Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Universidade Nasional Timor Lorosa
Universidade Nasional Timor Lorosa
FACULDADE AGRICULTURA
HUSI:
TURMA: A
SEMESTER:II
QUIZ-MENBRANA PLASMA NO NIA TIPO TRANSPORTE
`1.Iha tinan 1972, membru plasma ultraestrutura sira propoin modelu ida ne’ebe?
a…Modelu Davson no danielli
b...Modelu Moises nia exemplo
c…modelu Lagmuir
d…Modelu gorter no grendel
3.Kuandu selula animal nian ida tama iha bee laran,saida mak bele akontese?
a...selula lise
b...plasmolise
c...turgesciensia
d…laiha husi leten
8.Prosesu ne’ebe mak kompanha ne’e hatama substansia intestina epitelial nian
ne’ebe resulta husi prosesu digestionariu hanaran:
a...Endocitose
b...exocitose
c…fagocitocr
d…pinocitoce
9.prosesu saida mak amida uza bainhira falun ai-han no enxulfeita ba nia nutrisaun
rasik?
a...Fagocitose
b...digestaun
c...absorsaun
d...Endocitose
10.Iha transporte ativu,despeza energia mosu iha selula.Saida mak uza nu’udar
nergia ba transporte sira ne’e?
a...ADP
b...ATP
c...fosfato inorganiku
d...iaun fosfatu
Prosesu atu hare diferente kona-ba moleculas bee entre meios rua ne’ebe haketak
husi menbrana ki’ik ne’ebe bele soi ba bee no laiha permiavel ka impermiavel ba
solutu ne’e naran………………………………………… no esplika liu husi
diferensa iha konsentrasaun husi……………………………………entre meiu rua
sempre iha bee suli husi meiu ho konsentrasaun ki’ik liu iha area soluto
{meiu……………………………..},ba meiu ho konsentrasaun aas liu iha
soluto{meiu……………………………}.Bainhira konsentrasaun soluto igual iha
meiu rua ne’e, sira hateten katak sira hanesan ………………………………….. no
bee suli hanesan iha diresaun rua ne’e hotu. Mekanizmu osmosis bele estuda iha
selula animal ka kuda nian, diferensa prinsipal entre selula rua ne’e nia tipu mak
ezistensia iha selula kuda nian, iha estrutura ida
naran………………………………………, ne’ebe fo rigor boot liu ba selula sira
no prevene selula sira ne’e husi selula rigedez.
ka……………………………..selula sira. Modelu
husi………………………………………….fluido,
Proposta ba estrutura selula sira rekonese ezistensia movimentu ki’ik de’it, tantu
movimentu…………………………………………..ka ptoteina
intrisencas…………………………….Movimentu sira ne’e ho fkeksibilidade ba
eme hotu
Menbrana selula apresenta………………………………., hanesan substansia
balun bele liu no sira seluk labele…………………………………pur ezemplu
muda ba selula sira ho prosesu oin-oin ne’ebe lahanesan. Binhira solusaun rua ba
konsentrasaun diferente haketak ho menbrana ne’ebe di’ak , be’e molekulas sei
la’o liu………………………………ba solusaun hipertonika, ho tendensia atu sai
………………………………………Selula sira ne’e muda ba rai- kuak ne’ebe
subar hela,ba meiu ne’ebe besik .Se esse vesikulas se funderan ba menbrana
…………………………….loos komesa husi substansia. Iha selula sira ne’e
tonelada bele lao hasoru konsentrasaun ne’ebe de prosesu tarnsporte
……………………………………….sendo nesesariu ocorre a mobilizasaun
ba……………………………husi selula.
13.Bainhira selula ida tau iha solusaun hipotonika, bee iha tendensia atu liu….
a…Tama ba selula
b...Ba selula nia liur
c...ho proporsaun hanesan ba interior no exterior
d…por endocitose tama ba selula
14.Selula sira-ne’e sai isin- bokur bainhira sira haris,ne’ebe relasiona ho nia
interior, hanesan…
a…Hipotonika
b… Isotonika
c…Ho konsentrasaun alternativu
d…Hipertonika