78 Asistenta Medic PDF

T E H N IC A N r.
PR EPA RARE A SOLUTIII.OR DEZINFECTANTE UZUAEE

D e zin fe c .a n t - subslanta chimica ce poate distruge unele microorganisme patogene.
Solutie dezinfectanta - amestec lichid cu elect bactencid.
S c op : Prepararea principalelor solutii dezinfectante necesare pentru distrugerea microorganismelor
patogene.
Etape de executie Tipi de executie
1. P R E G A T IR E A 1.1 Pregatiti utilagul necesar: prat de var cloros, 2 vane (101) de sticla
M A T E R IA L E L O R intunecata, caldari, lopatica de leinn, vase pentru masurare, apa.
1.2 Prepararea solutiilor se va efectua in incapere speciaia, persoana care
va indeplini acest lucru va fi imbracata in haine de protectie-haiat inch is la
git.manusi de cauciuc, ciupici, ochelan, masca, basm a sau boneta.
2. P R E P A R A R E A 2.1 M ai intii se prepara solutie de var cloros 10% iar din ea - celeiaite:
S O LU T IILO R - in vas de sticla intunecata se introduce 1 kg de var cloros;
D E VAR C L O R O S - se loarna 1 L de apa. cu lopatica de lemn se amesteca pina se tormeaza
un amestec om ogen;
- apoi se toarna 9 L de apa (in total 10 L);
- vasut se inchide si se lasa pe 24 de ore la un toe intunecat si racoros;
- a doua zi se filtreaza in alt vas din sticla intunecata:
- sol. de var ctor.de 10% poate li utihzata timp de 5 -7 zile
2.2 Din sol. de var cloros de 10% se prepare solutiile uzuale:
- var cloros 5% - 500 m l sol. 10% * 9,51 apa:
- var cloros 1% - 11 sol 10% + 9 / apa:
- var cloros 0.25% - 250 m l sol. 10% + 9 ,7 5 0 1apa.
3. P R E P A R A R E A 3.1 Solutiile de cloramina se prepara inainte de intrebuintare.

SO LU T IILO R - 1% - 1 0 g cloramina + 990 m l apa:
D E C LO R A M IN A - 3% - 30 g cloramina + 970 m l apa;
- 5% - 50 g cloramina + 950 m l apa:
- 0,2% - 2 g cloramina + 998 m l apa.
4. M E M O R IZ A T I 4 .7 - vasele cu solutii dezinfectante Irebuie sa fie marcate adiica, sa fie

indicate denumirea solutiilor, concentratia, data prepararii:
- sol.dezinfectante vor fi pastrate in incaperi speciale:
- daca sol. dezinfectanta nimereste pe piele sau mucoase, se spala sub apa
curgatoare.
T E H N IC A N r-2
SPALAK EA S I DEZINFECTAREA MIINILOR

A SISTEN TEI MEDICARE
S C O P U L : Pentru a nu raspmdi intoctii de la un bolnav la altul, asistenta medicala isi prelucreaza
mamele in dependunla do tehnica electuata.
Etape de executie Timpi de executie
1. C O N F O R M O R D IN U L U I 1. D upa examinarea bolnavului sau atta procedura medicala, isi spala

Nr. 288 A L M. S. mainole in lelul urmator:
- spala mainelo cu apa curgatoare calda, foloseste sapun de singura
intrebuintare de doua ori,
- sterge mamele cu servet individual
- in contact cu bolnav infectios sau suspect la infectie si dupa frecventarea
vicuului ea is i spala mamele cu sapun, apoi se dezintecteaza cu sol.de
cloramina de 0.2% limp de 2 min.
2. C O N F O R M O R D IN U L U I 2. In efectuarea procedurilor legate de pastrarea sterilitatii:
Nr. 742 AL M. S. - spala cu apa curgatoare r.alda cu penute limp de 5 min
- sterge mainele cu servet steril
- dezinfecteaza m ainele cu sol. de alcool etilic 70% (cu tampoane de vata -
2 min.folosind 5-8 ml alcool etilic, sau alcool de clortiexidina 0,5% ,sau
sol.cloramina 0,5% )
- imbraca m anusi sterile
- periutele pentru maini se fierb in sol. de bicarbonat de sodiu 2% limp de 15
mm.
3. C O N F O R M O R D IN U L U I 3. In caz de murdarire a mainelor (sau alta portiune de piele) cu singele

Nr. 408 A L M. S. pacientului
- dezinfecteaza m ainele cu sol. de cloramina de 1%
- spala mainele cu apa curgatoare calda si sapun de 2ori
T E H N IC A N r.3
DEZINFECTAREA INCAPERILOK DIN UNITATILE SANITARE

S c o p u l - operatie de distrugere agentilor palogeni pentru a impedica raspindirea infectiei prezenie.
Conform ord. Nr. 288 al M. S:
Curatenia zilnica a mcaperilor (saloane, cabinete de primire, coridoare, camere, sufragerii.viceu etc.)
din unitatilu sumture se etectueaza prin metoda um eda de 2-3 on pe zi.cu solutii dezinfectante(c!oramina
i/o l% ,v d r cloros 0,5%, hiplocorid de Ca).lnventarul pentru curatenie esle rnarcat.e scris locul de fqlosire
si se utilizoaza b in d dupa desunalie.Curatenia generala se etectueaza odata in 7-10 zile.Ea corespunde
cu b u igiemca si schimbarea lengeriei de pat si corp.Pentru curatenia generala se va folosi Spa cu deter
ment I % la M 5 C In chirurgia purulenta la amestecul numit se adauga sol. dezinfectanta (apa oxigenata -
pa ro tid do hidrogon - d e 3 % )
L I. i / m da executie Tipuri de executie
1. Curatenia in 1. Zilnic se sterge praful, de p e mobile (noptiere, pervazun. paturi, scaune,

siilpuna masa.calorifere s.a.) cu sol. dezinfectanta marcajul "pentru suprafete" (vasul
N 1) Podeaua se sterge de 2-3 ori pe zi din vasul cu inscnplut 'pentru
podea" (vasul N.2). In timpul curaleniei se deschid ferestrele, bolnavii vor li
la m asa in sufragerie. Odata pe saptamina se sterg plafoariele. de 2 ori pe
luna - ferestrele, usile si lavanul
2. In sufragerie 2. Se face curatenie dupa fiecare masa (m esele si podeaua). Celelalte

suprafete odata pe zi.
3. In camera de baie 3. Cada se spala cu detergent 0,5 gram e la 100 cm. patrati limp de 5 min.
sau se sterge de 2 ori cu sol cloramina 0,5%, apoi se clateste cu apa
curgatoare.
Covorasul - presul do cauciuc se scufunda pe 30 min. in solutie cloramina
i 1% in amestec cu dotergent 5 y iam e ia 1 lilru apa (solutie 0,5%).
4. Vicou 4. Se efectuiaza de citeva ori pe zi dupa necesilato cu sol. var cloros de 1%.
Peni pentru viceu se pastreaza in sol. var cloros 1% , ce se schimba de 2 on
pe zi.
5. Obiectele cu care se 5. Obiectele (peril, cirpe, leu s.a.) se tin in sol. var cloros 0,5% (terapie) si
executa dezmfectarea. 1% (chirurgie) 1 ora, apoi se clatesc sub apa curgatoare si se pun la uscat.
Se pastreaza in incaperi speciale.
T E H N IC A N r.4
DEZINFECTAREA OBIECTELOR DE IN GRU1RE A BOLNAVILOR.

S c o p : pentru a nu transmite microbii sau produseie biologice infectate, ce pot provoca imbolnaviri
individuate sa u in grnp
= ( X ) = - ^ ' ........
Extras dm ordinul Nr. 288 si Nr. 720 al M. S:
Nr. O BIEC TU L S O L U T II D E Z IN F E C T A T E TIMPI D E E X E C U T IE
1. Instrumenlele Q RL a) apa la 100 grade a) Se terbe 15 min.

si a. din metal b) soi.lripla b) Scuiundare.apoi clatire in apa.
pentru examen
2. Oglinzi pentru Peroxid de hidrogen 3% Scufundare p e 80 min.,apoi

examen clatire in apa.
3. Spatula melalica a) apa la 100 grade a) fierbe 15 min.

b) ae r fierbinte-120grad b) sterilizare cu aer 45min.
4. Termometre Sol. cloramina 2% Scufundarea pe 5 min., apoi se

spala sub apa curgatoare.se sle-
> rg,se pastreaza in stare uscata
5. Ciupici din piele a) tormalina 25% Se prelucreaza cu una din sol.

b) acid acetic p e 3ore se tine in sac de celo-
far.apo i aeriseste si se usuca.
6. M usama de pe Dan- Sol. cloramina-1% Se sterge de 2 ori.

chela Sol. var cloros-0,5%
7. Canute de sticla 1) Cloram ina-1% 1.2. S e scufunda, apoi se spala

si plastic 2) Sol.detergent-0.5% la se clatesc
T=45 grad pe 15 min.
3) Steriliz.prin tierbere-30 min
4) Autoclavare-45 mm
8. M anusi de cauciuc a )i(2 )0 (2 )-3 % 30min. a) Irigare

b)Sol.cloram ina-1% 30min. b) Sterilizare prin metode ciimifa
\ si fizica.
9. Sallea.piapuma. - C am era cu paralormalina. ____ ____

10. Lengerie de corp Cloram ina-1% 60mm. 1. Lengeria murdara se dezinfec
si pat. teaza cu cloramina.
2. Se fierbe.se calca.
11. Pipeie. 1.Apa distilata 1. Fierbere 15min.

2. Vapori la 1 atm. 2. Autoclavare 45min.
12. Catelere 1. Sol.complexa cu deter 1.Se scufunda pe 15min apoi se

gent 0,5% 45grade spala
2. Fierbere,autodavare 2.Se sterilizeaza 45min.
13. Perii pentru spa- Bicarbonat de natriu-2% Fierbere 15 min.

larea miinilor
14. B u re ie d e b a ie Bicarbonat de natriu-2% F ie rb e re -15min., se usuca.
15. Cada 1. Paste dezinfectante 0.5 gr. 1. Se freclioneaza, se clatesle cu apa

la 100 cm (3)-5m in 2-3. Se freclioneaza de 2 ori
apoi se spala cu apa
16. Covorase de cauciuc Sol.de detergeiU-O.5% Scufundare p e 30 min.

cu cloram ina-1%
17. Cam era de baie I.S o l.v a r cloros-0.5% 1. Pentru seclia de lerapie.
2. Sol. var cloros-1% 2. Pentrxi seclia de ciirurgie.
18. Perii pentru viceu Sol.vai cloro s-1% . ,Se pastreaza 2 si mai muile perii
19. Plosca si urinarul I .Var cloros-0.5% 60min. 1. In terapie

2. Var cloros-1% 120min. 2. In chirurgie.
20. Termofor.punga cu A pa rierbinte cu sapun. Se spala apoi se sterg cu sol.
gheata, colac de Cloram ina-1% . dozmlectanta de 2 ori.
cauciuc.
21. Carucioare Cloram ina-1% Se sterg de 2 ori.
22. P ahare C loram ina-0.5% Se cutunda in cloramina 30min

A pa distilata. apoi se iierb 15min.
23. Vesela si taciimuri S oda de rute-2% (200 gr 1. Curatirea d e resturi

ta 101 apa), var cloros 2. Spalarea cu apa catda sodala
0.25% -terapie, 0.5%-ciirurgie. (tacimurile se fierb)
3. Dezinfectarea prin introduce-
rea in sol. 30 min.
4. Limpezirea cu apa in jet.
5. Uscare prin evaporare (ster-
gerea cu cirpe este interzisa
o.Asezare in duiapuri speciaie
24 Cirpe pentru vesela 1. Fierbere in bicarbonat Sint necesare cel putin 6 cirpe
si m ese in sufragerie de natriu 2 % -1 5 min. 2 vase-
2. Var cloros 0,5 % -6 0 min cirpe curate "
(odata pe zi) "cirpe lolosite"
T E H N IC A N r .5
EFECTUARE A D EPARAZITARU BOLNAVULUI

D u p a rd zlta re - oporutid do inilepartare sj Uistrugete a insectelor parazite la (paduc/u elc.)
Scopul ludupailaiud si distruyeiea insoctelor parazite deoarece e/e pot transmite inbolnaviri. fund
MCton.
1 It du uxocutio Timpi do exocutio
1. D opisluiua parazitiloi 1. E x am u w iea boinavuiui la serviciul de pnmire la scabie si pediculoza.Cind

acestea lipsesc se noteaza "abs" in foaia jdo observatie.Daca se depisteaza
scabia boinavul trebuie consultat la dermatolog.ln prezenta de lindini si
paduchi (F -2 0 ) sora medicala da indicatie de prelucrare intirmierei.
2 Pregatuea rnatenalelor 2. In cam era de baie este dulap cu inscnptia F-20,dotat cu:
nocusuto - solutie de prelucrare (nitifor.iotiune anti- P, carbofos 0.15% .sapunui sau
D D T s .a )
- s o n de m usam a pentru bolnav - pieptene des si obisnuit
- caciulita de m usam a - otet 6%
- basm a
- bastonase, vata , sapun, sam pon
3. Oistrugerea chimica 3.1 Inlermiera imbraca adaugator nalat.basma, m anusi de protectie.

a pdiuzililui 3 2 S e dsaza boinavul, so acoperu cutpul cu musama.
i 3.3 S e imbiba parul cu solutto de prelucrare.bastonase cu va ta se inmoaie

in sol. data si se prelucreaza parul mai ales radaciniie pe 20-30 min.
3.4 S e acopera capul cu basm a si caciulita de m usama.
3.5 Peste 20 -3 0 mm. se spala parul cu apa catda, sapun, sampon
3.6 S e clateste p a rul cu otet 6% incalzit.
3.7 S e piaptana cu pieptene des 10-15 min
3.8 Daca au ram a s lindini si paduchi vii prelucrarea se repeta.
3.9 H ainele boinavuiui si forma de lucru suptimentara a infemuqrei se asaza
in saci si se trimit la etuva.
3 10 Boinavul pnm este hame de spital.ln sectie e controlat din nou la F-2 0
(pediculoza).
A. Dupa eliminarea urinei poate fi efecuata spa
lalura vezicii urinate, sa u instilarea m edi-
camentelor.
In contrar, imediat dupa golire catete-
rul va fi inlaturat.
TE H N IC A N r .6 7
RECOLTAREA URINE1 PEN TRU EXAMENUL DE LABORATOR.

A N A U Z A GENERALA A U RIN EI.
Materiale ne cesare: Un vas curat (sau steril) in care se va colectiona urina, pe vas se inclee
eticheta cu da tele boinavuiui, sata si scopul examinarii.
Etape de executie Timpi de executie Nota
1. Instruirea boinavuiui. 1. Colectarea urinei se face in prima dimineata Incalcarea ce-

dupa internarea boinavuiui in spital, imedi nntelor indica
at dupa somn. Femeile isi vor efecua toaleta te poate duce
organeior genitaie externe inaite de a colec la un rezultat
ta urina. ' incorect.
Vasul curat se da boinavuiui seara, inainte
de somn.
2. Colectarea urinei. 1. Colectarea urinei se face independent. Daca

este absolut necesara colectarea urinei la
femeie in timpul menstruatiei, se va lace to
aleta intima si apoi catelerizarea vezicii urinare.
3. Expedierea anatizei. 1. Se recom anda ca urina olectata sa fie expe-

diata la laborator intr-un timp cit m ai scurt -
in decurs de 30 min. Cantitatea-10 0 -2 0 0 ml.
In caz de necesitate analiza generala a urinei poate fi repetata peste Tiecare 10 zile.
T E H N IC A N r .68
RECOLTAREA URIN EI LA PROBELE FUNCTION ALE

M ateriale necesare: Vase curate cu etichete pe ele,pentru colectarea urinei, conservant,
(formaldehid sau timol sau cloroform) ___________________________________
Etape de executie Timpi de executie Note
1. Instructarea bol Inaite de fiecare colectare a urinei se recom an

navului. da toaleta intima. Boinavuiui i se da un vas cu
rat si, in dependenta de tipul probei, se expii
ca la ce ora ori in cit timp se colecteaza urina.
P ro b a K a k o v s c h i A d d is
2. Colectarea urinei. Urina se colecteaza in timp de 10 ore. D e exem -
plu boinavul se va urina la ora 22.00 si se va
abtine de la mictiuni in timpul noptii.iar dimi
neata la ora 8.00 se va colecta toata urina si
se va tnmite la labotator. Daca boinavul nu se
poate abtine de la mictiuniie nocturne, atunci in
vas se adauga conservant si se colecteaza urina
deja noaptea.
S c o p u l cercetarii num arul de leucocite, eritro-
cite si ciiindn in urina.
-
1.2 Pregalirea cazii:
- ca da spalata si dezinfectata;
- se introduce apa calda peste apa rece pentru a evita producerea de vapori
(cada se um ple p e jum atate);
- se m asoara temperature apei(trebuie sa fie 37-38 grad.C)
1.3 Pregalirea materialelor:
- se aseza p e un scaun sapun. burete, cerceaf sau prosop, lengerie curata,
pieptene;
1.4 Preqatirea boinavuiui:
- este ajutat sa se dezbrace:
- se protejeaza parul cu casca de baie;
- boinavul este introdus cu precautie in cada, supraveghindu-i reactia.
1.5 Efectuarea baii:
- boinavul se spala singur sau esto ajutat ( mai intii fata, apoi p e trunchi,
regiunea penneaia, m e m b re );
- dupa baie se clatesc tegumentele cu ajutorul dusului:
- este ajutat sa iasa din baie.invelit cu cearceaf, sters
- este ajutat sa se imbraace cu lengeria curata, halat, papuci, se piaptana:
- este transportat in salon.
1.6 R eorganizarea locuiui de munca:
- se string materialele folosite
- se spala baia, se aereseste camera.
2. D U S 2.1 Daca starea boinavuiui nu permite sa i se faca baie igiemca se face dus.
- in cada se pu ne un scaunei pe care se aseaza boinavul
i - el se spala sub dus in aceeasi ordine
2.2 Pentru asigurarea igienei personate a boinavuiui mobilizabil este de
preferat dusul mobil, care da posibilitate boinavuiui sa stea nu num ai in
pozitie ortostatica, dar si in pozitie sezirida.
A T E N T IE :
i11 In cazul in care boinavul prezinta in timpul baii tutburari circulatorii, stare
generala alterata si nu poate fi ridicat din cada, se da drumul de urgenta
a pet, sustimnd capul bplnavului in afara. D upa scurgerea apei se acopera
bolnavui. acordindu-i-se ajutorul necesar.
3 TO ALETA PARTIALA 3. Bolnavii in stare grea tree toaleta partiala.

- se sterg tegumentele cu un prosop inmuiat in solutie furacilina 1:5000,
bicarbonat de natriu 2%
1 - in deosebi se sterg giandeie mamare, foseie axiiare, cuteie pieiii.
T E H N IC A N r.8
CU IU V E I DEZINFECTAREA ZILNICA S I GENERALA

IN SA L A DE TRATAMENTE
Curatenia zilnica in sala de tratamente este preventive, curatenia definitive.
Odata pe saptamina se efectuiaza curatenia generala.
S c o p : de a distruge agentii infectiosi pentru a impiedica raspmdiroa lor.
1. C U R A T E N IA 1.1 Se efectuiaza inainte de a incepe ziua de lucru cu sol. de cloramina 1%

P R E V E N T IV A sau var cloros 0.5% .
1.2 Se sterg toate suprafetele, obiectele, bancheta, pervazurile, apoi
podelele.
1.3 Se loiosesc 2 vase: 1-pentru suprafete. 2-pentru podea.
2. C U R A T E N IA C U R EN TA 1.1 In timpul lucrului se string tampoane tolosite. se sterg picaturile de singe
cu sol de cloramina 5%.
= Q D
3. C U R ATEN IA 3.1 D upa terminarea zilei de lucru se sterg toate obiectele din incapere,
DEFIN ITIVA peretii (pina unde se ajunge) cu solutie de cloramina de 1% sau var cloros 0,5%.
3.2 Tampoanele de va ta si tifon foiosite.resturile din sala de pansamente se
introduc in vasul cu solutie de var cloros 10% timp d e ora.
3.3 Se sterge podeaua.
3.4 In timp de 2 ore sala de tratamente se cuarteaza.
3.5 Usa se inchide cu cheia, apoi sala se aeriseste
4. C U R ATEN IA 4.1 S e efectuiaza odata in saptamina se scot toate obiectele, utUajul,

GENERALA medicamentele.
4.2 Se stropeste cu sol.cloramina 5% sau var cloros 2,5% podeaua, peretii.
4.3 Peste ora se spala incaperea cu detergent, apa, perii.
4.4 Se clatesc cu apa curata.
4.5 S e cuarteaza 2 ore.
var cloros 2,5 % - 2 ore.

2. E necesar de pregatit 2 caldari: 1 - pentru suprafete 2- pentru podea
TEH N IC A N r.9
PREGATIREA LOCULUI DE LUCRU IN SA L A DE TRATAMENTE

Sala de tratamente trebuie sa fie curata si amenajata cu cele necesare.
S c o p : Efectuarea operatiilor de curatire s i dezinfectare a sa Hi de tratamente.
1. A M E N A J A R E A S A U I 1.1-2-3 m asute de lucru pentru instrumente medicate;

D E TR A TA M EN TE - pat medical acoperit cu dermantina;
- m asa de sens cu dpcumentatia medicala; '
- scaun cu speteaza, garou, pernuta de m usam a;
- dulap pentru medicamente introduse parenteriat;
- irigider; - safeu; - tavuar; - servet;
- vase (cratite) pentru solutii dezinfectante;
- vas cu periute, sapun-bucati sau sapun-lichid;
- vas pentru resturi;
- lampa de cuart;
- dulap cu medicamente pentru tratarea soc. anafitactic
- p e perete panouri cu: 1. Orarul de schimb al mastilor.
2. Ajutorul urgent in soc anafilactic si a.
: Peretii vor fi din teracota.podeaua acoperita cu linoleum (usor de
prelucrat). Sala va impartita in 2 parti de linie rosie desenata pepodea
(partea stenla si partea nesterila).
2. LU C R U l. A S IS T E N T E I 2.1 Qontroleaza daca in timpul nopfii personaiul de qerviciu a folosif sqla.

M E D IC A L S IN SALA Arunca materialele folosite.
D E TR A TA M ENTE 2.2 Spala seringele si instrurnentele conform ordinuiui.
2.3 C u infermiera face curatenie umeda in incapere (curatenia preventiva).
2.4 Primeste casoleteie sterile.
2.5 Imbraca halat steril, parul se ascunde su b boneta, spala mainele,
imbraca manusi, m asca (masca se schimba peste tiecare 3 ore).
2.6 Pregateste m asa sterila.
3. Q R A R U L D E LU C R U 3.1 Dimineata se va recolta singe pentru analizele biochimice, se va

determine grupa de singe.
3.2 A poi se vor efectua injectiile intravenoase, perfuziile.
3.3 D upa indicatia medicului se pregatesc instrurnentele pentru punctii.
3.4 Se vor efectua injectiile i/m, s/c, i/d.
D e memorizat: Primii se deservesc bolnavii gravi.
c o =
4. C U R A T E N IA IN S A LA A. 1 1n timpul lucrului dupa necesilale se face curatenia curenta.
D E TRATAM ENTE A.2 La sfirsilul zilei de lucru se face curatenia definitiva.
l( T E H N IC A N r. 10
ACO PERIREA MESEI S I TAVEI STERILE

In s tru m e n ta l medicale stenle vor fi asezate p e cimp steril.
Scop: Pentru a evita desterilizarea seringelor, acelor, patrunderii agentilor patogeni pe cale
parenterala.
M aterialete n e ces are: 2 m ese (una sterile, alta-de ajutor) tava medicala, tavita renala, casolete cu
aleza, scutece, pense sterile
1 A C O P E R IR E A M E S E I 1.1 Sora medicala imbraca haine de lucru pentru sala de tratamente.

C U C IM P S T E R IL 1 2 Sterge suprafata m eselor de 2 ori cu sol. cloramina 1% cu interval de 15
. n.
l i .3 Spala si prelucreaza mainele.
1.4 D eschide casoleta cu pensa sterila, i- aleza (cearsaf), intinde pe
m asa sterila impaturita in 4.
1.5 Intre straturile 2 si 3 aseaza un scutec steril.
1.6 Acopere scutecul cu aleza. Colturile libere ale alezei se prind cu pense.
1.7 Pe aleze se incleie etichela, pe ea se noteaza data pregatirii cimpului.
Va ft valabil 24 ore.
1.8 In limpul lucrului seringele si acele se vor monta pe scutecul steril.
2. A C O P E R IR E A TAVEI 2.1 M asa se sterge de 2 ori cu solutie cloramina 1% cu interval de 15 min.

M E D IC A L E S T E R IL E 2.2 Tava medicala sterila se i- din pupinel si se aseaza p e masa.
2.3 Tava se acopera cu aleza sterila pe care se incleie eticheta cu data
pregatirii.
2.4 Senngele si acele se vor monta pe aleza intre straturile 2 si 3.
3. A C O P E R IR E A TAVEI 3 .1 Tavita renala sterila se pregateste pentru efectuarea injectiilor in salon.

R E N A L E S T E R IL E 3.2 C u pensa sterila se i- tavita renala din casoleta, se aseaza pe masa cu
cimp stril sau pe palm a miinii stingi.
3.3 S e i- scutec steril din casoleta, se aseaza pe tavita. impaturit in A
straturi.
3.4 Seringele, acele v o rfi asezale intre straturile 2-3 ale scutecului.
T E H N IC A N r. 11
PR E LU C R A R E A S I ST E R IU Z A R E A SERINGILO SI ACELOR
S C O P , pentru a distruge toate lormele de existenta a microorganismelor de pe suprafata acelor si a
sennyilut, usiyurind astfel procedeul de asepsie.
M ateriale ne cesare: seringi si ace utilizate, vase penteru prelucrare, solutie dezinfectanta, de
spa/al senngi, mandrin, reactive pentru conlroiul calitativ al singeiui si detergentului, pachete-craft,
caolete, etuva. Poupinei (dulap cu ae r caid), autoclava (vapori fier binti de presiune), fierbator, m anusi de
cauciuc. Sunt seringi pentru smgura intrebuintare (monoutile) si pentru mai multe intrebuintari. Cete din
urma pentru a fi utilizate din nou tree 2 etape: depreste rilizare (de prelucrare) si de sterilizare.
Etape do execuitie TIM PI D E E X E C U T IE
1. ETAPA D E P R E S T E - Seringile monoutile dupa intrebuintare se mentin in sol. de cloramina de 5%

R IL IZ A R E (septabic 0,1% ) timp de 1 ora apoi se trimit la topire.
1. Spalarea (imediat dupa 1.1 Seringile pentru mai multe intrebuintari dupa utilizare se demonteaza se
intrebuintare) spala in solutia de preucrare (componenta vezi mai jos) la temperature de
camera, prin fiecare ac si seringa tree cite 10 m l de solutie.
2. Dezinfectarea 2.1 Scufundata pe 1 ora in sol. Septabic 0,1% (cloramina 5%)
=CD
3. Clatirea 3.1 Clatirea sub apa curgatoare.
4. Submerjarea (inmuierea) 4 1 Se introduc in sol. de prelucrare le temperatura de 50-55 grad. p e limp

de 15 min.
Prepararea sol. la 1 1.
a) H (2 )0 (2 ) - 200 ml, detergent - 5 gr, apa distilata - 795 ml; 795
b) perhidrol 20 ml, detergent - 5 g, apa distilata 975 ml.
c) 10 tablete hidropirita, 5 g detergent. 1 l.apa
5. Spalarea . 1 Asistenta medicala imbraca m anusi de cauciuc.

5.2 Spala seringile minutios cu speciala, pentru a inlatura resturile de
singe.
5.3 Acele le spa la fund montate la seringa si le curata cu mandrinul
6. Limpezirea 6.1 Sub un get de apa curenta se lace Hmpezire din abundenta pentru
inlaturarea detergentulUi. ________________
7. Verificarea calitalii 7.1 Reactivul se pregateste din parti eg ale de alcool amidropirinic 5% si
prelucrarii H (2 )0 (2 ) de 3% si 2-3 picaturi de acid acetic
7.2 Se picura 5-6 picaturi de reactiv de piston, in cilindru si se trece prin ac,
picurindu-se p e un tampon de vata.
7.3 Se citeste rezultatul; daca apare culoarea albastni-intunecat- proba este (+)
7.4 In acest caz spala din nou instrumentele ca in (5)
b) Proba cu azopiram
7.5 Se pregateste sol. N1 (se pastreaza la frigider 2 luni) 100 g r amidopirina
1 1alcool etelic
7.6 Se prepara sol.N1 + 1 parte sol. de H (2 )0 (2 ) de 3% .
7.7 Se picura 5-6 puicaturi de sol. N 2 in cilindru p e piston si se trece prin ac.
7.8 Se citeste rezultatul: apantia cuiorii violate la 1 min, ne indica proba (+)
7.9 Instrumentele se spala din nou in solutia de prelucrare (etapa 5). '
7.10 S e puicura 2-3 picaturi de sol. fenoiftalema 1% pe piston, in cilindru si
se trece solutia prin ac.
7.11 Schimbarea cuiorii din straveziu in roz ne indica, ca proba este (*),
adica sunt rtesturi de detergent.
7.12 In acest caz instrumentele le limpezesc din nou sub get de apa
curgatoare ___________________________
8. Clatirea in apa distilata 8.1 Daca probele smt negative, adica nu sunt mci resturi de singe, nici deter
gent, instrumentele se clatesc in apa distilata.
9. U S C A R E A 9.1 Instrumentele demontate se aseaza pe tava metalica si se usuca in

etuva Poupinel la temperatura 75 grad.
10. Verificarea calitalii 10.1 Se verifica daca seringile sint etanse a si acele nu-s detormate
senngelor si a acelor
11. Impachetarea instru- 11.1 In pachetul-craft se aseaza seringa demontata (cu minerul puistonului
mentelor pentru sterilizare spre partea deschisa a pachelulut) si 2 ace. unul pentru absorbtia
medicamentului, allul pentru injectare
11.2 Capatul liber al pachetului se indoaie de 2 ori si se lipeste
11.3 P e pachet se inscrie volumul seringii
11.4 Pachelem pregalite se vor aseza in casoleta.
II. ETAPA D E
ST ER ILIZ A R E
12.Controlul stenlizarii 12.1 Stenhzarea in etuva Poupinel (dulap cu aer cald) la temperatura de 180
grad , timp de 1 ora
12.2 Se conlroieaza calitalea stenlizarii: in casoleta se pune vas cu
zaharoza, care isi va schimba culoarea din alb in caferiiusi se va topi la
teperalura da la Se mai folosesc si fise de hirtie (indicatoare), ce se intuneca
daca s-a atins lemteratura de 180 grad.C.
Steriiizarea in autoclava 12.3 Steriiizarea in autoclave se petrece la temperatura de 120 grad.C,
presiuriea 1,1 aim. timp de 45 min. sau la 2 aim. la temperatura de 134
grad.C timp de 20 min.
12.4 Calitatea stenlizarii se verilica cu acid benzoic: daca se alinge
temperatura de 120 grad.C el se coloreaza in violel.
Steriiizarea pnn fierbere 12.5 Seringile dem onlale se aseaza pe plasa fierbatorului, cilindru cu
pistonul respectiv linga el, in prealabil se aslem e tifon in citeva straluri.
12.6 Acele se invelesc in titon si se pun deoparte.
12.7 Totul se acopera cu tifon.
12.8 Pe tifon se p un 2 ciriige si 2 pensete.
12.9 Se toarna apa distilata, sa se acopere complel instrumentele.
12.10 Se sterilizeaza 45 min. din momentul fierberii
Durata de pastrare a In pachetul craft inchis - 3 zile
sterilitatii In casoleta mchisa - 3 zile
In casoleta deschisa - 10-12 ore
In fierbator inchis - 2 ore
A R A N JA R E A M ATERIA LELOR S I INSTRUMENTELOR IN CASOLETA SI

PREG ATIREA E l PENTRU STERILIZARE
S c op Steriiizarea ne permile realizare a procedeului de asepsie, adica prevenire a patrunderii
yurmenilor palogoni in organism prin plagi, locul de mjectare etc. Steriiizarea in casoleta asigura
sluiililalo mai mdelurigala
M jto ria lo nocesare Casoleta de diferite marimi,material moale, pachete-craft, seringi, ace, inslru-
lliunte medicale, subs/ante pentru controlul calitalii slerilizarii (zaharoza.acid benzoic, fisa de control).
MtxtoliluUw / si lolul materialolor si mstrumenteloi depind de profilul sectiei-chirurgical sau
luiapeulic A renjareu in casoleta poate fi in straluri (in aceeasi casoleta diferite materiale mtr-o anumita
consucuvilale), po suctuaru(intr-o casoleta diferite materiale aranjate sub forma de raze),in m od separal
(liecaie lul de material in casoiete apane:m aterial moale pentru cimpuri operatorii, material m oale pentru
uunsum vnto ole.) v*
Etape de cxecutie Timpi de executie
1 P R E G A T IR E A M AT E- 1.1. Pentru sala de tramente in casoleta se vor a seza pachete craft cu seringi
R IA LU LU I SI A R A N J A R E A si ace pregatite pentru strelizare(vezi tehnica N 11),peste ele pachete cu
LUI IN C A S O L E T A tampoane de vata si tifon,iar de asupra-scutece(pentru a lucra pe el cu instru-
(atanjaiaa in slaituri) nieule sterile), pensela,pentru a lua din casoleta cele necesare si subslanla
de control.
2. P R E G A T IR E A C A S O - 2.1.Casoleta se mchide
L E T E I SI T R A N S M IT E R E A 2.2.P e capac se p u n e elicheta.pe care se noteaza sectia si instrumentele
LA S T E R IL IZ A R E Sectia chirurgie. Seringi".
2.3. So expediaza in sectia sterilizare de asislenla medicala.
l
2.4.In hmpul strelizarii orificiile laterals ale casoletei se deschid!
3. E U B E R A R E A 3.1.Dupa sterilizare orificiile laterale se inchid.

CASOLETEI 3.2.Pe capacui casoletei se noteaza data slerilizarii.
S T E R IL E 3.3.Casoletele sterile sunl primile de asislenla medicala din seclia
respective.
3 4 .Casoleta se socoate sterila limp de 3 zile-daca n-a lost deschisa si 12
ore-daca afost deschisa.
i
T E H N IC A Nr. 13
COMPLECTAREA CONDICU DE FARMACXE

N o tiu n e : este un document scris de S /M sefa in sectie stabonamlui.
S c o p : lace posibila comandarea si pnmirea medicamentelor in sectia de la farmacie.
M ateriale necesare: condica de larmacie (formular) Joi de preschplii medicale.
Etape de execulie Tipuri de execulie
1. Alcatuirea listei substan- 1.1 Medicul prescrie Iratamentul medicamentos ftecarui bolnav internal in
lelor rnedicarfienloase sp ila l, Hind consem nal la rubrica 4ratament din loaia de observalie clinica
necesare in sectie sau in loaia de p re s c rip t medicale, indk'md doza pe 24 ore, doza la
repriza si orarul, calea de administrate.
1.2 Asistenta medicaia de garda efectuiaza zilnic extrasul prescriptiilor
medicale din loile de observalie clinica si face lista a medicamentelor
primite d e bolnavi(penlru Hecate aparte).
1.3 Lista substantelor medicamentoase intocmila se transmite a/m sefa.
2. Compiectarea condicii 2.1 A /m sefa sum ind datele primite indeplineste condica de farmacie (cennta-
de larmacie comanda)
2.2 Condica de farmacie se indeplineste in 3 exemplare, fund semnate de
seful sectiei.
2.3 Substantele narcotice si toxice.precum si alcoolul etilic se com anda pe
formulate aparte cu stampila spitalului si semnatura conduceni instituliei re
spective in 4 exem plare (sectie,farmacie,contabilitate.admmistratie)
2.4 Se preda condica la farmacie impreuna cu ambaiajele pregalite pentru
prelucrarea medicamentelor.
T E H N IC A Nr. 14 ' ,
, P A ST R A R E A , EVIDENTA S I D ISTRIBU IREA

MEDICAMENTELOR IN SECTIE.
Scop: - pentru ca pacientii sa benificieze de un tratament neintirziat, adecvat , c o re d , cu
medicamente calitative;
- pentru a se evita lurturile de medicamente, accesui persoanelor straine;
- pentru a lace mai comoda activitatea a/m.
M ateriale necesare: medicamente in ambalaje pentru uz diferit, safeuri dulapuri registru de evidenta
a substantelor narcotice, frigider m asuta mobila, pipete slenle, pahare gradate, vas cu apa, loarfece, foi
de prescriptii medicale.
1. P R E L U C R A R E A 1.1 In pezenta persoanei, care le preda si a asistentei se venfica daca

M E D IC A M E N T E L O R medicamentele pregatite corespund exact condicii:
1.2.Asistenta medicaia sefa sem neaza primirea daca:
a) medicam entul are ambalaj de labrica ori farmacie
b) medicam entele a etichetele corespunzatoare -cukiare galbena -uz
extern, alba-intern, albastru-parenteral; p e eticheta sint indicate doza, ritmul
de administrate, data prepararii si semnatura persoanei responsabile de
prepararea medicamentului.
2. P A S T R A R E A 2.1 M edicam entele din lisla A si se pastreaza separal in dulapuri speciale
M E D IC A M E N T E L O R (safeuri)
IN S E C T IE 2.2 P e partea interioara a use/ safeului este asezata lista medicamentelor din
gr. A (anaige zice narcotice, atropina etc. ) si lista medicamentelor din gr.
(somnifere, cofeina, plalifilina etc) cu dozeie unice, maxime.zilnice.
2.3 Toate solutute sterile din fiole si llacoane se pastreaza in dulapuri in sala
de tratamente conform termenului de valabililate.
2.4 Substantele medicamentoase pentru utilizare interna si externa sunt
pastrate la post pe rafturi difente.
=
2 4 Ponlru comoditate la post asislenla medicala grupeaza medicamentele
dupa achunea de baza:antibiolicc,antealer gice.hipotensive etc.
2.5 Medicamentele ce se descom pun teftede la lumina se pastreaza la
inluneric in ambalaj de culoare intunecata
2.6 Medicamentele ce altereaza usor (inluziile pe apa, decoctunle,
i xtuiile.vaccinele.unguentele) se pastreaza la Irigiderla (+ 2 + JO
3. Evidenta medico r.eri ; / Hegislrul de evidenta a m edicamentelor narcotice este numerotat.cusut
telor narcolice si sigelat
3.2 pentru Hecare analgetic,narcotic se rezerva loaie a - parte,unde se
indica denumirea preparatutui.cantitatea, data admimstrarii.FNP boinavuiui,
Ni foii de observatie clinica.diagnoza.semnaturile medicului ce indica si a
asistenteice efectuiaza injectia.
3.3 Fiolete folosite goale (inclusiv e/e din schimburi de noapte)sunt
transmise a/m sefa si in prezenta unei comisii se nimicesc.
M e m o riza ti! Pentru incalcarea regulator de evidenta si pastrare a
medicamentelor narcotice lucratorii medicali poarta raspundere
administrative sijuridica.
4. Distnbuirea medica 4.1 P e masuta mobile se pun.cutiile cu medicamente, tlacoane cu soiulii si
mentelor picaturi. pipete, pahare gradate, vas cu apa, foarfece.fise de prescriptii
medicale.
4.2 Se citeste atenl etichela pe ambalajul medicamentului si denumirea lui
din Osa de presxcriptii medicale.
4.3 Se da m edicamentul num ai la patul bolryjvului, dindu-se lamuriri
leloiitoare la medicamentul primit (dupa necesitate)
4 4 boinavul primeste m odicamcntul num ai in prezenta asistentei medicale
sun este admimslrat personal de a/m
4.5 Medicamentele presense ' la m asa se administreaza cu 15 min
inuintun de prinurea hranii; presense " dupa m asa-peste 15 min. dupa
m asa. medicamentele prescrise 'pe nemancate" se administreaza cu 30-60
min inainle d e de/un (purgative,antielmintice.diuretice etc.).
4.6 SornnUerile se administreaza cu 30 min. mamte de somn.
4.7 Nitroghcerina, validolul e necesar sa se gaseasca permanent in noptiera
boinavuiui,ce sulera de stenocardie
A T E N T IE ' * Asistenta medicala nu are dreptul sa piescrie un medicament
ori sa -l inlocuiasca cu altul fara aprobaroa medicului.Exceptie tuc cazurile de
asistenta urgentu si serisibilitate manta la medicamente.
Daca medicamentul a tost administrat gresit se ariunta imediat medicul.
AD M IN 1STRAREA MEDICAMENTELOR PE CA LL O RALA, SUBLIN G UALA,

PE RCU TA N A SI PE SU PR A FA TA TEGUMENTELOR
I. Administrated medicam entelor pe cale oralu si subhngvala.
Gale naturala com oda si larg raspindita do administrate a medicamentelor.
Medicamentele administrate pe cale bucala pot ft: prafuri, tablete. drageuri, granule, mucilagii, solutii,
mixturi, infuzu, decocturi, tincturi, extracte, uleiuri.
Medicamentele administrate sublmgval se absorb rapid si integral fara sa treaca prin ficat, nimennd
direct in singe.
Scop: terapeutic (local si general), purgativ, diagnostic. Materiale necesare: diferite forme de
medicamente, pipete, pahare, gradate, apa (lapte, sirop, sue, etc.), foi de prescriptii medicale, foarfece
E ta pe de executie Timpi de executie
1. Pregalirea materlalelor 1.1 Se pregatesc matetialele necesare si se transporta iinga bolnav.

necesam
I
=
2 Pregatirea psihica si 2.1 Se anunla bolnavul despre tehruca ce urm eaza sa he efqctuata.
tizica a bolnavului 2.2 Se da bolnavului pozibe com oda in pat.
3. Efectuarea tehmcii 3.1 A /M isi spala ininele, cu a p a curenta si sapun.
3.2 Pentru a administra intern paslila (capsula, drageul) bolnavul pune pe
radacina limbii si inghite cel m ai d e s cu apa. Se mai poate de baul in acest
scop limonada, laple, strop, sue, compot. Caleaua si ceaiul fund lolosite scad
din efectul terapeutic al unor m edicamente, datorita tanmei, ce se contine in
aceste bauturi.
a) Admmistrarea pe cale 3.3 Pentru a administra intern pralui el se rastoarna pe limba bolnavului si se
orala bea cu apa sau se dizolva in apa si se bea ca solulie ori suspensie.
3.4 Solutiile (mixturile, infuziile, decocturile) se a dministreaza in m l cu
paharele gradate (o lingura de m asa-15m l lingura de desert-10ml).
3.5 Extractele (lincturile) se adm inistreaza in picaturi, lolosind picatorui
flaconului, iar in lipsa lui -pipeta. S e iau picaturile cu apa sau zahar.
Medicamentele, care excita m ucoasa tractului digestiv se administreaza
dupa m asa cu bauturi alcaline (lapte, apa minerala alcalina), de exemplu
aspirina, preparatele ce conlin Pe.
Fermentii digestivi se adm inistreaza in timpul mesei. Drageurile, capsulele si
preparatele de her se inghit intregi. Celeialte tablete pot fi farimitate, apoi
inghitito dupa dorinta.
b) Admmistrarea pe cale 3.6 Pentru a administra nitroglicerina (validolul), bolnavul pune tableta sub
sublingvala limba si tine pina nu se topeste.
3.7 C ind aceste medicamente sunt in picaturi se picura pe bucatica de
za h a r 5-6 pic. de Validol sau 2-3 pic. de nitroglicerina, bolnavul tine zaharul
sub limba pina nu se topeste Pentru un elect mai rapid nitroglicerina se
poate picura direct pe limba sau sub limba. D aca nitroglicerina e in capsule,
atunci e strivita de catre b olnav cu dintii. >
Nota: A /M informeaza bolnavul despre denum irea medicamentului.cum.in ce
doza, cind. de cite ori, cu ce intervale se administreaza medicamentul, ce
_________________________________I efecte secundare pot aparea._________________________________________________________
II. A D M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L O R P E C A L E R E C T A L A
P e cale rectala se administreaza medicamentele lichide ( decocluri, so lu tii) sub forma de clisme
medicamentoase si medicamente solide - supozitoare.
S u p o p zito a re - forma larmaceutica in care substanta activa e cuprmsa mtr-o masa solida (unt de
cacao),care se topeste la temperature corpului.
S c op : terapeutuic.purgativ.
Indicatii: calmarea durerilor, constipaOi, alenuarea perestaltismului intestinal etc.
M ateriale necesare: m anusi de cauciuc vazelma, supozitoare tava medicaia. tavita renala.
1. Pregatirea materialelor 1.1 Se pregatesc materialele necesare si se transporta linga bolnav.

necesare.
2. Pregatirea psihica si 2.1 Se anunla bolnavul si so sxplica nocesitatea tehmcii.
a bolnavului 2.2 S e etectuiaza clisma evacuatoare si se introduce tubul de gaze, daca
bolnavul n-a avut scaun -in cazul administrarii supozitoarelor cu scop
terapeutic: in administrarea cu scop purgativ-nu se face clisma:
2.3 S e asaza bolnavul in decubit lateral cu picioarile usor flectate
3. Efectuarea tehnicii 3.1 Spalarea pe miini cu apa curenta si sapun!
3.2 S e imbraca m anusi de cauciuc.
3.3 S e scoate supozitoriul din arvbalaj, m entinindu-l putin in atmosfera calda.
3.4 Se departeaza fesele bolnavului cu miina stinga, iar cu dreapta se intro
duce supozitoriul in r e d cu capatul a scutit inainte.
3.5 La aparitia senzatiei de defecate bolnavului i se explica, ca peste citeva
mm. supozitoriul se topeste si va dispatea si aeasta senzatie
1 3 )=
3.6 S e scot manusile si se aseaza in tavita renala
3.7 Spatarea pe miim cu apa curenta si sapunl
4.1 M anusile se spala, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare.
111. A D M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L O R P E C A L E P E R C U T A N A
Patrunderea medicamentului p n n piele (percutan) poate avea efect local (prin frectionare) si general
(prin ionoforeza).
Prin frectionare se administreaza: emulsii, uleiuri, unguente.
S c o p : terapeutic
, M aterialele necesare: m anusi de cauciuc. medicament, ciarsat (scutec), apa calda, prosop.
Etape de exdcutie Timpi de executie
1. Pregatirea nece- 1.1 S e transporta materialele necesare linga bolnav

sarului.
2. Pregatirea boi 2.1 S e anunta boinavul si i se explica imporlanta teh-iicii.
navuiui 2.2 S e spala suprafata tegumentului cu apa calda, apoi se usuca bine, dupa
necesitate parul se rade.
3. Tehnica efectuarii 3.1 A /m isi spala miinile cu apa curenta si sapun si imbraca m anusi sterile
i 3.2 S e aphca medicamentul pe piele
3.3. S e m aseaza cu virful degetelor sau cu toata suprafata palmei.pnn
m iscan circulare sub usoara presiune timp de 20-25 minute pe suprafata
i
mica, pina cind medicamentul dispare in aparenta.
3.4.Pentru a proteja iengeria de corp si pat, se infasa suprafata tratata intr-un
1 scutec,iar daca medicamentul s-a aplicat pe toata suprafata rpului
boinavul va fi complet mfasat intr-un cearsaf.
Medicam entul introdus percutan poate fi infant nimerind in ochi!
Cantitatea m edie introdus, suprafata aieasa pentru tratament, intmderea ei,
durata si frecventa Hrictionarii, vor fi stabilite de medic.
IV. A D M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L O R P E S U P R A F A T A T E G U M E N T E L O R
I
Aceasta m etoda are m enire de j actiuna local asupra tegurnentelor.
Aplicarea se face sub form a do: pudre, comprese medicamentoase,badijonari, unguente. paste,
hnnnente, sapunun terapeutice. mixturi, stilete caustice, emplastre. bai medicinale.
1. P U D R A - lull re origine vegetala ori minerala ca: talc.oxid de zinc, caoiin, in care smt
itujlobalu diferite su. ita i j ac e.
Scop: de a usca si racori pielea.
2. C O M P R E S E L E M E D IC A M E N T O A S E - bucati de material text'll impaturite dupa caz, imbibate cu
solutie m edicamentoasa prescrisa de medic ( solutia Burov, ceai de musetel, rivanol)
Scop: de a obtine efect antiinflamator, antiseptic etc.
3. B A D U O N A R E A - ungerea pielii cu solutie medicamentoasa lichida cu ajutorul tampoanelor de vata.
S c o p curativ si pentru dezinfectarea pielii.
4. U N G U E N T E - preparale farmaceutice semisolide. care au partea activa incorporate in grasimi,
vazelina.
S cop, efect antiinflamator, analgetic, antiseptic, regenerator etc.
5. P A S T E - medicamente preparate din grasimi si pudre.
6. M IX T U R I - amestec de substante lichide si solide (pudre).
7. S A P U N U R I M E D IC IN A L E - contin substante m edicamentoase ca: suit, gudron, ihtiol, inglobate
intr-un sapun neutru
S c o p : curativ, igienic
8. E M P L A S T R U M E D IC A M E N T O S - substanta viscoasa. aderenta, lipicioasa in components ei
fiind diferite substante medicamentoase, care se intinde p e bucata de tifon impermiabil.
9. B A I M E D IC IN A L E - utilizarea in dependenta de scopul urmarit a unor solutii slabe de perm an-
ganat de catiu, infuzii din plante (musetel, pojarnita, cimbru, calendula, conifere) pentru imbaiere partiala
sau complete.
=
Scop: pentru a obtine efec! dezinfectant. calmant. antipruriginos deasupra tegumentelor.
Materialele ne cesare: diverse forme de medicamente pentru aplicarea pe piele, manusi, tampoane
de vata, servetele de tifon, spatula, port-tampon, alcoopl etilic (7 0 grade).
1. Pregatirea matenaielor 1.1 S e pregatesc materialele necesare si se transporta linga bolnav.

necesare
2. Pregatirea psihica si 2.1 Se anunta bolnavul despre tehnica ce urmeaza sa fie efectuata a scopul ei.
fizica a bolnavului 2.2 I se da bolnavului pozitie com oda in pat, eliberind pielea ce urm eaza sa
fie tratata, de haine
3. Efectuarea tehnicii 3 .1 Asistenta medicaia isi spala rminilecu apa curenta si sapun!
a) bandajarea 3.2 S e m onteaza tam poane de vata pe porttampon (sau cu ajutorui penselor)
3.3 Se imbiba cu solutii fund turnate din peste tampon.
3.4 S e badijoneaza pielea prin miscari longitudinale in tro directie.
3.5 Tamponul nu se utilizeaza de m ai multe ori, ci se arde dupa intrebuintare.
b) pudrajui 3.6 Se imbiba un tampon de vata cu pudra si se presoara pe suprafata
afectata.
c) Unguenle 3.7 Se poate intinde direct pe piele cu spatula ori direct din tub, uneori se
apiica in regiunea inimii (unguent Nitro), iar de asupra - poiietilena.
3.8 Se poate apiica cu spatula pe servetel de tifon stenl mai intii, apoi
servetelul s e apiica p e piele (plaga)
d) Emplaslru 3.9 S e pregateste pielea prin spalara cu apa calda si sapun.
3.10 Pielea se degraseaza cu un tampon de vata cu alcool, pentru ca
emplastrul sa adere mai bine.
3.11 S e taie emplastrul cu foarfece de dimensiunile necesare si se apiica.
3.12 S e desprinde incepind de la margine.
AD M IN ISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PAREN TERALA.

MONTAREA SERINGII STERILE.
A. Admmistrarea parenterala a medicamentelor se efectueaza prin introducerea medicamentului sub
forma de injectii in tesuturi, cavitati, spatii, vase. Unele injectii sint efectuate de m edic (in os, artera, vena
subclaviculara, cavitati, vase limfatice, subarahnoidal etc.), a/m pregateste necesarul. Injectiile
intradermice, subcutonate, intramusculare, intravenoase sint efectuate de a/m.
Prin aceasta metoda medicamentele nimeresc in singe evitind tubul digestiv, nu se distrug la actiunea
fermentelor. Deci, efectul e rapid si dozarea m ai exacta.
S c u p u l: curativ si diagnostic.
8. Montarea seringii sterile.
Materiale necesare: pachete cu seringi de singura intrebuintare, casoieta sterila pentru sala de
tratarnente, fierbator cu seringi si ace sterile, alcool etilic, m asa sterila. m asa de iucru, foarfece.
S c o p : pregatirea pentru injectii a senngii prin unirea cilindruiui, pistonului si acului in conditii sterile.
1. Pregatirea matenaielor 1.1 Se pregatesc materialele necesare in sala de tratament (sau linga
necesare bolnav).
2. Pregabrea asistentei 2.1 A /m isi imbraca forma de Iucru: halat steril, boneta ce prinde parul, ciupici
medicale din piele dezinfectati, masca.
2.2 A /m isi prelucreaza miinile conform ordinului de ramura pentru lucrul in
conditii aseptice. (Vezi tehnica Nr. 2)
3. Tehnica efectuarii 3.1 Se deschide pachetul steril de partea unde e pistonul
. 3 . r St -iBKSStfV cu ~ -e i protectie p e c n r ''-ari?iiiii <r... ^ ^
aj montarea senngii de 3.3 Seringa pregatita se introduce in pachetul deschis cu acul inainia, pina
singura folosinta se pregateste medicamentul.
b) din pachetulcraft 3.4 Deschidem casoieta sterila si se scoaie cu pansa pachetul-craft cu
seringa de capacitatea necesara
"!^ ~ l .".".S-SLV.Lii------------------------- - l- . - L - :- . ' _ = = = ( 15 ) =

3.5 Se pune pachetui pe m asa de lucru, lar pensa - intre straturile 2 si 3 a
sculecului steril, casoleta se tnchide.
3.6 Se deschide pachetui si pentru montare lolosim suprafata interna sterila
a pachetului-craft.
3.7 S e apuca pistonul de m iner si se introduce in cilindru
3.8 Se ia acul de m anson (ac penteru aspirarea medicamentuiui), se aseaza
pe conul cilindrului, lara a ne atinge cu miinile de partea ascutita a acului
3.9 Seringa montata se introduce in pachet
Nota: Montarea seringii se poate efecua de pe tava sterila, rasturnind
continutul pachetului-craft p e ea Montarea se face in cazul (c).
) M ontarea senngii in 3.10 Se deschide fierbatorul, capacul se p une cu suprafata interna in sus. Se
fierbator monteaza seringa deasupra capacului steril.
3.11 Se apuca cirigele cu pensadi fierbator si se iau in mina, pensa se pune
p e capac.
3.12 S e ridica plasa cu cirligele.
3.13 C u pensa sterila se descopera instrumentele sterilizate
3.14 Se scot cu pensa ciliridrul cu capacitatea necesaare, pistonul doua ace
si se p un pe capac.
3.15 S e i- cilindrul cu pensa in mina stinga.
3.16 C u ajutorul pensetei se apuca pistonul, se introduce in cilindru.
3.17 Tot cu pensa se apuca acul de m anson si se fixeaza pnn m iscare de
rotatie pe conul cilindrului.
T E H N IC A N r . 17
A SPIK A K E A MED1CAMENTULU1 DIN FIOLA S I FLA CON
S c o p : P re gulne a seringii pentru injectie

M ateriale n e c e s a re : hold, llacon cu medicamente, pam poane stenle de vata, alcool de 70 grade, pila,
iw nsa, seringi si ace sterile, tava renala sterila.
Etapy de executie Timpi de executie
1 Aspirurua dm fiola.
1. Pregatiiaa materialelor 1.1 Se pregatesc materialele necesare.
necesare
2 Piegatuea A M 2 AM is i prelucreaza miinile conform tehnicii Nr. 2
3. tlectuarua tehnici, 3 .. Se verifies solutia de injectat : daca fiola este elichitata, corespunde
denumirii, doza, aspeclul solutiei, termenul de valabilitate.integritatea fiolei.
3.2 Se loveste incetisor p e colul fiolei,ca tot medicamentul sa nimereasca in
partea largita a ei.
3.3 S e taie colul fiolei cu pila metalica.
3.4 Se sterge cu un tampon de vata cu alcool conul fiolei, si se inlatura.
3.5 Se ia fiola in mina stinga, tiilind-o inhe doyetole II si lll,cu mina druapla
introduce acul seringii montatu in fiola (montarea senngii vezi t.Nr. 16)
3.6 S e trage incet pistonul seringii si se aspira cantitatea necesara de
solutie.
3.7 Se inlatura acul cu care s-a aspirat medicamentul, se m onteaza un ac
corespunzator injectiei prescrise.
3.8 Se inlatura aerul din seringa,tinind-o vertical in sus iar degetul aratator sa
fie p e m ansonul acului.
3.9 Pina la electuarea ingectiei seringa pregatita se introduce in pachetul-
craft.
II. A spiraiea din flacon
1 Pregatirea necesarului 1.1 S e prigatesc materialele necesare:
2. Efectuarea tehnicii: 2.1 Se verifica solutia de injectat (praful.ce urm eaza sa fie dizolvat-vezi
3.1(1
2.2 Se scoate capacul melahc din cenlrul rodajului cu pensa nestenta.
2.3 Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu tampon de vata cu alcool.
2.4 Se asptra in seringa cantitatea necesara de dizolvant (daca
medicamentul e sub forma de praf).
2.5 Se strapunge dopul de caucic cu acul si se introduce dizolvantul.
2.6 Se scoate flaconul inpreuna cu acul de p e conul seringii.se scutura
flaconul pina se dizolva tot medicamentul.
2.7 Se conecteaza seringa la flacon, se aspira medicamentul tinind flaconul
ca si fiola.
2.8 Se scoate flaconul cu acul de pe conul cilindrului.
2.9 Se pune acul pentru injectii pe conul cilindrului.
2.10 Se elimina aerul din seringa. . ..
N O T A: Acul ram as in flaconul desert se va uliliza pentru alt flacon.
T E H N IC A Nr. 18
I. DIZOLVAREA PEN ICIUN EI

II. PRO BA BIOLOGICA LA ANTIBIOTICE
I. Pe nicilina - este antibiotic.Preparart cu efect bactericid sau bacteriostatic. Antibioticele se
elibereaza in flacoane ambalate sub forma de praf. Pentru dizolvare se folosesc solutii de novocaina
0.5%, de NaCI 0,85% (izotomca), apa pentru mjectare .
Scopul dezvoltari antibioticului: obtirierea unei solutii ce poate ft aspirata in seringa si injectata.
M ateriale necesare: flacon cu penicilina ,sol. de novocaina 0.5%. sol izotonica NaCI. apa pentru
injectare (toate solutiile fiind sterile),seringa sterila cu ac de 6-8 cm vata sterila, alcool 70 grade, pensa
sterila.
1. Pregatirea materialelor 1.1 Se pregatesc materialele necesare in sala de tratament.

necesare
2. Pregatirea asistentei 2.1 A /m imbraca forma de lucru pentru sala de tratamente.
medicale 2.2 Prelucreaza miinile (vezi tehn .N r 2 ) .
3. Tehnica efectuarii 3.1 Se inlatura capacul de metal din centrul rodajului cu pensa sterila.
3.2 Se prelucreaza capacul de cauciuc cu alcool.
3.3 Se aspira in seringa un dizolvant in urmaloarea propor tie: 1 ml dizolvant
la 100.000 U .A .de penicilina (1:1) sau 0,5 ml la 100.000 U.A. (1:2). daca tot
continutul flaconului se introduce unui bolnav la repriza .
3.4 Se inpunge cu acul dopul de cauciuc si se introduce treptat dizolvantul.
De exemplu, in flaconul cu 1 min U.A.,introducem 10 ml dizolvant
(1:100.000)sau 5 m l dizolvant (0,5:10 0.000 )
3.5 Flaconul se agita .apoi se aspira sol. in seringa (vezi tehn. N r 17). Daca
e nevoie de 500.000 U.A. se aspira 5 ml cu diozol varea V lOO.UOOsau 2,5
ml cu dizolvarea 0,5:100.000.
NOTA ' Solutia de antibiotic nu se incalzeste .
Antibioticul dizolvat se pastreaza la rece pina la 24 ore.
' lodul nu se foloseste pentru dezinfectarea capacului d e cauciuc si a pielii.
II. P R O B A L A A N T IB IO T IC E (P E N IC IL IN A )
Proba cutanata prin scalificare
S c o p u l a determine sensibilitatea marita a organizm ului la antibioticul dat, astfel prevenind aparitia
socului anafilactic medicamentos.
M ateriale necesare: Sol. sterila izotonica de NaCI.sol. de novocaina de 0.5% , seringa sterila cu ac
de 10 ml, flacon cu penicilina 1000.000 U.A.,scalificatoare ( 3 ) , alcoool etilic 70 grade, vata sterila, pensa,
2-3 flacoane sterile deserte de penicilina.
------------------------ ^ .......... - .........

1. fehnica efectuarii 1.1 Pentru efectuarea probei antibioticul se dizolva cu solutie fiziologica in
raport 1:100000. Deci pentru 1 mlri UA se cere 10 ml solutie.
Dizolvarea 1.2 S e introduce solutia si se agita llaconul, pina se dizolva tot praful.
' Diluarea 1.3 S e aspira 1 ml solutie, se trece in flaconul desert steril, adaugind 9 ml.
sol fiziologica.
1.4 D in solutia obtinuta se trece 1 ml in alt llacori desert steril si seadauga 9
ml de solutie fiziologica.
In asa fel 1 ml contine 1000 UA. Ea sc loloseste pentru efectuarea probei
Efectuarea probei 1.5 Se badijoneaza cu alcool etelic suprafata interna a bratului, treimea
rriedie, si se asteapta sa se usuce.
1.6 P e piele se picura din ac 1-2 picaturi do solutie de antibiotic diluat.
1.7 C u scarificatorul steril se / 2 incizii prin aceasta picatura la distanta de
0.5 cm (sa nu sa se ajunga la singe)
1.8 La cealalta mma se etectueaza proba cu novocama (sol. de 0,5% ) cu al II
scarificator
1.9 Se lac insemnari respective prin litere:
P - penicilina; S - streptomisina
N - novocaina; D - dizolvante
1.10 Mina se line orizontal cu suprafata interna a antebratului in sus pina se
usuca solutia
1.11 Rezultatele se citesc peste 30 min. si sunt apreciate de medic.
I piozenta dour urma scarifies*ii (zgirieturii - p roba e negaliva). Se poate administra antibioticul.
II. Hipanriue / papula - proba e dubioasa. Se supravegheaza limp de 2 ore: mai intii peste ora
lumutate si rozultatul se arata medicului, apoi inca peste 30 min. peste 2 ore de la efectuarea probei
Daca hipvrimia rugroseaza , dispare - proba negative, iar daca nu - proba (+)
III. Papula (inflatura) - proba (* ) si antibioticul nu se introduce.
T E N I c A N r .1 9
EFECTUARE A IN JE CTIE I INTRADERMICE

S c op diagnostic - tesuri diagriostice, de tratament - pentru anestezie locala prin mfiltratie.
M ateriale necesare: seringa cu capacitatea de 1 ml, a cu dimensiunile 15 mm - 0.4 mm, tampoane
do vata sterile, alcool etelic, medicamentul, pila meialica.
Jimpi de executie Etape de executie
1. Pregatirea a/m 1.1 A /m isi imbraca forma de Iucru in sala de tratamente, isi prelucreaza
mimile (vezi tehnica Nr.2)
2 Pregatirea materialelor 2.1 S e pregatesc materialele necesare si se a due linga bolnav.
necesare
3. Pregatirea bolnavului 3.1 S e instiinteaza bolnavul despre tennica, ce urmeaza sa fie efectuata
3.2 Se da bolnavului pozitio comoda pentru efectuarea unei probe
diagnostice.
4 Etectuare a tehnicii 4.1 Pielea in treimea m edie a antebratului pe suprafata interna se
badijoneaza de 2 ori cu un tampon de vata cu alcool, mai mtii portiune mai
m are apoi alta mai mica.
4.2 Se ia sennga in mm a dreapta in asa fel ca degetele I, III, IV, V sa tina
cilindrul, iar degetul II fixeaza m ansonul acului
4.3 D u p a ce pielea s -a uscat. ea se intmde cu degetele mimei stmgi spre
suprafata externa a antebratului.
4.4 S e introduce acul aproape paralel cu pielea la adincimea bizoului
(taieturii) 1-2 mm.
4.5 Se introduce 0,1-0,2 m l de preparat dozat strict (de exemplu: proba
Mantu).

Daca admmistrarea preparatului s-a lacut corecl. pc locul injectat apare
ir.grosare albicioasa, ce se aseam ana cu coaja de lamiie.
4.6 Pe locul injediei se aplica un tampon de vata cu alcool si se scoate acul
printr-o miscare rapida
I. EFECTUAREA IN JECTIE I SUBCUTAN E

. DOZAREA S I A D M IN ISTRA R EA INSULINEI
S c op : terapeutic pentru un efect de a d iu n e indelungata a m edicamentului aaministrarea solutiilor
uleioase.administrarea prin perfuzii a lichidelor. In acelas toe se vor introduce pina la 2 ml solutie.
Locul de electie: suprafata externa a bratului.antero-laterala a coapsei, antero-taterala a
abdomenului.regiunea subscapulara.
M aterialeale: seringa 1-2 ml sterila,ac stril pentru aspirarea medicamentului,ac steril pentru injedarea
cu 1-20-40 m m si d= 0,4 m m .vata sterila, alcool etilic.
Etape de executie i Timpi de executie
1. Pregatirea A /M 1.1 A /M imbraca forma de lucru p - sala de tratamente,prelucreaza mainiie.

2. Pregatirea matehalelor 2.1 Se pregatesc materialele necesare in sala de tratamente ori se
necesare transporta linga patul boinavuiui:
3. Pregatirea fizica si 3.1 Se anunta boinavul.
psihica a boinavuiui 3.2 Se da pacientului pozitie comoda in dependsenta de locul ales p-u
injectare.
4. Tehnica efeduarii 4.1 Se m onteaza seringa.
4.2 Se aspira medicamentul.Solutia uleioasa se incaizeste 37-38 C.
4.3 Se scimba acul, se elimina aerul.
4.4 Se badijoneaza pielea in locul de injectare cu doua tampoane de vata cu
alcool,mai intii suprafata m ai m are.apoi alta m ai mica.
4.5 C u dejetui 1 si II a miriii stingi se form eaza cuta de piele de forma
triunghiulara cu baza in jos. t
4.6 S e i- seringa in mina dreapta in felut urmator.pe cilindru se afla degetole
1, III, IV.degetuI ll-pe m ansonul acului, degetut V pe piston.
4.7 Se introduce acul cu retezatura in sus la baza triungiuiui,2/3 din ac sub
un unghi de 45 grade si se da drum ul cute de piele.
4.8 Seringa se fixseaza cu mina stinga, iar cu mina dreapta se apasa pe
minerul pistonului si se introduce lent medicamentul.
Atentie. La introducerea unui m edicam ent uleios se ver'tfica, daca nu a ajuns
intr-un vas sangvin, prin retragerea pistonului. D aca nu a aparut singe in
seringa - medicamentul se introduce, daca a pare se trage putin inapoi, apoi
se introduce medicamentul.
4.9 Se scote brusc acul si p e locul injectat se aplica un tampon cu vata cu
spirt m asind putin locul.
Nota: D upa administrarea medicam entelor uleioase se recomanda aplicarea
termoforului.
II. D O Z A R E A SI A D M IN IS T R A R E A IN S U L IN E I
Insulina - hormon secretat de pancreas, ce regleaza metabolismul glucidic in organism. Cmd
pancreasul nu produce de loc ori produce insuficienta insulina (in diabet zaharat) e necesara introducerea
acestui hormon sub forma de injectii.
S c o p : terapeutic
S e elibereaza in flacoane a cite 5-10 ml solutie. Se do zea za in unitati active (UAO. 1 ml contine 40 ori
80 UA insulina. Pastrarea - in locuri ferite de lumina, la frigider ( temperatura +4 - +8 grade )
M ateriale ne cesare: flacon cu insulina, seringa insulinica cu ac sau seringa de 1-2 ml cu diviziuni 0,1
ml, vata sterila, alcool etilic, pensa.
Q E >
Etape de executie Timpi do executie
1. Pregatirea necesarului 1.1 Se pregateste necesarul pentru etecluaiea injectiei Se scuale llaconul
cu insulina din frigider si se tine 1-2 ore la temperature camerei inainte de
injectare.
2. Pregatirea fizica si psihi 2.1 Se anunta pacientul. ca insulma se administreaza inainte de m asa cu 20-
ca a bolnavului 30 min. dupa orar strict prescris de medic
2.2 Se alege locul de Pentru a prevent lipodistrolia, se va schtmba locul injectiilor pe parpursul
injectare. zilei.
3 Pregatirea a/m 3.1 A /m isi prelucreaza miinile confonri ordmului de ramura (vezi Tehnica Nr. 2)
4. D ozarea 4.1 Daca iolosim seringa insulmica (ea este gradata in unitati active) apoi se
aspira din tiacon doza prescrisa de medic, plus 2-3 unitati pentru evacuarea
aerului.
4.2 In lipsa seringii insuhnice, lolosin seringa obisriuita de 1-2 ml cu diviziuni
0,1 m l.D o za se determina astlel
1 ml - 40 UA 0 diviziune coritme:
1 m l = 10 diviziuni 40 : 1 0 = 4 (UA)
Prin urm are pentru a determina numerele de diviziuni, ce trebuie aspirate, se
va imparti d o za de insulina precisa la 4.
Exem plu: 20 UA 4 U A =5 diviziuni sau 5'0,1 ml = 0.5 m l solutie. Se va lua cu
0,1-1 diviziune m. m ull pentru evacuarea aerului.
4.3 Insulina se aspira din flacon contorm tehnicii Nr. 17. Flaconul cu insulina
prolongata (durata de actiune m.mull de 8 ore) se agita inainte de aspirare.
4 4 Se schimba acul. se elimina aerul din seringa.
5. Injeclarea 5 .1 Insulina simpla (cu durata de actiune 6-8 ore) se mai introduce si i/v
5.2 S e badijoneaza pielea cu vata cu alcool.se /asa sa se usuce, intrucit
alcoolul inactiveaza insulina! Se injecteaza strict substanta.
5.3 N u se a m esleca mtr-o seringa insulina simpla cu ce a prolongata. Ele se
mtroduc p e rind cu acelasi ac, schim bindu-i doar directia, mai intii cea
simpla, apoi cea prolongata.
5 4 Se va ammti bolnavului sa ia masa peste 20 -3 0 minute.
T E H N IC A N r.21
EFECTUA RE A IN JE CT IILO R IN TRAM USCULARE

Injectia Urn constitute introducerea unor solulii izotonice. uleioase sau substante coloidale in stratul
muscular prin intermediul unui ac abatal la seringa
S c o p Inlruducearea in organism a unor subslarite medicamentoase.
L o c u ri d e electie: regiunea superoexterna fesiere, tata externa a coapsei, in treimea mijlocie, fata
i externa a bratului in muschiul deltoid.
M ateriale necesare: seringa sterila, ac pentru aspirarea medicamentului si ac pentru injectia i/m.
(lungimea 60 mm, d - 0.8 - 1 , 0 m m ) sterile. Vata sterila, medicamentul indicat, alcool etelic.
1. Pregatirea instrumen- 1.1 S e pregatesc instrumentele si materialele necesare

telor si m atenaielor ne
cesare
2. Pregatira psihica si 2.1 S e anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehmcii

fizica a bolnavului 2.2 S e a seaza bolnavul in decubit ventral, lateral.
2.3 S e descopera regiunea aleasa pentru injectie.
3. Etecluarea injectiei 3.1 Spalare pe miini cu apa curenta si sapun

3.2 Dezintectarea mimilor cu alcool. Se imbraca m anusi
'il 1 3.3 Se m onteaza seringa in conditii de asepsie perfecta
3.4 S e incarca seringa cu substanta de injectat, dupa verificarea fiolei, Se
elimina bulele de aer.
(~ 2 Q )
3.5 Se schimba acul <
3.6 S e dezinfecteaza locul irijectiei cu alcool.
3.7 Se mvita boinavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
3.8 S e intinde pielea cu degetelo miinii stingi.
3.9 Se mteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat
la seringa, mcit sa ramiie 1 cm de asupra pielii.
3.10 Se verifica pozitia acului prin aspirare.
3.11 S e injecteaza lent lichidul.
3.12 D upa injectare se scoate dintr-o data acul cu seringa.
3-13 S e m aseaza locul cu un tampon cu alcool pentru a activiza circulatia si
a favonza absorbtia.
3.14 Se aseaza boinavul in pozilie comoda, unde va sta in repaus fizic timp
de 5-1 0 min.
3.15 Spalare p e miini cu apa curenta si sapun
4. Reorganizarea locului 4.1 Se arunca jo s deseurile de la injectii (fiole gohte. tampoane de vata se
de munca dezinfecteaza)
4.2 Se prelucrea acul si seringa - - _______________ -____________
C om plicate
' Durere vie prin atmgerea nervului Hem atom prin inteparea unui vas.
sciabic sau a unei ramuri a acestuia. R uperea acului.
Se retrage acul si se efectuiaza * Infiltrat, abces.
injectia in a/fa regiune. " Embohe m edicamentoasa.
' Paralize prin lezarea nervului sciatic. Socul anafilactic.
T E H N IC A N r .2 2
EFE CTUAREA IN JECTH LO R INTRAVENOASE.

PREGATIREA N ECESARULUI PEN TRU IN JE C T IA INTRAVENOASA
trijectih intrave noa sa - introducerea unei solutii m edicam entoase in circulatia venoasa. Se introduc
solutii izotomce sau hipertonice. N u se introduc solutii uleioase - due la embolic.
L o c u l de electie venele de la plica cotului, la copii. temporala.
M ateriale necesare: seringa sterile 10-20 ml. ace 4 0 -6 0 m m sterile, 3 tampoane sterile, alcool, cuva
sterila, garou, pernuta plata de m usama.
1. Pregatirea instrumente- 1.1 S e pregatesc materiale si instrumente necesare

telor si mater, necesare.
2. Pregatirea fizica si 2.1 Se anunta boinavul si i se explica necesitatea tehnicii

pslhica a boinavuiui 2.2 Se aseaza boinavul in decubit dorsal, cu bratul in exlensie, sprijinit pe
mica perna protejata cu m usam a sa u se aseaza cu miina intinsa pe
speteaza scauriului.
3. Electuuroa punchei 3.1 So stabileste locul de oxecutare a punctioi.

venoase. 3.2 Se aplica garou1elastic in treimea infenoara a bratului.
3.3 C u indexul mimei stingi se palpeaza locul pentru punctie.
3.4 S e dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
3.5 S e cere boinavuiui sa inchida si sa daschida pum nul de citeva ori si sa
ramina cu el inchis.
- Se face punctia venei tinind seringa cu acul ca in cazul injectiei subcutane,
cu degetul mainii stingi fixind vena.
- Acul se introduce a proape paralel cu pielea, m ai intii.pina ajungem s/c,
apoi sub un unghi de 30 grad se puncteaza vena.
- Se verifica aflarea acului in vena prin retragerea pistonului: daca apare
singe - acul e in vena.
= ( 21
/
4 Injeclarea m edicam en 4.1 Daca a cut a patruns in vena se deslace garoul cu mama stinga.
telor 4.2 Se injecteaza solutia lent, verificmd din cind in cind pozitia acului in vena
orir. aspirare
4.3 C ind injectarea s-a terminal se scoate acul cu seringa dintr-odata.
apasm d tamponul cu alcool la locul injectiei pentru liemostaza, va fi mentinul
de bolnav citeva minute. N u se mdoaie cotul pentru ca se produce hemotom!
A T E N T IE ! * Bolnavul se supravegheaza tot timpul administrarii in
jectiei. se opreste admirustratia la prima senzatie dureroasa si se verifies
pozitia acului in vena.
5. R eorganizarea 5.1 Se arunca in cos materialele lolosite

locului de m unca 5.2 Se dezintecteaza acul si seringa
C o m p lic a tii
' Hematomul, prin strapungerea venei Lipotemie. colaps, se intrerupe
* Injeclarea sol. paravenos, mamlestata prin
injeclarea. tumimifiere brusca.dureri ' Em bolie aeriana
accentuate (subst. fund isilanta), necroza. ' Tromboflebita
So raporteaza imediat medicului care va ' Reactii alergice, soc anafilactic.
electua infillraln locale cu ser ftziologic
PREG A TIREA S I MONTAREA A PA RATU LUI PEN TRU PERFUZIE

;/e iA se ''tectuiaza in cazurile cind este nevoie de a introduce in organismul uman
S c o p u l P tirtu /
cantitate m ai .j li nd
M ateriale nec .at. Sistomul pentru perfuzie, flacon cu solutie. stativ-suport, alcool etilic, penseta
stviila, tam poane de vata. Pregatirea sistemei pentru perfuzie are loc in sala de proceduri, iar perfuzia se
etectuiaza in salon, bolnavul in acest caz se afla in tro pozitie comoda pentru el. cutcat.
1. Piugatiroa sistemului 1.1. Se prelucreaza m im ile, se imbraca masca.

pentru perfuzie. 1.2 S e coritroleaza ermeticitatea pachetului si termenul pastrarii tlaconului
cu solutie.
1.3. Se deschide partea centrala a capacului metalic a 1 tlaconului cu 0
penseta nesterila, se prelucreaza capacul d e cauciuc cu vata cu alcool.
1.4. S e taie pachetul,se rastoarna sistema p e m asa de Iucru sterila.
1.5. Se scoate capacelul de pe acul pentru se introduce in dopul
tlaconului. Capatul liber at tubului pentru aer se fixeaza la flacon .
1.6. S e inchide clema sistemului, se scoate capacelul de pe acul de la
capatul m ai scurt si se introduce in dopul tlaconului pina la capat.
1.7. S e intoarce llaconul invers si se fixeaza pe stativ.
1.8. S e tine picuratorul in pozitia 0rizontala, se deschide clema. Incet se
imple picuratorul pina la 1/2 dm volumul lui.
1.9. A poi meet se umple sistema (tubul lung) pina la eliminarea totala a
aerului si aparitia picuraturilor din cariula de legatura a acului pentru injectie,
inchidem clema.
1.10.Se controleazu lipsa bulelor de aer-sistema este pregatita
1.11.Se pregateste cuva sterila cu acul pentru injectie, inchis cu capacelul de
protectie, tamponase de vata mmuiate in alcool, tifon steril. emptastru ingustf
1 cm ), lungimea 4-5 cm (2)
2. Pregatirea bolnavului 2.1. In salon bolnavul ocupa 0 pozitie comoda. Daca bolnavul este agitat,
mma se fixeaza.
2.2. Se apiica p e treimea inferioara a bratutui garoul.
2.3. S e prelucreaza regiunea cubitata cu 2 tampoane de vata mmuiate in
alcool (bolnavul lucreaza cu p u m n u l).
=K 22 )
2.4. Se fixeaza vena, intmdem pielea regiunii cubitale.
2.5. S e scoate capacelul protector de p e ac si se puncteaza vena, pum nul
boinavuiui este strins.
2.6. C ind a aparut singe din ac, se scoate garoul
2.7. Se deschide de m o sistemei, se uneste la canula acului.
2.8 Viteza introducerii dupa indicarea medicului. Se picura 20-40 picaturi pe
minut.
2.9 Se fixeaza acul cu emplastru, tifon steril.
N O T A: 1. In timpul perfuziei i/v s/m periodic controleaza stare a boinavuiui, viteza picurarii solutiei,
regiunea injectiei.
2. Daca a aparut tumefiere - acul a esit din vena, in acest caz se cauta alta vena cu acetas ac, fara
at extrage
3. In caz de formare a trombului in ac se schimba acul (chiag sangvin).
4. Daca boinavul primeste suplimentar medicamente i / v , e/e pot fi introdusen prin tub pentru injectii -
(unicut tub de cauciuc in sistema.
5. U neoh pentru perfuzii i/v sunt necesare mai multe flacoane cu solutii.
S e procedeaza in felul urmator:
a) Se inchide clema sistemei: b) S e extrage acul din flaconul desert si se introduce in cel de-al doilea
flacon dupa prelucrarea dopului cu alcool; c) Se introduce in flaconul- 2 si acul pentru aer.
6. Pentru hemotransfuzie dupa umplerea sistemei cu lichid steril se introduce acul lung si scurf in
tlaconul cu singe, clema fiind inchisa.
A JU T O R U L URGENT IN SO CU L AN AFILACTIC
S o c ut - grava tulburare fu n c tio n a l a intregului organism, ca raspuns la actiunea unui agent aQresiv,
ca urmare se mstaleaza hipoxia tesuturilor si acumularea produselor de metabolism. In stare de soc se
produce perturbarea circulatiei si p ro c e s e h r metabolice de ta nivelul tesuturilor. Socul anafilactic survine
dupa administrarea de seruri sau diverse medicamente\pe cale parenterala.
Semnele principale ate socului anafilactic: dispnee, greata, prurit cutanat, scaderea T.A., tahicardie,
pierderea cu nostintei, cianoza pielei.
M ateriale ne cesare - sol: adrenalina 0,1% ,izotonica,dim edrol 1%,eufilina 2,4%, corglicon
2,4%,corglicon 0.06%. oxijen umezit,seringi.ace sterile.garou.tensiometru.
Obiective M asuri de realizare
1. Asigurarea conditiilor
de ingrijire.
2. Masurile de urgenta. 2.1 S e intrerupe administrarea medicamentului (nu se scoate acul).
2.2 Se anunta medicut pan personalul sectiei.
2.3 Se aplica garoul pe extremitate m ai sus de locul injectat. (In afara de
injectia i/v)
3. Instalarea boinavuiui 3.1 Instalarea boinavuiui in pat se face cu grija.
in pat. 3.2 S e culca boinavul cu capul intors p e parte la mvel m ai jos ca
piceoarele.
4. Administrarea medica 4.1 Imediat se administreaza sot.adrenalina 0.1% in do ze fractionale 0.5ml in
mentelor necesare. jurul locului injectat si in alta parte a corputui subcurlan 0.5ml. '
4.2 D aca T.A. e m ai joasa decit 100ml col.Hg se administr'ea za i/v 0.5ml
sol.adrenalma 0,1% dizolvata cu 20m l sol. izotonica.
4.3 I/m se asdministreaza sol.de 1% de dim eprol 2ml sau sol.suprastina 2% -
2 m l sa u sol. pipolfen 2,5% -1 ml.
4.4 I/v se administreaza preparate horm onale
prednizolon 75-150 m g sau de xam etazon 4 -2 0 m g sau hidrocorbzon 50-300
mg.
D aca e imposibil i/v se poate admite i/m.
QD=
\
4.5 Asprarea mucozitatilor si admmistrarea 0 (2 ) urnezit.

4.6 In bronhospozm 0 sol. 2 .4 % -5 -tO ml i/v sau 1-2 ml sol. 24% i/m.
4.7 In insulicienta ardiaca se administreaza sol. corglicon 0.0o% -1 m l cu sol.
fiziologica.
4.8 A /m supravegheaza starea bolnavului.
D EZBRA CA REA S I IM BR A C A R E A BOLNAVXJLUI IN PAT.

S CHIMB A R E A LENGERIEI.
Lengeria de corp a bolnavului trebuie schimbata do cite ori se murdareste. Bolnavii isi schimba singuri
lengeria de corp.cu exceptia celor imobilizati la pat. Sora medicaia este cea care il ajuta.
S c o p u l: pastrurea igienei personate a bolnavului.
M ateriale ne ce s a re : camasa curata, ciarsaf, alcool, sac de lengerie folosita, fata de perna. (Tehnica
este efectuate d e 2 persoane)
Stupe de executie Tipuri de executie
1. D ezbra care a bolnavului 1.1 Se anunta bolnavul,comunicindu-i necesitatea efectuarii tehnicii.

in pat. 1.2 Se spala miinile cu apa curenta si sapun.
1.3 Se intoarce bolnav.in decubit lateral drept sprijinindu-l in regiunea
omopatilor.
1.4 Se trage usor camasa in sus pina la torace.
1 5 Se readuce bolnavul cu m are atentie in pozitie orizontala pe spate.
1.6 Se intoarce apoi bolnavul in decubit lateral sting si se repeta aceeasi
operahe.
1.7 0 persoana sprijina bolnavul,iar a doua scoate camasa de la spate spre
cup.
1.8 Se readuce bolnavul in pozitie orizontala.
1.9 S e dezbraca m ai intii bratul sanatos apoi cel bolnav.
1.10 Lengeria murdara se p u n e in sac.
1.11 Se acopera bolnavul cu cearsaf.
1.12 Spalarea p e mimi cu apa curenta si sapun
1.13 Se Irictioneaza cu alcool regiunile predispuse escarelor si se pudreaza
cu talc.
2. Imbracarea bolnavului 2.1 S e imbraca cu cam asa curata si incalzila intii bratul bolnavului apoi cel
in put sanatos.
2.2 0 persoana ridica usor bolnavul,sprijinindu-l in regiunea omoplatilor.
t
2.3 A doua persoana trece camasa peste I bolnavului si trage peste
spatele acestuia
2.4 S e readuce bolnavul in pozitia orizontala.
2.5 Se trage usor cam asa sub sezut.
2.6 Se acopera bolnavul cu plapuma
: Pentru operatii si raniti se lolosesc camasi desfacute la spate
3. Schimbul 3.1 Bolnavul se aduce pe marginea patului.

lengermi d e pat. 3.2 Cearsaful se rasuceste sub forma de bandaj.
3.3 In locul cearsafului m urdar se asteme cearsaf curat.
3.4 S e translera atent bolnavul p e ciarsaful curat.
i 3.5 S e scoate ciarsaful m urdar si se indreapta cel curat
3.6 Se schimba fata de perna si lata de plapuma.
3.7 Lenderia murdara se pune in sac si se scoate din salon.
__ i_____________________ !____
= G D
T E H N IC A N r.26
A D M IN ISTRAREA PICATURILO R IN N A S, , URECHL

S c o p u l: - terapeutic in malariile organelor respective
M ateriale necesare: pipeta, tampoane de vata,medicamentul.
Dezinfectarea conform ordinului N 288,prin fierbere timp de 15 mm.
1. Administrarea * 1.1 Se asaza boinavul,inainte de picurare i se curata nasul.

picaturilor in nas 1.2 Se incline capul spre spate
1.3 Se ridica putin virful nasului si se picura 2-3 picaturi in fiecare nara.
1.4 Se comprima narile .
2. Administrarea 2.1 Sora medicala isi spala miinile bine cu sapun.

picaturilor in ochi 2.2 Picaturile si pipeta trebuie sa he sterile.
2.3 Cu tampon steril de vata se refracta usor pleoapa de jo s propunind
boinavuiui sa priveasca in sus.
2.4 Se picura 1-2 picaturi pe conjunctiva pleoapei de jo s si i se propune sa
inchida ochii.
2.5 Surplusul de medicament se sterge cu tampon steril.
3. Administrarii urechi 3.1 S e curata ductul auditiv

3.2 Picaturile se incalzesc la temperatura corpului
3.3 Capu boinavuiui se incline pe parte
3.4 Pavilionul urechii se trage usor la spate si sus in ureche se picura 3-4
picaturi calde.
3.5 In urehe se pune un tampon de vata pe citeva minute.
3.6 Daca e necesar de picurat in cealalta ureche, capul se intoarce invers si
se procedeaza la lei. >
T E H N IC A N r.2 7
t
FOLOSIREA PATULUI FUNCTIONAL S I ANEXELE LUI,
RED AREA POZITIEI CORECTE.
Pentru redarea pozitiei corecle si comodebolnavului se folosesle patul functional.
S c op : cunoasterea pozitiei boinavuiui in dependenta de starea de sanatate, pentru ingrijiri si
examinari.
Denumirea activitati Caracteristici
1. Folosirea patului functio 1.1. Ca patul patul sa fie com od plasa lui trebuie sa fie intinsa si neteda.
nal si anexele lui. 1.2. Pe plasa se pune saltea, se acopera cu cearsaf. La bolnavii cu incon-
tenenta de urina se aseaza m usam a, acoperita cu scutec la mijloc de pat.
1.3. In caz de lipsa a patului functional, pozitia poate fi redata cu suluri,
perne, scaunele.
1.4. Pozitia sem isezinda se realizeaza prin ridicarea treimei superioare a
patului sub un unghi de 30-45 grade. M ai des se folosesc 1-2 perne. Asa
pozitie e indicate in boh respiratorii, cardio-vasculare cu dispnee.
1.5. Pozitia decliva se obtine prin ridicarea patului in partea inferioara.
indicate in traume, hemoragii, unele maiadii cardio-vasculare. dupa
interventii genicologice.
1.6. Alte pozitii vor fi redate cu suport, bar a. aparate.
2. Observarea pozitiei 2.1. Pozitia e determinate de starea generate si boala. Poate h pozitiei active,
boinavuiui pasiva si fortata.
2.2. In pozitia activa boinavul se misce si se deserveste singur, nu are
nevoie de ajutor.
2.3. In pozitia pasiva boinavul nu se poate deservi fara ajutor. e in stare
grava.
~( 25 )
2.4. In pozitia lonala boinavul e impus de boala. are duren care slabesc in
unele pozilii neoblsnuite (tracturi, apendicita, litiaza biliara, etc.).
2.5 Poziti fortata e redata in unele exploran lunctionale, toaleta igienica.
administrarea medicamentelor in supozitoare. clisma.
IN G R U IR E A PIELII, O BSERVAREA TEGUMENTELOR

SI M UCOASELOR BOLNAVULUI.
P e supratata pielii se elimma secretul gladelor sebacee si sudonpare. se depune praf, microbi. In
urechi se acum uleaza sebum, impuritati. Din nas si ochi pot h eliminari
S c o p : Indepartarea murdariei de pe supratata pielii, m ucoaselor si crearea starilor placute de contort.
Slare de executie Timpi de executie
1. loaleta pielii 1.1 Bolnavii cu regim liber, daca a contraindicatii, lac baie sau dus odata
pe saptamina.
1.2 Bolnavii cu regim strict de pat sint ajutati in toaleta de dimmeata, seara - baie.
1.3 La bolnavii gravi cu regim indelungat la pat pot apare a descuamatii,
ulceratii, intertrigou, escare. Pentru a prentimpina locurile vulnerabile ale
pielii se Irictioneaza cu prosop inmuiat in apa calda sau alcool camforat.otet
I diluat (1 lingura la un p a h a r cu apa). Apoi se sterge pielea pina la uscat.
1.4 Fata, gitul, mainele boinavuiui se spala de 2 ori pe zi cu tampon de tifon
inmuiat in apa calda.
1.5 Picioarele se spala de 2 -3 on pe saptamina in lighean ad us la pal.
1 ighiile se (a/e nu prea scurt, pentru a evita teziuni.
i Ouata pe saptamina bolriavilor gravi h se spala parul. La capatul ridicat al
i
patului se pune pe plasa un lighean. Salteaua se protejaza cu m usam a si
........... .... - <aleza. Capul bolnavuluj_atirna deasupra ligheanului. Se toarna apa, apoi
sa m pon eaza parul. Se clateste de 2 ori. se sterge bine. Parul se piaptana,
se
se
leaga cu basma. ^
2. loaleta ochtlor. 2.1 S e efectuiaza cind bolnavii au eliminari.

2.2 Sora medicala isi spala bine mainele.
2.3 S e pregateste vas curat cu solutie de furacilina - 0,02%
2.4 S e mmoaie cite un tampon in solutia data se sterg pleoapete si genele de
la unghiul extern spre cel intern, apoi se arunca in tava.
2.5 Celalatt ochi se sterge cu alt tampon.
2.6 Prelucrarea se repeta de 4 -5 ori.
2 .7 S e termina cu tam poane uscate.
3 Toaleta nasutui. 3.1 La bolnavii gravi se inlatura crustele dm nari.

3.2 S e picura 2-3 picaturi de vazelina.ulei vegetal fieri, glicerina, pentru a
inm uia crustele.
3.3 Pcstc citeva minute narilc se curata cu fitiluri de vata prin miscari
circulare.
4 Toaleta urectiilor 4.1 La bolnavii imobilizati la pat mult timp se curata periodic urechile.
4.2 S e picura citeva picaturi H 2 0 2 - 3%.
4.3 C u fitil de vata se inlatura cerumenul.
4.4 In caz de eliminari purutente urechea se spala cu sering'a Janet sau para
d e cauciuc:
- boinavul se aseaza, sub ureche se pune tavita renala:
- in seringa (para de cauciuc) se aspira solutie calda de luracilina - 0,02% (t-
37 grad
- cu mina stinga se intinde pavilionul urechii putin in sus posterior;
- cu mina dreapta se introduce canula seringii in ductul audihv, se apasa pe
piston ca getul de solutie se m earga pe peretele superior sub presiune
- se spala de citeva ori pina solutia eliminate e curata.
= Ca C )
5 Toalata cavitatii bucale 5.1 Se efectueazu la bolnavii gravi, inconstienti, omatosi
5.2 Se pregatesc tampoane de tilon (m ese), porttampon.tavita renala,
spatula, solutii bicarbonat de natriu - 2%, prosop, glicerina.
5.3 Sub barbie se aseaza prosopul. pe el tavita renala
5.4 Se /a tampon cu porXtampon, se inmoaie in bicarbonat de natriu si se
sterge limba, m ucoasa cavitatii bucale.
5.5 Dantura se curata cu alt tampon.
5.6 Cind bolnavul nu poate deschide gura se apasa p e limba cu spatula.
5.7 Pielea si buzele scale se ung cu glicerina.
6. Toaleta organelor 6.1 Se pregateste bazinet, m usama, apa calda, porttampon, tampoane de
genitale exteme tilon, prosop.
6.2 Sub regiunea sacrala a bolnavului se aseaza musama,bazinet. Bolnavul
ia pozitia genicologica.
6.3 Spalarea se efectueaza dm partea anterioara spre anus cu un jet de apa
turnat din Icior.
6.4 Poate ft folosit sapun.sam pon,solutie d e perm anganat de caliu.
6.5 Orgam ele genitale se sterg cu prosop curat.
O B S E R V A R E A T E G U M E N T E L O R SI M U C O A S E L O R B O L N A V U L U I
S c o p : descoperirea unor manifestari patologice, care permit stabilirea diagnosticului la limp si
prevenire a complicatiilor.
Elem. de observatie Caractenstici si forme
1. Culoarea tegumentelor. Aspectul si culoarea tegumentelor pot fi.

1. Palida (paloare) perm anent in caz de anemie.instalata brusc in hemoragii,
intoxicatii, soc.
2. Cianoza (nuanta albastruie) in boh respiratorii, cardio-vasculare. >
3. Hipertermie (rosata) in emotii, efort fizic, tebra.
4. Icterica (galbena) in icter, unele forme de anemie, cancer
5. Bronzata - in boala Addison
6. Bruna - in boala hepatica.
2. Transpiratie-proces Poate fi:

riziologic, se elimina apa, 1. Localizata, in transpiratia miinilor, picioarelor (boala Bazedov).
reziduri. In cantitate 2. Generalizata, continue sau periodica in caz de febra, pneumonie.
excesiva poate duce 3. Toaleta pielii, schimbarea iengeriei, pudrarea cu talc, folosirea la
la deshidratarea dezodorantilor.
organismului.
3. Edem ul esle acumula- Edem ul poate fi:

rea lichidului seros in tesu- 1. Localizat.izolat pe portiune a pielii in muscatura de insecte, la pleoape in
turi. S e determina creste- boli renale inflamator de culoare rosie, alergic se instalaza rapid.
re a in volum a regiunii date, 2. Generalizat (anasarca) cu acumulare de lichid in cavitatile seroase a
pie loa palida, lucioasa, organismului, restore a in greutato, oligurie.
intinsa. 3. Se va urmari diureza, biluntul hidric.
4. Se va cintari bolnavul zilnic
5. Bolnavul sa respecte dieta prescrisa.
4. Descuamatii-desprinde- S e va observa:
rea celulelor cornoase su- 1. Caracterul descuamatiei-furfuracee, lamelara.
perficiate din epiderma. 2. Regruni unde are lor descuamatia.
3. Timpul aparitiei.
5. Eruptii cutanate-modW- 1. Ele pot fi: Papule, macule, vezicule, pustule.

cari ale tegumentelor. 2. Sint determinate de boh infectioase (scarlatina, rugeola,varicela):de reactii
alergice.actiunea toxica a unor medicamente.
( 27 )-
6. H em oragii cutanate 1. Pot ft in:
- Tulburari de coagulare a singelui, iragilitate capilara exagerata, traurne cu
t
lezarea pielii.
2. Se manifests prin:
- petesii - hem oragii mici purictiforme, rpfunde
- echim oze - pete mari hemoragice
- hemoragii externe, nazaie, gingivale, vom a cu singe, m elena-
- scaun cu singe.
A T E N T IE : Aparitia oricarei manifestari patologice la un bolnav va fi adusa la cunostinta medicului si

va fi notata in condica de predare a serviciului, pentru ca boinavul sa fie urmarit in continuare.
PKO FILAXIA S I TRATAMENTUL ESCARELO R

E s c a ra : leziunea profunda a tesuturilor prin iritarea insuficlenta datorita compnmarii lor mai
indelungale intre proeminente osoase si un plan dur.
Regiunile predispuse escarelor corespurid punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului.
- in decubit dorsal: regiunea occipitala. a omoplatilor, sacra/a, a feselor, coatelor si calciilor.
- in decubit lateral: regiunea trochanteriana, regiunea interna si externa, ale genunchilor, interna si
externa maleolare.
- in pozitia senzidala: regiunea ischiatica.
Bsacara apare ca placa alba, rosie, violeta sau neagte, secundara eschem iei si devitalizarii regiu-
mloi piedispuse.
M aterialele ne cesare: sol. de spirt camforat, pudra de talc, colac de cauciuc sau pem a elastica,
colac do vata sau inele, lengerie curata.
1. Pregatirea mstrumente- 1.1 S e pregatesc instrumentele si materialele necesare efectuarii toaletei.

lor si matenalelor necesare
2. Pregatirea fizicti si psihi- 2.1 Se explica boinavuiui utilitatea tehnicii.

ca a boinavuiui 2.2 Se etectueaza cu rigurozitate toaleta boinavuiui imobilizat la pat.
3. Efectuarea tehnicii. 3.1 Dupa toaleta, se sterg bine tegumentele prin tamponare.
3.2 Se inspecteaza tegumentele bolnave.
4 Masajul regiurulor expuse 4.1 Se etectueaza masajul regiunilor piedispuse escarelor, cu alcool diluat,
executind miscari largi in sens circular: local, in jurul punctelor dureroase;
sistematic, la nivelul sezutului, regiunilor fesiere, sacrale, spatele, calciilor,
coatelor, minutios; se m aseaza protund, energic, da r fara brutalitate, timp de
10 min.
4.2 Se pu drea za cu talc.
S. Schimbarea lengeriei de 5.7 Se imbraca boinavul cu lengerie curata, se p udreaza cu talc.

corp si asezarea colacului 5.2 Se asigura boinavuiui un pal comod, cu lengerie curata, uscata,
cearsaful bine intins, fara cute, saltea antidecubit din burete sau
pneumatica compartimentata.
5.3 Se indeparteaza din pat resturile alimentare si obieaele ce ar putea duce la
comphmare tulburari locale de circulade: nasturi, medicamente, bucati de gips.
5.4 Se intindo bine lengeria de corp a boinavuiui: sa nu formeze cute.
5.5 Sub regiunea sacra/a a boinavuiui se aseaza un colac de cauciuc umflat
t
moderat acoperit cu un material textil si pudrat cu talc.
5.6 Sub regiunea calcaneana so aseaza co/ad de vata sau inele, pudrate cu talc.
5.7 Pentru sustinerea coatelor se aseaza vata sau inele pudrate. D easem e-
nea pentru sustinerea regiunii occipitale la bolnavii in stari grave imobilizati in
decubit dorsal, precum si intre genunchi, daca boinavul sta in decubit lateral
= ( 28 )
5.8 In m om entul asezarii plostii in locul de sprijin al sezutului pe metal se
plaseaza pernuta
6. Reorgantzarea locului 6.1 Se introduce lengeria m urdara si umeda, prin miscari lente, in sacul de
de munca. lengerie murdara.
6.2 Se aseaza in ordine substantele folosite in dulapul de medidcamente".
TRATAM ENTU L E S C A R E L O R
1. Pregatirea instrumente- 1.1 Colacul de cauciuc, fata de perna, sol. dezinlectanta, preparate
lor si materialelor medicamentoase.
necesare.
2. Tehnica efectuani 2.1 Bolnavul se intoarce p e parte si pe alta de citeva ori pe zi.
2.2 Zilnic se scutura asternutul.
2.3 Se apiica colacul de cauciuc.
2.4 Tegumentele se frectioneaza zilnic cu sol. de spirt camforat.
2.5 Se iradiaza tegumentele cu raze ultraviolete.
2.6 In incontinenta de urina se efectueaza tualeta intima.
2.7 In caz de aparitie a veziculelor pe piele, ea se unge cu sol. de verde de
briliant.se aplicqa un pansam ent steril.
2.8 In escarele formate, se inlatura tesuturile necrotizate, rana se acopera cu
un servetel steril imbibat cu sol de K M n 04 , care se schimba de 3 oh pe zi.
2.9 Cind rana sa curatit se apiica unguente Visnevschi sau emulsie de
sintomicma.
OBSERVAREA S I NOTAREA R ESPIRA TIEI

R espiratia - functia organismului prin care se realizeazaaportul de oxigen rtecesar procuselor
i/Hale.in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon, rezultat din acestea.
S c op : pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor.
prognosticul bolii.
Caracteristici ale frecventei respiratiei: supta,regulata,am pla,pe nas.lenta.protunda.
M ateriale ncesare: ceas cu secundar.foaie de observatie.stilou (pix) cerneala albastra.
1. Pregatirea materialelor. 1.1 Se pregatesc materialele necesare.
2. Pregatirea bolnavului 2.1 Se aseaza bolnavul in deculit dorsal.

2.2 Nu se anunta bolnavul. Astfel se modifica ritmul respirator (nu se mai
obtin vaiori reale). Se prefera perioada de somn a bolnavului.
3. Efectuarea tehnicii. 3.1 a) Se num ara frecventa miscarilor de respiratie.prin inspectie (cind
bolnavul este treaz, constient sau cind doarme).
b) Se aseaza miina usor, cu fata palm ara p e suprafata toracelui bolnavului.
3.2 Se num ara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracic), timp de
un minut.
4. Notarea cifrica. 4:1 Se noteaza citric in carnetul propriu de observatii medicale indepen-
dente".
Oe exemplu: Niculescu V. salonul 3, pat. 4
17V R D = 2 6 r/min 18V R D = 2 4 r/min
Rs=30 r/miri R s= 2 4 r/m in
5. Notarea grafica. 5.1 Se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un punct de cuioare alba
stra si se uneste cu lime cu valoarea antenoara.
5.2 Pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc doua respiratii.
6. Inlerpretaroa rezultaieior 6.1 Frecventa miscarilor respiralorii variaza in functie de: sex. virsta, pozitie,
temperatura mediului a mutant, starea de veghe sau somn.
6.2 In starea fiziologica, curba respiratprie merge paralel cu cea a
lemperaturii si a pulsului.
6.3 Patologic, respiratie dificila (sete de aer)
a) dispnee cu accelerarea ritmului respirator:lahipnee(pohpnee)
b) dispnee cu ranrea ritmului respirator: bradtpnee (12-10-8 resp/mm):
c) dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei: dispnee Cheyne-
Stockes - respiratie cu arnphtudmi crescinde pina la maximum si apoi
scazind pina la apnee ce du zea za 10-20 s, dispneea Kussmaul - respiratie in
palru timpi, inspiratie urmata de scurta pauza si expiratie scurta,.
zgom oloasa, dupa care urm eaza alta pauza scurta.
M A SU R A R E A S I NOTAREA PU LSU LUI.

Cahtatile pulsului: frecventa (rapiditatea), ritrnicitate (regular/tale), amphtudme ( mtensitate), volum
(tensiurie), debitul sistolic, elashcitatea arteriala, presiunea arteriala.
S c o p u l obtrinerea de (ntormatii privind starea anatomo-lunchonala a inimii si vaselor.
M ateriale ne cesare /as cu secundar sau cronometru. creion rosu.pix cu pasta rosie sau stilou cu
cem eala rosie, loaie de tempertura.
O b s e rv a tii:
' m asurati pulsul numai dupa ce bolnavul a stat in repaos fizic si psihic.
M asurati pulsul pe durata uriui minut intreg (pentru a obtirie valori exacte).
' Notati unediat valorile obtinute la m asurarea pulsului.
* Notati valoarea obtmuta cu majuscule inclusiv ora. daca pulsul a fosl masurat in frison sau in situatie
do lascies rosu.
' A dm inistiarea unor medicatii (digitala, oxigeri etc.) oblige la masurarea pulsului la interval de 1/2
ora. 1 ora, 2 ore.
' Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura: la 1 grad creste cu 8-10 pulsatii pe minut.
1 Piegatirea bolnavului 1. S e anunta bolnavul ca i se va m asura pulsul.

'a) fizica 2. S e explica bolnavului m odul de masurare, stare emotiva creata de
b) psihica necunoscut ii poate modifica valoarea pulsului.
3. Bolnavul se m enline in stare de repaos fizic si psihic 5-1 0 mm. cu bratul
spnginit, pentru relaxarea muschilor antebratului.
2 Executia propriu-zisa a 1. Spalarea pe miini cu apa si sapun.
tehmcii. 2. Se prelucreaza santul radial p e extremitatea distala a antebratului, in
A. M asuiarea in artera continuarea policelului.
radiala. 3. Se fixeaza degetele palpatoare pe traectul anerei si cu ajutorul policei se
B. M asurarea in aceeasi imbratisaza antebratul la acest nivel.
succesiune d e timp in alte 4 S e exercita usoara presiune asupra peretelui arterial cu virful degetelor
artere: carotida, cubitala, (index,mediu si inelar) de la m m a dreapta si se percepe zvicniturile plirie ale
humerala lemurula, poplitee pulsului.
Ubiala posterioara, pedioasa 5. S e num ara zvicniturile percepute urm m d secundarul cronometruiui sau
cisului, timp de un minut (se incepe numararea de la 1/4, 1/2, 3/4 sau un
>' I
minut).
3. Notarea cifrica in carimtul S e notaza iri carnetul propriu riumele si prenum ele bolnavului, salonul si
propriu. patul, data, valorile masurate D (dimineata) sau S (seara).
4 Notarea grfica (in foaia de 1. Pe fiecare Imie subtire orizontala a foil de temperatura se socotesc pulsatii
temperatura a bolnavului) dupa 100 unde pulsatile.
2. P e ordonata se noteaza frecventa (num arui zvicniturilor p e minut), iar pe
abscisa Ompul cind sa masurat).
J
3. Se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului.
4. S e unesc punctele notate cu linie rosie si se obtine curba pulsului.
= C 30 )
5. Reorganizarea locului de Foaia de observatie clmica se aseaza in dosarul salonului.
munca.
6 Interpretarea funcliei 1. Frecventa pulsului variaza fiziologic dupa virsta, emotii, efort.
pulsului. A. Variatii tiziologice ale Irecventei pulsului:
- puls tahicardiac (accelerat) in: orostatism, efort fizic si psihic, emotii
puternice, in cursul digestiei
- pulsul bradicardiac (rant) in: decubit, stare de repaos, liniste psihica.
B. Variatii patologice ale calitatilor pulsului:
- frecventa - puls - tahicardiac (m ai rapid) sdau bradicardiac (mai rar).
- ritmicitatea - puls ritmic sau aritmic;
- amplitudinea - puls cu amplitudme mica, filiform sau puls cu amplitudine
crescuta;
- acceleritatea - puls saltaret (cresterea rapida a tensiunii urmata de
cadere brusca) sau puls lard (cadere lenta).
M ASU KAREA, NO TARE A , S I IN TERPRETAREA TEN SIUN II ARTERIALE.

Tensiunea arteriala (TA) - presiunea excitata de singele circulant asupra peretilor aneriali.
Factorii de te rm in a n ti - debitui cardiac, forta de contractie a inimii, elasticitatea si calibrui vaselor,
viscozitatea singelui. Valoarea TA e determinate de forta de contractie a inimii, ca va fi mai m ate in sistola
- tensiunea arteriala sistoiica (maxima) si mai mica in diastole - tensiunea arteriala diastolica (minima)
Diferenta dintre TA sistoiica si diastolica se numeste tensiunea pulsativa sau diferentiala.
Valorile TA depmd de tonusui neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul
singelui circulant si al urinei.
S c op : descoperirea modificarilor morfofunctionale ale inimii si avselor.
Materiale ne cesare: tensiometru, stetoscop, , pix, foaie de temperatura.
1. Pregalirea materialelor. 1. Controlul starii de functionare a mstrumentelor si aparatelor.
2. Pregatirea fizica si 2.1 Se inform eaza boinavul asupra scopului invesligatiei.

psihica a boinavuiui. 2.2 Se explica maSurile necesare pentru m asurare corecta: 15 min. repaos
inainte de masurare, calmare psihica.
3. Executarea lehnicii. 3.1 Boinavul va fi in pozitie culcata sau sezinda. Mima semiindoita in cot la
nivelul inimii. Pozitia boinavuiui sa fie comoda, deoarece incordaea m us-
chilorduce la ridicarea TA.
3.2 M anom etrul tensiometrului se a seaza in apropiere fara vizibilitate pentru
bolnav.
3.3 S e aplica m ansula p e bratul boinavuiui spriginit si in extenzie.
3.4 S e palpeaza artera humerala si cu mima stinga se fixeaza membrana
stetoscopului pe ea si ulinele in urechi.
3.5 C u mima dreapta se po m peaza ae r m manseta pneomatica cu para de
cauciuc pina la dispahtia pulsului.
3.6 Privind manometrul se descom prim a progresiv aerul dm manseta cu
ajutorul ventilului pom pei de ae r pina cind se aude zgomotul pulsului si se va
observa gradatia din mom entul dat de zgom otul trecerii primei unde
pulsalive.
3.7 Se m em orizeaza valoarea tens. -T.m ax -indicata de manometru
3.8 S e continue decomprimarea, ascuttind zgom otele pulsului si urmarind
operatiile manometrului pina la disparitia ultimei unde pulsatile
3.9 S e m em orizeaza a doua valoare-T.mirt-indicdata pe manometru.
3.10 Fara a scoate manseta se repeta de 2-3 ori si se iau rezultatele mmime.
3.11 Se indeparteaza manseta de p e bratul boinavuiui.
31 ) =
4. R eorganizarea lo ului # I S o a seaza tensiometrul si stetoscopul pe tava medicala.
de murica. 4.2 Se aseaza boinavul in pozitie comoda.
4.3 Spa/area pe miini cu apa si sapun.
4.4 S e dezinfecteaza stetoscopui cu tampoane de vata cu alcool.
4.5 S e aseaza aparatul in dulapul pentru mstrumente si matenale medicale.
5. N olarea cifrica. In cam etul propriu se noteaza citric valorile tensiunii masurate, F.N.P.
boinavuiui, salonul, data.
6. Notarea gratica. 6.1 Se noteaza gratic in foaia de temperatura cutoare albastra hasurat.
6.2 S e socoate pentru fiecare diviziune citi m m a coloanei de m ercur contine
si se inregistreaza in foaia de temperatura.
7. Interpretarea rezultateior 7. t Valorile nor male si patologico in functie de virsa
Virsta(ani) T.A max. (mm c.d.m) T.A. min. (mm c.d.m)
1 -3 7 5 -9 0 50 - 6 0
4 -1 1 9 0 -1 1 0 5 0 -6 5
1 2 - 15 110 - 120 6 0 -7 5
2 0 -5 0 11 5 - 140 7 5 -9 0
peste 50 150 90
7.2 Valorile tensionale mari do valorile norm aie se numeste bipertensiune

arteriala, iar cele mai mici-hipertensiune arteriala.
O B S E R V A T II:
' Etecluati cu grija pregatirea fizica si psihica a boinavuiui.
" Pentru m asurarea T.A. la acelas bolnav, foiositi intotdeauna acelas aparat.
* N u apticati m anseta prea strins deoarece pofela sa se intrerupa circulatia.
' Nu discutati lezuitatele obtinute cu boinavul.
Aparatele vo r fi verifiable anuai de specialisti.
A D M IN ISTRA R EA OXIGENULUI UMEZIT

Oxigenul uscat excita ca lie respiratorii. Bolnavilor se administreaza 0 2 umezit prin aparatul Bobrov
sau dozimetru.
S c o p : combaterea sau micsorarea hipoxiei si hipoxemiei. Se administreaza in dereglarea ventilatiei
pulmonare, edem pulmonar.boli infectioase grave, insuficienta cardiac a.
M a te n a le ne cesare: catetere nazale (sonde) N12, sistema centralizata; dozimetru sau aparatul
Bobrov cu apa. vaselina sterila, emplastru.
1. Administrarea 0 2 1.1 Baloanele cu 0 2 sa afla in incapere 1. Qaca 0 2 nu e um e

umezit prin sonda speciala izolata (subsol), si 0 2 ajunge zit, poate pm voca
nazala. in saloanu prin sistem de conducte metalice uscarea si arsun
apoi se um ezeste in dozimetru sau in apara ale m ucoase cailor
tul Bobrov, in care se toarna pe jumatate respiratorii.
apa, in e dem p ulm onar - alcool.
1 2 Sondele (catetere) se sterilizeaza prin 2.Balonul cu 0 2 se
fierbere. pastreaza in pozi
1.3 S e m asoara distanta de la aripa nazala tie verticala, fi
pina la ureche xe t de perete, la
1.4 Cavitatea nazala se curata. rece, la distanta
1.5 Sonda nazala se unge cu vaselina si se de surse de caldu-
introduce in meatul m azai inferior. Capatul r a, 1urn ina soarelui
sondei va fi in vestibulut fanngean. Balonul cu 0 2 m edi-
- ( 32 ) ------------------------------
1.6 Sonda nazala se fixeaza p e fata cu em - cat va fi albastru
plastru. cu inscriptia"M"
1.7 Se deschide ventilul dozimetrului, ca 3.Pentru preveirea
viteza 0 2 sa Tie de 2-3 l/mm. exploziilor, per-
1.8 Pentru a evita uscarea si lezarea rnucoa soanele ce lucrea-
sei se va schimba pozitia sondei in alt meat za cu instalatiile
nazal si se vor face intreruperi. de 02 , trebuie sa
1.9 Sonda nazala poate fi fizata uneori aiba miinile cura
linga nari cu emplastru. te, sa nu fie mur-
dare de ulei, vop-
sea.
4. Cind se deschi
de nu se sta cu
fata spre reductor
0 2 poate esi sub
presiune mare.
2. Administrarea 0 2 2.1 Implerea pernei cu 0 2 se face in felul Dupa necesitate

prin perna cu oxigen. urmator: tehnica se repe-
(cortul cu oxigen) ta d e citeva ori.
- se scoate pilnia, iar tubul de cauciuc se
uneste cu red udo ru l balonului cu 0 2
- se deschide incet ventilul redudorului
si ventilul pernei
- dupa implere ventilul pernei se inchide
- se uneste pilnia
2.2 Pilnia se prelucreaza cu alcool si se
imbraca cu servetel de tifon umezit.
2.3 Pilnia se apiica la gura bolnavului. se
deschide ventilul si se apasa pe perne
M A SU R A R E A , NOTAREA S I IN TERPRETAREA
TEM PERATURH COKPULUI.
Temperatura corpului apare in urma proceselor oxidative in organism. Termoreglarea inseamna
tunctia organismului de a mentine echilibrul intre termogeneza (producerea caldurii) si termoliza
(pierderea caldurii) la mvel constant de 3 6 -3 7 grad.C.
S c o p u l: descoperirea unor modiflcari patologice ale valorii t grad.C. corpului.
L o c u l de m as u ra re : cavilatea axilara, bucala, regiunea inghinala, in rect si vagin.
M ateriale necesare (utilajul necesar): termometru medical, tampoane de vata si servetele de tifon
nesterile; prosop individual: sapun sau detergent, p a har cu 3/4 solutie de cloramina 1%; sticla cu lei de
vazehna.sticla cu alcool etilic.
1. Pregatirea materiale 1. Se pregatesc materialele necesare.

lor si instrumentelor. 2. Termometrul se verifica pentru -i observa integntatea, fundionalitatea si
daca mercurul este coborit rezervor.
3. Se sterge termometrul de sol.dezinfedanta (irita tegumentele).
2. Pregatirea psihica 1. Se anunta bolnavul.

si fizica a bolnavului. 2. Bolnavul se culca com od in decubit dorsal cu capul pe perna sau in pozitie
sezinda, pe scaun.
3. Efectuarea tehnicii 1. Se ridica bratul bolnavului.

A. M asurarea in axila. 2. Se sterge bine axila bolnavului cu prosopul sau cu tampoane de vata.
3. Se controleaza daca nu sint procese inflamatorii in axila.
-
(
4. S e aseaza termometrul cu rezervorul de m ercur pe pielea centrului axilei,

paralel cu toracele.
5. S e apropie bratul bolnavului dt- hunchi cu antebralul Hectat pe suprafata
anterioara a toracetui:
I ' "
6. Se mentine termometrul timp de 10 min.
7. Se scoate termometrul din axila bolnavului.
8 Se sterge termometru cu servele de uscat si se citeste gradatia.
9. Tmut strins ca un creion, termometrul se scutura cu miscari rapide ca
i ercurul sa coboare in rezervor.
i. Sc aseaza termometrul la toe.
B. M asurarea in cavitatea 1. S e clateste termometrul cu apa rece.

bucala (se toloseste termo 2. Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba.
metrul utilizat num ai 3. Se atrage atentia bolnavului: sa tiria gura inchisa 5 minute, sa nu strice
in acest scop.) termometrul cu dintii.
4. Se scoate termoteitul si se citeste.
C. M asurarea rectala. 1 S e unge rezervorul termometrului cu ulei de vazelina.

2. C ind bolnavul she si poate, isi introduce singur termometrul in red .
Cind bolnavul nu poate a s e ia t in decubit dorsal sau lateral i se introduce
usor rezervorul termometrului in r e d cu miscari de rotatie.
3. Se mentine 3 minute.
4. Se scoate termometrul si se sterge cu tampon de vata cu aicool.
5. Se citeste gradatia.
4 Notarea cifrica. 1. In Carnetul de observatii medicale mdependente" se noteaza numete

bolnavului, data, valoarea cilrica a temperaturii obtinute.
5. Notarea grafica. 1. Se noteaza grafic cu un pund de culoarea atbastra in loaia de

temperatura, pe verticala coiespunzatoare dale/ s/ timpului.
2. Pentru diviziune a foii, se socotesc 2 diviziuni de grad.
3. Se uneste cu valoarea anterioara printro tinie atbastra. Se obtine curba
termica
6 inierpretarea rezultatelor 1. Temperatura norm ala (fiziologica): 36-37 grad.C.

2. Valon patologice - hipertermie: 37-38 grad.C. - subfebrie, 38-39 grad.C. -
febra moderate; 39 -4 0 grad.C. - lebra ndicata, 40-41 grad.C - hiperpirexie.
3. Hipotermie - sub 36' grad. C.
7. Fteorganizarea locului 1. Se scutura termometru pina cind Hg coboara in rezervor (termometrul se
de munca. tine ca un creion in timpul scrisului).
2. Se spala termometrul cu apa curata si delergenti sau sapun.
3. S e spala paharul si se schimba solutia dezinfedanta.
4. Se introduce termometrul in paharul cu vata pe fund.
C O N T R A IN D IC A T II 1 N u masurati tem peraturair cavitatea bucala la bolnavii agitali, cu respiratia

nazala dificila, sau inllamatii bucale.
2. N u m asuiah rectal la bolnavii agitati, cu inllamatii anale, redale, cu operatii rectale.
IN G R U IR E A BOLNAVILOR FEBR1LI IN FRISO N , CRIZA , LIZA.

In e v a lu a re a fe b re i d e o s e b in 3 p e rio a d e :
1) P erioada de crestere a febrei
S e caracterizeaza prin predom inarea term ogenezei fata de termoliza. Termohza e scazuta din cauza
spasm utui puternic at vaselor dermate, pielea este rece la patpatie, transpiratia e scazuta. Aceasta crestre
brusca a temperaturii corpului e si spasm area pronuntata a vaselor periterice due la aparitia senzatiei de
trig, frison, bolnavul nu se poate incatzi chiar invehndu-se cu citeva plapum e
In acest timp simte indispozitie, dureri de cap, dureri m usculare si articulare.
............... _ ....... ....... ... .

2) Penoada de ndicare conslanta a temperaturii.
In aceasla penoada vasele derm ale se dilata, sporeste transpiratia si cedar a temperaturii si se
echilibreaza ca termogeneza care e inaita. Ca rezullat cresterea temperaturii se intrerupe si temperatura
se mentine la acest nivel inalt. In aceasta perioada boinavuiui ii este foarte cald, transpira putemic, are
slabiciuni pronuntate, uscaciune in gura, dureri de cap si potta de mincare scazuta. In temperatura de 39-
41 grad. C. poate sa se deregleze cunostinta, iar in febra mai sus de 41 grad. C. pot aparea delirui si
halucinatii, boinavul poate sa cada jos, sa sara de la etaj, sa se traumeze.
3) Perioada de scadere a temperaturii.
Se caracterizeaza prin predom inarea termolizei asupra termogenezei. Termoliza se poate petrece
brusc in decurs de ora si a sa scadere se num este prin criza.Scaderea treptata in decurs de citeva zile
de numeste scadere prin liza.
Cind temperatura scade prin criza se dilata brusc vasele dermale si poate sa duca la scadere a
brusca a temperaturii arteriala si pulsul devine filiform (aparecolapulsul). Bolnavii suporta greu, au
slabiciune nemaipomenita, transpiratie abundenta. pielea devine patida acoperita cu sudoare rece,
lipicioasa, membrele red. In aceasta stare au nevoie de ajutor urgent.
S c o p u l: D e a cunoaste perioerdele febrei si acordarea la timp a ajutorului necesar.
1. Ingrijirea bolnavilor in 1.1 Boinavul se inveleste cu plapuma.

frison 1.2 La picioare se aplica termofoare.
1.3 S e da de baut ceai cald.
1.4 Calm are si liniste psihica si fizica.
2. Ingrijirea boinavuiui in 2.1 S e dau bauturi in abundenta ca sucuri, fierturi de legume, ceai cald de
febra inaita constanta. tei, macies, ape minerale fara gaze.
2.2 Alimentarea frecventa 6-7 ori in cantitati mici cu hrana usor digerabila in
stare lichida sau semilichida.
2.3 In dureri de cap a^licarea pungii gheata sau compresei red.
2.4 In xerostomia (uscaciune in gura),ragade mucoasa cavitatii bucale se
badijoneaza cu sol. de hidrocarbonat de sodiu 2% buzele se ung cu
vazelina, glicerina, crema pentru cop/7.
2.5 In delir. halucinatii va ft post individual pentru supravegherea boinavuiui.
2.6 Perm anent se ia pulsul, respiratia, TA.
3. Ingrijirea boinavuiui in 3.1 Asistenta medicala cheama urgent medicul.

termoliza prin criza. 3.2 Scoate perna de sub capul bolnavului.iar picioarele se ndica cu 30-40
cm. m ai sus de nivelul corpului.
3.3 La picioare se aplica termofoare.
3.4 D upa indicatia medicului se administreaza cofeina, cordiamina,
sulfocamfocaina, m ezatona etc.
3.5 Lingerie de corp si de pat se schimba des.
3.6 S e inveleste cald boinavul.
3.7 S e da ceai duice.
4. Ingrijirea boinavuiui in 4.1 Este forma favorabila de scadere a temperatur. in decurs de citeva zile.
termoliza prin liza. Boinavul suporta bine. E necesar de tualeta pielii si bauturi abundente.
T E H N IC A N r.36
INTOCMIREA FO B DE AUM ENTATIE ZILN ICA

1. Sora medicala de salon scne in fiecare dimineata foaia de alimentatie in 2 cxemplare:
Un exemplar pentru sufragerie.
Nr. salon N um ele si num ele de familie a boinavuiui Nr. dietei
1 M unteanu Ion 5
2 Paduraru Elena 10
( 35 )-
A l aoilea exem plar da surorii sefe
Dieta Nr. 1a 1 5 7 9 10 15 0
Nr. de bolnavi 2 4 3 5 1 5 10 1
2. Sore seta sum eaza dalele de la posturi, le se m nea za la setul sectiei si transmile foaia de
alimentatie zilnic a (ca ex. 2 ) la bucalaria spitalului.
3. Sora-dieticiana a spitalului alcatuiesie meniul-repartihe pentru loti bolnavii.
4 Pentru bolnavii iniernati curind se alcatuiesie loaie de alimentatie suplimentara si se trimite la
bucatarie.
ALIM ENTATIA ACTIVA, PASIVA S I A RT IFICIA LA A BOLNAVELOR.

Sora medicaia raspunae de alimentatia bolnav/lor
Repartizarea hranei face bufetiera cu surorile do salon sub controlul surorii superioare. In fiecare
sectie este sufragerie si bufet cu aparate deincalzit hrana, dulapuri pentru vesela. Irigider. lavoare.
1. Alimentatia active. 1. Bolnavii. care se deservesc singuri, iau m asa in sufragerie.

La m asa vor ti deserviti 4 bolnavi pe aceeasi dieta.
3. Se anunta bolnavii sa vina la m asa, mvitindu-i sa se spe/e pe miini
4. Bucatele se servesc p e rind, p e masura ce le consume
5. Se observa daca bolnavul a consumat portia in intregime, daca nu se afla
motivul, se iau masuri de inlocuire.
6. In unele cazuri masa poate fi servita in salon.
2 Alimentatia pasiva 1 . bolnavii, care nu se pot deservi singuri, vor fi ajutati si hraniti in salon (in
imobilizare, paralizii, gravi etc).
2. Se pregateste: tava, de supa-gaveuza, vesela, tacimuri, servet,
masuta speciala ^
Bolnavul se aseaza in pozitie semisezinda, rezemat de perne. La git se
aseaza prosop.
4. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului, pe ea tava cu felurile
de hrana.
5. Se serveste cu lingura portii mici, lichidele se dau cu gaveuza sau cu
paharul.
3. Alimentatia artificaiala a) Alimentatia prin sondaj gastric (la bolnavii inconstienti, cu dereglare a
deglutitiei etc)
1. Se pregatesc materialele necesare: sonda gastrica, pilnie, hrana lichida.
2. Se m asoara sonda de la ombilic pina la dintii incizivi (40 -5 0 cm), se
noteaza.
3. Sonda se umezeste, se i- ca pe un creion Cu mina slinga se apasa cu
spatula pe limba si se introduce sonda pina la semn.
4. Se uneste pilnia si su toarna lichidul la 7 corpului.
5. Sonda se extraye.
b) Pn n clisma
(in inflamatii, plagi, varice evacuatoare)
1. Se lace dupa clisma evacuatoare
2. Se introduc lichide: glucoza 5% , sol. N aC I 0,9%, sol Rmgher.
3 Se introduce pe r rectum cu para de cauciuc, sau cu irigatorul picatura cu
picalura 100-200 ml.
c) Pnn periuzie mtravenoasa.
(cmd nu e posibila introducerea alimentelor prin tubul digestiv)
1 Se pregateste sistemul de periuzie cu sol. izolonica, glucoza 5%, 10%
d) Prin fistula.
(in ocluzie esotagiaria)
-C M D
1. Se efectuaza pe cale chirurgicala. In fistula se introduce sonda prin care
hrana se toarna in stomac cu pilnie.
2. Hrana incalzita cite 50 ml de 6 ori pe zi.
3. Se aplice un pansam ent uscat si steril.
....... ...... ........ ............... TEH N IC A N r .3 8 .........
OBSERVAREA, M A SU RA R E A S I NOTAREA DIUREZEI.

Diureza inseamna procesul de lormare si eliminare a cantitatii totale de urina in 24 h.
Materialele necesare: vase cilindrice gradate cu git larg sau borcane gradate, foaia de temperatura,
creion sau pix cu pasta albastra.
Aprecierea diurezei A. Observarea diurezei.

1. Se va observa htmul mictiunilor:
a) normal = 5-6 / 24 ore la barbati: 4 - 5 / 2 4 ore la femei.
b) Patologic=ritm cresjut (polakiurie): m ai mult noaptea (nicturie).
2. Se vor observa tulburari de mictiune:
a) polakiurie = mictiuni frecvente, ca cantitati mici;
b) anurie = sau retentie de urina,
c) disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri,
d) enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la
copii cu dereglari neurotice.dupa virsta de 3 ani).
e) victuhe - egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si
cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.
B. M asu rarea diu re ze i
1. Pregatirea materialelor 1. Se curata riguros vasele cilindrice, gradate, se clatesc cu apa diStilsta
pentru a nu se modifica compozitia urinei si se acopera
2. Recipientele vor fi etichetate cu numele bolnavului.sectia, salonul.
2. Pregatirea bolnavulului 1. Se spune boinavuiui ca ba se urineze num ai in vasul prevazut si sa nu

arunce urinatimp de 24 ore
2. Se ivita boinavul imobilizat la pat ca inainte de defecare sa urineze.
3. Efectuarea tehnicii 1. Spalarea miinilor cu apa si sapun.

2. Se incepe colectarea dupa un orar fix valabil pentru toti bolnavii sectiei.
3. Se mvita boinavul sa urineze si se arunca aceasta urina la ora 8
dimineata.
4. Se colecteaza in vasele gradate toata urina emisa pina a doua zi la ora 8,
adaugindu-se si urina acestei emisii.
5. Se citeste gradatia care indica urina emisa in 24 ore
6. Spalarea miinilor cu apa curenta si sapuri.
C. Notarea diurezei.
1. NuUirua cifrica. 1. Se noteaza cifric in Cam etul prupnu de obsuivalii medicale indeperi-
dente", in fiecare dimineata: num ele boinavuiui, salonul, data si cantitatea de
urina eliminata in 24 ore.
2. Notarea grafica 1. Pentru fiecare linie orizontala a foil de temperatura se socot 100 ml. urina
2 Se noteaza grafic cu creionul albastru sub forma unei coloane ce are
hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei re
spective.
3. Reorgamzarea locului de 1. Vesela in care a fost colectata unna in 24 ore se pastreaza in incapen
munca racoroase, pentru a prevent descom punerea urinei.
2. La urina colectata se adauga citeva cristale de timao care impedica
fermentatia, dar nu modifica reactiile chimice.
>
4. Interpretarea rezultatelor 1. Valor lie liztologice norm ale p e n im femSt - 1000-1400 ml/24 ore. barbah
1200-1800 ml/24 ore.
2. Valors patologice: poliurie - peste 3000 ml'24 oie
oligurie - sub 700 m l/24 ore;
anurie - absenta unnei in vezica.
3. Se vor observe calitatile unnei:
a) culoarea: norm al - galben deschisa:
palologic brun inchisa si spum a - in icier: rosie deschisa pina la bruna -
urina cu singe - hem atune;
b) miros: caraclerislic; am oniacal (in lernwnlatia alcalina intravezicala); aro
matic, de Iructe in diabet.
c) aspectul.-norm al = clar,transparent, palologic = tulburare rare (saruri,
puroi, microbi, calculi)
O B S E R V A T II:
1 D aca bolnavul nu este educat sa urineze in urinar, valoarea diurezei nu este reala.
2. Datele lumizate au valoare reala daca diureza este urmata zilnic si in paralel, notmdu-se in loaia de
temperatura: cantitatea de lichide pierdute prin transpiratia, varsaturi, diaree si graficul evolutiei greutatii
corporate.
INGRIJIRCLE IN INTOXICATIILE ACUTE.

N o tiu n e : Otravirile sau intoxicatiile sunt un num ar m are de boli care apar in urma patrunderii in or
ganism a substantelor toxice pe cate digestive, respiratorie.dermala si parenterala.
Otravirile si intoxicatiile pot fi intimplatoare, premeditate, prolesionale si domiciale.
O T R A V IR E A C U C O 2
1 2
Otravirile se intilnesc la intreprinderi si domicihu.
Acordarea ajutorului 1. Scoaterea victimei din incapere la aer curat.
urgent 2. Se deschee imbracamintea, de incalzit cu termofoare, de administrat 0 2
sau carbogen, sa m iroase solutie amoniacala
3. Respiratia artificiala in decurs de cite va ore.
VI '
4. Se adm istreaza hrom osm on i/r (amestec de metilen albastru 1% - 50 ml.
si glucoza 40% - 50 ml.)
5. In cazuri grave emisie de singe 300-400 ml. apoi transfuzie.
6. In dereglarea respiratiei solutie lobelina 1% -1m l.sol Coleina 10% - 1 ml,
Cardiamina 2 ml, sol. adrenalina 0,1 %-1 ml.
7. In excitatii si convulsii - microchsma cu cloral hidrat.
O T R A V IR E A C U A L C O O L
1 2
Acordarea a/utorului 1. Spatatura gastrica cu solutie bicarbonata de 4-5% sau cu carbune activat.
urgent. Admmistrarea i/v a glucozei 40% - 20-40 ml. cu vitamina B1 si B 6 cite 3-4
il.
j o. Perluzia i/v a sol. izotom ice 500-1000 ml.
O T R A V IR E A C U C IU P E R C I (p a la ria so arelui, bureti, pestriti)
1 2
Acordarea ajutorului 1. Spalarea gastrica cu apa sau carbolen sau tanin.
urgent. 2. tntroducerea prin so nda a purgatinetor (25 g. sulfat de m agneziu sau ulei
de ricina
3. Periuzia i/v a solutiei de glucoza 5 % -1 000-1500 ml. si solutiei bicarbonate
de 4 -5 % -3 0 0 -4 0 0 ml.
4. Administrarea i/v a solutiei de atropina 0,1 % -1 m i . .
5. Administrarea insulinei 8-10 unitati s/c.
O T R A V IR E A C U A C IZ I
1 2
Acordarea ajutorului 1. Spalarea gastrica.
urgent. 2. Folosirea antidoului: m agneziul oxidat, lapte, albusuri crude de ou, jeleu
de amie.
3. Hrana trebuie sa fie lichida si rece.
4. Perfuzie i/v a glucozei de 5% sau sol. izotoriice 500 ml.
5. In edem ul epiglotei-inhalatii cu bicarbonat sau traheotomia.
O T R A V IR E A C U B A Z E
1 2
Acordarea ajutoru 1. Spalatura gastrica cu solutii slabe acide.
lui urgent. 2. Administarea anestezicilor si analgezicelor.antibioticelor, corticoizelor in
perfizii. &
INGRXJIRILE DE UKGENTA IN INEC, STO PU L CA RD IAC S I RESPIRATO R.

N otiu ne : 1. Stopul respirator inseam na oprirea miscarilor respiratorii.
2. Stopul cardiac inseamna oprirea brusca a activitatii cardiace.
Incetarea functiei respiratiei si a celei cardiace duce la stopul ardio-respirator care corespunde cu
moartea clinica. Oprirea respiratiei este urmata in citeva minute de oprirea inimii. Oprirea inimii se
msoteste rapid de oprirea respiratiei. Stopul cardiac este deci stopul cardio-respirator si necesita
obligatoriu resuscitarea (restabilirea) am belor functii.
Intreruperea respiratiei si circulatiei suspenda aprovizionarea organismului cu 0 2 si due la anoxia
tisulara si in primul rind a SN C , apare moartea clinica. Intre moartea clinica si moartea biologies exista un
interval de timp scurt, in care functiile vitale mai pot fi restabilite. Oprirea respiratiei poate fi restabihta prin
a) respiratie artificiala directa gura la g u ra ' si gura la n a s si indirecta (comprimarea ritmica a toracelui).
Oprirea brusca a activitatii cardiace poate fi restabilita prin masaju cardiac extern (indirect, tara
intreruperea respiratiei arrtificiale).
1. Pozitia victimei si 1. Se aseaza boinavul in decubit dorsal cu umerii ridicati.folosind haina sau
salvatorului patura rulata sub omoplati.
2. Se aseaza in genunchi la capul victimei, in partea dreapta.
2. D ezobsruaroa cailor 1. S e etectueaza hiperextensia capului: cu mina se apasa pe crestet, rnr

aeriene supesuperioare. cealalta sub barbie se rastoam a capul pe spate.
2. Se elibereaza caile respiratorii de eventualii corpi straini, controfmd
cavitatea bucala cu indexul miinii drepte infasurat in batista sau tifon.
3. Se propulseaza m andibula: cu ultimile 4 degete ale miinilor aplicate pe
unghiul mandibulei si policile p e barbie se trage inainte mandibula. Propulsia
m andibulei elibereaza orificiul glotic. Daca nuse reuseste se trage limba
apucind-o cu batista sau pensa de limba.
4. Se introduce policile miinii stingi in gura, indoit in cirlig si se tractioneaza
ventral, iar cu mina dreapta se im pinge mandibula in sus, fixind-o a stiel, gura
fiind semideschisa.
( 39 )-
3. Efectuarea respiratiei 1. C u mina stinga se astem e p e fata vichmei un material de protectie
ariificiale gura la gut a" (batiste, tifon).
2. C u mina stinga se p e nseaza narile.
3. Se inspire, se expire si se efectueaza t f inspiratie profunda.
4. Se deschide larg gura si se apiica conturul buzelor peste conturul buzelor
vichmei si se insufla aerul cu arecare putere in plaminii victimei.
5. Se retrage capul intr-o parte, urmarind deslinderea cutiei toracice,se
asleapta iesirea aerului din plaminii victimei si se efectueaza noua
inspiratie profunda pentru urmatoarea insuflare.
6 Se repeta de 14-16 ori pe minut pina cind apar miscari respiratorii pron-
tene sau se ajunge cu victima la spital.
M etoda gura la n a s Se foioseste cind metoda 'gura la gura" nu poate fi efectuata: gura victimei nu
poate fi deschisa sau gura victimei prezinta prezirita leziuni grave sau secretii.
I 1. C u mina stinga se apasa fruntea victimei pentru a efectua hiperextensia,

iar cu mina dreapta se impinge barbia sus, inchizindu-i gura.
2. Se inspira si se apiica gura p e nasul victimeijnsuflindu-i aerul din plamini
'i: I 3. Mai de parte se procedeaza la fel ca si la "gura la gura".
M etoda indirect^ (comprimarea ritmica a toracelui) are valolare istorica
4. Efectuarea masajului 1 S e apiica pe lata anterioara a stemului, in treimea inferioara, podul palmei
cardiac extern (fara intreru- miinii stingi cu degetele ridicate in sus.
perea respiratiei ariificiale) 2. Se aseaza podul miinii drepte peste cea stinga in acelas mod.
3 S e execute scurt, energic si ritmic 60 compresiuni pe minut apasint strnul
cu bralele intinse (cu tpata greutatea corpului), astlei incit sa se deprime cu
6-8 cm la adult spre coloana vertebrate
4. S e /asa apoi sa revina toracele spontan la norma lara a ridica miinile de
pe stem ul bolnavului.
l jiijit i bolnavului dupa restabilirea lunctiei cardio-respiratorie
1. Bolnavul este sub supraveghere m contmuare, pentru a se preveni

eventuate tecaderi.
2. Daca ni i- revenit constimta, bolnavului i se administreasza i/v solutii
hipertonice de glucoza 40% si manitoi 20%, diuretice, pentru reducerea
edem ului cerebral.
3. Se combate tendmta la acidoza prin solutii de bicarbonat 4% si
hipercoagualabilitatea singelui cu heparina.
4. S e reduce sindromul postanoxie prin oxigenoterapie.
Ingrijirea bolnavilor in inec 1. In caz de inec in lipsa sem nelor de viata imediat trebuie de eliberat caile
respiratorii de toate obiectele care pot deregla respiratie.
2. S e curata cavitatea bucala si nazala de impuritali.
3. Capui se intoarce p e parte, se scoale si se tine limba cu degetele
invelita in balista sau se tine cu p e ns a de limba.
4 Victims se intoarce cu burta ui jo s si se fixeaza pe genunchiul indoit.
5. Se apasa cu miinile p e cutia toracica in regiunea interscapulara si asttel se
elibereaza plaminii si stomacul de apa
6 . A p o i se trece la respiratie artificiala.
7. Respiratia artificiala se efectueaza in acelasi m od cum e descrisa in stopul
respirator.
8. Im preuna cu efectuarea respiratiei artihciale, se Irectioneaza pielea cu un
prosop aspru sau cu burete muiat in amestec de alcool etelic si otet pina la
dobiridirea excilaliei pielii.
9. Se incalzeste victima cu termoloare si sticla fierbinti.
10. Respiratia artificiala se lace pina la aparitia respiratiei de sinestatator sau
pina la aparitia sem nelor clara a mortii.
TE H N IC A N r .41
IN G R IJIR I DE URGENTA IN M U SCA TU RI DE INSECTE

S I SE R PI VENINOSI.
Veninul serpilor veninosi (yipera. cobra, ghiurza, etc.) si a nor insecte (albina, viespe, bondari, tintari,
scorpiun, etc), coniine toxine, fermenti, histomina. Fiind absorbite in singe aceste substante due la
perturbanle proceselor biochimice si a functiilor vityale ale orgamsmului. Clinic se manilesta prin diverse
reactii alergice locale si generate, pot duce la socul anafilactic.
1. Ingrijiri de urgenta in mus- 1.1 Local muscatura de serpi veninosi se manifesta prin: durere arzatoare,
caturi de serpi veninosi. intensive de lunga durata. edem hemoragie, ce se raspindeste repede,
vezicule, hipertermie.
1.2 S e m ne generate: vertij, cefalee, tremor, febra, greata, voma, amaraciune
in gura, somnolenta, palpitatii, stop cardio-respirator.
1.3 Ingrijiri de urgenta:
- absorbirea cit mai repede a veninului din rana cu buzele se absoarbe si se
scuipa.
- Aplicarea pe rana a unui pansam ent steril (daca e posibil rana se spala cu
solutie antiseptica)
- repaos fizic si psihic
-r in caz de muscatura la picior se im obilizeaza prin fixare de piciorul
sanatos, fiind usor ridicat. In caz de m uscatura la miina. se imobilizeaza in
pozitia flexata in articulatia cotului.
- hidratarea victimei in abudenta
- Administrarea interna a antichistaminelor
- Transportarea cit m ai degraba in sectia de terapie in pozitie culcata
- seroterapia specifics
- se interzice categoric de a efectua urmatoarele masuri:
A T E N T IE : S a se aplice garoul pe extremitatea muscata
S a se foloseasca alcoolul intern si extern
Sa se arda locul muscaturii
2 Ingrijiri de urgenta in mus- - se inlatura acu insecte (daca a ram as) cu un obiect ascutit.
caturi de insecte veninoase - rana se spala cu solutie anti septica (permanganat.peracilina, peroxid de
hidrogen)
- pe rana se aplica "rece" si unguent de prednizolona
- victimei i se propune ghidrare in abuaenta
- Intern antihistaminice, analgezice. In soc anafilactic, acordarea ajutorului
corespunzator (vezi socul anafilactic)
IN G R IJIR I DE URGENTA IN UPO TEM IE

Lipotem ia - pierderea de scurta durata a cunostintei din cauza reflexului sangvin de la creer
C auzele: Surmenaj, efort, foame, supraincalzire, trauma psihica, hemoragie.
Sem nele clinice: vertij, intuneric in fata ochilor, zgom ot in urechi, greata, voma. Apoi pahditate,
rucirea membrelor, puls accelerat, mic, filiform, respiratie rara superficiala, pierderea cunostintei pina la 1-
2 min.
1 .tape de executie Timpi de executie
1. Ingrijirea in apa ritia 1.1 La aparitia semnelor preventive ca ameteli.vertij, pahditate boinavul
tumnelor preventive. trebuie asezat sau culcat
1.2 S e da de baut apa rece, se stropeste.
1.3 Se bate p e fata, se da aflux de aer curat.
CUD-
2 Ingrijirea in pierderea 2.1 Se culca boinavul onzorital tara peina cu capul mai sus decit picioarele.
cunostintei 2.2 S e deschide feieastra (usa).
2.3 Se elibereaza de hama ce impiedica respi^tia normala.
2.4 Se stropeste fata si pieptul boinavuiui cu apa rece
2.5 $ e apropie d3e narile boinavuiui un tampon de vata cu amoniac, se
frictiorieaza tirriplele si pieptul.
2.6 Se loveste usor tata.
2.7 La picioare se aplica termofoare.
2.8 La indicatia medicului se pregatesc medicamentele necesare
(vasoconstrictoare, cardiostnnuiatoare).
3. Ingrijirea boinavuiui in 3.1 Se calrneaza, va ram ine un timp in pozitie culcata.

revenue 3.2 Se da de baut ceai tare sau catea.
3.3 D aca boinavul greu revine se interneaza
T E H N IC A N r.43
CULEGEREA DATELOR NURSING S I APRECIERE A LOR

Nevoiie fundamental Subiectiv Obiectiv
1. Respiratia, circu Usunnta respiratiei, prezenta Culoarea pielii, pozitia cor-

latia adecva ta dispneei, dureritor, raguseiei, pului. observarea respiratiei:
a tusei edem e la picioare frecventa respiratiei, catac-
terul tusei cu sau fara ex-
pectoratie, obiceiuri privind
i tumatul. Frecventa pulsului,
ritm regulat, puls pulernic,
s/a.
2 Alimentatia Potta de mincare, toleranta la Aspectul mucoalei cavitalii

mese, posibilitatea de a m este- bucale, starea dmtilor, lim-
ca si a inghiti, starea nutriti bii cu depuneri sau fara, tur
va, modificari in gieutate, pre gor ul pielii, starea unghiilor
ferinte in alimentatie, proble- parului,frecventa si aspectul
i m e gastrointestinal mucoaselor consum de lichid,
alcool, greutate, inaltime,
proteze dentare
3. Eliminate Obisriumte pnvind eliminarea: Examinarea abdomenului: loca-

tecale, frecventa urinarii, ci- lizarea durerilor, aspectul
I11
clul menstrual, existenta sin urinei, fecalelor, vomei si a , .
gelui in urina, sau scaun. Eli- altor eliminari.
nnnan neobisnuite, transpiratie
excesiva.
4 Miscute si poziUe D esc n u iu a actiitatii obisnuile Exam m arua sistemuiui neuro

mvelul de m dependonta si acti muscular, starea sistemuiui
vitatea zilnica, folosirea pro- osos.
i
tezei sau altor ajutoare. Pozitie, postura, mers.
5. Odihna si somnul. Obisnuinte p nvind somnul, ora Infattsarea fizica: odinit,

de som n ziua, noaptea, ritualu- nit.obosit Stabilitatea em o-
le legate de culcare. Prete- tionala.
nte u de a se odihni.
6. Imbracamintea Capacitatea de a se imbraca si Intatisarea fizica, imbraca-

a se de zbraca: alegerea imbraca minte adecvata situaliei.
mmtei adecvate pentru protec-
Ue si igiena.
=GD
7. Temperatura corpului Mentinerea unei temteratun cor Sem ne fizice de febra, trans-
porale in limite normals. Fri- piratie, ftisoane.t (grad C.)
guros, fierbinte.
8. Igiena corporala Eiem ente de organizare. Deprin- Infatisarea fizica generaia:

derile in toaleta de dimineata, prezenta plagilor, escarelor,
de seara, bae, dus, toaleta in- mirosului corpora 1.
tima. Folosind sapunului, p a s Modificari in ingrijirea pie
tel de dinti, s a m p o n ... lii, mucoaselor.
9. M asuri de protectie Prezenta unor pericole pentru M ivel de independenta,prezen

persoana acasa, in lamilie, so - ta infectiei sau a bolilor
cietate, la Iucru. Perceptia transmisibile.
dorintei de a lace rau altora.
10. Comuni care Com unicabil sau inchis, greu in B anera de limba, nrvei de
comunicare. Prezenta unui defi orientarea. Daca poarta oche-
cit senzorial. lari, proteza auditiva s. a.
11. Religie Nevoi spirituaie intimpul bolii Religia.

m od de practicare a religiei.
12 . 0 cupatie. recuperate Preocupari de a munci, care n u Aprecierea nevoilor de reabi-

pot fi duse la indeplinire Ware.
datorita bolii.
13. Activitati recreative. Preocupari Aprecierea nevoilor de invata-

re, pentru relaxare fizica si
psihica.
14. A invata, inventa Cunoasterea starii sanaatii in- Actiunile individual pentru
dividului. pastrarea si restabilirea sa-
natatii.
T E H N IC A N r. 4 4
if
A P U C A R E A TERMOFORULUI
Termoforul poate ft de cauciuc si electric. Termoforul de cauciuc are capacitatea de 1-1.5 I si este
prevazut cu dop.
IN D ICA TIILE : Pentru reabsorbtia proceselor inflamatoare, incalzirea corpului, ca analgetic etc.
O B S E R V A T II: deosebita precautie se apiica termoforul bolnavilor slabiti si gravi, in deregiarea
sonsibilitatii pielii.Pentru evitarea arsurilor si pigmentarii pielii in cazul folosirii indelungate a termotoruiui,
pielea se unge cu vazelina.
M A T E R IA L E L E N E C E S A R E : termofor, apa fierbinte, stergar.
Etupele de executie Timpi de executie
1. Pregatirea 1.1 Impleti termoforul cu apa fierbinte 3[4 din volum, t ape/' va fi 6 0 -7 0 C.
tormotorului 1.2 Scoateti aerul prin apasare pina la aparitia apei.
1.3 Se insurubeaza bine dopul.
1.4 S e controleaza ermecitatea prin intoarcerea termotoruiui cu dopul in jos.
2. Aplicarea termotoruiui. 2.1 S e apiica pe locul indicat.

2.2 Peste 5 min. controlati daca nu este supraincatzirea tesuturilor.
2.3 S e mentine pina se raceste, daca e necesar se repeta.
A P U C A R E A P U N G II C U G H E A T A
IND ICA TIILE: Procese inflamatoare acute, hemoragii, muscaturi de insecte, febra inatta, dupa
operate, in Uaum e-faza initials.
O B S E R V A T II: N u se pune in congeiator apa tumata direct in punga de cauciuc. Poate duce la
lupraracirea corpului, uneori la degeratura si se distruge punga.
^ ............ -------------------------------------- -- .- - ..........:.......... ..... ...................... f 4 3 ~ ) =

M A T E R IA L E L E N E C E S A R E Punga de cauciuc, slergar, bucati de gheata.
tapeie de executie Timpi de yxeculie
1 Pregatirea pung. 1 U npleti punga de cauciuc cu bucatele de gheata pe jumatale.

cu gheata . .2 Scoateti aerul prin apasare.
1.3 Se insurubeaza bine dopul.
1.4 Inveliti punga de gheata in steryar si servti-o boinavuiui.
2. Aphcarea pungii cu 2.1 Se aplica p e locul necesar limp de 20 -3 0 min. cu intreruperi pe 10-15
gheata min.
A . A PU C A K E A SIN A P IS MELOK
Foitti du mustar are forma dreptunghiulara cu dim ensiuni 8 cm. 12,5 . Pe parte are un strat de
mustar uncut.
IN D IC A T II: Inllamatii a caitor respiratorii. criza hipertonica, stenocardie, spazm e vasculare.
O B S E R V A T II: La supradozarea de aplicare a sinapisrnelor sau in cazul sensibilitatii crescute la
mustar poate sa a pare arsuri a pielii cu formarea veziculelor.
M A T E R IA L E N E C E S A R E : sinapizme, apa fierbinte de 40 -4 5 grade Celsius, servetel de tifon, prosop.
Etape de executie Timpi de executi
1 . Pregatirea sm apizm elor 1. Controlati valabilitatea sinaptzmelor, mustarul nu trebuie sa se scuture de

pe hirtie, are miros specific mtepator.
2. Turnati in cuva apa fierbinte de 40-45 grad.C. (la temper, m ai inaita
m ustarul se distruge).
2. Aplicerea sm apizm elor 1. Culcati boinavul pe abdom en.

2. Pe nrid scutundati sinapizm ele p e 5 -1 0 sec.in apa fierbinte si aplicati pe
seciorul necesar cu mustarul in jos.
3. Acopehti boinavul cu un servet si plapuma.
4. Peste 5 -1 0 min. scoateti smapismete.
Stergeti pielea cu apa calda si prosop, inveliti bine boinavul
B . A P U C A K E A VENTUZ.ELOU
Ventuzele prezinta niste vase rotunda de sticla cu capacitelea de 3 0 -6 0 m l cu marginile ingrosate.
IN D ICA TII Procese inflamatoare a caitor respiratorii, neuralgii intercostaie, radicutite si miozite.
O B S E R V A T II: V enluzele nu se aplica pe coloane vertebrala, omoplati, regiunea inimii, glandele
memare.
M A T E R IA L E L E N E C E S A R E : 10-20 venluze asezate pe tava, tija metalica de 12-15 cm., vezelina,
vata, chibnte, alcool etilic 96 grade, prosop.
Etape de executie Timpi de executi
1. Pregalirea ventuzelor 1. Venluzele se sierg de praf.se controleaza sa nu fie stricate (vor pierde
ermeticitalea).
2 Purieti cuva cu tot necesarul pentru aphcarea ventuzelor linga patul
boinavuiui.
2. Aphcarea ventuzelor 1. Culcati boinavul in pozitie comoda, culcat p e abdom en,'capul intors pe
pane, miinile imbratiseaza penra.
2. Etiberati de haine sectorul necesar.
3. D aca locul apticarii este acoperit cu par, berberili-l.spalati pielea cu apa
cald a si stergeti pina la uscat, ungeti pielea cu vazelina.
4. Inmuiati tija cu vata in alcool si stoarceti surplusul pe vata.
5. Aprindeti vata.
6 . Luati ventuza in miina stinga,mina aproape de corpul boinavuiui, iar tija - in
dreapta.
=Cr)
7. Introduced pe un timp scun (0 ,5 -ls e c ) (lacara in ventuza, iar apoi aplicati
repede ventuza pe corp. D e tot-10 -1 5 ventuze.
8. Stingeti locul.
9. Bolnavul se inveleste bine si se lasa pe 15-20 min.
W .Pentru a desprinde ventuza inclinati-o usor pe parte, iar pielea cu
degetele celeialte apasati pielea din parted opusa a ventuzei.
11. Stergeti pielea cu vata si cu un prosop curat.
12. Ajutati bolnavul sa se imbrace, invent bine si supravegheat sa ramina in
pat.
TE H N IC A N r.4 6
A P U C A R E A COMPRESEI CAUQE.
INDICATII: ca analgetic pentm reabsorbda procesului inttamator, in contuzionarea tesutului (dupa 24 ore).
C O N T R A IN D IC A T II: febra, afectiuni aiergice purulente, ieziuni ale pielii.
Materiale necesare: pinza sau tifon, m usam a sau hirtie cerata, apa calda, sol. de alcool etilic 45
guide, sol. slaba de otet, ulei de vasilina.
Ftape de executie Timpi de executie
t Aplicarea compresei 1. inmuiati bucata de pinza impaturita in cileva stratun in una sin sol.
dezinfectante indicate m ai sus. stoarceti si aplicati p e locul bolnav.
2. Acoperiti pinza cu m usam a sau hirtie cerata m ai m are cu 1-2 cm. decit
primul strat.
3. P e m usam a aplicati un strat de vata mai m are cu 1-2 cm. decit stratul 2.
4. Fixati com presa cu tifon in asa fel ca stratul um ed sa se prinda bine de
piele, iar celeialte sa-l acopere.
5. Durata aplicarii 8 -1 0 ore pe noapte. ,
2. Nota: 1. Inlaturati straturile compresei, pielea va fi stearsa cu servet, apoi se unge
cu ulei de vaselina.
2. Daca trebuie sa repetati compresa preiucrati pielea cu sol. de alcool si un
servet uscat. intreruperea nu m ai mica de 2 h.
3. Com presa cu alcool se usuca repede de aceea peste 2 ore dupa apiicare
se verilica.
4. Nu se apiica pe pielea prelucrata cu iod.pot aparea arsuri.
PREGATIREA BOLNAVULUI LA BRONHOSCOPIE

Metoda de examinare a intenorului traheii, bronhiilor, se efectueaza cu ajutorul unui aparat
bionhoscop. Se foloseste cu scop de confirmare a diagnosticului: inflamatii, tumori ale traheii, bronhiilor.
tuberculoza pulmonara. Bronhoscopia se foloseste si cu scop de tratament pentru inlaturarea corpilor
Mrami, secretii bronhiaie, admmistrarea medicamentelor.
N ecesarul: Substante pentru anestezie. tampoane sterile, cortang, pense, alcool.
I'hipe de executie Timpi de executi
1 Constructia aparatului 1.1 Bronhoscopul e format din sistem de tuburi cu orificiu la capat, care are
partea optica si partea de iiuminare.
1 Pregatirea necesarului 2.1 Bronhoscopia se efectuiaza sub anestezie iocala sau generala.
ln\tru efectuarea bron- 2.2 Procedure se efectueaza p e nemincate paste 2-3 h dupa dejun.
hoscopiei 2.3 Asistenta medicaia isi spala miinile si ajuta medicul la inminarea
instrumentelor.
1. Pregatirea bolnavului. 3 . 1Sustine bolnavul in pozitie necesara.

3.2 Urmsreste starea lui.
3.3 Capul bolnavului e putin aplecat in urma.culcat p e spate.
4. Prelucrarea aparatului 4 1 Aparatul m ai intii se desface
dupa procedura 4.2 D upa procedura aparatul se spalu
4.3 Se sterge cu alcool 90 grade.
T E H N IC A N r.48
j
RJECOLAREA SPU TEI PEN TRU EXAMENUL DE LABORATOR
S p u ta - produs ce prezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tusa.
Scop explorator - examinari microscopice, citologice, bacteriologice si parazitotogice pentru
stabilirea diagnosticului
1. A naliza generala. 1.1 S e recolteaza dimineata, pe nemmcate.

1.2 Se clateste cavitatea bucala cu sol. de bicarbonat de sodiu 2% sau
furacilma (1:5000).
1.3 Bolnavul tuseste si colecteaza 3-5 ml sputa in vas de sticla curat si
uscat.
1.4 Sputa va fi expediala la laborator timp de 2 ore. din momentul recoltarii.
1.5 In laborator se efectueaza ercetarea macro-si-microscopic a.
2. La microbacteriile 2.1 Sputa se colectioneaza 1-3 zile in vas-scuipatOSte (30 -5 0 ml sputa).

d e tuberculoza. 2.2 Se pastreaza in vas la rece.
3. D eterm inarea sensibi- 3 1 Se aduce cutia Petri sterila din laboratorul bacteriologic
luatii la antibiotici 3.2 Dimineata pe nemincate bolnavul clateste cavitatea bucala, tuseste si
elimina sputa in cutia Petri.
3.3 Cutia se inchide si se trimite in laborator
4. La ceiule aUpice-tumorale 4.1 Sputa proaspata eiiminata in vas curat se trimite imediat la laborator,
deoarece celulele atipice se distrug repede.
N O T A ; C ind bolnavul greu elimina sputa i se da iri ajun expectorante.

Sputa se trimite in laborator elichetata cu buletin de recoltare.
TE H N IC A N r.49
PREG ATIREA DE TOKACENTEZA

T o race nteza - punctia cavitatii pleurale in scop curativ si diagnostic.
, T C. este indicate in hidrotrax (acumularea de lichid in cavitatea pleurala), in pneumotorax
(acum ularea d e ae r in cavitatea pleuraia), in necesiiatea de a imroauce medicamente.
T D este indicate bolnavilor cu exudal pleural de ehologie neclara.
M ate ria le ne cesare: dezintectanli - lod 5% alcool 70 grade.tampoane de vata si de tilon sterile, fese
sterile,cleol.emplastru, trusa pentru anestezie, un ac bont n 14 cu canula, sistem de tuburi pentru deranj,
aparatul Bobrov, pense hemostatice,seringa Janet vas pentru colectarea lichidului, pompa-aspirator, sol.
oe neparm a 1 ml- 1000 U, sol atropina 0,1% , cordiamma, amomac m anusi sterile, m anometru cu apa.
Toracenteza efectueaza medicul, a/in pregateste si ajuta.
1. Pregatirea materialelor. 1.1 Se pregates materialele necesare m ai sus enumerate in sala de

tratamente.
'.2 > va pregah si verificarea sistemul de evacuare a lichidului din cavitatea
ileurala. Sistemul de tuburi pentru drenaj se conecteaza la aparatul Bobrov
si se stringe cu pensa. A erul dm aparat se expulzeaza cu pom pa sau cu
seringa Janet. Acul bont este unit ermetic prin tub steril la sistemul pentru
aspirarea lichidului. In el se extrage neparma.
2. Pregatirea bolnavului 2.1 Se anunta bolnavul cu 30 min. inainte i se administreaza un sedativ.

2.2 Bolnavul se aseaza p e scaun invers, cu miinile se spngma pe speteaza.
In cazuri grave va fi culcat.
- C 4 (, ) ------------------
2.3 Pentru evacuarea aerului din cavitate a pleuraia punctia se face in spatiul
intercostal doi pe linia medioclaviculara sau parastemala. In extragerea
lichidului in spatiul 6 -7 pe linia axilara posterioara.
3. Efectuarea tehnicii. 3.1 Medicul si a /m prelucreaza miinile cu alcool. imbraca manusi sterile.
3.2 Locul punctiei pe raza de 10 cm. se badijoneaza cu alcool, iod, alcool.
3.3 P e partea superioara a coastei se introduce novocaina la fiecare 2 mm.
adincime pentru anestezie. x -
3.4 Punctia cavitatii pleurale se execute cu ac bont. Spargerea pleurei
parietale provoaca senzatia d e cadere in gol.
3.5 Pensa d e pe tub se scoate si lichidul curge in vas.
3.6 Dupa scoaterea acului pe locul punctiei se aplica un pansament aseptic.
3.7 Boinavul va fi culcat in pat.
3.8 Lichidul pleural va fi expediat la laborator
ELECTKOCARDIOGRAFIA
N otiune: Electrocardiograms este metoda grafica de inregistrare a fenom enelor elec trice, ce apar in
in timpul activitatii sale. C urba obtinuta se num este elecrocardiograma, iar aparatul -
nloctrocardiograf. Prima E C G a tost inregistrata olandezul Eithoven la in anul 1903.
Imoortanta clinica a electrocardioarafiei pot fi depistate urmatoarele patologii:
1 . dereglari de ritm
2 . tulburari ale circuitului coronorian.
3. schimbari sclerotice, distrofice, electrolitice, toxice in miocard.
C onstructia ap aratului:
1 . dispozitiv de receptie - electrozi si conductoare ce se tixeaza pe pielea boinavuiui.
2 . d. de amphficare - sistema lampilor cu caopd, care mareste tensiunea ce vine de la inima ( - 1^2 mv)
de 600-700 ori ca sa poata fi inregistrata.
3. d. de m asurare - galvenometru pentru m asurarea tensiunii.
4. d. de inregistrare - banda mobiia cu dispozitiv de inscriere si insemnator de timp.
5. bloc de alimentare - curent aitemativ de 127-220 V.
P rin c ip iu l de lu c ru : Diferentele de potential, ce apare la exitarea muschiului cardiac sint receptionate
de electrozi de pe pielea pacientuiui si trecind prin sistema de lampi cu catod se amplifica. Tensiunea
oiutata de galvenometru deviaza in dependenta de bazele inimii, fiind inregistrata sub forma de curba pe
tmiIda mobiia cu d. de inscriere. Pentru viteza unei de curba ii revine 0,025 (15/50-0,025) astfel se poate
detormina durata aiimentelor de pe curba. Pentru comoditate ne folosim de hirtia milimetnca.
Pregatirea a p a ra tu lu i p e n tru lu c ru :
1. Se uneste aparatul cu pamintul.
2. Se conecteaza in pinza si se urmareste sa se incalzeasca bine.
3. Se controleaza sensibilitatea galvanometrului, in timp ce minerul deconectorului de derivatii sa tie
In pozitia o . Sensibilitatea se controleaza in felul umrator: se da tensiune standarta de ImV.care sa
tormeze oscilatie a penile de 1 cm. C urba milivoltului aminteste chirilic, inaltimea linei. verticals e de 1
am.
Pregatirea b o in a v u iu i:
1 . 1 se 4sigura liniste fizica si psihica.
2. Se urmareste ca in incaperea unde se inregistreaza E C G sa fie cald.
3. Se culca boinavul in decubit dorsal, fara ciorapi.
4 P e locurile de apiicarea a electrozilor S e pun servetele de pinza inbibate cu sol. de 2-5% N aC I ori
i.'u pasta speciala.
Inregistrarea E C G .
Mai des se inregistreaza in 12 derivatii: 3 stand arte, 6 toracale.3 umpolare amplificate de la extrimitati.
Mai rar se foloseste derivatii speciale: esofagiem, dupa Nib. etc. D . stand. I. II. si III sint bipolare, adica se
miegistreaza dif.de potential dintre 2 puncte.

Derivatii unipolare de la m em bia des. N2

A vem 6 denvatii toracale V (Vilson) V1-V6: 1-spat IV intercost, mardinea dreapta
a stem ului 2 _______________marginea din stinga. 3 _______________ linia parasternala
4 linia medioclaviculara spatiul V. 5 _______________lima axilara
6 _______________ linia medie axilara.
E C G in n orm a S T - depolarirazea miocard
P - excitarea atriilor 1-2 mm. deviate la izolinie - 1 mm.
O R S - ventriculelor 0,06-0,33 T - repolanzarea miocard 2,56-6 mm
a - tk R - 5-15 mm. 12-0,16 s
s - 2 -6 mm - diastole
KECOLTAREA SINGELUI DIN DEGET

S c o p u l: 1 Pentru detemiinaroa hem ogram ei 2. Pentru examenul parazitoiogic. (singe periferic)
S in g v le se recolteaza p rin intupare:
la gault - in deget t
la copii - fata planetara a haiucelui sau calcii.
Pentru majoritatea recoltarilor de singe este necesar ca bolnavul sa fie pe nemmcate.
Materiale nec. Etape de execut Timpi de executie
1. Tava m edica 1. Pregatirea ma 1. S e aleg si se transporta materialele pregatite

ia curata. terialelor ne in apropierea bolnavului.
2. Scarificatoa cesare.
re sterile.
3. Alcool, tam 2. Pregatirea fizica 1. Se explica bolnavului necesitatea examinant.
poane strile si psihica a 2. Bolnavul se aseaza, mina sprijinita liber p e m a
de vata. bolnavului. sa.
4 Capilare, lame
deyresate 3. Elocluutoa 1. So sterge pielea degetului molar sau mediu
tehnicii. cu alcool 9 0 grade. Degetul nu se frictioneaza.
2. S e asteapta evaporarea complete a alcoolului.
3. C u scarificatorul steril se inteapa cu miscare
brusca pielea degetului in partea laterals, perpendi
cular pe straturile cutanate (la 2-3 mm. adincime)
4 Cu un tampon steril uscat se sterge pnma picatura.
5 Se efectueaza recoltarea in copilar sau pe lamela.
6. P e locul intepat se apiica un tampon cu alcool
pe citeva minute.
7. Probele se expediaza imediat in laborator inso-
tne de mdreptare
=G0D
DETERMINAREA G RU PEI SINGELUI CU SE R U R I STANDARTE.

Aceasta procedure are m are importanla si trebuie indeplimta cu responsabilitate majora. Este
o/actuata de medic sau iaborant. Serurile standarte se pastreaza in frigide la t +4 + 8 grad.C. 4 luni.
Utilajul necesar Timpi d e executie Nota
1. Serurile stan 1. Se controleaza valabititatea se ru rilor fara Seria de gr.AB(IV)

darte de gr. 0 ( 1) sediment, transparente, termenul valabilitatii. se foloseste pentru
A(II);B(III) si 2. P e farfurioara se picura cu pipete separate conrol.daca in toa
AB(IV) (2 Zerii). din fiecare flacon cite picatura m are 0, 1 ml te picaturile va
Sol.izotonica (am bele serii) -6 picaturi fser.de gr.O(l), fi aglutinare.
NaCI se 0,85% A(ll), B(lll).
0 farfurioara 3. Se prelucreaza degetul cu tampon cu alcool
alba marcata sau apoi cu tampon stent uscat si se inteapa cu
placa alba de ac de singura folosire.
teracota. 4. Alaturi de picaturile de seruri se picura cite
Bastonase de picatura de 10 ori m.mica de singe ( 10 : 1).
sticla. 5. Se amesteca cu bastonase de sticla separate
5 Ac-sacrificator. se agita, se lasa pe una 1 - 2 min. apoi iar se
agita 5 min.
6. Tampoane steh 6. Daca apare aglutinare, se adauga cite pica
le de vata. tura de sol.N aC I 0,85% si se m ai urm areste 5 min.
7. Alcool. 7. Se apreciaza rezultatul:
a) Daca aglutinarea lipseste in toate picaturile
singele cercetat e de gr.A(ll) . . .
b) Daca aglutinarea lipseste cu serul de gr.
A(ll) dar este cu serul de gr.O(l) si B (lll)-sin
gete cercetat e de gr. A(ll).'
c) Daca aglutinarea tipseste cu serul de gr.
B(lll) da r e prezenta cu serul de gr.O (l) siA(ll)
-singele cercetat e de g r B(lll).
d) Daca in toate picaturile este aglutinare atun
ci singele cercetat este de g rA B (IV ).
In acest caz se controleaza cu 2 picaturi de ser
standart de gr AB(tV). Daca aglutinarea nu va fi
singele e de gr AB(IV).
8. Rezultatele se inregistreaza in fisa de obser
vatie clinica sau alt document, cu semnatura clara.
DETERMINAREA G RU PEI SANGUINE CU REA CTIV U L TOUCLON

a n ti A si - a n ti
INDICATIILE: la efectuarea hemotransfuziilor, in practice medicinii judiciare.
Materiale necesare: Toliclonut anti A serie si anti B,pipete pentru fiecare llacon, baghete de sticla,
tmlunoara alba sau placa de teracota marcate, Ac-scatificator steril, tampoane sterile de vata, alcool
etilic 70 grade, sol.izotonica de NaCI,singe pentru cercetare.
l:M pe de executie Timpi de executie Nota
I Pregatirea materia- 1. S e determine valabilitatea tcliclonuiui, Nr. Toliclonut anti A -

lelor necesare seriei, termenul de pastrare. transparenta, culoare roza, anti
cuioarea. - albastra. Se eli
[
bereaza in flacoane
20.50 m l,100,200 ml
S e pastreaza ta t=
* 2 *.8gr.C.-2 ani in
49 J
fngidere, sau la t
a camerei la loc in
tunecat tuna
2. Pregatirea : 1. Spalarea cu apa curgatoare si sapun.

2. Prelucrarea miinilor cu sol.dezinlectanta
3. Imbracarea manusilor.
3 Pregatirea psihica 1. Se la mureste bolnavului esenta si scopul in

& bolnavului. vestigate!.
A. Efectuarea pro 1. Pe farfurioara marcata se picura cite pica-

cedure propriu-zise. tura m are de Toliclori anli-A si anti-B cu pi-
pete separate.
2. Se prelucreaza cu un tampon de vata cu alcool
falanga distala a degetului IV a miinii.
3. Se face intepatura si prima picatura de singe
se sterge.
A. A poi se picura cite picatura de singe ala- Daca se foloseste
turi de picaturile de toliclori 1 : 10 . singe din flacon,
5. S e agita pe rind cu bagliete separate. apoi el se colectea-
za din statul de jos
5. Cihrea rezultateloi 1. Rezultatul se va citi peste 2, 5 min. la bogat in eritrocite
r I 1+ 75+25 grade Celsius.
2. a) Daca eritrocitele examinate nu contin ag-
lutinogenele A si aturici aglutinarea nu
se petrece cu ambeie rective - e gr.O(l);
b) Daca e prezept aglutinogenul A. aglutina
rea se petrece cu toliclon antiA -gr A (II)
c) Daca e prezent aglutinogenul B, aglutina
rea se pettece cu toliclbn antiB-gr B(lll)
d) Cind sint prezente am beie aglutinogene, se
petrece aglutinarea cu am beie reactive- Aceasta etapa se
este gr. A B (IV). efectieaza, cind se
petrece aglutinarea
6 Coritrolul au uga ir. picatura m are de so I izotonica N aC I+ o picatura cu
mica de singe.Daca lipseste aglutinarea-grAB(IV)
Daca e prezenta se repeta determmarea grupei
sanguine.
COLECTAREA SINGELUI DIN VEN A PE N TRU PROBELE 1.

Mater necesare Etape de executie Timpi de executie
1. Ace sterile 1. Pregatirea mate 1. Procedura se efectueaza in sala de tratamente

pentru punctia rielelor necesare. 2. Asistenta medicaia pregateste materialele n e
venei. cesare.
2 Eprubete cu
rate, uscale 2 Pregatirea bol 1. Procedura se efectueaza pe nemincate.
3. Tam poane ste navului. 2. Bolnavul este calmat psihic. este asezat pe
rile de vata scaun, m ina cu palm a in sus se sprijina pe
A A lcool 70 gr speteaza, sub cot se pone pernuta de cau
5. Garou, pernuta ciuc.
=( 5(1 );
fl. Manusi de ca 3. Tehnica efectu- 1. Se aplica garoul pe treimea media a bratului.
uciuc sterile. arii. 2. Se etectueaza punctia venei (dupa tehnica in-
jectiei i/v)
3. La apantia singelui se tine eprubeta ca sin
gele sa se prelinga p e pereteie ei si se co
lecteaza cantitatea necesara e singe (5-20
ml) cite 0,5 -2 m l pentru proba.
4. Se scoate gamut, apoi acul si se aplica tam-
ponul steril de vata. Se tine 5 min. fara a
flecta mina in articulatie.
5. Eprubeta cu singe se eticheteaza
- numele de familie si pronum ele boinavuiui.
- scopul examinarii
- sectia, data, semnatura.
N O T A : 1. Serul se obtine lasind in stativ eprubeta
cu singe 1-2 ore.
2. Plasm a se obtine prin centnfugarea singelui.
3. Daca se studiaza singele integruse se adauga
anticoagulants (citrat de Na, hepanna)
PREG ATIREA PENTRU HEMOTRANSFUZIE

Hemotransfuzia se etectueaza cu scop terapeutic.
INDICATII: 1. In hemoragii. 2. Anemie. 3. Stari de soc. 4. Intoxicatii. 5. Arsuri
Muter.necesare Etap de executie Timpi de executie
1. Sistema sterile 1. Pregatirea m a 1. Se alege un flacon cu singe de aceeasi grupa

pentru pertuzie. terialelor necesare. si acelas rezus factor. S e controleaza ermeti-
citatea vasului cu singe, corectitudinea pasa-
'i Ace sterile pentru portizarii si a termenului de conservare a
punctia venei. singelui. D aca se descopera fisuri ale vasului
incalzit, incalcarea intregntatii pachetuiui
J. Manusi de ca plastic cu singe, a capacelelor de cauciuc,
uciuc steril scurgerea singelui prin gitul flaconului-sin-
4 Tampoane de gele nu este bun pentru transfuzie.
vata sterile 2. Singele conservat bun pentru transfuzie trebu
5 Garou. ie sa aiba plasma transparenta galbuie, fara
U. Alcool. fulgi si alte particole, linie clarade m ar-
T. Seruri stan catie intre plasma si elementele figurate san-
darte. gvine de sediment.
II Farfurie pen 3. Plasm a formeaza pelicula groasa la suprafata,
tru aprecm- pentru a deosebi de alte impuritali,
roa grupoi flaconul cu singe fara al agita se introduce
sengvine. intr-un vas cu apa caldacu 137-38 grad.C. pe
II Cutia Petri. 30 min. Pelicula groasa dispare, daca este
10 . Gelatine de 10 % impuritate oarecare, ramine.
4. In caz ca singele pare hemolizat
11, Flaconul cu se iau intr-o eprubeta 5 -1 2 ml. singe si se
singele do- centrifugheaza.Daca plasm a ramina galbena - nu
natorului. hemoliza. Culoarea rosie sau rosietica a
12. Termometru plasmet vorbeste despre hemoliza. Asa singe nu
de apa. se transfuzeaza.
13. Emplastru. 5. Flaconul cu singe se pregateste dinainte, la t
14 Sorvetel a camerei sa steie 30-40 min. Pentru transfu
steril. zie in get se incalzeste pe baia cu apa la f=
( 51 )=
3 6 -4 0 grad.
6. Se transporta materialele pregatite in apropi-
erea bolnavului.
2. Efectuarea probelor Procedura se efectueaza in manusi de cauciuc ste

la compatibilitate. rile.
Proba compatibiiitatii la grupa sangvina.
1. Se determina separal grupa sangvina a bolna
vului si a donatorului. Rezultatul se apreciaza de
medic.
2. Pentru proba se iau 2 pic. de ser a bolnavului
cu pic.mica a singelui donatorului pe far-
furie alba iri report 10 : 1 .
3. S e supravegheaza 5 min. la t=20 grad.C. Daca
aglutinatia lipseste,smgele bolnavului si cel
al donatorului sint compatibile de gr.sangvina
4. Rezultatele se arata medicului.
Proba compatibiiitatii la factor Rh.
5. S e efectueaza p e baia de apa. P e cutia Petri
se pun 2 picaturi de ser a bolnavului in re
port 10 : 1 .
6. Se arnesteca si se pune cutia Petri p e baia de
apa la (=45-46 grad.C. pe 10 minute.
1 7. Daca aglutinarea lipseste, atunci singele este
compatibil. Aglutinatia se controleaza imediat
dupa scoaterea culiei Petri de pe baia cu apa,
pina a se raci.
Proba cu gelatina de 10% .
8. Se ia 1 ml.de singe dm flacon si adauga 10 ml
solutie izotonica
9. In laborator se centrifugheaza si se obtine
sediment de eritrocite.
t 10 . Intr-o eprubete uscata si curata se ia 1 pica
tura de eritrocite a donatorului si se adauga
\ 2 pic. de gelatina de 10% incalzita si 3 pi
caturi de ser bolnavului.se agita apoi se pune
p e baia de a pa la t -4 6 grad.C. - 1 0 min.
'I' I
11. In eprubete se adauga 5-8 ml.solutie izotonica
si se citeste rezultatul.Daca aglutinatia lip
seste singele este compatibil.
3. Pregatirea fizica 1. Se explica bolnavului necesitatea procedure.

si psihica a bolnavului. 2. Cu 2 ore mamte de hemotransfuzie bolnavul nu
maninca si inairitu do procedura bolnavul so unneaza.
1
3. Pentru capatarea singelui se colecteaza din
2-5 ml. de singe a bolnavului intr-o eprubeta
si se lasa sa se coaguleze, iar serul ram as se
foloseste la probele pentru compatibilitate.
Pentru oblinerea singelui serul poate ft centrifugal.
4. Bolnavul esle culcat in decubit dorsal.
4. Efectuarea tehnicii 1. Se urnple sistema pentru hemotransfuzie cu sol.

izotonica N aC ! 0,9% apoi se uneste cu flaconul
cu singe.
2. Se alege vena, se face venepunctia si se unes-
=
! sistema pentru transfuzie.
3. La inceputui transfuziei de singe se face pro
ba bioiogica: se introduc de trei ori cite 15
ml. singe in /e l cu interval de 3 min. Daca in
intervalul color 3 min. boinavul se simte bine
n-are dureri in sale, in piept.in abdom en,dis-
pnee, hipermisia fetei, tahicardie si scaderea
TA inseam na ca hem otransfuzia se poate de con-
tinuat cu picatura (50-60 pic/m in.) sau in jet '
dupa mdicatia nwdicului.
A T E N T IE Se retin 5-6 ml. de singe in flacon
pentru verificare in caz de complicate tardive.
D upa hemotransfuzie:
1. Boinavul se inveleste bine.
2. S e administreaza lichide calde.
3. Se suprevegheaza culoarea tegumentelor,pulsul,
t(grad.C), TA, mictiunea.
PREG ATIREA PE N TRU PU N CTIA ST E R N A LA .

Scop: colectarea punctatului m aduvei rosii.
Indicatii: maladiile sistemuiui hematopoetic.
M ai necesare Etape de executie Timpi de executie
I Acul Kassirski. 1. Pregatirea m aie- 1. S e pregatesc materiaiele necesare pe masuta

rialelor nece sterila in sala de tratamente. ,
3 Seringa de sare. 2. Daca acul se sterelizeaza prin fierbere (minim
10-20 ml. 4 0 m in .) inca fierbinte se spala cu alcool 96
.'1 Lamele de grade apoi cu eter (pentru uscare).
Iticla degra
bate. 2. Pregatirea boinavuiui. 1. Boinavul este calmat psihic si i se explica
4 Alcool, sol. necesitatea proceduri.
tod 5%. 2. Asistenta medicala invita boinavul si-i propu-
ft Tampoane ste ne sa ia pozitie de decubit dorsal (culcat pe
rilo.servetel spate).
sloril.
II Emplastru 3. Tehnica efectuarii. 1. S e prelucreaza miinile, medicul si a/m imbraca
adeziv. manusile de cauciuc sterile.
t Manusi de 2. S e prelucreaza pielea cu solutiile de iod apoi
cauciuc sterile. cu alcool.
3. Medicul puncleaza pielea si stemul la nivelul
spaliului intercostal III sau IV
4. C u sehnga se extrage punctatul.
5. S e pregatesc frotiuri (citeva lamele).
6. A /m prelucreaza locul punctat, aplica servetel
steril de tifon, fixeaza cu emplastru adeziv.
7. Boinavul este transportat in salon.
8. Lamelele se expediaza cu indreptare in labora-
torul clinic.
( 53 )=
TE H N IC A N r. 56
IN G R IJIR E A BOLNAVILOU IK VOMA

V om a (varsatura) - actul luilex prin care sa elimina brusc la exterior, pnn gura, conlinutul stomacal.
M ai. necesare. Etape de executie Timpi de execulie
\t k Tavita re n a 1. Ajutarea bolria- 1. S o aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa

la sa u li- bolnavului. impiedice aspirarea varsaturii (sezmda, semi-
gh ean sau sezinda de decubit lateral cu capul usor ridicat).
2. M usam a. 2. Se sustine capul (truntea) bolnavului cu
3. , Prosop. mina si cu cealalta tavita renala
4. P a h a r cu apa Daca starea bolnavului permite.pieptul si ge - '
nunchii lor se vor acoperi cu sort de m usama.
Capatul de jo s a sonului trebuie sa coboare
in lighean sau caldate. Se sustine bolnavul
de cap sau de umeri inclinindu-l putin inainte.
3. Dupa vom a se serveste bolnavului un pa har cu
apa pentru clatirea gurei, pe lata se sterge
i *'
cu prosop.
A. S e anunta medicul.
5. D aca bolnavul e in stare sora ii badijoneaza
cavitatea gurii cu solutie de bicarbonat de
sodiu 2% .
6. Uneori vomilarea poate fi insotita de ameteli
hpotemie (iesin). Se va folosi solutie de
amoniac, remedii card/ace.
7. M asele vomitive se recolteaza in vase uscate
de sticla bine astupate.Pe bonul de tnmitere
se indica familia bolnavului,data recoltarii;
* denum irea examenului si se expediaza la laborator.
2 Observarea var- 1. S e va avea in vedere ca cea mai grava compli-

saturilor. catiu a vomitarii este aspiratla continutului
gastric.
Aceasta cornplicatie poate determina oprirea
rellexa a respiratiei si pneum onia phn aspiratie.
2. S e observa frecventa varsaturilor.orarul (cit
de des) cantitatea, alte simptome ce Insotesc
varsatura.
3. In loaia de observatie se noteaza data si ora
cind s-a produs, caracterul varsaturii.
3. Varsalun cu singe. 1 . D aca in masele vomitive apare culoarea rosie-

- doschisa, e singu nudigeral (hemoragie din
esofag),rosie-inchisa e singe coagulat (hem o
ragie din stomac).
2 Se culca bolnavul cu picioareUi ridicate.
3. Se anunta medicul.
4. In regiunea epigastrica si apiica p unga cu
gheata.
i.. Se p. j ... . ~ . . - ,%
.
sol. de Ca Iau clond 10%
sol. de Vicasol 1%
j bo ln avu l Ireouie limstit, calmal, liniste
i deplina psihica si fizica.
= ( 54 )
T EH N IC A N r .5 7
T E H N IC A S P A IA T U R D G A S T R IC E .
S c op : terapeutic si diagnostic
Indicatii: intoxicatii acute alimentare, cu subst. chimice,medicamente,staza alimentara etc.
C ontraindicatii: in stenocardie, ciroza hepatica, boala ulceroasa, hemoragii gastrointestinale etc.
Spalatura gastrica se poate lac cu sonda sau fara sonda.
Mat. necesare Etape de executie Timpi d e executie
I. Sonda gastri 1 .Pregatirea instru Spalatura gastrica cu sonda

ca groasa mentelor si boi 1. Se pregatesc instrumentele necesare.
d - 10 mm cu un navuiui. 2. e explica boinavuiui necesitate procedurii.
capat orb cu 2 3. Se a s e a za boinavul p e scaun.se imbraca sortul
orilicii late de m usam a, daca are protze se indeparteaza.
r a l.
2 Pilnie ( 0 ,5 -1 1) 2 .Efectuarea tehnicii. 1. A /m isi spala miinile, imbraca sortul si m a
nusile de cauciuc.
3 Cana. 2. Sonda se umezeste, se apuca capatul orb ca pe
4 Lighean un creion.
6 Vas cu apa 3. S e pro pun e boinavuiui sa deschida larg gura,
fiarta (7 - 101) sa respire adinc. Se introduce capatul sondei
t - 25-26 grad la radacina hmbii propunindu-i boinavuiui sa
fi, Departator inghita sonda pina la 40 -5 0 cm. (distanta de
do dinti la apofiza xifoida pina la dintii incisivi).
7 Sorturide 4. La capatul liber al sondei se introduce pil-
musama. nia si se aduce la nivelul toracelui boinavuiui.
Spatula. 5. S e toam a apa in pilnie ridicind-o de asupra ,
capului boinavuiui,ca lichidul sa patrunda in
stomac. Inainte ca pilnia sa se goleasca com-
p)et se coboara 3 0 -4 0 cm su b nivelul epigas-
trului, in pozitie verticala ca sa se adune
in ea lichidul din stomac.
6. Se goleste continutul pilniei in lighean, pus
la picioarele boinavuiui.
7. Se repeta aceste m anevre de 5-6 ori pina cind
lichidul de spalatura este curat. Nu se intro
duce m ai mult de 1 litru odata.
8. S e extrage sonda. Boinavul isi clateste gura.
3. Dezinfectarea 1. D upa spalatura gastrica sonda si pilnia se

sondei. in solutie de cloramina de 5% p e ora. Apoi
se spala in solutie de detergent, se clateste
si se sterilizeaza prin fierbere in apa desti-
lata.
Spalatura gastrica fara sonda

1 Pahar. 1 Electuarea spalaturii 1. S e d a de baut boinavuiui 2 -3 pahare cu apa
2 Apa calda calda (sau sol. de bicarbonat de sodiu sau apa-
I 25-26 grade. sarata).
.'I, Lighean,la- 2. Se provoaca varsatura artificiala prin apasa-
vuar. rea pe radacina Hmbii.
4 Prosop. 3. Se repeta pina se vomiteaza apa curata.
A Musama. 4. E contraindicate in intoxicalie cu acizi.baze,
benzina, stare de inconstienta.
; L .,.)=
T E H N IC A S O N D A J U L U I G A S T R IC
S ondajul gastric este introducerea sondei prin faringe si esolag in stomac.
IN Q IC A TII: recoltarea sucului gastric pentru studiereu lunctiei de secretie si a ciditatii in diferite maladii
ale stomacului.
C O N T R A IN D IC A T II: alectiuni grave ale inimii, dispnee. boala hipertonica si II si III, cancer gastric,
perioaga dureroasa a ulcerului, ciroza hepatica.
Tehnica efe ctuarii p r in m etoda fractionata
Mat, necesan Et >e ae executie Timpi de executie
7. S o n d a gastri 1. Pregatirea bol 1. In ajunul sondajului cina usoara la orele 18.00.

ca subtirea cu navului. 2 Sondajul se efectueaza dimineata pe nemincate
lu n g .1 -1 ,5 m. 3. Bolnavul este calmat, i se explica necesitatea
d -3 -5 m m ,capa procedurii.
tul orb are 2
orificii ovale
2. Seringa 10-20 ml. 2. Pregatirea instru- 1. Asistenta medicaia pregateste materialele ne
mentetor necesare. cesare in sala pentru sondaje.
3. Prinz de proba:
a) bulion de
carne.b) sue de 3. Efectuarea teh 1. Bolnavul este asezat pe scaun sa se sprijine
varza. nicii. de speteaza.
4. Vase de Stic la-10 2. Pe piept se apiica prosopul, daca are proteze
dentare - se indeparteaza.
5. Tavita renala. 3. Se masoara lungimea sondei de la apofiza xi-
foida pina la dintii incisivi sau se calcu-
6. Prosop. leaza: din inaltimea (talla) bolnavului se
scade 100 (164-100=64 cm si se marcheaza.
4. Sonda se um ezeste si se introduce a tent, bol
navul respira pe nas.
5. D aca sonda e mghitita pina la marcaj, se
unesto seringa la capatul extern si se extra-
ge tot condnutul stomacal - adica portia 0 (zero).
6. Apoi indecurs de ora la fiecare 15 min. se
aspira sucul gastric care se introduce in
vasele l-ll-lll-IV - portiile bazale.
7. D upa a IV portie se introduce prinzul de pro
ba icalzit: bulion de cam e 250-300 ml sau
sue de varza 200 ml.
6. Paste 20-25 min. se extrage restul pnnzului
de proba. care indica capacitatea de evacuate
a stomacului.
9. Apoi in decurs de ora la fiecare 15 min. se
aspira contmutul gastric Portiilu V-VI-VII-VIII -
de stimulare.
10. Se extrage sonda, bolnavul e condus in salon
si hranit.
11. Sonda si seringa se pun in sol. dezmsectanta
pe 1 ora.
12. Portiile de sue gastric se trimit in laborator cu
indreptare.
N O T A : In norma pe nemincate acidilatea lo
la/a este 10 unitati de N aO H . D upa
prinzul de proba aciditatea totala
este 40 -6 0 unitati.
H C I liber - 20-40 unitari.
HCI legal pina la 20 unitati
= G D
T E H N IC A S O N D A JU LU I D U O D E N A L
Sondajul sau tubajul duodenal este introducerea sondei prin stomac in duoden.
INDICATII 1) C u scop diagnostic - in bila evacuata se determine prezenta elementelor de inflamatie,
/uzitilor, s$rurilor. 2) C u scop terapeutic - evacuarea bilei dm caile hepatice si din vezica bihara
CONTRAINDICATI1: colecistita acuta,agravarea bolii ulceroase a stomacului si duodenului, stenoza
onolugului (tumori, cicatrice); va rice esotagiene.
Materiale necesare: Sonda doudena/a sterila cu oliva lurig.-1.5m diametrul-4-5 mm, eprubete
(tlv), termofor, Seringa 20 ml, Solutii M g S 0 4 33%, sol G lucosal 10%, Sol N aC I 10% cite 0 ml,
I lusop. plapuma, pernute-rulon.
1 Pregalirea matenale 1. Se pregatesc instrumentele necesare in 1 .Pentru reusita bu

lor si a boinavuiui. sala de sondaje. na a sondajului se
, 2. Se anunta bolnavul.se asaza in pozitie cere pregatire
sprigimt de speteaza.se pu ne prosopul prealabila.Cu 2-3
p e piept si se indeparteaza protezele zile inainte se
dentare recomanda ca boi
navul sa exclude
i Electuarea tehnicii. 7. Sonda duodenala are 3 marcaje:l-la 45cm din ratia ahmenta
pina la intrarea in stomac Il-la70 cm - ra produse ce pro-
indica intrarea in pilor.lll-la 90 cm - voaca meteorism:
pina la ouoden. varza, cartofi, lap-
2. Sonda se umezeste, cu mina dreapta se ti te, dulciuri. In
ne capatul ca pe un creion si se intro ajuri dieta e usoa-
duce oliva pe radacina limbei si se pro ra.tara pime,
pune boinavuiui sa inghita sonda pina prinz la ora 17-
la l-ul marcaj, oliva se afla in stomac brmza de vaca cu
Pentru a grabi trecerea olivei prin pi- zahar, la ora 23-
lor boinavuiui i se propune sa se plim- 2 linguri de miere
be 'meet, apoi se culca pe partea dreap 2 .Sint cazuri cind
I ~~ ta. Sub coasta se pu ne pernuta si ter oliva ramine in
molorul. Treptat sonda ajunge pina la stomac, sonda nu pa
marcajul III. trunde in duoden.
3 ..Capatul liber al sondei se introduce in Pentru a verifica
eprubeta (stativul cu eprubete se alia pozitia olivei
p e scaunel mai jo s de nivelul boinavu prin sonda se
iui).Dm sonda incepe sa se elimine un introduce cu se
lichid galben cu reactie alcalina. ringa aer.Daca oli
4 Se obtin 3 portii A B C . Bila A se scur- va e in stomac bol
ge liber dm duoden in primele 10 -1 5mm navul are senzatie
E galbcna deschisa in cantitate 10-15m l de triturare",
5. Pentru a obtine bila prin sonda cu daca in duoden ase
seringa se introduce un rem ediu pro- riienea senzatii
voaca eliberarea si contractia vezicii lipsesc.
biliare: M g S 0 4 33% 3. Sultatul de M g poa
sol.Glucoza 10 % te provoca durere
sol. NaCI 10% in hipocondrul dre
30-50 ml sol. calda. pt.diaree.slabi
Dupa introducerea solutiei boln.se alia ciune.Sol. data nu
culcal pe spate 5 min. Sonda se compri- se introduce la
m a cu clema. A poi capatul sondei se bolnavii cu colite
introduce in eprubeta. Bila vezicula- cu tendinta spre
ra e de culoare galben-inchis in canti diaree.
tate de 50-60 ml.
( 57 )-
6. Apoi se elimina bila - hepatica, Iran
sparenta, galben-aurie, limp de 20-30
m in.-1 5-20 ml.
7. Sonda se extrage se pune in sol. clor-
amina 5%.
8. Eprubetele cu bon de trimitere se ex-
pediaza in laborator.
T E H N IC A N r.60
R E C O LT A R E A M A T E R H LO R FE C A LE
P E N T R U E X A M E N U L D E LA B O R A T O R
M al.necesare Etape de executie Timpi de execulie Nota
1. Vas de sticla 1. Analiza corpolo- 1. S e prgatesc materialele necesa- I .Cel mat des se
uscat si curat. gica. re. recolteaza dimi
a) Pregatirea mate 2. S e anunta bolnavul si i se ex neata. 2. Inainte
2. Spatula. rialelor necesare. plica necesitalea analizei, i de recoltare nu
3. Plosca se propune ca inainte sa se se utilizeaza re-
b) Efectuarea tehnicii urineze. medii ce conlin
3. Masele fecale se recolteaza cu file, bismut, car-
spatula 5-10 g din cileva lo- bune.cofeina.Pan-
curi a uriei defecatii. topan. Sint con
4. P e vas se lipeste bonul de tri traindicate supo-
mitere, pe care se scrie num e- zitoarele, proce
le de familie si inilialele bol d u r e fiziotera-
navului, numarul sectiei, data peutice, termica
recoltarii. Se trimite la labo la abdomen.
rator.
2. Analiza pentru 1. Tehnica efectuarii e aceeasi, I.Materiile feca

depistarea oualor cu exceptia - matenile fecale le nu se colecte-
de helminti. se vor recolta din trei locuri aza in hirtie.cu-
si se vor tnmite calde la la tii de carton, de
borator. chibrite.
3. A naliza pentru 1. Bolnavul va fi pregatit cu trei 1 .ln caz de con-

singe ocult. zile inainte, va urma dieta stipatii se reco-
fara came, peste, oua, rosii. m anda gimnastica
S e exclud preparatele cu jod, de dimineata si
brorn, Her. masaj la intesti-
2. Tehnica efectuarii e aceeasi nul gros.
1. Eptubeta ste 4. A naliza bactorio 1.Bolnavul se culca pe partou I.Pina a trimite

rila cu ansa logica. dreapta, picioarele flectale. la laborator se
metalica si 2 .C u mina stinga se desfac fesele, pastreaza in cu
conservant. cu mina dreapta se introduce an te metalice la
sa in reel la distanta de 5-6 cm rece.
prin miscari de lotatie. Apoi an
sa e introdusa in eprubeta. Se
trimite la laborator n u mai tir-
ziu de 2 ore.
=CHD
T E H N IC A N r r6 1
C O L E C T A R E A F R O T IU L U I D IN R IN O F A R IN G E .
Scop, depistarea microbilor patogeni la nivelul faringelui in in nas.
Mat. necesare Etape de executie Timpi de executie
1 Spatula ste 1. Pregatirea bolna 1. Boinavul se aseaza cu fata spre izvorulde lu-
rila,eprubete vului. mina si sa este rugal sa deschida gura.
sterile cu ari 2. C u spatula din miina stinga se apasa usor ra
se fixate in dacina Hmbii.
dop (la capa
tul opus dopu- 2. Colectarea fro- 1. Atent, tara a atinge marginile eprubetei sau
lui ansa are Uului din fannge. alte suprafete, cu mina dreapta se scoate ansa
un tampon ste si cu tam ponul se scoate m ucus de pe amigda-
al de vata), lele palatine si de peretii faringelui prin
spirtiera. miscari de stergere sau rotatie.
2. Marginile eprubetei se flam beaza la llacara
spirtierei.
3. Fara a atinge ceva, introducem tamponul in
eprubeta si fizam dopul (inchidem).
3. Colectarea frotiului 1. Frotiul din nas se colecteaza prin aceeasi me

din nas. toda (2.1 - 2.3) insa aparte din fiecare meat
nazal si pe eprubete se noteaza respectiv
dreapta si "stinga".
4. Expedierea epru- 1. P e eprubete se melee etichete cu inscriptia "*

betelor. familiei, numelui, data colectarii, telul exa
^ninarii, denum irea sectiei si numarul salonu-
lui. Eprubetele se expediaza imediat in labo
rator.
T E H N IC A N r. 6 2
IN T R O D U C E R E A T U B U L U I D E G A Z E .
INDICATII: meteorism (balonarea intestinului)
Scop, eliminarea ga ze lor.
Muteriale necesare: tifon, vazelina, un cearsaf umezit sau plosca.tubul de gaze - un tub de cauciuc
tununyid cu lungimea 30-35 cm si diametru de 8-10 -1 2 mm, cu marginile exlremitatilor rotunjite.
L tape de executie Timpi de executie Note
1 Pregatirea bolna 1 . Boinavul ocupa pozitie culcata-decubit

vului. lateral sau dorsal, sub el se astem e
un cearsaf.
Introducerea tubului. 1. Capatul rotungit al tubului se unge cu

azetina cu ajutorul unui tampon de tifon.
2. Se indeparteaza fesele boinavuiui cu
mina stinga, iar cu cea dreapta se in
troduce tubul de g a ze prin anus in reef
(si m ai deparle in colon) prin m iscari
de rasucire si inaintare' pina la
admcime de 20 cm.
3. Capatul extern se ac opera cu cearsaful
umezit.
( 59 )-
4. Boolnavul este invelit. Tubul se tasa
cel mult pentru 2 ore, dupa ce se inla
tura incet. Tubul folosit se va spala
sub apa calda curgatoare cu sapun.se va
sterge si se va steriliza prin fierbere
5. D u p a scoaterea tubului, pielea din ju -
rul anusului se sterge cu un tampon us-
cat de tifon. In caz ca pielea oste iritata -
ea so unge cu unguent.
Daca este necesar, procedure poate fi repeta nu mai degraba d ecit peste 1-2 ore dupa scoatere a
tubului.
T E H N IC A N r . 6 3
i
C U S M A EV A C U A T O A K E
Clisma evacuatoare se etectueaza pentru evacuarea materiilor fecale si gazelor din segmentul infe
rior al intestinului gros.
IN D IC A T II: 1. Constipaiia 2. Pregatira pentru exam enul radiologic al intestinului si nmchilor. 3. Inainte
de clismele medicamentoase. 4. Inainte de nasiere.
C O N T R A IN D IC A T II: 1. Procese inflamatorii acute in regiunea anuslui. 2. Hemoragii intestinale,
hemomidale. 3 Primele zile dupa operatii la organele abdominale. 4. Tumori ale rectului.
M ateriale necesare:
1. Irigatdrul Esmarch. 2. Stativ. 3. A pa la t cam erei 1-1,5 litri. 4. Plosca. 5. Musam a. 6. Vazelina.
Etapa d e executie Timpi de executie Nota
1. Pregatirea nece- 1. S e pregatesc rfiaterialele necesare in sala Irigatorul Esm a

sarului si a bol de clisme. rch este un re-
navului. 2. Canula stenla se uneste cu irigatorul Es zervuar de cau- _ .
march, se inchide robinetul. In irigator se d u e sau emailat
toarna apa, se deschide robinetul. se umple cu capacitate
tubul cu apa si se elimina aerul. Robinetul de 1-2 1. cu un
se inchide. tub de cauciuc
3. Solnavul se culca in decubit lateral sting, 1 -.1 , 5 m estern 1
cu genunchii indoiti spre abdomen. Sub ba - cm.
zm se asterne m usama.
2. Efectuarea clismei. 1. Marginile canulei se ung cu vazelina, apoi Nu se admite in

se desfac fesele boinavuiui si prin miscare troducerea fortata
de rotatie se introduce canula in onficiul a canulei, poate
a 11in dirtictia spre umbilic 3-4 cm apoi trauma rec-
p . a// cu coloana vertebrala pina la 8 cm. tul.
2. Irigatorul se atirna deasupra boinavuiui la Daca materiile
h = 1 m, se reschide robinetul si apa urge in fecale sint foar
intestinul gros. te dense si clis
3. La fundul irigatorului se lasa putina ca in nu poate fi
intstin sa nu patrunda aer. Se inchide ro efectuata, se im
binetul si se scoate canula. braca m anusa
4. S e propune boinavuiui sa retina apa 8-10min de cauciuc insa
Boinavul ramine culcat pe spate si sa res cu vazelina si
pire adinc. A poui m erge la veceu, iar bol- extrag cu degetul.
navilor gravi se aplica plosca. In atonia intes-
3. Prelucrarea tuburilor. 1. La sfirsitul procedurii irigatorul Esm arch clisme reci( 20 gr)
se spala, se prelucreaza cu solutie dezin In constipatii
fectanta (ord.288)- spastice se efe-
2. Canulele se dezinfecteaza in sol. cloramina ctueaza clisme
1% 30 min. apoi se spala si se fierbe. fiorbinti (40gr)
=*>
/
C L IS M A - S IF O N
Este aplicata in cazul cind clisma evacuatoare este putin electivu
INDICATII: 1. Golirea rapida a inlestinuiui de gaze si fecale; de produse de fermenlati si putrefactie. 2.
IfUoxicalii. .... j___ ..
C O N T R A IN D IC A T II procese inflamatorii acute in regiunea anusului si intestinului gros, hemoragii,
luniori ale rectului.
Materiale necesare: pilnie cu vol 0,5 I, un tub de cauciuc cu lurigimea de 1,5 ni si diamentrul de 15
min, 10-121 apa la t de 36 grad.C., un ulcior, musama, un iighean, vazelina. tifon.
Etape de executie Timpi de executie Note
1, Pregatirea bolnavului 1. Sub bolnav se asterne m usam a lasata in jos.

2 Bolnavul e culcat in partea stinga cu picioarele
fledate spre abdomen.
3. Linga pat se pune un Iighean in asa fel ca apa
sa se poata scurge de pe m usam a in el.
J Efectuarea clismei 1. Capatul rotungit al tubului se unge cu vazelina. N u se perm i-

C u miina stinga se departeaza fesele bolnavului te introduce-
iar cu cea dreapta se introduce lubul in anus rea fortata
prin miscari de rotatie pina la adincimea 20-30 cm pentru a nu
provoca dureri
2. Cu mma stinga se departeaza fesele bolnavului
iar cu cea dreapta se introduce tubul in anus
prin micari de rotatie pina la adincimea de 20 -
- 30 cm3.
3. Celalalt capat al tubului este unit cu pilnia,

e tinut la nivelul bolnavului sau putin mai jos.
4. Tumind cu ulciorul apa in pilnie, se ridica D e fiecare da
treptat pilnia in sus pina la m omentul cind pil ta pilnia se im-
nia se goleste. pte si nu se
5. Pilnia se coboara in jos, la nivelul bolnavului toarna mai mult
si se tine drept pina cind se um ple cu apa tur- Se va avea gri-
nata, cu bucalele de materii fecale, apoi conti- ja ca in in-
nutul se varsa in Iighean. testin sa nu ni-
6. Pilnia se umple dm nou cu apa, repetmd ace m ereasca aerul
easi succesivitate (2 4-2.5) pina la eliminarea apei sa fie eliminat
curate fara ga ze si lecale tot lichidul in-
trodus.
Uupu terminarea procedurii se scoate num ai pilnia, iar tubul este lasat in r e d pentru 10-15 min,
tm/inlul va fi lasat in Iighean pentru eliminarea lichuduiui ram as si si a gazelor; dupa aceea este inlaturat.
Dupa fotosire pilnia si tubul se spala suh apa calda curgatoare cu sapun si se steritizeaza prin
ItoltMJiti
E F E C T U A R E A M IC R O C U S M E I
Sint numite conventional drept microclisme clismele medicamentoase, uleioase.emulsionale si alte
ullmiu, in procesul carora in r e d se introduc pina la 100-150 m l lichide cu difente scopuri: terapeutice,
h talive, resorbtive, cu influenta locala sau generate (in convulsii, hiperlermie, etc.).
.So recomanda ca inaintea microclismei sa fie efectuate clisma evacuatoare (cu 30 min inainte).
Materiale necesare: para de cuciuc cu canula rectala (sterila), sau seringa Jane, sau seringa
la canula; tubul de gaze + para; vazelina; m usama;solutia necesare la t de 38 -4 0 Grad.C.
=
1. Pregatirea boinavuiui 1. P e pat se asterne musama. Sa nu uitam ca

2. Boinavul este culcat pe partea dreapta ca la clisma
3. Canula rectala (sonda sau tubul) se unge cu evacuatoare bol
vazelina. navul e culcat
4. Solutia se aspira in para sau in seringa. pe partea stin
ga iar la micro
2. Efectuarea micro 1. Cu mina stinga se indeparteaza fesele boina ctisma-pe partea
clismei. vuiui iar cu dreapta se ia para cu canula dreapta.
(sau sonda) si se introduce mcet.la 10 - 1 2 cm
Daca se introduce sonda, la ea se va c o n e d a
seringa cu solutie.
2. Solutia se introduce tent.
3. Se inlatura canula sau sonda, se spala sub
apa curgatoare si se sterilizeaza.
4. Boinavuiui i se propune sa se abtina lem po-
rar de la defecatie.
TIP U R I D E M IC R O C L IS M E
C lis m a hipe rto nico - 100 m l solutie 10 % clorura de sodiu sau 100 nl solutie 30% sulfat de
magneziu. Efect usor laxativ fara a provoca peristattismul intestinului.
C lis m a uteioasa - 50 -1 00 ml uloi de rasarita, sau ulei de masline, sau de vazelina. Peste 10-15 min
apare un efect laxativ. Indicatii constipatii rebele.
C lis m a em u ls io n a la - intr-un pa har de infuzie de romanita (1 lingurita la 1 pahar) se adauga un
galbenus d e ou crud. 1 lingurita de hidrocarbonat de sodiu si 2 lingun de ulei de vazelina sau glicerina.
Contmutul se amesteca bine si se introduce 100-150 ml. Peste 15-20 min. intestinul se evacueaza
complet. S e aplica bolnavilor gravi, cu regim la pat.
C lis m a m ed ic am en toas a - orice m edicam ent lichid care se poate absorbi in intestinul re d .
T E H N IC A N r.66
C A T E T E R IZ A R E A V E Z IC II U R IN A R E L A FE M EI
S c o p u l: 1. Evacuarea urinei din vezica urinara in cazul daca aceasta nu se produce spontan.2.
Recoltarea unei cantitati de urina pentru exam enul de laborator. 3. Executarea no r procedee de
tratament prin sonda (spalatura vezicii. mstilare de medicamente cu actiune locala).
C O N T R A INDICATII: 1. Inflamatii acute a uretrei sau vezicii. 2. Leziuni traumatica la uretrei sau
vezicii. 3. Tumori, ce obtureaza uretra.
M ate ria le necesare: Cateter de cauciuc steril. recipient de urina sau eprubete sterile, musama,
pe nsa strilQ, sol.furacilina 0 , 02 %. ulei de vazelina, vata, m anusi sterile.
1. Pregatirea bolnavoi. 1. Bolnava sc alia in pozitie culcat a - docu- Conditiile de

hit dorsal cu picioarule indnite in genunchi seterilitate.ase
2. Sa etectueaza tualeta organelor genitale. ptica vor fi res
3. Onficiul extern al uretrei se dezinfecteaza p e d a te in cel
cu sol.furacilina 0, 02 %. m ai vigilent mod.
4. Cateterul se urige cu ulei. steril de vazelina
2. Efectuarea cate- 1. C u mina stinga se tin indepartate labiile Se mterzice ca

terizani. mari si mici. tegoric intro
2. Cu pensa sterila se ia capatul cateterului ducerea fortata
si se introduce meet prin onficiu in uret- a cateterului.
:, T
tra.tinmd in acelasi timp si capatul extern
cu degetele.
3 Aparitia urinei in orificiut extern al cate
terului semnifica prezenta sondei in vezica.
CUD
......
4. D upa eliminarea urinei poate fi efecuata spa
latura vezicii urinate, sau instiiarea m edi
camentelor.
In caz contrar, imediat dupa golire catete-
rul va fi inlaturat.
R E C O L T A R E A U R IN E I P E N T R U E X A M E N U L D E LA B O R A TO R .
A N A L IZ A G E N E R A L A A U R IN E I.
Materiale ne cesare: Un vas curat (sau steril) in care se va colectiona urina, pe vas se inclee
1/ /lula cu datele bolnavului, sata si scopul examinarii.
1 Inpe de executie Timpi de executie Nota
1, Instruirea bolnavului. 1. Colectarea urinei se face in prima dimineata Incalcatea ce-

dupa intemarea bolnavului in spital, im edi nntelor indica
at dupa somn. Fem eile isi vor elecua toaleta te poate duce
organelor genitale externe inaite de a colec la un rezultat
ta urina. incorect.
Vasul curat se da bolnavului seara, inainte
de somn
1 Colectarea, unnei. 1. Colectarea urinei se face independent. Daca

este absoiut necesara colectarea urinei la
lemeie in timpul menstruatiei, se va face to
aleta intima si apoi cateterizarea vezicii urinare.
1 Expedierea analizei. 1. Se recom anda ca urina colectata sa fie expe-

diata la laborator intr-un timp cit m ai scurl -
in decurs de 30 min. Cantitatea-10 0 -2 0 0 ml.
In caz de necesitate analiza generate a urinei poate fi repetata peste fiecare 10 zile.
R E C O L T A R E A U R IN E I L A P R O B E L E F U N C T IO N A L E
Materiale necesare: Vase curate cu etichete pe ele.pentru colectarea urinei, conservant,
(IwnwlOvhid sau timol sau cloroform)_______________________
1 tupu de executie Timpi de executie Note
1 Instructarea bol Inaite de fiecare olectare a urinei se recoman

imvului. da toaleta intima. Bolnavului i se da un vas cu
rat si, in dependent a de tipul probei, se expli
ca la ce ora ori in cit timp se coiecteaza urina.
P ro b a K a k o v s c h i A d d is
|, Colectarea urinei. Urina se coiecteaza in timp de 10 ore. D e exem -
plu bolnavul se va urina la ora 22.00 si se va
abtme de la mictiuni in timpul noptii.iar dimi
neata la ora 8.00 se va colecta toata urina si
se va tnmite la labotator. Daca bolnavul nu se
poate abtine do la mictiunile nocturne, atunci in
vas se adauga conservant si se coiecteaza unna
deja noaptea.
S c o p u l cercetarii: num arul de leucocite, eritro-
cite si cilindn in urina.
( 63 )-
1.2 Pregalirea cazii:
- cada spaiata si dezinfectata;
- se introduce apa caida peste apa rece pentru a evita producerea de i/apon
(cada se um ple p e jumatate);
- se m asoara temperatura apei(trebuie sa lie 37-38 grad.C)
1 3 Pregatirea materialelor:
- se aseza pe un scaun sapun, burete, cerceat sau prosop, lengerie curata,
pieptene;
1.4 Pregatirea boinavuiui
- este ajutat sa se dezbrace;
- se protejeaza parul cu casca de baie;
- boinavul este introdus cu precautie in cada, supraveghindu-i reactia.
1.5 Efectuarea baii:
- boinavul se spala sm gur sau este ajutat ( mai intii fata, apoi pe trunchi,
giwioa penneala, m e m b re );
iu p a baie se clalesc tegumentele cu ajutorul dusului;
- este ajutat sa iasa din baie.invelit cu cearceaf.sters
- este ajutat sa se im braace cu lengena curata, halat, papuci, se piaptana;
- este transportat in salon.
1.6 Reorgantzarea locului de munca:
- se string materialele folosite
- se spala baia, se aereseste camera.
2. D U S 2.1 Daca starea boinavuiui nu permite sa i se faca baie igienica se face dus.
- in cada se pune un scaunel pe care se aseaza boinavul
- ei se spala sub dus in aceeasi ordine
2.2 Pentru asigurarea igienei personate a boinavuiui mobilizabil este de
preferat dusul mobil, care da posibilitate boinavuiui sa stea nu numai in
pozitie ortostatica, da r si in pozitie sezirida.
A T E N T IE :
In cazul in care boinavul prezinta in timpul baii tulburari circulatoni. stare
generala alterata si nu poate fi ridicat din cada, se da drum ul de urgenta
apei, sustinind capul bplnavului in afara. D upa scurgerea apei se acopera
bolnavui, acordindu-i-se ajutorul necesar.
3. TO A LET A PARTIALA 3. Bolnavii in stare grea tree toaleta partiala.

- se sterg tegumentele cu un prosop inmuiat in solutie furacilina 1:5000,
bicarbonat de natriu 2%
- in deosebi se sterg gianaeie , foseie axiiare, cutele pielii.
T E H N IC A N r.8
C U R A T E N IA S I D E Z IN F E C T A R E A Z IL N IC A SI G E N E R A L A
IN S A L A D E T R A T A M E N T E
Curatenia zilnica iri sala de tratamente este preventive, curatenia definitive,
Odata pe saptamina se efectuiaza curatenia generala.
S c o p : de a distruge agentii infectiosi pentru a impiedica raspindirea lor.
1. C U R A T E N IA 1.1 Se efectuiaza inainte de a incepe ziua de lucru cu sol. de cloramina 1%

P R E V E N T IV A sau var cloros 0.5% .
1.2 Se sterg toate suprafetele, obiectele, bancheta, pervazurile, apoi
podelele.
1.3 Se tolosesc 2 vase: 1 -pentru suprafete, 2-pentru podea.
2. C U R A T E N IA C U R EN TA 1.1 In timpul lucrului se string tam poane folosite. se sterg picaturile de singe
cu sol. de cloramina 5%.
-C D
5. Se repetci succesiunea de miscari de 14-16 ori pe minut, capuIN victimei
fiind mentmut in hiperextensre (la copii 20 insuflari pe minut) pina cind reapar
miscan respiratorii spontane sau pina se ajunge cu victima la spital.
\ juui la nas" 6. Se efectueaza cind metoda gura la gura" nu e posibil do indeplinit (leziuni
grave, secretii s. a.)
7. Cu mina stinga se apasa fruntea victimei pentru a efectua hiperextensia,
iar cu mina dreapta se impinge barbia in sus, incalzindu-i gura.
8 Se inspira si se apiica gura pe nasul victimei, expirind aerul in plaminii
victimei.
9. Se repeta succesiunea de miscari ca.ia. 5
i 1 luctuarea masajului 1. Se apiica in treimea inferioara a stemului podul palmei nil mii stingi, cu
umdmc extern (lara intre- degetele rasfirale in sus.
iiiliiioa respiratiei 2. Se aseaza podul miinii drepte peste cea stinga in acelasi mod.
1 3. Se execute scurt, energic si ritmic, 60 compresiuni pe minut apasind
sternul cu bratele intinse (cu toata greutatea corpului)' astfel incitsa se
deprime cu 6-8 cm (al adult) spre coloana vertebrala.
4. Se lasa apoi sa revina toracele spontan la norm al fara a ridica miinile de
pe sternul bolnavului.
U bterva tii
1 n lv u lo r- 2:15 Un singur salvator execute 2 insuflari succesive si 15 compresiuni cu inter
val d e secunda.
lulvutori - 1:15 D oi salvatori etecueaza alternativ 5 compresiuni cardiace la fiecare
insuflere de respiratie artificiela externa.
Sumnele eficienle resuscilatiei cardiorespiratorii:

lustabilirea normala a culoarei pielii;
- reducerea midriazei; 1
- aparitia pulsului in artereie mari;
rouparitia respiratiei spontane;
urea la 60-70 mm H g (tensiunea sistolica)
Nutu Daca paste 30 -4 0 min. de resuscitare cardio-respiralorie si tratament medicamentar nu apar
*miuui du viata, incetam reanimarea.
D O C U M E N T A T J A M E D IC A IA
Uticiimentaha medicaia in sectia de intemare.
I f-ouid de observalie clinica (F 003-U)
Hugistru de evidenta a bolnavilor intemati (F 001-U )
J Hogistru alfabetic (pentru birou de mformalie).
I h icumentatia la poslul de arda.

I Kugistiu de evidenta si consu/naie a narcoticilor.
i Hogistru de evidenta a prescriptiilor medicale.
,l Huyistiu de evidenta a substantelor medicamentoase.
4 Hogistru de evidenta a medicamentelor toxice si draslice.
ti Hogistru de evidenta pe primirea si predarea serviciilor.
Ii f / de evidenta a bolnavilor.
t Hogistru de internare si exterpare a bolnavilor.
II Curtea de ratii alimentare.
U Keyistru ce indica exploranle tunctionale,consultant,specialistilor mgusti.
10 Tormograma.
I / , bonuri de trim Here.
1 DocumentbUi) in sala de tratament
1. Registru de control, al grupelor de binge, rezusul
2. Registry de evidenta de substitute a singetui.
3. Registry transtuziei de singe.
4. R egistry de evidenta a recoltarii singelui pe analizile biochimice.
.. 5, f i e g(s(r^(cte evidenta a recoltarii singelui (la reactia Voserman).
6. R egistry de evidenta a perfuziilor intravenoase.
7. Registry de evidenta a seringelor, acelor, instrumentelor.
8. Registry de evidenta a substantelor m edicam entoase in soc.
9. Instrumentele pentru acordarea primului ajutor in soc anafilactic si pentru prelucraree' salii de
tratament.
10. Tabela de folosire a antidotilor in caz de intoxicatii acute.
11. Notarea curatemei generate in sala de tratament
D ocumentatia in policlinica.
1. Fisa d e policlinica a boinavilor. 2 Fisa de dezvoltare.a copiiior.
i 3. Fisa d e evidenta a dispensariilor. 8. Certificat.
4. A viza cte urgenta de chem are de 9 Buletin.
statia epidemiologica. . Bon de deces.
5. Fisa d e tratrm eni balneo-sanitar. 1 1 . B on de trimitere la laboratorul cu analize.
6. Registry dt vie nta :>oli avilor 12. Bon statistic
la policlinica. 13 . Estras din fisa de policlinica.
7. B on d e trimitere la comisia de expertize 14. Fisa de evidenta.
m edicala a capacitatii de munca. 15. Retete.
COIUTINUTUL:
IIH N IC A N r .l P R IP A K A R E A lO L B I II L O R B E Z IN F E C T A N T E B Z H A ll -
IIH N IC A N r .1 A I A B I A SI B E Z IN F E C T A R E A M IIN IL O R A S IX T E K IE I M E D IC A L E
IIH N IC A N r .3 D E Z IN F E C T A R LA 1NC APER1LO B D IN B M ITA TILE I A N I I A R E
IIH N IC A N r .4 D E Z IN F E C T A R E A O B IE C IE LD R DE IN C R U IR E A B O L N A V IL B B .
IIH N IC A N r .5 EFE C T U A R E A D E P A B A Z IT A R II B B LN A V B IB I
IIH N IC A N r . l M A S B R IL E A N 1 R O P O M E FB IC E
IIH N IC A N r .7 T D A L E T A P A R T IA L A Bl G EN E R A L A
IIHNICA N r . l C U R A T E N IA I I B E Z IN F E C T A R E A Z IL N IC A >1 G E N E R A L A IN S A L A DE T R A T A M E N T E
IIH N IC A N r . l P R E G A T IR E A LO C U LU I DE LB CR U IN S A L A DE T R A T A M E N T E
IIHNICA Nr.IB A C B P E R IIE A M E S E I SI T A V E I S T EB ILE
IIHNICA N r .11 P R E LB C R A R E A SI S T E R IL IZ A R E A S ER IN G ILB R SI A C ELB R
IIHNICA Nr.ll: A R A N JA R E A M A T E R IA LELO R SI IN S T R U M E N IF L B R IN C A S O L E T A SI P R E fiA T IR EA El PENTRB S TER ILIZA R E
IIHNICA Nr.13 C B M P L E C T A R E A C H N DIC H DE FA R M A C IE
IIHNICA N r .14 P R IM IR E A . P A S T R A R E A . E V ID E N T A SI D IS T R IR U IR EA M E D IC A M E N T E L B R IN SECTIE
IIHNICA N r .I S A B M IN IS T R A R E A M E D IC A M E N T E L B R PE C A LE O R A L A . S U B L IN C B A L A . P E H C B 1 A N A SI PE
S B P R A F A T A T EG U M E N T E LO R
IIHNICA N r .1 t A B M IN IS 1 R A B E A M E D IC A M E N T E L B R PE C A LE P A R E N T E R A L A . M B N T A R E A S IR IN G II S T ER IL E .
IIHNICA Nr.17 A S P IR A R E A M E B IC A M E N IU L B I D IN T IB IA SI F IA C B N
IIHNICA Nr.1l I. D IZ B LV A H E A P E N IC IL IN E I II. PRB B A B IO LO EIC A LA A N T IB IO T IC E
IIHNICA N r .I S EFE C T B A R EA IN J E C T IE I IN T R A U EB M IC E
IIHNICA Nr.2 0 I. E FE C T U A R E A IN J E C T IE I S H B C B T A N E . II. D B ZA R E A SI A D M IN IS T R A R E A IN S U LIN EI
IIHNICA Nr7 1 E lt C I U A R E A IN JE C T IIL O R IN T R A M B S C B LA R E
IIHNICA Nr.2 2 EFEC T B A B EA IN JEC T I1LB B IN T R A V EN O A S E. P R EC A T IR EA N EC ES A R B LB I PEN T R U IN J E C T IA IN T B A V EN B A S A
IIHNICA Nr.23 P R E C A T IR EA SI M B N T A R E A A P A R A T B LB I P E N T R B P E R F U Z IE
IIHNICA Nr.24 A JU T B R U L D R C EN T IN S O C B I A N A F ILA C T IC
t l l N I C A N r .25 D E ZB B A C A R EA SI IM B R A C A R E A B B LN A V B LB I IN P A T . S C N 1M B A R E A L E N C E R IE I.
IIHNICA N r .2 1 A D M IN IS T R A R E A P IC A T B R ILB R IN N A S . 8 . B R EC H I.
IIHNICA Nr.2 7 T B LH S IR EA P A T B LB I FU N C T IB N A L SI A N E X E L E L H I. B ED A R E A P O Z IT IE I C B R E C T E . '
IIHNICA Nr.21 IN G R IJIR E A P IE L II, B B S E R V A R E A T EC B M E N T E LB B S I M B C B A S E IO R B B L N A V B L B I.
IIHNICA N r .2 1 P B B IIL A X IA SI T R A T A M E N T B L E S C A R ELO R
IIHNICA N r .I B B B S E B V A R EA I I N B T A B FA R E S P IR A T IE I
IIHNICA Nr.I I M A S B B A R L A SI N B IA B E A P B L S B L U I.
IIHNICA Nr.32 M A S U R A R E A . N O T A R E A . SI IN T E R P R E T A R E A T E N S IB N II A R T E R IA L E .
IIHNICA Nr.13 A B M IN IS T R A R E A B X IG EN U LU I U M E ZIT
IIINICA Nr 14 M A IB B A R E A . N O T A R E A SI IN T E R P R E T A R E A T E M P IB A T B R II CB RPULB I
IIHNICA Nr.Si IN G R IJIR E A B O LN A V II SK FEB R IL I IN F R IS O N . C R IZ A . L I Z A .
IIMICA N r.lt IN T B C M IR E A FOII DE A L IM E N T A T IE Z ILN IC A
IIMICA N r .1 7 A L IM E N T A T IA A C T IV A . P A S IV A I I A R T IF IC IA L A A B O L N A V IL B R .
IIMICA Nr I I B B S E B V A R E A . M A IB B A R E A Si N B IA B E A B IB B E Z U .
IIHNICA Nr II IN G B IJIR IL E IN IN T B X IC A T IIIE A C B T E .
IIMICA Nr 41 IN C R IJIB ILE BE B R G EN T A IN IN E C . S TB P O L C A B B IA C SI R E S P IR A T B R .
IIHNICA Nr I IN G R IJIR I DE B R G EN T A IN M B S C A T U R I DE IN S E C T E I I S E R P I V E N IN O S I.
ilM M A Nr 42 IN G R IJIR I BE B B G E N IA IN IIP O T E M IE
IIMICA Nr 41 C U LE G E R E A B A T E LB R N U R S IN G I I A P R E C IER EA L I B
IIMICA Nr 44 A P H C A R E A TER M O TO R U LB I
IIMICA Nr.45 A . A P L IC A R E A S IN A P IS M E L O R B . A P H C A R E A V E N T B Z E L B R
IIMICA Nr.4C A P L IC A R E A C O M PR ES E1 C A L B L .
IIMICA N r 4 7 P R E G A T IR E A B B LN A V U LB 1 L A B BO NB B SCB PIE
IIIWCA Nr.41 R E C B LA R EA S P B T EI PEN T B B E X A M E N U L BE LA B B R A T B R
IIMICA Nr.41 P R E G A T IR E A BE T O R A C E N T E ZA
IIMICA N r.il ELEC T R B C A R B IB G B A FIA
IIMICA Nr S I R E C B LT A H E A S IN G ELU I D IN DEGET
IIINICA Nr.62 D E T E R M IN A R E A CRB PEI S IN B LLB I CB S ERUB I S T A N B A B T E .
IIHNICA N r .53 C B LE C T A R E A S IN G ELU I B IN V E N A P EN T B B P R B B E LE B IB C H IM IC E.
IIHNICA Nr.54 P R E G A T IR E A P EN T B B H E M B IB A N S F U Z IE
IIHNICA Nr .55 P R E G A T IR E A P EN T B U P U N C T IA S T E R N A L A .
IIINICA N r . i t IN G R IJIR E A B O IN A V IL B R IN V O M A
IIINICA N r .5 7 S P A L A T B R II C A S T B IC E.
IIMICA Nr.51 T EB N IC A S O N D A JB L B I G AS TRIC
=( 67 )=
UKNICA SP.5S I M N I C A S B N U A JB L U I B U I D I H A L - 57
rtHMICA N r .1 0 R E C B LT A R E A M A T E K IILO R F E C A L E P E N I R U E X A M E N U L DE L A B IM A IO H -
T EH N IC A M r .1 1 C B LE C T A R E A FR B T FU LP I I N H 1 N 8 F A H IN C E . - u
T EH N IC A N r.fc Z IN T R ID U C E R E A 1UKI1E0 I UE B A i t . - 59
ItlllltC A N r .8 3 C L IS M A E V A C IA T B A R E - SB
U IM C A N r . 4 C L IS M A - SIFBM - 61
U N N IC A lir JS EFE C T U A R E A M IC R S C LIS M EI - 61
If M IC A Nr (I C A IE T E R U A R E A V E/IC II I I I N A R E L A F E M E I - 62
T E I N IC A N r . 7 R t C IL T A R E A K R IN EI P E N IR U E X A M E N U L O E L A R f lR A lO R . A N A L IZ A B F N E R A L A A U R IN EI. - 63
T E I N IC A N r . R E C t L lA R E A V R IN E I L A P R B B ELE F U N C 1 1 0 N A L L - 63
T E I N IC A N r . l t M A S A J U L E X F E R N A L IN IM II S I R E S P I R A T IA A R T IF I C I A L A D IR E C T A ( R E f I S C I T A R E A C A R D IO
k ES P IR A T O R IE ) - 64
lirH M IC * N r . / B IC U M E N IA T I A M E D IC A LA - 65
r'-
Alc&iuil d o profesorii caladrei de asistenja m edicaid:

Ju rc a n u M.
S irb u V.
C o lubc iu c M.
S a d o v s c h i N.

78 Asistenta Medic PDF

Cargado por

Información del documento

Título original

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

78 Asistenta Medic PDF

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

T E H N IC A N r.

PR EPA RARE A SOLUTIII.OR DEZINFECTANTE UZUAEE

Etape de executie Tipi de executie

3. P R E P A R A R E A 3.1 Solutiile de cloramina se prepara inainte de intrebuintare.

4. M E M O R IZ A T I 4 .7 - vasele cu solutii dezinfectante Irebuie sa fie marcate adiica, sa fie

SPALAK EA S I DEZINFECTAREA MIINILOR

Etape de executie Timpi de executie

1. C O N F O R M O R D IN U L U I 1. D upa examinarea bolnavului sau atta procedura medicala, isi spala

3. C O N F O R M O R D IN U L U I 3. In caz de murdarire a mainelor (sau alta portiune de piele) cu singele

DEZINFECTAREA INCAPERILOK DIN UNITATILE SANITARE

L I. i / m da executie Tipuri de executie

1. Curatenia in 1. Zilnic se sterge praful, de p e mobile (noptiere, pervazun. paturi, scaune,

2. In sufragerie 2. Se face curatenie dupa fiecare masa (m esele si podeaua). Celelalte

DEZINFECTAREA OBIECTELOR DE IN GRU1RE A BOLNAVILOR.

Nr. O BIEC TU L S O L U T II D E Z IN F E C T A T E TIMPI D E E X E C U T IE

1. Instrumenlele Q RL a) apa la 100 grade a) Se terbe 15 min.

2. Oglinzi pentru Peroxid de hidrogen 3% Scufundare p e 80 min.,apoi

3. Spatula melalica a) apa la 100 grade a) fierbe 15 min.

4. Termometre Sol. cloramina 2% Scufundarea pe 5 min., apoi se

5. Ciupici din piele a) tormalina 25% Se prelucreaza cu una din sol.

6. M usama de pe Dan- Sol. cloramina-1% Se sterge de 2 ori.

7. Canute de sticla 1) Cloram ina-1% 1.2. S e scufunda, apoi se spala

8. M anusi de cauciuc a )i(2 )0 (2 )-3 % 30min. a) Irigare

9. Sallea.piapuma. - C am era cu paralormalina. ____ ____

11. Pipeie. 1.Apa distilata 1. Fierbere 15min.

12. Catelere 1. Sol.complexa cu deter 1.Se scufunda pe 15min apoi se

13. Perii pentru spa- Bicarbonat de natriu-2% Fierbere 15 min.

14. B u re ie d e b a ie Bicarbonat de natriu-2% F ie rb e re -15min., se usuca.

15. Cada 1. Paste dezinfectante 0.5 gr. 1. Se freclioneaza, se clatesle cu apa

16. Covorase de cauciuc Sol.de detergeiU-O.5% Scufundare p e 30 min.

19. Plosca si urinarul I .Var cloros-0.5% 60min. 1. In terapie

21. Carucioare Cloram ina-1% Se sterg de 2 ori.

22. P ahare C loram ina-0.5% Se cutunda in cloramina 30min

23. Vesela si taciimuri S oda de rute-2% (200 gr 1. Curatirea d e resturi

EFECTUARE A D EPARAZITARU BOLNAVULUI

1. D opisluiua parazitiloi 1. E x am u w iea boinavuiui la serviciul de pnmire la scabie si pediculoza.Cind

3. Oistrugerea chimica 3.1 Inlermiera imbraca adaugator nalat.basma, m anusi de protectie.

i 3.3 S e imbiba parul cu solutto de prelucrare.bastonase cu va ta se inmoaie

RECOLTAREA URINE1 PEN TRU EXAMENUL DE LABORATOR.

Etape de executie Timpi de executie Nota

1. Instruirea boinavuiui. 1. Colectarea urinei se face in prima dimineata Incalcarea ce-

2. Colectarea urinei. 1. Colectarea urinei se face independent. Daca

3. Expedierea anatizei. 1. Se recom anda ca urina olectata sa fie expe-

RECOLTAREA URIN EI LA PROBELE FUNCTION ALE

Etape de executie Timpi de executie Note

1. Instructarea bol Inaite de fiecare colectare a urinei se recom an

3 TO ALETA PARTIALA 3. Bolnavii in stare grea tree toaleta partiala.

CU IU V E I DEZINFECTAREA ZILNICA S I GENERALA

Etape de executie Tipi de executie

1. C U R A T E N IA 1.1 Se efectuiaza inainte de a incepe ziua de lucru cu sol. de cloramina 1%

4. C U R ATEN IA 4.1 S e efectuiaza odata in saptamina se scot toate obiectele, utUajul,

var cloros 2,5 % - 2 ore.

PREGATIREA LOCULUI DE LUCRU IN SA L A DE TRATAMENTE

Etape de executie Tipi de executie

1. A M E N A J A R E A S A U I 1.1-2-3 m asute de lucru pentru instrumente medicate;

2. LU C R U l. A S IS T E N T E I 2.1 Qontroleaza daca in timpul nopfii personaiul de qerviciu a folosif sqla.

3. Q R A R U L D E LU C R U 3.1 Dimineata se va recolta singe pentru analizele biochimice, se va

ACO PERIREA MESEI S I TAVEI STERILE

Etape de executie Tipi de executie

1 A C O P E R IR E A M E S E I 1.1 Sora medicala imbraca haine de lucru pentru sala de tratamente.

2. A C O P E R IR E A TAVEI 2.1 M asa se sterge de 2 ori cu solutie cloramina 1% cu interval de 15 min.

3. A C O P E R IR E A TAVEI 3 .1 Tavita renala sterila se pregateste pentru efectuarea injectiilor in salon.

Etape do execuitie TIM PI D E E X E C U T IE

9. Sallea.piapuma. - C am era cu paralormalina.