Espau00F1ol Avanzado2

Español Avanzado
ESPAÑOL
AVANZADO
Facultad de Ciencias Humanistas, Sociales y de Natura
Departamento de Letras e Idiomas Page 1

Español Avanzado
OBJETIVOS
Este curso está basado en una metodología ecléctica que se sirve de todo lo positivo de los
diferentes enfoques y persigue una completa integración de la civilización y la cultura
hispanas.
En este curso la gramática aparese de forma muy clara, con cinco ejercicios gramaticales
siguientes, de variada tipología. Al fín de este curso el estudiante sera capaz de estructurar
frases y aprender a preguntar y a responder adecuadamente desde la primera unidad.
En la sección deddicada a las functiones comunicativas, los estudiantes dialoguen y se

comuniquen de una forma natural. Además, en la sección dedicada a los ejercicios de escribir,
los estudiantes puedan escribir adecuadamente mediante unas pautas claras y unor modelos
previos, y, sobre todo, que sientan que lo que están haciendo es útil.
El vocabulario se presenta en dos subapartados y dos ejercicios muy variados en cuanto a la

presentación para que el estudiante fije el léxico. Las grabadas sirvan de modelo tanto para la
pronunación como para el acento y la entonación. Al final, los estudiantes se desenvuelvan
en una situación similar a la presentada. Todas las unidades tienen textos sobre la
importancia de cultura española y apartados dedicados a la comprensión auditiva. El
estudiante escuche diferentes acentos de España e Hispanoamérica para contestar a una
serie de preguntas.

Español Avanzado
CONTENIDOS
UNIDAD 1
Tipuri de verbe neregulate…………………………………………………..………………………………………………. pg. 5
UNIDAD 2
Verbe diftongate……………………………………………………………….………………………………………………… pg. 11
UNIDAD 3
Verbe întărite clasa 1….…….………………………………………………………………………………………………… pg. 14
UNIDAD 4
Verbe întărite clasa 2….……………………………………………………..………………………………………………… pg. 17
UNIDAD 5
Verbe îndulcite……………………………………………………………………………………………………………………. pg. 19
UNIDAD 6
Verbe meliflue……………………………………………………………………………………………………………………... pg. 23
UNIDAD 7
Verbe neregulate ………………………………………………………………………………………………………………… pg. 26
UNIDAD 8
Conjugarea verbelor neregulate…………………………….…………………………………………………………….. pg. 38

Español Avanzado
UNIDAD 9
Participiul / Gerunziul…………………………………………………..………………………………………………………. pg. 50
UNIDAD 10
Propoziții principale și subodonate…………………………………………….……………………………………..….. pg. 56
UNiDAD 11
Verbe care își schimbă sensul după prepoziție……………….………………………………………………………. pg. 62
UNIDAD 12
Verbe cu locuțiuni speciale………………………………………………………………………………………………………. pg. 66
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………………….. pg. 72

Español Avanzado
UNIDAD 1
V E R B E L E N E R E G U LA T E
NOŢIUNI PRELIMINARE
Verbele neregulate spaniole, cu excepţia a douăzeci dintre ele care sunt cu adevărat neregulate, nu
prezintă mari dificultăţi deoarece prezintă neregularităţile respective datorită eufoniei, deci vor fi foarte
uşor de evidenţiat şi de urmat.
Aceste neregularităţi constau aproape întotdeauna într-o deviere fonetică a ultimei vocale sau consoane
a temei.
PRINCIPALELE FORME DE NEREGULARITATE
Acestea se reduc în fond la şase forme, grupând neregularităţile după afinităţile lor:
a) diftongare (diptongación), care constă în schimbarea vocalei tematice în diftong, când asupra ei
cade accentul tonic.
Ex.: acert-ar - ind.prez. acierto etc.
b) guturalizare (guturización), care constă în inserrarea între consoama temei şi vocala desinenţei
întărirea cu un c sau cu un g.
Ex.: nac-er - ind.prez. naz-c-o etc. ven-ir - ind.prez. ven-g-o etc.
c) alternativa vocalică (alternativa vocálica), care constă în schimbarea vocalei e din silaba
radicalului în i, atunci când î silaba următoare există o vocală tare (a, e, o), cu scopul de a îndulci
sunetul cuvintelor, evitând astfel întâlnirea vocalelor tari în două silabe succesive.
Ex.: ped-ir - ind.prez. pido etc.
d) y eufonic, care constă în inserarea între vocala temei şi vocala desinenţei a unui y cu scopul de a
îmbunătăţi sunetul.
Ex.: hu-ír - ind.prez. huyo etc.

Español Avanzado
e) perfect simplu moale (pretérito grave), care constă în a face terminarea persoanelor I şi a II-a
singular de la pretérito indefinido în vocală moale.
Ex.: ven-ir - pret.imperf. vine (nu vení) vino (nu venií).
f) sincopa viitorului, care constă în căderea vocalei tematice a temei.
Ex.: saber - ind.viit. sabré etc.
NORME GENERALE
De reţinut următoarele norme generale:
a) prezentul indicativ transmite neregularităţile lui aproape întotdeauna asupra prezentului

conjunctivului şi imperativului.
Ex.: tener - ind.prez. tengo – conj.prez. tenga – Imper. tenga.
b) perfectul simplu (prin înlăturarea terminaţiei ron de la pers. a III-a pl.) transmite neregularităţile
lui asupra imperfectului conjunctivului (ambele forme), la viitor conjunctiv şi câteodată la
gerunziu.
Ex.: perf.simplu tuvie-ron – conj.imperf. tuviese sau tuviera – conj.viit. tuviere.
c) viitorul indicativ transmite neregularităţile lui asupra prezentului condiţionalului.
Ex.: tendré - tendría.
d) imperfectul indicativului este întotdeauna regulat, cu excepţia verbelor: ir, ser, ver, care fac
respectiv iba, era, veía.
e) imperativul este întotdeauna regulat, cu excepţia persoanei a II-a a următoarelor verbe: decir,
hacer, ir, poner, salir, venir, care fac respectiv dí, haz, vé, pon, sal, ven. Din toate aceste norme
se deduce că, pentru a cunoaşte aproape toată conjugarea unui verb neregulat, este de ajuns să
ne amintim persoana I de la prezent, perfect simplu şi viitor de la modul indicativ.
Ex.: tener : tengo, tuve, tendré.

Español Avanzado
TIPURI DE VERBE NEREGULATE
Ţinând seama de formele de neregularitate descrise mai sus, verbele neregulate se pot grupa în 4 tipuri,
fiecare dintre ele putându-se subdivide într-un număr oarecare de clase:
a) Verbe diftongate (două clase);
b) Verbe întărite (două clase);
c) Verbe îndulcite (două clase);
d) Verbe meliflue (două clase);
VERBELE DIFTONGATE
Clasa 1: în ie
1. Prima clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care, sub influenţa
accentului, schimbă e din silaba finală a temei în diftongul ie. O asemenea diftongare se face numai
la prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi persoana a III-a plural) şi deci, conform
regulii generale, se transmite şi conjunctivului prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi
imperativului (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv).
2. Nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate, care sunt foarte numeroase, drept
pentru care trebuie muncit mult cu practica şi cu dicţionarul. De reţinut însă că, dacă în familia de
cuvinte căreia îi aparţine verbul, există unul cu diftongul ie, atunci şi verbul va fi diftongat.
Ex.: acertar = a reuşi să găseşti el acierto = reuşita, alentar = a prinde suflu, el aliento = respiraţia,
suflarea
Exemplu de verbe diftongate de prima clasă
INDICATIV Prezent
Conjugarea 1: Acertar = a nimeri, a ghici: acierto / aciertas / acierta / acertamos / acertáis / aciertan
Conjugarea a 2-a: Defender = a apăra: defiendo / defiendes / defiende / defendemos / defendéis

defienden

Español Avanzado
CONJUNCTIV Prezent
Acertar: acierte / aciertes / acierte / acertemos / acertéis / acierten
Defender: defienda / defiendas / defienda / defendamos / defendáis / defiendan
IMPERATIV
Acertar
Pozitiv Negativ
acierta tú / acierte él no aciertes / no acierte él
V. acertemos / acertad / acierten V. no acertemos / no acertéis / no acierten
Defender
Pozitiv Negativ
defiende tú / defienda él no defiendas / no defienda él
V. defendamos / defended / defiendan V. no defendamos / no defendáis / no defiendan
PRINCIPALELE VERBE DIFTONGATE DE CLASA 1
Conjugarea 1
acrescentar = a creşte / escarmentar = a pedepsi / adestrar = a dresa / gobernar = a guverna / alentar = a

încuraja / helar = a îngheţa / apacentar = a paşte / herrar = a fierui / apretar = a strânge / incensar = a
arde / arrendar = a închiria / manifestar = a manifesta / asentar = a înregistra / mentar = a menţiona /
aserrar = a secera (cu secera) / merendar = a lua gustarea / atravesar = a traversa / negar = a nega /
calentar = a încălzi / nevar = a ninge / cegar = a orbi / pensar = a gândi / cerrar = a închide / plegar = a
indoi / comenzar = a începe / quebrar = a sparge / concertar = a concerta / recomendar = a recomanda /
confesar = a confesa / regar = a iriga / denegar = a refuza / remendar = a stopa (o stofă) / desconcertar =
a desconcerta / renegar = a renega, a blestema / desmembrar = a dezmembra / reventar = a izbucni /
despertar = a trezi / requebrar = a face curte / desplegar = a descâlci / segar = a cosi (cu coasa) /
desterrar = a exila / sembrar = a semăna / emparentar = a se înrudi / sentar = a şedea / empedrar = a

Español Avanzado
pietrui / serrar aserrar empezar = a începe / sosegar = a calma / encerrar = a pune dop / temblar = a
tremura / encomendar = a recomanda / tentar = a tenta / enmendar = a amenda / trasegar = a transvaza
/ ensangrentar = a însângera / tropezar = a se poticni / enterrar = a îngropa / ventar = a face vânt / errar
= a greşi /Cf. şi verbele terminate în -car, -gar, -zar.
Verbul errar, la persoanele diftongate, schimbă pe ie cu ye, deoarece i urmat de vocală are funcţie de
consoană. Ind.prez.: yerro, yerras, yerra, erramos, erráis, yerran Conj.prez.: yerre, yerres, yerre,
erremos, erréis, yerren.
Conjugarea a 2-a
ascender = a urca / encender = a aprinde / cerner = a cerne / heder = a puţi / condescender = a binevoi /
perder = a pierde / defender = a apăra / tender = a tinde / descender = a coborî / trascender = a
transcende / verter = a vărsa
Nota 1. Şi verbele cernir, concernir, dicernir, adquirir, chiar dacă aparţin conjugării a 3-a, prezintă
diftongarea; ex.: cierno, ciernes etc.
Nota 2. Verbele următoare, în funcţie de sens, au sau nu au diftongarea: atestar = a umple / atiesto =
umplu / atestar = a atesta / aiesto = atestez / aterrar = a pune la pământ / atierro = pun la pământ /
aterrar = a ateriza / aterro = aterizez
Nota 3. Verbele următoare, chiar dacă au e în silaba finală a temei, nu devin subiecte cu diftongare:
anegar = a îneca / enterar = a informa / atentar = a atenta / intentar = a tenta / compensar = a
compensa / ofender = a ofensa / contentar = a mulţumi / presentar = a prezenta / depender = a
depende / pretender = a pretinde / dispensar = a se dispensa / recompensar = a recompensa / templar =
a tempera
Exerciţiu
Traduceţi:
Profesorul îi încurajează pe elevi să studieze cu sârguinţă. Vitele pasc vara pe munţi. Acel comerciant ia
cu chirie în fiecare an o vilă în acest sat. Cei doi rivali, după duel, îşi strânseră mâinile. De ce tai acest
trunchi de pom? Mulţi pietoni traversează strada în timp ce trec biciclete şi automobile. Dimineaţa, când

Español Avanzado
mă scol din pat, îmi încălzesc cafeaua. Închideţi (dv sg) uşa, vă rog, pentru că mi-e frig. Şcoala începe la
opt şi se termină la amiază. M-am trezit prea târziu pentru a pleca. Ieri am început lecţiile de spaniolă.
Vă recomand să plecaţi imediat. Oamenii greşesc adesea. Eu nu iau niciodată o gustare, deoarece seara
mănânc devreme. În această ţară ninge şi îngheaţă toată iarna. Nu tremura, calmează-te. Cine îţi
stopează hainele? Să tindem întotdeauna spre lucruri înalte! Fiul meu pierde adesea câte ceva. Acest om
atesetează că vina nu este a mea, ci este vina ciclistului. Cine ofensează pe altul, se ofensează pe sine.
Totul depinde de bunăvoinţa ta.

Español Avanzado
UNIDAD 2
VERBE DIFTONGATE
Clasa a 2-a: în ue
1. A doua clasă a verbelor diftongate cuprinde acele verbe de conjugarea 1 şi a 2-a care, sub influenţa
accentului, schimbă o din silaba finală a temei în diftongul ue. O asemenea diftongare la aceleaşi timpuri
prezentate la clasa 1: prezentul indicativ (cele trei persoane ale singularului şi persoana a III-a plural),
conjunctivui prezent (aceleaşi persoane ca la indicativ) şi imperativul (toate persoanele pe care le ia de
la conjunctiv).
2. Nici aici nu se pot da reguli pentru a cunoaşte toate verbele diftongate, care sunt foarte numeroase;
dar şi aici, dacă în familia de cuvinte căreia îi aparţine verbul, există unul cu diftongul ue, atunci şi verbul
va fi diftongat.
Ex.: acordar = a acorda / el acuerdo = acordul / el almuerzo = prânzul / almozar = a prânzi
Exemplu de verbe diftongate de a 2-a clasă
INDICATIV Prezent
Conjugarea 1: Contar = a număra; a povesti: cuento cuentas cuenta contamos contáis cuentan
Conjugarea a 2-a: Mover a mişca: muevo mueves mueve movemos movéis mueven
CONJUNCTIV Prezent
Contar: cuente cuentes cuente cuentemos cuentéis cuenten
Mover: mueva muevas mueva movamos mováis muevan
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
cuenta tú / cuente él no cuenta / tú no cuente él
V. contemos contad cuenten V. no contemos no contéis no cuenten


Español Avanzado
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
mueve tú / mueva él, no muevas / no mueve él
V. movamos / moved / muevan V. no movamos / no mováis / no muevan
TABELUL PRINCIPALELOR VERBE DIFTONGATE DE CLASA a 2-a
Conjugarea 1
1) acordar = a decide; a-şi aminti / holgar = a se odihni / acostar = a (se) culca / hollar = a călca /
agorar = a ura / jugar = a se juca / almorzar = a prânzi / mostrar = a arăta / amoblar = a mobila /
poblar = a popula / asolar = a devasta / probar = a proba / avergonzar = a se ruşina / recordar =
a aminti / colar = a (se) strecura / renovar = a renova / colgar = a se agăţa / revolcar = a răsturna
/ concordar = a pune de acord / rodar = a se rostogoli / consolar = a consola / rogar = a ruga /
costar = a costa / soldar = a suda / descollar = a se dezlipi / soltar a = elibera / descontar = a nu
conta / sonar = a suna / desolar = a dezola / soñar = a visa / desollar = a se juli / tostar = a prăji; a
se bronza / desosar = a dezosa / trocar = a face troc / encontrar = a întâlni / tronar = a tuna /
engrosar = a îngroşa / volar= a zbura / forzar = a forţa / volcar = a răsturna
Cf. şi verbele terminate în -car, -gar, -zar.
2) Am dezosat (de la hueso = os) împreună cu diftongul primeşte un h: deshueso, deshuesas, deshuesa,
desosamos, desosáis, deshuesan.
3) Jugar, chiar dacă a schimbat anticul o în u, aparţine acestei clase: juego, juegas, juega, jugamos,
jugáis, juegan.
Conjugarea a 2-a
1) absolver = a absolvi (de o vină) / mover = a mişca / demoler = a demola / oler = a mirosi / doler =
a durea / resolver = a rezolva / llover = a ploua / soler = a obişnui / moler = a măcina / torcer = a
toarce / morder = a muşca / volver = a întoarce
2) 4) Oler, împreună cu diftongul, primeşte h: huelo, hueles, huele, olemos, oléis, huelen.

Español Avanzado
Nota.
Verbele următoare, în funcţie de sens, au sau nu au diftongarea: aforar = a acorda un privilegiu / afuero
= acord un privilegiu / aforar = a evalua / aforo = fixez preţul / apostar = a paria / apuesto = pariez /
apostar = a pune la fix / aposto = potrivesc
Exerciţiu
Traduceţi:
Îmi amintesc întotdeauna cu simpatie de colegii mei de şcoală. Mă culc foarte devreme seara, alţii se
culcă cel mai târziu la zece. La ce oră serveşti prânzul? Războaiele devastează oraşele şi satele. Nu te
ruşinezi să spui atâtea minciuni? Unde agăţ pălăria şi paltonul? Această copie nu concordă cu originalul.
Mama îl consolează pe fiul care plânge. Numără bine banii! Nu dezosa acest pui. Nu-l întâlnesc niciodată
pe tatăl tău pe stradă. Este necesar să te forţezi mai mult. Muncitorii din acest oraş fac grevă azi şi
mâine. Joc în fiecare seară o partidă de cărţi cu prietenii mei. Acest tânăr arată o mare ignoranţă. Aprob
raţiunile tale, dar dezaprob modul tău de a acţiona. Vă rog să-mi spuneţi unde se află gara. Visez o
căsuţă frumoasă la munte. Zidarii demolează o casă veche. Dacă mâine plouă, nu va fi cursa de tauri.
Trebuie să rezolvi cu scrierea scrisorii. Sunt obişnuit să mă scol târziu dimineaţa. Restituie-mi gramatica
pe care ţi-am împrumutat-o acum câteva săptămâni. Pariez că ai uitat să pui acrisoarea la cutia poştală.

Español Avanzado
UNIDAD 3
VERBE ÎNTĂRITE
Clasa 1: în -cer
Prima clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 2-a şi a 3-a care se termină în -cer
precedat de vocală (-acer, -ecer, -ocer, -ucir).
Acestea întăresc pe c final din temă în zc întotdeauna când desinenţa începe cu a sau cu o. O asemenea
întărire are loc numai la prezentul indicativ (persoana I, pentru că desinenţa începe cu o) şi deci,
conform regulii generale, se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele, pentru că desinenţele
lor încep cu a) şi la imperativ (toate persoanele pe care le ia de la conjunctiv). Şi verbul lucir, ale cărui
compuse (deslucir, relucir) are acelaşi mod de întărire.
Exemplu de verbe întărite de clasa 1
INDICATIV Prezent
Nacer = (a se naşte): nazco naces nace nacemos nacéis nacen
Agradecer = (a fi recunoscător): agradezco agradeces agradece agradecemos agradecéis agradecen
Conocer = (a cunoaşte): conozco conoces conoce conocemos conocéis conocen
Lucir = (a străluci): luzco luces luce lucimos lucís lucen
CONJUNCTIV Prezent
Nacer: nazca nazcas nazca nazcamos nazcáis nazcan
Agradecer: agradezca agradezcas agradezca agradezcamos agradezcáis agradezcan
Conocer: conozca conozcas conozca conozcamos conozcáis conozcan
Lucir: luzca luzcas luzca luzcamos luzcáis luzcan

Español Avanzado
IMPERATIV
Nacer: nace nazca nazcamos naced nazcan
Agradercer: agradece agradezca agradezcamos agradeced agradezcan
Conocer: conoce conozca conozcamos conoced conozcan
Lucir: luce luzca luzcamos lucid luzcan
PRINCIPALELE VERBE ÎNTĂRITE DE CLASA 1
aborrecer = a urî / establecer = a stabili / acaecer = a se întâmpla / estremecer = a fremăta / acontecer =

a mulţmi / favorecer = a favoriza / aparecer = a apărea / florecer = a înflori / carecer / a lipsi = guarnecer
= a garnisi / compadecer = a compătimi / humedecer = a umidifica / comparecer = a compărea /
merecer = a merita / complacer = a se complace / obedecer = a asculta / desfallecer = a-şi pierde
cunoştinţa / ofrecer = a oferi / empobrecer = a sărăci / padecer a = suferi / enflaquecer = a se slăbi /
parecer = a părea / engrandecer = a se mări / permanecer = a rămâne / enoblecer = a înnobila /
pertenecer = a aparţine / enriquecer / a îmbogăţi / envilecer = a deveni rău / envejecer = a îmbătrâni /
ejercer = a exercita, a profesa / coercer = a constrânge, a sili / mecer = a legăna / convencer = a convinge
/ vencer = a învinge
Nota 1.
Verbele următoare, chiar dacă se termină în –cer precedat de vocală, nu se întăresc, ci doar schimbă c în
z: empecer a împiedica empezo, empeza mecer a legăna mezo, meza
Nota 2.
Verbele următoare nu numai că schimbă c în z, dar suferă şi diftongarea: cocer a coace cuezo, cueza
escocer a arde escuezo, escueza
Nota 3.
Verbul placer (care de obicei se substituie cu agradar şi gustar), când este folosit la mod impersonal,
preferă în locul formelor regulate alte forme cu tema în pleg- sau plug-; ex.: Perf.simplu: plugo sau plació
(pers. a III-a sg); plugueron sau placieron (pers. a III-a pl); Conj.prez: plega sau plegue sau plazca (pers. a

Español Avanzado
III-a sg); Conj.imp.: pluguiera sau placiera (pers. a III-a sg); pluguiese sau placiese (pers. a III-a pl);
Conj.viit.: pluguiere sau placiere.
Exerciţiu
Traduceţi:
Întâmplă-se ce s-o întâmpla, eu sunt gata să plec. Vă (sg) sunt foarte recunoscător pentru cadoul
magnific. Nava apare în sfârşit de la orizont. Îmi lipseşte o bună literatură spaniolă. Este necesar să-l
compătimeşti pe acel biet om. Nu cunoaştem pe nimeni în acest sat. În această cameră lipseşte aerul;
dacă nu deschideţi ferestrele, leşin. El sărăceşte mereu pentru că cheltuie şi nu câştigă. Copilul slăbeşte
pentru că nu este nutrit bine. Cred că tu măreşti lucrurile. Munca înnobilează pe om. El se îmbogăţeşte
pentru că munceşte şi câştigă. În fiecare zi îmbătrânim şi din păcate moartea se apropie. Trebuie ca tu să
te stabileşti în acest oraş. Primăvara pomii înfloresc, rândunele se întorc, toată natura se înnoieşte. Nu
merit de la voi atâta onoare. Nu cred să se nască ceva bun din încercarea asta a ta. Daţi ascultare
întotdeauna părinţilor dvs (sg) e veţi (dvs) fi fericit. Îţi ofer fructele din grădina mea, pe care tu le preferi.
Sufăr adesea de dor de cap. Mâine rămân toată ziua în casă. Acest dicţionar aparţine colegului meu de
şcoală. Ochii pisicii strălucesc în noaptea întunecoasă. Te-am chemat ca să legeni copilul. Cred că carnea
se coace mai bine la cuptor. Acest vin îmi arde stomacul.
LECTURĂ ŞI DICTARE
LAS CASTILLAS
Los castellanos son de todos los pueblos del mundo los que merecen la primacía en linea de lealtad.
Cuando el ejército del primer rey de España de la casa de Francia (Felipe V de Borbón) quedé arruinado
en la batalla de Zaragosa, la sola provincia de Soria dió a su soberano un ejército nuevo y numeroso con
que salir a campaña, y fué el que ganó las victorias, de que resultó la detrucción del ejército y bando
austriaco. El ilustre historiador que refiere las revoluciones del principio de este siglo (XVIII), pondera
tanto la fidelidad de estos pueblos, que dice será eterna memoria de los reyes. Esta provincia aun
conserva cierto orgullo nacido de su antigua grandeza, que hoy no se conserva sino en las ruinas de sus
ciudades y en la honradez de sus habitantes. (José Cadalso)

Español Avanzado
UNIDAD 4
VERBE INTARITE CLASA a 2-a
Clasa a 2-a: în -ducir
A doua clasă a verbelor întărite cuprinde toate verbele de conjugarea a 3-a care se termină în -ducir.
Acestea, în afară de faptul că au aceeaşi întărire ca verbele de clasa 1, suferă şi guturalizarea cin c în j la
perfectul simplu (unde la persoana I şi a III-a singular au terminaţia scurtă). Această schimbare, după
regula generală, se transmite de la perfectul simplu la conjunctivul imperfect (la ambele sale forme) şi la
conjunctiv viitor.
Exemplu de verbe întărite de clasa a 2-a
Conducir = a conduce
INDICATIV
Prezent: conduzco conduces conduce conducimos conducís conducen
Perfect simple: condujo condujiste conduje condujimos condujisteis condujeron
CONJUNCTIV
Prezent: conduzca conduzcas conduzca conduzcamos conduzcáis conduzcan
Imperfect I: condujera1) condujeras condujera condujéramos condujeráis condujeran
Imperfect II: condujese condujeses condujese condujésemos condujeseis condujesen
Viitor: condujere condujeres condujere condujéremos condujereis condujeren
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
conduce tú / conduzca él no conduzcas / no conduzca él

Español Avanzado
IMPERATIV
Positiv Negativ
V. conduzcamos / conducid / conduzcan V. no conduzcamos / no conduzcás / no conduzcan
Se conjugă la fel ca verbul conducir următoarele verbe: aducir = a aduce / reducir = a reduce /
deducir = a deduce / reproducir = a reproduce / inducir = a induce / seducir = a seduce / introducir =
a introduce / traducir = a traduce / producir = a produce
Terminaţiile -iera, -iese, -iere, când întâlnesc pe j, pierd pe i: condujera în loc de condujiera.
Exerciţiu
Traduceţi:
Tatăl meu, când eram încă mic, m-a dus în Spania. Din cuvintele tale deduc că nu ai poftă de lucru.
Comerciantul pe care îl cunoşti a făcut-o (inducir) pe fiica sa să se căsătorească cu domnul argentinian
cel bogat. Acest băiat s-a introdus pe ascuns în cala navei. Acest arbore produce în fiecare an numeroase
fructe. Ar fi bine să reduci cheltuielile. Ţiaş fi recunoscător dacă mi-ai reproduce acest tablou la care ţin
mult. Aş dori ca tu să-mi traduci primele pagini din această carte. Sper să nu te seducă ideea de a pleca
în America.

Español Avanzado
UNIDAD 5
VERBE ÎNDULCITE
Clasa 1: în -i
Prima clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care schimbă pe e din ultima
silabă a temei în i, înaintea tuturor desinenţelor care încep cu o vocală tare (a, e, o).
Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci, conform
regulii generale, se transmite la conjunctivul prezent şi la imperativ (Toate persoanele cu excepţia pers.
a II-a plural, care, după cum se ştie, este întotdeauna regulată); are loc şi la perfectul simplu (toate
persoanele de singular şi plural), de unde, conform regulii generale, se transmite şi la conjunctiv viitor şi
la gerunziu.
Exemplu de verb îndulcit de clasa 1
Pedir = a cere
INDICATIV
Prezent: pido pides pide pedimos pedís piden
Perfect simplu: pedé pediste pidió pedimos pedisteis pidieron
CONJUNCTIV
Prezent: pida pidas pida pidamos pidáis pidan
Imperfect I: pidiese pidieses pidiese pidiésemos pidieseis pidiesen
Imperfect II: pidiera pidieras pidiera pidiéramos pidieráis pidieran
Viitor: pidiere pidieres pidiere pidiéremos pidiereis pidieren

Español Avanzado
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
pide tú / pida él no pidas / no pida él
V. pidamos / pedid pidan V. no pidamos / no pidás / no pidan
GERUNZIU: pidiendo
Se conjugă la fel ca verbul pedir următoarele verbe:
ceñir1) a încinge freir a frige colegir 2) a deduce gemir a geme competir a concura henchir1) a umple
concebir a concepe impedir a împiedica constreñir a constrânge medir a măsura corregir 2) a corecta
regir2) a acţiona derretir a topi reir a râde desleir a dilua rendir a înapoia despedir a licenţia reñir a se
certa desteñir1) a stinge repetir a repeta elegir 2) a alege seguir3) a urma embestar a investi servir a
servi engreír a se îngâmfa sonreír a surâde estreñir1) a deveni astringent señir a picta expedir a expedia
vestir a îmbrăca 1) Cfr. şi verbele cu tema în ch, ll, ñ. 2) Cfr. şi verbele în -gir. 3) Cfr. şi verbele în -guir.
Nota. Freír, reír şi compusele lor, în afară de îndulcire, prezintă şi pierderea lui i aton din desinenţă peste
tot unde această flexiune este urmată de vocală (ca la verbele cu tema în ch, ll, ñ): Infinitiv Perf.simplu
Conj.imperf. re-ír ri-ó, ri-eron ri-era, ri-ese Conj.viitor Gerunziu :ri-ere ri-endo
Exerciţiu
Traduceţi:
Nu intru în concurs cu nimeni, pentru că nu mă simt bine. Corectez întotdeauna manuscrisul meu înainte
de al preda tipografului. Stăpânul l-a licenţiat pe servitor pentru că nu avea chef de muncă. Mi-au
expediat marfa pe care o comandasem, dar aceasta nu a ajuns la timp. Bucătăreasa frige peştii pe care i-
a cumpărat de la piaţă. Nu te împiedic să pleci, dar doresc să iei cu tine un însoţitor. Inginerul a măsurat
terenul pe care dorea să-l cumpere. Mulţi se ceartă pentru nimic şi în acest fel îşi fac viaţa nefericită. Ar
fi bine să repeţi lecţia înainte de a pleca la şcoală. Urmează-mă, nu-ţi fie teamă, te conduc la un loc sigur.
Merg pe drumul meu, pentru că sunt sigur că nu greşesc. Nu vă îmbrăcaţi înainte de a fi periat bine
hainele.

Español Avanzado
Clasa a 2-a: în -y
A doua clasă a verbelor îndulcite cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care se termină în -uir, cu u
care se aude. Acestea inserează un y eufonic, după u din temă, înaintea tuturor desinenţelor care încep
cu o vocală tare (a, e, o).
Asemenea îndulcire are loc la indicativ prezent (persoanele de singular şi a III-a plural) şi deci, conform
regulii generale, se transmite la conjunctivul prezent (toate persoanele) şi la imperativ (toate persoanele
cu excepţia pers. a II-a plural, care, după cum se ştie, este întotdeauna regulată).
Să ne amintim şi faptul că verbele de conjugarea a 3-a a căror temă se termină în vocală, schimbă în y pe
i aton din desinenţă ori de câte ori aceasta în flexiune este urmată de vocală. Această schimbare are loc
la perfectul simplu (toate persoanele de singular şi plural), de unde, conform regulii generale, se
transmite şi la conjunctiv imperfect, conjunctiv viitor şi la gerunziu.
Exemplu de verb îndulcit de clasa a 2-a
Huir = a fugi
INDICATIV
Prezent: huy-o huy-es huy-e hu-imos hu-ís huy-en
Perfect simple: hu-í hu-iste hu-yó hu-imos hu-isteis hu-yeron
CONJUNCTIV
Prezent: huy-a huy-as huy-a huy-amos huy-áis huy-an
Imperfect I: hu-yese hu-yeses hu-yese hu-yésemos hu-yeseis hu-yesen
Imperfect II: hu-yera hu-yeras hu-yera hu-yéramos hu-yeráis hu-yeran
Viitor: hu-yere hu-yeres hu-yere hu-yéremos hu-yereis hu-yeren

Español Avanzado
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
huy-e tú / huy-a él no huy-as / no huy-a él
V. huy-amos / hu-id / huy-an V. no huy-amos / no huy-áis / no huy-an
GERUNZIU: hu-yendo
Se conjugă la fel ca verbul huir următoarele verbe:
argúir = a argumenta / estatuir = a statua / atribuir = a atribui / excluir = a exclude / circuir = a încercui /
fluir = a curge / concluir = a conchide / imbuir = a îmbia / constituir = a constitui / incluir = a include /
construir = a construi / instituir = a institui / contribuir = a contribui / instruir = a instrui / derruir = a
demola / obstruir = a obtura / destituir = a destitui / recluir = a închide / destruir = a distruge / restituir =
a restitui / diluir = a dilua / retribuir = a retribui / disminuir = a micşora / sustituir = a substitui / distribuir
= a distribui
Nota.
Verbul inmiscuir = a se amesteca, se conjugă regulat, fără îndulcire.
Exerciţiu
Traduceţi:
Din cuvintele tale bănuiesc că nu intenţionezi să mă plăteşti. Îmi atribuie vina dezastrului, dar eu sunt
inocent. Au vorbit mult, dar nu au conchis nimic. Dacă constitui o astfel de societate, vei avea desigur
noroc. Primarul acestui sat aconstruit o casă frumoasă în piaţă. Contribuiţi şi dv. (sg) la subscripţia
pentru refugiaţii din acest oraş. Zidari au demolat casa care împiedica accesul vehiculelor. Directorul
băncii a destituit şi licenţiat pe casier. Nu distrugeţi ce am construit cu atâta greutate. Dacă nu
diminuează dificultăţile, este necesar să renunţăm la întreprindere. Ministrul a stabilit să deschidă şcolile
la 1 octombrie. Cred că clima acestei ţări influenţează asupra caracterului meu. Cine a închis pisica în
bucătărie? Dacă te-ar fi retribuit cum meriţi, ai fi bogat de mult timp. Am înlocuit secretarul, pentru că
era leneş şi mincinos. Nu mă amestec în afacerile altora.

Español Avanzado
UNIDAD 6
VERBE MELIFLUE
Clasa 1: e în ie şi în i
Prima clasă a verbelor meliflue cuprinde acele verbe de conjugarea a 3-a care, în afara diftongării din e
în ie la aceleaşi moduri, timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa 1, schimbă pe e în i în faţa
desinenţelor care încep cu a tonic sau cu diftong. Asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent
(persoanele I şi a II-a plural) şi deci, conform regulii generale, se transmite la imperativ (toate persoanele
cu excepţia pers. a II-a plural), la perfectul simplu (persoana a III-a singular şi plural) şi, conform regulii
generale, se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă), la conjunctiv viitor şi la gerunziu.
Exemplu: Sentir = a simţi, a regreta, a auzi
INDICATIV
Prezent: siento sientes siente sentimos sentís sienten
Perfect simplu: sentí sentiste sintió sentimos sentisteis sintieron
CONJUNCTIV
Prezent: sienta sientas sienta sintamos sintáis sientan
Imperfect I: sintiese sintieses sintiese sintiésemos sintieseis sintiesen
Imperfect II: sintiera sintieras sintiera sintiéramos sintierais sintieran
Viitor: sintiere sintieres sintiere sintiéremos sintiereis sintieren
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
siente tú / sienta él no sientas / no sienta él
V. sintamos / sentid / sientan V. no sintamos / no sintáis / no sientan
GERUNZIU: sintiendo

Español Avanzado
Se conjugă la fel ca verbul sentir următoarele verbe: adherir = a adera / hervir = a fierbe / advertir = a
adeveri / inferir = a răni / arrepentirse = a se căi / invertir = a investi / conferir = a conferi / mentir = a
minţi / convertir = a converti / preferir = a prefera / deferir = a deferi / proferir = a profera / diferir = a
diferi / referir = a referi / digerir = a digera / requerir = a cere / discernir = a discerne / sugerir = a sugera
/ divertir = a distra / transferir = a transfera / herir = a răni
Exerciţiu
Traduceţi:
Te avertizez că trenul pleacă la opt şi jumătate. S-a căit de acţiunile sale şi şi-a cerut scuze. I-au conferit
gradul de colonel pentru acţiunile sale de valoare. Dacă aş vorbi cu tatăl tău, l-aş face să te lase să pleci
cu mine. Bunica mea, care are 80 de ani, digeră încă bine. Copiii s-au distrat bine ieri seară la teatrul de
păpuşi. Locotenentul şi-a rănit un piciorcoborând de pe cal, dar nu e ceva grav. Fierbe apa pentru
ciorbă? Fierbe (în acest moment). Am schimbat direcţia, pentru că greşisem drumul. Cine minte o dată,
minte pentru toată viaţa.
Clasa a 2-a: o în ue şi în u
A doua clasă a verbelor meliflue cuprinde numai verbele dormir şi morir, care, în afara diftongării din o
în ue la aceleaşi moduri, timpuri şi persoane ale verbelor diftongate din clasa a 2-a, schimbă pe o în u în
faţa desinenţelor care încep cu a tonic sau cu diftong; asemenea schimbare are loc la conjunctiv prezent
(persoanele I şi a II-a plural) şi deci, conform regulii generale, se transmite la imperativ (toate persoanele
cu excepţia pers. a II-a plural), la perfectul simplu (persoana a IIIa singular şi plural) şi, conform regulii
generale, se transmite la conjunctiv imperfect (prima şi a doua formă), la conjunctiv viitor şi la gerunziu
(la fel ca la verbele meliflue de clasa 1).
Exemplu: Dormir = a dormi
INDICATIV
Prezent: duermo duermes duerme dormimos dormís duermen
Perfect simplu: dormí dormiste durmió dormimos dormisteis durmieron


Español Avanzado
CONJUNCTIV
Prezent: duerma duermas duerma durmamos durmáis duerman
Imperfect I: durmiese durmieses durmiese durmiésemos durmieseis durmiesen
Imperfect II: durmiera durmieras durmiera durmiéramos durmierais durmieran
Viitor: durmiere durmieres durmiere durmiéremo s durmiereis durmieren
IMPERATIV
Pozitiv Negativ
duerme tú / duerma él no duermas / no duerma él, V
V. durmamos / dormid / duerman V. no durmamos / no durmáis / no duerman
GERUNZIU: durmiendo
Exerciţiu
Traduceţi:
Pisica mea doarme toată ziua pe fotoliul din sufragerie. Când m-am întors eram obosit, şi am dormit
profund până dimineaţa. Cei doi călători au dormit puţin, pentru că trebuia să plece foarte devreme.
Este bine ca tu să dormi pentru că ai muncit mult şi ai nevoie de odihnă. Dacă oamenii ar dormi mai
puţin, ar fi mai bine cu sănătatea. Nu mai dormi, scoală-te! Bunicul meu a murit acum zece ani. Cei doi fii
ai acestui domn au murit eroic în război. Sper ca el să nu moară, pentru că prea mare ar fi durerea
noastră. Dacă el ar muri, n-aş mai avea nici un scop în viaţă.

Español Avanzado
UNIDAD 7
VERBE NEREGULATE ABSOLUTE
Verbele neregulate propriu-zise, adică cele ce nu se pot aduce la vreuna din categoriile de verbe
neregulate prezentate anterior, nu sunt decât 21 (nesocotind verbele auxiliare, prezentate deja mai sus).
Vom prezenta în ordine alfabetică, conjugarea acestora, pentru o consultare viitoare mai uşoară. Şi
compusele şi derivatele acestora suferă aceleaşi neregularităţi, în general.
Andar = a merge
Ind.prez.: ando, andas, anda, andamos, andáis, andan
Conj.prez.: ande, andes, ande, andemos, andéis, anden
Ind.perf.s.: anduve, anduviste, anduvo, anduvimos, anduvisteis, anduvieron
Conj.imp.I: anduviese, anduvieses, anduviese, anduviésemos, anduvieseis, anduviesen
Conj.imp.II: anduviera, anduvieras, anduviera, anduviéramos, anduvierais, anduvieran
Conj.viit.: anduviere, anduvieres, anduviere, anduvieremos, anduviéreis, anduvieren
Ind.viitor.: andaré, andarás, andará, andaramos, andaréis, andarán
Cond.prez.: andaría, andarías, andaría, andaríamos, andaríais, andarían
Imperativ: anda tú, ande él, andemos, andad, anden
Asir = a afişa (foarte puţin uzitat – este substituit de agarrar)
Ind.prez.: asgo, ases, ase, asimos, asís, asgan
Conj.prez.: asga, asgas, asga, asgamos, asgáis, asgan
Imperativ: ase tú, asga él, asgamos, asid, asgan

Español Avanzado
Caber = a încăpea, a fi conţinut
Ind.prez.: quepo, cabes, cabe, cabemos, cabéis, caben
Conj.prez.: quepa, quepas, quepa, quepamos, quepáis, quepan
Ind.perf.s.: cupe, cupiste, cupo, cupimos, ccupisteis, cupieron
Conj.imp.I: cupiese, cupieses, cupiese, cupiésemos, cupieseis, cupiesen
Conj.imp.II: cupiera, cupieras, cupiera, cupiéramos, cupierais, cupieran
Conj.viit.: cupiere, cupieres, cupiere, cupieremos, cupiéreis, cupieren
Ind.viitor.: cabré, cabrás, cabrá, cabramos, cabréis, cabrán
Cond.prez.: cabría, cabrías, cabría, cabríamos, cabríais, cabrían
Imperativ: cube tú, quepa él, quepamos, cabed, quepan
Nota: verbul caer se foloseşte frecvent ca impersonal: no cabe duda = nu încape îndoială.
Caer = a cădea
Ind.prez.: caigo, caes, cae, caemos, caéis, caen
Conj.prez.: caiga, caigas, caiga, caigamos, caigáis, caigan
Ind.perf.s.: caí, caíste, cayó, caímos, caísteis, cayeron
Conj.imp.I: cayese, cayeses, cayese, cayésemos, cayeseis, cayesen
Conj.imp.II: cayera, cayeras, cayera, cayéramos, cayerais, cayeran
Conj.viit.: caiere, caieres, caiere, caieremos,caviéreis,cavieren
Ind.viitor.: caeré, caerás, caerá, caeremos, caeréis, caerán
Cond.prez.: caería, caerías, caería, caeríamos, caeríais, caerían
Imperativ: cae tú, caiga él, caigamos, caed, caigan


Español Avanzado
Part.trecut: caído
Gerunziu: cayendo
Dar = a da
Ind.prez.: doy, das, da, damos, dais, dan
Conj.prez.: di, diste, dió, dimos, disteis, dieron
Ind.perf.s.: dé, des, dé, demos, deis, den
Conj.imp.I: diese, dieses, diese, diésemos, dieseis, diesen
Conj.imp.II: diera, dieras, diera, diéramos, dierais, dieran
Conj.viit.: diere, dieres, diere, dieremos, diéreis, dieren
Ind.viitor.: daré, darás, dará, daramos, daréis, darán
Cond.prez.: daría, darías, daría, daríamos, daríais, darían
Imperativ: da tú, dé él, demos, dad, den
Nota: Să se reţină adăugarea lui y la prez.ind., ca la estoy, soy, voy. Să se reţină di neaccentuat care
semnifică "aş da" de la conj.prez (abreviere din lat.dedi), în timp ce dí cu accent semnifică "spune",
persoana a II-a singular de la imperativul verbului decir.
Decir = a spune, a zice
Ind.prez.: digo, dices, dice, decimos, decís, dicen
Conj.prez.: diga, digas, diga, digamos, digáis, digan
Ind.perf.s.: dije, dijiste, dijo, dijimos, dijisteis, dijeron
Conj.imp.I: dijiese, dijieses, dijiese, dijiésemos, dijieseis, dijiesen
Conj.imp.II: dijiera, dijieras, dijiera, dijiéramos, dijierais, dijieran

Español Avanzado
Conj.viit.: dijiere, dijieres, dijiere, dijieremos, dijiéreis, dijieren
Ind.viitor.: diré, dirás, dirá, diremos, diréis, dirán
Cond.prez.: diría, dirías, diría, diríamos, diríais, dirían
Imperativ: dí tú, diga él, digamos, decid, digan
Part.trecut: dicho
Gerunziu: diciendo
Nota: Compusele acestui verb prezintă aceleaşi neregularităţi, cu excepţia viitorului indicativului (şi deci
şi a condiţionalului prezent), unde sunt regulate, şi la imperativ, unde persoana a II-a singulare face dice;
ex.: Ind.viitor: predeciré, Cond. predeciría, Imperativ predice.
Erguir = a ridica, a înălţa; a se înfumura
Ind.prez.: irgo sau yergo, irgues sau yergues, irgue sau yergue, erguimos, erguís, irguen sau yerguen
Conj.prez.: irga sau yerga, irgas sau yergas, irga sau yerga, irgamos sau yergamos, irgáis, yergáis, iergan
sau yergan
Ind.perf.s.: erguí, erguiste, irguió, erguimos, erguisteis, irguieron
Conj.imp.I: irguiese, irguieses, irguiese, irguiésemos, irguieseis, irguiesen
Conj.imp.II: irguiera, irguieras, irguiera, irguiéramos, irguierais, irguieran
Conj.viit.: irguiere, irguieres, irguiere, irguieremos, irguiéreis, irguieren
Imperativ: irgue sau yergue tú, irga sau yerga él, irgamosa sau yergamos, erguid, irgan sau yergan
Gerunziu: irguiendo
Hacer = a face
Ind.prez.: hago, haces, hace, hacemos, hacéis, hacen
Conj.prez.: haga, hagas, haga, hagamos, hagáis, hagan


Español Avanzado
Ind.perf.s.: hice, hiciste, hizo, hicimos, hicisteis, hicieron
Conj.imp.I: hiciese, hicieses, hiciese, hiciésemos, hicieseis, hiciesen
Conj.imp.II: hiciera, hicieras, hiciera, hiciéramos, hicierais, hicieran
Conj.viit.: hiciere, hicieres, hiciere, hicieremos, hiciéreis, hicieren
Ind.viitor.: haré, harás, hará, haramos, haréis, harán
Cond.prez.: haría, harías, haría, haríamos, hríais, harían
Imperativ: haz tú, haga él, hagamos, haced, hagan
Part.trecut: hecho
Nota: Între compuşii acestui verb se pot considera şi rarefacer şi satisfacer, care, în afară de faptul că
prezintă aceleaşi neregularităţi, conservă pe f în toate formele şi fac conj.imperf.: satisfaciese sau
satisfaciera, la conj.viitor satisfaciere, la imperativ satisfaz sau satisface.
Ir = a merge
Ind.prez.: voy, vas, va, vamos, vais, van
Conj.prez.: vaya, vayas, vaya, vayamos, vayáis, vayan
Ind.imperf.: iba, ibas, iba, íbamos, ibais, iban
Ind.perf.s.: fuí, fuiste, fue, fuimos, fuisteis, fueron
Conj.imp.I: fuese, fueses, fuese, fuésemos, fueseis, fuesen
Conj.imp.II: fuera, fueras, fuera, fuéramos, fuerais, fueran
Conj.viit.: fuere, fueres, fuere, fueremos, fuéreis, fueren
Ind.viitor.: iré, irás, irá, iramos, iréis, irán
Cond.prez.: iría, irías, iría, iríamos, iríais, irían

Español Avanzado
Imperativ: vé tú, vaya él, vamos, id, vayan
Nota: verbul ir, în afară de faptul că corespunde verbului românesc a merge, traduce şi verbul a veni,
când se foloseşte cu această semnificaţie. Ex.: voi veni la tine acasă = iré a tu casa. Vin! = ¡Voy! Acesta
traduce şi verbul a fi în sensul de a merge; ex.: am fost la Madrid = he ido (nu estado) a Madrid. Se
utilizează de asemenea, ca franţuzescul aller, pentru a prezenta conceptul iminenţei sau continuităţii
acţiunii; ex.: scriu (în acest moment, am scris şi voi mai scrie un timp) = voy a escribir. Acest verb are
singurul imperfect care, nefiind de conjugarea I, are b în desinenţă. După cum se vede, perfectul simplu
şi timpurile conjunctivului care derivă de la acesta, sunt identice cu cele ale verbului ser. Şi în româneşte
se face această înlocuire: am fost să văd = am mers să văd.
Oir = a auzi
Ind.prez.: oigo, oyes, oye, oímos, oís, oyen
Conj.prez.: oiga, oigas, oiga, oigamos, oigáis, oigan
Ind.perf.s.: oí, oíste, oyó, oimos, oisteis, oieron
Conj.imp.I: oyese, oyese, oyese, oyésemos, oyeseis, oyesen
Conj.imp.II: oyera, oyeras, oyera, oyéramos, oyerais, oyeran
Conj.viit.: oyere, oyeres, oyere, oyeremos, oyéreis, oyeren
Ind.viitor.: oiré, oirás, oirá, oiramos, oiréis, oirán
Cond.prez.: oiría, oirías, oiría, oiríamos, oiríais, oirían
Imperativ: oye tú, oiga él, oigamos, oid, oigan
Part.trecut: oído
Gerunziu: oyendo
Nota: y nu apare ca neregularitate, ci prin schimbarea lui i în y între două vocale.

Español Avanzado
Poder = a putea
Ind.prez.: puedo, puedes, puede, podemos, podéis, pueden
Conj.prez.: pueda, puedas, pueda, podamos, podáis, puedan
Ind.perf.s.: pude, pudiste, pudo, pudimos, pudisteis, pudieron
Conj.imp.I: pudiese, pudieses, pudiese, pudiésemos, pudieseis, pudiesen
Conj.imp.II: pudiera, pudieras, pudiera, pudiéramos, pudierais, pudieran
Conj.viit.: pudiere, pudieres, pudiere, pudieremos, pudiéreis, pudieren
Ind.viitor.: podré, podrás, podrá, podramos, podréis, podrán
Cond.prez.: podría, podrías, podría, podríamos, podríais, podrían
Imperativ: puede tú, pueda él, podamos, poded, puedan
Gerunziu: pudiendo
Nota: Verbul podrir = a putrezi, a anumite persoane (podría etc.) coincide cu persoane de la verbul
poder. Pentru a evita ambiguităţile, este bine să folosim, în loc de podrir, forma regulată pudrir.
Poner = a pune
Ind.prez.: pongo, pones, pone, ponamos, ponéis, ponen
Conj.prez.: ponga, pongas, ponga, pongamos, pongáis, pongan
Ind.perf.s.: puse, pusiste, puso, pusimos, pusisteis, pusieron
Conj.imp.I: pusiese, pusieses, pusiese, pusiésemos, pusieseis, pusiesen
Conj.imp.II: pusiera, pusieras, pusiera, pusiéramos, pusierais, pusieran
Conj.viit.: pusiere, pusieres, pusiere, pusieremos, pusiéreis, pusieren
Ind.viitor.: pondré, pondrás, pondrá, pondramos, pondréis, pondrán

Español Avanzado
Cond.prez.: pondría, pondrías, pondría, pondríamos, pondríais, pondrían
Imperativ: pon tú, ponga él, pongamos, poned, pongan
Part.trecut: puesto
Querer = a vrea, a iubi
Ind.prez.: quiero, quieres, quiere, queremos, queréis, quieren
Conj.prez.: quiera, quieras, quiera, queramos, queráis, quieran
Ind.perf.s.: quise, quisiste, quiso, quisimos, quisisteis, quisieron
Conj.imp.I: quisiese, quisieses, quisiese, quisiésemos, quisieseis, quisiesen
Conj.imp.II: quisiera, quisieras, quisiera, quisiéramos, quisierais, quisieran
Conj.viit.: quisiere, quisieres, quisiere, quisieremos, quisiéreis, quisieren
Ind.viitor.: querré, querrás, querrá, querramos, querráis, querrán
Cond.prez.: querría, querrías, querría, querríamos, querríais, querrían
Imperativ: quiere tú, quiera él, queramos, quered, quieran
Nota: Verbul querer, în sensul de "a iubi", se foloseşte numai cu persoanele (şi în acest caz cere
acuzativul personal); ex.: Quiero mucho a mi hijo = îl iubesc mult pe fiul meu. Verbul amare, când se
referă la lucruri, se traduce prin "a iubi, a-i plăcea"; ex.: Amo mi ciudad = iubesc (îmi place) oraşuyl meu.
Saber = a şti
Ind.prez.: sé, sabes, sabe, sabemos, sabéis, saben
Conj.prez.: sepa, sepas, sepa, sepamos, sepáis, sepan
Ind.perf.s.: supe, supiste, supo, supimos, supisteis, supieron
Conj.imp.I: supiese, supieses, supiese, supiésemos, supieseis, supiesen

Español Avanzado
Conj.imp.II: supiera, supieras, supiera, supiéramos, supierais, supieran
Conj.viit.: supiere, supieres, supiere, supieremos, supiéreis, supieren
Ind.viitor.: sabré, sabrás, sabrá, sabramos, sabréis, sabrán
Cond.prez.: sabría, sabrías, sabría, sabríamos, sabríais, sabrían
Imperativ: sabe tú, sepa él, sepamos, sabed, sepan
Salir = a ieşi, a pleca
Ind.prez.: salgo, sales, sale, salíimos, salís, salen
Conj.prez.: salga, salgas, salga, salgamos, salgáis, salgan
Ind.perf.s.: salí, saliste, salió, salimos, salisteis, salieron
Conj.imp.I: saliese, salieses, saliese, saliésemos, salieseis, saliesen
Conj.imp.II: saliera, salieras, saliera, saliéramos, salierais, salieran
Conj.viit.: saliere, salieres, saliere, salieremos, saliéreis, salieren
Ind.viitor.: saldré, saldrás, saldrá, saldramos, saldréis, saldrán
Cond.prez.: saldría, saldrías, saldría, saldríamos, saldríais, saldrían
Imperativ: sal tú, salga él, salgamos, salid, sagan
Nota: Compusul sobresalir, la persoana a II-a singular imperativ face sobresale.
Traer = a trage, a purta
Ind.prez.: traigo, traes, trae, traemos, traéis, traen
Conj.prez.: traiga, traigas, traiga, traigamos, traigáis, traigan
Ind.perf.s.: traje, trajiste, trajo, trajimos, trajisteis, trajeron
Conj.imp.I: trajese, trajeses, trajese, trajesemos, trajeseis, trajesen


Español Avanzado
Conj.imp.II: trajera, trajeras, trajera, trajéramos, trajerais, trajeran
Conj.viit.: trajere, trajeres, trajere, trajeremos, trajéreis, trajeren
Ind.viitor.: traeré, traerás, traerá, traeramos, traeréis, traerán
Cond.prez.: traería, traerís, traería, traeríamos, traeríais, traerían
Imperativ: trae tú, traiga él, traigamos, traed, traigan
Part.trecut: traído
Gerunziu: trayendo
Valer = a valora
Ind.prez.: valgo, vales, vale, valemos, valís, valen
Conj.prez.: valga, valgas, valga, valgamos, valgáis, valgan
Ind.perf.s.: valí, valiste, valió, valimos, valisteis, valieron
Conj.imp.I: valiese, valieses, valiese, valiésemos, valieseis, valiesen
Conj.imp.II: valiera, valieras, valiera, valiéramos, valierais, valieran
Conj.viit.: valiere, valieres, valiere, valieremos, valiéreis, valieren
Ind.viitor.: valdré, valdrás, valdrá, valdramos, valdréis, valdrán
Cond.prez.: valdría, valdrías, valdría, valdríamos, valdríais, valdrían
Imperativ: val tú, valga él, valgamos, valed, valgan
Venir = a veni
Ind.prez.: vengo, vienes, viene, venimis, venís, vienen
Conj.prez.: venga, vengas, venga, vengamos, vengáis, vengan
Ind.perf.s.: vine, viniste, vino, vinimos, vinisteis, vinieron


Español Avanzado
Conj.imp.I: viniese, vinieses, viniese, viniésemos, vinieseis, vinviesen
Conj.imp.II: viniera, vinieras, viniera, viniéramos, vinierais, vinieran
Conj.viit.: viniere, vinieres, viniere, vinieremos, viniéreis, vinieren
Ind.viitor.: vendré, vendrás, vendrá, vendramos, vendréis, vendrán
Cond.prez.: vendría, vendrías, vendría, vendríamos, vendríais, vendrían
Imperativ: ven tú, venga él, vengamos, venid, vengan
Gerunziu: viniendo
Ver = a vedea
Ind.prez.: veo, ves, ve, vemos, veis, ven
Conj.prez.: vea, veas, vea, veamos, veáis, vean
Ind.perf.s.: vine, viniste, vino, vinimos, vinisteis, vinieron
Conj.imp.I: viniese, vinieses, viniese, viniésemos, vinieseis, viniesen
Conj.imp.II: viniera, vinieras, viniera, viniéramos, vinierais, vinieran
Conj.viit.: viniere, vinieres, viniere, vinieremos, viniéreis, vinieren
Ind.viitor.: vendré, vendrás, vendrá, vendramos, vendréis, vendrán
Cond.prez.: vendría, vendrías, vendría, vendríamos, vendríais, vendrían
Imperativ: ve tú, vea él, veamos, ved, vean
Part.trecut: visto
Nota: printre compuşi este proveer = a prevedea, regulat (dar part.tr. provisto)
Yacer = a zăcea
Ind.prez.: yazco sau yazgo sau yago, yaces, yace, yacemos, yacéis, yacen

Español Avanzado
Conj.prez.: yazca sau yazga sau yaga etc.
Imperativ: yace sau yaz tú, yazca sau yazga sau yaga él, yazcamos sau yazgamos sau yagamos, yaced,
yazcan sau yazgan sau yagan
Exerciţii
Traduceţi:
Nu merg bine cu sănătatea. Mergi prea mult pe jos şi de aceea, când te întorci acasă, eşti foarte obosit.
Am mers toată ziua, pentru că aveam foarte multe lucruri de făcut. Dacă afacerile ar merge meru aşa, aş
fi repede foarte bogat. Dacă am merge mai repede, am ajunge acasă înainte ca soarele să apună. Mergi
cu băgare de seamă ca să nu cazi. Du-te deaci, că te cunosc bine. Prind băiatul de braţ şi îl conduc în
casă. Trebuie să prinzi căţelul de o labă şi să-l agăţi în acest cui. Prietenul meu era pe punctul de a cădea
în apă, când l-am prins de haină. În această cameră mai sunt un pat şi un fotoliu. Cred că toate aceste
albituri sunt în valiza mea. Dacă această carte mi-ar sta în buzunar, aş evita să mai port la şcoală
ghiozdanul.Nu e îndoială că el minte ca să ia un premiu. Casc de somn, pentru că nu dorm de două zile.
Atenţie cu paharul acesta, să nu cadă! Zidarul a căzut de pe scară şi şi-a rupt piciorul stâng. Băieţii au
căzut de pe cal şi şi-au rănit genunchii. Cazi din pom, că nu mă interesează deloc! Dacă aş cădea de pe
această creastă, m-aş rostogoli până în vale. Îţi dau doi escudos ca să-ţi cumperi caramele. I-a dat
cerşetorului o jumătate de pâine şi o pereche de pantofi vechi. Îmi place că şi dvs (sg) dă ceva pentru cei
săraci. Dacă mi-ar da un post bun, aş accepta imediat. Îţi voi da un lucru frumos, pentru că ai fost foarte
cuminte. Dă-mi un pahar cu apă pentru că mi-e foarte sete. Daţi-mi umbrela dvs, vă rog! Spun
întotdeauna adevărul şi niciodată nu mi-e frică de nimeni. Ce spuneţi (sg) de ştirea asta? Toţi spun că
contele va sosi peste puţin la castelul său. Mă îndoiesc că el nu va spune nimic, pentru că este prea
vorbăreţ. Medicul mi-a spus să nu beau vin şi să nu fumez. Toţi m-au spus că aveam dreptate, dar
judecătorul m-a condamnat. Dacă aş spune că da, aş spune o minciună. Cine va spune familiei că băiatul
şi-a rupt o gambă? Spune-i fiului meu că îl aştept la birou înainte de prânz. Spune-i servitorului să mă
trezească foarte devreme. Am spus că nu vreau să primesc pe nimeni. Mont Blanc se înalţă ca un colos
în mijlocul Alpilor.

Español Avanzado
UNIDAD 8
LISTA PRINCIPALELOR VERBE NEREGULATE
Pentru comoditatea studiului, prezentăm mai jos lista principalelor verbe neregulate.
Verbul se conjugă precum
aborrecer nacer
forzar contar
absolver mover
freír pedir
acaecer nacer
gemir pedir
acertar gobernar
acontecer nacer
guarnecer nacer
acordar contar
acostar contar
acrecentar acertar
heder defender
adestrar acertar
helar acertar
adherir sentir
henchir pedir

Español Avanzado
herrar acertar
advertir sentir
hervir sentir
aforar contar
holgar contar
agradecer nacer
hollar contar
agorar contar
alentar acertar
humedecer nacer
almorzar contar
imbuir huir
amoblar contar
impedir pedir
incensar acertar
apacentar acertar
incluir huir
aparecer nacer
inducir conducir
apostar contar

Español Avanzado
inferir sentir
apretar acertar
influir huir
arrendar acertar
instituir huir
introducir conducir
asentar acertar
invertir sentir
aserrar acertar
jugar contar
asolar contar
llover mover
aterrar acertar
atestar acertar
maldecir decir
atraversar acertar
manifestar acertar
atribuir huir
mecer nacer

Español Avanzado
avergonzar contar
medir pedir
bendecir decir
mentar acertar
merecer nacer
calentar acertar
merendar acertar
carecer nacer
moler mover
cegar acertar
morder mover
ceñir pedir
morir dormir
cerner defender
mostrar contar
negar acertar
cocer nacer
nevar acertar
colar contar
obedecer nacer

Español Avanzado
colegir pedir
obstruir huir
colgar contar
ofrecer nacer
comenzar acertar
compadecer nacer
oler mover
comparecer nacer
padecer nacer
competir pedir
parecer nacer
complacer nacer
concebir pedir
pensar acertar
concertar acertar
perecer nacer
concluir huir
permanecer nacer
concordar contar
pertenecer nacer

Español Avanzado
condescender defender
placer nacer
plegar acertar
conferir sentir
poblar contar
confesar acertar
consolar contar
predecir decir
constituir huir
preferir sentir
constreñir pedir
probar contar
construir huir
proferir sentir
convertir sentir
querer poner
corregir pedir
rarefacer nacer
costar contar

Español Avanzado
recomendar acertar
recordar contar
deducir conducir
reducir conducir
referir sentir
deferir sentir
demoler mover
regir pedir
denegar acertar
reir pedir
derretir pedir
descender defender
descollar contar
renovar contar
desconcertar acertar
reñir pedir
descontar contar
repetir pedir
desfallecer nacer
reproducir conducir

Español Avanzado
desleir pedir
requebrar defender
desmembrar acertar
requerir sentir
desolar contar
resolver mover
desollar contar
restituir huir
desosar contar
retribuir huir
despedir pedir
despertar acertar
revolcar contar
desplegar acertar
rodar contar
desterrar acertar
rogar contar
desteñir pedir
destituir huir
destruir huir

Español Avanzado
satisfacer hacer
diferir sentir
seducir conducir
digerir sentir
segar pagar
servir pedir
elegir pedir
sobresalir salir
embestir pedir
soldar contar
emparentar acertar
soler mover
empecer nacer
soltar contar
empedrar acertar
sonar contar
empezar acertar
sonreír pedir
emprobecer nacer
soñar contar

Español Avanzado
encerrar acertar
substituir huir
encomendar acertar
sugerir sentir
encontrar contar
defender enflaquecer
engrosar contar
enmendar acertar
torcer mover
ennoblecer nacer
tostar contar
enriquecer nacer
traducir conducir
ensangrentar acertar
enterrar acertar
transferir sentir
envejecer nacer
transcender defender
envilecer nacer

Español Avanzado
trocar contar
errar acertar
tronar contar
escarmentar acertar
estatuir huir
estremecer nacer
verter defender
excluir huir
vestir pedir
extreñir pedir
volar contar
expedir pedir
volcar contar
favorecer nacer
volver mover
fluir huir
Exercițiu: Traduceți:
Eroul înălţă capul şi spuse că nu ar trăda Patria sa. Fac bine exerciţiile de spaniolă? Îmi faci un serviciu,
dacă te rog? Pentru cât face (por más de que) nu este deloc mulţumit. Cum aţi făcut (sg) drumul din sat

Español Avanzado
până în oraş? Au făcut pe jos un kilometru pentru că nu au găsit un automobil. Dacă toţi şi-ar face
datoria, ar fi mai fericiţi. El va face acest lucru cu mare bunăvoinţă, pentru că ne este prieten. Fă ce crezi
că e mai folositor pentru noi. Merg la gară ca să iau trenul. Trebuie să mă duc, pentru că e târziu. Când
eram mai tânăr, mergeam adesea la cafenea ca să joc biliard. Am fost de multe ori în Spania pentru a
vizita ţara şi a învăţa limba spaniolă. Mâine vom veni negreşit la tine ca să lichidăm afacerile tale. Du-te
să te culci, căci este târziu. Am auzit sunetul clopotelor, dar nu m-am dus la fereastră. Dacă aş auzi vocea
acelui om, l-aş recunoaşte. Lăudaţi-mă, domnule, nu mă alungaţi. Nu pot să dorm pentru că sunt foarte
nervos. Mi se pare ciudat că dvs (sg) puteţi vorbi cu un asemenea om. Nu am putut să fac exerciţiul
pentru că era prea greu. Naufragiaţii s-au putut salva deoarece pământul nu era prea departe. Credeam
că el putea să câştige întrecerea, dar din păcate a căzut şi a trebuit să se retragă. El ar putea să fie un
bun profesionist, dar nu are mijloace pentru a studia. Pun carnea pe masă,dar fiţi atenţi să n-o mănânce
pisica. Mă îndoiesc că ei pun atenţie la ceea ce le spun lor. Bunicul a pus ziarul pe fotoliu, dar acum nu-l
mai găseşte. Mâine e sărbătoare şi vei pune haina cea nouă. Vreau să scriu o scrisoare fratelui meu care
este la Barcelona. Acest domn vrea să cumpere un costum bun, dar să cheltuiască puţin. Nu cred să te
iubească, pentru că este prea egoist şi avar. A vrut să mă îmbrac şi să merg cu el la cinematograf. Dacă ar
vrea un post la biroul meu, aş putea să-l mulţumesc. Iubeşte Patria, care este mama comună tuturor.Nu
ştiu cât costă acest dicţionar. Nu vreau ca tu să ieşi, pentru că plouă şi eşti răcit. I-am salutat pe prietenii
mei care plecau către Spania. Dacă aş pleca foarte devreme, aş putea ajunge pe la prânz. Aş pleca
bucuros cu tine, dar am pe fiul meu bolnav. Pleacă imediat, dacă nu vrei să pierzi afacerea. Îţi aduc
salutările doamnei Martínez. Ce veşti ne aduci despre familia ta? Când m-am întors din Spania, am adus
multe lucruri frumoase fiilor mei. Dacă aţi (sg.) purta această valiză grea, sigur n-aţi râde. Chiar dacă sunt
bătrân (bien que), încă valorez ceva. Vin imediat, aveţi răbdare. Azi venim la tine să te salutăm. Dacă aţi
(sg) veni astă seară cu mine la teatru, v-aţi distra bine. Vino la gară când ajung. Au venit zidarii să repare
casa. Când mergeam la şcoală, vedeam mereu un cerşetor care cerea de pomană la colţul străzii. Dvs
sunteţi inginerul pe care l-am văzut aseară în casa vărului meu? Veţi vedea curând ce sunt în stare. Te-aş
vedea cu drag, dacă aş avea ocazia să vin la Segovia. Zac de multă vreme în acest pat şi nimeni nu se
gândeşte la mine. Omul, lovit de un pumn, îşi pierdu echilibrul şi zăcu pe (en) pământ.

Español Avanzado
UNIDAD 9
PA R T I C I P I U L
PARTICIPIUL PREZENT
1. Participiul prezent nu există la multe verbe. Acesta, mai mult decât în sens verbal, se foloseşte ca
substantiv sau ca adjectiv. Ex. (subst.) estudiante (de la estudiar) = studentul; oyente (de la oír) =
ascultătorul; teniente (de la tener) = locotenentul etc. Ex. (adj.) naciente (de la nacer) = născut;
sugerente (de la sugerir) = sugestiv etc. Şi tot aşa: preferente, hiriente, digerente, ardiente, hirviente,
jadeante, concerniente, absorbente, gimiente, restante, orante, careciente şi carente (de la carecer),
suplicante, rajante etc.
2. Acesta este înlocuit, la multe verbe, de corespondentul nume verbal, care se formează înlocuind r de
la infinitiv cu sufixul -dor. Ex. abrasador (de la abrasar) = arzător, care arde; hablador (de la hablar) =
palavragiul, cel care pălăvrăgeşte; conocedor (de la conocer) = cunoscător, cel care cunoaşte etc. Nota:
Uneori participiul prezent este înlocuit de gerunziu, dar asemenea folosinţă este repudiată de Academie.
Ex.: Encontré a Pedro cortando leña = l-am întâlnit pe Petre tăind lemne.
PARTICIPIUL TRECUT
1. Anumite verbe formează participiul trecut în mod neregulat. Acestea sunt următoarele abrir a
deschide abierto absolver a absolvi absuelto cubrir a acoperi cubierto decir a spune dicho
disolver a dizolva disuelto escribir a scrie escrito hacer a face hecho imprimir a imprima impreso
morir a muri muerto poner a pune puesto resolver a rezolva resuelto ver a vedea visto volver a
face, a întoarce vuelto.
Nota: Uneori participiul muerto, mort, se foloseşte pentru matado, ucis; ex.: El cazador he muerto una
liebre = vânătorul a omorât un iepure. Dintre compuşi fac excepţie bendecir = a binecuvânta şi maldecir
= a vorbi de rău, care aparţin categoriei pe care o vom analiza mai jos.
2. Multe verbe, alături de participiul trecut regulat, care foloseşte la formarea timpurilor compuse,
mai au unul, neregulat, care se foloseşte ca adjectiv sau substantiv.
Acestea sunt următoarele:

Español Avanzado
Regulat Neregulat
abstraer = a abstrage abstraído abstracto
afligir = a înfige afligido aflicto
ahitar = a i se apleca ahitado ahito
atender = a avea respect atendido atento
bendecir = a binecuvânta bendecido bendito
circuncidar = a circumcide circuncidado circunciso
comprender = a înţelege comprendido comprenso
comprimir = a comprima comprimido compreso
concluir = a conchide concluido concluso
confesar = a confesa confesado confeso
confundir = a confunda confundido confuso
consumir = a consuma consumido consunto
contraer = a contrage contraído contracto
contundir = a contuziona contundido contuso
convencer = a convinge convencido convicto
convertir = a converti convertido converso
corregir = a corecta corregido correcto
corromper = a corupe corrompido corrupto
despertar = a trezi despertado despierto
difundir = răspândi difundido difuso


Español Avanzado
Regulat Neregulat
dividir = a împărţi dividido diviso
elegir = a alege elegido electo
enjugar = a usca enjugado enjuto
excluir = a exclude excluido excluso
eximir = a scuti eximido exento
expeler = a alunga, izgoni expelido expulso
expresar = a exprima exprisado expreso
extender = a extinde extendido extenso
extinguir = a stinge extinguido extinto
fijar = a fixa fijado fijo
freir = a frige freído frito
hartar = a sătura hartado harto
incluir = a include incluido incluso
incurrir = a-şi atrage incurrido incurso
infundir = a inspira, sugera infundido infuso
injertar = a altoi injertado injerto
insertar = a insera insertado inserto
invertir = a inverti invertido inverso
juntar = a adăuga juntado junto
maldecir = a vorbi de rău maldecido maldito


Español Avanzado
Regulat Neregulat
manifestar = a manifesta manifestado manifesto
nacer = a se naşte nacido nato
omitir = a omite omitido omiso
oprimir = a oprima oprimido opreso
pasar = a trece pasado paso
poseer = a poseda poseído poseso
prender = a lua prendido preso
presumir = a prezuma presumido presunto
pretender = a pretinde pretendido pretenso
propender = a se înclina propendido propenso
proveer = a prevedea proveído provisto
raer = a rade raído raso
recluir = a închide recluido recluso
rompir = a sparge rompido roto
salpresar = a săra carnea salpresado salpreso
salvar = a salva; a sări salvado salvo
sepultar = a înmormânta sepultado sepulto
soltar = a topi soltado suelto
sustituir = a substitui sustituido substituto
sujetar = a supune sujetado sujeto


Español Avanzado
Regulat Neregulat
suprimir = a suprima suprimido supreso
suspender = a suspenda suspendido suspenso
teñir = a vopsi teñido tinto
torcer = a toarce torcido tuerto
Participiile neregulate frito, preso, provisto şi roto se folosesc de preferinţă mai adesea în formarea
timpurilor compuse.
3. Anumite participii trecute, alături de semnificatul lor pasiv, pot avea în anumite cazuri şi un
semnificat activ, aşa cum se întâmplă şi în româneşte uneori.
Iată-le mai jos: aburrido = plictisit care plictiseşte, plictisitor / acostumbrado = uzat, care foloseşte /
agradecido = recunoscător / almorzado = mâncat, care a servit prânzul / atrevido = îndrăznit, care
îndrăzneşte, îndrăzneţ / bebido = băut, care a băut, beat / callado = tăcut, care tace, taciturn / cansado =
obosit, care oboseşte, obositor / cenado = mâncat la cină, care a cinat / comido = mâncat, care a mâncat
/ confiado = încredinţat, încrezător / conocido = cunoscut, cunoştinţă / considerado = considerat, care
consideră / desconfiado = neîncrezător / descreído = necrezut, neîncrezător, incredul / desesperado =
disperat, care disperă / disimulado = disimulat, disimulator / entendido = înţeles, care se pricepe,
competent / fingido = prefăcut, care se preface / leído = citit, care a citit mult / medido = măsurat, care
are măsură / moderado = moderat / osado = îndrăznit, care îndrăzneşte / parecido = părut, asemănător
/ pesado = greu, cu greutate / precavido = prevenit, prevăzător / preciado = apreciat, care se apreciază,
încrezut / presumido = încrezut / resuelto = rezolvat, decis, îndrăzneţ / sabido = ştiut, ştiutor / sufrido =
suferit resemnat şi alte câteva de folosinţă redusă.
GERUNZIUL
1. Gerunziul exprimă o acţiune care se desfăşoară singură sau în acelaşi timp cu alta. Ex. volviendo a
casa, encontré por la calle a mi primo = întorcându-mă acasă, m-am întâlnit pe stradă cu vărul meu (sau:
în timp ce mă întorceam acasă...).

Español Avanzado
2. Gerunziul poate exprima şi o acţiune în curs, dacă este precedat de verbul estar. Ex. estoy escribiendo
= scriu (aspectul continuu); andaba galopando = alergam în galop; me vienen siguendo = mă urmează; se
quedó durmiendo = a dormit; sigue gritando = a continuat să strige; vamos andando = mergem etc.
3. Gerunziul poate substitui şi o propoziţie relativă, care se referă la subiectul (animat) al unui verb de
percepţie (oír, sentir, ver, mirar etc.) sau de reprezentare (pintar, representar etc.). Ex.: Le vi corriendo
(sau que corría) hacia la huerta = l-am văzut că alerga spre grădina de zarzavat. Adesea verbul este
subînţeles, ca în proverbe şi zicători; ex.: mujer bailando = o femeie care dansează; aeroplano volando =
un aeroplan care zboară etc.
4. Gerunziul poate fi înlocuit de infinitiv, precedat de prepoziţiile al sau de; ex.: Al entrar en casa =
intrând în casă; de ser así... = astfel fiind...
Exerciţiu
Traduceţi:
Studenţii sunt întotdeauna veseli şi fără griji. În clasa noastră sunt diverşi ascultători. Locotenentul
comandă o companie de soldaţi. Copilul a căzut într-o oală cu apă fierbinte. Omul iubitor de virtute
îndeplineşte întotdeauna datoria sa. Japonia este ţara soarelui răsare. Toţi sunt indulgenţi cu începătorii.
Prietenul meu, care cunoştea faptul, povesti ceea ce văzuse. Am deschis uşa şi am închis fereastra. Am
acoperit copilul căruia îi era frig. Cristofor Columb a descoperit America. Ţi-am spus că greşisei. Sarea s-a
topit din cauza umezelii. Ai scris mamei scrisoarea pe care i-ai promis-o? Te-ai abonat (subscrir) la ziar?
Îţi place mai mult peştele fiert sau prăjit? Tipograful a tipărit prost această carte. Unul dintre fiii mei a
murit în război. Vânătorul a omorât din greşeală câinele său. Am rezolvat să plec mâine la amiază.
Servitoarea a spart oglinda, dar n-a făcut-o dinadins. Ai văzut dicţionarul de limba spaniolă pe care-l
lăsasem pe biroul meu? Pasărea care fugise s-a întors în cuşca sa. Tu mi-ai întors (restituit) binele cu
răul. San Francisco murind a binecuvântat toate creaturile. Am încălzit cafeaua pentru bunica. Ciorba
este prea fierbinte, trebuie să o lăsăm să se răcească. Am confundat un personaj cu altul, pentru că n-
am avut timp să reflectez. Această parte a istoriei este foarte confuză, pentru că aici sunt multe
evenimente. Deschizând fereastra, am spart un vas cu flori. Gospodina cântă vesel în timp ce spală.
Intrând în gară, am aflat că trenul plecase. Văzând că începea să plouă, am luat impermeabilul.

Español Avanzado
UNIDAD 10
PROPOZIŢIILE PRINCIPALE
Propoziţiile principale se comportă cam ca în toate limbile neolatine.
PROPOZIŢIILE CU TIMPURI TRECUTE
Când acţiunea se referă la trecut, se foloseşte: - perfectul simplu dacă acţiunea este îndeplinită definitiv;
- perfectul compus sau mai mult ca perfectul dacă consecinţele acţiunii mai subzistă încă. Ex.: m-am
născut la Craiova = nací en Craiova; ţi-o spusesem = yo te lo dije; în această lună nu am câştigat nimic =
este mes no he ganado casi nada.
PROPOZIŢIILE DUBITATIVE
1. După adverbele poate, uneori se foloseşte conjunctivul prezent în locul viitorului indicativ şi
conjunctivul trecut în loc de viitorul anterior. Ex.: va sosi poate mâine = quizás llegue mañana; poate va
(o) fi venit = quizás haya llegado.
2. În propoziţiile dubitative se foloseşte cel mai adesea condiţionalul prezent. Ex.: O fi fost ora 10 când
m-am culcat = serían las diez cuando me acosté.
PERIODUL IPOTETIC INDEPENDENT
Periodul ipotetic independent poate fi de două tipuri:
Primul tip = realitate, în care preteza, care exprimă un fapt cert sau real, cere indicativul (în loc de
indicativ viitor – conjunctivul viitor), iar apoteza, care exprimă consecinţa, cere indicativul sau
imperativul. Ex.: dacă spun asta, greşesc = si digo eso, yerro; dacă voi spune asta, voi greşi = si diré (sau
dijera) eso, erraré.
Al doilea tip = posibilitate, în care preteza, dacă se referă la prezent, cere conjunctivul imperfect (prima
sau a doua formă) sau viitor şi, dacă se referă la trecut, conjunctiv mai mult ca perfect; în apoteză, dacă
se referă la prezent, cere condiţionalul prezent sau conjunctivul imperfect (a doua formă) şi, dacă se
referă la trecut, condiţionalul trecut sau conjunctivul mai mult ca perfect (care adesea se înlocuiesc cu
indicativul imperfect; şi, cu verbele deber, poder sau similare, chiar cu perfectul simplu). Ex.: dacă aş

Español Avanzado
spune asta, aş greşi: si dijese eso, erraría (sau errara) si dijera eso, erraría (nu errara) (să ne amintim că a
doua formă de conjunctiv imperfect nu se poate folosi în acelaşi timp în ambii membri ai aceleiaşi fraze)
si dijere eso, erraría (sau errara) dacă aş fi spus asta, aş fi greşit si hubiese dicho eso, habría errado (sau
hubiera errado, sau erraba) si hubiera dicho eso, habría errado (sau erraba)
Deseori, tipul I şi al doilea de period ipotetic îşi schimbă proteza şi apoteza: dacă spun asta, greşesc si
dijese (sau dijera sau dijere) eso, yerro dacă aş spune asta, să nu crezi si dijese (sau dijera sau dijere) eso,
no creas. Alteori conjunctivul imperfect în proteză este înlocuit cu un infinitiv precedat de prepoziţiile a,
de, por, con: Să spun asta, aş greşi = a decir eso, erraría.
Exerciţiu
Traduceţi:
Am petrecut vacanţa în Spania, unde am întâlmit mulţi dinte prietenii mei din anii trecuţi. Dante, cum
ştiu toţi, s-a născut la Florenţa în 1265 şi a murit la Ravenna în 1231, unde se găseşte şi azi mormântul
său. De-abia am sosit în acest oraş, şi nu i-am văzut încă pe furnizorii firmei noastre. Azi am cheltuit
mult, pentru că am cumpărat o pălărie, o umbrelăşi o pereche de mănuşi. Poate oi avea nevoie, dar eu
prefer să-mi ţin opinia mea. Stăpânul meu ştie deja nenorocirea care vi sa întâmplat: va fi aflat-o din
ziare. Dacă aţi (sg) avea cu dvs o carte bună de citit, timpul v-ar trece fără plictiseală. Dacă acel domn
spaniol ar vorbi mai lent, l-aş putea înţelege. Dacă n-ar fi pierdut banii la joc, acum ar putea să-şi
plătească creditorii. Dacă copilul ar fi fost bine hrănit, nu ar fi slăbit.Dacă vasul ar fi fost pus pe masă şi
nu pe fotoliu, n-ar fi căzut jos (pe pământ).
PROPOZIŢIILE SUBORDONATE
Propoziţiile subordonate se comportă mai aproape de italiană (şi franceză) decât de română.
PROPOZIŢII DECLARATIVE
1. Propoziţiile declarative, adică cele introduse în româneşte cu prepoziţiile că, să, ca să, prezente sau
subînţelese, urmează normele prezentate aici:

Español Avanzado
a) Verbele de voinţă (vreau, doresc, cer, sfătuiesc, rog, comand, recomand, interzic etc.) şi verbele de
îndoială sau suspectare (mă îndoiesc, mă tem etc.), cer după ele infinitivul fără nici o prepoziţie, dacă
subiectul verbului din regentă este identic cu cel din subordonată şi cer conjuncţia que (care se poate
omite în mod elegant) şi conjunctivul, dacă subiectul verbului din regentă şi cel din subordonată sunt
diferite. Ex.: Doresc să ies = deseo salir. Te rog să vii = te ruego (que) vengas. Mă îndoiesc că el înţelege =
dudo (que) entienda.
b) Verbele de gândire (gândesc, spun, declar, cred, sper, presupun etc.) se comportă şi ele ca verbele de
voinţă, dar cer după ele prepoziţia que şi indicativul dacă este vorba de un fapt sigur şi real, sau que şi
conjunctivul dacă este vorba de un fapt nesigur sau posibil. Ex.: Mă gândesc că băiatul minte = pienso
(que) el chico miente. Mă gândesc că băiatul o minţi = pienso (que) el chico mienta. Însă dacă verbul
regent este folosit la forma negativă, se foloseşte întotdeauna conjunctivul. Ex.: Nu cred că băiatul minte
= no creo (que) el chico mienta. Să se reţină că dacă în subordonată este un condiţional trecut (care
indică acţiuni incerte în viitor), în locul indicativului se foloseşte condiţionalul prezent. Ex.: A spus că ar
veni mâine = dijo que llegaría mañana.
c) Conjuncţia que este uneori precedată de de, con sau o altă prepoziţie, pentru că verbul regent poate
cere înaintea lui que aceeaşi prepoziţie pe care ar cere-o substantivul. Ex.: Mă îndoiesc mult că tu ai
dreptate = dudo mucho de que tienes razón. Mă mulţumesc ca tu să-mi spui un singur cuvânt = me
contento con que me digas una palabra.
2. Să se reţină următoarele construcţii:
a) prepoziţia de, înaintea unui supin, se traduce cu que urmat de infinitiv: Nu am nimic de făcut = no
tengo que hacer.
b) conjunctivul, după verbe de continuitate (continuar, seguir etc.) se traduce cu gerunziul: Continuă să
povestească minciuni = sigue contando patrañas.
c) infinitivul pasiv, după un adjectiv, se transpune cu ajutorul prepoziţiei de: demn de (a fi) notat = digno
de notar.

Español Avanzado
PROPOZIŢII FINALE
Propoziţiile finale se traduc cu conjuncţiile por que (pron. porké), para que, a fin de que şi conjunctivul;
por, para şi infinitivul. Ex.: te cert, ca să te îndrepţi = te reprendo por que (para que) te corrijas. te cert
ca să te îndrept = te reprendo por (para) corregirte.
PROPOZIŢII CONSECUTIVE
Propoziţiile consecutive se traduc cu conjuncţiile así que şi indicativul. Ex.: el a studiat atât de puţin că l-
au picat (la examen) = He estudiado así poco que le han dado calabazas.
PROPOZIŢII CAUZALE
Propoziţiile cauzale se traduc cu conjuncţiile porque (pron. porké), pues, pues que, dado que, ya que,
puesto que, como, como que, comoquiera que şi indicativul; por = pentru, şi infinitivul. Ex.: nu am putut
să vin, pentru că eram bolnav = no pude venir, porque estaba enfermo. nu-i e somn, deoarece a dormit
toată ziua = no tiene sueño, pues durmió todo el día; dat fiind că se căieşte, îl voi ierta = dado que se
enmiende, le peronaré. După cum e de ascultător, toţi îl iubesc pe acest băiat = como es muy dócil, tudo
el mundo quiere a este niño; pentru că (este) mincinos, nimeni nu-l crede = por ser mentiroso, nadie lo
cree.
PROPOZIŢII COMPARATIVE
Propoziţiile comparative se traduc cu conjuncţiile como, de lo que, así... como şi indicativul.Ex.: cum a
venit, aşa se va duce = tal como ha venido, se marchará. aşa vei fi premiat, cum vei fi muncind = así serás
premiado, como habrás obrado, acest băiat este mai rău decât ai crede = este chico es más malo de lo
que tu crees.
PROPOZIŢII CONCESIVE
Propoziţiile concesive se traduc cu conjuncţiile cuando, aun cuando, aunque, bien que, si bien, mas que,
por mas que şi indicativul, dacă este vorba despre un fapt sigur şi real, şi cu conjunctivul, dacă este vorba
de un fapt posibil. Ex.: cu toate că este bogat, trăieşte ca un sărman = aunque es rico, vive como un
harapiente, voi continua să-ţi fac bine, chiar dacă nu o doreşti = seguiré beneficándote, mas que tú non
quieras, după cât face, nu va reuşi în încercarea sa = por mas que haga, no saldrá con su intento.

Español Avanzado
PROPOZIŢII TEMPORALE
Propoziţiile temporale se traduc cu conjuncţiile cuando, mientras, como, tan pronto como, luego con,
apenas, en cuanto, desde que şi indicativul, hasta que şi conjunctivul. Ex.: când voi ajunge la Arad, îţi voi
scrie = cuando llegue a Arad, te escriberé. în timp ce eram la gară, l-am văzut pe profesorul meu =
mientras estaba en la estación, ví a mi maestro. cum primesc bani de la tata, te voi plăti = como recibo
denaro da mio padre, te pagaré. de îndată ce l-am văzut, am fost prietenul său = tan pronto como le ví,
fuí su amigo. de când am venit în acest oraş, nu am mai fost bolnav = desde que vine en esta ciudad,no
he sido más enfermo. cât trăiesc, aici comand eu = hasta que viva, aquí mando yo.
Nota1.:
Toate conjuncţiile temporale, când în româneşte sunt alături de indicativ viitor, cer conjunctivul prezent.
Ex.: când voi merge la Toledo = quando vaya a Toledo. de îndată ce (o) voi şti = en cuando lo sepa. cât
timp va fi viaţă = hasta que haya vida.
Nota 2.:
Să se noteze următoarele construcţii:
a) Infinitivul precedat de prepoziţia después de indică o acţiune care precedă acţiunea principală: Ex.:
după ce voi fi terminat problemele mele, mă voi căsători = después de concluir mis tareas, descansaré.
Se poate spune şi: = después de concluidas mis tareas, sau, mai simplu: concluidas mis tareas.
b) Gerunziul precedat de prepoziţia en indică o acţiune care precedă imediat acţiunea principală: Ex.: de
înată ce râse el, râseră toţi băieţii de pe stradă = en riendo él, reían todos los muchachos de la calle.
PROPOZIŢII RELATIVE
Propoziţiile relative se traduc cu indicativul. Ex.: omul despre care ţi-am vorbit este contabil = el hombre
del que te he hablado, es un tenedor de libros.
Nota 1.:
Propoziţia relativă care depinde de un numeral cere conjunctivul: Ex.: primul care strigă = el primero que
grite.

Español Avanzado
Nota 2.:
Propoziţia relativă care depinde de formele el más que, el menos que, el mejor, el peor etc. cere de
asemenea conjunctivul: Ex.: cel mai mult pe care-l poţi face tu = el más que puedas hacer.
Nota 3.
Propoziţia relativă se poate introduce uneori cu gerunziul: Ex.: l-am văzut pe Ion fumând = ví a Juan
fumando. Ne-a găsit mâncând = nos encontró comiendo.
PROPOZIŢII INTEROGATIVE INDIRECTE
Propoziţiile interogative indirecte se traduc cu conjuncţiile ¿por qué?, cuando, si, si... o şi indicativul sau
conjunctivul. Ex.: mă gândesc dacă este mai prudent să vorbesc sau să tac = pienso si es más prudente
hablar o callar. mă gândeam dacă ar fi mai bine să vorbesc sau să tac = pensaba si sería más prudente
hablar o callar.
Exerciţiu
Traduceţi:
Doresc să fac ceva pentru a fi util familiei mele care a suportat atâtea sacrificii pentru mine. Declar că voi
spune adevărul, nimic altceva decât adevărul. Te sfătuiesc să ceri scuze tatălui tău. Te rog să-mi trimiţi
veşti. Îţi recomand să nu mă faci să aştept mult. Medicul mi-a interzis să fac băi de mare, dar eu cred că
exagerează un pic. Mă tem că ajung târziu acasă, când ai mei vor fi deja la masă. Mă îndoiesc că
ospătarul m-a înţeles, pentru că este mult zgomot în această cafenea. Sper ca el să fie mai atent când
explic lecţia. A spus că face un prânz mare de ziua lui şi în schimb n-a făcut nimic. Continuă să repete
aceleaşi lucruri, ca şi când noi am fi nişte imbecili. Când te vei duce în capitală, spune-i ministrului că îi
mulţumesc pentru câte a făcut pentru mine. Până nu reduci cheltuielile, vei avea mereu nevoie de bani.
După ce voi fi scris această scrisoare, mă duc să dorm. De îndată ce s-a lăsat cortina, spectatorii i-au
chemat cu voce tare pe artişti. Tu eşti al treilea care intră cu întârziere în clasă. Acest băiat este cel mai
bun elev pe care l-am avut în acest an. Am întâlnit un ţăran care vindea un iepure. L-am întrebat dacă
era bolnav, pentru că nu l-am văzut niciodată aşa palid şi slab.

Español Avanzado
UNIDAD 11
VERBE CARE ÎŞI SCHIMBĂ SENSUL SCHIMBÂND PREPOZIŢIA
Acaber = a termina: de, a termina (chiar) acum (cfr. franc. venir de); con, a consuma, a termina: La fiesta
acabó en riña = Sărbătoarea s-a terminat în râsete. / ¡Acabáramos! = S-o terminăm! / Acabóse = S-a
terminat, stop. / Acabó de verle = Am terminat chiar acum s-o văd, abia am văzut-o. / El mal gobierno
acaba con la paciencia de los más suridos. = Guvernul rău termină răbdarea celor mai docili.
Acertar = a ghici: en, a ghici; a, a reuşi; con, a găsi: Acerté tu casa sin conocerla. = Am ghicit casa ta fără
să o cunosc. / Este diablo acierta en todo. = Acest diavol ghiceşte (în) tot. / Acerté a entrar antes que
lloviese. = Am reuşit să intru înainte de a ploua. / Acerté con una buena inspiración. = Am găsit o bună
inspiraţie.
Acordar = a aminti, a delibera: acordarse de, a-şi aminti de, a-şi reveni în simţiri; acordarse con, a se
pune de acord cu, a conveni, a stabili: No quería acordar su juventud. = Nu voia să-şi amintească
tinereţea. / El rey acordó conceder la amnistía. = Regele a stabilit să acorde amnistía. / Acuérdate de mí.
= Aminteşte-ţi de mine. / Cuando la señora se acordó, habia enloquecido. = Când doamna şi-a revenit în
simţiri, era înnebunită. / Acuérdate con él. = Înţelege-te cu el (pune-te de acord cu el).
Adelantar = a avansa, a înainta: a, a depăşi, a anticipa: Adelanta en el arte. = Face progrese în artă. / El
corredor se adelantó a todos. = Alergătorul i-a depăşit pe toţi. / Adelánteme Ud. cien pesos. = Daţi-mi un
avans de o sută de scuzi.
Agarrar = a prinde: de sau por, a prinde de: Agorró la ocasión. = Am prins ocazia. / Le agarré del brazo. =
Îl prinse de braţ.
Alzar = a ridica, a înălţa: alzarse con, a fugi, a dispărea; por a ridica în rang, a numi; alzarse en a se ridica
împotriva: Se alzó con la caja. = A fugit cu casa de bani. / Se alzó en armas. = S-a ridicat la luptă. / Alzar
por rey. = A numi rege.
Aprovechar = a profita: en, a face progrese: Aprovechó el tiempo. = Am profitat de timp. / Aprovechó en
el estudio. = Am făcut progrese în studiu.

Español Avanzado
Caer = a cădea: en, a cădea în: Parece que se le caze la casa a cuestas. = Pare că-i cade casa în cap. / La
ventana cae a la calle. = Fereastra dă spre stradă. / Caer rodondo. = A cădea în leşin, a leşina. / Caer en el
garlito. = A cădea în laţ. / No caigo en el chiste. = Nu înţeleg poanta. / ¿Ahora caes? =În fine, pricepi?
Dar = a da: con, a se lovi de; en, a se încăpăţâna, a reuşi, a ghici; por, a avea chef, a dori: El chico me dió
las gracias. Dan las horas, dar lástima, dar asco, dar miedo, dar vergúenza: A mí no se me da nada. = Nu
mă interesează nimic. / El hijo dió con el padre. = Fiul l-a lovit pe tatăl (său). / El amigo dió en el chiste. =
Prietenul a ghicit poanta. / Me da por ir al teatro. = Am chef să merg la teatro.
Echar = a arunca, a lansa: de, a sesiza; a a trimite; en a arunca în; sobre, a se arunca pe: Echar dientes,
barbas etc. = A pune dinţi, barbă etc. / Echar botones = A se descheia la nasturi / Echar un párrafo = A
sta la taifas / Echar una comedia = A reprezenta o comedie / Echar tributos = A impune tribut / Echar un
bando = A publica un edict / Echar la cuenta = A face nota de plată / Echar una mano = A face o partidă /
Echar cartas = A da cărţile (de joc) / Echar por echar = A vorbi aiurea / Echar por un arte = A avea
înclinaţie către o artă / Echar por mayor = A spune braşoave / Echar piropos = A şopti fraze galante /
Echar vino = A pune vin, a turna vin / Echar un brindis = A da noroc (cu paharul) / Echar un trago = A bea
o sorbitură / Echar la casa por la ventana = A face cheltuieli nebuneşti / Echar de menos = A se găsi în
nevoi / Echar de ver = A-şi da seama / Echar de gran hombre, de rico = A face pe bogatul / Echar a paseo
= A trimite la dracu' / Echar a correr, a llorar, a reír = A se pune pe fugă, a izbucni în plâns, în râs / Echar a
la cara= A-i spune de la obraz, în faţă / Echar a palos = A bate cu băţul / Echar a la lotería = A juca la loto
/Echarse en la cama = A se aşeza în pat
Estar = a fi, a sta, a exista: de, a fi (funcţie sau profesiune); con, a fi de acord cu; en, a înţelege; por, a fi
dispus să: Estar picado = A fi nervos / Estar de alcalde = A fi primar / Estar de perlas = A sta de minune /
Estar de gasta = A fi încântat / Estar de veinte y cinco alfileres = A fi totul în ordine / Estar de cuidado = A
fi foarte bolnav / Estar con todos = A fi de acord cu toţi / Estar en cuento = A înţelege / Estar en (sau
sobre) ascuas = A sta pe ghimpi
Gustar = a-i plăcea: de, a gusta, a-i plăcea: Gustar un plato = A-i plăcea o mâncare / Gustar de un plato =
A gusta o mâncare
Hacer = a face (şi reflexiv): hacerse de, a se prevedea; hacerse a, a se obişnui; hacerse con, a lua, a
obţine, a dobândi: Hacer memoria = A-şi aminti / Hacer falta = A fi necesar / Hacer la del humo = A fugi,

Español Avanzado
a dispărea / Hacer la vista gorda = A se preface că nu vede / Hacer la arosca = A face curte / Hacer por
volver en seguida = A căuta să se întoarcă repede / Hacerse el bodo = A face pe prostul / Hacerse
holvidadizo = A se preface că uită / Hacerse de dinero = A se asigura cu bani / Hacerse a todo = A se
obişnui cu toate
Pasar = a trece: de, a ajunge; por, a trece drept (cineva), a fi crezut (cineva); pasarse, a uita: Pasaré este
año con este vestido. = Voi trece acest an cu această haină. / Pasar lista = A face apelul / Pasar las
lecciones = A lua lecţii / Ir pasando = A merge înainte / Pasar recado = A trimite un mesaj / Pasar de listo
= A excela în şmecherii / Pasar por vizo = A trece drept şmecher / Pasar por alto = A nu da atenţie / Se lo
pasó lo que le dijiste. = A uitat ceea ce i-ai spus.
Quedar (şi reflexiv) = a rămâne: en, a se pune de acord: Nada queda de tal palacio. = Nu a rămas nimic
din acel palat. / Se quedó limpio. = A rămas pe sec. / Se quedó parado. = A rămas stană (de piatră). /Se
quedó a buenas noches. = A rămas cu buzele umflate. / Se quedó a la luna de Valencia. = A rămas
deziluzionat. / Quedaron en que se verían pasado una semana. = Au stabilit să se revadă după o
săptămână.
Saber = a şti: de, a şti, a se pricepe la; a, a avea iz de: Saber más que los culebras = A şti mai mult decât
şerpii, a fi foarte şmecher / Saber de que pie cojea uno = A şti punctul slab al unuia / La sopa no sabe a
nada = Ciorba nu ştie carte
Salir = a ieşi, a pleca, a reuşi: de, a ieşi din, a termina: Sale el sol. = Iese soarele. / Sale para Francia. =
Pleacă în Franţa. / Mi azotea sale a la calle. = Terasa mea dă spre stradă. / Esta calle sale a la plaza. =
Strada asta duce către piaţă. / La mancha salió perfectamente. = Pata s-a curăţat perfect. / Esta tela me
sale a diez pesetas. = Stofa aceasta mă costă zece pesete. / Salirse con la suya = A face în felul său / Este
trabajo te ha salido muy bien. = Lucrarea asta ţi-a ieşit foarte bine. / Fulano ha salido mentiroso. =
Cutare a ieşit mincinos. / Salió bien en los exámenes. = Am reuşit bine la examene. / Este chico ha salido
muy torpe. = Acest băiat a reuşit perfect. / Salió del apuro. = Am ieşit din încurcătură. / Salió de toda la
mercancía. = A scăpat de toată marfa.
Tirar = a trage, a arunca: de, a trage cu: Tirar la espada = A arunca spada / Tirar de la espada = A trage
spada / Tirar de las orejas = A trage de urechi / Tirar de la pistola = A trage cu pistolul / Tirar de los pelos
= A trage de păr

Español Avanzado
Tratar = a trata: de, a tenta, a căuta să; en, a face comerţ cu: Trata de arreglarte. = Caută să te îndrepţi.
Trata en tejidos = Comerţ cu ţesături

Español Avanzado
UNIDAD 12
VERBE CU LOCUŢIUNI SPECIALE
Agradecer = a mulţumi, a fi recunoscător: Sigue agradeciéndonos lo poco que hicimos. = Continuă să ne

fie recunoscător pentru puţinul pe care i-l facem. / Muy agradecidos, saludamos a Ud. Atentamente. =
Foarte recunoscători, vă salutăm cu distincţie.
Aguantar = a suporta, a rezista: No se pueden aguantar las injurias. = Nu se pot suporta injuriile. / Ya no
aguantaba más. = Nu mai putea. / Aguantar con la desdicha. = A rezista forţei adverse. / Eso no es de
aguantar. = Asta nu poate dura prea mult.
Andar = a merge, a parcurge: ¿Que tal tu madre? No anda muy bien. = Ce face mama ta? Nu se simte
prea bine. / Andar con dimes y diretes. = A fi mereu subiect de bârfă. / Andarse por las ramas. = A se
pierde în tâmpenii. / Andar a palos. = A se lua la bătaie cu bâtele. / Dimes con quién andas y te diré
quien eres. = Spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi spun cine eşti.
Aguar = a îndoi cu apă, a strica: Aguaron el vino de tal manera que ya no puede beberse. = Atâta apă au
pus în vin că nu se mai poate bea. / Con la tal noticia nos aguaron la fiesta. / Cu asemenea veste ne-au
stricat sărbătoarea.
Alcanzar = a ajunge; a reuşi; a fi suficient; a înţelege semnificaţia: Nos alcanzaron corriendocasi en la

puerta de casa. / Ne-au ajuns alergând aproape de uşa casei. / Por más que digo no alcanzará su intento.
= După cum aş spune, nu va reuşi în încercarea sa. / Non le alcanzaron las fuerzas. = Nu le-au fost de
ajuns forţele. / No alcanzamos a distraerle de su idea fija. = Nu am reuşit să-l distragem de la ideea sa
fixă. / No lo puedo comprar porque no me alcanza el dinero. = Nu pot să-l cumpăr pentru că nu-mi ajung
banii. / No alcanzar la sal al agua. = A nu avea suficiente mijloace de trai. / Es muy corto de alcances,
pobrecito. = Are puţină inteligenţă, bietul. / Alcanzar a uno en días A supravieţui la tot.
Atrever = a încuraja; atreverse = a fi lipsit de respect, a îndrăzni: También con su padre se atreve. = Şi
faţă de tatăl său este lipsit de respect. / Se atrevió con su jefe y éste le despidió. = S-a certat cu şeful său
şi acesta l-a concediat. / ¿Por qué no te atreves? Él es tan bueno. = De ce nu îndrăzneşti să i te adresezi?
El este atât de bun.

Español Avanzado
Caber = a încăpea, a conţine; a avea loc: Todo esto no cabe en el baúl. = Toate astea nu încap în
geamantan. / No cabe en sí de contento. = Nu-şi mai încape în piele de mulţumit ce e. / Todo cabe en
ese chico. = Acest băiat este capabil de orice. / Le cupo el premio gordo. = I-a revenit premiul întâi. / Me
cupo en suerte una madre santa. = Soarta mi-a dat o mamă sfântă. / Me cabe la honra de hablar por él.
= Îmi revine onoarea de a vorbi pentru el. / No cabe duda. = Nu-i nici o îndoială. / Todo cabe. = Totul
este posibil.
Cargar = a încărca, a îndatora, a greva: Se cargó toda la familia. = Şi-a asumat întreţinerea întregii familia.
/ Le cargaron toda la culpa a él. = Au aruncat toată vina asupra lui. / Me cargo yo los gastos. = Îmi asum
eu cheltuielile. / Cargar los impuestos. = A greva cu impozite. / Carga sobre el presupuesto. = Grevează
asupra bilanţului.
Celebrar = a celebra, a lăuda; a ţine (o reuniune): El diario de hoy celebra la gloria de aquel mártir. =
Ziarul de azi celebrează gloria acelui mártir. / Dijo cosas que todos celebraron. = A spus lucruri pe care
toţi le-au lăudat. / Celebramos ayer una reunión. = Ieri am ţinut o şedinţă.
Correr = a alerga; a curge, a se scurge, a parcurge; a urmări El caballo corre muy veloz. = Calul aleargă
foarte repede. / Esta moneda no corre. = Această monedă este ieşită din uz. / Correr la clase = A fenta
şcoala / Correrse de vergúenza = A se ruşina / No debías correr prometiendo. = Nu trebuia să insişti în a
promete. / Más corrido que zorro viejo. = Mai şmecher decât o vulpe bătrână. / Eso corre de mi cuenta.
= Asta o plătesc eu.
Dejar = a lăsa; dejarse = a-şi pierde sufletul: ¡Déjate de bromas! = Lasă gluma! / Le dejó por heredero. =
L-a lăsat moştenitor. / Dejó de escribir. = A neglijat să scrie. / Dejar en cueros = A lăsa pe cineva fără
nimic / Dejar fresco = A deziluziona / Dejarse de molestar = A înceta să molesteze sau să deranjeze
Haber = a avea: ¡Bien haya! = Fii binecuvântat! / ¡Mal haya! = Fii blestemat! / Haberse como hombre de
bien. = A se comporta ca om de bine. / ¡Allá se las haya! = Aranjează-te singur! / Haber lugar = A avea loc
Ir = a merge; a fi pe punctul de a face ceva; irse = a se duce, a muri: No hacer sino ir y venir = A nu face
decât un du-te-vino / Van cinco pesetas a que vence él. = Pariez cinci pesete că învinge el. / ¿Cuanto va
de esto a aquello? = Ce diferenţă este între acesta şi acela? / ¿Qué te va a ti en esto? = Ce treabă ai tu cu
asta? / Ir de caza, de paseo, de pesca = A merge la vânătoare, la plimbare, la pescuit / Ir al grano = A
reveni la problemă / Ir rendido de cansancio = A fi terminat de oboseală

Español Avanzado
Llegar = a ajunge, a sosi; llegarse = a se apropia: Llegó hasta las vejes. = A ajuns până la adânci bătrâneţi.
Llegó en el tren. = A ajuns cu trenul. / Llegó a ser el mejor hombre de la ciudad. = A ajuns să fie cel mai
bun om din oraş. / El traje no le llega ni a la rodilla. = Paltonul nu îi ajunge nici măcar la genunchi. / Se
llego a verle, se lo digo muy claro. = Dacă reuşesc să-l văd, î-o voi spune clar /¡Llégate! = Apropie-te!
Llenar = a umple, a satisface: Le llenuó de denuestos. = Îl acoperi cu injurii (l-a umplut de blesteme). / Su
explicación no me llena. = Explicaţia lui nu mă satisface
Llevar = a duce (departe), a conduce; a cumpăra: Llevar abrigo de pieles = A purta palton de piele /
Llevar bigotes o barba = A purta mustăţi sau barbă / Te llevo este libro y te traigo otro. = Îţi iau cartea
asta şi îţi aduc alta. / Todas las calles llevan a Roma. = Toate drumurile duc la Roma. /Lleva de la mano a
este desdichado ciego. = Condu-l de mână pe acest nefericit orb. / No puedo yo solo llevar el negocio. =
Nu pot să conduc magazinul de unul singur. / Llevar caro, llevar barato. = A cumpăra scump, ieftin. /
Llevo ocho días en la cama. = Am stat opt zile la pat. / La niña lleva dos años a su hermano. = Fata are doi
ani mai mult ca fratele ei. / Lleva Ud. la palabra. = Vă acord cuvântul. / Llevar la correspondencia = A ţine
corepondenţă / Llevó hecho el trabajo. = Am terminat lucrul. / Eso no lleva camino. = Asta nu duce la
nimic. / Llevar la suya delante = A avea întotdeauna ultimul cuvânt / Llevado de su enojo, dije cosas
terribles. = Foarte furios, a spus lucruri teribile.
Meter = a pune, a depune, a dispune (în spaţiu); a cauza, a face contrabandă; meterse = a se pune, a se
amesteca: Los muchachos jugando metían gran ruido por la calle. = Copiii care se jucau făceau mare
gălăgie pe stradă. / Meter el hocico en todo. = A-şi băga nasul peste tot. / Le prendieron porque metía
tabacco. = L-au arestat pentru că făcea contrabandă cu tutun. / Se ha casado la tal criada y ahora se
mete a señora. = S-a măritat acea servitoare şi acum se dă drept mare cucoană. / Nuestros hermanos
están muy metidos. = Fraţii noştri sunt foarte apropiaţi. / Meterse en aventuras = A se da în vânt după
aventuri / Meterse en cosas ajenas = A-şi băga nasul în treburile altora
Ocurrir = a se întâmpla; a-i veni în minte: Se le ocurrió ir al teatro y se fué sin decir nada. = I-a venit să se
ducă la teatru şi s-a dus fără să spună nimic. / ¿Qué se te ocurre? = Ce ţi-a venit?
Parecer = a părea, a semăna, a apărea ca; a face figură de; parecerse = a (se a)semăna: Por toda la calle
no parecía persona alguna. = De-a lungul întregii străzi nu apărea nici o persoană. / Quien no parece,
perece. = Ochii care nu se văd, se uită. / Bien parecería tratando la paz. = S-ar face onoare să se ducă

Español Avanzado
tratative de pace. / La niña es de muy buen parecer. = Fata are un aspect frumos. / Por el bien parecer. =
Pentru a face figură frumoasă. / Al parecer = După cum pare
Pesar = a apăsa; a simţi neplăcere: Me pesa mucho lo que voy a decirte. = Îmi displace mult ceea ce îţi
voi spune. / Pesar sus palabras. = A-şi măsura cuvintele. / Dar el pésame = A-şi prezenta condoleanţele
Picar = a înţepa, a împunge; picarse = a se lăuda, a deveni acru: Con un alfier me he picado el dedo. = Cu
un ac mi-am înţepat degetul. / Los picadores pican a los toros. = Picadorii împung taurii. / El caballero
picó al caballo. = Călăreţul a dat pinteni calului. / Los pimientos me hacen picar la lengua. = Ardeii mă fac
să-mi ardă limba. / El pez ha picado. = Peştele a muşcat (momeala). / Está picado por lo que le dijimos. =
Este supărat pentru ceea ce i-am spus. / Está algo picada la mar hoy. = Este un pic tulbure marea astăzi. /
Pica muy alto, Fulano. = Are mari ambiţii nea Cutare. / Picares de señores y no tener dinero, es de
tontos. = Să-ţi dai aere de senior şi să nu ai bani, e o chestie de proşti.
Poner = a pune, a depune, a aranja: La criada pone la mesa. = Servitoarea pune masa. / Ya está puesta la
sopa. = Ciorba s-a pus deja. / Pongamos que yo no exista, ¿tú qué haces? = Presupunem că eu nu sunt,
tu ce-ai face. / Se puso pálido que daba pena verle. = S-a făcut atât de palid că era greu să te uiţi la el. /
Se puso malo el año pasado y no volvió a levantarse. = S-a îmbolnăvit anul trecut şi nu şi-a mai revenit. /
Tiene una cara para poner medo a los niños. = Are o faţă de speriat copiii. / El niño pone bien: da gusto
leer sus cartas. = Copilul compune bine: e o plăcere să-i citeşti scrisorile. / La tal noticia ni quita ni pone.
= Acea noutate nici nu îndepărtează, nici nu adaugă nimic. / Esta gallina no pone. = Găina asta nu ouă. /
Se pone el sol. ¡Que linda puesta de sol! = Apune soarele. Ce apus frumos! / Me pone asco. = Mi se face
scârbă. / Poner un telegrama. = A trimite o telegramă.
Prender = a lua; a prinde; a aresta (un hoţ); prenderse = a se împopoţona: Le prendieron por ladrón y
todavía no le han soltado. = L-au arestat pentru furt şi nu i-au dat încă drumul. / Esta leña no prende. =
Lemnul acesta nu se aprinde. / Las semillas han prendido todas. = Seminţele s-au prins tóate. /
Prendiéronse las muchachas y salieron a lucir sus trajes nuevos. = S-au împopoţonat fetele şi au ieşit să-
şi arate hainele cele noi.
Regalar = a dărui; a trata bine: Regaláronme, acariciáronme y rogáronme que volviese a su casa. = M-au
tratat bine, m-au mângâiat şi m-au rugat să mă întorc la ei (acasă). / Nada le falta: se regala mucho. =
Nu-i lipseşte nimic, se tratează foarte bine.

Español Avanzado
Sacar = a trage, a extrage, a scoate: Sacar de apuro a uno = A scoate pe cineva din încurcătură / Sacar en
limpio = A scoate la lumină un lucru / Sacar azúcar de la remolacha = A extrage zahăr din sfeclă / Sacar
agua de las piedras = A scoate bani din piatră seacă / Sacar la cuenta = A face nota de plată / Sacar el
gordo de la lotería = A lua premiul cel mare la loterie / Sacar fuerzas de flaqueza = A face din necesitate
o virtute / Sacar de pila a uno = A boteza pe cineva / Sacar la cara por uno = A lua apărarea cuiva / Sacar
de quicios a uno = A scoate pe cineva din necaz / Sacar mentiroso uno = A scoate mincinos pe cineva
Ser = a fi, a exista: Es verdad, es cierto = Este adevărat / Eso es = Precis / Es decir, esto es = Adică / No es
Fulano para eso = Cutare nu-i făcut pentru asta / ¿Cómo fué eso? = Cum s-a întâmplat asta? / ¿A cómo
son esos tomates? = Cât costă roşiile acestea? / Ser para poco = A nu servi la ceva / Un sí es no es = Un
piculeţ / Él obra como quien es. = Acţionează după mintea lui. / Ser de alguno = A fi de părerea cuiva / Si
yo fuera que tú. = Dacă aş fi în locul tău. / Sea lo que sea. = Fie ce-o fi.
Sentar = a şedea; a face bine (despre mâncăruri); a sta bine (despre haine): El vino no me sienta. = Vinul
nu-mi face bine. / Hoy la comida me ha sentado mal. = Azi prânzul mi-a făcut rău. / Te sentará mal el
aire. = Îţi va face rău aerul. / Ese traje te sienta bien. = Haina asta îţi stă bine.
Sentir = a auzi, a asculta; a simţi; a face neplăcere: Nosotros los italianos sentimos la belleza por tenerla
en nuestro país. = Noi italienii simţim frumuseţea deoarece o avem în ţara noastră. / Los animales
sienten el tiempo. = Animalele simt timpul. / Dice que se siente malo. = Spune că se simte rău. / Siento
mucho no poderle ayudar. = Îmi pare tare rău că n-am putut să-l ajut.
Tener = a avea, a poseda, a ţine: Tener mucho pico = A fi foarte vorbăreţ / Tener buen pico = A şti să
vorbească bine / Tener cabeza de chorlito = A şi un distrat / Tener presente algo = A-şi aminti / Tener en
las uñas = A avea în vârful degetelor / Tener cara de pocos amigos = A avea o faţă care nu inspiră
încredere / Tener cuidado en algo = A avea grijă de ceva / Tener buenas aldabas = A avea pile / Tener
recursos = A avea mijloace / No tenerlas uno todas consigo = A nu fi prea sigur / No tener sobre que
caerse muerto = A fi foarte sărac / Tener una cosa a menos = A-i lipsi ceva, a fi slab în ceva / Tenérselas
tiesas con uno = A-şi menţine ferm poziţia într-o discuţie / Ser tenido por = A fi considerat drept cineva
Traer = a trage, a purta: Traigo entre manos un trabajo. = Am o lucrare manuală. / Me trajeron muy
buenas nuevas de mi hermano. = Mi-au adus noutăţi foarte bune despre fratele meu. / Se trae bastante
bien. = Se îmbracă destul de bine.

Español Avanzado
Ver = a vedea: Vamos a ver. = Să vedem. / Te veo y te deseo. = Te văd şi nu te văd. / Ver mundo = A
merge prin lume / Verse negro = A vedea în culori sumbre
Volver = a deveni; a restitui; a se întoarce: Volvamos la hoja. = Să vorbim despre altceva, să întoarcem
foaia. / No te vuelvas atrás, si no quieres que te diga cosas. = Nu te întoarce, dacă nu vrei să-ţi zic câteva.
/ Este vino se ha vuelto vinagre. = Vinul acesta s-a oţetit. / El pobre se ha vuelto loco. = Sărăcuţul a
devenit nebun. / ¡Dichoso él que se ha vuelto rico! = Ferice de el că s-a îmbogăţit! = Billete de ida y
vuelta. = Bilet dus-întors. / Volver en si. = A se retrage în sine.

Español Avanzado
BIBLIOGRAFIE
Moreno, Cocha; Moreno, Victoria; Zurita, Piedad, Avance, Curso de español, nivel
elemental, Sociedad General Española de Librería S.A. Madrid, 2007, primera edición
2001.
Munteanu, Dan; Duhaneanu, Contantin, Gramatica limbii spaniole, Editura Niculescu,
Bucuresti, 1995.
Quiroga, Horacio; Cuentos, Editorial de Buenos Aires, Buenos Aires, 1961.
Radulescu, Camelia, Spaniola pentru incepatori, Editura Niculescu, Bucuresti, 1998.
Seco, Rafael; Manual de Gramática Española, Instituto Cubano del Libro, La Habana,
1973.
Audión Herrero, María Antonieta; Gómez Sacristán, María Luisa, Gramática práctica
del español, nivel elemental, Colección ¡Viva la gramática!, en CLAVE-ELE / CLE
International, Madrid, 2005
Escudero, G.; Copceag, D., Exercitii de gramatica in limba spaniola, Editura
Stiintifica, Bucuresti, 1967.
Minea, Sanda, Sa vorbim – exercitii lexicale in limba spaniola, Editura Stiintifica,
Bucuresti, 1995.

Espau00F1ol Avanzado2

Cargado por

Información del documento

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Espau00F1ol Avanzado2

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

Español Avanzado

Facultad de Ciencias Humanistas, Sociales y de Natura

Departamento de Letras e Idiomas Page 1

En la sección deddicada a las functiones comunicativas, los estudiantes dialoguen y se

El vocabulario se presenta en dos subapartados y dos ejercicios muy variados en cuanto a la

Facultad de Ciencias Humanistas, Sociales y de Natura

Departamento de Letras e Idiomas Page 2

Tipuri de verbe neregulate…………………………………………………..………………………………………………. pg. 5

Verbe diftongate……………………………………………………………….………………………………………………… pg. 11

Verbe întărite clasa 1….…….………………………………………………………………………………………………… pg. 14

Verbe întărite clasa 2….……………………………………………………..………………………………………………… pg. 17

Verbe îndulcite……………………………………………………………………………………………………………………. pg. 19

Verbe meliflue……………………………………………………………………………………………………………………... pg. 23

Verbe neregulate ………………………………………………………………………………………………………………… pg. 26

Conjugarea verbelor neregulate…………………………….…………………………………………………………….. pg. 38

Facultad de Ciencias Humanistas, Sociales y de Natura

Departamento de Letras e Idiomas Page 3

Participiul / Gerunziul…………………………………………………..………………………………………………………. pg. 50

Propoziții principale și subodonate…………………………………………….……………………………………..….. pg. 56

Verbe care își schimbă sensul după prepoziție……………….………………………………………………………. pg. 62

Verbe cu locuțiuni speciale………………………………………………………………………………………………………. pg. 66

Facultad de Ciencias Humanistas, Sociales y de Natura

Departamento de Letras e Idiomas Page 4

PRINCIPALELE FORME DE NEREGULARITATE

Ex.: acert-ar - ind.prez. acierto etc.

Ex.: nac-er - ind.prez. naz-c-o etc. ven-ir - ind.prez. ven-g-o etc.

Ex.: ped-ir - ind.prez. pido etc.

Ex.: hu-ír - ind.prez. huyo etc.

Facultad de Ciencias Humanistas, Sociales y de Natura

Departamento de Letras e Idiomas Page 5

Ex.: ven-ir - pret.imperf. vine (nu vení) vino (nu venií).

f) sincopa viitorului, care constă în căderea vocalei tematice a temei.

Ex.: saber - ind.viit. sabré etc.

De reţinut următoarele norme generale:

a) prezentul indicativ transmite neregularităţile lui aproape întotdeauna asupra prezentului

Ex.: tener - ind.prez. tengo – conj.prez. tenga – Imper. tenga.

Ex.: perf.simplu tuvie-ron – conj.imperf. tuviese sau tuviera – conj.viit. tuviere.

c) viitorul indicativ transmite neregularităţile lui asupra prezentului condiţionalului.

Ex.: tendré - tendría.

Ex.: tener : tengo, tuve, tendré.

Facultad de Ciencias Humanistas, Sociales y de Natura

Departamento de Letras e Idiomas Page 6

TIPURI DE VERBE NEREGULATE

a) Verbe diftongate (două clase);

b) Verbe întărite (două clase);

c) Verbe îndulcite (două clase);

d) Verbe meliflue (două clase);

Exemplu de verbe diftongate de prima clasă

Conjugarea a 2-a: Defender = a apăra: defiendo / defiendes / defiende / defendemos / defendéis

Departamento de Letras e Idiomas Page 7

Acertar: acierte / aciertes / acierte / acertemos / acertéis / acierten

Defender: defienda / defiendas / defienda / defendamos / defendáis / defiendan

acierta tú / acierte él no aciertes / no acierte él

V. acertemos / acertad / acierten V. no acertemos / no acertéis / no acierten

defiende tú / defienda él no defiendas / no defienda él

V. defendamos / defended / defiendan V. no defendamos / no defendáis / no defiendan

PRINCIPALELE VERBE DIFTONGATE DE CLASA 1

acrescentar = a creşte / escarmentar = a pedepsi / adestrar = a dresa / gobernar = a guverna / alentar = a

Departamento de Letras e Idiomas Page 8

Facultad de Ciencias Humanistas, Sociales y de Natura

Departamento de Letras e Idiomas Page 9

Facultad de Ciencias Humanistas, Sociales y de Natura

Departamento de Letras e Idiomas Page 10

Ex.: acordar = a acorda / el acuerdo = acordul / el almuerzo = prânzul / almozar = a prânzi