe plÌtè?
4. W kupÚla krasÚvu\ derevÖnnu\ lÑjku< 5. Ùta steklÖnnaw dver`
ved@t v koridÑr< 6. Mne Ñ[en` nrÌvitsw ovohnÑ$ sup< 7. SestrÌ mne
dalÌ kÑjanye per[Ìtki< 8. U jÚtele$ gÑroda krasÚvy$ dom kul`tÒry<
142 1. Înål¡imea acestei clådiri este de mai mult de patruzeci de metri.

2. Mai mult de 5.000 de monumente antice se aflå în muzeu. 3. Pe
canapea ståtea un båtrân de aproape optzeci de ani. 4. Vreo douå såptåmâni
au råmas pânå la vacan¡å. 5. Lotul ¿colii ocupa o suprafa¡å de vreo 30 de
hectare. 6. Acest ora¿ are circa douå mii de ani. 7. În bibliotecå sunt circa 3.000
de tomuri. 8. Aceastå clådire este veche: ea a fost construitå cu vreo cincizeci
de ani în urmå.
143 1. BÔlo postrÑeno svÔ.e 40 nÑvyx domÑv< 2. RasstoÖnie

mÎjdu dvumÖ s@lami priblizÚtel`no 15 km< 3. StarikÒ bÔlo
Ñkolo 90 let< 4. BrÌtu 25 let, a sestrÎ & 18< 5. Ùtomu reb@nku god<
6. W zaplatÚl za Øtu knÚgu sÑrok pwt` tÔsw[ le$< 7. & SkÑl`ko nÑvyx
domÑv bÔlo postrÑeno v Øtom selÎ? & BÔlo postrÑeno 20 nÑvyx domÑv
i odnÌ nÑvaw .kÑla< 8. W kupÚl 3 ]vetnÔx karanda.Ì<
150 1. W rodÚlsw v Ìvguste 1969 gÑda< 2. Krest`Önskoe vosstÌnie

bÔlo v XU¤¤¤ vÎke< 3. W [itÌla stat`\ v ejenedÎl`nike ot 20
dekabrÖ 1984 gÑda< 4. MoÖ do[` rodilÌs` 23 fevralÖ 1956 gÑda< 5. Ùta
gazÎta stÌla vyxodÚt` v i\ne 1935 gÑda< 6. IrÚna okÑn[ila fakul`-
tÎt inostrÌnnyx wzykÑv v 1992 godÒ< 7. 17 i\nw & den` rojdÎniw
moegÑ mÒja< 8. A< S< PÒ.kin rodÚlsw 6 i\nw 1799 gÑda< 9. V kakÑm
godÒ vy okÑn[ili li]Î$?
158 1. UrÑk na[alsÖ bez dvad]atÚ pwtÚ dÎswt`< 2. SestrÌ pri.lÌ
domÑ$ dÎswt` minÒt desÖtogo< 3. AvtÑbus priÎxal v polovÚne
sed`mÑgo< 4. Fil`m na[alsÖ v vÑsem` [asÑv< 5. Se$[Ìs bez dvad]atÚ
pwtÚ dÎswt`< 6. W govorÚla po telefÑnu bez [Îtverti odÚnnad]at`< 7. W
vstrÎ[us` s podrÒgo$ dÎswt` minÒt pÎrvogo< 8. Gde ty byl vÎ[erom
[Îtvert` devÖtogo?
165 Turnul din beton armat al centrului de televiziune din Moscova are
o greutate de mai bine de 32 de mii de tone. El a fost înål¡at pe o
funda¡ie monolitå circularå din beton armat cu o lå¡ime de 9,5 m, înål¡ime de
3 m ¿i diametru de 74 m. Funda¡ia se aflå în sol la o adâncime de 4,65 m.
Se presupune cå ea se va låsa mai jos cu 3-5,5 cm. Ideea arhitectului ¿i in-
ginerului Nikolai Nikitin de a coborî funda¡ia în sol la o adâncime de 4,65 m,
reprezentând 0,9% din înål¡ime, a fost apreciatå de cel de-al VIII-lea Congres
al tehnicii solului ¿i funda¡iilor, ca fiind strålucitå.
175 1. Kak ty sebÖ [Òvstvue.`? 2. PredstÌv` sebÎ volnÒ\heesw

mÑre< 3. PrepodavÌtel` dovÑlen sobÑ$< 4. SegÑdnw w polu[Úla
pis`mÑ ot sestrÔ i srÌzu e$ otvÎtila< 5. VÚdi.` te dva vysÑkix dÑma?
MÚjdu nÚmi naxÑditsw Øtot magazÚn< 6. Ty dovÑlen sobÑ$? 7. KupÚ
sebÎ nÑvy$ portfÎl`< 8. SkÑro bÒdet den` rojdÎniw brÌta< W emÒ xo[Ò
kupÚt` xorÑ.i$ podÌrok< 9. RasskajÚ mne bÑl`.e o sebÎ< 10. {elovÎk
dÑljen byt` strÑgim po otno.Îni\ k sebÎ<
180 1. U menÖ zolotÑe perÑ< 2. My jiv@m Ñkolo vÌ.ego brÌta<

3. PrepodavÌtel` ispravlÖet nÌ.i rabÑty< 4. W [itÌ\ knÚgu o
vÌ.em pokolÎnii< 5. Za egÑ dÑmom postrÑili kinematÑgraf< 6. My
pute.Îstvovali po vÌ.e$ stranÎ< 7. Ty poxÑj na svoegÑ ot]Ì< 8. Xo[Ò
pozvonÚt` svoemÒ drÒgu< 9. Vy u[Úlis` na fakul`tÎte s moÚm brÌtom?
10. S [ìm brÌtom ty byl kollÎgo$? 11. O [ìx knÚgax ty govorÚ.`?
184 1. Ty polojÚl svo\ terÌd` v portfÎl`< 2. Ty znakÑm s egÑ

rodÚtelwmi? 3. TvoÚ knÚgi na stolÎ< 4. On govorÚt o svoÚx
druz`Öx< 5. U moegÑ brÌta mnÑgo druzÎ$< On [Ìsto mne govorÚt o svoÚx
druz`Öx< 6. U DÌna est` sestrÌ< On [Ìsto govorÚt mne o e@ podrÒgax<
190 1. Åkolo Øtogo pÌrka bÒdet postrÑen nÑvy$ dÎtski$ sad (= det-
sÌd)< 2. Vo vsex .kÑlax est` sovremÎnnye laboratÑrii< 3. Vam
nÒjen takÑ$ u[Îbnik< 4. Mne nrÌvitsw risovÌt` takÚmi krÌskami<
5. Vam pomÑjet l\bÑ$ u[enÚk< 6. KÌjdy$ u[enÚk dÑljen napisÌt`
so[inÎnie o v[erÌ.ne$ ckskÒrsii v gÑry< 7. My posetÚli bol`.Ò\
pti]efÎrmu & vajnÎ$.i$ sÎktor to$ zÑny< 8. PodojdÚte menÖ u
sÌmogo vxÑda v teÌtr< 9. CkskÒrsiw bylÌ organizÑvana samÚm prepo-
davÌtelem fizkul`tÒry< 10. StÑl`kimi je rezul`tÌtami gordÖtsw i
nÌ.i sosÎdi<
196 1. NikomÒ ne me.Ì$ v rabÑte< 2. Dlw kogÑ Øti podÌrki? 3. O [@m
vy sobirÌetes` napisÌt`? 4. V [ìx rukÌx egÑ sud`bÌ? 5. Blago-
darÖ [emÒ vy dobÚlis` Øtix uspÎxov? 6. V skÑl`kix strÌnax mÚra eh@
sihestvÒet negrÌmotnost`? 7. DogovÑr byl podpÚsan bez kakÚx-libo
uslÑvi$< 8. Po kakÑmu mar.rÒtu vy .li v ZÌpadnye gÑry? 9. Nam nÎ
u kogÑ bÔlo pereno[evÌt`< 10. Nam nÎ[em sterÎt` s doskÚ< 11. Ne dÒma$te
ni o [@m ploxÑm< 12. Nam nÎ na [to operÎt`sw<
207 1. Ves` den` w re.Ìl … Za den` w re.Úl … 2. Ves` urÑk my

pisÌli … Za urÑk my napisÌli … 3. DÎti otdyxÌli … Za Øto
vrÎmw onÚ xoro.Ñ otdoxnÒli … 4. Ætrom reb@nok odevÌlsw … SegÑdnw
on odÎlsw … 5. On izu[Ìl … Za tri gÑda on izu[Úl … 6. }Îly$ den` dÎti
sobirÌli … OnÚ sobrÌli … 7. SegÑdnw w otvÎtil … W vsegdÌ vÑvremw
otve[Ìl … 8. U[enÚ]a pereskÌzyvala … Za pol[asÌ onÌ pereskazÌla<
212 1. a) A w ujÎ vkl\[Úla … b) LÎna, ty vkl\[Ìla … & Da, vkl\-

[Ìla … 2. a) & KtÑ-to vzwl … b) &Ne znÌ\, w ne bralÌ… NavÎrnoe,
e@ vzwl … 3. a) & Da, priezjÌla … b) & Da, ko mne priÎxal … 4. a) Za[Îm
ty vkl\[Úla< & … poØtomu i vkl\[Úla< b) My vkl\[Ìem … 5. a) … my
otkryvÌli oknÑ … b) … w otkrÔl oknÑ… c) … my vsegdÌ otkryvÌem<
217 1. & Ty mÑje.` rasskazÌt` … & … w mogÒ ob Øtom rasskÌzy-

vat` … 2. & Vy mÑjete kupÚt` … & W mogÒ vsegdÌ pokupÌt` vam …
3. & Vy ne mÑjete dat` mne … & MÑjete brat` e@ … 4. & W xo[Ò ot-
krÔt` … NÌdo otkryvÌt` … 5. & … vsegdÌ nÒjno myt` rÒki< 6. & NÌdo
posmotrÎt` … 7. W mogÒ vas provodÚt` … 8. … MÑjno uznÌt` … <
223 1. a) kupÚt` b) kupÚt` c) pokupÌt` 2. a) kupÚt` b) pokupÌt`

3. a) vstre[Ìt` b) vstrÎtit` c) vstrÎtit` 4. a) vstat` b) vstavÌt`
5. a) perevestÚ b) perevodÚt`, perevestÚ<
229 1. a) ne zabyvÌ$te b) ne zabÒd` 2. a) ne opozdÌ$ b) ne opÌzdyva$

3. a) ne govorÚ b) ne skajÚ 4. a) ne ostavlÖ$ b) ne ostÌv` 5. a) ne
sprÌ.iva$ b) ne sprosÚ<
233 1. kupÌ$tes` 2. [itÌ$ 3. posidÚte 4. perevodÚ 5. pozvonÚ 6. raz-

budÚ 7. obratÚs` 8. [itÌ$ 9. pro[itÌ$te<
249 1. W by tÑje po.@l, no u menÖ net lyj< 2. Âsli by po.@l

se$[Ìs, to do.@l by do vÎ[era< 3. Âsli by u tebÖ bÔlo vrÎmw,
to w pri.@l by dÌje segÑdnw< 4. Âsli by w znal, w by tebÎ skazÌl<
5. Pri.lÚ by onÚ porÌn`.e! 6. Âsli by ty znal, kak krasÚvo vesnÑ$
v lesÒ! 7. Âsli u nas bÒdet svobÑdnoe vrÎmw, my po$d@m v teÌtr< 8. On
xotÎl by pobÔt` podÑl`.e u bÌbu.ki<
257 1. V nÌ.em selÎ postrÑili krasÚvy$ prodovÑl`stvenny$
magazÚn< 2. Vra[ prinimÌet bol`nÔx s 14 do 20 [asÑv< 3. W
poblagodarÚl xozÖev za gostepriÚmstvo< 4. W dovÑl`stvu\s` mÌlym<
5. W umyvÌ\s` t@plo$ vodÑ$< 6. SestrÌ mÑet mÌlen`kogo reb@nka<
7. My smotrÎli Ñ[en` interÎsny$ fil`m< 8. Ùtot fil`m posmotrÎli
desÖtki tÔsw[ zrÚtele$<
271 DavÌ$(te) sledÚt` za unosÚmymi vÎtrom pojeltÎv.imi lÚst`w-

mi< 2. GÑsti, kotoryx my vstre[Ìem, prÚbyva\t iz sosÎdne$
drÒjestvenno$ stranÔ< 3. TovÌry, vypuskÌemye Øtim zavÑdom, pÑl`-
zu\tsw bol`.Úm sprÑsom na vnÒtrennem i vnÎ.nem rÔnkax< 4. W vsegdÌ
polu[Ì\ vÑvremw pÚs`ma, posylÌemye moÚm drÒgom< 5. Iz vsex pred-
mÎtov, prepodavÌemyx v institÒte, mne bÑl`.e nrÌvwtsw dva: xÚmiw i
inostrÌnny$ wzÔk< 6. O.Úbka, dopuskÌemaw Øtim prÌvilom, nevelikÌ<
7. GrÒppa geÑlogov, posylÌemaw v ckspedÚ]i\ naÒ[no-isslÎdovatel`-
skim institÒtom, bÒdet iskÌt` zÌleji nÎfti< 8. SrÎdstva, otpuskÌemye
gosudÌrstvom na stroÚtel`stvo bol`nÚ]y, ne pokryvÌ\t vse zatrÌty<
9. Åpyty, provodÚmye u[enikÌmi v laboratÑrii, obogahÌ\t ix znÌniw<
282 1. Pis`mÑ, otprÌvlennoe vÌmi, prÚbylo vÑvremw< 2. KogdÌ bÔlo

postrÑeno zdÌnie nÑvo$ gostÚni]y? 3. My bÔli na vÎ[ere, or-
ganizÑvannom studÎntami vtorÑgo kÒrsa< 4. Opyt, nÌ[aty$ nÌmi, byl
prodÑljen u[enikÌmi stÌr.ix klÌssov< 5. Mir bÒdet zahih@n pro-
gressÚvnymi sÚlami mÚra< 6. FonÑgraf i wvlÎnie germoclektrÑnno$
cmÚssii bÔli otkrÔty T< Cdisonom< 7. Na. dom, pokrÔty$ jÎst`\,
stoÚt na okrÌine selÌ< 8. Plan proizvÑdstva Øtogo predpriÖtiw byl
vÔpolnen i perevÔpolnen< 9. My bÔli prigla.enÔ nÌ.imi druz`Ömi
na novosÎlè< 10. W dÎla\ uprajnÎniw po perevÑdu s rÒsskogo wzykÌ na
rumÔnski$ po tÎkstam, zapÚsannym na magnÚtnu\ lÎntu< 11. PrÌvilo,
obqwsn@nnoe v klÌsse, my primenÚli na prÌktike< 12. Pis`mÑ bÒdet
otprÌvleno [Îrez nedÎl\<
286 1. ProezjÌw na avtÑbuse mÚmo ]entrÌl`nogo gorodskÑgo pÌrka,

w vÚdel pÌmwtnik vÌ.emu na]ionÌl`nomu poØtu< 2. JelÌw uz-
nÌt` bÑl`.e ob Øtom Ìvtore, w pro[itÌl egÑ biogrÌfi\< 3. RasskÌ-
zyvaw o svoÎ$ poÎzdke, geÑlog pokazyval nam na kÌrte svo$ mar.rÒt<
4. PoprohÌv.is` s nÌ.imi druz`Ömi, my otprÌvilis` v geologÚ[e-
sku\ ckspedÚ]i\< 5. PoobÎdav, onÚ po.lÚ pogulÖt` v sosÎdnem pÌrke<
6. PoterÖv na. nÑvy$ Ìdres, on ne smog nam srÌzu otvÎtit`< 7. LojÌs`
rÌno spat`, ty mÑje.` rÌn`.e vstat`< 8. Izu[Úv xoro.Ñ Øtot inos-
trÌnny$ wzÔk, ty smÑje.` stat` xorÑ.im perevÑd[ikom<
303 1. SegÑdnw my poÎdem na ckskÒrsi\ zÌ gorod< 2. Samol@t letÎl

nad polÖmi, s@lami i gorodÌmi< 3. Vra[ sovÎtoval emÒ [Ìhe
xodÚt` pe.kÑm< 4. Na rabÑtu w Îzju obÔ[no na metrÑ, a s rabÑty
domÑ$ idÒ pe.kÑm< 5. Mne nrÌvitsw bÎgat` pÑ lesu< 6. GÒsi plyvÒt k
bÎregu< 7. Ùta ma.Úna vez@t Ñvohi na rÔnok< 8. Mo$ brat & .of@r< On
vez@t turÚstov< 9. Ùta tropÚnka ved@t na turbÌzu< 10. Tri rÌza v nedÎl\
w xojÒ plÌvat` v bassÎ$n<
326 1. W nigdÎ ne na.lÌ MarÚ\, veroÖtno, onÌ ujÎ u.lÌ domÑ$<

2. I Øto, po-tvÑemu, drÒjba? 3. W gdÎ-to [itÌla, [to gÑrod Ta.-
kÎnt byl postrÑen dve tÔsw[i let nazÌd< 4. & ViorÚka, ty po$d@.` se-
gÑdnw na kon]Îrt? & Net, u menÖ net vrÎmeni< 5. V pÌrke vezdÎ powvÚlis`
]vetÔ< 6. V sadÒ w posadÚla koe-gdÎ vesÎnnie ]vetÔ< 7. V voskresÎnè
nÒjno po$tÚ kudÌ-nibud`: na kon]Îrt Úli v teÌtr< 8. V voskresÎnè w
ostÌnus` dÑma, nikudÌ ne po$dÒ<
343 1. V kvartÚre bÔlo teplÑ, [Ústo i u\tno< 2. NÒjno poslÌt`

pis`mÑ v Wssy< 3. VrÎmw na[inÌt` zasedÌnie< 4. XÑ[e.` po$d@m
vmÎste v teÌtr? 5. Po[emÒ ty Øto sdÎlal, ne sprosÚv menÖ? 6. DÎvo[ke
plÑxo< 7. Ty Øto skazÌl v .Òtku, prÌvda? 8. Reb@nku skÒ[no bez igrÒ.ek<
398 1. SestrÌ izu[Ìet rÒsski$ wzÔk v BuxarÎstskom universitÎte

na fakul`tÎte inostrÌnnyx wzykÑv i literatÒr< 2. V[erÌ w
byl v muzÎe iskÒsstv< 3. MoÚ rodÚteli jivÒt v Transil`vÌnii, k
sÎveru ot gÑroda Kluj-NapÑka< 4. Na kakÑ$ Òli]e jiv@t tvo$ drug?
5. OtrÎzok AV naxÑditsw na plÑskosti D< 6. TÑ[ka S naxÑditsw na Ñsi
abs]Úss< 7. TÑ[ka A lejÚt na prwmÑ$ R< 8. Na \ge stranÔ est` mnÑgo
krasÚvyx gorodÑv<
414 1. Gde lejÚt knÚga: na stolÎ Úli pod stolÑm? 2. W postÌvila na

stol tarÎlki, stakÌny i polojÚla lÑjki i nojÚ< 3. W povÎsi-
la plÌtè v .kaf< 4. Na stolÎ stoÖla vÌza s ]vetÌmi< 5. W iskÌla vezdÎ
moÚ domÌ.nie tÌpo[ki: pod krovÌt`\, pod stolÑm, pod divÌnom i nÚgde
ix ne na.lÌ< 6. & PolojÚ, pojÌlu$sta, knÚgu v portfÎl`< 7. & KudÌ
ty polojÚl segÑdnw.nie (svÎjie) gazÎty? 8. & PolojÚ, pojÌlu$sta,
salfÎtki na stol<
458 1. ZnÌw xoro.Ñ prÑ.loe , mÑjem lÒ[.e ponÖt` nastoÖhee<

2. V slÒ[ae pojÌra nÌdo razbÚt` Øto oknÑ< 3. Âsli propuskÌ\t
[Îrez vÑdu clektrÚ[eski$ tok, onÌ razlagÌetsw na vodorÑd i kislo-
rÑd< 4. Ty smÑje.` menÖ ponÖt`, Îsli doslÒ.ae.` do kon]Ì< 5. Âsli
by ktÑ-nibud` polivÌl ]vetÔ, onÚ by ne zavÖli< 6. Âsli na nÌ.e$
planÎte nÎ bylo by vÑzduxa, jizn` bylÌ by nevozmÑjna< 7. Âsli by
is[Îzla sÚla sÑlne[nogo pritwjÎniw, ZemlÖ zaterÖlas` by v besko-
nÎ[nom postrÌnstve<
473 1. W prosÚl sestrÒ, [tÑby onÌ prineslÌ mne rumÔnsko-rÒsski$
slovÌr`< 2. W poprosÚl prodavhÚ]u: *PokajÚte, pojÌlu$sta,
tot kost\m+< 3. Drug sprosÚl menÖ, svobÑden li w segÑdnw< 4. Prepo-
davÌtel` sprosÚl: *Kto xÑ[et otve[Ìt`?+ 5. Mat` skazÌla sÔnu, [tÑby
on prin@s e$ [asÔ< 6. On prosÚl menÖ, [tÑby w kupÚl emÒ futbÑl`ny$
mw[< 7. OnÚ sprosÚli u negÑ, gde naxÑditsw gostÚni]a *Interkonti-
nentÌl`+<
375
Bibliografie – Bibliografiw
1. 26 urokov po razviti\ re[i, izdanie 4-e stereotipnoe, Izdatel`-

stvo *Russki$ wzyk+, Moskva, 1982<
2. G<I< Volodina, M<N< Na$fel`d, E<A< Blin]ovskaw, U[ebnik russko-
go wzyka dlw inostrannyx u[ahixsw srednix spe]ial`nyx
u[ebnyx zavedeni$, Moskva, 1972<
3. A< A< Zaliznwk, Grammati[eski$ slovar` russkogo wzyka, Moskva,
1977<
4. Kratkaw russkaw grammatika< Pod redak]ie$ N<|< >vedovo$ i
V<V< Lopatina, *Russki$ wzyk+, Moskva, 1989<
5. O<G< Motovilova, Posobie po razviti\ navykov razgovorno$
re[i dlw inostran]ev, *Nauka+, 1971<
6. Y.G. Ovsiyenko, Russian for beginners (Russki$ wzyk dlw
na[ina\hix), «Russky yazyk», Moscow, 1989.
7. Posobie po razviti\ navykov ustno$ re[i< Pod redak]ie$
V<M< Matveevo$, Moskva, 1972<
8. T<A< Ramsina, M<A< Polidva, Kommunikativnye uprajneniw<
Izdanie 3-e, dopolnennoe, Izdatel`stvo *Russki$ wzyk+, Moskva,
1989<
9. D<C< Rozental`, I<B< Golub, M<A< Telenkova, Sovremenny$ russki$
wzyk< U[ebnoe posobie dlw vuzov, *A$ris&press+, Moskva, 1997<
10. Russki$ wzyk< Spravo[nik .kol`nika< Pod redak]ie$ V< Slav-
kina, *Slovo+, 1994<
11. Slovar` russkogo wzyka< Pod red< A<P< Evgenèvo$, t< I-IV, izd< 2-oe,
Moskva, 1982<
12. SlovÌr` struktÒrnyx slov rÒsskogo wzykÌ< Pod red< prof<
V<V< Morkovkina< *Lazur`+< Moskva, 1997<
13. A<A< Spagis, Obrazovanie i upotreblenie vidov glagola, Moskva,
1961<
14. U[ebny$ slovar` so[etaemosti slov russkogo wzyka< Pod red<
P<N< Denisova, V<V< Morkovkina, Moskva, 1978<
15. 14 urokov po razviti\ re[i, *Russki$ wzyk+, Moskva, 1983<
16. Gheorghe Bolocan, Tatiana Voron¡ova, Elena Sodolescu-Silvestru,
Dic¡ionar rus-român, Editura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå, Bucure¿ti, 1985.
17. Gheorghe Bolocan, Tatiana Medvedev, Tatiana Voron¡ova, Dic¡ionar
român-rus, Editura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå, Bucure¿ti, 1980.
18. M. Bucå, Galina Cernikova, Gramatica practicå a limbii ruse, Bucure¿ti,
1980.
19. R. Chivescu, A. Ivanov, S. Wolf, Dic¡ionar rus-român de structuri verbale,
Bucure¿ti, 1983.
20. A.N. Chtchoukine, Le russe en dialogues. Manuel pour les étrangers
apprenant le russe (Russki$ ezyk v dialogax< Dlw govorwhix na
fran]uzskom wzyke), «Langue russe», Moscou, 1984.
21. Elemente de gramaticå confruntativå a limbilor ruså ¿i românå, red. resp.
Ecaterina Fodor, S. Vaimberg, Bucure¿ti, 1985.
22. Ecaterina Fodor, Andrei Ivanov, Exerci¡ii de gramaticå ¿i vorbire în limba
ruså, Editura Albatros, Bucure¿ti, 1987.
23. Andrei Ivanov, Limba ruså contemporanå. Foneticå. Schimbåri fonetice.
Fonologie. Ortoepie. Graficå. Ortografie. Derivare, Editura Universitå¡ii din
Bucure¿ti, 1998.
24. S. Khavronina, Russian As We Speak It, (S< Xavronina, Govorite po-
russki), Sixth edition, Moscow, 1987.
25. M. Marinescu, S. Vaimberg, Structuri ale limbii ruse, Bucure¿ti, 1977.
377
Cuprins – Soderjanie
Cuvânt înainte ……………………………………………………………………………………… 5

Abrevieri …………………………………………………………………………………………… 6
Partea I
Alfabetul rusesc …………………………………………………………………………………… 8
Modele de scriere de mânå …………………………………………………………………… 9
Exerci¡ii (1) ……………………………………………………………………… 10
Fonetica …………………………………………………………………………………………… 11
Exerci¡ii (2) ……………………………………………………………………… 12
Schimbåri fonetice ……………………………………………………………………………… 13
Silaba ………………………………………………………………………………………………… 14
Accentul …………………………………………………………………………………………… 15
Intona¡ia …………………………………………………………………………………………… 16
Partea II
Morfologia
Introducere ……………………………………………………………………………………… 21
SUBSTANTIVUL
Genul substantivelor ………………………………………………………………………… 23
Exerci¡ii (3-7) …………………………………………………………………… 27
Numårul substantivelor …………………………………………………………………… 28
Formarea pluralului substantivelor ……………………………………………………… 28
Substantive cu termina¡ia -Ì (-Ö ) la N. pl. …………………………………………… 29
Substantive cu termina¡ia -Ìta (-Öta) la N. pl. ……………………………………… 30
Substantive feminine care la plural î¿i schimbå locul accentului ……………… 31
Substantive cu termina¡ia -i la N. pl. …………………………………………………… 31
Substantive cu vocalele o sau e caduce ………………………………………………… 31
Substantivele în -mw …………………………………………………………………………… 33
Substantive cu termina¡ia -(`)w la N. pl. ………………………………………………… 33
Substantive cu forma de plural supletivå ……………………………………………… 33
Substantive cu douå forme de plural, dar cu sensuri diferite ………………… 34
Substantive cu douå variante la plural ………………………………………………… 34
Substantive defective de plural (singularia tantum) ………………………………… 34
Substantive defective de singular (pluralia tantum) ………………………………… 36
Substantive indeclinabile …………………………………………………………………… 38
Substantivele de tipul rossiÖnin ……………………………………………………… 39
Exerci¡ii (8-11) ………………………………………………………………… 40
Declinarea substantivelor
Cazurile ¿i întrebårile ………………………………………………………………………… 42
Declinarea substantivelor la singular …………………………………………………… 42
Declinarea substantivelor neutre terminate în -mw
¿i a substantivelor ditÖ, put`, mat`, do[` ………………………………… 48
Declinarea substantivelor la plural ……………………………………………………… 48
Exerci¡ii (12-15) ……………………………………………………………… 51
PRONUMELE
Pronumele personale ………………………………………………………………………… 54
Exerci¡ii (16-20) ……………………………………………………………… 55
VERBUL
Infinitivul ………………………………………………………………………………………… 57
Douå teme verbale ……………………………………………………………………………… 57
Conjugarea verbelor de aspect imperfectiv …………………………………………… 58
Timpul prezent ………………………………………………………………………………… 58
Exerci¡ii (21-24) ……………………………………………………………… 62
Timpul viitor
Viitorul simplu …………………………………………………………………………………… 63
Exerci¡ii (25-26) ……………………………………………………………… 65
Viitorul compus ………………………………………………………………………………… 65
Exerci¡ii (27-29) ……………………………………………………………… 66
Timpul trecut …………………………………………………………………………………… 67
Exerci¡ii (30-35*) ……………………………………………………………… 68
SUBSTANTIVUL (continuare)
Func¡iile ¿i sensurile cazurilor
Cazul Nominativ ……………………………………………………………………………… 70
Cazul Genitiv fårå prepozi¡ii ……………………………………………………………… 70
Exerci¡ii (36-45*) …………………………………………………………… 73
Cazul genitiv cu prepozi¡ii ………………………………………………………………… 75
Exerci¡ii (46-51*) ……………………………………………………………… 78
Cazul Dativ fårå prepozi¡ii ………………………………………………………………… 80
Exerci¡ii (52-59*) ……………………………………………………………… 82
Cazul Dativ cu prepozi¡ii …………………………………………………………………… 83
Exerci¡ii (60-62*, 63-66*) …………………………………………………… 85
Cuprins 379
Cazul Acuzativ fårå prepozi¡ii …………………………………………………………… 86
Exerci¡ii (67-70*) ……………………………………………………………… 87
Cazul Acuzativ cu prepozi¡ii ……………………………………………………………… 88
Exerci¡ii (71-82*) ……………………………………………………………… 90
Cazul Instrumental fårå prepozi¡ii ……………………………………………………… 94
Exerci¡ii (83-90*) ……………………………………………………………… 95
Cazul Instrumental cu prepozi¡ii ………………………………………………………… 98
Exerci¡ii (91-93*) ……………………………………………………………… 99
Cazul Prepozi¡ional ………………………………………………………………………… 100
Exerci¡ii (94*-97, 98*, 99*) ………………………………………………… 101
ADJECTIVUL ………………………………………………………………………………… 104

Declinarea adjectivelor ……………………………………………………………………… 105
Exerci¡ii (100-102*, 103-106*) …………………………………………… 107
Clasificarea adjectivelor …………………………………………………………………… 109
Formarea gradelor de compara¡ie ……………………………………………………… 109
Exerci¡ii (107-110) ………………………………………………………… 112
Forma scurtå a adjectivelor calificative ……………………………………………… 113
Exerci¡ii (111-117*) ………………………………………………………… 117
Adjectivele de rela¡ie ¿i posesive ………………………………………………………… 118
Declinarea adjectivelor posesive ………………………………………………………… 119
Exerci¡ii (118*-121; 122*, 123*) ………………………………………… 120
NUMERALUL
Numeralele cardinale ……………………………………………………………………… 122
Declinarea numeralelor cardinale ……………………………………………………… 123
Utilizarea numeralelor cardinale cu substantive ………………………………… 124
Exerci¡ii (124-130) ………………………………………………………… 125
Utilizarea numeralelor cardinale cu substantive ¿i adjective
sau pronume posesive ……………………………………………………………… 126
Exerci¡ii (131-136) ………………………………………………………… 127
Exprimarea cantitå¡ii aproximative / Exprimarea vârstei …………………… 129
Exerci¡ii (137-141*, 142*) ………………………………………………… 130
Numeralele ordinale ………………………………………………………………………… 131
Exprimarea datei ……………………………………………………………………………… 132
Exerci¡ii (143-149*) ………………………………………………………… 133
Exprimarea orei ……………………………………………………………………………… 136
Exerci¡ii (150-157*) ………………………………………………………… 137
Numeralele colective ………………………………………………………………………… 139
Declinarea numeralelor colective ……………………………………………………… 139
Numeralele frac¡ionare ……………………………………………………………………… 140
Declinarea numeralelor frac¡ionare …………………………………………………… 140
Exerci¡ii (158-164*, 165) …………………………………………………… 141
PRONUMELE (continuare)
Pronumele reflexiv sebÖ …………………………………………………………………… 144
Exerci¡ii (166-174*) ………………………………………………………… 144
Pronumele posesive ………………………………………………………………………… 148
Exerci¡ii (175-179*) ………………………………………………………… 149
Pronumele posesiv svo$ …………………………………………………………………… 150
Exerci¡ii (180-183*) ………………………………………………………… 151
Pronumele demonstrative ………………………………………………………………… 152
Pronumele determinative ………………………………………………………………… 153
Exerci¡ii (184-189*) ………………………………………………………… 155
Pronumele interogative …………………………………………………………………… 157
Pronumele negative ………………………………………………………………………… 157
Exerci¡ii (190-195*) ………………………………………………………… 158
Pronumele nehotårâte ……………………………………………………………………… 160
Exerci¡ii (196-200) ………………………………………………………… 162
VERBUL (continuare)
Aspectul verbelor ……………………………………………………………………………… 164
Formarea verbelor de aspect perfectiv ………………………………………………… 164
Formarea verbelor de aspect imperfectiv …………………………………………… 165
Exerci¡ii (201-204) ………………………………………………………… 166
Utilizarea aspectelor verbului la timpul trecut ¿i viitor ………………………… 167
Exerci¡ii (205-206*; 207-211*, 212-214) ……………………………… 168
Utilizarea aspectelor verbului la infinitiv …………………………………………… 171
Utilizarea aspectelor verbului la infinitiv în construc¡ii negative …………… 171
Exerci¡ii (215-216*; 217-222*, 223) …………………………………… 172
Utilizarea aspectelor verbului la imperativ ………………………………………… 176
Exerci¡ii (224-228*; 229-232*; 233) …………………………………… 177
Modul imperativ
Formarea modului imperativ …………………………………………………………… 181
Exerci¡ii (234-242) ………………………………………………………… 182
Modul optativ-condi¡ional ………………………………………………………………… 185
Exerci¡ii (243-248*) ………………………………………………………… 186
Diateza verbelor ……………………………………………………………………………… 189
Exerci¡ii (249-256*) ………………………………………………………… 190
Participiul ……………………………………………………………………………………… 192
Formarea participiilor. Participiul activ. Timpul prezent
al participiilor active ……………………………………………………………… 193
Exerci¡ii (257-260) ………………………………………………………… 194
Timpul trecut al participiilor active …………………………………………………… 195
Exerci¡ii (261-264) ………………………………………………………… 196
Participiul pasiv. Timpul prezent al participiilor pasive ……………………… 197
Exerci¡ii (265-270*) ………………………………………………………… 199
Cuprins 381
Timpul trecut al participiilor pasive …………………………………………………… 201
Forma lungå a participiilor pasive la timpul trecut ……………………………… 201
Exerci¡ii (271-276) ………………………………………………………… 202
Forma scurtå a participiilor pasive la timpul trecut ……………………………… 204
Exerci¡ii (277-281*) ………………………………………………………… 205
Gerunziul ………………………………………………………………………………………… 206
Formarea gerunziilor ………………………………………………………………………… 207
Exerci¡ii (282-285*) ………………………………………………………… 209
Verbele de mi¿care …………………………………………………………………………… 211
Conjungarea verbelor de mi¿care unidirec¡ionale fårå prefixe ……………… 212
Conjungarea verbelor de mi¿care multidirec¡ionale fårå prefixe …………… 213
Exerci¡ii (286-302*) ………………………………………………………… 215
Verbele de mi¿care cu prefixe …………………………………………………………… 222
Exerci¡ii (303-315) ………………………………………………………… 227
ADVERBUL
Adverbele pronominale …………………………………………………………………… 232
Exerci¡ii (316-325*) ………………………………………………………… 233
Adverbele circumstan¡iale
Adverbele de loc ……………………………………………………………………………… 236
Adverbele de timp …………………………………………………………………………… 236
Exerci¡ii (326-331) ………………………………………………………… 237
Adverbele de mod …………………………………………………………………………… 238
Adverbele de intensitate …………………………………………………………………… 239
Exerci¡ii (332-335) ………………………………………………………… 240
Adverbele predicative ……………………………………………………………………… 241
Adverbele de scop, de cauzå ¿i sociative …………………………………………… 242
Exerci¡ii (336-342*) ………………………………………………………… 243
PARTICULA …………………………………………………………………………………… 245

Exerci¡ii (343-344) ………………………………………………………… 247
INTERJECºIA ………………………………………………………………………………… 249

Exerci¡ii (345-348) ………………………………………………………… 250
Partea III
Exprimarea raporturilor no\ionale
Raporturi între subiect ¿i predicat
Calificarea obiectului, fenomenului …………………………………………………… 254
Exerci¡ii (349-354) ………………………………………………………… 255
Prezen¡a ¿i absen¡a subiectului …………………………………………………………… 257
Exerci¡ii (355-360) ………………………………………………………… 259
Necesitatea, nevoia ¿i trebuin¡a de a realiza o ac¡iune …………………………… 261
Exerci¡ii (361-369) ………………………………………………………… 262
Posibilitatea sau imposibilitatea realizårii unei ac¡iuni ………………………… 266
Exerci¡ii (370-373) ………………………………………………………… 267
Permisiune, interdic¡ie ……………………………………………………………………… 269
Exerci¡ii (374) ………………………………………………………………… 269
Nevoia de ceva (cineva) …………………………………………………………………… 270
Exerci¡ii (375-377) ………………………………………………………… 270
Raporturi cu valoare de obiect …………………………………………………………… 271
Exerci¡ii (378-386) ………………………………………………………… 274
Raporturi atributive ………………………………………………………………………… 276
Exerci¡ii (387-393) ………………………………………………………… 279
Raporturi spa¡iale …………………………………………………………………………… 281
Exerci¡ii (394-397*; 398-413*; 414-423) ……………………………… 284
Raporturi temporale ………………………………………………………………………… 293
Exerci¡ii (424-431) ………………………………………………………… 295
Raporturi cauzale ……………………………………………………………………………… 298
Exerci¡ii (432-436) ………………………………………………………… 301
Raporturi de consecin¡å …………………………………………………………………… 303
Exerci¡ii (437-439) ………………………………………………………… 304
Raporturi de scop ……………………………………………………………………………… 305
Exerci¡ii (440-448) ………………………………………………………… 306
Raporturi condi¡ionale ……………………………………………………………………… 309
Exerci¡ii (449-457*) ………………………………………………………… 310
Sensul concesiei ……………………………………………………………………………… 313
Exerci¡ii (458-462) ………………………………………………………… 314
Modul de ac¡iune ……………………………………………………………………………… 315
Exerci¡ii (463-467) ………………………………………………………… 317
Vorbirea directå ¿i indirectå ……………………………………………………………… 319
Exerci¡ii (468-472*) ………………………………………………………… 319
Partea IV
Texte =i dialoguri tematice
1. TrÌnsport (Transport) ………………………………………………………………… 325
Exerci¡ii (473) ………………………………………………………………… 328
2. V gostÚni]e (La hotel) ………………………………………………………………… 329
Exerci¡ii (474-475) ………………………………………………………… 332
3. RazgovÑr po telefÑnu (Convorbire la telefon) ……………………………… 332
Exerci¡ii (476) ………………………………………………………………… 335
4. V univermÌge (La magazinul universal) ………………………………………… 336
Exerci¡ii (477-478) ………………………………………………………… 338
Cuprins 383
5. V prodovÑl`stvennom magazÚne (La magazinul alimentar) …………… 338
Exerci¡ii (479-480) ………………………………………………………… 341
6. V restorÌne (La restaurant) ………………………………………………………… 341
Exerci¡ii (481-482) ………………………………………………………… 344
7. Na po[te (La po¿tå) ……………………………………………………………………… 345
Exerci¡ii (483-485) ………………………………………………………… 348
8. Vizit vra[Ì (Vizita medicului) ……………………………………………………… 349
Exerci¡ii (486-487) ………………………………………………………… 354
9. {elovek & Portret (Omul – Portret) ……………………………………………… 354
Exerci¡ii (488-491) ………………………………………………………… 354
Cheia selectivå a exerci¡iilor ………………………………………………………………… 365
Bibliografie ………………………………………………………………………………………… 375

Limba Rusa Cu Si Fara Profesor

Cargado por

Información del documento

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Limba Rusa Cu Si Fara Profesor

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

ANDREI IVANOV

V-a¡i hotårât så învå¡a¡i limba ruså sau så aprofunda¡i cuno¿tin¡ele

abr. = abreviat înv. = învechit

Alfabetul rusesc – RÒsski$ alfavÚt

Modele de scriere de mânå

Marea majoritate a consoanelor formeazå perechi: consoane sonore ¿i

Nr. Consoane SONORE Consoane SURDE

Formeazå doar perechi dure ¿i moi consoanele m, n, l, r: mal "mic" –

b) [p] – [p^]: pa – pw, po – p@, pu – p\, py – pi;

c) [b] – [b^] – [b^$] [l] – [l^] – [l^$] [r] – [r^] – [r^$]

e) [b^] – [b^$] – [b$] [v^$] – [v$]

Caracterizeazå întrebårile fårå pronume

{to on pÚ.et? "Ce scrie el?"

Caracterizeazå propozi¡iile interogative

Caracterizeazå propozi¡iile de apreciere având cuvinte pronominale.

KakÌw zdes` prirÑda! "Ce naturå e aici!"

Limba ruså e o limbå flexionarå, legåturile între cuvinte realizându-se

Genul substantivelor – Rod suhestvÚtel`nyx

Substantive masculine Substantive feminine Substantive neutre

-Æ* dom -Ì stran-Ì -Ñ okn-Ñ

Termina¡ii Masculine Feminine

-zn`, – bolÎzn` "boalå", jizn` "via¡å", vlast` "putere",

• Kto Øto? "Cine este acesta (aceasta)?"

4 Pune¡i întrebåri ¿i råspunde¡i afirmativ:

1. Ùto fÌbrika? (.kÑla)< 2. Ùto studÎnt? (u[enÚk)< 3. Ùto

………… ? – ………… ? Ùto u[enÚk< Ùto tetrÌd`<

7 Traduce¡i în limba ruså:

FORMAREA PLURALULUI SUBSTANTIVELOR

Substantive cu termina¡ia -Ì (- Ö ) la N. pl.

Substantive cu termina¡ia -Ìta (-Öta) la N. pl.

Aceste substantive, de genul masculin, sunt formate cu ajutorul sufi-

Substantive feminine care la plural

Substantive cu termina¡ia -i la N. pl.

Substantive cu vocalele -o- sau -e- caduce

Aceste substantive, în numår de 10, sunt de genul neutru. Forma lor de

Substantive cu termina¡ia -(`)w la N. pl.

Aceste substantive, de genul masculin sau neutru, formeazå pluralul

Substantive cu forma de plural supletivå

Câteva substantive formeazå pluralul prin supletivism, adicå de la un

Substantive cu douå forme de plural,

bÑrov (i) "gråsun, vier castrat/scopit pentru îngrå¿are" (sinonim:

Substantive cu douå variante la plural

Unele substantive au douå variante de plural, fårå deosebire de sens

Substantive defective de plural

Unele substantive au numai formå de singular (substantive singularia

1. Substantive alebÌstr "alabastru", asbÎst "azbest", a]etÑn "acetonå",

2. Substantive bul`Ñn "supå", vinegrÎt "vinegretå" (un fel de salatå),

3. Substantive bÚser "mårgele foarte marunte de sticlå", valÎjnik "cåzå-

4. Unele beliznÌ "albea¡å", bÑdrost` "voio¿ie, vigoare, prospe¡ime",

5. Substantive vostÑk "råsårit", zÌpad "apus", sÎver "nord", \g "sud"; Ìv-

Substantive defective de singular

Anumite substantive au numai forma de plural (substantive pluralia

1. Substantive br\_ ki "pantaloni", vesÔ "cântar", vÚly "furcå", vorÑta

2. Alte alimÎnty "pensie alimentarå/de între¡inere", Àl`py "Alpi",

Nu formeazå pluralul ¿i nici nu se declinå (substantive indeclinabile),

adÌjio n. "adagio", Ìlibi n. "alibi", allÎgri n. (în expr. loterÎw

Substantivele de tipul rossiÖnin

Substantivele cu sufixul -anin (sau -wnin), denumind persoane dupå

angli[Ìnin "englez" – angli[Ìne; armwnÚn "armean" – armÖne;

9 Da¡i câteva exemple de substantive care nu au formå de plural ¿i

10 Trece¡i la plural substantivele, formând cu ele propozi¡ii:

Akt@r, .kaf, kost\ _ m, dub, dolÚna, gazÎta, kÑmnata, pevÚ]a;

PoezdÌ, mw[Ú, Òli]y, ikÑny, o[kÚ, muzÎ$, nojÚ, pÚs`ma, sapogÚ,

U[enikÚ, vra[Ú, l@t[iki, turÚsty, kosmonÌvty, prepodavÌteli,