Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
DOR3a PDF
DOR3a PDF
comparaþie) s. f., g.-d. art. paralélei; pl. paraléle parangonáj s. n., pl. parangonáje
paraléle (aparat de gimnasticã) s. f. pl. paranestezíe s. f., pl. paranestezíi
(barã sg. paralélã) paranímfã s. f. ¿ nimfã
paralelipipéd s. n., pl. paralelipipéde paranóia s. f., g.-d. art. paranóiei
paralelipipédic adj. m., pl. paralelipipédici; paranóic s. m., adj. m. (sil. -no-ic), pl.
f. sg. paralelipipédicã, pl. paralelipipédice paranóici; f. sg. paranóicã, g.-d. art. paranóicei,
paralelísm s. n., pl. paralelísme pl. paranóice
paralelitáte s. f., g.-d. art. paralelitäþii paranoíd adj. m., pl. paranoízi; f. sg. paranoídã,
paralelizá vb., ind. prez. 1 sg. paralelizéz, 3 sg. pl. paranoíde
ºi pl. paralelizeázã paranoísm s. n.
paralelizáre s. f., g.-d. art. paralelizärii; pl. paranormál adj. m., pl. paranormáli; f. sg.
paralelizäri paranormálã, pl. paranormále
paralelodróm adj. m., pl. paralelodrómi; f. sg. parantétic adj. m., pl. parantétici; f. sg.
paralelodrómã, pl. paralelodróme parantéticã, pl. parantétice
paralelográm s. n. (sil. -gram), pl. paralelográme parantetizá vb., ind. prez. 1 sg. parantetizéz,
paralelométru s. n., pl. paralelométre 3 sg. ºi pl. parantetizeázã
paraléu s. m. ¿ leu parantetizáre s. f., g.-d. art. parantetizärii; pl.
paralexém s. n., pl. paralexéme parantetizäri
paralexemátic adj. m., pl. paralexemátici; parantetizát adj. m., pl. parantetizáþi; f. sg.
f. sg. paralexemáticã, pl. paralexemátice parantetizátã, pl. parantetizáte
paralexíe s. f., g.-d. art. paralexíei parantézã s. f., g.-d. art. parantézei; pl. parantéze
paraliterár adj. m., pl. paraliterári; f. sg. parapánghelos interj.
paraliterárã, pl. paraliteráre parapét s. n., pl. parapéte
paraliteratúrã s. f., pl. paraliteratúri parapitéc s. m., pl. parapitéci
paralític adj. m., s. m., pl. paralítici; f. sg. paraplásmã s. f., g.-d. art. paraplásmei; pl.
paralíticã, pl. paralítice paraplásme
paralizá vb., ind. prez. 1 sg. paralizéz, 3 sg. ºi paraplégic adj. m., s. m. (sil. -ple-), pl.
pl. paralizeázã paraplégici; f. sg. paraplégicã, pl. paraplégice
paralizánt adj. m., pl. paralizánþi; f. sg. paraplegíe s. f. (sil. -ple-), art. paraplegía, g.-d.
paralizántã, pl. paralizánte art. paraplegíei; pl. paraplegíi, art. paraplegíile
paralizáre s. f., g.-d. art. paralizärii; pl. paraplexíe s. f., g.-d. art. paraplexíei; pl.
paralizäri paraplexíi
paralizíe s. f., art. paralizía, g.-d. art. paralizíei; parapneumoníe s. f., g.-d. art. parapneumoníei;
pl. paralizíi, art. paralizíile pl. parapneumoníi
paralógic adj. m. ¿ logic parapód s. n., pl. parapóde
paralogíe s. f., art. paralogía, g.-d. art. parápon s. n.
paralogíei; pl. paralogíi, art. paralogíile paraponiseálã s. f., g.-d. art. paraponisélii; pl.
paralogísm s. n., pl. paralogísme paraponiséli
paramagnétic adj. m. ¿ magnetic paraponisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
paramagnetísm s. n. paraponisésc, imperf. 3 sg. paraponiseá; conj.
paramán s. n., pl. paramáne prez. 3 sg. ºi pl. paraponiseáscã
paraméci s. m. (sil. -meci), pl. paraméci paraponisíre s. f., g.-d. art. paraponisírii; pl.
paramedián adj. m., pl. paramediáni; f. sg. paraponisíri
paramediánã, pl. paramediáne parapsíhic adj. m., pl. parapsíhici; f. sg.
paramedicál adj. m., pl. paramedicáli; f. sg. parapsíhicã, pl. parapsíhice
paramedicálã, pl. paramedicále parapsihológ s. m., pl. parapsihológi
paramént s. n., pl. paraménte parapsihológã s. f., pl. parapsihológe
paramér s. n., pl. paramére parapsihológic adj. m., pl. parapsihológici;
paramétric adj. m. ¿ metric f. sg. parapsihológicã, pl. parapsihológice
parametrítã s. f. (sil. -tri-), pl. parametríte parapsihologíe s. f., g.-d. art. parapsihologíei
parametrón s. m. (sil. -tron), pl. parametróni pararócã s. f. ¿ rocã
paramétru s. m. (sil. -tru), art. paramétrul; pl. parascântéi s. n. (sil. mf. -scân-), pl. parascântéi
paramétri, art. paramétrii parascovénie s. f. (sil. -ni-e), art. parascovénia
paramilitár adj. m. ¿ militar (sil. -ni-a), g.-d. art. parascovéniei; pl.
paramimíe s. f., pl. paramimíi parascovénii, art. parascovéniile (sil. -ni-i-)
703
parasexualitáte s. f., g.-d. art. parasexualitäþii paravínt s. n.
parasexualitáte/parceá F
parasimpátic adj. m. ¿ simpatic paraxénie s. f. (sil. -ni-e), art. paraxénia (sil.
parasintétic adj. m. ¿ sintetic -ni-a), g.-d. art. paraxéniei; pl. paraxénii, art.
parasintétic s. n., pl. parasintétice paraxéniile (sil. -ni-i-)
parasól s. n., pl. parasóluri paraxiál adj. n. (sil. -xi-al; mf. par-), f. sg.
parasolár s. n., pl. parasoláre paraxiálã; pl. n. ºi f. paraxiále
parastás s. n., pl. parastáse paráxin adj. m., pl. paráxini; f. sg. paráxinã,
parastisí vb., ind, prez. 1 sg. ºi 3 pl. parastisésc, pl. paráxine
imperf. 3 sg. parastiseá; conj. prez. 3 sg. ºi parazãpádã s. f., g.-d. art. parazãpézii; pl.
pl. parastiseáscã parazãpézi
paraºcolár adj. m., pl. paraºcolári; f. sg. parazít adj. m., (fiinþã) s. m., pl. parazíþi; f. sg.
paraºcolárã, pl. paraºcoláre parazítã, pl. parazíte
paraºóc s. n., pl. paraºócuri parazíþi (tehn.) s. m. pl.
paraºutá vb., ind. prez. 1 sg. paraºutéz, 3 sg. ºi parazitá vb., ind. prez. 1 sg. parazitéz, 3 sg. ºi
pl. paraºuteázã pl. paraziteázã
paraºutábil adj. m., pl. paraºutábili; f. sg. parazitár adj. m., pl. parazitári; f. sg.
paraºutábilã, pl. paraºutábile parazitárã, pl. parazitáre
paraºutáre s. f., g.-d. art. paraºutärii; pl. parazitáre s. f., g.-d. art. parazitärii; pl.
paraºutäri parazitäri
paraºútã s. f., pl. paraºúte parazitemíe s. f., pl. parazitemíi
paraºutísm s. n. paraziticíd adj. m., pl. paraziticízi; f. sg.
paraºutíst s. m., adj. m., pl. paraºutíºti; f. sg. paraziticídã, pl. paraziticíde
paraºutístã, pl. paraºutíste paraziticíd s. n., pl. paraziticíde
paratáctic adj. m., pl. paratáctici; f. sg. parazitísm s. n.
paratácticã, pl. paratáctice parazitofobíe s. f., g.-d. art. parazitofobíei; pl.
paratáxã s. f., g.-d. art. paratáxei; pl. paratáxe parazitofobíi
parathormón s. m. parazitofór adj. m., pl. parazitofóri; f. sg.
paratífic adj. m. ¿ tific parazitofórã, pl. parazitofóre
paratifoídã adj. f., pl. paratifoíde parazitológ s. m., pl. parazitológi
paratífos s. n. parazitológã s. f., g.-d. art. parazitológei; pl.
paratifózã s. f., g.-d. art. paratifózei; pl. parazitológe
paratifóze parazitológic adj. m., pl. parazitológici; f. sg.
paratirisí vb., ind. prez. l sg. ºi 3 pl. parazitológicã, pl. parazitológice
paratirisésc, imperf. 3 sg. paratiriseá; conj. parazitologíe s. f., art. parazitología, g.-d.
prez. 3 sg. ºi pl. paratiriseáscã parazitologíi, art. parazitologíei
paratiroídã adj. f., pl. paratiroíde parazitotróp adj. m. (sil. -trop), pl. parazitotrópi;
paratiroidectomíe s. f. ¿ tiroidectomie f. sg. parazitotrópã, pl. parazitotrópe
paratonér s. n., pl. paratonére parazitózã s. f., g.-d. art. parazitózei; pl.
paratoníe s. f., pl. paratoníi parazitóze
paraträsnet s. n. (sil. -trãs-), pl. paraträsnete párã (flacãrã) s. f., g.-d. art. párei
paratrofíe s. f., g.-d. art. paratrofíei; pl. párã (fruct) s. f., g.-d. art. pérei; pl. pére
paratrofíi par÷mã s. f., g.-d. art. par÷mei; pl. par÷me
paratuberculózã s. f. ¿ tuberculozã parbríz s. n., pl. parbríze
parauniversál adj. m., pl. parauniversáli; f. sg. parc s. n., pl. párcuri
parauniversálã, pl. parauniversále parcá vb., ind. prez. 1 sg. parchéz, 3 sg. ºi pl.
paravaccinál adj. m., pl. paravaccináli; f. sg. parcheázã
paravaccinálã, pl. paravaccinále parcagíu s. m., art. parcagíul; pl. parcagíi, art.
paravalánºã s. f. (sil. mf. par-) ¿ avalanºã parcagíii
paravalisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. parcáj s. n., pl. parcáje
paravalisésc, imperf. 3 sg. paravaliseá; conj. parcán s. n., pl. parcáne
prez. 3 sg. ºi pl. paravaliseáscã parcáre s. f., g.-d. art. parcärii; pl. parcäri
paraván s. n., pl. paraváne párcã adv.
parav÷nt s. n., pl. parav÷nturi párcã s. f., g.-d. art. párcei; pl. párce
paravenós adj. m., pl. paravenóºi; f. sg. Párce s. pr. f. pl.
paravenoásã, pl. paravenoáse parceá (pisc.) s. f., art. parceáua, g.-d. art.
paravertebrál adj. m. (sil. -bral), pl. paravertebráli parcélei; pl. parcéle
F parcelá/parimíe
parcelá vb., ind. prez. 1 sg. parceléz, 3 sg. ºi parenchimatós adj. m., pl. parenchimatóºi; f.
704
pastelizántã, pl. pastelizánte patafízic adj. m., pl. patafízici; f. sg. patafízicã,
pastelizáre s. f., pl. pastelizäri pl. patafízice
pastét s. n., pl. pastéte patafízicã s. f., g.-d. art. patafízicii
pasteurelózã s. f. [eu pron. fr. ö], g.-d. art. patafizicián s. m. (sil. -ci-an), pl. patafiziciéni
pasteurelózei; pl. pasteurelóze (sil. -ci-eni)
pasteurizá vb. [eu pron. fr. ö], ind. prez. 1 sg. patafiziciánã s. f. (sil. -ci-a-), pl. patafiziciéne,
pasteurizéz, 3 sg. ºi pl. pasteurizeázã (sil. -ci-e-)
pasteurizáre s. f. [eu pron. fr. ö], g.-d. art. patágiu s. n.
pasteurizärii; pl. pasteurizäri patagón s. m., adj. m., pl. patagóni; f. sg.
pasteurizatór s. n. [eu pron. fr. ö], pl. patagónã, g.-d. art. patagónei, pl. patagóne
pasteurizatoáre patagonéz s. m., adj. m., pl. patagonézi; f. sg.
pastícã s. f., g.-d. art. pastícii; pl. pastíci patagonézã, g.-d. art. patagonézei, pl. patagonéze
pastifiánt adj. m., pl. pastifiánþi; f. sg. patalamá s. f., art. patalamáua, g.-d. art.
pastifiántã, pl. pastifiánte patalamálei; pl. patalamále
pastílã s. f., g.-d. art. pastílei; pl. pastíle patarámã s. f., g.-d. art. patarámei; pl.
pastiºá vb., ind. prez. 1 sg. pastiºéz, 3 sg. ºi pl. pataráme
pastiºeázã, 1 pl. pastiºäm; conj. prez. 3 sg. ºi pataráþã s. f., pl. pataráþe
pl. pastiºéze; ger. pastiº÷nd patáºcã (mijloc de transport, taºcã, monedã)
pastiºáre s. f., g.-d. art. pastiºärii; pl. pastiºäri s. f., g.-d art. patáºtei; pl. patáºte
pastíºã s. f., g.-d. art. pastíºei; pl. pastíºe pátã s. f., g.-d. art. pétei; pl. péte
pástor s. m., pl. pástori patefón s. n., pl. patefoáne
pastorál adj. m., pl. pastoráli; f. sg. pastorálã, patelár adj. m., pl. patelári; f. sg. patelárã, pl.
pl. pastorále pateláre
pastorále adv. patélã s. f., pl. patéle
pastoralísm s. n. patelifórm adj. m., pl. patelifórmi; f. sg.
pastoralizá vb., ind. prez. 1 sg. pastoralizéz, patelifórmã, pl. patelifómre
3 sg. ºi pl. pastoralizeázã patént (care prezintã garanþii, evident) adj.
pastramagíu s. m., art. pastramagíul; pl. m., pl. paténþi; f. sg. paténtã, pl. paténte
pastramagíi, art. pastramagíii patént (cleºte) s n., pl. paténte
pastrámã s. f., g.-d. art. pastrámei; (sorturi) patént s. n./paténtã s. f. (brevet de invenþie,
pl. pãsträmuri dreptul de a profesa o meserie), pl. paténte
paºal÷c s. n., pl. paºal÷curi patentá vb., ind. prez. 1 sg. patentéz, 3 sg. ºi
paºapórt s. n., pl. paºapoárte pl. patenteázã
paºaportár s. m., pl. paºaportári patentár s. m., pl. patentári
páºã s. m., g.-d. art. páºei; pl. paºi (ºi paºa s. f., patentáre s. f., g.-d. art. patentärii; pl. patentäri
art. paºáua, g.-d. art. paºálei; pl. paºále) paténtã (capsã) s. f., pl. paténte
páºcã (tutun) s. f., g.-d. art. päºtii; pl. pãºti páter s. m., pl. páteri
paºlí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. paºlésc, imperf. patérã s. f., g.-d. art. patérei; pl. patére
3 sg. paºleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. paºleáscã pateríc s. n., pl. pateríce
páºnic adj. m., pl. páºnici; f. sg. páºnicã, pl. paterifórm adj. m., pl. paterifórmi; f. sg.
páºnice paterifórmã, pl. paterifórme
paºól interj. pateríþã s. f., g.-d. art. pateríþei; pl. pateríþe
paºoptísm s. n. (sil. mf. paº-) patérn adj. m., pl. patérni; f. sg. patérnã, pl.
paºoptíst adj. m., s. m. (sil. mf. paº-), pl. patérne
paºoptíºti; f. sg. paºoptístã, pl. paºoptíste paternál adj. m., pl. paternáli; f. sg. paternálã,
páºte vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pasc, 1 pl. pl. paternále
páºtem paternalísm s. n.
páºte-vânt s. m. paternalíst adj. m., pl. paternalíºti; f. sg.
paºti (pâine sfinþitã) s. f. pl., art. páºtile (sg. paternalístã, pl. paternalíste
páscã) paternitáte s. f., g.-d. art. paternitäþii
Paºti s. pr. m. sg./Páºte s. pr. n., pl. Paºti paternóster s. n.
páºtile-cálului/páºtile-cáilor (bot.) s. m. patétic adj. m., pl. patétici; f. sg. patéticã, pl.
paºúº s. n., pl. paºúºuri patétice
pat (mobilã, strat, rãsadniþã, instalaþie, albie patético adv.
a unei ape) s. n., pl. páturi patetísm s. n.
709
patetizá vb., ind. prez. 1 sg. patetizéz, 3 sg. ºi
patetizá/patriotárd
patologíe s. f., art. patología, g.-d. patologíi,
F
pl. patetizeázã art. patologíei
patéu s. n., art. patéul; pl. patéuri patologíst s. m., pl. patologíºti
patibár s. n., pl. patibáruri patologístã s. f., pl. patologíste
patibulár adj. m., pl. patibulári; f. sg. patomimíe s. f., pl. patomimíi
patibulárã, pl. patibuláre patomorfologíe s. f., g.-d. art. patomorfologíei
pátimã s. f., g.-d. art. pátimii; pl. pátimi patopsihologíe s. f., g.-d. art. patopsihologíei
patiná (a cãpãta patinã, a se da pe gheaþã) pátos s. n.
vb., ind. prez. 1 sg. patinéz, 3 sg. ºi pl. patotíp s. n., pl. patotípuri
patineázã patrafír s. n. (sil. -tra-), pl. patrafíre
patináj s. n., (patinoare) pl. patináje patriárh s. m. (sil. -tri-arh), pl. patriárhi
patináre s. f., g.-d. art. patinärii; pl. patinäri patriarhál adj. m. (sil. -tri-ar-), pl. patriarháli;
patinát s. n. f. sg. patriarhálã, pl. patriarhále
patinatoáre s. f., g.-d. art. patinatoárei; pl. patriarhalísm s. n. (sil. -tri-ar-)
patinatoáre patriarhalíst adj. m., pl. patriarhalíºti; f. sg.
patinatór s. m., pl. patinatóri patriarhalístã, pl. patriarhalíste
patínã (sport) s. f., g.-d. art. patínei; pl. patíne patriarhalitáte s. f. (sil. -tri-ar-), g.-d. art.
patínã (strat pe suprafaþa unui obiect) s. f., patriarhalitäþii
g.-d. art. patínei patriarhalizá vb., ind. prez. 1 sg. patriarhalizéz,
patinoár s. n., pl. patinoáre 3 sg. ºi pl. patriarhalizeázã
patinoáre s. f., g.-d. art. patinoárei; pl. patinoáre patriarhalizáre s. f., g.-d. art. patriarhalizärii
patinór s. m., pl. patinóri patriarhát s. n. (sil. -tri-ar-)
patinsonáre s. f., g.-d. art. patinsonärii; pl. patriarhíe s. f. (sil. -tri-ar-), art. patriarhía, g.-d.
patinsonäri art. patriarhíei; pl. patriarhíi, art. patriarhíile
pátio s. n. (sil. -ti-o) patriciál adj. m. (sil. -tri-ci-al), pl. patriciáli;
patiseríe s. f., art. patisería, g.-d. art. patiseríei; f. sg. patriciálã, pl. patriciále
(localuri) pl. patiseríi, art. patiseríile patricián s. m. (sil. -tri-ci-an), pl. patriciéni
patisiér s. m. (sil. si-er), pl. patisiéri (sil. -ci-eni)
patisiérã s. f., pl. patisiére patriciánã s. f. (sil. -tri-ci-a-), g.-d. art.
patisón s. n. patriciénei (sil. -ci-e-); pl. patriciéne
patoalimentáþie s. f., g.-d. art. patoalimentáþiei patriciát s. n. (sil. -tri-ci-at)
patocenózã s. f., pl. patocenóze patricíd (persoanã) s. m. (sil. -tri-), pl.
patofít adj. m., pl. patofíþi; f. sg. patofítã, pl. patricízi
patofíte patricíd (acþiune) s. n. (sil. -tri-), pl. patricíduri
patofiziologíe s. f. (sil. -zi-o-), g.-d. art. patricídã s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. patricídei;
patofiziologíei pl. patricíde
patofobíe s. f., g.-d. art. patofobíei patríciu s. m. (sil. -tri-) [-ciu pron. -cìu], art.
patogén adj. m., pl. patogéni; f. sg. patogénã, patríciul; pl. patrícii, art. patríciii
pl. patogéne pátrie s. f. (sil. -tri-e), art. pátria (sil. -tri-a), g.-d.
patogenétic adj. m. ¿ genetic art. pátriei; pl. pátrii, art. pátriile (sil. -tri-i-)
patogenézã s. f., g.-d. art. patogenézei patriliniár adj. m., pl. patriliniári; f. sg.
patogénic adj. m., pl. patogénici; f. sg. patriliniárã, pl. patriliniáre
patogénicã, pl. patogénice patrilocál adj. m., pl. patrilocáli; f. sg.
patogenicitáte s. f., g.-d. art. patogenicitäþii patrilocálã, pl. patrilocále
patogeníe s. f., art. patogenía, g.-d. patogeníi, patrimoniál adj. m. (sil. -tri-, -ni-al), pl.
art. patogeníei patrimoniáli; f. sg. patrimoniálã, pl.
patogenitáte s. f., g.-d. art. patogenitäþii patrimoniále
patognomónic adj. m. (sil. mf. -gno-), pl. patrimonializá vb., ind. prez. 1 sg.
patognomónici; f. sg. patognomónicã, pl. patrimonializéz, 3 sg. ºi pl. patrimonializeázã
patognomónice patrimonializáre s. f., g.-d. art. patrimonializärii
patognomoníe s. f., g.-d. art. patognomoníei patrimóniu s. n. (sil. -tri-) [-niu pron. -nìu],
patografíe s. f., g.-d. art. patografíei; pl. art. patrimóniul; pl. patrimónii, art. patrimóniile
patografíi (sil. -ni-i-)
patológ s. m., pl. patológi patriót s. m. (sil. -tri-ot), pl. patrióþi
patológã s. f., pl. patológe patriotárd adj. m. (sil. -tri-o-), pl. patriotárzi;
patológic adj. m. ¿ logic f. sg. patriotárdã, pl. patriotárde
F patriótã/pavimentós
patriótã s. f. (sil. -tri-o-), pl. patrióte patrupéd s. n. (sil. -tru-), pl. patrupéde
710
patriótic adj. m. (sil. -tri-o-), pl. patriótici; pátru súte num. (sil. -tru)
f. sg. patrióticã, pl. patriótice patruzéci num. (sil. -tru-)
patriotísm s. n. (sil. -tri-o-) Pátruzeci-de-Sfínþi s. pr. m. pl. (sil. -tru-)
patrístic adj. m. (sil. -tris-), pl. patrístici; f. sg. patruzécilea (precedat de al) num. m. (sil.
patrísticã, pl. patrístice -tru-), f. a patruzécea
patrísticã s. f. (sil. -tris-), g.-d. art. patrísticii pattérn s. n.
patríþã s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. patríþei; pl. pátvagon s. n., pl. pátvagoáne
patríþe paþachínã s. f., g.-d. art. paþachínei; pl.
patroánã s. f. (sil. -troa-), g.-d. art. patroánei; paþachíne
pl. patroáne paþírcã s. f., g.-d. art. paþírcii; pl. paþírci
patroclín adj. m., pl. patroclíni; f. sg. patroclínã, páucã s. f. (sil. pau-), g.-d. art. páucei; pl. páuce
pl. patroclíne pauciflór adj. m., pl. pauciflóri; f. sg. pauciflórã,
patrocliníe s. f., g.-d. art. patrocliníei pl. pauciflóre
patrológic adj. m. (sil. -tro-), pl. patrológici; pauliánã adj. f. (sil. pa-u-li-a-)
f. sg. patrológicã, pl. patrológice paupér adj. m. (sil. pau-), pl. paupéri; f. sg.
patrologíe s. f. (sil. -tro-), art. patrología, g.-d. paupérã, pl. paupére
patrologíi, art. patrologíei pauperísm s. n. (sil. pau-)
patromórf adj. m. (sil. -tro-), pl. patromórfi; pauperizá vb. (sil. pau-), ind. prez. 1 sg.
f. sg. patromórfã, pl. patromórfe pauperizéz, 3 sg. ºi pl. pauperizeázã
patrón (persoanã) s. m. (sil. -tron), pl. patróni pauperizánt adj. m., pl. pauperizánþi; f. sg.
patrón (cartuº, buºon, schiþã-program, pauperizántã, pl. pauperizánte
tipar) s. n. (sil. -tron), pl. patroáne pauperizáre s. f. (sil. pau-), g.-d. art.
patroná vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. patronéz, pauperizärii; pl. pauperizäri
3 sg. ºi pl. patroneázã paupertáte s. f. (sil. pau-), g.-d. art. paupertäþii
patronáj s. n. (sil. -tro-), pl. patronáje pauºál adj. m. (sil. pa-u-), pl. pauºáli; f. sg.
patronál adj. m. (sil. -tro-), pl. patronáli; f. sg. pauºálã, pl. pauºále
patronálã, pl. patronále pauºál s. n. (sil. pa-u-)
patronáre s. f. (sil. -tro-), g.-d. art. patronärii; páuzã s. f. (sil. pa-u-), g.-d. art. páuzei; pl.
pl. patronäri páuze
patronát s. n. (sil. -tro-) pavá vb., ind. prez. 1 sg. pavéz, 3 sg. ºi pl.
patronatór adj. m., pl. patronatóri; f. sg. pl. paveázã
patronatoáre pavagíu s. m., art. pavagíul; pl. pavagíi, art.
patronésã s. f., pl. patronése pavagíii
patroním s. n., pl. patroníme paváj s. n., pl. paváje
patronímic adj. n., s. n. (sil. mf. patr-), pl. pavaná vb., ind. prez. 1 sg. pavanéz, 3 sg. ºi
patronímice pl. pavaneázã
patronimíe s. f., g.-d. art. patronimíei pavánã s. f., g.-d. art. pavánei; pl. paváne
patronít s. n. (sil. -tro-) paváre s. f., g.-d. art. pavärii; pl. paväri
patrontẠs. n. (sil. -tron-), pl. patrontáºe pavát s. n.
patrontáºcã s. f. (sil. -tron-), g.-d. art. pavatoáre s. f., g.-d. art. pavatoárei; pl. pavatoáre
patrontáºtei; pl. patrontáºte pavatór s. m., pl. pavatóri
pátru num. (sil. -tru) pávãzã s. f., g.-d. art. pávezei; pl. páveze
patrulá vb. (sil. -tru-), ind. prez. 1 sg. patruléz, paveá s. f., art. paveáua, g.-d. art. pavélei; pl.
3 sg. ºi pl. patruleázã pavéle
patruláre s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. patrulärii; pavecérniþã s. f., g.-d. art. pavecérniþei; pl.
pl. patruläri pavecérniþe
patrulatér s. n. (sil. -tru-), pl. patrulatére pavelá vb., ind. prez. 1 sg. paveléz, 3 sg. ºi pl.
patrulaterál adj. m. (sil. -tru-) ¿ lateral paveleázã
patrúlã s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. patrúlei; pl. patrúle pavián s. m. (sil. -vi-an), pl. paviáni
pátrulea (precedat de al) num. m. (sil. -tru-), pavilión s. n. (sil. -li-on), pl. pavilioáne
f. a pátra pavimént s. n., pl. paviménte
patrunghiulár adj. m. (sil. mf. patr-) ¿ pavimentál adj. m., pl. pavimentáli; f. sg.
unghiular pavimentálã, pl. pavimentále
patrupéd adj. m. (sil. -tru-), pl. patrupézi; f. sg. pavimentós adj. m., pl. pavimentóºi; f. sg.
patrupédã, pl. patrupéde pavimentoásã, pl. pavimentoáse
711
pavlichián s. m. (sil. -vli-chi-an), pl. pavlichiéni
pavlichián/pãdurátic
pãcãnitoáre s. f., g.-d. art. pãcãnitórii; pl.
F
(sil. -chi-eni) pãcãnitóri
pavlichiánã s. f. (sil. -vli-chi-a-), g.-d. art. pãcãnitúrã s. f., g.-d. art. pãcãnitúrii; pl.
pavlichiénei (sil. -chi-e-); pl. pavlichiéne pãcãnitúri
pavlichiáncã s. f. (sil. -vli-chi-an-), g.-d. art. pãcãtós adj. m., pl. pãcãtóºi; f. sg. pãcãtoásã,
pavlichiéncei (sil. -chi-en-); pl. pavlichiénce pl. pãcãtoáse
pavlovián adj. m. (sil. -vlo-vi-an), pl. pavloviéni pãcãtoºénie s. f. (sil. -ni-e), art. pãcãtoºénia (sil.
(sil. vlo-vi-eni); f. sg. pavloviánã, pl. pavloviéne -ni-a), g.-d. art. pãcãtoºéniei; pl. pãcãtoºénii, art.
pavlovísm s. n. (sil. -vlo-) pãcãtoºéniile (sil. -ni-i-)
pavlovíst s. m., adj. m., pl. pavlovíºti; f. sg. pãcãtoºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãcãtoºésc,
pavlovístã, pl. pavlovíste imperf. 3 sg. pãcãtoºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pavoáz s. n. (sil. -voaz), pl. pavoáze pãcãtoºeáscã
pavoazá vb. (sil. -voa-), ind. prez. 1 sg. pãcatoºíe s. f., art. pãcãtoºía, g.-d. art.
pavoazéz, 3 sg. ºi pl. pavoazeázã pãcatoºíei; pl. pãcãtoºíi, art. pãcãtoºíile
pavoazáre s. f. (sil. -voa-), g.-d. art. pavoazärii; pãcãtuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãcãtuiésc,
pl. pavoazäri imperf. 3 sg. pãcãtuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pavogád s. n. pãcãtuiáscã
pavogadisiác adj. m., pl. pavogadisiáci; f. sg. pãcãtuíre s. f., g.-d. art. pãcãtuírii; pl.
pavogadisiácã, pl. pavogadisiáce pãcãtuíri
pávor s. n. pãcórniþã s. f., g.-d. art. pãcórniþei; pl. pãcórniþe
pazarghideán s. m., pl. pazarghidéni pãcuína s. f., g.-d. art. pãcuínii; pl. pãcuíni
pazarl÷c s. n., pl. pazarl÷curi pãcurár (muncitor care extrage pãcura,
pazárnic s. m., pl. pazárnici cioban) s. m., pl. pãcurári
pázã s. f., g.-d. art. pázei; pl. páze päcurã s. f., g.-d. art. päcurii
pázie s. f. (sil. -zi-e), art. pázia (sil. -zi-a), g.-d. pãcurãrẠs. m., pl. pãcurãráºi
art. páziei; pl. pázii, art. páziile (sil. -zi-i-) pãcurãrél s. m., pl. pãcurãréi, art. pãcurãréii
páznic s. m., pl. páznici pãcurãrésc adj. m., f. pãcurãreáscã; pl. m. ºi f.
pazvangíu s. m., art. pazvangíul; pl. pazvangíi, pãcurãréºti
art. pazvangíii pãcurãréºte adv.
pazvánt s. m., pl. pazvánþi pãcurãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãcurãrésc,
pazvantl÷u s. m. (sil. mf. -lìu), art. pazvantl÷ul; imperf. 3 sg. pãcurãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl
pl. pazvantl÷i, art. pazvantl÷ii pãcurãreáscã
pazvantóglu s. m. (sil. -glu; mf. -vant-), art. pãcurãríe s. f., art. pãcurãría, g.-d. art
pazvantóglul; pl. pazvantógli, art. pazvantóglii pãcurãríei; pl. pãcurãríi
pãcálã (pãcãlealã) s. f., g.-d. art. pãcálei; pl. pãcurãrít s. n.
pãcále pãcurãríþã s. f., g.-d. art. pãcurãríþei; pl.
pãcálã (om isteþ) s. m. pãcurãríþe
Pãcálã s. pr. m. pãcuríu adj. m., f. pãcuríe; pl. m. ºi f. pãcuríi
pãcát s. n., pl. pãcáte pãcurós adj. m., pl. pãcuróºi; f. sg. pãcuroásã,
pãcãleálã s. f., g.-d. art. pãcãlélii; pl. pãcãléli pl. pãcuroáse
pãcãlí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãcãlésc, pãducél s. m., pl. pãducéi
imperf. 3 sg. pãcãleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãdúche s. m., pl. pãdúchi
pãcãleáscã pãducheá vb., ind. prez. 1 sg. pãduchéz, 3 sg.
pãcãlíci s. m., pl. pãcãlíci pãducheazã, 1 pl. pãduchém; conj. prez. 3 sg.
pãcãlíre s. f., g.-d. art. pãcãlírii; pl. pãcãlíri ºi pl. pãduchéze; ger. pãduchínd
pãcãlít s. n. pãdúche-de-lémn s. m.
pãcãlitór adj. m., pl. pãcãlitóri; f. sg. ºi pl. pãdúchele-cálului s. m.
pãcãlitoáre pãduchérniþã s. f., g.-d. art. pãduchérniþei; pl.
pãcãlitúrã s. f., g.-d. art. pãcãlitúrii; pl. pãduchérniþe
pãcãlitúri pãduchiós adj. m., pl. pãduchióºi; f. sg.
pãcãneálã s. f., g.-d. art. pãcãnélii; pl. pãcãnéli pãduchioásã, pl. pãduchioáse
pãcãní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pacãnésc, pãdurár s. m., pl. pãdurári
imperf. 3 sg. pãcãneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãdurát adj. m., pl. pãduráþi; f. sg. pãdurátã,
pacãneáscã pl. pãduráte
pãcãníre s. f., g.-d. art. pãcãnírii; pl. pãcãníri pãdurátic adj. m., pl. pãdurátici; f. sg.
pãcãnít s. n., pl. pãcãníturi pãduráticã, pl. pãdurátice
F pãdurãríe/pãlitúrã
pãdurãríe (ocupaþia pãdurarului, pãienjení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
712
silviculturã) s. f., art. pãdurãría, g.-d. pãienjenésc, imperf. 3 sg. pãienjeneá; conj.
pãdurãríi, art. pãdurãríei prez. 3 sg. ºi pl. pãienjeneáscã
pãdurãrít s. n. pãienjeníre s. f., g.-d. art. pãienjenírii
pãdúre s. f., g.-d. art. pãdúrii; pl. pãdúri pãienjeníº s. n., pl. pãienjeníºuri
pãdureán adj. m., s. m., pl. pãduréni; f. sg. pãienjeníþã s. f., g.-d. art. pãienjeníþei; pl.
pãdureánã, pl. pãduréne pãienjeníþe
pãdureáncã s. f., g.-d. art. pãduréncei; pl. pãiér (drug, parte a batozei, muncitor) s. m.,
pãdurénce pl. pãiéri
pãduréþ adj. m., pl. pãduréþi; f. sg. pãdureáþã, pãiér (saltea) s. n., pl. pãiére
pl. pãduréþe pãioárã s. f. (sil. -ioa-), g.-d. art. pãioárei; pl.
pãduríce s. f., g.-d. art. pãdurícii; pl. pãduríci pãioáre
pãduríºte s. f., g.-d. art. pãduríºtii; pl. pãiós adj. m., pl. pãióºi; f. sg. pãioásã, pl.
pãduríºti pãioáse
pãduríþã s. f., g.-d. art. pãduríþei; pl. pãduríþe pãíº s. n., pl. paíºuri
pãdurós adj. m., pl. pãduróºi; f. sg. paduroásã, pãiºíþã s. f., g.-d. art. pãiºíþei; pl. pãiºíþe
pl. pãduroáse pãiºór s. n., pl. pãiºoáre
pãftãlúþã s. f., g.-d. art. pãftãlúþei; pl. pãftãlúþe pãiúº s. n., pl. pãiúºe/pãiúºuri
pãfugá vb., ind. prez. 1 sg. pãfúg, 3 sg. ºi pl. pãiúºcã s. f.
pãfúgã pãiúþ s. n., pl. pãiúþe
pãg÷n s. m., adj. m., pl. pãg÷ni; f. sg. pãg÷nã, pãlãláie s. f., g.-d. art. pãlãläii; pl. pãlãläi
g.-d. art. pãg÷nei, pl. pãg÷ne pãlãlãí vb., ind. prez. 1 sg. ºi pl. pãlãlãiésc,
pãgânãtáte s. f., g.-d. art. pãgânãtäþii; pl. 3 sg. pãlãlãiéºte, imperf. 3 sg. pãlalãiá;
pãgânãtäþi conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãlãlãiáscã
pãgânésc adj. m., f. pãgâneáscã; pl. m. ºi f. pãlãmár (paracliser) s. m., pl. pãlãmári
pãgânéºti pãlãmár (odgon) s. n., pl. pãlãmáre
pãgânéºte adv. pãlãmãríe s. f., g.-d. art. pãlãmãríei
pãgâní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãgânésc, pãlãmídã (bot., zool.) s. f., g.-d. art. pãlãmídei;
imperf. 3 sg. pãgâneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. pãlãmíde
pãgâneáscã pãlãmídã-de-báltã s. f.
pãgâníe s. f., art. pãgânía, g.-d. art. pãgâníei; pãlãría-ºárpelui s. f.
(pãcate) pl. pãgâníi, art. pãgâníile pãlãríe s. f., art. pãlãría, g.-d. art. pãlãríei; pl.
pãgâníme s. f., g.-d. art. pãgânímii pãlãríi, art. pãlãríile
pãgânísm s. n. pãlãríe de fier (geol.) s. f. + prep. + s. n.
pãgubẠs. m., pl. pãgubáºi pãlãriér s. m. (sil. -ri-er), pl. pãlãriéri
pãgubáºã s. f., g.-d. art. pãgubáºei; pl. pãgubáºe pãlãrioárã s. f. (sil. -ri-oa-), g.-d. art. pãlãrioárei;
pãgubí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãgubésc, pl. pãlãrioáre
imperf. 3 sg. pãgubeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãlãriúþã s. f. (sil. -ri-u-), g.-d. art. pãlãriúþei;
pãgubeáscã pl. pãlãriúþe
pãgubíre s. f., g.-d. art. pãgubírii; pl. pãgubíri pãlãvátic adj. m., pl. pãlãvátici; f. sg.
pãgubitór adj. m., pl. pãgubitóri; f. sg. ºi pl. pãlãváticã, pl. pãlãvátice
pãgubitoáre pãlãvrãgeálã s. f. (sil. -vrã-), g.-d. art.
pãgubós adj. m., pl. pãgubóºi; f. sg. pãguboásã, pãlãvrãgélii; pl. pãlãvrãgéli
pl. pãguboáse pãlãvrãgí vb. (sil. -vrã-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
pãhãrẠs. n., pl. pãhãráºe pãlãvrãgésc, imperf. 3 sg. pãlãvrãgeá; conj.
pãhãrél s. n., pl. pãhãréle prez. 3 sg. ºi pl. pãlãvrãgeáscã
pãhãrniceásã s. f., g.-d. art. pãhãrnicései; pl. pãlãvrãgít s. n. (sil. -vrã-)
pãhãrnicése pãlí (a (se) lovi, a deveni palid) vb., ind.
pãhãrnicél s. m., pl. pãhãrnicéi prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãlésc, imperf. 3 sg. pãleá;
pãhãrnicíe s. f., art. pãhãrnicía, g.-d. pãhãrnicíi, conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãleáscã
art. pãhãrnicíei pãlimár (stâlp, balustradã, cerdac) s. n., pl.
pãhãrúº s. n., pl. pãhãrúºe pãlimáre
pãhãrúþ s. n., pl. pãhãrúþe pãlincúþã s. f., g.-d. art. pãlincúþei
pãi adv., interj. pãlíre s. f., g.-d. art. pãlírii; pl. pãlíri
pãiánjen s. m., pl. pãiánjeni pãlíº adv.
pãienjenél s. m., pl. pãienjenéi, art. pãienjenéii pãlitúrã s. f., g.-d. art. pãlitúrii; pl. pãlitúri
713
pãliúr s. m. (sil. -li-ur), pl. pãliúri
pãliúr/pãrinþénie
pãpúºã s. f., art. pãpúºa, g.-d. art. pãpúºii; pl.
F
pãlmár (mãnuºã) s. n., pl. pãlmáre pãpúºi
pãlmẠ(þãran) s. m., pl. pãlmáºi pãpuºãrésc adj. m., f. pãpuºãreáscã; pl. m. ºi
pãlmáºã s. f., g.-d. art. pãlmáºei; pl. pãlmáºe f. pãpuºãréºti
pãlmíþã s. f., g.-d. art. pãlmíþei; pl. pãlmíþe pãpuºãríe s. f., art. pãpuºãría, g.-d. art.
pãlmuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãlmuiésc, pãpuºãríei; pl. pãpuºãríi, art. pãpuºãríile
imperf. 3 sg. pãlmuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãpuºeásca (dans) s. f. art.
pãlmuiáscã pãpuºícã s. f., g.-d. art. pãpuºélei; pl. pãpuºéle
pãlmuíre s. f., g.-d. art. pãlmuírii; pl. pãlmuíri pãpuºói (pãpuºã mare, porumb) s. m., pl.
pãlmúþã s. f., g.-d. art. pãlmúþei; pl. pãlmúþe pãpuºói
pãloºél s. n., pl. pãloºéle pãpuºói (porumbiºte) s. n., pl. pãpuºoáie
pãltinẠs. m., pl. pãltináºi pãpuºoíºte s. f., g.-d. art. pãpuºoíºtii; pl.
pãltinél s. m., pl. pãltinéi pãpuºoíºti
pãltiníº s. n., pl. pãltiníºuri pãr (bot., anat.) s. m., pl. peri
pãltiór s. m. (sil. -ti-or), pl. pãltióri pãránginã (bot.) s. f., g.-d. art. pãránginii; pl.
pãmãtúf s. n., pl. pãmãtúfuri pãrángini
pãm÷nt s. n., (materiale, continente, teritorii) pãrẠs. m., pl. pãráºi
pl. pãm÷nturi pãrãduí vb., ind. 1 sg. ºi 3 pl. pãrãduiésc,
pãmânteán adj. m., pl. pãmânténi; f. sg. imperf. 3 sg. pãrãduieá; conj. prez. 3 sg. ºi
pãmânteánã, pl. pãmânténe pl. pãrãduieáscã
pãmânteáncã s. f., g.-d. art. pãmânténcei; pl. pãrãgineálã s. f., g.-d. art. pãrãginélii; pl.
pãmânténce pãrãginéli
pãmântenésc adj. m., f. pãmânteneáscã; pl. pãrãginí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãrãginésc,
m. ºi f. pãmântenéºti imperf. 3 sg. pãrãgineá; conj. prez. 3 sg. ºi
pãmântésc adj. m., f. pãmânteáscã; pl. m. ºi f. pl. pãrãgineáscã
pãmântéºti pãrãginíre s. f., g.-d. art. pãrãginírii; pl.
pãmântíu adj. m., f. pãmântíe; pl. m. ºi f. pãrãginíri
pãmântíi pãrãginós adj. m., pl. pãrãginóºi; f. sg.
pãmântós adj. m., pl. pãmântóºi; f. sg. pãrãginoásã, pl. pãrãginoáse
pãmântoásã, pl. pãmântoáse pãrãlét s n.
pãmânþél s. n., pl. pãmânþéle pãrãlúþã s. f., g.-d. art. pãrãlúþei; pl. pãrãlúþe
pãmânzálcã s. f., g.-d. art. pãmânzälcii; pl. pãrãsí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãrãsésc,
pãmânzälci imperf. 3 sg. pãrãseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pänurã s. f., g.-d. art. pänurii; pl. pänuri pãrãseáscã
pãnúºã s. f., g.-d. art. pãnúºii; pl. pãnúºi pãrãsíre s. f., g.-d. art. pãrãsírii; pl. pãrãsíri
pãnuºér s. n., pl. pãnuºére pãrãsitúrã s. f., g.-d. art. pãrãsitúrii; pl.
pãnuºíþã s. f., g.-d. art. pãnuºíþei; pl. pãnuºíþe pãrãsitúri
pãpá vb., ind. prez. 1 sg. pap, 3 sg. ºi pl. pápã pãr÷ng (bot.) s. m.
pãpãdíe s. f., art. pãpãdía, g.-d. art. pãpãdíei; pãr÷ngã (prãjinã) s. f., g.-d. art. pãr÷ngii; pl.
pl. pãpãdíi, art. pãpãdíile pãr÷ngi
pãpãläu s. m., art. pãpãläul; pl. pãpãläi, art. pãreá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. par, 2 sg.
pãpãläii pari, 1 pl. pãrém; conj. prez. 3 sg. ºi pl. párã;
pãpãlúdã s. f., g.-d. art. pãpãlúdei; pl. pãpãlúde ger. pãr÷nd; part. pãrút
pãpãrádã s. f., g.-d. art. pãpãrádei; pl. pãpãráde pãrélnic adj. m., pl. pãrélnici; f. sg. pãrélnicã,
pãpésc adj. m., f. pãpeáscã; pl. m. ºi f. pãpéºti pl. pãrélnice
pãpícã s. f. pãrére s. f., g.-d. art. pãrérii; pl. pãréri
pãpurí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãpurésc, pãrésimi s. f. pl.
imperf. 3 sg. pãpureá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãretár s. n., pl. pãretáre
pãpureáscã pãrinciór s. m., pl. pãrincióri
pãpurícã s. f., g.-d. art. pãpurícii; pl. pãpuríci pãrínte s. m., pl. pãrínþi
pãpuríº s. n., pl. pãpuríºuri pãrintésc adj. m., f. pãrinteáscã; pl. m. ºi f.
pãpuríºte s. f., g.-d. art. pãpuríºtii; pl. pãpuríºti pãrintéºti
pãpuºár (fabricant, mânuitor de pãpuºi) pãrintéºte adv.
s. m., pl. pãpuºári pãrinþél s. m., pl. pãrinþéi, art. pãrinþéii
pãpuºár (tipar pentru brânzã) s. n., pl. pãpuºáre pãrinþénie s. f. (sil. -ni-e), art. pãrinþénia (sil.
pãpuºáre (tehn.) s. f., g.-d. art. pãpuºärii -ni-a), g.-d. pãrinþénii, art. pãrinþéniei
F pãrinþíe/pãtimíre
pãrinþíe s. f., art. pãrinþía, g.-d. art. pãrinþíei; pãstorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãstorésc,
714
-þi-a), g.-d. art. persecúþiei; pl. persecúþii, art. sg. ºi pl. personificatoáre
persecúþiile (sil. -þi-i-) personificáþie s. f. (sil. -þi-e), art. personificáþia
perseíde s. f. pl. (sil. -þi-a), g.-d. art. personificáþiei; pl.
perseverá vb., ind. prez. 1 sg. perseveréz, 3 sg. personificáþii, art. personificáþiile (sil. -þi-i-)
ºi pl. persevereázã personologíe s. f., art. personología, g.-d. art.
perseveráre s. f., g.-d. art. perseverärii; pl. personologíei
perseveräri persórbþie s. f. ¿ sorbþie
perseveráþie s. f., art. perseveráþia, g.-d. art. perspectív adj. m., pl. perspectívi; f. sg.
perseveráþiei perspectívã, pl. perspectíve
perseverént adj. m., pl. perseverénþi; f. sg. perspectivál adj. m., pl. perspectiváli; f. sg.
perseveréntã, pl. perseverénte perspectiválã, pl. perspectivále
perseverénþã s. f., g.-d. art. perseverénþei; pl. perspectívã s. f., g.-d. art. perspectívei; pl.
perseverénþe perspectíve
persiánã (oblon) s. f (sil. -si-a-), g.-d. art. perspectívic adj. m., pl. perspectívici; f. sg.
persiénei (sil. -si-e-); pl. persiéne perspectívicã, pl. perspectívice
persienésc adj. m. (sil. -si-e-), f. persieneáscã; perspectivísm s. n.
pl. m. ºi f. persienéºti perspectivíst s. m., adj. m., pl. perspectivíºti;
persiflá vb. (sil. -fla), ind. prez. 1 sg. persifléz, f. sg. perspectivístã, pl. perspectivíste
3 sg. ºi pl. persifleázã perspectivitáte s. f., g.-d. art. perspectivitäþii;
persifláj s. n. (sil. -flaj) pl. perspectivitäþi
persiflánt adj. m., pl. persiflánþi; f. sg. perspectográf s. n. (sil. -graf), pl. perspectográfe
persiflántã, pl. persiflánte perspicáce adj. invar.
persifláre s. f. (sil. -fla-), g.-d. art persiflärii; perspicacitáte s. f., g.-d. art. perspicacitäþii
pl. persifläri persuadá vb. (sil. -su-a-), ind. prez. 1 sg.
persiflatór adj. m. (sil. -fla-), pl. persiflatóri; f. persuadéz, 3 sg. ºi pl. persuadeázã
sg. ºi pl. persiflatoáre persuasiúne s. f. (sil. -su-a-si-u-), g.-d. art.
persistá vb., ind. prez. 1 sg. persíst, 3 sg. ºi pl. persuasiúnii
persístã persuasív adj. m. (sil. -su-a-), pl. persuasívi;
persistáre s. f., pl. persistäri f. sg. persuasívã, pl. persuasíve
persistént adj. m., pl. persisténþi; f. sg. persulfát s. m., pl. persulfáþi
persisténtã, pl. persisténte perº s. n., pl. pérºe
persisténþã s. f., g.-d. art. persisténþei; pl. persisténþe perºáj s. n., pl. perºáje
persoánã s. f., g.-d. art. persoánei; pl. persoáne pertinaménte adv.
persóna gráta loc. lat. pértinax s. n.
personáj s. n., pl. personáje pertinént adj. m., pl. pertinénþi, f. sg.
personál adj. m., pl. personáli; f. sg. personálã, pertinéntã, pl. pertinénte
pl. personále pertinénþã s. f., g.-d. art. pertinénþei
personál s. n., (trenuri) pl. personále pertractá vb., ind. prez. 1 sg. pertractéz, 3 sg.
personália s. f. pl. ºi pl. pertracteázã
personalísm s. n. pertractáre s. f ¿ tractare
personalíst adj. m., s. m., pl. personalíºti; f. sg. per tú prep. + pr.
personalístã, pl. personalíste pertuizánã s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art.
personalitáte s. f., g.-d. art. personalitäþii; pl. pertuizánei; pl. pertuizáne
personalitäþi perturbá vb., ind. prez. 1 sg. perturbéz/pertúrb,
personalizá vb., ind. prez. 1 sg. personalizéz, 3 sg. ºi pl. perturbeázã/pertúrbã
3 sg. ºi pl. personalizeázã perturbáre s. f. ¿ turbare
personalizáre s. f., g.-d. art. personalizärii; pl. perturbatív adj. m., pl. perturbatívi; f. sg.
personalizäri perturbatívã, pl. perturbatíve
persóna non gráta loc. lat. perturbatór adj. m., pl. perturbatóri; f. sg. ºi
personificá vb., ind. prez. 1 sg. personífic, 3 sg. pl. perturbatoáre
ºi pl. personíficã perturbáþie s. f. (sil. -þi-e), art. perturbáþia (sil.
personificánt adj. m., pl. personificánþi; f. sg. -þi-a), g.-d. art. perturbáþiei; pl. perturbáþii, art.
personificántã, pl. personificánte perturbáþiile (sil. -þi-i-)
personificáre s. f., g.-d. art. personificärii; pl. peruán s. m., adj. m. (sil. -ru-an), pl. peruáni;
personificäri f. sg. peruánã, g.-d. art. peruánei, pl. peruáne
729
perúcã s. f., g.-d. art. perúcii; pl. perúci
perúcã/péºte-ferãsträu
pescuitór s. m., pl. pescuitóri
F
perucãreásã s. f., g.-d. art. perucãrései; pl. pescúþ s. m., pl. pescúþi
perucãrése pesémne adv.
perucheríe s. f., art. peruchería, g.-d. art. pesétã s. f., pl. peséte
perucheríei; pl. perucheríi, art. perucheríile pesimísm s. n.
peruchiér s. m. (sil. -chi-er), pl. peruchiéri pesimíst s. m., adj. m., pl. pesimíºti; f. sg.
perúº s. m., pl. perúºi pesimístã, pl. pesimíste
peruvián s. m., adj. m. (sil. -vi-an), pl. pesmeciór s. m., pl. pesmecióri
peruviéni (sil. -vi-eni); f. sg. peruviánã, g.-d. pesmét s. m., pl. pesméþi
art. peruviénei, pl. peruviéne péso s. m., pl. pésos
peruzeá s. f., art. peruzeáua, g.-d. art. peruzélei; péstã s. f., g.-d. art. péstei; pl. péste
pl. peruzéle péste prep.
perváz s. n., pl. pervázuri pestélcã s. f., g.-d. art. pestélcii; pl. pestélci
pervérs adj. m., s. m., pl. pervérºi; f. sg. pestelcúþã s. f., g.-d. art. pestelcúþei; pl. pestelcúþe
pervérsã, pl. pervérse pesticíd adj. m., pl. pesticízi; f. sg. pesticídã,
perversitáte s. f., g.-d. art. perversitäþii; pl. pl. pesticíde
perversitäþi pesticíd s. n., pl. pesticíde
perversiúne s. f. ¿ versiune pestifér adj. m., pl. pestiféri; f. sg. pestiférã, pl.
pervertí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pervertésc, pestifére
imperf. 3 sg. perverteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pestiferá vb., ind. prez. 1 sg. pestiferéz, 3 sg. ºi
perverteáscã pl. pestifereázã
pervertíre s. f., g.-d. art. pervertírii; pl. pervertíri pestiferát adj. m., pl. pestiferáþi; f. sg.
pervertitoáre s. f., g.-d. art. pervertitoárei; pl. pestiferátã, pl. pestiferáte
pervertitoáre pestifúg adj. m., pl. pestifúgi; f. sg. pestifúgã,
pervertitór s. m., pl. pervertitóri pl. pestifúge
pervibráre s. f., g.-d. art. pervibrärii pestilént adj. m., pl. pestilénþi; f. sg. pestiléntã,
pervibratór s. n., pl. pervibratoáre pl. pestilénte
pervitínã s. f., g.-d. art. pervitínei pestilénþã s. f., g.-d. art. pestilénþei; pl. pestilénþe
pesádã s. f., pl. pesáde pestilenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. pestilenþiáli,
pesánte adv. [pron. -zán-] f. sg. pestilenþiálã, pl. pestilenþiále
pesár s. n., pl. pesáre pestós adj. m., pl. pestóºi; f. sg. pestoásã, pl. pestoáse
pescadór s. n., pl. pescadoáre pestréf s. n., pl. pestréfuri
pescáj s. n., pl. pescáje pestriciór adj. m., pl. pestricióri; f. sg.
pescár s. m., pl. pescári pestricioárã, pl. pestricioáre
pescãrẠs. m., pl. pescãráºi pestriºór adj. m., pl. pestriºóri; f. sg. pestriºoárã,
pescãreásã s. f., g.-d. art. pescãrései; pl. pescãrése pl. pestriºoáre
pescãrél s. m., pl. pescãréi pestríþ adj. m., pl. pestríþi; f. sg. pestríþã, pl. pestríþe
pescãrésc adj. m., f. pescãreáscã; pl. m. ºi f. pestriþá vb., ind. prez. 1 sg. pestriþéz, 3 sg. ºi
pescãréºti pl. pestriþeázã
pescãréºte adv. pestriþãtúrã s. f., g.-d. art. pestriþãtúrii; pl.
pescãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pescãrésc, pestriþãtúri
imperf. 3 sg. pescãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pe sub prep.
pescãreáscã peº s. n.
pescãríe s. f., art. pescãría, g.-d. art. pescãríei; peºchegíu s. m., art. peºchegíul; pl. peºchegíi,
pl. pescãríi, art. pescãríile art. peºchegíii
pescãríme s. f., g.-d. art. pescãrímii; pl. pescãrími peºchéº s. n., pl. peºchéºuri
pescãrít s. n. peºchír s. n., pl. peºchíre
pescãríþã s. f., g.-d. art. pescãríþei; pl. pescãríþe peºín adv., adj. invar.
pescãrúº s. m., pl. pescãrúºi peºingíu s. m., art. peºingíul; pl. peºingíi, art.
pescuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pescuiésc, peºingíii
imperf. 3 sg. pescuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. péºte s. m., pl. peºti
pescuiáscã péºte-auríu s. m.
pescuíre s. f., g.-d. art. pescuírii; pl. pescuíri péºte-ciocán s. m.
pescuít s. n. péºte-cu-spádã s. m.
pescuitoáre s. f., g.-d. art. pescuitoárei; pl. péºte-de-máre (calcan) s. m.
pescuitoáre péºte-ferãsträu s. m.
F péºtele-lui-Sólomon/petroliér
péºtele-lui-Sólomon s. m. petrarchíst s. m. (sil. -trar-), adj. m., pl.
730
péºterã s. f., g.-d. art. péºterii; pl. péºteri petrarchíºti; f. sg. petrarchístã, pl. petrarchíste
peºtimán s. n., pl. peºtimáne petrarchizá vb. (sil. -trar-), ind. prez. 1 sg.
peºtiºoárã s. f., g.-d. art. peºtiºoárei; pl. peºtiºoáre petrarchizéz, 3 sg. ºi pl. petrarchizeázã
peºtiºór s. m., pl. peºtiºóri petrarchizánt adj. m. (sil. -trar-), pl.
peºtoáicã s. f., g.-d. art. peºtoáicei; pl. peºtoáice petrarchizánþi; f. sg. petrarchizántã, pl.
petálã s. f., g.-d. art. petálei; pl. petále petrarchizánte
petalifér adj. m., pl. petaliféri; f. sg. petaliférã; petrecánie s. f. (sil. -tre-, -ni-e), art. petrecánia
pl. petalifére (sil. -ni-a), g.-d. art. petrecániei; (întâmplãri,
petalifórm adj. m., pl. petalifórmi; f. sg. petreceri) pl. petrecánii, art. petrecániile (sil.
petalifórmã, pl. petalifórme -ni-i-)
petaloíd adj. m., pl. petaloízi; f. sg. petaloídã, petrecãréþ adj. m., s. m. (sil. -tre-), pl.
pl. petaloíde petrecãréþi; f. sg. petrecãreáþã, pl. petrecãréþe
petárdã s. f., g.-d. art. petárdei; pl. petárde petrecãtór adj. m., s. m. (sil. -tre-), pl.
petás s. m., pl. petásuri petrecãtóri; f. sg. ºi pl. petrecãtoáre
petént s. m., pl. peténþi petréce vb. (sil. -tre-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
peténtã s. f., pl. peténte petréc, 2 sg. petréci, 3 sg. petréce
peteºíe s. f., art. peteºía, g.-d. art. peteºíei; pl. petrécere s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. petrécerii;
peteºíi, art. peteºíile pl. petréceri
petetíst s. m., pl. petetíºti petrefáct s. n. (sil. -tre-), pl. petrefácte
petetístã s. f., pl. petetíste petrél s. m. (sil. -trel), pl. petréi, art. petréii
pétic s. n., pl. pétice petrificá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. petrífic,
peticár s. m., pl. peticári 3 sg. ºi pl. petríficã
peticãríe s. f., art. peticãría, g.-d. art. peticãríei; petrificáre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. petrificärii;
pl. peticãríi, art. peticãríile pl. petrificäri
peticél s. n., pl. peticéle petrificáþie s. f. (sil. -tri-, -þi-e), art. petrificáþia
peticí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. peticésc, imperf. (sil. -þi-a), g.-d. art. petrificáþiei; pl. petrificáþii,
3 sg. peticeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. peticeáscã art. petrificáþiile (sil. -þi-i-)
peticíre s. f., g.-d. art. peticírii; pl. peticíri petrisáj s. n., pl. petrisáje
peticít s. n. petrochímic adj. m. (sil. -tro-) ¿ chimic
peticós adj. m., pl. peticóºi; f. sg. peticoásã, pl. petrochimíe s. f. (sil. -tro-) ¿ chimie
peticoáse petrochimíst s. m. (sil. -tro-), pl. petrochimíºti
peticúþ s. n., pl. peticúþe petrochimístã s. f. (sil. -tro-), pl. petrochimíste
petílã s. f., g.-d. art. petílei; pl. petíle petrodolár s. m., pl. petrodolári
petimbroásã s. f., g.-d. art. petimbroásei; pl. petroduroscóp s. n. (sil. -tro-; mf. -scop), pl.
petimbroáse petroduroscoápe
petít s. n. petrofíl adj. m., pl. petrofíli; f. sg. petrofílã, pl.
petítio princípii loc. lat. [-tio pron. -þi-o, -pii petrofíle
pron. -pi-i] petrofítã s. f., pl. petrofíte
petitóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. petitórie petrogenétic adj. m., pl. petrogenétici; f. sg.
(sil. -ri-e); pl. m. ºi f. petitórii petrogenéticã, pl. petrogenétice
petíþã (capsã, patã micã) s. f., g.-d. art. petíþei; petrogenézã s. f., g.-d. art. petrogenézei
pl. petíþe petroglífã s. f. (sil. -tro-gli-), g.-d. art.
petíþie s. f. (sil. -þi-e), art. petíþia (sil. -þi-a), g.- petroglífei; pl. petroglífe
d. art. petíþiei; pl. petíþii, art. petíþiile (sil. -þi-i-) petrográf s. m. (sil. -tro-graf), pl. petrográfi
petiþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. petrográfã s. f. (sil. -tro-gra-), g.-d. art.
petiþionéz, 3 sg. ºi pl. petiþioneázã petrográfei; pl. petrográfe
petiþionál adj. m., pl. petiþionáli; f. sg. petrográfic adj. m. (sil. -tro-gra-) ¿ grafic
petiþionálã, pl. petiþionále petrografíe s. f. (sil. -tro-gra-), art. petrografía,
petiþionár s. m. (sil. -þi-o-), pl. petiþionári g.-d. petrografíi, art. petrografíei
petiþionárã s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. petiþionárei; petról s. n. (sil. -trol), (sorturi) pl. petróluri
pl. petiþionáre petrolátum s. n. (sil. -tro-)
petiþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. petiþionärii; petroliér (fabricat din petrol, care
pl. petiþionäri prelucreazã, transportã sau comercializeazã
petlíþã s. f. (sil. -tli-), g.-d. art. petlíþei; pl. petlíþe petrolul) adj. n. (sil. -tro-li-er), f. petroliérã; pl.
petrarchísm s. n. (sil. -trar-) n. ºi f. petroliére
731
petroliér (nav.) s. n. (sil. -tro-li-er), pl. petroliére pián s. n., pl. piáne
petroliér/pichér F
petrolifér (despre terenuri, regiuni) adj. pianínã s. f. (sil. pi-a-), g.-d. art. pianínei; pl.
n. (sil. -tro-), f. petroliférã; pl. n. ºi f. petrolifére pianíne
petrolísm s. n. pianíssimo adv. (sil. pia-nis-)
petrolíst s. m. (sil. -tro-), pl. petrolíºti pianíst s. m. (sil. pi-a-), pl. pianíºti
petrolístã s. f. (sil. -tro-), pl. petrolíste pianístã s. f. (sil. pi-a-), pl. pianíste
petrolizá vb., ind. prez. 1 sg. petrolizéz, 3 sg. pianístic adj. m. (sil. pi-a-), pl. pianístici; f. sg.
ºi pl. petrolizeázã pianísticã, pl. pianístice
petrolizáre s. f., g.-d. art. petrolizärii piáno adv. (sil. pia-)
petrológic adj. m., pl. petrológici; f. sg. pianofórte s. n. (sil. pia-), pl. pianofórte
petrológicã, pl. petrológice pianólã s. f. (sil. pi-a-), g.-d. art. pianólei; pl. pianóle
petrologíe s. f. (sil. -tro-), art. petrología, g.-d. piaríst s. m. (sil. pi-a-), pl. piaríºti
petrologíi, art. petrologíei piástru s. m. (sil. pi-as-), art. piástrul; pl. piáºtri,
petromáx s. n. (sil. -tro-), pl. petromáxuri art. piáºtrii
petrosín s. n. (sil. -tro-) piátra-iádului s. f. (sil. -tra)
petroºeneán adj. m., s. m., pl. petroºenéni; f. sg. piátrã s. f. (sil. -trã), g.-d. art. piétrei; pl. piétre
petroºeneánã, pl. petroºenéne piátrã-ácrã s. f. (sil. -trã)
petroºeneáncã s. f., g.-d. art. petroºenéncei; pl. piátrã-de-vár s. f. (sil. -trã)
petroºenénce piátrã-v÷nãtã s. f. (sil. -trã)
petulánt adj. m., pl. petulánþi; f. sg. petulántã, piátrã filozofálã s. f. + adj. (sil. -trã)
pl. petulánte piáþã s. f. (sil. pia-), g.-d. art. piéþei; pl. piéþe
petulánþã s. f., g.-d. art. petulánþei piaþétã s. f. (sil. pia-), pl. piaþéte
petúnie s. f. (sil.-ni-e),art. petúnia (sil.-ni-a), piázã s. f. (sil. pia-), pl. piéze (ºi piez(i) s. m.
g.-d. art. petúniei; pl. petúnii, art. petúniile (sil. în loc. adv. în ~)
-ni-i-) piázã rea s. f. + adj. (sil. pia-), art. piáza rea;
petunizáre s. f., g.-d. art. petunizärii pl. piéze réle
peþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. peþésc, imperf. pic interj.
3 sg. peþeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. peþeáscã pic s. n./pícur s. m. (picãturã), pl. pícuri
peþiól s. n. (sil. -þi-ol), pl. peþióluri pic (fãrâmã) s. n.
peþiolár adj. m. (sil. -þi-o-), pl. peþiolári; f. sg. pic (miner., nav.) s. n., pl. pícuri
peþiolárã, pl. peþioláre picá (a cãdea) vb., ind. prez. 1 sg. pic, 3 sg. ºi
peþiolát adj. m. (sil. -þi-o-), pl. peþioláþi; f. sg. pl. pícã
peþiolátã, pl. peþioláte picá (a coborî în picaj) vb., ind. prez. 3 sg.
peþíre s. f., g.-d. art. peþírii; pl. peþíri picheázã
peþít s. n. picadór s. m., pl. picadóri
peþitoáre s. f., g.-d. art. peþitoárei; pl. peþitoáre picáj s. n., pl. picáje
peþitór s. m., pl. peþitóri picánt adj. m., pl. picánþi; f. sg. picántã, pl.
peþitoríe s. f., art. peþitoría, g.-d. art. peþitoríei; picánte
pl. peþitoríi, art. peþitoríile picanteríe s. f., art. picantería, g.-d. art.
peþitorl÷c s. n., pl. peþitorl÷curi picanteríei; pl. picanteríi, art. picanteríile
pe úrmã loc. adv. picáre s. f., g.-d. art. picärii
pezevénche/pezevénghe s. f., g.-d. art. picarésc adj. m., f. picaréscã; pl. m. ºi f. picaréºti
pezevénchei/pezevénghei; pl. pezevénche/pezevénghe pícaro s. m. invar.
pezevénchi/pezevénghi s. m., pl. pezevénchi/ picát s. n.
pezevénghi pícã (urã) s. f.
pezevencl÷c/pezevengl÷c s. n. (sil. mf. -lâc), pícã (la cãrþile de joc) s. f., g.-d. art. pícii; pl.
pl. pezevencl÷curi/pezevengl÷curi pici
pfénig s. m., pl. pfénigi picãtoáre (pipetã) s. f., g.-d. art. picãtórii; pl.
pfi/pfii/pfiu interj. picãtóri
pfu interj. picãtór (pipetã) s. n., pl. picãtoáre
pfui interj. picãtúrã s. f., g.-d. art. picãtúrii; pl. picãtúri
pfund (unitate de mãsurã) s. m., pl. pfunzi picãturícã s. f., g.-d. art. picãturélei; pl.
phi/phii/phiu/pii interj. picãturéle
phi-ha interj. picãþeá/picãþícã s. f., pl. picãþéle
piafé s. m. pichámãr s. n., pl. pichamére
pia máter s. f. (sil. pi-a), g.-d. art. piei máter pichér (persoanã) s. m., pl. pichéri
F pícher/pielicícã
pícher (la rãzboiul de þesut) s. n., pl. píchere picrát s. m. (sil. -crat), pl. picráþi
732
pietruí vb. (sil. -tru-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. piláci adj. m., pl. piláci; f. sg. ºi pl. piláce
pietruiésc, imperf. 3 sg. pietruiá; conj. prez. 3 sg. piláf s. n., pl. piláfuri
ºi pl. pietruiáscã pilafgíu s. m., art. pilafgíul; pl. pilafgíi, art.
pietruíre s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. pietruírii; pilafgíii
pl. pietruíri pilangíu s. m., art. pilangíul; pl. pilangíi, art.
pietruít s. n. (sil. -tru-) pilangíii
piéz (fiz.) s. m., pl. piézi; simb. pz pilástru s. m., art. pilástrul; pl. piláºtri, art.
piezíº adj. m., pl. piezíºi; f. sg. piezíºã, pl. piezíºe piláºtrii
piezocerámic adj. m., pl. piezocerámici; f. sg. pílã (unealtã, dispozitiv electric, teanc,
piezocerámicã, pl. piezocerámice picior de pod) s. f., g.-d. art. pílei; pl. píle
piezoeléctric adj. m. (sil. pie-zo-e-) ¿ electric pilc s. n., pl. pílcuri
piezoelectricitáte s. f. (sil. pie-zo-e-), g.-d. art. píldã s. f., g.-d. art. píldei; pl. pílde
piezoelectricitäþii pilduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pilduiésc,
piezográf s. n., pl. piezográfe imperf. 3 sg. pilduiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
piezografíe s. f., art. piezografía, g.-d. art. pilduiáscã
piezografíei pilduíre s. f., g.-d. art. pilduírii; pl. pilduíri
piezográmã s. f. (sil. pi-e-), pl. piezográme pilduitór adj. m., pl. pilduitóri; f. sg. ºi pl.
piezométric adj. (sil. pi-e-) m., pl. piezométrici; pilduitoáre
f. sg. piezométricã, pl. piezométrice pileálã s. f., g.-d. art. pilélii; pl. piléli
piezometríe s. f. (sil. pi-e-), art. piezometría, pileát s. m. (sil. -le-at), pl. pileáþi
g.-d. art. piezometríei pilí (a ajusta cu ajutorul pilei, a bea) vb.,
piezométru s. n. (sil. pie-, -tru), art. piezométrul; ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pilésc, imperf. 3 sg.
pl. piezométre pileá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pileáscã
piezooscilatór s. n., pl. piezooscilatoáre piliér s. n. (sil. -li-er), pl. piliére
piezorezistív adj. m., pl. piezorezistívi; f. sg. pilifér adj. m., pl. piliféri; f. sg. piliférã; pl.
piezorezistívã, pl. piezorezistíve pilifére
piezorezistivitáte s. f., g.-d. art. piezorezistivitäþii pilíre (ajustare) s. f., g.-d. art. pilírii; pl. pilíri
pifán s. m., pl. pifáni pilít (ajustare, faptul de a bea) s. n.
pífã s. f., g.-d. art. pífei pilitúrã s. f., g.-d. art. pilitúrii; pl. pilitúri
piftíe s. f., art. piftía, g.-d. art. piftíei; pl. piftíi, pilocarpínã s. f., g.-d. art. pilocarpínei
art. piftíile pilón s. m., pl. pilóni
pigmée s. f., art. pigméea, g.-d. art. pigméei; pl. piloná vb., ind. prez. 1 sg. pilonéz, 3 sg. ºi pl.
pigmée, art. pigméele piloneázã
pigmént s. m., pl. pigménþi pilonáre s. f., g.-d. art. pilonärii; pl. pilonäri
pigmentá vb., ind. prez. 1 sg. pigmentéz, 3 sg. pilór s. m., pl. pilóri
ºi pl. pigmenteázã pilóric adj. m., pl. pilórici; f. sg. pilóricã, pl.
pigmentár adj. m., pl. pigmentári; f. sg. pilórice
pigmentárã, pl. pigmentáre pilorísm s. n.
pigmentáre s. f., g.-d. art. pigmentärii; pl. pilorítã s. f., pl. piloríte
pigmentäri pilorízã s. f., g.-d. art. pilorízei; pl. piloríze
pigmentáþie s. f. (sil. -þi-e), art. pigmentáþia (sil. piloroplastíe s. f., g.-d. art. piloroplastíei, pl.
-þi-a), g.-d. art. pigmentáþiei; pl. pigmentáþii, art. piloroplastíi
pigmentáþiile (sil. -þi-i-) pilós (tare, pãros) adj. m., pl. pilóºi; f. sg.
pigmentogén adj. m., pl. pigmentogéni; f. sg. piloásã, pl. piloáse
pigmentogenã, pl. pigmentogéne pilót (persoanã, obiect) s. m., pl. pilóþi
pigméu s. m., art. pigméul; pl. pigmée, art. pigméii pilotá vb., ind. prez. 1 sg. pilotéz, 3 sg. ºi pl.
piguleálã s. f., g.-d. art. pigulélii; pl. piguléli piloteázã
pigulí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pigulésc, pilotáj s. n., pl. pilotáje
imperf. 3 sg. piguleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pilotáre s. f., g.-d. art. pilotärii; pl. pilotäri
piguleáscã pílotã s. f., pl. pílote
pihotẠs. m., pl. pihotáºi pilotínã s. f., g.-d. art. pilotínei; pl. pilotíne
píhotã s. f., pl. píhote pilozitáte s. f., g.-d. art. pilozitäþii
pii v. phi pilúg (instrument) s. n., pl. pilúge
pijamá s. f., art. pijamáua, g.-d. art. pijamálei; pilulár adj. m., pl. pilulári; f. sg. pilulárã, pl.
pl. pijamále piluláre
735
pilúlã s. f., g.-d. art. pilúlei; pl. pilúle
pilúlã/piramídã
pionierésc adj. m. (sil. pi-o-ni-e-), f. pioniereáscã;
F
pilulizá vb., ind. prez. 1 sg. pilulizéz, 3 sg. ºi pl. m. ºi f. pionieréºti
pl. pilulizeázã piorée s. f. (sil. pi-o-), art. pioréea, g.-d, piorée,
pimétru s. n., pl. pimétre art. pioréei
pin s. m., pl. pini piós adj. m., pl. pióºi; f. sg pioásã, pl. pioáse
pinacée s. f., pl. pinacée piosepticemíe s. f. (sil. pi-o-) ¿ septicemie
pináclu (arhit.) s. n. (sil. -clu), art. pináclul pioºénie s. f. (sil. pi-o-, -ni-e), art. pioºénia, g.-d.
pinacotécã s. f., g.-d. art. pinacotécii; pl. pinacotéci art. pioºéniei; pl. pioºénii, art. pioºéniile (sil. -ni-i-)
pinásã s. f., pl. pináse piotórax s. n. (sil. pi-o-)
pínax s. n. pipá vb., ind. prez. 1 sg. pipéz, 3 sg. ºi pl.
pincóps s. n. pipeázã
pindáric adj. m., pl. pindárici; f. sg. pindáricã, pipát s. n.
pl. pindárice pípã s. f., g.-d. art. pípei; pl. pípe
pindarísm s. n. pipãí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg. pípãi,
pindarizá vb., ind. prez. 1 sg. pindarizéz, 3 sg. 3 sg. ºi pl. pípãie, imperf. 3 sg. pipãiá
ºi pl. pindarizeázã pipãiálã s. f., g.-d. art. pipãiélii; pl. pipãiéli
pineálã adj. f. (sil. -ne-a-), pl. pineále pipãíbil adj. m., pl. pipãíbili; f. sg. pipãíbilã,
pinén s. m., pl. pinéni pl. pipãíbile
pinét s. n. pipãíre s. f., g.-d. art. pipãírii; pl. pipãíri
pingeá s. f., art. pingeáua, g.-d. art. pingélei; pipãít s. n.
pl. pingéle pipãitúrã s. f., g.-d. art. pipãitúrii; pl. pipãitúri
pingelí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pingelésc, pipãrãtúrã s. f., g.-d. art. pipãrãtúrii; pl.
imperf. 3 sg. pingeleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pipãrãtúri
pingeleáscã pipãrúº s. m., pl. pipãrúºi
pingelíre s. f., g.-d. art. pingelírii; pl. pingelíri pipér (condiment, ardei) s. m., (ardei) pl.
ping-póng s. n. pipéri
ping-pongíst s. m., pl. ping-pongíºti pipérul (dans) s. m. art.
ping-pongístã s. f., pl. ping-pongíste piperá vb., ind. prez. 1 sg. piperéz, 3 sg. ºi pl.
pinguín s. m. (sil. -gu-in), pl. pinguíni pipereázã
pinifér adj. m., pl. piniféri; f. sg. piniférã, pl. piperacée s. f., pl. piperacée
pinifére piperazínã s. f., g.-d. art. piperazínei; pl.
pinínã s. f., pl. piníne piperazíne
pinión s. n. (sil. -ni-on), pl. pinioáne piperínã s. f., pl. piperíne
pinipéd s. n., pl. pinipéde pipermént s. n., (sorturi, porþii) pl. piperménturi
pinólã s. f., g.-d. art. pinólei; pl. pinóle piperniceálã s. f., g.-d. art. pipernicélii; pl.
pintadérã s. f., pl. pintadére pipernicéli
pínten s. m., pl. pínteni pipernicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
pintenẠs. m., pl. pintenáºi pipernicésc, imperf. 3 sg. piperniceá; conj. prez.
pintenát adj. m., pl. pintenáþi; f. sg. pintenátã, 3 sg. ºi pl. piperniceáscã
pl. pintenáte pipernicíe s. f., art. pipernicía, g.-d. pipernicíi,
pintenóg adj. m., pl. pintenógi; f. sg. art. pipernicíei
pintenoágã, pl. pintenoáge pipernicíre s. f., g.-d. art. pipernicírii; pl.
píntenul-secárei s. m. pipernicíri
pínþã s. f., g.-d. art. pínþei; pl. pínþe pipérniþã s. f., g.-d. art. pipérniþei; pl. pipérniþe
pinúlã s. f., g.-d. art. pinúlei; pl. pinúle pipérul-lúpului s. m.
pínxit s. n. piperúþã s. f., g.-d. art. piperúþei; pl. piperúþe
piodermítã s. f. (sil. pi-o-), pl. piodermíte pipétã s. f., pl. pipéte
piogén adj. m. (sil. pi-o-), pl. piogéni; f. sg. pípi s. n.
piogénã, pl. piogéne pi-pi-pi/pi! pi! pi! interj.
piolét s. m. (sil. pi-o-), pl. pioléþi pipiríg s. m., pl. pipirígi
pión s. m., pl. pióni pipirigúþ s. m., pl. pipirigúþi
pionefrítã s. f., pl. pionefríte pípotã s. f., pl. pípote
pioniér s. m. (sil. pi-o-ni-er), pl. pioniéri pir s. m.
pionierát s. n. (sil. pi-o-ni-e-) piramidál adj. m., pl. piramidáli; f. sg.
pioniérã s. f. (sil. pi-o-ni-e-), g.-d. art. pioniérei; piramidálã, pl. piramidále
pl. pioniére piramídã s. f., g.-d. art. piramídei; pl. piramíde
F piramidón/pirotehnicián
piramidón s. n., pl. piramidoáne pirogenétic adj. m., pl. pirogenétici; f. sg.
736
pirándã s. f., g.-d. art. pirándei; pl. piránde pirogenéticã, pl. pirogenétice
piranográf s. n., pl. piranográfe pirogenézã s. f., g.-d. art. pirogenézei
piranométru s. n. (sil. -tru), art. piranométrul; pirognostíe s. f., g.-d. art. pirognostíei
pl. piranométre pirográf s. n., pl. pirográfe
pirargirít s. n. pirogravá vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg.
pirát s. m., pl. piráþi pirogravéz, 3 sg. ºi pl. pirograveázã
piraterésc adj. m., f. piratereáscã; pl. m. ºi f. pirograváre s. f. (sil. -gra-) ¿ gravare
pirateréºti pirogravór s. m. (sil. -gra-), pl. pirogravóri
pirateríe s. f., art. piratería, g.-d. art. pirateríei; pirogravúrã s. f. (sil. -gra-) ¿ gravurã
pl. pirateríi, art. pirateríile piról s. m., pl. piróli
piráticã s. f., g.-d. art. piráticii pirolatríe s. f., art. pirolatría, g.-d. art. pirolatríei
piraticésc adj. m., f. piraticeáscã; pl. m. ºi f. pirolátru s. m., pl. pirolátri
piraticéºti pirolignós adj. m.
pirétic adj. m., pl. pirétici; f. sg. piréticã, pl. pirétice pirolízã s. f., g.-d. art. pirolízei
piretologíe s. f., g.-d. art. piretologíei piroluzít s. n.
piretoterapíe s. f., art. piretoterapía, g.-d. piromán s. m., pl. pirománi
piretoterapíi, art. piretoterapíei pirománã s. f., g.-d. art. pirománei; pl. pirománe
piretrínã s. f., pl. piretríne piromaníe s. f., art. piromanía, g.-d. piromaníi,
pirétru s. m. art. piromaníei
pírex s. n. pirománt s. m., pl. pirománþi
pirexíe s. f., art. pirexía, g.-d. art. pirexíei; pl. piromántã s. f., pl. pirománte
pirexíi, art. pirexíile piromanþíe s. f., art. piromanþía, g.-d. piromanþíi,
pirgeométru s. n. (sil. -ge-o-), pl. pirgeométre art. piromanþíei
pirheliográf s. n. (sil. -li-o-graf), pl. pirheliográfe pirometalurgíe s. f., g.-d. art.pirometalurgíei
pirheliométru s. n.¿ heliometru pirometamorfísm s. n.
piridínã s. f., g.-d, art piridínei; pl. piridíne pirométric adj. m. ¿ metric
piridoxínã s. f., pl. piridoxíne pirometríe s. f. (sil. -tri-), art. pirometría, g.-d.
pirifórm adj. m., pl. pirifórmi; f. sg. pirifórmã, pirometríi, art. pirometríei
pl. pirifórme pirométru s. n. (sil. -tru), art. pirométrul; pl.
pirítã s. f., pl. piríte pirométre
piritós adj. m., pl. piritóºi; f. sg. piritoásã, pl. piromorfísm s. n.
piritoáse piromorfít s. n.
pirobalísticã s. f., g.-d. art. pirobalísticii pirón s. n., pl. piroáne
pirocatechínã s. f., g.-d. art. pirocatechínei pironí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pironésc,
piroclástic adj. m (sil -clas-) ¿ clastic imperf. 3 sg. pironeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
piroclastít s. n. (sil. -clas-), pl. piroclastíte pironeáscã
piroeléctric adj. m., pl. piroeléctrici; f. sg. pironíre s. f., g.-d. art. pironírii
piroeléctricã, pl. piroeléctrice piróp s. n.
piroelectricitáte s. f., g.-d. art. piroelectricitäþii piroparafínã s. f., pl. piroparafíne
pirofíl adj. m., pl. pirofíli; f. sg. pirofílã, pl. pirofíle piroplasmózã s. f. (sil. -plas-), g.-d. art.
pirofilíe s. f., art. pirofilía, g.-d. art. pirofilíei piroplasmózei; pl. piroplasmóze
pirofít adj. m., pl. pirofíþi; f. sg. pirofítã, pl. piroscáf s. n. (sil. mf. -scaf), pl. piroscáfe
pirofíte piroscóp s. n., pl. piroscoápe
pirofób adj. m., pl. pirofóbi; f. sg. pirofóbã, pl. piroscópic adj. m., pl. piroscópici; f. sg.
pirofóbe piroscópicã, pl. piroscópice
pirofobíe s. f., art. pirofobía, g.-d. art. pirofobíei pirosférã s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. pirosférei
pirofór s. m., pl. pirofóri pirostát s. n. (sil. mf. -stat), pl. pirostáte
pirofóric adj. m., pl. pirofórici; f. sg. pirofóricã, pirostríe s. f., art. pirostría, g.-d. art. pirostríei;
pl. pirofórice pl. pirostríi, art. pirostríile
pirogálic adj. m. piróºcã s. f., g.-d. art. piróºtei; pl. piróºte
pirogalól s. m. piroteála s. f., g.-d. art. pirotélii; pl. pirotéli
pirógã s. f., g.-d. art. pirógii, pl. pirógi pirotéhnic adj. m. ¿ tehnic
pirogén adj. m., pl. pirogéni; f. sg. pirogénã, pirotéhnicã s. f., g.-d. art. pirotéhnicii
pl. pirogéne pirotehnicián s. m. (sil. -ci-an), pl. pirotehniciéni
pirogenáre s. f., g.-d. art pirogenärii (sil. -ci-eni)
737
pirotehníe (tehnicã, fabricã) s. f., art.
pirotehníe/pistórnic
piscoáie s. f./piscói s. m. (tub sonor, oboi,
F
pirotehnía, g.-d. art. pirotehníei; (fabrici) pl. vranã), pl. f. piscoáie/m. piscói
pirotehníi, art. pirotehníile piscói (om scund) s. m., pl. piscói, art. piscóii
pirotehníst s. m., pl. pirotehníºti piscuí vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. piscuiéºte/
pirotérmic adj. m. ¿ termic píscuie, imperf. 3 sg. piscuiá; conj. prez. 3 sg.
pirotí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pirotésc, imperf. ºi pl. piscuiáscã/píscuie
3 sg. piroteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. piroteáscã piscuíre s. f., g.-d. art. piscuírii
pirotínã s. f., g.-d. art. pirotínei piscuít s. n.
piroxén s. m., pl. piroxéni pisculéþ s. n., pl. pisculéþe
piroxénic adj. m., pl. piroxénici; f. sg. piscuºór s. n., pl. piscuºoáre
piroxénicã, pl. piroxénice pisétã s. f., pl. piséte
piroxenít s. n., pl. piroxeníte pisíc s. m., pl. pisíci
piroxil s. m. pisícã s. f., g.-d. art. pisícii; pl. pisíci
piroxilínã s. f., g.-d. art. piroxilínei; pl. piroxilíne pisícã-de-máre s. f.
pirózã s. f., pl. piróze pisícã sãlbáticã s. f. + adj.
pirpiríu adj. m., f. pirpiríe; pl. m. ºi f. pirpiríi pisiceálã s. f., g.-d. art. pisicelíi, pl. pisicéli
piruetá vb. (sil. -ru-e-), ind. prez. 1 sg. piruetéz, pisicésc adj. m., f. pisiceáscã; pl. m. ºi f. pisicéºti
3 sg. ºi pl. pirueteázã pisicéºte adv.
piruétã s. f. (sil. -ru-e-), pl. piruéte pisicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pisicésc,
piruí vb., ind. ºi conj. prez. 3 sg. píruie, imperf 3 sg. pisiceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
imperf. 3 sg. piruiá pisiceáscã
piruít s. n. pisicós adj. m., pl. pisicóºi; f. sg. pisicoásã, pl.
pis/pis-pís interj. pisicoáse
pisá vb., ind. prez. 1 sg. piséz, 3 sg. ºi pl. pisicúþ s. m., pl. pisicúþi
piseázã pisicúþã s. f., g.-d. art. pisicúþei; pl. pisicúþe
pisánie s. f. (sil. -ni-e), art. pisánia (sil. -ni-a), pisifórm adj. m., pl. pisifórmi; f. sg. pisifórmã,
g.-d. art. pisániei; pl. pisánii, art. pisániile (sil. pl. pisifórme
-ni-i-) pisoár s. n. (sil. -soar), pl. pisoáre
pisár s. m., pl. pisári pisói s. m., pl. pisói, art. pisóii
pisáre s. f., g.-d. art. pisärii; pl. pisäri pisoiẠs. m., pl. pisoiáºi
pisát s. n. pisolít s. n., pl. pisolíte
pisãgeálã s. f., g.-d. art. pisãgélii; pl. pisãgéli pisolític adj. m., pl. pisolítici; f. sg. pisolíticã,
pisãgí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pisãgésc, pl. pisolítice
imperf. 3 sg. pisãgeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pistárd s. m., pl. pistárzi
pisãgeáscã pístã s. f., g.-d. art. pístei; pl. píste
pisãlóg adj. m., (persoanã) s. m., pl. pisãlógi; pistíl (organ al plantelor, pastã de fructe)
f. sg. pisãloágã, g.-d. art. pisãloágei, pl. pisãloáge s. n., pl. pistíluri
pisãlóg (instrument) s. n., pl. pisãloáge pistofón (fiz.) s. n., pl. pistofoáne
pisãlogeálã s. f., g.-d. art. pisãlogélii; pl. pisãlogéli pistól (monedã) s. m., pl. pistóli
pisãlogí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pisãlogésc, pistól (armã, aparat, probã sportivã) s. n.,
imperf. 3 sg. pisãlogeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. (arme, aparate) pl. pistoále
pisãlogeáscã pistolár (trãgãtor, scandalagiu) s. m., pl.
pisc interj. pistolári
pisc s. n., pl. píscuri pistolárd (scandalagiu) s. m., pl. pistolárzi
piscán s. n., pl. piscáne pistolẠs. n., pl. pistoláºe
piscícol adj. m., pl. piscícoli; f. sg. piscícolã, pistolét s. n., pl. pistoléte
pl. piscícole pistól-mitraliérã s. n. (sil. -tra-li-e-)
piscicultór s. m., pl. piscicultóri pistól-portbandúlã s. n. (sil. mf. port-)
piscicultúrã s. f., g.-d. art. piscicultúrii pistól-rachétã s. n.
piscifórm adj. m., pl. piscifórmi; f. sg. pistón s. n., pl. pistoáne
piscifórmã, pl. piscifórme pistoná vb., ind. prez. 1 sg. pistonéz, 3 sg. ºi
piscínã s. f., g.-d. art. piscínei; pl. piscíne pl. pistoneázã
piscivór adj. m., pl. piscivóri; f. sg. piscivórã, pistonáj s. n., pl. pistonáje
pl. piscivóre pistonáre s. f., g.-d. art. pistonärii; pl. pistonäri
piscoáie (fluier pentru copii) s. f., art. pistonfón (electr.) s. n., pl. pistonfoáne
piscoáia, g.-d. art. piscoáiei; pl. piscoáie pistórnic (sigiliu) s. n., pl. pistórnice
F pístrã/piþigúº
pístrã s. f., g.-d. art. pístrei; pl. pístre pití vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pitésc, imperf.
738
pistrúi adj. m., f. pistrúie; pl. m. ºi f. pistrúi 3 sg. piteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. piteáscã
pistrúi s. m., pl. pistrúi, art. pistrúii pitiádã s. f. (sil. -ti-a-), g.-d. art. pitiádei; pl.
pistruiá vb., ind. prez. 1 sg. pistruiéz, 3 sg. ºi pitiáde
pl. pistruiázã, 1 pl. pistruiém; conj. prez. 3 sg. pitiátic adj. m. (sil. -ti-a-), s. m., pl. pitiátici;
ºi pl. pistruiéze; ger. pistruínd f. sg. pitiáticã, pl. pitiátice
pistruiálã s. f., g.-d. art. pistruiélii; pl. pitiatísm s. n., pl. pitiatísme
pistruiéli pític (ist.) adj. m., pl. pítici; f. sg. píticã, pl.
pistuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pistuiésc, pítice
imperf. 3 sg. pistuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pitíc s. m., adj. m., pl. pitíci; f. sg. pitícã, g.-d.
pistuiáscã art. pitícei, pl. pitíce
piº/piº-piº interj. piticí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. piticésc, imperf.
piºá vb., ind. prez. 1 sg. piº, 3 sg. ºi pl. píºã, 1 pl. 3 sg. piticeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. piticeáscã
piºäm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. píºe; ger. piº÷nd piticíre s. f., g.-d. art. piticírii; pl. piticíri
piºát s. n., pl. piºáturi pitíre s. f., g.-d. art. pitírii
piºcá vb., ind. prez. 1 sg. piºc, 2 sg. piºti, 3 sg. pitiriázis s. n. (sil. -ri-a-)
ºi pl. píºcã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. píºte pitíº adv.
piºcáre s. f., g.-d. art. piºcärii; pl. piºcäri pitoáºcã s. f., g.-d. art. pitoáºtei; pl. pitoáºte
piºcát adj. m., pl. piºcáþi; f. sg. piºcátã, pl. piºcáte pitói s. n., pl. pitoáie
piºcát s. n. pitón (ºarpe) s. m., pl. pitóni
píºcã (nav.) s. f., g.-d. art. píºtii; pl. piºte pitón (piron) s. n., pl. pitoáne
piºcãciós adj. m., pl. piºcãcióºi; f. sg. piºcãcioásã, pitorésc adj. m., f. pitoreáscã; pl. m. ºi f. pitoréºti
pl. piºcãcioáse pitorésc s. n.
píºcã-n-floáre s. m. pitpalác interj.
piºcãtór adj. m., pl. piºcãtóri; f. sg. ºi pl. piºcãtoáre pitpalác s. m., pl. pitpaláci
piºcãtúrã s. f., g.-d. art. piºcãtúrii; pl. piºcãtúri pitpalácã s. f., g.-d. art. pitpalácei; pl. pitpaláce
piºcót s. n., pl. piºcóturi pítting s. n.
piºichér s. m., adj. m., pl. piºichéri pituitár adj. m. (sil. -tu-i-), pl. pituitári; f. sg.
piºicherl÷c s. n., pl. piºicherl÷curi pituitárã, pl. pituitáre
piºleág s. n., pl. piºlége pituítã s. f. (sil. -tu-i-), pl. pituíte
piºoárcã s. f., g.-d. art. piºórcii; pl. piºórci pituitív adj. m. (sil. -tu-i-), pl. pituitívi; f. sg.
pitác (monedã) s. m., pl. pitáci pituitívã, pl. pituitíve
pitác (decret, scrisoare) s. n., pl. pitáce pituitós adj. m. (sil. -tu-i-), pl. pituitóºi; f. sg.
pitagoréic adj. m., s. m. (sil. -re-ic), pl. pituitoásã, pl. pituitoáse
pitagoréici; f. sg. pitagoréicã, pl. pitagoréice pituitrínã s. f. (sil. -tu-i-tri-), g.-d. art.
pitagóric adj. m., pl. pitagórici; f. sg. pitagóricã, pituitrínei
pl. pitagórice pitulá/tupilá vb., ind. prez. 1 sg. pituléz/
pitagoricián s. m. (sil. -ci-an), pl. pitagoriciéni tupiléz, 3 sg. ºi pl. pituleázã/tupileázã; conj.
(sil. -ci-eni) prez. 3 sg. ºi pl. pituléze/tupiléze
pitagorísm s. n. pituláre s. f., g.-d. art. pitulärii; pl. pituläri
pitár s. m., pl. pitári pitulíce s. f., g.-d. art. pitulícii; pl. pitulíci
pitárcã s. f., g.-d. art. pitärcii; pl. pitärci pitulíº adv., s. n.
píta-vácii s. f. piturá vb., ind. prez. 1 sg. pituréz, 3 sg. ºi pl.
pítã s. f., g.-d. art. pítei; pl. píte pitureázã
pitãrcúþã s. f., g.-d. art. pitãrcúþei; pl. pitãrcúþe pituráre s. f., g.-d. art. piturärii; pl. pituräri
pitãreásã s. f., g.-d. art. pitãrései; pl. pitãrése pitúrã s. f., g.-d. art. pitúrii; pl. pitúri
pitãrél s. m., pl. pitãréi, art. pitãréii piþigãiá vb., ind. prez. 1 sg. piþigãiéz, 3 sg. ºi pl.
pitãríe s. f., art. pitãría, g.-d. art. pitãríei; pl. piþigãiázã, 1 pl. piþigãiém; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pitãríi, art. pitãríile piþigãiéze; ger. piþigãínd
pitecantróp s. m. (sil. mf. -tec-), pl. pitecantrópi piþigãiálã s. f., g.-d. art. piþigãiélii; pl. piþigãiéli
pitecoíd adj. m., pl. pitecoízi; f. sg. pitecoídã; piþigói s. m., pl. piþigói, art. piþigóii
pl. pitecoíde piþigói-codát s. m.
piteºteán adj. m., s. m., pl. piteºténi; f. sg. piþigói moþát s. m. + adj.
piteºteánã, pl. piteºténe piþigói-pungẠs. m.
piteºteáncã s. f., g.-d. art. piteºténcei; pl. piþigói v÷nãt s. m. + adj.
piteºténce piþigúº s. m., pl. piþigúºi
739
piþimpãrãtúº s. m. (sil. mf. piþ-), pl.
piþimpãrãtúº/plagiocláz
pizmuitór adj. m., s. m. (sil. -mu-i-), pl.
F
piþimpãrãtúºi pizmuitóri; f. sg. ºi pl. pizmuitoáre
piþúlã s. f., g.-d. art. piþúlei; pl. piþúle pizzicáto adv., s. n. [zz pron. it. þ]
piu/piu-piu (pentru pui) interj. plac s. n.
píuuu (pentru proiectile) interj. placá vb., ind. prez. 1 sg. plachéz, 3 sg. ºi pl.
piuá vb. (sil. pi-ua), ind. prez. 1 sg. piuéz, 3 sg. placheázã
ºi pl. piueázã, 1 pl. piuäm (sil. -uãm); conj. placáj s. n., pl. placáje
prez. 3 sg. ºi pl. piuéze (sil. -ue-); ger. piu÷nd placajíst s. m., pl. placajíºti
(sil. -uând) placajístã s. f., pl. placajíste
piuár s. m. (sil. -uar), pl. piuári placardá vb., ind. prez. 1 sg. placardéz, 3 sg.
piuáre s. f. (sil. -ua-), g.-d. art. piuärii (sil. -uã-) ºi pl. placardeázã
píuã s. f. (sil. -uã), g.-d. art. pívei; pl. píve placardáre s. f., g.-d. art. placardärii; pl.
piuí vb. (sil. pi-u-), ind. ºi conj. prez. 3 sg. ºi placardäri
pl. píuie, imperf. 3 sg. piuiá placárdã s. f., g.-d. art. placárdei, pl. placárde
piuiálã s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piuiélii; pl. piuiéli placáre s. f., g.-d. art. placärii; pl. placäri
piuít s. n. (sil. pi-u-); pl. piuíturi placát s. n., pl. placáte
piuitór adj. m. (sil. pi-u-), pl. piuitóri; f. sg. ºi plácã s. f., g.-d. art. pläcii; pl. plãci
pl. piuitoáre placentár adj. m., pl. placentári; f. sg.
piuitúrã s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piuitúrii; pl. placentárã, pl. placentáre
piuitúri placentár s. n., pl. placentáre
piulíþã s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piulíþei; pl. placentáþie s. f. (sil. -þi-e), art. placentáþia (sil.
piulíþe -þi-a), g.-d. art. placentáþiei; pl. placentáþii, art.
piunézã s. f. (sil. piu-), g.-d. art. piunézei; pl. placentáþiile (sil. -þi-i-)
piunéze placéntã s. f., g.-d. art. placéntei; pl. placénte
piuré s. n. (sil. piu-), art. piuréul; pl. piuréuri plácer s. n., pl. plácere
piuríe s. f. (sil. pi-u-), art. piuría, g.-d. art. plachétã s. f., g.-d. art plachétei; pl. plachéte
piuríei; pl. piuríi, art. piuríile plachíe s. f., art. plachía, g.-d. art. plachíei; pl.
pivnicér s. m., pl. pivnicéri plachíi, art. plachíile
pivnicerít s. n. placíd adj. m., pl. placízi; f. sg. placídã, pl.
pivnicioárã s. f., g.-d. art. pivnicioárei; pl. placíde
pivnicioáre placiditáte s. f., g.-d. art. placiditäþii
pívniþã s. f., g.-d. art. pívniþei; pl. pívniþe placodérm s. m., pl. placodérmi
pivót (mil., sport) s. m., pl. pivóþi placodónt s. m., pl. (sil. mf. plac-) placodónþi
pivót (tehn., bot.) s. n., pl. pivóturi plafár s. n., pl. plafáre
pivotá vb., ind. prez. 1 sg. pivotéz, 3 sg. ºi pl. plafón s. n., pl. plafoáne
pivoteázã plafoná vb., ind. prez. 1 sg. plafonéz, 3 sg. ºi
pivotánt adj. m., pl. pivotánþi; f. sg. pivotántã, pl. plafoneázã
pl. pivotánte plafonáre s. f., g.-d. art. plafonärii, pl.
pivotáre s. f., g.-d. art. pivotärii; pl. pivotäri plafonäri
pivotáþie s. f. (sil. -þi-e), art. pivotáþia (sil. -þi-a), plafonétã s. f., pl. plafonéte
g.-d. art. pivotáþiei; pl. pivotáþii, art. pivotáþiile plafoniér (persoanã) s. m, (sil. -ni-er), pl.
(sil. -þi-i-) plafoniéri
pix s. n., pl. píxuri plafoniérã (obiect) s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art.
pixídã s. f., g.-d. art. pixídei; pl. pixíde plafoniérei; pl. plafoniére
pizmẠs. m., adj. m., pl. pizmáºi; f. sg. plágã s. f., g.-d. art. plägii; pl. plãgi
pizmáºã, g.-d. art. pizmáºei, pl. pizmáºe plagiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. plagiéz,
pízmã s. f., g.-d. art. pízmei; pl. pízme 3 sg. ºi pl. plagiázã, 1 pl. plagiém (sil. -gi-em);
pizmãréþ adj. m., pl. pizmãréþi; f. sg. pizmãreáþã, conj. prez. 3 sg. ºi pl. plagiéze; ger. plagiínd
pl. pizmãréþe (sil. -gi-ind)
pizmãtáreþ/pizmãtãréþ adj. m., pl. pizmãtáreþi/ plagiát s. n. (sil. -gi-at), pl. plagiáte
pizmãtãréþi; f. sg. pizmãtáreþã/pizmãtãreáþã, pl. plagiatoáre s. f. (sil. -gi-a-), g.-d. art.
pizmãtáreþe/pizmãtãréþe plagiatoárei; pl. plagiatoáre
pizmuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pizmuiésc, plagiatór s. m. (sil. -gi-a), pl. plagiatóri
imperf. 3 sg. pizmuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. plagiére s. f. (sil. -gi-e-), g.-d. art. plagiérii; pl.
pizmuiáscã plagiéri
pizmuíre s. f., g.-d. art. pizmuírii; pl. pizmuíri plagiocláz s. m., pl. (sil. -gi-o-claz) plagioclázi
F plagiostóm/plantáþie
plagiostóm s. m., pl. (sil. -gi-; mf. -stom) planézã s. f., g.-d. art. planézei; pl. planéze
740
platformáre s. f., g.-d. art. platformärii plãcíntã s. f., g.-d. art. plãcíntei; pl. plãcínte
platfórmã s. f. ¿ formã plãcintãríe (magazin, preparate) s. f., art.
plátfus s. n. plãcintãría, g.-d. art. plãcintãríei; (magazine)
platiná vb., ind. prez. 1 sg. platinéz, 3 sg. ºi pl. plãcintãríi, art. plãcintãríile
pl. platineázã plãcintioárã s. f., g.-d. art. plãcintioárei; pl.
platináre s. f., g.-d. art. platinärii; pl. platinäri plãcintioáre
plátinã s. f., g.-d. art. plátinei; (piese de plãcintúþã s. f., g.-d. art. plãcintúþei; pl.
maºini, laminate semifabricate) pl. plátine; plãcintúþe
(chim.) simb. Pt plãcinþícã s. f., g.-d. art. plãcinþélei; pl. plãcinþéle
platínic adj. m., pl. platínici; f. sg. platínicã, plãcúþã s. f., g.-d. art. plãcúþei; pl. plãcúþe
pl. platínice plãiéº s. m. (sil. -ieº), pl. plãiéºi
platinifér adj. m., pl. platiniféri; f. sg. plãieºíe s. f., art. plãieºía, g.-d. art. plãieºíei;
platiniférã, pl. platinifére pl. plãieºíi, art. plãieºíile
platinirídiu s. n. plãiºór s. n. (sil. plã-i-), pl. plãiºoáre
platinít s. n. plãmádã s. f., g.-d. art. plãmézii; (feluri) pl.
platinoíd s. n., pl. platinoíde plãmézi
platinós adj. m., pl. platinóºi; f. sg. platinoásã, plãmãdeálã s. f., g.-d. art. plãmãdélii; pl.
pl. platinoáse plãmãdéli
platinotipíe s. f., art. platinotipía; g.-d. plãmãdí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plãmãdésc,
platinotipíi, art. platinotipíei imperf. 3 sg. plãmãdeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
platirín s. n., pl. platiríne plãmãdeáscã
platitúdine s. f., g.-d. art. platitúdinii; (vorbe, plãmãdíre s. f., g.-d. art. plãmãdírii
idei) pl. platitúdini plãmãdít s. n.
plátnic adj. m., s. m., pl. plátnici; f. sg. plãm÷n s. m., pl. plãm÷ni
plátnicã, pl. plátnice plãmânãrícã/plãmânãreá s. f., g.-d. art.
platonián adj. m. (sil. -ni-an), pl. platoniéni plãmânãrélei; pl. plãmânãréle
(sil. -ni-eni); f. sg. platoniánã, pl. platoniéne plãmânãríþã s. f., g.-d. art. plãmânãríþei; pl.
platónic adj. m., pl. platónici; f. sg. platónicã, plãmânãríþe
pl. platónice plãntúþã s. f., g.-d. art. plãntúþei; pl. plãntúþe
platonicián s. m., adj. m. (sil. -ci-an), pl. plãnuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plãnuiésc,
platoniciéni (sil. -ci-eni); f. sg. platoniciánã, g.-d. imperf. 3 sg. plãnuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
art. platoniciénei, pl. platoniciéne plãnuiáscã
platonísm s. n. plãnuíre s. f., g.-d. art. plãnuírii
platonizá vb., ind. prez. 1 sg. platonizez, 3 sg. plãp÷nd adj. m., pl. plãp÷nzi; f. sg. plãp÷ndã,
ºi pl. platonizeázã pl. plãp÷nde
platonizánt adj. m., pl. platonizánþi; f. sg. plãpumár s. m., pl. plãpumári
platonizántã, pl. platonizánte plãpumãreásã s. f., g.-d. art. plãpumãrései; pl.
plátoºã s. f., g.-d. art. plátoºei; pl. plátoºe plãpumãrése
platóu s. n., art. platóul; pl. platóuri plãpumãríe s. f., art. plãpumãría, g.-d. art.
plátru s. n. plãpumãríei; (ateliere, prãvãlii) pl. plãpumãríi,
pláur s. m., pl. pláuri art. plãpumãríile
plauzíbil adj. m. (sil. pla-u-), pl. plauzíbili; plãpumioárã s. f. (sil. -mioa-), g.-d. art.
f. sg. plauzíbilã, pl. plauzíbile plãpumioárei; pl. plãpumioáre
plauzibilitáte s. f. (sil. pla-u-), g.-d. art. plãpumíþã s. f., g.-d. art. plãpumíþei; pl.
plauzibilitäþii plãpumíþe
plav s. n., pl. plávuri plãseá s. f., pl. plãséle
plávã s. f., g.-d. art. plávei; pl. pláve plãsmuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plãsmuiésc,
plávcã s. f., g.-d. art. plávcei; pl. plávce imperf. 3 sg. plãsmuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
plávie s. f. (sil. -vi-e), art. plávia (sil. -vi-a), g.-d. plãsmuiáscã
art. pláviei; pl. plávii, art. pláviile (sil. -vi-i-) plãsmuíre s. f., g.-d. art. plãsmuírii; pl. plãsmuíri
plaz s. n., pl. plázuri plãsmuitór adj. m., s. m. (sil. -mu-i-), pl.
plãceá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plac, 2 sg. plãsmuitóri; f. sg. ºi pl. plãsmuitoáre
placi, 3 sg. pláce 1 pl. plãcém, 2 pl. plãcéþi, plãtí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plãtésc,
imperf. 3 sg. plãceá; part. plãcút imperf. 3 sg. plãteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
plãcére s. f., g.-d. art. plãcérii; pl. plãcéri plãteáscã
743
plãtíbil adj. m., pl. plãtíbili; f. sg. plãtíbilã, pl.
plãtíbil/pleoscãí
plecãciúne s. f., g.-d. art. plecãciúnii; pl.
F
plãtíbile plecãciúni
plãtícã (zool., bot.) s. f., g.-d. art. plãtícii; pl. plecoptér s. n., pl. (sil. mf. -pte-) plecoptére
plãtíci pléctru s. n., art. pléctrul; pl. pléctre
plãtíre s. f., g.-d. art. plãtírii; pl. plãtíri pled s. n., pl. pléduri
plãtitór s. m., adj. m., pl. plãtitóri; f. sg. ºi pl. pledá vb., ind. prez. 1 sg. pledéz, 3 sg. ºi pl.
plãtitoáre, g.-d. sg. art. plãtitoárei pledeázã
plãvái adj. m., f. plãváie; pl. m. ºi f. plãväi pledánt adj. m., pl. pledánþi; f. sg. pledántã,
plãván adj. m., pl. plãváni; f. sg. plãvánã, pl. pl. pledánte
plãváne pledáre s. f., g.-d. art. pledärii; pl. pledäri
plãvioárã s. f. (sil. -vi-oa-), g.-d. art. plãvioárei; pledoaríe s. f. (sil. -doa-), art. pledoaría, g.-d.
pl. plãvioáre art. pledoaríei; pl. pledoaríi, art. pledoaríile
plãvíþ adj. m., pl. plãvíþi; f. sg. plãvíþã, pl. plãvíþe Pleiáda (lit.) s. pr. f. art. (sil. -ia-), g.-d. Pleiádei
plãvíu adj. m., f. sg. plãvíe; pl. m. ºi f. plãvíi pleiádã (grup de oameni, ansamblu de
plângãciós adj. m., pl. plângãcióºi; f. sg. elemente) s. f. (sil. -ia-), g.-d. art. pleiádei;
plângãcioásã, pl. plângãcioáse pl. pleiáde
plângãréþ adj. m., pl. plângãréþi; f. sg. Pleiádele (astron.) s. pr. f. pl. art. (sil. -ia-)
plângãreáþã, pl. plângãréþe pleiocáziu s. n. (sil. ple-io-) [-ziu pron. -zìu],
plângãtór adj. m., pl. plângãtóri; f. sg. ºi pl. art. pleiocáziul; pl. pleiocázii, art. pleiocáziile (sil.
plângãtoáre -zi-i-)
pl÷nge vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plâng, 1 pl. pleiocíclic adj. m., pl. pleiocíclici; f. sg.
pl÷ngem, perf. s. 1 sg. plânséi, 1 pl. pl÷nserãm; pleiocíclicã, pl. pleiocíclice
part. plâns pleiofág adj. m., pl. pleiofági; f. sg. pleiofágã,
pl÷ngere s. f., g.-d. art. pl÷ngerii; pl. pl÷ngeri pl. pleiofáge
plâns s. n., pl. pl÷nsuri pleiomórf adj. m., pl. pleiomórfi; f. sg.
pl÷nset s. n., pl. pl÷nsete pleiomórfã, pl. pleiomórfe
plânsoáre s. f., g.-d. art. plânsórii; pl. plânsóri pleistocén adj. m. (sil. ple-is-), pl. pleistocéni;
pleán s. n., pl. pleánuri f. sg. pleistocénã, pl. pleistocéne
pleásc interj. pleistocén s. n. (sil. ple-is-)
pleásnã s. f., g.-d. art. plésnei; pl. plésne plen s. n., pl. plénuri
pleáºã (loc fãrã vegetaþie) s. f., pl. pléºuri plenár adj m., pl. plenári; f. sg. plenárã, pl. plenáre
pleáºcã (pradã, chilipir) s. f. pléner s. n.
pleátã s. f., pl. pléte plenilocvénþã s. f., g.-d. art. plenilocvénþei
pleávã s. f., g.-d. art. plévei plenipotént s. m., adj. m., pl. plenipoténþi
plébe s. f., g.-d, art. plébei plenipoténþã s. f. ¿ potenþã
plebeián s. m., adj. m. (sil. -be-ian), pl. plenipotenþiár s. m., adj. m. (sil. -þi-ar), pl.
plebeiéni (sil. -be-ieni); f. sg. plebeiánã, g.-d. art. plenipotenþiári
plebeiénei, pl. plebeiéne plenisón adj. m., pl. plenisóni; f. sg. plenisónã,
plebeianísm s. n. (sil. -be-ia-) pl. plenisóne
plebeiát s. n. (sil. -be-iat) plenitudinár adj. m., pl. plenitudinári; f. sg.
plebéic adj. m. (sil. -be-ic), pl. plebéici; f. sg. plenitudinárã, pl. plenitudináre
plebéicã, pl. plebéice plenitúdine s. f., g.-d. art. plenitúdinii
plebeísm s. n. plenuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plenuiésc,
plebéu s. m., adj. m., art. plebéul, pl. plebéi, art. imperf. 3 sg. plenuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
plebéii; f. sg. ºi pl. plebée, sg. art. plebéea, g.-d. sg. plenuiáscã
art. plebéei pleoápã s. f. (sil. pleoa-), g.-d. art. pleoápei; pl.
plebícol adj. m., s. m., pl. plebícoli; f. sg. pleoápe
plebícolã, pl. plebícole pleocroísm s. n. (sil. ple-o-cro-)
plebiscít s. n., pl. plebiscíte pleonásm s. n. (sil. ple-o-), pl. pleonásme
plebiscitár adj. m., pl. plebiscitári; f. sg. pleonást s. n. (sil. ple-o-)
plebiscitárã, pl., plebiscitáre pleonástic adj. m. (sil. ple-o-), pl. pleonástici;
plebiscitarísm s. n. f. sg. pleonásticã, pl. pleonástice
plecá vb., ind. prez. 1 sg. plec, 3 sg. ºi pl. pleosc interj
pleácã pleoscãí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg.
plecáre s. f., g.-d. art. plecärii; pl. plecäri pleóscãi, 3 sg. ºi pl. pleóscãie, imperf. 3 sg.
plecáte (indigestie) s. n. pl. pleoscãiá
F pleoscãít/plictís
pleoscãít s. n., pl. pleoscãíturi pletós adj. m., pl. pletóºi; f. sg. pletoásã, pl.
744
podzolít adj. m., pl. podzolíþi; f. sg. podzolítã, pogãcioárei; pl. pogãcioáre
pl. podzolíte poghiáz/podghiáz s. n. (sil. -ghiaz), pl.
poém s. n., pl. poéme poghiázuri/podghiázuri
poemátic adj. m., pl. poemátici; f. sg. poemáticã, poghibálã s. f., g.-d. art. poghibálei; pl.
pl. poemátice poghibále
poematizá vb., ind. prez. 1 sg. poematizéz, 3 pogón s. n., pl. pogoáne
sg. ºi. pl. poematizeázã pogonẠs. n., pl. pogonáºe
poét s. m., pl. poéþi pogonãrít s. n.
poetárd s. m., pl. poetárzi pogoníci s. m., pl. pogoníci
poetástru s. m., art. poetástrul; pl. poetáºtri, art. pogonofór s. m., pl. pogonofóri
poetáºtrii pogorï vb., ind. prez. 1 sg. pogór, 3 sg. ºi pl.
poetẠs. m., pl. poetáºi pogoárã, imperf. 3 sg. pogorá; conj. prez. 3 sg.
poétã s. f., pl. poéte ºi pl. pogoáre
poetésã s. f., g.-d. art. poetései; pl. poetése pogribánie s. f. (sil. -gri-, -ni-e), art. pogribánia
poétic adj. m., pl. poétici; f. sg. poéticã, pl. (sil. -ni-a), g.-d. art. pogribániei; pl. pogribánii,
poétice art. pogribániile (sil. -ni-i-)
poéticã s. f., g.-d. art. poéticii pogróm s. n. (sil. -grom), pl. pogrómuri
poeticián s. m., pl. poeticiéni pogromíst adj. m., s. m. (sil. -gro-), pl.
poeticiánã s. f., pl. poeticiéne pogromíºti; f. sg. pogromístã, pl. pogromíste
poeticitáte s. f., g.-d. art. poeticitäþii pohfálã s. f., g.-d. art. pohfálei; pl. pohfále
poetizá vb., ind. prez. 1 sg. poetizéz, 3 sg. ºi pohoáþã s. f., g.-d. art. pohoáþei; pl. pohoáþe
pl. poetizeázã pohóþ s. m., pl. pohóþi
poetizánt adj. m., pl. poetizánþi; f. sg. poiánã s. f., g.-d. art. poiénii/poiénei; pl. poiéni/
poetizántã, pl. poetizánte poiéne
poetizáre s. f., g.-d. art. poetizärii; pl. poetizäri poiátã s. f., g.-d. art. poiéþii; pl. poiéþi
poezeá s. f., art. poezeáua, g.-d. art. poezélei; pl. poichilotérm adj. m. (sil. poi-), pl.
poezéle poichilotérmi; f. sg. poichilotérmã, pl. poichilotérme
poezíe s. f., art. poezía, g.-d. art. poezíei; pl. poichilotérm s. n., pl. (sil. poi-) poichilotérme
poezíi, art. poezíile poichilotermíe s. f. (sil. poi-), art. poichilotermía,
poezioárã s. f. (sil. -zi-oa-), g.-d. art. poezioárei; g.-d. poichilotermíi, art. poichilotermíei
pl. poezioáre poienár adj. m., s. m., pl. poienári; f. sg.
pofídã s. f., pl. pofíde poienárã, pl. poienáre
pófil s. n., pl. pófile poieníþã s. f., g.-d. art. poieníþei; pl. poieníþe
póftã s. f., g.-d. art. póftei; pl. pófte poieþícã s. f., g.-d. art. poieþícii; pl. poieþíci
poftãréþ adj. m., pl. poftãréþi; f. sg. poftãreáþã, póimâine adv.
pl. poftãréþe poinofobíe s. f., g.-d. art. poinofobíei
pofteálã s. f., g.-d. art. poftélii; pl. poftéli pointilíst s. m., adj. m., pl. pointilíºti; f. sg.
poftí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. poftésc, pointilístã, pl. pointilíste
imperf. 3 sg. pofteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pojár s. n., (incendii) pl. pojáruri
pofteáscã pojárnic s. m., pl. pojárnici
pofticiós adj. m., pl. pofticióºi; f. sg. pofticioásã, pojárniþã s. f., g.-d. art. pojárniþei; pl. pojárniþe
pl. pofticioáse pojãrnicíe s. f., art. pojãrnicía, g.-d. art.
poftím interj. pojãrnicíei; pl. pojãrnicíi, art. pojãrnicíile
poftíre s. f., g.-d. art. poftírii; pl. poftíri pojghíþã s. f., g.-d. art. pojghíþei; pl. pojghíþe
poftitór adj. m., pl. poftitóri; f. sg. ºi pl. pojíjie s. f. (sil. -ji-e), art. pojíjia (sil. -ji-a), g.-d.
poftitoáre art. pojíjiei; pl. pojíjii, art. pojíjiile (sil. -ji-i-)
poftorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. poftorésc, pol (terestru, electric, monedã) s. m., pl. poli
imperf. 3 sg. poftoreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pol (jumãtate) s. n.
poftoreáscã polábã adj. f., s. f.
poftoríre s. f., g.-d. art. poftorírii; pl. poftoríri polán s. n.
pogáce s. f., g.-d. art. pogäcii; pl. pogäci polár adj. m., pl. polári; f. sg. polárã, pl. poláre
pogán adj. m., pl. pogáni; f. sg. pogánã, pl. polarimétric adj. m. (sil. -tric), pl. polarimétrici;
pogáne f. sg. polarimétricã, pl. polarimétrice
pogãceá s. f., art. pogãceáua, g.-d. art. pogãcélei; polarimetríe s. f. (sil. -tri-), art. polarimetría,
pl. pogãcéle g.-d. polarimetríi, art. polarimetríei
751
polarimétru s. n. (sil. -tru), art. polarimétrul;
polarimétru/policelulár
polemístã s. f., pl. polemíste
F
pl. polarimétre polemizá vb., ind. prez. 1 sg. polemizéz, 3 sg.
polariscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. polariscoápe ºi pl. polemizeázã
polaritáte s. f., g.-d. art. polaritäþii polemizáre s. f., pl. polemizäri
polarizá vb., ind. prez. 1 sg. polarizéz, 3 sg. ºi polemológ s. m., pl. polemológi
pl. polarizeázã polemológã s. f., pl. polemológe
polarizábil adj. m., pl. polarizábili; f. sg. polemológic adj. m., pl. polemológici; f. sg.
polarizábilã, pl. polarizábile polemológicã, pl. polemológice
polarizabilitáte s. f., g.-d. art. polarizabilitäþii polemologíe s. f., g.-d. art. polemologíei
polarizánt adj. m., pl. polarizánþi; f. sg. polén s. n., pl. polénuri
polarizántã, pl. polarizánte polénic adj. m., pl. polénici; f. sg. polénicã, pl.
polarizáre s. f., g.-d. art. polarizärii; pl. polénice
polarizäri polenifér adj. m., pl. poleniféri; f. sg. poleniférã,
polarizatór adj. m., pl. polarizatóri; f. sg. ºi pl. pl. polenifére
polarizatoáre polenizá vb., ind. prez. 1 sg. polenizéz, 3 sg. ºi
polarizáþie s. f. (sil. -þi-e), art. polarizáþia (sil. pl. polenizeázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. polenizéze
-þi-a), g.-d. art. polarizáþiei; pl. polarizáþii, art. polenizáre s. f., g.-d. art. polenizärii; pl.
polarizáþiile (sil. -þi-i-) polenizäri
polarizoáre adj. f., pl. polarizoáre polenizatór s. m., pl. polenizatóri
polarizór s. n., pl. polarizoáre polenizáþie s. f. (sil. -þi-e), art. polenizáþia (sil.
polarográf s. n. (sil. -graf), pl. polarográfe -þi-a), g.-d. art. polenizáþiei; pl. polenizáþii, art.
polarográfic adj. m. ¿ grafic polenizáþiile (sil. -þi-i-)
polarografíe s. f. (sil. -gra-), art. polarografía, poliacánt adj. m. (sil. -li-a-), pl. poliacánþi;
g.-d. polarografíi, art. polarografíei f. sg. poliacántã, pl. poliacánte
polaroíd s. m., pl. polaroízi poliacetát s. m. (sil. -li-a-)
polarón s. m., pl. polaróni poliachénã s. f. (sil. -li-a-) ¿ achenã
polátã s. f., pl. poláte poliacíd s. m. (sil. -li-a-), pl. poliacízi
polc s. n., pl. pólcuri poliacrilonitríl s. m. (sil. -li-a-cri-, -tril)
pólcã (hainã, dans) s. f., g.-d. art. pólcii; pl. polialcoól s. m. (sil. -li-al-), pl. polialcoóli
polci poliamídã s. f., pl. (sil. -li-a-) poliamíde
polcóvnic s. m., pl. polcóvnici poliamídic adj. m. (sil. -li-a-), pl. poliamídici;
polcovnicésc adj. m., f. polcovniceáscã; pl. m. f. sg. poliamídicã, pl. poliamídice
ºi f. polcovnicéºti poliándrã adj. f., s. f. (sil. -li-an-), pl. poliándre
polcovnicíe s. f., art. polcovnicía, g.-d. poliándric adj. m. (sil. -li-an-), pl. poliándrici;
polcovnicíi, art. polcovnicíei f. sg. poliándricã, pl. poliándrice
polcúþã s. f., g.-d. art. polcúþei; pl. polcúþe poliandríe s. f. (sil. -li-an-), art. poliandría,
pólder s. n. g.-d. poliandríi, art. poliandríei
poleác s. m., adj. m., pl. poléci; f. sg. poleácã, poliarhíe s. f. (sil. -li-ar-), art. poliarhía, g.-d.
g.-d. art. polécei, pl. poléce poliarhíi, art. poliarhíei
polecésc adj. m., f. poleceáscã; pl. m. ºi f. poliarticulár adj. m. (sil. -li-ar-) ¿ articular
polecéºti poliartrítã s. f. (sil. -li-ar-), pl. poliartríte
poléi s. n., art. poléiul poliatlón s. n. (sil. -li-a-tlon), pl. poliatloáne
poleí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. poleiésc, poliatómic adj. m. (sil. -li-a-) ¿ atomic
imperf. 3 sg. poleiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. polibázic adj. m. ¿ bazic
poleiáscã polibrãzdár s. n. (sil. -brãz-), pl. polibrãzdáre
poleiálã s. f., g.-d. art. poleiélii; pl. poleiéli policalificá vb., ind. prez. 1 sg. policalífic,
poleiér s. m. (sil. -li-er), pl. poleiéri 3 sg. ºi. pl. policalíficã
poleíre s. f., g.-d. art. poleírii; pl. poleíri policalificáre s. f., pl. policalificäri
poleít s. n. policándru s. n., art. policándrul; pl. policándre
poleitór s. m., pl. poleitóri policaprolactámã s. f. (sil. -pro-), g.-d. art.
polemárh s. m. (sil. mf. -lem-), pl. polemárhi policaprolactámei; pl. policaprolactáme
polémic adj. m., pl. polémici; f. sg. polémicã, policár s. m., pl. policári
pl. polémice policarburánt adj. m., pl. policarburánþi
polémicã s. f., g.-d. art. polémicii; pl. polémici policárpic adj. m., pl. policárpici; f. sg.
polemísm s. n. policárpicã, pl. policárpice
polemíst s. m., pl. polemíºti policelulár adj. m. ¿ celular
F polichét/polihibridáre
polichét s. n., pl. polichéþi/ s. m., pl. polichéte polifenól s. m., pl. polifenóli
752
policíclic adj. m. ¿ ciclic poliflór adj. m., pl. poliflóri; f. sg. poliflórã, pl.
policioárã s. f., g.-d. art. policioárei; pl. policioáre poliflóre
policitemíe s. f. (sil. mf. -cit-), art. policitemía, polifolículã s. f., pl. polifolícule
g.-d. art. policitemíei; pl. policitemíi, art. policitemíile polifón adj. m., pl. polifóni; f. sg. polifónã, pl.
policlínic adj. m., pl. policlínici; f. sg. polifóne
policlínicã, pl. policlínice polifonemátic adj. m. ¿ fonematic
policlínicã s. f. (sil. -cli-) ¿ clinicã polifónic adj. m. ¿ fonic
policlorúrã s. f. (sil. -clo-), g.-d. art. policlorúrii polifoníe s. f., art. polifonía, g.-d. art. polifoníei;
policlorúrã de viníl s. f. + prep. + s. n. (sil. pl. polifoníi, art. polifoníile
-clo-) polifoníst s. m., pl. polifoníºti
policolór adj. m., pl. policolóri; f. sg. policolórã, polifonizáre s. f., g.-d. art. polifonizärii; pl.
pl. policolóre polifonizäri
policondensáre s. f., g.-d. art. policondensärii polifonizát adj. m., pl. polifonizáþi; f. sg.
policristalín adj. m. (sil. -cris-) ¿ cristalin polifonizátã, pl. polifonizáte
policroísm s. n. (sil. -cro-ism) polifuncþionál adj. m., pl. polifuncþionáli;
policróm adj. m. (sil. -crom), pl. policrómi; f. sg. f. sg. polifuncþionálã, pl. polifuncþionále
policrómã, pl. policróme polifuncþionalitáte s. f., g.-d. art.
policromát adj. m. (sil. -cro-), pl. policromáþi; polifuncþionalitäþii
f. sg. policromátã, pl. policromáte poligálã s. f., g.-d. art. poligálei; pl. poligále
policromíe s. f. (sil. -cro-), art. policromía, g.-d. poligám s. m., adj. m., pl. poligámi; f. sg.
art. policromíei; pl. policromíi poligámã, pl. poligáme
policultúrã s. f., g.-d. art. policultúrii poligamíe s. f., art. poligamía, g.-d. poligamíi,
polidactíl adj. m., pl. polidactíli; f. sg. art. poligamíei
polidactílã; pl. polidactíle poligén adj. m., pl. poligéni; f. sg. poligénã, pl.
polidactilíe s. f., art. polidactilía, g.-d. poligéne
polidactilíi, art. polidactilíei poligenétic adj. m., pl. poligenétici; f. sg.
polidimensionál adj. m., pl. polidimensionali; poligenéticã, pl. poligenétice
f. sg. polidimensionálã, pl. polidimensionále poligenézã s. f., g.-d. art. poligenézei
polidimensionalitáte s. f., g.-d. art. poligénic adj. m., pl. poligénici; f. sg.
polidimensionalitäþii poligénicã, pl. poligénice
polidimít s. n. poligeníe s. f., art. poligenía, g.-d. poligeníi,
polidipsíe s. f., art. polidipsía, g.-d. art. art. poligeníei
polidipsíei; pl. polidipsíi poligenísm s. n.
polidísc s. n., pl. polidíscuri poligeníst s. m., pl. poligeníºti
polidrúpã s. f. (sil. -dru-) ¿ drupã poliglobulíe s. f. (sil. -glo-), art. poliglobulía,
poliedrál adj. m. (sil. -li-e-dral), pl. poliedráli; g.-d. art. poliglobulíei; pl. poliglobulíi, art.
f. sg. poliedrálã, pl. poliedrále poliglobulíile
poliédric adj. m. (sil. -li-e-dric), pl. poliédrici; poliglót adj. m., s. m. (sil. -glot), pl. poliglóþi;
f. sg. poliédricã, pl. poliédrice f. sg. poliglótã, pl. poliglóte
poliédru s. n. (sil. -li-e-dru), art. poliédrul; pl. poligón s. n., pl. poligoáne
poliédre poligonacée s. f., pl. poligonacée
polieléu s. n. (sil. -li-e-), art. polieléul; pl. poligonál adj. m., pl. poligonáli; f. sg.
poliéleie/poliéleuri poligonálã, pl. poligonále
poliembrioníe s. f. (sil. -li-em-bri-o-), art. poligonáþie s. f. (sil. -þi-e), art. poligonáþia (sil.
poliembrionía, g.-d. poliembrioníi, art. poliembrioníei -þi-a), g.-d. poligonáþii, art. poligonáþiei
poliestér s. m. (sil. -li-es-), pl. poliestéri poligonometríe s. f. (sil. -tri-), art. poligonometría,
poliestéric adj. m. (sil. -li-es-), pl. poliestérici; g.-d. poligonometríi, art. poligonometríei
f. sg. poliestéricã, pl. poliestérice poligráf s. m. (sil. -graf), pl. poligráfi
polietilénã s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. polietilénei poligráfic adj. m. (sil. -gra-) ¿ grafic
polifág adj. m., pl. polifági; f. sg. polifágã, pl. poligrafíe s. f. (sil. -gra-) ¿ grafie
polifáge poligrafíst s. m. (sil. -gra-), pl. poligrafíºti
polifagíe s. f., art. polifagía, g.-d. polifagíi, art. polihaploíd adj. m., pl. polihaploízi; f. sg.
polifagíei polihaploídã, pl. polihaploíde
polifazát adj. m., pl. polifazáþi; f. sg. polifazátã, polihibríd s. m., pl. polihibrízi
pl. polifazáte polihibridáre s. f. ¿ hibridare
753
polihibridísm s. n.
polihibridísm/politehnicísm
poliploidíe s. f. (sil. -plo-i-), art. poliploidía,
F
polihístor s. m., pl. polihístori g.-d. poliploidíi, art. poliploidíei
poliizoprén s. m. (sil. -li-i-, -pren) polipnée s. f., art. polipnéea, g.-d. polipnée, art.
polilingvísm s. n. polipnéei
poliloghíe s. f., art. poliloghía, g.-d. art. polipód adj. m., pl. polipózi; f. sg. polipódã,
poliloghíei; pl. poliloghíi, art. poliloghíile pl. polipóde
polimér s. m., pl. poliméri poliporacée s. f., pl. poliporacée
polimerísm s. n. polipózã s. f., g.-d. art. polipózei; pl. polipóze
polimerizá vb., ind. prez. 1 sg. polimerizéz, polipropilénã s. f. (sil. -pro-), g.-d. art.
3 sg. ºi pl. polimerizeázã polipropilénei; pl. polipropiléne
polimerizáre s. f., g.-d. art. polimerizärii; pl. poliptíc s. n., pl. poliptícuri
polimerizäri polirítmic adj. m., pl. polirítmici; f. sg.
polimetacrilát s. m. (sil. -cri-; mf. -met-), pl. polirítmicã, pl. polirítmice
polimetacriláþi poliritmíe s. f., art. poliritmía, g.-d. art.
polimetálic adj. m. ¿ metalic poliritmíei; pl. poliritmíi, art. poliritmíile
polimetríe s. f. (sil. -tri-), art. polimetría, g.-d. pólis s. n., pl. pólisuri
polimetríi, art. polimetríei polisemántic adj. m. ¿ semantic
poliminerál adj. m., pl. polimineráli; f. sg. polisemantísm s. n.
poliminerálã, pl. poliminerále polisémic adj. m., pl. polisémici; f. sg.
polimixínã s. f., pl. polimixíne polisémicã, pl. polisémice
polimoleculár adj. m., pl. polimoleculári; f. sg. polisemíe s. f., art. polisemía, g.-d. polisemíi,
polimoleculárã, pl. polimoleculáre art. polisemíei
polimórf adj. m., pl. polimórfi; f. sg. polimórfã, polisemantizáre s. f., pl. polisemantizäri
pl. polimórfe polisensibilizáre s. f., pl. polisensibilizäri
polimorfísm s. n. polisenzoriál adj. m., pl. polisenzoriáli; f. sg.
polinevrítã s. f. (sil. -vri-), pl. polinevríte polisenzoriálã, pl. polisenzoriále
polinezián s. m., adj. m. (sil. -zi-an), pl. polisepál adj. m., pl. polisepáli; f. sg. polisepálã,
polineziéni (sil. -zi-eni); f. sg. polineziánã, g.-d. pl. polisepále
art. polineziénei, pl. polineziéne polisiér s. n., pl. polisiére
polínic adj. m., pl. polínici; f. sg. polínicã, pl. polisilábic adj. m. ¿ silabic
polínice polisilogísm s. n., pl. polisilogísme
poliníe s. f., pl. poliníi polisilogístic adj. m., pl. polisilogístici; f. sg.
polinifér adj. m., pl. poliniféri; f. sg. poliniférã, polisilogísticã; pl. polisilogístice
pl. polinifére polisimétric adj. m., pl. polisimétrici; f. sg.
polinóm s. n., pl. polinoáme polisimétricã, pl. polisimétrice
polinomiál adj. m. (sil. -mi-al), pl. polinomiáli; polisimetríe s. f., art. polisimetría, g.-d. art.
f. sg. polinomiálã, pl. polinomiále polisimetríei
polinucleár adj. m. ¿ nuclear polisíndeton s. n.
polinucleózã s. f. (sil. -cle-o-), g.-d. art. polisintétic adj. m. ¿ sintetic
polinucleózei; pl. polinucleóze polisintetísm s. n.
polinucúlã s. f., g.-d. art. polinucúlei; pl. polisintézã s. f., pl. polisintéze
polinucúle polisoár s. n. (sil. -soar), pl. polisoáre
poliódã s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. poliódei; pl. polispermíe s. f., g.-d. art. polispermíei; pl.
polióde polispermíi
poliomielítã s. f. (sil. -li-o-mi-e-), pl. poliomielíte polisportív adj. m., s. m. (sil. mf. -spor-) ¿
poliomielític adj. m. (sil. -li-o-mi-e-), pl. sportiv
poliomielítici; f. sg. poliomielíticã, pl. poliomielítice polistíl adj. invar. (sil. mf. -stil)
polioximetilénã s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. polistirén s. m. (sil. mf. -sti-), pl. polistiréni
polioximetilénei; pl. polioximetiléne polisulfúrã s. f. ¿ sulfurã
políp s. m., pl. polípi póliº s. m.
polipeptídã s. f. ¿ peptidã politéhnic adj. m. ¿ tehnic
polipetál adj. m., pl. polipetáli; f. sg. polipetálã, politéhnicã s. f., g.-d. art. politéhnicii
pl. polipetále politehnicián s. m. (sil. -ci-an), pl. politehniciéni
polipiér s. m. (sil. -pi-er), pl. polipiéri (sil. -ci-eni)
poliploíd adj. m., s. m. (sil. -plo-), pl. poliploízi; politehniciánã s. f. ¿ tehnicianã
f. sg. poliploídã, pl. poliploíde politehnicísm s. n.
F politehnicíst/polonéz
politehnicíst s. m., pl. politehnicíºti
754
politróf adj. m., pl. politrófi; f. sg. politrófã, pl.
politehnizáre s. f., g.-d. art. politehnizärii politrófe
politeísm s. n. politrofíe s. f., g.-d. art. politrofíei
politeíst s. m., adj. m., pl. politeíºti; f. sg. politróp adj. m., pl. politrópi; f. sg. politrópã,
politeístã, pl. politeíste pl. politrópe
politemátic adj. m., pl. politemátici; f. sg. politrópã s. f., pl. politrópe
politemáticã, pl. politemátice politropísm s. n.
politematísm s. n. poliþái s. m., pl. poliþái, art. poliþáii
politéþe s. f., art. politéþea, g.-d. art. politéþii; póliþã (mobilã, act) s. f., g.-d. art. póliþei; pl. póliþe
(cuvinte, gesturi) pl. politéþi/politéþuri políþie s. f. (sil. -þi-e), art. políþia (sil. -þi-a), g.-
polític adj. m., pl. polítici; f. sg. políticã, pl. d. art. políþiei; pl. políþii, art. políþiile (sil. -þi-i-)
polítice poliþienésc adj. m. (sil. -þi-e-), f. poliþieneáscã;
politicále s. f. pl. pl. m. ºi f. poliþienéºti
politicárd s. m., pl. politicárzi poliþísm s. n.
politicástru s. m., art. politicástrul; pl. poliþíst s. m., adj. m., pl. poliþíºti; f. sg. poliþístã,
politicáºtri, art. politicáºtrii pl. poliþíste
políticã s. f., g.-d. art. políticii; pl. polítici poliþmáistru s. m. ¿ maistru
politicãríe s. f., g.-d. art. politicãríei; pl. poliuretán s. m. (sil. -li-u-), pl. poliuretáni
politicãríi poliuríe s. f. (sil. -li-u-), art. poliuría, g.-d. art.
politicésc (politic, juridic, laic) adj. m., f. poliuríei; pl. poliuríi, art. poliuríile
politiceáscã; pl. m. ºi f. politicéºti polivalént adj. m., pl. polivalénþi; f. sg.
politicéºte adv. polivaléntã, pl. polivalénte
politichíe s. f., art. politichía, g.-d. politichíi, polivalénþã s. f. ¿ valenþã
art. politichíei poliviníl s. n.
politicián s. m. (sil. -ci-an), pl. politiciéni (sil. polivinílie adj. f.
-ci-eni) polivitamínã s. f. ¿ vitaminã
politicianísm s. n. (sil. -ci-a-) polizá vb., ind. prez. 1 sg. polizéz, 3 sg. ºi pl.
politicianíst adj. m., s. m. (sil. -ci-a-), pl. polizeázã
politicianíºti; f. sg. politicianístã, pl. politicianíste polizaharídã s. f., g.-d. art. polizaharídei; pl.
politicós adj. m., pl. politicóºi; f. sg. politicoásã, polizaharíde
pl. politicoáse polizáj s. n., pl. polizáje
politíe s. f., art. politía, g.-d. art. politíei; pl. polizáre s. f., g.-d. art. polizärii; pl. polizäri
politíi, art. politíile polizát s. n.
politíp s. n., pl. politípuri polizatoáre s. f., pl. polizatoáre
politípic adj. m., pl. politípici; f. sg. politípicã, polizatór s. m., pl. polizatóri
pl. politípice polizór s. n., pl. polizoáre
politizá vb., ind. prez. 1 sg. politizéz, 3 sg. ºi polizór s. m., pl. polizóri
pl. politizeázã pólje s. f., pl. pólje
politizáre s. f., g.-d. art. politizärii; pl. politizäri polnoglasíe s. f. (sil. -gla-), art. polnoglasía,
politológ s. m., pl. politológi g.-d. polnoglasíi, art. polnoglasíei
politológic adj. m., pl. politológici; f. sg. pólo s. n.
politológicã, pl. politológice polobóc s. n., pl. poloboáce
politologíe s. f., art. politología, g.-d. politologíi, polobocél s. n., pl. polobocéle
art. politologíei pológ (cantitate de iarbã, þesãturã,
politomíe s. f., art. politomía, g.-d. politomíi, acoperitoare) s. n., pl. poloáge
art. politomíei pologár s. m., pl. pologári
politonál adj. m., pl. politonáli; f. sg. politonálã, pologẠs. m., pl. pologáºi
pl. politonále pologí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pologésc,
politonalísm s. n. imperf. 3 sg. pologeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
politonalitáte s. f., g.-d. art. politonalitäþii pologeáscã
politóp adj. m., pl. politópi; f. sg. politópã, pl. pologít s. n.
politópe poloíst s. m., pl. poloíºti
politópic adj. m., pl. politópici; f. sg. politópicã, polón adj. m., pl. polóni; f. sg. polónã, pl. polóne
pl. politópice polónã (limba) s. f., g.-d. art. polónei
politopíe s. f., g.-d. art. politopíei polonéz s. m., adj. m., pl. polonézi; f. sg.
politraumatísm s. n. polonézã, g.-d. art. polonézei, pl. polonéze
755
polonézã (limba) s. f., g.-d. art. polonézei
polonézã/pompón
pomícol adj. m., pl. pomícoli; f. sg. pomícolã,
F
poloníc s. n., pl. poloníce pl. pomícole
polóniu s. n. [-niu pron. -nìu], art. polóniul; pomicultór s. m., pl. pomicultóri
simb. Po pomicultúrã s. f., g.-d. art. pomicultúrii
polonizá vb., ind. prez. 1 sg. polonizéz, 3 sg. ºi pomiérã s. f. (sil. -mi-e-), g.-d. art. pomiérei; pl.
pl. polonizeázã pomiére
poltiníc s. m., pl. poltiníci pomifér adj. m., pl. pomiféri; f. sg. pomiférã,
poltrón adj. m., s. m., pl. poltróni; f. sg. pl. pomifére
poltrónã, pl. poltróne pomifórm adj. m., pl. pomifórmi; f. sg.
poltronísm s. n. pomifórmã, pl. pomifórme
poltroneríe s. f., art. poltronería, g.-d. art. póminã s. f.
poltroneríei; pl. poltroneríi, art. poltroneríile pomiºoárã s. f., g.-d. art. pomiºoárei; pl.
polturác s. m., pl. polturáci pomiºoáre
poluá vb. (sil. -lu-a), ind. prez. 1 sg. poluéz, 3 sg. pomiºór s. m., pl. pomiºóri
ºi pl. polueázã, 1 pl. poluäm (sil. -lu-ãm); conj. pómiºte s. f.
prez. 3 sg. ºi pl. poluéze (sil. -lu-e-); ger. polu÷nd pomivitícol adj. m., pl. pomivitícoli; f. sg.
(sil. -lu-ând) pomivitícolã, pl. pomivitícole
poluánt adj. m. (sil. -lu-ant), pl. poluánþi; f. sg. pomneátã s. f., pl. pomnéte
poluántã, pl. poluánte pomójnic s. m., pl. pomójnici
poluáre s. f. (sil. -lu-a-), g.-d. art. poluärii; pl. pomológ s. m., pl. pomológi
poluäri pomológic adj. m. ¿ logic
Pólul Nord s. m. + s. n. pomologíe s. f., art. pomología, g.-d. pomologíi,
Pólul Sud s. m. + s. n. art. pomologíei
polunóºniþã s. f., g.-d. art. polunóºniþei; pl. pomóste s. f., g.-d. art. pomóstei; pl. pomóste
polunóºniþe pomosteálã s. f., g.-d. art. pomostélii; pl.
polúºcã s. f., g.-d. art. polúºtei; pl. polúºte pomostéli
polúþie s. f. (sil. -þi-e), art. polúþia (sil. -þi-a), pomostí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pomostésc,
g.-d. art. polúþiei; pl. polúþii, art. polúþiile (sil. imperf. 3 sg. pomosteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
-þi-i-) pomosteáscã
pom s. m., pl. pomi pomóstinã s. f., g.-d. art. pomóstinei; pl.
pomacée s. f., pl. pomacée pomóstine
pomádã s. f., g.-d. art. pomézii; pl. pomézi pompá vb., ind. prez. 1 sg. pompéz, 3 sg. ºi pl.
pomanagioáicã s. f., g.-d. art. pomanagioáicei; pompeázã
pl. pomanagioáice pompagíu s. m., art. pompagíul; pl. pompagíi,
pomanagíu s. m., art. pomanagíul; pl. pomanagíi, art. pompagíii
art. pomanagíii pompáj s. n., pl. pompáje
pománã s. f., g.-d. art. poménii; pl. poméni pompáre s. f., g.-d. art. pompärii; pl. pompäri
pomãdá vb., ind. prez. 1 sg. pomãdéz, 3 sg. ºi pl. pómpã (aparat) s. f., g.-d. art. pómpei; pl.
pomãdeázã pómpe
pomãduí (a unge cu pomadã) vb., ind. prez. pómpã (alai, fast) s. f. (pl. pómpe în expr. ~
1 sg. ºi 3 pl. pomãduiésc, imperf. 3 sg. funebre)
pomãduiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pomãduiáscã pompeián adj. m. (sil. -ian), pl. pompeiéni (sil.
pomãrít s. n. -ieni); f. sg. pompeiánã, pl. pompeiéne
pomãzuí (a învesti în funcþie, a boteza) vb., pompiér s. m. (sil. -pi-er), pl. pompiéri
ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pomãzuiésc, imperf. 3 sg. pompierésc adj. m. (sil. -pi-e-), f. pompiereáscã;
pomãzuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pomãzuiáscã pl. m. ºi f. pompieréºti
pomélã s. f., pl. poméle pompieríe s. f. (sil. -pi-e-), art. pompiería, g.-d.
pomélnic s. n., pl. pomélnice pompieríi, art. pompieríei
pomeneálã s. f. pompierísm s. n. (sil. -pi-e-)
pomení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pomenésc, pompierístic adj. m. (sil. -pi-e-), pl. pompierístici;
imperf. 3 sg. pomeneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. f. sg. pompierísticã, pl. pompierístice
pomeneáscã pompierizá vb., ind. prez. 1 sg. pompierizéz,
pomeníre s. f., g.-d. art. pomenírii; (binefaceri) 3 sg. ºi pl. pompierizeázã
pl. pomeníri pompíst s. m., pl. pompíºti
pomét s. n., pl. pométuri pompístã s. f., pl. pompíste
poméþi (umerii obrajilor) s. m. pl. pompón s. n., pl. pompoáne
F pomponá/popicãríe
pomponá vb., ind. prez. 1 sg. pomponéz, 3 sg. pont (ironie, carte de joc, paragraf, lege,
756
g.-d. art. predícþiei; pl. predícþii, art. predícþiile (sil. prefáþã s. f. ¿ faþã
-þi-i-) prefãcãtór adj. m. ¿ fãcãtor
predigéstie s. f. ¿ degistie prefãcãtoríe s. f., art. prefãcãtoría, g.-d. art.
prediléct adj. m., pl. predilécþi; f. sg. prediléctã, prefãcãtoríei; pl. prefãcãtoríi, art. prefãcãtoríile
pl. predilécte prefãcãtúrã s. f. ¿ fãcãturã
predilécþie s. f. (sil. -þi-e), art. predilécþia (sil. preféct s. m., pl. prefécþi
-þi-a), g.-d. art. predilécþiei; pl. predilécþii, art. preféctor s. m., pl. preféctori
predilécþiile (sil. -þi-i-) prefectorál adj. m., pl. prefectoráli; f. sg.
predispozánt adj. m., pl. predispozánþi; f. sg. prefectorálã, pl. prefectorále
predispozántã, pl. predispozánte prefectúrã s. f., g.-d. art. prefectúrii; pl. prefectúri
predispozíþie s. f. ¿ dispoziþie preferá vb., ind. prez. 1 sg. prefér, 3 sg. ºi pl.
predispúne vb. ¿ dispune preférã
predispúnere s. f. ¿ dispunere preferábil adj. m., pl. preferábili; f. sg.
predispús adj. m., pl. predispúºi; f. sg. preferábilã, pl. preferábile
predispúsã, pl. predispúse preferabilitáte s. f., g.-d. art. preferabilitäþii
predominá vb., ind. prez. 1 sg. predómin, 3 sg. preferáns s. n., pl. preferánsuri
ºi pl. predóminã preferát adj. m., s. m., pl. preferáþi; f. sg.
predominánt adj. m. ¿ dominant preferátã, pl. preferáte
predominánþã s. f., g.-d. art. predominánþei; preferenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. preferenþiáli;
pl. predominánþe f. sg. preferenþiálã, pl. preferenþiále
predomináre s. f., g.-d. art. predominärii; pl. preferenþiát adj. m., (sil. -þi-at), pl.
predominäri preferenþiáþi; f. sg. prefereniátã, pl. preferenþiáte
predominatór adj. m. ¿ dominator preferínþã s. f., g.-d. art. preferínþei; pl. preferínþe
predomináþie s. f. ¿ dominaþie prefeudál adj. m. ¿ feudal
predomní vb. ¿ domni prefigurá vb., ind. prez. 1 sg. prefiguréz, 3 sg.
predomníre s. f., g.-d. art. predomnírii; pl. ºi pl. prefigureázã
predomníri prefiguráre s. f. ¿ figurare
predomnitór adj. m. ¿ domnitor prefiguratív adj. m., pl. prefiguratívi; f. sg.
predoslovíe s. f., art. predoslovía, g.-d. art. prefiguratívã, pl. prefiguratíve
predoslovíei; pl. predoslovíi, art. predoslovíile prefiguráþie s. f., pl. prefiguráþii
preduceá s. f., art. preduceáua, g.-d. art. prefilatelíe s. f., pl. prefilatelíi
preducélei; pl. preducéle prefiltráre s. f., g.-d. art. prefilträrii
preechípã s. f. (sil. pre-e-), pl. preechípe prefíltru s. n. ¿ filtru
preelectorál adj. m. ¿ electoral prefinál adj. m., pl. prefináli; f. sg. prefinálã,
preeminént adj. m. ¿ eminent pl. prefinále
preeminénþã s. f. ¿ eminenþã prefirá vb., ind. prez. 1 sg. prefír, 3 sg. ºi pl.
preempþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. prefírã
preempþiúnii; pl. preempþiúni prefiráre s. f., g.-d. art. prefirärii; pl. prefiräri
preexistá vb. [x pron. gz], ind. prez. 3 sg. ºi prefíx s. n., pl. prefíxe
pl. preexístã prefixá vb., ind. prez. 1 sg. prefixéz, 3 sg. ºi
preexistént adj. m. ¿ existent pl. prefixeázã
preexisténþã s. f. ¿ existenþã prefixál adj. m., pl. prefixáli; f. sg. prefixálã,
prefabricá vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. pl. prefixále
prefábric, 3 sg. ºi pl. prefábricã prefixáre s. f., g.-d. art. prefixärii; pl. prefixäri
prefabricáre s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. prefixáþie s. f. (sil. -þi-e), art. prefixáþia (sil.
prefabricärii; pl. prefabricäri -þi-a), g.-d. art. prefixáþiei; pl. prefixáþii, art.
prefabricát s. n. (sil. -bri-), pl. prefabricáte prefixáþiile (sil. -þi-i-)
prefabricáþie s. f., g.-d. art. prefabricáþiei; pl. prefixoíd s. n., pl. prefixoíde
prefabricáþii prefixoidál adj. m., pl. prefixoidáli; f. sg.
prefáce vb. ¿ face prefixoidálã, pl. prefixoidále
prefácere s. f. ¿ facere prefloráþie s. f. (sil. -flo-, -þi-e), art. prefloráþia
prefaþá vb., ind. prez. 1 sg. prefaþéz, 3 sg. ºi (sil. -þi-a), g.-d. art. prefloráþiei; pl. prefloráþii,
pl. prefaþeázã; conj. prez. 1 sg. ºi pl. prefaþéze art. prefloráþiile (sil. -þi-i-)
prefaþatoáre s. f., g.-d. art. prefaþatoárei; pl. prefoliáþie s. f. ¿ foliaþie
prefaþatoáre preforjáre s. f. ¿ forjare
769
performáre s. f., g.-d. art. preformärii; pl.
performáre/prelucratív
preîntâmpiná vb., ind. prez. 1 sg. preînt÷mpin,
F
preformäri 3 sg. ºi pl. preînt÷mpinã
preformáþie s. f., pl. preformáþii preîntâmpináre s. f., pl. preîntâmpinäri
preformísm s. n. préjmet s. n., pl. préjmete
preformíst s. m., adj. m., pl. preformíºti; f. sg. prejós adv.
preformístã, pl. preformíste prejudecá vb., ind. prez. 1 sg. prejúdec, 3 sg.
prefrontál adj. m., pl. prefrontáli; f. sg. ºi pl. prejúdecã
prefrontálã, pl. prefrontále prejudecáre s. f., pl. prejudecäri
pregãtí vb. ¿ gãti prejudecátã s. f., pl. prejudecäþi
pregãtíre s. f., g.-d. art. pregãtírii; pl. prejudéþ s. n., pl. prejudéþe
pregãtíri prejudiciá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg.
pregãtitór adj. m., pl. pregãtitóri; f. sg. ºi pl. prejudiciéz, 3 sg. ºi pl. prejudiciázã, 1 pl.
pregãtitoáre prejudiciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pregenéric s. n., pl. pregenérice prejudiciéze; ger. prejudiciínd (sil. -ci-ind)
préget s. n. prejudiciábil adj. m. (sil. -ci-a-), pl.
pregetá vb., ind. prez. 1 sg. préget, 3 sg. ºi pl. prejudiciábili; f. sg. prejudiciábilã, pl. prejudiciábile
prégetã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. prégete prejudiciál adj. m. (sil. -ci-al), pl. prejudiciáli;
pregetáre s. f., g.-d. art. pregetärii; pl. pregetäri f. sg. prejudiciálã, pl. prejudiciále
preglaciár adj. m. (sil. -ci-ar), pl. preglaciári; prejudiciére s. f., g.-d. art. prejudiciérii
f. sg. preglaciárã, pl. preglaciáre prejudíciu s. n. [-ciu pron. -cìu], art. prejudíciul;
pregnánt adj. m., pl. pregnánþi; f. sg. pregnántã, pl. prejudícii, art. prejudíciile (sil. -ci-i-)
pl. pregnánte prelárg s. n.
pregnánþã s. f., g.-d. art. pregnánþei prelát s. m., pl. preláþi
pregustá vb., ind. prez. 1 sg. pregúst, 3 sg. ºi prelátã s. f., pl. preláte
pl. pregústã prelatín adj. m. ¿ latin
pregustáre s. f., pl. pregustäri prelatúrã s. f., g.-d. art. prelatúrii; pl. prelatúri
prehensíbil adj. m., pl. prehensíbil; f. sg. prelecþiúne s. f. ¿ lecþiune
prehensíbilã, pl. prehensíbile prelégere s. f., g.-d. art. prelégerii; pl. prelégeri
prehensíl adj. m., pl. prehensíli; f. sg. prelevá vb., ind. prez. 1 sg. prelév, 3 sg. ºi pl.
prehensílã, pl. prehensíle prelévã
prehensiúne s. f., g.-d. art. prehensiúnii preleváre s. f., g.-d. art. prelevärii; pl. preleväri
prehensór adj. m., pl. prehensóri, f. sg. ºi pl. prelevát adj. m., pl. preleváþi; f. sg. prelevátã,
prehensoáre pl. preleváte
preimperialíst adj. m. ¿ imperialist preleváþie s. f., g.-d. art. preleváþiei
preimprimá vb., ind. prez. 1 sg. preimprím, preliminá vb., ind. prez. 1 sg. preliminéz, 3 sg.
3 sg. ºi pl. preimprímã ºi pl. prelimineázã
preindexáre s. f., pl. preindexäri preliminár adj. m. ¿ liminar
preindustriál adj. m., pl. preindustriáli; f. sg. prelimináre s. f., g.-d. art. preliminärii; pl.
preindustriálã, pl. preindustriále preliminäri
preindustrializáre s. f., pl. preindustrializäri preliminárii s. n. pl., art. prelimináriile (sil.
preinfárct s. n., pl. preinfárcte -ri-i-)
preistóric adj. m. ¿ istoric prelínge vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prelínge,
preistoricián s. m. (sil. -ci-an), pl. preistoriciéni perf. s. 3 sg. prelínse; part. prelíns
(sil. -ci-eni) prelíngere s. f., g.-d. art. prelíngerii; pl. prelíngeri
preistoriciánã s. f. (sil. -ci-a-), pl. preistoriciéne prelógic adj. m., pl. prelógici; f. sg. prelógicã,
(sil. -ci-e-) pl. prelógice
preistórie s. f. (sil. -ri-e), art. preistória (sil. -ri-a), preluá vb. ¿ lua
g.-d. preistórii, art. preistóriei preluáre s. f., pl. preluäri
preîncãlzí vb. ¿ încãlzi prelucrá vb. (sil. -cra), ind. prez. 1 sg.
preîncãlzíre s. f., pl. preîncãlzíri prelucréz, 3 sg. ºi pl. prelucreázã; part. prelucrát
preîncãlzitór s. n., pl. preîncãlzitoáre prelucrábil adj. m. (sil. -cra-), pl. prelucrábili;
preînnoí vb. ¿ înnoi f. sg. prelucrábilã, pl. prelucrábile
preînnoíre s. f., pl. preînnoíri prelucrabilitáte s. f., g.-d. art. prelucrábilitäþii
preînregistráre s. f., pl. preînregisträri prelucráre s. f., pl. prelucräri
preînregístat adj. m., pl. preînregistráþi; f. sg. prelucratív adj. m., pl. prelucratívi; f. sg.
preînregistrátã, pl. preînregistráte prelucratívã, pl. prelucratíve
F prelucrãtór/preoþésc
prelucrãtór adj. m. ¿ lucrãtor premonitóriu adj. m. ¿ monitoriu
770
preludá vb., ind. prez. 1 sg. preludéz, 3 sg. ºi premoníþie s. f. (sil. -þi-e), art. premoníþia (sil.
pl. preludeázã -þi-a), g.-d. art. premoníþiei; pl. premoníþii, art.
preludáre s. f., g.-d. art. preludärii; pl. preludäri premoníþiile (sil. -þi-i-)
prelúdiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. prelúdiul; premonopolíst adj. m. ¿ monopolist
pl. prelúdii, art. prelúdiile (sil. -di-i-) premontáj s. n., pl. premontáje
prelúng adj. m. ¿ lung premontán adj. m., pl. premontáni; f. sg.
prelungí vb. ¿ lungi premontánã, pl. premontáne
prelungíre s. f. ¿ lungire premorbíd adj. m., pl. premorbízi; f. sg.
prelungitór s. n., pl. prelungitoáre premorbídã, pl. premorbíde
preluxáþie s. f., pl. preluxáþii premuníþie s. f., g.-d. art. premuníþiei
premagnetizáre s. f., g.-d. art. premagnetizärii prenadéz s. n.
premarþiál adj. m., pl. premarþiáli; f. sg. prenarcózã s. f., pl. prenarcóze
premarþiálã, pl. premarþiále prenatál adj. m. ¿ natal
premarxíst adj. m. ¿ marxist prenotá vb., ind. prez. 1 sg. prenotéz, 3 sg. ºi
prematrimoniál adj. m. (sil. -tri-, -ni-al), pl. pl. prenoteázã
prematrimoniálã, pl. prematrimoniále prenotáre s. f., pl. prenotäri
prematúr adj. m., s. m., pl. prematúri; f. sg. prenotificá vb., ind. prez. 1 sg. prenotífic, 3 sg.
prematúrã, pl. prematúre prenotíficã
prematuráre s. f., pl. prematuräri prenotificáre s. f., pl. prenotificäri
premedicáþie s. f., pl. premedicáþii prenoþiúne s. f., pl. prenoþiúni
premeditá vb., ind. prez. 1 sg. premeditéz, 3 sg. prenóvã s. f., pl. prenóve
ºi pl. premediteázã; part. premeditát prenumãrá vb., ind. prez. 1 sg. prenumär, 3 sg.
premeditáre s. f. ¿ meditare ºi pl. prenúmãrã
premeditát adj. m., pl. premeditáþi; f. sg. prenumãráre s. f., pl. prenumãräri
premeditátã, pl. premeditáte prenúme (nume dat la naºtere) s. n., pl.
premeditáþie s. f., pl. premeditáþii prenúme
premenopáuzã s. f. (sil. -pa-u-), g.-d. art. prenumeránt s. m., pl. prenumeránþi
premenopáuzei prenupþiál adj. m., pl. prenupþiáli; f. sg.
premergãtór adj. m. ¿ mergãtor prenupþiálã, pl. prenupþiále
premérge vb., ind. prez. 3 sg. premérge, 3 pl. Preobrajénie s. pr. f. (sil. Pre-o-bra-, -ni-e), art.
premérg; part. premérs Preobrajénia (sil. -ni-a), g.-d. art. Preobrajéniei;
premiá vb. (sil. -mi-a), ind. prez. 1 sg. premiéz, pl. Preobrajénii, art. Preobrajéniile (sil. -ni-i-)
3 sg. ºi pl. premiázã, 1 pl. premiém (sil. -mi-em); preocupá vb. (sil. pre-o-), ind. prez. 1 sg.
conj. prez. 3 sg. ºi pl. premiéze; ger. premiínd preocúp, 3 sg. ºi pl. preocúpã
(sil. -mi-ind) preocupánt adj. m., pl. preocupánþi; f. sg.
premiábile adj. m., pl. premiábili; f. sg. preocupántã, pl. preocupánte
premiábilã, pl. premiábile preocupáre s. f. (sil. pre-o-); pl. preocupäri
premiál adj. m. (sil. -mi-al), pl. premiáli; f. sg. preocupáþie s. f. (sil. pre-o-); pl. preocupáþii
premiálã, pl. premiále preolimpiádã s. f., pl. preolimpiáde
premiánt s. m. (sil. -mi-ant), pl. premiánþi preolímpic adj. m. (sil. pre-o-) ¿ olimpic
premiántã s. f. (sil. -mi-an-), pl. premiánte preomologáre s. f., pl. preomologäri
premiér s. m. (sil. -mi-er), pl. premiéri preoperatóriu adj. m. (sil. pre-o-), pl.
premiérã s. f. (sil. -mi-e-), g.-d. art. premiérei; preoperatórie; pl. m. ºi f. preoperatórii
pl. premiére preopiná vb. (sil. pre-o-), ind. prez. 1 sg.
premiére s. f. (sil. -mi-e-), g.-d. art. premiérii; preopinéz, 3 sg. ºi pl. preopineázã; part. preopinát
pl. premiéri preopinént s. m. (sil. pre-o-), pl. preopinénþi
premilitár adj. m. ¿ militar preopinéntã s. f. (sil. pre-o-), pl. preopinénte
premilitãríe s. f. ¿ militãrie preorãºenésc adj. m., (sil. pre-o-), f.
premísã s. f., g.-d. art. premísei; pl. premíse preorãºeneáscã; pl. f. ºi m. preorãºenéºti
prémiu s. n. [-miu pron. -mìu], art. prémiul; préot s. m., pl. préoþi
pl. prémii, art. prémiile (sil. -mi-i-) preoteásã s. f. (sil. pre-o-), g.-d. art. preotései;
premixáj s. n., pl. premixáje pl. preotése
premodérn adj. m., pl. premodérni; f. sg. preoteºícã s. f., g.-d. art. preoteºícii; pl. preoteºíci
premodérnã, pl. premodérne preoþésc adj. m. (sil. pre-o-), f. preoþeáscã; pl.
premolár s. m., pl. premolári m. ºi f. preoþéºti
771
preoþéºte adv. (sil. pre-o-) prepúnere s. f. ¿ punere
preoþéºte/prescrís F
preoþí vb. (sil. pre-o-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prepús adj. m., s. m., pl. prepúºi; f. sg. prepúsã,
preoþésc, imperf. 3 sg. preoþeá; conj. prez. 3 sg. pl. prepúse
ºi pl. preoþeáscã prepús s. n., pl. prepúsuri
preoþíe s. f. (sil. pre-o-), art. preoþía, g.-d. preoþíi, prepúþ s. n., pl. prepúþuri
art. preoþíei prerafaelít adj. m., s. m. ¿ rafaelit
preoþíme s. f. (sil. pre-o-), g.-d. art. preoþímii prerafaelitísm s. n.
prepalatál adj. m. ¿ palatal prerafináre s. f., pl. prerafinäri
prepará vb., ind. prez. 1 sg. prepár, 3 sg. ºi pl. prerepartizáre s. f., pl. prerepartizäri
prepárã prerevoluþionár adj. m. ¿ revoluþionar
preparandiál adj. m. (sil. -di-al), pl. preriál adj. m., pl. preriáli; f. sg. preriálã, pl.
preparandiáli; f. sg. preparandiálã, pl. preriále
preparandiále preríe s. f., art. prería, g.-d. art. preríei; pl. preríi,
preparándie s. f. (sil. -di-e), art. preparándia art. preríile
(sil. -di-a), g.-d. art. preparándiei; pl. prerogatívã s. f., g.-d. art. prerogatívei; pl.
preparándii, art. preparándiile (sil. -di-i-) prerogatíve
preparandíst s. m., pl. preparandíºti preromán adj. m. ¿ roman
preparáre s. f., g.-d. art. preparärii; pl. preparäri preromántic adj. m. ¿ romantic
preparát s. n., pl. preparáte preromantísm s. n.
preparatíve s. f. pl. presá vb., ind. prez. 1 sg. preséz, 3 sg. ºi pl.
preparatór adj. m., s. m., pl. preparatóri; f. sg. preseázã
ºi pl. preparatoáre presáj s. n.
preparáþie s. f. (sil. -þi-e), art. preparáþia (sil. presaláriu s. n., pl. presalárii
-þi-a), g.-d. art. preparáþiei; pl. preparáþii, art. presánt adj. m., pl. presánþi; f. sg. presántã, pl.
preparáþiile (sil. -þi-i-) presánte
prepeleác s. m., pl. prepeléci presáre s. f., g.-d. art. presärii; pl. presäri
prepelicár s. m., pl. prepelicári presát s. n.
prépeliþã s. f., g.-d. art. prépeliþei; pl. prépeliþe presatoáre s. f., g.-d. art. presatoárei; pl. presatoáre
prepeliþói s. m., pl. prepeliþói, art. prepeliþóii presatór s. m., pl. presatóri
preponderá vb., ind. prez. 1 sg. preponderéz, présã s. f., g.-d. art. prései; (dispozitive,
3 sg. ºi pl. prepondereázã maºini) pl. prése
preponderént adj. m., pl. preponderénþi; f. sg. presãdí vb. ¿ sãdi
preponderéntã, pl. preponderénte presãdíre s. f. ¿ sãdire
preponderénþã s. f., g.-d. art. preponderénþei; presãrá vb., ind. prez. 1 sg. presár, 3 sg. ºi pl.
pl. preponderénþe presárã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. presáre
prepotént adj. m. ¿ potent presãráre s. f., g.-d. art. presãrärii; pl. presãräri
prepoténþã s. f. ¿ potenþã presãrát s. n.
prepotrivíre s. f. ¿ potrivire presãrãtúrã s. f., g.-d. art. presãrãtúrii; pl.
prepózit s. m., pl. prepóziþi presãrãtúri
prepozitív adj. m. ¿ pozitiv preschimbá vb. (sil. mf. pre-), ind. prez. 1 sg.
prepozíþie s. f. ¿ poziþie preschímb, 3 sg. ºi pl. preschímbã; conj. prez. 3 sg.
prepoziþionál adj. m. (sil. -þi-o-), pl. ºi pl. preschímbe
prepoziþionáli; f. sg. prepoziþionálã, pl. preschimbáre s. f. (sil. mf. pre-) ¿ schimbare
prepoziþionále presciént adj. m., pl. presciénþi; f. sg. presciéntã,
prepoziþionalizá vb., ind. prez. 1 sg. pl. presciénte
prepoziþionalizéz, 3 sg. ºi pl. prepoziþionalizeázã prescríe vb. (sil. mf. pre-) ¿ scrie
preprínt s. n., pl. preprínturi prescríere s. f., g.-d. art. prescríerii; pl. prescríeri
preprocesór s. n., pl. preprocesoáre prescrípt s. n. (sil. mf. pre-), pl. prescrípte
prepuberál adj. m., pl. prepuberáli; f. sg. prescriptíbil adj. m. (sil. mf. pre-), pl.
prepuberálã, pl. prepuberále prescriptíbili; f. sg. prescriptíbilã, pl. prescriptíbile
prepubertár adj. m., pl. prepubertári; f. sg. prescriptibilitáte s. f., g.-d. art. prescriptibilitäþii
prepubertárã, pl. prepubertáre prescrípþie s. f. (sil. -þi-e; mf. pre-), art.
prepubertáte s. f., g.-d. art. prepubertäþii prescrípþia (sil. -þi-a), g.-d. art. prescrípþiei; pl.
prepubescént adj. m., pl. prepubescénþi; f. sg. prescrípþii, art. prescrípþiile (sil. -þi-i-)
prepubescéntã, pl. prepubescénte prescrís adj. m., pl. prescríºi; f. sg. prescrísã,
prepúne vb. ¿ pune pl. prescríse
F prescúrã/pretãbãcíre
prescúrã s. f., g.-d. art. prescúrii; pl. prescúri prestabilí vb. (sil. mf. -sta-) ¿ stabili
772
prescuríþã s. f., g.-d. art. prescuríþei; pl. prescuríþe prestánt adj. m., pl. prestánþi; f. sg. prestántã,
prescurtá vb. (sil. mf. pre-), ind. prez. 1 sg. pl. prestánte
prescurtéz, 3 sg. ºi pl. prescurteázã prestánþã s. f., g.-d. art. prestánþei
prescurtáre s. f. (sil. mf. pre-) ¿ scurtare prestáre s. f. ¿ stare
preseísmic adj. m. (sil. -se-is-), pl. preseísmici; prestatál adj. m. (sil. mf. -sta-) ¿ statal
f. sg. preseísmicã, pl. preseísmice prestatór s. m., pl. prestatóri
preselectá vb., ind. prez. 1 sg. preselectéz, 3 sg. prestatoáre s. f., pl. prestatoáre
ºi pl. preselecteázã prestáþie s. f. ¿ staþie
preselectór s. n., pl. preselectoáre prestelár adj. m., pl. prestelári; f. sg. prestelárã,
preselécþie s. f., pl. preselécþii pl. presteláre
preselecþioná vb., ind. prez. 1 sg. preselecþionéz, prestidigitatór s. m., pl. prestidigitatóri
3 sg. ºi pl. preselecþioneázã prestidigitáþie s. f. ¿ digitaþie
preselecþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. prestigiós adj. m. (sil. -gi-os), pl. prestigióºi;
preselecþionärii; pl. preselecþionäri f. sg. prestigioásã, pl. prestigioáse
presemnál s. n., pl. presemnále prestígiu s. n. [-giu pron. -gìu], art. prestígiul
presemnalizá vb., ind. prez. 1 sg. presemnalizéz, prestíssimo adv.
3 sg. ºi pl. presemnalizeázã présto adv.
présenã s. f., g.-d. art. présenei; pl. présene prestríb s. n.
presenitáte s. f., pl. presenitäþi presupozíþie s. f. ¿ supoziþie
presentimént s. n., pl. presentiménte presupunctúrã s. f., pl. presupunctúri
presérie s. f., pl. presérii presupúne vb. ¿ supune
presesiúne s. f., pl. presesiúni presupúnere s. f., g.-d. art. presupúnerii; pl.
presetúpã s. f. (sil. mf. pres-), g.-d. art. presupúneri
presetúpei; pl. presetúpe presupús s. n., pl. presupúsuri
presezón s. n., pl. presezoáne presupús adj. m., pl. presupúºi; f. sg. presupúsã,
presgarnitúrã s. f. ¿ garniturã pl. presupúse
presimþãm÷nt s. n., pl. presimþãmínte présur s. m., pl. présuri
presimþí vb. ¿ simþi présurã s. f., g.-d. art. présurii; pl. présuri
presimþíre s. f. ¿ simþire presurizá vb., ind. prez. 1 sg. presurizéz, 3 sg.
présing s. n., pl. présinguri ºi pl. presurizeázã
presintetizáre s. f., pl. presintetizäri presurizáre s. f., g.-d. art. presurizärii; pl.
presiográf s. n., pl. presiográfe presurizäri
presiométru s. n., pl. presiométre presurizát adj. m., pl. presurizáþi; f. sg.
presioná vb., ind. prez. 1 sg. presionéz, 3 sg. ºi presurizátã, pl. presurizáte
pl. presioneázã presurizatór s. n., pl. presurizatóri
presístolã s. f., g.-d. art. presístolei; pl. presístole presús adv.
presiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. presiúnii; preº s. n., pl. préºuri
pl. presiúni preºcolár adj. m. (sil. mf. pre-) ¿ ºcolar
presocialíst adj. m. ¿ socialist preºedíntã s. f., g.-d. art. preºedíntei; pl.
presocrátic adj. m. ¿ socratic preºedínte
presocrátici s. m. pl. (sil. -cra-) preºedínte s. m., pl. preºedínþi
presoáre (persoanã) s. f., g.-d. art. presoárei; preºedinþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. preºedinþiáli;
pl. presoáre f. sg. preºedinþiálã, pl. preºedinþiále
presopunctór s. m., pl. presopunctóri preºedinþíe s. f., art. preºedinþía, g.-d. preºedinþíi,
presopunctúrã s. f., g.-d. art. presopunctúrii art. preºedinþíei
presór (persoanã) s. m., pl. presóri preºtí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. preºtíu, 3 sg.
presór (dispozitiv) s. n., pl. presoáre preºtíe
presoreceptór s. m., pl. presoreceptóri preºtiínþã s. f. (sil. mf. -ºti-), g.-d. art. preºtiínþei
presortáre s. f., pl. presortäri pretá vb., ind. prez. 1 sg. pretéz, 3 sg. ºi pl.
presostát s. n. (sil. mf. -stat), pl. presostáte preteázã
prespãláre s. f., g.-d. art. prespãlärii; pl. pretábil adj. m., pl. pretábili; f. sg. pretábilã,
prespãläri pl. pretábile
presºpan s. n., pl. presºpánuri pretabilitáte s. f., g.-d. art. pretabilitäþii
prestá vb., ind. prez. 1 sg. prestéz, 3 sg. ºi pl. pretãbãcíre s. f., g.-d. art. pretãbãcírii; pl.
presteázã pretãbãcíri
773
pretcár s. n., pl. pretcáre
pretcár/prevestít
preþiozitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
F
prétcã s. f., g.-d. art. prétcei; pl. prétce preþiozitäþii; (vorbe, atitudini) pl. pretiozitäþi
pretendént s. m., pl. pretendénþi preþuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. preþuiésc,
pretendéntã s. f., pl. pretendénte imperf 3 sg. preþuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pretensionáre s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. preþuiáscã
pretensionärii; pl. pretensionäri preþuíre s. f., g.-d. art. preþuírii; pl. preþuíri
pretensionát adj. m. (sil. -si-o-), pl. pretensionáþi; preþuitoáre s. f. (sil. -þu-i-), g.-d. art.
f. sg. pretensionátã, pl. pretensionáte preþuitoárei; pl. preþuitoáre
preténþie s. f. (sil. -þi-e), art. preténþia (sil. -þi-a), preþuitór s. m. (sil. -þu-i-), pl. preþuitóri
g.-d. art. preténþiei; pl. preténþii, art. preténþiile (sil. preumán adj. m. (sil. pre-u-), pl. preumáni;
-þi-i-) f. sg. preumánã; pl. preumáne
pretenþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. pretenþióºi; preuniversitár adj. m., pl. preuniversitári; f.
f. sg. pretenþioásã, pl. pretenþioáse sg. preuniversitárã, pl. preuniversitáre
pretenþiozitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. preursí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. preursésc;
pretenþiozitäþii conj. prez. 3 sg. ºi pl. preurseáscã
preterintenþionál adj. m., pl. preterintenþionáli; prevalá vb., ind. prez. 1 sg. prevaléz, 3 sg. ºi
f. sg. preterintenþionálã, pl. preterintenþionále pl. prevaleázã
preterít s. m., pl. preteríte prevaláre s. f., g.-d. art. prevalärii
preteriþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. prevalént adj. m., pl. prevalénþi; f. sg.
preteriþúnii; pl. preteriþiúni prevaléntã, pl. prevalénte
pretermísie s. f. (sil. -si-e), art. pretermísia (sil. prevalénþã s. f., pl. prevalénþe
-si-a), g.-d. art. pretermísiei; pl. pretermísii, art. prevaporizáre s. f., pl. prevaporizäri
pretermísiile (sil. -si-i-) prevaporizatór s. n., pl. prevaporizatoáre
pretéxt s. n., pl. pretéxte prevaricá vb., ind. prez. 1 sg. prevarichéz, 3 sg.
pretextá vb., ind. prez. 1 sg. pretextéz, 3 sg. ºi ºi pl. prevaricheázã
pl. pretexteázã prevaricatór s. m., adj. m., pl. prevaricatóri; f. sg.
pretextáre s. f., pl. pretextäri ºi pl. prevaricatoáre, g.-d. sg. art. prevaricatoárei
pretimpuríu adj. m. ¿ timpuriu prevaricaþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art.
pretínde vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pretínd, prevaricaþiúnii; pl. prevaricaþiúni
1 pl. pretíndem, 2 pl. pretíndeþi, perf. s. 1 sg. prevãzãtór adj. m. ¿ vãzãtor
pretinséi, 1 pl. pretínserãm; conj. prez. 3 sg. prevedeá vb. ¿ vedea
ºi pl. pretíndã; part. pretíns prevedére s. f., pl. prevedéri
pretónic adj. m., pl. pretónici; f. sg. pretónicã, prevelár adj. m., pl. prevelári; f. sg. prevelárã,
pl. pretónice pl. preveláre
prétor s. m., pl. prétori prevení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prevín,
pretorát s. n., pl. pretoráte imperf. 3 sg. preveneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pretoriál adj. m., pretoriáli; f. sg. pretoriálã, pl. prevínã
pretoriále preveníre s. f., pl. preveníri
pretorián adj. m., s. m. (sil. -ri-an), pl. pretoriéni prevenitór adj. m., pl. prevenitóri; f. sg. ºi pl.
(sil. -ri-eni); f. sg. pretoriánã, pl. pretoriéne prevenitoáre
pretorianísm s. n. (sil. -ri-a-) prevenitór s. n., pl. prevenitoáre
prétoriþã s. f., g.-d. art. prétoriþei; pl. prétoriþe preventív adj. m., pl. preventívi; f. sg.
pretóriu s. m. [-riu pron. -rìu], art. pretóriul; preventívã, pl. preventíve
pl. pretórii, art. pretóriile (sil. -ri-i-) preventóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art.
pretórt s. n., pl. pretórturi preventóriul; pl. preventórii, art. preventóriile (sil.
pretúrã s. f., g.-d. art. pretúrii; pl. pretúri -ri-i-)
pretutíndeni/pretutíndenea adv. prevénþie s. f. (sil. -þi-e), art. prevénþia (sil. -þi-a),
preþ s. n., pl. préþuri g.-d. art. prevénþiei; pl. prevénþii, art. prevénþiile
preþãluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. preþãluiésc, (sil. -þi-i-)
imperf. 3 sg. preþãluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. prevérb s. n., pl. prevérbe
preþãluiáscã preverbiáj s. n., pl. preverbiáje
preþãluíre s. f., g.-d. art. preþãluírii; pl. prevernál adj. m., pl. prevernáli; f. sg.
preþãluíri prevernálã, pl. prevernále
preþãluitór s. m., pl. preþãluitóri prevestí vb. ¿ vesti
preþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. preþióºi; f. sg. prevestíre s. f., pl. prevestíri
preþioásã, pl. preþioáse prevestít s. n.
F prevestitór/priboí
prevestitór adj. m. ¿ vestitor prezervá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. prezérvã
774
previzíbil adj. m. ¿ vizibil prezerváre s. f., g.-d. art. prezervärii; pl. prezerväri
previzibilitáte s. f., g.-d. art. previzibilitäþii prezervatív s. n., pl. prezervatíve
previzioná vb., ind. prez. 1 sg. previzionéz, prezerváþie s. f., pl. prezerváþii
3 sg. ºi pl. previzioneázã prezicãtoáre s. f., g.-d. art. prezicãtoárei; pl.
previzionál adj. m., pl. previzionáli; f. sg. prezicãtoáre
previzionálã, pl. previzionále prezicãtór s. m., pl. prezicãtóri
previzioníst s. m., pl. previzioníºti prezíce vb. ¿ zice
previzionístã s. f., pl. previzioníste prezícere s. f., pl. prezíceri
previziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. prezidá vb., ind. prez. 1 sg. prezidéz, 3 sg. ºi
previziúnii; (teorii, prevestiri) pl. previziúni pl. prezideázã
prezbiacuzíe s. f. (sil. -bi-a-), g.-d. art. prezidáre s. f., g.-d. art. prezidärii; pl. prezidäri
prezbiacuzíei; pl. prezbiacuzíi prezidént s. m., pl. prezidénþi
prezbiestezíe s. f. (sil. -bi-es-), g.-d. art. prezidenþiábil s. m., pl. prezidenþiábili
prezbiestezíei; pl. prezbiestezíi prezidenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl.
prezbiofreníe s. f. (sil. -bi-a-), g.-d. art. prezidenþiáli; f. sg. prezidenþiálã, pl. prezidenþiále
prezbiofreníei; pl. prezbiofreníi prezidenþíe s. f., art. prezidenþía, g.-d. art.
prezbiopíe s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. prezbiopíei; prezidenþíei; pl. prezidenþíi, art. prezidenþíile
pl. prezbiopíi prezidiál adj. m. (sil. -di-al), pl. prezidiáli;
prezbít adj. m., s. m., pl. prezbíþi; f. sg. prezbítã, f. sg. prezidiálã, pl. prezidiále
pl. prezbíte prezídiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. prezídiul;
prezbíter s. m., pl. prezbíteri pl. prezídii, art. prezídiile (sil. -di-i-)
prezbíterã s. f., pl. prezbítere prezíuã s. f.
prezbiterál adj. m., pl. prezbiteráli; f. sg. prezumá vb., ind. prez. 1 sg. prezúm, 3 sg. ºi
prezbiterálã, pl. prezbiterále pl. prezúmã
prezbíterã s. f., pl. prezbítere prezumábil adj. m., pl. prezumábili; f. sg.
prezbiteriál adj. m., pl. prezbiteriáli; f. sg. prezumábilã, pl. prezumábile
prezbiteriálã, pl. prezbiteriále prezumáre s. f., pl. prezumäri
prezbiterián adj. m., s. m. (sil. -ri-an), pl. prezumtív adj. m., pl. prezumtívi; f. sg.
prezbiteriéni (sil. -ri-eni); f. sg. prezbiteriánã, pl. prezumtívã, pl. prezumtíve
prezbiteriéne prezumtív s. n., pl. prezumtíve
prezbiterianísm s. n. (sil. -ri-a-) prezúmþie s. f. (sil. -þi-e), art. prezúmþia (sil.
prezbitériu s. n. [-riu pron. -rìu], art. -þi-a), g.-d. art. prezúmþiei; (presupuneri)
prezbitériul; pl. prezbitérii, art. prezbitériile (sil. -ri- pl. prezúmþii, art. prezúmþiile (sil. -þi-i-)
i-) prezumþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. prezumþióºi;
prezbitísm s. n. f. sg. prezumþioásã, pl. prezumþioáse
prezbiþíe s. f., art. prezbiþía, g.-d. art. prezbiþíei; prezumþiozitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
pl. prezbiþíi, art. prezbiþíile prezumþiozitäþii
prezént adj. m., pl. prezénþi; f. sg. prezéntã, pl. prián adj. m., pl. priáni; f. sg. priánã, pl. priáne
prezénte priápic adj. m. (sil. pri-a-), pl. priápici; f. sg.
prezént (timp) s. n. priápicã, pl. priápice
prezént (cadou) s. n., pl. prezénturi priapísm s. n. (sil. pri-a-)
prezentá vb., ind. prez. 1 sg. prezínt, 3 sg. ºi pribeág adj. m., s. m., pl. pribégi; f. sg.
pl. prezíntã, 1 pl. prezentäm pribeágã, pl. pribége
prezentábil adj. m., pl. prezentábili; f. sg. pribegí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pribegésc,
prezentábilã, pl. prezentábile imperf. 3 sg. pribegeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prezentáre s. f., g.-d. art. prezentärii; pl. pribegeáscã
prezentäri pribegíe s. f., art. pribegía, g.-d. art. pribegíei;
prezentatív adj. m., pl. prezentatívi; f. sg. pl. pribegíi, art. pribegíile
prezentatívã, pl. prezentatíve pribegíre s. f., g.-d. art. pribegírii; pl. pribegíri
prezentatoáre s. f., g.-d. art. prezentatoárei; pl. pribegitór adj. m., pl. pribegitóri; f. sg. ºi pl.
prezentatoáre pribegitoáre
prezentatór s. m., pl. prezentatóri pribói s. n., pl. priboáie
prezentáþie s. f., pl. prezentáþii priboí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. priboiésc,
prezentísm s. n. imperf. 3 sg. priboiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prezénþã s. f., g.-d. art. prezénþei; pl. prezénþe priboiáscã
775
priboiẠs. n., pl. priboiáºe
priboiáº/primãvãrátic
prigonitoáre s. f., g.-d. art. prigonitoárei; pl.
F
priboíre s. f., g.-d. art. priboírii; pl. priboíri prigonitoáre
pribólnic s. m., pl. pribólnici prigonitór s. m., pl. prigonitóri
pricãjí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pricãjésc, prigorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prigorésc,
imperf. 3 sg. pricãjeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. imperf. 3 sg. prigoreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pricãjeáscã prigoreáscã
príce s. f., pl. prici prigórie s. f. (sil. -ri-e), art. prigória (sil. -ri-a),
priceásnã s. f., g.-d. art. pricésnei; pl. pricésne g.-d. art. prigóriei; pl. prigórii, art. prigóriile (sil.
pricépe vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pricép; -ri-i-)
part. pricepút prihánã s. f., g.-d. art. prihánei; pl. priháne
pricépere s. f., g.-d. art. pricéperii; pl. pricéperi prií vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. priésc, 3 sg. priéºte
prichíci s. n., pl. prichíciuri (sil. pri-eº-), imperf. 3 sg. priá (sil. pri-a); conj.
prichindél s. m., pl. prichindéi, art. prichindéii prez. 3 sg. ºi pl. priáscã; ger. priínd
prici s. n., pl. príciuri priinciós adj. m., pl. priincióºi; f. sg.
pricí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pricésc, priincioásã, pl. priincioáse
imperf. 3 sg. priceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. priínþã s. f., g.-d. art. priínþei; pl. priínþe
priceáscã priléj s. n., pl. priléjuri
pricinẠs. m., adj. m., pl. pricináºi; f. sg. prilejí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prilejésc,
pricináºã, g.-d. art. pricináºei, pl. pricináºe imperf. 3 sg. prilejeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prícinã s. f., g.-d. art. prícinii; pl. prícini prilejeáscã
pricinuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pricinuiésc, prilejuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prilejuiésc,
imperf. 3 sg. pricinuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. imperf. 3 sg. prilejuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pricinuiáscã prilejuiáscã
pricinuíre s. f., g.-d. art. pricinuírii prim (garniturã de blanã) s. n., pl. prímuri
pricinuitór adj. m., s. m. (sil. -nu-i-), pl. prim num. m., pl. primi; f. sg. prímã, g.-d. art.
pricinuitóri; f. sg. ºi pl. pricinuitoáre prímei, pl. príme
pricíre s. f., g.-d. art. pricírii; pl. pricíri primá vb., ind. prez. 1 sg. priméz, 3 sg. ºi pl.
pricolíci s. m., pl. pricolíci, art. pricolícii primeázã
pricomigdálã v. picromigdalã primadónã s. f., g.-d. art. primadónei; pl.
pricopseálã v. procopseálã primadóne
pricopsí v. procopsi primáj s. n., pl. primáje
pricopsíre v. procopsire prim ajutór (ajutor medical imediat) num.
prididí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prididésc, + s. n.
imperf. 3 sg. pridideá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. primár adj. m., s. m., pl. primári; f. sg. primárã,
pridideáscã pl. primáre
pridvór s. n., pl. pridvoáre primariát s. n. (sil. -ri-at), pl. primariáte
priélnic adj. m. (sil. pri-el-), pl. priélnici; f. sg. primaritáte s. f., g.-d. art. primaritäþii
priélnicã, pl. priélnice primát adj. m., pl. primáþi
priér/príer s. m. primát (importanþã primordialã) s. n.
priéten s. m. (sil. pri-e-), pl. priéteni primát (ordin de mamifere) s .n., pl. primáte
priétenã s. f. (sil. pri-e-), g.-d. art. priétenei; pl. primatológ s. m., pl. primatológi
priétene primatológã s. f., pl. primatológe
prietenésc adj. m. (sil. pri-e-), f. prieteneáscã; primatologíe s. f., g.-d. art. primatologíei
pl. m. ºi f. prietenéºti prímã (retribuþie bãneascã, panglicã) s. f.,
prietenéºte adv. (sil. pri-e-) g.-d. art. prímei; pl. príme
prieteníe s. f. (sil. pri-e-), art. prietenía, g.-d. primãreásã s. f., g.-d. art. primãrései; pl.
art. prieteníei; pl. prieteníi, art. prieteníile primãrése
prietenós adj. m. (sil. pri-e-), pl. prietenóºi; primãríe s. f., art. primãría, g.-d. art. primãríei;
f. sg. prietenoásã, pl. prietenoáse pl. primãríi, art. primãríile
prieteºúg s. n. (sil. pri-e-), pl. prieteºúguri primãríþã s. f., g.-d. art. primãríþei; pl. primãríþe
prigitoáre s. f., g.-d. art. prigitórii; pl. prigitóri primãríu adj. m., f. primãríe; pl. m. ºi f. primãríi
prigoánã s. f., g.-d. art. prigoánei; pl. prigoáne prímãvarã s. f., g.-d. art. prímãverii; pl.
prigoní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prigonésc, prímãveri
imperf. 3. sg. prigoneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. primãvãrát s. n.
prigoneáscã primãvãrátic adj. m., pl. primãvãrátici; f. sg.
prigoníre s. f., g.-d. art. prigonírii; pl. prigoníri primãvãráticã, pl. primãvãrátice
F primãvãríþã/priór
primãvãríþã s. f., g.-d. art. primãvãríþei; pl. prim-procurór s. m., art. prim-procurórul/
776
propénã s. f., g.-d. art. propénei pl. próprii, art. própriii (sil. -pri-ii); f. sg. próprie
propensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. (sil. -pri-e), art. própria (sil. -pri-a), g.-d. art.
propensiúnii; pl. propensiúni própriei, pl. próprii, art. própriile (sil. -pri-i-)
properdínã s. f., g.-d. art. properdínei; pl. properdíne própriu-zís adj. m. [-priu pron. -prìu], pl.
propíce adj. invar. própriu-zíºi; f. sg. própriu-zísã, pl. própriu-zíse
propicitáte s. f., g.-d. art. propicitäþii proptár s. n., pl. proptáre
propíl s. m., pl. propíli próptã s. f., g.-d. art. próptei; pl. própte
propilée s. f. pl. propteá s. f., art. propteáua, g.-d. art. proptélei;
propilénã s. f., g.-d. art. propilénei pl. proptéle
propilít s. n., pl. propilíte propteálã s. f., g.-d. art. proptélei; pl. proptéle
propilitizáre s. f., g.-d. art. propilitizärii; pl. proptí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. proptésc, imperf.
propilitizäri 3 sg. propteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. propteáscã
propiónic adj. m. (sil. -o-; mf. prop-), pl. propiónici proptíre s. f., g.-d. art. proptírii; pl. proptíri
propólis s. n. proptitór adj. m., pl. proptitóri; f. sg. ºi pl.
propórþie s. f. (sil. -þi-e), art. propórþia (sil. -þi-a), proptitoáre
g.-d. art. propórþiei; pl. propórþii, art. propórþiile (sil. propulsá vb., ind. prez. 1 sg. propulséz, 3 sg. ºi
-þi-i-) pl. propulseázã
propórþii (dimensiuni mari) s. f. pl. propulsánt adj. m., pl. propulsánþi; f. sg.
proporþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. propulsántã, pl. propulsánte
proporþionéz, 3 sg. ºi pl. proporþioneázã propulsáre s. f. ¿ pulsare
proporþionál adj. m. (sil. -þi-o-), pl. propúlsie s. f. (sil. -si-e), art. propúlsia (sil. -si-a),
proporþionáli; f. sg. proporþionálã, pl. proporþionále g.-d. art. propúlsiei; pl. propúlsii, art. propúlsiile
proporþionalitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. (sil. -si-i-)
proporþionalitäþii; pl. proporþionalitäþi propulsív adj. m., pl. propulsívi; f. sg.
proporþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. propulsívã, pl. propulsíve
proporþionärii; pl. proporþionäri propulsór s. n., pl. propulsoáre
propovãduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. propunãtór adj. m., s. m., pl. propunãtóri; f. sg.
propovãduiésc, imperf. 3 sg. propovãduiá; conj. ºi pl. propunãtoáre
prez. 3 sg. ºi pl. propovãduiáscã propúne vb. ¿ pune
propovãduíre s. f., g.-d. art. propovãduírii; pl. propúnere s. f. ¿ punere
propovãduíri prórã/próvã (parte a navei) s. f., g.-d. art.
propovãduít adj. m., pl. propovãduíþi; f. sg. prórei/próvei; pl. próre/próve
propovãduítã, pl. propovãduíte proréctor s. m., pl. proréctori
propovãduitoáre s. f. (sil. -du-i-), g.-d. art. proróc s. m., pl. proróci
propovãduitoárei; pl. propovãduitoáre prorocésc adj. m., f. proroceáscã; pl. m. ºi f.
propovãduitór s. m. (sil. -du-i-), pl. prorocéºti
propovãduitóri prorocí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prorocésc,
propovedánie s. f. (sil. -ni-e), art. imperf. 3 sg. proroceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
propovedánia (sil. -ni-a), g.-d. art. proroceáscã
propovedániei; pl. propovedánii, art. prorocíe s. f., art. prorocía, g.-d. art. prorocíei;
propovedániile (sil. -ni-i-) pl. prorocíi, art. prorocíile
propozíþie s. f. ¿ poziþie prorocíre s. f., g.-d. art. prorocírii; pl. prorocíri
propoziþionál adj. m., pl. propoziþionáli; pl. prorocitór adj. m., s. m., pl. prorocitóri; f. sg. ºi
propoziþionálã, pl. propoziþionále pl. prorocitoáre
proprietár s. m. (sil. -pri-e-), pl. proprietári prorogá vb., ind. prez. 1 sg. proróg, 3 sg. ºi pl.
proprietárã s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. prorógã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. proróge
proprietárei; pl. proprietáre prorogáre s. f., g.-d. art. prorogärii; pl. prorogäri
proprietáte s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. prorogatív adj. m., pl. prorogatívi; f. sg.
proprietäþii; (bunuri) pl. proprietäþi prorogatívã, pl. prorogatíve
proprietãreásã s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. prorogáþie s. f. (sil. -þi-e), art. prorogáþia (sil.
proprietãrései; pl. proprietãrése -þi-a), g.-d. art. prorogáþiei; pl. prorogáþii, art.
proprietãrésc adj. m. (sil. -pri-e-), f. prorogáþiile (sil. -þi-i-)
proprietãreáscã; pl. m. ºi f. proprietãréºti proscéniu s. n. (sil. mf. -sce-) [-niu pron. -nìu],
proprietãríme s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. art. proscéniul; pl. proscénii, art. proscéniile (sil.
proprietãrímii -ni-i-)
785
proscomidí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
proscomidí/prostíme
prospectivíst s. m., pl. prospectivíºti
F
proscomidésc, imperf. 3 sg. proscomideá; conj. prospectivístã s. f., pl. prospectivíste
prez. 3 sg. ºi pl. proscomideáscã prospectoáre s. f., (sil. mf. -spec-), g.-d. art.
proscomídie s. f. (sil. -di-e), art. proscomídia prospectoárei; pl. prospectoáre
(sil. -di-a), g.-d. art. proscomídiei; pl. proscomídii, prospectologíe s. f., g.-d. art. prospectologíei
art. proscomídiile (sil. -di-i-) prospectór s. m. (sil. mf. -spec-), pl. prospectóri
proscríe vb. (sil. mf. -scri-), ind. prez. 1 sg. ºi prospecþiúne s. f. (sil. -þi-u-; mf. -spec-), g.-d.
3 pl. proscríu, imperf. 3 sg. proscriá; conj. prez. art. prospecþiúnii; pl. prospecþiúni
3 sg. ºi pl. proscríe; ger. proscriínd (sil. -scri-ind) prospér adj. m., pl. prospéri; f. sg. prospérã, pl.
proscríere s. f. (sil. mf. -scri-), g.-d. art. prospére
proscríerii; pl. proscríeri prosperá vb., ind. prez. 1 sg. prospér, 3 sg. ºi
proscríptor s. m. (sil. mf. -scrip-), pl. proscríptori pl. prospérã
proscrípþie s. f. (sil. -þi-e; mf. -scrip-), art. prosperáre s. f., g.-d. art. prosperärii
proscrípþia (sil. -þi-a), g.-d. art. proscrípþiei; pl. prosperitáte s. f., g.-d. art. prosperitäþii
proscrípþii, art. proscrípþiile (sil. -þi-i-) prospeþél adj. m., pl. prospeþéi; f. sg. prospeþeá/
proscrís adj. m., s. m. (sil. mf. -scris), pl. prospeþícã, pl. prospeþéle
proscríºi; f. sg. proscrísã, pl. proscríse prospeþíme s. f., g.-d. art. prospeþímii
prosectór s. m., pl. prosectóri prospiciá vb., ind. prez. 1 sg. prospiciéz, 3 sg.
prosectúrã s. f., g.-d. art. prosectúrii; pl. ºi pl. prospiciázã
prosectúri prospiciént adj. m., pl. prospiciénþi; f. sg.
prósie s. f. (sil. -si-e), art. prósia (sil. -si-a), g.-d. prospiciéntã, pl. prospiciénte
art. prósiei; pl. prósii, art. prósiile (sil. -si-i-) prost adj. m., s. m., pl. proºti; f. sg. proástã, pl.
prosilogísm s. n., pl. prosilogísme proáste
prosilogístic adj. m., pl. prosilogístici; f. sg. prostán adj. m., s. m., pl. prostáni; f. sg.
prosilogísticã, pl. prosilogístice prostánã, pl. prostáne
prosimián s. m. (sil. -mi-an), pl. prosimiéni prostátã s. f., pl. prostáte
(sil. -mi-eni) prostátic (prostesc) adj. m., pl. prostátici;
prósit interj. f. sg. prostáticã, pl. prostátice
proslãví vb. (sil. mf. -slã-), ind. prez. 1 sg. ºi prostátic (privitor la prostatã, bolnav) adj. m.,
3 pl. proslãvésc, imperf. 3 sg. proslãveá; conj. s. m., pl. prostátici; f. sg. prostáticã, pl. prostátice
prez. 3 sg. ºi pl. proslãveáscã prostatítã s. f., g.-d. art. prostatítei
proslãvíre s. f. (sil. mf. -slã-), g.-d. art. prostãläu adj. m., s. m., pl. prostälãi
proslãvírii; pl. proslãvíri prostãnác adj. m., s. m., pl. prostãnáci; f. sg.
proslãvitoáre s. f. (sil. mf. -slã-), g.-d. art. prostãnácã, pl. prostãnáce
proslãvitoárei; pl. proslãvitoáre prosteálã s. f., g.-d. art. prostélii; pl. prostéli
proslãvitór s. m. (sil. mf. -slã-), pl. proslãvitóri prosterná vb. (sil. mf. -ster-), ind. prez. 1 sg.
prosociál adj. m., pl. prosociáli; f. sg. prosociálã, prostérn/prosternéz, 3 sg. ºi pl. prostérnã/
pl. prosociále prosterneázã
prosóp s. n., pl. prosoápe prosternáre s. f. (sil. mf. -ster-), g.-d. art.
prosopél s. n., pl. prosopéle prosternärii; pl. prosternäri
prosoplegíe s. f., g.-d. art. prosoplegíei; pl. prosternáþie s. f. (sil. -þi-e; mf. -ster-), art.
prosoplegíi prosternáþia (sil. -þi-a), g.-d. art. prosternáþiei;
prosopométru s. n., pl. prosopométre pl. prosternáþii, art. prosternáþiile (sil. -þi-i-)
prosoviétic adj. m., pl. prosoviétici; f. sg. prostésc adj. m., f. prosteáscã; pl. m. ºi f. prostéºti
prosoviéticã, pl. prosoviétice prostéºte adv.
prospãtúrã s. f., g.-d. art. prospãtúrii; pl. prostí (a deveni prost, a cerºi) vb., ind. prez.
prospãtúri 1 sg. ºi 3 pl. prostésc, imperf. 3 sg. prosteá;
prospéct s. n. (sil. mf. -spect), pl. prospécte conj. prez. 3 sg. ºi pl. prosteáscã
prospectá vb., ind. prez. 1 sg. prospectéz, 3 sg. prostícã adj. f.
ºi pl. prospecteázã prosticél adj. m., pl. prosticéi, f. sg. prosticícã/
prospectáre s. f., g.-d. art. prospectärii; pl. prosticeá, pl. prosticéle
prospectäri prostíe s. f., art. prostía, g.-d. art. prostíei; pl.
prospectív adj. m., pl. prospectívi; f. sg. prostíi, art. prostíile
prospectívã, pl. prospectíve prostíl adj. invar. (sil. mf. -stil)
prospectívã s. f. (sil. mf. -spec-), g.-d. art. prostíl s. n. (sil. mf. -stil), pl. prostíluri
prospectívei; pl. prospectíve prostíme s. f., g.-d. art. prostímii
F prostíre/protíst
prostíre (faptul de a prosti, cearºaf) s. f., protéic adj. m. (sil. -te-ic), pl. protéici; f. sg.
786
rádere s. f., g.-d. art. ráderii; pl. ráderi radiculítã s. f., g.-d. art. radiculítei
800
radiá (a emite raze, a scoate din radiér s. n. (sil. -di-er), pl. radiére
evidenþã) vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. radiérã s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. radiérei; pl. radiére
radiéz, 3 sg. ºi pl. radiázã, 1 pl. radiém (sil. radiére (radiaþie, ºtergere dintr-un registru)
-di-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. radiéze; ger. s. f., g.-d. art. radiérii; pl. radiéri
radiínd (sil. -di-ind) radiestezíe s. f., art. radiestezía, g.-d. art.
radiál adj. m. (sil. -di-al), pl. radiáli; f. sg. radiestezíei
radiálã, pl. radiále radiestezíst s. m., pl. radiestezíºti
radiamétru s. n., pl. radiamétre radifér adj. m., pl. radiféri; f. sg. radiférã, pl.
radián s. m. (sil. -di-an), pl. radiáni radifére
radiánt adj. m. (sil. -di-ant), pl. radiánþi; f. sg. rádinã s. f., g.-d. art. rádinei; pl. rádine
radiántã, pl. radiánte rádio s. n. (sil. -di-o), art. radióul; pl. radióuri
radiánþã s. f. (sil. -di-an-), g -d. art. radiánþei; radioactív adj. m. (sil. -di-o-) ¿ activ
pl. radiánþe radioactivitáte s. f. (sil. -di-o), g.-d. art.
radiár adj. m. (sil. -di-ar), pl. radiári; f. sg. radioactivitäþii
radiárã, pl. radiáre radioactualitáte s. f. (sil. -di-o-ac-tu-a-), pl.
radiát s. n. radioactualitäþi
radiáte (zool., bot.) s. n. pl. (sil. -di-a-) radioaltimétru s. n. (sil. -di-o-) ¿ altimetru
radiatív adj. m. (sil. -di-a-), pl. radiatívi; f. sg. radioamatór s. m. (sil. -di-o-), pl. radioamatóri
radiatívã, pl. radiatíve radioamatorísm s. n. (sil. -di-o-)
radiatór s. n. (sil. -di-a-), pl. radiatoáre radioamplificáre s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radiáþie s. f. (sil. -di-a-þi-e), art. radiáþia radioamplificärii
(sil. -þi-a), g.-d. art. radiáþiei; pl. radiáþii, radioamplificatór s. n., pl. radioamplificatoáre
art. radiáþiile (sil. -þi-i-) radioascultáre s. f. (sil. -di-o-as-), g.-d. art.
radicál adj. m., pl. radicáli; f. sg. radicálã, pl. radioascultärii
radicále radioascultãtoáre s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radicál s. m., pl. radicáli radioascultãtoárei; pl. radioascultãtoáre
radicalísm s. n. radioascultãtór s. m. (sil. -di-o-as-), pl.
radicalíst adj. m., s. m., pl. radicalíºti; f. sg. radioascultãtóri
radicalístã, pl. radicalíste radioastronóm s. m. (sil. -di-o-as-), pl.
radicalitáte s. f., g.-d. art. radicalitäþii radioastronómi
radicalizá vb., ind. prez. 1 sg. radicalizéz, 3 sg. ºi radioastronómic adj. m. (sil. -di-o-as-), pl.
pl. radicalizeázã radioastronómici; f. sg. radioastronómicã, pl.
radicalizáre s. f., g.-d. art. radicalizärii; pl. radioastronómice
radicalizäri radioastronomíe s. f.(sil. -di-o-) ¿ astronomie
radicál-socialíst s. m. (sil. -ci-a-), pl. radioaterizáre s. f. (sil. -di-o-) ¿ aterizare
radicáli-socialíºti radiobalizá vb., ind. prez. 1sg. radiobalizéz,
radicalizáre s. f., g.-d. art. radicalizärii; pl. 3 sg. ºi pl. radiobalizeázã
radicalizäri radiobalizáj s. n., pl. radiobalizáje
radicalménte adv. radiobalizáre s. f., g.-d. art. radiobalizärii; pl.
radicánt adj. m., pl. radicánþi; f. sg. radicántã, radiobalizäri
pl. radicánte radiobalízã s. f. (sil. -di-o-); pl. radiobalíze
radicáþie s. f. (sil. -þi-e), art. radicáþia (sil. -þi-a), radiobiológ s. m. (sil. -di-o-bi-o-), pl. radiobiológi
g.-d. radicáþii, art. radicáþiei radiobiológã s. f., g.-d. art. radiobiológei, pl.
radicélã s. f., g.-d. art. radicélei; pl. radicéle radiobiológe
radicícol adj. m., pl. radicícoli; f. sg. radicícolã, radiobiológic adj. m., pl. radiobiológici; f. sg.
pl. radicícole radiobiológicã, pl. radiobiológice
radicifórm adj. m., pl. radicifórmi; f. sg. radicifórmã, radiobiologíe s. f. (sil. -di-o-) ¿ biologie
pl. radicifórme radiobiótic adj. m., pl. radiobiótici; f. sg.
radicivór adj. m., pl. radicivóri; f. sg. radiobióticã, pl. radiobiótice
radicivórã, pl. radicivóre radiocálciu s. n. (sil. -di-o-)
radiculár adj. m., pl. radiculári; f. sg. radiocasetofón s. n., pl. radiocasetofoáne
radiculárã, pl. radiculáre radiochimíe s. f. (sil. -di-o-) ¿ chimie
radiculát adj. m., pl. radiculáþi; f. sg. radiocinematografíe s. f. (sil. -di-o-, -gra-), art.
radiculátã, pl. radiculáte radiocinematografía, g.-d. radiocinematografíi,
radículã s. f., g.-d. art. radículei; pl. radícule art. radiocinematografíei
801
radioclúb s. n. (sil. -di-o-), pl. radioclúburi
radioclúb/radiomagazín
radiofotografíe s. f. (sil. -di-o-), pl.
H
radiocomándã s. f. (sil. -di-o-) ¿ comandã radiofotografíi
radiocombínã s. f., pl. radiocombíne radiofrecvénþã s. f. (sil. -di-o-frec-) ¿ frcevenþã
radiocomentatór s. m., pl. radiocomentatóri radiogalaxíe s. f. (sil. -di-o-), pl. radiogalaxíi
radiocompás s. n. (sil. -di-o-), pl. radiocompásuri radiogazétã s. f. (sil. -di-o-), pl. radiogazéte
radiocomunicáþie s. f. (sil. -di-o-); pl. radiogenétic adj. m. (sil. -di-o-), pl.
radiocomunicáþii radiogenétici; f. sg. radiogenéticã, pl. radiogenétice
radioconductór s. n. (sil. -di-o-), pl. radiogenéticã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radioconductoáre radiogenéticii
radiodermítã s. f. (sil. -di-o-), pl. radiodermíte radiogeodezíe s. f. (sil. -di-o-ge-o-), art.
radiodetécþie s. f. (sil. -di-o-), pl. radiodetécþii radiogeodezía, g.-d. art. radiogeodezíei
radiodiagnóstic s. n. (sil. -di-o-di-), pl. radiogeológic adj. m. (sil. -di-o-ge-o-) ¿
radiodiagnóstice geologic
radiodifuzá vb. (sil. -di-o-), ind. prez. 1 sg. radiogeologíe s. f. (sil. -di-o-) ¿ geologie
radiodifuzéz, 3 sg. ºi pl. radiodifuzeázã radioghidá vb. (sil. -di-o-), ind. prez. 1 sg.
radiodifuziúne s. f. (sil. -di-o-) ¿ difuziune radioghidéz, 3 sg. ºi pl. radioghideázã
radiodifuzór s. n., pl. radiodifuzoáre radioghidáj s. n. (sil. -di-o-), pl. radioghidáje
radiodistribúþie s. f. (sil. -di-o- , -þi-e), art. radiogoniográf s. n. (sil. -di-o-go-ni-o-), pl.
radiodistribúþia (sil. -þi-a), g.-d. radiodistribúþii, radiogoniográfe
art. radiodistribúþiei radiogoniometrá vb. (sil. -di-o-go-ni-o-), ind.
radioecologíe s. f. (sil. -di-o-e-), art. radioecología, prez. 1 sg. radiogoniometréz, 3 sg. ºi pl.
g.-d. art. radioecologíei radiogoniometreázã
radioecóu s. n. (sil. -di-o-e-), pl. radioecóuri radiogoniométric adj. m. (sil. -di-o-go-ni-o-),
radioeléctric adj. m. (sil. -di-o-) ¿ electric pl. radiogoniométrici; f. sg. radiogoniométricã,
radioelectricián s. m. (sil. -di-o-e-lec-tri-ci-an), pl. radiogoniométrice
pl. radioelectriciéni (sil. -ci-eni) radiogoniometríe s. f. (sil. -di-o-); pl.
radioelectriciánã s. f. (sil. -ci-a-), pl. radiogoniometríi
radioelectriciéne (sil. -ci-ene) radiogoniométru s. n. (sil. -di-o-); pl.
radioelectricitáte s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiogoniométre
radioelectricitäþii radiografiá vb. (sil. -di-o-gra-fi-a), ind. prez.
radioelectrónic adj. m., pl. radioelectrónici; 1 sg. radiografiéz, 3 sg. ºi pl. radiografiázã,
f. sg. radioelectrónicã, pl. radioelectrónice 1 pl. radiografiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. ºi
radioelemént s. n. (sil. -di-o-), pl. radioeleménte pl. radiografiéze; ger. radiografiínd (sil. -fi-ind)
radioemisiúne s. f. (sil. -di-o-) ¿ emisiune radiográfic adj. m. (sil. -di-o-gra-) ¿ grafic
radioemiþãtór s. n. (sil. -di-o-), pl. radiografíe s. f. (sil. -di-o-gra-) ¿ grafie
radioemiþãtoáre radiográmã s. f. (sil. -di-o-gra-), g.-d. art.
radioestezíe s. f. (sil. -di-o-) ¿ estezie radiográmei; pl. radiográme
radiofár s. n. (sil. -di-o-), pl. radiofáruri radioheliográf s. n., pl. radioheliográfe
radiofarmaceútic s. n., adj. m., pl. radioitinerár s. f. (sil. -di-o-i-), pl. radioitineráre
radiofarmaceútici; f. sg. radiofarmaceúticã, pl. radioizotóp s. m. (sil. -di-o-), pl. radioizotópi
radiofarmaceútice radioizotópic adj. m. (sil. -di-o-i-), pl.
radioficá vb. (sil. -di-o-) (numai la timpuri radioizotópici; f. sg. radioizotópicã, pl.
compuse sau simple trecute) radioizotópice
radioficáre s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiojurnál s. n. (sil. -di-o-), pl. radiojurnále
radioficärii; pl. radioficäri radiolár s. m., pl. (sil. -di-o-) radiolári
radioficáþie s. f. (sil. -di-o-, -þi-e), art. radiolarít s. n. (sil. -di-o-)
radioficáþia (sil. -þi-a), g.-d. art. radioficáþiei; radiolocatór s. n. (sil. -di-o-), pl. radiolocatoáre
pl. radioficáþii, art. radioficáþiile (sil. -þi-i-) radiolocatoríst s. m., pl. radiolocatoríºti
radiofízicã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiofízicii radiolocáþie s. f. (sil. -di-o-) ¿ locaþie
radiofón s. n. (sil. -di-o-), pl. radiofoáne radiológ s. m. (sil. -di-o-), pl. radiológi
radiofónic adj. m. (sil. -di-o-) ¿ fonic radiológã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiológei;
radiofoníe s. f. (sil. -di-o-) ¿ fonie pl. radiológe
radiofoníst s. m., pl. radiofoníºti radiológic adj. m. (sil. -di-o-) ¿ logic
radiofonográf s. n., pl. radiofonográfe radiologíe s. f. (sil. -di-o-), art. radiología, g.-d.
radiofonotécã s. f., pl. radiofonotéci radiologíi, art. radiologíei
radiofósfor s. n. (sil. -di-o-) radiomagazín s. n. (sil. -di-o-), pl. radiomagazíne
H radiomanometríe/radioteleviziúne
radiomanometríe s. f. (sil. -di-o-); pl. radioscopíe s. f. (sil. -di-; mf. -sco-), art.
802
ralíu s. n., art. ralíul; pl. ralíuri ranchiúnã s. f. (sil. -chiu-), g.-d. art. ranchiúnei;
rallentándo adv. pl. ranchiúne
ram s. n., pl. rámuri ranchiunós adj. m. (sil. -chiu-), pl. ranchiunóºi;
ramá vb., ind. prez. 1 sg. raméz, 3 sg. ºi pl. f. sg. ranchiunoásã, pl. ranchiunoáse
rameázã randaliná vb., ind. prez. 1 sg. randalinéz, 3 sg.
ramáre s. f., g.-d. art. ramärii ºi pl. randalineázã
ramazán s. n. randalináre s. f., pl. randalinäri
rámã (cadru, vâslã) s. f., g.-d. art. rámei; pl. ráme randalínã s. f., g.-d. art. randalínei; pl.
rambleiá vb. (sil. -ble-ia), ind. prez. 1 sg. randalíne
rambleiéz, 3 sg. ºi pl. rambleiázã, 1 pl. randamént s. n., pl. randaménte
rambleiém; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rambleiéze; rándã s. f., g.-d. art. rándei; pl. ránde
ger. rambleínd randomizá vb., ind. prez. 1 sg. randomizéz, 3 sg.
rambleiáj s. n. (sil. -ble-iaj), pl. rambleiáje ºi pl. randomizeázã
rambleiatór s. m. (sil. -ble-i-a-), pl. rambleiatóri randomizáre s. f., pl. randomizäri
rambleiére s. f. (sil. -ble-ie-), g.-d. art. ranfluá vb., ind. prez. 1 sg. ranfluéz, 3 sg. ºi
rambleiérii; pl. rambleiéri pl. ranflueázã
rambléu s. n., art. rambléul; pl. rambléuri ranfluáre s. f. (sil. -flu-a-), g.-d. art. ranfluärii;
rambúrs s. n., pl. rambúrsuri pl. ranfluäri
rambursá vb., ind. prez. 1 sg. ramburséz, 3 sg. ranforsá vb., ind. prez. 1 sg. ranforséz, 3 sg. ºi
ºi pl. ramburseázã pl. ranforseázã
rambursábil adj. m., pl. rambursábili; f. sg. ranforsáj s. n., pl. ranforasáje
rambursábilã, pl. rambursábile ranforsáre s. f., g.-d. art. ranforsärii; pl. ranforsäri
rambursáre s. f., g.-d. art. rambursärii; pl. ranforsát adj. m., pl. ranforsáþi; f. sg. ranforsátã,
rambursäri pl. ranforsáte
rámcã s. f., g.-d. art. rámcei; pl. rámce ranfórt s. n., pl. ranfórturi
ramér s. m., pl. raméri rang s. n., pl. ránguri
ramérã s. f., pl. ramére rángã s. f., g.-d. art. rängii; pl. rãngi
ramézã s. f., g.-d. art. ramézei; pl. raméze ranicultúrã s. f., g.-d. art. ranicultúrii
rámie s. f. (sil. -mi-e), art. rámia (sil. -mi-a), raníde s. f., pl. raníde
g.-d. rámii, art. rámiei ranifórm adj. m., pl. ranifórmi; f. sg. ranifórmã,
ramificá vb., ind. prez. 3 sg. ramífica pl. ranifórme
ramificáre s. f., g.-d. art. ramificärii; pl. rániþã s. f., g.-d. art. rániþei; pl. rániþe
ramificäri ranivór adj. m., pl. ranivóri; f. sg. ranivórã, pl.
ramificáþie s. f. (sil. -þi-e), art. ramificáþia (sil. ranivóre
-þi-a), g.-d. art. ramificáþiei; pl. ramificáþii, art. rántie s. f. (sil. -ti-e), art. rántia (sil. -ti-a), g.-d.
ramificáþiile (sil. -þi-i-) art. rántiei; pl. rántii, art. rántiile (sil. -ti-i-)
ramoleálã s. f., g.-d. art. ramolélii rantoalá vb., ind. prez. 3 rantoaleázã
ramolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. ramolésc, rantoaláre s. f., g.-d. art. rantoalärii
imperf. 3 sg. ramoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ranunculacée s. f., pl. ranunculacée
ramoleáscã ranversá vb., ind. prez. 1 sg. ranverséz, 3 sg. ºi
ramolíre s. f., g.-d. art. ramolírii; pl. ramolíri pl. ranverseázã
ramolismént s. n., pl. ramolisménte ranversábil adj. m., pl. ranversábili; f. sg.
ramolíþie s. f. (sil. -þi-e), art. ramolíþia (sil. -þi-a), ranversábilã, pl. ranversábile
g.-d. ramolíþii, art. ramolíþiei ranversabilitáte s. f., g.-d. art. ranversabilitäþii
ramonáj s. n., pl. ramonáje ranversáre s. f., g.-d. art. ranversärii
ramós adj. m., pl. ramóºi; f. sg. ramoásã, pl. rapáce adj. m., pl. rapáci; f. sg. ºi pl. rapáce
ramoáse rapacitáte s. f., g.-d. art. rapacitäþii
rampánt adj. m., pl. rampánþi; f. sg. rampántã, rapakíwi s. n.
pl. rampánte rapanghél s. n., pl. rapanghéle
rámpã s. f., g.-d. art. rámpei; pl. rámpe rápãn s. n.
ramplasá vb., ind. prez. 1 sg. ramplaséz, 3 sg. rapél s. n., pl. rapéluri
ºi pl. ramplaseázã rapíd adj. m., pl. rapízi; f. sg. rapídã, pl. rapíde
ramplasábil adj. m., pl. ramplasábili; f. sg. rapíd s. n., pl. rapíde
ramplasábilã, pl. ramplasábile rapiditáte s. f., g.-d. art. rapiditäþii
rámurã s. f., g.-d. art. rámurii; pl. rámuri rapiérã s. f. (sil. -pi-e-), g.-d. art. rapiérei; pl. rapiére
805
rápiþã s. f., g.-d. art. rápiþei
rápiþã/ratiérã
ráriþã (unealtã) s. f., g.-d. art. ráriþei; pl. ráriþe
H
rapórt (relatare oficialã, câtul dintre douã Ráriþele (grup de stele) s. pr. f. pl. art.
mãrimi) s. n., pl. rapoárte ras s. n., pl. rásuri
rapórt (relaþie) s. n., pl. rapórturi rasá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. raseázã
rapórt (câºtig) s. n. rasá s. f.
raportá (a da un raport, a pune în legãturã) rasát adj. m., pl. rasáþi; f. sg. rasátã, pl. rasáte
vb., ind. prez. 1 sg. raportéz, 3 sg. ºi pl. rásã (grup biologic, hainã) s. f., g.-d. art.
raporteázã rásei; pl. ráse
raportá (a aduce venit) vb., ind. prez. 3 sg. rascólnic s. m., pl. rascólnici
ºi pl. raporteázã /rapórtã rascólnicã s. f., g.-d. art. rascólnicei; pl.
raportábil adj. m, pl. raportábili; f. sg. rascólnice
raportábilã, pl. raportábile raseologíe s. f. (sil. -se-o-), art. raseología, g.-d.
raportáre s. f., g.-d. art. raportärii; pl. raportäri raseologíi, art. raseologíei
raportoáre s. f., g.-d. art. raportoárei; pl. rasiál adj. m. (sil. -si-al), pl. rasiáli; f. sg.
raportoáre rasiálã, pl. rasiále
raportór (persoanã) s. m., pl. raportóri rasísm s. n.
raportór (instrument) s. n., pl. raportoáre rasíst adj. m., s. m., pl. rasíºti; f. sg. rasístã, pl.
rapsód s. m., pl. rapsózi rasíste
rapsodiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. rasól s. n., pl. rasóluri
rapsodiéz, 3 sg. ºi pl. rapsodiázã, 1 pl. rasoleálã s. f., g.-d. art. rasolélii; pl. rasoléli
rapsodiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. rasolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rasolésc,
rapsodiéze; ger. rapsodiínd (sil. -di-ind) imperf. 3 sg. rasoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rapsódic adj. m., pl. rapsódici; f. sg. rapsódicã, rasoleáscã
pl. rapsódice rãspútiþã s. f., g.-d. art. rãspútiþei
rapsodíe s. f., art. rapsodía, g.-d. art. rapsodíei; rast s. n., pl. rásturi
pl. rapsodíi, art. rapsodíile rastél s. n., pl. rastéle /rastéluri
rapsodiére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. rapsodiérii ráster s. n., pl. rástere
rapsodíst s. m., pl. rapsodíºti rástru s. n., art. rástrul
rapsodístã s. f., pl. rapsodíste ráºcã s. f., g.-d. art. räºcii; pl. rãºci
rapt s. n., pl. rápturi raºchetá vb., ind. prez. 1 sg. raºchetéz, 3 sg. ºi
ráptus s. n. pl. raºcheteázã
rar adj. m., pl. rari; f. sg. rárã, pl. ráre raºchetáre s. f., g.-d. art. raºchetärii; pl.
rára(-rára) adv. raºchetäri
rarefácþie s. f. (sil. -þi-e), art. rarefácþia (sil. raºchetatoáre s. f., pl. raºchetatoáre
-þi-a), g.-d. art. rarefácþiei; pl. rarefácþii, art. raºchetatór s. m., pl. raºchetatóri
rarefácþiile (sil. -þi-i-) raºchétã s. f., pl. raºchéte
rarefiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg. rarefiéz, ráºel s. n., pl. ráºele
3 sg. ºi pl. rarefiázã, 1 pl. rarefiém (sil. -fi-em); ráºpel s. n., pl. ráºpele
conj. prez. 3 sg. ºi pl. rarefiéze; ger. rarefiínd ratá vb., ind. prez. 1 sg. ratéz, 3 sg. ºi pl.
(sil. -fi-ind) rateázã
rarefiánt adj. m. (sil. -fi-ant), pl. rarefiánþi; ratáfia s. n.
f. sg. rarefiántã, pl. rarefiánte ratáj s. n., pl. ratáje
rarefiére s. f. (sil. -fi-e-), g.-d. art. rarefiérii; pl. ratáre s. f., g.-d. art. ratärii; pl. ratäri
rarefiéri rataºá vb., ind. prez. 1 sg. rataºéz, 3 sg. ºi pl.
ráreori adv. rataºeázã
rarescént adj. m., pl. rarescénþi; f. sg. rarescéntã, ratát adj. m., pl. ratáþi; f. sg. ratátã, pl. ratáte
pl. rarescénte ratatiná vb., ind. prez. 1 sg. ratatinéz, 3 sg. ºi
rarificá vb., ind. prez. 1 sg. rarífic, 3 sg. ºi pl. pl. ratatineázã
raríficã ratatináre s. f., g.-d. art. ratatinärii
rarificáre s. f., g.-d. art. rarificärii rátã s. f., pl. ráte
rarísim adj. m., pl. rarísimi; f. sg. rarísimã, pl. ráteº s. n., pl. ráteºe
rarísime ratéu s. n., art. ratéul; pl. ratéuri
ráriºte s. f., g.-d. art. ráriºtii; pl. ráriºti raticíd adj. m., pl. raticízi; f. sg. raticídã, pl.
raritáte s. f., g.-d. art. raritäþii; (obiecte) pl. raticíde
raritäþi raticíd s. n., pl. raticíde
Ráriþa (steaua Sirius) s. pr. f. art. ratiérã s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. ratiérei; pl. ratiére
H ratificá/rãcãnél
ratificá vb., ind. prez. 1 sg. ratífic, 3 sg. ºi pl. ravenát adj. m., pl. ravenáþi; f. sg. ravenátã,
806
r÷mã s. f., g.-d. art. r÷mei; pl. r÷me râs (acþiune) s. n., pl. r÷suri
râmãtór s. m., pl. râmãtóri r÷set s. n., pl. r÷sete
râmãtúrã s. f., g.-d. art. râmãtúrii; pl. râmãtúri râsoáicã s. f., g.-d. art. râsoáicei; pl. râsoáice
râmleán s. m., pl. râmléni r÷sul-pãdúrii (pasãre) s. m.
r÷mnic s. n., pl. r÷mnice râºcãneán s. m., adj. m., pl. râºcãnéni; f. sg.
râmniceán adj. m., s. m., pl. râmnicéni; f. sg. râºcãneánã, pl. râºcãnéne
râmniceánã, pl. râmnicéne râºcãneáncã s. f., pl. râºcãnénce
râmniceáncã s. f., g.-d. art. râmnicéncei; pl. r÷ºcov s. m., pl. r÷ºcovi
râmnicénce râºní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. râºnésc, imperf.
r÷nã s. f. 3 sg. râºneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. râºneáscã
r÷ncã s. f., g.-d. art. r÷ncii; pl. rânci râºnicioárã s. f., g.-d. art. râºnicioárei; pl.
r÷nced adj. m., pl. r÷ncezi; f. sg. r÷ncedã, pl. râºnicioáre
r÷ncede râºnít s. n.
râncezeálã s. f., g.-d. art. râncezélii; pl. râncezéli râºniþár s. m., pl. râºniþári
râncezí vb., ind. prez. 3 sg. râncezéºte, imperf. r÷ºniþã s. f., g.-d. art. r÷ºniþei; pl. r÷ºniþe
3 sg. râncezeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. râncezeáscã râºnoveán adj. m., s. m., pl. râºnovéni; f. sg.
râncezíre s. f., g.-d. art. râncezírii; pl. râncezíri râºnoveánã, pl. râºnovéne
r÷nchez s. n., pl. r÷nchezuri râºnoveáncã s. f., g.-d. art. râºnovéncei; pl.
rânchezá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. râncheázã râºnovénce
rânchezáre s. f., g.-d. art. rânchezärii; pl. rât (botul porcului, luncã) s. n., pl. r÷turi
rânchezäri râtán s. m., pl. râtáni
rânchezát s. n. râu s. n., art. r÷ul; pl. r÷uri
rând s. n., pl. r÷nduri râuléþ s. n. (sil. râ-u-), pl. râuléþe
rândẠs. m., pl. rândáºi râurá vb. (sil. râ-u-), ind. prez. 3 sg. râureázã
rânduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rânduiésc, râuºór s. n. (sil. râ-u-), pl. râuºoáre
imperf. 3 sg. rânduiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. r÷vnã s. f., g.-d. art. r÷vnei; pl. r÷vne
rânduiáscã râvní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. râvnésc,
rânduiálã s. f., g.-d. art. rânduiélii; pl. rânduiéli imperf. 3 sg. râvneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rânduíre s. f., g.-d. art. rânduírii; pl. rânduíri râvneáscã
rânduléþ s. n., pl. rânduléþe râvnitór adj. m., pl. râvnitóri; f. sg. ºi pl.
rânduneá s. f., art. rânduneáua, g.-d. art. râvnitoáre
rândunélei; pl. rândunéle râzãréþ adj. m., pl. râzãréþi; f. sg. râzãreáþã,
rândunél s. m., pl. rândunéi, art. rândunéii pl. râzãréþe
rânduníca-Dómnului s. f. râzãtór adj. m., pl. râzãtóri; f. sg. ºi pl. râzãtoáre
rândunícã s. f., g.-d. art. rândunícii; pl. râznár s. m., pl. râznári
rânduníci r÷znã s. f., g.-d. art. r÷znei; pl. r÷zne
rândunícã-de-mare s. f. re s. m. invar.
râní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rânésc, imperf. reabilitá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reabilitéz,
3 sg. râneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. râneáscã 3 sg. ºi pl. reabiliteázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rânjeálã s. f., g.-d. art. rânjélii; pl. rânjéli reabilitéze
r÷njet s. n., pl. r÷njete reabilitáre s. f. (sil. re-a-) ¿ abilitare
rânjí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rânjésc, reaboná vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reabonéz,
imperf. 3 sg. rânjeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. 3 sg. ºi pl. reaboneázã
rânjeáscã reabonáre s. f., g.-d. art. reabonärii
rânjíre s. f., g.-d. art. rânjírii; pl. rânjíri reabonát adj. m. (sil. re-a-), pl. reabonáþi; f. sg.
rânjitór adj. m., pl. rânjitóri; f. sg. ºi pl. reabonátã, pl. reabonáte
rânjitoáre reabordá vb., ind. prez. 1 sg. reabordéz, 3 sg.
rânjitúrã s. f., g.-d. art. rânjitúrii; pl. rânjitúri ºi pl. reabordeázã
rântẠs. n., pl. rântáºuri reabordáre s. f., g.-d. art. reabordärii
r÷nzã s. f., g.-d. art. r÷nzei; pl. r÷nze reabsórbþie s. f., g.-d. art. reabsorbþiei
rânzós adj. m., pl. rânzóºi; f. sg. rânzoásã, pl. reaclimatizá vb., ind. prez. 1 sg. reaclimatizéz,
rânzoáse 3 sg. ºi pl. reaclimatizeázã
r÷pã s.f., g.-d. art. r÷pei /r÷pii; pl. r÷pe /râpi reaclimatizáre s. f., g.-d. art. reaclimatizärii
râpós adj. m., pl. râpóºi; f. sg. râpoásã, pl. reacoperí vb., ind. prez. 1 sg. reacòpãr; conj.
râpoáse prez. 3 sg. ºi pl. reacóperã
813
reacordá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 reacórd /
reacordá/realizánt
readúce vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
H
reacordéz readúc; part. readús
reacordáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reacordärii; readúcere s. f. (sil. re-a-) ¿ aducere
pl. reacordäri readuná vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. readún,
rea-credínþã s. f., art. reáua-credínþã, g.-d. art. 3 sg. ºi pl. readúnã
rélei-crédinþe reaerisí vb. (sil. -re-a-e-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
reactánt s. m. (sil. re-ac-), pl. reactánþi reaerisésc, 3 sg. reaeriséºte
reactánþã s. f. (sil. re-ac-), g.-d. art. reactánþei; reaerisíre s. f. (sil. -re-a-e), g.-d. art. reaerisírii;
pl. reactánþe pl. reaerisíri
reactimétru s. n., pl. reactimétre reafirmá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reafírm,
reactív adj. m., s. m. (sil. re-ac-), pl. reactívi; f. 3 sg. ºi pl. reafírmã
sg. reactívã, pl. reactíve reafirmáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reafirmärii;
reactivá vb. (sil. re-ac-), ind. prez. 1 sg. pl. reafirmäri
reactivéz, 3 sg. ºi pl. reactiveázã reaflá vb. (sil. re-a-fla), ind. prez. 1 sg. reáflu,
reactivánt adj. m., s. m. (sil. re-ac-) ¿ activant 3 sg. ºi pl. reáflã
reactiváre s. f. (sil. re-ac-) ¿ activare reagravá vb. (sil. re-a-gra-), ind. prez. 1 sg.
reactivitáte s. f. (sil. re-ac-), g.-d. art. reactivitäþii reagravéz, 3 sg. reagraveázã
reactopropulsór s. n. (sil. re-ac-, -pro-), pl. reagraváre s. f. (sil. -re-a-), g.-d. art.
reactopropulsoáre reagravärii; pl. reagraväri
reactór s. n. (sil. re-ac-), pl. reactoáre reajustá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reajustéz,
reactualizá vb. (sil. re-ac-tu-a-), ind. prez. 3 sg. ºi pl. reajusteázã
1 sg. reactualizéz, 3 sg. ºi pl. reactualizeázã; reajustáre s. f. (sil. re-a-) ¿ ajustare
conj. prez. 3 sg. ºi pl. reactualizéze reál adj. m., pl. reáli; f. sg. reálã, pl. reále
reactualizáre s. f. (sil. re-ac-) ¿ actualizare reál (monedã) s. m., pl. reáli
reácþie (rãspuns la ceva, fenomen chimic, fizic) reál (realitate) s. n.
s. f. (sil. re-ac-þi-e), art. reácþia (sil. -þi-a), g.-d. art. realége vb. (sil. re-a-) ¿ alege
reácþiei; pl. reácþii, art. reácþiile (sil. -þi-i-) realégere s. f. (sil. re-a-) ¿ alegere
reacþioná vb. (sil. re-ac-þi-o-), ind. prez. 1 sg. realezá vb., ind. prez. 1 realezéz, 3 sg. ºi pl.
reacþionéz, 3 sg. ºi pl. reacþioneázã realezeázã
reacþionál adj. m. (sil. re-ac-þi-o-), pl. realezáre s. f., g.-d. art. realezärii
reacþionáli; f. sg. reacþionálã, pl. reacþionále realgár s. n. (sil. re-al-)
reacþionár adj. m. (sil. re-ac-þi-o-), pl. realimentá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg.
reacþionári; f. sg. reacþionárã, pl. reacþionáre realimentéz, 3 sg. ºi pl. realimenteázã; conj.
reacþionarísm s. n. (sil. re-ac-þi-o-) prez. 3 sg. ºi pl. realimentéze
reacþiúne (pol., fiz.) s. f. (sil. re-ac-) ¿ acþiune realimentáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art.
reacumulá vb., ind. prez. 1 reacumuléz; conj. realimentärii; pl. realimentãri
prez. 3 sg. ºi pl. reacumuléze realiniá vb. (sil. re-a-) ¿ alinia
reacumuláre s. f., g.-d. art. reacumulärii realiniére s. f. (sil. re-a-) ¿ aliniere
readaptá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. realipí vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
readaptéz, 3 sg. ºi pl. readapteázã; conj. prez. realipésc; conj. prez. 3 sg. ºi pl. realipeáscã
3 sg. ºi pl. readaptéze realipíre s. f. (sil. re-a-) ¿ alipire
readaptáre s. f. (sil. re-a-) ¿ adaptare realísm s. n. (sil. re-a-)
readmísie s. f. (sil. re-ad, -si-e), art. readmísia realíst adj. m., s. m. (sil. re-a-), pl. realíºti; f. sg.
(sil. -si-a), g.-d. art. readmísiei; pl. readmísii, realístã, pl. realíste
art. readmisíile (sil. -si-i-) realístic adj. m., pl. realístici; f. sg. realísticã,
readmíte vb. (sil. re-ad-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pl. realístice
readmít; conj. prez. 3 sg. ºi pl. readmítã; part. realitáte s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realitäþii;
readmís (situaþii, fapte, lucruri) pl. realitäþi
readmítere s. f. (sil. re-ad-) ¿ admitere realizá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. realizéz,
readmonestá vb. (sil. re-ad-), ind. prez. 1 sg. 3 sg. ºi pl. realizeázã
readmonestéz, 3 sg. ºi pl. readmonesteázã realizábil adj. m. (sil. re-a-), pl. realizábili;
readmonestáre s. f. (sil. re-ad-), g.-d. art. f. sg. realizábilã, pl. realizábile
readmonestärii; pl. readmonestäri realizabilitáte s. f. (sil. -re-a-), g.-d. art.
readormí vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. realizabilitäþii
readórm realizánt adj. m. (sil. -re-a-), pl. realizánþi; f. sg.
readucãtór s. n. (sil. re-a-), pl. readucãtoáre realizántã, pl. realizánte
H realizáre/rebonificáþie
realizáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realizärii; rearbitráre s. f. (sil. re-ar, -tra-), g.-d. art.
814
recercetát adj. m. ¿ cercetat recipísã s. f., g.-d. art. recipísei; pl. recipíse
recesionál adj. m. (sil. si-o-), pl. recesionáli; f. sg. recipróc adj. m. (sil. -proc), pl. recipróci; f. sg.
recesionálã, pl. recesionále reciprócã, pl. recipróce
recesioníst adj. m., pl. recesioníºti; f. sg. reciprocitáte s. f. (sil. -pro-), g.-d. art.
recesionístã, pl. recesioníste reciprocitäþii; pl. reciprocitäþi
recesiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. recesiúnii; recirculá vb., ind. prez. 1 sg. recírcul, 3 sg.
pl. recesiúni ºi pl. recírculã
recesív adj. m., pl. recesívi; f. sg. recesívã, pl. recirculáre s. f., g.-d. art. recirculärii; pl.
recesíve recirculäri
recesivitáte s. f., g.-d. art. recesivitäþii recirculáþie s. f. (sil. -þi-e), art. recirculáþia
rechemá vb., ind. prez. 1 sg. rechém, 3 sg. ºi pl. (sil. -þi-a), g.-d. art. recirculáþiei
recheámã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rechéme reciºór adj. m., pl. reciºóri; f. sg. reciºoárã, pl.
rechemáre s. f. ¿ chemare reciºoáre
réchie s. f. (sil. -chi-e), art. réchia (sil. -chi-a), g.-d. recitá vb., ind. prez. 1 sg. recít, 3 sg. ºi pl.
art. réchiei; pl. réchii, art. réchiile (sil. -chi-i-) recítã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. recíte
rechín s. m., pl. rechíni recitál s. n., pl. recitáluri
rechizíte (de scris) s. f. pl. recitánt adj. m., s. m., pl. recitánþi; f. sg.
rechizitoriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. rechizitoriáli; recitántã, pl. recitánte
f. sg. rechizitoriálã, pl. rechizitoriále recitáre s. f., g.-d. art. recitärii; pl. recitäri
rechizitóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. recitatív s. n., pl. recitatíve
rechizitóriul; pl. rechizitórii, art. rechizitóriile recitatoáre s. f., g.-d. art. recitatoárei; pl.
(sil. -ri-i-) recitatoáre
rechizíþie s. f. (sil. -þi-e), art. rechizíþia (sil. -þi-a), recitatór s. m., pl. recitatóri
g.-d. art. rechizíþiei; pl. rechizíþii, art. rechizíþiile recití vb. ¿ citi
(sil. -þi-i-) recitíre s. f., g.-d. art. recitírii; pl. recitíri
rechiziþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. reclamá vb. (sil. -cla-), ind. prez. 1 sg. reclám,
rechiziþionéz, 3 sg. ºi pl. rechiziþioneázã 3 sg. ºi pl. reclámã
rechiziþionál adj. m., pl. rechiziþionáli; f. sg. reclamagíu (lãudãros, persoanã care are
rechiziþionálã, pl. rechiziþionále mania de a reclama), s. m. (sil. -cla-) art.
rechiziþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. reclamagíul; pl. reclamagíi, art. reclamagíii
rechiziþionärii; pl. rechiziþionäri reclamánt s. m. (sil. -cla-), pl. reclamánþi
reciclá vb. (sil. -cla), ind. prez. 1 sg. recicléz, reclamántã s. f. (sil. -cla-), pl. reclamánte
3 sg. ºi pl. recicleázã reclamáre s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. reclamärii
reciclabil adj. m., pl. reciclábili; f. sg. reclamáþie s. f. (sil. -cla, -þi-e), art. reclamáþia
reciclábilã, pl. reciclábile (sil. -þi-a), g.-d. art. reclamáþiei; pl. reclamáþii,
recicláre s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. reciclärii; art. reclamáþiile (sil. -þi-i-)
pl. recicläri reclámã s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. reclámei; pl.
reciclát adj. m., pl. recicláþi; f. sg. reciclátã, pl. recláme
recicláte reclasá vb. (sil. -cla-), ind. prez. 1 sg. reclaséz,
recidivá vb., ind. prez. 1 sg. recidivéz, 3 sg. 3 sg. ºi pl. reclaseázã
ºi pl. recidiveázã reclasáre s. f. (sil. -cla-) ¿ clasare
recidivánt adj. m., pl. recidivánþi; f. sg. reclasificá vb., ind. prez. 1 reclasífic; 3 sg. ºi
recidivántã, pl. recidivánte pl. reclasíficã
recidiváre s. f., g.-d. art. recidivärii; pl. recidiväri reclasificáre s. f., g.-d. art. reclasificärii
recidívã s. f., g.-d. art. recidívei; pl. recidíve reclãdí vb. (sil. -clã-) ¿ clãdi
recidivísm s. n. reclãdíre s. f. (sil. -clã-) ¿ clãdire
recidivíst adj. m., s. m., pl. recidivíºti; f. sg. reclinát adj. m. (sil. -cli-), pl. reclináþi; f. sg.
recidivístã, pl. recidivíste reclinátã, pl. reclináte
recidivitáte s. f., g.-d. art. recidivitäþii recluzionár adj. m., pl. recluzionári; f. sg.
recíf s. n., pl. recífe recluzionárã, pl. recluzionáre
recifál adj. m., pl. recifáli; f. sg. recifálã, pl. recifále recluziúne s. f. (sil. -clu-zi-u-), g.-d. art.
recípe s. n. recluziúnii; pl. recluziúni
recipiendár s. m. (sil. -pi-en-), pl. recipiendári recoáce vb. ¿ coace
recipiendárã s. f. (sil. -pi-en-), g.-d. art. recoácere s. f., g.-d. art. recoácerii; pl. recoáceri
recipiendárei; pl. recipiendáre recognitív adj. m. ¿ cognitiv
817
recogniþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art.
recogniþiúne/recórd
recondiþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
H
recogniþiúnii; pl. recogniþiúni recondiþionéz, 3 sg. ºi pl. recondiþioneázã; conj.
recognoscíbil adj. m., pl. recognoscíbili; f. sg. prez. 3 sg. ºi pl. recondiþionéze
recognoscíbilã, pl. recognoscíbile recondiþionáre s. f. ¿ condiþionáre
recolmént s. n., pl. recolménte recondúcþie s. f. ¿ condúcþie
recolonizá vb., ind. prez. 1 sg. recolonizéz, 3 sg. reconfigurá vb., ind. prez. 3 sg. reconfigureázã
ºi pl. recolonizeázã reconfiguráre s. f., g.-d. art. reconfigurärii; pl.
recolonizáre s. f., g.-d. art. recolonizärii; pl. reconfiguräri
recolonizäri reconfirmá vb., ind. prez. 1sg. reconfírm, 3 sg.
recoltá vb., ind. prez. 1 sg. recoltéz, 3 sg. ºi pl. ºi pl. reconfírmã
recolteázã reconfirmáre s. f. ¿ confirmare
recoltábil adj. m., pl. recoltábili; f. sg. recoltábilã, reconfórt s. n.
pl. recoltábile reconfortá vb., ind. prez. 1 sg. reconfortéz, 3 sg.
recoltáre s. f., g.-d. art. recoltärii; pl. recoltäri ºi pl. reconforteázã
recóltã s. f., g.-d. art. recóltei; pl. recólte reconfortánt adj. m. ¿ confortant
recomandá vb., ind. prez. 1 sg. recománd, 3 sg. reconfortáre s. f., g.-d. art. reconfortärii; pl.
ºi pl. recomándã reconfortäri
recomandábil adj. m., pl. recomandábili; f. sg. recongelá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. recongeleázã
recomandábilã, pl. recomandábile reconsiderá vb., ind. prez. 1 sg. reconsíder,
recomandáre s. f., g.-d. art. recomandärii; pl. 3 sg. ºi pl. reconsíderã
recomandäri reconsideráre s. f., g.-d. art. reconsiderärii; pl.
recomandát adj. m., pl. recomandáþi; f. sg. reconsideräri
recomandátã, pl. recomandáte reconsolidá vb., ind. prez. 1 sg. reconsolidéz,
recomandáþie s.f. (sil. -þi-e), art. recomandáþia 3 sg. ºi pl. reconsolideázã
(sil. -þi-a), g.-d. art. recomandáþiei; pl. reconsolidáre s. f., g.-d. art. reconsolidärii; pl.
recomandáþii, art. recomandáþiile (sil. -þi-i-) reconsolidäri
recombiná vb., ind. prez. 1 sg. recombín, 3 sg. reconstituánt adj. m. (sil. -tu-ant), pl.
ºi pl. recombínã reconstituánþi; f. sg. reconstituántã, pl.
recombinánt s. n. reconstituánte
recombináre s. f. ¿ combinare reconstituánt s. n. (sil. -tu-ant), pl. reconstituánte
recomentá vb. ¿ comenta reconstituí vb. ¿ constitui
recomentáre s. f. ¿ comentare reconstituíre s. f. ¿ constituire
recompartimentá vb. ¿ compartimenta reconstitutív adj. m., pl. reconstitutívi; f. sg.
recompartimentáre s. f. ¿ compartimentare reconstitutívã, pl. reconstitutíve
recompensá vb., ind. prez. 1 sg. recompenséz, reconstructív adj. m., pl. reconstructívi; f. sg.
3 sg. ºi pl. recompenseázã reconstructívã, pl. reconstructíve
recompensáre s. f., g.-d. art. recompensärii; pl. reconstrúcþie s. f. ¿ construcþie
recompensäri reconstrucþionísm s. n.
recompensatór adj. m., pl. recompensatóri; reconstruí vb. ¿ construi
f. sg. ºi pl. recompensatoáre reconstruíre s. f. ¿ construire
recompensáþie s. f. ¿ compensaþie reconvalescént s. m., pl. reconvalescénþi
recompénsã s. f., g.-d. art. recompénsei; pl. reconvalescéntã s. f., pl. reconvalescénte
recompénse reconvalescénþã s. f., g.-d. art. reconvalescénþei
recompozíþie s. f. ¿ compoziþie reconvenþionál adj. m. ¿ convenþional
recomprimá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. reconvenþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art.
recomprímã reconvenþiúnii; pl. reconvenþiúni
recomprimáre s. f. ¿ comprimare reconversiúne s. f. ¿ versiune
recompúne vb. ¿ compune reconvertí vb. ¿ converti
recompúnere s. f. ¿ compunere reconvertíre s. f. ¿ convertire
reconciliá vb. ¿ concilia reconvocá vb., ind. prez. 1 reconvóc, 3 sg. ºi
reconciliábil adj. m. (sil. -li-a-), pl. pl. reconvoácã
reconciliábili; f. sg. reconciliábilã, pl. reconvocáre s. f., g.-d. art. reconvocärii; pl.
reconciliábile reconvocäri
reconciliatór s. m., adj. m., pl. reconciliatóri; recopiá vb. ¿ copia
f. sg. ºi pl. reconciliatoáre recopiére s. f. ¿ copiere
reconciliére s. f. ¿ conciliere recórd s. n., pl. recórduri
H recórder/recúrsie
recórder s. n., pl. recórdere rectificatív adj. m., pl. rectificatívi; f. sg.
818
(sil. -þi-a), g.-d. art. restitúþiei; pl. restitúþii, art. retardát s. m., adj. m., pl. retardáþi; f. sg.
restitúþiile (sil. -þi-i-) retardátã, pl. retardáte
restr÷nge vb. (sil. mf. -strin-) ¿ strânge retardatár s. m., adj. m., pl. retardatári; f. sg.
restr÷ngere s. f. (sil. mf. -strân-) ¿ strângere retardatárã, pl. retardatáre
restrictív adj. m. (sil. mf. -stric-), pl. restrictívi; retardáþie s. f., art. retardáþia, g.-d. art.
f. sg. restrictívã, pl. restrictíve retardáþiei
restrícþie s. f. (sil. -þi-e; mf. -stric-), art. restrícþia retasúrã s. f., g.-d. art. retasúrii; pl. retasúri
(sil. -þi-a), g.-d. art. restrícþiei; pl. restrícþii, art. retãbãcíre s. f. ¿ tãbãcire
restrícþiile (sil. -þi-i-) retãlmãcí vb. ¿ tãlmãci
restricþioná vb., ind. prez. 1 sg. restricþionéz, retãlmãcíre s. f. ¿ tãlmãcire
3 sg. ºi pl. restricþioneázã retehnologizá vb., ind. prez. 1 sg. retehnologizéz,
restringént adj. m. (sil. mf. -strin-), pl. 3 sg. ºi pl. retehnologizeázã
restringénþi; f. sg. restringéntã, pl. restringénte retentív adj. m., pl. retentívi; f. sg. retentívã,
restringént s. n. (sil. mf. -strin-) pl. retentíve
restríºte s. f., g.-d. art. restríºtii; pl. restríºti reténþie s. f. (sil. -þi-e), art. reténþia (sil. -þi-a),
restructurá vb. (sil. mf. -struc-), ind. prez. g.-d. art. reténþiei; pl. reténþii, art. reténþiite (sil.
1 sg. restructuréz, 3 sg. ºi pl. restructureázã -þi-i-)
restructuráre s. f. (sil. mf. -struc-), g.-d. art. retevéi s. n., pl. retevéie
restructurärii; pl. restructuräri reteveiát adj. m., pl. reteveiáþi; f. sg. reteveiátã,
resuáj s. n., pl. resuáje pl. reteveiáte
resupináþie s. f., art. resupináþia, g.-d. art. retéz s. n., pl. retéze
resupináþiei retezá vb., ind. prez. 1 sg. retéz, 3 sg. ºi pl.
resuréct adj. m., pl. resurécþi; f. sg. resuréctã, reteázã
pl. resurécte retezáre s. f., g.-d. art. retezärii; pl. retezäri
resurécþie s. f. (sil. -þi-e), art. resurécþia (sil. retezát s. n., pl. retezáturi
-þi-a), g.-d. art. resurécþiei; pl. resurécþii, art. retezãtúrã s. f., g.-d. art. retezãtúrii; pl.
resurécþiile (sil. -þi-i-) retezãtúri
resurecþionál adj. m., pl. resurecþionáli; f. sg. retiár s. m. (sil. -ti-ar-), pl. retiári
resurecþionálã, pl. resurecþionále reticént adj. m., pl. reticénþi; f. sg. reticéntã,
resurgénþã s. f., pl. resurgénþe pl. reticénte
resúrsã s. f. ¿ sursã reticénþã s. f., g.-d. art. reticénþei; pl.
resuscitá vb., ind. prez. 1 sg. resuscitéz, 3 sg. reticénþe
ºi pl. resusciteázã retícul s. n., pl. retícule
resuscitáre s. f. ¿ suscitare reticulár adj. m., pl. reticulári; f. sg. reticulárã,
reºapá vb., ind. prez. 1 sg. reºapéz, 3 sg. ºi pl. pl. retículáre
reºapeázã reticulát adj. m., pl. reticuláþi; f. sg. reticulátã,
reºapabil adj. m., pl. reºapábili; f. sg. pl. reticuláte
reºapábilã, pl. reºapábile reticuláþie s. f., art. reticuláþia, g.-d. art.
reºapáj s. n., pl. reºapáje reticuláþiei
reºapáre s. f., g.-d. art. reºapärii reticulínã s. f., g.-d. art. reticulínei
reºarjá vb., ind. prez. 1 sg. reºarjéz, 3 sg. ºi pl. retínã s. f., g.-d. art. retínei; pl. retíne
reºarjeázã retinián adj. m. (sil. -ni-an), pl. retiniéni (sil.
reºarjáre s. f., g.-d. art. reºarjärii; pl. reºarjäri -ni-eni); f. sg. retiniánã, pl. retiniéne
réºcã s. f., g.-d. art. réºcei; pl. réºce retinítã s. f., pl. retiníte
reºedínþã s. f. ¿ ºedinþã retinopatíe s. f., art. retinopatía, g.-d. art.
reºiþeán adj. m., s. m., pl. reºiþéni; f. sg. retinopatíei; pl. retinopatíi
reºiþeánã, pl. reºiþéne retipãrí vb. ¿ tipãri
reºiþeáncã s. f., g.-d. art. reºiþéncei; pl. reºiþénce retipãríre s. f. ¿ tipãrire
reºlefuí vb. ¿ ºlefui retiv adj. m., pl. retívi; f. sg. retívã, pl. retíve
reºlefuíre s. f. ¿ ºlefuire retivitáte s. f., g.-d. art. retivitäþii
reºóu s. n., art. reºóul; pl. reºóuri retopí vb. ¿ topi
reºútã s. f., pl. reºúte retopíre s. f., g.-d. art. retopírii; pl. retopíri
retárd s. n. rétor s. m., pl. rétori
retardá vb., ind. prez. 1 sg. retardéz, 3 sg. ºi pl. retorcá vb., ind. prez. 1 sg. retorchéz, 3 sg. ºi pl.
retardeázã retorcheázã
833
retorcábil adj. m., pl. retorcábili; f. sg.
retorcábil/retrovizór
retribuí vb. (sil. -tri-), ind. ºi conj. prez. 1 ºi
H
retorcábilã, pl. retorcábile 2 sg. retríbui, 3 sg. ºi pl. retríbuie, imperf. 3 sg.
retóric adj. m., pl. retórici; f. sg. retóricã, pl. retribuiá
retórice retribuíre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. retribuírii;
retóricã s. f., g.-d. art. retóricii pl. retribuíri
retoricián s. m. (sil. -ci-an), pl. retoriciéni (sil. retribuít adj. m., pl. retribuíþi; f. sg. retribuítã,
-ci-eni) pl. retribuíte
retorísm s. n. retribúþie s. f. (sil. -tri-, -þi-e), art. retribúþia
retoromán s. m., adj. m. ¿ roman (sil. -þi-a), g.-d. art. retribúþiei; pl. retribúþii, art.
retorománã (limba) s. f., g.-d. art. retorománei retribúþiile (sil. -þi-i-)
retorsiúne s. f. ¿ torsiune retrimíte vb. (sil. -tri-) ¿ trimite
retórtã s. f., g.-d. art. retórtei; pl. retórte retrimítere s. f. (sil. -tri-) ¿ trimitere
rectráct s. n., pl. retrácte rétro adj. invar.
retractá vb. (sil. -trac-), ind. prez. 1 sg. retractéz, retroactív adj. m. (sil. -tro-ac-) ¿ activ
3 sg. ºi pl. retracteázã retroactivitáte s. f. (sil. -tro-ac-) ¿ activitate
retractábil adj. m. (sil. -trac-), pl. retractábili; retroacþiúne s. f. (sil. -tro-ac-þi-u-) pl.
f. sg. retractábilã, pl. retractábile retroacþiúni
retractáre s. f. (sil. -trac-), g.-d. art. retractärii; retrocedá vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg.
pl. retractäri retrocedéz, 3 sg. ºi pl. retrocedéazã
retractíl adj. m. (sil. -trac-), pl. retractíli; f. sg. retrocedánt s. m., adj. m. (sil. -tro-), pl.
retractílã, pl. retractíle retrocedánþi; f. sg. retrocedántã, pl. retrocedánte
retractilitáte s. f. (sil. -trac-), g.-d. art. retrocedáre s. f. (sil. -tro-) ¿ cedare
retractilitäþii retrocedént s. m., pl. retrocedénte
retractív adj. m., pl. retractívi; f. sg. retractívã, retrocesionár s. n., pl. retrocesionáre
pl. retractíve retrocesiúne s. f. (sil. -tro-) ¿ cesiune
retractór adj. m. retrocesív adj. m., pl. retrocesívi; f. sg.
retrácþie s. f. (sil. -trac-þi-e), art. retrácþia (sil. retrocesívã, pl. retrocesíve
-þi-a), g.-d. art. retrácþiei; pl. retrácþii, art. retrocompatibilitáte s. f, g.-d. art.
retrácþiile (sil. -þi-i-) retrocompatibilitäþii
retradúce vb. (sil. -tra-) ¿ traduce retrodeviáþie s. f., art. retrodeviáþia, g.-d. art.
retradúcere s. f. (sil. -tra-) ¿ traducere retrodeviáþiei
retráge vb. (sil. -tra-) ¿ trage retrofuzée s. f. (sil. -tro-) ¿ fuzee
retrágere s. f. (sil. -tra-) ¿ tragere retrognatísm s. n. (sil. mf. -gna-)
retranscríe vb. ¿ transcrie retrográd adj. m. (sil. -tro-grad), pl. retrográzi;
retranscríere s. f. ¿ transcriere f. sg. retrográdã, pl. retrográde
retranscrís adj. m. ¿ transcris retrogradá vb. (sil. -tro-gra-), ind. prez. 1 sg.
retransmísie s. f. (sil. -si-e; mf. -trans-), art. retrogradéz, 3 sg. ºi pl. retrogradeázã
retransmísia (sil. -si-a), g.-d. art. retransmísiei; retrogradáre s. f. (sil. -tro-gra-) ¿ gradare
pl. retransmísii, art. retransmísiile (sil. -si-i-) retrogradáþie s. f. (sil. -tro-gra-) ¿ gradaþie
retransmíte vb. (sil. mf. -trans-) ¿ transmite retrogresiúne s. f. (sil. -si-u-), pl.
retransmítere s. f. (sil. mf. -trans-) ¿ retrogresiúni
transmitere retrogresív adj. m., pl. retrogresívi; f. sg.
retransmiþãtór s. n., pl. retransmiþãtoáre retrogresívã, pl. retrogresíve
retranºá vb., ind. prez. 1 sg. retranºéz, 3 sg. retroproiectór s. m. (sil. -pro-iec-), pl.
ºi pl. retranºeázã retroproiectoáre
retranºamént s. n., pl. retranºaménte retroproiécþie s. f. (sil. -pro-iec-þi-e-), g.-d. art.
retranºáre s. f., g.-d. art. retranºärii retroproiécþiei; pl. retroproiécþii
retrasá vb., ind. prez. 1 sg. retraséz, 3 sg. ºi pl. retropropúlsie s. f., g.-d. art. retropropúlsiei
retraseázã retroreflectór s. n., pl. retroreflectoáre
retratá vb. (sil. -tra-), ind. prez. 1 sg. retratéz, retrospectív adj. m. (sil. mf. -spec-), pl.
3 sg. ºi pl. retrateázã retrospectívi; f. sg. retrospectívã, pl. retrospectíve
retratáre s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. retratärii; retrospecþiúne s. f. (sil. -þi-u-; mf. -spec-), g.-d.
pl. retratäri art. retrospecþiúnii; pl. retrospecþiúni
retrãí vb. (sil. -trã-) ¿ trãi retrosternál adj. m. (sil. mf. -ster-) ¿ sternal
retrãíre s. f. (sil. -trã-), g.-d. art. retrãírii; pl. retroversiúne s. f. (sil. -tro-) ¿ versiune
retrãíri retrovizór s. n. (sil. -tro-), pl. retrovizoáre
H retúr/revendicatór
retúr s. n., pl. retúruri reuºítã s. f. (sil. re-u-), pl. reuºíte
834
returná vb. (un film) ind. prez. 1 sg. returnéz, reutilá vb. (sil. re-u-), ind. prez. 1 sg. reutiléz,
3 sg. ºi pl. returneázã 3 sg. ºi pl. reutileázã
returná vb. (un lichid) ind. prez. 1 sg. retórn, reutiláre s. f. (sil. re-u-), pl. reutiläri
3 sg. ºi pl. retoárnã reutilizá vb., ind. prez. 1 sg. reutilizéz, 3 sg.
returnáre s. f., g.-d. art. returnärii; pl. ºi pl. reutilizeázã
returnäri reutilizáre s. f., g.-d. art. reutilizärii
retúº s. n., pl. retúºuri revacciná vb., ind. prez. 1 sg. revaccinéz, 3 sg.
retuºá vb., ind. prez. 1 sg. retuºéz, 3 sg. ºi pl. ºi pl. revaccineázã
retuºeázã, 1 pl. retuºäm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. revaccináre s. f. ¿ vaccinare
retuºéze; ger. retuº÷nd revalidá vb., ind. prez. 1 sg. revalidéz, 3 sg.
retuºáre s. f., g.-d. art. retuºärii; pl. retuºäri ºi pl. revalideázã
retuºát adj. m., retuºáþi; f. sg. retuºátã, pl. revalidáre s. f., g.-d. art. revalidärii; pl.
retuºáte revalidäri
retuºoáre s. f., pl. retuºoáre revalorificá vb., ind. prez. 1 sg. revalorífic,
retuºór s. m., pl. retuºóri 3 sg. ºi pl. revaloríficã
reþeá s. f., art. reþeáua, g.-d. art. reþélei; pl. revalorificáre s. f. ¿ valorificare
reþéle revalorizá vb., ind. prez. 1 sg. revalorizéz, 3 sg.
reþetár s. n., pl. reþetáre ºi pl. revalorizeázã
reþétã s. f., pl. reþéte revalorizáre s. f., g.-d. art. revalorizärii; pl.
reþinãtór s. n., pl. reþinãtoáre revalorizäri
reþíne vb. ¿ þine revanºá vb., ind. prez. 1 sg. revanºéz, 3 sg.
reþínere s. f. ¿ þinere ºi pl. revanºeázã, 1 pl. revanºäm; conj. prez.
reumátic adj. m. (sil. re-u-), pl. reumátici; f. sg. 3 sg. ºi pl. revanºéze; ger. revanº÷nd
reumáticã, pl. reumátice revanºárd adj. m., s. m., pl. revanºárzi; f. sg.
reumatísm s. n. (sil. re-u-), pl. reumatísme revanºárdã, pl. revanºárde
reumatismál adj. m. (sil. re-u-), pl. revanºáre s. f., g.-d. art. revanºärii; pl. revanºäri
reumatismáli; f. sg. reumatismálã, pl. revánºã s. f., g.-d. art. revánºei; pl. revánºe
reumatismále revanºísm s. n.
reumatoíd adj. m. (sil. re-u-), pl. reumatoízi; revanºíst s. m., pl. revanºíºti
f. sg. reumatoídã, pl. reumatoíde revãrsá vb., ind. prez. 1 sg. revärs, 3 sg. ºi pl.
reumatológ s. m. (sil. re-u-), pl. reumatológi revársã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. revérse
reumatológã s. f. (sil. re-u-), g.-d. art. revãrsáre s. f. ¿ vãrsare
reumatológei; pl. reumatológe revãrsát s. n.
reumatológic adj. m. (sil. re-u-), pl. revedeá vb. ¿ vedea
reumatológici; f. sg. reumatológicã, pl. revedére s. f., g.-d. art. revedérii; pl. revedéri
reumatológice revelá vb., ind. prez. 1 sg. reveléz, 3 sg. ºi pl.
reumatologíe s. f. (sil. re-u-), art. reumatología, reveleázã
g.-d. reumatologíi, art. reumatologíei reveláre s. f., g.-d. art. revelärii; pl. reveläri
reúmã s. f., g.-d. art. reúmei, pl. reúme revelatór adj. m., pl. revelatóri; f. sg. ºi pl.
reúmple vb. ¿ umple revelatoáre
reuní vb. (sil. re-u-) ¿ uni revelatór s. n., pl. revelatoáre
reunificá vb., ind. prez. 1 sg. reunífic, 3 sg. reveláþie s. f. (sil. -þi-e), art. reveláþia (sil. -þi-a),
ºi pl. reuníficã g.-d. art. reveláþiei; pl. reveláþii, art. reveláþiile (sil.
reunificáre s. f., pl. reunificäri -þi-i-)
reunificát adj. m., pl. reunificáþi; f. sg. revelión s. n. (sil. -li-on), pl. revelioáne
reunificátã, pl. reunificáte revendicá vb., ind. prez. 1 sg. revéndic, 3 sg.
reunificatór adj. m., pl. reunificatóri; f. sg. ºi pl. revéndicã
ºi pl. reunificatoáre revendicánt s. m., pl. revendicánþi
reuníre s. f. (sil. re-u-) ¿ unire revendicántã s. f., pl. revendicánte
reuniúne s. f. (sil. re-u-) ¿ uniune revendicáre s. f., g.-d. art. revendicärii; pl.
reuºí vb. (sil. re-u-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. revendicäri
reuºésc, imperf. 3 sg. reuºeá; conj. prez. 3 sg. revendicatív adj. m., pl. revendicatívi; f. sg.
ºi pl. reuºeáscã; ger. reuºínd revendicatívã, pl. revendicatíve
reuºíre s. f. (sil. re-u-), g.-d. art. reuºírii; pl. revendicatór s. m., adj. m., pl. revendicatóri,
reuºíri f. sg. ºi pl. revendicatoáre
835
revendicáþie s. f. (sil. -þi-e), art. revendicáþia
revendicáþie/revoluþionarísm
revitalizá vb., ind. prez. 1 sg. revitalizéz, 3 sg.
H
(sil. -þi-a), g.-d. art. revendicáþiei; pl. ºi pl. revitalizeázã
revendicáþii, art. revendicáþiile (sil. -þi-i-) revitalizánt adj. m., pl. revitalizánþi; f. sg.
reveneálã s. f., g.-d. art. revenélii; pl. revenéli revitalizántã, pl. revitalizánte
revení (a veni din nou) vb., ind. prez. 1 sg. revitalizáre s. f., g.-d. art. revitalizärii; pl.
ºi 3 pl. revín, imperf. 3 sg. reveneá; conj. prez. revitalizäri
3 sg. ºi pl. revínã reviviscént adj. m., pl. reviviscénþi; f. sg.
revení (a se umezi) vb., ind. prez. 3 sg. reviviscéntã, pl. reviviscénte
revenéºte, imperf. 3 sg. reveneá; conj. prez. 3 sg. reviviscénþã s. f., g.-d. art. reviviscénþei
ºi pl. reveneáscã revízie s. f. (sil. -zi-e), art. revízia (sil. -zi-a), g.-d.
reveníre s. f. ¿ venire art. revíziei; pl. revízii, art. revíziile (sil. -zi-i)
revént s. m. revizionísm s. n. (sil. -zi-o-)
revér s. n., pl. revére revizioníst adj. m., s. m. (sil. -zi-o-), pl.
reverbér s. n., pl. reverbére revizioníºti; f. sg. revizionístã, pl. revizioníste
reverberá vb., ind. prez. 1 sg. reverberéz, 3 sg. revizoáre s. f., g.-d. art. revizoárei; pl.
ºi pl. reverbereázã revizoáre
reverberánt adj. m., pl. reverberánþi; f. sg. revizór s. m., pl. revizóri
reverberántã, pl. reverberánte revizorát s. n., pl. revizoráte
reverberatór s. n., pl. reverberatoáre revizuént s. m., pl. revizuénþi
reverberáþie s. f. (sil. -þi-e), art. reverberáþia revizuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. revizuiésc,
(sil. -þi-a), g.-d. art. reverberáþiei; pl. reverberáþii, imperf. 3 sg. revizuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
art. reverberáþiile (sil. -þi-i-) revizuiáscã
reverberométru s. n., pl. reverberométre revizuíre s. f., g.-d. art. revizuírii; pl. revizuíri
reverénd s. m., pl. reverénzi revocá vb., ind. prez. 1 sg. revóc, 3 sg. ºi pl.
reveréndã s. f., g.-d. art. reveréndei; pl. revócã
reverénde revocábil adj. m., pl. revocábili; f. sg. revocábilã,
reverénþã s. f., g.-d. art. reverénþei; pl. pl. revocábile
reverénþe revocabilitáte s. f., g.-d. art. revocabilitäþii
reverenþiál adj.m., pl. reverenþiáli; f. sg. revocáre s. f., g.-d. art. revocärii; pl. revocäri
reverenþiálã, pl. reverenþiále revocatóriu adj. m., f. revocatórie; pl. m. ºi f.
reverenþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. reverenþióºi; revocatórii
f. sg. reverenþioásã, pl. reverenþioáse revocáþie s. f. (sil. -þi-e), art. revocáþia (sil. -þi-a),
reveríe s. f., art. revería, g.-d. art. reveríei; pl. g.-d. art. revocáþiei, pl. revocáþii
reveríi, art. reveríile revoltá vb., ind. prez. 1 sg. revólt, 3 sg. ºi pl.
revérs s. n., pl. revérsuri revóltã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. revólte
reversíbil adj. m., pl. reversíbili; f. sg. reversíbilã, revoltánt adj. m., s. m., pl. revoltánþi; f. sg.
pl. reversíbile revoltántã, pl. revoltánte
reversibilitáte s. f., g.-d. art. reversibilitäþii revoltáre s. f., g.-d. art. revoltärii; pl. revoltäri
revérsie s. f., art. revérsia, g.-d. art. revérsiei; pl. revóltã s. f., g.-d. art. revóltei; pl. revólte
revérsii revoltãtór adj. m., pl. revoltãtóri; f. sg. ºi pl.
reversiúne s. f. ¿ versiune revoltãtoáre
reversív adj. m., pl. reversívi; f. sg. reversívã, revolút adj. m., pl. revolúþi; f. sg. revolútã, pl.
pl. reversíve revolúte
reversór s. n., pl. reversoáre revolutív adj. m., pl. revolutívi; f. sg. revolutívã,
reviér s. n. pl. revolutíve
revigorá vb., ind. prez. 1 sg. revigoréz, 3 sg. revolúþie s. f. (sil. -þi-e), art. revolúþia (sil. -þi-a),
ºi pl. revigoreázã g.-d. art. revolúþiei; pl. revolúþii, art. revolúþiile (sil.
revigoráre s. f., pl. revigoräri -þi-i-)
revigoratór adj. m., pl. revigoratóri; f. sg. ºi pl. revoluþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
revigoratoáre revoluþionéz, 3 sg. ºi pl. revoluþioneázã
revínde vb. ¿ vinde revoluþionár adj. m., s. m. (sil. -þi-o-), pl.
revíndere s. t. ¿ vindere revoluþionári; f. sg. revoluþionárã, pl.
revirescént adj. m., pl. revirescénþi; f. sg. revoluþionáre
revirescéntã, pl. revirescénte revoluþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
revirimént s. n., pl. reviriménte revoluþionärii; pl. revoluþionäri
revístã s. f., pl. revíste revoluþionarísm s. n. (sil. -þi-o-)
H revoluþionarizá/rezistivitáte
revoluþionarizá vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
836
rezidenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. rezidenþiáli;
revoluþionarizéz, 3 sg. ºi pl. revoluþionarizeázã f. sg. rezidenþiálã, pl. rezidenþiále
revoluþionarizatór adj. m., pl. rezidí vb. ¿ zidi
revoluþionarizatóri; f. sg. ºi pl. revoluþionarizatoáre rezidíre s. f. ¿ zidire
revolvér s. n., pl. revolvére reziduál adj. m. (sil. -du-al), pl. reziduáli;
revopsí vb. ¿ vopsi f. sg. reziduálã, pl. reziduále
revopsíre s. f. ¿ vopsire rezidualitáte s. f., g.-d. art. rezidualitäþii
revopsít adj. m. ¿ vopsit reziduár adj. m. (sil. -du-ar), pl. reziduári; f. sg.
revuíst s. m., pl. revuíºti reziduárã, pl. reziduáre
revuístic adj. m., pl. revuístici; f. sg. revuísticã, rezíduu s. n. (sil. -du-u), art. rezíduul; pl.
pl. revuístice rezíduuri
revúlsie s. f. (sil. -si-e), art. revúlsia (sil. -si-a), rezíl s. n., pl. rezíle
g.-d. art. revúlsiei; pl. revúlsii, art. revúlsiile (sil. reziliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. reziliéz,
-si-i-) 3 sg. ºi pl. reziliázã, 1 pl. reziliém (sil. -li-em);
revulsív adj. m., pl. revulsívi; f. sg. revulsívã, conj. prez. 3 sg. ºi pl. reziliéze; ger. reziliínd
pl. revulsíve (sil. -li-ind)
rezalít s. n., pl. rezalíte reziliábil adj. m. (sil. -li-a-), pl. reziliábili; f. sg.
rezbélnic adj. m., pl. rezbélnici; f. sg. rezbélnicã, reziliábilã, pl. reziliábile
pl. rezbélnice reziliént s. m., adj. m., pl. reziliénþi; f. sg.
rezecá vb., ind. prez. 1 sg. rezéc, 3 sg. ºi pl. rezécã reziliéntã, pl. reziliénte
rezecábil adj. m., pl. rezecábili; f. sg. rezecábilã, reziliénþã s. f. (sil. -li-en-), g.-d. art.
pl. rezecábile reziliénþei
rezecabilitáte s. f., g.-d. art. rezecabilitäþii reziliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. reziliérii; pl.
rezécþie s. f. (sil. -þi-e), art. rezécþia (sil. -þi-a), g.-d. reziliéri
art. rezécþiei; pl. rezécþii, art. rezécþiile (sil. -þi-i-) reziná vb., ind. prez. 1 sg. rezinéz, 3 sg. ºi pl.
rezedacée s. f., pl. rezedacée rezineázã
rezédã s. f., g.-d. art. rezédei; pl. rezéde rezináj s. n., pl. rezináje
rezemá vb., ind. prez. 1 sg. reázãm, 2 sg. rezináre s. f., g.-d. art. rezinärii; pl. rezinäri
rézemi, 3 sg. ºi pl. reázemã; conj. prez. 3 sg. ºi rezinát s. m., pl. rezináþi
pl. rézeme; imper. 2 sg. reázemã rezineán s. m., adj. m., pl. rezinéni; f. sg.
rezemáre s. f., g.-d. art. rezemärii; pl. rezemäri rezineánã, pl. rezinéne
rezemãtoáre s. f., g.-d. art. rezemãtórii; pl. rezineáncã s. f., pl. rezinénce
rezemãtóri rezinifér adj. m., pl. reziniféri; f. sg. reziniférã,
rezerpínã s. f., g.-d. art. rezerpínei pl. rezinifére
rezervá vb., ind. prez. 1 sg. rezérv, 3 sg. ºi pl. rezinificá vb., ind. prez. 1 sg. rezinífic, 3 sg.
rezérvã ºi pl. reziníficã
rezerváre s. f., g.-d. art. rezervärii; pl. rezinificáre s. f., g.-d. art. rezinificärii; pl.
rezerväri rezinificäri
rezervát adj. m., pl. rezerváþi; f. sg. rezervátã, rezinól s. n.
pl. rezerváte rezistá vb., ind. prez. 1 sg. rezíst, 3 sg. ºi pl.
rezervatár adj. m. (despre moºtenitori), rezístã
s. m., pl. rezervatári; f. sg. rezervatárã, pl. rezistént adj. m., pl. rezisténþi; f. sg. rezisténtã,
rezervatáre pl. rezisténte
rezervatár adj. n. (despre stat), s. n., pl. rezisténþã s. f., g.-d. art. rezisténþei; pl.
rezervatáre rezisténþe
rezerváþie s. f. (sil. -þi-e), art. rezerváþia (sil. rezistenþiál adj. m., pl. rezistenþiáli; f. sg.
-þi-a), g.-d. art. rezerváþiei; pl. rezerváþii, art. rezistenþiálã, pl. rezistenþiále
rezerváþiile (sil. -þi-i-) rezistíbil adj. m., pl. rezistíbili; f. sg. rezistíbilã,
rezérvã s. f., g.-d. art. rezérvei; pl. rezérve pl. rezistíbile
rezervíst s. m., pl. rezervíºti rezistibilitáte s. f., g.-d. art. rezistibilitäþii
rezervór s. n., pl. rezervoáre rezistín s. n.
rezidá vb., ind. prez. 3 sg. rezídã rezistív adj. m., pl. rezistívi; f. sg. rezistívã, pl.
rezidént s. m., adj. m., pl. rezidénþi; f. sg. rezistíve
rezidéntã, pl. rezidénte rezistivimétru s. n., pl. rezistivimétre
rezidénþã s. f., g.-d. art. rezidénþei; pl. rezistivitáte s. f., g.-d. art. rezistivitäþii; pl.
rezidénþe rezistivitäþi
837
rezistór s. n., pl. rezistoáre rhytón s. n. [rhy- pron. ri-]
rezistór/riflúrã
H
rezítã s. f., pl. rezíte riál s. m. (sil. ri-al), pl. riáli
rezitól s. m., pl. rezitóli riboflavínã s. f. (sil. -fla-), g.-d. art.
rezól s. m., pl. rezóli riboflavínei
rezolút adj. m., pl. rezolúþi; f. sg. rezolútã, pl. ribonucleázã s. f. (sil. -cle-a-), g.-d. art.
rezolúte ribonucleázei
rezolutív adj. m., pl. rezolutívi; f. sg. rezolutívã, ribonucléic adj. m. (sil. -cle-), pl. ribonucléici
pl. rezolutíve ribonucleoproteínã s. f. (sil. -cle-o-), pl.
rezolutóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. ribonucleoproteíne
rezolutórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. resolutórii ribovírus s. n., pl. ribovírusuri/ribovíruºi
rezolúþie s. f. (sil. -þi-e), art. rezolúþia (sil. -þi-a), ribózã s. f., g.-d. art. ribózei
g.-d. art. rezolúþiei; pl. rezolúþii, art. rezolúþiile (sil. ribozóm s. m., pl. ribozómi
-þi-i-) ricaná vb., ind. prez. 1 sg. ricanéz, 3 sg. ºi pl.
rezolvá vb., ind. prez. 1 rezólv, 3 sg. ºi pl. ricaneázã
rezólvã ricanáre s. f., g.-d. art. ricanärii; pl. ricanäri
rezolvábil adj. m., pl. rezolvábili; f. sg. ricanatór s. m., adj. m., pl. ricanatóri; f. sg. ºi pl.
rezolvábilã, pl. rezolvábile ricanatoáre
rezolvántã s. f., g.-d. art. rezolvántei; pl. ricercár s. n.
rezolvánte ricín s. m., pl. ricíni
rezolváre s. f., g.-d. art. rezolvärii; pl. ricínã s. f., g.-d. art. ricínei; pl. ricíne
rezolväri ricoºá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. ricoºeázã; conj.
rezolvát adj. m., pl. rezolváþi; f. sg. rezolvátã, prez. 3 sg. ºi pl. ricoºéze; ger. ricoº÷nd
pl. rezolváte ricoºéu s. n., art. ricoºéul; pl. ricoºéuri
rezolvatór s. m., pl. rezolvatóri rícºã s. f., art. rícºa, g.-d. art. rícºei; pl. rícºe
rezón s. n., pl. rezoáne ríctus s. n., pl. ríctusuri
rezoná vb., ind. prez. 1 sg. rezonéz, 3 sg. ºi pl. rid s. n., pl. ríduri
rezoneázã ridá vb., ind. prez. 1 sg. ridéz, 3 sg. ºi pl.
rezonábil adj. m., pl. rezonábili; f. sg. rideázã
rezonábilã, pl. rezonábile ridáre s. f., g.-d. art. ridärii
rezonánt adj. m., pl. rezonánþi; f. sg. rezonántã, ridicá vb., ind. prez. 1 sg. ridíc, 3 sg. ºi pl.
pl. rezonánte ridícã
rezonánþã s. f., g.-d. art. rezonánþei; pl. ridicáre s. f., g.-d. art. ridicärii; pl. ridicäri
rezonánþe ridicát s. n.
rezonatór s. n., pl. rezonatoáre ridicáta s. f. art.
rezorcínã s. f., g.-d. art. rezorcínei ridicãtór s. n., pl. ridicãtoáre
rezultá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. rezúltã; conj. ridicãtúrã s. f., g.-d. art. ridicãtúrii; pl.
prez. 3 sg. ºi pl. rezúlte ridicãtúri
rezultánt adj. m., pl. rezultánþi; f. sg. ridíche s. f., art. ridíchea, g.-d. art. ridíchii; pl.
rezultántã, pl. rezultánte ridíchi
rezultántã s. f., pl. rezultánte ridichioárã s. f. (sil. -chioa-), g.-d. art.
rezultát s. n., pl. rezultáte ridichioárei; pl. ridichioáre
rezultatív adj. m., pl. rezultatívi; f. sg. ridícol adj. m., pl. ridícoli; f. sg. ridícolã, pl.
rezultatívã, pl. rezultatíve ridícole
rezumá vb., ind. prez. 1 sg. rezúm, 3 sg. ºi pl. ridiculitáte s. f., g.-d. art. ridiculitäþii
rezúmã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rezúme ridiculizá vb., ind. prez. 1 sg. ridiculizéz, 3 sg.
rezumábil adj. m., pl. rezumábili; f. sg. ºi pl. ridiculizeázã
rezumábilã, pl. rezumábile ridiculizáre s. f., g.-d. art. ridiculizärii; pl.
rezumáre s. f., g.-d. art. rezumärii ridiculizäri
rezumát s. n., pl. rezumáte ríflu s. n. (sil. -flu), art. ríflul; pl. rífluri
rezumatív adj. m., pl. rezumatívi; f. sg. rifluí vb. (sil. -flu-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
rezumatívã, pl. rezumatíve rifluiésc, imperf. 3 sg. rifluiá; conj. prez. 3 sg.
rezumãtór adj. m., pl. rezumãtóri; f. sg. ºi pl. ºi pl. rifluiáscã
rezumãtoáre rifluíre s. f. (sil. -flu-), g.-d. art. rifluírii; pl.
rhodesián adj. m., s. m. [rh, -sian pron. r, -zi-an], rifluíri
pl. rhodesiéni (sil. -si-eni); f. sg. rhodesiánã, pl. rifluitór s. m., pl. rifluitóri
rhodesiéne riflúrã s. f. (sil. -flu-), g.-d. art. riflúrii; pl. riflúri
H rígã/rístic
rígã s. m., g.-d. art. rígãi; pl. rigi ring s. n., pl. rínguri
838
rigíd adj. m., pl. rigízi; f. sg. rigídã, pl. rigíde riníchi s. m., pl. riníchi
rigidimétru s. n., pl. rigidimétre rinítã s. f., pl. riníte
rigiditáte s. f., g.-d. art. rigiditäþii; pl. rinocér s. m., pl. rinocéri
rigiditäþi rinolalíe s. f., art. rinolalía, g.-d. rinolalíi, art.
rigidizá vb., ind. prez. 1 sg. rigidizéz, 3 sg. rinolalíei
ºi pl. rigidizeázã rinológ s. m., pl. rinológi
rigidizáre s. f., g.-d. art. rigidizärii; pl. rinológã s. f., pl. rinológe
rigidizäri rinológic adj. m., pl. rinológici; f. sg. rinológicã,
riglá vb., ind. prez. 1 sg. rigléz, 3 sg. ºi pl. pl. rinológicã
rigleázã rinologíe s. f., art. rinología, g.-d. rinologíi, art.
riglát adj. m. (sil. -glat), pl. rigláþi; f. sg. rinologíei
riglátã, pl. rigláte rinoplastíe s. f. (sil. -plas-) ¿ plastie
ríglã s. f. (sil. -glã), g.-d. art. ríglei; pl. rígle rinoragíe s. f., art. rinoragía, g.-d. art.
riglétã s. f. (sil. -gle-), pl. rigléte rinoragíei; pl. rinoragíi
rigoáre s. f., g.-d. art. rigórii; pl. rigóri rinoscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. rinoscoápe
rigólã s. f., g.-d. art. rigólei; pl. rigóle rinoscopíe s. f. (sil. mf. -sco-), art. rinoscopía,
rigorísm s. n., pl. rigorísme g.-d. art. rinoscopíei; pl. rinoscopíi, art.
rigoríst s. m., adj. m., pl. rigoríºti; f. sg. rinoscopíile
rigorístã, pl. rigoríste rinsóu s. n., art. rinsóul; pl. rinsóuri
rigurós adj. m., pl. riguróºi; f. sg. riguroásã, pl. riolít s. n. (sil. ri-o-), pl. riolíte
riguroáse ripá vb., ind. prez. 1 sg. ripéz, 3 sg. ºi pl.
rigurozitáte s. f., g.-d. art. rigurozitäþii ripeázã
rihtuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rihtuiésc, ripáre s. f., g.-d. art. ripärii
imperf. 3 sg. rihtuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ripeág s. n., pl. ripeáguri
rihtuiáscã ripícol adj. m., pl. ripícoli; f. sg. ripícolã, pl.
rihtuíre s. f., g.-d. art. rihtuírii; pl. rihtuíri ripícole
rihtuít s. n. ripídã s. f., g.-d. art. ripídei; pl. ripíde
rihtuitoáre s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. ripolín s. n.
rihtuitoárei; pl. rihtuitoáre ripostá vb., ind. prez. 1 sg. ripostéz, 3 sg. ºi pl.
rihtuitór s. m. (sil. -tu-i-), pl. rihtuitóri riposteázã
ril s. n., pl. ríluri ripóstã s. f., pl. ripóste
rilsán s. n. rips s. n., pl. rípsuri
rilsanizá vb., ind. prez. 1 sg. rilsanizéz, 3 sg. ripsát adj. m., pl. ripsáþi; f. sg. ripsátã, pl.
ºi pl. rilsanizeázã ripsáte
rimá vb., ind. prez. 1 sg. riméz, 3 sg. ºi pl. risbérmã s. f., pl. risbérme
rimeázã risc s. n., pl. ríscuri
rímã s. f., g.-d. art. rímei; pl. ríme riscá vb., ind. prez. 1 sg. risc, 3 sg. ºi pl. ríscã,
rimél s. n., pl. riméluri 2 sg. riºti; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ríºte; imper.
rimelá vb., ind. prez. 1 sg. rimeléz, 3 sg. ºi pl. 2 sg. ríscã!
rimeleázã riscánt adj. m., pl. riscánþi; f. sg. riscántã, pl.
rinalgíe s. f. (sil. mf. rin-) ¿ algie riscánte
rínã s. f., g.-d. art. rínei; pl. ríne risípã s. f., g.-d. art. risípei; pl. risípe
rincocefál s. m., pl. rincocefále risipélnic adj. m., pl. risipélnici; f. sg.
rindeá s. f., art. rindeáua, g.-d. art. rindélei; pl. risipélnicã, pl. risipélnice
rindéle risipí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. risipésc,
rindelá vb., ind. prez. 1 sg. rindeléz, 3 sg. ºi pl. imperf. 3 sg. risipeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rindeleázã risipeáscã
rindeluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rindeluiésc, risipíre s. f., g.-d. art. risipírii; pl. risipíri
imperf. 3 sg. rindeluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. risipitór adj. m., pl. risipitóri; f. sg. ºi pl.
rindeluiáscã risipitoáre
rindeluíre s. f., g.-d. art. rindeluírii; pl. rísling s. n.
rindeluíri risólã s. f.
rindeluít s. n. risolúto adv.
rinencefál s. n. (sil. mf. rin-), pl. rinencefále risorgiménto s. n.
rinforzándo adv. [z pron. it. þ] rístic s. n.
839
ristúrnã s. f., pl. ristúrne
ristúrnã/robíe
rizáre s. f., g.-d. art. rizärii; pl. rizäri
H
riºcár s. m., pl. riºcári rizát adj. m., pl. rizáþi; f. sg. rizátã, pl. rizáte
ríºcã s. f. rizeáfcã s. f., g.-d. art. rizeáfcei; pl. rizeáfce
rit s. n., pl. ríturi rizíbil adj. m., pl. rizíbili; f. sg. rizíbilã, pl.
ritardándo adv. rizíbile
ritenúto adv. rizibilitáte s. f., g.-d. art. rizibilitäþii
ritidóm s. n., pl. ritidómuri rizíc s. n., pl. rizícuri
ritm s. n., pl. rítmuri rizicultór s. m., pl. rizicultóri
ritmá vb., ind. prez. 1 sg. ritméz, 3 sg. ºi pl. rizicultúrã s. f. ¿ culturã
ritmeázã rizifórm adj. m., pl. rizifórmi; f. sg. rizifórmã,
rítmic adj. m., pl. rítmici; f. sg. rítmicã, pl. pl. rizifórme
rítmice rizoatón adj. m., pl. rizoatóni; f. sg. rizoatónã,
rítmicã s. f., g.-d. art. rítmicii pl. rizoatóne
ritmicitáte s. f., g.-d. art. ritmicitäþii; pl. rizoctoniózã s. f. (sil. -ni-o-), g.-d. art.
ritmicitäþi rizoctoniózei; pl. rizoctonióze
ritmográmã s. f., pl. ritmográme rizodérmã s. f., pl. rizodérme
ritologíe s. f., art. ritología, g.-d. art. ritologíei rizofág adj. m., rizofági; f. sg. rizofágã, pl.
ritornélã s. f., g.-d. art. ritornélei; pl. ritornéle rizofáge
ritós adv. rizofíl adj. m., pl. rizofíli; f. sg. rizofílã, pl.
rituál adj. m. (sil. -tu-al), pl. rituáli; f. sg. rizofíle
rituálã, pl. rituále rizofitã s. f., pl. rizofíte
rituál s. n. (sil. -tu-al), pl. rituáluri rizofór adj. m., rizofóri; f. sg. rizofórã, pl.
rituálic adj. m. (sil. -tu-a-), pl. rituálici; f. sg. rizofóre
rituálicã, pl. rituálice rizogén adj. m., pl. rizogéni; f. sg. rizogénã, pl.
ritualísm s. n. (sil. -tu-a-) rizogéne
ritualíst adj. m., s. m., pl. ritualíºti; f. sg. rizogén s. n., pl. rizogéne
ritualístã, pl. ritualíste rizogenézã s. f., g.-d. art. rizogenézei
ritualitáte s. f., g.-d. art. ritualitäþii rizoíd s. m., pl. rizoízi
ritualizá vb., ind. prez. 1 sg. ritualizéz; 3 sg. rizolitofítã s. f., pl. rizolitofíte
ºi pl. ritualizeázã rizóm s. m., pl. rizómi
ritualizáre s. f., g.-d. art. ritualizärii rizomatós adj. m., pl. rizomatóºi; f. sg.
riþ s.n., pl. ríþuri rizomatoásã, pl. rozomatoáse
riþuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. riþuiésc, rizopód s. n., pl. rizopóde
imperf. 3 sg. riþuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rizosférã s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. rizosférei
riþuiáscã rizóto s. n.
riþuíre s. f., g.-d. art. riþuírii; pl. riþuíri rizotóm s. n., pl. rizotómi
riþuít s. n. roábã (persoanã, obiect) s. f., g.-d. art. roábei;
rivál s. m., pl. riváli pl. roábe
riválã s. f., g.-d. art. riválei; pl. rivále roáde vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rod, perf.
rivalitáte s. f., g.-d. art. rivalitäþii; pl. s. 1 sg. roséi, 1 pl. roáserãm; conj. prez. 3 sg.
rivalitäþi ºi pl. roádã; part. ros
rivalizá vb., ind. prez. 1 sg. rivalizéz, 3 sg. roádere s. f., g.-d. art. roáderii; pl. roáderi
ºi pl. rivalizeázã Roáta-Stélelor s. pr. f.
rivalizáre s. f., g.-d. art. rivalizärii; pl. roátã (cerc) s. f., g.-d. art. róþii; pl. roþi (în
rivalizäri expr. ºi roáte)
riváltã s. f., g.-d. art. riváltei; pl. riválte roátã (unitate militarã) s. f., g.-d. art. roátei;
rivanól s. n. pl. roáte
riverán adj. m., pl. riveráni; f. sg. riveránã, pl. rob s. m., pl. robi
riveráne robáci /robáce adj. m., pl. robáci; f. sg. ºi pl.
riviérã s. f. (sil. -vi-e-), g.-d. art. riviérei; pl. robáce
riviére robánc s. n., pl. robáncuri
rix s. n. róbã s. f., g.-d. art. róbei; pl. róbe
riz s. n., pl. rízuri robí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. robésc, imperf.
rizá vb., ind. prez. 1 sg. rizéz, 3 sg. ºi pl. 3 sg. robeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. robeáscã
rizeázã robíe s. f., art. robía, g.-d. art. robíei; pl. robíi,
rizácã s. f., g.-d. art. rizácei; pl. rizáce art. robíile
H robinét/rogóz
robinét s. n., pl. robinéte rod s. n., pl. roáde
840
robinsonádã s. f., g.-d. art. robinsonádei; pl. rodá vb., ind. prez. 1 sg. rodéz, 3 sg. ºi pl.
robinsonáde rodeázã
robinsoná vb., ind. prez. 1 sg. robinsonéz, 3 sg. rodáj s. n., pl. rodáje
ºi pl. robinsoneázã rodamínã s. f., pl. rodamíne
robíre s. f., g.-d. art robírii; pl. robíri rodán s. n., pl. rodáne
robitór adj. m., pl. robitóri; f. sg. ºi pl. rodanhídric adj. m. (sil. -dric; mf. rod-)
robitoáre rodánþã s. f., g.-d. art. rodánþei; pl. rodánþe
roboránt adj. m., pl. roboránþi; f. sg. roborántã, rodáre s. f., g.-d. art. rodärii; pl. rodäri
pl. roboránte rodenticíd s. n., pl. rodenticíde
robót s. m., pl. robóþi rodéo s. n. (sil. -de-o-)
robótã s. f. rodí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rodésc, imperf.
roboteálã s. f., g.-d. art. robotélii; pl. robotéli 3 sg. rodeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rodeáscã
robotéhnicã s. f., g.-d. art. robotéhnicii ródie s. f. (sil. -di-e), art. ródia (sil. -di-a), g.-d.
robotí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. robotésc, art. ródiei; pl. ródii, art. ródiile (sil. -di-i-)
imperf. 3 sg. roboteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rodiér s. m. (sil. -di-er), pl. rodiéri
roboteáscã ródinã s. f., g.-d. art. ródinii; pl. ródine
robótic adj. m., pl. robótici; f. sg. robóticã; pl. rodioárã s. f. (sil. -di-oa-), g.-d. art. rodioárei;
robótice pl. rodioáre
robóticã s. f., g.-d. art. robóticii rodíre s. f., g.-d. art. rodírii; pl. rodíri
roboticián s. m. (sil. -ci-an), pl. roboticiéni (sil. roditór adj. m., pl. roditóri; f. sg. ºi pl.
-ci-eni) roditoáre
robotít s. n. ródiu (arbust) s. m. [-diu pron. -dìu], art.
robotizá vb., ind. prez. 1 sg. robotizéz, 3 sg. ºi ródiul; pl. ródii, art. ródiii (sil. -di-ii)
pl. robotizeázã ródiu (element chimic) s. n. [-diu pron. -dìu],
robotizáre s. f., g.-d. art. robotizärii; pl. art. ródiul; simb. Rh
robotizäri ródnic adj. m., pl. ródnici; f. sg. ródnicã, pl.
robotologíe s. f., art. robotología, g.-d. art. ródnice
robotologíei rodnicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rodnicésc,
roburít s. n. imperf. 3 sg. rodniceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
robúst adj. m., pl. robúºti; f. sg. robústã, pl. rodniceáscã
robúste rodnicíe s. f., art. rodnicía, g.-d. art. rodnicíei;
robustéþe s. f., art. robustéþea, g.-d. art. pl. rodnicíi, art. rodnicíile
robustéþii rodocrozít s. n. (sil. -cro-)
roc (hainã) s. n., pl. rócuri rododendrón s. m., pl. rododendróni
rocádã s. f., g.-d. art. rocádei; pl. rocáde rodografíe s. f., art. rodografía, g.-d. art.
rocáille adj. n. [-caille pron. fr. -cai] rodografíei
rocambolésc adj. m., f. rocamboléscã; pl. m. rodologíe s. f., art. rodología, g.-d. art.
ºi f. rocamboléºti rodologíei
rocárniþã s. f., g.-d. art. rocárniþei; pl. rodomónt s. m., pl. rodomónþi
rocárniþe rodomontádã s. f., g.-d. art. rodomontádei; pl.
rócã s. f., g.-d. art. rócii; pl. roci rodomontáde
rocãríe s. f., g.-d. art. rocãríei; pl. rocãríi rodonít s. n.
róchie s. f. (sil. -chi-e), art. róchia (sil. -chi-a), rodopsínã s. f., g.-d. art. rodopsínei
g.-d. art. róchiei; pl. róchii, art. róchiile (sil. rodór s. n., pl. rodoáre
-chi-i-) rodós adj. m., pl. rodóºi; f. sg. rodoásã, pl.
rochioárã s. f. (sil. -chi-oa-), g.-d. art. rochioárei; rodoáse
pl. rochioáre rodozahár /rod-de-zahãr s. n.
rochíþa-rândunícii s. f. ródul-pãm÷ntului s. n.
rochíþã s. f., g.-d. art. rochíþei; pl. rochíþe rófii s. f. pl.
rococó s. n., adj. invar. rogatór s. m., pl. rogatóri
rocoºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rocoºésc, rogatórie adj. f. (sil. -ri-e), pl. rogatórii
imperf. 3 sg. rocoºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rogodéle s. f. pl.
rocoºeáscã; ger. rocoºínd rogojinár s. m., pl. rogojinári
rocoþeá s. f., art. rocoþeáua, g.-d. art. rocoþélei; rogojínã s. f., g.-d. art. rogojínii; pl. rogojíni
pl. rocoþéle rogóz s. n., pl. rogózuri
841
rogozíº s. n., pl. rogozíºuri
rogozíº/româno-francéz
romanofoníe s. f., art. romanofonía, g.-d. art.
H
rogozós adj. m., pl. rogozóºi; f. sg. rogozoásã, romanofoníei
pl. rogozoáse románºã (limba) s. f., art. románºa, g.-d. art.
rohátcã s. f., g.-d. art. rohätcii; pl. rohätci/rohátce románºei
roi (roire) s. m., pl. roi, art. roii romántic adj. m., s. m., pl. romántici; f. sg.
roi (grup) s. n., pl. róiuri románticã, pl. romántice
roí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. roiésc, imperf. romanticitáte s. f., g.-d. art. romanticitäþii
3 sg. roiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. roiáscã romanticizá vb., ind. prez. 1 sg. romanticizéz,
roib adj. m., pl. roibi; f. sg. roáibã, pl. roáibe 3 sg. romanticizeázã
róibã (plantã) s. f., g.-d. art. róibei; pl. róibe romantísm s. n., (atitudini) pl. romantísme
roibuléþ s. m., adj. m., pl. roibuléþi romantizá vb., ind. prez. 1 sg. romantizéz, 3 sg.
róinic adj. m., pl. róinici; f. sg. róinicã, pl. ºi pl. romantizeázã
róinice romanþá vb., ind. prez. 1 sg. romanþéz, 3 sg.
róiniþã (stup, plantã) s. f., g.-d. art. róiniþei; ºi pl. romanþeázã
pl. róiniþe romanþáre s. f., g.-d. art. romanþärii; pl. romanþäri
roíre s. f., g.-d. art. roírii; pl. roíri románþã s. f., g.-d. art. románþei; pl. románþe
róiºte s. f. (sil. ro-iº-), g.-d. art. róiºtii romanþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. romanþióºi;
roít s. n. f. sg. romanþioásã, pl. romanþioáse
roitór adj. m. (sil. ro-i-), pl. roitóri; f. sg. ºi pl. romanþiozitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
roitoáre romanþiozitäþii
rojdánic s. n., pl. rojdánice romaºcán adj. m., s. m., pl. romaºcáni; f. sg.
rol s. n., pl. róluri romaºcánã, pl. romaºcáne
rolán s. n. romaºcáncã s. f., g.-d. art. romaºcáncei; pl.
roláre s. f., g.-d. art. rolärii; pl. roläri romaºcánce
rólã s. f., g.-d. art. rólei; pl. róle rom÷n s. m., adj. m., pl. rom÷ni; f. sg. rom÷nã,
rolfílm s. n., pl. rolfílme pl. rom÷ne
rolgáng s. n., pl. rolgánguri românẠs. m., pl. românáºi
roliºór s. n., pl. roliºoáre rom÷nã (limba) s. f., g.-d. art. rom÷nei
rom (persoanã) s. m., pl. romi rom÷ncã s. f., g.-d. art. rom÷ncei; pl. rom÷nce
rom (bãuturã) s. n., (porþii) pl. rómuri româncúþã s. f., g.-d. art. româncúþei; pl.
román s. m. (persoanã), adj. m., pl. románi; româncúþe
f. sg. románã, g.-d. art. románei, pl. románe românésc adj. m., f. româneáscã; pl. m. ºi f.
román (operã literarã) s. n., pl. románe românéºti
romancéro s. n. [-ce- pron. sp. -se-] românéºte adv.
romanciér s. m. (sil. -ci-er), pl. romanciéri român-francéz (despre dicþionar) adj. n.
romanciérã s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. româní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. românésc,
romanciérei; pl. romanciére imperf. 3 sg. româneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
romanésc adj. m., f. romanéscã; pl. m. ºi f. româneáscã
romanéºti româníe (limba românã) s. f., art. românía,
románic adj. m., pl. románici; f. sg. románicã, g.-d. româníi, art. româníei
pl. románice româníme s. f., g.-d. art. românímii
romaníst s. m., pl. romaníºti românísm s. n., (cuvinte) pl. românísme
romanístã s. f., pl. romaníste româníst s. m., pl. româníºti
romanísticã s. f., g.-d. art. romanísticii românístã s. f., pl. româníste
romanitáte s. f., g.-d. art. romanitäþii românísticã s. f., g.-d. art. românísticii
romaníþã s. f., g.-d. art. romaníþei; pl. românizá vb., ind. prez. 1 sg. românizéz, 3 sg.
romaníþe ºi pl. românizeázã
romanizá vb., ind. prez. 1 sg. romanizéz, 3 sg. românizáre s. f., g.-d. art. românizärii; pl.
ºi pl. romanizeázã românizäri
romanizánt adj. m., pl. romanizánþi; f. sg. românofíl s. m., pl. românofíli
romanizántã, pl. romanizánte românofílã s. f., g.-d. art. românofílei; pl.
romanizáre s. f., g.-d. art. romanizärii românofíle
romanizatór adj. m., pl. romanizatóri; f. sg. românofobíe s. f., art. românofobía, g.-d. art.
ºi pl. romanizatoáre românofobíei
romanofón adj. m., pl. romanofóni; f. sg. româno-francéz (despre relaþii) adj. n., f.
romanofónã, pl. romanofóne româno-francézã; pl. n. ºi f. româno-francéze
H romb/róºcov
romb s. n., pl. rómburi
842
ronþãiálã s. f., g.-d. art. ronþãiélii; pl. ronþãiéli
rómbic adj. m., pl. rómbici; f. sg. rómbicã, pl. ronþãíre s. f., g.-d. art. ronþãírii; pl. ronþãíri
rómbice ronþãít s. n.
rombifórm adj. m., pl. rombifórmi; f. sg. rópot s. n., pl. rópote
rombifórmã, pl. rombifórme ropotí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. ropotésc,
romboédric adj. m. (sil. -dric), pl. romboédrici; imperf. 3 sg. ropoteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
f. sg. romboédricã, pl. romboédrice ropoteáscã
romboédru s. n. (sil. -dru), art. romboédrul; ropotíre s. f., g.-d. art. ropotírii; pl. ropotíri
pl. romboédre ropotitór adj. m., pl. ropotitóri; f. sg. ºi pl.
romboíd adj. m., pl. romboízi; f. sg. romboídã, ropotitoáre
pl. romboíde roptométru s. n., pl. roptométre
romboidál adj. m. (sil. -bo-i-), pl. romboidáli; rosãtúrã s. f., g.-d. art. rosãtúrii; pl. rosãtúri
f. sg. romboidálã, pl. romboidále rósbif s. n., pl. rósbifuri
romergán s. n. rósbrat s. n., pl. rósbraturi
roméu s. m., art. roméul; pl. roméi, art. roméii róshar s. n.
rond s. n., pl. rónduri rosienésc adj. m. (sil. -si-e-), f. rosieneáscã; pl.
rondá vb., ind. prez. 1 sg. rondéz, 3 sg. ºi pl. m. ºi f. rosienéºti
rondeázã rost s. n., pl. rósturi
róndã adj. f., pl. rónde rostél s. n.
rondél s. n., pl. rondéluri rostelát adj. m., pl. rosteláþi; f. sg. rostelátã, pl.
rondélã s. f., g.-d. art. rondélei; pl. rondéle rosteláte
rondínã s. f., pl. rondíne rostí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rostésc, imperf.
rondíno s. n. 3 sg. rosteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rosteáscã
rondó (muz.) s. n., art. rondóul; pl. rondóuri rostíre s. f., g.-d. art. rostírii; pl. rostíri
rondóu (loc circular, manevrã, poezie) s. n., rostitór adj. m., pl. rostitóri; f.sg. ºi pl.
art. rondóul; pl. rondóuri rostitoáre
ronéo s. n. rostogól (plantã) s. m.
roneotipá vb., ind. prez. 1 sg. reneotipéz, 3 sg. rostogól (miºcare, pantã) s. n.,pl.
ºi pl. roneotipeázã rostogóluri
ronflánt adj. m., pl. ronflánþi; f. sg. ronflántã, rostogolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rostogolésc,
pl. ronflánte imperf. 3 sg. rostogoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rongalít s. n. rostogoleáscã
ronín s. n. rostogolíre s. f., g.-d. art. rostogolírii; pl.
ronjá vb., ind. prez. 1 sg. ronjéz, 3 sg. ºi pl. ronjeázã rostogolíri
ronjánt s. m., pl. ronjánþi rostogolít s. n.
ronjáre s. f., g.-d. art. ronjärii; pl. ronjäri rostogolitór s. m., pl. rostogolitóri
ronrón s. n. rostopáscã s. f.
ronroná vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. ronroneázã rostrál adj. m., pl. rostráli; f. sg. rostrálã, pl.
röntgen/roentgen (unitate de mãsurã) s. m. rostrále
[pron. germ. rönt-ghen], pl. röntgeni/roentgeni; rostrát adj. m., pl. rostráþi; f. sg. rostrátã, pl.
simb. r rostráte
röntgen/roentgen (aparat) s. n. [pron. rostriflór adj. m., pl. rostriflóri; f. sg. rostriflórã,
germ. rönt-ghen] pl. rostriflóre
röntgendiagnóstic s. n. rostrifórm adj. m., pl. rostrifórmi; f. sg.
röntgenológ s. m., pl. röntgenológi rostrifórmã, pl. rostrifórme
röntgenológã s. f., pl. röntgenológe róstru s. n., art. róstrul; pl. róstruri
röntgenologíe s. f., art. röntgenología, g.-d. art. rostuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi. 3 pl. rostuiésc,
röntgenologíei imperf. 3 sg. rostuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
röntgenométru s. n., pl. röntgenométre rostuiáscã
röntgenterapíe/röentgenterapíe s. f. [pron. rostuíre s. f., g.-d. art. rostuírii; pl. rostuíri
germ. rönt-ghen-], art. röntgenterapía/ rostuitór s. n. (sil. -tu-i-), pl. rostuitoáre
röentgenterapía, g.-d. röntgenterapíi/ roºáj s. n., pl. roºáje
röentgenterapíi, art. röntgenterapíei/röentgenterapíei roºãþeá s. f., g.-d. art. roºãþélei; pl. roºãþéle
ronþ interj. roºcát adj. m., pl. roºcáþi; f. sg. roºcátã, pl.
ronþãí vb., ind. ºi conj. prez. 1 sg. rónþãi, 3 sg. roºcáte
ºi pl. rónþãie róºcov s. m., pl. róºcovi
843
roºcován adj. m., pl. roºcováni; f. sg. roºcovánã,
roºcován/rotoþéle-álbe
rotáþie s. f. (sil. -þi-e), art. rotáþia (sil. -þi-a), g.-d.
H
pl. roºcováne art. rotáþiei; pl. rotáþii, art. rotáþiile (sil. -þi-i-)
róºcovã s. f., g.-d. art. róºcovei; pl. róºcove rotãreásã s. f., g.-d. art. rotãrései; pl. rotãrése
roºeálã s. f., g.-d. art. roºélei; (vopsele, farduri) rotãríe (meserie, atelier) s. f., art. rotãría, g.-d.
pl. roºéle art. rotãríei; (ateliere, obiecte) pl. rotãríi, art.
roºeáþã s. f., g.-d. art. roºéþii rotãríile
roºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. roºésc, imperf. rotãrít s. n.
3 sg. roºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. roºeáscã rotãríþã s. f., g.-d. art. rotãríþei, pl. rotãríþe
roºiátic adj. m. (sil. -ºi-a-), pl. roºiétici (sil. -ºi-e-); rotenónã s. f., g.-d. art. rotenónei
f. sg. roºiáticã, pl. roºiétice rotí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rotésc,
róºie s. f. (sil. -ºi-e), art. róºia (sil. -ºi-a), g.-d. imperf. 3 sg. roteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
art. róºiei; pl. róºii, art. róºiile (sil. -ºi-i-) roteáscã
roºioárã (bot., zool.) s. f. (sil. -ºi-oa-), g.-d. roticícã s. f., g.-d. art. roticélei; pl. roticéle
art. roºioárei; pl. roºioáre rotifér s. n., pl. rotifére
roºiór adj. m. (sil. -ºi-or), pl. roºióri; f. sg. rotifórm adj. m., pl. rotifórmi; f. sg. rotifórmã,
roºioárã, pl. roºioáre pl. rotifórme
roºiór (mil.) s. m. (sil. -ºi-or), pl. roºióri rotilát adj. m., pl. rotiláþi; f. sg. rotilátã, pl.
roºioreán adj. m., s. m. (sil. -ºi-o-), pl. roºioréni; rotiláte
f. sg. roºioreánã, pl. roºioréne rotílã s. f., g.-d. art. rotílei; pl. rotíle
roºioreáncã s. f., g.-d. art. roºioréncei; pl. rotilíþã s. f., g.-d. art. rotilíþei; pl. rotilíþe
roºiorénce rotíre s. f., g.-d. art. rotírii; pl. rotíri
roºtéi s. n., pl. roºtéie rotiseríe s. f., art. rotisería, g.-d. art. rotiseríei;
róºu adj. m., f. róºie (sil. -ºi-e); pl. m. ºi f. pl. rotiseríi, art. rotiseríile
róºii rotisór s. n., pl. rotisoáre
róºu (persoanã) s. m., art. róºul; pl. róºii, art. rotíº adv.
róºiii (sil. -ºi-ii) rotiºór s. n., pl. rotiºoáre
róºu (culoare, fard, þesãturã) s. n., art. róºul rotít s. n.
rotacísm s. n., (cazuri) pl. rotacísme rotitór adj. m., pl. rotitóri; f. sg. ºi pl.
rotacizá vb., ind. prez. 1 sg. rotacizéz, 3 sg. rotitoáre
ºi pl. rotacizeázã rotitúrã s. f., g.-d. art. rotitúrii; pl. rotitúri
rotacizánt adj. n., f. rotacizántã; pl. n. ºi f. rotíþã s. f., g.-d. art. rotíþei; pl. rotíþe
rotacizánte rotocól adj. m., pl. rotocóli; f. sg. rotocoálã, pl.
rotacizáre s. f., g.-d. art. rotacizärii; pl. rotocoále
rotacizäri rotocól s. n., pl. rotocoále
rotagrámã s. f., pl. rotagráme rotocolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rotocolésc,
rotalít s. n., pl. rotalíte imperf. 3 sg. rotocoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rotamétru s. n. (sil. -tru), art. rotamétrul; pl. rotocoleáscã
rotamétre rotoféi adj. m., pl. rotoféi; f. sg. ºi pl. rotoféie
rotáng s. n. rotofílm s. n., pl. rotofílme
rotaprínt s. n. (sil. -print), pl. rotaprínturi rotofóto s. n.
rotár s. m., pl. rotári rotoghílã s. f., g.-d. art. rotoghílei; pl.
rotáre s. f., g.-d. art. rotärii; pl. rotäri rotoghíle
rotáry s. n. [pron. -tã-ri] rotogravúrã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art.
rotẠadj. m., s. m., pl. rotáºi; f. sg. rotáºã, pl. rotogravúrii; pl. rotogravúri
rotáºe rotoheliografíe s. f. ¿ heliografie
rotát adj. m., pl. rotáþi; f. sg. rotátã, pl. rotoheliogravúrã s. f. (sil. -li-o-gra-), g.-d. art.
rotáte rotoheliogravúrii; pl. rotoheliogravúri
rotatécã s. f., pl. rotatéce rotóndã s. f., g.-d. art. rotóndei; pl. rotónde
rotatív adj. m., pl. rotatívi; f. sg. rotatívã, pl. rotoplán s. n., pl. rotopláne
rotatíve rotór s. n., pl. rotoáre
rotativíst s. m., pl. rotativíºti rototécã s. f., g.-d. art. rototécii; pl. rototéci
rotativístã s. f., pl. rotativíste rototransláþie s. f. (sil. mf. trans-) ¿
rotatór s. m., adj. m., pl. rotatóri translaþie
rotatóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. rotatórie rototról s. n.
(sil. -ri-e); pl. m. ºi f. rotatórii rotoþéle s. f. pl.
rotatrón s. n., pl. rotatroáne rotoþéle-álbe s. f. pl.
H rotúlã/rúblã
rotúlã s. f., g.-d. art rotúlei; pl. rotúle rozétã s. f., pl. rozéte
844
rotulián adj. m. (sil. -li-an-), pl. rotuliéni; f. sg. rozíu adj. m., f. rozíe; pl. m. ºi f. rozíi
rotuliánã, pl. rotuliéne rozmarín s. m., pl. rozmaríni
rotúlus s. n. roznoveán adj. m., s. m., pl. roznovéni; f. sg.
rotúnd adj. m., pl. rotúnzi; f. sg. rotúndã, pl. roznoveánã, pl. roznovéne
rotúnde roznoveáncã s. f., g.-d. art. roznovéncei; pl.
rotúnd s. n., pl. rotúnduri roznovénce
rotúnda-puturoásã s. f. ruádã s. n.
rotunjeálã s. f., g.-d. art. rotunjélii ruáj s. n., pl. ruáje
rotunjél adj. m., pl. rotunjéi; f. sg. rotunjícã / ruandéz adj. m., s. m. (sil. ru-an-), pl.
rotunjeá, pl. rotunjéle ruandézi; f. sg. ruandézã, pl. ruandéze
rotunjí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rotunjésc, rubaiát s. n. (sil. -ba-iat), pl. rubaiáte
imperf. 3 sg. rotunjeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rubán s. n.
rotunjeáscã rubanát adj. m., pl. rubanáþi; f. sg. rubanátã,
rotunjíme s. f., g.-d. art. rotunjímii; pl. pl. rubanáte
rotunjími rubanátã s. f., g.-d. art. rubanátei, pl.
rotunjíre s. f., g.-d. art. rotunjírii; pl. rubanáte
rotunjíri rubárbã s. f., g.-d. art. rubárbei; pl. rubárbe
rotunjitór s. n., pl. rotunjitoáre rubáto adv., s. n.
rotunjoáre s. f. pl. rubedénie s. f. (sil. -ni-e), art. rubedénia (sil.
rotunjór adj. m., pl. rotunjóri; f. sg. rotunjoárã, -ni-a), g.-d. art. rubedéniei; pl. rubedénii, art.
pl. rotunjoáre rubedéniile (sil. -ni-i-)
róua-cérului s. f. rubeficáþie s. f., art. rubeficáþia, g.-d. art.
róuã s. f., g.-d. art. róuãi rubeficáþiei; pl. rubeficáþii
rourá vb. (sil. ro-u-), ind. prez. 3 sg. roureázã rubefiánt s. n. (sil. -fi-ant), pl. rubefiánte
rouráre s. f. (sil. ro-u-), g.-d. art. rourärii; pl. rubelít s. n., pl. rubelíte
rouräri rubeofórm adj. m., pl. rubeofórmi; f. sg.
rourícã s. f. (sil. ro-u-), g.-d. art. rourélei; pl. rubeofórmã, pl. rubeofórme
rouréle rubeólã s. f. (sil. -be-o-), g.-d. art. rubeólei; pl.
rourós adj. m. (sil. ro-u-), pl. rouróºi; f. sg. rubeóle
rouroásã, pl. rouroáse rubeólic adj. m. (sil. -le-o-), pl. rubeólici; f. sg.
rouºoárã s. f. (sil. ro-u-), g.-d. art. rouºoárei rubeólicã, pl. rubeólice
rovínã s. f., g.-d. art. rovínei; pl. rovíne rubeolós s. m., adj. m., pl. rubeolóºi; f. sg.
rovíng s. n. rubeoloásã, pl. rubeoloáse
roxolán s. m., pl. roxoláni rúber s. n.
roxolánã s. f., g.-d. art. roxolánei; pl. ruberóid s. n.
roxoláne rubescént adj. m., pl. rubescénþi; f. sg.
roylón s. n. (sil. roy-) rubescéntã, pl. rubescénte
roz adj. invar., s. n. rubiá s. f. (sil. -bia), art. rubiáua, g.-d. art.
rozacée s. f., pl. rozacée rubiélei; pl. rubiéle
rozálb adj. m. (sil. mf. roz-), pl. rozálbi; f. sg. rubiacée s. f., pl. (sil. -bi-a-) rubiacée
rozálbã, pl. rozálbe rubicél s. m.
rozále s. f., pl. rubicónd adj. m., pl. rubicónzi; f. sg. rubicóndã,
Rozálii s. pr. f. pl., art. Rozáliile (sil. -li-i-) pl. rubicónde
rozanilínã s. f., g.-d. art. rozanilínei rubídiu s. n. [diu pron. -dìu], art. rubídiul;
rozáriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. rozáriul; pl. simb. Rb
rozárii, art. rozáriile (sil. -ri-i-) rubiginós adj. m., pl. rubiginóºi; f. sg.
rozásã s. f., g.-d. art. rozásei; pl. rozáse rubiginoásã, pl. rubiginoáse
rozátic adj. m., pl. rozátici; f. sg. rozáticã, pl. rubíl adj. m., pl. rubíli; f. sg. rubílã, pl.
rozátice rubíle
róza-v÷nturilor s. f. rubín s. n., pl. rubíne
rózã s. f., g.-d. art rózei; pl. róze rubiníu adj. m., f. rubiníe; pl. m. ºi f. rubiníi
rozãtór s. n., pl. rozãtoáre rubinós adj. m., pl. rubinóºi; f. sg. rubinoásã,
rozé adj. invar. pl. rubinoáse
rozeólã s. f. (sil. -ze-o-), g.-d. art. rozeólei; pl. rubinspinél s. m., pl. rubinspinéli
rozeóle rúblã s. f. (sil. -blã), g.-d. art. rúblei; pl. rúble
845
rubricá vb., ind. prez. 1 sg. rubrichéz, 3 sg. ºi
rubricá/rujá-soárelui
rugá vb., ind. prez. 1 sg. rog, 3 sg. ºi pl.
H
pl. rubricheázã roágã
rubricáre s. f., g.-d. art. rubricärii; pl. rugáre s. f., g.-d. art. rugärii; (rugãminþi,
rubricäri petiþii) pl. rugäri
rubricáriu s. n. rúgã s. f., g.-d. art. rúgii; pl. rugi
rubricatór s. n., pl. rubricatoáre rugãciúne s. f., g.-d. art. rugãciúnii; pl.
rubricatúrã s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. rugãciúni
rubricatúrii rugãmínte s. f., g.-d. art. rugãmínþii; pl.
rúbricã s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. rúbricii; pl. rugãmínþi
rúbrici rugãtór adj. m., pl. rugãtóri; f. sg. ºi pl.
rubriflór adj. m., pl. rubriflóri; f. sg. rubriflórã, rugãtoáre
pl. rubriflóre rúgbi s. n.
rubrospinál adj. m., pl. rubrospináli; f. sg. rúgbist s. m., pl. rúgbiºti
rubsrospinálã, pl. rubsrospinále rugbístic adj. m., pl. rugbístici; f. sg. rugbísticã,
rúcsac s. n., pl. rúcsacuri pl. rugbístice
rudacée s. f. pl. rug de múnte s. m. + prep. + s. m.
rudár s. m., pl. rudári rug de zmeúrã s. m. + prep. + s. f.
rúdã (persoanã, obiect) s. f., g.-d. art. rúdei; rug-domnésc s. m.
pl. rúde rugí vb., ind. prez. 3 sg. rugéºte, imperf. 3 sg.
rudãrésc adj. m., f. rudãreáscã; pl. m. ºi f. rugeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rugeáscã
rudãréºti rugináre s. f., g.-d. art. ruginärii; pl. ruginäri
rudãríe s. f., art. rudãría, g.-d. rudãríi, art. rugínã s. f., g.-d. art. rugínii; pl. rugíni
rudãríei rugínã-de-báltã (bot.) s. f.
rudénie s. f. (sil. -ni-e), art. rudénia (sil. -ni-a), ruginí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. ruginésc,
g.-d. art. rudéniei; (rude) pl. rudénii, art. imperf. 3 sg. rugineá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rudéniile (sil. -ni-i-) rugineáscã
ruderál adj. m., pl. ruderáli; f. sg. ruderálã, pl. ruginíre s. f., g.-d. art. ruginírii; pl. ruginíri
ruderále ruginitúrã s. f., g.-d. art. ruginitúrii; pl.
rudí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rudésc, imperf. ruginitúri
3 sg. rudeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rudeáscã ruginíþã s. f., g.-d. art. ruginíþei; pl. ruginíþe
rudiár s. m., pl. rudiári ruginíu adj. m., f. ruginíe; pl. m. ºi f. ruginíi
rudimént s. n., pl. rudiménte rugós adj. m., pl. rugóºi; f. sg. rugoásã, pl.
rudimentár adj. m., pl. rudimentári; f. sg. rugoáse
rudimentárã, pl. rudimentáre rugozimétru s. n. (sil. -tru), art. rugozimétrul;
rudimentarísm s. n. pl. rugozimétre
rudimentaritáte s. f., g.-d. art. rudimentaritäþii rugozitáte s. f., g.-d. art. rugozitäþii;
rudíre s. f., g.-d. m. rudírii; pl. rudíri (asperitãþi) pl. rugozitäþi
rudíst s. m., pl. rudíºti ruguléþ s. m., pl. ruguléþi
rudiºoárã s. f., g.-d. art. rudiºoárei; pl. rúgul-vácii s. m.
rudiºoáre ruín s. m., pl. ruíni
rudíºti s. m. pl. ruiná vb. (sil. ru-i-), ind. prez. 1 sg. ruinéz, 3 sg.
rudíþã s. f., g.-d. art. rudíþei; pl. rudíþe ruineázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ruinéze
ruf s. n., pl. rúfuri ruináre s. f. (sil. ru-i-), g.-d. art. ruinärii; pl.
rúfã s. f., g.-d. art. rúfei; pl. rúfe ruinäri
rufãríe s. f., art. rufãría, g.-d. rufãríi, art. ruínã s. f., g.-d. art. ruínei; pl. ruíne
rufãríei ruinãtór adj. m. (sil. ru-i-), pl. ruinãtóri; f. sg.
rufián s. m., pl. rufiéni ºi pl. ruinãtoáre
rufianésc adj. m., pl. rufianeáscã; pl. f. ºi m. ruj s. n., pl. rújuri
rufianéºti rujá vb., ind. prez. 1 sg. rujéz, 3 sg. ºi pl.
rufianísm s. n. rujeázã
rufós adj. m., pl. rufóºi; f. sg. rufoásã, pl. rujalínã s. f., g.-d. art. rujalínei; pl. rujalíne
rufoáse ruján adj. m., pl. rujáni; f. sg. rujánã, pl.
rufuºoárã s. f., g.-d. art. rufuºoárei; pl. rujáne
rufuºoáre rujár s. m., pl. rujári
rug (plantã) s. m., pl. rugi rujáre s. f., g.-d. art. rujärii; pl. rujäri
rug (grãmadã de lemne) s. n., pl. rúguri rujá-soárelui s. f.
H rújã/rupturí
rújã s. f., art. rúja, g.-d. art. rújei; pl. rúje rumenít adj. m., pl. rumeníþi; f. sg. rumenítã,
846
sátire/satíre sa-u-ri-eni)
satíric adj. m., (persoanã) s. m., pl. satírici; saurografíe s. f., art. saurografía, g.-d. art.
f. sg. satíricã, pl. satírice saurografíei
satíric (conþinut specific satirei) s. n. sauropóde s. n., pl. sauropóde
satirísm s. n. savánã s. f., g.-d. art. savánei; pl. saváne
satirizá vb., ind. prez. 1 sg. satirizéz, 3 sg. ºi savánt adj. m., s. m., pl. savánþi; f. sg. savántã,
pl. satirizeázã pl. savánte
satirizábil adj. m., pl. satirizábili; f. sg. savantísm s. n.
satirizábilã, pl. satirizábile savantizá vb., ind. prez. 1 savantizéz, 3 sg. ºi
satirizáre s. f., g.-d. art. satirizärii; pl. satirizäri pl. savantizeázã
satiseálã s. f., g.-d. art. satisélii; pl. satiséli savantl÷c s. n. (sil. mf. -vant-), (vorbe,
satisfáce vb. ¿ face atitudini) pl. savantl÷curi
satisfácere s. f. ¿ facere savarínã s. f., g.-d. art. savarínei; pl. savaríne
satisfácþie s. f. (sil. -þi-e), art. satisfácþia (sil. savárt s. m., pl. savárþi
-þi-a), g.-d. art. satisfácþiei; pl. satisfácþii, art. savoáre s. f., g.-d. art. savoárei
satisfácþiile (sil. -þi-i-) savoiárd s. m., adj. m. (sil. -iard), pl. savoiárzi;
satisfãcãtór adj. m., pl. satisfãcãtóri; f. sg. ºi f. sg. savoiárdã, g.-d. art. savoiárdei, pl. savoiárde
pl. satisfãcãtoáre savoniérã s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. savoniérei,
satráp s. m. (sil. -trap), pl. satrápi pl. savoniére
satrápic adj. m. (sil. -tra-), pl. satrápici; f. sg. savurá vb., ind. prez. 1 sg. savuréz, 3 sg. ºi pl.
satrápicã, pl. satrápice savureázã
satrapíe s. f. (sil. -tra-), art. satrapía, g.-d. art. savuráre s. f., g.-d. art. savurärii; pl. savuräri
satrapíei; pl. satrapíi, art. satrapíile savúrã s. f., g.-d. art. savúrii; (feluri) pl. savúri
saturá vb., ind. prez. 1 sg. saturéz, 3 sg. ºi pl. savurós adj. m., pl. savuróºi; f. sg. savuroásã,
satureázã pl. savuroáse
saturábil adj. m., pl. saturábili; f. sg. saturábilã, saxaná s. f., art. saxanáua, g.-d. art. saxanálei;
pl. saturábile pl. saxanále
saturabilitáte s. f., g.-d. art. saturabilitäþii saxatíl adj. m., pl. saxatíli; f. sg. saxatílã, pl.
saturánt adj. m., pl. saturánþi; f. sg. saturántã, saxatíle
pl. saturánte saxaúl s. m., pl saxaúli
suturáre s. f., g.-d. art. saturärii; pl. saturäri saxhórn s. n., pl. saxhórnuri
saturát adj. m., pl. saturáþi; f. sg. saturátã, pl. saxícol adj. m., pl. saxícoli; f. sg. saxicólã, pl.
saturáte saxícole
saturatór s. n., pl. saturatoáre saxícolã s. f., pl. saxícole
saturáþie s. f. (sil. -þi-e), art. saturáþia (sil. -þi-a), saxifragacée s. f., pl. saxifragacée
g.-d. saturáþii, art. saturáþiei saxifrágã s. f. (sil. -fra-), g.-d. art. saxifrágii;
satúrn (plumb) s. n. pl. saxifrági
Saturnálii s. pr. f. pl. saxifrágã s. f., pl. saxifráge
saturnián (referitor la Saturn) adj. m. (sil. saxofón s. n., pl. saxofoáne
-ni-an), pl. saturniéni (sil. -ni-eni); f. sg. saxofoníst s. m., pl. saxofoníºti
saturniánã, pl. saturniéne saxón s. m., adj. m., pl. saxóni; f. sg. saxónã,
satúrnic adj. m., pl. satúrnici; f. sg. satúrnicã, g.-d. art. saxónei, pl. saxóne
pl. satúrnice saxotrómbã s. f. (sil. -trom-) ¿ trombã
saturnín (referitor la saturn, referitor la saxtúbã s. f., pl. saxtúbe
plumb) adj. m., pl. saturníni; f. sg. saturnínã, sã conjcþ. (în tempo rapid ºi s- + cuvânt
pl. saturníne începãtor cu vocalã: s-adun)
saturnísm s. n. sãbãrélul (dans) s. n. art.
saþ s. n. sãbiá vb. (sil. -bi-a), ind. prez. 1 sg. sãbiéz, 3 sg.
saþiábil adj. m., pl. saþiábili; f. sg. saþiábilã, ºi pl. sãbiázã, 1 pl. sãbiém (sil. -bi-em); conj. prez.
pl. saþiábile 3 sg. ºi pl. sãbiéze; ger. sãbiínd (sil. -bi-ind)
saþiabilitáte s. f., g.-d. art. saþiabilitäþii sãbiér s. m. (sil. -bi-er), pl. sãbiéri
saþietáte s. f. (sil. -þi-e-), g.-d. art. saþietäþii sãbioárã s. f. (sil. -bi-oa-), g.-d. art. sãbioárei;
sau conjcþ. pl. sãbioáre
sáulã s. f. (sil. sa-u-), g.-d. art. sáulei; pl. sáule sãbiói s. n. (sil. -bi-oi), art. sãbióiul; pl. sãbioáie
sáunã s. f. (sil. sa-u-), g.-d. art. sáunei; pl. sáune (sil. -bi-oa-)
855
sãbiúþã s. f. (sil. -bi-u-), g.-d. art. sãbiúþei; pl.
sãbiúþã/sãniúþã
sãlbãticíe s. f., art. sãlbãticía, g.-d. art.
I
sãbiúþe sãlbãticíei; (fapte, locuri) pl. sãlbãticíi, art.
sãcãlúº s. n., pl. sãcãlúºe/sãcãlúºuri sãlbãticíile
sãceálã s. f. (sil. -cea-), g.-d. art. sãcélii; pl. sãcéli sãlbãticíme s. f., g.-d. art. sãlbãticímii; (locuri,
sãcelá vb., ind. prez. 1 sg. sãceléz, 3 sg. ºi pl. animale) pl. sãlbãticími
sãceleázã sãlbãticíre s. f., g.-d. art. sãlbãticírii; pl.
sãcói s. n., art. sãcóiul; pl. sãcoáie sãlbãticíri
sãcúi s. n., pl. sãcúie sãlbãticiúne s. f., g.-d. art. sãlbãticiúnii; pl.
sãculéþ s. n., pl. sãculéþe sãlbãticiúni
sãcultéþ s. n., pl. sãcultéþe sãlbãþíe s. f., art. sãlbãþía, g.-d. art. sãlbãþíei;
sãcuºór s. m., pl. sãcuºóri pl. sãlbãþíi, art. sãlbãþíile
sãdí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãdésc, imperf. sãlbulíþã s. f., g.-d. art. sãlbulíþei; pl. sãlbulíþe
3 sg. sãdeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãdeáscã sãlcioárã s. f. (sil. -ci-oa-), g.-d. art. sãlcioárei;
sãdílã (sãculeþ) s. f., g.-d. art. sãdílei; pl. sãdíle pl. sãlcioáre
sãdíre s. f., g.-d. art. sãdírii; pl. sãdíri sãlcíº s. n., pl. sãlcíºuri
sãdit s. n. sãlcíu adj. m., f. sãlcíe; pl. m. ºi f. sãlcíi
sãditór adj. m., (persoanã) s. m., pl. sãditóri; sãlíþã s. f., g.-d. art. sãlíþei; pl. sãlíþe
f. sg. ºi pl. sãditoáre sãltá vb., ind. prez. 1 sg. salt, 3 sg. ºi pl. sáltã;
sãditór (instrument) s. n., pl. sãditoáre conj. prez. 3 sg. ºi pl. sálte
sãditúrã s. f., g.-d. art. sãditúrii; pl. sãditúri sãltáre s. f., g.-d. art. sãltärii; pl. sãltäri
sãgeáta-ápei (sau ápelor) s. f. sãltãréþ adj. m., pl. sãltãréþi; f. sg. sãltãreáþã,
sãgeáta-lui-Dumnezéu s. f. pl. sãltãréþe
sãgeátã s. f., g.-d. art. sãgéþii; pl. sãgéþi sãltãtoáre s. f., g.-d. art. sãltãtórii; pl. sãltãtóri
sãgetá vb., ind. prez. 1 sg. sãgetéz, 3 sg. ºi pl. sãltãtór adj. m., pl. sãltãtóri; f. sg. ºi pl.
sãgeteázã sãltãtoáre
sãgetár s. m., pl. sãgetári sãltãtúrã s. f., g.-d. art. sãltãtúrii; pl. sãltãtúri
sãgetáre s. f., g.-d. art. sãgetärii; pl. sãgetäri sãmãdäu s. m., art. sãmãdäul; pl. sãmãdäi,
sãgetẠs. m., pl. sãgetáºi art. sãmãdäii
sãgetãtór adj. m., s. m., pl. sãgetãtóri; f. sg. ºi sãmãluíre s. f., g.-d. art. sãmãluírii; pl.
pl. sãgetãtoáre sãmãluíri
Sãgetãtórul s. pr. m. art. sämãnãtorísm s. n.
sãgetãtúrã s. f., g.-d. art. sãgetãtúrii; pl. sãmãnãtoríst s. m., adj. m., pl. sãmãnãtoríºti;
sãgetãtúri f. sg. sãmãnãtorístã, pl. sãmãnãtoríste
sãgeþícã s. f., g.-d. art. sãgeþélei; pl. sãgeþéle sãm÷nþã s. f., g.-d. art. semínþei; pl. semínþe
sãgní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãgnésc, imperf. sãmânþoáse s. f., pl. sãmânþoáse
3 sg. sãgneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãgneáscã sãmânþós adj. m., pl. sãmânþóºi; f. sg.
sãgníre s. f., g.-d. art. sãgnírii; pl. sãgníri sãmânþoásã, pl. sãmânþoáse
sãhãidác s. n. (sil. -hãi-), pl. sãhãidáce sãmeºíe s. f., art. sãmeºía, g.-d. sãmeºíi, art.
sãidãcár s. m. (sil. sãi-), pl. sãidãcári sãmeºíei; pl. sãmeºíi
sãlẠs. n., pl. sãláºe/sãláºuri sãmeºoáie s. f., art. sãmeºoáia, g.-d. art.
sãlãjeán adj. m., s. m., pl. sãlãjéni; f. sg. sãmeºoáiei; pl. sãmeºoáie
sãlãjeánã, pl. sãlãjéne sãnãtáte s. f., g.-d. art. sãnãtäþii
sãlãjeáncã s. f., g.-d. art. sãlãjéncei; pl. sãlãjénce sãnãtós adj. m., pl. sãnãtóºi; f. sg. sãnãtoásã,
sãlãºél s. n., pl. sãlãºéle pl. sãnãtoáse
sãlãºluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãlãºluiésc, sãnãtoºél adj. m., pl. sãnãtoºéi; f. sg. sãnãtoºícã,
imperf. 3 sg. salãºluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. sãnãtoºéle
sãlãºluiáscã sãniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 1 sg. sãniéz,
sãlãºluínþã s. f., g.-d. art. sãlaºluínþei; pl. 3 sg. ºi pl. sãniázã, 1 pl. sãniém (sil. -ni-em);
sãlãºluínþe conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãniéze; ger. sãniínd
sãlãºluíre s. f., g.-d. art. sãlãºluírii; pl. sãlãºluíri (sil. -ni-ind)
sãlãþícã s. f., g.-d. art. sãlãþélei; pl. sãlãþéle sãniát s. n. (sil. -ni-at)
sãlbátic adj. m., s. m., pl. sãlbátici; f. sg. sãniíº s. n., pl. sãniíºuri
sãlbáticã, pl. sãlbátice sãniºoárã s. f., g.-d. art. sãniºoárei; pl. sãniºoáre
sãlbãticí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãlbãticésc, sãniúº s. n. (sil. -ni-uº), pl. sãniúºuri
imperf. 3 sg. sãlbaticeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãniúþã s. f. (sil. -ni-u-), g.-d. art. sãniúþei; pl.
sãlbãticeáscã sãniúþe
I sãpá/säruri
sãpá vb., ind. prez. 1 sg. sap, 2 sg. sapi, 3 sg. sãrãcúþ adj. m., pl. sãrãcúþi; f. sg. sãrãcúþã,
856
sârghíe s. f., art. sârghía, g.-d. art. sârghíei; pl. scai mãrúnt s. m. + adj.
sârghíi, art. sârghíile scáiul-drácului s. m.
sârguí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sârguiésc, scai v÷nãt s. m. + adj.
imperf. 3 sg. sârguiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scalár adj. m., (mat., fiz., zool.) s. m., pl.
sârguiáscã scalári; f. sg. scalárã, pl. scaláre
sârguinciós adj. m. (sil. -gu-in-), pl. sârguincióºi; scaláre s. f., g.-d. art. scalärii
f. sg. sârguincioásã, pl. sârguincioáse scalarifórm adj. m., pl. scalarifórmi; f. sg.
sârguínþã s. f., g.-d. art. sârguínþei; pl. sârguínþe scalarifórmã, pl. scalarifórme
sârguitór adj. m. (sil. -gu-i-), pl. sârguitóri; scálã s. f., g.-d. art. scálei; pl. scále
f. sg. ºi pl. sârguitoáre scald s. m., pl. scalzi
sârmár s. m., pl. sârmári scáldã s. f., g.-d. art. scáldei; pl. scálde
s÷rmã s. f., g.-d. art. s÷rmei; (bucãþi, feluri, scáldic adj. m., pl. scáldici; f. sg. scáldicã, pl.
peºti) pl. s÷rme scáldice
sârmós adj. m., pl. sârmóºi; f. sg. sârmoásã, pl. scalén adj. m., n., pl. m. scaléni/n. scaléne
sârmoáse scalétã s. f., pl. scaléte
sârmulíþã s. f., g.-d. art. sârmulíþei; (bucãþi, scalimetríe s. f., art. scalimetría, g.-d. art.
feluri, plante) pl. sârmulíþe scalimetríei
sârmuºoárã s. f., g.-d. art. sârmuºoárei; (bucãþi, scaliólã s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. scaliólei; pl.
feluri) pl. sârmuºoáre scalióle
sâsâí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg. s÷sâi, scalográmã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. scalográmei;
3 sg. ºi pl. s÷sâie, imperf. 3 sg. sâsâiá pl. scalográme
sâsâiác s. n., pl. sâsâiáce scalp s. n., pl. scálpuri
sâsâiálã s. f., g.-d. art. sâsâiélii; pl. sâsâiéli scalpá vb., ind. prez. 1 sg. scalpéz, 3 sg. ºi pl.
sâsâíre s. f., g.-d. art. sâsâírii; pl. sâsâíri scalpeázã
sâsâít s. n. scalpáre s. f., g.-d. art. scalpärii; pl. scalpäri
sâsâitúrã s. f. (sil. -sâ-i-), g.-d. art. sâsâitúrii; scalpél s. n., pl. scalpéle
pl. sâsâitúri scamatór s. m., pl. scamatóri
scábie s. f. (sil. -bi-e), art. scábia (sil. -bi-a), g.-d. scamatoríe s. f., art. scamatoría, g.-d. art.
art. scábiei; pl. scábii scamatoríei; pl. scamatoríi, art. scamatoríile
scabiós adj. m. (sil. -bi-os), pl. scabióºi; f. sg. scámã s. f., g.-d. art. scámei; (fire) pl. scáme
scabioásã, pl. scabioáse scáme (puf al unor plante) s. f. pl.
scabrós adj. m. (sil. -bros), pl. scabróºi; f. sg. scamonée s. f., art. scamonéea, g.-d. art.
scabroásã, pl. scabroáse scamonéei; pl. scamonée
scabrozitáte s. f. (sil. -bro-), g.-d. art. scámpolo s. n., pl. scámpolouri
scabrozitäþii; (vorbe, atitudini, fapte) pl. scaná vb., ind. prez. 1 sg. scanéz, 3 sg. ºi pl.
scabrozitäþi scaneázã
scábru adj. m., pl. scábri; f. sg. scábrã, pl. scábre scanáre s. f., g.-d. art. scanärii; pl. scanäri
scadént adj. m., pl. scadénþi; f. sg. scadéntã, scandá vb., ind. prez. 1 sg. scandéz, 3 sg. ºi
pl. scadénte pl. scandeázã
scadenþár s. n., pl. scadenþáre scandál s. n., pl. scandáluri
scadénþã s. f., g.-d. art. scadénþei; pl. scadénþe scandalagioáicã s. f., g.-d. art. scandalagioáicei;
scafandreríe s. f., g.-d. art. scafandreríei pl. scandalagioáice
scafandriér s. m. (sil. -dri-er), pl. scafandriéri scandalagíu s. m., art. scandalagíul; pl.
scafandriérã s. f. (sil. -dri-e-), g.-d. art. scandalagíi, art. scandalagíii
scafandriérei; pl. scafandriére scandalizá vb., ind. prez. 1 sg. scandalizéz,
scafándru (persoanã) s. m., art. scafándrul; 3 sg. ºi pl. scandalizeázã
pl. scafándri, art. scafándrii scandalizáre s. f., g.-d. art. scandalizärii; pl.
scafándru (obiect) s. n., art. scafándrul; pl. scandalizäri
scafándre scandalizát adj. m., pl. scandalizáþi; f. sg.
scáfã s. f., g.-d. art. scáfei; pl. scáfe scandalizátã, pl. scandalizáte
scafoíd s. n., pl. scafoíde scandalós adj. m., pl. scandalóºi; f. sg.
scafoidítã s. f. (sil. -fo-i-), pl. scafoidíte scandaloásã, pl. scandaloáse
scafopóde s. f., pl. scafopóde scandáre s. f., g.-d. art. scandärii; pl. scandäri
scai (plantã) s. m., art. scáiul; pl. scai, art. scáii scandináv s. m., adj. m., pl. scandinávi; f. sg.
scai (material) s. n., art. scáiul scandinávã, g.-d. art. scandinávei, pl. scandináve
859
scandinávic adj. m., pl. scandinávici; f. sg.
scandinávic/scãpãtáre
scatologíe s. f., art. scatología, g.-d. art.
I
scandinávicã, pl. scandinávice scatologíei; pl. scatologíi, art. scatologíile
scándiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. scándiul; scáun s. n., pl. scáune
simb. Sc Scáunul apostólic s. pr. n. + adj.
scáner s. n., pl. scánere scáunul-Dómnului (bot.) s. n.
scanográf s. n., pl. scanográfe Scáunul-lui-Dumnezéu (astron.) s. pr. n.
scap s. m., pl. scapi Scáunul pontificál s. pr. n. + adj.
scápãr s. n. scãdeá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scad, 1 pl.
scápãt s. n. scãdém, 2 pl. scãdéþi; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
scapét s. m., pl. scapéþi scádã; imper. 2 sg. scáde; part. scãzút
scapolít s. n., pl. scapolíte scãdére s. f., g.-d. art. scãdérii; pl. scãdéri
scapúl s. n., pl. scapúle scãfârlíe s. f., art. scãfârlía, g.-d. art. scãfârlíei;
scapulagíe s. f., pl. scapulagíi pl. scãfârlíi, art. scãfârlíile
scapulár adj. m., pl. scapulári; f. sg. scapulárã, scãfíþã s. f., g.-d. art. scãfíþei; pl. scãfíþe
pl. scapuláre scãieciór s. m., pl. scãiecióri
scápulã s. f., g.-d. art. scápulei; pl. scápule scãiúº s. m., pl. scãiúºi
scarabéu s. m., art. scarabéul; pl. scarabéi, art. scãl÷mb adj. m., pl. scãl÷mbi; f. sg. scãl÷mbã,
scarabéii pl. scãl÷mbe
scára-Dómnului s. f. scãlâmbãiá vb., ind. prez. 1 sg. scãlâmbãiéz/
scára-m÷þei (nav.) s. f. scãl÷mbãi; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scãlâmbãiéze/
Scaraóþchi s. pr. m. scãl÷mbãie; ger. scãlâmbãínd
scára-pisícii (tipogr.) s. f. scãlâmbãiálã s. f., g.-d. art. scãlâmbãiélii; pl.
scárã s. f., g.-d. art. scärii; pl. scãri scãlâmbãiéli
scárã-de-pisícã (nav.) s. f., art. scára-de-pisícã scãlâmbãiére s. f., g.-d. art. scãlâmbãiérii; pl.
scarificá vb., ind. prez. 1 sg. scarífic, 3 sg. ºi scãlâmbãiéri
pl. scaríficã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scarífice scãlâmbãtúrã s. f., g.-d. art. scãlâmbãtúrii; pl.
scarificáre s. f., g.-d. art. scarificärii; pl. scãlâmbãtúri
scarificäri scãldá vb., ind. prez. 1 sg. scald, 3 sg. ºi pl.
scarificát adj. m., pl. scarificáþi; f. sg. scáldã
scarificátã, pl. scarificáte scãldáre s. f., g.-d. art. scãldärii; pl. scãldäri
scarificatór s. n., pl. scarificatoáre scãldát s. n., pl. scãldáturi
scarificáþie s. f. (sil. -þi-e), art. scarificáþia (sil. scãldãtoáre s. f., g.-d. art. scãldãtórii; pl. scãldãtóri
-þi-a), g.-d. art. scarificáþiei; pl. scarificáþii, art. scãmós adj. m., pl. scãmóºi; f. sg. scãmoásã,
scarificáþiile (sil. -þi-i-) pl. scãmoáse
scariós adj. m., pl. scarióºi; f. sg. scarioásã, pl. scãmoºá vb., ind. prez. 1 sg. scãmoºéz, 3 sg.
scarioáse ºi pl. scãmoºeázã, 1 pl. scãmoºäm; conj. prez.
scarlatínã s. f., g.-d. art. scarlatínei; pl. 3 sg. ºi pl. scãmoºéze; ger. scãmoº÷nd
scarlatíne scãmoºáre s. f., g.-d. art. scamoºärii; pl.
scarlatinétã s. f., pl. scarlatinéte scãmoºäri
scarlatinós adj. m., s. m., pl. scarlatinóºi; f. sg. scãmoºát s. n.
scarlatinoásã, pl. scarlatinoáse scãmoºát adj. m., pl. scãmoºáþi; f. sg. scãmoºátã,
scarós adj. m., pl. scaróºi; f. sg. scaroásã, pl. pl. scãmoºáte
scaroáse scãpá vb., ind. prez. 1 sg. scap, 2 sg. scapi, 3 sg.
scarp s. m., pl. scarpi ºi pl. scápã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scápe
scart s. n. scãpáre s. f., g.-d. art. scãpärii; pl. scãpäri
scartelát adj. m., pl. scarteláþi; f. sg. scartelátã, scãpãrá vb., ind. prez. 1 sg. scápãr, 3 sg. ºi pl.
pl. scarteláte scápãrã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scápere
scat s. n. scãpãráre s. f., g.-d. art. scãpãrárii; pl. scãpãräri
scatíu s. m., art. scatíul; pl. scatíi, art. scatíii scãpãrát s. n.
scatoálcã s. f., g.-d. art. scatoálcei; pl. scatoálce scãpãrãtoáre s. f., g.-d. art. scãpãrãtórii; pl.
scatofág adj. m., pl. scatofági; f. sg. scatofágã, scãpãrãtóri
pl. scatofáge scãpãrãtór adj. m., pl. scãpãrãtóri; f. sg. ºi pl.
scatofagíe s. f., art. scatofagía, g.-d. art. scãparãtoáre
scatofagíei scãpãtá vb., ind. prez. 1 sg. scápãt, 3 sg. ºi pl.
scatól s. n. scápãtã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scápete
scatológic adj. m. ¿ logic scãpãtáre s. f., g.-d. art. scãpãtärii; pl. scãpãtäri
I scãpãtát/scârþâí
scãpãtát s. n. sc÷ndurã s. f., g.-d. art. sc÷ndurii; pl. sc÷nduri
860