Está en la página 1de 95

Rumano

de cada día
Româna de fiecare zi

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:1 7/9/07 14:24:13


Rumano
de cada día
Româna de fiecare zi

© Difusión, Centro de Investigación y


Publicaciones de Idiomas, S.L., Barcelona, 2007

Autores: Stan Nechifor, Javier Lorente (Gramática)


Diseño de la cubierta: Nora Grosse, Enric Jardí
Foto de la cubierta: Jorge Aragonés
Ilustraciones: Roger Zanni

Material auditivo (CD incluido al final del libro)


Voces: David Velasco, Galetaru Elena Nicoleta
Grabación: CYO Studios, Barcelona

ISBN: 978-84-8443-459-7
Depósito legal: B-41452-07

Reimpresión: marzo 2008


Impreso en España por Novoprint
Índice

Introducción . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Algunas ideas sobre la lengua rumana . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Variedades . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Escritura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Pronunciación . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Saludar (Pista 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Despedirse (Pista 2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Información personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Nombre (Pista 3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Procedencia (Pista 4) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Profesión (Pista 5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Domicilio (Pista 6) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Edad (Pista 7) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Presentaciones (Pista 8) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Al teléfono (Pista 9) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Control de la comunicación (Pista 10) . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Localizar en el tiempo (Pista 11) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
La fecha (Pista 12) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
La hora (Pista 13) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Partes del día (Pista 14) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Frecuencia y costumbres (Pista 15) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Cantidades / Intensidad (Pista 16). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Posesión (Pista 17) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Describir / Comparar cosas (Pista 18) . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
De compras (Pista 19) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Describir personas (Pista 20) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Citas e invitaciones / Ocio (Pista 21) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Estados físicos y sensaciones (Pista 22) . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Tiempo meteorológico (Pista 23) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Gustos, intereses y preferencias (Pista 24) . . . . . . . . . . . . . . 57
Opinar / Valorar / Discutir (Pista 25) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Causa / Consecuencia (Pista 26) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Grados de seguridad (Pista 27) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:3 7/9/07 14:24:16


Pedir disculpas (Pista 28) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Agradecer (Pista 29) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Felicitar (Pista 30) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Lugar (Pista 31) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Viajes y transportes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Coche (Pista 32) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Tren (Pista 33) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Aeropuerto (Pista 34) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Otros (Pista 35) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Hotel (Pista 36) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Bar y restaurante (Pista 37) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Números . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Números cardinales . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Números ordinales . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Rótulos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Gramática . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Sustantivos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Determinantes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Adjetivos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Pronombres . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Adverbios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Preposiciones . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Verbos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:4 7/9/07 14:24:17


Introducción

El manual Rumano de cada día ha sido concebido para que los


estudiantes de esa lengua puedan practicar y memorizar, con rapidez
y comodidad, las expresiones y el vocabulario más habituales en las
diversas situaciones que suelen darse en la vida cotidiana. Su objetivo
principal es mejorar los conocimientos de quien lo utilice mediante el
trabajo en solitario.

Rumano de cada día consta de:

• Un CD con las expresiones y frases grabadas en español y en rumano


(tanto en archivos de audio CDA como MP3), y agrupadas en 26
bloques temáticos.

• Un libro con una breve presentación de la lengua, su pronunciación,


todas las frases, un vocabulario y un breve anexo gramatical.

El manual puede emplearse con varias finalidades:

• Para comparar expresiones. Escuche el CD con atención: verá que,


tras la frase o expresión en español, hay una pausa para que trate de
recordar cómo se diría en rumano. Inmediatamente después, oirá
otra equivalente que suele emplearse en la misma situación.

• Para mejorar la pronunciación. Basta con que repita las alocuciones


en rumano. Para ello, puede pulsar los botones de pausa o retroceso
del reproductor.

• Para memorizar. A muchos estudiantes de idiomas les resulta útil oír


lo que leen. Se trata de una buena manera de aprender.

Introducción / 5

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:5 7/9/07 14:24:17


• Para autoevaluarse. Basta con que tape con una hoja la parte de las
expresiones en rumano e intente traducir las españolas. A medida
que lo haga, compruebe si su respuesta es correcta o no.

No obstante, hay otras muchas maneras de aprender. Si tiene la ocasión


de practicar con un nativo, olvídese de la timidez: las lenguas se aprenden
leyendo y... hablando.

¡Buena suerte!

6 / Introducción

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:6 7/9/07 14:24:17


Introducere

Manualul Rumano de cada día a fost gândit pentru ca studenţii acestei


limbi să poată practica şi memoriza, cu rapiditate şi comoditate, expresiile
comune şi vocabularul necesar pentru diferitele situaţii care se pot ivi
în viaţa de zi cu zi. Obiectivul său principal este acela de a îmbunătăţi
gradul de cunoaştere a celui care îl utilizează prin autostudiu.

Rumano de cada día se alcătuieşte din:

• un CD cu expresiile şi frazele înregistrate în spaniolă şi în română


(atât într-un fişier audio CDA, cât şi în format MP3) şi aranjate în
26 de blocuri tematice, în funcţie de situaţiile în care obişnuiesc să
se folosească.

• O carte cu pronunţie, gramatică, transcrierile, un vocabular şi un


minidicţionar bilingv.

Manualul se poate folosi cu următoarele scopuri:

• Pentru a compara expresii. Ascultaţi CD-ul cu atenţie: veţi vedea


că, după fraza sau expresia în spaniolă, există o pauză pentru a
vă aminti cum se spune în română. Imediat după aceea, veţi auzi
alta asemănătoare, care obişnuieşte să se folosească pentru aceeaşi
situaţie.

• Pentru îmbunătăţirea pronunţiei. Este de ajuns să repetaţi alocuţiunile


în română.

• Pentru a memoriza. Multor studenţi de limbi le este destul de util să


audă ceea ce citesc. Este vorba de o bună metodă de a învăţa.

Introducción / 7

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:7 7/9/07 14:24:17


• Pentru a se autoevalua. Este suficient să acoperiţi cu o hârtie partea
expresiilor în română şi să încercaţi să traduceţi în spaniolă. Pe
măsură ce o faceţi, verificaţi dacă răspunsul este corect sau nu.

Fără îndoială că există multe metode de a învăţa. Dacă aveţi ocazia să


practicaţi cu o persoană nativă, nu fiţi timid: limbile se învaţă citind şi
... vorbind.

Succes!

8 / Introducción

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:8 7/9/07 14:24:17


Algunas ideas sobre la lengua rumana

El rumano es la única lengua románica o neolatina del Este de Europa.


En la actualidad cuenta con unos treinta millones de hablantes, reparti-
dos en Rumanía y Moldavia (donde se lo considera el idioma oficial), así
como en algunas zonas de Ucrania (Bucovina y el sureste de Besariabia),
Hungría, Serbia (sobre todo en Voivodina), Montenegro, Bulgaria, Ma-
cedonia y Grecia. Tras la Segunda Guerra Mundial y, en especial, con
la caída del régimen de Ceaucescu, se ha dado un intenso movimiento
migratorio que ha dado lugar a la aparición de colonias o grupos de po-
blación cada vez más numerosos y organizados que poseen sus propios
medios de comunicación. Hoy en día no es extraño encontrarse con
comunidades bastante populosas en Italia, Francia, Alemania y, en espe-
cial, España, donde sobrepasan el medio millón de habitantes.

Variedades
Cuenta la tradición que la lengua rumana se originó en la ribera septen-
trional del Danubio, si bien los intensos movimientos de población han
dado pie a la aparición de cuatro variedades geográficas con ciertas pe-
culiaridades: el daco-rumano, oficial en Rumanía; el macedo-rumano
o arrumano, hablado en Grecia, Macedonia, Bulgaria y Serbia; el me-
gleno-rumano o meglenita, frecuente en el norte de Grecia; y el istrio-
rumano, que puede oírse en la zona croata de la península de Istria.

Escritura
El alfabeto rumano está basado en el alfabeto latino, y consta de las
siguientes letras:

A, Â, Ă, B, C, D, E, F, G, H, I, Î, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ş, T, Ţ,
U, V, W, X, Y, Z

Algunas ideas sobre la lengua rumana / 9

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:9 7/9/07 14:24:18


Las letras q, w e y se mantienen sólo en palabras de origen extranjero
cuya ortografía no se ha adaptado a la del rumano, como por ejemplo
watt (“vatio”) o yacht (“yate”).

El aprendizaje de las normas ortográficas apenas presenta dificultades,


ya que por lo general, cada letra se corresponde con un sonido. Sin em-
bargo, cabe tener en cuenta que las vocales â e î representan el mismo
sonido. La única diferencia es que la letra î se emplea siempre a prin-
cipio de palabra, mientras que â nunca aparece a principio de palabra.

Pronunciación
La fonética del rumano es bastante parecida a la del español, si bien
posee algunas particularidades que, de todos modos, no dificultan su
aprendizaje.

a similar a la a empleada en español (alto, casa)


ă vocal neutra, como en catalán (mestre, casa) o inglés (above)
â, î sonido intermedio entre i y u
b similar a la b empleada en español (barco, haba)
c ante a, o, u, como la c empleada en español en casos similares
(caso, cosa, cumbre); ante e, i, como la ch (checo, chino)
ch ante e, i, como la q empleada en español (queso, quiniela)
d similar a la d empleada en español (dama, dedo)
e similar a la e empleada en español (sesión, extra), si bien, al prin-
cipio de palabra, suele pronunciarse como ie en español (hierba,
yema)
f similar a la f empleada en español (fotógrafo, afilar)
g ante a, o, u, como la g usada en español (gato, gota, gustar); ante
e, i, como la g empleada en catalán o inglés en casos similares
(general)
gh ante e, i, como el dígrafo gu en español (guerra, guitarra)
h aspirada, como en la palabra inglesa hat
i similar a la i del español (cigarro, hierba)

10 / Algunas ideas sobre la lengua rumana

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:10 7/9/07 14:24:18


j similar a la j usada en catalán (just) o en inglés (junction)
k similar a la k empleada en español (kilo)
l similar a la l utilizada en español (lado)
m similar a la m usada en español (mano)
n similar a la n empleada en español (nada, andén)
o similar a la o utilizada en español (coso)
p similar a la p empleada en español (padre, reparar)
r similar a la r en posición intervocálica del español (cara, pera)
s similar a la s usada en español (sano, presa)
ş similar al dígrafo sh del inglés (show, fresh)
t similar a la t empleada en español (taza, otoño)
ţ similar al dígrafo zz del italiano (pizza, piazza)
u similar a la u del español (untar, cuesta)
v similar a la v del francés (volonté, cuivre) o el italiano (vita)
x similar a la x del español (saxo)
z similar a la s sonora del catalán (casa, zebra) o del inglés (zip)

Algunas ideas sobre la lengua rumana / 11

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:11 7/9/07 14:24:18


Primeras Paginas Aleman.qxd 4/12/06 10:31 Página 1
Saludar Salutul
PISTA 1

Buenos días. Bună ziua.

Buenas tardes. Bună seara.

Buenas noches. Noapte bună.

¡Hola! Bună!

¿Qué tal? Ce faci?

Muy bien, gracias, ¿y tú? Foarte bine, mulţumesc. Tu?

Muy bien, gracias, ¿y usted? Foarte bine, mulţumesc.


Dumneavoastră?

Bien, gracias, ¿y usted? Bine, mulţumesc.


Dumneavoastră?

Dale recuerdos a tu mujer. Transmite salutări soţiei tale


din partea mea.

Dele recuerdos a su mujer. Transmiteţi-i salutări soţiei


dumneavoastră.

Salude al señor Eliade de mi parte. Transmiteţi-i salutări domnului


Eliade din partea mea.

Saludar / 13

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:13 7/9/07 14:24:18


Vocabulario: Saludar

Señor (Sr.) Señorita (Srta.)


Domnul (D-nul) Domnişoara (D-ra)

Señora (Sra.)
Doamna (D-na)

14 / Saludar

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:14 7/9/07 14:24:19


Despedirse Rămas bun
PISTA 2

Adiós. Adio.

Hasta luego. La revedere.

Hasta mañana. Pe mâine.

Hasta el martes. Pe marţi.

Hasta la vista. Pe curând.

Buen viaje. Călătorie plăcută.

Buenas noches, que descanses. Noapte bună, odihnă plăcută.

Adio

Despedirse / 15

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:15 7/9/07 14:24:19


Información Informaţie
personal personală
Nombre Nume
PISTA 3

¿Cómo te llamas? Cum te numeşti?

Yo me llamo Pablo, ¿y tú? Eu mă numesc Pavel. Şi tu?

¿Cómo se llama usted? Cum vă numiţi dumneavoastră?

Su nombre, por favor. Numele dumneavoastră, vă rog.

¿Es usted el señor Cioran? Dumneavoastră sunteţi


Domnul Cioran?

No, yo me llamo Eliade. Nu, eu mă numesc Eliade.

El señor Cioran soy yo. Domnul Cioran sunt eu.

Procedencia Procedenţa
PISTA 4

Soy español. Sunt spaniol.

Soy de Sevilla. Sunt din Sevilla.

Soy de Sevilla, pero vivo Sunt din Sevilla, însă locuiesc


en Madrid. în Madrid.

¿De dónde eres? De unde eşti?

¿De dónde es usted? De unde sunteţi


dumneavoastră?

16 / Información personal

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:16 7/9/07 14:24:20


Usted es rumano, ¿verdad? Dumneavoastră sunteţi român,
aşa-i?

¿Es usted de aquí? Sunteţi dumneavoastră de aici?

Soy extranjero. Sunt străin.

¿De qué parte de Rumanía Din ce parte a României


es usted? sunteţi dumneavoastră?

Profesión Profesie
PISTA 5

¿A qué se dedica usted? Cu ce vă ocupaţi?

¿Estudias o trabajas? Studiezi sau lucrezi?

¿Qué estudias? Ce studiezi?

¿Dónde trabajas? Unde lucrezi?

Estudio en la universidad. Studiez la Universitate.

Estudio Historia. Studiez Istoria.

Soy médico. Sunt medic.

Trabajo por mi cuenta. Lucrez pe cont propriu.

Trabajo en un banco. Lucrez într-o bancă.

Trabajo en una tienda. Lucrez într-un magazin.

Trabajo en una fábrica. Lucrez într-o fabrică.

Información personal / 17

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:17 7/9/07 14:24:21


Estoy parado. Sunt în şomaj.

Estoy jubilado. Sunt pensionar.

Domicilio Domicilul
PISTA 6

¿Dónde vive? Unde locuiţi?

¿Cuál es su dirección? Care este adresa


dumneavoastră?

¿Cuál es su número de teléfono? Care este numărul


dumneavoastră de telefon?

¿En qué calle vive? Pe ce stradă locuiţi?

Vivo en la calle Melodiei n.º 12. Locuiesc pe strada Melodiei,


nr. 12.

Edad Vârsta
PISTA 7

¿Cuántos años tienes? Care este vârsta ta?

¿Que edad tiene usted? Care este vârsta dumneavostră?

Tengo 45 años. Am 45 de ani.

Vocabulario: Información personal

apellido domicilio
prenume domiciliu

dirección edad
adresă vârstă
18 / Información personal

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:18 7/9/07 14:24:21


estado civil (soltero/a, vivir
casado/a, divorciado/a) a trăi
stare civilă (necăsătorit/ă,
căsătorit/ă, divorţat/ă)
Nacionalidad
estudiar
a învăţa americano/a
american/ă
extranjero/a
străin/ă alemán/ana
german/ă
fecha de nacimiento
data naşterii español/ola
spaniol/ă
llamarse
a se numi francés/esa
francez/ă
nacionalidad
naţionalitate inglés/esa
englez/ă
número de teléfono
număr de telefon italiano/a
italian/ă
n.º de pasaporte o DNI
nr. de paşaport
Profesión
sau DNI

profesión actor
profesie actor

ser actriz
afi actriţă

trabajar albañil
a munci zidar

Información personal / 19

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:19 7/9/07 14:24:21


ama de casa cocinero/a
casnică bucătar / bucătăreasă

aprendiz contable
începător contabil/ă

arquitecto/a economista
arhitect/ă economist/ă

empleado/a electricista
angajat/ă electrician/ă

artista enfermero/a
artist/ă infirmier/ă

asesor/ora fiscal escritor/ora


consultant procuror scriitor / scriitoare

auxiliar de vuelo estudiante


auxiliar de zbor student/ă

biólogo/a farmacéutico/a
biolog/ă farmacist/ă

camarero/a filólogo/a
ospătar/ă filolog/ă

carnicero/a fontanero/a
măcelar/ă instalator / instalatoare

carpintero/a funcionario/a
tâmplar / tâmplăriţă funcţionar/ă

cartero/a guía turístico


poştaş / poştăriţă ghid turistic

20 / Información personal

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:20 7/9/07 14:24:21


joyero/a piloto
bijutier/ă pilot

jubilado/a pintor/ora
pensionar/ă pictor / pictoriţă

maestro/a policía
învăţător / învăţătoare poliţie

mecánico/a profesor/ora (de universidad)


mecanic/ă profesor / profesoară
(universitar/ă)
médico
medic psicólogo/a
psiholog/ă
obrero/a
muncitor / muncitoare taxista
taximetrist/ă
panadero/a
brutar / brutăriţă técnico/a
tehnician/ă
parado/a
şomer/ă vendedor/ora
vânzător / vânzătoare
peluquero/a
frizer / frizeriţă veterinario/a
veterinar/ă
pescador/ora
pescar / pescăriţă zapatero/a
cizmar / cizmăriţă

Información personal / 21

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:21 7/9/07 14:24:22


Presentaciones Prezentări
PISTA 8

Este es Tomás, un compañero Acesta este Toma, un coleg de


de la oficina. la birou.

Esta es María, mi hermana. Aceasta este Maria, sora mea.

Le presento al señor Negulescu. Vi-l prezint pe domnul


Negulescu.

Hola, ¿qué tal? Bună ziua, ce mai faceţi?

Encantado. Încântat.

a s ta este Maria, sora mea


A ce

22 / Presentaciones

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:22 7/9/07 14:24:22


Vocabulario: Presentaciones

abuela hija
bunică fiică

abuelo hijo
bunic fiu

abuelos hijos
bunici fii

amigo/a madre
prieten/ă mamă

colaborador/ora marido
colaborator/oare soţ

compañero/a (de trabajo) mujer


coleg/ă (de muncă) soţie

cuñada novia
cumnată logodnică

cuñado novio
cumnat logodnic

familia nuera
familie noră

hermana padre
soră tată

hermano padres
frate părinţi

Presentaciones / 23

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:23 7/9/07 14:24:23


pariente suegro
rudă socru

prima tía
vară, verişoară mătuşă

primo tío
văr, verişor unchi

sobrino/a vecino/a
nepot de frare vecin/ă

suegra yerno
soacră ginere

24 / Presentaciones

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:24 7/9/07 14:24:23


Al teléfono La telefon
PISTA 9

¿Diga? Alo?

¿El señor Horia, por favor? Cu domnul Horia, vă rog!

¿Está Eva? Aş putea vorbi cu Eva?

¿De parte de quién, por favor? Din partea cui, vă rog?

Soy Luis. Sunt Luis.

De parte del señor González. Din partea domnului


González.

Un momento, por favor. Un moment, vă rog.

No está, ha salido. Nu este disponibil, a plecat.

¿Quiere que le dé algún recado? Doriţi să-i transmit un mesaj?

Creo que se equivoca. ¿A qué Cred că aţi greşit. La ce număr


número llama, por favor? aţi sunat, vă rog?

¿No es el 566 77 32? Nu este numărul 566 77 32?

¿Cuál es el prefijo de Bucarest? Care este prefixul Bucureştiului?

Quisiera el número de teléfono Aş dori numărul de telefon al


de Tarom. Companiei Tarom.

Al teléfono / 25

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:25 7/9/07 14:24:23


Vocabulario: Al teléfono

cabina telefónica llamada internacional


cabină telefonică chemare internaţională

colgar llamada nacional


a închide (telefonul) chemare naţională

contestador automático mandar / enviar


robot (telefonic) a expedia / a trimite

cortarse marcar
a se întrerupe, a se tăia a forma (numărul)

descolgar mensaje
a ridica receptorul mesaj

extensión páginas amarillas


interior pagini galbene

faltar papel prefijo


lipsă de hârtie prefix

guía telefónica servicio de averías


ghid telefonic (serviciu de) deranjamente

26 / Al teléfono

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:26 7/9/07 14:24:24


Control de la Controlul
comunicación comunicţiei
PISTA 10

¿Cómo dice? Ce spuneţi?

Perdone, no le entiendo. Scuzaţi-mă, nu vă înţeleg.

¿Me lo puede repetir, por favor? Puteţi repeta, vă rog?

¿Puede hablar un poco más Puteţi vorbi mai rar, vă rog?


despacio, por favor?

Perdone, no le oigo bien. Scuzaţi-mă, nu vă aud bine.

¿Puede hablar un poco más alto, Puteţi vorbi un pic mai tare,
por favor? vă rog?

¿Habla usted español? Vorbiţi spaniola?

No hablo muy bien rumano. Nu vorbesc foarte bine româna.

Ce spunet
, i?

Control de la comunicación / 27

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:27 7/9/07 14:24:24


Vocabulario: Control de la comunicación

entender saber
a înţelege a şti

escribir traducir
a scrie a traduce

hablar
a vorbi Idiomas

leer alemán
a citi germană

lengua español
limbă spaniolă

oír francés
a asculta franceză

pronunciar inglés
a pronunţa engleză

repetir italiano
a repeta italiană

28 / Control de la comunicación

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:28 7/9/07 14:24:25


Localizar Localizare
en el tiempo în timp
PISTA 11

ayer ieri

anteayer alaltăieri

hoy astăzi

mañana mâine

pasado mañana poimâine

la semana que viene săptămâna care vine

el mes que viene luna care vine

dentro de un par de semanas peste două săptămâni

hace cinco días acum cinci zile

hace un rato acum o clipă

la semana pasada săptămâna trecută

el mes pasado luna trecută

después del verano după vară

hasta el martes până marţi

a principios de mes la începutul lunii

a mediados de mes la jumătatea lunii

Localizar en el tiempo / 29

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:29 7/9/07 14:24:26


a finales de mes la sfârşitul lunii

todos los lunes în fiecare luni

los fines de semana sfârşiturile de săptămână

en agosto în August

en Navidades de Crăciun

en otoño în toamnă

en las vacaciones în concediu (trabajo)


în vacanţă (escuela)

en 1992 în 1992

tarde târziu

pronto debreme

La fecha Data
PISTA 12

¿Qué día es hoy? Ce zi este astăzi?

¿A cuánto estamos hoy? În ce dată suntem azi?

Estamos a 15 de enero. Suntem în 15 Ianuarie.

Hoy es viernes. Azi e vineri.

Hoy es 25 de diciembre. Azi este 25 Decembrie.

El 12 de octubre de 1492. 12 Octombrie 1492.

30 / Localizar en el tiempo

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:30 7/9/07 14:24:26


La hora Ora
PISTA 13

¿Qué hora es? Cât este ceasul?

Perdone, ¿tiene hora? Scuzaţi-ma, cât este ceasul?

Es la una en punto. Este unu fix.

Son las cinco y diez. Este ora cinci şi zece.

Son las cinco y cuarto. Este cinci şi un sfert.

Son las cinco y media. Este cinci şi jumătate.

Son las seis menos cuarto. Este şase fără un sfert.

¿A qué hora empiezas a trabajar? La ce oră începi lucrul?

¿A qué hora sales? La ce oră ieşi?

A las ocho. La ora opt.

Sobre las ocho. Pe la opt.

Partes del día Păţi ale zilei


PISTA 14

por la mañana de dimineaţă

a mediodía la prânz

por la tarde după amiază

por la noche noaptea

Localizar en el tiempo / 31

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:31 7/9/07 14:24:26


al anochecer spre seară

al amanecer dis-de-dimineaţă

las seis de la tarde la şase după amiaza

las seis de la mañana la şase dimineaţa

a t i-m a , cât este ceasul?


Scuz ,

32 / Localizar en el tiempo

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:32 7/9/07 14:24:26


Vocabulario: Localizar en el tiempo

La semana febrero
Februarie

lunes marzo
Luni Martie

martes abril
Marţi Aprilie

miércoles mayo
Miercuri Mai

jueves junio
Joi Iunie

viernes julio
Vineri Iulie

sábado agosto
Sâmbătă August

domingo septiembre
Duminică Septembrie

fin de semana octubre
sfârşit de săptămână Octombrie

noviembre
Los meses
Noiembrie

enero diciembre
Ianuarie Decembrie

Localizar en el tiempo / 33
Las estaciones día
zi

primavera estación
primăvara anotimp

verano hora
vara oră

otoño mes
toamna lună

invierno minuto
iarna minut

quincena
El día
număr de cincisprezece

mañana segundo
dimineaţă secundă

mediodía semana
prânz săptămână

tarde semestre
după amiază semestru

noche trimestre
seara trimestru

trimestral
Fracciones de tiempo
trimestral

año vacaciones
an vacanţă

34 / Localizar en el tiempo

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:34 7/9/07 14:24:28


Frecuencia Frecvenţă
y costumbres şi obiceiuri
PISTA 15

Todos los días me levanto În fiecare zi mă trezesc la şapte.


a las siete.

Voy al gimnasio día sí, día no. Merg la sala de sport o zi da,
una nu.

¿Qué haces los fines de semana? Ce faci sfârşiturile de


săptămână?

Trabajo 40 horas por semana. Lucrez 40 de ore pe săptămână.

dos veces por semana de două ori pe săptămână

una vez al mes odată pe săptămână

re zi m a trezesc la
c a sap
În fie te

Frecuencia y costumbres / 35

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:35 7/9/07 14:24:28


tres veces al año de trei ori pe an

siempre întotdeauna

muchas veces de multe ori

a veces uneori

casi nunca aproape niciodată

nunca niciodată

Vocabulario: Frecuencia y costumbres

acostarse levantarse
a se culca a se trezi

almuerzo merienda
prânz gustare (de după amiază)

cena regresar a casa


cină a se întoarce acasă

desayuno salir de casa


mic dejun a pleca de acasă

empezar a trabajar salir del trabajo


a începe lucrul a ieşi de la lucru

36 / Frecuencia y costumbres

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:36 7/9/07 14:24:29


Cantidades / Cantităţi /
Intensidad Intensitate
PISTA 16

Come mucho. Mănâncă mult.

Trabaja muy poco. Munceşte foarte puţin.

No ha hecho nada. Nu a făcut nimic.

muchos turistas mulţi turişti

algunos extranjeros câţiva străini

no muchos ingleses nu mulţi englezi

ningún español nici un spaniol

unos dos mil vreo două mii

la mayoría cea mai mare parte

todo el mundo toată lumea

nadie nimeni

nada nimic

muchas casas multe case

mucho vino mult vin

Cantidades / Intensidad / 37

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:37 7/9/07 14:24:30


Posesión Posesie
PISTA 17

¿De quién es esta chaqueta? A cui este această geaca?

¿Es suyo ese coche? Este a dumneavoastră maşina


aceasta?

Sí, es mío. Da, este a mea.

No, no es mío. Nu, nu este a mea.

Es tuyo. Este a ta.

Es suyo (de él/ella). Este a lui. / Este a ei.

Es nuestro. Este a noastră.

Es de ellos. Este a lor.

Es de aquella señora. Este a doamnei aceleia.

Vocabulario: Posesión

mío nuestro
al meu al nostru

tuyo vuestro
al tău al vostru

suyo (de él) suyo (de ellos/ellas)


al său (al lui) al său [al lor/al lor (ele)]

suyo (de ella) de nadie


al său (al ei) al nimănui

38 / Posesión

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:38 7/9/07 14:24:30


Describir / Descriere /
Comparar Comparare
cosas de lucruri
PISTA 18

Un coche blanco. O maşină albă.

Una mesa de madera. O masă de lemn.

Unas gafas de plástico. Nişte ochelari de plastic.

¿Qué diferencia hay entre este Ce diferenţă este între acesta şi


y ese? acela?

Son iguales. Sunt la fel.

Son parecidos. Sunt asemănătoare.

Son muy diferentes. Sunt foarte diferite.

Este es mejor que el otro. Acesta este mai bun decât


celălalt.

Acesta este mai bun decât celalalt

Describir / Comparar cosas / 39

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:39 7/9/07 14:24:30


Este es más grande. Acesta este mai mare.

Este no es tan caro. Acesta nu este atât de scump.

Vocabulario: Describir / Comparar cosas

Colores negro
negru

amarillo rojo
galben roşu

azul rosa
albastru roz

blanco verde
alb verde

color
Materiales
culoare

griş cartón
gri carton

gris claro hierro


gri deschis fier

gris oscuro madera


gri închis lemn

marrón metal
maro metal

40 / Describir / Comparar cosas

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:40 7/9/07 14:24:31


oro Formas y tamaños
aur

papel ancho
hârtie lat

plástico barato
plastic ieftin

plata blando
argint moale

caro
Comparar
scump

diferente delgado
diferit subţire

igual duro
egal tare

mayor estrecho
mai mare strâmt

mejor grande
mai bun mare

menor grueso
mai mic gros

parecido mediano
asemănător mijlociu

peor pequeño
mai rău mic

Describir / Comparar cosas / 41

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:41 7/9/07 14:24:32


De compras La cumpărături
PISTA 19

Un kilo de patatas. Un kilogram de cartofi.

Medio kilo de tomates. Jumătate de kilogram de roşii.

100 gramos de jamón. 100 de grame de jambon.

Quería una botella de leche y Aş dori o sticlă de lapte şi un


un paquete de café. pachet de cafea.

¿Cuánto es todo? Cât costă tot?

Quería unos pantalones tejanos. Aş dori nişte blugi.

Quería un jersey negro para mí. Aş dori un pulover negru pentru


mine.

¿Me lo puedo probar? Pot să-l probez?

¿Lo tienen en otro color? Îl aveţi în altă culoare?

Este. Acesta.

Aquel de allí. Acela de acolo.

El de la derecha. Cel din dreapta.

El grande. Cel mare.

El de 60 euros. Cel de 60 de euro.

Igual pero más pequeño. La fel, însă mai mic.

Igual pero más grande. La fel, însă mai mare.

42 / De compras

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:42 7/9/07 14:24:32


¿Cuánto vale? Cât costă?

Me lo llevo. Îl cumpăr.

¿Aceptan tarjetas? Acceptaţi carduri?

¿Tienen sellos? Aveţi timbre?

Sellos para España, por favor. Timbre pentru Spania, vă rog.

Quería algo para el dolor Aş dori ceva pentru dureri de


de oído. ureche.

c ep ta t, i carduri?
Ac

SE VINDE

De compras / 43

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:43 7/9/07 14:24:32


Vocabulario: De compras

Al pagar Pesos, envoltorios y estados

billete bolsa
bilet sacoşă

caja (para pagar) caja


casă (de plătit) cutie

cambiar congelado
a schimba congelat

cambio fecha de caducidad


rest termen de expirare

costar fresco
a costa proaspăt

factura gramo
factură gram

moneda kilo
monedă kilogram

pagar lata
a plăti conservă

recibo libra
chitanţă livră

tarjeta de crédito litro


card de credit litru

ticket de compra paquete


tichet de cumpărături pachet

44 / De compras

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:44 7/9/07 14:24:34


Prendas de vestir jersey
jerseu

abrigo medias
palton ciorapi de damă

bufanda número (de pie)


fular număr (de picior)

calcetines pantalones
ciorapi pantaloni

calzoncillos pañuelo
chiloţi batistă

cazadora pijama
geacă pijama

chaleco probador
vestă cabină de probă

chaqueta sujetador
haină sutien

falda talla
fustă talie

gabardina traje
pardesiu costum

gafas vaqueros
ochelari blugi

gorro vestido
căciulă rochie

guantes zapatos
mănuşi pantofi

De compras / 45

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:45 7/9/07 14:24:34


Describir Descriere
personas de persoane
PISTA 20

¿Cómo es? Cum este?

Es una chica joven. Este o fată tânără.

Es un señor mayor. Este un domn în vârstă.

Es muy alto. Este foarte înalt.

Es bajito. Este scund.

Tiene el pelo oscuro. Are părul închis.

Tiene los ojos azules. Are ochii albaştrii.

Es muy guapo. Este foarte frumos.

Se parece a Carlos. Seamănă cu Carlos.

Lleva bigote. Are mustaţă.

Lleva gafas. Are ochelari.

Lleva un vestido rojo. Poartă o rochie roşie.

Es muy simpático. Este foarte simpatic.

Es una persona un poco rara. Este o persoană un pic ciudată.

Me cae muy bien. Mi-a făcut o impresie bună.

Nos llevamos muy bien. Ne înţelegem foerta bine.

46 / Describir personas

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:46 7/9/07 14:24:34


Vocabulario: Describir personas

Describir el físico ojos negros


ochi negrii

alto ojos verdes


înalt ochi verzi

bajo pelo
scund păr

barba rubio
barbă blond

bigote
mustaţă Relacionarse

castaño antipático/a
castaniu antipatic/ă

delgado caer bien


slab a face bună impresie

feo caer mal


urât a face rea impresie

gordo llevarse bien


gras a se înţelege

guapo llevarse mal


frumos a nu se înţelege

moreno parecerse
brunet a semăna

ojos azules simpático/a


ochi albaştrii simpatic/ă
Describir personas / 47

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:47 7/9/07 14:24:35


Carácter extraño
ciudat

aburrido injusto
plictisit injust

agradable inteligente
agreabil inteligent

alegre interesante
vesel interesant

amable mentiroso
amabil mincinos

antipático perezoso
antipatic leneş

aplicado raro
harnic ciudat

atractivo ridículo
atractiv ridicol

buena persona serio


persoană bună serios

desagradable simpático
dezagreabil simpatic

diligente sincero
diligent sincer

estúpido tonto
stupid prost

48 / Describir personas

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:48 7/9/07 14:24:35


Citas e Întâlniri şi
invitaciones / invitaţii / imp
Ocio Timp liber
PISTA 21

Te invito a cenar. Te invit la cină.

¿Te apetece ir al cine? Doreşti să mergi la cinema?

No tengo ganas de salir. Nu am chef să ies.

¿Por qué no damos un paseo? De ce nu facem o plimbare?

¿Qué día quedamos? În ce zi ne întâlnim?

¿Te va bien el lunes? Luni e bine?

¿A qué hora quedamos? La ce oră ne întâlnim?

¿Sabes jugar al tenis? Ştii să joci tenis?

Podríamos ir a Constanza. Am putea merge la Constanţa.

Vocabulario: Citas e invitaciones / Ocio

Actividades invitar
a invita

dar un paseo quedar (citarse)


a face o plimbare a-şi da întâlnire

hacer deporte quedarse en casa


a face sport a rămâne în casă

Citas e invitaciones / Ocio / 49

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:49 7/9/07 14:24:35


sacar entradas conferencia
a cumpăra bilete de intrare conferinţă

ser aficionado a deporte


a fi amator de sport

salir discoteca
a ieşi discotecă

tomar algo entrada


a bea ceva intrare

ver la televisión esquí


a se uita la televizor ski

excursión
Ocio
excursie

atletismo exposición
atletism expoziţie

baloncesto fiesta
baschetbal petrecere

ciclismo fútbol
ciclism fotbal

cine museo
cinema muzeu

concierto música
concert muzică

50 / Citas e invitaciones / Ocio

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:50 7/9/07 14:24:35


natación restaurante
înnot restaurant

ópera teatro
operă teatru

paseo tenis
plimbare tenis

Citas e invitaciones / Ocio / 51

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:51 7/9/07 14:24:36


estados físicos y Stări fizice
sensaciones şi senzaţii
PISTA 22

Tengo mucha sed. Îmi este foarte sete.

Tengo hambre. Îmi este foame.

Tengo calor. Îmi este cald.

Tengo frío. Îmi este frig.

Me duele mucho la cabeza. Mă doare foarte tare capul.

No me encuentro bien. Nu mă simt bine.

Estoy resfriado. Sunt răcit.

Estoy mareado. Sunt ameţit.

Estoy muy cansado. Sunt foarte obosit.

Tengo sueño. Îmi este somn.


ig
e fr
es t

i
Îm

52 / Estados físicos y sensaciones

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:52 7/9/07 14:24:36


Vocabulario: Estados físicos y sensaciones

Partes del cuerpo ojos


ochi

vientre oreja
abdomen ureche

brazo pecho
braţ piept

cabeza pie
cap laba piciorului

codo pierna
cot picior

dedo rodilla
deget genunchi

espalda tobillo
spate gleznă

estómago
stomac Remedios

garganta antibiótico
gât antibiotic

mano calmante
mână calmant

muela inyección
măsea injecţie

Estados físicos y sensaciones / 53

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:53 7/9/07 14:24:37


jarabe dolor
sirop durere

operar dolor de cabeza


a opera durere de cap

pastilla estar enfermo


pastilă a fi bolnav

pomada gripe
alifie gripă

supositorio náuseas
supozitor greaţă

tirita ponerse enfermo


leucoplast a se îmbolnăvi

venda resfriado
pansament răceală

tener un accidente
Síntomas
a avea un accident

diarrea tos
diaree tuse

54 / Estados físicos y sensaciones

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:54 7/9/07 14:24:37


Tiempo Timp
meteorológico meteorologic
PISTA 23

¡Qué calor! Ce căldură!

¡Qué frío! Ce frig!

Está lloviendo. Plouă.

Está nevando. Ninge.

Hace mucho viento. Este mult vânt.

Hace mal tiempo. Este timp urât.

Hace buen tiempo. Este timp frumos.

Hace mucho calor. Este foarte cald.

Estamos a ocho grados. Sunt opt grade.

Vocabulario: Tiempo meteorológico

brisa frío
briză frig

buen tiempo lluvia


vreme bună ploaie

calor mal tiempo


căldură vreme rea

Tiempo meteorológico / 55

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:55 7/9/07 14:24:38


niebla tormenta
ceaţă furtună

nieve trueno
zăpadă tunet

nublado viento
înnourat vânt

relámpago
fulger

56 / Tiempo meteorológico

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:56 7/9/07 14:24:38


Gustos, intereses Gusturi, interese
y preferencias şi preferinţe
PISTA 24

¿Te gusta el fútbol? Îţi place fotbalul?

Sí, me encanta. Da, îmi place.

Sí, me gusta mucho. Da, îmi place mult.

No, no me gusta mucho. Nu, nu prea îmi place.

No, no me gusta nada. Nu, nu-mi place deloc.

Me interesa mucho la Historia Mă interesează mult Istoria


del Arte. Artei.

No le gusta nada cocinar. Nu-i place deloc să gătească.

A mí tampoco. Nici mie.

A mí también. Şi mie.

A mí, no. Mie, nu.

A mí, sí. Mie, da.

¿Cuál prefiere usted? Pe care îl preferaţi? (masculino)


Pe care o preferaţi? (femenino)

Gustos, intereses y preferencias / 57

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:57 7/9/07 14:24:38


Opinar / Valorar / A opina / A valora /
Discutir A Discuta
PISTA 25

Me parece muy interesante. Mi se pare foarte interesant.

¡Qué maravilla! Ce minunăţie!

¡Qué horror! Ce oroare!

Es precioso. Este minunat.

Canta muy bien. Cântă foarte bine.

Cocina muy mal. Găteşte foarte rău.

Me parece muy injusto. Mi se pare foarte nedrept.

Eso es una tontería. Asta este o prostie.

Me parece bien. Mi se pare bine.

No me parece nada bien. Nu mi se pare bine deloc.

Yo pienso que es mejor así. Eu cred că este mai bine aşa.

Sí, de acuerdo, pero hay otro Da, de acord, însă există altă
problema. problemă.

¡Claro! Desigur!

Seguro. Sigur.

Evidentemente. Evident.

58 / Opinar / Valorar / Discutir

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:58 7/9/07 14:24:38


Que sí. Ba da.

Sí, es verdad. Da, este adevărat.

Vale, de acuerdo. Bine, de acord.

Yo estoy de acuerdo con Juan. Eu sunt de acord cu Juan.

Tienes razón. Ai dreptate.

¿De verdad? Într-adevăr?

Yo estoy totalmente de acuerdo Eu sunt complet de acord cu


contigo. tine.

Seguro que no. Mai mult ca sigur că nu.

En absoluto. Sub nici o formă.

Que no. Ba nu.

No, eso no es cierto. Nu, nu este adevărat.

¡Qué va! Da de unde!

Yo no estoy de acuerdo contigo. Eu nu sunt de acord cu tine.

Yo no lo veo en absoluto así. Eu sunt absolut de altă părere.

Opinar / Valorar / Discutir / 59

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:59 7/9/07 14:24:38


Vocabulario: Opinar / Valorar / Discutir

Adjetivos lógico
logic

aburrido normal
plictisit normal

absurdo ridículo
absurd ridicul

bonito
Para expresar opinión
frumos

extraño estar a favor


ciudat a fi în favoarea

fantástico estar de acuerdo con


fantastic a fi de acord cu

feo estar en contra


urât a fi în contra

horrible negar
oribil a nega

increíble opinar
incredibil a opina

injusto pensar
nedrept a (se) gândi

interesante dudar
interesant a (se) îndoi

60 / Opinar / Valorar / Discutir

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:60 7/9/07 14:24:39


Causa / Cauză /
Consecuencia Consecvenţă
PISTA 26

¿Por qué no ha venido? De ce nu a venit?

Está enfermo. Este bolnav.

Llego tarde porque he tenido Am ajuns târziu pentru că am


una avería. avut o avarie.

Está enfermo. Por eso no ha Este bolnav. De accea nu a


venido. venit.

ntru ca am avut o av
s t ârziu p e arie
Am aj un

Causa / Consecuencia / 61

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:61 7/9/07 14:24:39


Grados Grade de
de seguridad certitudine
PISTA 27

¿Está usted seguro/a? Sunteţi sigur? /


Sunteţi sigură?

Seguramente es José. Sigur este Iosif.

A lo mejor llueve. Poate că o să plouă.

Yo creo que va a llover. Eu cred că o să plouă.

Yo no creo que venga hoy. Eu nu cred că o să vină astăzi.

62 / Grados de seguridad

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:62 7/9/07 14:24:40


Pedir disculpas A cere scuze
PISTA 28

Perdón. Pardon.

Lo siento. Îmi pare rău.

Disculpe. Scuzaţi-mă!

Dispense. Iertaţi-mă!

Îmi pare rau

Pedir disculpas / 63

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:63 7/9/07 14:24:41


Agradecer A mulţumi
PISTA 29

Gracias. Mulţumesc.

De nada. Pentru puţin.

Muchas gracias. Mulţumesc mult.

Muy agradecido/a. Vă sunt foarte recunuscător. /


Vă sunt foarte recunuscătoare.

Muy amable por su parte. Sunteţi foarte amabil. /


Sunteţi foarte amabilă.

No tiene ninguna importancia. Nu are nici o importanţă.

64 / Agradecer

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:64 7/9/07 14:24:42


Felicitar A felicita
PISTA 30

¡Felicidades! Felicitări!

¡Feliz cumpleaños! La mulţi ani!

¡Feliz Navidad! Crăciun Fericit!

Te felicito por el examen. Te felicit pentru examen.

La mult, i ani!

27

Felicitar / 65

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:65 7/9/07 14:24:42


Lugar Loc
PISTA 31

Por favor, ¿para ir a la Catedral? Vă rog, cum pot ajung la


Catedrală?

Perdone, ¿hay una oficina de Mă scuzaţi, există vreo Poştă


correos por aquí cerca? prin apropiere?

Perdone, ¿la plaza de la Revolución? Scuzaţi-mă, piaţa Revoluţiei?

¿Está cerca de aquí? Este aproape de aici?

Está bastante lejos. Este destul de departe.

¿Se puede ir andando? Se poate merge pe jos?

Está a unos diez minutos a pie. Se află la zece minute de mers


pe jos.

Está a unos 500 metros. Se află la vreo 500 de metrii.

Tiene que seguir todo recto y Trebuie să mergeţi tot înainte,


al final de la calle, girar a la iar la capătul străzii trebuie să o
izquierda. luaţi la stânga.

Mire, es ahí. Uitaţi, este acolo.

Perdone, ¿los servicios? Scuzaţi-mă, unde este toaleta?

¿Dónde está el lavabo? Unde este toaleta?

delante în faţă

detrás în spate

66 / Lugar

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:66 7/9/07 14:24:44


al lado lângă

allí acolo

aquí aici

arriba sus

abajo jos

en la mesa pe masă

debajo de la mesa sub masă

encima del armario pe dulap

dentro del armario în dulap

al lado de la cocina lângă bucătărie

Scuzat, i-ma, unde este toaleta?

Lugar / 67

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:67 7/9/07 14:24:44


Vocabulario: Lugar

Establecimientos ferretería
fierărie

agencia de viajes floristería


agenţie de voiaj florărie

autoservicio frutería
autoservire fructărie

bar grandes almacenes


bar magazine universale

bodega grandes superficies


cramă supermagazine

cafetería joyería
cafenea bijuterie

carnicería lavandería
măcelărie spălătorie

charcutería librería
cârnăţărie librărie

droguería óptica
drogherie optică

estanco panadería
tutungerie brutărie

farmacia papelería
farmacie papetărie

68 / Lugar

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:68 7/9/07 14:24:46


pastelería verdulería
cofetărie aprozar

peluquería zapatería
frizerie cizmărie (magazin de
pantofi)
perfumería
parfumerie
Espacios públicos
pescadería
pescărie aparcamiento
parcare
quiosco
chioşc autopista
autostradă
supermercado
supermarket avenida
bulevard
tienda
magazin ayuntamiento
Primărie
tienda de artículos
de deporte barrio
magazin de articole sportive cartier

tienda de discos calle


magazin de discuri stradă

tienda de juguetes carretera


magazin de jucării şosea

tienda de muebles casa


magazin de mobilă casă

tintorería catedral
vopsitorie catedrală

Lugar / 69

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:69 7/9/07 14:24:46


cine iglesia
cinema biserică

comisaría jardín
comisariat grădină

correos mercado
poştă piaţă

cruce museo
intersecţie muzeu

cuartel oficina
cazarmă birou

edificio parque
edificiu parc

empresa paseo
întreprindere alee

escuela piso
şcoală apartament

esquina plaza
colţ piaţă

estación teatro
gară teatru

estanque
Ubicación
heleşteu

fábrica a la derecha
fabrică la dreapta

70 / Lugar

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:70 7/9/07 14:24:46


a la izquierda detrás de
la stânga în spatele

al lado de enfrente de
lângă faţă în faţă cu

allí frente a
acolo în faţa

aquí girar
aici a coti

cerca junto a
aproape lângă

cruzar lejos
a trece departe

delante de seguir
înaintea a continua

después de todo recto


după drept înainte

Lugar / 71

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:71 7/9/07 14:24:46


Viajes y Călătorii şi
transportes transporturi
Coche Masină
,
PISTA 32

Perdone, ¿esta carretera va Scuzaţi-mă, şoseaua aceasta


a Onesti? duce la Oneşti?

¿Cuántos kilómetros hay? Câţi kilometrii sunt?

Lleno, por favor. Un plin, vă rog.

¿Me puede comprobar el nivel Puteţi verifica nivelul uleiului?


de aceite?

¿Pueden cambiarme el aceite? Puteţi să-mi schimbaţi uleiul?

¿Hay un taller por aquí cerca? Există vreun atelier auto prin
apropiere?

Quisiera alquilar un coche. Aş dori să închiriez o maşină.

Tren Tren
PISTA 33

Quisiera un billete de ida y Aş dori un bilet dus-întors la


vuelta a Alba Iulia. Alba Iulia.

¿Me puede dar un horario Îmi puteţi da orarul trenurilor?


de trenes?

¿A qué hora sale el tren de La ce oră pleacă trenul spre


Brasov? Braşov?

72 / Viajes y transportes

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:72 7/9/07 14:24:46


¿De qué andén sale? De pe ce peron pleacă?

Perdone, ¿este es el tren de Scuzaţi-mă, acesta este trenul


Constanza? de Constanţa?

Perdone, ¿este es el tren para Scuzaţi-mă, acesta este trenul


Bucarest? spre Bucureşti?

¿Está libre este asiento? Este liber locul acesta?

¿Le molesta si abro la ventanilla? Vă deranjează dacă deschid


geamul?

Aeropuerto Aeroport
PISTA 34

¿Me puede informar de los Mă puteţi informa de zborurile


vuelos que hay para Barcelona? pentru Barcelona?

¿Tiene retraso el avión de Are întârziere zborul de la


Madrid? Madrid?

¿Ha aterrizado el avión de A aterizat avionul de la


Madrid? Madrid?

He perdido mi maleta. Mi-am pierdut valiza.

¿Dónde la puedo reclamar? Unde o pot găsi?

Se ruega a los señores pasajeros Pasagerii zborului 312, cu


del vuelo 312 con destino destinaţia Barcelona, sunt rugaţi
a Barcelona se dirijan a la puerta se îndrepte spre poarta de
de embarque número 34. îmbarcare numărul 34.

Viajes y transportes / 73

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:73 7/9/07 14:24:47


Otros Altele
PISTA 35

¿Cuántas paradas hay hasta Câte staţii sunt până în Piaţa


la plaza Romana? Romană?

Por favor, ¿dónde está la boca Vă rog, unde este staţia de


de metro más próxima? metrou cea mai apropiată?

¿Cuál es la línea que va a la Care este linia care merge la


Ópera? Operă?

¿Dónde tengo que bajar para Unde trebuie să cobor pentru


ir al puerto? a merge în port?

¿Qué autobús hay que tomar Ce autobuz trebuie să iau


para ir a la plaza Romana? pentru a merge în Piaţa Romană?

¿Qué es mejor: ir en autobús Cum este mai bine: cu


o en metro? autobuzul sau cu metroul?

Hotel Hotel
PISTA 36

Quisiera reservar una habitación Aş dori să rezerv o cameră


doble para el día 4 de mayo. dublă pentru data de 4 Mai.

¿Cuánto cuesta una habitación Cât costă o cameră


individual? individuală?

¿Tienen habitaciones libres? Aveţi camere libere?

¿Está incluido el desayuno? Este inclus micul dejun?

74 / Viajes y transportes

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:74 7/9/07 14:24:47


Tengo reservada una habitación Am rezervat o cameră pe
a nombre de López. numele López.

¿Podrían despertarme a las siete? Mă puteţi trezi la ora şapte?

La ducha no funciona. Duşul nu funcţionează.

¿Me podría preparar la cuenta Îmi puteţi pregăti contul de la


de la 405, por favor? camera 405, vă rog?

¿Pueden pedirme un taxi, Îmi puteţi comanda un taxi,


por favor? vă rog?

Vocabulario: Viajes y transportes

En coche bujía
bujie

acelerador cambiar de carril


acceleraţie schimbare de bandă

acelerar cambio de marchas


a accelera schimbare de viteze

adelantar carné de conducir


a depăşi permis de conducere

aparcar carretera
a sta pe loc şosea

autopista cartel
autostradă afiş

Viajes y transportes / 75

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:75 7/9/07 14:24:47


cruce taller
intersecţie atelier (auto)

frenar túnel
a frâna tunel

freno velocidad
frână viteză

gasolina
En tren
benzină

gasolina sin plomo andén


benzină fără plumb peron

gasolinera asiento
benzinărie loc

kilómetros billete
kilometrii bilet

millas coche cama


mile vagon-dormitor

multa conductor
amendă conductor

peaje litera
(taxă de) peaj cuşetă

puente primera clase


pod clasa I

señal revisor
semn (de circulaţie) controlor

76 / Viajes y transportes

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:76 7/9/07 14:24:48


segunda clase llegar
clasa a II-a a ajunge

Talgo pasajero
Tren accelerat pasager

taquilla puerta de embarque


ghişeu de bilete poartă de îmbarcare

tren de alta velocidad recogida de equipajes


tren de mare viteză ridicarea bagajelor

terminal
En avión
aerogară

aterrizar vuelo regular


a ateriza zbor regulat

control de pasaportes vuelos internacionales


control de paşapoarte zboruri internaţionale

control de seguridad vuelos nacionales


control de securitate zboruri naţionale

despegar
Otros
a decola

destino a autobús
cu destinaţia autobuz

equipaje autocar
bagaj autocar

facturar hacer transbordo


a factura a face transbordarea

Viajes y transportes / 77

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:77 7/9/07 14:24:48


horario parada
orar oprire

línea de metro terminal (de autobús)


linie de metrou autogară

metro tranvía
metrou tramvai

78 / Viajes y transportes

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:78 7/9/07 14:24:48


Bar y restaurante Bar şi restaurant
PISTA 37

Un café con leche y una cerveza, O cafea cu lapte şi o bere,


por favor. vă rog.

¿Tienen bocadillos? Aveţi sandvişuri?

¿Cuánto es? Cât costă?

Quiero reservar una mesa para Aş dori să rezerv o masă


tres personas para esta noche pentru trei persoane pentru
a las nueve. aceasta seara la ora nouă.

¿Tiene mesa para cinco personas? Dispuneţi de o masă pentru


cinci persoane?

¿Puede traernos la carta? Ne-aţi putea aduce meniul?

¿Qué me recomienda? Ce îmi recomandaţi?

Vamos a tomar el menú. Vom comanda un meniu.

Para mí, de primero, sopa Pentru mine, la felul întâi, supă


de pescado. de peşte.

Para beber, vino blanco. De băut, vin alb.

Por favor, ¿nos trae más pan? Vă rog, ne mai aduceţi pâine?

Aquí tiene. Poftiţi.

Por favor, ¿me trae otra cerveza? Vă rog, îmi aduceţi altă bere?

La cuenta, por favor. Nota de plată, vă rog.

Bar y restaurante / 79

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:79 7/9/07 14:24:48


Vocabulario: Bar y restaurante

aceite carne
ulei carne

agua con gas carne a la plancha


apă minerală (gazoasă) carne la grătar

agua mineral cebolla


apă minerală ceapă

agua sin gas cerdo


apă plată, apă ne gazoasă porc

ajo cerveza
usturoi bere

arroz cordero
orez miel

asado crudo
friptură crud

bocadillo cuchara
sandviş lingură

buey cuchillo
bou cuţit

café chuletas
cafea cotlete

café con leche ensalada


cafea cu lapte salată

80 / Bar y restaurante

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:80 7/9/07 14:24:49


entrante pan
aperitiv pâine

filete pasta
bistec paste făinoase

frito patatas fritas


fript cartofi prăjiţi

fruta pescado
fructe peşte

guarnición pollo
garnitură pui

guisado postre
tocană desert

hamburguesa ración
hamburgher porţie

helado salsa
îngheţată sos

huevo servilleta
ou şerveţel

leche sopa
lapte supă

marisco tarta
fructe de mare tort

muy hecho té
bine prăjit ceai

Bar y restaurante / 81

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:81 7/9/07 14:24:49


tenedor vino blanco
furculiţă vin alb

ternera vino rosado


viţea vin ghiurghiuliu, vin rozé

tomate vino tinto


roşie vin roşu

verdura zumo
verdeţuri suc

82 / Bar y restaurante

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:82 7/9/07 14:24:49


Números Numere

Números cardinales Numere cardinale

uno, dos, tres, cuatro, cinco, unu, doi, trei, patru, cinci,
seis, siete, ocho, nueve, diez şase, şapte, opt, nouă, zece

once, doce, trece, catorce unsprezece, doisprezece,


treisprezece, paisprezece

quince, dieciséis, diecisiete, cincisprezece, şaisprezece,


dieciocho, diecinueve, veinte şaptesprezece, optsprezece,
nouăsprezece, douăzeci

veintiuno, veintidós douăzecişiunu, douăzecişidoi

treinta, treinta y uno, treizeci, treizecişiunu,


treinta y dos treizecişidoi

cuarenta, cuarenta y uno patruzeci, patruzecişiunu

cincuenta, sesenta cincizeci, şaizeci

setenta şaptezeci

ochenta optzeci

noventa nouăzeci

cien o sută

ciento uno, ciento dos osutăunu, osutădoi

doscientos, trescientos două sute, trei sute

cuatrocientos patru sute

Números / 83

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:83 7/9/07 14:24:49


quinientos cinci sute

seiscientos şase sute

setecientos şapte sute

ochocientos opt sute

novecientos nouă sute

mil o mie

un millón un milion

un billón un bilion

Números ordinales Numere ordinale

primero primul

segundo al doilea

tercero al treilea

cuarto al patrulea

quinto al cincilea

sexto al şaselea

séptimo al şaptelea

octavo al optulea

noveno al nouălea

décimo al zecelea

84 / Números

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:84 7/9/07 14:24:49


Rótulos Afişe
Privado Privat

Tirar Trageţi

Empujar Împingeţi

Llamar al timbre Sunaţi la sonerie

Cerrado Închis

Abierto Deschis

Prohibido fumar Fumatul Interzis

Prohibido el paso Trecerea Interzisă

Entrada Intrare

Entrada prohibida Intrarea interzisă

Salida Ieşire

Libre Liber

Ocupado Ocupat

Paso de peatones Trecere de pietoni

Ascensor Lift

Peligro Pericol

Peligro de incendios Pericol de incendii

Rótulos / 85

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:85 7/9/07 14:24:50


Servicios Toaletă

Señoras Femei

Caballeros Bărbaţi

Se alquila Se închiriază

Se vende Se vinde

Teléfono público Telefon public

86 / Rótulos

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:86 7/9/07 14:24:50


Gramática

Sustantivos

En rumano, al igual que en el resto de lenguas neolatinas, los sustan-


tivos poseen género y número, y suelen ir acompañados por un deter-
minante. Además, según la función sintáctica que desempeñen, pueden
declinarse en varios casos.

Género y número

A diferencia del español, el rumano distingue tres tipos de género: mas-


culino (băiat, “chico”), femenino (fată, “chica”) y neutro (dans, “baile”)
–aplicado este último a la mayor parte de los sustantivos referidos a
objetos.

Si bien la distinción de género podría parecer muy abstracta, tiene una


gran importancia desde el punto de vista gramatical, ya que determina
la formación del plural de acuerdo con las reglas siguientes:

• Los sustantivos masculinos forman su plural con el morfema


–i (băiat → băieţi).
• Los femeninos, con el morfema –e (făta → fete).
• Los neutros, con los morfemas –uri (dans → dansuri)
y –e (pulover → pulovere).

Caso

El rumano cuenta con cinco casos (nominativo, vocativo, acusativo,


genitivo y dativo). Pese a ello, su uso no entraña gran dificultad, ya que
tan sólo cuenta con tres formas distintas.

Gramática / 87

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:87 7/9/07 14:24:50


• Nominativo: băiat (“el chico”; normalmente en posición de sujeto).
• Vocativo: băiatule (“¡chico!”; con valor exclamativo).
• Acusativo: băiat (“el chico”; en posición de complemento directo y,
a veces, precedido de preposición, como en “al chico”).
• Genitivo: băiatului (“del chico”).
• Dativo: băiatului (“al chico”, “para el chico”; en posición de com-
plemento indirecto).

Determinantes

Como en español, el determinante indica en qué medida el concepto


señalado por el sustantivo es conocido por el hablante (para hacernos
una idea, pensemos en las diferencias de sentido que puede haber en
las expresiones casa, la casa, una casa, esta casa, esa casa o mi casa, por
ejemplo).

Determinantes definidos

A diferencia del español, no constituyen una palabra exenta, sino que


se añaden al sustantivo como si se tratase de un sufijo:

Singular Plural
Masculino băiat → băiatul băieţi → băieţii
Femenino fată → fata fete → fetele

(Se dan tan sólo las formas en nominativo.)

Determinantes indefinidos

Se emplean cuando se desea referirse a una persona u objeto imprecisos


para el hablante (un coche, un libro).

88 / Gramática

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:88 7/9/07 14:24:50


Masculino y neutro Femenino

Nominativo y un → un băiat o → o fată


acusativo (“un chico”) (“una chica”)
nişte → nişte băieţi nişte → nişte fete
(“unos chicos”) (“unas chicas”)
Genitivo y unui → unui băiat unei → unei fete
dativo (“de un chico”, (“de una chica”,
“para un chico”) “para una chica”)

unor → unor băieţi unor → unor fete


(“de unos chicos”, (“de unas chicas”,
“para unos chicos”) “para unas chicas”)

Determinantes demostrativos

Indican el grado de proximidad del concepto denotado por el sustanti-


vo respecto al hablante (este coche, esa casa, aquel libro).

Masculino Femenino
acesta → băiatul aceasta → fată
Singular acesta / acest băiat aceasta / această fată
(“este chico”) (“esta chica”)
aceştia → băieţii acestea → fetele
Plural aceştia / aceşti băieţi acestea / aceste fete
(“estos chicos”) (“estas chicas”)

Masculino Femenino
acel → acel băiat / acea → acea fată /
Singular băiatul acela fata aceea
(“aquel chico”) (“aquella chica”)
acei → acei băieţi acele → acele fete /
Plural / băieţii aceia fetele acelea
(“aquellos chicos”) (“aquellas chicas”)

(Se dan tan sólo las formas en nominativo.)


Gramática / 89

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:89 7/9/07 14:24:51


Determinantes posesivos

Además de los posesivos habituales (equivalentes a nuestros “mi”, “tu”,


“su”, “nuestro”, “vuestro”, etc., y a los que llamaremos “plenos”), cabe
tener en cuenta la existencia de un determinante que indica posesión
y que puede aparecer tanto solo (cartea elevei, “el libro de la alumna”)
como acompañando a un pronombre posesivo (al său, “el suyo”):

Masculino Femenino Neutro


Singular al a al
Plural ai ale ale

Al igual que en español, los posesivos pueden referirse a un solo poseedor


(“mi”, “tu”, “su”) o a varios (“nuestro”, “vuestro”, “su”). Los posesivos
concuerdan en género y número con el sustantivo al que acompañan.

Masculino y neutro Femenino

meu → fratele meu / al mea → maşina


Singular 1ª persona mea / a mea maşină
meu frate (“mi hermano”) (“mi coche”)

tău → fratele tău / al tău ta → maşina ta / a ta


2ª persona
frate (“tu hermano”) maşină (“tu coche”)

său → fratele său / al său sa → maşina sa / a sa


3ª persona
frate (“su hermano”) maşină (“su coche”)

mei → fraţii mei / ai mei mele → maşinile


Plural 1ª persona mele / ale mele maşini
fraţi (“mis hermanos”) (“mis coches”)

tăi → fraţii tăi / ai tăi tale → maşinile


2ª persona tale / ale tale maşini
fraţi (“tus hermanos”) (“tus coches”)

săi → fraţii săi / ai săi sale → maşinile


3ª persona sale / ale sale maşini
fraţi (“sus hermanos”) (“sus coches”)

90 / Gramática
Masculino y neutro Femenino
nostru → fratele nostru / noastră → maşina
Singular 1ª persona al nostru frate (“nuestro noastră / a noastră maşină
hermano”) (“nuestro coche”)
vostru → fratele vostru / voastră → maşina
2ª persona al vostru frate (“vuestro voastră / a voastră maşină
hermano”) (“vuestro coche”)

său → fratele său / al său sa → maşina sa / a sa


3ª persona
frate (“su hermano”) maşină (“su coche”)

noştrii → fraţii noştrii / noastre → maşinile


Plural 1ª persona ai noştrii fraţi (“nuestros noastre / ale noastre maşini
hermanos”) (“nuestros coches”)
voştrii → fraţii voştrii / voastre → maşinile
2ª persona ai voştrii fraţi (“vuestros voastre / ale voastre maşini
hermanos”) (“vuestros coches”)

săi → fraţii săi / ai săi sa → maşina sa / a sa


3ª persona
fraţi (“sus hermanos”) maşină (“sus coches”)

Adjetivos
En general, el adjetivo aparece después del sustantivo, con el que con-
cuerda en género, número y caso (maşină nouă, “coche nuevo”). No
obstante, también puede precederlo, si bien siempre ha de ir acompa-
ñado de un determinante (noua maşină, “el nuevo coche”).

Pronombres
Aunque en rumano existe una gran variedad de pronombres, en esta
sección tan sólo nos ocuparemos de los personales y los interrogativos.
Por lo que se refiere a los posesivos, los hemos incluido en los ejemplos
de los cuadros de los determinantes posesivos. Como ya hemos visto,
en estos casos van acompañados de un artículo (fratele meu → al meu
frate).
Gramática / 91

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:91 7/9/07 14:24:51


Pronombres personales

Su forma varía en función de la persona, el género, el caso y el número.

Singular Plural
1ª persona eu (mine, mie) noi (noi, nouă)
2ª persona tu (tine, ţie) voi (voi, vouă)
3ª persona el, ea (el, ea; lui, ei) ei, ele (ei, ele; lor)

(La primera forma entre paréntesis corresponde al acusativo y la segunda, al


dativo.)

Pronombres interrogativos

Los más usados son care? (“¿cuál?”, “¿cuáles?”), cine? (“¿quién?”) y căt?
(“¿cuánto?”), todos ellos en formas de nominativo y acusativo. Para el
genitivo y el dativo, se usan las siguientes: căruia? (“¿de cuál?”), cui?
(“¿de quién?”, “¿para quién?”) y câtor? (“¿de cuántos?”, “¿para cuán-
tos?”), respectivamente.

Adverbios
Al igual que en español, se clasifican según su significado:

• Afirmación: da (“sí”).
• Lugar: aici (“aquí”), acolo (“allí”), sus (“arriba”), departe (“lejos”).
• Modo: bine (“bien”), rău (“mal”).
• Negación: nu (“no”), deloc (“en absoluto”), niciodată (“nunca”).
• Tiempo: acum (“ahora”), ieri (“ayer”), azi (“hoy”).

92 / Gramática

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:92 7/9/07 14:24:51


Preposiciones
En rumano, la mayoría de las preposiciones exige que el sustantivo y los
adjetivos a los que introducen vayan siempre en caso acusativo.

Las más habituales son: la (“a”), pe (“en”, “sobre”), în (“en”, “dentro


de”), cu (“con”), pentru (“por”, “para”), lângă (“al lado”), în faţa (“de-
lante de”, “frente a”), sub (“bajo”, “debajo de”), peste (“sobre”, “encima
de”), înspre (“hacia”), despre (“sobre”, “acerca de”).

Verbos
Como el resto de las lenguas neolatinas, el sistema verbal rumano es
de una gran complejidad, si bien su estructura es muy similar a la del
español. Se distinguen cuatro conjugaciones: la primera, con infinitivos
terminados en –a (a suna, “sonar”, “llamar por teléfono”); la segunda,
con verbos acabados en –ea (a vedea, “a ver”); la tercera, con infinitivos
en –e (a merge, “caminar”); y la cuarta, con verbos en –i e –î (a citi,
“leer”; a urî, “odiar”).

La estructura de los tiempos de pretérito, futuro y condicional po-


see ciertas peculiaridades que conviene tener en cuenta. El Preté-
rito Perfecto de Indicativo se construye con el presente del verbo
a avea (“haber”) y el participio del verbo en cuestión: am mers (“he ca-
minado”), ai mers (“has caminado”), a mers (“ha caminado”), etc.

El Pretérito Perfecto de Subjuntivo se forma combinando el participio


del verbo en cuestión con el infinitivo del verbo fi (“ser”) y la prepo-
sición să (“a”): să fi sunat (“sonara”, “sonase”), să fi mers (“caminara”,
“caminase”), să fi citit (“leyera”, “leyese”), etc.

Los tiempos de futuro recurren al presente del verbo a voi (“querer”)


como auxiliar. En el caso del Futuro Simple, se combina con el infini-
tivo del verbo principal (voi suna, “sonaré”; vei vedea, “verás”; va merge,
“caminará”, vom citi, “leeremos”), mientras que en el del Futuro Com-

Gramática / 93

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:93 7/9/07 14:24:52


puesto, al auxiliar se le añade el infinitivo del verbo fi y el participio
del verbo conjugado (voi fi sunat, “habré sonado”; vei fi văzut, “habrás
visto”; va merge, “habrá caminado”; vom citi, “habremos leído”).

El Condicional Simple se basa en la combinación del Condicional Simple


del verbo a avea y el infinitivo del verbo que se conjuga: aş suna (“sona-
ría”), ai vedea (“verías”), ar merge (“caminaría”), am citi (“leeríamos”), etc.

El Condicional Compuesto se construye con el Condicional Simple del


verbo a avea, el infinitivo del verbo fi y el participio del verbo que se
conjuga: aş fi sunat (“habría sonado”), ai fi vezut (“habrías visto”), ar fi
mers (“habría caminado”), am fi citit (“habríamos leído”), etc.

A modo de ejemplo, a continuación pueden verse todas las formas del


verbo a suna (“sonar”, “llamar por teléfono”), correspondiente a la pri-
mera conjugación.

FORMAS NO PERSONALES
Infinitivo Gerundio Participio
a suna sunând sunat

MODO INDICATIVO
Presente Pretérito imperfecto Pretérito perfecto
sun sunam am sunat
suni sunai ai sunat
sună suna a sunat
sunăm sunam am sunat
sunaţi sunaţi aţi sunat
sună sunau au sunat

94 / Gramática

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:94 7/9/07 14:24:52


Pretérito anterior Futuro simple Futuro compuesto
sunai voi suna voi fi sunat
sunaşi vei suna vei fi sunat
sună va suna va fi sunat
sunarăm vom suna vom fi sunat
sunarăţi veţi suna veţi fi sunat
sunară vor suna vor fi sunat

MODO CONDICIONAL
Simple Compuesto
aş suna aş fi sunat
ai suna ai fi sunat
ar suna ar fi sunat
am suna am fi sunat
aţi suna aţi fi sunat
ar suna ar fi sunat

MODO SUBJUNTIVO
Presente Pretérito perfecto
să sun să fi sunat
să suni să fi sunat
să sune să fi sunat
să sunăm să fi sunat
să sunaţi să fi sunat
să sune să fi sunat

MODO IMPERATIVO
sună sunaţi

Gramática / 95

RUMANO de cada diaOK.indd Sec1:95 7/9/07 14:24:52

También podría gustarte