Está en la página 1de 175

701

paradí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. paradésc,


paradí/paralél
paraformaldehídã s. f. (sil. mf. -form-), g.-d.
F
imperf. 3 sg. paradeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. art. paraformaldehídei
paradeáscã parafrástic adj. m. (sil. -fras-), pl. parafrástici;
paradiabét s. n. f. sg. parafrásticã, pl. parafrástice
paradiafoníe s. f. (sil. -di-a-) ¿ fonie parafrazá vb. (sil. -fra-), ind. prez. 1 sg.
paradigmátic adj. m., pl. paradigmátici; f. sg. parafrazéz, 3 sg. ºi pl. parafrazeázã
paradigmáticã, pl. paradigmátice parafrazáre s. f. (sil. -fra-) ¿ frazare
paradígmã s. f., g.-d. art. paradígmei; pl. parafrázã s. f. (sil. -fra-) ¿ frazã
paradígme parafrénic adj. m., pl. parafrénici; f. sg.
paradís s. n., pl. paradísuri parafrénicã, pl. parafrénice
paraditúrã s. f., g.-d. art. paraditúrii; pl. parafreníe s. f., g.-d. art. parafreníei; pl.
paraditúri parafreníi
paradiziác adj. m. (sil. -zi-ac), pl. paradiziáci; parafucsínã s. f., g.-d. art. parafucsínei
f. sg. paradiziácã, pl. paradiziáce parafúlger s. n., pl. parafúlgere
paradós s. n., pl. paradósuri parafúm s. n., pl. parafúmuri
paradosí vb., ind. prez. 1 sg. 3 pl. paradosésc, paraganglióm (tumoare) s. n. (sil. -gli-om),
imperf. 3 sg. paradoseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. paraganglioáme
pl. paradoseáscã paraganglión (ganglion conþinând þesut
paradosíre s. f., g.-d. art. paradosírii; pl. cromafin) s. m. (sil. -gli-on), pl. paraganglióni
paradosíri paragát s. n., pl. paragáte
paradóx s. n., pl. paradóxuri paragél s. n., pl. paragéluri
paradoxá vb., ind. prez. 1 sg. paradoxéz, 3 sg. paragenétic adj. m., pl. paragenétici; f. sg.
ºi pl. paradoxeázã paragenéticã, pl. paragenétice
paradoxál adj. m., pl. paradoxáli; f. sg. paragenéticã s. f., g.-d. art. paragenéticii
paradoxálã, pl. paradoxále paragenézã s. f. ¿ genezã
paradoxalísm s. n. parageuzíe s. f. (sil. -ge-u-), art. parageuzía,
paradoxalitáte s. f., g.-d. art. paradoxalitäþii g.-d. parageuzíi, art. parageuzíei
paradoxíe s. f., art. paradoxía, g.-d. art. paráginã s. f., g.-d. art. paráginii; pl. parágini
paradoxíei paraglobínã s. f. (sil. -glo-), g.-d. art.
paradoxísm s. n. paraglobínei
paradoxologíe s. f., g.-d. art. paradoxologíei paraglobulínã s. f. (sil. -glo-), g.-d. art.
paraetnologíe s. f., g.-d. art. paraetnologíei paraglobulínei
parafá vb., ind. prez. 1 sg. paraféz, 3 sg. ºi pl. paragógã s. f., g.-d. art. paragógei; pl. paragóge
parafeázã paragógic adj. m., pl. paragógici; f. sg.
parafáre s. f., g.-d. art. parafärii; pl. parafäri paragógicã, pl. paragógice
parafázic adj. m., pl. parafázici; f. sg. paragráf s. n. (sil. -graf), pl. paragráfe
parafázicã, pl. parafázice paragrafíe s. f. (sil. -gra-) ¿ grafie
parafazíe s. f. (sil. mf. par-) ¿ afazie paragrámã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. paragrámei;
paráfã s. f., g.-d. art. paráfei; pl. paráfe pl. paragráme
parafernál adj. m., pl. parafernáli; f. sg. paraguayán adj. m., s. m. (sil. -gua-yan),
parafernálã, pl. parafernále pl. paraguayéni; f. sg. paraguayánã, pl.
paraférnã s. f., g.-d. art. paraférnei; pl. paraférne paraguayéne
parafilatelíe s. f., g.-d. art. parafilatelíei paraimunitáte s. f. (sil. -ra-i-), g.-d. art.
parafiná vb., ind. prez. 1 sg. parafinéz, 3 sg. ºi paraimunitäþii
pl. parafineázã paralác s. n., pl. paralácuri
parafináre s. f., g.-d. art. parafinärii; pl. paraláctic adj. m., pl. paraláctici; f. sg.
parafinäri paralácticã, pl. paraláctice
parafínã s. f., g.-d. art. parafínei; pl. parafíne paralalíe s. f., art. paralalía, g.-d. art.
parafínic adj. m., pl. parafínici; f. sg. paralalíei; pl. paralalíi
parafínicã, pl. parafínice paraláxã s. f., g.-d. art. paraláxei; pl. paraláxe
parafinós adj. m., pl. parafinóºi; f. sg. paral÷c s. n.
parafinoásã, pl. parafinoáse paralél adj. m., pl. paraléli; f. sg. paralélã, pl.
parafízã s. f., pl. parafíze paraléle
paraflácãrã s. f. (sil. -fla-) ¿ flacãrã paralél (cerc în mat., geogr.) s. n., pl. paraléle
parafóc s. n., pl. parafócuri paralél (instrument pentru trasat) s. n., pl.
parafoníe s. f., g.-d. art. parafoníei; pl. parafoníi paraléluri
F paralélã/parascovénie
paralélã (dreaptã, plan, cerc în astron. paramnezíe s. f. (sil. mf. par-) ¿ amnezie
702

comparaþie) s. f., g.-d. art. paralélei; pl. paraléle parangonáj s. n., pl. parangonáje
paraléle (aparat de gimnasticã) s. f. pl. paranestezíe s. f., pl. paranestezíi
(barã sg. paralélã) paranímfã s. f. ¿ nimfã
paralelipipéd s. n., pl. paralelipipéde paranóia s. f., g.-d. art. paranóiei
paralelipipédic adj. m., pl. paralelipipédici; paranóic s. m., adj. m. (sil. -no-ic), pl.
f. sg. paralelipipédicã, pl. paralelipipédice paranóici; f. sg. paranóicã, g.-d. art. paranóicei,
paralelísm s. n., pl. paralelísme pl. paranóice
paralelitáte s. f., g.-d. art. paralelitäþii paranoíd adj. m., pl. paranoízi; f. sg. paranoídã,
paralelizá vb., ind. prez. 1 sg. paralelizéz, 3 sg. pl. paranoíde
ºi pl. paralelizeázã paranoísm s. n.
paralelizáre s. f., g.-d. art. paralelizärii; pl. paranormál adj. m., pl. paranormáli; f. sg.
paralelizäri paranormálã, pl. paranormále
paralelodróm adj. m., pl. paralelodrómi; f. sg. parantétic adj. m., pl. parantétici; f. sg.
paralelodrómã, pl. paralelodróme parantéticã, pl. parantétice
paralelográm s. n. (sil. -gram), pl. paralelográme parantetizá vb., ind. prez. 1 sg. parantetizéz,
paralelométru s. n., pl. paralelométre 3 sg. ºi pl. parantetizeázã
paraléu s. m. ¿ leu parantetizáre s. f., g.-d. art. parantetizärii; pl.
paralexém s. n., pl. paralexéme parantetizäri
paralexemátic adj. m., pl. paralexemátici; parantetizát adj. m., pl. parantetizáþi; f. sg.
f. sg. paralexemáticã, pl. paralexemátice parantetizátã, pl. parantetizáte
paralexíe s. f., g.-d. art. paralexíei parantézã s. f., g.-d. art. parantézei; pl. parantéze
paraliterár adj. m., pl. paraliterári; f. sg. parapánghelos interj.
paraliterárã, pl. paraliteráre parapét s. n., pl. parapéte
paraliteratúrã s. f., pl. paraliteratúri parapitéc s. m., pl. parapitéci
paralític adj. m., s. m., pl. paralítici; f. sg. paraplásmã s. f., g.-d. art. paraplásmei; pl.
paralíticã, pl. paralítice paraplásme
paralizá vb., ind. prez. 1 sg. paralizéz, 3 sg. ºi paraplégic adj. m., s. m. (sil. -ple-), pl.
pl. paralizeázã paraplégici; f. sg. paraplégicã, pl. paraplégice
paralizánt adj. m., pl. paralizánþi; f. sg. paraplegíe s. f. (sil. -ple-), art. paraplegía, g.-d.
paralizántã, pl. paralizánte art. paraplegíei; pl. paraplegíi, art. paraplegíile
paralizáre s. f., g.-d. art. paralizärii; pl. paraplexíe s. f., g.-d. art. paraplexíei; pl.
paralizäri paraplexíi
paralizíe s. f., art. paralizía, g.-d. art. paralizíei; parapneumoníe s. f., g.-d. art. parapneumoníei;
pl. paralizíi, art. paralizíile pl. parapneumoníi
paralógic adj. m. ¿ logic parapód s. n., pl. parapóde
paralogíe s. f., art. paralogía, g.-d. art. parápon s. n.
paralogíei; pl. paralogíi, art. paralogíile paraponiseálã s. f., g.-d. art. paraponisélii; pl.
paralogísm s. n., pl. paralogísme paraponiséli
paramagnétic adj. m. ¿ magnetic paraponisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
paramagnetísm s. n. paraponisésc, imperf. 3 sg. paraponiseá; conj.
paramán s. n., pl. paramáne prez. 3 sg. ºi pl. paraponiseáscã
paraméci s. m. (sil. -meci), pl. paraméci paraponisíre s. f., g.-d. art. paraponisírii; pl.
paramedián adj. m., pl. paramediáni; f. sg. paraponisíri
paramediánã, pl. paramediáne parapsíhic adj. m., pl. parapsíhici; f. sg.
paramedicál adj. m., pl. paramedicáli; f. sg. parapsíhicã, pl. parapsíhice
paramedicálã, pl. paramedicále parapsihológ s. m., pl. parapsihológi
paramént s. n., pl. paraménte parapsihológã s. f., pl. parapsihológe
paramér s. n., pl. paramére parapsihológic adj. m., pl. parapsihológici;
paramétric adj. m. ¿ metric f. sg. parapsihológicã, pl. parapsihológice
parametrítã s. f. (sil. -tri-), pl. parametríte parapsihologíe s. f., g.-d. art. parapsihologíei
parametrón s. m. (sil. -tron), pl. parametróni pararócã s. f. ¿ rocã
paramétru s. m. (sil. -tru), art. paramétrul; pl. parascântéi s. n. (sil. mf. -scân-), pl. parascântéi
paramétri, art. paramétrii parascovénie s. f. (sil. -ni-e), art. parascovénia
paramilitár adj. m. ¿ militar (sil. -ni-a), g.-d. art. parascovéniei; pl.
paramimíe s. f., pl. paramimíi parascovénii, art. parascovéniile (sil. -ni-i-)
703
parasexualitáte s. f., g.-d. art. parasexualitäþii paravínt s. n.
parasexualitáte/parceá F
parasimpátic adj. m. ¿ simpatic paraxénie s. f. (sil. -ni-e), art. paraxénia (sil.
parasintétic adj. m. ¿ sintetic -ni-a), g.-d. art. paraxéniei; pl. paraxénii, art.
parasintétic s. n., pl. parasintétice paraxéniile (sil. -ni-i-)
parasól s. n., pl. parasóluri paraxiál adj. n. (sil. -xi-al; mf. par-), f. sg.
parasolár s. n., pl. parasoláre paraxiálã; pl. n. ºi f. paraxiále
parastás s. n., pl. parastáse paráxin adj. m., pl. paráxini; f. sg. paráxinã,
parastisí vb., ind, prez. 1 sg. ºi 3 pl. parastisésc, pl. paráxine
imperf. 3 sg. parastiseá; conj. prez. 3 sg. ºi parazãpádã s. f., g.-d. art. parazãpézii; pl.
pl. parastiseáscã parazãpézi
paraºcolár adj. m., pl. paraºcolári; f. sg. parazít adj. m., (fiinþã) s. m., pl. parazíþi; f. sg.
paraºcolárã, pl. paraºcoláre parazítã, pl. parazíte
paraºóc s. n., pl. paraºócuri parazíþi (tehn.) s. m. pl.
paraºutá vb., ind. prez. 1 sg. paraºutéz, 3 sg. ºi parazitá vb., ind. prez. 1 sg. parazitéz, 3 sg. ºi
pl. paraºuteázã pl. paraziteázã
paraºutábil adj. m., pl. paraºutábili; f. sg. parazitár adj. m., pl. parazitári; f. sg.
paraºutábilã, pl. paraºutábile parazitárã, pl. parazitáre
paraºutáre s. f., g.-d. art. paraºutärii; pl. parazitáre s. f., g.-d. art. parazitärii; pl.
paraºutäri parazitäri
paraºútã s. f., pl. paraºúte parazitemíe s. f., pl. parazitemíi
paraºutísm s. n. paraziticíd adj. m., pl. paraziticízi; f. sg.
paraºutíst s. m., adj. m., pl. paraºutíºti; f. sg. paraziticídã, pl. paraziticíde
paraºutístã, pl. paraºutíste paraziticíd s. n., pl. paraziticíde
paratáctic adj. m., pl. paratáctici; f. sg. parazitísm s. n.
paratácticã, pl. paratáctice parazitofobíe s. f., g.-d. art. parazitofobíei; pl.
paratáxã s. f., g.-d. art. paratáxei; pl. paratáxe parazitofobíi
parathormón s. m. parazitofór adj. m., pl. parazitofóri; f. sg.
paratífic adj. m. ¿ tific parazitofórã, pl. parazitofóre
paratifoídã adj. f., pl. paratifoíde parazitológ s. m., pl. parazitológi
paratífos s. n. parazitológã s. f., g.-d. art. parazitológei; pl.
paratifózã s. f., g.-d. art. paratifózei; pl. parazitológe
paratifóze parazitológic adj. m., pl. parazitológici; f. sg.
paratirisí vb., ind. prez. l sg. ºi 3 pl. parazitológicã, pl. parazitológice
paratirisésc, imperf. 3 sg. paratiriseá; conj. parazitologíe s. f., art. parazitología, g.-d.
prez. 3 sg. ºi pl. paratiriseáscã parazitologíi, art. parazitologíei
paratiroídã adj. f., pl. paratiroíde parazitotróp adj. m. (sil. -trop), pl. parazitotrópi;
paratiroidectomíe s. f. ¿ tiroidectomie f. sg. parazitotrópã, pl. parazitotrópe
paratonér s. n., pl. paratonére parazitózã s. f., g.-d. art. parazitózei; pl.
paratoníe s. f., pl. paratoníi parazitóze
paraträsnet s. n. (sil. -trãs-), pl. paraträsnete párã (flacãrã) s. f., g.-d. art. párei
paratrofíe s. f., g.-d. art. paratrofíei; pl. párã (fruct) s. f., g.-d. art. pérei; pl. pére
paratrofíi par÷mã s. f., g.-d. art. par÷mei; pl. par÷me
paratuberculózã s. f. ¿ tuberculozã parbríz s. n., pl. parbríze
parauniversál adj. m., pl. parauniversáli; f. sg. parc s. n., pl. párcuri
parauniversálã, pl. parauniversále parcá vb., ind. prez. 1 sg. parchéz, 3 sg. ºi pl.
paravaccinál adj. m., pl. paravaccináli; f. sg. parcheázã
paravaccinálã, pl. paravaccinále parcagíu s. m., art. parcagíul; pl. parcagíi, art.
paravalánºã s. f. (sil. mf. par-) ¿ avalanºã parcagíii
paravalisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. parcáj s. n., pl. parcáje
paravalisésc, imperf. 3 sg. paravaliseá; conj. parcán s. n., pl. parcáne
prez. 3 sg. ºi pl. paravaliseáscã parcáre s. f., g.-d. art. parcärii; pl. parcäri
paraván s. n., pl. paraváne párcã adv.
parav÷nt s. n., pl. parav÷nturi párcã s. f., g.-d. art. párcei; pl. párce
paravenós adj. m., pl. paravenóºi; f. sg. Párce s. pr. f. pl.
paravenoásã, pl. paravenoáse parceá (pisc.) s. f., art. parceáua, g.-d. art.
paravertebrál adj. m. (sil. -bral), pl. paravertebráli parcélei; pl. parcéle
F parcelá/parimíe
parcelá vb., ind. prez. 1 sg. parceléz, 3 sg. ºi parenchimatós adj. m., pl. parenchimatóºi; f.
704

pl. parceleázã sg. parenchimatoásã, pl. parenchimatoáse


parcelár adj. m., pl. parceláre; f. sg. parcelárã, parenchimatózã s. f., pl. parenchimatóze
pl. parceláre parenétic adj. m., pl. parenétici; f. sg.
parceláre s. f., g.-d. art. parcelärii; pl. parceläri parenéticã, pl. parenétice
parcelatór s. m., pl. parcelatóri parenézã s. f., pl. parenéze
parcélã s. f., g.-d. art. parcélei; pl. parcéle parentál s. m., pl. parentáli
parcherizá vb., ind. prez. 1 sg. parcherizéz, parentál adj. m., pl. parentáli; f. sg. parentálã,
3 sg. ºi pl. parcherizeázã pl. parentále
parcherizáre s. f., g.-d. art. parcherizärii; pl. Parentálii s. pr. f. pl., art. Parentáliile (sil. -li-i-)
parcherizäri parenterál adj. m. (sil. mf. par-), pl.
parchét s. n., pl. parchéte parenteráli; f. sg. parenterálã, pl. parenterále
parchetá vb., ind. prez. 1 sg. parchetéz, 3 sg. ºi parestezíe s. f. (sil. mf. par-), art. parestezía,
pl. parcheteázã g.-d. art. parestezíei; pl. parestezíi, art. parestezíile
parchetár s. m., pl. parchetári parézã s. f., g.-d. art. parézei; pl. paréze
parchetáre s. f., g.-d. art. parchetärii; pl. parezíe s. f., art. parezía, g.-d. art. parezíei; pl.
parchetäri parezíi, art. parezíile
parchimétru s. n., pl. parchimétre parfé s. n., art. parféul; pl. parféuri
párching s. n., pl. párchinguri parfúm s. n., pl. parfúmuri
parcimoníe s. f., art. parcimonía, g.-d. art. parfumá vb., ind. prez. 1 sg. parfuméz, 3 sg. ºi
parcimoníei; pl. parcimoníi, art. parcimoníile pl. parfumeázã
parcimoniós adj. m. (sil. -ni-os), pl. parcimonióºi; parfumáre s. f., g.-d. art. parfumärii; pl.
f. sg. parcimonioásã, pl. parcimonioáse parfumäri
parcométru s. n., pl. parcométre parfumeríe s. f., art. parfumería, g.-d. art.
parcúrge vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. parcúrg, parfumeríei; (magazine, articole cosmetice)
1 pl. parcúrgem, perf. s. 1 sg. parcurséi, l pl. pl. parfumeríi, art. parfumeríile
parcúrserãm; part. parcúrs parfumiér s. m. (sil. -mi-er), pl. parfumiéri
parcúrgere s. f., g.-d. art. parcúrgerii parhélic adj. m., pl. parhélici; f. sg. parhélicã,
parcúrs s. n., pl. parcúrsuri pl. parhélice
pardesiẠs. n. (sil. -si-aº), pl. pardesiáºe parhelíe s. f., art. parhelía, g.-d. art. parhelíei;
pardesíu s. n., art. pardesíul; pl. pardesíe/ pl. parhelíi, art. parhelíile
pardesíuri pária s. m. (sil. -ri-a)
pardón interj., s. n. pariá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. pariéz, 3 sg.
pardoná vb., ind. prez. 1 sg. pardonéz, 3 sg. ºi ºi pl. pariázã, 1 pl. pariém (sil. -ri-em); conj. prez.
pl. pardoneázã 3 sg. ºi pl. pariéze; ger. pariínd (sil. -ri-ind)
pardonábil adj. m., pl. paradonábili; f. sg. parián s. n. (sil. -ri-an)
paradonábilã, pl. paradonábile paricíd (criminal) s. m., adj. m., pl. paricízi;
párdos s. m., pl. párdoºi f. sg. paricídã, g.-d. art. paricídei, pl. paricíde
pardoseálã s. f., g.-d. art. pardosélii; pl. pardoséli paricíd (crimã) s. n., pl. paricíduri
pardosí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pardosésc, paricopitát s. n., pl. paricopitáte
imperf. 3 sg. pardoseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. paríde s. f.
pardoseáscã parietál adj. m. (sil. -ri-e-), pl. parietáli; f. sg.
pardosíre s. f., g.-d. art. pardosírii; pl. pardosíri parietálã, pl. parietále
paremiofilíe s. f., g.-d. art. paremiofilíei; pl. parietál (anat.) s. n., pl. parietále
paremiofilíi parietálã (bot.) s. f., pl. parietále
paremiografíe s. f., g.-d. art. paremiografíei; parigóric s. n., pl. parigórice
pl. paremiografíi parigoríe s. f., art. parigoría, g.-d. art.
paremiológ s. m. (sil. -mi-o-), pl. paremiológi parigoríei; pl. parigoríi, art. parigoríile
paremiológã s. f. (sil. -mi-o-), g.-d. art. parigorisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
paremiológei; pl. paremiológe parigorisésc, imperf. 3 sg. parigoriseá; conj.
paremiológic adj. m. (sil. -mi-o-) ¿ logic prez. 3 sg. ºi pl. parigoriseáscã
paremiologíe s. f. (sil. -mi-o-), art. paremiología, parimiár/paremiár s. n. (sil. -mi-ar), pl.
g.-d. paremiologíi, art. paremiologíei parimiáre/paremiáre
parenchím s. n., pl. parenchíme parimíe/paremíe s. f., art. parimía/paremía,
parenchimátic adj. m., pl. parenchimátici; g.-d. art. parimíei/paremíei, pl. parimíi/paremíi,
f. sg. parenchimáticã, pl. parenchimátice art. parimíile/paremíile
705
pariór s. m., pl. parióri
pariór/paroxísm
parodístic adj. m., pl. parodístici; f. sg.
F
paripenát adj. m. ¿ penat parodísticã, pl. parodístice
parisilábic adj. m. ¿ silabic parodónt s. n.
paritár adj. m., pl. paritári; f. sg. paritárã, pl. parodontál adj. m., pl. parodontáli; f. sg.
paritáre parodontálã, pl. parodontále
paritáte s. f., g.-d. art paritäþii; pl. paritäþi parodontítã s. f., pl. parodontíte
paríu s. n., art. paríul; pl. paríuri parodontográmã s. f., g.-d. parodontográmei;
parízer s. n. pl. parodontográme
parizián s. m., adj. m. (sil. -zi-an), pl. pariziéni parodontológic adj. m., pl. parodontológici;
(sil. -zi-eni); f. sg. pariziánã, g.-d. art. f. sg. parodontológicã, pl. parodontológice
pariziénei, pl. pariziéne parodontologíe s. f., g.-d. art. parodontologíei
pariziáncã s. f. (sil. -zi-an-), g.-d. art. parodontóm s. m., pl. parodontoáme
pariziéncei (sil. -zi-en-); pl. pariziénce parodontometríe s. f., g.-d. art. parodontometríei;
parizianísm s. n. pl. parodontometríi
parizianizá vb., ind. prez. 1 sg. parizianizéz, parodontopatíe s. f., art. parodontopatía, g.-d.
3 sg. ºi pl. parizianizeázã art. parodontopatíei
parkinsón s. n. parodontózã s. f. (sil. mf. par-), g.-d. art.
parkinsonián s. m., adj. m. (sil. -ni-an), pl. parodontózei; pl. parodontóze
parkinsoniéni (sil. -ni-eni); f. sg. parkinsoniánã, parodónþiu s. n. (sil. mf. par-) [-þiu pron. -þìu],
pl. parkinsoniéne art. parodónþiul
parkinsonísm s. n. paróh s. m., pl. paróhi
parlagíu s. m., art. parlagíul; pl. parlagíi, art. parohiál adj. m. (sil. -hi-al), pl. parohiáli;
parlagíii f. sg. parohiálã, pl. parohiále
parlamént s. n., pl. parlaménte parohíe s. f., art. parohía, g.-d. art. parohíei;
parlamentá vb., ind. prez. 1 sg. parlamentéz, pl. parohíi, art. parohíile
3 sg. ºi pl. parlamenteázã parói s. n., pl. paróiuri
parlamentár (de parlament, privitor la paroí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. paroiésc, 3 sg.
parlament) adj. m., s. m., pl. parlamentári; f. paroiéºte, imperf. 3 sg. paroiá; conj. prez. 3 sg.
sg. parlamentárã, pl. parlamentáre ºi pl. paroiáscã
parlamentáre s. f., g.-d. art. parlamentärii; pl. paról interj.
parlamentäri parólã s. f., g.-d. art. parólei; pl. paróle
parlamentarísm s. n. parolí s. n. invar.
parloár s. n. (sil. -loar), pl. parloáre parolíst adj. m., s. m., pl. parolíºti; f. sg.
parmác s. m., pl. parmáci parolístã, pl. parolíste
parmacl÷c s. n. (sil. -clâc), pl. parmacl÷curi paroním s. n. (sil. mf. par-), pl. paroníme
pármen adj. invar. paronímic adj. m. (sil. mf. par-), pl. paronímici;
parmezán s. n., pl. parmezáne f. sg. paronímicã, pl. paronímice
parnasián adj. m., s. m. (sil. -si-an), pl. paronimíe s. f. (sil. mf. par-), art. paronimía,
parnasiéni (sil. -si-eni); f. sg. parnasiánã, pl. g.-d. art. paronimíei; pl. paronimíi, art.
parnasiéne paronimíile
parnasianísm s. n. (sil. -si-a-) paronomasíe s. f. (sil. mf. par-), art.
parodiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. paronomasía, g.-d. art. paronomasíei; pl.
parodiéz, 3 sg. ºi pl. parodiázã, 1 pl. parodiém paronomasíi, art. paronomasíile
(sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. parodiéze; paronomástic adj. m. (sil. mf. par-) ¿
ger. parodiínd (sil. -di-ind) onomastic
parodiánt adj. m., s. m. (sil. -di-ant), pl. paronomázã s. f. (sil. mf. par-), g.-d. art.
parodiánþi; f. sg. parodiántã, pl. parodiánte paronomázei; pl. paronomáze
parodiatór s. m., adj. m., pl. parodiatóri; f. sg. parorexíe s. f. (sil. mf. par-), art. parorexía,
ºi pl. parodiatoáre g.-d. parorexíi, art. parorexíei
paródic adj. m., pl. paródici; f. sg. paródicã, parosmíe s. f. (sil. mf. par-), art. parosmía, g.-d.
pl. paródice parosmíi, art. parosmíei
parodíe s. f., art. parodía, g.-d. art. parodíei; parotídã adj. f., s. f., pl. parotíde
pl. parodíi, art. parodíile parotidián adj. m. (sil. -di-an), pl. parotidiéni
parodiére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. parodiérii; (sil. -di-eni); f. sg. parotidiánã, pl. parotidiéne
pl. parodiéri parotidítã s. f., pl. parotidíte
parodíst s. m., pl. parodíºti paroxísm s. n., pl. paroxísme
F paroxístic/parþi
paroxístic adj. m., pl. paroxístici; f. sg.
706
particípiu s. n. [-piu pron. -pìu], art. particípiul;
paroxísticã, pl. paroxístice pl. particípii, art. particípiile (sil. -pi-i-)
paroxitón adj. n. (sil. mf. par-) ¿ oxiton particulár adj. m., s. m., pl. particulári; f. sg.
paroxitón s. n. (sil. mf. par-), pl. paroxitóne particulárã, pl. particuláre
paroxitoníe s. f. (sil. mf. par-), art. paroxitonía, particulár s. n.
g.-d. paroxitoníi, art. paroxitoníei particularísm (concepþie ideologicã, caracter
paroxitonísm s. n. particular) s. n.
parpaléc s. m., pl. parpaléci particularíst (adept al particularismului)
parpián s. m. (sil. -pi-an), pl. parpiéni (sil. s. m., (particular, care þine de particularism)
-pi-eni) adj. m., pl. particularíºti; f. sg. particularístã,
parséc s. m., pl. parséci pl. particularíste
parsísm s. n. particularitáte s. f., g.-d. art. particularitäþii;
parºi (adepþi ai zoroastrismului) s. m. pl. pl. particularitäþi
parºív adj. m., pl. parºívi; f. sg. parºívã, pl. particularizá vb., ind. prez. 1 sg. particularizéz,
parºíve 3 sg. ºi pl. particularizeázã
parºivénie s. f. (sil. -ni-e), art. parºivénia (sil. particularizánt adj. m., pl. particularizánþi;
-ni-a), g.-d. art. parºivéniei; pl. parºivénii, art. f. sg. particularizántã, pl. particularizánte
parºivéniile (sil. -ni-i-) particularizáre s. f., g.-d. art. particularizärii
part interj. particulárnic adj. m., pl. particulárnici; f. sg.
partáj s. n., pl. partáje particulárnicã, pl. particulárnice
partajá vb., ind. prez. 1 sg. partajéz, 3 sg. ºi partículã s. f., g.-d. art. partículei; pl. partícule
pl. partajeázã, 1 pl. partajäm; conj. prez. 3 sg. partíd (grupare politicã) s. n., pl. partíde
ºi pl. partajéze; ger. partaj÷nd partidár adj. m., pl. partidári; f. sg. partidárã,
partajábil adj. m., pl. partajábili; f. sg. pl. partidáre
partajábilã, pl. partajábile partídã (joc, cãsãtorie, marfã, grup
partál s. n., pl. partále instrumental) s. f., g.-d. art. partídei; pl. partíde
partánt s. m., pl. partánþi partídã (cont.) s. f., pl. partízi
párte s. f., g.-d. art. pärþii; pl. pãrþi partínic adj. m., pl. partínici; f. sg. partínicã,
partenér s. m., pl. partenéri pl. partínice
partenérã s. f., g.-d. art. partenérei; pl. partenére partinitáte s. f., g.-d. art. partinitäþii
parteneriál adj. m., pl. parteneriáli; f. sg. partít (bot.) adj. m., pl. partíþi; f. sg. partítã,
parteneriálã, pl. parteneriále pl. partíte
parteneriát s. n., pl. parteneriáte partítã (muz.) s. f., pl. partíte
partenocárp adj. m., pl. partenocárpi; f. sg. partitív adj. m., pl. partitívi; f. sg. partitívã,
partenocárpã, pl. partenocárpe pl. partitíve
partenocarpíe s. f., art. partenocarpía, g.-d. art. partitív s. n.
partenocarpíei; pl. partenocarpíi, art. partenocarpíile partitúrã s. f., g.-d. art. partitúrii; pl. partitúri
partenofílã s. f., adj. f., pl. partenofíle partíþie (diviziune, descompunere,
partenofilíe s. f., g.-d. art. partenofilíei împãrþire) s. f. (sil. -þi-e), art. partíþia (sil.
partenofobíe s. f., g.-d. art. partenofobíei -þi-a), g.-d. art. partíþiei; pl. partíþii, art.
partenogamíe s. f., g.-d. art. partenogamíei partíþiile (sil. -þi-i-)
partenogenétic adj. m. ¿ genetic partiþioná vb., ind. prez. 1 sg. partiþionéz, 3 sg.
partenogenézã s. f., g.-d. art. partenogenézei ºi pl. partiþioneázã
partér s. n., pl. partére partiþiúne (muz.) s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art.
participá vb., ind. prez. 1 sg. partícip, 3 sg. partiþiúnii; pl. partiþiúni
ºi pl. partícipã partíu s. n.
participánt s. m., adj. m., pl. participánþi; f. sg. partizán s. m., pl. partizáni
participántã, pl. participánte partizanál adj. m., pl. partizanáli; f. sg.
participáre s. f., g.-d. art. participärii; pl. participäri partizanálã, pl. partizanále
participatív adj. m., pl. participatívi; f. sg. partizanát s. n., pl. partizanáte
participatívã, pl. participatíve partizánã s. f., g.-d. art. partizánei; pl. partizáne
participáþie s. f. (sil. -þi-e), art. participáþia (sil. parturiéntã s. f., pl. parturiénte
-þi-a), g.-d. art. participáþiei; pl. participáþii, art. parturíþie s. f. (sil. -þi-e), art. parturíþia (sil.
participáþiile (sil. -þi-i-) -þi-a), g.-d. art. parturíþiei; pl. parturíþii, art.
participiál adj. m. (sil. -pi-al), pl. participiáli; parturíþiile (sil. -þi-i-)
f. sg. participiálã, pl. participiále parþi (populaþie iranianã) s. m. pl. (sg. pari)
707
parþiál (care reprezintã o parte dintr-un tot,
parþiál/pastelizá
paserifórmã s. f., pl. paserifórme
F
pãrtinitor) adj. m., pl. parþiáli; f. sg. parþiálã, pasétã s. f., pl. paséte
pl. parþiále pasíbil adj. m., pl. pasíbili; f. sg. pasíbilã, pl.
parþialitáte s. f. (sil. -þi-a-), g.-d. art. pasíbile
parþialitäþii pasibilitáte s. f., g.-d. art. pasibilitäþii
parþializá vb., ind. prez. 1 sg. parþializéz, 3 sg. pasiénþã s. f. (sil. -si-en-), g.-d. art. pasiénþei;
ºi pl. parþializeázã pl. pasiénþe
parþiár adj. m. (sil. -þi-ar), pl. parþiári pasiflorál s. n. (sil. -flo-)
parulíde s. f., pl. parulíde pasiflórã s. f. (sil. -flo-), g.-d. art. pasiflórei; pl.
parúrã s. f., g.-d. art. parúrii; pl. parúri pasiflóre
parvení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. parvín, pasigrafíe s. f. (sil. -gra-) ¿ grafie
imperf. 3 sg. parveneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pasimétru s. n. (sil. -tru), art. pasimétrul; pl.
parvínã pasimétre
parveníre s. f., g.-d. art. parvenírii pasioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. pasionéz,
parvenít adj. m., s. m., pl. parveníþi; f. sg. 3 sg. ºi pl. pasioneázã
parvenítã, pl. parveníte pasionál adj. m. (sil. -si-o-), pl. pasionáli; f. sg.
parvenitísm s. n. pasionálã, pl. pasionále
parvís s. n. pasionalísm s. n. (sil. -si-o-)
pas interj. pasionalitáte s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art.
pas (miºcare) s. m., pl. paºi pasionalitäþii
pas (geogr., tehn.) s. n., pl. pásuri pasionánt adj. m. (sil. -si-o-), pl, pasionánþi;
pasá vb., ind. prez. 1 sg. paséz, 3 sg. ºi pl. f. sg. pasionántã, pl. pasionánte
paseázã pasiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. pasiúnii; pl.
pasábil adj. m., pl. pasábili; f. sg. pasábilã, pl. pasiúni
pasábile pasív adj. m., pl. pasívi; f. sg. pasívã, pl. pasíve
pasabilitáte s. f., g.-d. art. pasabilitäþii pasív s. n., (fin.) pl. pasíve
pasagér s. m., adj. m., pl. pasagéri; f. sg. pasivísm s. n.
pasagérã, g.-d. art. pasagérei, pl. pasagére pasivíst s. m., pl. pasivíºti
pasáj s. n., pl. pasáje pasivístã s. f., pl. pasiviste
pasamétru s. n. (sil. -tru), art. pasamétrul; pl. pasivitáte s. f., g.-d. art. pasivitäþii
pasamétre pasivizá vb., ind. prez. 1 sg. pasivizéz, 3 sg. ºi
pasánt adj. n., s. n., pl. pasánte pl. pasivizeázã
pasáre s. f., g.-d. art. pasärii; pl. pasäri pasivizáre s. f., g.-d. art. pasivizärii; pl.
pasarélã s. f., g.-d. art. pasarélei; pl. pasaréle pasivizäri
pasatríce s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. pasatrícei; pasmánt s. n., pl. pasmánturi
pl. pasatríce pasmanteríe s. f., art. pasmantería, g.-d. art.
pasavánt s. n., pl. pasavánte pasmanteríei; pl. pasmanteríi, art. pasmanteríile
pásã s. f., g.-d. art. pásei; pl. páse pasmantiér s. m., pl. pasmantiéri
pásãmite adv. paspartú s. n., art. paspartúul; pl. paspartúuri
pásãre s. f., g.-d. art. päsãrii; pl. päsãri paspoál s. n. (sil. -poal), pl. paspoáluri
pásãrea-c÷nepei s. f. paspoalá vb. (sil. -poa-), ind. prez. 1 sg.
pásãrea-lírã s. f., pl. päsãri-lírã paspoaléz, 3 sg. ºi pl. paspoaleázã
pásãrea-múscã s. f., pl. pãsãri-muscã paspoaláre s. f. (sil. -poa-), g.-d. art. paspoalärii;
pásãrea-omätului s. f. pl. paspoaläri
pásãrea-paradísulul s. f. passacáglia s. f. [ss pron. s, -glia pron. -li-a]
pascál adj. m., pl. pascáli; f. sg. pascálã, pl. pássim adv. [ss pron. s], abr. pass
pascále pástã s. f., g.-d. art. pástei; pl. páste
pascál s. m., pl. pascáli; simb. Pa pastél s. n., pl. pastéluri
pascalíe s. f., art. pascalía, g.-d. art. pascalíei; pastelát adj. m., pl. pasteláþi; f. sg. pastelátã,
pl. pascalíi, art. pascalíile pl. pasteláte
páscã s. f., g.-d. art. päºtii; (cozonaci) pl. pãºti pastélic adj. m., pl. pastélici; f. sg. pastélicã,
pascuál adj. m., pl. pascuáli; f. sg. pascuálã, pl. pastélice
pl. pascuále pastelíst s. m., pl. pastelíºti
paseísm s. n. pastelísticã s. f., g.-d. art. pastelísticii
paseíst adj. m., s. m., pl. paseíºti; f. sg. paseístã, pastelizá vb., ind. prez. 1 sg. pastelizéz, 3 sg.
pl. paseíste ºi pl. pastelizeázã
F pastelizánt/patetísm
pastelizánt adj. m., pl. pastelizánþi; f. sg. pat (ºah) s. n., pl. páturi
708

pastelizántã, pl. pastelizánte patafízic adj. m., pl. patafízici; f. sg. patafízicã,
pastelizáre s. f., pl. pastelizäri pl. patafízice
pastét s. n., pl. pastéte patafízicã s. f., g.-d. art. patafízicii
pasteurelózã s. f. [eu pron. fr. ö], g.-d. art. patafizicián s. m. (sil. -ci-an), pl. patafiziciéni
pasteurelózei; pl. pasteurelóze (sil. -ci-eni)
pasteurizá vb. [eu pron. fr. ö], ind. prez. 1 sg. patafiziciánã s. f. (sil. -ci-a-), pl. patafiziciéne,
pasteurizéz, 3 sg. ºi pl. pasteurizeázã (sil. -ci-e-)
pasteurizáre s. f. [eu pron. fr. ö], g.-d. art. patágiu s. n.
pasteurizärii; pl. pasteurizäri patagón s. m., adj. m., pl. patagóni; f. sg.
pasteurizatór s. n. [eu pron. fr. ö], pl. patagónã, g.-d. art. patagónei, pl. patagóne
pasteurizatoáre patagonéz s. m., adj. m., pl. patagonézi; f. sg.
pastícã s. f., g.-d. art. pastícii; pl. pastíci patagonézã, g.-d. art. patagonézei, pl. patagonéze
pastifiánt adj. m., pl. pastifiánþi; f. sg. patalamá s. f., art. patalamáua, g.-d. art.
pastifiántã, pl. pastifiánte patalamálei; pl. patalamále
pastílã s. f., g.-d. art. pastílei; pl. pastíle patarámã s. f., g.-d. art. patarámei; pl.
pastiºá vb., ind. prez. 1 sg. pastiºéz, 3 sg. ºi pl. pataráme
pastiºeázã, 1 pl. pastiºäm; conj. prez. 3 sg. ºi pataráþã s. f., pl. pataráþe
pl. pastiºéze; ger. pastiº÷nd patáºcã (mijloc de transport, taºcã, monedã)
pastiºáre s. f., g.-d. art. pastiºärii; pl. pastiºäri s. f., g.-d art. patáºtei; pl. patáºte
pastíºã s. f., g.-d. art. pastíºei; pl. pastíºe pátã s. f., g.-d. art. pétei; pl. péte
pástor s. m., pl. pástori patefón s. n., pl. patefoáne
pastorál adj. m., pl. pastoráli; f. sg. pastorálã, patelár adj. m., pl. patelári; f. sg. patelárã, pl.
pl. pastorále pateláre
pastorále adv. patélã s. f., pl. patéle
pastoralísm s. n. patelifórm adj. m., pl. patelifórmi; f. sg.
pastoralizá vb., ind. prez. 1 sg. pastoralizéz, patelifórmã, pl. patelifómre
3 sg. ºi pl. pastoralizeázã patént (care prezintã garanþii, evident) adj.
pastramagíu s. m., art. pastramagíul; pl. m., pl. paténþi; f. sg. paténtã, pl. paténte
pastramagíi, art. pastramagíii patént (cleºte) s n., pl. paténte
pastrámã s. f., g.-d. art. pastrámei; (sorturi) patént s. n./paténtã s. f. (brevet de invenþie,
pl. pãsträmuri dreptul de a profesa o meserie), pl. paténte
paºal÷c s. n., pl. paºal÷curi patentá vb., ind. prez. 1 sg. patentéz, 3 sg. ºi
paºapórt s. n., pl. paºapoárte pl. patenteázã
paºaportár s. m., pl. paºaportári patentár s. m., pl. patentári
páºã s. m., g.-d. art. páºei; pl. paºi (ºi paºa s. f., patentáre s. f., g.-d. art. patentärii; pl. patentäri
art. paºáua, g.-d. art. paºálei; pl. paºále) paténtã (capsã) s. f., pl. paténte
páºcã (tutun) s. f., g.-d. art. päºtii; pl. pãºti páter s. m., pl. páteri
paºlí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. paºlésc, imperf. patérã s. f., g.-d. art. patérei; pl. patére
3 sg. paºleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. paºleáscã pateríc s. n., pl. pateríce
páºnic adj. m., pl. páºnici; f. sg. páºnicã, pl. paterifórm adj. m., pl. paterifórmi; f. sg.
páºnice paterifórmã, pl. paterifórme
paºól interj. pateríþã s. f., g.-d. art. pateríþei; pl. pateríþe
paºoptísm s. n. (sil. mf. paº-) patérn adj. m., pl. patérni; f. sg. patérnã, pl.
paºoptíst adj. m., s. m. (sil. mf. paº-), pl. patérne
paºoptíºti; f. sg. paºoptístã, pl. paºoptíste paternál adj. m., pl. paternáli; f. sg. paternálã,
páºte vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pasc, 1 pl. pl. paternále
páºtem paternalísm s. n.
páºte-vânt s. m. paternalíst adj. m., pl. paternalíºti; f. sg.
paºti (pâine sfinþitã) s. f. pl., art. páºtile (sg. paternalístã, pl. paternalíste
páscã) paternitáte s. f., g.-d. art. paternitäþii
Paºti s. pr. m. sg./Páºte s. pr. n., pl. Paºti paternóster s. n.
páºtile-cálului/páºtile-cáilor (bot.) s. m. patétic adj. m., pl. patétici; f. sg. patéticã, pl.
paºúº s. n., pl. paºúºuri patétice
pat (mobilã, strat, rãsadniþã, instalaþie, albie patético adv.
a unei ape) s. n., pl. páturi patetísm s. n.
709
patetizá vb., ind. prez. 1 sg. patetizéz, 3 sg. ºi
patetizá/patriotárd
patologíe s. f., art. patología, g.-d. patologíi,
F
pl. patetizeázã art. patologíei
patéu s. n., art. patéul; pl. patéuri patologíst s. m., pl. patologíºti
patibár s. n., pl. patibáruri patologístã s. f., pl. patologíste
patibulár adj. m., pl. patibulári; f. sg. patomimíe s. f., pl. patomimíi
patibulárã, pl. patibuláre patomorfologíe s. f., g.-d. art. patomorfologíei
pátimã s. f., g.-d. art. pátimii; pl. pátimi patopsihologíe s. f., g.-d. art. patopsihologíei
patiná (a cãpãta patinã, a se da pe gheaþã) pátos s. n.
vb., ind. prez. 1 sg. patinéz, 3 sg. ºi pl. patotíp s. n., pl. patotípuri
patineázã patrafír s. n. (sil. -tra-), pl. patrafíre
patináj s. n., (patinoare) pl. patináje patriárh s. m. (sil. -tri-arh), pl. patriárhi
patináre s. f., g.-d. art. patinärii; pl. patinäri patriarhál adj. m. (sil. -tri-ar-), pl. patriarháli;
patinát s. n. f. sg. patriarhálã, pl. patriarhále
patinatoáre s. f., g.-d. art. patinatoárei; pl. patriarhalísm s. n. (sil. -tri-ar-)
patinatoáre patriarhalíst adj. m., pl. patriarhalíºti; f. sg.
patinatór s. m., pl. patinatóri patriarhalístã, pl. patriarhalíste
patínã (sport) s. f., g.-d. art. patínei; pl. patíne patriarhalitáte s. f. (sil. -tri-ar-), g.-d. art.
patínã (strat pe suprafaþa unui obiect) s. f., patriarhalitäþii
g.-d. art. patínei patriarhalizá vb., ind. prez. 1 sg. patriarhalizéz,
patinoár s. n., pl. patinoáre 3 sg. ºi pl. patriarhalizeázã
patinoáre s. f., g.-d. art. patinoárei; pl. patinoáre patriarhalizáre s. f., g.-d. art. patriarhalizärii
patinór s. m., pl. patinóri patriarhát s. n. (sil. -tri-ar-)
patinsonáre s. f., g.-d. art. patinsonärii; pl. patriarhíe s. f. (sil. -tri-ar-), art. patriarhía, g.-d.
patinsonäri art. patriarhíei; pl. patriarhíi, art. patriarhíile
pátio s. n. (sil. -ti-o) patriciál adj. m. (sil. -tri-ci-al), pl. patriciáli;
patiseríe s. f., art. patisería, g.-d. art. patiseríei; f. sg. patriciálã, pl. patriciále
(localuri) pl. patiseríi, art. patiseríile patricián s. m. (sil. -tri-ci-an), pl. patriciéni
patisiér s. m. (sil. si-er), pl. patisiéri (sil. -ci-eni)
patisiérã s. f., pl. patisiére patriciánã s. f. (sil. -tri-ci-a-), g.-d. art.
patisón s. n. patriciénei (sil. -ci-e-); pl. patriciéne
patoalimentáþie s. f., g.-d. art. patoalimentáþiei patriciát s. n. (sil. -tri-ci-at)
patocenózã s. f., pl. patocenóze patricíd (persoanã) s. m. (sil. -tri-), pl.
patofít adj. m., pl. patofíþi; f. sg. patofítã, pl. patricízi
patofíte patricíd (acþiune) s. n. (sil. -tri-), pl. patricíduri
patofiziologíe s. f. (sil. -zi-o-), g.-d. art. patricídã s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. patricídei;
patofiziologíei pl. patricíde
patofobíe s. f., g.-d. art. patofobíei patríciu s. m. (sil. -tri-) [-ciu pron. -cìu], art.
patogén adj. m., pl. patogéni; f. sg. patogénã, patríciul; pl. patrícii, art. patríciii
pl. patogéne pátrie s. f. (sil. -tri-e), art. pátria (sil. -tri-a), g.-d.
patogenétic adj. m. ¿ genetic art. pátriei; pl. pátrii, art. pátriile (sil. -tri-i-)
patogenézã s. f., g.-d. art. patogenézei patriliniár adj. m., pl. patriliniári; f. sg.
patogénic adj. m., pl. patogénici; f. sg. patriliniárã, pl. patriliniáre
patogénicã, pl. patogénice patrilocál adj. m., pl. patrilocáli; f. sg.
patogenicitáte s. f., g.-d. art. patogenicitäþii patrilocálã, pl. patrilocále
patogeníe s. f., art. patogenía, g.-d. patogeníi, patrimoniál adj. m. (sil. -tri-, -ni-al), pl.
art. patogeníei patrimoniáli; f. sg. patrimoniálã, pl.
patogenitáte s. f., g.-d. art. patogenitäþii patrimoniále
patognomónic adj. m. (sil. mf. -gno-), pl. patrimonializá vb., ind. prez. 1 sg.
patognomónici; f. sg. patognomónicã, pl. patrimonializéz, 3 sg. ºi pl. patrimonializeázã
patognomónice patrimonializáre s. f., g.-d. art. patrimonializärii
patognomoníe s. f., g.-d. art. patognomoníei patrimóniu s. n. (sil. -tri-) [-niu pron. -nìu],
patografíe s. f., g.-d. art. patografíei; pl. art. patrimóniul; pl. patrimónii, art. patrimóniile
patografíi (sil. -ni-i-)
patológ s. m., pl. patológi patriót s. m. (sil. -tri-ot), pl. patrióþi
patológã s. f., pl. patológe patriotárd adj. m. (sil. -tri-o-), pl. patriotárzi;
patológic adj. m. ¿ logic f. sg. patriotárdã, pl. patriotárde
F patriótã/pavimentós
patriótã s. f. (sil. -tri-o-), pl. patrióte patrupéd s. n. (sil. -tru-), pl. patrupéde
710

patriótic adj. m. (sil. -tri-o-), pl. patriótici; pátru súte num. (sil. -tru)
f. sg. patrióticã, pl. patriótice patruzéci num. (sil. -tru-)
patriotísm s. n. (sil. -tri-o-) Pátruzeci-de-Sfínþi s. pr. m. pl. (sil. -tru-)
patrístic adj. m. (sil. -tris-), pl. patrístici; f. sg. patruzécilea (precedat de al) num. m. (sil.
patrísticã, pl. patrístice -tru-), f. a patruzécea
patrísticã s. f. (sil. -tris-), g.-d. art. patrísticii pattérn s. n.
patríþã s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. patríþei; pl. pátvagon s. n., pl. pátvagoáne
patríþe paþachínã s. f., g.-d. art. paþachínei; pl.
patroánã s. f. (sil. -troa-), g.-d. art. patroánei; paþachíne
pl. patroáne paþírcã s. f., g.-d. art. paþírcii; pl. paþírci
patroclín adj. m., pl. patroclíni; f. sg. patroclínã, páucã s. f. (sil. pau-), g.-d. art. páucei; pl. páuce
pl. patroclíne pauciflór adj. m., pl. pauciflóri; f. sg. pauciflórã,
patrocliníe s. f., g.-d. art. patrocliníei pl. pauciflóre
patrológic adj. m. (sil. -tro-), pl. patrológici; pauliánã adj. f. (sil. pa-u-li-a-)
f. sg. patrológicã, pl. patrológice paupér adj. m. (sil. pau-), pl. paupéri; f. sg.
patrologíe s. f. (sil. -tro-), art. patrología, g.-d. paupérã, pl. paupére
patrologíi, art. patrologíei pauperísm s. n. (sil. pau-)
patromórf adj. m. (sil. -tro-), pl. patromórfi; pauperizá vb. (sil. pau-), ind. prez. 1 sg.
f. sg. patromórfã, pl. patromórfe pauperizéz, 3 sg. ºi pl. pauperizeázã
patrón (persoanã) s. m. (sil. -tron), pl. patróni pauperizánt adj. m., pl. pauperizánþi; f. sg.
patrón (cartuº, buºon, schiþã-program, pauperizántã, pl. pauperizánte
tipar) s. n. (sil. -tron), pl. patroáne pauperizáre s. f. (sil. pau-), g.-d. art.
patroná vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. patronéz, pauperizärii; pl. pauperizäri
3 sg. ºi pl. patroneázã paupertáte s. f. (sil. pau-), g.-d. art. paupertäþii
patronáj s. n. (sil. -tro-), pl. patronáje pauºál adj. m. (sil. pa-u-), pl. pauºáli; f. sg.
patronál adj. m. (sil. -tro-), pl. patronáli; f. sg. pauºálã, pl. pauºále
patronálã, pl. patronále pauºál s. n. (sil. pa-u-)
patronáre s. f. (sil. -tro-), g.-d. art. patronärii; páuzã s. f. (sil. pa-u-), g.-d. art. páuzei; pl.
pl. patronäri páuze
patronát s. n. (sil. -tro-) pavá vb., ind. prez. 1 sg. pavéz, 3 sg. ºi pl.
patronatór adj. m., pl. patronatóri; f. sg. pl. paveázã
patronatoáre pavagíu s. m., art. pavagíul; pl. pavagíi, art.
patronésã s. f., pl. patronése pavagíii
patroním s. n., pl. patroníme paváj s. n., pl. paváje
patronímic adj. n., s. n. (sil. mf. patr-), pl. pavaná vb., ind. prez. 1 sg. pavanéz, 3 sg. ºi
patronímice pl. pavaneázã
patronimíe s. f., g.-d. art. patronimíei pavánã s. f., g.-d. art. pavánei; pl. paváne
patronít s. n. (sil. -tro-) paváre s. f., g.-d. art. pavärii; pl. paväri
patrontẠs. n. (sil. -tron-), pl. patrontáºe pavát s. n.
patrontáºcã s. f. (sil. -tron-), g.-d. art. pavatoáre s. f., g.-d. art. pavatoárei; pl. pavatoáre
patrontáºtei; pl. patrontáºte pavatór s. m., pl. pavatóri
pátru num. (sil. -tru) pávãzã s. f., g.-d. art. pávezei; pl. páveze
patrulá vb. (sil. -tru-), ind. prez. 1 sg. patruléz, paveá s. f., art. paveáua, g.-d. art. pavélei; pl.
3 sg. ºi pl. patruleázã pavéle
patruláre s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. patrulärii; pavecérniþã s. f., g.-d. art. pavecérniþei; pl.
pl. patruläri pavecérniþe
patrulatér s. n. (sil. -tru-), pl. patrulatére pavelá vb., ind. prez. 1 sg. paveléz, 3 sg. ºi pl.
patrulaterál adj. m. (sil. -tru-) ¿ lateral paveleázã
patrúlã s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. patrúlei; pl. patrúle pavián s. m. (sil. -vi-an), pl. paviáni
pátrulea (precedat de al) num. m. (sil. -tru-), pavilión s. n. (sil. -li-on), pl. pavilioáne
f. a pátra pavimént s. n., pl. paviménte
patrunghiulár adj. m. (sil. mf. patr-) ¿ pavimentál adj. m., pl. pavimentáli; f. sg.
unghiular pavimentálã, pl. pavimentále
patrupéd adj. m. (sil. -tru-), pl. patrupézi; f. sg. pavimentós adj. m., pl. pavimentóºi; f. sg.
patrupédã, pl. patrupéde pavimentoásã, pl. pavimentoáse
711
pavlichián s. m. (sil. -vli-chi-an), pl. pavlichiéni
pavlichián/pãdurátic
pãcãnitoáre s. f., g.-d. art. pãcãnitórii; pl.
F
(sil. -chi-eni) pãcãnitóri
pavlichiánã s. f. (sil. -vli-chi-a-), g.-d. art. pãcãnitúrã s. f., g.-d. art. pãcãnitúrii; pl.
pavlichiénei (sil. -chi-e-); pl. pavlichiéne pãcãnitúri
pavlichiáncã s. f. (sil. -vli-chi-an-), g.-d. art. pãcãtós adj. m., pl. pãcãtóºi; f. sg. pãcãtoásã,
pavlichiéncei (sil. -chi-en-); pl. pavlichiénce pl. pãcãtoáse
pavlovián adj. m. (sil. -vlo-vi-an), pl. pavloviéni pãcãtoºénie s. f. (sil. -ni-e), art. pãcãtoºénia (sil.
(sil. vlo-vi-eni); f. sg. pavloviánã, pl. pavloviéne -ni-a), g.-d. art. pãcãtoºéniei; pl. pãcãtoºénii, art.
pavlovísm s. n. (sil. -vlo-) pãcãtoºéniile (sil. -ni-i-)
pavlovíst s. m., adj. m., pl. pavlovíºti; f. sg. pãcãtoºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãcãtoºésc,
pavlovístã, pl. pavlovíste imperf. 3 sg. pãcãtoºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pavoáz s. n. (sil. -voaz), pl. pavoáze pãcãtoºeáscã
pavoazá vb. (sil. -voa-), ind. prez. 1 sg. pãcatoºíe s. f., art. pãcãtoºía, g.-d. art.
pavoazéz, 3 sg. ºi pl. pavoazeázã pãcatoºíei; pl. pãcãtoºíi, art. pãcãtoºíile
pavoazáre s. f. (sil. -voa-), g.-d. art. pavoazärii; pãcãtuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãcãtuiésc,
pl. pavoazäri imperf. 3 sg. pãcãtuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pavogád s. n. pãcãtuiáscã
pavogadisiác adj. m., pl. pavogadisiáci; f. sg. pãcãtuíre s. f., g.-d. art. pãcãtuírii; pl.
pavogadisiácã, pl. pavogadisiáce pãcãtuíri
pávor s. n. pãcórniþã s. f., g.-d. art. pãcórniþei; pl. pãcórniþe
pazarghideán s. m., pl. pazarghidéni pãcuína s. f., g.-d. art. pãcuínii; pl. pãcuíni
pazarl÷c s. n., pl. pazarl÷curi pãcurár (muncitor care extrage pãcura,
pazárnic s. m., pl. pazárnici cioban) s. m., pl. pãcurári
pázã s. f., g.-d. art. pázei; pl. páze päcurã s. f., g.-d. art. päcurii
pázie s. f. (sil. -zi-e), art. pázia (sil. -zi-a), g.-d. pãcurãrẠs. m., pl. pãcurãráºi
art. páziei; pl. pázii, art. páziile (sil. -zi-i-) pãcurãrél s. m., pl. pãcurãréi, art. pãcurãréii
páznic s. m., pl. páznici pãcurãrésc adj. m., f. pãcurãreáscã; pl. m. ºi f.
pazvangíu s. m., art. pazvangíul; pl. pazvangíi, pãcurãréºti
art. pazvangíii pãcurãréºte adv.
pazvánt s. m., pl. pazvánþi pãcurãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãcurãrésc,
pazvantl÷u s. m. (sil. mf. -lìu), art. pazvantl÷ul; imperf. 3 sg. pãcurãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl
pl. pazvantl÷i, art. pazvantl÷ii pãcurãreáscã
pazvantóglu s. m. (sil. -glu; mf. -vant-), art. pãcurãríe s. f., art. pãcurãría, g.-d. art
pazvantóglul; pl. pazvantógli, art. pazvantóglii pãcurãríei; pl. pãcurãríi
pãcálã (pãcãlealã) s. f., g.-d. art. pãcálei; pl. pãcurãrít s. n.
pãcále pãcurãríþã s. f., g.-d. art. pãcurãríþei; pl.
pãcálã (om isteþ) s. m. pãcurãríþe
Pãcálã s. pr. m. pãcuríu adj. m., f. pãcuríe; pl. m. ºi f. pãcuríi
pãcát s. n., pl. pãcáte pãcurós adj. m., pl. pãcuróºi; f. sg. pãcuroásã,
pãcãleálã s. f., g.-d. art. pãcãlélii; pl. pãcãléli pl. pãcuroáse
pãcãlí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãcãlésc, pãducél s. m., pl. pãducéi
imperf. 3 sg. pãcãleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãdúche s. m., pl. pãdúchi
pãcãleáscã pãducheá vb., ind. prez. 1 sg. pãduchéz, 3 sg.
pãcãlíci s. m., pl. pãcãlíci pãducheazã, 1 pl. pãduchém; conj. prez. 3 sg.
pãcãlíre s. f., g.-d. art. pãcãlírii; pl. pãcãlíri ºi pl. pãduchéze; ger. pãduchínd
pãcãlít s. n. pãdúche-de-lémn s. m.
pãcãlitór adj. m., pl. pãcãlitóri; f. sg. ºi pl. pãdúchele-cálului s. m.
pãcãlitoáre pãduchérniþã s. f., g.-d. art. pãduchérniþei; pl.
pãcãlitúrã s. f., g.-d. art. pãcãlitúrii; pl. pãduchérniþe
pãcãlitúri pãduchiós adj. m., pl. pãduchióºi; f. sg.
pãcãneálã s. f., g.-d. art. pãcãnélii; pl. pãcãnéli pãduchioásã, pl. pãduchioáse
pãcãní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pacãnésc, pãdurár s. m., pl. pãdurári
imperf. 3 sg. pãcãneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãdurát adj. m., pl. pãduráþi; f. sg. pãdurátã,
pacãneáscã pl. pãduráte
pãcãníre s. f., g.-d. art. pãcãnírii; pl. pãcãníri pãdurátic adj. m., pl. pãdurátici; f. sg.
pãcãnít s. n., pl. pãcãníturi pãduráticã, pl. pãdurátice
F pãdurãríe/pãlitúrã
pãdurãríe (ocupaþia pãdurarului, pãienjení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
712

silviculturã) s. f., art. pãdurãría, g.-d. pãienjenésc, imperf. 3 sg. pãienjeneá; conj.
pãdurãríi, art. pãdurãríei prez. 3 sg. ºi pl. pãienjeneáscã
pãdurãrít s. n. pãienjeníre s. f., g.-d. art. pãienjenírii
pãdúre s. f., g.-d. art. pãdúrii; pl. pãdúri pãienjeníº s. n., pl. pãienjeníºuri
pãdureán adj. m., s. m., pl. pãduréni; f. sg. pãienjeníþã s. f., g.-d. art. pãienjeníþei; pl.
pãdureánã, pl. pãduréne pãienjeníþe
pãdureáncã s. f., g.-d. art. pãduréncei; pl. pãiér (drug, parte a batozei, muncitor) s. m.,
pãdurénce pl. pãiéri
pãduréþ adj. m., pl. pãduréþi; f. sg. pãdureáþã, pãiér (saltea) s. n., pl. pãiére
pl. pãduréþe pãioárã s. f. (sil. -ioa-), g.-d. art. pãioárei; pl.
pãduríce s. f., g.-d. art. pãdurícii; pl. pãduríci pãioáre
pãduríºte s. f., g.-d. art. pãduríºtii; pl. pãiós adj. m., pl. pãióºi; f. sg. pãioásã, pl.
pãduríºti pãioáse
pãduríþã s. f., g.-d. art. pãduríþei; pl. pãduríþe pãíº s. n., pl. paíºuri
pãdurós adj. m., pl. pãduróºi; f. sg. paduroásã, pãiºíþã s. f., g.-d. art. pãiºíþei; pl. pãiºíþe
pl. pãduroáse pãiºór s. n., pl. pãiºoáre
pãftãlúþã s. f., g.-d. art. pãftãlúþei; pl. pãftãlúþe pãiúº s. n., pl. pãiúºe/pãiúºuri
pãfugá vb., ind. prez. 1 sg. pãfúg, 3 sg. ºi pl. pãiúºcã s. f.
pãfúgã pãiúþ s. n., pl. pãiúþe
pãg÷n s. m., adj. m., pl. pãg÷ni; f. sg. pãg÷nã, pãlãláie s. f., g.-d. art. pãlãläii; pl. pãlãläi
g.-d. art. pãg÷nei, pl. pãg÷ne pãlãlãí vb., ind. prez. 1 sg. ºi pl. pãlãlãiésc,
pãgânãtáte s. f., g.-d. art. pãgânãtäþii; pl. 3 sg. pãlãlãiéºte, imperf. 3 sg. pãlalãiá;
pãgânãtäþi conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãlãlãiáscã
pãgânésc adj. m., f. pãgâneáscã; pl. m. ºi f. pãlãmár (paracliser) s. m., pl. pãlãmári
pãgânéºti pãlãmár (odgon) s. n., pl. pãlãmáre
pãgânéºte adv. pãlãmãríe s. f., g.-d. art. pãlãmãríei
pãgâní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãgânésc, pãlãmídã (bot., zool.) s. f., g.-d. art. pãlãmídei;
imperf. 3 sg. pãgâneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. pãlãmíde
pãgâneáscã pãlãmídã-de-báltã s. f.
pãgâníe s. f., art. pãgânía, g.-d. art. pãgâníei; pãlãría-ºárpelui s. f.
(pãcate) pl. pãgâníi, art. pãgâníile pãlãríe s. f., art. pãlãría, g.-d. art. pãlãríei; pl.
pãgâníme s. f., g.-d. art. pãgânímii pãlãríi, art. pãlãríile
pãgânísm s. n. pãlãríe de fier (geol.) s. f. + prep. + s. n.
pãgubẠs. m., pl. pãgubáºi pãlãriér s. m. (sil. -ri-er), pl. pãlãriéri
pãgubáºã s. f., g.-d. art. pãgubáºei; pl. pãgubáºe pãlãrioárã s. f. (sil. -ri-oa-), g.-d. art. pãlãrioárei;
pãgubí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãgubésc, pl. pãlãrioáre
imperf. 3 sg. pãgubeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãlãriúþã s. f. (sil. -ri-u-), g.-d. art. pãlãriúþei;
pãgubeáscã pl. pãlãriúþe
pãgubíre s. f., g.-d. art. pãgubírii; pl. pãgubíri pãlãvátic adj. m., pl. pãlãvátici; f. sg.
pãgubitór adj. m., pl. pãgubitóri; f. sg. ºi pl. pãlãváticã, pl. pãlãvátice
pãgubitoáre pãlãvrãgeálã s. f. (sil. -vrã-), g.-d. art.
pãgubós adj. m., pl. pãgubóºi; f. sg. pãguboásã, pãlãvrãgélii; pl. pãlãvrãgéli
pl. pãguboáse pãlãvrãgí vb. (sil. -vrã-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
pãhãrẠs. n., pl. pãhãráºe pãlãvrãgésc, imperf. 3 sg. pãlãvrãgeá; conj.
pãhãrél s. n., pl. pãhãréle prez. 3 sg. ºi pl. pãlãvrãgeáscã
pãhãrniceásã s. f., g.-d. art. pãhãrnicései; pl. pãlãvrãgít s. n. (sil. -vrã-)
pãhãrnicése pãlí (a (se) lovi, a deveni palid) vb., ind.
pãhãrnicél s. m., pl. pãhãrnicéi prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãlésc, imperf. 3 sg. pãleá;
pãhãrnicíe s. f., art. pãhãrnicía, g.-d. pãhãrnicíi, conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãleáscã
art. pãhãrnicíei pãlimár (stâlp, balustradã, cerdac) s. n., pl.
pãhãrúº s. n., pl. pãhãrúºe pãlimáre
pãhãrúþ s. n., pl. pãhãrúþe pãlincúþã s. f., g.-d. art. pãlincúþei
pãi adv., interj. pãlíre s. f., g.-d. art. pãlírii; pl. pãlíri
pãiánjen s. m., pl. pãiánjeni pãlíº adv.
pãienjenél s. m., pl. pãienjenéi, art. pãienjenéii pãlitúrã s. f., g.-d. art. pãlitúrii; pl. pãlitúri
713
pãliúr s. m. (sil. -li-ur), pl. pãliúri
pãliúr/pãrinþénie
pãpúºã s. f., art. pãpúºa, g.-d. art. pãpúºii; pl.
F
pãlmár (mãnuºã) s. n., pl. pãlmáre pãpúºi
pãlmẠ(þãran) s. m., pl. pãlmáºi pãpuºãrésc adj. m., f. pãpuºãreáscã; pl. m. ºi
pãlmáºã s. f., g.-d. art. pãlmáºei; pl. pãlmáºe f. pãpuºãréºti
pãlmíþã s. f., g.-d. art. pãlmíþei; pl. pãlmíþe pãpuºãríe s. f., art. pãpuºãría, g.-d. art.
pãlmuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãlmuiésc, pãpuºãríei; pl. pãpuºãríi, art. pãpuºãríile
imperf. 3 sg. pãlmuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãpuºeásca (dans) s. f. art.
pãlmuiáscã pãpuºícã s. f., g.-d. art. pãpuºélei; pl. pãpuºéle
pãlmuíre s. f., g.-d. art. pãlmuírii; pl. pãlmuíri pãpuºói (pãpuºã mare, porumb) s. m., pl.
pãlmúþã s. f., g.-d. art. pãlmúþei; pl. pãlmúþe pãpuºói
pãloºél s. n., pl. pãloºéle pãpuºói (porumbiºte) s. n., pl. pãpuºoáie
pãltinẠs. m., pl. pãltináºi pãpuºoíºte s. f., g.-d. art. pãpuºoíºtii; pl.
pãltinél s. m., pl. pãltinéi pãpuºoíºti
pãltiníº s. n., pl. pãltiníºuri pãr (bot., anat.) s. m., pl. peri
pãltiór s. m. (sil. -ti-or), pl. pãltióri pãránginã (bot.) s. f., g.-d. art. pãránginii; pl.
pãmãtúf s. n., pl. pãmãtúfuri pãrángini
pãm÷nt s. n., (materiale, continente, teritorii) pãrẠs. m., pl. pãráºi
pl. pãm÷nturi pãrãduí vb., ind. 1 sg. ºi 3 pl. pãrãduiésc,
pãmânteán adj. m., pl. pãmânténi; f. sg. imperf. 3 sg. pãrãduieá; conj. prez. 3 sg. ºi
pãmânteánã, pl. pãmânténe pl. pãrãduieáscã
pãmânteáncã s. f., g.-d. art. pãmânténcei; pl. pãrãgineálã s. f., g.-d. art. pãrãginélii; pl.
pãmânténce pãrãginéli
pãmântenésc adj. m., f. pãmânteneáscã; pl. pãrãginí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãrãginésc,
m. ºi f. pãmântenéºti imperf. 3 sg. pãrãgineá; conj. prez. 3 sg. ºi
pãmântésc adj. m., f. pãmânteáscã; pl. m. ºi f. pl. pãrãgineáscã
pãmântéºti pãrãginíre s. f., g.-d. art. pãrãginírii; pl.
pãmântíu adj. m., f. pãmântíe; pl. m. ºi f. pãrãginíri
pãmântíi pãrãginós adj. m., pl. pãrãginóºi; f. sg.
pãmântós adj. m., pl. pãmântóºi; f. sg. pãrãginoásã, pl. pãrãginoáse
pãmântoásã, pl. pãmântoáse pãrãlét s n.
pãmânþél s. n., pl. pãmânþéle pãrãlúþã s. f., g.-d. art. pãrãlúþei; pl. pãrãlúþe
pãmânzálcã s. f., g.-d. art. pãmânzälcii; pl. pãrãsí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãrãsésc,
pãmânzälci imperf. 3 sg. pãrãseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pänurã s. f., g.-d. art. pänurii; pl. pänuri pãrãseáscã
pãnúºã s. f., g.-d. art. pãnúºii; pl. pãnúºi pãrãsíre s. f., g.-d. art. pãrãsírii; pl. pãrãsíri
pãnuºér s. n., pl. pãnuºére pãrãsitúrã s. f., g.-d. art. pãrãsitúrii; pl.
pãnuºíþã s. f., g.-d. art. pãnuºíþei; pl. pãnuºíþe pãrãsitúri
pãpá vb., ind. prez. 1 sg. pap, 3 sg. ºi pl. pápã pãr÷ng (bot.) s. m.
pãpãdíe s. f., art. pãpãdía, g.-d. art. pãpãdíei; pãr÷ngã (prãjinã) s. f., g.-d. art. pãr÷ngii; pl.
pl. pãpãdíi, art. pãpãdíile pãr÷ngi
pãpãläu s. m., art. pãpãläul; pl. pãpãläi, art. pãreá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. par, 2 sg.
pãpãläii pari, 1 pl. pãrém; conj. prez. 3 sg. ºi pl. párã;
pãpãlúdã s. f., g.-d. art. pãpãlúdei; pl. pãpãlúde ger. pãr÷nd; part. pãrút
pãpãrádã s. f., g.-d. art. pãpãrádei; pl. pãpãráde pãrélnic adj. m., pl. pãrélnici; f. sg. pãrélnicã,
pãpésc adj. m., f. pãpeáscã; pl. m. ºi f. pãpéºti pl. pãrélnice
pãpícã s. f. pãrére s. f., g.-d. art. pãrérii; pl. pãréri
pãpurí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãpurésc, pãrésimi s. f. pl.
imperf. 3 sg. pãpureá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãretár s. n., pl. pãretáre
pãpureáscã pãrinciór s. m., pl. pãrincióri
pãpurícã s. f., g.-d. art. pãpurícii; pl. pãpuríci pãrínte s. m., pl. pãrínþi
pãpuríº s. n., pl. pãpuríºuri pãrintésc adj. m., f. pãrinteáscã; pl. m. ºi f.
pãpuríºte s. f., g.-d. art. pãpuríºtii; pl. pãpuríºti pãrintéºti
pãpuºár (fabricant, mânuitor de pãpuºi) pãrintéºte adv.
s. m., pl. pãpuºári pãrinþél s. m., pl. pãrinþéi, art. pãrinþéii
pãpuºár (tipar pentru brânzã) s. n., pl. pãpuºáre pãrinþénie s. f. (sil. -ni-e), art. pãrinþénia (sil.
pãpuºáre (tehn.) s. f., g.-d. art. pãpuºärii -ni-a), g.-d. pãrinþénii, art. pãrinþéniei
F pãrinþíe/pãtimíre
pãrinþíe s. f., art. pãrinþía, g.-d. art. pãrinþíei; pãstorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãstorésc,
714

pl. pãrinþíi imperf. 3 sg. pãstoreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.


pãrós adj. m., pl. pãróºi; f. sg. pãroásã, pl. pãstoreáscã
pãroáse pãstoríe s. f., art. pãstoría, g.-d. pãstoríi, art.
pãrtẠs. m., pl. pãrtáºi pãstoríei
pãrtáºã s. f., g.-d. art. pãrtáºei; pl. pãrtáºe pãstoríre s. f., g.-d. art. pãstorírii; pl. pãstoríri
pãrticícã s. f., g.-d. art. pãrticélei; pl. pãrticéle pãstorít s. n.
pãrtiní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãrtinésc, pãstoríþã s. f., g.-d. art. pãstoríþei; pl. pãstoríþe
imperf. 3 sg. pãrtineá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. Pãstórul-cu-Óile (astron.) s. pr. m.
pãrtineáscã pãstós adj. m., pl. pãstóºi; f. sg. pãstoásã, pl.
pãrtiníre s. f., g.-d. art. pãrtinírii; pl. pãrtiníri pãstoáse
pãrtinitór adj. m., pl. pãrtinitóri; f. sg. ºi pl. pãstrá vb., ind. prez. 1 sg. pãstréz, 3 sg. ºi pl.
pãrtinitoáre pãstreázã
pãruí (a (se) bate, a curãþa de pãr, a bate pãstráre s. f., g.-d. art. pãsträrii
pari) vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãruiésc, pãstrát s. n.
imperf. 3 sg. pãruiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãstrãtór adj. m., pl. pãstrãtóri; f. sg. ºi pl.
pãruiáscã pãstrãtoáre
pãruiálã s. f., g.-d. art. pãruiélii; pl. pãruiéli pãsträv s. m., pl. pãsträvi
pãruít s. n. pãstrãvár s. m., pl. pãstrãvári
Pärul-Berenícei (astron.) s. pr. m. pãstrãvãríe s. f., art. pãstrãvãría, g.-d. art.
pärul-Máicii-Dómnului (bot ) s. m. pãstrãvãríei; pl. pãstrãvãríi, art. pãstrãvãríile
pärul-pórcului (bot.) s. m. pãstrãviór s. m., pl. pãstrãvióri
pãs s. n., pl. päsuri pãstrãvíþã s. f., g.-d. art. pãstrãvíþei; pl. pãstrãvíþe
pãsá (a se îngrijora, a apãsa) vb., ind. prez. pästru (persoanã) s. m., art. pästrul
3 sg. pásã; conj. prez. 3 sg. pése pästru (pãstrare, închisoare) s. n.
pãsá (a se duce) vb., ind. prez. 3 sg. pásã, pãstrugárniþã s. f., g.-d. art. pãstrugárniþei; pl.
(du-te, îndrãzneºte) imper. 2 sg. pásã/pas pãstrugárniþe
pãsáre s. f., g.-d. art. pãsärii pãstrúgã s. f., g.-d. art. pãstrúgii; pl. pãstrúgi
pãsát s. n. pästurã/pãstúrã s. f., g.-d. art. pästurei/
pãsãrár s. m., pl. pãsãrári pãstúrei
pãsãrãríe s. f., art. pãsãrãría, g.-d. art. pãsuí (a amâna, a potrivi) vb., ind. prez. 1 sg.
pãsãrãríei; pl. pãsãrãríi, art. pãsãrãríile ºi 3 pl. pãsuiésc, imperf. 3 sg. pãsuiá; conj.
pãsãrésc adj. m., f., pãsãreáscã; pl. m. ºi f. prez. 3 sg. ºi pl. pãsuiáscã
pãsãréºti pãsuiálã s. f., g.-d. art. pãsuiélii; pl. pãsuiéli
pãsãréºte adv. pãsuíre s. f., g.-d. art. pãsuírii; pl. pãsuíri
pãsãrét s. n. pãºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãºésc, imperf.
pãsãrícã s. f., g.-d. art. pãsãrélei/pãsãrícii; pl. 3 sg. pãºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãºeáscã
pãsãréle/pãsãríci pãºíre s. f., g.-d. art. pãºírii; pl. pãºíri
pãsãríme s. f., g.-d. art. pãsãrímii pãºtíþã s. f., g.-d. art. pãºtíþei; pl. pãºtíþe
pãsãrói s. m., pl. pãsãrói, art. pãsãróii pãºuná vb., ind. prez. 3 sg. pãºuneázã
pãsãrúicã s. f., g.-d. art. pãsãrúicii; pl. pãsãrúici pãºunáre s. f., g.-d. art. pãºunärii
pãscáre s. f., g.-d. art. pãscärii; pl. pãscäri pãºunát s. n.
pãscãtoáre s. f., g.-d. art. pãscãtórii; pl. pãºúne s. f., g.-d. art. pãºúnii; pl. pãºúni
pãscãtóri pãºuneálã s. f., g.-d. art. pãºunélii; pl. pãºunéli
pãscút s. n. pãtá vb., ind. prez. 1 sg. pãtéz, 3 sg. ºi pl.
pãscúþã s. f., g.-d. art. pãscúþei; pl. pãscúþe pãteázã
pãstáie s. f., art. pãstáia, g.-d. art. pãstäii; pl. pãtáre s. f., g.-d. art. pãtärii; pl. pãtäri
pãstäi pãtãránie s. f. (sil. -ni-e), art. pãtãránia (sil.
pãstãiós adj. m., pl. pãstãióºi; f. sg. pãstãioásã, -ni-a), g.-d. art. pãtãrániei; pl. pãtãránii, art.
pl. pãstãioáse pãtãrániile (sil. -ni-i-)
pãstârnác s. m., pl. pãstârnáci pãtimẠadj. m., pl. pãtimáºi; f. sg. pãtimáºã,
pãstór s. m., pl. pãstóri pl. pãtimáºe
pãstorẠs. m., pl. pãstoráºi pãtimí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãtimésc,
pãstorél s. m., pl. pãstoréi imperf. 3 sg. pãtimeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pãstorésc adj. m., f. pãstoreáscã; pl. m. ºi f. pãtimeáscã
pãstoréºti pãtimíre s. f., g.-d. art. pãtimírii; pl. pãtimíri
715
pãtimitór adj. m., pl. pãtimitóri; f. sg. ºi pl.
pãtimitór/pândár

pãþíre s. f., g.-d. art. pãþírii; pl. pãþíri


F
pãtimitoáre pãþít s. n.
pãtiºór s. n., pl. pãtiºoáre pãún s. m., pl. pãúni
pãtláginã s. f. (sil. -tla-), g.-d. art. pãtláginii; pãunár s n., pl. pãunáre
pl. pãtlágini pãunẠs. m., pl. pãunáºi
pãtlãgeá/pãtlãgícã s. f.(sil. -tlã-), g.-d. art. pãúnã s. f., g.-d. art. pãúnei; pl. pãúne
pãtlãgélei; pl. pãtlãgéle pãunãríe s. f., art. pãunãría, g.-d. pãunãríi,
pãtlãgeá róºie/pãtlãgícã róºie s. f. + adj. (sil. art. pãunãríei
-tlã-) pãunél s. m., pl. pãunéi
pãtlãgeá v÷natã/pãtlãgícã v÷natã s. f. + adj. pãuní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãunésc,
(sil. -tlã-) imperf. 3 sg. pãuneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pãtlãginíu adj. m. (sil. -tlã-), f. pãtlãginíe; pl. pãuneáscã
m. ºi f. pãtlãginíi pãuníþã s. f., g.-d. art. pãuníþei; pl. pãuníþe
pãtrár s. n. (sil. -trar), pl. pãtráre pãzeá interj.
pãtrát adj. m. (sil. -trat), pl. pãtráþi; f. sg. pãzí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãzésc, imperf.
pãtrátã, pl. pãtráte 3 sg. pãzeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãzeáscã;
pãtrát s. n. (sil. -trat), pl. pãtráte imper. 2 sg. pãzéºte
pãtrátic adj. m. (sil. -tra-), pl. pãtrátici; f. sg. pãzíre s. f., g.-d. art. pãzírii; pl. pãzíri
pãtráticã, pl. pãtrátice pãzít s. n.
pãtrãþél s. n. (sil. -trã-), pl. pãtrãþéle pãzitoáre s. f., g.-d. art. pãzitoárei; pl. pãzitoáre
pãtrãþícã s. f. (sil. -trã-), g.-d. art. pãtrãþélei; pãzitór s. m., pl. pãzitóri
pl. pãtrãþéle pâc(-pâc)/pâca(-p÷ca) interj.
pãtríme s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. pãtrímii; pl. pãtrími pâcâí vb., ind. ºi conj. prez. 1 sg. p÷câi, 3 sg.
pãtriºór s. n. (sil. -tri-), pl. pãtriºoáre ºi pl. p÷câie, imperf. 3 sg. pâcâiá
pãtrúnde vb. (sil. -trun-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. p÷clã s. f. (sil. -clã), g.-d. art. p÷clei; pl. p÷cle
pãtrúnd, 1 pl. pãtrúndem, perf. s. 1 sg. pãtrunséi, pâclós adj. m. (sil. -clos), pl. pâclóºi; f. sg.
1 pl. pãtrúnserãm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãtrúndã; pâcloásã, pl. pâcloáse
imper. 2 sg. pãtrúnde; part. pãtrúns p÷ine s. f., g.-d. art. p÷inii; pl. pâini
pãtrúndere s. f. (sil. -trun-), g.-d. art. p÷inea-pãdúrii s. f.
pãtrúnderii; pl. pãtrúnderi p÷inea-pórcului s. f.
pãtrunjél s. m., (sil. -trun-), pl. pãtrunjéi pâinícã s. f., g.-d. art. pâinícii; pl. pâiníci
pãtrunjél-de-c÷mp s. m. (sil. -trun-) pâiniºoárã s. f., g.-d. art. pâiniºoárei; pl.
pãtrunjélul-c÷inelui s. m. (sil. -trun-) pâiniºoáre
pãtrunzãtór adj. m. (sil. -trun-), pl. pâiníþã s. f., g.-d. art. pâiníþei; pl. pâiníþe
pãtrunzãtóri; f. sg. ºi pl. pãtrunzãtoáre pâl(-pâl) interj.
pãtúc s. n., pl. pãtúcuri pâlc s. n., pl. p÷lcuri
pãtuceán s. n., pl. pãtucéne pâlculéþ s. n., pl. pâlculéþe
pãtuiác s. n., pl. pãtuiáce pâlcuºór s. n., pl. pâlcuºoáre
pãtúl adj. m., pl. pãtúli p÷lnie s. f. (sil. -ni-e), art. p÷lnia (sil. -ni-a), g.-d.
pãtúl s. n., pl. pãtúle art. p÷lniei; pl. p÷lnii, art. p÷lniile (sil. -ni-i-)
pãtulí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãtulésc, pâlnioárã s. f. (sil. -ni-oa-), g.-d. art. pâlnioárei;
imperf. 3 sg. pãtuleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. pâlnioáre
pãtuleáscã pâlpâí vb., ind. ºi conj. prez. 3 sg. ºi pl. p÷lpâie,
pãtulíre s. f., g.-d. art. pãtulírii; pl. pãtulíri imperf. 3 sg. pâlpâiá; ger. pâlpâínd
päturã s. f., g.-d. art. päturii; pl. päturi pâlpâiálã s. f., g.-d. art. pâlpâiélii; pl. pâlpâiéli
pãturí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãturésc, pâlpâíre s. f., g.-d. art. pâlpâírii; pl. pâlpâíri
imperf. 3 sg. pãtureá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pâlpâít s. n.
pãtureáscã pâlpâitór adj. m. (sil. -pâ-i-), pl. pâlpâitóri;
pãturícã s. f., g.-d. art. pãturélei; pl. pãturéle f. sg. ºi pl. pâlpâitoáre
pãtúþ s. n., pl. pãtúþuri pâlpâitúrã s. f. (sil. -pâ-i-), g.-d. art. pâlpâitúrii;
pãþánie s. f. (sil. -ni-e), art. pãþánia (sil. -ni-a), pl. pâlpâitúri
g.-d. art. pãþániei; pl. pãþánii, art. pãþániile p÷nã conjcþ., prep.
(sil. -ni-i-) p÷nã la prep.
pãþeálã s. f., g.-d. art. pãþélii; pl. pãþéli pândáci adj. m., pl. pândáci; f. sg. ºi pl.
pãþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pãþésc, imperf. pândáce
3 sg. pãþeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pãþeáscã pândár s. m., pl. pândári
F pândáº/pârnáie
pândẠs. m., pl. pândáºi
716
pârâitór adj. m. (sil. -râ-i-), pl. pârâitóri; f. sg.
p÷ndã s. f., g.-d. art. p÷ndei; pl. p÷nde ºi pl. pârâitoáre
pândí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pândésc, pârâitúrã s. f. (sil. -râ-i-), g.-d. art. pârâitúrii;
imperf. 3 sg. pândeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. pârâitúri
pândeáscã pâr÷º s. m., pl. pâr÷ºi
pândíº adv. pâr÷t adj. m., s. m., pl. pâr÷þi; f. sg. pâr÷tã, pl.
pândít s. n. pâr÷te
pânditór adj. m., pl. pânditóri; f. sg. ºi pl. pârâtór adj. m., s. m., pl. pârâtóri; f. sg. ºi pl.
pânditoáre pârâtoáre
pângãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pângãrésc, pârâtúrã s. f., g.-d. art. pârâtúrii; pl. pârâtúri
imperf. 3 sg. pângãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pâr÷u s. n., art. pâr÷ul; pl. pâráie
pângãreáscã pârâúþ s. n., pl. pârâúþe
pângãríre s. f., g.-d. art. pângãrírii; pl. pângãríri pârcãláb s. m., pl. pârcãlábi
pângãritór adj. m., s. m., pl. pângãritóri; f. sg. pârcãlãbésc adj. m., f. pârcãlãbeáscã, pl. m. ºi
ºi pl. pângãritoáre f. pârcãlãbéºti
pântecáre s. f., g.-d. art. pântecärii pârcãlãbíe s. f., art. pârcãlãbía, g.-d. art.
pântecãráie s. f., art. pântecãráia pârcãlãbíei; pl. pârcãlãbíi, art. pârcãlãbíile
pântecãríe s. f., art. pântecãría, g.-d. pântecãríi, pârdálnic adj. m., pl. pârdálnici; f. sg.
art. pântecãríei pârdálnicã, pl. pârdálnice
p÷ntece s. n., pl. p÷ntece pârgár s. m., pl. pârgári
pântecél s. n., pl. pântecéle p÷rgav adj. m., pl. p÷rgavi; f. sg. p÷rgavã, pl.
pântecós adj. m., pl. pântecóºi; f. sg. pântecoásã, p÷rgave
pl. pântecoáse p÷rgã s. f./pârg s. n.
pântecúþ s. n., pl. pântecúþe p÷rghie s. f. (sil. -ghi-e), art. p÷rghia (sil. -ghi-
pânzár (persoanã) s. m., pl. pânzári a), g.-d. art. p÷rghiei; pl. p÷rghii, art. p÷rghiile
pânzár (sul la rãzboiul de þesut, corabie) (sil. -ghi-i-)
s. n., pl. pânzáre pârguí vb., ind. prez. 3 sg. pârguiéºte, imperf.
pânzát adj. m., pl. pânzáþi; f. sg. pânzátã, pl. 3 sg. pârguiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pârguiáscã
pânzáte pârguiálã s. f., g.-d. art. pârguiélii; pl. pârguiéli
p÷nzã s. f., g.-d. art. p÷nzei; pl. p÷nze pârguít s. n.
pânzãríe s. f., art. pânzãría, g.-d. art. pânzãríei; pârï vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pâräsc, imperf.
(ateliere, magazine) pl. pânzãríi, art. 3 sg. pârá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pâráscã
pânzãríile pârjoálã s. f., g.-d. art. pârjoálei, pl. pârjoále
pânzãtúrã s. f., g.-d. art. pânzãtúrii; (bucãþi, pârjól s. n., pl. pârjóluri
obiecte) pl. pânzãtúri pârjolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pârjolésc,
pânzét s. n., pl. (sorturi) pânzéturi imperf. 3 sg. pârjoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pânzícã s. f., g.-d. art. pânzícii pârjoleáscã
pânzíº s. n., pl. pânzíºuri p÷rlea s. m., g.-d. art. p÷rlei/p÷rlii, voc. p÷rleo
pânziºoárã s. f., g.-d. art. pânziºoárei, pl. P÷rlea s. pr. m., g.-d. art. lui P÷rlea
pânziºoáre pârleálã s. f., g.-d. art. pârlélii; pl. pârléli
pânzúcã s. f., g.-d. art. pânzúcii pârleáz s. n., pl. pârleázuri
pânzulíþã s. f., g.-d. art. pânzulíþei; pl. pânzulíþe pârlí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pârlésc,
pânzúþã s. f., g.-d. art. pânzúþei; pl. pânzúþe imperf. 3 sg. pârleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pâr/pârrr interj. pârleáscã
pâr s. m., pl. pâri pârlíre s. f., g.-d. art. pârlírii; pl. pârlíri
p÷rã s. f., g.-d. art. p÷rei; pl. p÷re pârlít s. n.
pârâciós adj. m., s. m., pl. pârâcióºi; f. sg. pârlitúrã s. f., g.-d. art. pârlitúrii; pl. pârlitúri
pârâcioásã, pl. pârâcioáse pârloágã s. f., g.-d. art. pârloágei; pl. pârloáge
pârâciúne s. f., g.-d. art. pârâciúnii; pl. pârlogí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pârlogésc,
pârâciúni imperf. 3 sg. pârlogeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pârâí vb., ind. ºi conj. prez. 3 sg. p÷râie, pârlogeáscã
imperf. 3 sg. pârâiá pârlogíre s. f., pl. pârlogíri
pârâiẠs. n., pl. pârâiáºe pârlogít adj. m., pl. pârlogíþi; f. sg. pârlogítã,
pârâít s. n., pl. pârâíturi pl. pârlogíte
pârâitoáre s. f. (sil. -râ-i-), g.-d. art. pârâitórii; pârnáie s. f., art. pârnáia, g.-d. art. pârnäii;
pl. pârâitóri pl. pârnäi
717
pârpãlác s. n., pl. pârpãláce
pârpãlác/pedagógã
pecabilitáte s. f., g.-d. art. pecabilitäþii
F
pârpãleálã/perpeleálã s. f. (acþiunea de a pecarí s. m.
frige, a pârli), g.-d. art. pârpãlélii/perpelélii; pecarizá vb., ind. prez. 1 sg. pecarizéz, 3 sg. ºi
pl. pârpãléli/perpeléli pl. pecarizeázã
pârpãlí/perpelí vb. (a frige, a pârli, a se pecarizáre s. f., g.-d. art. pecarizärii; pl.
încãlzi), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pârpãlésc/ pecarizäri
perpelésc, imperf. 3 sg. pârpãleá/perpeleá; conj. pecenég s. m., adj. m., pl. pecenégi; f. sg.
prez. 3 sg. ºi pl. pârpãleáscã/perpeleáscã; part. pecenégã, g.-d. art. pecenégei, pl. pecenége
pârpãlít/perpelít pecenégã (limba) s. f., g.-d. art. pecenégei
pârpãlíre/perpelíre s. f. (acþiunea de a pecetár (persoanã) s. m., pl. pecetári
frige, de a arde), g.-d. art. pârpãlírii/perpelírii; pecetár (sigiliu) s n., pl. pecetáre
pl. pârpãliri/perpelíri pecéte s. f., art. pecétea, g.-d. art. pecéþii; pl.
p÷rpãriþã s. f., g.-d. art. p÷rpãriþei; pl. p÷rpãriþe pecéþi
pârº s. m., pl. pârºi pecétea-lui-Sólomon (bot.) s. f.
p÷rtie s. f. (sil. -ti-e), art. p÷rtia (sil. -ti-a), g.-d. pecetluí vb. (sil. -tlu-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
art. p÷rtiei; pl. p÷rtii, art. p÷rtiile (sil. -ti-i-) pecetluiésc, imperf. 3 sg. pecetluiá; conj. prez.
pârtioárã s. f. (sil. -ti-oa-), g.-d. art. pârtioárei; 3 sg. ºi pl. pecetluiáscã
pl. pârtioáre pecetluíre s. f. (sil. -tlu-), g.-d. art. pecetluírii;
pârþ interj. pl. pecetluíri
pârþ s. n., pl. p÷rþuri pecetluít s. n. (sil. -tlu-)
pârþág s. n. pechinéz s. m., pl. pechinézi
pârþâí vb., ind. ºi conj. prez. 1 sg. p÷rþâi, 3 sg. péching (þesãturã) s. n.
ºi pl. p÷rþâie, imperf. 3 sg. pârþâiá Péching (rasã) s. pr. n.
pâslár s. m., pl. pâslári pécie s. f. (sil. -ci-e), art. pécia (sil. -ci-a), g.-d.
p÷slã s. f., g.-d. art. p÷slei art. péciei; pl. pécii, art. péciile (sil. -ci-i-)
pâslí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pâslésc, pecíngine s. f., g.-d. art. pecínginii; pl.
imperf. 3 sg. pâsleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pecíngini
pâsleáscã pecinginós adj. m., pl. pecinginóºi; f. sg.
pâslós adj. m., pl. pâslóºi; f. sg. pâsloásã, pl. pecinginoásã, pl. pecinginoáse
pâsloáse péciu s. n., pl. péciuri
pâº(-pâº) interj. pectázã s. f., g.-d. art. pectázei
pâºín adj. m., pl. pâºíni; f. sg. pâºínã, pl. pâºíne pectén s. m., pl. pecténi
pe prep. péctic adj. m., pl. péctici; f. sg. pécticã, pl.
pe acásã prep. + adv. (tempo lent) péctice
pe-acásã prep. + adv. (tempo rapid) pectínã s. f., g.-d. art. pectínei; pl. pectíne
pe acólo prep. + adv. (tempo lent) pectinéu adj. m., s. m., f. pectinée; pl. m. ºi f.
pe-acólo prep. + adv. (tempo rapid) pectinéi
pe afárã prep. + adv. (tempo lent) pectinifórm adj. m., pl. pectinifórmi; f. sg.
pe-afárã prep. + adv. (tempo rapid) pectinifórmã, pl. pectinifórme
pe aíci prep. + adv. (tempo lent) pectizáre s. f., g.-d. art. pectizärii
pe-aíci prep. + adv. (tempo rapid) pectografíe s. f., g.-d. art. pectografíei; pl.
peáj s. n. pectografíi
pe alócuri prep. + adv. (tempo lent) pectorál adj. m., (muºchi) s. m., pl. pectoráli;
pe-alócuri prep. + adv. (tempo rapid) f. sg. pectorálã, pl. pectorále
pe aproápe prep. + adv. (tempo lent) pectorál (pieptar, ornament) s. n., pl.
pe-aproápe prep. + adv. (tempo rapid) pectorále
pe at÷t/pe at÷ta prep. + adv. (tempo lent) pectóza s. f., pl. pectóze
pe-at÷t/pe-at÷ta prep. + adv. (tempo rapid) peculát s. n., pl. peculáte
pe atúnci/pe atúncea prep. + adv. (tempo peculiár adj. m., pl. peculiári; f. sg. peculiárã,
lent) pl. peculiáre
pe-atúnci/pe-atúncea prep. + adv. (tempo pecúliu s. n. [-liu pron. -lìu]
rapid) pecuniár adj. m. (sil. -ni-ar), pl. pecuniári;
pebegáz s. n., pl. pebegázuri f. sg. pecuniárã, pl. pecuniáre
pebrínã s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. pebrínei; pl. pebríne pedagóg s. m., pl. pedagógi
pecábil adj. m., pl. pecábili; f. sg. pecábilã; pl. pedagógã s. f., g.-d. art. pedagógei; pl.
pecábile pedagóge
F pedagógic/pedogénic
pedagógic adj. m., pl. pedagógici; f. sg.
718
pediatríe s. f. (sil. -a-tri-), art. pediatría, g.-d.
pedagógicã, pl. pedagógice pediatríi, art. pediatríei
pedagogíe s. f., art. pedagogía, g.-d. art. pediátru s. m. (sil. -a-tru), art. pediátrul; pl.
pedagogíei; pl. pedagogíi, art. pedagogíile pediátri, art. pediátrii
pedagogísm s. n. pedicél s. n., pl. pedicéle
pedagogizá vb., ind. prez. 1 sg. pedagogizéz, pedicelát adj. m., pl. pediceláþi; f. sg.
3 sg. ºi pl. pedagogizeázã pedicelátã, pl. pediceláte
pedalá vb., ind. prez. 1 sg. pedaléz, 3 sg. ºi pl. pedichiúrã s. f., g.-d. art. pedichiúrii; pl.
pedaleázã pedichiúri
pedaláj s. n., pl. pedaláje pedichiuríst s. m., pl. pedichiuríºti
pedálã s. f., g.-d. art. pedálei; pl. pedále pedichiurístã s. f., pl. pedichiuríste
pedaliér s. n. (sil. -li-er), pl. pedaliére pedícul s. n., pl. pedícule
pedalizáre s. f., g.-d. art. pedalizärii; pl. pediculár adj. m., pl. pediculári; f. sg.
pedalizäri pediculárã, pl. pediculáre
pedánt adj. m., s. m., pl. pedánþi; f. sg. pediculát adj. m., pl. pediculáþi; f. sg.
pedántã, pl. pedánte pediculátã, pl. pediculáte
pedanteríe s. f., art. pedantería, g.-d. art. pediculózã s. f., g.-d. art. pediculózei; pl. pediculóze
pedanteríei; pl. pedanteríi, art. pedanteríile pedifórm adj. m., pl. pedifórmi; f. sg.
pedantésc adj. m., f. pedantéscã; pl. m. ºi f. pedifórmã, pl. pedifórme
pedantéºti pedigríu s. n. (sil. -griu), art. pedigríul
pedántic adj. m., pl. pedántici; f. sg. pedilúviu s. n.
pedánticã, pl. pedántice pedimán s. m., adj. m. pedimáni; f. sg.
pedantísm s. n. pedimánã, pl. pedimáne
pe de áltã párte loc. adv. pedimént s. n., pl. pediménte
pe de-a-ntrégul loc. adv. pedimentáre s. f., g.-d. art. pedimentärii
pedeápsã s. f., g.-d. art. pedépsei; pl. pedépse pe dinafarã loc. adv.
pedél s. m., pl. pedéli pediometríe s. f., g.-d. art. pediometríei
pe de läturi loc. adv. pediométru (aparat pentru mãsurarea
pe de o párte loc. adv. copiilor mici) s. n. (sil. -di-o-, -tru), art.
pedepsí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pedepsésc, pediométrul; pl. pediométre
imperf. 3 sg. pedepseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pediós adj. m., pl. pedióºi; f. sg. pedioásã, pl.
pedepseáscã pedioáse
pedepsíbil adj. m., pl. pedepsíbili; f. sg. pediplénã s. f. (sil. -ple-), g.-d. art. pediplénei
pedepsíbilã, pl. pedepsíbile pedoamelioratív adj. m., pl. pedoamelioratívi;
pedepsibilitáte s. f., g.-d. art. pedepsibilitäþii f. sg. pedoamelioratívã, pl. pedoamelioratíve
pedepsíe s. f., art. pedepsía, g.-d. art. pedepsíei pedobiologíe s. f., g.-d. art. pedobiologíei
pedepsíre s. f., g.-d. art. pedepsírii; pl. pedepsíri pedobiónt s. n.
pedepsitór adj. m., pl. pedepsitóri; f. sg. ºi pl. pedocál s. n., pl. pedocále
pedepsitoáre pedocentrísm s. n.
pederást s. m., pl. pederáºti pedocentríst s. m., adj. m., pl. pedocentriºti;
pederastíe s. f., art. pederastía, g.-d. pederastíi, f. sg. pedocentrístã, pl. pedocentríste
art. pederastíei pedoclimátic adj. m., pl. pedoclimátici; f. sg.
pe de rost loc. adv. pedoclimáticã, pl. pedoclimátice
pedestrẠs. m., pl. pedestráºi pedodonþíe s. f., art. pedodonþía, g.-d. art.
pedestrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pedestrésc, pedodonþíei
imperf. 3 sg. pedestreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pedofíl s. m., adj. m., pl. pedofíli; f. sg.
pedestreáscã pedofílã, pl. pedofíle
pedestríme s. f., g.-d. art. pedestrímii; pl. pedofilía s. f., g.-d. art. pedofilíei
pedestrími pedofobíe s. f., g.-d. art. pedofobíei
pedestritáte s. f., g.-d. art. pedestritäþii pedogamíe s. f., art. pedogamía, g.-d. art.
pedéstru adj. m., s. m., pl. pedéºtri; f. sg. pedogamíei
pedéstrã, pl. pedéstre pedogenétic adj. m. ¿ genetic
pediátrã s. f. (sil. -a-trã; mf. ped-), g.-d. art. pedogenézã (geol., zool.) s. f., g.-d. art.
pediátrei; pl. pediátre pedogenézei
pediátric adj. m. (sil. -a-tric), pl. pediátrici; pedogénic adj. m., pl. pedogénici; f. sg.
f. sg. pediátricã, pl. pediátrice pedogénicã, pl. pedogénice
719
pedogeografíe s. f., g.-d. art. pedogeografíei
pedogeografíe/pelmatográmã
pelagiál adj. m. (sil. -gi-al), pl. pelagiáli; f. sg.
F
pedográf s. n., pl. pedográfe pelagiálã, pl. pelagiále
pedolít s. n., pl. pedolíte pelagián s. m., adj. m. (sil. -gi-an), pl. pelagiéni
pedológ (geol., ped., biol.) s. m., pl. pedológi (sil. -gi-eni); f. sg. pelagiánã, pl. pelagiéne
pedológã (geol., ped., biol.) s. f., g.-d. art. pelagianísm s. n. (sil. -gi-a-)
pedológei; pl. pedológe pelágic adj. m., pl. pelágici; f. sg. pelágicã, pl.
pedológic (geol., ped., biol.) adj. m. ¿ logic pelágice
pedologíe (geol., ped., biol.) s. f., art. pelagoscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. pelagoscoápe
pedología, g.-d. pedologíi, art. pedologíei pelágrã s. f. (sil. -grã), g.-d. art. pelágrei; pl.
pedométru (instrument de înregistrat paºii) pelágre
s. n. (sil. -tru), art. pedométrul; pl. pedométre pelagroíd adj. m., pl. pelagróizi; f. sg.
pedonosologíe s. f. g.-d. art. pedonosologíei pelagroídã, pl. pelagroíde
pedopsihiatríe s. f., g.-d. art. pedopsihiatríei pelagrós adj. m., s. m. (sil. -gros), pl. pelagróºi;
pedopsihiátru s. m., pl. pedopsihiátri f. sg. pelagroásã, pl. pelagroáse
pedosférã s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. pedosférei pelagrozínã s. f. (sil. -gro-), g.-d. art. pelagrozínei
pedotaxón s. n., pedotaxoáne peláj s. n., pl. peláje
pedotehníe s. f., art. pedotehnía, g.-d. art. pelargónie s. f. (sil. -ni-e), art. pelargónia (sil.
pedotehníei -ni-a), g.-d. art. pelargóniei; pl. pelargónii, art.
pedúncul s. m., pl. pedúnculi pelargóniile (sil. -ni-i-)
pedunculár adj. m., pl. pedunculári; f. sg. pelásg s. m., adj. m., pl. pelásgi; f. sg. pelásgã,
pedunculárã, pl. pedunculáre g.-d. art. pelásgei, pl. pelásge
pedunculát adj. m., pl. pedunculáþi; f. sg. pelásgic adj. m., pl. pelásgici; f. sg. pelásgicã,
pedunculátã, pl. pedunculáte pl. pelásgice
pefelé s. n., pl. pefeléuri pe l÷ngã prep.
pegamoíd s. n. pelerín s. m., pl. peleríni
pegás (lit., zool.) s. m., pl. pegáºi pelerináj s. n., pl. pelerináje
Pegás (mit., astron.) s. pr. m. pelerínã s. f., g.-d. art. pelerínei; pl. peleríne
pegmátic adj. m., pl. pegmátici; f. sg. pegmáticã, pelerinúþã s. f., g.-d. art. pelerinúþei; pl.
pl. pegmátice pelerinúþe
pegmatít s. n., pl. pegmatíte pelétã s. f., pl. peléte
pégrã s. f. peletíc s. n., pl. peletíce
pehbléndã s. f., g.-d. art. pehbléndei peletizáre s. f., g.-d. art. peletizärii; pl. peletizäri
pehliván s. m. (sil. -hli-), pl. pehliváni pelicán s. m., pl. pelicáni
pehlivãnésc adj. m. (sil. -hli-), f. pehlivãneáscã; pelicanól s. n.
pl. m. ºi f. pehlivãnéºti peliculár adj. m., pl. peliculári; f. sg. peliculárã,
pehlivãníe s. f. (sil. -hli-), art. pehlivãnía, g.-d. pl. peliculáre
art. pehlivãníei; pl. pehlivãníi, art. pehlivãníile películã s. f., g.-d. art. películei; pl. películe
peioratív adj. m., pl. peioratívi; f. sg. peioratívã, peliculogén adj. m., pl. peliculogéni; f. sg.
pl. peioratíve peliculogénã, pl. peliculogéne
peisagism s. n. (sil. pe-i-) pelín (plantã) s. m.
peisagíst s. m. (sil. pe-i-), pl. peisagíºti pelín (bãuturã) s. n., (sorturi) pl. pelínuri
peisagístã s. f. (sil. pe-i-), pl. peisagíste pelináriþã s. f., g.-d. art. pelináriþei; pl. pelináriþe
peisagístic adj. m. (sil. pe-i-), pl. peisagístici; pelinẠ(plantã) s. m.
f. sg. peisagísticã, pl. peisagístice pelinẠ(bãuturã) s. n., (sorturi) pl. pelináºe
peisagísticã (pictura peisajului) s. f. (sil. pelíncã s. f., g.-d. art. pelíncii; pl. pelínci
pe-i-), g.-d. art. peisagísticii pelíncile-Dómnului s. f. pl.
peisáj s. n. (sil. pe-i-), pl. peisáje pelín de mäturi s. m. + prep. + s. f.
peisajér adj. m. (sil. pe-i-), pl. peisajéri; f. sg. peliníþã s. f., g.-d. art. peliníþei; pl. peliníþe
peisajérã, pl. peisajére pelín mie s. m. + adj.
pe îndeléte (tempo lent)/pe-ndeléte pelinúþã s. f., g.-d. art. pelinúþei; pl. pelinúþe
(tempo rapid) loc. adv. pelín-bun s. m.
péjmã s. f., g.-d. art. péjmei; pl. péjme pelióze s. f. pl.
pe la prep. pelít s. n., pl. pelíte
peládã s. f., g.-d. art. peládei; pl. peláde pelític adj. m., pl. pelítici; f. sg. pelíticã, pl.
peládic adj. m., pl. peládici; f. sg. peládicã, pl. pelitice
peládice pelmatográmã s. f., pl. pelmatográme
F pelobatíde/penét
pelobatíde s. f., pl. pelobatíde
720
penál adj. m., pl. penáli; f. sg. penálã, pl. penále
pelobiónt s. n. penalicéºte adv.
pelofág adj. m., pl. pelofági; f. sg. pelofágã, pl. penalíst s. m., pl. penalíºti
pelofáge penalístã s. f., pl. penalíste
pelofíl adj. m., pl. pelofíli; f. sg. pelofílã, pl. penalitáte s. f., g.-d. art. penalitäþii; pl.
pelofíle penalitäþi
pelofítã s. f., pl. pelofíte penalizá vb., ind. prez. 1 sg. penalizéz, 3 sg. ºi
pelogén adj. m., pl. pelogéni; f. sg. pelogénã, pl. penalizeázã
pl. pelogéne penalizáre s. f., g.-d. art. penalizärii; pl.
peloíd s. n., pl. peloizi penalizäri
peloríe s. f., art. peloría, g.-d. art. peloríei penalizatór adj. m., pl. penalizatóri; f. sg. ºi
pelosól s. n., pl. pelosóluri pl. penalizatoáre
pelotá vb., ind. prez. 1 sg. pelotéz, 3 sg. ºi pl. penalizáþie s. f. (sil. -þi-e), art. penalizáþia (sil.
peloteázã -þi-a), g.-d. art. penalizáþiei; pl. penalizáþii, art.
pelótã s. f., pl. pelóte penalizáþiile (sil. -þi-i-)
peltát adj. m., pl. peltáþi; f. sg. peltátã, pl. penalménte adv.
peltáte penálti s. n. (sil. -ti), pl. penáltiuri
pelteá s. f., art. pelteáua, g.-d. art. peltélei; pl. penár s. n., pl. penáre
peltéle penát adj. m., pl. penáþi; f. sg. penátã, pl.
peltíc adj. m., pl. peltíci; f. sg. peltícã, pl. peltíce penáte
pelticãríe s. f., art. pelticãría, g.-d. art. penatifíd adj. m., pl. penatifízi; f. sg.
pelticãríei; pl. pelticãríi, art. pelticãríile penatifídã, pl. penatifíde
pelticeálã s. f., g.-d. art. pelticélii; pl. pelticéli penatifórm adj. m., pl. penatifórmi; f. sg.
pelticí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pelticésc, penatifórmã, pl. penatifórme
imperf. 3 sg. pelticeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. penatilobát adj. m., pl. penatilobáþi; f. sg.
pelticeáscã penatilobátã, pl. penatilobáte
pelticíe s. f., art. pelticía, g.-d. art. pelticíei; pl. penatipartít adj. m., pl. penatipartíþi; f. sg.
pelticíi, art. pelticíile penatipartítã, pl. penatipartíte
peltifórm adj. m., pl. peltifórmi; f. sg. penatisecát adj. m., pl. penatisecáþi; f. sg.
peltifórmã, pl. peltifórme penatisecátã, pl. penatisecáte
peltinérv adj. m., pl. peltinérvi; f. sg. peltinérvã, penáþi s. m. pl.
pl. peltinérve pénã s. f., g.-d. art. pénei; pl. péne
pelucíd adj. m., pl. pelucízi; f. sg. pelucídã, pl. pendánt s. n., pl. pendánte
pelucíde péndel s. n., pl. péndele
pelúr adj. invar., s. n. pendínte adj. invar.
pelúzã s. f., g.-d. art. pelúzei; pl. pelúze pendúl (dispozitiv care oscileazã) s. n., pl.
pelvián adj. m. (sil. -vi-an), pl. pelviéni (sil. pendúle
-vi-eni); f. sg. pelviánã, pl. pelviéne pendulá vb., ind. prez. 1 sg. penduléz, 3 sg. ºi
pelvifórm adj. m., pl. pelvifórmi; f. sg. pl. penduleázã
pelvifórmã, pl. pelvifórme pendulár adj. m., pl. pendulári; f. sg. pendulárã,
pelvigrafíe s. f., g.-d. art. pelvigrafíei pl. penduláre
pelvilogíe s. f., g.-d. art. pelvilogíei penduláre s. f., g.-d. art. pendulärii; pl.
pelvimetríe s. f., g.-d. art. pelvimetríei penduläri
pelvimétru s. n., pl. pelvimétre pendularíst s. m., pl. pendulariºti
pelviperitonítã s. f., pl. pelviperitoníte pendularístã s. f., pl. pendularíste
pélvis s. n., pl. pélvisuri pendúlã (ceas) s. f., g.-d. art. pendúlei; pl.
pelvisupórt s. n., pl. pelvisupórturi pendúle
pelvitomíe s. f., art. pelvitomía, g.-d. art. pe nedrépt loc. adv. (sil. -drept)
pelvitomíei; pl. pelvitomíi, art. pelvitomíile pe negândíte loc. adv.
pembé adj. invar., s. n. penél s. n., pl. penéluri
pémfigus s. n. peneplénã s. f. (sil. -ple-), g.-d. art. peneplénei;
pempánt adj. m., pl. pempánþi; f. sg. pempántã, pl. penepléne
pl. pempánte peneplenizáre s. f. (sil. -ple-), g.-d. art.
pená vb., ind. prez. 1 sg. penéz, 3 sg. ºi pl. peneplenizärii; pl. peneplenizäri
peneázã pe nerãsufláte loc. adv. (sil. -fla-)
penáj s. n., pl. penáje penét s. n., pl. penéturi
721
penetrá vb. (sil. -tra), ind. prez. 1 sg. penetréz,
penetrá/pentaoxíd
pensá vb., ind. prez. 1 sg. penséz, 3 sg. ºi pl.
F
3 sg. ºi pl. penetreázã penseázã
penetrábil adj. m. (sil. -tra-), pl. penetrábili; pensáre s. f., g.-d. art. pensärii; pl. pensäri
f. sg. penetrábilã, pl. penetrábile pénsã s. f., g.-d. art. pénsei; pl. pénse
penetrabilitáte s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. pensétã s. f., pl. penséte
penetrabilitäþii pénsie (indemnizaþie) s. f. (sil. -si-e), art.
penetránt adj. m. (sil. -trant), pl. penetránþi; pénsia (sil. -si-a), g.-d. art. pénsiei; pl. pénsii,
f. sg. penetrántã, pl. penetránte art. pénsiile (sil. -si-i-)
penetránþã s. f. (sil. -tran-), g.-d. art. pensioárã s. f. (sil. -si-oa-), g.-d. art. pensioárei;
penetránþei; pl. penetránþe pl. pensioáre
penetráre s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. peneträrii; pensión (ºcoalã) s. n. (sil. -si-on), pl. pensioáne
pl. peneträri pensioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg.
penetráþie s. f. (sil. -tra-þi-e), art. penetráþia pensionéz, 3 sg. ºi pl. pensioneázã
(sil. -þi-a), g.-d. art. penetráþiei; pl. penetráþii, pensionár s. m. (sil. -si-o-), pl. pensionári
art. penetráþiile (sil. -þi-i-) pensionárã s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. pensionárei;
penetrologíe s. f., art. penetrología, g.-d. art. pl. pensionáre
penetrologíei pensionáre s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. pensionärii;
penetrométru s. n., pl. penetrométre pl. pensionäri
pe nevãzúte loc. adv. pensionát s. n. (sil. -si-o-), pl. pensionáte
péni s. m., pl. péni pensiúne (întreþinere, restaurant) s. f. (sil.
peniafobíe s. f., art. peniafobía, g.-d. art. -si-u-), g.-d. art. pensiúnii; pl. pensiúni
peniafobíei pensulá vb., ind. prez. 1 sg. pensuléz, 3 sg. ºi
penián adj. m., pl. (sil. -ni-an), peniéni (sil. pl. pensuleázã
-ni-eni); f. sg. peniánã, pl. peniéne pensuláre s. f., g.-d. art. pensulärii; pl. pensuläri
peníbil adj. m., pl. peníbili; f. sg. peníbilã, pl. pensuláþie s. f. (sil. -þi-e), art. pensuláþia (sil.
peníbile -þi-a), g.-d. art. pensuláþiei; pl. pensuláþii, art.
penibilitáte s. f., g.-d. art. penibilitäþii pensuláþiile (sil. -þi-i-)
penicíl s. n., pl. penicíle pénsulã s. f., g.-d. art. pénsulei; pl. pénsule
penicilát adj. m., pl. peniciláþi; f. sg. penicilátã, pentacentenár adj. m., pl. pentacentenári;
pl. peniciláte f. sg. pentacentenárã, pl. pentacentenáre
penicílic adj. m. pentacórd s. n., pl. pentacórduri
penicilinázã s. f., g.-d. art. penicilinázei; pl. pentadactíl adj. m., pl. pentadactíli; f. sg.
penicilináze pentadactílã, pl. pentadactíle
penicilínã s. f., g.-d. art. penicilínei; (sorturi) pentadactíl s. n., pl. pentadactíle
pl. penicilíne pentádã s. f., g.-d. art. pentádei; pl. pentáde
penicíllium s. m. (sil. -li-um) pentaédru s. n. (sil. -ta-e-dru), art. pentaédrul;
penín s. n., pl. peníne pl. pentaédre
peninérv adj. m., pl. peninérvi; f. sg. peninérvã, pentagón s. n., pl. pentagoáne
pl. peninérve pentagonál adj. m., pl. pentagonáli; f. sg.
peninsulár adj. m. (sil.mf. pen-) ¿ insular pentagonálã, pl. pentagonále
penínsulã s. f. (sil. mf. pen-) ¿ insulã pentagrámã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art.
pénis s n., pl. pénisuri pentagrámei; pl. pentagráme
peníºã s. f., pl. peníºe pentagrílã s. f., g.-d. art. pentagrílei; pl.
peniºoárã s. f., g.-d. art. peniºoárei; pl. peniºoáre pentagríle
penitenciár adj. m. (sil. -ci-ar), pl. penitenciári; pentalogíe s. f., art. pentalogía, g.-d. art.
f. sg. penitenciárã, pl. penitenciáre pentalogíei
penitenciár s. n. (sil. -ci-ar), pl. penitenciáre pentamér adj. m., pl. pentaméri; f. sg.
penitént s. m.. adj. m., pl. peniténþi; f. sg. pentamérã, pl. pentamére
peniténtã, pl. peniténte pentameríe s. f., art. pentamería, g.-d. art.
peniténþã s. f., g.-d. art. peniténþei; pl. peniténþe pentameríei
penitenþiár adj. m., pl. penitenþiári; f. sg. pentamerón s. n., pl. pentameróne
penitenþiárã, pl. penitenþiáre pentamétru s. m. (sil. -tru), art. pentamétrul;
peníþa-bungeácului s. f. pl. pentamétri, art. pentamétrii
peníþã s. f., g.-d. art. peníþei; pl. peníþe pentán s. m., pl. pentáni
penologíe s. f., art. penología, g.-d. art. pentanól s. n., pl. pentanóluri
penologíei pentaoxíd s. m., pl. pentaoxízi
F pentapetál/perceptuál
pentapetál adj. m., pl. pentapetáli; f. sg. pepenoáicã s. f., g.-d. art. pepenoáicei; pl.
722

pentapetálã, pl. pentapetále pepenoáice


pentapetálã s. f. g.-d. art. pentapetálei; pl. pepenoáie s. f., art. pepenoáia, g.-d. art.
pentapetále pepenoáiei; pl. pepenoáie
pentapíl adj. m., pl. pentapíli; f. sg. pentapílã, pepenói s. m., pl. pepenói, art. pepenóii
pl. pentapíle pepenós adj. m., pl. pepenóºi; f. sg. pepenoásã,
pentaprísmã s. f., pl. pentaprísme pl. pepenoáse
pentasepál adj. m., pl. pentasepáli; f. sg. pepiniérã s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. pepiniérei;
pentasepálã, pl. pentasepale pl. pepiniére
pentasilábic adj. m. ¿ silabic pepinieríe s. f. (sil. -ni-e-), art. pepiniería, g.-d.
pentaspérm adj. m., pl. pentaspérmi; f. sg. art. pepinieríei; pl. pepinieríi, art. pepinieríile
pentaspérmã, pl. pentaspérme pepinieríst s. m. (sil. -ni-e-), pl. pepinieríºti
pentatéuh (carte) s. n. (sil. -teuh), pl. pepít adj. invar., (þesãturã) s. n.
pentatéuhuri pepítã (bucatã de aur) s. f., pl. pepíte
Pentatéuh (titlul unei pãrþi din Biblie) s. péplu s. n. (sil. -plu), art. péplul; pl. pépluri
pr. n. (sil. -teuh) peponídã s. f., pl. peponíde
pentatlón s. n. (sil. -tlon; mf. pent-), pl. pe potríva loc. prep.
pentatloáne pépsic adj. m., pl. pépsici; f. sg. pépsicã, pl.
pentatloníst s. m. (sil. -tlo-), pl. pentatloníºti pépsice
pentatlonístã s. f. (sil. -tlo-), pl. pentatloníste pépsi-cóla s. f./pépsi s. n.
pentatónic adj. m. ¿ tonic pepsíe s. f., art. pepsía, g.-d. art. pepsíei; pl.
pentavalént adj. m., pl. pentavalénþi; f. sg. pepsíi
pentavaléntã, pl. pentavalénte pepsínã s. f., g.-d. art. pepsínei; pl. pepsíne
pentazól s. n. peptidázã s. f., g.-d. art. peptidázei; pl.
penteléu s. n. (sil. -leu), art. penteléul; (beþe, peptidáze
pante) pl. penteléie peptídã s. f., g.-d. art. peptídei; pl. peptíde
pentélicã adj. f. peptídic adj. m., pl. peptídici; f. sg. peptídicã,
penticostál (persoanã) s. m., pl. penticostáli pl. peptídice
penticostálã s. f., pl. penticostále peptizánt adj. m., pl. peptizánþi; f. sg.
penticostár (carte) s. n., pl. penticostáre peptizántã, pl. peptizánte
pentódã s. f. (sil. mf. pent-), g.-d. art. pentódei; peptizáre s. f., g.-d. art. petizärii, pl. peptizäri
pl. pentóde peptónã s. f., g.-d. art. peptónei; pl. peptóne
pentózã s. f., g.-d. art. pentózei; pl. pentóze peptonizáre s. f., g.-d. art. peptonizärii; pl.
pentozuríe s. f. g.-d. art. pentozuríei; pl. peptonizäri
pentozuríi peptonuríe s. f. art. peptonuría, g.-d. art.
péntru prep. peptonuríei; pl. peptonuríi
péntru ca sã loc. conjcþ. per prep.
péntru cã loc. conjcþ. peracíd s. m. (sil. mf. per-), pl. peracízi
péntru ce prep. + pr. percaínã s. f., g.-d. art. percaínei
penúltim adj. m. (sil. mf. pen-) ¿ ultim percál s. n., (sorturi) pl. percále
penúmbrã s. f. (sil. mf. pen-) ¿ umbrã percalínã s. f., g.-d. art. percalínei
penuríe s. f., art. penuría, g.-d. penuríi, art. percépe vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. percép,
penuríei imperf. 3 sg. percepeá, 1 pl. percépem; conj.
peón s. m., pl. peóni prez. 3 sg. ºi pl. perceápã; part. percepút
peonáj s. n. (sil. pe-o-) percépere s. f., g.-d. art. percéperii, pl. percéperi
peónia s. f. percépt s. n., pl. percépte
peónic adj. m., pl. peónici; f. sg. peónicã, pl. perceptíbil adj. m., pl. perceptíbili; f. sg.
peónice perceptíbilã, pl. perceptíbile
pepélea (om isteþ, glumeþ) s. m. perceptibilitáte s. f., g.-d. art. perceptibilitäþii
Pepélea s. pr. m., g.-d. art. lui Pepélea/Pepélei perceptív adj. m., pl. perceptívi; f. sg.
pepenár s. m., pl. pepenári perceptívã, pl. perceptíve
pepenẠs. m., pl. pepenáºi perceptór (fin.) s. m., pl. perceptóri
pepenãríe s. f., art. pepenãría, g.-d. art. perceptoriál (fin.) adj. m. (sil. -ri-al), pl.
pepenãríei; pl. pepenãríi, art. pepenãríile perceptoriáli; f. sg. perceptoriálã, pl. perceptoriále
pépene s. m., pl. pépeni perceptuál adj. m., pl. perceptuáli; f. sg.
pepeníºte s. f., g.-d. art. pepeníºtii; pl. pepeníºti perceptuálã, pl. perceptuále
723
percépþie (psih., fin.) s. f. (sil. -þi-e), art.
percépþie/perfecþionáre
perditánþã s. f., g.-d. art. perditánþei
F
percépþia (sil. -þi-a), g.-d. art. percépþiei; pl. perdíþie s. f. (sil. -þi-e), art. perdíþia (sil. -þi-a),
percépþii, art. percépþiile (sil. -þi-i-) g.-d. art. perdíþiei; pl. perdíþii, art. perdíþiile (sil.
percepþionál adj. m., pl. percepþionáli; f. sg. -þi-i-)
percepþionálã, pl. percepþionále peréche s. f., art. peréchea, g.-d. art. peréchii;
percepþionalísm s. n. pl. peréchi
percepþionísm s. n. perechiúºã s. f., art. perechiúºa, g.-d. art.
percepþioníst s. m., adj. m., pl. percepþioníºti; perechiúºei; pl. perechiúºe
f. sg. percepþionístã, pl. percepþioníste peregrín s. m. (sil. -grin), pl. peregríni
perchezíþie s. f. (sil. -þi-e), art. perchezíþia (sil. peregriná vb. (sil. -gri-), ind. prez. 1 sg.
-þi-a), g.-d. art. perchezíþiei; pl. perchezíþii, art. peregrinéz, 3 sg. ºi pl. peregrineázã
perchezíþiile (sil. -þi-i-) peregrináj s. n. (sil. -gri-), pl. peregrináje
percheziþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. peregrináre s. f. (sil. -gri-), g.-d. art. peregrinärii;
percheziþionéz, 3 sg. ºi pl. percheziþioneázã pl. peregrinäri
percícã s. f., g.-d. art. percélei; pl. percéle peregrináþie s. f. (sil. -gri-, -þi-e), art.
perciunát adj. m., pl. perciunáþi; f. sg. peregrináþia (sil. -þi-a), g.-d. art. peregrináþiei;
perciunátã, pl. perciunáte pl. peregrináþii, art. peregrináþiile (sil. -þi-i-)
perciúne s. m., pl. perciúni pereiá vb., ind. prez. 1 sg. pereiéz, 3 sg. ºi pl.
perclorát s. m., pl. percloráþi pereiázã
perclóric adj. m. peremptorietáte s. f., g.-d. art. peremptorietäþii
percolá vb., ind. prez.1 sg. percoléz, 3 sg. ºi pl. peremptóriu adj. m. (sil. -to-riu [pron. -rìu]),
percoleázã f. peremptórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. peremptórii
percoláre s. f., g.-d. art. percolärii perempþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art.
percolatór s. n., pl. percolatoáre perempþiúnii; pl. perempþiúni
percusiúne (mec.) s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. perén adj. m., pl. peréni; f. sg. perénã, pl. peréne
percusiúnii; pl. percusiúni perenialísm s. n.
percutá vb., ind. prez. 1 sg. percutéz, 3 sg. ºi perenitáte s. f., g.-d. art. perenitäþii
pl. percuteázã perenizá vb., ind. prez. 1 sg. perenizéz, 3 sg. ºi
percutanát adj. m., pl. pecutanáþi; f. sg. pl. perenizeázã
pecutanátã, pl. pecutanáte peréte s. m., pl. peréþi
percutánt adj. m., pl. percutánþi; f. sg. peréu s. n., art. peréul; pl. peréuri
percutántã, pl. percutánte perféct adj. m., pl. perfécþi; f. sg. perféctã, pl.
percutáre s. f., g.-d. art. percutärii; pl. percutäri perfécte
percutór s. n., pl. percutoáre perféct s. n., pl. perfécte
percúþie (muz., med., mil.) s. f. (sil. -þi-e), perfectá vb., ind. prez. 1 sg. perfectéz, 3 sg. ºi
art. percúþia (sil. -þi-a), g.-d. art. percúþiei; pl. pl. perfecteázã
percúþii, art. percúþiile (sil. -þi-i-) perfectáre s. f., g.-d. art. perfectärii; pl.
percuþioníst s. m., pl. percuþioníºti perfectäri
perdáf s. n., pl. perdáfuri perfectíbil adj. m., pl. perfectíbili; f. sg.
perdánt s. m., adj. m., pl. perdánþi; f. sg. perfectíbilã, pl. perfectíbile
perdántã, pl. perdánte perfectibilitáte s. f., g.-d. art. perfectibilitäþii
perdãfuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. perfectísm s. n.
perdãfuiésc, imperf. 3 sg. perdãfuiá; conj. perfectív adj. n., f. perfectívã; pl. n. ºi f.
prez. 3 sg. ºi pl. perdãfuiáscã perfectíve
perdeá s. f., art. perdeáua, g.-d. art. perdélei; perfectivizá vb., ind. prez. 1 sg. perfectivizéz,
pl. perdéle 3 sg. ºi pl. perfectivizeázã
perdegíu s. m., art. perdegíul; pl. perdegíi, art. perfectizá vb., ind. prez. 1 sg. perfectizéz, 3 sg.
perdegíii ºi pl. perfectizeázã
perdelegíu s. m., art. perdelegíul; pl. perdelegíi, perféctul compús s. n. + adj.
art. perdelegíii perféctul símplu s. n. + adj.
perdeluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. perdeluiésc, perféctum s. n.
imperf. 3 sg. perdeluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. perfécþie v. perfecþiune
perdeluiáscã perfecþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
perdeluíre s. f., g.-d. art. perdeluírii; pl. perfecþionéz, 3 sg. ºi pl. perfecþioneázã
perdeluíri perfecþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
perdelúþã s. f., g.-d. art. perdelúþei; pl. perdelúþe perfecþionärii; pl. perfecþionäri
F perfecþionísm/peridróm
perfecþionísm s. n.
724
periá vb. (sil. -ri-a), ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg.
perfecþioníst s. m., adj. m., pl. perfecþioníºti; périi, 3 sg. ºi pl. périe, 1 pl. periém (sil. -ri-em);
f. sg. perfecþionístã, pl. perfecþioníste ger. periínd (sil. -ri-ind)
perfecþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. periáct s. n., pl. periácte
perfecþiúnii; (lucruri, fiinþe) pl. perfecþiúni (ºi periáj s. n., pl. periáje
perfécþie, în loc. adv. la ~) periánt s. n. (sil. -ri-ant), pl. periánte
perfíd adj. m., pl. perfízi; f. sg. perfídã, pl. periarterítã (boalã a arterelor) s. f. (sil. -ri-ar-),
perfíde pl. periarteríte
perfidíe s. f., art. perfidía, g.-d. art. perfidíei; periartrítã (boalã a articulaþiilor) s. f. (sil.
pl. perfidíi, art. perfidíile -ri-ar-), pl. periartríte
perfín adj. m., pl. perfíni; f. sg. perfínã, pl. perfíne periát s. n. (sil. -ri-at), pl. periáturi
perfográf s. n., pl. perfográfe periból s. n., pl. peribóluri
perfoliát adj. m. (sil. -li-at), pl. perfoliáþi; f. sg. peribronºítã s. f., g.-d. art. peribronºítei; pl.
perfoliátã, pl. perfoliáte peribronºíte
perforá vb., ind. prez. 1 sg. perforéz, 3 sg. ºi pericárd s. n., pl. pericárde
pl. perforeázã pericárdic adj. m., pl. pericárdici; f. sg.
perforáj s. n., pl. perforáje pericárdicã, pl. pericárdice
perforánt adj. m., pl. perforánþi; f. sg. pericardítã s. f., pl. pericardíte
perforántã, pl. perforánte pericárp s. n., pl. pericárpe
perforáre s. f. ¿ forare pericarpátic adj. m. ¿ carpatic
perforát s. n. pericéntric adj. m., pl. pericéntrici; f. sg.
perforatoáre (persoanã) s. f., g.-d. art. pericéntricã, pl. pericéntrice
perforatoárei; pl. perforatoáre pericéntru s. n., pl. pericéntre
perforatór (persoanã) s. m., pl. perforatóri pericíclu s. n. ¿ ciclu
perforatór (instrument) s. n., pl. perforatoáre pericistítã s. f., g.-d. art. pericistítei; pl.
perforatúrã s. f., pl. perforatúri pericistíte
perforáþie s. f. (sil. -þi-e), art. perforáþia (sil. pericláz s. n. (sil. -claz)
-þi-a), g.-d. art. perforáþiei; pl. perforáþii, art. periclín s. n., pl. periclínuri
perforáþiile (sil. -þi-i-) periclinál adj. m., pl. periclináli; f sg.
performánt adj. m., pl. performánþi; f. sg. periclinálã, pl. periclinále
performántã, pl. performánte periclínic adj. m., pl. periclínici; f. sg.
performánþã s. f., g.-d. art. performánþei; pl. periclínicã, pl. periclínice
performánþe periclitá vb. (sil. -cli-), ind. prez. 1 sg. periclitéz,
performér s. m., pl. performéri 3 sg. ºi pl. pericliteázã
performérã s. f., g.-d. art. performérei; pl. periclitánt adj. m., pl. periclitánþi; f. sg.
performére periclitántã, pl. periclitánte
perfuzá vb., ind. prez. 1 sg. perfuzez, 3 sg. ºi periclitáre s. f. (sil. -cli-), g.-d. art. periclitärii;
pl. perfuzeázã pl. periclitäri
perfuzábil adj. m., pl. perfuzábili; f. sg. periclitáte s. f., g.-d. art. periclitäþii
perfuzábilã, pl. perfuzábile perícol s. n., pl. perícole
perfúzie s. f. (sil. -zi-e), art. perfúzia (sil. -zi-a), pericolecistítã s. f., g.-d. art. pericolecistítei; pl.
g.-d. art. perfúziei; pl. perfúzii, art. perfúziile (sil. pericolecistíte
-zi-i-) pericolítã s. f., g.-d. art. pericolítei; pl. pericolíte
perfuzór s. n., pl. perfuzoáre pericolpítã s. f., g.-d. art. pericolpítei; pl.
pergamént s. n., pl. pergaménte pericolpíte
pergamentár s. m., pl. pergamentári pericópã s. f., g.-d. art. pericópei;. pl. pericópe
pergamentós adj. m., pl. pergamentóºi; f. sg. pericranián adj. m. (sil. -cra-) ¿ cranian
pergamentoásã, pl. pergamentoáse pericrániu s. n. (sil. -cra-) ¿ craniu
pergamináre s. f., pl. pergaminäri periculós adj. m., pl. periculóºi; f. sg. periculoásã,
pergaminátã adj. f., pl. pergamináte pl. periculoáse
pergamút adj. m. pergamúþi; f. sg. pergamútã, periculozitáte s. f., g.-d. art. periculozitäþii; pl.
pl. pergamúte periculozitäþi
pergelisól s. n. peridérm s. n., pl. peridérme
perghél s. n., pl. perghéluri peridót s. n.
pérgolã s. f., g.-d. art. pérgolei; pl. pérgole peridotít s. n./peridotítã s. f., pl. peridotíte
perhidról s. n. (sil. -drol) peridróm s. n. (sil. -drom), pl. peridrómuri
725
périe s. f. (sil. -ri-e), art. péria (sil. -ri-a), g.-d.
périe/peripatétic
perimétru s. n. (sil. -tru), art. perimétrul; pl.
F
art. périei; pl. périi, art. périile (sil. -ri-i-) perimétre
periéc s. m. (sil. -ri-ec), pl. periéci perimontán adj. m., pl. perimontáni; f. sg.
periecuatoriál adj. m., pl. periecuatoriáli; f. sg. perimontánã, pl. perimontáne
periecuatoriálã, pl. periecuatoriále perimuntós adj. m., pl. perimuntóºi; f. sg.
periegézã s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. periegézei; perimuntoásã, pl. perimuntoáse
pl. periegéze perinatál adj. m., pl. perinatáli; f. sg. perinatálã,
periér (persoanã) s. m. (sil. -ri-er), pl. periéri pl. perinatále
periérã (persoanã) s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. perinatalitáte s. f., g.-d. art. perinatalitäþii
periérei; pl. periére perindá vb., ind. prez. 1 sg. perínd/perindéz,
periére s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. periérii; pl. 3 sg. ºi pl. períndã
periéri perindáre s. f., g.-d. art. perindärii; pl. perindäri
perieríe s. f. (sil. -ri-e-), art. periería, g.-d. art. perineál adj. m. (sil. -ne-al), pl. perineáli; f. sg.
perieríei; pl. perieríi, art. perieríile perineálã, pl. perineále
perietór adj. m. (sil. -ri-e-), pl. perietóri; f. sg. perinefrítã s. f. (sil. -fri-), pl. perinefríte
ºi pl. perietoáre perinefrític adj. m. ¿ nefritic
periesofagítã s. f., g.-d. art. periesofagítei; pl. perineografíe s. f. (sil. -ne-o-), g.-d. art.
periesofagíte perineografíei; pl. perineografíi
perietúrã s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. perietúrii; perineorafíe s. f. (sil. -ne-o-), g.-d. art.
pl. perietúri perineorafíei; pl. perineorafíi
periferiál adj. m., pl. periferiáli; f. sg. perinéu s. n., art. perinéul; pl. perinée
periferiálã, pl. periferiále perinérv s. n.
periféric adj. m., pl. periférici; f. sg. periféricã, perinevrítã s. f., g.-d. art. perinevrítei; pl.
pl. periférice perinevríte
periferíe s. f., art. perifería, g.-d. art. periferíei; periníþa (dans) s. f., art. g.-d. periníþei
pl. periferíi, art. periferíile perinóc s. n., pl. perinoáce
periferizá vb., ind. prez. 1 sg. periferizéz, 3 sg. perintról s. n.
ºi pl. periferizeázã perioádã s. f. (sil. -ri-oa-), g.-d. art. perioádei;
periflebítã s. f., g.-d. art. periflebítei; pl. pl. perioáde
periflebítei periód (fiziol.) s. n. (sil. -ri-od)
perifíton s. n. periódic adj. m. (sil. -ri-o-), pl. periódici; f. sg.
perifocál adj. m., pl. perifocali; f. sg. perifocálã, periódicã, pl. periódice
pl. perifocále periodicitáte s. f. (sil. -ri-o-), g.-d. art.
perifrástic adj. n. (sil. -fras-), f. sg. perifrásticã; periodicitäþii; pl. periodicitäþi
pl. n. ºi f. perifrástice periodísm s. n. (sil. -ri-o-)
perifrazá vb. (sil. -fra-), ind. prez. 1 sg. periodizá vb. (sil. -ri-o-), ind. prez. 1 sg.
perifrazéz, 3 sg. ºi pl. perifrazeázã periodizéz, 3 sg. ºi pl. periodizeázã
perifrázã s. f. (sil. -fra-) ¿ frazã periodizánt adj. m. (sil. -ri-o-), pl. periodizánþi;
perigalaxíe s. f., g.-d. art. perigalaxíei f. sg. periodizántã, pl. periodizánte
perigéu s. n., art. perigéul; pl. perigée periodizáre s. f. (sil. -ri-o-), g.-d. art.
periglaciár adj. m. (sil. -gla-) ¿ glaciar periodizärii; pl. periodizäri
periglaciár s. n. (sil. -gla-ci-ar) periodmétru s. n. (sil. -ri-od-), pl. periodmétre
perigón s. n., pl. perigoáne periodográmã s. f., pl. periodográme
perihéliu s. n. [-liu pron. -lìu], art. perihéliul; periodologíe s. f., g.-d. art. periodologíei
pl. perihélii, art. perihéliile (sil. -li-i-) periodónt s. n. (sil. -ri-o-), pl. periodónturi
perilimfátic adj. m., pl. perilimfátici; f. sg. periodóntic adj. m. (sil. -ri-o-), pl. periodóntici;
perilimfáticã, pl. perilimfátice f. sg. periodónticã, pl. periodóntice
perilímfã s. f., g.-d. art. perilímfei periodontítã s. f. (sil. -ri-o-), pl. periodontíte
perimá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. perimeázã periodónþiu s. n. (sil. -ri-o-) [-þiu pron. -þìu],
perimáre s. f., g.-d. art. perimärii; pl. perimäri art. periodónþiul
perimarítim adj. m., pl. perimarítimi, f. sg. perióst s. n. (sil. -ri-ost), pl. periósturi
perimarítimã, pl. perimarítime periostítã s. f. (sil. -ri-os-), pl. periostíte
perimét s. n., pl. periméte periostózã s. f. (sil. -ri-os-), g.-d. art. periostózei;
perimetrál adj. m. (sil. -tral), pl. perimetráli; pl. periostóze
f. sg. perimetrálã, pl. perimetrále peripatétic adj. m., s. m., pl. peripatétici; f. sg.
perimétric adj. m. ¿ metric peripatéticã, pl. peripatétice
F peripateticián/permeánþã
peripateticián s. m. (sil. -ci-an), pl. periunghiál adj. m. (sil. -ri-un-ghi-al), pl.
726

peripateticiéni (sil. -ri-eni) periunghiáli; f. sg. periunghiálã, pl. periunghiále


peripateticísm s. n. periurbán adj. m., pl. periurbáni; f. sg.
peripatetísm s. n. periurbánã
peripatetizá vb., ind. prez. 1 sg. peripatetizéz, periúþã s. f. (sil. -ri-u-), g.-d. art. periúþei; pl.
3 sg. ºi pl. peripatetizeázã periúþe
peripeþíe s. f., art. peripeþía, g.-d. art. peripeþíei; perivasculár adj. m. ¿ vascular
pl. peripeþíi, art. peripeþíile perj s. m., pl. perji
peripíscã s. f., g.-d. art. peripíºtei; pl. peripíºte perjár s. m., pl. perjári
periplizón s. n. (sil. -pli-), pl. periplizoáne pérjã s. f., g.-d. art. pérjei; pl. pérje
períplu s. n. (sil. -plu), art. períplul; pl. períple perjãríe s. f., art. perjãría, g.-d. art. perjãríei;
periptér s. n. (sil. mf. -pter), pl. periptére (livezi) pl. perjãríi, art. perjãríile
perisábil adj. m., pl. perisábili; f. sg. perisábilã, perl s. n.
pl. perisábile perlá vb., ind. prez. 1 sg. perléz, 3 sg. ºi pl.
perisabilitáte s. f., g.-d. art. perisabilitäþii perleázã
periscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. periscoápe perláj s. n., pl. perláje
periscópic adj. m., pl. periscópici; f. sg. perláre s. f., pl. perläri
periscópicã, pl. periscópice perlát adj. m., pl. perláþi; f. sg. perlátã, pl.
periscopicitáte s. f., g.-d. art. periscopicitäþii perláte
periselenár adj. m., pl. periselenári; f. sg. pérlã s. f., g.-d. art. pérlei; pl. pérle
periselenárã, pl. periselenáre perlicultúrã s. f., g.-d. art. perlicultúrii
perisférã s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. perisférei perliér adj. m., pl. perliéri; f. sg. perliérã, pl.
perisíp s. n., pl. perisípuri perliére
perisístolã s. f., g.-d. art. perisístolei perlifér adj. m., pl. perliféri; f. sg. perliferã, pl.
perisodactíl s. n., pl. perisodactíle perlifére
perisologíe s. f., g.-d. art. perisologíei perlinguál adj. m. ¿ lingual
perispérm s. n. (sil. mf. -sperm) perlít (material de construcþie) s. n.
perispomén s. n., pl. perispoméne perlítã (constituent structural al oþelului)
peristálticã adj. f. (sil. mf. -stal-), pl. peristáltice s. f., pl. perlíte
peristaltísm s. n. (sil. mf. -stal-) perlític adj. m., pl. perlítici; f. sg. perlíticã, pl.
peristíl s. n. (sil. mf. -stil), pl. peristíluri perlítice
peristílic adj. m., pl. peristílici; f. sg. peristílicã, perlofíl s. n., pl. perlofíli
pl. peristílice perlón s. n.
peristóm s. n., pl. peristómuri permanént adj. m., pl. permanénþi; f. sg.
peristomál adj. m., pl. peristomáli; f. sg. permanéntã, pl. permanénte
peristomálã, pl. peristomále permanént s. n., pl. permanénte
períº s. n., pl. períºuri permanentizá vb., ind. prez. 1 sg. permanentizéz,
periºcolár adj. m., pl. periºcolári; f. sg. 3 sg. ºi pl. permanentizeázã
periºcolárã, pl. periºcoláre permanentizáre s. f., g.-d. art. permanentizärii;
periºoárã s. f., g.-d. art. periºoárei; pl. periºoáre pl. permanentizäri
periºór (bot., anat.) s. m., pl. periºóri permanénþã s. f., g.-d. art. permanénþei; pl.
periteág s. n. (sil. -teag), pl. periteáguri permanénþe
peritéliu s. n., art. peritéliul, pl. peritélíi permanganát s. m., pl. permanganáþi
periteréstru adj. m. ¿ terestru permangánic adj. m. ¿ manganic
peritiflítã s. f. (sil. -fli-), pl. peritiflíte permeábil adj. m. (sil. -me-a-), pl. permeábili;
peritomíe s. f., g.-d. art. peritomíei, pl. peritomíi, f. sg. permeábilã, pl. permeábile
art. peritomíile permeabilitáte s. f. (sil. -me-a-), g.-d. art.
peritoneál adj. m. (sil. -ne-al), pl. peritoneáli; permeabilitäþii; (tipuri) pl. permeabilitäþi
f. sg. peritoneálã, pl. peritoneále permeabilizá vb., (sil. -me-a-), ind. prez. 1 sg.
peritoneoscóp s. n. (sil. -ne-o-), pl. peritoneoscoápe permeabilizéz, 3 sg. ºi pl. permeabilizeázã
peritoneoscopíe s. f. (sil. -ne-o-), g.-d. art. permeabilizáre s. f. (sil. -me-a-), g.-d. art.
peritoneoscopíei; pl. peritoneoscopíi permeabilizärii
peritonéu s. n., art. peritonéul; pl. peritonée permeamétru s. n. (sil. -me-a-, -tru), art.
peritonítã s. f., pl. peritoníte permeamétrul; pl. permeamétre
peritropicál adj. m., pl. peritropicáli; f. sg. permeánþã s. f. (sil. -me-an-), g.-d. art.
peritropicálã, pl. peritropicále permeánþei
727
permendúr s. n.
permendúr/persecutóriu
peroráre s. f., g.-d. art. perorärii; pl. peroräri
F
permián adj. m. (sil. -mi-an), pl. permiéni (sil. peroráþie s. f. (sil. mf. per-), pl. peroráþii
-mi-eni); f. sg. permiánã, pl. permiéne peroxíd s. m. (sil. mf. per-), pl. peroxízi
permián s. n. (sil. -mi-an) peroxidázã s. f. (sil. mf. per-) ¿ oxidazã
perminvár s. n. (sil. mf. perm-) perpeleálã (acþiunea de a se agita) s. f., g.-d.
permís s. n., pl. permíse art. perpelélii; pl. perpeléli
permísie (mil.) s. f. (sil. -si-e), art. permísia perpelí (a se agita) vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
(sil. -si-a), g.-d. art. permísiei; pl. permísii, art. perpelésc, imperf. 3 sg. perpeleá; conj. prez. 3 sg.
permísiile (sil. -si-i-) ºi pl. perpeleáscã
permisionár s. n. (sil. -si-o-), pl. permisionári perpelí (a frige) v. pârpãli
permisiúne (aprobare) s. f. (sil. -si-u-), g.-d. perpelíre (acþiunea de a se agita) s. f., g.-d.
art. permisiúnii; pl. permisiúni art. perpelírii
permisív adj. m., pl. permisívi; f. sg. permisívã, perpendiculár adj. m., pl. perpendiculári; f. sg.
pl. permisíve perpendiculárã, pl. perpendiculáre
permisivitáte s. f., g.-d. art. permisivitäþii perpendicularitáte s. f., g.-d. art.
permíte vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. permít, perpendicularitäþii
1 pl. permítem, 2 pl. permíteþi; conj. prez. 3 sg. pérper s. m., (monede) pl. pérperi
ºi pl. permítã; part. permís perperít s. n.
permitivitáte s. f., g.-d. art. permitivitäþii; perpetrá vb., ind. prez. 1 sg. perpetréz, 3 sg. ºi
(tipuri) pl. permitivitäþi pl. perpetreázã
permutá vb., ind. prez. 1 sg. permút, 3 sg. ºi perpetráre s. f., g.-d. art. perpeträrii
pl. permútã perpetráþie s. f., art. perpetráþia, g.-d. art.
permutábil adj. m. ¿ mutabil perpetráþiei
permutabilitáte s. f., g.-d. art. permutabilitäþii perpetuá vb. (sil. -tu-a), ind. prez. 1 sg.
permutáre s. f., pl. permutäri perpetuéz, 3 sg. ºi pl. perpetueázã, 1 pl. perpetuäm
permutáþie s. f., pl. permutáþii (sil. -tu-ãm); conj. prez. 3 sg. ºi pl. perpetuéze
permutaþionál adj. m., pl. permutaþionáli; (sil. -tu-e-); ger. perpetu÷nd (sil. -tu-ând)
f. sg. permutaþionálã, pl. permutaþionále perpetuáre s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art.
permutít s. m., pl. permutíþi perpetuärii; pl. perpetuäri
pérnã s. f., g.-d. art. pérnei; pl. pérne perpetuáþie s. f. (sil. -tu-a-þi-e), art.
perniciós adj. m. (sil. -ci-os), pl. pernicióºi; perpetuáþia, g.-d. perpetuáþii, art. perpetuáþiei
f. sg. pernicioásã, pl. pernicioáse perpetuitáte s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art.
perniciozitáte s. f. (sil. -ci-o-), g.-d. art. perpetuitäþii
perniciozitäþii perpétuu adj. m. (sil. -tu-u), pl. perpétui; f. sg.
pernioárã s. f. (sil. -ni-oa-), g.-d. art. pernioárei; perpétuã (sil. -tu-ã), pl. perpétue (sil. -tu-e)
pl. pernioáre perpétuum móbile s. n.
pernión s. n. (sil. -ni-on), pl. pernioáne perpléx adj. m., pl. perplécºi; f. sg. perpléxã, pl.
perniºoárã s. f., g.-d. art. perniºoárei; pl. perpléxe
perniºoáre perplexitáte s. f., g.-d. art. perplexitäþii; pl.
perníþã s. f., g.-d. art. perníþei; pl. perníþe perplexitäþi
pernúþã s. f., g.-d. art. pernúþei; pl. pernúþe pers s. m., pl. perºi
perón s. n., pl. peroáne persán s. m., adj. m., pl. persáni; f. sg. persánã,
peroneál adj. m., pl. peroneáli; f. sg. peroneálã; g.-d. art. persánei, pl. persáne
pl. peroneále persánã (limba) s. f., g.-d. art. persánei
peronéu s. n. (sil. -neu), art. peronéul; pl. perscrutáþie s. f., g.-d. art. perscrutáþiei
peronée persecutá vb., ind. prez. 1 sg. persecút, 3 sg. ºi
peroniér adj. m., pl. peroniéri; f. sg. peroniérã, pl. persecútã
pl. peroniére persecutánt adj. m., pl. persecutánþi; f. sg.
peronínã s. f., g.-d. art. peronínei persecutántã, pl. persecutánte
peronospórã s. f. (sil. mf. -spo-), g.-d. art. persecutáre s. f., g.-d. art. persecutärii; pl.
peronospórei; pl. peronospóre persecutäri
perorá vb., ind. prez. 1 sg. peroréz, 3 sg. ºi pl. persecutoáre s. f., g.-d. art. persecutoárei; pl.
peroreázã persecutoáre
perorál adj. m., pl. peroráli; f. sg. perorálã, pl. persecutór s. m., pl. persecutóri
perorále persecutóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f.
peroránt s. m., pl. peroránþi persecutórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. persecutórii
F persecúþie/peruán
persecúþie s. f. (sil. -þi-e), art. persecúþia (sil. personificatór adj. m., pl. personificatóri; f.
728

-þi-a), g.-d. art. persecúþiei; pl. persecúþii, art. sg. ºi pl. personificatoáre
persecúþiile (sil. -þi-i-) personificáþie s. f. (sil. -þi-e), art. personificáþia
perseíde s. f. pl. (sil. -þi-a), g.-d. art. personificáþiei; pl.
perseverá vb., ind. prez. 1 sg. perseveréz, 3 sg. personificáþii, art. personificáþiile (sil. -þi-i-)
ºi pl. persevereázã personologíe s. f., art. personología, g.-d. art.
perseveráre s. f., g.-d. art. perseverärii; pl. personologíei
perseveräri persórbþie s. f. ¿ sorbþie
perseveráþie s. f., art. perseveráþia, g.-d. art. perspectív adj. m., pl. perspectívi; f. sg.
perseveráþiei perspectívã, pl. perspectíve
perseverént adj. m., pl. perseverénþi; f. sg. perspectivál adj. m., pl. perspectiváli; f. sg.
perseveréntã, pl. perseverénte perspectiválã, pl. perspectivále
perseverénþã s. f., g.-d. art. perseverénþei; pl. perspectívã s. f., g.-d. art. perspectívei; pl.
perseverénþe perspectíve
persiánã (oblon) s. f (sil. -si-a-), g.-d. art. perspectívic adj. m., pl. perspectívici; f. sg.
persiénei (sil. -si-e-); pl. persiéne perspectívicã, pl. perspectívice
persienésc adj. m. (sil. -si-e-), f. persieneáscã; perspectivísm s. n.
pl. m. ºi f. persienéºti perspectivíst s. m., adj. m., pl. perspectivíºti;
persiflá vb. (sil. -fla), ind. prez. 1 sg. persifléz, f. sg. perspectivístã, pl. perspectivíste
3 sg. ºi pl. persifleázã perspectivitáte s. f., g.-d. art. perspectivitäþii;
persifláj s. n. (sil. -flaj) pl. perspectivitäþi
persiflánt adj. m., pl. persiflánþi; f. sg. perspectográf s. n. (sil. -graf), pl. perspectográfe
persiflántã, pl. persiflánte perspicáce adj. invar.
persifláre s. f. (sil. -fla-), g.-d. art persiflärii; perspicacitáte s. f., g.-d. art. perspicacitäþii
pl. persifläri persuadá vb. (sil. -su-a-), ind. prez. 1 sg.
persiflatór adj. m. (sil. -fla-), pl. persiflatóri; f. persuadéz, 3 sg. ºi pl. persuadeázã
sg. ºi pl. persiflatoáre persuasiúne s. f. (sil. -su-a-si-u-), g.-d. art.
persistá vb., ind. prez. 1 sg. persíst, 3 sg. ºi pl. persuasiúnii
persístã persuasív adj. m. (sil. -su-a-), pl. persuasívi;
persistáre s. f., pl. persistäri f. sg. persuasívã, pl. persuasíve
persistént adj. m., pl. persisténþi; f. sg. persulfát s. m., pl. persulfáþi
persisténtã, pl. persisténte perº s. n., pl. pérºe
persisténþã s. f., g.-d. art. persisténþei; pl. persisténþe perºáj s. n., pl. perºáje
persoánã s. f., g.-d. art. persoánei; pl. persoáne pertinaménte adv.
persóna gráta loc. lat. pértinax s. n.
personáj s. n., pl. personáje pertinént adj. m., pl. pertinénþi, f. sg.
personál adj. m., pl. personáli; f. sg. personálã, pertinéntã, pl. pertinénte
pl. personále pertinénþã s. f., g.-d. art. pertinénþei
personál s. n., (trenuri) pl. personále pertractá vb., ind. prez. 1 sg. pertractéz, 3 sg.
personália s. f. pl. ºi pl. pertracteázã
personalísm s. n. pertractáre s. f ¿ tractare
personalíst adj. m., s. m., pl. personalíºti; f. sg. per tú prep. + pr.
personalístã, pl. personalíste pertuizánã s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art.
personalitáte s. f., g.-d. art. personalitäþii; pl. pertuizánei; pl. pertuizáne
personalitäþi perturbá vb., ind. prez. 1 sg. perturbéz/pertúrb,
personalizá vb., ind. prez. 1 sg. personalizéz, 3 sg. ºi pl. perturbeázã/pertúrbã
3 sg. ºi pl. personalizeázã perturbáre s. f. ¿ turbare
personalizáre s. f., g.-d. art. personalizärii; pl. perturbatív adj. m., pl. perturbatívi; f. sg.
personalizäri perturbatívã, pl. perturbatíve
persóna non gráta loc. lat. perturbatór adj. m., pl. perturbatóri; f. sg. ºi
personificá vb., ind. prez. 1 sg. personífic, 3 sg. pl. perturbatoáre
ºi pl. personíficã perturbáþie s. f. (sil. -þi-e), art. perturbáþia (sil.
personificánt adj. m., pl. personificánþi; f. sg. -þi-a), g.-d. art. perturbáþiei; pl. perturbáþii, art.
personificántã, pl. personificánte perturbáþiile (sil. -þi-i-)
personificáre s. f., g.-d. art. personificärii; pl. peruán s. m., adj. m. (sil. -ru-an), pl. peruáni;
personificäri f. sg. peruánã, g.-d. art. peruánei, pl. peruáne
729
perúcã s. f., g.-d. art. perúcii; pl. perúci
perúcã/péºte-ferãsträu
pescuitór s. m., pl. pescuitóri
F
perucãreásã s. f., g.-d. art. perucãrései; pl. pescúþ s. m., pl. pescúþi
perucãrése pesémne adv.
perucheríe s. f., art. peruchería, g.-d. art. pesétã s. f., pl. peséte
perucheríei; pl. perucheríi, art. perucheríile pesimísm s. n.
peruchiér s. m. (sil. -chi-er), pl. peruchiéri pesimíst s. m., adj. m., pl. pesimíºti; f. sg.
perúº s. m., pl. perúºi pesimístã, pl. pesimíste
peruvián s. m., adj. m. (sil. -vi-an), pl. pesmeciór s. m., pl. pesmecióri
peruviéni (sil. -vi-eni); f. sg. peruviánã, g.-d. pesmét s. m., pl. pesméþi
art. peruviénei, pl. peruviéne péso s. m., pl. pésos
peruzeá s. f., art. peruzeáua, g.-d. art. peruzélei; péstã s. f., g.-d. art. péstei; pl. péste
pl. peruzéle péste prep.
perváz s. n., pl. pervázuri pestélcã s. f., g.-d. art. pestélcii; pl. pestélci
pervérs adj. m., s. m., pl. pervérºi; f. sg. pestelcúþã s. f., g.-d. art. pestelcúþei; pl. pestelcúþe
pervérsã, pl. pervérse pesticíd adj. m., pl. pesticízi; f. sg. pesticídã,
perversitáte s. f., g.-d. art. perversitäþii; pl. pl. pesticíde
perversitäþi pesticíd s. n., pl. pesticíde
perversiúne s. f. ¿ versiune pestifér adj. m., pl. pestiféri; f. sg. pestiférã, pl.
pervertí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pervertésc, pestifére
imperf. 3 sg. perverteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pestiferá vb., ind. prez. 1 sg. pestiferéz, 3 sg. ºi
perverteáscã pl. pestifereázã
pervertíre s. f., g.-d. art. pervertírii; pl. pervertíri pestiferát adj. m., pl. pestiferáþi; f. sg.
pervertitoáre s. f., g.-d. art. pervertitoárei; pl. pestiferátã, pl. pestiferáte
pervertitoáre pestifúg adj. m., pl. pestifúgi; f. sg. pestifúgã,
pervertitór s. m., pl. pervertitóri pl. pestifúge
pervibráre s. f., g.-d. art. pervibrärii pestilént adj. m., pl. pestilénþi; f. sg. pestiléntã,
pervibratór s. n., pl. pervibratoáre pl. pestilénte
pervitínã s. f., g.-d. art. pervitínei pestilénþã s. f., g.-d. art. pestilénþei; pl. pestilénþe
pesádã s. f., pl. pesáde pestilenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. pestilenþiáli,
pesánte adv. [pron. -zán-] f. sg. pestilenþiálã, pl. pestilenþiále
pesár s. n., pl. pesáre pestós adj. m., pl. pestóºi; f. sg. pestoásã, pl. pestoáse
pescadór s. n., pl. pescadoáre pestréf s. n., pl. pestréfuri
pescáj s. n., pl. pescáje pestriciór adj. m., pl. pestricióri; f. sg.
pescár s. m., pl. pescári pestricioárã, pl. pestricioáre
pescãrẠs. m., pl. pescãráºi pestriºór adj. m., pl. pestriºóri; f. sg. pestriºoárã,
pescãreásã s. f., g.-d. art. pescãrései; pl. pescãrése pl. pestriºoáre
pescãrél s. m., pl. pescãréi pestríþ adj. m., pl. pestríþi; f. sg. pestríþã, pl. pestríþe
pescãrésc adj. m., f. pescãreáscã; pl. m. ºi f. pestriþá vb., ind. prez. 1 sg. pestriþéz, 3 sg. ºi
pescãréºti pl. pestriþeázã
pescãréºte adv. pestriþãtúrã s. f., g.-d. art. pestriþãtúrii; pl.
pescãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pescãrésc, pestriþãtúri
imperf. 3 sg. pescãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pe sub prep.
pescãreáscã peº s. n.
pescãríe s. f., art. pescãría, g.-d. art. pescãríei; peºchegíu s. m., art. peºchegíul; pl. peºchegíi,
pl. pescãríi, art. pescãríile art. peºchegíii
pescãríme s. f., g.-d. art. pescãrímii; pl. pescãrími peºchéº s. n., pl. peºchéºuri
pescãrít s. n. peºchír s. n., pl. peºchíre
pescãríþã s. f., g.-d. art. pescãríþei; pl. pescãríþe peºín adv., adj. invar.
pescãrúº s. m., pl. pescãrúºi peºingíu s. m., art. peºingíul; pl. peºingíi, art.
pescuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pescuiésc, peºingíii
imperf. 3 sg. pescuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. péºte s. m., pl. peºti
pescuiáscã péºte-auríu s. m.
pescuíre s. f., g.-d. art. pescuírii; pl. pescuíri péºte-ciocán s. m.
pescuít s. n. péºte-cu-spádã s. m.
pescuitoáre s. f., g.-d. art. pescuitoárei; pl. péºte-de-máre (calcan) s. m.
pescuitoáre péºte-ferãsträu s. m.
F péºtele-lui-Sólomon/petroliér
péºtele-lui-Sólomon s. m. petrarchíst s. m. (sil. -trar-), adj. m., pl.
730

péºterã s. f., g.-d. art. péºterii; pl. péºteri petrarchíºti; f. sg. petrarchístã, pl. petrarchíste
peºtimán s. n., pl. peºtimáne petrarchizá vb. (sil. -trar-), ind. prez. 1 sg.
peºtiºoárã s. f., g.-d. art. peºtiºoárei; pl. peºtiºoáre petrarchizéz, 3 sg. ºi pl. petrarchizeázã
peºtiºór s. m., pl. peºtiºóri petrarchizánt adj. m. (sil. -trar-), pl.
peºtoáicã s. f., g.-d. art. peºtoáicei; pl. peºtoáice petrarchizánþi; f. sg. petrarchizántã, pl.
petálã s. f., g.-d. art. petálei; pl. petále petrarchizánte
petalifér adj. m., pl. petaliféri; f. sg. petaliférã; petrecánie s. f. (sil. -tre-, -ni-e), art. petrecánia
pl. petalifére (sil. -ni-a), g.-d. art. petrecániei; (întâmplãri,
petalifórm adj. m., pl. petalifórmi; f. sg. petreceri) pl. petrecánii, art. petrecániile (sil.
petalifórmã, pl. petalifórme -ni-i-)
petaloíd adj. m., pl. petaloízi; f. sg. petaloídã, petrecãréþ adj. m., s. m. (sil. -tre-), pl.
pl. petaloíde petrecãréþi; f. sg. petrecãreáþã, pl. petrecãréþe
petárdã s. f., g.-d. art. petárdei; pl. petárde petrecãtór adj. m., s. m. (sil. -tre-), pl.
petás s. m., pl. petásuri petrecãtóri; f. sg. ºi pl. petrecãtoáre
petént s. m., pl. peténþi petréce vb. (sil. -tre-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
peténtã s. f., pl. peténte petréc, 2 sg. petréci, 3 sg. petréce
peteºíe s. f., art. peteºía, g.-d. art. peteºíei; pl. petrécere s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. petrécerii;
peteºíi, art. peteºíile pl. petréceri
petetíst s. m., pl. petetíºti petrefáct s. n. (sil. -tre-), pl. petrefácte
petetístã s. f., pl. petetíste petrél s. m. (sil. -trel), pl. petréi, art. petréii
pétic s. n., pl. pétice petrificá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. petrífic,
peticár s. m., pl. peticári 3 sg. ºi pl. petríficã
peticãríe s. f., art. peticãría, g.-d. art. peticãríei; petrificáre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. petrificärii;
pl. peticãríi, art. peticãríile pl. petrificäri
peticél s. n., pl. peticéle petrificáþie s. f. (sil. -tri-, -þi-e), art. petrificáþia
peticí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. peticésc, imperf. (sil. -þi-a), g.-d. art. petrificáþiei; pl. petrificáþii,
3 sg. peticeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. peticeáscã art. petrificáþiile (sil. -þi-i-)
peticíre s. f., g.-d. art. peticírii; pl. peticíri petrisáj s. n., pl. petrisáje
peticít s. n. petrochímic adj. m. (sil. -tro-) ¿ chimic
peticós adj. m., pl. peticóºi; f. sg. peticoásã, pl. petrochimíe s. f. (sil. -tro-) ¿ chimie
peticoáse petrochimíst s. m. (sil. -tro-), pl. petrochimíºti
peticúþ s. n., pl. peticúþe petrochimístã s. f. (sil. -tro-), pl. petrochimíste
petílã s. f., g.-d. art. petílei; pl. petíle petrodolár s. m., pl. petrodolári
petimbroásã s. f., g.-d. art. petimbroásei; pl. petroduroscóp s. n. (sil. -tro-; mf. -scop), pl.
petimbroáse petroduroscoápe
petít s. n. petrofíl adj. m., pl. petrofíli; f. sg. petrofílã, pl.
petítio princípii loc. lat. [-tio pron. -þi-o, -pii petrofíle
pron. -pi-i] petrofítã s. f., pl. petrofíte
petitóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. petitórie petrogenétic adj. m., pl. petrogenétici; f. sg.
(sil. -ri-e); pl. m. ºi f. petitórii petrogenéticã, pl. petrogenétice
petíþã (capsã, patã micã) s. f., g.-d. art. petíþei; petrogenézã s. f., g.-d. art. petrogenézei
pl. petíþe petroglífã s. f. (sil. -tro-gli-), g.-d. art.
petíþie s. f. (sil. -þi-e), art. petíþia (sil. -þi-a), g.- petroglífei; pl. petroglífe
d. art. petíþiei; pl. petíþii, art. petíþiile (sil. -þi-i-) petrográf s. m. (sil. -tro-graf), pl. petrográfi
petiþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. petrográfã s. f. (sil. -tro-gra-), g.-d. art.
petiþionéz, 3 sg. ºi pl. petiþioneázã petrográfei; pl. petrográfe
petiþionál adj. m., pl. petiþionáli; f. sg. petrográfic adj. m. (sil. -tro-gra-) ¿ grafic
petiþionálã, pl. petiþionále petrografíe s. f. (sil. -tro-gra-), art. petrografía,
petiþionár s. m. (sil. -þi-o-), pl. petiþionári g.-d. petrografíi, art. petrografíei
petiþionárã s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. petiþionárei; petról s. n. (sil. -trol), (sorturi) pl. petróluri
pl. petiþionáre petrolátum s. n. (sil. -tro-)
petiþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. petiþionärii; petroliér (fabricat din petrol, care
pl. petiþionäri prelucreazã, transportã sau comercializeazã
petlíþã s. f. (sil. -tli-), g.-d. art. petlíþei; pl. petlíþe petrolul) adj. n. (sil. -tro-li-er), f. petroliérã; pl.
petrarchísm s. n. (sil. -trar-) n. ºi f. petroliére
731
petroliér (nav.) s. n. (sil. -tro-li-er), pl. petroliére pián s. n., pl. piáne
petroliér/pichér F
petrolifér (despre terenuri, regiuni) adj. pianínã s. f. (sil. pi-a-), g.-d. art. pianínei; pl.
n. (sil. -tro-), f. petroliférã; pl. n. ºi f. petrolifére pianíne
petrolísm s. n. pianíssimo adv. (sil. pia-nis-)
petrolíst s. m. (sil. -tro-), pl. petrolíºti pianíst s. m. (sil. pi-a-), pl. pianíºti
petrolístã s. f. (sil. -tro-), pl. petrolíste pianístã s. f. (sil. pi-a-), pl. pianíste
petrolizá vb., ind. prez. 1 sg. petrolizéz, 3 sg. pianístic adj. m. (sil. pi-a-), pl. pianístici; f. sg.
ºi pl. petrolizeázã pianísticã, pl. pianístice
petrolizáre s. f., g.-d. art. petrolizärii piáno adv. (sil. pia-)
petrológic adj. m., pl. petrológici; f. sg. pianofórte s. n. (sil. pia-), pl. pianofórte
petrológicã, pl. petrológice pianólã s. f. (sil. pi-a-), g.-d. art. pianólei; pl. pianóle
petrologíe s. f. (sil. -tro-), art. petrología, g.-d. piaríst s. m. (sil. pi-a-), pl. piaríºti
petrologíi, art. petrologíei piástru s. m. (sil. pi-as-), art. piástrul; pl. piáºtri,
petromáx s. n. (sil. -tro-), pl. petromáxuri art. piáºtrii
petrosín s. n. (sil. -tro-) piátra-iádului s. f. (sil. -tra)
petroºeneán adj. m., s. m., pl. petroºenéni; f. sg. piátrã s. f. (sil. -trã), g.-d. art. piétrei; pl. piétre
petroºeneánã, pl. petroºenéne piátrã-ácrã s. f. (sil. -trã)
petroºeneáncã s. f., g.-d. art. petroºenéncei; pl. piátrã-de-vár s. f. (sil. -trã)
petroºenénce piátrã-v÷nãtã s. f. (sil. -trã)
petulánt adj. m., pl. petulánþi; f. sg. petulántã, piátrã filozofálã s. f. + adj. (sil. -trã)
pl. petulánte piáþã s. f. (sil. pia-), g.-d. art. piéþei; pl. piéþe
petulánþã s. f., g.-d. art. petulánþei piaþétã s. f. (sil. pia-), pl. piaþéte
petúnie s. f. (sil.-ni-e),art. petúnia (sil.-ni-a), piázã s. f. (sil. pia-), pl. piéze (ºi piez(i) s. m.
g.-d. art. petúniei; pl. petúnii, art. petúniile (sil. în loc. adv. în ~)
-ni-i-) piázã rea s. f. + adj. (sil. pia-), art. piáza rea;
petunizáre s. f., g.-d. art. petunizärii pl. piéze réle
peþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. peþésc, imperf. pic interj.
3 sg. peþeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. peþeáscã pic s. n./pícur s. m. (picãturã), pl. pícuri
peþiól s. n. (sil. -þi-ol), pl. peþióluri pic (fãrâmã) s. n.
peþiolár adj. m. (sil. -þi-o-), pl. peþiolári; f. sg. pic (miner., nav.) s. n., pl. pícuri
peþiolárã, pl. peþioláre picá (a cãdea) vb., ind. prez. 1 sg. pic, 3 sg. ºi
peþiolát adj. m. (sil. -þi-o-), pl. peþioláþi; f. sg. pl. pícã
peþiolátã, pl. peþioláte picá (a coborî în picaj) vb., ind. prez. 3 sg.
peþíre s. f., g.-d. art. peþírii; pl. peþíri picheázã
peþít s. n. picadór s. m., pl. picadóri
peþitoáre s. f., g.-d. art. peþitoárei; pl. peþitoáre picáj s. n., pl. picáje
peþitór s. m., pl. peþitóri picánt adj. m., pl. picánþi; f. sg. picántã, pl.
peþitoríe s. f., art. peþitoría, g.-d. art. peþitoríei; picánte
pl. peþitoríi, art. peþitoríile picanteríe s. f., art. picantería, g.-d. art.
peþitorl÷c s. n., pl. peþitorl÷curi picanteríei; pl. picanteríi, art. picanteríile
pe úrmã loc. adv. picáre s. f., g.-d. art. picärii
pezevénche/pezevénghe s. f., g.-d. art. picarésc adj. m., f. picaréscã; pl. m. ºi f. picaréºti
pezevénchei/pezevénghei; pl. pezevénche/pezevénghe pícaro s. m. invar.
pezevénchi/pezevénghi s. m., pl. pezevénchi/ picát s. n.
pezevénghi pícã (urã) s. f.
pezevencl÷c/pezevengl÷c s. n. (sil. mf. -lâc), pícã (la cãrþile de joc) s. f., g.-d. art. pícii; pl.
pl. pezevencl÷curi/pezevengl÷curi pici
pfénig s. m., pl. pfénigi picãtoáre (pipetã) s. f., g.-d. art. picãtórii; pl.
pfi/pfii/pfiu interj. picãtóri
pfu interj. picãtór (pipetã) s. n., pl. picãtoáre
pfui interj. picãtúrã s. f., g.-d. art. picãtúrii; pl. picãtúri
pfund (unitate de mãsurã) s. m., pl. pfunzi picãturícã s. f., g.-d. art. picãturélei; pl.
phi/phii/phiu/pii interj. picãturéle
phi-ha interj. picãþeá/picãþícã s. f., pl. picãþéle
piafé s. m. pichámãr s. n., pl. pichamére
pia máter s. f. (sil. pi-a), g.-d. art. piei máter pichér (persoanã) s. m., pl. pichéri
F pícher/pielicícã
pícher (la rãzboiul de þesut) s. n., pl. píchere picrát s. m. (sil. -crat), pl. picráþi
732

píchere/píchire s. f. (bibilicã), g.-d. art. pícric adj. m. (sil. -cric)


pícherii/píchirii; pl. pícheri/píchiri picrít s. m. (sil. -crit)
picherói s. m., pl. picherói, art. picheróii picromigdálã (sil. -cro-)/pricomigdálã s. f. ¿
pichét (þãruº) s. m., pl. pichéþi migdalã
pichét (joc de cãrþi, þesãturã) s. n. pictá vb., ind. prez. 1 sg. pictéz, 3 sg. ºi pl.
pichét (subunitate militarã, detaºament) picteázã
s. n., pl. pichéte pictográfic adj. m. (sil. -gra-) ¿ grafic
pichetá vb., ind. prez. 1 sg. pichetéz, 3 sg. ºi pictografíe s. f. (sil. -gra-), art. pictografía,
pl. picheteázã g.-d. pictografíi, art. pictografíei
pichetáj s. n., pl. pichetáje pictográmã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. pictográmei;
pichetáre s. f., g.-d. art. pichetärii; pl. pichetäri pl. pictográme
píchiri interj. (sil. -ri) píctor s. m., pl. píctori
pici s. m., pl. pici píctoriþã s. f., g.-d. art. píctoriþei; pl. píctoriþe
picíde s. f., pl. picíde picturál adj. m., pl. picturáli; f. sg. picturálã,
picifórme s. f., pl. picifórme pl. picturále
picioáre-lúngi (zool.) s. n. picturalitáte s. f., g.-d. art. picturalitäþii
picióicã s. f. (sil. -cioi-), g.-d. art. picióicii; pl. picurár s. n., pl. picuráre
picióici pictúrã s. f., g.-d. art. pictúrii; (tablouri) pl.
piciór s. n., pl. picioáre pictúri
piciór-de-gáiþã s. n. (sil. ga-i-) picuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. picuiésc,
picioróng s. n., pl. picioroánge imperf. 3 sg. picuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
piciórul-cáprei (bot.) s. n. picuiáscã
piciorúº s. n., pl. piciorúºe piculéþ s. n.
piciorúþ s. n., pl. piciorúþe piculínã s. f., g.-d. art. piculínei; pl. piculíne
picláj s. n. (sil. -claj), pl. picláje pícur s. n., pl. pícuri
picláre s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. piclärii; pl. picurá vb., ind. prez. 1 sg. pícur, 3 sg. ºi pl.
picläri pícurã
picní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. picnésc, picurár s. n., pl. picuráre
imperf. 3 sg. picneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. picuráre s. f., g.-d. art. picurärii; pl. picuräri
picneáscã picurát s. n.
pícnic/picníc s. n., pl. pícnicuri/picnícuri picurãtoáre s. f., g.-d. art. picurãtórii; pl.
picníre s. f., g.-d. art. picnírii; pl. picníri picurãtóri
picnisóndã s. f., pl. picnisónde picuríº s. n.
picnométric adj. m., pl. picnométrici; f. sg. picúº s. n., pl. picúºuri
picnométricã; pl. picnométrice picuºór s. n.
picnometríe s. f., pl. picnometríi picúþ s. n.
picnométru s. n. (sil. -tru), art. picnométrul; pidalión s. n. (sil. -li-on), pl. pidalioáne
pl. picnométre pidósnic adj. m., s. m., pl. pidósnici; f. sg.
picnostíl s. n. (sil. mf. -stil), pl. picnostíluri pidósnicã, pl. pidósnice
picocuríe s. f., art. picocuría, g.-d. art. piedestál s. n. (sil. pie-), pl. piedestáluri/
picocuríei; pl. picocuríi piedestále
picofarád s. m., pl. picofarázi piédicã s. f. (sil. pie-), g.-d. art. piédicii; pl.
picográm s. n., pl. picográme piédici
pícoliþã s. f., g.-d. art. pícoliþei; pl. pícoliþe piedicúþã s. f., g.-d. art. piedicúþei; pl. piedicúþe
pícolo s. m., pl. pícoli piédin s. n. (sil. pie-), pl. piédine
picón s. n., pl. picoáne pieíre s. f., g.-d. art. pieírii
picosecúndã s. f., pl. picosecúnde piei-róºii s. f. pl.
picót s. m., pl. picóþi pielár s. m., pl. pielári
picotáj s. n., pl. picotáje pielãríe s. f., g.-d. art. pielãríei; (ateliere,
picoteálã s. f., g.-d. art. picotélii; pl. picotéli obiecte) pl. pielãríi, art. pielãríile
picotí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. picotésc, pielãrít s. n.
imperf. 3 sg. picoteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. piéle s. f., g.-d. art. piélii, (la animale) piéii;
picoteáscã pl. piei
picotíre s. f., g.-d. art. picotírii pielicícã/pieliceá s. f., art. pielicíca/pieliceáua,
picóu s. n., pl. picóuri g.-d. art. pielicélei; pl. pielicéle
733
pieliºoárã s. f., g.-d. art. pieliºoárei; pl. pieliºoáre
pieliºoárã/pietroºél
piérde vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pierd; conj.
F
pielítã s. f. (sil. pi-e-), pl. pielíte prez. 3 sg. ºi pl. piárdã; part. pierdút
piéliþã s. f., g.-d. art. piéliþei; pl. piéliþe piérdere s. f., g.-d. art. piérderii; pl. piérderi
pielm s. n., pl. piélmuri piérde-várã s. m., f. invar.
pielografíe s. f., pl. pielografíi pierí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pier, 2 sg.
pielonefrítã s. f. (sil. pi-e-, -fri-), pl. pielonefríte pieri, 1 pl. pierím, imperf. 3 sg. piereá; conj.
pieloplastíe s. f., pl. pieloplastíi prez. 3 sg. ºi pl. piárã; imper. 2 sg. piei, 2 pl.
pieloscopíe s. f., pl. pieloscopíi pieríþi, neg. 2 sg. nu pierí; ger. pierínd
pielós adj. m., pl. pielóºi; f. sg. pieloásã, pl. pieloáse pieríde s. f., pl. pieríde
pieluºícã s. f., g.-d. art. pieluºélei; pl. pieluºéle pieritór adj. m., pl. pieritóri; f. sg. ºi pl.
piemíe s. f. (sil. pi-e-), art. piemía, g.-d. art. pieritoáre
piemíei; pl. piemíi, art. piemíile pieritúrã s. f., g.-d. art. pieritúrii; pl. pieritúri
piemónt s. n. (sil. pie-), pl. piemónturi piérsic s. m., pl. piérsici
piemontán (geol.) adj. m. (sil. pie-) ¿ piersicá vb., ind. prez. 1 sg. piérsic, 3 sg. ºi pl.
montan piérsicã
piemontéz adj. m., (locuitor) s. m. (sil. pie-), piérsicã s. f., g.-d. art. piérsicii; pl. piérsici
pl. piemontézi; f. sg. piemontézã, pl. piemontéze piersicãríe s. f., pl. piersicãríi
piept (sân, parte a îmbrãcãmintei, toracele piersicíu adj. m., f. piersicíe; pl. m. ºi f. piersicíi
animalelor ca aliment, penajul de pe pierzánie s. f. (sil. -ni-e), art. pierzánia (sil.
torace) s. m., (pãrþi ale îmbrãcãmintei, -ni-a), g.-d. pierzánii, art. pierzániei
toracele animalelor ca aliment, penajul de pierzáre s. f., g.-d. art. pierzärii
pe torace) pl. piepþi pierzãtór adj. m., pl. pierzãtóri; f. sg. ºi pl.
piept (torace, povârniº, promontoriu, parte pierzãtoáre
a cuþitului unui strung) s. n., pl. piépturi piésã s. f., g.-d. art. piései; pl. piése
pieptár s. n., pl. pieptáre piesétã s. f., pl. pieséte
pieptãná vb., ind. prez. 1 sg. piéptãn, 2 sg. piesúþã s. f., g.-d. art. piesúþei; pl. piesúþe
piépteni, 3 sg. piáptãnã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pietá s. f. (sil. pi-e-)
piéptene pietáte s. f. (sil. pi-e-), g.-d. art. pietäþii
pieptãnár s. m., pl. pieptãnári pietín s. n. (sil. pi-e-)
pieptãnáre s. f., g.-d. art. pieptãnärii; pl. pietísm s. n. (sil. pi-e-)
pieptãnäri pietíst s. m., adj. m. (sil. pi-e-), pl. pietíºti; f. sg.
pieptãnáriþã s. f., g.-d. art. pieptãnáriþei; pl. pietístã, pl. pietíste
pieptãnáriþe pietón s. m. (sil. pi-e-), pl. pietóni
pieptãnẠs. m., pl. pieptãnáºi pietonál adj. m., pl. pietonáli; f. sg. pietonálã;
pieptãnát s. n. pl. pietonále
pieptãnãtoáre (persoanã) s. f., g.-d. art. pietoniér adj. m., pl. pietoniéri; f. sg. pietoniérã,
pieptãnãtoárei; pl. pieptãnãtoáre pl. pietoniére
pieptãnãtoáre (maºinã) s. f., g.-d. art. pietós adj. m. (sil. pi-e-), pl. pietóºi; f. sg.
pieptãnãtórii; pl. pieptãnãtóri pietoásã, pl. pietoáse
pieptãnãtór (persoanã) s. m., pl. pieptãnãtóri pietrár s. m. (sil. -trar), pl. pietrári
pieptãnãtoríe s. f., art. pieptãnãtoría, g.-d. art. pietrãríe (carierã, grãmadã de pietre,
pieptãnãtoríei; pl. pieptãnãtoríi, art. pieptãnãtoríile meserie) s. f. (sil. -trã-), art. pietrãría, g.-d.
pieptãnãtúrã s. f., g.-d. art. pieptãnãtúrii; pl. art. pietrãríei; (cariere, grãmezi) pl. pietrãríi,
pieptãnãtúri art. pietrãríile
pieptãnúº s. m., pl. pieptãnúºi pietreán s. m., adj. m. (sil. -trean), pl. pietréni;
pieptãrẠs. n., pl. pieptãráºe f. sg. pietreánã, pl. pietréne
pieptãrél s. n., pl. pieptãréle pietreáncã s. f. (sil. -trean-), g.-d. art. pietréncei;
pieptãrúþ s. n., pl. pieptãrúþe pl. pietrénce
piéptene s. m., pl. piépteni pietricícã s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. pietricélei;
pieptenél s. m., pl. pieptenéi pl. pietricéle
pieptíº adj. m., pl. pieptíºi; f. sg. pieptíºã, pl. pietríº s. n. (sil. -triº), pl. pietríºuri
pieptíºe pietrói s. n. (sil. -troi), pl. pietroáie
pieptíº adv. pietrós adj. m. (sil. -tros), pl. pietróºi; f. sg.
pieptós adj. m., pl. pieptóºi; f. sg. pieptoásã, pietroásã, pl. pietroáse
pl. pieptoáse pietroºél s. m. (sil. -tro-), pl. pietroºéi, art.
pieptúþ s. n., pl. pieptúþuri pietroºéii
F pietroºél-sur/pilulár
pietroºél-sur s. m. pil interj.
734

pietruí vb. (sil. -tru-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. piláci adj. m., pl. piláci; f. sg. ºi pl. piláce
pietruiésc, imperf. 3 sg. pietruiá; conj. prez. 3 sg. piláf s. n., pl. piláfuri
ºi pl. pietruiáscã pilafgíu s. m., art. pilafgíul; pl. pilafgíi, art.
pietruíre s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. pietruírii; pilafgíii
pl. pietruíri pilangíu s. m., art. pilangíul; pl. pilangíi, art.
pietruít s. n. (sil. -tru-) pilangíii
piéz (fiz.) s. m., pl. piézi; simb. pz pilástru s. m., art. pilástrul; pl. piláºtri, art.
piezíº adj. m., pl. piezíºi; f. sg. piezíºã, pl. piezíºe piláºtrii
piezocerámic adj. m., pl. piezocerámici; f. sg. pílã (unealtã, dispozitiv electric, teanc,
piezocerámicã, pl. piezocerámice picior de pod) s. f., g.-d. art. pílei; pl. píle
piezoeléctric adj. m. (sil. pie-zo-e-) ¿ electric pilc s. n., pl. pílcuri
piezoelectricitáte s. f. (sil. pie-zo-e-), g.-d. art. píldã s. f., g.-d. art. píldei; pl. pílde
piezoelectricitäþii pilduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pilduiésc,
piezográf s. n., pl. piezográfe imperf. 3 sg. pilduiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
piezografíe s. f., art. piezografía, g.-d. art. pilduiáscã
piezografíei pilduíre s. f., g.-d. art. pilduírii; pl. pilduíri
piezográmã s. f. (sil. pi-e-), pl. piezográme pilduitór adj. m., pl. pilduitóri; f. sg. ºi pl.
piezométric adj. (sil. pi-e-) m., pl. piezométrici; pilduitoáre
f. sg. piezométricã, pl. piezométrice pileálã s. f., g.-d. art. pilélii; pl. piléli
piezometríe s. f. (sil. pi-e-), art. piezometría, pileát s. m. (sil. -le-at), pl. pileáþi
g.-d. art. piezometríei pilí (a ajusta cu ajutorul pilei, a bea) vb.,
piezométru s. n. (sil. pie-, -tru), art. piezométrul; ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pilésc, imperf. 3 sg.
pl. piezométre pileá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pileáscã
piezooscilatór s. n., pl. piezooscilatoáre piliér s. n. (sil. -li-er), pl. piliére
piezorezistív adj. m., pl. piezorezistívi; f. sg. pilifér adj. m., pl. piliféri; f. sg. piliférã; pl.
piezorezistívã, pl. piezorezistíve pilifére
piezorezistivitáte s. f., g.-d. art. piezorezistivitäþii pilíre (ajustare) s. f., g.-d. art. pilírii; pl. pilíri
pifán s. m., pl. pifáni pilít (ajustare, faptul de a bea) s. n.
pífã s. f., g.-d. art. pífei pilitúrã s. f., g.-d. art. pilitúrii; pl. pilitúri
piftíe s. f., art. piftía, g.-d. art. piftíei; pl. piftíi, pilocarpínã s. f., g.-d. art. pilocarpínei
art. piftíile pilón s. m., pl. pilóni
pigmée s. f., art. pigméea, g.-d. art. pigméei; pl. piloná vb., ind. prez. 1 sg. pilonéz, 3 sg. ºi pl.
pigmée, art. pigméele piloneázã
pigmént s. m., pl. pigménþi pilonáre s. f., g.-d. art. pilonärii; pl. pilonäri
pigmentá vb., ind. prez. 1 sg. pigmentéz, 3 sg. pilór s. m., pl. pilóri
ºi pl. pigmenteázã pilóric adj. m., pl. pilórici; f. sg. pilóricã, pl.
pigmentár adj. m., pl. pigmentári; f. sg. pilórice
pigmentárã, pl. pigmentáre pilorísm s. n.
pigmentáre s. f., g.-d. art. pigmentärii; pl. pilorítã s. f., pl. piloríte
pigmentäri pilorízã s. f., g.-d. art. pilorízei; pl. piloríze
pigmentáþie s. f. (sil. -þi-e), art. pigmentáþia (sil. piloroplastíe s. f., g.-d. art. piloroplastíei, pl.
-þi-a), g.-d. art. pigmentáþiei; pl. pigmentáþii, art. piloroplastíi
pigmentáþiile (sil. -þi-i-) pilós (tare, pãros) adj. m., pl. pilóºi; f. sg.
pigmentogén adj. m., pl. pigmentogéni; f. sg. piloásã, pl. piloáse
pigmentogenã, pl. pigmentogéne pilót (persoanã, obiect) s. m., pl. pilóþi
pigméu s. m., art. pigméul; pl. pigmée, art. pigméii pilotá vb., ind. prez. 1 sg. pilotéz, 3 sg. ºi pl.
piguleálã s. f., g.-d. art. pigulélii; pl. piguléli piloteázã
pigulí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pigulésc, pilotáj s. n., pl. pilotáje
imperf. 3 sg. piguleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pilotáre s. f., g.-d. art. pilotärii; pl. pilotäri
piguleáscã pílotã s. f., pl. pílote
pihotẠs. m., pl. pihotáºi pilotínã s. f., g.-d. art. pilotínei; pl. pilotíne
píhotã s. f., pl. píhote pilozitáte s. f., g.-d. art. pilozitäþii
pii v. phi pilúg (instrument) s. n., pl. pilúge
pijamá s. f., art. pijamáua, g.-d. art. pijamálei; pilulár adj. m., pl. pilulári; f. sg. pilulárã, pl.
pl. pijamále piluláre
735
pilúlã s. f., g.-d. art. pilúlei; pl. pilúle
pilúlã/piramídã
pionierésc adj. m. (sil. pi-o-ni-e-), f. pioniereáscã;
F
pilulizá vb., ind. prez. 1 sg. pilulizéz, 3 sg. ºi pl. m. ºi f. pionieréºti
pl. pilulizeázã piorée s. f. (sil. pi-o-), art. pioréea, g.-d, piorée,
pimétru s. n., pl. pimétre art. pioréei
pin s. m., pl. pini piós adj. m., pl. pióºi; f. sg pioásã, pl. pioáse
pinacée s. f., pl. pinacée piosepticemíe s. f. (sil. pi-o-) ¿ septicemie
pináclu (arhit.) s. n. (sil. -clu), art. pináclul pioºénie s. f. (sil. pi-o-, -ni-e), art. pioºénia, g.-d.
pinacotécã s. f., g.-d. art. pinacotécii; pl. pinacotéci art. pioºéniei; pl. pioºénii, art. pioºéniile (sil. -ni-i-)
pinásã s. f., pl. pináse piotórax s. n. (sil. pi-o-)
pínax s. n. pipá vb., ind. prez. 1 sg. pipéz, 3 sg. ºi pl.
pincóps s. n. pipeázã
pindáric adj. m., pl. pindárici; f. sg. pindáricã, pipát s. n.
pl. pindárice pípã s. f., g.-d. art. pípei; pl. pípe
pindarísm s. n. pipãí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg. pípãi,
pindarizá vb., ind. prez. 1 sg. pindarizéz, 3 sg. 3 sg. ºi pl. pípãie, imperf. 3 sg. pipãiá
ºi pl. pindarizeázã pipãiálã s. f., g.-d. art. pipãiélii; pl. pipãiéli
pineálã adj. f. (sil. -ne-a-), pl. pineále pipãíbil adj. m., pl. pipãíbili; f. sg. pipãíbilã,
pinén s. m., pl. pinéni pl. pipãíbile
pinét s. n. pipãíre s. f., g.-d. art. pipãírii; pl. pipãíri
pingeá s. f., art. pingeáua, g.-d. art. pingélei; pipãít s. n.
pl. pingéle pipãitúrã s. f., g.-d. art. pipãitúrii; pl. pipãitúri
pingelí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pingelésc, pipãrãtúrã s. f., g.-d. art. pipãrãtúrii; pl.
imperf. 3 sg. pingeleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pipãrãtúri
pingeleáscã pipãrúº s. m., pl. pipãrúºi
pingelíre s. f., g.-d. art. pingelírii; pl. pingelíri pipér (condiment, ardei) s. m., (ardei) pl.
ping-póng s. n. pipéri
ping-pongíst s. m., pl. ping-pongíºti pipérul (dans) s. m. art.
ping-pongístã s. f., pl. ping-pongíste piperá vb., ind. prez. 1 sg. piperéz, 3 sg. ºi pl.
pinguín s. m. (sil. -gu-in), pl. pinguíni pipereázã
pinifér adj. m., pl. piniféri; f. sg. piniférã, pl. piperacée s. f., pl. piperacée
pinifére piperazínã s. f., g.-d. art. piperazínei; pl.
pinínã s. f., pl. piníne piperazíne
pinión s. n. (sil. -ni-on), pl. pinioáne piperínã s. f., pl. piperíne
pinipéd s. n., pl. pinipéde pipermént s. n., (sorturi, porþii) pl. piperménturi
pinólã s. f., g.-d. art. pinólei; pl. pinóle piperniceálã s. f., g.-d. art. pipernicélii; pl.
pintadérã s. f., pl. pintadére pipernicéli
pínten s. m., pl. pínteni pipernicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
pintenẠs. m., pl. pintenáºi pipernicésc, imperf. 3 sg. piperniceá; conj. prez.
pintenát adj. m., pl. pintenáþi; f. sg. pintenátã, 3 sg. ºi pl. piperniceáscã
pl. pintenáte pipernicíe s. f., art. pipernicía, g.-d. pipernicíi,
pintenóg adj. m., pl. pintenógi; f. sg. art. pipernicíei
pintenoágã, pl. pintenoáge pipernicíre s. f., g.-d. art. pipernicírii; pl.
píntenul-secárei s. m. pipernicíri
pínþã s. f., g.-d. art. pínþei; pl. pínþe pipérniþã s. f., g.-d. art. pipérniþei; pl. pipérniþe
pinúlã s. f., g.-d. art. pinúlei; pl. pinúle pipérul-lúpului s. m.
pínxit s. n. piperúþã s. f., g.-d. art. piperúþei; pl. piperúþe
piodermítã s. f. (sil. pi-o-), pl. piodermíte pipétã s. f., pl. pipéte
piogén adj. m. (sil. pi-o-), pl. piogéni; f. sg. pípi s. n.
piogénã, pl. piogéne pi-pi-pi/pi! pi! pi! interj.
piolét s. m. (sil. pi-o-), pl. pioléþi pipiríg s. m., pl. pipirígi
pión s. m., pl. pióni pipirigúþ s. m., pl. pipirigúþi
pionefrítã s. f., pl. pionefríte pípotã s. f., pl. pípote
pioniér s. m. (sil. pi-o-ni-er), pl. pioniéri pir s. m.
pionierát s. n. (sil. pi-o-ni-e-) piramidál adj. m., pl. piramidáli; f. sg.
pioniérã s. f. (sil. pi-o-ni-e-), g.-d. art. pioniérei; piramidálã, pl. piramidále
pl. pioniére piramídã s. f., g.-d. art. piramídei; pl. piramíde
F piramidón/pirotehnicián
piramidón s. n., pl. piramidoáne pirogenétic adj. m., pl. pirogenétici; f. sg.
736

pirándã s. f., g.-d. art. pirándei; pl. piránde pirogenéticã, pl. pirogenétice
piranográf s. n., pl. piranográfe pirogenézã s. f., g.-d. art. pirogenézei
piranométru s. n. (sil. -tru), art. piranométrul; pirognostíe s. f., g.-d. art. pirognostíei
pl. piranométre pirográf s. n., pl. pirográfe
pirargirít s. n. pirogravá vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg.
pirát s. m., pl. piráþi pirogravéz, 3 sg. ºi pl. pirograveázã
piraterésc adj. m., f. piratereáscã; pl. m. ºi f. pirograváre s. f. (sil. -gra-) ¿ gravare
pirateréºti pirogravór s. m. (sil. -gra-), pl. pirogravóri
pirateríe s. f., art. piratería, g.-d. art. pirateríei; pirogravúrã s. f. (sil. -gra-) ¿ gravurã
pl. pirateríi, art. pirateríile piról s. m., pl. piróli
piráticã s. f., g.-d. art. piráticii pirolatríe s. f., art. pirolatría, g.-d. art. pirolatríei
piraticésc adj. m., f. piraticeáscã; pl. m. ºi f. pirolátru s. m., pl. pirolátri
piraticéºti pirolignós adj. m.
pirétic adj. m., pl. pirétici; f. sg. piréticã, pl. pirétice pirolízã s. f., g.-d. art. pirolízei
piretologíe s. f., g.-d. art. piretologíei piroluzít s. n.
piretoterapíe s. f., art. piretoterapía, g.-d. piromán s. m., pl. pirománi
piretoterapíi, art. piretoterapíei pirománã s. f., g.-d. art. pirománei; pl. pirománe
piretrínã s. f., pl. piretríne piromaníe s. f., art. piromanía, g.-d. piromaníi,
pirétru s. m. art. piromaníei
pírex s. n. pirománt s. m., pl. pirománþi
pirexíe s. f., art. pirexía, g.-d. art. pirexíei; pl. piromántã s. f., pl. pirománte
pirexíi, art. pirexíile piromanþíe s. f., art. piromanþía, g.-d. piromanþíi,
pirgeométru s. n. (sil. -ge-o-), pl. pirgeométre art. piromanþíei
pirheliográf s. n. (sil. -li-o-graf), pl. pirheliográfe pirometalurgíe s. f., g.-d. art.pirometalurgíei
pirheliométru s. n.¿ heliometru pirometamorfísm s. n.
piridínã s. f., g.-d, art piridínei; pl. piridíne pirométric adj. m. ¿ metric
piridoxínã s. f., pl. piridoxíne pirometríe s. f. (sil. -tri-), art. pirometría, g.-d.
pirifórm adj. m., pl. pirifórmi; f. sg. pirifórmã, pirometríi, art. pirometríei
pl. pirifórme pirométru s. n. (sil. -tru), art. pirométrul; pl.
pirítã s. f., pl. piríte pirométre
piritós adj. m., pl. piritóºi; f. sg. piritoásã, pl. piromorfísm s. n.
piritoáse piromorfít s. n.
pirobalísticã s. f., g.-d. art. pirobalísticii pirón s. n., pl. piroáne
pirocatechínã s. f., g.-d. art. pirocatechínei pironí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pironésc,
piroclástic adj. m (sil -clas-) ¿ clastic imperf. 3 sg. pironeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
piroclastít s. n. (sil. -clas-), pl. piroclastíte pironeáscã
piroeléctric adj. m., pl. piroeléctrici; f. sg. pironíre s. f., g.-d. art. pironírii
piroeléctricã, pl. piroeléctrice piróp s. n.
piroelectricitáte s. f., g.-d. art. piroelectricitäþii piroparafínã s. f., pl. piroparafíne
pirofíl adj. m., pl. pirofíli; f. sg. pirofílã, pl. pirofíle piroplasmózã s. f. (sil. -plas-), g.-d. art.
pirofilíe s. f., art. pirofilía, g.-d. art. pirofilíei piroplasmózei; pl. piroplasmóze
pirofít adj. m., pl. pirofíþi; f. sg. pirofítã, pl. piroscáf s. n. (sil. mf. -scaf), pl. piroscáfe
pirofíte piroscóp s. n., pl. piroscoápe
pirofób adj. m., pl. pirofóbi; f. sg. pirofóbã, pl. piroscópic adj. m., pl. piroscópici; f. sg.
pirofóbe piroscópicã, pl. piroscópice
pirofobíe s. f., art. pirofobía, g.-d. art. pirofobíei pirosférã s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. pirosférei
pirofór s. m., pl. pirofóri pirostát s. n. (sil. mf. -stat), pl. pirostáte
pirofóric adj. m., pl. pirofórici; f. sg. pirofóricã, pirostríe s. f., art. pirostría, g.-d. art. pirostríei;
pl. pirofórice pl. pirostríi, art. pirostríile
pirogálic adj. m. piróºcã s. f., g.-d. art. piróºtei; pl. piróºte
pirogalól s. m. piroteála s. f., g.-d. art. pirotélii; pl. pirotéli
pirógã s. f., g.-d. art. pirógii, pl. pirógi pirotéhnic adj. m. ¿ tehnic
pirogén adj. m., pl. pirogéni; f. sg. pirogénã, pirotéhnicã s. f., g.-d. art. pirotéhnicii
pl. pirogéne pirotehnicián s. m. (sil. -ci-an), pl. pirotehniciéni
pirogenáre s. f., g.-d. art pirogenärii (sil. -ci-eni)
737
pirotehníe (tehnicã, fabricã) s. f., art.
pirotehníe/pistórnic
piscoáie s. f./piscói s. m. (tub sonor, oboi,
F
pirotehnía, g.-d. art. pirotehníei; (fabrici) pl. vranã), pl. f. piscoáie/m. piscói
pirotehníi, art. pirotehníile piscói (om scund) s. m., pl. piscói, art. piscóii
pirotehníst s. m., pl. pirotehníºti piscuí vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. piscuiéºte/
pirotérmic adj. m. ¿ termic píscuie, imperf. 3 sg. piscuiá; conj. prez. 3 sg.
pirotí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pirotésc, imperf. ºi pl. piscuiáscã/píscuie
3 sg. piroteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. piroteáscã piscuíre s. f., g.-d. art. piscuírii
pirotínã s. f., g.-d. art. pirotínei piscuít s. n.
piroxén s. m., pl. piroxéni pisculéþ s. n., pl. pisculéþe
piroxénic adj. m., pl. piroxénici; f. sg. piscuºór s. n., pl. piscuºoáre
piroxénicã, pl. piroxénice pisétã s. f., pl. piséte
piroxenít s. n., pl. piroxeníte pisíc s. m., pl. pisíci
piroxil s. m. pisícã s. f., g.-d. art. pisícii; pl. pisíci
piroxilínã s. f., g.-d. art. piroxilínei; pl. piroxilíne pisícã-de-máre s. f.
pirózã s. f., pl. piróze pisícã sãlbáticã s. f. + adj.
pirpiríu adj. m., f. pirpiríe; pl. m. ºi f. pirpiríi pisiceálã s. f., g.-d. art. pisicelíi, pl. pisicéli
piruetá vb. (sil. -ru-e-), ind. prez. 1 sg. piruetéz, pisicésc adj. m., f. pisiceáscã; pl. m. ºi f. pisicéºti
3 sg. ºi pl. pirueteázã pisicéºte adv.
piruétã s. f. (sil. -ru-e-), pl. piruéte pisicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pisicésc,
piruí vb., ind. ºi conj. prez. 3 sg. píruie, imperf 3 sg. pisiceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
imperf. 3 sg. piruiá pisiceáscã
piruít s. n. pisicós adj. m., pl. pisicóºi; f. sg. pisicoásã, pl.
pis/pis-pís interj. pisicoáse
pisá vb., ind. prez. 1 sg. piséz, 3 sg. ºi pl. pisicúþ s. m., pl. pisicúþi
piseázã pisicúþã s. f., g.-d. art. pisicúþei; pl. pisicúþe
pisánie s. f. (sil. -ni-e), art. pisánia (sil. -ni-a), pisifórm adj. m., pl. pisifórmi; f. sg. pisifórmã,
g.-d. art. pisániei; pl. pisánii, art. pisániile (sil. pl. pisifórme
-ni-i-) pisoár s. n. (sil. -soar), pl. pisoáre
pisár s. m., pl. pisári pisói s. m., pl. pisói, art. pisóii
pisáre s. f., g.-d. art. pisärii; pl. pisäri pisoiẠs. m., pl. pisoiáºi
pisát s. n. pisolít s. n., pl. pisolíte
pisãgeálã s. f., g.-d. art. pisãgélii; pl. pisãgéli pisolític adj. m., pl. pisolítici; f. sg. pisolíticã,
pisãgí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pisãgésc, pl. pisolítice
imperf. 3 sg. pisãgeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pistárd s. m., pl. pistárzi
pisãgeáscã pístã s. f., g.-d. art. pístei; pl. píste
pisãlóg adj. m., (persoanã) s. m., pl. pisãlógi; pistíl (organ al plantelor, pastã de fructe)
f. sg. pisãloágã, g.-d. art. pisãloágei, pl. pisãloáge s. n., pl. pistíluri
pisãlóg (instrument) s. n., pl. pisãloáge pistofón (fiz.) s. n., pl. pistofoáne
pisãlogeálã s. f., g.-d. art. pisãlogélii; pl. pisãlogéli pistól (monedã) s. m., pl. pistóli
pisãlogí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pisãlogésc, pistól (armã, aparat, probã sportivã) s. n.,
imperf. 3 sg. pisãlogeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. (arme, aparate) pl. pistoále
pisãlogeáscã pistolár (trãgãtor, scandalagiu) s. m., pl.
pisc interj. pistolári
pisc s. n., pl. píscuri pistolárd (scandalagiu) s. m., pl. pistolárzi
piscán s. n., pl. piscáne pistolẠs. n., pl. pistoláºe
piscícol adj. m., pl. piscícoli; f. sg. piscícolã, pistolét s. n., pl. pistoléte
pl. piscícole pistól-mitraliérã s. n. (sil. -tra-li-e-)
piscicultór s. m., pl. piscicultóri pistól-portbandúlã s. n. (sil. mf. port-)
piscicultúrã s. f., g.-d. art. piscicultúrii pistól-rachétã s. n.
piscifórm adj. m., pl. piscifórmi; f. sg. pistón s. n., pl. pistoáne
piscifórmã, pl. piscifórme pistoná vb., ind. prez. 1 sg. pistonéz, 3 sg. ºi
piscínã s. f., g.-d. art. piscínei; pl. piscíne pl. pistoneázã
piscivór adj. m., pl. piscivóri; f. sg. piscivórã, pistonáj s. n., pl. pistonáje
pl. piscivóre pistonáre s. f., g.-d. art. pistonärii; pl. pistonäri
piscoáie (fluier pentru copii) s. f., art. pistonfón (electr.) s. n., pl. pistonfoáne
piscoáia, g.-d. art. piscoáiei; pl. piscoáie pistórnic (sigiliu) s. n., pl. pistórnice
F pístrã/piþigúº
pístrã s. f., g.-d. art. pístrei; pl. pístre pití vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pitésc, imperf.
738

pistrúi adj. m., f. pistrúie; pl. m. ºi f. pistrúi 3 sg. piteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. piteáscã
pistrúi s. m., pl. pistrúi, art. pistrúii pitiádã s. f. (sil. -ti-a-), g.-d. art. pitiádei; pl.
pistruiá vb., ind. prez. 1 sg. pistruiéz, 3 sg. ºi pitiáde
pl. pistruiázã, 1 pl. pistruiém; conj. prez. 3 sg. pitiátic adj. m. (sil. -ti-a-), s. m., pl. pitiátici;
ºi pl. pistruiéze; ger. pistruínd f. sg. pitiáticã, pl. pitiátice
pistruiálã s. f., g.-d. art. pistruiélii; pl. pitiatísm s. n., pl. pitiatísme
pistruiéli pític (ist.) adj. m., pl. pítici; f. sg. píticã, pl.
pistuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pistuiésc, pítice
imperf. 3 sg. pistuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pitíc s. m., adj. m., pl. pitíci; f. sg. pitícã, g.-d.
pistuiáscã art. pitícei, pl. pitíce
piº/piº-piº interj. piticí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. piticésc, imperf.
piºá vb., ind. prez. 1 sg. piº, 3 sg. ºi pl. píºã, 1 pl. 3 sg. piticeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. piticeáscã
piºäm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. píºe; ger. piº÷nd piticíre s. f., g.-d. art. piticírii; pl. piticíri
piºát s. n., pl. piºáturi pitíre s. f., g.-d. art. pitírii
piºcá vb., ind. prez. 1 sg. piºc, 2 sg. piºti, 3 sg. pitiriázis s. n. (sil. -ri-a-)
ºi pl. píºcã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. píºte pitíº adv.
piºcáre s. f., g.-d. art. piºcärii; pl. piºcäri pitoáºcã s. f., g.-d. art. pitoáºtei; pl. pitoáºte
piºcát adj. m., pl. piºcáþi; f. sg. piºcátã, pl. piºcáte pitói s. n., pl. pitoáie
piºcát s. n. pitón (ºarpe) s. m., pl. pitóni
píºcã (nav.) s. f., g.-d. art. píºtii; pl. piºte pitón (piron) s. n., pl. pitoáne
piºcãciós adj. m., pl. piºcãcióºi; f. sg. piºcãcioásã, pitorésc adj. m., f. pitoreáscã; pl. m. ºi f. pitoréºti
pl. piºcãcioáse pitorésc s. n.
píºcã-n-floáre s. m. pitpalác interj.
piºcãtór adj. m., pl. piºcãtóri; f. sg. ºi pl. piºcãtoáre pitpalác s. m., pl. pitpaláci
piºcãtúrã s. f., g.-d. art. piºcãtúrii; pl. piºcãtúri pitpalácã s. f., g.-d. art. pitpalácei; pl. pitpaláce
piºcót s. n., pl. piºcóturi pítting s. n.
piºichér s. m., adj. m., pl. piºichéri pituitár adj. m. (sil. -tu-i-), pl. pituitári; f. sg.
piºicherl÷c s. n., pl. piºicherl÷curi pituitárã, pl. pituitáre
piºleág s. n., pl. piºlége pituítã s. f. (sil. -tu-i-), pl. pituíte
piºoárcã s. f., g.-d. art. piºórcii; pl. piºórci pituitív adj. m. (sil. -tu-i-), pl. pituitívi; f. sg.
pitác (monedã) s. m., pl. pitáci pituitívã, pl. pituitíve
pitác (decret, scrisoare) s. n., pl. pitáce pituitós adj. m. (sil. -tu-i-), pl. pituitóºi; f. sg.
pitagoréic adj. m., s. m. (sil. -re-ic), pl. pituitoásã, pl. pituitoáse
pitagoréici; f. sg. pitagoréicã, pl. pitagoréice pituitrínã s. f. (sil. -tu-i-tri-), g.-d. art.
pitagóric adj. m., pl. pitagórici; f. sg. pitagóricã, pituitrínei
pl. pitagórice pitulá/tupilá vb., ind. prez. 1 sg. pituléz/
pitagoricián s. m. (sil. -ci-an), pl. pitagoriciéni tupiléz, 3 sg. ºi pl. pituleázã/tupileázã; conj.
(sil. -ci-eni) prez. 3 sg. ºi pl. pituléze/tupiléze
pitagorísm s. n. pituláre s. f., g.-d. art. pitulärii; pl. pituläri
pitár s. m., pl. pitári pitulíce s. f., g.-d. art. pitulícii; pl. pitulíci
pitárcã s. f., g.-d. art. pitärcii; pl. pitärci pitulíº adv., s. n.
píta-vácii s. f. piturá vb., ind. prez. 1 sg. pituréz, 3 sg. ºi pl.
pítã s. f., g.-d. art. pítei; pl. píte pitureázã
pitãrcúþã s. f., g.-d. art. pitãrcúþei; pl. pitãrcúþe pituráre s. f., g.-d. art. piturärii; pl. pituräri
pitãreásã s. f., g.-d. art. pitãrései; pl. pitãrése pitúrã s. f., g.-d. art. pitúrii; pl. pitúri
pitãrél s. m., pl. pitãréi, art. pitãréii piþigãiá vb., ind. prez. 1 sg. piþigãiéz, 3 sg. ºi pl.
pitãríe s. f., art. pitãría, g.-d. art. pitãríei; pl. piþigãiázã, 1 pl. piþigãiém; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pitãríi, art. pitãríile piþigãiéze; ger. piþigãínd
pitecantróp s. m. (sil. mf. -tec-), pl. pitecantrópi piþigãiálã s. f., g.-d. art. piþigãiélii; pl. piþigãiéli
pitecoíd adj. m., pl. pitecoízi; f. sg. pitecoídã; piþigói s. m., pl. piþigói, art. piþigóii
pl. pitecoíde piþigói-codát s. m.
piteºteán adj. m., s. m., pl. piteºténi; f. sg. piþigói moþát s. m. + adj.
piteºteánã, pl. piteºténe piþigói-pungẠs. m.
piteºteáncã s. f., g.-d. art. piteºténcei; pl. piþigói v÷nãt s. m. + adj.
piteºténce piþigúº s. m., pl. piþigúºi
739
piþimpãrãtúº s. m. (sil. mf. piþ-), pl.
piþimpãrãtúº/plagiocláz
pizmuitór adj. m., s. m. (sil. -mu-i-), pl.
F
piþimpãrãtúºi pizmuitóri; f. sg. ºi pl. pizmuitoáre
piþúlã s. f., g.-d. art. piþúlei; pl. piþúle pizzicáto adv., s. n. [zz pron. it. þ]
piu/piu-piu (pentru pui) interj. plac s. n.
píuuu (pentru proiectile) interj. placá vb., ind. prez. 1 sg. plachéz, 3 sg. ºi pl.
piuá vb. (sil. pi-ua), ind. prez. 1 sg. piuéz, 3 sg. placheázã
ºi pl. piueázã, 1 pl. piuäm (sil. -uãm); conj. placáj s. n., pl. placáje
prez. 3 sg. ºi pl. piuéze (sil. -ue-); ger. piu÷nd placajíst s. m., pl. placajíºti
(sil. -uând) placajístã s. f., pl. placajíste
piuár s. m. (sil. -uar), pl. piuári placardá vb., ind. prez. 1 sg. placardéz, 3 sg.
piuáre s. f. (sil. -ua-), g.-d. art. piuärii (sil. -uã-) ºi pl. placardeázã
píuã s. f. (sil. -uã), g.-d. art. pívei; pl. píve placardáre s. f., g.-d. art. placardärii; pl.
piuí vb. (sil. pi-u-), ind. ºi conj. prez. 3 sg. ºi placardäri
pl. píuie, imperf. 3 sg. piuiá placárdã s. f., g.-d. art. placárdei, pl. placárde
piuiálã s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piuiélii; pl. piuiéli placáre s. f., g.-d. art. placärii; pl. placäri
piuít s. n. (sil. pi-u-); pl. piuíturi placát s. n., pl. placáte
piuitór adj. m. (sil. pi-u-), pl. piuitóri; f. sg. ºi plácã s. f., g.-d. art. pläcii; pl. plãci
pl. piuitoáre placentár adj. m., pl. placentári; f. sg.
piuitúrã s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piuitúrii; pl. placentárã, pl. placentáre
piuitúri placentár s. n., pl. placentáre
piulíþã s. f. (sil. pi-u-), g.-d. art. piulíþei; pl. placentáþie s. f. (sil. -þi-e), art. placentáþia (sil.
piulíþe -þi-a), g.-d. art. placentáþiei; pl. placentáþii, art.
piunézã s. f. (sil. piu-), g.-d. art. piunézei; pl. placentáþiile (sil. -þi-i-)
piunéze placéntã s. f., g.-d. art. placéntei; pl. placénte
piuré s. n. (sil. piu-), art. piuréul; pl. piuréuri plácer s. n., pl. plácere
piuríe s. f. (sil. pi-u-), art. piuría, g.-d. art. plachétã s. f., g.-d. art plachétei; pl. plachéte
piuríei; pl. piuríi, art. piuríile plachíe s. f., art. plachía, g.-d. art. plachíei; pl.
pivnicér s. m., pl. pivnicéri plachíi, art. plachíile
pivnicerít s. n. placíd adj. m., pl. placízi; f. sg. placídã, pl.
pivnicioárã s. f., g.-d. art. pivnicioárei; pl. placíde
pivnicioáre placiditáte s. f., g.-d. art. placiditäþii
pívniþã s. f., g.-d. art. pívniþei; pl. pívniþe placodérm s. m., pl. placodérmi
pivót (mil., sport) s. m., pl. pivóþi placodónt s. m., pl. (sil. mf. plac-) placodónþi
pivót (tehn., bot.) s. n., pl. pivóturi plafár s. n., pl. plafáre
pivotá vb., ind. prez. 1 sg. pivotéz, 3 sg. ºi pl. plafón s. n., pl. plafoáne
pivoteázã plafoná vb., ind. prez. 1 sg. plafonéz, 3 sg. ºi
pivotánt adj. m., pl. pivotánþi; f. sg. pivotántã, pl. plafoneázã
pl. pivotánte plafonáre s. f., g.-d. art. plafonärii, pl.
pivotáre s. f., g.-d. art. pivotärii; pl. pivotäri plafonäri
pivotáþie s. f. (sil. -þi-e), art. pivotáþia (sil. -þi-a), plafonétã s. f., pl. plafonéte
g.-d. art. pivotáþiei; pl. pivotáþii, art. pivotáþiile plafoniér (persoanã) s. m, (sil. -ni-er), pl.
(sil. -þi-i-) plafoniéri
pix s. n., pl. píxuri plafoniérã (obiect) s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art.
pixídã s. f., g.-d. art. pixídei; pl. pixíde plafoniérei; pl. plafoniére
pizmẠs. m., adj. m., pl. pizmáºi; f. sg. plágã s. f., g.-d. art. plägii; pl. plãgi
pizmáºã, g.-d. art. pizmáºei, pl. pizmáºe plagiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. plagiéz,
pízmã s. f., g.-d. art. pízmei; pl. pízme 3 sg. ºi pl. plagiázã, 1 pl. plagiém (sil. -gi-em);
pizmãréþ adj. m., pl. pizmãréþi; f. sg. pizmãreáþã, conj. prez. 3 sg. ºi pl. plagiéze; ger. plagiínd
pl. pizmãréþe (sil. -gi-ind)
pizmãtáreþ/pizmãtãréþ adj. m., pl. pizmãtáreþi/ plagiát s. n. (sil. -gi-at), pl. plagiáte
pizmãtãréþi; f. sg. pizmãtáreþã/pizmãtãreáþã, pl. plagiatoáre s. f. (sil. -gi-a-), g.-d. art.
pizmãtáreþe/pizmãtãréþe plagiatoárei; pl. plagiatoáre
pizmuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pizmuiésc, plagiatór s. m. (sil. -gi-a), pl. plagiatóri
imperf. 3 sg. pizmuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. plagiére s. f. (sil. -gi-e-), g.-d. art. plagiérii; pl.
pizmuiáscã plagiéri
pizmuíre s. f., g.-d. art. pizmuírii; pl. pizmuíri plagiocláz s. m., pl. (sil. -gi-o-claz) plagioclázi
F plagiostóm/plantáþie
plagiostóm s. m., pl. (sil. -gi-; mf. -stom) planézã s. f., g.-d. art. planézei; pl. planéze
740

plagiostómi plánic adj. m., pl. plánici; f. sg. plánicã, pl.


plagiotróp adj. m., pl. plagiotrópi; f. sg. plánice
plagiotrópã, pl. plagiotrópe planiédru adj. m., pl. planiédri; f. sg.
plagiotrópic adj. m., pl. plagiotrópici; f. sg. planiédrã, pl. planiédre
plagiotrópicã, pl. plagiotrópice planificá vb., ind. prez. 1 sg. planífic, 3 sg.
plai s. n., pl. pláiuri ºi pl. planíficã
plaiváz s. n. (sil. plai-), pl. plaiváze/plaivázuri planificáre s. f., g.-d. art. planificärii; pl.
plájã s. f., art. plája, g.-d. art. plájei; pl. pláje planificäri
plan adj. m., pl. plani; f. sg. plánã, pl. pláne planificatór adj. m., s. m., pl. planificatóri; f.
plan (concept geometric, corp cu suprafaþã sg. ºi pl. planificatoáre
netedã) s. n., pl. pláne planifílm s. n., pl. planifílme
plan (schemã, ansamblu de dispoziþii, planiglób s. n. (sil. -glob), pl. planiglóburi
element de perspectivã) s. n., pl. plánuri planimetrá vb. (sil. -tra), ind. prez. 1 sg.
planá (a pluti, a domina, a prelucra) vb., planimetréz, 3 sg. ºi pl. planimetreázã
ind. prez. 1 sg. planéz, 3 sg. ºi pl. planeázã planimetráre s. f. (sil. -tra-), g.-d. art.
planáre (plutire, prelucrare) s. f., g.-d. art. planimeträrii; pl. planimeträri
planärii; pl. planäri planimétric adj. m. ¿ metric
planárie s. f. (sil. -ri-e), art. planária (sil. -ri-a), planimetríe s. f. (sil. -tri-), art. planimetría,
g.-d. art. planáriei; pl. planárii, art. planáriile g.-d. planimetríi, art. planimetríei
(sil. -ri-i-) planimétru s. n. (sil. -tru), art. planimétrul;
planatór s. n., pl. planatoáre pl. planimétre
planáþie s. f., pl. planáþii pláning s. n.
pláncã s. f., g.-d. art. pläncii; pl. plãnci planisférã s. f. (sil. mf. -sfe-), pl. planisfére
planconcáv adj. m., pl. planconcávi; f. sg. planisféric adj. m. (sil. mf. -sfe-) ¿ sferic
planconcávã, pl. planconcáve planisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. planisésc,
planconvéx adj. m., pl. planconvécºi; f. sg. imperf. 3 sg. planiseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
planconvéxã, pl. planconvéxe planiseáscã
planctofág adj. m., pl. planctofági; f. sg. planografíe s. f. (sil. -gra-), art. planografía,
planctofágã, pl. planctofáge g.-d. art. planografíei; pl. planografíi
planctofítã s. f., pl. planctofíte planográmã s. f. (sil. -gra-), pl. planográme
planctologíe s. f. (sil. planc-), art. planctología, planór s. n., pl. planoáre
g.-d. planctologíi, art. planctologíei planórbis s. m. (sil. mf. plan-)
planctón s. n. (sil. planc-), pl. planctoáne planorísm s. n.
planctónic adj. m., pl. planctónici; f. sg. planoríst s. m., pl. planoríºti
planctónicã, pl. planctónice planorístã s. f., pl. planoríste
planctonofág adj. m. (sil. planc-), pl. plánºã s. f., g.-d. art. plánºei; pl. plánºe
planctonofági; f. sg. planctonofágã, pl. planºétã s. f., pl. planºéte
planctonofáge planºéu s. n., art. planºéul; pl. planºée
planctonológ s. m., pl. planctonológi plantá vb., ind. prez. 1 sg. plantéz, 3 sg. ºi pl.
planctonológã s. f., pl. planctonológe planteázã
planctonológic adj. m., pl. planctonológici; f. plantaginacée s. f., pl. plantaginacée
sg. planctonológicã, pl. planctonológice plantágo s. m.
planctonologíe s. f., g.-d. art. planctonologíei plantáj s. n., pl. plantáje
planctonométru s. n. (sil. -tru), pl. plantalgíe s. f., g.-d. art. plantalgíei; pl. plantalgíi
planctonométre plantár (anat., bot.) adj. m., pl. plantári; f. sg.
planctónte s. f. pl. (sil. planc-) plantárã, pl. plantáre
planeitáte s. f. (sil. -ne-i-), g.-d. art. planeitäþii plantáre s. f., g.-d. art. plantärii; pl. plantäri
planetár adj. m., pl. planetári; f. sg. planetárã, plantát s. n.
pl. planetáre plantatoáre (persoanã, maºinã) s. f., g.-d. art.
planetáriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. planetáriul; plantatoárei; pl. plantatoáre
pl. planetárii, art. planetáriile (sil. -ri-i-) plantatór (persoanã) s. m., pl. plantatóri
planétã s. f., pl. planéte plantatór (unealtã) s. n., pl. plantatoáre
planetoíd s. m., pl. planetoízi plantáþie s. f. (sil. -þi-e), art. plantáþia (sil. -þi-a),
planetologíe s. f., g.-d. art. planetologíei g.-d. art. plantáþiei; pl. plantáþii, art. plantáþiile
planetrén s. n., pl. planetrénuri (sil. -þi-i-)
741
plántã (bot., anat. ) s. f., g.-d. art. plántei; pl.
plántã/plateláj
plasticatór s. m., pl. plasticatóri
F
plánte plásticã s. f., g.-d. art. plásticii
plantigrád adj. m. (sil. -grad), pl. plantigrázi, plasticián s. m. (sil. -ci-an), pl. plasticiéni (sil.
f. sg. plantigrádã, pl. plantigráde -ci-eni)
plantigrád s. n. (sil. -grad), pl. plantigráde plasticiánã s. f. (sil. -ci-a-), pl. plasticiéne (sil.
plantivór adj. m., pl. plantivóri; f. sg. plantivórã, -ci-e-)
pl. plantivóre plasticitáte s. f., g.-d. art. plasticitäþii
plantográmã s. f., pl. plantográme plasticizá vb., ind. prez. 1 sg. plasticizéz, 3 sg.
plantón s. n., pl. plantoáne ºi pl. plasticizeázã
plantuláþie s. f., pl. plantuláþii plasticizánt adj. m., pl. plasticizánþi; f. sg.
plantúlã s. f., g.-d. art. plantúlei; pl. plantúle plasticizántã, pl. plasticizánte
planturós adj. m., pl. planturóºi; f. sg. plasticizáre s. f., g.-d. art. plasticizärii; pl.
planturoásã, pl. planturoáse plasticizäri
plápumã s. f., g.-d. art. pläpumii; pl. pläpumi plastídã s. f., g.-d. art. plastídei; pl. plastíde
plasá vb., ind. prez. 1 sg. plaséz, 3 sg. ºi pl. plastidóm s. n., pl. plastidómuri
plaseázã plastíe s. f., art. plastía, g.-d. art. plastíei; pl.
plasamént s. n., pl. plasaménte plastíi, art. plastíile
plasáre s. f., g.-d. art. plasärii; pl. plasäri plastifiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg.
plasatoáre s. f., g.-d. art. plasatoárei; pl. plastifiéz, 3 sg. ºi pl. plastifiázã, 1 pl. plastifiém
plasatoáre (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. plastifiéze;
plasatór s. m., pl. plasatóri ger. plastifiínd (sil. -fi-ind)
plásã (împletiturã, împãrþire administrativã, plastifiánt s. m. (sil. -fi-ant), pl. plastifiánþi
tãiº) s. f., g.-d. art. plásei; pl. pláse plastifiére s. f. (sil. -fi-e-), g.-d. art. plastifiérii;
plásã (fel de mâncare) s. f., g.-d. art. plései; pl. plastifiéri
pl. plése plastilínã s. f., g.-d. art. plastilínei; pl. plastilíne
plasmagén adj. m., pl. plasmagéni; f. sg. plastiscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. plastiscoápe
plasmagénã, pl. plasmagéne plastisférã s. f., g.-d. art. plastisférei
plasmagénã s. f., g.-d. art. plasmagénei; pl. plastochimíe s. f., g.-d. art. plastochimíei
plasmagéne plastodésmã s. f., pl. plastodésme
plasmalémã s. f., g.-d. art. plasmalémei; pl. plastográf s. m. (sil. -graf), pl. plastográfi
plasmaléme plastografáre s. f., pl. plastografäri
plasmátic adj. m., pl. plasmátici; f. sg. plastográfã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. plastográfei;
plasmáticã, pl. plasmátice pl. plastográfe
plasmatrón s. n. (sil. -tron), pl. plasmatroáne plastografiá vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg.
plásmã s. f., g.-d. art. plásmei; (feluri) pl. plásme plastografiéz, 3 sg. ºi pl. plastografiázã, 1 pl.
plasmídã s. f., pl. plasmíde plastografiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl.
plasmochímic adj. m., pl. plasmochímici; f. sg. plastografiéze; ger. plastografiínd (sil. -fi-ind)
plasmochímicã, pl. plasmochímice plastografíe s. f. (sil. -gra-) ¿ grafie
plasmochimíe s. f., g.-d. art. plasmochimíei plastografiére s. f. (sil. -gra-fi-e-), g.-d. art.
plasmochínã s. f., g.-d. art. plasmochínei; pl. plastografiérii; pl. plastografiéri
plasmochíniei plastomér s. m., pl. plastoméri
plasmocít s. n., pl. plasmocíte plastométru s. n. (sil. -tru), pl. plastométre
plasmodésme s. f. pl. plastotíp s. n., pl. plastotípuri
plasmódiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. plastrón s. n., pl. plastroáne
plasmódiul; (protozoare) pl. plasmódii, art. plásture s. m., pl. plásturi
plasmódiile (sil. -di-i-) pláºcã s. f., g.-d. art. pläºtii; pl. plãºti
plasmolízã s. f. ¿ lizã plat adj. m., pl. plaþi; f. sg. plátã, pl. pláte
plasmóm (med.) s. n., pl. plasmoáme platán (copac) s. m., pl. platáni
plasmón (fiz.) s. m., pl. plasmóni platán (taler) s. n., pl. platáne
plástã (cãpiþã) s. f., g.-d. art. plástei; pl. pláste plátã s. f., g.-d. art. pläþii; pl. plãþi
plastbetón s. n. (sil. mf. plast-) platbándã s. f., g.-d. art. platbándei; pl.
plástic s. n. platbánde
plástic adj. m., pl. plástici; f. sg. plásticã, pl. plátcã (la jocul de cãrþi) s. f.
plástice plátcã (la haine) s. f., g.-d. art. plätcii; pl.
plasticá vb., ind. prez. 1 sg. plastichéz, 3 sg. ºi plãtci
pl. plasticheázã plateláj s. n., pl. plateláje
F platelmínt/plãtí
platelmínt s. m., pl. platelmínþi plãcintár s. m., pl. plãcintári
742

platformáre s. f., g.-d. art. platformärii plãcíntã s. f., g.-d. art. plãcíntei; pl. plãcínte
platfórmã s. f. ¿ formã plãcintãríe (magazin, preparate) s. f., art.
plátfus s. n. plãcintãría, g.-d. art. plãcintãríei; (magazine)
platiná vb., ind. prez. 1 sg. platinéz, 3 sg. ºi pl. plãcintãríi, art. plãcintãríile
pl. platineázã plãcintioárã s. f., g.-d. art. plãcintioárei; pl.
platináre s. f., g.-d. art. platinärii; pl. platinäri plãcintioáre
plátinã s. f., g.-d. art. plátinei; (piese de plãcintúþã s. f., g.-d. art. plãcintúþei; pl.
maºini, laminate semifabricate) pl. plátine; plãcintúþe
(chim.) simb. Pt plãcinþícã s. f., g.-d. art. plãcinþélei; pl. plãcinþéle
platínic adj. m., pl. platínici; f. sg. platínicã, plãcúþã s. f., g.-d. art. plãcúþei; pl. plãcúþe
pl. platínice plãiéº s. m. (sil. -ieº), pl. plãiéºi
platinifér adj. m., pl. platiniféri; f. sg. plãieºíe s. f., art. plãieºía, g.-d. art. plãieºíei;
platiniférã, pl. platinifére pl. plãieºíi, art. plãieºíile
platinirídiu s. n. plãiºór s. n. (sil. plã-i-), pl. plãiºoáre
platinít s. n. plãmádã s. f., g.-d. art. plãmézii; (feluri) pl.
platinoíd s. n., pl. platinoíde plãmézi
platinós adj. m., pl. platinóºi; f. sg. platinoásã, plãmãdeálã s. f., g.-d. art. plãmãdélii; pl.
pl. platinoáse plãmãdéli
platinotipíe s. f., art. platinotipía; g.-d. plãmãdí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plãmãdésc,
platinotipíi, art. platinotipíei imperf. 3 sg. plãmãdeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
platirín s. n., pl. platiríne plãmãdeáscã
platitúdine s. f., g.-d. art. platitúdinii; (vorbe, plãmãdíre s. f., g.-d. art. plãmãdírii
idei) pl. platitúdini plãmãdít s. n.
plátnic adj. m., s. m., pl. plátnici; f. sg. plãm÷n s. m., pl. plãm÷ni
plátnicã, pl. plátnice plãmânãrícã/plãmânãreá s. f., g.-d. art.
platonián adj. m. (sil. -ni-an), pl. platoniéni plãmânãrélei; pl. plãmânãréle
(sil. -ni-eni); f. sg. platoniánã, pl. platoniéne plãmânãríþã s. f., g.-d. art. plãmânãríþei; pl.
platónic adj. m., pl. platónici; f. sg. platónicã, plãmânãríþe
pl. platónice plãntúþã s. f., g.-d. art. plãntúþei; pl. plãntúþe
platonicián s. m., adj. m. (sil. -ci-an), pl. plãnuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plãnuiésc,
platoniciéni (sil. -ci-eni); f. sg. platoniciánã, g.-d. imperf. 3 sg. plãnuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
art. platoniciénei, pl. platoniciéne plãnuiáscã
platonísm s. n. plãnuíre s. f., g.-d. art. plãnuírii
platonizá vb., ind. prez. 1 sg. platonizez, 3 sg. plãp÷nd adj. m., pl. plãp÷nzi; f. sg. plãp÷ndã,
ºi pl. platonizeázã pl. plãp÷nde
platonizánt adj. m., pl. platonizánþi; f. sg. plãpumár s. m., pl. plãpumári
platonizántã, pl. platonizánte plãpumãreásã s. f., g.-d. art. plãpumãrései; pl.
plátoºã s. f., g.-d. art. plátoºei; pl. plátoºe plãpumãrése
platóu s. n., art. platóul; pl. platóuri plãpumãríe s. f., art. plãpumãría, g.-d. art.
plátru s. n. plãpumãríei; (ateliere, prãvãlii) pl. plãpumãríi,
pláur s. m., pl. pláuri art. plãpumãríile
plauzíbil adj. m. (sil. pla-u-), pl. plauzíbili; plãpumioárã s. f. (sil. -mioa-), g.-d. art.
f. sg. plauzíbilã, pl. plauzíbile plãpumioárei; pl. plãpumioáre
plauzibilitáte s. f. (sil. pla-u-), g.-d. art. plãpumíþã s. f., g.-d. art. plãpumíþei; pl.
plauzibilitäþii plãpumíþe
plav s. n., pl. plávuri plãseá s. f., pl. plãséle
plávã s. f., g.-d. art. plávei; pl. pláve plãsmuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plãsmuiésc,
plávcã s. f., g.-d. art. plávcei; pl. plávce imperf. 3 sg. plãsmuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
plávie s. f. (sil. -vi-e), art. plávia (sil. -vi-a), g.-d. plãsmuiáscã
art. pláviei; pl. plávii, art. pláviile (sil. -vi-i-) plãsmuíre s. f., g.-d. art. plãsmuírii; pl. plãsmuíri
plaz s. n., pl. plázuri plãsmuitór adj. m., s. m. (sil. -mu-i-), pl.
plãceá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plac, 2 sg. plãsmuitóri; f. sg. ºi pl. plãsmuitoáre
placi, 3 sg. pláce 1 pl. plãcém, 2 pl. plãcéþi, plãtí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plãtésc,
imperf. 3 sg. plãceá; part. plãcút imperf. 3 sg. plãteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
plãcére s. f., g.-d. art. plãcérii; pl. plãcéri plãteáscã
743
plãtíbil adj. m., pl. plãtíbili; f. sg. plãtíbilã, pl.
plãtíbil/pleoscãí
plecãciúne s. f., g.-d. art. plecãciúnii; pl.
F
plãtíbile plecãciúni
plãtícã (zool., bot.) s. f., g.-d. art. plãtícii; pl. plecoptér s. n., pl. (sil. mf. -pte-) plecoptére
plãtíci pléctru s. n., art. pléctrul; pl. pléctre
plãtíre s. f., g.-d. art. plãtírii; pl. plãtíri pled s. n., pl. pléduri
plãtitór s. m., adj. m., pl. plãtitóri; f. sg. ºi pl. pledá vb., ind. prez. 1 sg. pledéz, 3 sg. ºi pl.
plãtitoáre, g.-d. sg. art. plãtitoárei pledeázã
plãvái adj. m., f. plãváie; pl. m. ºi f. plãväi pledánt adj. m., pl. pledánþi; f. sg. pledántã,
plãván adj. m., pl. plãváni; f. sg. plãvánã, pl. pl. pledánte
plãváne pledáre s. f., g.-d. art. pledärii; pl. pledäri
plãvioárã s. f. (sil. -vi-oa-), g.-d. art. plãvioárei; pledoaríe s. f. (sil. -doa-), art. pledoaría, g.-d.
pl. plãvioáre art. pledoaríei; pl. pledoaríi, art. pledoaríile
plãvíþ adj. m., pl. plãvíþi; f. sg. plãvíþã, pl. plãvíþe Pleiáda (lit.) s. pr. f. art. (sil. -ia-), g.-d. Pleiádei
plãvíu adj. m., f. sg. plãvíe; pl. m. ºi f. plãvíi pleiádã (grup de oameni, ansamblu de
plângãciós adj. m., pl. plângãcióºi; f. sg. elemente) s. f. (sil. -ia-), g.-d. art. pleiádei;
plângãcioásã, pl. plângãcioáse pl. pleiáde
plângãréþ adj. m., pl. plângãréþi; f. sg. Pleiádele (astron.) s. pr. f. pl. art. (sil. -ia-)
plângãreáþã, pl. plângãréþe pleiocáziu s. n. (sil. ple-io-) [-ziu pron. -zìu],
plângãtór adj. m., pl. plângãtóri; f. sg. ºi pl. art. pleiocáziul; pl. pleiocázii, art. pleiocáziile (sil.
plângãtoáre -zi-i-)
pl÷nge vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plâng, 1 pl. pleiocíclic adj. m., pl. pleiocíclici; f. sg.
pl÷ngem, perf. s. 1 sg. plânséi, 1 pl. pl÷nserãm; pleiocíclicã, pl. pleiocíclice
part. plâns pleiofág adj. m., pl. pleiofági; f. sg. pleiofágã,
pl÷ngere s. f., g.-d. art. pl÷ngerii; pl. pl÷ngeri pl. pleiofáge
plâns s. n., pl. pl÷nsuri pleiomórf adj. m., pl. pleiomórfi; f. sg.
pl÷nset s. n., pl. pl÷nsete pleiomórfã, pl. pleiomórfe
plânsoáre s. f., g.-d. art. plânsórii; pl. plânsóri pleistocén adj. m. (sil. ple-is-), pl. pleistocéni;
pleán s. n., pl. pleánuri f. sg. pleistocénã, pl. pleistocéne
pleásc interj. pleistocén s. n. (sil. ple-is-)
pleásnã s. f., g.-d. art. plésnei; pl. plésne plen s. n., pl. plénuri
pleáºã (loc fãrã vegetaþie) s. f., pl. pléºuri plenár adj m., pl. plenári; f. sg. plenárã, pl. plenáre
pleáºcã (pradã, chilipir) s. f. pléner s. n.
pleátã s. f., pl. pléte plenilocvénþã s. f., g.-d. art. plenilocvénþei
pleávã s. f., g.-d. art. plévei plenipotént s. m., adj. m., pl. plenipoténþi
plébe s. f., g.-d, art. plébei plenipoténþã s. f. ¿ potenþã
plebeián s. m., adj. m. (sil. -be-ian), pl. plenipotenþiár s. m., adj. m. (sil. -þi-ar), pl.
plebeiéni (sil. -be-ieni); f. sg. plebeiánã, g.-d. art. plenipotenþiári
plebeiénei, pl. plebeiéne plenisón adj. m., pl. plenisóni; f. sg. plenisónã,
plebeianísm s. n. (sil. -be-ia-) pl. plenisóne
plebeiát s. n. (sil. -be-iat) plenitudinár adj. m., pl. plenitudinári; f. sg.
plebéic adj. m. (sil. -be-ic), pl. plebéici; f. sg. plenitudinárã, pl. plenitudináre
plebéicã, pl. plebéice plenitúdine s. f., g.-d. art. plenitúdinii
plebeísm s. n. plenuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plenuiésc,
plebéu s. m., adj. m., art. plebéul, pl. plebéi, art. imperf. 3 sg. plenuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
plebéii; f. sg. ºi pl. plebée, sg. art. plebéea, g.-d. sg. plenuiáscã
art. plebéei pleoápã s. f. (sil. pleoa-), g.-d. art. pleoápei; pl.
plebícol adj. m., s. m., pl. plebícoli; f. sg. pleoápe
plebícolã, pl. plebícole pleocroísm s. n. (sil. ple-o-cro-)
plebiscít s. n., pl. plebiscíte pleonásm s. n. (sil. ple-o-), pl. pleonásme
plebiscitár adj. m., pl. plebiscitári; f. sg. pleonást s. n. (sil. ple-o-)
plebiscitárã, pl., plebiscitáre pleonástic adj. m. (sil. ple-o-), pl. pleonástici;
plebiscitarísm s. n. f. sg. pleonásticã, pl. pleonástice
plecá vb., ind. prez. 1 sg. plec, 3 sg. ºi pl. pleosc interj
pleácã pleoscãí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg.
plecáre s. f., g.-d. art. plecärii; pl. plecäri pleóscãi, 3 sg. ºi pl. pleóscãie, imperf. 3 sg.
plecáte (indigestie) s. n. pl. pleoscãiá
F pleoscãít/plictís
pleoscãít s. n., pl. pleoscãíturi pletós adj. m., pl. pletóºi; f. sg. pletoásã, pl.
744

pleoscãitúrã s. f., g.-d. art. pleoscãitúrii; pl. pletoáse


pleoscãitúri pleu s. n., art. pléul; (obiecte) pl. pléuri
pleoºtí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pleoºtésc, pleurál adj. m. (sil. ple-u-), pl. pleuráli; f. sg.
imperf. 3 sg. pleoºteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pleurálã, pl. pleurále
pleoºteáscã pléurã s. f. (sil. ple-u-), g.-d. art. pléurei; pl.
pleoºtíre s. f., g.-d. art. pleoºtírii; pl. pleoºtíri pléure
plescáviþã s. f., g.-d. art. plescáviþei; pl. plescáviþe pleurezíe s. f. (sil. ple-u-), art. pleurezía, g.-d.
plescãí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg. pléscãi, art. pleurezíei; pl. pleurezíi, art. pleurezíile
3 sg. ºi pl. pléscãie, imperf. 3 sg. plescãiá pleurítã s. f. (sil. ple-u-), pl. pleuríte
plescãíre s. f., g.-d. art. plescãírii; pl. plescãíri pleurític adj. m., s. m. (sil. ple-u-), pl. pleurítici,
plescãít s. n., pl. plescãíturi f. sg. pleuríticã, pl. pleurítice
plescãitúrã s. f., g.-d. art. plescãitúrii; pl. pleurodiníe s. f. (sil. ple-u-), art. pleurodinía,
plescãitúri g.-d. art. pleurodiníei; pl. pleurodiníi, art.
plesimétric adj. m., pl. plesimétrici; f. sg. pleurodiníile
plesimétricã, pl. plesimétrice pleuropneumoníe s. f. (sil. ple-u-; mf. -pne-)
plesimetríe s. f., g.-d. art. plesimetríei ¿ pneumonie
plesimétru s. n. (sil. -tru), pl. plesimétre pleuroscóp s. n. (sil. ple-u-; mf, -scop), pl.
plesiobiótic adj. m., pl. plesiobiótici; f. sg. pleuroscoápe
plesiobióticã, pl. plesiobiótice pleuroscopíe s. f. (sil. ple-u-; mf. -sco-), art.
plesiomórf adj. m., pl. plesiomórfi; f. sg. pleuroscopía, g.-d. art. pleuroscopíei; pl. pleuroscopíi,
plesiomórfã, pl. plesiomórfe art. pleuroscopíile
plesiotip s. n., pl. plesiotípuri pleurotomíe s. f. (sil. ple-u-), art. pleurotomía,
plesiozáur s. m. (sil. -si-o-za-ur), pl. plesiozáuri g.-d. art. pleurotomíei; pl. pleurotomíi, art.
plésnet s. n., pl. plésnete pleurotomíile
plesní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plesnésc, pleváiþã s. f. (sil. -va-i-), g.-d. art. pleváiþei; pl.
imperf. 3 sg. plesneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pleváiþe
plesneáscã plévilã s. f., g.-d. art. plévilei; pl. plévile
plesníre s. f., g.-d. art. plesnírii pléviþã s. f., g.-d. art. pléviþei; pl. pléviþe
plesnít s. n. plevúºcã s. f., g.-d. art. plevúºtii/plevúºtei; pl.
plesnitoáre s. f., g.-d. art. plesnitórii; pl. plesnitóri plevúºti/plevúºte
plesnitúrã s. f., g.-d. art. plesnitúrii; pl. plex s. n., pl. pléxuri
plesnitúri pléxiglas s. n. (sil. -glas)
pleº adj. m., pl. pleºi; f. sg. pleáºã, pl. pléºe plezanteríe s. f., art. plezantería, g.-d. art.
pleºcár s. m., pl. pleºcári plezanteríei; pl. plezanteríi, art. plezanteríile
pleºcẠs. m., pl. pleºcáºi pliá vb. (sil. pli-a), ind. prez. 1 sg. pliéz, 3 sg.
pleºcuí vb., ind. prez. 1 sg. ºl 3 pl. pleºcuiésc, ºi pl. pliázã, 1 pl. pliém (sil. pli-em); conj. prez.
imperf. 3 sg. pleºcuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. 3 sg. ºi pl. pliéze; ger. pliínd (sil. pli-ind)
pleºcuiáscã pliábil adj. m. (sil. pli-a-), pl. pliábili; f. sg.
pleºcuít s. n. pliábilã, pl. pliábile
pleºúv adj. m., pl. pleºúvi; f. sg. pleºúvã, pl. pliáj s. n. (sil. pli-aj), pl. pliáje
pleºúve pliánt adj. m. (sil. pli-ant), pl. pliánþi; f. sg.
pleºuví vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pleºuvésc, pliántã, pl. pliánte
imperf. 3 sg. pleºuveá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pliánt s. n. (sil. pli-ant), pl. pliánte
pleºuveáscã plic s. n., pl. plícuri
pleºuvíe s. f., art. pleºuvía, g.-d. art. pleºuvíei; plícã s. f., g.-d. art. plícei; pl. plíce
pl. pleºuvíi, art. pleºuvíile plici interj.
pléter s. n., pl. plétere plicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plicésc, imperf.
pletínã s. f., g.-d. art. pletínei; pl. pletíne 3 sg. pliceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pliceáscã
pletismográf s. n., pl. pletismográfe pliciuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pliciuiésc,
pletismografíe s. f., g.-d. art. pletismografíei imperf. 3 sg. pliciuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pletismográmã s. f., pl. pletismográme pliciuiáscã
pletórã s. f., g.-d. art. pletórei pliciuíre s. f., g.-d. art. pliciuírii; pl. pliciuíri
pletóric adj. m., pl. pletórici; f. sg. pletóricã, pl. plicticós adj. m., pl. plicticóºi; f. sg. plicticoásã,
pletórice pl. plicticoáse
pletorísm s. n. plictís s. n.
745
plictiseálã s. f., g.-d. art. plictisélii; pl. plictiséli
plictiseálã/plopíº
plivitoáre (instrument) s. f., g.-d. art.
F
plictisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plictisésc, plivitórii; pl. plivitóri
imperf. 3 sg. plictiseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. plivitór (persoanã) s. m., pl. plivitóri
plictiseáscã plivitúrã s. f., g.-d. art. plivitúrii; pl. plivitúri
plictisitór adj. m., pl. plictisitóri; f. sg. ºi pl. ploáie s. f., art. ploáia, g.-d. art. plóii; pl. ploi
plictisitoáre plocón s. n., pl. plocoáne
plicuí vb., ind. prez. 1 sg. 3 pl. plicuiésc ploconẠs. n., pl. ploconáºe
pliculéþ s. n., pl. pliculéþe ploconeálã s. f., g.-d. art. ploconélii; pl. ploconéli
plié s. n., pl. pliéuri ploconí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. ploconésc,
pliére s. f. (sil. pli-e-), g.-d. art. pliérii; pl. pliéri imperf. 3 sg. ploconeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
plimbá vb., ind. prez. 1 sg. plimb, 3 sg. ºi pl. ploconeáscã
plímbã ploconíre s. f., g.-d. art. ploconírii; pl. ploconíri
plimbáre s. f., g.-d. art. plimbärii; pl. plimbäri plod (copil) s. m., pl. plozi
plimbát s. n. plod (germen) s. n., pl. plóduri
plimbãréþ adj. m., pl. plimbãréþi, f. sg. plodí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plodésc,
plimbãreáþã, pl. plimbãréþe imperf. 3 sg. plodeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
plimbãrícã s. f. plodeáscã
plin adj. m., pl. plini; f. sg. plínã, pl. plíne ploicícã s. f. (sil. plo-i-), g.-d. art. ploicélei; pl.
plin s. n., (spaþii) pl. plínuri ploicéle
plinãtáte s. f., g.-d. art. plinãtäþii ploiér (pasãre) s. m. (sil. -ier), pl. ploiéri
pliní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plinésc, ploiér (umbrelã) s. n. (sil. -ier), pl. ploiére
imperf. 3 sg. plineá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ploiér-común s. m. (sil. -ier-)
plineáscã ploiér mic s. m. + adj. (sil. -ier)
pliníre s. f., g.-d. art. plinírii ploieºteán adj. m., s. m., pl. ploieºténi; f. sg.
pliniºór adj. m., pl. pliniºóri; f. sg. pliniºoárã, ploieºteánã, pl. ploieºténe
pl. pliniºoáre ploieºteáncã s. f., g.-d. art. ploieºténcei; pl.
plíntã s. f., pl. plínte ploieºténce
plinúþ adj. m., pl. plinúþi; f. sg. plinúþã, pl. ploínte adj. invar., s. m.
plinúþe ploiós adj. m., pl. ploióºi; f. sg. ploioásã, pl.
pliocén adj. m. (sil. pli-o-), pl. pliocéni; f. sg. ploioáse
pliocénã, pl. pliocéne ploiºoárã s. f., g.-d. art. ploiºoárei; pl. ploiºoáre
pliocén s. n. (sil. pli-o-) ploíþã s. f., g.-d. art. ploíþei; pl. ploíþe
pliór s. m., pl. plióri plombá vb., ind. prez. 1 sg. plombéz, 3 sg. ºi
pliroforíe s. f., art. pliroforía, g.-d. art. pl. plombeázã
pliroforíei; pl. pliroforíi, art. pliroforíile plombagínã s. f., g.-d. art. plombagínei
pliroforisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plombáj s. n., pl. plombáje
pliroforisésc, imperf. 3 sg. pliroforiseá; conj. plombáre s. f., g.-d. art. plombärii; pl. plombäri
prez. 3 sg. ºi pl. pliroforiseáscã plómbã s. f., g.-d. art. plómbei; pl. plómbe
plisá vb., ind. prez. 1 sg. pliséz, 3 sg. ºi pl. pliseázã plombínã s. f., pl. plombíne
plisáj s. n., pl. plisáje plonj s. n.
plisáre s. f., g.-d. art. plisärii; pl. plisäri plonjá vb., ind. prez. 1 sg. plonjéz, 3 sg. ºi pl.
plisc s. n., pl. plíscuri plonjeázã, 1 pl. plonjäm; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pliscáriþã s. f., g.-d. art. pliscáriþei; pl. pliscáriþe plonjéze; ger. plonj÷nd
plíscul-cocórului s. n. plonjáre s. f., g.-d. art. plonjärii; pl. plonjäri
pliscuºór s. n., pl. pliscuºoáre plonjéu s. n., art. plonjéul; pl. (acþiuni)
pliséu s. n., art. pliséul; pl. pliséuri plonjéuri/(taluzuri) plonjée
plítã s. f., pl. plíte plonjón s. n., pl. plonjoáne
pliu s. n. [-iu pron. -ìu], art. plíul; pl. plíuri plonjór (persoanã) s. m., pl. plonjóri
pliurd adj. m., pl. pliurzi; f. sg. pliúrdã, pl. plonjór (aparat) s. n., pl. plonjoáre
pliúrde plop s. m., pl. plopi
pliví vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plivésc, imperf. plop alb s. m. + adj.
3 sg. pliveá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pliveáscã plop de múnte s. m. + prep. + s. m.
plivíre s. f., g.-d. art. plivírii; pl. plivíri plopár s. m., pl. plopári
plivít s. n., pl. plivíturi plopãríe s. f., art. plopãría, g.-d. art. plopãríei;
plivitoáre (persoanã) s. f., g.-d. art. plivitoárei; pl. plopãríi, art. plopãríile
pl. plivitoáre plopíº s. n., pl. plopíºuri
F plopoväþ/pluripartít
plopoväþ s. n. plumbuitór s. m., pl. plumbuitóri
746

plopuºór s. m., pl. plopuºóri plumburíu adj. m., f. plumburíe; pl. m. ºi f.


plopúþ s. m., pl. plopúþi plumburíi
ploscár s. m., pl. ploscári plúmchec s. n., pl. plúmchecuri
ploscẠs. m., pl. ploscáºi plumetítã s. f., pl. plumetíte
plóscã s. f., g.-d. art. plóºtii; pl. ploºti plumiérã s. f. (sil. -mi-e-), g.-d. art. plumiérei;
ploschíþã s. f., g.-d. art. ploschíþei; pl. ploschíþe pl. plumiére
ploscúþã s. f., g.-d. art. ploscúþei; pl. ploscúþe plumós adj. m., pl. plumóºi; f. sg. plumoásã,
plóºniþa vérzei s. f. + s. f. pl. plumoáse
plóºniþã s. f., g.-d. art. plóºniþei; pl. plóºniþe plúm-pox s. n.
plóºniþã de pom s. f. + prep. + s. m. plumúlã s. f., g.-d. art. plumúlei; pl. plumúle
plóºniþã súrã s. f. + adj. plúnger s. m., pl. plúngere
ploºniþãríe s. f., art. ploºniþãría, g.-d. art. plurál adj. m., pl. pluráli; f. sg. plurálã, pl.
ploºniþãríei; pl. ploºniþãríi, art. ploºniþãríile plurále
ploºniþoásã s. f., g.-d. art. ploºniþoásei; pl. plurál s. n., pl. plurále
ploºniþoáse plurále tántum loc. adj. (substantiv plurale
plóºtinã s. f., g.-d. art. plóºtinei; pl. plóºtine tantum), pl. plúralia tántum (sil. -li-a)
plot s. n., pl. plóturi (substantive pluralia tantum)
plouá vb., ind. ºi conj. prez. 3 sg. plóuã; ger. pluralísm s. n.
plou÷nd pluralíst adj. m., s. m., pl. pluralíºti; f. sg.
plug s. n., pl. plúguri pluralístã, pl. pluralíste
plugár s. m., pl. plugári pluralitáte s. f., g.-d. art. pluralitäþii; pl.
plugãrésc adj. m., f. plugãreáscã; pl. m. ºi f. pluralitäþi
plugãréºti pluriaxiál adj. m., pl. pluriaxiáli; f. sg.
plugãréºte adv. pluriaxiálã, pl. pluriaxiále
plugãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plugãrésc, pluricarpelár adj. m., pl. pluricarpelári; f. sg.
imperf. 3 sg. plugãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pluricarpelárã, pl. pluricarpeláre
plugãreáscã pluricavitár adj. m., pl. pluricavitári; f. sg.
plugãríe s. f., art. plugãría, g.-d. plugãríi, art. pluricavitárã, pl. pluricavitáre
plugãríei pluricelulár adj. m. ¿ celular
plugãríme s. f., g.-d. art. plugãrímii pluridimensionál adj. m. (sil. -si-o-) ¿
plugãríre s. f., g.-d. art. plugãrírii dimensional
plugãrít s. n. pluridimensionalitáte s. f. (sil. -si-o-), g.-d.
pluguléþ s. n., pl. pluguléþe art. pluridimensionalitäþii
pluguºór s. n., pl. pluguºoáre pluridisciplinár adj. m., pl. pluridisciplinári;
plugúþ s. n., pl. plugúþe f. sg. pluridisciplinárã, pl. pluridisciplináre
plumb (glonþ, greutate) s. m., pl. plumbi pluridisciplinaritáte s. f., g.-d. art.
plumb (element chimic) s. n., simb. Pb pluridisciplinaritäþii
plumb (pecete, condei) s. n., pl. plúmburi pluridotát adj. m., pl. pluridotáþi; f. sg.
plumbár s. m., pl. plumbári pluridotátã, pl. pluridotáte
plumbát s. m., pl. plumbáþi pluriflór adj. m. (sil. -flor), pl. pluriflóri; f. sg.
plúmbic adj. m., pl. plúmbici; f. sg. plúmbicã, pluriflórã, pl. pluriflóre
pl. plúmbice plurifórm adj. m., pl. plurifórmi; f. sg.
plumbifér adj. m., pl. plumbiféri; f. sg. plurifórmã, pl. plurifórme
plumbiférã, pl. plumbifére plurifuncþionál adj. m., pl. plurifuncþionáli;
plumbiºór s. m., pl. plumbiºóri f. sg. plurifuncþionálã, pl. plurifuncþionále
plumbós adj. m., pl. plumbóºi; f. sg. plumboásã, pluriglandulár adj. m. (sil. -glan-) ¿ glandular
pl. plumboáse plurilaterál adj. m. ¿ lateral
plumbotipíe s. f., art. plumbotipía, g.-d. plurimilenár adj. m. ¿ milenar
plumbotipíi, art. plumbotipíei plurinaþionál adj. m. ¿ naþional
plumbuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plumbuiésc, plurinucleár adj. m. (sil. -cle-ar-) ¿ nuclear
imperf. 3 sg. plumbuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pluripartínic adj. m., pl. pluripartínici; f. sg.
plumbuiáscã pluripartínicã, pl. pluripartínice
plumbuíre s. f., g.-d. art. plumbuírii; pl. pluripartísm s. n.
plumbuíri pluripartít adj. m., pl. pluripartíþi; f. sg.
plumbuít s. n. pluripartítã, pl. pluripartíte
747
pluripartitísm s. n.
pluripartitísm/pneumatolític
plutitór adj. m., pl. plutitóri; f. sg. ºi pl.
F
pluripersonál adj. m., pl. pluripersonáli; f. sg. plutitoáre
pluripersonálã, pl. pluripersonále plutitór (obiect) s. n., pl. plutitoáre
pluriseculár adj. m., pl. pluriseculári; f. sg. plutocrát s. m. (sil. -crat), pl. plutocráþi
pluriseculárã, pl. pluriseculáre plutocrátã s. f. (sil. -cra-), pl. plutocráte
pluritáte s. f., pl. pluritäþi plutocrátic adj. m. (sil. -cra-), pl. plutocrátici;
plurivalént adj. m., pl. plurivalénþi; f. sg. f. sg. plutocráticã, pl. plutocrátice
plurivaléntã, pl. plurivalénte plutocraþíe s. f. (sil. -cra-), art. plutocraþía, g.-d.
plurivalénþã s. f. ¿ valenþã art. plutocraþíei; pl. plutocraþíi, art. plutocraþíile
pluriviográmã s. f. (sil. -vi-o-), g.-d. art. plutomaníe s. f., art. plutomanía, g.-d. art.
pluriviográmei; pl. pluriviográme plutomaníei
pluriviometríe s. f. (sil. -vi-o-), g.-d. art. plutón (geol.) s. m., pl. plutóni
pluriviometríei plutón (mil.) s. n., pl. plutoáne
plurivóc adj. m., pl. plurivóci; f. sg. plurivócã, plutonián adj. m., s. m. (sil. -ni-an), pl.
pl. plurivóce plutoniéni (sil. -ni-eni); f. sg. plutoniánã, pl.
plurivocitáte s. f., g.-d. art. plurivocitäþii plutoniéne
plurivór adj. m., pl. plurivóri; f. sg. plurivórã, plutónic adj. m., pl. plutónici; f. sg. plutónicã,
pl. plurivóre pl. plutónice
plus adv. plutoniér s. m. (sil. -ni-er), pl. plutoniéri
plus s. n., (prisosuri, semne grafice) pl. plutoniér adjutánt s. m. + adj. (sil. -ni-er)
plúsuri plutoniér-majór s. m. (sil -ni-er)
plusá vb., ind. prez. 1 sg. pluséz, 3 sg. ºi pl. plutonísm s. n.
pluseázã plutoníst s. m., adj. m., pl. plutoníºti; f. sg.
plusáre s. f., pl. plusäri plutonístã, pl. plutoníste
plusprodús s. n., pl. plusprodúse/plusprodúsuri plutoníte s. f. pl.
plusvaloáre s. f., g.-d. art. plusvalórii plutóniu s. n. [-niu pron. -nìu], art. plutóniul;
pluº s. n., (sortimente) pl. plúºuri simb. Pu
pluºá vb., ind. prez. 1 sg. pluºéz, 3 sg. ºi pl. plutuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plutuiésc,
pluºeázã, 1 pl. pluºäm; ger. pluº÷nd imperf. 3 sg. plutuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pluºáre s. f., g.-d. art. pluºärii; pl. pluºäri plutuiáscã
plutẠ(persoanã, copac) s. m., pl. plutáºi plutuíre s. f., g.-d. art. plutuírii; pl. plutuíri
plútã (ambarcaþie, copac, obiect de plutã) plutuít s. n.
s. f., pl. plúte pluviál adj. m. (sil. -vi-al), pl. pluviáli; f. sg.
plútã (material) s. f. pluviálã, pl. pluviále
plútã-fár s. f., pl. plúte-fár pluviál s. n. (sil. -vi-al)
plutãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plutãrésc, pluviodenudáre s. f. (sil. -vi-o-) ¿ denudare
imperf. 3 sg. plutãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pluviográf s. n. (sil. -vi-o-graf), pl. pluviográfe
plutãreáscã pluviográmã s. f., pl. pluviográme
plutãríe s. f., art. plutãría, g.-d. plutãríi, art. pluviométric adj. m. (sil. -vi-o-) ¿ metric
plutãríei pluviometríe s. f., g.-d. art. pluviometríi
plutãrít s. n. pluviométru s. n. (sil. -vi-o-, -tru), art.
plutãºíe s. f., art. plutãºía, g.-d. art. plutãºíei; pluviométrul; pl. pluviométre
pl. plutãºíi pluviós adj. m. (sil. -vi-os), pl. pluvióºi; f. sg.
plutí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. plutésc, pluvioásã, pl. pluvioáse
imperf. 3 sg. pluteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pluvioscóp s. n. (sil. -vi-; mf. -scop), pl.
pluteáscã pluvioscoápe
plutíbil adj. m., pl. plutíbili; f. sg. plutíbilã, pl. pluviozitáte s. f., g.-d. art. pluviozitäþii
plutíbile Plymouth s. pr. n. [pron. pli-mas]
plutícã s. f., g.-d. art. plutícii; pl. plutíci pneu s. n., art. pneul; pl. pnéuri
plutínd adj. m., pl. plutínzi; f. sg. plutíndã, pneumátic adj. m. (sil. pne-u-), pl. pneumátici;
pl. plutínde f. sg. pneumáticã, pl. pneumátice
plutíre s. f., g.-d. art. plutírii; pl. plutíri pneumáticã s. f. (sil. pne-u-), g.-d. art. pneumáticii
plutít s. n. pneumatolíte s. f. pl. (sil. pne-u-)
plutitoáre (bot.) s. f., g.-d. art. plutitórii; pl. pneumatolític adj. m. (sil. -pne-u-), pl.
plutitóri pneumatolítici; f. sg. pneumatolíticã, pl.
plutitoáre-dúlce s. f. pneumatolítice
F pneumatolízã/pocãnitúrã
pneumatolízã s. f. (sil. pne-u-), g.-d. art. poála-Sfíntei-Maríi s. f.
748

pneumatolízei poálã s. f., g.-d. art. poálei; pl. poále


pneumatologíe s. f., g.-d. art. pneumatologíei poálã-álbã s. f.
pneumatózã s. f. (sil. pne-u-), g.-d. art. poále-n-br÷u s. f. pl.
pneumatózei; pl. pneumatóze poáma-c÷inelui s. f.
pneumocóc s. m. (sil. pne-u-), pl. pneumocóci poámã s. f., g.-d. art. poámei; pl. poáme
pneumocócic adj. m. (sil. pne-u-), pl. poáme-de-pãm÷nt s. f. pl.
pneumocócici; f. sg. pneumocócicã, pl. pneumocócice poámele-m÷þei s. f. pl.
pneumoconiózã s. f. (sil. pne-u-, -ni-o-), g.-d. poansón s. n. (sil. poan-), pl. poansoáne
art. pneumoconiózei; pl. pneumoconióze poansoná vb. (sil. poan-), ind. prez. 1 sg.
pneumoenterítã s. f. (sil. pne-u-), pl. poansonéz, 3 sg. ºi pl. poansoneázã; conj. prez.
pneumoenteríte 3 sg. ºi pl. poansonéze
pneumoftiziológ s. m., pl. pneumoftiziológi poansonáj s. n. (sil. poan-), pl. poansonáje
pneumoftiziológã s. f. (sil. pne-u-), pl. poansonáre s. f. (sil. poan-), g.-d. art.
pneumoftiziológe poansonärii; pl. poansonäri
pneumoftiziologíe s. f., g.-d. art. poansonatór s. m., pl. poansonatóri
pneumoftiziologíei poansonatoáre s. f., pl. poansonatoáre
pneumogástric adj. m. (sil. pne-u-) ¿ gastric poansonézã s. f. (sil. poan-), g.-d. art.
pneumográf s. n. (sil. pne-u-, -graf), pl. poansonézei; pl. poansonéze
pneumográfe poántã s. f. (sil. poan-), g.-d. art. poántei; pl.
pneumografíe s. f. (sil. pneu-gra-), g.-d. art. poánte
pneumografíei poánter s. m. (sil. poan-), pl. poánteri
pneumológ s. m. (sil. pne-u-), pl. pneumológi poantilísm s. n. (sil. poan-)
pneumológã s. f. (sil. pne-u-), pl. pneumológe poantilíst adj. m., s. m. (sil. poan-), pl.
pneumológic adj. m. (sil. pne-u-), pl. poantilíºti; f. sg. poantilístã, pl. poantilíste
pneumológici; f. sg. pneumológicã, pl. pneumológice poantóu s. n. (sil. poan-), art. poantóul; pl.
pneumologíe s. f. (sil. pne-u-), g.-d. art. poantóuri
pneumologíei poárã s. f.
pneumónic adj. m. (sil. pne-u-), pl. poárcã s. f., g.-d. art. poárcei; (scroafe) pl.
pneumónici; f. sg. pneumónicã, pl. pneumónice poárce
pneumoníe s. f. (sil. pne-u-), art. pneumonía, poártã (constr., geogr., sport) s. f., g.-d. art.
g.-d. art. pneumoníei; pl. pneumoníi, art. pórþii; pl. porþi
pneumoníile Poártã (reºedinþa sultanului) s. pr. f.
pneumonologíe s. f., g.-d. art. pneumonologíei pobedít s. m., pl. pobedíþi
pneumopatíe s. f. (sil. pne-u-), art. poc interj.
pneumopatía, g.-d. art. pneumopatíei; pl. pocaiánie s. f. (sil. -ca-ia-ni-e), art. pocaiánia
pneumopatíi, art. pneumopatíile (sil. -ni-a), g.-d. art. pocaiániei; pl. pocaiánii,
pneumoperitonéu s. n. (sil. pne-u-) ¿ art. pocaiániile (sil. -ni-i-)
peritoneu pocál s. n., pl. pocále/pocáluri
pneumoragíe s. f. (sil. pne-u-), art. pneumoragía, pocãí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pocãiésc,
g.-d. art. pneumoragíei; pl. pneumoragíi, art. imperf. 3 sg. pocãiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pneumoragíile pocãiáscã
pneumosépt s. n. (sil. pne-u-); pl. pneumosépte pocãiálã s. f., g.-d. art. pocãiélii; pl. pocãiéli
pneumotahográf s. n., pl. pneumotahográfe pocãínþã s. f., g.-d. art. pocãínþei; pl. pocãínþe
pneumoterapíe s. f. (sil. pne-u-) ¿ terapie pocãíre s. f., g.-d. art. pocãírii
pneumotomíe s. f. (sil. pne-u-), art. pocãít adj. m., s. m., pl. pocãíþi; f. sg. pocãítã,
pneumotomía, g.-d. art. pneumotomíei; pl. pl. pocãíte
pneumotomíi, art. pneumotomíile pocãní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pocãnésc,
pneumotoráx s. n. (sil. pne-u-), pl. imperf. 3 sg. pocãneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pneumotoráxuri pocãneáscã
pneumotróp adj. m. (sil. pne-u-, -trop), pl. pocãníre s. f., g.-d. art. pocãnírii; pl. pocãníri
pneumotrópi; f. sg. pneumotrópã, pl. pneumotrópe pocãnít s. n.
pneumotróp s. m. (sil. pne-u-, -trop), pl. pocãnitoáre (jucãrie) s. f., g.-d. art. pocãnitórii;
pneumotrópi pl. pocãnitóri
poála-Máicii-Dómnului s. f. pocãnitúrã s. f. g.-d. art. pocãnitúrii; pl.
poála-rândunícii s. f. pocãnitúri
749
pocâltí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pocâltésc,
pocâltí/podzólic
podgórie s. f. (sil. -ri-e), podgória (sil. -ri-a),
F
imperf. 3 sg. pocâlteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. g.-d. art. podgóriei; pl. podgórii, art. podgóriile
pocâlteáscã (sil. -ri-i-)
pocâltíre s. f., g.-d, art. pocâltírii; pl. pocâltíri podgoríu adj. m., f. podgoríe; pl. m. ºi f. podgoríi
pocânzéu s. m., art. pocânzéul; pl. pocânzéi, podí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. podésc, imperf.
art. pocânzéii 3 sg. podeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. podeáscã
poceálã s. f., g.-d. art. pocélii; pl. pocéli podidí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. podidésc,
pócher s. n., pl. póchere 3 sg. podidéºte, imperf. 3 sg. podideá; conj.
pocherẠs. n., pl. pocheráºe prez. 3 sg. ºi pl. podideáscã
pocheríst s. m., pl. pocheríºti pódinã s. f., g.-d. art. pódinii; pl. pódini
pocherístã s. f., pl. pocheríste podíre s. f., g.-d. art. podírii; pl. podíri
pocí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pocésc, imperf. podíº s. n., pl. podíºuri
3 sg. poceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. poceáscã podíºcã s. f., g.-d. art. podíºtii/podíºtei; pl.
pócie s. f. (sil. -ci-e), art. pócia (sil. -ci-a), g.-d. podíºti/podíºte
art. póciei; pl. pócii, art. póciile (sil. -ci-i-) podiºór s. n., pl. podiºoáre
pocinóg s. n., pl. pocinoáge podít s. n.
pocíre s. f., g.-d. art. pocírii; pl. pocíri poditúrã s. f., g.-d. art. poditúrii; pl. poditúri
pocitánie s. f. (sil. -ni-e), art. pocitánia (sil. pódium s. n. (sil. -di-um), pl. pódiumuri
-ni-a), g.-d. art. pocitániei, pl. pocitánii, art. podmét s. n., pl. podméturi
pocitániile (sil. -ni-i-) podmól s. n., pl. podmóluri
pocitúrã s. f., g.-d. art. pocitúrii; pl. pocitúri podnójie s. f. (sil. -ji-e), art. podnójia (sil. -ji-a),
pociúmb s. m., pl. pociúmbi g.-d. art. podnójiei; pl. podnójii, art. podnójiile (sil.
pocládã s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. pocläzii; pl. -ji-i-)
pocläzi podoábã s. f., g.-d. art. podoábei; pl. podoábe
pocläu s. n. (sil. -clãu), art. pocläul; pl. pocläie podobí vb., ind. prez. 1 sg. ºl 3 pl. podobésc,
poclít s. n. (sil. -clit), pl. poclíturi imperf. 3 sg. podobeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pocneálã s. f., g.-d. art. pocnélii, pl. pocnéli podobeáscã
pócnet s. n., pl. pócnete podóbie s. f. (sil. -bi-e), art. podóbia (sil. -bi-a),
pocní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pocnésc, g.-d. art. podóbiei; pl. podóbii, art. podóbiile (sil.
imperf. 3 sg. pocneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. -bi-i-)
pocneáscã podofilínã s. f., g.-d. art. podofilínei
pocníre s. f., g.-d. pocnírii; pl. pocníri podolián s. m., adj. m. (sil. -li-an), pl. podoliéni
pocnít s. n. (sil. -li-eni); f. sg. podoliánã, g.-d. art. podoliénei,
pocnitoáre (petardã, ºfichi) s. f., g.-d. art. pl. podoliéne
pocnitórii; pl. pocnitóri podológ s. m., pl. podológi
pocnitúrã s. f., g.-d. art. pocnitúrii; pl. pocnitúri podológã s. f., pl. podológe
pocói s. m. podológic adj. m., pl. podológici; f. sg.
pocroväþ s. n. (sil. -cro-), pl. pocrovéþe podológicã, pl. podológice
pod s. n., pl. póduri podologíe s. f., g.-d. art. podologíei
podágrã s. f. (sil. -grã), g.-d. art. podágrei; pl. podométric adj. m., pl. podométrici; f. sg.
podágre podométricã, pl. podométrice
podán s. m., pl. podáni podométru s. n. (sil. -tru), art. podométrul; pl.
podár s. m., pl. podári podométre
podárã s. f., g.-d. art. podárei; pl. podáre podopunctúrã s. f., g.-d. art. podopunctúrei
podãrít s. n., pl. podãríturi podorójnã s. f., g.-d. art. podorójnei; pl. podorójne
podãríþã s. f., g.-d. art. podãríþei; pl. podãríþe podotéhnicã s. f., g.-d. art. podotéhnicii
podbeál/podbál s. m., pl. podbéli poduléþ s. n., pl. poduléþe
podeá s. f., art. podeáua, g.-d. art. podélei; pl. podurél s. n., pl. poduréle
podéle podúºcã s. f., g.-d. art. podúºtei; pl. podúºte
podeáþã s. f., g.-d. art. podéþei; pl. podéþe podúþ (zool.) s. m., pl. podúþi
podést s. n., pl. podéste podúþ (podeþ) s. n., pl. podúþuri
podéþ s. n., pl. podéþe podvádã s. f., g.-d. art. podvézii; pl. podvézi
podgoreán adj. m., s. m., pl. podgoréni; f. sg. podvodár s. m., pl. podvodári
podgoreánã, pl. podgoréne podzól s. n., pl. podzóluri
podgoreáncã s. f., g.-d. art. podgoréncei; pl. podzólic adj. m., pl. podzólici; f. sg. podzólicã,
podgorénce pl. podzólice
F podzolíre/polarimetríe
podzolíre s. f., g.-d. art. podzolírii; pl. podzolíri pogãcioárã s. f. (sil. -cioa-), g.-d. art.
750

podzolít adj. m., pl. podzolíþi; f. sg. podzolítã, pogãcioárei; pl. pogãcioáre
pl. podzolíte poghiáz/podghiáz s. n. (sil. -ghiaz), pl.
poém s. n., pl. poéme poghiázuri/podghiázuri
poemátic adj. m., pl. poemátici; f. sg. poemáticã, poghibálã s. f., g.-d. art. poghibálei; pl.
pl. poemátice poghibále
poematizá vb., ind. prez. 1 sg. poematizéz, 3 pogón s. n., pl. pogoáne
sg. ºi. pl. poematizeázã pogonẠs. n., pl. pogonáºe
poét s. m., pl. poéþi pogonãrít s. n.
poetárd s. m., pl. poetárzi pogoníci s. m., pl. pogoníci
poetástru s. m., art. poetástrul; pl. poetáºtri, art. pogonofór s. m., pl. pogonofóri
poetáºtrii pogorï vb., ind. prez. 1 sg. pogór, 3 sg. ºi pl.
poetẠs. m., pl. poetáºi pogoárã, imperf. 3 sg. pogorá; conj. prez. 3 sg.
poétã s. f., pl. poéte ºi pl. pogoáre
poetésã s. f., g.-d. art. poetései; pl. poetése pogribánie s. f. (sil. -gri-, -ni-e), art. pogribánia
poétic adj. m., pl. poétici; f. sg. poéticã, pl. (sil. -ni-a), g.-d. art. pogribániei; pl. pogribánii,
poétice art. pogribániile (sil. -ni-i-)
poéticã s. f., g.-d. art. poéticii pogróm s. n. (sil. -grom), pl. pogrómuri
poeticián s. m., pl. poeticiéni pogromíst adj. m., s. m. (sil. -gro-), pl.
poeticiánã s. f., pl. poeticiéne pogromíºti; f. sg. pogromístã, pl. pogromíste
poeticitáte s. f., g.-d. art. poeticitäþii pohfálã s. f., g.-d. art. pohfálei; pl. pohfále
poetizá vb., ind. prez. 1 sg. poetizéz, 3 sg. ºi pohoáþã s. f., g.-d. art. pohoáþei; pl. pohoáþe
pl. poetizeázã pohóþ s. m., pl. pohóþi
poetizánt adj. m., pl. poetizánþi; f. sg. poiánã s. f., g.-d. art. poiénii/poiénei; pl. poiéni/
poetizántã, pl. poetizánte poiéne
poetizáre s. f., g.-d. art. poetizärii; pl. poetizäri poiátã s. f., g.-d. art. poiéþii; pl. poiéþi
poezeá s. f., art. poezeáua, g.-d. art. poezélei; pl. poichilotérm adj. m. (sil. poi-), pl.
poezéle poichilotérmi; f. sg. poichilotérmã, pl. poichilotérme
poezíe s. f., art. poezía, g.-d. art. poezíei; pl. poichilotérm s. n., pl. (sil. poi-) poichilotérme
poezíi, art. poezíile poichilotermíe s. f. (sil. poi-), art. poichilotermía,
poezioárã s. f. (sil. -zi-oa-), g.-d. art. poezioárei; g.-d. poichilotermíi, art. poichilotermíei
pl. poezioáre poienár adj. m., s. m., pl. poienári; f. sg.
pofídã s. f., pl. pofíde poienárã, pl. poienáre
pófil s. n., pl. pófile poieníþã s. f., g.-d. art. poieníþei; pl. poieníþe
póftã s. f., g.-d. art. póftei; pl. pófte poieþícã s. f., g.-d. art. poieþícii; pl. poieþíci
poftãréþ adj. m., pl. poftãréþi; f. sg. poftãreáþã, póimâine adv.
pl. poftãréþe poinofobíe s. f., g.-d. art. poinofobíei
pofteálã s. f., g.-d. art. poftélii; pl. poftéli pointilíst s. m., adj. m., pl. pointilíºti; f. sg.
poftí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. poftésc, pointilístã, pl. pointilíste
imperf. 3 sg. pofteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pojár s. n., (incendii) pl. pojáruri
pofteáscã pojárnic s. m., pl. pojárnici
pofticiós adj. m., pl. pofticióºi; f. sg. pofticioásã, pojárniþã s. f., g.-d. art. pojárniþei; pl. pojárniþe
pl. pofticioáse pojãrnicíe s. f., art. pojãrnicía, g.-d. art.
poftím interj. pojãrnicíei; pl. pojãrnicíi, art. pojãrnicíile
poftíre s. f., g.-d. art. poftírii; pl. poftíri pojghíþã s. f., g.-d. art. pojghíþei; pl. pojghíþe
poftitór adj. m., pl. poftitóri; f. sg. ºi pl. pojíjie s. f. (sil. -ji-e), art. pojíjia (sil. -ji-a), g.-d.
poftitoáre art. pojíjiei; pl. pojíjii, art. pojíjiile (sil. -ji-i-)
poftorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. poftorésc, pol (terestru, electric, monedã) s. m., pl. poli
imperf. 3 sg. poftoreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pol (jumãtate) s. n.
poftoreáscã polábã adj. f., s. f.
poftoríre s. f., g.-d. art. poftorírii; pl. poftoríri polán s. n.
pogáce s. f., g.-d. art. pogäcii; pl. pogäci polár adj. m., pl. polári; f. sg. polárã, pl. poláre
pogán adj. m., pl. pogáni; f. sg. pogánã, pl. polarimétric adj. m. (sil. -tric), pl. polarimétrici;
pogáne f. sg. polarimétricã, pl. polarimétrice
pogãceá s. f., art. pogãceáua, g.-d. art. pogãcélei; polarimetríe s. f. (sil. -tri-), art. polarimetría,
pl. pogãcéle g.-d. polarimetríi, art. polarimetríei
751
polarimétru s. n. (sil. -tru), art. polarimétrul;
polarimétru/policelulár
polemístã s. f., pl. polemíste
F
pl. polarimétre polemizá vb., ind. prez. 1 sg. polemizéz, 3 sg.
polariscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. polariscoápe ºi pl. polemizeázã
polaritáte s. f., g.-d. art. polaritäþii polemizáre s. f., pl. polemizäri
polarizá vb., ind. prez. 1 sg. polarizéz, 3 sg. ºi polemológ s. m., pl. polemológi
pl. polarizeázã polemológã s. f., pl. polemológe
polarizábil adj. m., pl. polarizábili; f. sg. polemológic adj. m., pl. polemológici; f. sg.
polarizábilã, pl. polarizábile polemológicã, pl. polemológice
polarizabilitáte s. f., g.-d. art. polarizabilitäþii polemologíe s. f., g.-d. art. polemologíei
polarizánt adj. m., pl. polarizánþi; f. sg. polén s. n., pl. polénuri
polarizántã, pl. polarizánte polénic adj. m., pl. polénici; f. sg. polénicã, pl.
polarizáre s. f., g.-d. art. polarizärii; pl. polénice
polarizäri polenifér adj. m., pl. poleniféri; f. sg. poleniférã,
polarizatór adj. m., pl. polarizatóri; f. sg. ºi pl. pl. polenifére
polarizatoáre polenizá vb., ind. prez. 1 sg. polenizéz, 3 sg. ºi
polarizáþie s. f. (sil. -þi-e), art. polarizáþia (sil. pl. polenizeázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. polenizéze
-þi-a), g.-d. art. polarizáþiei; pl. polarizáþii, art. polenizáre s. f., g.-d. art. polenizärii; pl.
polarizáþiile (sil. -þi-i-) polenizäri
polarizoáre adj. f., pl. polarizoáre polenizatór s. m., pl. polenizatóri
polarizór s. n., pl. polarizoáre polenizáþie s. f. (sil. -þi-e), art. polenizáþia (sil.
polarográf s. n. (sil. -graf), pl. polarográfe -þi-a), g.-d. art. polenizáþiei; pl. polenizáþii, art.
polarográfic adj. m. ¿ grafic polenizáþiile (sil. -þi-i-)
polarografíe s. f. (sil. -gra-), art. polarografía, poliacánt adj. m. (sil. -li-a-), pl. poliacánþi;
g.-d. polarografíi, art. polarografíei f. sg. poliacántã, pl. poliacánte
polaroíd s. m., pl. polaroízi poliacetát s. m. (sil. -li-a-)
polarón s. m., pl. polaróni poliachénã s. f. (sil. -li-a-) ¿ achenã
polátã s. f., pl. poláte poliacíd s. m. (sil. -li-a-), pl. poliacízi
polc s. n., pl. pólcuri poliacrilonitríl s. m. (sil. -li-a-cri-, -tril)
pólcã (hainã, dans) s. f., g.-d. art. pólcii; pl. polialcoól s. m. (sil. -li-al-), pl. polialcoóli
polci poliamídã s. f., pl. (sil. -li-a-) poliamíde
polcóvnic s. m., pl. polcóvnici poliamídic adj. m. (sil. -li-a-), pl. poliamídici;
polcovnicésc adj. m., f. polcovniceáscã; pl. m. f. sg. poliamídicã, pl. poliamídice
ºi f. polcovnicéºti poliándrã adj. f., s. f. (sil. -li-an-), pl. poliándre
polcovnicíe s. f., art. polcovnicía, g.-d. poliándric adj. m. (sil. -li-an-), pl. poliándrici;
polcovnicíi, art. polcovnicíei f. sg. poliándricã, pl. poliándrice
polcúþã s. f., g.-d. art. polcúþei; pl. polcúþe poliandríe s. f. (sil. -li-an-), art. poliandría,
pólder s. n. g.-d. poliandríi, art. poliandríei
poleác s. m., adj. m., pl. poléci; f. sg. poleácã, poliarhíe s. f. (sil. -li-ar-), art. poliarhía, g.-d.
g.-d. art. polécei, pl. poléce poliarhíi, art. poliarhíei
polecésc adj. m., f. poleceáscã; pl. m. ºi f. poliarticulár adj. m. (sil. -li-ar-) ¿ articular
polecéºti poliartrítã s. f. (sil. -li-ar-), pl. poliartríte
poléi s. n., art. poléiul poliatlón s. n. (sil. -li-a-tlon), pl. poliatloáne
poleí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. poleiésc, poliatómic adj. m. (sil. -li-a-) ¿ atomic
imperf. 3 sg. poleiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. polibázic adj. m. ¿ bazic
poleiáscã polibrãzdár s. n. (sil. -brãz-), pl. polibrãzdáre
poleiálã s. f., g.-d. art. poleiélii; pl. poleiéli policalificá vb., ind. prez. 1 sg. policalífic,
poleiér s. m. (sil. -li-er), pl. poleiéri 3 sg. ºi. pl. policalíficã
poleíre s. f., g.-d. art. poleírii; pl. poleíri policalificáre s. f., pl. policalificäri
poleít s. n. policándru s. n., art. policándrul; pl. policándre
poleitór s. m., pl. poleitóri policaprolactámã s. f. (sil. -pro-), g.-d. art.
polemárh s. m. (sil. mf. -lem-), pl. polemárhi policaprolactámei; pl. policaprolactáme
polémic adj. m., pl. polémici; f. sg. polémicã, policár s. m., pl. policári
pl. polémice policarburánt adj. m., pl. policarburánþi
polémicã s. f., g.-d. art. polémicii; pl. polémici policárpic adj. m., pl. policárpici; f. sg.
polemísm s. n. policárpicã, pl. policárpice
polemíst s. m., pl. polemíºti policelulár adj. m. ¿ celular
F polichét/polihibridáre
polichét s. n., pl. polichéþi/ s. m., pl. polichéte polifenól s. m., pl. polifenóli
752

policíclic adj. m. ¿ ciclic poliflór adj. m., pl. poliflóri; f. sg. poliflórã, pl.
policioárã s. f., g.-d. art. policioárei; pl. policioáre poliflóre
policitemíe s. f. (sil. mf. -cit-), art. policitemía, polifolículã s. f., pl. polifolícule
g.-d. art. policitemíei; pl. policitemíi, art. policitemíile polifón adj. m., pl. polifóni; f. sg. polifónã, pl.
policlínic adj. m., pl. policlínici; f. sg. polifóne
policlínicã, pl. policlínice polifonemátic adj. m. ¿ fonematic
policlínicã s. f. (sil. -cli-) ¿ clinicã polifónic adj. m. ¿ fonic
policlorúrã s. f. (sil. -clo-), g.-d. art. policlorúrii polifoníe s. f., art. polifonía, g.-d. art. polifoníei;
policlorúrã de viníl s. f. + prep. + s. n. (sil. pl. polifoníi, art. polifoníile
-clo-) polifoníst s. m., pl. polifoníºti
policolór adj. m., pl. policolóri; f. sg. policolórã, polifonizáre s. f., g.-d. art. polifonizärii; pl.
pl. policolóre polifonizäri
policondensáre s. f., g.-d. art. policondensärii polifonizát adj. m., pl. polifonizáþi; f. sg.
policristalín adj. m. (sil. -cris-) ¿ cristalin polifonizátã, pl. polifonizáte
policroísm s. n. (sil. -cro-ism) polifuncþionál adj. m., pl. polifuncþionáli;
policróm adj. m. (sil. -crom), pl. policrómi; f. sg. f. sg. polifuncþionálã, pl. polifuncþionále
policrómã, pl. policróme polifuncþionalitáte s. f., g.-d. art.
policromát adj. m. (sil. -cro-), pl. policromáþi; polifuncþionalitäþii
f. sg. policromátã, pl. policromáte poligálã s. f., g.-d. art. poligálei; pl. poligále
policromíe s. f. (sil. -cro-), art. policromía, g.-d. poligám s. m., adj. m., pl. poligámi; f. sg.
art. policromíei; pl. policromíi poligámã, pl. poligáme
policultúrã s. f., g.-d. art. policultúrii poligamíe s. f., art. poligamía, g.-d. poligamíi,
polidactíl adj. m., pl. polidactíli; f. sg. art. poligamíei
polidactílã; pl. polidactíle poligén adj. m., pl. poligéni; f. sg. poligénã, pl.
polidactilíe s. f., art. polidactilía, g.-d. poligéne
polidactilíi, art. polidactilíei poligenétic adj. m., pl. poligenétici; f. sg.
polidimensionál adj. m., pl. polidimensionali; poligenéticã, pl. poligenétice
f. sg. polidimensionálã, pl. polidimensionále poligenézã s. f., g.-d. art. poligenézei
polidimensionalitáte s. f., g.-d. art. poligénic adj. m., pl. poligénici; f. sg.
polidimensionalitäþii poligénicã, pl. poligénice
polidimít s. n. poligeníe s. f., art. poligenía, g.-d. poligeníi,
polidipsíe s. f., art. polidipsía, g.-d. art. art. poligeníei
polidipsíei; pl. polidipsíi poligenísm s. n.
polidísc s. n., pl. polidíscuri poligeníst s. m., pl. poligeníºti
polidrúpã s. f. (sil. -dru-) ¿ drupã poliglobulíe s. f. (sil. -glo-), art. poliglobulía,
poliedrál adj. m. (sil. -li-e-dral), pl. poliedráli; g.-d. art. poliglobulíei; pl. poliglobulíi, art.
f. sg. poliedrálã, pl. poliedrále poliglobulíile
poliédric adj. m. (sil. -li-e-dric), pl. poliédrici; poliglót adj. m., s. m. (sil. -glot), pl. poliglóþi;
f. sg. poliédricã, pl. poliédrice f. sg. poliglótã, pl. poliglóte
poliédru s. n. (sil. -li-e-dru), art. poliédrul; pl. poligón s. n., pl. poligoáne
poliédre poligonacée s. f., pl. poligonacée
polieléu s. n. (sil. -li-e-), art. polieléul; pl. poligonál adj. m., pl. poligonáli; f. sg.
poliéleie/poliéleuri poligonálã, pl. poligonále
poliembrioníe s. f. (sil. -li-em-bri-o-), art. poligonáþie s. f. (sil. -þi-e), art. poligonáþia (sil.
poliembrionía, g.-d. poliembrioníi, art. poliembrioníei -þi-a), g.-d. poligonáþii, art. poligonáþiei
poliestér s. m. (sil. -li-es-), pl. poliestéri poligonometríe s. f. (sil. -tri-), art. poligonometría,
poliestéric adj. m. (sil. -li-es-), pl. poliestérici; g.-d. poligonometríi, art. poligonometríei
f. sg. poliestéricã, pl. poliestérice poligráf s. m. (sil. -graf), pl. poligráfi
polietilénã s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. polietilénei poligráfic adj. m. (sil. -gra-) ¿ grafic
polifág adj. m., pl. polifági; f. sg. polifágã, pl. poligrafíe s. f. (sil. -gra-) ¿ grafie
polifáge poligrafíst s. m. (sil. -gra-), pl. poligrafíºti
polifagíe s. f., art. polifagía, g.-d. polifagíi, art. polihaploíd adj. m., pl. polihaploízi; f. sg.
polifagíei polihaploídã, pl. polihaploíde
polifazát adj. m., pl. polifazáþi; f. sg. polifazátã, polihibríd s. m., pl. polihibrízi
pl. polifazáte polihibridáre s. f. ¿ hibridare
753
polihibridísm s. n.
polihibridísm/politehnicísm
poliploidíe s. f. (sil. -plo-i-), art. poliploidía,
F
polihístor s. m., pl. polihístori g.-d. poliploidíi, art. poliploidíei
poliizoprén s. m. (sil. -li-i-, -pren) polipnée s. f., art. polipnéea, g.-d. polipnée, art.
polilingvísm s. n. polipnéei
poliloghíe s. f., art. poliloghía, g.-d. art. polipód adj. m., pl. polipózi; f. sg. polipódã,
poliloghíei; pl. poliloghíi, art. poliloghíile pl. polipóde
polimér s. m., pl. poliméri poliporacée s. f., pl. poliporacée
polimerísm s. n. polipózã s. f., g.-d. art. polipózei; pl. polipóze
polimerizá vb., ind. prez. 1 sg. polimerizéz, polipropilénã s. f. (sil. -pro-), g.-d. art.
3 sg. ºi pl. polimerizeázã polipropilénei; pl. polipropiléne
polimerizáre s. f., g.-d. art. polimerizärii; pl. poliptíc s. n., pl. poliptícuri
polimerizäri polirítmic adj. m., pl. polirítmici; f. sg.
polimetacrilát s. m. (sil. -cri-; mf. -met-), pl. polirítmicã, pl. polirítmice
polimetacriláþi poliritmíe s. f., art. poliritmía, g.-d. art.
polimetálic adj. m. ¿ metalic poliritmíei; pl. poliritmíi, art. poliritmíile
polimetríe s. f. (sil. -tri-), art. polimetría, g.-d. pólis s. n., pl. pólisuri
polimetríi, art. polimetríei polisemántic adj. m. ¿ semantic
poliminerál adj. m., pl. polimineráli; f. sg. polisemantísm s. n.
poliminerálã, pl. poliminerále polisémic adj. m., pl. polisémici; f. sg.
polimixínã s. f., pl. polimixíne polisémicã, pl. polisémice
polimoleculár adj. m., pl. polimoleculári; f. sg. polisemíe s. f., art. polisemía, g.-d. polisemíi,
polimoleculárã, pl. polimoleculáre art. polisemíei
polimórf adj. m., pl. polimórfi; f. sg. polimórfã, polisemantizáre s. f., pl. polisemantizäri
pl. polimórfe polisensibilizáre s. f., pl. polisensibilizäri
polimorfísm s. n. polisenzoriál adj. m., pl. polisenzoriáli; f. sg.
polinevrítã s. f. (sil. -vri-), pl. polinevríte polisenzoriálã, pl. polisenzoriále
polinezián s. m., adj. m. (sil. -zi-an), pl. polisepál adj. m., pl. polisepáli; f. sg. polisepálã,
polineziéni (sil. -zi-eni); f. sg. polineziánã, g.-d. pl. polisepále
art. polineziénei, pl. polineziéne polisiér s. n., pl. polisiére
polínic adj. m., pl. polínici; f. sg. polínicã, pl. polisilábic adj. m. ¿ silabic
polínice polisilogísm s. n., pl. polisilogísme
poliníe s. f., pl. poliníi polisilogístic adj. m., pl. polisilogístici; f. sg.
polinifér adj. m., pl. poliniféri; f. sg. poliniférã, polisilogísticã; pl. polisilogístice
pl. polinifére polisimétric adj. m., pl. polisimétrici; f. sg.
polinóm s. n., pl. polinoáme polisimétricã, pl. polisimétrice
polinomiál adj. m. (sil. -mi-al), pl. polinomiáli; polisimetríe s. f., art. polisimetría, g.-d. art.
f. sg. polinomiálã, pl. polinomiále polisimetríei
polinucleár adj. m. ¿ nuclear polisíndeton s. n.
polinucleózã s. f. (sil. -cle-o-), g.-d. art. polisintétic adj. m. ¿ sintetic
polinucleózei; pl. polinucleóze polisintetísm s. n.
polinucúlã s. f., g.-d. art. polinucúlei; pl. polisintézã s. f., pl. polisintéze
polinucúle polisoár s. n. (sil. -soar), pl. polisoáre
poliódã s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. poliódei; pl. polispermíe s. f., g.-d. art. polispermíei; pl.
polióde polispermíi
poliomielítã s. f. (sil. -li-o-mi-e-), pl. poliomielíte polisportív adj. m., s. m. (sil. mf. -spor-) ¿
poliomielític adj. m. (sil. -li-o-mi-e-), pl. sportiv
poliomielítici; f. sg. poliomielíticã, pl. poliomielítice polistíl adj. invar. (sil. mf. -stil)
polioximetilénã s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. polistirén s. m. (sil. mf. -sti-), pl. polistiréni
polioximetilénei; pl. polioximetiléne polisulfúrã s. f. ¿ sulfurã
políp s. m., pl. polípi póliº s. m.
polipeptídã s. f. ¿ peptidã politéhnic adj. m. ¿ tehnic
polipetál adj. m., pl. polipetáli; f. sg. polipetálã, politéhnicã s. f., g.-d. art. politéhnicii
pl. polipetále politehnicián s. m. (sil. -ci-an), pl. politehniciéni
polipiér s. m. (sil. -pi-er), pl. polipiéri (sil. -ci-eni)
poliploíd adj. m., s. m. (sil. -plo-), pl. poliploízi; politehniciánã s. f. ¿ tehnicianã
f. sg. poliploídã, pl. poliploíde politehnicísm s. n.
F politehnicíst/polonéz
politehnicíst s. m., pl. politehnicíºti
754
politróf adj. m., pl. politrófi; f. sg. politrófã, pl.
politehnizáre s. f., g.-d. art. politehnizärii politrófe
politeísm s. n. politrofíe s. f., g.-d. art. politrofíei
politeíst s. m., adj. m., pl. politeíºti; f. sg. politróp adj. m., pl. politrópi; f. sg. politrópã,
politeístã, pl. politeíste pl. politrópe
politemátic adj. m., pl. politemátici; f. sg. politrópã s. f., pl. politrópe
politemáticã, pl. politemátice politropísm s. n.
politematísm s. n. poliþái s. m., pl. poliþái, art. poliþáii
politéþe s. f., art. politéþea, g.-d. art. politéþii; póliþã (mobilã, act) s. f., g.-d. art. póliþei; pl. póliþe
(cuvinte, gesturi) pl. politéþi/politéþuri políþie s. f. (sil. -þi-e), art. políþia (sil. -þi-a), g.-
polític adj. m., pl. polítici; f. sg. políticã, pl. d. art. políþiei; pl. políþii, art. políþiile (sil. -þi-i-)
polítice poliþienésc adj. m. (sil. -þi-e-), f. poliþieneáscã;
politicále s. f. pl. pl. m. ºi f. poliþienéºti
politicárd s. m., pl. politicárzi poliþísm s. n.
politicástru s. m., art. politicástrul; pl. poliþíst s. m., adj. m., pl. poliþíºti; f. sg. poliþístã,
politicáºtri, art. politicáºtrii pl. poliþíste
políticã s. f., g.-d. art. políticii; pl. polítici poliþmáistru s. m. ¿ maistru
politicãríe s. f., g.-d. art. politicãríei; pl. poliuretán s. m. (sil. -li-u-), pl. poliuretáni
politicãríi poliuríe s. f. (sil. -li-u-), art. poliuría, g.-d. art.
politicésc (politic, juridic, laic) adj. m., f. poliuríei; pl. poliuríi, art. poliuríile
politiceáscã; pl. m. ºi f. politicéºti polivalént adj. m., pl. polivalénþi; f. sg.
politicéºte adv. polivaléntã, pl. polivalénte
politichíe s. f., art. politichía, g.-d. politichíi, polivalénþã s. f. ¿ valenþã
art. politichíei poliviníl s. n.
politicián s. m. (sil. -ci-an), pl. politiciéni (sil. polivinílie adj. f.
-ci-eni) polivitamínã s. f. ¿ vitaminã
politicianísm s. n. (sil. -ci-a-) polizá vb., ind. prez. 1 sg. polizéz, 3 sg. ºi pl.
politicianíst adj. m., s. m. (sil. -ci-a-), pl. polizeázã
politicianíºti; f. sg. politicianístã, pl. politicianíste polizaharídã s. f., g.-d. art. polizaharídei; pl.
politicós adj. m., pl. politicóºi; f. sg. politicoásã, polizaharíde
pl. politicoáse polizáj s. n., pl. polizáje
politíe s. f., art. politía, g.-d. art. politíei; pl. polizáre s. f., g.-d. art. polizärii; pl. polizäri
politíi, art. politíile polizát s. n.
politíp s. n., pl. politípuri polizatoáre s. f., pl. polizatoáre
politípic adj. m., pl. politípici; f. sg. politípicã, polizatór s. m., pl. polizatóri
pl. politípice polizór s. n., pl. polizoáre
politizá vb., ind. prez. 1 sg. politizéz, 3 sg. ºi polizór s. m., pl. polizóri
pl. politizeázã pólje s. f., pl. pólje
politizáre s. f., g.-d. art. politizärii; pl. politizäri polnoglasíe s. f. (sil. -gla-), art. polnoglasía,
politológ s. m., pl. politológi g.-d. polnoglasíi, art. polnoglasíei
politológic adj. m., pl. politológici; f. sg. pólo s. n.
politológicã, pl. politológice polobóc s. n., pl. poloboáce
politologíe s. f., art. politología, g.-d. politologíi, polobocél s. n., pl. polobocéle
art. politologíei pológ (cantitate de iarbã, þesãturã,
politomíe s. f., art. politomía, g.-d. politomíi, acoperitoare) s. n., pl. poloáge
art. politomíei pologár s. m., pl. pologári
politonál adj. m., pl. politonáli; f. sg. politonálã, pologẠs. m., pl. pologáºi
pl. politonále pologí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pologésc,
politonalísm s. n. imperf. 3 sg. pologeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
politonalitáte s. f., g.-d. art. politonalitäþii pologeáscã
politóp adj. m., pl. politópi; f. sg. politópã, pl. pologít s. n.
politópe poloíst s. m., pl. poloíºti
politópic adj. m., pl. politópici; f. sg. politópicã, polón adj. m., pl. polóni; f. sg. polónã, pl. polóne
pl. politópice polónã (limba) s. f., g.-d. art. polónei
politopíe s. f., g.-d. art. politopíei polonéz s. m., adj. m., pl. polonézi; f. sg.
politraumatísm s. n. polonézã, g.-d. art. polonézei, pl. polonéze
755
polonézã (limba) s. f., g.-d. art. polonézei
polonézã/pompón
pomícol adj. m., pl. pomícoli; f. sg. pomícolã,
F
poloníc s. n., pl. poloníce pl. pomícole
polóniu s. n. [-niu pron. -nìu], art. polóniul; pomicultór s. m., pl. pomicultóri
simb. Po pomicultúrã s. f., g.-d. art. pomicultúrii
polonizá vb., ind. prez. 1 sg. polonizéz, 3 sg. ºi pomiérã s. f. (sil. -mi-e-), g.-d. art. pomiérei; pl.
pl. polonizeázã pomiére
poltiníc s. m., pl. poltiníci pomifér adj. m., pl. pomiféri; f. sg. pomiférã,
poltrón adj. m., s. m., pl. poltróni; f. sg. pl. pomifére
poltrónã, pl. poltróne pomifórm adj. m., pl. pomifórmi; f. sg.
poltronísm s. n. pomifórmã, pl. pomifórme
poltroneríe s. f., art. poltronería, g.-d. art. póminã s. f.
poltroneríei; pl. poltroneríi, art. poltroneríile pomiºoárã s. f., g.-d. art. pomiºoárei; pl.
polturác s. m., pl. polturáci pomiºoáre
poluá vb. (sil. -lu-a), ind. prez. 1 sg. poluéz, 3 sg. pomiºór s. m., pl. pomiºóri
ºi pl. polueázã, 1 pl. poluäm (sil. -lu-ãm); conj. pómiºte s. f.
prez. 3 sg. ºi pl. poluéze (sil. -lu-e-); ger. polu÷nd pomivitícol adj. m., pl. pomivitícoli; f. sg.
(sil. -lu-ând) pomivitícolã, pl. pomivitícole
poluánt adj. m. (sil. -lu-ant), pl. poluánþi; f. sg. pomneátã s. f., pl. pomnéte
poluántã, pl. poluánte pomójnic s. m., pl. pomójnici
poluáre s. f. (sil. -lu-a-), g.-d. art. poluärii; pl. pomológ s. m., pl. pomológi
poluäri pomológic adj. m. ¿ logic
Pólul Nord s. m. + s. n. pomologíe s. f., art. pomología, g.-d. pomologíi,
Pólul Sud s. m. + s. n. art. pomologíei
polunóºniþã s. f., g.-d. art. polunóºniþei; pl. pomóste s. f., g.-d. art. pomóstei; pl. pomóste
polunóºniþe pomosteálã s. f., g.-d. art. pomostélii; pl.
polúºcã s. f., g.-d. art. polúºtei; pl. polúºte pomostéli
polúþie s. f. (sil. -þi-e), art. polúþia (sil. -þi-a), pomostí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pomostésc,
g.-d. art. polúþiei; pl. polúþii, art. polúþiile (sil. imperf. 3 sg. pomosteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
-þi-i-) pomosteáscã
pom s. m., pl. pomi pomóstinã s. f., g.-d. art. pomóstinei; pl.
pomacée s. f., pl. pomacée pomóstine
pomádã s. f., g.-d. art. pomézii; pl. pomézi pompá vb., ind. prez. 1 sg. pompéz, 3 sg. ºi pl.
pomanagioáicã s. f., g.-d. art. pomanagioáicei; pompeázã
pl. pomanagioáice pompagíu s. m., art. pompagíul; pl. pompagíi,
pomanagíu s. m., art. pomanagíul; pl. pomanagíi, art. pompagíii
art. pomanagíii pompáj s. n., pl. pompáje
pománã s. f., g.-d. art. poménii; pl. poméni pompáre s. f., g.-d. art. pompärii; pl. pompäri
pomãdá vb., ind. prez. 1 sg. pomãdéz, 3 sg. ºi pl. pómpã (aparat) s. f., g.-d. art. pómpei; pl.
pomãdeázã pómpe
pomãduí (a unge cu pomadã) vb., ind. prez. pómpã (alai, fast) s. f. (pl. pómpe în expr. ~
1 sg. ºi 3 pl. pomãduiésc, imperf. 3 sg. funebre)
pomãduiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pomãduiáscã pompeián adj. m. (sil. -ian), pl. pompeiéni (sil.
pomãrít s. n. -ieni); f. sg. pompeiánã, pl. pompeiéne
pomãzuí (a învesti în funcþie, a boteza) vb., pompiér s. m. (sil. -pi-er), pl. pompiéri
ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pomãzuiésc, imperf. 3 sg. pompierésc adj. m. (sil. -pi-e-), f. pompiereáscã;
pomãzuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pomãzuiáscã pl. m. ºi f. pompieréºti
pomélã s. f., pl. poméle pompieríe s. f. (sil. -pi-e-), art. pompiería, g.-d.
pomélnic s. n., pl. pomélnice pompieríi, art. pompieríei
pomeneálã s. f. pompierísm s. n. (sil. -pi-e-)
pomení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pomenésc, pompierístic adj. m. (sil. -pi-e-), pl. pompierístici;
imperf. 3 sg. pomeneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. f. sg. pompierísticã, pl. pompierístice
pomeneáscã pompierizá vb., ind. prez. 1 sg. pompierizéz,
pomeníre s. f., g.-d. art. pomenírii; (binefaceri) 3 sg. ºi pl. pompierizeázã
pl. pomeníri pompíst s. m., pl. pompíºti
pomét s. n., pl. pométuri pompístã s. f., pl. pompíste
poméþi (umerii obrajilor) s. m. pl. pompón s. n., pl. pompoáne
F pomponá/popicãríe
pomponá vb., ind. prez. 1 sg. pomponéz, 3 sg. pont (ironie, carte de joc, paragraf, lege,
756

ºi pl. pomponeázã punct) s. n., pl. pónturi


pompós adj. m., pl. pompóºi; f. sg. pompoásã, pontá vb., ind. prez. 1 sg. pontéz, 3 sg. ºi pl.
pl. pompoáse ponteázã
pompozitáte s. f., g.-d. art. pompozitäþii pontá vb., ind. prez. 3 sg. ponteázã
pomuléþ s. m., pl. pomuléþi pontáj s. n., pl. pontáje
pomuºoárã s. f., g.-d. art. pomuºoárei; pl. pontáre s. f., g.-d. art. pontärii; pl. pontäri
pomuºoáre pontẠs. m., pl. pontáºi
pónce adj. invar. pontát s. n.
poncíf s. n., pl. poncífuri pontatoáre s. f., g.-d. art. pontatoárei; pl.
poncíº adj. m., pl. poncíºi; f. sg. poncíºã, pl. pontatoáre
poncíºe pontatór s. m., pl. pontatóri
ponderá vb., ind. prez. 1 sg. ponderéz, 3 sg. ºi póntã s. f., g.-d. art. póntei; pl. pónte
pl. pondereázã póntic adj. m., pl. póntici; f. sg. pónticã, pl.
ponderábil adj. m., pl. ponderábili; f. sg. póntice
ponderábilã, pl. ponderábile pontíf s. m., pl. pontífi
ponderabilitáte s. f., g.-d. art. ponderabilitäþii pontificá vb., ind. prez. 1 sg. pontífic, 3 sg.
ponderál adj. m., pl. ponderáli; f. sg. pontíficã
ponderálã, pl. ponderále pontificál adj. m., pl. pontificáli; f. sg.
ponderáre s. f., pl. ponderäri pontificálã, pl. pontificále
ponderatór adj. m., pl. ponderatóri; f. sg. ºi pontificáre s. f., pl. pontificäri
pl. ponderatoáre pontificát s. n., pl. pontificáte
ponderáþie s. f. (sil. -þi-e), art. ponderáþia (sil. pontífice s. m., pl. pontífici
-þi-a), g.-d. ponderáþii, art. ponderáþiei pontíl s. m., pl. pontíli
póndere s. f., g.-d. art. pónderii; pl. pónderi pontiláre s. f., pl. pontiläri
ponderitáte s. f., g.-d. art. ponderitäþii; pl. pontón s. n., pl. pontoáne
ponderitäþi pontoniér s. m. (sil. -ni-er), pl. pontoniéri
ponderós adj. m., pl. ponderóºi; f. sg. ponþián adj. m. (sil. -þi-an), pl. ponþiéni (sil.
ponderoásã, pl. ponderoáse -þi-eni); f. sg. ponþiánã, pl. ponþiéne
ponderozitáte s. f., g.-d. art. ponderozitäþii ponþián s. n. (sil. -þi-an)
ponegreálã s. f. (sil. -grea-), g.-d. art. ponegrélii; pop (stâlp) s. m., pl. popi
pl. ponegréli pop (muz.) s. n. invar.
ponegrí vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pop (mãnunchi) s. n., pl. pópuri
ponegrésc, imperf. 3 sg. ponegreá; conj. prez. póp-árt s. n.
3 sg. ºi pl. ponegreáscã popás s. n., pl. popásuri
ponegríre s. f. (sil. -gri-), g.-d. art. ponegrírii, popáz s. m.
pl. ponegríri pópã s. m., g.-d. art. pópii; pl. popi
ponegritór adj. m. (sil. -gri-), pl. ponegritóri; pop÷c interj.
f. sg. ºi pl. ponegritoáre popândác s. m., pl. popândáci
pónei s. m. (sil. -nei), pl. pónei, art. póneii popândäu s. m., art. popândäul; pl. popândäi,
ponít s. n. art. popândäii
ponivós adj. m., s. m., pl. ponivóºi; f. sg. popândéþ (rozãtoare) s. m., pl. popândéþi
ponivoásã, pl. ponivoáse popândéþ (sperietoare de pãsãri) s. n., pl.
ponofobíe s. f., g.-d. art. ponofobíei popândéþe
ponór s. n., pl. ponoáre popândóc s. m., adj. m., pl. popândóci; f. sg.
ponorâtúrã s. f., g.-d. art. ponorâtúrii; pl. popândoácã, pl. popândoáce
ponorâtúri popénchi s. m., pl. popénchi
ponorï vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. ponoräsc, popésc adj. m., f. popeáscã; pl. m. ºi f. popéºti
imperf. 3 sg. ponorá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. popéºte adv.
ponoráscã popí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. popésc, imperf.
ponós s. n., pl. ponoáse 3 sg. popeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. popeáscã
ponosí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. ponosésc, popíc s. n., pl. popíce
imperf. 3 sg. ponoseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. popicár s. m., pl. popicári
ponoseáscã popicárã s. f., g.-d. art. popicárei; pl. popicáre
ponosíre s. f., g.-d. art. ponosírii popicãríe s. f., art. popicãría, g.-d. art.
pont s. m., pl. ponþi popicãríei; pl. popicãríi, art. popicãríile
757
popíe s. f., art. popía, g.-d. art. popíei; pl. popíi
popíe/porfír
popularizáre s. f., g.-d. art. popularizärii; pl.
F
popílnic s. m., pl. popílnici popularizäri
popíme s. f., g.-d. art. popímii popularizát adj. m., pl. popularizáþi; f. sg.
popíncã s. f., g.-d. art. popíncii; pl. popínci popularizátã, pl. popularizáte
popistrá vb., ind. prez. 1 sg. popistréz, 3 sg. ºi popularizatór adj. m., s. m., pl. popularizatóri;
pl. popistreázã f. sg. ºi pl. popularizatoáre
poplín s. n. (sil. -plin), (sorturi) pl. poplínuri populáþie s. f. (sil. -þi-e), art. populáþia (sil.
poponéþ (rozãtoare) s. m., pl. poponéþi -þi-a), g.-d. art. populáþiei; pl. populáþii, art.
poponéþ (feºtilã, sperietoare de pãsãri, populáþiile (sil. -þi-i-)
ºezut) s. n., pl. poponéþe populaþionál adj. m., pl. populaþionáli; f. sg.
popór s. n., pl. popoáre populaþionálã, pl. populaþionále
poporál adj. m., pl. poporáli; f. sg. poporálã, populaþionísm adj. m., pl. populaþioníºti; f. sg.
pl. poporále populaþionístã, pl. populaþioníste
poporán adj. m., s. m., pl. poporáni; f. sg. populaþionísticã s. f., g.-d. art. populaþionísticii
poporánã, pl. poporáne populísm s. n.
poporaneitáte s. f. (sil. -ne-i-), g.-d. art. populíst s. m., adj. m., pl. populíºti; f. sg.
poporaneitäþii populístã, pl. populíste
poporanísm s. n. popústã s. f., g.-d. art. popústei; pl. popúste
poporaníst s. m., adj. m., pl. poporaníºti; f. sg. por s. m., pl. pori
poporanístã, pl. poporaníste poracéu adj. m., f. poracée; pl. m. ºi f. poracéi
poporáþie s. f. (sil. -þi-e), art. poporáþia (sil. porc s. m., pl. porci
-þi-a), g.-d. art. poporáþiei; pl. poporáþii, art. porcán s. m., pl. porcáni
poporáþiile (sil. -þi-i-) porcán s. n., pl. porcáne
poporíme s. f., g.-d. art. poporímii porcár s. m., pl. porcári
poporós adj. m., pl. poporóºi; f. sg. poporoásã, porcãí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. porcãiésc,
pl. poporoáse imperf. 3 sg. porcãiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
poposí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. poposésc, porcãiáscã
imperf. 3 sg. poposeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. porcãríe s. f., art. porcãría, g.-d. art. porcãríei;
poposeáscã pl. porcãríi, art. porcãríile
poposíre s. f., g.-d. art. poposírii; pl. poposíri porc-de-máre s. m.
popotár s. m., pl. popotári porcésc adj. m., f. porceáscã; pl. m. ºi f. porcéºti
popótã s. f., pl. popóte porcéºte adv.
popóu s. n., art. popóul; pl. popóuri porc-ghimpós s. m.
popreálã s. f. (sil. -prea-), g.-d. art. poprélii; pl. porcín adj. m., pl. porcíni; f. sg. porcínã, pl.
popréli porcíne
poprí vb. (sil. -pri), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. porcínã s. f., pl. porcíne
poprésc, imperf. 3 sg. popreá; conj. prez. 3 sg. porc mistréþ s. m. + adj.
ºi pl. popreáscã porcói (peºte, porc mare) s. m., pl. porcói,
popríre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. poprírii; pl. art. porcóii
popríri porcói (grãmadã) s. n., pl. porcoáie
poprít adj. m., pl. popríþi; f. sg. poprítã, pl. popríte porcoiẠ(peºte) s. m., pl. porcoiáºi
popritoáre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. popritórii; porcoiẠ(grãmãjoarã) s. n., pl. porcoiáºe
pl. popritóri porcós adj. m., pl. porcóºi; f. sg. porcoásã, pl.
popritór adj. m. (sil. -pri-), pl. popritóri; f. sg. porcoáse
ºi pl. popritoáre porc sãlbátic s. m. + adj.
populá vb., ind. prez. 1 sg. populéz, 3 sg. ºi pl. porc-spinós s. m.
populeázã porculéþ s. m., pl. porculéþi
populamént s. n. porcuºór s. m., pl. porcuºóri
populár adj. m., pl. populári; f. sg. populárã, poréclã s. f. (sil. -clã), g.-d. art. poréclei; pl.
pl. populáre porécle
populáre s. f., g.-d. art. populärii; pl. populäri poreclí vb. (sil. -cli), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
popularitáte s. f., g.-d. art. popularitäþii poreclésc, imperf. 3 sg. porecleá; conj. prez. 3 sg.
popularizá vb., ind. prez. 1 sg. popularizéz, ºi pl. porecleáscã
3 sg. ºi pl. popularizeázã poreclíre s. f. (sil. -cli-), g.-d. art. poreclírii; pl.
popularizánt adj. m., pl. popularizánþi; f. sg. poreclíri
popularizántã, pl. popularizánte porfír (rocã vulcanicã) s. n., (feluri) pl. porfíre
F porfírã/portofóliu
porfírã (purpurã) s. f., g.-d. art. porfírei; pl. portatív adj. m., pl. portatívi; f. sg. portatívã,
758

porfíre pl. portatíve


porfíric adj. m., pl. porfírici, f. sg. porfíricã, pl. portatív s. n., pl. portatíve
porfírice portavión s. n. (sil. -vi-on; mf. port-), pl.
porfiríe (med.) s. f., art. porfiría, g.-d. art. portavioáne
porfiríei; pl. porfiríi, art. porfiríile portavóce s. n., pl. portavóce
porfirínã s. f., g.-d. art. porfirínei; pl. porfiríne pórtã s. f., g.-d. art. pórtei; pl. pórte
porfirít s. n., (feluri) pl. porfiríte portãreásã s. f., g.-d. art. portãrései; pl. portãrése
porfirític adj. m., pl. porfirítici; f. sg. portãrél s. m., pl, portãréi, art. portãréii
porfiríticã, pl. porfirítice portbagáj s. n. (sil. mf. port-), pl. portbagáje
porfiríu (roºu-aprins) adj. m., f. porfiríe; pl. portbaionétã s. f. (sil. -io-; mf. port-), pl.
m. ºi f. porfiríi portbaionéte
porfirizá vb., ind. prez. 1 sg. porfirizéz, 3 sg. portbilét s. n. (sil. mf. port-), pl. portbiléte
ºi pl. porfirizeázã portbobínã s. f., pl. portbobíne
porfiroblást s. n. (sil. -blast), pl. porfirobláste portbrancárdã s. f., pl. portbrancárde
porfirogenét s. m., pl. porfirogenéþi portbuletín s. n., pl. portbuletíne
porfirogenétã s. f., pl. porfirogenéte portcárt s. n., pl. portcárturi
porfiroíd adj. m., pl. porfiroízi; f. sg. portchéi s. n. (sil. mf. port-), pl. portchéi
porfiroídã, pl. porfiroíde portcliºéu s. n., pl. portcliºée
porifér adj. m., pl. poriféri; f. sg. poriférã, pl. portcontéiner s. n., pl. portcontéinere
porifére portcreión s. n. (sil. cre-ion), pl. portcreioáne
porneálã s. f., g.-d. art. pornélii; pl. pornéli portcuþít s. n. (sil. mf. port-), pl. portcuþíte
porní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pornésc, portdrapél (persoanã) s. m. (sil. mf. port-)
imperf. 3 sg. porneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. portdrapél (obiect) s. n. (sil. mf. port-), pl.
porneáscã portdrapéle
porníre s. f., g.-d. art. pornírii; (plecãri, portelicoptér s. n., pl. portelicoptére
impulsuri, predispoziþii) pl. porníri pórter (bere) s. n.
pornitór s. n., pl. pornitoáre portetichétã s. f., pl. portetichéte
pornitúrã s. f., g.-d. art. pornitúrii; pl. pornitúri portfárd s. n., pl. portfaráduri
pórno adj. invar. porthártã s. f. (sil. mf. port-) ¿ hartã
pornográf s. m. (sil. -graf), pl. pornográfi portíc s. n., pl. portícuri
pornográfic adj. m. (sil. -gra-) ¿ grafic portiérã s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. portiérei; pl.
pornografíe s. f. (sil. -gra-) ¿ grafie portiére
pornomagazín s. n., pl. pornomagazíne portíþã s. f., g.-d. art. portíþei; pl. portíþe
poróinic s. m. (sil. -roi-), pl. poróinici portjartiér s. n. (sil. -ti-er; mf. port-), pl.
poroplást s. n. (sil. -plas-), pl. poropláste portjartiére
porós adj. m., pl. poróºi; f. sg. poroásã, pl. pórtland s. n. (sil. mf. port-)
poroáse portlandián adj. m. (sil. -di-an; mf. port-), pl.
porozimétru s. n. (sil. -tru), art. porozimétrul; portlandiéni (sil. -di-eni); f. sg. portlandiánã,
pl. porozimétre pl. portlandiéne
porozitáte s. f., g.-d. art. porozitäþii portlandián s. n. (sil. -di-an; mf. port-)
port (acþiune, conduitã, loc de acostare, portmantóu s. n. (sil. mf. port-) ¿ mantou
costum) s. n., (costume, locuri de acostare) portmanuscrís s. n., pl. portmanuscríse
pl. pórturi portmonéu s. n. (sil. mf. port-), art. portmonéul;
portábil (uºor de transportat) adj. m., pl. pl. portmonée
portábili; f. sg. portábilã, pl. portábile pórto (taxã, vin) s. n.
portabilitáte s. f., g.-d. art. portabilitäþii portocál s. m., pl. portocáli
portáj s. n., pl. portáje portocálã s. f., g.-d. art. portocálei; pl. portocále
portál s. n., pl. portáluri portocalíu adj. m., f. portocalíe; pl. m. ºi f.
portaltói s. n. (sil. mf. port-), pl. portaltoáie portocalíi
portamént s. n., pl. portaménte portocalíu s. n., art. portocalíul
portánt adj. m., pl. portánþi; f. sg. portántã, pl. portochelári s. m. (sil. mf. port-)
portánte portofél s. n., pl. portoféle
portánþã s. f., g.-d. art. portánþei; pl. portánþe portofóliu s. n. [-liu pron. -lìu], art. portofóliul;
portár s. m., pl. portári (mape, portofele) pl. portofólii, art. portofóliile
portármã s. f. (sil. mf. port-) (sil. -li-i-)
759
porto-fránco s. n.
porto-fránco/posmãgí
porumbẠs. m., pl. porumbáºi
F
portór (nav.) s. n., pl. portoáre porúmbã (fruct, porumbiþã) s. f., g.-d. art.
portpáginã s. f. (sil. mf. port-) ¿ paginã porúmbei; pl. porúmbe
portpérie s. f. (sil. mf. port-) ¿ perie porumbãríe s. f., art. porumbãría, g.-d. art.
portrét s. n., pl. portréte porumbãríei; pl. porumbãríi, art. porumbãríile
portretá vb., ind. prez. 1 sg. portretéz, 3 sg. ºi porumbeá (fructul porumbarului,
pl. portreteázã porumbiþã) s. f., art. porumbeáua, g.-d. art.
portretár s. m., pl. portretári porumbélei; pl. porumbéle
portretíst s. m., pl. portretíºti porumbél adj. m., pl. porumbéi; f. sg. porumbeá,
portretístã s. f., pl. portretíste pl. porumbéle
portretístic adj. m., pl. portretístici; f. sg. porumbél (pasãre, plantã, ºtiulete) s. m.,
portretísticã, pl. portretístice pl. porumbéi, art. porumbéii
portretísticã s. f., g.-d. art. portretísticii porumbél cãlãtór s. m. + adj.
portretizá vb., ind. prez. 1 sg. portretizéz, 3 sg. porumbél-râzãtór s. m.
ºi pl. portretizeázã porumbíºte s. f., g.-d. art. porumbíºtii; pl.
portretizáre s. f., g.-d. art. portretizärii; pl. porumbíºti
portretizäri porumbíþã s. f., g.-d. art. porumbíþei; pl. porumbíþe
portsábie s. f. (sil. mf. port-) ¿ sabie porúncã s. f., g.-d. art. porúncii; pl. porúnci
portsárt s. n. (sil. mf. port-), pl. portsárturi porunceálã s. f.
portscúlã s. f. (sil. mf. port-) ¿ sculã poruncí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. poruncésc,
portsemnál s. n. (sil. mf. port-), pl. portsemnále imperf. 3 sg. porunceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
portschí s. n., pl. portschíuri porunceáscã
portstindárd s. n., pl. portstindárde poruncitór adj. m., pl. poruncitóri; f. sg. ºi pl.
porttabác s. n. (sil. mf. port-), pl. porttabácuri poruncitoáre
portþigarét s. n. (sil. mf. port-), pl. portþigaréte posác adj. m., pl. posáci; f. sg. posácã, pl. posáce
portuár adj. m. (sil. -tu-ar), pl. portuári; f. sg. posádã s. f., g.-d. art. posádei; pl. posáde
portuárã, pl. portuáre posãceálã s. f., g.-d. art. posãcélii; pl. posãcéli
portughéz s. m., adj. m., pl. portughézi; f. sg. poscóniþã s. f., g.-d. art. poscóniþei; pl. poscóniþe
portughézã, g.-d. art. portughézei, pl. portughéze posedá vb., ind. prez. 1 sg. poséd, 3 sg. ºi pl.
portughézã (limba) s. f., g.-d. art. portughézei posédã
portulácã s. f., g.-d. art. portulácei; pl. portuláce posedánt adj. m., pl. posedánþi; f. sg. posedántã,
portulán s. n., pl. portuláne pl. posedánte
portuneáltã s. f. (sil. mf. port-) ¿ unealtã posedáre s. f., g.-d. art. posedärii; pl. posedäri
portvizít s. n. (sil. mf. port-), pl. portvizíte posesionál adj. m., pl. posesionáli; f. sg.
porþelán s. n., (obiecte, sorturi) pl. porþelánuri posesionálã, pl. posesionále
porþelãnãríe s. f., art. porþelãnãría, g.-d. art. posesiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. posesiúnii;
porþelãnãríei; pl. porþelãnãríi, art. porþelãnãríile pl. posesiúni
pórþie (cantitate dintr-un aliment) s. f. (sil. posesív adj. m., pl. posesívi; f. sg. posesívã, pl.
-þi-e), art. pórþia (sil. -þi-a), g.-d. art. pórþiei; pl. posesíve
pórþii, art. pórþiile (sil. -þi-i-) posesivitáte s. f., g.-d. art. posesivitäþii
porþioná vb., ind. prez. 1 sg. porþionéz, 3 sg. ºi posesoáre s. f., g.-d. art. posesoárei; pl. posesoáre
pl. porþioneázã posesór s. m., pl. posesóri
porþionáre s. f., pl. porþionäri posesóriu (jur.) adj. m. [-riu pron. -rìu], f.
porþiúne (bucatã, segment) s. f. (sil. -þi-u-), posesórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. posesórii
g.-d. art. porþiúnii; pl. porþiúni posíbil adj. m., pl. posíbili; f. sg. posíbilã, pl.
porúcic s. m., pl. porúcici posíbile
porúmb adj. m., pl. porúmbi; f. sg. porúmbã, posíbil s. n.
pl. porúmbe posibilísm s. n.
porúmb (plantã, ºtiulete, pasãre) s. m., pl. posibilíst s. m., pl. posibilíºti
porúmbi posibilitáte s. f., g.-d. art. posibilitäþii; pl.
porúmb (semãnãturã, lan) s. n., pl. porúmburi posibilitäþi
porumbác adj. m., s. m., pl. porumbáci; f. sg. poslúºnic s. m., pl. poslúºnici
porumbácã, pl. porumbáce posmág s. m., pl. posmági
porumbár (arbust, pasãre) s. m., pl. porumbári posmãgí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. posmãgésc,
porumbár (adãpost pentru porumbei, imperf. 3 sg. posmãgeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pãtul) s. n., pl. porumbáre posmãgeáscã
F posmológic/postpozíþie
posmológic adj. m., pl. posmológici; f. sg. postelniceásã s. f., g.-d. art. postelnicései; pl.
760

posmológicã, pl. posmológice postelnicése


posologíe s. f., art. posología, g.-d. posologíi, postelnicél s. m., pl. postelnicéi, art. postelnicéii
art. posologíei postelnicíe s. f., art. postelnicía, g.-d. postelnicíi,
posomorálã s. f., g.-d. art. posomorélii; pl. art. postelnicíei
posomoréli posteminescián adj. m. (sil. mf. post-) ¿
posomor÷re s. f., g.-d. art. posomor÷rii; pl. eminescian
posomor÷ri póster s. n., pl. pósteruri/póstere
posomorï vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. posteriór adj. m. (sil. -ri-or), pl. posterióri; f. sg.
posomoräsc, imperf. 3 sg. posomorá; conj. prez. posterioárã (sil. -ri-oa-), pl. posterioáre
3 sg. ºi pl. posomoráscã posterioritáte s. f. (sil. -ri-o-), g.-d. art.
pospái s. n. posterioritäþii
pospãí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pospãiésc, posteritáte s. f., g.-d. art. posteritäþii
imperf. 3 sg. pospãiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. posteroinferiór adj. m. (sil. -ro-in-) ¿ inferior
pospãiáscã posterolinguál adj. m. (sil. -gu-al) ¿ lingual
pospãiálã s. f., g.-d. art. pospãiélii; pl. pospãiéli postéucã s. f. (sil. -teu-), g.-d. art. postéucii; pl.
pospolítã s. f., pl. pospolíte postéuci
post (adm., mil., tehn., bis.) s. n., pl. pósturi postfaþá vb., ind. prez. 1 sg. postfaþéz, 3 sg. ºi
postá vb., ind. prez. 1 sg. postéz, 3 sg. ºi pl. pl. postfaþeázã
posteázã postfaþatór s. m., pl. postfaþatóri
postabdomén s. n., pl. postabdoméne postfaþatoáre s. f., pl. postfaþatoáre
postacút adj. m., pl. postacúþi; f. sg. postacútã, postfáþã s. f. (sil. mf. post-) ¿ faþã
pl. postacúte postglaciár adj. m. (sil. mf. post-) ¿ glaciar
postamént s. n., pl. postaménte postí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. postésc,
postapríndere s. f. (sil. mf. post-) ¿ aprindere imperf. 3 sg. posteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
postáre s. f., pl. postäri posteáscã
postátã s. f., pl. postáte postilión s. m. (sil. -li-on), pl. postilióni
postáv s. n., (sortimente) pl. postávuri postíº adj. m., pl. postíºi; f. sg. postíºã, pl. postíºe
postávã (albie, ladã) s. f., g.-d. art. postävii; postliceál adj. m. (sil. mf. post-) ¿ liceal
pl. postävi postlúdiu s. n. (sil. mf. post-) [-diu pron. -dìu],
postãvár s. m., pl. postãvári art. postlúdiul; pl. postlúdii, art. postlúdiile (sil.
postãvãreásã s. f., g.-d. art. postãvãrései; pl. -di-i-)
postãvãrése postmeridián adj. m. (sil. -di-an; mf. post-), pl.
postãvãríe s. f., art. postãvãría, g.-d. art. postmeridiéni (sil. -di-eni); f. sg. postmeridiánã,
postãvãríei; pl. postãvãríi, art. postãvãríile pl. postmeridiéne; abr. p. m.
postãviór s. n. (sil. -vior), (sorturi) pl. postmodérn adj. m., pl. postmodérni; f. sg.
postãvioáre postmodérnã, pl. postmodérne
postbélic adj. m. (sil. mf. post-), pl. postbélici; postmodernísm s. n.
f. sg. postbélicã, pl. postbélice postmoderníst adj. m., pl. postmoderníºti; f. sg.
postcálcul s. n. (sil. mf. post-), pl. postcálcule postmodernístã, pl. postmoderníste
postcalculáþie s. f. (sil. mf. post-) ¿ calculaþie post-mórtem adv., adj. invar.
postcombústie s. f., g.-d. art. postcombústiei postnatál adj. n. (sil. mf. post-), f. postnatálã;
postcuratív adj. m., pl. postcuratívi; f. sg. pl. postnatále
postcuratívã, pl. postcuratíve postnominál adj. m. (sil. mf. post-) ¿ nominal
postcúrã s. f., pl. postcúre postnominál s. n. (sil. mf. post-), pl. postnominále
postdatá vb. (sil. mf. post-), ind. prez. 1 sg. postoperatóriu adj. m. (sil. mf. post-) ¿
postdatéz, 3 sg. ºi pl. postdateázã operatoriu
postdatáre s. f., pl. postdatäri postoróncã s. f., g.-d. art. postoróncii; pl.
postdatát adj. m., pl. postdatáþi; f. sg. postorónci
postdatátã, pl. postdatáte postpalatál adj. m. (sil. mf. post-) ¿ palatal
postdátã s. f., pl. postdáte post-pártum s. n., adj. invar.
postdiluvián adj. m. (sil. mf. post-) ¿ diluvian postpaºoptíst adj. m. (sil. mf. post-) ¿
posteféct s. n., pl. postefécte paºoptist
postelectorál adj. m., pl. postelectoráli; f. sg. postpozitív adj. m., pl. postpozitívi; f. sg.
postelectorálã, pl. postelectorále postpozitívã, pl. postpozitíve
postélnic s. m., pl. postélnici postpozíþie s. f. (sil. mf. post-) ¿ poziþie
761
postprandiál adj. m. (sil. mf. post-) ¿ prandial
postprandiál/potcáº
poºétã s. f., pl. poºéte
F
postprocesáre s. f., pl. postprocesäri poºidíc (persoanã micã de staturã) s. m.,
postprocesór s. n., pl. postprocesoáre pl. poºidíci
postpuberál adj. m., pl. postpuberáli; f. sg. poºidíc (mulþime de copii, de animale
postpuberálã, pl. postpuberále mici) s. n., pl. poºidícuri
postpubertár adj. m., pl. postpubertári; f. sg. poºírcã s. f., g.-d. art. poºírcii; pl. poºírci
postpubertárã, pl. postpubertáre poºoár s. n. (sil. -ºoar), pl. poºoáre
postpúne vb. (sil. mf. post-), ind. prez. 1 sg. ºi poºovoáica s. f. art.
3 pl. postpún, 1 pl. postpúnem; conj. prez. 3 sg. poºtál adj. m., pl. poºtáli; f. sg. poºtálã, pl.
ºi pl. postpúnã; part. postpús poºtále
postpúnere s. f. (sil. mf. post-), g.-d. art. poºtalión (surugiu, cal) s. m. (sil. li-on), pl.
postpúnerii; pl. postpúneri poºtalióni
post-restánt s. n. poºtalión (diligenþã) s. n. (sil. -li-on), pl.
postrevoluþionár adj. m., pl. postrevoluþionári; poºtalioáne
f. sg. postrevoluþionárã, pl. postrevoluþionáre poºtár s. m., pl. poºtári
postromántic adj. m., pl. postromántici; f. sg. poºtẠs. m., pl. poºtáºi
postrománticã, pl. postromántice póºtã s. f., g.-d. art. póºtei; pl. póºte
postscénium s. n. (sil. -ni-um; mf. post-), art. poºtãríþã s. f., g.-d. art. poºtãríþei; pl. poºtãríþe
postscéniumul; pl. postscéniumuri póºtie (alicã) s. f. (sil. -ti-e), art. póºtia (sil.
post-scríptum s. n., abr. P.S. -ti-a), g.-d. art. póºtiei; pl. póºtii, art. póºtiile
postsincrón s. n., pl. postsincrónuri (sil. -ti-i-)
postsincronizá vb., ind. prez. 1 sg. pot s. n., pl. póturi
postsincronizéz, 3 sg. ºi pl. postsincronizeázã potábil adj. m., pl. potábili; f. sg. potábilã, pl.
postsincronizáre s. f. (sil. mf. post-) ¿ potábile
sincronizare potabilitáte s. f., g.-d. art. potabilitäþii
postsonorizáre s. f., pl. postsonorizäri potagér adj. m., pl. potagéri; f. sg. potagérã,
postºcolár adj. m. (sil. mf. post-) ¿ ºcolar pl. potagére
posttónic adj. m. (sil. mf. post-) ¿ tonic potáie s. f., art. potáia, g.-d. art. potäii; pl.
posttraumátic adj. m. (sil. mf. post-) ¿ potäi, art. potäile (sil. -tã-i-)
traumatic potamobiologíe s. f., g.-d. art. potamobiologíei
postulá vb., ind. prez. 1 sg. postuléz, 3 sg. ºi potamobotánicã s. f., g.-d. art. potamobotánicii
pl. postuleázã potamodróm adj. m., pl. potamodrómi, f. sg.
postulánt s. m., pl. postulánþi potamodrómã, pl. potamodróme
postulántã s. f., pl. postulánte potamofíl adj. m., pl. potamofíli; f. sg.
postulantísm s. n. potamofílã, pl. potamofíle
postuláre s. f., pl. postuläri potamofítã s. f., pl. potamofíte
postulát s. n., pl. postuláte potamofobíe s. f., g.-d. art. potamofobíei
postulatív adj. m., pl. postulatívi; f. sg. potamografíe s. f., g.-d. art. potamografíei; pl.
postulatívã, pl. postulatíve potamografíi
postuláþie s. f., art. postuláþia, g.-d. art. potamológ s. m., pl. potamológi
postuláþiei potamológã s. f., g.-d. art. potamológei; pl.
postúm adj. m., pl. postúmi; f. sg. postúmã, pl. potamológe
postúme potamologíe s. f., art. potamología, g.-d.
postumitáte s. f., g.-d. art. postumitäþii potamologíi, art. potamologíei
postuniversitár adj. m. (sil. mf. post-) ¿ potásã s. f., g.-d. art. potásei
universitar potásic adj. m., pl. potásici; f. sg. potásicã, pl.
posturál adj. m., pl. posturáli; f. sg. posturálã, potásice
pl. posturále potásiu s. n. [-siu pron. -sìu], art. potásiul;
posturalitáte s. f., g.-d. art. posturalitäþii simb. K
postúrã s. f., g.-d. art. postúrii; pl. postúri pot÷ng s. n., pl. pot÷nguri
postvelár adj. m., pl. postvelári, f. sg. postvelárã, potârníche s. f., g.-d. art. potârníchii; pl.
pl. postveláre potârníchi
postverbál adj. m. (sil. mf. post-) ¿ verbal potcáp s. n., pl. potcápuri
postverbál s. n. (sil. mf. post-), pl. postverbále potcápic s. n., pl. potcápice
poº s. n., pl. póºuri potcẠadj. m., s. m., pl. potcáºi; f. sg. potcáºã,
poºádã s. f., pl. poºáde pl. potcáºe
F pótcã/poþiúne
pótcã s. f., g.-d. art. pótcei; pl. pótce
762
potlogãrí vb. (sil. -tlo-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
potcoávã s. f., g.-d. art. potcoávei; pl. potcoáve potlogãrésc, imperf. 3 sg. potlogãreá; conj. prez.
potcovár s. m., pl. potcovári 3 sg. ºi pl. potlogãreáscã
potcovãríe s. f., art. potcovãría, g.-d. art. potlogãríe s. f. (sil. -tlo-), art. potlogãría, g.-d.
potcovãríei; (ateliere) pl. potcovãríi, art. art. potlogãríei; pl. potlogãríi, art. potlogãríile
potcovãríile potlogãrít s. n. (sil. -tlo-)
potcoveálã s. f., g.-d. art. potcovélii; pl. potcovéli potnóg s. m., pl. potnógi
potcoví vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. potcovésc, potoleálã s. f., g.-d. art. potolélii; pl. potoléli
imperf. 3 sg. potcoveá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. potolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. potolésc,
potcoveáscã imperf. 3 sg. potoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
potcovíre s. f., g.-d. art. potcovírii; pl. potcovíri potoleáscã
potcovít s. n. potolíre s. f., g.-d. art. potolírii; pl. potolíri
potécã s. f., g.-d. art. potécii; pl. potéci potolitór adj. m., pl. potolitóri; f. sg. ºi pl.
poteceá s. f., art. poteceáua, g.-d. art. potecélei; potolitoáre
pl. potecéle potóp s. n., pl. potópuri
potecúþã s. f., g.-d. art. potecúþei; pl. potecúþe potopénie s. f. (sil. -ni-e), art. potopénia (sil.
potént adj. m., pl. poténþi; f. sg. poténtã, pl. poténte -ni-a), g.-d. art. potopéniei; pl. potopénii, art.
potentát s. m., pl. potentáþi potopéniile (sil. -ni-i-)
potenþá vb., ind. prez. 1 sg. potenþéz, 3 sg. ºi potopí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. potopésc,
pl. potenþeázã imperf. 3 sg. potopeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
potenþáre s. f., g.-d. art. potenþärii; pl. potenþäri potopeáscã
poténþã s. f., g.-d. art. poténþei; pl. poténþe potopíre s. f., g.-d. art. potopírii; pl. potopíri
potenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. potenþiáli; f. sg. potopitór adj. m., pl. potopitóri; f. sg. ºi pl.
potenþiálã, pl. potenþiále potopitoáre
potenþiál s. n. (sil. -þi-al), pl. potenþiále potóu s. n., art. potóul; pl. potóuri
potenþialitáte s. f. (sil. -þi-a-), g.-d. art. potpuríu s. n., art. potpuríul; pl. potpuríuri
potenþialitäþii potricálã s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. potricálei; pl.
potenþializá vb., ind. prez. 1 sg. potenþializéz, potricále
3 sg. ºi pl. potenþializeázã potricãlí vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
potenþiométric adj. m., pl. potenþiométrici; potricãlésc, imperf. 3 sg. potricãleá; conj. prez.
f. sg. potenþiométricã, pl. potenþiométrice 3 sg. ºi pl. potricãleáscã
potenþiometríe s. f. (sil. -þi-o-, -tri-), art. potricãlíre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. potricãlírii;
potenþiometría, g.-d. potenþiometríi, art. pl. potricãlíri
potenþiometríei potrívã s. f. (sil. -tri-)
potenþiométru s. n. (sil. -þi-o-, -tru), art. potriveálã s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. potrivélii;
potenþiométrul; pl. potenþiométre pl. potrivéli
poterẠs. m., pl. poteráºi potriví vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
póterã s. f., g.-d. art. póterei; pl. pótere potrivésc, imperf. 3 sg. potriveá; conj. prez. 3 sg.
poteríe s. f., art. potería, g.-d. poteríi, art. poteríei ºi pl. potriveáscã
potestatív adj. m., pl. potestatívi; f. sg. potrivíre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. potrivírii; pl.
potestatívã, pl. potestatíve potrivíri
potícã (farmacie) s. f., g.-d. art. potícii; pl. potrivít s. n. (sil. -tri-)
potíci potrívnic s. m., adj. m. (sil. -triv-), pl.
poticneálã s. f., g.-d. art. poticnélii; pl. poticnéli potrívnici; f. sg. potrívnicã, g.-d. art. potrívnicei,
poticní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. poticnésc, pl. potrívnice
imperf. 3 sg. poticneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. potrivnicíe s. f. (sil. -triv-), art. potrivnicía, g.-d.
poticneáscã art. potrivnicíei; pl. potrivnicíi, art. potrivnicíile
poticníre s. f., g.-d. art. poticnírii; pl. poticníri potroácã (bot.) s. f. (sil. -troa-), g.-d. art.
poticnít s. n. potroácei; pl. potroáce
potír s. n., pl. potíre potroáce (ciorbã, mãruntaie) s. n. pl. (sil.
potirẠs. n., pl. potiráºe -troa-) (ciorbã sg. potróc)
potlóg s. n. (sil. -tlog), pl. potloáge potroníc s. m. (sil. -tro-), pl. potroníci
potlogár s. m. (sil. -tlo-), pl. potlogári poturéi s. m. pl., art. poturéii
potlogãrésc adj. m. (sil. -tlo-), f. potlogãreáscã; potúri s. m. pl.
pl. m. ºi f. potlogãréºti poþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. poþiúnii; pl.
potlogãréºte adv. (sil. -tlo-) poþiúni
763
povárã s. f., g.-d. art. povérii; pl. povéri
povárã/pránã
poziþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. poziþionärii;
F
povarnagíu s. m., art. povarnagíul; pl. pl. poziþionäri
povarnagíi, art. povarnagíii poziþionér s. n., pl. poziþionére
povárnã s. f., g.-d. art. povérnei; pl. povérne poznẠadj. m., pl. poznáºi; f. sg. poznáºã, pl.
pováþã s. f., g.-d. art. povéþei; pl. povéþe poznáºe
povãþuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. povãþuiésc, póznã s. f., g.-d. art. póznei; pl. pózne
imperf. 3 sg. povãþuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pozométru s. n., pl. pozométre
povãþuiáscã práctic adj. m., pl. práctici; f. sg. prácticã, pl.
povãþuiálã s. f., g.-d. art. povãþuiélii; pl. práctice
povãþuiéli practicá vb., ind. prez. 1 sg. práctic, 3 sg. ºi
povãþuíre s. f., g.-d. art. povãþuírii; pl. pl. prácticã
povãþuíri practicábil adj. m., pl. practicábili; f. sg.
povãþuitoáre s. f. (sil. -þu-i-), g.-d. art. practicábilã, pl. practicábile
povãþuitoárei; pl. povãþuitoáre practicábil (element de decor) s. n., pl.
povãþuitór s. m. (sil. -þu-i-), pl. povãþuitóri practicábile
povârní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. povârnésc, practicabilitáte s. f., g.-d. art. practicabilitäþii
imperf. 3 sg. povârneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. practicánt s. m., pl. practicánþi
povârneáscã practicántã s. f., pl. practicánte
povârníre s. f., g.-d. art. povârnírii; pl. povârníri practicáre s. f., g.-d. art. practicärii; pl.
povârníº s. n., pl. povârníºuri practicäri
povestár s. m., pl. povestári prácticã s. f., g.-d. art. prácticii; pl. práctici
povestẠs. m., pl. povestáºi practicián s. m. (sil. -ci-an), pl. practiciéni (sil.
povéste s. f., g.-d. art. povéºtii; pl. povéºti -ci-eni)
povestí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. povestésc, practiciánã s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. practiciénei
imperf. 3 sg. povesteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. (sil. -ci-e-); pl. practiciéne
povesteáscã practicísm s. n.
povestioárã s. f. (sil. -ti-oa-), g.-d. art. practicíst adj. m., pl. practicíºti; f. sg.
povestioárei; pl. povestioáre practicístã, pl. practicíste
povestíre s. f., g.-d. art. povestírii; pl. povestíri practicitáte s. f., g.-d. art. practicitäþii
povestít s. n. prádã s. f., g.-d. art. präzii; pl. prãzi
povestitoáre s. f., g.-d. art. povestitoárei; pl. praf s. n., (substanþe chimice sau
povestitoáre medicamente) pl. práfuri
povestitór s. m., pl. povestitóri praftorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. praftorésc
povód s. n., pl. povóduri práftoriþã s. f., g.-d. art. práftoriþei; pl. práftoriþe
pozá vb., ind. prez. 1 sg. pozéz, 3 sg. ºi pl. práfturã s. f., g.-d. art. práfturii; pl. práfturi
pozeázã prag s. n., pl. práguri
pózã s. f., g.-d. art. pózei; pl. póze praghéz s. m., adj. m., pl. praghézi: f. sg.
pozitív adj. m., pl. pozitívi; f. sg. pozitívã, pl. praghézã, g.-d. art. praghézei, pl. praghéze
pozitíve pragmátic adj. m., pl. pragmátici; f. sg.
pozitív s. n., pl. pozitíve pragmáticã, pl. pragmátice
pozitivísm s. n. pragmáticã s. f., g.-d. art. pragmáticii
pozitivíst s. m., adj. m., pl. pozitivíºti; f. sg. pragmatísm s. n.
pozitivístã, pl. pozitivíste pragmatíst adj. m., s. m., pl. pragmatíºti; f. sg.
pozitivitáte s. f., g.-d. art. pozitivitäþii pragmatístã, pl. pragmatíste
pozitivizá vb., ind. prez. 1 sg. pozitivizéz, 3 sg. pragmatizá vb., ind. prez. 1 sg. pragmatizéz,
ºi pl. pozitivizeázã 3 sg. ºi pl. pragmatizeázã
pozitrón (particulã elementarã) s. m. (sil. prahoveán adj. m., s. m., pl. prahovéni; f. sg.
-tron), pl. pozitróni prahoveánã, pl. prahovéne
pozitróniu s. n. (sil. -tro-) [-niu pron. -nìu], prahoveáncã s. f., g.-d. art. prahovéncei; pl.
art. pozitróniul prahovénce
pozíþie s. f. (sil. -þi-e), art. pozíþia (sil. -þi-a), g.-d. prairiál (lunã) s. m. [pron. fr. pre-ri-al]
art. pozíþiei; pl. pozíþii, art. pozíþiile (sil. -þi-i-) pralínã s. f., g.-d. art. pralínei; pl. pralíne
poziþioná vb., ind. prez. 1 sg. poziþionéz, 3 sg. pramátie s. f. (sil. -ti-e), art. pramátia (sil. -ti-a),
ºi pl. poziþioneázã g.-d. art pramátiei; pl. pramátii, art. pramátiile
poziþionál adj. m., pl. poziþionáli; f. sg. (sil. -ti-i-)
poziþionálã, pl. poziþionále pránã s. f., pl. práne
F prandiál/prãpãstuí
prandiál adj. m. (sil. -di-al), pl. prandiáli; prãdãtoáre s. f., g.-d. art. prãdãtoárei; pl.
764

f. sg. prandiálã, pl. prandiále prãdãtoáre


prapórgic s. m., pl. prapórgici prãdãtór s. m., pl. prãdãtóri
prápur s. m., pl. prápuri prãfãráie s. f., art. prãfãráia
prasém s. n. prãfãríe s. f., art. prãfãría, g.-d. art. prãfãríei;
praseodím s. n. (sil. -se-o-); simb Pr (pulberãrii) pl. prãfãríi, art. prãfãríile
práºã s. f., g.-d. art. práºei; pl. práºe prãfós adj. m., pl. prãfóºi; f. sg. prãfoásã, pl.
praºcäu s. m., pl. praºcäi prãfoáse
práºilã s. f., g.-d. art. práºilei; pl. práºile prãfuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prãfuiésc,
práºtie s. f. (sil. -ti-e), art. práºtia (sil. -ti-a), g.-d. imperf. 3 sg. prãfuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
art. práºtiei, pl. práºtii, art. práºtiile (sil. -ti-i-) prãfuiáscã
practícol adj. m., pl. practícoli; f. sg. practícolã, prãfuiála s. f., g.-d. art. prãfuiélii; pl. prãfuiéli
pl. practícole prãfuíre s. f., g.-d. art. prãfuírii; pl. prãfuíre
pratologíe s. f., g.-d. art. pratologíei prãfuléþ s. n., (doze dintr-un medicament)
pratostépã s. f., pl. pratostépe pl. prãfuléþe
právilã s. f., g.-d. art. právilei; pl. právile prãfuríu adj. m., f. prãfuríe; pl. m. ºi f. prãfuríi
pravílnic adj. m., pl. pravílnici; f. sg. pravílnicã, prãfurós adj. m., pl. prafuróºi; f. sg. prãfuroásã,
pl. pravílnice pl. prãfuroáse
pravilnicésc adj. m., f. pravilniceáscã; pl. m. prãfuºór s. n., (doze dintr-un medicament)
ºi f. pravilnicéºti pl. prãfuºoáre
pravilnicéºte adv. prãgár s. n., pl. prãgáre
pravoslavíe s. f. (sil. mf. -sla-), art. pravoslavía, prãguºór s. n., pl. prãguºoáre
g.-d. pravoslavíi, art. pravoslavíei prãjeálã s. f., g.-d. art. prãjélii; pl. prãjéli
pravoslávnic adj. m., s. m. (sil. mf. -slav-), prãjí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prãjésc, imperf.
pl. pravoslávnici; f. sg. pravoslávnicã, pl. 3 sg. prãjeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. prãjeáscã
pravoslávnice prãjínã s. f., g.-d. art. prãjínii; pl. prãjíni
pravoslavnicíe s. f. (sil. mf. -slav-), art. prãjíre s. f., g.-d. art. prãjírii; pl. prãjíri
pravoslavnicía, g.-d. pravoslavnicíi, art. prãjít s. n.
pravoslavnicíei prãjitoáre (muncitoare) s. f., g.-d. art.
praxíe s. f., pl. praxíi prãjitoárei; pl. prãjitoáre
praxiológic adj. m., pl. praxiológici; f. sg. prãjitoáre (instalaþie, aparat) s. f., g.-d. art.
praxiológicã, pl. praxiológice prãjitórii; pl. prãjitóri
praxiologíe s. f. (sil. -xi-o-), art. praxiología, prãjitór (muncitor) s. m., pl. prãjitóri
g.-d. praxiologíi, art. praxiologíei prãjitúrã s. f., g.-d. art. prãjitúrii; pl. prãjitúri
práxis s. n. prãjiturícã s. f., g.-d. art. prãjiturélei; pl.
práxiu s. n. [-xiu pron. -xìu], art. práxiul; pl. prãjituréle
práxiuri prãpástie s. f. (sil. -ti-e), art. prãpástia (sil.
praz s. m., pl. praji -ti-a), g.-d. art. prãpástiei; pl. prãpästii, art.
práznic s. n., pl. práznice prãpästiile (sil. -ti-i-)
prãbuºeálã s. f., g.-d. art. prãbuºélii; pl. prãpäd s. n., pl. prãpäduri
prãbuºéli prãpãdénie s. f. (sil. -ni-e), art. prãpãdénia
prãbuºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prãbuºésc, (sil. -ni-a), g.-d. prãpãdénii, art. prãpãdéniei
imperf. 3 sg. prãbuºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. prãpãdí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prãpãdésc,
prãbuºeáscã imperf. 3 sg. prãpãdeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prãbuºíre s. f., g.-d. art. prãbuºírii; pl. prãbuºíri prãpãdeáscã
prãbuºitúrã s. f., g.-d. art. prãbuºitúrii; pl. prãpãdíre s. f., g.-d. art. prãpãdírii; pl. prãpãdíri
prãbuºitúri prãpãditór adj. m., pl. prãpãditóri; f. sg. ºi pl.
prãdá vb., ind. prez. 1 sg. prad, 2 sg. prazi, 3 sg. prãpãditoáre
ºi pl. prádã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. práde prãpãsténie s. f. (sil. -ni-e), art. prãpãsténia (sil.
prãdálicã s. f., g.-d. art. prãdálicei; pl. prãdálice -ni-a), g.-d. art. prãpãsténiei; pl. prãpãsténii, art.
prãdálnic adj. m., pl. prãdálnici; f. sg. prãpãsténiile (sil. -ni-i-)
prãdálnicã, pl. prãdálnice prãpãstiós adj. m. (sil. -ti-os), pl. prãpãstióºi;
prãdáre s. f., g.-d. art. prãdärii; pl. prãdäri f. sg. prãpãstioásã, pl. prãpãstioáse
prãdát s. n. prãpãstuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
prãdãciúne s. f., g.-d. art. prãdãciúnii; pl. prãpãstuiésc, imperf. 3 sg. prãpãstuiá; conj.
prãdãciúni prez. 3 sg. ºi pl. prãpãstuiáscã
765
prãpãstuíre s. f., pl. prãpãstuíri
prãpãstuíre/Preasfinþía ta
Pr÷slea-cel-Voiníc s. pr. m.
F
prãsád s. m., pl. prãsázi prâsnél s. n., pl. prâsnéle
prãsádã s. f., pl. prãsáde prea adv.
prãsí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prãsésc, prea-preá adv.
imperf. 3 sg. prãseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. preabatáj s. n. (sil. pre-a-), pl. preabatáje
prãseáscã preabún adj. m. ¿ bun
prãsílã s. f., g.-d. art. prãsílei; pl. prãsíle preacinstít adj. m. ¿ cinstit
prãsíre s. f., g.-d. art. prãsírii; pl. prãsíri preacurát adj. m. ¿ curat
prãsít s. n. preacuviós adj. m. ¿ cuvios
prãsitór adj. m., pl. prãsitóri; f. sg. ºi pl. Preacuvioºía sa (ta, voástrã) s. f. art. + adj.
prãsitoáre (sil. -vi-o-), g.-d. Preacuvioºíei sále (tále, voástre)
prãºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prãºésc, preadolescént s. m., adj. m. (sil. pre-a-),
imperf. 3 sg. prãºeá, conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. preadolescénþi; f. sg. preadolescéntã, pl.
prãºeáscã preadolescénte
prãºíre s. f., g.-d. art. prãºírii; pl. prãºíri preadolescénþã s. f. (sil. pre-a-), g.-d. art.
prãºít s. n., pl. prãºíturi preadolescénþei
prãºitoáre (unealtã) s. f., g.-d. art. prãºitórii; preafericít adj. m. ¿ fericit
pl. prãºitóri preafrumós adj. m. (sil. -fru-) ¿ frumos
prãºitór adj. m., (persoanã) s. m., pl. preaiubít adj. m. ¿ iubit
prãºitóri; f. sg. ºi pl. prãºitoáre preaînált adj. m. ¿ înalt
prãºitúrã s. f., g.-d. art. prãºitúrii; pl. prãºitúri preaînãlþát adj. m., pl. preaînãlþáþi; f. sg.
prãºtiẠs. m. (sil. -ti-aº), pl. prãºtiáºi preaînãlþátã, pl. preaînãlþáte
prãºtínã (rachiu, prãjinã) s. f., g.-d. art. preaînþelépt adj. m. ¿ înþelept
prãºtínii; (feluri, porþii, prãjini) pl. prãºtíni preaînvãþát adj. m., pl. preaînvãþáþi; f. sg.
prãvál (cãdere de apã, rostogolire, coastã) preaînvãþátã, pl. preaînvãþáte
s.n., pl. prãváluri preájmã s. f.
prãvãlátic adj. m., pl. prãvãlátici; f. sg. prealábil adj. m. (sil. pre-a-), pl. prealábili;
prãvãláticã, pl. prãvãlátice f. sg. prealábilã, pl. prealábile
prãvãlí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prãvãlésc, prealuminát adj. m., pl. prealumináþi; f. sg.
imperf. 3 sg. prãvãleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. prealuminátã, pl. prealumináte
prãvãleáscã preamãrí vb. ¿ mãri
prãvãliẠs. m. (sil. -li-aº), pl. prãvãliáºi preamãríre s. f., pl. preamãríri
prãvãlíe s. f., art. prãvãlía, g.-d. art. prãvãlíei; preambalá vb., ind. prez. preambaléz, 3 sg. ºi
pl. prãvãlíi, art. prãvãlíile pl. preambaleázã
prãvãlioárã s. f. (sil. -li-oa-), g.-d. art. preambaláre s. f., pl. preambaläri
prãvãlioárei; pl. prãvãlioáre preambalát adj. m. (sil. pre-am-), pl. preambaláþi;
prãvãlíre s. f., g.-d. art. prãvãlírii; pl. prãvãlíri f. sg. preambalátã, pl. preambaláte
prãvãlíº s. n., pl. prãvãlíºuri preambúl s. n. (sil. pre-am-), pl. preambúluri
prãvãliúþã s. f. (sil. -li-u-), g.-d. art. prãvãliúþei; preambulár adj. m. (sil. pre-am-), pl.
pl. prãvãliúþe preambulári; f. sg. preambulárã, pl. preambuláre
prãznuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prãznuiésc, preamilostív adj. m. ¿ milostiv
imperf. 3 sg. prãznuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. preamplificatór s. n. (sil. pre-am-), pl.
prãznuiáscã preamplificatoáre
prãznuíre s. f., g.-d. art. prãznuírii; pl. prãznuíri preanestezíe s. f., pl. preanestezíi
prãzulíu adj. m., f. prãzulíe; pl. m. ºi f. prãzulíi preanevinovátã adj. f., pl. preanevinováte
prânz s. n., pl. pr÷nzuri preaplecát adj. m. (sil. -ple-), pl. preaplecáþi;
prânzáre s. f., g.-d. art. prânzärii f. sg. preaplecátã, pl. preaplecáte
prânzí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prânzésc, preaplín s. n. (sil. -plin), pl. preaplínuri
imperf. 3 sg. prânzeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. preapreþiós adj. m. (sil. -pre-) ¿ preþios
prânzeáscã preapríndere s. f. (sil. pre-) ¿ aprindere
prânziºór s. n., pl. prânziºoáre preaputérnic adj. m. ¿ puternic
prânzít s. n. preasf÷nt adj. m., s. m. (sil. mf. -sfânt) ¿ sfânt
prânzitór s. n., pl. prânzitoáre Preasfinþía sa s. f. art. + adj. (sil. mf. -sfin-),
prânzuléþ s. n., pl. prânzuléþe g.-d. Preasfinþíei sále; abr. P.S.S.
prânzúþ s. n., pl. prânzúþuri Preasfinþía ta s. f. art. + adj. (sil. mf. -sfin-) g.-d.
pr÷slea s. m. Preasfinþíei tále
F Preasfinþía voástrã/precomprimá
Preasfinþía voástrã s. f. art. + adj. (sil. mf. -sfin-), preceptorál adj. m., pl. preceptoráli; f. sg.
766

g.-d. Preasfinþíei voástre; pl. Preasfinþíile voástre preceptorálã; pl. preceptorále


preasfinþít adj. m. (sil. mf. -sfin-), pl. precésie s. f. (sil. -si-e), art. precésia (sil. -si-a),
preasfinþíþi g.-d. art. precésiei; pl. precésii, art. precésiile (sil.
Preasfinþítul (termen pentru un arhiereu) -si-i-)
s. m. sg. art. (sil. mf. -sfin-), voc. Preasfinþíte precesionál adj. m., pl. precesionáli; f. sg.
preaslãví vb. (sil. mf. -slã-) ¿ slãvi precesionálã, pl. precesionále
preastimát adj. m. (sil. mf. -sti-), pl. precipitá vb., ind. prez. 1 sg. precípit, 3 sg. ºi
preastimáþi; f. sg. preastimátã, pl. preastimáte pl. precípitã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. precípite
preastrãlucít adj. m. (sil. mf. -strã-), pl. precipitábil adj. m., pl. precipitábili; f. sg.
preastrãlucíþi; f. sg. preastrãlucítã, pl. preastrãlucíte precipitábilã, pl. precipitábile
preavertizáre s. f., g.-d. art. preavertizärii precipitabilitáte s. f., g.-d. art. precipitabilitäþii
preavíz s. n. (sil. pre-a-), pl. preavíze precipitánt s. m., pl. precipitánþi
preavizá vb. (sil. pre-a-), ind. prez. 1 sg. precipitáre s. f., g.-d. art. precipitärii; pl.
preavizéz, 3 sg. ºi pl. preavizeázã precipitäri
preavizáre s. f., pl. preavizäri precipitát s. n., pl. precipitáte
prebendár s. m., pl. prebendári precipitáþie s. f. (sil. -þi-e), art. precipitáþia (sil.
prebéndã s. f., g.-d. art. prebéndei, pl. prebénde -þi-a), g.-d. art. precipitáþiei; pl. precipitáþii, art.
prebiótic adj. m. (sil. -bi-o-), pl. prebiótici; f. precipitáþiile (sil. -þi-i-)
sg. prebióticã, pl. prebiótice precipitínã s. f., g.-d. art. precipitínei; pl.
preburghéz adj. m. ¿ burghez precipitíne
precalculá vb., ind. prez. 1 sg. precalculéz, 3 precipitrón s. n. (sil. -tron), pl. precipitroáne
sg. ºi pl. precalculeázã precipíþiu s. n. [-þiu pron. -þìu], art. precipíþiul;
precalculáre s. f., g.-d. art. precalculärii; pl. pl. precipíþii, art. precipíþiile (sil. -þi-i-)
precalculäri precipút s. n., pl. precipúturi
precalculát adj. m., pl. precalculáþi; f. sg. precirózã s. f., g.-d. art. precirózei; pl. preciróze
precalculátã, pl. precalculáte precís adj. m., pl. precíºi; f. sg. precísã, pl. precíse
precambrián adj. m. ¿ cambrian Précista s. pr. f. art.
precambrián s. n. (sil. -bri-an) precizá vb., ind. prez. 1 sg. precizéz, 3 sg. ºi
precapitalíst adj. m. ¿ capitalist pl. precizeázã
precár adj. m., pl. precári; f. sg. precárã, pl. precizábil adj. m., pl. precizábili; f. sg.
precáre precizábilã, pl. precizábile
precária s. f. (sil. -ri-a) precizaménte adv.
precaritáte s. f., g.-d. art. precaritäþii precizáre s. f., g.-d. art. precizärii; pl. precizäri
precarpátic adj. m., pl. precarpátici; f. sg. precízie (exactitate) s. f. (sil. -zi-e), art.
precarpáticã, pl. precarpátice precízia (sil. -zi-a), g.-d. art. precíziei; pl. precízii
precáut (sil. -ca-ut) adj. m., pl. precáuþi; f. sg. precizioná vb., ind. prez. 1 sg. pecizionéz, 3 sg.
precáutã, pl. precáute ºi pl.precizioneázã
precaúþie s. f. (sil. -þi-e), art. precaúþia (sil. preciziúni (lãmuriri) s. f. pl. (sil. -zi-uni)
-þi-a), g.-d. art. precaúþiei; pl. precaúþii, art. preclásic adj. m. (sil. -cla-) ¿ clasic
precaúþiile (sil. -þi-i-) preclasicísm s. n. (sil. -cla-)
precãdére s. f., g.-d. art. precãdérii preclínic adj. m., pl. preclínici; f. sg. preclínicã,
prec÷t adv. pl. preclínice
precedá vb., ind. prez. 1 sg. precéd, 3 sg. ºi pl. precóce adj. invar.
precédã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. preceádã precocitáte s. f., g.-d. art. precocitäþii
precedént adj. m., pl. precedénþi; f. sg. precolumbián adj. m., (sil. -bi-an), pl.
precedéntã, pl. precedénte precolumbiéni (sil. -bi-eni); f. sg. precolumbiánã,
precedént s. n., pl. precedénte pl. precolumbiéne (sil. -bi-e-)
precedénþã s. f., g.-d. art. precedénþei; pl. precomándã s. f., pl. precoménzi
precedénþe precómã s. f., pl. precóme
precépt s. n., pl. precépte precombústie s. f., pl. precombústii
preceptíst s. m., pl. preceptíºti precompetiþionál adj. m., pl. precompetiþionáli;
preceptístã s. f., pl. preceptíste f. sg. precompetiþionálã, pl. precompetiþionále
preceptístic adj. m., pl. preceptístici; f. sg. precompilatór s. n., pl. precompilatoáre
preceptísticã, pl. preceptístice precomprimá vb., ind. prez. 1 sg. precomprím,
preceptór (educator) s. m., pl. preceptóri 3 sg. ºi pl. precomprímã
767
precomprimáre s. f., pl. precomprimäri
precomprimáre/predictór
predecedát adj. m., pl. predecedáþi; f. sg.
F
precomprimát adj. m., pl. precomprimáþi; f. sg. predecedátã, pl. predecedáte
precomprimátã, pl. precomprimáte predecesoáre s. f., g.-d. art. predecesoárei; pl.
preconcasáre s. f., g.-d. art. preconcasärii predecesoáre
preconcentráre s. f., g.-d. art. preconcenträrii predecesór s. m., pl. predecesóri
preconcentrát s. n., pl. preconcentráte predélã s. f., g.-d. art. predélei; pl. predéle
preconcépt s. n., pl. preconcépte predeleán adj. m., s. m., pl. predeléni; f. sg.
preconcépþie s. f., pl. preconcépþii predeleánã, pl. predeléne
preconcepút adj. m., pl. preconcepúþi; f. sg. predeleáncã s. f., g.-d. art. predeléncei; pl.
preconcepútã, pl. preconcepúte predelénce
preconizá vb., ind. prez. 1 sg. preconizéz, 3 sg. predestiná vb., ind. prez. 1 sg. predestinéz,
ºi pl. preconizeázã 3 sg. ºi pl. predestineázã
preconizáre s. f., g.-d. art. preconizärii; pl. predestináre s. f., pl. predestinäri
preconizäri predestináþie s. f., pl. predestináþii
precontráct s. n., pl. precontrácte predeterminá vb., ind. prez. 1 sg. predetérmin,
precontractuál adj. m., pl. precontractuáli; 3 sg. ºi pl. predetérminã
f. sg. precontractuálã, pl. precontractuále predetermináre s. f., g.-d. art. predeterminärii
precordiál adj. m., pl. precordiáli; f. sg. predeterminánt adj. m. ¿ determinant
precordiálã, pl. precordiále predetermináþie s. f. (sil. -þi-e), art.
precoréctor s. m., pl. precoréctori predetermináþia (sil. -þi-a), g.-d. art.
precorectúrã s. f., pl. precorectúri predetermináþiei; pl. predetermináþii
precovârºí vb. ¿ covârºi predeterminísm s. n.
precreºtín adj. m., pl. precreºtíni; f. sg. prediál adj. m., pl. prediáli; f. sg. prediálã, pl.
precreºtínã, pl. precreºtíne prediále
precúm conjcþ., adv. predicá vb., ind. prez. 1 sg. prédic, 3 sg. ºi pl.
precumpãní vb. ¿ cumpãni prédicã
precumpãníre s. f. ¿ cumpãnire predicábil adj. m., pl. predicábili; f. sg.
precumpãnitór adj. m., pl. precumpãnitóri; f. predicábilã, pl. predicábile
sg. ºi pl. precumpãnitoáre predicamént s. n., pl. predicaménte
precupeáþã s. f., g.-d. art. precupéþei; pl. predicamentál adj. m., pl. predicamentáli;
precupéþe f. sg. predicamentálã, pl. predicamentále
precupéþ s. m., pl. precupéþi predicánt adj. m., pl. predicánþi; f. sg.
precupeþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. predicántã, pl. perdicánte
precupeþésc, imperf. 3 sg. precupeþeá; conj. prez. predicáre s. f., g.-d. art. predicärii; pl. predicäri
3 sg. ºi pl. precupeþeáscã predicát s. n., pl. predicáte
precupeþíe s. f., pl. precupeþíi predicatív adj. m., pl. predicatívi; f. sg.
precupeþíre s. f., g.-d. art. precupeþírii; pl. predicatívã, pl. predicatíve
precupeþíri predicativitáte s. f., g.-d. art. predicativitäþii
precurmá vb., ind. prez. 1 sg. precúrm, 3 sg. ºi predicativizá vb., ind. prez. 1 sg. predicativizéz,
pl. precúrmã 3 sg. ºi pl. predicativizeázã
precurmáre s. f., g.-d. art. precurmärii; pl. predicativizáre s. f., g.-d. art. predicativizärii
precurmäri predicatór s. m., pl. predicatóri
precurmãtór adj. m., pl. precurmãtóri; f. sg. ºi predicatoriál adj. m., pl. predicatoriáli; f. sg.
pl. precurmãtoáre predicatoriálã, pl. predicatoriále
precursoáre s. f., g.-d. art. precursoárei; pl. predicatóriu adj. m., f. predicatórie; pl. m. ºi f.
precursoáre predicatórii
precursór s. m., pl. precursóri predicáþie s. f. (sil. -þi-e), art. predicáþia (sil.
precuvântá vb., ind. prez. 1 sg. precuvântéz, -þi-a), g.-d. art. predicáþiei; pl. predicáþii, art.
3 sg. ºi pl. precuvânteázã predicáþiile (sil. -þi-i-)
precuvântáre s. f., pl. precuvântäri prédicã s. f., g.-d. art. prédicii; pl. prédici
predá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. predáu; predictábil adj. m., pl. predictábili; f. sg.
conj. prez. 3 sg. ºi pl. predeá predictábilã, pl. predictábile
predábil adj. m., pl. predábili; f. sg. predábilã, predictabilitáte s. f., g.-d. art. predictabilitäþii
pl. predábile predictív adj. m., pl. predictívi; f. sg. predictívã,
predálã s. f., pl. predále pl. predictíve
predáre s. f., pl. predäri predictór s. n., pl. predictoáre
F predícþie/preforjáre
predícþie s. f. (sil. -þi-e), art. predícþia (sil. -þi-a), prefaþatór s. m., pl. prefaþatóri
768

g.-d. art. predícþiei; pl. predícþii, art. predícþiile (sil. prefáþã s. f. ¿ faþã
-þi-i-) prefãcãtór adj. m. ¿ fãcãtor
predigéstie s. f. ¿ degistie prefãcãtoríe s. f., art. prefãcãtoría, g.-d. art.
prediléct adj. m., pl. predilécþi; f. sg. prediléctã, prefãcãtoríei; pl. prefãcãtoríi, art. prefãcãtoríile
pl. predilécte prefãcãtúrã s. f. ¿ fãcãturã
predilécþie s. f. (sil. -þi-e), art. predilécþia (sil. preféct s. m., pl. prefécþi
-þi-a), g.-d. art. predilécþiei; pl. predilécþii, art. preféctor s. m., pl. preféctori
predilécþiile (sil. -þi-i-) prefectorál adj. m., pl. prefectoráli; f. sg.
predispozánt adj. m., pl. predispozánþi; f. sg. prefectorálã, pl. prefectorále
predispozántã, pl. predispozánte prefectúrã s. f., g.-d. art. prefectúrii; pl. prefectúri
predispozíþie s. f. ¿ dispoziþie preferá vb., ind. prez. 1 sg. prefér, 3 sg. ºi pl.
predispúne vb. ¿ dispune preférã
predispúnere s. f. ¿ dispunere preferábil adj. m., pl. preferábili; f. sg.
predispús adj. m., pl. predispúºi; f. sg. preferábilã, pl. preferábile
predispúsã, pl. predispúse preferabilitáte s. f., g.-d. art. preferabilitäþii
predominá vb., ind. prez. 1 sg. predómin, 3 sg. preferáns s. n., pl. preferánsuri
ºi pl. predóminã preferát adj. m., s. m., pl. preferáþi; f. sg.
predominánt adj. m. ¿ dominant preferátã, pl. preferáte
predominánþã s. f., g.-d. art. predominánþei; preferenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. preferenþiáli;
pl. predominánþe f. sg. preferenþiálã, pl. preferenþiále
predomináre s. f., g.-d. art. predominärii; pl. preferenþiát adj. m., (sil. -þi-at), pl.
predominäri preferenþiáþi; f. sg. prefereniátã, pl. preferenþiáte
predominatór adj. m. ¿ dominator preferínþã s. f., g.-d. art. preferínþei; pl. preferínþe
predomináþie s. f. ¿ dominaþie prefeudál adj. m. ¿ feudal
predomní vb. ¿ domni prefigurá vb., ind. prez. 1 sg. prefiguréz, 3 sg.
predomníre s. f., g.-d. art. predomnírii; pl. ºi pl. prefigureázã
predomníri prefiguráre s. f. ¿ figurare
predomnitór adj. m. ¿ domnitor prefiguratív adj. m., pl. prefiguratívi; f. sg.
predoslovíe s. f., art. predoslovía, g.-d. art. prefiguratívã, pl. prefiguratíve
predoslovíei; pl. predoslovíi, art. predoslovíile prefiguráþie s. f., pl. prefiguráþii
preduceá s. f., art. preduceáua, g.-d. art. prefilatelíe s. f., pl. prefilatelíi
preducélei; pl. preducéle prefiltráre s. f., g.-d. art. prefilträrii
preechípã s. f. (sil. pre-e-), pl. preechípe prefíltru s. n. ¿ filtru
preelectorál adj. m. ¿ electoral prefinál adj. m., pl. prefináli; f. sg. prefinálã,
preeminént adj. m. ¿ eminent pl. prefinále
preeminénþã s. f. ¿ eminenþã prefirá vb., ind. prez. 1 sg. prefír, 3 sg. ºi pl.
preempþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. prefírã
preempþiúnii; pl. preempþiúni prefiráre s. f., g.-d. art. prefirärii; pl. prefiräri
preexistá vb. [x pron. gz], ind. prez. 3 sg. ºi prefíx s. n., pl. prefíxe
pl. preexístã prefixá vb., ind. prez. 1 sg. prefixéz, 3 sg. ºi
preexistént adj. m. ¿ existent pl. prefixeázã
preexisténþã s. f. ¿ existenþã prefixál adj. m., pl. prefixáli; f. sg. prefixálã,
prefabricá vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. pl. prefixále
prefábric, 3 sg. ºi pl. prefábricã prefixáre s. f., g.-d. art. prefixärii; pl. prefixäri
prefabricáre s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. prefixáþie s. f. (sil. -þi-e), art. prefixáþia (sil.
prefabricärii; pl. prefabricäri -þi-a), g.-d. art. prefixáþiei; pl. prefixáþii, art.
prefabricát s. n. (sil. -bri-), pl. prefabricáte prefixáþiile (sil. -þi-i-)
prefabricáþie s. f., g.-d. art. prefabricáþiei; pl. prefixoíd s. n., pl. prefixoíde
prefabricáþii prefixoidál adj. m., pl. prefixoidáli; f. sg.
prefáce vb. ¿ face prefixoidálã, pl. prefixoidále
prefácere s. f. ¿ facere prefloráþie s. f. (sil. -flo-, -þi-e), art. prefloráþia
prefaþá vb., ind. prez. 1 sg. prefaþéz, 3 sg. ºi (sil. -þi-a), g.-d. art. prefloráþiei; pl. prefloráþii,
pl. prefaþeázã; conj. prez. 1 sg. ºi pl. prefaþéze art. prefloráþiile (sil. -þi-i-)
prefaþatoáre s. f., g.-d. art. prefaþatoárei; pl. prefoliáþie s. f. ¿ foliaþie
prefaþatoáre preforjáre s. f. ¿ forjare
769
performáre s. f., g.-d. art. preformärii; pl.
performáre/prelucratív
preîntâmpiná vb., ind. prez. 1 sg. preînt÷mpin,
F
preformäri 3 sg. ºi pl. preînt÷mpinã
preformáþie s. f., pl. preformáþii preîntâmpináre s. f., pl. preîntâmpinäri
preformísm s. n. préjmet s. n., pl. préjmete
preformíst s. m., adj. m., pl. preformíºti; f. sg. prejós adv.
preformístã, pl. preformíste prejudecá vb., ind. prez. 1 sg. prejúdec, 3 sg.
prefrontál adj. m., pl. prefrontáli; f. sg. ºi pl. prejúdecã
prefrontálã, pl. prefrontále prejudecáre s. f., pl. prejudecäri
pregãtí vb. ¿ gãti prejudecátã s. f., pl. prejudecäþi
pregãtíre s. f., g.-d. art. pregãtírii; pl. prejudéþ s. n., pl. prejudéþe
pregãtíri prejudiciá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg.
pregãtitór adj. m., pl. pregãtitóri; f. sg. ºi pl. prejudiciéz, 3 sg. ºi pl. prejudiciázã, 1 pl.
pregãtitoáre prejudiciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pregenéric s. n., pl. pregenérice prejudiciéze; ger. prejudiciínd (sil. -ci-ind)
préget s. n. prejudiciábil adj. m. (sil. -ci-a-), pl.
pregetá vb., ind. prez. 1 sg. préget, 3 sg. ºi pl. prejudiciábili; f. sg. prejudiciábilã, pl. prejudiciábile
prégetã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. prégete prejudiciál adj. m. (sil. -ci-al), pl. prejudiciáli;
pregetáre s. f., g.-d. art. pregetärii; pl. pregetäri f. sg. prejudiciálã, pl. prejudiciále
preglaciár adj. m. (sil. -ci-ar), pl. preglaciári; prejudiciére s. f., g.-d. art. prejudiciérii
f. sg. preglaciárã, pl. preglaciáre prejudíciu s. n. [-ciu pron. -cìu], art. prejudíciul;
pregnánt adj. m., pl. pregnánþi; f. sg. pregnántã, pl. prejudícii, art. prejudíciile (sil. -ci-i-)
pl. pregnánte prelárg s. n.
pregnánþã s. f., g.-d. art. pregnánþei prelát s. m., pl. preláþi
pregustá vb., ind. prez. 1 sg. pregúst, 3 sg. ºi prelátã s. f., pl. preláte
pl. pregústã prelatín adj. m. ¿ latin
pregustáre s. f., pl. pregustäri prelatúrã s. f., g.-d. art. prelatúrii; pl. prelatúri
prehensíbil adj. m., pl. prehensíbil; f. sg. prelecþiúne s. f. ¿ lecþiune
prehensíbilã, pl. prehensíbile prelégere s. f., g.-d. art. prelégerii; pl. prelégeri
prehensíl adj. m., pl. prehensíli; f. sg. prelevá vb., ind. prez. 1 sg. prelév, 3 sg. ºi pl.
prehensílã, pl. prehensíle prelévã
prehensiúne s. f., g.-d. art. prehensiúnii preleváre s. f., g.-d. art. prelevärii; pl. preleväri
prehensór adj. m., pl. prehensóri, f. sg. ºi pl. prelevát adj. m., pl. preleváþi; f. sg. prelevátã,
prehensoáre pl. preleváte
preimperialíst adj. m. ¿ imperialist preleváþie s. f., g.-d. art. preleváþiei
preimprimá vb., ind. prez. 1 sg. preimprím, preliminá vb., ind. prez. 1 sg. preliminéz, 3 sg.
3 sg. ºi pl. preimprímã ºi pl. prelimineázã
preindexáre s. f., pl. preindexäri preliminár adj. m. ¿ liminar
preindustriál adj. m., pl. preindustriáli; f. sg. prelimináre s. f., g.-d. art. preliminärii; pl.
preindustriálã, pl. preindustriále preliminäri
preindustrializáre s. f., pl. preindustrializäri preliminárii s. n. pl., art. prelimináriile (sil.
preinfárct s. n., pl. preinfárcte -ri-i-)
preistóric adj. m. ¿ istoric prelínge vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prelínge,
preistoricián s. m. (sil. -ci-an), pl. preistoriciéni perf. s. 3 sg. prelínse; part. prelíns
(sil. -ci-eni) prelíngere s. f., g.-d. art. prelíngerii; pl. prelíngeri
preistoriciánã s. f. (sil. -ci-a-), pl. preistoriciéne prelógic adj. m., pl. prelógici; f. sg. prelógicã,
(sil. -ci-e-) pl. prelógice
preistórie s. f. (sil. -ri-e), art. preistória (sil. -ri-a), preluá vb. ¿ lua
g.-d. preistórii, art. preistóriei preluáre s. f., pl. preluäri
preîncãlzí vb. ¿ încãlzi prelucrá vb. (sil. -cra), ind. prez. 1 sg.
preîncãlzíre s. f., pl. preîncãlzíri prelucréz, 3 sg. ºi pl. prelucreázã; part. prelucrát
preîncãlzitór s. n., pl. preîncãlzitoáre prelucrábil adj. m. (sil. -cra-), pl. prelucrábili;
preînnoí vb. ¿ înnoi f. sg. prelucrábilã, pl. prelucrábile
preînnoíre s. f., pl. preînnoíri prelucrabilitáte s. f., g.-d. art. prelucrábilitäþii
preînregistráre s. f., pl. preînregisträri prelucráre s. f., pl. prelucräri
preînregístat adj. m., pl. preînregistráþi; f. sg. prelucratív adj. m., pl. prelucratívi; f. sg.
preînregistrátã, pl. preînregistráte prelucratívã, pl. prelucratíve
F prelucrãtór/preoþésc
prelucrãtór adj. m. ¿ lucrãtor premonitóriu adj. m. ¿ monitoriu
770

preludá vb., ind. prez. 1 sg. preludéz, 3 sg. ºi premoníþie s. f. (sil. -þi-e), art. premoníþia (sil.
pl. preludeázã -þi-a), g.-d. art. premoníþiei; pl. premoníþii, art.
preludáre s. f., g.-d. art. preludärii; pl. preludäri premoníþiile (sil. -þi-i-)
prelúdiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. prelúdiul; premonopolíst adj. m. ¿ monopolist
pl. prelúdii, art. prelúdiile (sil. -di-i-) premontáj s. n., pl. premontáje
prelúng adj. m. ¿ lung premontán adj. m., pl. premontáni; f. sg.
prelungí vb. ¿ lungi premontánã, pl. premontáne
prelungíre s. f. ¿ lungire premorbíd adj. m., pl. premorbízi; f. sg.
prelungitór s. n., pl. prelungitoáre premorbídã, pl. premorbíde
preluxáþie s. f., pl. preluxáþii premuníþie s. f., g.-d. art. premuníþiei
premagnetizáre s. f., g.-d. art. premagnetizärii prenadéz s. n.
premarþiál adj. m., pl. premarþiáli; f. sg. prenarcózã s. f., pl. prenarcóze
premarþiálã, pl. premarþiále prenatál adj. m. ¿ natal
premarxíst adj. m. ¿ marxist prenotá vb., ind. prez. 1 sg. prenotéz, 3 sg. ºi
prematrimoniál adj. m. (sil. -tri-, -ni-al), pl. pl. prenoteázã
prematrimoniálã, pl. prematrimoniále prenotáre s. f., pl. prenotäri
prematúr adj. m., s. m., pl. prematúri; f. sg. prenotificá vb., ind. prez. 1 sg. prenotífic, 3 sg.
prematúrã, pl. prematúre prenotíficã
prematuráre s. f., pl. prematuräri prenotificáre s. f., pl. prenotificäri
premedicáþie s. f., pl. premedicáþii prenoþiúne s. f., pl. prenoþiúni
premeditá vb., ind. prez. 1 sg. premeditéz, 3 sg. prenóvã s. f., pl. prenóve
ºi pl. premediteázã; part. premeditát prenumãrá vb., ind. prez. 1 sg. prenumär, 3 sg.
premeditáre s. f. ¿ meditare ºi pl. prenúmãrã
premeditát adj. m., pl. premeditáþi; f. sg. prenumãráre s. f., pl. prenumãräri
premeditátã, pl. premeditáte prenúme (nume dat la naºtere) s. n., pl.
premeditáþie s. f., pl. premeditáþii prenúme
premenopáuzã s. f. (sil. -pa-u-), g.-d. art. prenumeránt s. m., pl. prenumeránþi
premenopáuzei prenupþiál adj. m., pl. prenupþiáli; f. sg.
premergãtór adj. m. ¿ mergãtor prenupþiálã, pl. prenupþiále
premérge vb., ind. prez. 3 sg. premérge, 3 pl. Preobrajénie s. pr. f. (sil. Pre-o-bra-, -ni-e), art.
premérg; part. premérs Preobrajénia (sil. -ni-a), g.-d. art. Preobrajéniei;
premiá vb. (sil. -mi-a), ind. prez. 1 sg. premiéz, pl. Preobrajénii, art. Preobrajéniile (sil. -ni-i-)
3 sg. ºi pl. premiázã, 1 pl. premiém (sil. -mi-em); preocupá vb. (sil. pre-o-), ind. prez. 1 sg.
conj. prez. 3 sg. ºi pl. premiéze; ger. premiínd preocúp, 3 sg. ºi pl. preocúpã
(sil. -mi-ind) preocupánt adj. m., pl. preocupánþi; f. sg.
premiábile adj. m., pl. premiábili; f. sg. preocupántã, pl. preocupánte
premiábilã, pl. premiábile preocupáre s. f. (sil. pre-o-); pl. preocupäri
premiál adj. m. (sil. -mi-al), pl. premiáli; f. sg. preocupáþie s. f. (sil. pre-o-); pl. preocupáþii
premiálã, pl. premiále preolimpiádã s. f., pl. preolimpiáde
premiánt s. m. (sil. -mi-ant), pl. premiánþi preolímpic adj. m. (sil. pre-o-) ¿ olimpic
premiántã s. f. (sil. -mi-an-), pl. premiánte preomologáre s. f., pl. preomologäri
premiér s. m. (sil. -mi-er), pl. premiéri preoperatóriu adj. m. (sil. pre-o-), pl.
premiérã s. f. (sil. -mi-e-), g.-d. art. premiérei; preoperatórie; pl. m. ºi f. preoperatórii
pl. premiére preopiná vb. (sil. pre-o-), ind. prez. 1 sg.
premiére s. f. (sil. -mi-e-), g.-d. art. premiérii; preopinéz, 3 sg. ºi pl. preopineázã; part. preopinát
pl. premiéri preopinént s. m. (sil. pre-o-), pl. preopinénþi
premilitár adj. m. ¿ militar preopinéntã s. f. (sil. pre-o-), pl. preopinénte
premilitãríe s. f. ¿ militãrie preorãºenésc adj. m., (sil. pre-o-), f.
premísã s. f., g.-d. art. premísei; pl. premíse preorãºeneáscã; pl. f. ºi m. preorãºenéºti
prémiu s. n. [-miu pron. -mìu], art. prémiul; préot s. m., pl. préoþi
pl. prémii, art. prémiile (sil. -mi-i-) preoteásã s. f. (sil. pre-o-), g.-d. art. preotései;
premixáj s. n., pl. premixáje pl. preotése
premodérn adj. m., pl. premodérni; f. sg. preoteºícã s. f., g.-d. art. preoteºícii; pl. preoteºíci
premodérnã, pl. premodérne preoþésc adj. m. (sil. pre-o-), f. preoþeáscã; pl.
premolár s. m., pl. premolári m. ºi f. preoþéºti
771
preoþéºte adv. (sil. pre-o-) prepúnere s. f. ¿ punere
preoþéºte/prescrís F
preoþí vb. (sil. pre-o-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prepús adj. m., s. m., pl. prepúºi; f. sg. prepúsã,
preoþésc, imperf. 3 sg. preoþeá; conj. prez. 3 sg. pl. prepúse
ºi pl. preoþeáscã prepús s. n., pl. prepúsuri
preoþíe s. f. (sil. pre-o-), art. preoþía, g.-d. preoþíi, prepúþ s. n., pl. prepúþuri
art. preoþíei prerafaelít adj. m., s. m. ¿ rafaelit
preoþíme s. f. (sil. pre-o-), g.-d. art. preoþímii prerafaelitísm s. n.
prepalatál adj. m. ¿ palatal prerafináre s. f., pl. prerafinäri
prepará vb., ind. prez. 1 sg. prepár, 3 sg. ºi pl. prerepartizáre s. f., pl. prerepartizäri
prepárã prerevoluþionár adj. m. ¿ revoluþionar
preparandiál adj. m. (sil. -di-al), pl. preriál adj. m., pl. preriáli; f. sg. preriálã, pl.
preparandiáli; f. sg. preparandiálã, pl. preriále
preparandiále preríe s. f., art. prería, g.-d. art. preríei; pl. preríi,
preparándie s. f. (sil. -di-e), art. preparándia art. preríile
(sil. -di-a), g.-d. art. preparándiei; pl. prerogatívã s. f., g.-d. art. prerogatívei; pl.
preparándii, art. preparándiile (sil. -di-i-) prerogatíve
preparandíst s. m., pl. preparandíºti preromán adj. m. ¿ roman
preparáre s. f., g.-d. art. preparärii; pl. preparäri preromántic adj. m. ¿ romantic
preparát s. n., pl. preparáte preromantísm s. n.
preparatíve s. f. pl. presá vb., ind. prez. 1 sg. preséz, 3 sg. ºi pl.
preparatór adj. m., s. m., pl. preparatóri; f. sg. preseázã
ºi pl. preparatoáre presáj s. n.
preparáþie s. f. (sil. -þi-e), art. preparáþia (sil. presaláriu s. n., pl. presalárii
-þi-a), g.-d. art. preparáþiei; pl. preparáþii, art. presánt adj. m., pl. presánþi; f. sg. presántã, pl.
preparáþiile (sil. -þi-i-) presánte
prepeleác s. m., pl. prepeléci presáre s. f., g.-d. art. presärii; pl. presäri
prepelicár s. m., pl. prepelicári presát s. n.
prépeliþã s. f., g.-d. art. prépeliþei; pl. prépeliþe presatoáre s. f., g.-d. art. presatoárei; pl. presatoáre
prepeliþói s. m., pl. prepeliþói, art. prepeliþóii presatór s. m., pl. presatóri
preponderá vb., ind. prez. 1 sg. preponderéz, présã s. f., g.-d. art. prései; (dispozitive,
3 sg. ºi pl. prepondereázã maºini) pl. prése
preponderént adj. m., pl. preponderénþi; f. sg. presãdí vb. ¿ sãdi
preponderéntã, pl. preponderénte presãdíre s. f. ¿ sãdire
preponderénþã s. f., g.-d. art. preponderénþei; presãrá vb., ind. prez. 1 sg. presár, 3 sg. ºi pl.
pl. preponderénþe presárã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. presáre
prepotént adj. m. ¿ potent presãráre s. f., g.-d. art. presãrärii; pl. presãräri
prepoténþã s. f. ¿ potenþã presãrát s. n.
prepotrivíre s. f. ¿ potrivire presãrãtúrã s. f., g.-d. art. presãrãtúrii; pl.
prepózit s. m., pl. prepóziþi presãrãtúri
prepozitív adj. m. ¿ pozitiv preschimbá vb. (sil. mf. pre-), ind. prez. 1 sg.
prepozíþie s. f. ¿ poziþie preschímb, 3 sg. ºi pl. preschímbã; conj. prez. 3 sg.
prepoziþionál adj. m. (sil. -þi-o-), pl. ºi pl. preschímbe
prepoziþionáli; f. sg. prepoziþionálã, pl. preschimbáre s. f. (sil. mf. pre-) ¿ schimbare
prepoziþionále presciént adj. m., pl. presciénþi; f. sg. presciéntã,
prepoziþionalizá vb., ind. prez. 1 sg. pl. presciénte
prepoziþionalizéz, 3 sg. ºi pl. prepoziþionalizeázã prescríe vb. (sil. mf. pre-) ¿ scrie
preprínt s. n., pl. preprínturi prescríere s. f., g.-d. art. prescríerii; pl. prescríeri
preprocesór s. n., pl. preprocesoáre prescrípt s. n. (sil. mf. pre-), pl. prescrípte
prepuberál adj. m., pl. prepuberáli; f. sg. prescriptíbil adj. m. (sil. mf. pre-), pl.
prepuberálã, pl. prepuberále prescriptíbili; f. sg. prescriptíbilã, pl. prescriptíbile
prepubertár adj. m., pl. prepubertári; f. sg. prescriptibilitáte s. f., g.-d. art. prescriptibilitäþii
prepubertárã, pl. prepubertáre prescrípþie s. f. (sil. -þi-e; mf. pre-), art.
prepubertáte s. f., g.-d. art. prepubertäþii prescrípþia (sil. -þi-a), g.-d. art. prescrípþiei; pl.
prepubescént adj. m., pl. prepubescénþi; f. sg. prescrípþii, art. prescrípþiile (sil. -þi-i-)
prepubescéntã, pl. prepubescénte prescrís adj. m., pl. prescríºi; f. sg. prescrísã,
prepúne vb. ¿ pune pl. prescríse
F prescúrã/pretãbãcíre
prescúrã s. f., g.-d. art. prescúrii; pl. prescúri prestabilí vb. (sil. mf. -sta-) ¿ stabili
772

prescuríþã s. f., g.-d. art. prescuríþei; pl. prescuríþe prestánt adj. m., pl. prestánþi; f. sg. prestántã,
prescurtá vb. (sil. mf. pre-), ind. prez. 1 sg. pl. prestánte
prescurtéz, 3 sg. ºi pl. prescurteázã prestánþã s. f., g.-d. art. prestánþei
prescurtáre s. f. (sil. mf. pre-) ¿ scurtare prestáre s. f. ¿ stare
preseísmic adj. m. (sil. -se-is-), pl. preseísmici; prestatál adj. m. (sil. mf. -sta-) ¿ statal
f. sg. preseísmicã, pl. preseísmice prestatór s. m., pl. prestatóri
preselectá vb., ind. prez. 1 sg. preselectéz, 3 sg. prestatoáre s. f., pl. prestatoáre
ºi pl. preselecteázã prestáþie s. f. ¿ staþie
preselectór s. n., pl. preselectoáre prestelár adj. m., pl. prestelári; f. sg. prestelárã,
preselécþie s. f., pl. preselécþii pl. presteláre
preselecþioná vb., ind. prez. 1 sg. preselecþionéz, prestidigitatór s. m., pl. prestidigitatóri
3 sg. ºi pl. preselecþioneázã prestidigitáþie s. f. ¿ digitaþie
preselecþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. prestigiós adj. m. (sil. -gi-os), pl. prestigióºi;
preselecþionärii; pl. preselecþionäri f. sg. prestigioásã, pl. prestigioáse
presemnál s. n., pl. presemnále prestígiu s. n. [-giu pron. -gìu], art. prestígiul
presemnalizá vb., ind. prez. 1 sg. presemnalizéz, prestíssimo adv.
3 sg. ºi pl. presemnalizeázã présto adv.
présenã s. f., g.-d. art. présenei; pl. présene prestríb s. n.
presenitáte s. f., pl. presenitäþi presupozíþie s. f. ¿ supoziþie
presentimént s. n., pl. presentiménte presupunctúrã s. f., pl. presupunctúri
presérie s. f., pl. presérii presupúne vb. ¿ supune
presesiúne s. f., pl. presesiúni presupúnere s. f., g.-d. art. presupúnerii; pl.
presetúpã s. f. (sil. mf. pres-), g.-d. art. presupúneri
presetúpei; pl. presetúpe presupús s. n., pl. presupúsuri
presezón s. n., pl. presezoáne presupús adj. m., pl. presupúºi; f. sg. presupúsã,
presgarnitúrã s. f. ¿ garniturã pl. presupúse
presimþãm÷nt s. n., pl. presimþãmínte présur s. m., pl. présuri
presimþí vb. ¿ simþi présurã s. f., g.-d. art. présurii; pl. présuri
presimþíre s. f. ¿ simþire presurizá vb., ind. prez. 1 sg. presurizéz, 3 sg.
présing s. n., pl. présinguri ºi pl. presurizeázã
presintetizáre s. f., pl. presintetizäri presurizáre s. f., g.-d. art. presurizärii; pl.
presiográf s. n., pl. presiográfe presurizäri
presiométru s. n., pl. presiométre presurizát adj. m., pl. presurizáþi; f. sg.
presioná vb., ind. prez. 1 sg. presionéz, 3 sg. ºi presurizátã, pl. presurizáte
pl. presioneázã presurizatór s. n., pl. presurizatóri
presístolã s. f., g.-d. art. presístolei; pl. presístole presús adv.
presiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. presiúnii; preº s. n., pl. préºuri
pl. presiúni preºcolár adj. m. (sil. mf. pre-) ¿ ºcolar
presocialíst adj. m. ¿ socialist preºedíntã s. f., g.-d. art. preºedíntei; pl.
presocrátic adj. m. ¿ socratic preºedínte
presocrátici s. m. pl. (sil. -cra-) preºedínte s. m., pl. preºedínþi
presoáre (persoanã) s. f., g.-d. art. presoárei; preºedinþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. preºedinþiáli;
pl. presoáre f. sg. preºedinþiálã, pl. preºedinþiále
presopunctór s. m., pl. presopunctóri preºedinþíe s. f., art. preºedinþía, g.-d. preºedinþíi,
presopunctúrã s. f., g.-d. art. presopunctúrii art. preºedinþíei
presór (persoanã) s. m., pl. presóri preºtí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. preºtíu, 3 sg.
presór (dispozitiv) s. n., pl. presoáre preºtíe
presoreceptór s. m., pl. presoreceptóri preºtiínþã s. f. (sil. mf. -ºti-), g.-d. art. preºtiínþei
presortáre s. f., pl. presortäri pretá vb., ind. prez. 1 sg. pretéz, 3 sg. ºi pl.
presostát s. n. (sil. mf. -stat), pl. presostáte preteázã
prespãláre s. f., g.-d. art. prespãlärii; pl. pretábil adj. m., pl. pretábili; f. sg. pretábilã,
prespãläri pl. pretábile
presºpan s. n., pl. presºpánuri pretabilitáte s. f., g.-d. art. pretabilitäþii
prestá vb., ind. prez. 1 sg. prestéz, 3 sg. ºi pl. pretãbãcíre s. f., g.-d. art. pretãbãcírii; pl.
presteázã pretãbãcíri
773
pretcár s. n., pl. pretcáre
pretcár/prevestít
preþiozitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
F
prétcã s. f., g.-d. art. prétcei; pl. prétce preþiozitäþii; (vorbe, atitudini) pl. pretiozitäþi
pretendént s. m., pl. pretendénþi preþuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. preþuiésc,
pretendéntã s. f., pl. pretendénte imperf 3 sg. preþuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pretensionáre s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. preþuiáscã
pretensionärii; pl. pretensionäri preþuíre s. f., g.-d. art. preþuírii; pl. preþuíri
pretensionát adj. m. (sil. -si-o-), pl. pretensionáþi; preþuitoáre s. f. (sil. -þu-i-), g.-d. art.
f. sg. pretensionátã, pl. pretensionáte preþuitoárei; pl. preþuitoáre
preténþie s. f. (sil. -þi-e), art. preténþia (sil. -þi-a), preþuitór s. m. (sil. -þu-i-), pl. preþuitóri
g.-d. art. preténþiei; pl. preténþii, art. preténþiile (sil. preumán adj. m. (sil. pre-u-), pl. preumáni;
-þi-i-) f. sg. preumánã; pl. preumáne
pretenþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. pretenþióºi; preuniversitár adj. m., pl. preuniversitári; f.
f. sg. pretenþioásã, pl. pretenþioáse sg. preuniversitárã, pl. preuniversitáre
pretenþiozitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. preursí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. preursésc;
pretenþiozitäþii conj. prez. 3 sg. ºi pl. preurseáscã
preterintenþionál adj. m., pl. preterintenþionáli; prevalá vb., ind. prez. 1 sg. prevaléz, 3 sg. ºi
f. sg. preterintenþionálã, pl. preterintenþionále pl. prevaleázã
preterít s. m., pl. preteríte prevaláre s. f., g.-d. art. prevalärii
preteriþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. prevalént adj. m., pl. prevalénþi; f. sg.
preteriþúnii; pl. preteriþiúni prevaléntã, pl. prevalénte
pretermísie s. f. (sil. -si-e), art. pretermísia (sil. prevalénþã s. f., pl. prevalénþe
-si-a), g.-d. art. pretermísiei; pl. pretermísii, art. prevaporizáre s. f., pl. prevaporizäri
pretermísiile (sil. -si-i-) prevaporizatór s. n., pl. prevaporizatoáre
pretéxt s. n., pl. pretéxte prevaricá vb., ind. prez. 1 sg. prevarichéz, 3 sg.
pretextá vb., ind. prez. 1 sg. pretextéz, 3 sg. ºi ºi pl. prevaricheázã
pl. pretexteázã prevaricatór s. m., adj. m., pl. prevaricatóri; f. sg.
pretextáre s. f., pl. pretextäri ºi pl. prevaricatoáre, g.-d. sg. art. prevaricatoárei
pretimpuríu adj. m. ¿ timpuriu prevaricaþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art.
pretínde vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pretínd, prevaricaþiúnii; pl. prevaricaþiúni
1 pl. pretíndem, 2 pl. pretíndeþi, perf. s. 1 sg. prevãzãtór adj. m. ¿ vãzãtor
pretinséi, 1 pl. pretínserãm; conj. prez. 3 sg. prevedeá vb. ¿ vedea
ºi pl. pretíndã; part. pretíns prevedére s. f., pl. prevedéri
pretónic adj. m., pl. pretónici; f. sg. pretónicã, prevelár adj. m., pl. prevelári; f. sg. prevelárã,
pl. pretónice pl. preveláre
prétor s. m., pl. prétori prevení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prevín,
pretorát s. n., pl. pretoráte imperf. 3 sg. preveneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pretoriál adj. m., pretoriáli; f. sg. pretoriálã, pl. prevínã
pretoriále preveníre s. f., pl. preveníri
pretorián adj. m., s. m. (sil. -ri-an), pl. pretoriéni prevenitór adj. m., pl. prevenitóri; f. sg. ºi pl.
(sil. -ri-eni); f. sg. pretoriánã, pl. pretoriéne prevenitoáre
pretorianísm s. n. (sil. -ri-a-) prevenitór s. n., pl. prevenitoáre
prétoriþã s. f., g.-d. art. prétoriþei; pl. prétoriþe preventív adj. m., pl. preventívi; f. sg.
pretóriu s. m. [-riu pron. -rìu], art. pretóriul; preventívã, pl. preventíve
pl. pretórii, art. pretóriile (sil. -ri-i-) preventóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art.
pretórt s. n., pl. pretórturi preventóriul; pl. preventórii, art. preventóriile (sil.
pretúrã s. f., g.-d. art. pretúrii; pl. pretúri -ri-i-)
pretutíndeni/pretutíndenea adv. prevénþie s. f. (sil. -þi-e), art. prevénþia (sil. -þi-a),
preþ s. n., pl. préþuri g.-d. art. prevénþiei; pl. prevénþii, art. prevénþiile
preþãluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. preþãluiésc, (sil. -þi-i-)
imperf. 3 sg. preþãluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. prevérb s. n., pl. prevérbe
preþãluiáscã preverbiáj s. n., pl. preverbiáje
preþãluíre s. f., g.-d. art. preþãluírii; pl. prevernál adj. m., pl. prevernáli; f. sg.
preþãluíri prevernálã, pl. prevernále
preþãluitór s. m., pl. preþãluitóri prevestí vb. ¿ vesti
preþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. preþióºi; f. sg. prevestíre s. f., pl. prevestíri
preþioásã, pl. preþioáse prevestít s. n.
F prevestitór/priboí
prevestitór adj. m. ¿ vestitor prezervá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. prezérvã
774

previzíbil adj. m. ¿ vizibil prezerváre s. f., g.-d. art. prezervärii; pl. prezerväri
previzibilitáte s. f., g.-d. art. previzibilitäþii prezervatív s. n., pl. prezervatíve
previzioná vb., ind. prez. 1 sg. previzionéz, prezerváþie s. f., pl. prezerváþii
3 sg. ºi pl. previzioneázã prezicãtoáre s. f., g.-d. art. prezicãtoárei; pl.
previzionál adj. m., pl. previzionáli; f. sg. prezicãtoáre
previzionálã, pl. previzionále prezicãtór s. m., pl. prezicãtóri
previzioníst s. m., pl. previzioníºti prezíce vb. ¿ zice
previzionístã s. f., pl. previzioníste prezícere s. f., pl. prezíceri
previziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. prezidá vb., ind. prez. 1 sg. prezidéz, 3 sg. ºi
previziúnii; (teorii, prevestiri) pl. previziúni pl. prezideázã
prezbiacuzíe s. f. (sil. -bi-a-), g.-d. art. prezidáre s. f., g.-d. art. prezidärii; pl. prezidäri
prezbiacuzíei; pl. prezbiacuzíi prezidént s. m., pl. prezidénþi
prezbiestezíe s. f. (sil. -bi-es-), g.-d. art. prezidenþiábil s. m., pl. prezidenþiábili
prezbiestezíei; pl. prezbiestezíi prezidenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl.
prezbiofreníe s. f. (sil. -bi-a-), g.-d. art. prezidenþiáli; f. sg. prezidenþiálã, pl. prezidenþiále
prezbiofreníei; pl. prezbiofreníi prezidenþíe s. f., art. prezidenþía, g.-d. art.
prezbiopíe s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. prezbiopíei; prezidenþíei; pl. prezidenþíi, art. prezidenþíile
pl. prezbiopíi prezidiál adj. m. (sil. -di-al), pl. prezidiáli;
prezbít adj. m., s. m., pl. prezbíþi; f. sg. prezbítã, f. sg. prezidiálã, pl. prezidiále
pl. prezbíte prezídiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. prezídiul;
prezbíter s. m., pl. prezbíteri pl. prezídii, art. prezídiile (sil. -di-i-)
prezbíterã s. f., pl. prezbítere prezíuã s. f.
prezbiterál adj. m., pl. prezbiteráli; f. sg. prezumá vb., ind. prez. 1 sg. prezúm, 3 sg. ºi
prezbiterálã, pl. prezbiterále pl. prezúmã
prezbíterã s. f., pl. prezbítere prezumábil adj. m., pl. prezumábili; f. sg.
prezbiteriál adj. m., pl. prezbiteriáli; f. sg. prezumábilã, pl. prezumábile
prezbiteriálã, pl. prezbiteriále prezumáre s. f., pl. prezumäri
prezbiterián adj. m., s. m. (sil. -ri-an), pl. prezumtív adj. m., pl. prezumtívi; f. sg.
prezbiteriéni (sil. -ri-eni); f. sg. prezbiteriánã, pl. prezumtívã, pl. prezumtíve
prezbiteriéne prezumtív s. n., pl. prezumtíve
prezbiterianísm s. n. (sil. -ri-a-) prezúmþie s. f. (sil. -þi-e), art. prezúmþia (sil.
prezbitériu s. n. [-riu pron. -rìu], art. -þi-a), g.-d. art. prezúmþiei; (presupuneri)
prezbitériul; pl. prezbitérii, art. prezbitériile (sil. -ri- pl. prezúmþii, art. prezúmþiile (sil. -þi-i-)
i-) prezumþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. prezumþióºi;
prezbitísm s. n. f. sg. prezumþioásã, pl. prezumþioáse
prezbiþíe s. f., art. prezbiþía, g.-d. art. prezbiþíei; prezumþiozitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
pl. prezbiþíi, art. prezbiþíile prezumþiozitäþii
prezént adj. m., pl. prezénþi; f. sg. prezéntã, pl. prián adj. m., pl. priáni; f. sg. priánã, pl. priáne
prezénte priápic adj. m. (sil. pri-a-), pl. priápici; f. sg.
prezént (timp) s. n. priápicã, pl. priápice
prezént (cadou) s. n., pl. prezénturi priapísm s. n. (sil. pri-a-)
prezentá vb., ind. prez. 1 sg. prezínt, 3 sg. ºi pribeág adj. m., s. m., pl. pribégi; f. sg.
pl. prezíntã, 1 pl. prezentäm pribeágã, pl. pribége
prezentábil adj. m., pl. prezentábili; f. sg. pribegí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pribegésc,
prezentábilã, pl. prezentábile imperf. 3 sg. pribegeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prezentáre s. f., g.-d. art. prezentärii; pl. pribegeáscã
prezentäri pribegíe s. f., art. pribegía, g.-d. art. pribegíei;
prezentatív adj. m., pl. prezentatívi; f. sg. pl. pribegíi, art. pribegíile
prezentatívã, pl. prezentatíve pribegíre s. f., g.-d. art. pribegírii; pl. pribegíri
prezentatoáre s. f., g.-d. art. prezentatoárei; pl. pribegitór adj. m., pl. pribegitóri; f. sg. ºi pl.
prezentatoáre pribegitoáre
prezentatór s. m., pl. prezentatóri pribói s. n., pl. priboáie
prezentáþie s. f., pl. prezentáþii priboí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. priboiésc,
prezentísm s. n. imperf. 3 sg. priboiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prezénþã s. f., g.-d. art. prezénþei; pl. prezénþe priboiáscã
775
priboiẠs. n., pl. priboiáºe
priboiáº/primãvãrátic
prigonitoáre s. f., g.-d. art. prigonitoárei; pl.
F
priboíre s. f., g.-d. art. priboírii; pl. priboíri prigonitoáre
pribólnic s. m., pl. pribólnici prigonitór s. m., pl. prigonitóri
pricãjí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pricãjésc, prigorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prigorésc,
imperf. 3 sg. pricãjeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. imperf. 3 sg. prigoreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pricãjeáscã prigoreáscã
príce s. f., pl. prici prigórie s. f. (sil. -ri-e), art. prigória (sil. -ri-a),
priceásnã s. f., g.-d. art. pricésnei; pl. pricésne g.-d. art. prigóriei; pl. prigórii, art. prigóriile (sil.
pricépe vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pricép; -ri-i-)
part. pricepút prihánã s. f., g.-d. art. prihánei; pl. priháne
pricépere s. f., g.-d. art. pricéperii; pl. pricéperi prií vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. priésc, 3 sg. priéºte
prichíci s. n., pl. prichíciuri (sil. pri-eº-), imperf. 3 sg. priá (sil. pri-a); conj.
prichindél s. m., pl. prichindéi, art. prichindéii prez. 3 sg. ºi pl. priáscã; ger. priínd
prici s. n., pl. príciuri priinciós adj. m., pl. priincióºi; f. sg.
pricí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pricésc, priincioásã, pl. priincioáse
imperf. 3 sg. priceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. priínþã s. f., g.-d. art. priínþei; pl. priínþe
priceáscã priléj s. n., pl. priléjuri
pricinẠs. m., adj. m., pl. pricináºi; f. sg. prilejí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prilejésc,
pricináºã, g.-d. art. pricináºei, pl. pricináºe imperf. 3 sg. prilejeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prícinã s. f., g.-d. art. prícinii; pl. prícini prilejeáscã
pricinuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pricinuiésc, prilejuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prilejuiésc,
imperf. 3 sg. pricinuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. imperf. 3 sg. prilejuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pricinuiáscã prilejuiáscã
pricinuíre s. f., g.-d. art. pricinuírii prim (garniturã de blanã) s. n., pl. prímuri
pricinuitór adj. m., s. m. (sil. -nu-i-), pl. prim num. m., pl. primi; f. sg. prímã, g.-d. art.
pricinuitóri; f. sg. ºi pl. pricinuitoáre prímei, pl. príme
pricíre s. f., g.-d. art. pricírii; pl. pricíri primá vb., ind. prez. 1 sg. priméz, 3 sg. ºi pl.
pricolíci s. m., pl. pricolíci, art. pricolícii primeázã
pricomigdálã v. picromigdalã primadónã s. f., g.-d. art. primadónei; pl.
pricopseálã v. procopseálã primadóne
pricopsí v. procopsi primáj s. n., pl. primáje
pricopsíre v. procopsire prim ajutór (ajutor medical imediat) num.
prididí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prididésc, + s. n.
imperf. 3 sg. pridideá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. primár adj. m., s. m., pl. primári; f. sg. primárã,
pridideáscã pl. primáre
pridvór s. n., pl. pridvoáre primariát s. n. (sil. -ri-at), pl. primariáte
priélnic adj. m. (sil. pri-el-), pl. priélnici; f. sg. primaritáte s. f., g.-d. art. primaritäþii
priélnicã, pl. priélnice primát adj. m., pl. primáþi
priér/príer s. m. primát (importanþã primordialã) s. n.
priéten s. m. (sil. pri-e-), pl. priéteni primát (ordin de mamifere) s .n., pl. primáte
priétenã s. f. (sil. pri-e-), g.-d. art. priétenei; pl. primatológ s. m., pl. primatológi
priétene primatológã s. f., pl. primatológe
prietenésc adj. m. (sil. pri-e-), f. prieteneáscã; primatologíe s. f., g.-d. art. primatologíei
pl. m. ºi f. prietenéºti prímã (retribuþie bãneascã, panglicã) s. f.,
prietenéºte adv. (sil. pri-e-) g.-d. art. prímei; pl. príme
prieteníe s. f. (sil. pri-e-), art. prietenía, g.-d. primãreásã s. f., g.-d. art. primãrései; pl.
art. prieteníei; pl. prieteníi, art. prieteníile primãrése
prietenós adj. m. (sil. pri-e-), pl. prietenóºi; primãríe s. f., art. primãría, g.-d. art. primãríei;
f. sg. prietenoásã, pl. prietenoáse pl. primãríi, art. primãríile
prieteºúg s. n. (sil. pri-e-), pl. prieteºúguri primãríþã s. f., g.-d. art. primãríþei; pl. primãríþe
prigitoáre s. f., g.-d. art. prigitórii; pl. prigitóri primãríu adj. m., f. primãríe; pl. m. ºi f. primãríi
prigoánã s. f., g.-d. art. prigoánei; pl. prigoáne prímãvarã s. f., g.-d. art. prímãverii; pl.
prigoní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prigonésc, prímãveri
imperf. 3. sg. prigoneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. primãvãrát s. n.
prigoneáscã primãvãrátic adj. m., pl. primãvãrátici; f. sg.
prigoníre s. f., g.-d. art. prigonírii; pl. prigoníri primãvãráticã, pl. primãvãrátice
F primãvãríþã/priór
primãvãríþã s. f., g.-d. art. primãvãríþei; pl. prim-procurór s. m., art. prim-procurórul/
776

primãvãríþe prímul-procurór; pl. prim-procuróri, art. prim-procurórii


primãvãrós adj. m., pl. primãvãróºi; f. sg. prim rang/prímul rang loc. adj.
primãvãroásã, pl. primãvãroáse prim-secretár s. m. (sil. -cre-), art. prímul-
prim-balerín s. m., pl. prim-baleríni secretár; pl. primi-secretári, art. prímii-secretári
priméjdie s. f. (sil. -di-e), art. priméjdia (sil. primulacée s. f., pl. primulacée
-di-a), g.-d. art. priméjdiei; pl. priméjdii, art. prímulã s. f., g.-d. art. prímulei; pl. prímule
priméjdiile (sil. -di-i-) prímus s. n., pl. prímusuri
primejdiós adj. m. (sil. -di-os), pl. primejdióºi; prim-viceprim-minístru s. m. (sil. -prim-), art.
f. sg. primejdioásã, pl. primejdioáse prim-viceprim-minístrul; pl. prim-viceprim-miníºtri,
primejduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. art. prim-viceprim-miníºtrii
primejduiésc, imperf. 3 sg. primejduiá; conj. prin prep.
prez. 3 sg. ºi pl. primejduiáscã prínceps adj. invar.
primejduíre s. f., g.-d. art. primejduírii; pl. princiár adj. m. (sil. -ci-ar), pl. princiári; f. sg.
primejduíri princiárã, pl. princiáre
primeneálã s. f., g.-d. art. primenélii; (rufe) principál adj. m., pl. principáli; f. sg.
pl. primenéli principálã, pl. principále
primení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. primenésc, principát s. n., pl. principáte
imperf. 3 sg. primeneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. príncipe s. m., pl. príncipi
primeneáscã principésã s. f., g.-d. art. principései; pl.
primeníre s. f., g.-d. art. primenírii; pl. primeníri principése
primenít s. n. principiál adj. m. (sil. -pi-al), pl. principiáli;
primét s. n. f. sg. principiálã, pl. principiále
primí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. primésc, principialitáte s. f. (sil. -pi-a-), g.-d. art.
imperf. 3 sg. primeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. principialitäþii
primeáscã princípiu s. n. [-piu pron. -pìu], art. princípiul;
primigéstã adj. f., s. f., pl. primigéste pl. princípii, art. princípiile (sil. -pi-i-)
primipárã adj. f., s. f., pl. primipáre prínde vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prind, 1 pl.
primíre s. f., g.-d. art. primírii; pl. primíri príndem, 2 pl. príndeþi, perf. s. 1 sg. prinséi, 1 pl.
primitív adj. m., pl. primitívi; f. sg. primitívã, prínserãm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. príndã; imper.
pl. primitíve 2 sg. prínde; part. prins
primitivísm s. n. príndere s. f., g.-d. art. prínderii; pl. prínderi
primitivitáte s. f., g.-d. art. primitivitäþii prinós s. n., pl. prinósuri
primitivizá vb., ind. prez. 1 sg. primitivizéz, prin preájma loc. prep.
3 sg. ºi pl. primitivizeázã prin preájmã loc. adv.
primitivizáre s. f., pl. primitivizäri prins s. n.
primitór adj. m., pl. primitóri; f. sg. ºi pl. prinsoáre s. f., g.-d. art. prinsórii; pl. prinsóri
primitoáre print s. n.
prim-minístru s. m., art. prim-minístrul/ príntre prep.
prímul-minístru; pl. prim-miníºtri, art. príntru prep.
prim-miníºtrii/prímii-miníºtri príntr-al prep. + art.
prímo adv. printr-áltul prep. + pr.
primogenít s. m., adj. m., pl. primogeníþi; f. sg. príntr-o prep. + art. sau + num.
primogenítã, pl. primogeníte príntr-un prep. + art. sau + num.
primogenitúrã s. f., g.-d. art. primogenitúrii prinþ s. m., pl. prinþi
primordiál adj. m. (sil. -di-al; mf. prim-), pl. prinþésã s. f., g.-d. art. prinþései; pl. prinþése
primordiáli; f. sg. primordiálã, pl. primordiále prinþiºór s. m., pl. prinþiºóri
primordialitáte s. f. (sil. -di-a-; mf. prim-), g.-d. prin urmáre loc. conjcþ.
art. primordialitäþii prinzãtoáre (capcanã) s. f., g.-d. art. prinzãtórii;
primovaccináre s. f., g.-d. art. primovaccinärii; pl. prinzãtóri
pl. primovaccinäri prinzãtór adj. m., pl. prinzãtóri; f. sg. ºi pl.
prim-plán s. n., pl. prim-plánuri prinzãtoáre
primprejúr adv. prinzãtór (maºinã) s. n., pl. prinzãtoáre
primprejúrul prep. priór (despre miei) adj. m., pl. prióri
prim-prétor s. m., art. prim-prétorul; pl. priór (titlu în magistraturã, în ierarhia
prim-prétori, art. prim-prétorii clericalã) s. m.
777
priorát s. n. (sil. pri-o-), pl. prioráte
priorát/privéliºte
pristandá s. f., art. pristandáua; pl. pristandále
F
prioritár adj. m., pl. prioritári; (sil. pri-o-), f. sg. pristáv (vãtaf, ispravnic, crainic) s. m., pl.
prioritárã, pl. prioritáre pristávi
prioritáte s. f. (sil. pri-o-), g.-d. art. prioritäþii; pristáv (poruncã) s. n., pl. pristávuri
pl. prioritäþi pristãví vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pristãvésc,
pripás s. n., pl. pripásuri imperf. 3 sg. pristãveá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prípã s. f. pristãveáscã
pripãºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pripãºésc, pristãvíre s. f., g.-d. art. pristãvírii; pl. pristãvíri
imperf. 3 sg. pripãºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pristãvoáie s. f., g.-d. art. pristãvoáiei; pl.
pripãºeáscã pristãvoáie
pripãºíre s. f., pl. pripãºíri pristól s. n., pl. pristóluri
pripeálã s. f., g.-d. art. pripélii; pl. pripéli pristoleánca s. f. art.
pripí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pripésc, pristólnic (plantã) s. m.
imperf. 3 sg. pripeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pristórnic s. n., pl. pristórnice
pripeáscã príºniþ s. n., pl. príºniþe
pripíre s. f., g.-d. art. pripírii; pl. pripíri pritán s. m., pl. pritáni
pripón s. n., pl. pripoáne pritanéu s. n., pl. pritanée
priponí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. priponésc, pritoácã (vas) s. f., g.-d. art. pritoácei; pl.
imperf. 3 sg. priponeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pritoáce
priponeáscã pritóc (acþiune) s. n., pl. pritócuri
priponíre s. f., g.-d. art. priponírii; pl. priponíri pritoceálã s. f., g.-d. art. pritocélii
pripór s. n., pl. pripoáre pritocí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pritocésc,
priporós adj. m., pl. priporóºi; f. sg. priporoásã, imperf. 3 sg. pritoceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pl. priporoáse pritoceáscã
prisácã s. f., g.-d. art. prisäcii; pl. prisäci pritocíre s. f., g.-d. art. pritocírii; pl. pritocíri
prisãcár s. m., pl. prisãcári pritocít s. n.
prisãcãríe s. f., art. prisãcãría, g.-d. art. privá vb., ind. prez. 1 sg. privéz, 3 sg. ºi pl.
prisãcãríei; pl. prisãcãríi priveázã
prisãcãrít s. n. privábil adj. m., pl. privábili; f. sg. privábilã,
prisãcãríþã s. f., g.-d. art. prisãcãríþei; pl. pl. privábile
prisãcãríþe privál (pisc.) s. n., pl. priváluri
prislóp s. n., pl. prisloápe priváre s. f., g.-d. art. privärii; pl. priväri
prismátic adj. m., pl. prismátici; f. sg. privátã s. f., pl. priváte
prismáticã, pl. prismátice privatív adj. m., pl. privatívi; f. sg. privatívã,
prismatín s. n., pl. prismatíne pl. privatíve
prismatoíd adj. m. (sil. -to-id), pl. prismatoízi; privatizá vb., ind. prez. 1 sg. privatizéz, 3 sg.
f. sg. prismatoídã, pl. prismatoíde ºi pl. privatizeázã
prísmã s. f., g.-d. art. prísmei; pl. prísme privatizáre s. f., pl. privatizäri
prisoáse (terenuri agricole) s. n. pl. privaþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. privaþiúnii;
prisós (surplus) s. n., pl. prisósuri pl. privaþiúni
prisoseálã s. f., g.-d. art. prisosélii; pl. prisoséli priveálã s. f., g.-d. art. privélii; (priveliºti)
prisosélnic adj. m., pl. prisosélnici; f. sg. privéli
prisosélnicã, pl. prisosélnice privegheá vb., ind. prez. 1 sg. priveghéz, 3 sg.
prisosí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prisosésc, ºi pl. privegheázã, 1 pl. priveghém, 2 pl.
imperf. 3 sg. prisoseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. privegheáþi; conj. prez. 3 sg. ºi pl. priveghéze;
prisoseáscã ger. priveghínd
prisosínþã s. f., g.-d. art. prisosínþei; pl. prisosínþe privegheálã s. f., g.-d. art. priveghélii; pl.
prisosíre s. f., g.-d. art. prisosírii priveghéli
prisositór adj. m., pl. prisositóri; f. sg. ºi pl. priveghér s. n., pl. priveghére
prisositoáre priveghére s. f., g.-d. art. priveghérii; pl.
príspã s. f., g.-d. art. príspei; pl. príspe priveghéri
prispiºoárã s. f., g.-d. art. prispiºoárei; pl. priveghetoáre (persoanã) s. f., g.-d. art.
prispiºoáre priveghetoárei; pl. priveghetoáre
prispulíþã s. f., g.-d. art. prispulíþei; pl. prispulíþe priveghetór s. m., pl. priveghetóri
prispuºoárã s. f., g.-d. art. prispuºoárei; pl. privéghi s. n., pl. privéghiuri
prispuºoáre privéliºte s. f., g.-d. art. privéliºtii; pl. privéliºti
F priví/procátor
priví vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. privésc,
778
probabilitáte s. f., g.-d. art. probabilitäþii; pl.
imperf. 3 sg. priveá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. probabilitäþi
priveáscã proband s. m., adj. m., pl. probánzi; f. sg.
privighetoáre (pasãre) s. f., g.-d. art. probándã, pl. probánde
privighetórii; pl. privighetóri probandát s. n.
privilegiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. probánt adj. m., pl. probánþi; f. sg. probántã,
privilegiéz, 3 sg. ºi pl. privilegiázã, l pl. pl. probánte
privilegiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. probár s. n., pl. probáre
privilegiéze; ger. privilegiínd (sil. -gi-ind) probáre s. f., g.-d. art. probärii; pl. probäri
privilegiál adj. m., pl. privilegiáli; f. sg. probát adj. m., pl. probáþi; f. sg. probáta, pl.
privilegiálã, pl. privilegiále probáte
privilegiát adj. m., s. m. (sil. -gi-at), pl. probatór adj. m., pl. probatóri; f. sg. ºi pl.
privilegiáþi; f.sg. privilegiátã, pl. privilegiáte probatoáre
privilegiatív adj. m., pl. privilegiatívi; f. sg. probatóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. probatórie
privilegiatívã, pl. privilegiatíve (sil.-ri-e); pl. m. ºi f. probatórii
privilégiu s. n. [-giu pron. -gìu], art. privilégiul; probatóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. probatóriul;
pl. privilégii, art. privilégiile (sil. -gi-i-) pl. probatórii, art. probatóriile (sil. -ri-i-)
privínþã s. f., pl. privínþe probaþiúne s. f. (sil. -þi-u-), pl. probaþiúni
privíre s. f., g.-d. art. privírii; pl. privíri próbã s. f., g.-d. art. próbei; pl. próbe
privít s. n. probãluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. probãluiésc,
privitór adj. m., s. m., pl. privitóri; f. sg. ºi pl. imperf. 3 sg. probãluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
privitoáre probãluiáscã
prizá (a trage pe nas, a aprecia) vb., ind. probãluíre s. f., g.-d. art. probãluírii; pl.
prez. 1 sg. prizéz, 3 sg. ºi pl. prizeázã probãluíri
prízã s. f., g.-d. art. prízei; pl. príze probélã s. f., pl. probéle
prizãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prizãrésc, probiónt s. m.
imperf. 3 sg. prizãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. probiótic adj. m., pl. probiótici; f. sg. probióticã,
prizãreáscã pl. probiótice
prizográf s. n., pl. prizográfe probitáte s. f., g.-d. art. probitäþii
prizométru s. n., pl. prizométre problemátic adj. m. (sil. -ble-), pl. problemátici;
prizón s. n., pl. prizoáne f. sg. problemáticã, pl. problemátice
prizoniér s. m. (sil. -ni-er), pl. prizoniéri problemáticã s. f. (sil. -ble-), g.-d. art.
prizonierát s. n. (sil. -ni-e-) problemáticii
prizoniérã s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. prizoniérei; problematizá vb., ind. prez. 1 sg. problematizéz,
pl. prizoniére 3 sg. ºi pl. problematizeázã
pro prep. problematizánt adj. m., pl. problematizánþi;
proactív adj. m., pl. proactívi; f. sg. proactívã, f. sg. problematizántã, pl. problematizánte
pl. proactíve problematizáre s. f., pl. problematizäri
proacþiúne s. f., pl. proacþiúni problémã s. f. (sil. -ble-), g.-d. art. problémei;
proafricán adj. m., pl. proafricáni; f. sg. pl. probléme
proafricánã, pl. proafricáne problemíst s. m. (sil. -ble-), pl. problemíºti
proamericán adj. m. (sil. pro-a-), pl. proamericáni; problemístã s. f. (sil. -ble-), pl. problemíste
f. sg. proamericánã, pl. proamericáne problemúþã s. f., g.-d. art. problemúþei; pl.
proáspãt adj. m., pl. proáspeþi; f. sg. proáspãtã, problemúþe
pl. proáspete proboscídã s. f., g.-d. art. proboscídei; pl.
proáºcã s. f., pl. proáºte proboscíde
prob adj. m., pl. probi; f. sg. próbã, pl. próbe proboscidián s. m. (sil. -di-an), pl. proboscidiéni
probá vb., ind. prez. 1 sg. probéz, 3 sg. ºi pl. (sil. -di-eni)
probeázã probozeálã s. f., g.-d. art. probozélii; pl. probozéli
probábil adj. m., pl. probábili; f. sg. probábilã, probozí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. probozésc,
pl. probábile imperf. 3 sg. probozeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
probabilísm s. n. probozeáscã
probabilíst adj. m., s. m., pl. probabilíºti; f. sg. probozíre s. f., g.-d. art. probozírii; pl. probozíri
probabilístã, pl. probabilíste procaínã s. f. (sil. -ca-i-), g.-d. art. procaínei
probabilístic adj. m., pl. probabilístici; f. sg. procariót s. n. (sil. -ri-ot), pl. procarióte
probabilísticã, pl. probabilístice procátor s. m., pl. procátori
779
procedá vb., ind. prez. 1 sg. procedéz, 3 sg. ºi
procedá/procúrã
proclamatór s. m., adj. m., pl. proclamatóri;
F
pl. procedeázã f. sg. ºi pl. proclamatoáre
procedáre s. f., pl. procedäri proclamáþie s. f. (sil. -cla-, -þi-e), art. proclamáþia
procedéu s. n., art. procedéul; pl. procedée (sil. -þi-a), g.-d. art. proclamáþiei; pl. proclamáþii,
procedíbil adj. m., pl. procedíbili; f. sg. art. proclamáþiile (sil. -þi-i-)
procedíbilã, pl. procedíbile proclét adj. m. (sil. -clet), pl. procléþi; f. sg.
procedibilitáte s. f., g.-d. art. procedibilitäþii proclétã, pl. procléte
procedurál adj. m., pl. proceduráli; f. sg. proclític adj. m. (sil. -cli-), pl. proclítici; f. sg.
procedurálã, pl. procedurále proclíticã, pl. proclítice
procedúrã s. f., g.-d. art. procedúrii; pl. proclízã s. f. (sil. -cli-), g.-d. art. proclízei; pl.
procedúri proclíze
proceduríst s. m., pl. proceduríºti procomuníst adj. m., pl. procomuníºti; f. sg.
procént s. n., pl. procénte procomunístã, pl. procomuníste
procentáj s. n., pl. procentáje procónsul s. m., pl. procónsuli
procentuál adj. m. (sil. -tu-al), pl. procentuáli; proconsulár adj. m. ¿ consular
f. sg. procentuálã, pl. procentuále proconsulát s. n., pl. proconsuláte
procés s. n., pl. procése procopseálã/pricopseálã s. f., g.-d. art.
procesá vb., ind. prez. 1 sg. proceséz, 3 sg. ºi procopsélii/pricopsélii, pl. procopséli/pricopséli
pl. proceseázã procopsí/pricopsí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
procesáre s. f., pl. procesäri procopsésc/pricopsésc, imperf. 3 sg. procopseá/
procesionál adj. m. (sil. -si-o-), pl. procesionáli; pricopseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. procopseáscã/
f. sg. procesionálã, pl. procesionále pricopseáscã
procesionár adj. m., pl. procesionári; f. sg. procopsíre/pricopsíre s. f., g.-d. art. procopsírii/
procesionárã, pl. procesionáre pricopsírii; pl. procopsíri/pricopsíri
procesiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. procreá vb. (sil. -cre-) ¿ crea
procesiúnii; pl. procesiúni procreáre s. f. (sil. -cre-) ¿ creare
procesív adj. m., pl. procesívi; f. sg. procesívã, procreatív adj. m. (sil. cre-a-), pl. procreatívi;
pl. procesíve f. sg. procreatívã, pl. procreatíve
procesomán s. m., pl. procesománi procreatór adj. m. (sil. -cre-) ¿ creator
procesománã s. f., g.-d. art. procesománei; pl. procreáþie s. f. (sil. -cre-) ¿ creaþie
procesománe proctalgíe s. f., g.-d. art. proctalgíei; pl.
procesomaníe s. f., pl. procesomaníi proctalgíi
procesór s. n., pl. procesoáre proctectazíe s. f., g.-d. art. proctectazíei; pl.
procesuál adj. m. (sil. -su-al), pl. procesuáli; proctectazíi
f. sg. procesuálã, pl. procesuále proctectomíe s. f., g.-d. art. proctectomíei; pl.
procesualitáte s. f. (sil. -su-a-), g.-d. art. proctectomíi
procesualitäþii proctítã s. f., g.-d. art. proctítei; pl. proctíte
procés-verbál s. n., pl. procése-verbále proctológ s. m., pl. proctológi
prochéstor s. m., pl. prochéstori proctológã s. f., pl. proctológe
prochímen s. n., (versete) pl. prochímene proctológic adj. m., pl. proctológici; f. sg.
procidénþã s. f., g.-d. art. procidénþei; pl. proctológicã, pl. proctológice
procidénþe proctologíe s. f., g.-d. art. proctologíei
procitánie s. f. (sil. -ni-e), art. procitánia (sil. proctoplastíe s. f., g.-d. art. proctoplastíei; pl.
-ni-a), g.-d. art. procitániei; pl. procitánii, art. proctoplastíi
procitániile (sil. -ni-i-) proctoscopíe s. f., g.-d. art. proctoscopíei; pl.
prociteálã s. f., pl. procitéli proctoscopíi
procití vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. procitésc, próctor s. m., pl. próctori
imperf. 3 sg. prociteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. procumbént adj. m., pl. procumbénþi; f. sg.
prociteáscã procumbéntã, pl. procumbénte
procitíre s. f., g.-d. art. procitírii; pl. procitíri procurá vb., ind. prez. 1 sg. procúr, 3 sg. ºi pl.
proclamá vb. (sil. -cla-), ind. prez. 1 sg. procúrã
proclám, 3 sg. ºi pl. proclámã procuráre s. f., g.-d. art. procurärii; pl. procuräri
proclamáre s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. proclamärii; procuratór s. m., pl. procuratóri
pl. proclamäri procuratúrã s. f., g.-d. art. procuratúrii; pl.
proclamatív adj. m., pl. proclamatívi; f. sg. procuratúri
proclamatívã, pl. proclamatíve procúrã s. f., g.-d. art. procúrii; pl. procúri
F procuríst/profeþí
procuríst s. m., pl. procuríºti profanáre s. f., g.-d. art. profanärii; pl.
780

procurór s. m., pl. procuróri profanäri


procustá vb., ind. prez. 1 sg. procustéz, 3 sg. ºi profanát adj. m., pl. profanáþi; f. sg. profanátã,
pl. procusteázã pl. profanáte
procustáre s. f., g.-d. art. procustärii profanatór s. m., adj. m., pl. profanatóri; f. sg.
procustián adj. m. (sil. -ni-an), pl. procustiéni; ºi pl. profanatoáre, g.-d. sg. art. profanatoárei
f. sg. procustiánã, pl. procustiéne profanaþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art.
procustianísm s. n. (sil. -ni-a-) profanaþiúnii; pl. profanaþiúni
prodecán s. m., pl. prodecáni profascíst adj. m. ¿ fascist
prodenþíe s. f., g.-d. art. prodenþíei; pl. prodenþíi profeminíst adj. m. ¿ feminist
prodíg adj. m., pl. prodígi; f. sg. prodígã, pl. proferá vb., ind. prez. 1 sg. proferéz/profér,
prodíge 3 sg. ºi pl. profereázã/proférã
prodigá vb., ind. prez. 1 sg. prodíg, 3 sg. ºi pl. proferáre s. f., g.-d. art. proferärii; pl. proferäri
prodígã profesá vb., ind. prez. 1 sg. profeséz, 3 sg. ºi
prodigalitáte s. f. g.-d. art. prodigalitäþii; pl. pl. profeseázã
prodigalitäþi profesáre s. f., g.-d. art. profesärii; pl. profesäri
prodigiós adj. m. (sil. -gi-os), pl. prodigióºi; profesiográmã s. f. (sil. -si-o-), pl. profesiográme
f. sg. prodigioásã, pl. prodigioáse profesiologíe s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art.
prodigiozitáte s. f. (sil. -gi-o-), g.-d. art. profesiologíei
prodigiozitäþii profesionál adj. m. (sil. -si-o-), pl. profesionáli;
prodígiu s. n., pl. prodígii f. sg. profesionálã, pl. profesionále
prodróm s. n. (sil. -drom), pl. prodrómuri profesionalísm s. n. (sil. -si-o-)
prodromál adj. m., pl. prodromáli; f. sg. profesionalitáte s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art.
prodromálã, pl. prodromále profesionalitäþii
prodrómic adj. m., pl. prodrómici; f. sg. profesionalizá vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg.
prodrómicã, pl. prodrómice profesionalizéz, 3 sg. ºi pl. profesionalizeázã
producãtór adj. m., s. m., pl. producãtóri; f. sg. profesionalizáre s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art.
ºi pl. producãtoáre profesionalizärii; pl. profesionalizäri
prodúce vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prodúc; profesionalménte adv. (sil. -si-o-)
part. prodús profesionísm s. n. (sil. -si-o-)
prodúcere s. f. ¿ ducere profesioníst s. m., adj. m. (sil. -si-o-), pl.
prodúct s. n., pl. prodúcte profesioníºti; f. sg. profesionístã, pl. profesioníste
productíbil adj. m., pl. productíbili; f. sg. profesiúne (sil. -si-u-)/profésie (sil. -si-e)
productíbilã, pl. productíbile s. f., g.-d. art. profesiúnii/profésiei; pl.
productibilitáte s. f., g.-d. art. productibilitäþii profesiúni/profésii
productív adj. m., pl. productívi; f. sg. profesoárã s. f., g.-d. art. profesoárei; pl.
productívã, pl, productíve profesoáre
productivísm s. n. profésor/profesór s. m., pl. profésori/profesóri
productivíst s. m., adj. m., pl. productivíºti; profesorál adj. m., pl. profesoráli; f. sg.
f. sg. productivístã, pl. productivíste profesorálã, pl. profesorále
productivitáte s. f., g.-d. art. productivitäþii profesorẠs. m., pl. profesoráºi
productométru s. n. (sil. -tru), art. profesorát s. n.
productométrul; pl. productométre profesoríme s. f., g.-d. art. profesorímii
prodúcþie s. f. (sil. -þi-e), art. prodúcþia (sil. profesúrã s. f., g.-d. art. profesúrii
-þi-a), g.-d. art. prodúcþiei; pl. prodúcþii, art. profét s. m., pl. proféþi
prodúcþiile (sil. -þi-i-) profetésã s. f., g.-d. art. profetései; pl. profetése
prodúf s. n., pl. prodúfuri profétic adj. m., pl. profétici; f. sg. proféticã,
prodús s. n., pl. prodúse pl. profétice
proeminént adj. m. ¿ eminent profetísm s. n.
proeminénþã s. f., g.-d. art. proeminénþei; (pãrþi profetizá vb., ind. prez. 1 sg. profetizéz, 3 sg.
proeminente) pl. proeminénþe ºi pl. profetizeázã
proéresis/proéres s. n. profetizáre s. f., g.-d. art. profetizärii; pl.
profán adj. m., pl. profáni; f. sg. profánã, pl. profetizäri
profáne profeþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. profeþésc,
profaná vb., ind. prez. 1 sg. profanéz, 3 sg. ºi imperf. 3 sg. profeþeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pl. profaneázã profeþeáscã
781
profeþíe s. f., art. profeþía, g.-d. art. profeþíei;
profeþíe/proháb
prognát adj. m. (sil. mf. -gnat), pl. prognáþi;
F
pl. profeþíi, art. profeþíile f. sg. prognátã, pl. prognáte
profíl s. n., pl. profíluri prognatísm s. n. (sil. mf. -gna-)
profilá vb., ind. prez. 1 sg. profiléz, 3 sg. ºi pl. prognostíc (sil. mf. -gnos-)/pronostíc (med.)
profileázã s. n., pl. prognostícuri/pronostícuri
profiláctic adj. m., pl. profiláctici; f. sg. prognosticá (sil. mf. -gnos-)/pronosticá
profilácticã, pl. profiláctice (med.) vb., ind. prez. 1 sg. prognostichéz/
profiláre s. f., g.-d. art. profilärii; pl. profiläri pronostichéz, 3 sg. ºi pl. prognosticheázã/
profilatór s. m., adj. m., pl. profilatóri; f. sg. ºi pronosticheázã
pl. profilatoáre prognosticián s. m. (sil. -ci-an), pl. prognosticiéni
profilaxíe s. f., art. profilaxía, g.-d. art. (sil. -ci-eni)
profilaxíei; pl. profilaxíi, art. profilaxíile prognosticiánã s. f. (sil. -ci-a-), pl. prognosticiéne
profilográf s. n. (sil. -graf), pl. profilográfe (sil. -ci-e-)
profilográmã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. prognozá vb., ind. prez. 1 sg. prognozéz, 3 sg.
profilográmei; pl. profilográme ºi pl. prognozeázã
profilométru s. n. (sil. -tru), art. profilométrul; prognozáre s. f., pl. prognozäri
pl. profilométre prognózã s. f. (sil. mf. -gno-), g.-d. art.
profír adj. m., pl. profíri; f. sg. profírã, pl. profíre prognózei; pl. prognóze
profiríu (roºu-deschis) adj. m., f. profiríe; pl. prognozíst s. m., pl. prognozíºti
m. ºi f. profiríi progradáre s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. progradärii;
profít s. n., pl. profíturi pl. progradäri
profitá vb., ind. prez. 1 sg. profít, 3 sg. ºi pl. prográm s. n. (sil. -gram), pl. prográme
profítã programá vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg.
profitábil adj. m., pl. profitábili; f. sg. programéz, 3 sg. ºi pl. programeázã
profitábilã, pl. profitábile programábil adj. m., pl. programábili; f. sg.
profitabilitáte s. f., g.-d. art. profitabilitäþii programábilã, pl. programábile
profiteról s. n., pl. profiteróluri programabilitáte s. f., g.-d. art. programabilitäþii
profitór adj. m., s. m., pl. profitóri; f. sg. ºi pl. programáre s. f. (sil. -gra-), g.-d. art.
profitoáre programärii; pl. programäri
profónt s. n., pl. profónturi programatécã s. f., pl. programatéci
pro fórma loc. adv. programátic adj. m. (sil. -gra-), pl.
profrázã s. f., pl. profráze programátici; f. sg. programáticã, pl. programátice
profúnd adj. m., pl. profúnzi; f. sg. profúndã, programatísm s. n. (sil. -gra-)
pl. profúnde programatór s. m., adj. m. (sil. -gra-), pl.
profundáre s. f., pl. profundäri programatóri; f. sg. ºi pl. programatoáre, g.-d.
profúndã s. f., pl. profúnde sg. art. programatoárei
profundimétru s. n., pl. profundimétre prográmã (analiticã) s. f. (sil. -gra-), g.-d. art.
profunditáte s. f., g.-d. art. profunditäþii prográmei; pl. prográme
profundór s. n., pl. profundoáre progrés s. n. (sil. -gres), (rezultate) pl.
profunzíme s. f., g.-d. art. profunzímii; pl. progrése
profunzími progresá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg.
profúz adj. m., pl. profúzi; f. sg. profúzã, pl. progreséz, 3 sg. ºi pl. progreseázã
profúze progrésie s. f. (sil. -gre-si-e), art. progrésia (sil.
profuziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. -si-a), g.-d. art. progrésiei; pl. progrésii, art.
profuziúnii; pl. profuziúni progrésiile (sil. -si-i-)
progádie s. f., g.-d. art. progádiei; pl. progádii progresísm s. n. (sil. -gre-)
progén s. m., pl. progéni progresíst s. m., adj. m. (sil. -gre-), pl.
progenézã s. f., g.-d. art. progenézei progresíºti; f. sg. progresístã, pl. progresíste
progenézic adj. m., pl. progenézici; f. sg. progresív adj. m. (sil. -gre-), pl. progresívi; f. sg.
progenézicã, pl. progenézice progresívã, pl. progresíve
progeníe s. f., g.-d. art. progeníei progresivísm s. n.
progenitúrã s. f., g.-d. art. progenitúrii; pl. progresivíst s. m., adj. m., pl. progresivíºti; f. sg.
progenitúri progresivístã, pl. progresivíste
progeríe s. f., pl. progeríi progresivitáte s. f. (sil. -gre-), g.-d. art.
progesterón s. n. progresivitäþii
proglótã s. f. (sil. -glo-) ¿ glotã proháb s. n., pl. proháburi
F prohibí/prometeián
prohibí vb., ind. prez. 1 sg. prohibésc, 3 sg. proláps s. n., pl. prolápsuri
782

prohibéºte, imperf. 3 sg. prohibeá; conj. prez. prolegómene s. n. pl.


3 sg. ºi pl. prohibeáscã prolémã s. f., pl. proléme
prohibíre s. f., g.-d. art. prohibírii; pl. prohibíri prolépsã s. f., g.-d art. prolépsei; pl. prolépse
prohibitív adj. m., pl. prohibitívi; f. sg. proléptic adj. m., pl. proléptici; f. sg. prolépticã,
prohibitívã, pl. prohibitíve pl. proléptice
prohibitóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. proletár adj. m., s. m., pl. proletári; f sg.
prohibitórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. prohibitórii proletárã, pl. proletáre
prohibíþie s. f. (sil. -þi-e), art. prohibíþia (sil. proletariát s. n. (sil. -ri-at)
-þi-a), g.-d. art. prohibíþiei; pl. prohibíþii, art. proletarizá vb., ind. prez. 1 sg. proletarizéz,
prohibíþiile (sil. -þi-i-) 3 sg. ºi pl. proletarizeázã
prohibiþionísm s. n. (sil. -þi-o-) proletarizáre s. f., g.-d. art. proletarizärii; pl.
prohibiþioníst adj. m., s. m. (sil. -þi-o-), pl. proletarizäri
prohibiþioníºti; f. sg. prohibiþionístã, pl. proletarizát adj. m., pl. proletarizáþi; f. sg.
prohibiþioníste proletarizátã, pl. proletarizáte
prohód s. n., pl. prohóduri/prohoáde proletcultísm s n.
prohodí vb., ind. prez. l sg. ºi 3 pl. prohodésc, proletcultíst adj. m., s. m., pl. proletcultíºti; f.
imperf. 3 sg. prohodeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sg. proletcultístã, pl. proletcultíste
prohodeáscã prolifér adj. m., pl. proliféri; f. sg. proliférã, pl.
prohodíre s. f., g.-d. art. prohodírii; pl. prohodíri prolifére
prohodít s. n., pl. prohodíturi proliferá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. prolifereázã
prohorisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. proliferánt adj. m., pl. proliferánþi; f. sg.
prohorisésc, imperf. 3 sg. prohoriseá; conj. prez. proliferántã, pl. proliferánte
3 sg. ºi pl. prohoriseáscã proliferáre s. f., g.-d. art. proliferärii; pl.
prohorisíre s. f., g.-d. art. prohorisírii; pl. proliferäri
prohorisíri proliferatív adj. m., pl. proliferatívi; f. sg.
proiéct s. n. (sil. -iect), pl. proiécte proliferatívã, pl. proliferatíve
proiectá vb. (sil. -iec-), ind. prez. 1 sg. proiectéz, proliferáþie s f. (sil. -þi-e), art. proliferáþia (sil.
3 sg. ºi pl. proiecteázã -þi-a), g.-d. art. proliferáþiei; pl. proliferáþii
proiectábil adj. m., pl. proiectábili; f. sg. prolífic adj. m., pl. prolífici; f. sg. prolíficã, pl.
proiectábilã, pl. proiectábile prolífice
proiectánt adj. m., s. m. (sil. -iec-), pl. prolificáre s. f., g.-d. art. prolificärii; pl.
proiectánþi; f. sg. proiectántã, pl. proiectánte prolificäri
proiectáre s. f. (sil. -iec-), g.-d. art. proiectärii; prolificitáte s. f., g.-d. art. prolificitäþii
pl. proiectäri proligeráþie s. f., g.-d. art. proligeráþiéi
proiectát adj. m., (sil. pro-iec-), pl. proiectáþi; prolíx adj. m., pl. prolícºi, f. sg. prolíxã, pl.
f. sg. proiectátã, pl. proiectáte prolíxe
proiectíl s. n. (sil. -iec-), pl. proiectíle prolixitáte s. f., g.-d. art. prolixitäþii
proiectíl-rachétã s. n. (sil. -iec-) prológ (actor) s. m., pl. prológi
proiectív adj. m. (sil. pro-iec-), pl. proiectívi; prológ (parte introductivã) s. n., pl. prológuri
f. sg. proiectívã, pl. proiectíve prolongáþie s. f. (sil. -þi-e), art. prolongáþia (sil.
proiectivitáte s. f., g.-d. art. proiectivitäþii -þi-a), g.-d. art. prolongáþiei; pl. prolongáþii, art.
proiectór s. n. (sil. -iec-), pl. proiectoáre prolongáþiile (sil. -þi-i-)
proiécþie s. f. (sil. -iec-þi-e), art. proiécþia (sil. proluviál adj. m., pl. proluviáli; f. sg. proluviálã,
-þi-a), g.-d. art. proiécþiei; pl. proiécþii, art. pl. proluviále
proiécþiile (sil. -þi-i-) prolúviu s. n. [-viu pron. -vìu], art. prolúviul;
proiecþioníst s. m. (sil. pro-iec-þi-o-), pl. pl. prolúvii, art. prolúviile (sil. -vi-i-)
proiecþioníºti proluziúne s. f., pl. proluziúni
proistós s. m. (sil. pro-is-), pl. proistóºi promenádã s. f., g.-d. art. promenádei; pl.
prolactínã s. f., g.-d. art. prolactínei; pl. prolactíne promenáde
prolalíe s. f., g.-d. art. prolalíei; pl. prolalíi promenuár s. n., pl. promenuáre
prolán s. m., pl. proláni prometazínã s. f., g.-d. art. prometazínei; pl.
prolanemíe s. f., g.-d. art. prolanemíei; pl. prometazíne
prolanemíi prometeián adj. m. (sil. -te-ian-), pl.
prolanuríe s. f., g.-d. art. prolanuríei; pl. prometeiéni (sil. -te-ieni); f. sg. prometeiánã, pl.
prolanuríi prometeiéne
783
prometéic adj. m. (sil. -te-ic), pl. prometéici;
prometéic/propedeúticã
promulgáþie s. f., pl. promulgáþii
F
f. sg. prometéicã, pl. prometéice pronáos s. n., pl. pronáosuri
prometeísm s. n. pronatór s. m., adj. m., pl. pronatóri; f. sg. ºi
proméþiu s. n. [-þiu pron. -þìu], art. proméþiul; pl. pronatoáre
simb. Pm pronáþie s. f. (sil. -þi-e), art. pronáþia (sil. -þi-a),
promílã s. f., pl. promíle g.-d. art. pronáþiei; pl. pronáþii, art. pronáþiile (sil.
promís adj. m., pl. promíºi; f. sg. promísã, pl. -þi-i-)
promíse pronazíst adj. m. [z pron. t], pl. pronazíºti; f.
promiscuitáte s. f. (sil. -cu-i-), g.-d. art. sg. pronazístã, pl. pronazíste
promiscuitäþii prónie s. f. (sil. -ni-e), art. prónia (sil. -ni-a),
promíscuu adj. m. (sil. -cu-u), pl. promíscui g.-d. prónii, art. próniei
(sil. -cui); f. sg. promíscuã (sil. -cu-ã), pl. pronominál adj. m. ¿ nominal
promíscue (sil. -cu-e) pronominalizá vb., ind. prez. 1 sg.
promisiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. pronominalizéz, 3 sg. ºi pl. pronominalizeázã
promisiúnii; pl. promisiúni pronospórt s. n. (sil. mf. -sport)
promisóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. sg. pronostíc (ipotezã) s. n., pl. pronostícuri
promisórie (sil. -ri-e), pl. m. ºi f. promisórii pronosticá (a prezice) vb., ind. prez. 1 sg.
promíte vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. promít, 1 pl. pronostichéz, 3 sg. ºi pl. pronosticheázã
promítem, perf. s. 1 sg. promiséi, 1 pl. promíserãm; pronosticáre s. f., pl. pronosticäri
conj. prez. 3 sg. ºi pl. promítã; part. promís prontozíl s. n.
promítere s. f., pl. promíteri pronúme s. n., pl. pronúme
promiþãtór adj. m., pl. promiþãtóri; f. sg. ºi pl. pronunciamént s. n., pl. pronunciaménte
promiþãtoáre pronunþá vb., ind. prez. 1 sg. pronúnþ, 3 sg. ºi
promontóriu (geogr., med.) s. n. [-riu pron. pl. pronúnþã
-rìu], art. promontóriul; pl. promontórii, art. pronunþábil adj. m., pl. pronunþábili; f. sg.
promontóriile (sil. -ri-i-) pronunþábilã, pl. pronunþábile
promoroácã s. f., g.-d. art. promoroácei pronunþáre s. f., g.-d. art. pronunþärii; pl.
promotoáre s. f., g.-d. art. promotoárei; pl. pronunþäri
promotoáre pronúnþie s. f. (sil. -þi-e), art. pronúnþia (sil.
promotór s. m., pl. promotóri -þi-a), g.-d. art. pronúnþiei; pl. pronúnþii, art.
promotór (chim.) s. n. pronúnþiile (sil. -þi-i-)
promóþie s. f. (sil. -þi-e), art. promóþia (sil. -þi-a), propagá vb., ind. prez. 1 sg. propág, 3 sg. ºi pl.
g.-d. art. promóþiei; pl. promóþii, art. promóþiile (sil. propágã
-þi-i-) propagándã s. f., g.-d. art. propagándei; pl.
promoþionál adj. m., pl. promoþionáli; f. sg. propagánde
promoþionálã, pl. promoþionále propagandíst s. m., pl. propagandíºti
promoþiúne s. f., pl. promoþiúni propagandístã s. f., pl. propagandíste
promová vb., ind. prez. 1 sg. promovéz, 3 sg. ºi propagandístic adj. m., pl. propagandístici;
pl. promoveázã f. sg. propagandísticã, pl. propagandístice
promovábil adj. m., pl. promovábili; f. sg. propagáre s. f., g.-d. art. propagärii; pl.
promovábilã, pl. promovábile propagäri
promovabilitáte s. f., g.-d. art. promovabilitäþii propagatór s. m., adj. m., pl. propagatóri; f. sg.
promováre s. f., g.-d. art. promovärii; pl. ºi pl. propagatoáre, g.-d. sg. art. propagatoárei
promoväri propagáþie s. f., pl. propagáþii
promovatór s. m., adj. m., pl. promovatóri; f. sg. propán s. m.
ºi pl. promovatoáre propanól s. n.
prompt adj. m., pl. prompþi; f. sg. prómptã (sil. propanónã s. f., g.-d. art. propanónei
promp-), pl. prómpte proparoxitón adj. n. (sil. mf. -par-) ¿ oxiton
prómpter s. n., pl. prómptere proparoxitón s. n. (sil. mf. -par-), pl.
promptitúdine s. f. (sil. promp-), g.-d. art. proparoxitóne
promptitúdinii propãºí vb. ¿ pãºi
promtuár s. n. (sil. -tu-ar), pl. promtuáre propãºíre s. f. ¿ pãºire
promulgá vb., ind. prez. 1 sg. promúlg, 3 sg. ºi propãºitór adj. m., pl. propãºitóri; f. sg. ºi pl.
pl. promúlgã propãºitoáre
promulgáre s. f., g.-d. art. promulgärii; pl. propedeúticã s. f. (sil. -deu-), g.-d. art.
promulgäri propedeúticii; pl. propedeútici
F propelánt/proscéniu
propelánt s. m., pl. propelánþi própriu adj. m. [-priu pron. -prìu], art. própriul,
784

propénã s. f., g.-d. art. propénei pl. próprii, art. própriii (sil. -pri-ii); f. sg. próprie
propensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. (sil. -pri-e), art. própria (sil. -pri-a), g.-d. art.
propensiúnii; pl. propensiúni própriei, pl. próprii, art. própriile (sil. -pri-i-)
properdínã s. f., g.-d. art. properdínei; pl. properdíne própriu-zís adj. m. [-priu pron. -prìu], pl.
propíce adj. invar. própriu-zíºi; f. sg. própriu-zísã, pl. própriu-zíse
propicitáte s. f., g.-d. art. propicitäþii proptár s. n., pl. proptáre
propíl s. m., pl. propíli próptã s. f., g.-d. art. próptei; pl. própte
propilée s. f. pl. propteá s. f., art. propteáua, g.-d. art. proptélei;
propilénã s. f., g.-d. art. propilénei pl. proptéle
propilít s. n., pl. propilíte propteálã s. f., g.-d. art. proptélei; pl. proptéle
propilitizáre s. f., g.-d. art. propilitizärii; pl. proptí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. proptésc, imperf.
propilitizäri 3 sg. propteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. propteáscã
propiónic adj. m. (sil. -o-; mf. prop-), pl. propiónici proptíre s. f., g.-d. art. proptírii; pl. proptíri
propólis s. n. proptitór adj. m., pl. proptitóri; f. sg. ºi pl.
propórþie s. f. (sil. -þi-e), art. propórþia (sil. -þi-a), proptitoáre
g.-d. art. propórþiei; pl. propórþii, art. propórþiile (sil. propulsá vb., ind. prez. 1 sg. propulséz, 3 sg. ºi
-þi-i-) pl. propulseázã
propórþii (dimensiuni mari) s. f. pl. propulsánt adj. m., pl. propulsánþi; f. sg.
proporþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. propulsántã, pl. propulsánte
proporþionéz, 3 sg. ºi pl. proporþioneázã propulsáre s. f. ¿ pulsare
proporþionál adj. m. (sil. -þi-o-), pl. propúlsie s. f. (sil. -si-e), art. propúlsia (sil. -si-a),
proporþionáli; f. sg. proporþionálã, pl. proporþionále g.-d. art. propúlsiei; pl. propúlsii, art. propúlsiile
proporþionalitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. (sil. -si-i-)
proporþionalitäþii; pl. proporþionalitäþi propulsív adj. m., pl. propulsívi; f. sg.
proporþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. propulsívã, pl. propulsíve
proporþionärii; pl. proporþionäri propulsór s. n., pl. propulsoáre
propovãduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. propunãtór adj. m., s. m., pl. propunãtóri; f. sg.
propovãduiésc, imperf. 3 sg. propovãduiá; conj. ºi pl. propunãtoáre
prez. 3 sg. ºi pl. propovãduiáscã propúne vb. ¿ pune
propovãduíre s. f., g.-d. art. propovãduírii; pl. propúnere s. f. ¿ punere
propovãduíri prórã/próvã (parte a navei) s. f., g.-d. art.
propovãduít adj. m., pl. propovãduíþi; f. sg. prórei/próvei; pl. próre/próve
propovãduítã, pl. propovãduíte proréctor s. m., pl. proréctori
propovãduitoáre s. f. (sil. -du-i-), g.-d. art. proróc s. m., pl. proróci
propovãduitoárei; pl. propovãduitoáre prorocésc adj. m., f. proroceáscã; pl. m. ºi f.
propovãduitór s. m. (sil. -du-i-), pl. prorocéºti
propovãduitóri prorocí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prorocésc,
propovedánie s. f. (sil. -ni-e), art. imperf. 3 sg. proroceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
propovedánia (sil. -ni-a), g.-d. art. proroceáscã
propovedániei; pl. propovedánii, art. prorocíe s. f., art. prorocía, g.-d. art. prorocíei;
propovedániile (sil. -ni-i-) pl. prorocíi, art. prorocíile
propozíþie s. f. ¿ poziþie prorocíre s. f., g.-d. art. prorocírii; pl. prorocíri
propoziþionál adj. m., pl. propoziþionáli; pl. prorocitór adj. m., s. m., pl. prorocitóri; f. sg. ºi
propoziþionálã, pl. propoziþionále pl. prorocitoáre
proprietár s. m. (sil. -pri-e-), pl. proprietári prorogá vb., ind. prez. 1 sg. proróg, 3 sg. ºi pl.
proprietárã s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. prorógã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. proróge
proprietárei; pl. proprietáre prorogáre s. f., g.-d. art. prorogärii; pl. prorogäri
proprietáte s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. prorogatív adj. m., pl. prorogatívi; f. sg.
proprietäþii; (bunuri) pl. proprietäþi prorogatívã, pl. prorogatíve
proprietãreásã s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. prorogáþie s. f. (sil. -þi-e), art. prorogáþia (sil.
proprietãrései; pl. proprietãrése -þi-a), g.-d. art. prorogáþiei; pl. prorogáþii, art.
proprietãrésc adj. m. (sil. -pri-e-), f. prorogáþiile (sil. -þi-i-)
proprietãreáscã; pl. m. ºi f. proprietãréºti proscéniu s. n. (sil. mf. -sce-) [-niu pron. -nìu],
proprietãríme s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. art. proscéniul; pl. proscénii, art. proscéniile (sil.
proprietãrímii -ni-i-)
785
proscomidí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
proscomidí/prostíme
prospectivíst s. m., pl. prospectivíºti
F
proscomidésc, imperf. 3 sg. proscomideá; conj. prospectivístã s. f., pl. prospectivíste
prez. 3 sg. ºi pl. proscomideáscã prospectoáre s. f., (sil. mf. -spec-), g.-d. art.
proscomídie s. f. (sil. -di-e), art. proscomídia prospectoárei; pl. prospectoáre
(sil. -di-a), g.-d. art. proscomídiei; pl. proscomídii, prospectologíe s. f., g.-d. art. prospectologíei
art. proscomídiile (sil. -di-i-) prospectór s. m. (sil. mf. -spec-), pl. prospectóri
proscríe vb. (sil. mf. -scri-), ind. prez. 1 sg. ºi prospecþiúne s. f. (sil. -þi-u-; mf. -spec-), g.-d.
3 pl. proscríu, imperf. 3 sg. proscriá; conj. prez. art. prospecþiúnii; pl. prospecþiúni
3 sg. ºi pl. proscríe; ger. proscriínd (sil. -scri-ind) prospér adj. m., pl. prospéri; f. sg. prospérã, pl.
proscríere s. f. (sil. mf. -scri-), g.-d. art. prospére
proscríerii; pl. proscríeri prosperá vb., ind. prez. 1 sg. prospér, 3 sg. ºi
proscríptor s. m. (sil. mf. -scrip-), pl. proscríptori pl. prospérã
proscrípþie s. f. (sil. -þi-e; mf. -scrip-), art. prosperáre s. f., g.-d. art. prosperärii
proscrípþia (sil. -þi-a), g.-d. art. proscrípþiei; pl. prosperitáte s. f., g.-d. art. prosperitäþii
proscrípþii, art. proscrípþiile (sil. -þi-i-) prospeþél adj. m., pl. prospeþéi; f. sg. prospeþeá/
proscrís adj. m., s. m. (sil. mf. -scris), pl. prospeþícã, pl. prospeþéle
proscríºi; f. sg. proscrísã, pl. proscríse prospeþíme s. f., g.-d. art. prospeþímii
prosectór s. m., pl. prosectóri prospiciá vb., ind. prez. 1 sg. prospiciéz, 3 sg.
prosectúrã s. f., g.-d. art. prosectúrii; pl. ºi pl. prospiciázã
prosectúri prospiciént adj. m., pl. prospiciénþi; f. sg.
prósie s. f. (sil. -si-e), art. prósia (sil. -si-a), g.-d. prospiciéntã, pl. prospiciénte
art. prósiei; pl. prósii, art. prósiile (sil. -si-i-) prost adj. m., s. m., pl. proºti; f. sg. proástã, pl.
prosilogísm s. n., pl. prosilogísme proáste
prosilogístic adj. m., pl. prosilogístici; f. sg. prostán adj. m., s. m., pl. prostáni; f. sg.
prosilogísticã, pl. prosilogístice prostánã, pl. prostáne
prosimián s. m. (sil. -mi-an), pl. prosimiéni prostátã s. f., pl. prostáte
(sil. -mi-eni) prostátic (prostesc) adj. m., pl. prostátici;
prósit interj. f. sg. prostáticã, pl. prostátice
proslãví vb. (sil. mf. -slã-), ind. prez. 1 sg. ºi prostátic (privitor la prostatã, bolnav) adj. m.,
3 pl. proslãvésc, imperf. 3 sg. proslãveá; conj. s. m., pl. prostátici; f. sg. prostáticã, pl. prostátice
prez. 3 sg. ºi pl. proslãveáscã prostatítã s. f., g.-d. art. prostatítei
proslãvíre s. f. (sil. mf. -slã-), g.-d. art. prostãläu adj. m., s. m., pl. prostälãi
proslãvírii; pl. proslãvíri prostãnác adj. m., s. m., pl. prostãnáci; f. sg.
proslãvitoáre s. f. (sil. mf. -slã-), g.-d. art. prostãnácã, pl. prostãnáce
proslãvitoárei; pl. proslãvitoáre prosteálã s. f., g.-d. art. prostélii; pl. prostéli
proslãvitór s. m. (sil. mf. -slã-), pl. proslãvitóri prosterná vb. (sil. mf. -ster-), ind. prez. 1 sg.
prosociál adj. m., pl. prosociáli; f. sg. prosociálã, prostérn/prosternéz, 3 sg. ºi pl. prostérnã/
pl. prosociále prosterneázã
prosóp s. n., pl. prosoápe prosternáre s. f. (sil. mf. -ster-), g.-d. art.
prosopél s. n., pl. prosopéle prosternärii; pl. prosternäri
prosoplegíe s. f., g.-d. art. prosoplegíei; pl. prosternáþie s. f. (sil. -þi-e; mf. -ster-), art.
prosoplegíi prosternáþia (sil. -þi-a), g.-d. art. prosternáþiei;
prosopométru s. n., pl. prosopométre pl. prosternáþii, art. prosternáþiile (sil. -þi-i-)
prosoviétic adj. m., pl. prosoviétici; f. sg. prostésc adj. m., f. prosteáscã; pl. m. ºi f. prostéºti
prosoviéticã, pl. prosoviétice prostéºte adv.
prospãtúrã s. f., g.-d. art. prospãtúrii; pl. prostí (a deveni prost, a cerºi) vb., ind. prez.
prospãtúri 1 sg. ºi 3 pl. prostésc, imperf. 3 sg. prosteá;
prospéct s. n. (sil. mf. -spect), pl. prospécte conj. prez. 3 sg. ºi pl. prosteáscã
prospectá vb., ind. prez. 1 sg. prospectéz, 3 sg. prostícã adj. f.
ºi pl. prospecteázã prosticél adj. m., pl. prosticéi, f. sg. prosticícã/
prospectáre s. f., g.-d. art. prospectärii; pl. prosticeá, pl. prosticéle
prospectäri prostíe s. f., art. prostía, g.-d. art. prostíei; pl.
prospectív adj. m., pl. prospectívi; f. sg. prostíi, art. prostíile
prospectívã, pl. prospectíve prostíl adj. invar. (sil. mf. -stil)
prospectívã s. f. (sil. mf. -spec-), g.-d. art. prostíl s. n. (sil. mf. -stil), pl. prostíluri
prospectívei; pl. prospectíve prostíme s. f., g.-d. art. prostímii
F prostíre/protíst
prostíre (faptul de a prosti, cearºaf) s. f., protéic adj. m. (sil. -te-ic), pl. protéici; f. sg.
786

g.-d. art. prostírii; (cearºafuri) pl. prostíri protéicã, pl. protéice


prostituá vb. (sil. -tu-a), ind. prez. 1 sg. proteídã s. f., g.-d. art. proteídei; pl. proteíde
prostituéz, 3 sg. ºi pl. prostitueázã, 1 pl. proteifórm adj. m. (sil. -te-i-), pl. proteifórmi;
prostituäm (sil. -tu-ãm); conj. prez. 3 sg. ºi f. sg. proteifórmã, pl. proteifórme
pl. prostituéze (sil. -tu-e-); ger. prostitu÷nd (sil. proteínã s. f., g.-d. art. proteínei; pl. proteíne
-tu-ând) proteinemíe s. f. (sil. -te-i-), g.-d. art.
prostituáre s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. proteinemíei
prostituärii (sil. -tu-ã-); pl. prostituäri proteínic adj. m., pl. proteínici; f. sg. proteínicã,
prostituátã s. f. (sil. -tu-a-), pl. prostituáte pl. proteínice
prostitúþie s. f (sil. -þi-e), art. prostitúþia (sil. proteinoterapíe s. f. (sil. -te-i-), art.
-þi-a), g.-d. prostitúþii, art. prostitúþiei proteinoterapía, g.-d. proteinoterapíi, art.
prostolán adj. m., pl. prostoláni; f. sg. proteinoterapíei
prostolánã, pl. prostoláne proteinuríe s. f., g.-d. art. proteinuríei; pl.
prostován adj. m., pl. prostováni; f. sg. proteinuríi
prostovánã, pl. prostováne proteiptív adj. m., pl. proteiptívi; f. sg.
prostovól s. n., pl. prostovoále proteiptívã, pl. proteiptíve
prostrát adj. m., pl. prostráþi; f. sg. prostrátã, proteísm s. n.
prostráte proteitáte s. f., g.-d. art. proteitäþii
prostráþie s. f. (sil. -þi-e), art. prostráþia (sil. protejá vb., ind. prez. 1 sg. protejéz, 3 sg. ºi pl.
-þi-a), g.-d. prostráþii, art. prostráþiei protejeázã, 1 pl. protejäm; conj. prez. 3 sg. ºi
prostuléþ adj. m., pl. prostuléþi pl. protejéze; ger. protej÷nd
prostúþ adj. m., pl. prostúþi; f. sg. prostúþã, pl. protejáre s. f., g.-d. art. protejärii; pl. protejäri
prostúþe proteolític adj. m. (sil. -te-o-), pl. proteolítici;
prosumatór s. m., adj. m., pl. prosumatóri; f. sg. f. sg. proteolíticã, pl. proteolítice
ºi pl. prosumatoáre proteolízã s. f., pl. proteolíze
protactíniu s. n. (sil. mf. prot-) [-niu pron. -nìu], proteroginíe s. f., g.-d. art. proteroginíei
art. protactíniul; simb. Pa proterozóic adj. m. (sil. -zo-ic), pl. proterozóici;
protagoníst s. m., pl. protagoníºti f. sg. proterozóicã, pl. proterozóice
protagonístã s. f., pl. protagoníste proterozóic s. n. (sil. -zo-ic)
protál s. n., pl. protále protést s. n., pl. protéste
protamínã s. f. (sil. mf. prot-) ¿ aminã protestá vb., ind. prez. 1 sg. protestéz, 3 sg. ºi
protanopíe s. f., g.-d. art. protanopíei; pl. pl. protesteázã
protanopíi protestánt s. m., adj. m., pl. protestánþi; f. sg.
protargól s. n. (sil. mf. prot-) protestántã, pl. protestánte
protázã s. f., g.-d. art. protázei; pl. protáze protestantísm s. n.
proteázã s. f. (sil. -te-a). g.-d. art. proteázei; pl. protestáre s. f., g.-d. art. protestärii; pl. protestäri
proteáze protestatár adj. m., pl. protestatári; f. sg.
protectív adj. m., pl. protectívi; f. sg. protectívã, protestatárã, pl. protestatáre
pl. protectíve protestáþie s. f. (sil. -þi-e), art. protestáþia (sil.
protectór adj. m., pl. protectóri; f. sg. ºi pl. -þi-a), g.-d. art. protestáþiei; pl. protestáþii, art.
protectoáre protestáþiile (sil. -þi-i-)
protectór/protéctor s. m., pl. protectóri/protéctori protétic adj. m., pl. protétici; f. sg. protéticã,
protectorát s. n., pl. protectoráte pl. protétice
protécþie s. f. (sil. -þi-e), art. protécþia (sil. -þi-a), protéu s. m., art. protéul; pl. protéi, art. protéii
g.-d. art. protécþiei; (sprijin) pl. protécþii, art. protezá vb., ind. prez. 1 sg. protezéz, 3 sg. ºi
protécþiile (sil. -þi-i-) pl. protezeázã
protecþionísm s n. (sil. -þi-o-) protezáre s. f., pl. protezäri
protecþioníst adj. m., s. m. (sil. -þi-o-), pl. protézã s. f., g.-d. art. protézei; pl. protéze
protecþioníºti; f. sg. protecþionístã, pl. protecþioníste protídã s. f., pl. protíde
proteguí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. proteguiésc, protídic adj. m., pl. protídici; f. sg. protídicã,
imperf. 3 sg. proteguiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. protídice
proteguiáscã protipendádã s. f., g.-d. art. protipendádei; pl.
proteguíre s. f., g.-d. art. proteguírii; pl. proteguíri protipendáde
proteguitór adj. m., pl. proteguitóri; f. sg. ºi protipendíst s. m., pl. protipendíºti
pl. proteguitoáre protíst s. n., pl. protíste
787
protistologíe s. f., art. protistología, g.-d.
protistologíe/proveníre
protopopeásã s. f., g.-d. art. protopopései; pl.
F
protistologíi, art. protistologíei protopopése
prótiu s. n. protopopésc adj. m. ¿ popesc
protoamíbã s. f. (sil. -to-a-); pl. protoamíbe protopopiát s. n. (sil. -pi-at), pl. protopopiáte
protobiologíe s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. protopopíe s. f., art. protopopía, g.-d. art.
protobiologíei protopopíei; pl. protopopíi, art. protopopíile
protobitúmen s. n., pl. protobitúmene protopopoáie s. f. (sil. -poa-ie), art. protopopoáia,
protoblást s. n., pl. protobláste g.-d. art. protopopoáiei; pl. protopopoáie
protobromúrã s. f., pl. protobromúri protoprezbíter s. m. (sil. -prez-), pl. protoprezbíteri
protocarburát adj. m., pl. protocarburáþi; f. sg. protoprezbíterã s. f. (sil. -prez-), g.-d. art.
protocarburátã, pl. protocarburáte protoprezbíterei; pl. protoprezbítere
protocarbúrã s. f., pl. protocarbúri protopsált s. m. (sil. mf. -psalt), pl. protopsálþi
protocarbonát adj. m., pl. protocarbonáþi; f. sg. protoráce s. n., pl. protoráce
protocarbonátã, pl. protocarbonáte protorom÷nã (limba) s. f.
protoclorurát adj. m., pl. protocloruráþi; f. sg. prótos s. m. invar.
protoclorurátã, pl. protocloruráte protosínghel s. m., pl. protosíngheli
protoclorúrã s. f., pl. protoclorúri protosteá s. f. (sil. mf. -stea), ¿ stea
protocól s. n., (acte) pl. protocoále protosulfúrã s. f., pl. protosulfúri
protocolár adj. m., pl. protocolári; f. sg. prototíp s. n., pl. prototípuri
protocolárã, pl. protocoláre prototípic adj. m. ¿ tipic
protocordát s. n., pl. protocordáte protoxíd s. m. (sil. mf. prot-), pl. protoxízi
protocroníe s. f., g.-d. art. protocroníei protozoár s. n., pl. (sil. -zo-a-) protozoáre
protocronísm s. n. protozoologíe s. f., g.-d. art. protozoologíei
protocroníst adj. m., pl. protocroníºti; f. sg. protrombínã s. f. (sil. -trom-), g.-d. art.
protocronístã, pl. protocroníste protrombínei; pl. protrombíne
protodiácon s. m. (sil. -di-a-), pl. protodiáconi protuberá vb., ind. prez. 1 sg. protuberéz, 3 sg.
protodóric adj. m. ¿ doric ºi pl. protubereázã
protofít s. n., pl. protofíte protuberánt adj. m., pl. protuberánþi; f. sg.
protogín adj. m., pl. protogíni; f. sg. protogínã, protuberántã, pl. protuberánte
pl. protogíne protuberánþã s. f., g.-d. art. protuberánþei; pl.
protoginíe s. f., g.-d. art. protoginíei protuberánþe
protoieréu s. m. (sil. -to-ie-), art. protoieréul; protuberanþiál adj. m., pl. protuberanþiáli;
pl. protoieréi, art. protoieréii f. sg. protuberanþiálã, pl. protuberanþiále
protoieríe s. f. (sil. -to-ie-), art. protoiería, g.-d. protúrã s. f., pl. protúre
art. protoieríei; pl. protoieríi, art. protoieríile proþáp s. n., pl. proþápuri
protoiodúrã s. f. (sil. -to-io-), pl. protoiodúri proþãpeálã s. f., g.-d. art. proþãpélii; pl. proþãpéli
protoistóric adj. m. (sil. -to-is-) ¿ istoric proþãpél s. n., pl. proþãpéle
protoistórie s. f. (sil. -ri-e), art. protoistória (sil. proþãpí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. proþãpésc,
-ri-a), g.-d. protoistórii, art. protoistóriei imperf. 3 sg. proþãpeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
protómã s. f., pl. protóme proþãpeáscã
protón s. m., pl. protóni proþãpíre s. f., g.-d. art. proþãpírii; pl. proþãpíri
protonémã s. f., g.-d. art. protonémei; pl. proudhonísm s. n. [proudh- pron. fr. prud-]
protonéme proudhoníst s. m. [proudh- pron. fr. prud-],
protónic (fiz., lingv.) adj. m., pl. protónici; pl. proudhoníºti
f. sg. protónicã, pl. protónice próur s. n.
protonotár s. m., pl. protonotári próva (direcþie) s. f. invar.
protonotariát s. n. (sil. -ri-at), pl. protonotariáte próvã v. prorã
protoplasmátic adj. m. (sil. -plas-) ¿ plasmatic provedeá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. proväd;
protoplásmã s. f. (sil. -plas-), g.-d. art. conj. prez. 3 sg. ºi pl. provádã; part. provãzút
protoplásmei proveditór s. m., pl. proveditóri
protoplásmic adj. m. (sil. -plas-), pl. provení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. provín,
protoplásmici; f. sg. protoplásmicã, pl. protoplásmice imperf. 3 sg. proveneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
protoplást s. n., pl. protopláste provínã
protoplástic adj. m., pl. protoplástici; f. sg. proveniénþã s. f. (sil. -ni-en-), g.-d. art.
protoplásticã, pl. protoplástice proveniénþei; pl. proveniénþe
protopóp s. m., pl. protopópi proveníre s. f., g.-d. art. provenírii
F provensál/prúncã
provensál s. m., adj. m., pl. provensáli; f. sg. prozaicitáte s. f. (sil. -za-i-), g.-d. art.
788

provensálã, g.-d. art. provensálei, pl. provensále prozaicitäþii


provensálã (limba) s. f., g.-d. art. provensálei prozaísm s. n.
provérb s. n., pl. provérbe prozaíst s. m., pl. prozaíºti
proverbiál adj. m. (sil. -bi-al), pl. proverbiáli; prozaizá vb., ind. prez. 1 sg. prozaizéz, 3 sg. ºi
f. sg. proverbiálã, pl. proverbiále pl. prozaizeázã
proviánt s. n. (sil. -vi-ant), pl. proviánturi prozaizánt adj. m., pl. prozaizánþi; pl.
provianþá vb., ind. prez. 1 sg. provianþéz, 3 sg. prozaizántã, pl. prozaizánte
ºi pl. provianþeázã prozaizáre s. f., pl. prozaizäri
providénþã s. f., g.-d. art. providénþei prozatoáre s. f., g.-d. art. prozatoárei; pl.
providenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. providenþiáli; prozatoáre
f. sg. providenþiálã, pl. providenþiále prozatór s. m., pl. prozatóri
providenþialísm s. n. (sil. -þi-a-) prozaurián s. m., (sil. -za-u-ri-an), pl.
providenþialíst adj. m., s. m., pl. providenþialíºti; prozauriéni (sil. -ri-eni)
f. sg. providenþialístã, pl. providenþialíste prózã s. f., g.-d. art. prózei
provinciál s. m., adj. m. (sil. -ci-al), pl. prozelít s. m., pl. prozelíþi
provinciáli; f. sg. provinciálã, g.-d. art. prozelítã s. f., pl. prozelíte
provinciálei, pl. provinciále prozelític adj. m., pl. prozelítici; f. sg.
provincialísm s. n. (sil. -ci-a-), pl. provincialísme prozelíticã, pl. prozelítice
provincialíst adj. m. (sil. -ci-a-), pl. provincialíºti; prozelitísm s. n.
f. sg. provincialístã, pl. provincialíste prozodém s. n., pl. prozodéme
provincializá vb., ind. prez. 1 sg. provincializéz, prozódic adj. m., pl. prozódici; f. sg. prozódicã,
3 sg. ºi pl. provincializeázã pl. prozódice
provincializáre s. f., pl. provincializäri prozodíe s. f., art. prozodía, g.-d. prozodíi, art.
províncie s. f. (sil. -ci-e), art. província (sil. prozodíei
-ci-a), g.-d. art. provínciei; pl. províncii, art. prozodíst s. m., pl. prozodíºti
provínciile (sil. -ci-i-) prozodístã s. f., pl. prozodíste
provincioárã s. f. (sil. -ci-oa-), g.-d. art. prozopoém s. n., pl. prozopoéme
provincioárei; pl. provincioáre prozopográfic s. f., g.-d. art. prozopográfici
provitamínã s. f. ¿ vitaminã prozopologíe s. f., g.-d. art. prozopologíei
provízie s. f. (sil. -zi-e), art. provízia (sil. -zi-a), prozopométru s. n., pl. prozopométre
g.-d. art. províziei; pl. provízii, art. províziile (sil. prozopopée s. f., art. prozopopéea, g.-d. art.
-zi-i-) prozopopéii; pl. prozopopéi
provizión s. n. (sil. -zi-on), pl. provizioáne prr interj.
proviziúne s. f., pl. proviziúni prud adj. m., pl. pruzi; f. sg. prúdã, pl. prúde
provizorát s. n., pl. provizoráte prudént adj. m., pl. prudénþi; f. sg. prudéntã,
provizóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. provizórie pl. prudénte
(sil. -ri-e); pl. m. ºi f. provizórii prudénþã s. f., g.-d. art. prudénþei
provizóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. provizóriul pruderíe s. f., g.-d. art. pruderíei
provocá vb., ind. prez. 1 sg. provóc, 3 sg. ºi pl. prufní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prufnésc,
provoácã imperf. 3 sg. prufneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
provocánt adj. m., pl. provocánþi; f. sg. prufneáscã
provocántã, pl. provocánte pruínã s. f., g.-d. art. pruínei
provocáre s. f., g.-d. art. provocärii; pl. prújã s. f., art. prúja, g.-d. art. prújii; pl. pruji
provocäri prují vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prujésc,
provocatór adj. m., pl. provocatóri; f. sg. ºi pl. imperf. 3 sg. prujeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
provocatoáre prujeáscã
provocáþie s. f. ¿ vocaþie prujitúrã s. f., g.-d. art. prujitúrii; pl. prujitúri
proxenét s. m., pl. proxenéþi prun s. m., pl. pruni
proxenétã s. f., pl. proxenéte prunár (insectã, cultivator) s. m., pl. prunári
proxenetísm s. n. prúnã s. f., g.-d. art. prúnei; pl. prúne
próxim adj. m., pl. próximi; f. sg. próximã, pl. prunãríe (ocupaþie, livadã) s. f., art. prunãría,
próxime g.-d. art. prunãríei; (livezi) pl. prunãríi, art.
proximitáte s. f., g.-d. art. proximitäþii prunãríile
prozáic adj. m. (sil. -za-ic), pl. prozáici; f. sg. prunc s. m., pl. prunci
prozáicã, pl. prozáice prúncã s. f., g.-d. art. prúncei; pl. prúnce
789
pruncésc adj. m., f. prunceáscã; pl. m. ºi f.
pruncésc/pseudocreáþie
prusiát s. m. (sil. -si-at), pl. prusiáþi
F
pruncéºti prúsic adj. m.
pruncí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pruncésc, prusienésc adj. m. (sil. -si-e-), f. prusieneáscã;
imperf. 3 sg. prunceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. m. ºi f. prusienéºti
prunceáscã psalm s. m., pl. psalmi
pruncíe s. f., art. pruncía, g.-d. pruncíi, art. psálmic adj. m., pl. psálmici; f. sg. psálmicã,
pruncíei pl. psálmice
pruncucídere s. f. (sil. mf. prunc-) ¿ ucidere psalmíst s. m., pl. psalmíºti
pruncucigẠadj. m., s. m. (sil. mf. prunc-) ¿ psalmodiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg.
ucigaº psalmodiéz, 3 sg. ºi pl. psalmodiázã, 1 pl.
prunculéþ s. m., pl. prunculéþi psalmodiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prunculíþã s. f., g.-d. art. prunculíþei; pl. psalmodiéze; ger. psalmodiínd (sil. -di-ind)
prunculíþe psalmódic adj. m., pl. psalmódici; f. sg.
pruncuºór s. m., pl. pruncuºóri psalmódicã, pl. psalmódice
pruncúþ s. m., pl. pruncúþi psalmodíe s. f., art. psalmodía, g.-d. art.
pruncúþã s. f., g.-d. art. pruncúþei; pl. pruncúþe psalmodíei; pl. psalmodíi, art. psalmodíile
prund s. n., pl. prúnduri psalmodiére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art.
prundár s. m., pl. prundári psalmodiérii; pl. psalmodiéri
prundẠs. m., pl. prundáºi psalt s. m., pl. psalþi
prundãrẠs. m., pl. prundãráºi psaltérion s. n. (sil. -ri-on), pl. psaltérioane
prundãríe s. f., art. prundãría, g.-d. art. psáltic adj. m., pl. psáltici; f. sg. psálticã, pl.
prundãríei; pl. prundãríi, art. prundãríile psáltice
prundí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. prundésc, psaltichíe s. f., art. psaltichía, g.-d. psaltichíi,
imperf. 3 sg. prundeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. art. psaltichíei
prundeáscã psaltíre s. f., g.-d. art. psaltírii; pl. psaltíri
prundíº s. n., pl. prundíºuri psamít s. n., pl. psamíte
prundiºór s. n., pl. prundiºoáre psamític adj. m., pl. psamítici; f. sg. psamíticã,
prundói s. n., pl. prundoáie pl. psamítice
prundós adj. m., pl. prundóºi; f. sg. prundoásã, psamofíl adj. m., pl. psamofíli; f. sg. psamofílã,
pl. prundoáse pl. psamofíle
prunduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3pl. prunduiésc, psamofíte s. f., pl. psamofíte
imperf. 3 sg. prunduiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. psamogén adj. m., pl. psamogéni; f. sg.
prunduiáscã psamogénã, pl. psamogéne
prunduiẠs. n., pl. prunduiáºe psamografíe s. f., pl. psamografíi
prunduléþ s. n., pl. prunduléþe psamóm s. n., pl. psamoáme
prundurél s. n., pl. prunduréle psamoterapíe s. f., g.-d. art. psamoterapíei; pl.
prundúþ s. n. psamoterapíi
prunélã s. f., g.-d. art. prunélei; pl. prunéle psefít s. n., pl. psefíte
prunét s. n., pl. prunéturi psefologíe s. f., g.-d. art. psefologíei
pruníº s. n. pseudartrózã s. f. (sil. pse-; mf. -ar-) ¿ artrozã
pruniºór s. m., pl. pruniºóri pseudoacíd s. m. (sil. pse-u-do-a-), pl. pseudoacízi
pruníºte s. f., g.-d. art. pruníºtii; pl. pruníºti pseudoalílã s. f. (sil. pse-u-do-a-), g.-d. art.
prunúþ s. m., pl. prunúþi pseudoalílei; pl. pseudoalíle
prurigén adj. m., pl. prurigéni; f. sg. prurigénã, pseudoanacreóntic adj. m. (sil. pse-u-do-a-)
pl. prurigéne ¿ anacreontic
pruriginós adj. m., pl. pruriginóºi; f. sg. pseudoartíst s. m. (sil. pse-u-do-ar-), pl.
pruriginoásã, pl. pruriginoáse pseudoartíºti
prurígo s. n. pseudoartístã s. f. (sil. pse-u-do-ar-), pl.
prurít s. n. pseudoartíste
prusác s. m., adj. m., pl. prusáci; f. sg. prusácã, pseudobácã s. f. (sil. pse-u-), pl. pseudobáce
g.-d. art. prusácei, pl. prusáce pseudocilíndru s. m. (sil. pse-u-), pl.
prusãcésc adj. m., f. prusãceáscã; pl. m. ºi f. pseudocilíndri
prusãcéºti pseudococaínã s. f. (sil. pse-u-), g.-d. art.
prusián s. m., adj. m. (sil. -si-an), pl. prusiéni pseudococaínei
(sil. -si-eni); f. sg. prusiánã, g.-d. art. prusiénei, pseudocoloíd s. m., pl. pseudocoloízi
pl. prusiéne pseudocreáþie s. f. (sil. pse-u-do-cre-) ¿ creaþie
F pseudocríticã/psihochirurgíe
pseudocríticã s. f., pl. pseuocrítici pseudoprefixát adj. m., (sil. pse-u-), pl.
790

pseudocuadrofoníe s. f. (sil. pse-u-do-cu-a-), pseudoprefixáþi; f. sg. pseudoprefixátã, pl.


g.-d. art. pseudocuadrofoníei pseudoprefixáte
pseudocultúrã s. f. (sil. pse-u-) ¿ culturã pseudoproblémã s. f. (sil. pse-u-, -pro-) ¿
pseudodebilitáte s. f., g.-d. art. pseudodebilitäþii problemã
pseudodeménþã s. f., g.-d. art. pseudodeménþei pseudosavánt s. m., pl. pseudosavánþi
pseudodemocraþíe s. f. (sil. pse-u-) ¿ pseudoscórpie s. f. (sil. pse-u-), g.-d. art.
democraþie pseudoscórpiei; pl. pseudoscórpii
pseudodiptér s. n. (sil. pse-u-; mf. -pter) pseudoscorpión s. m. (sil. pse-u-do-scor-pi-on),
pseudoestét s. m., pl. pseudoestéþi pl. pseudoscorpióni
pseudoestétã s. f., pl. pseudoestéte pseudostereofoníe s. f. (sil. pse-u-, -re-o-; mf.
pseudoestétic adj. m., pl. pseudoestétici; f. sg. -ste-) ¿ fonie
pseudoestéticã, pl. pseudoestétice pseudosufíx s. n., pl. pseudosufíxe
pseudoetimológic adj. m. (sil. pse-u-do-e-), pl. pseudoºtiínþã s. f. (sil. pse-u-; mf. -ºti-), g.-d.
pseudoetimológici; f. sg. pseudoetimológicã, pl. art. pseudoºtiínþei
pseudoetimológice pseudoºtiinþífic adj. m. (sil. pse-u-; mf. -ºti-)
pseudoetimologísm s. n. (sil. pse-u-do-e-) ¿ ºtiinþific
pseudofonétic adj. m., pl. pseudofonétici; f. sg. pseudovaloáre s. f., pl. pseudovalóri
pseudofonéticã, pl. pseudofonétice psi s. m. invar.
pseudofonetísm s. n. psihagóg s. m., pl. psihagógi
pseudohermafroditísm s. n. (sil. pse-u-) psihagógic adj. m., pl. psihagógici; f. sg.
pseudoistóric adj. m., pl. pseudoistórici; f. sg. psihagógicã, pl. psihagógice
pseudoistóricã, pl. pseudoistórice psihagogíe s. f., g.-d. art. psihagogíei
pseudolatinísm s. n. psihanalíst s. m. (sil. mf. psih-), pl. psihanalíºti
pseudolingvíst s. m., pl. pseudolingvíºti psihanalístã s. f. (sil. mf. psih-), pl. psihanalíste
pseudolingvístã s. f., pl. pseudolingvíste psihanalític adj. m. (sil. mf. psih-) ¿ analitic
pseudoliterát s. m. (sil. pse-u-), pl. pseudoliteráþi psihanalizá vb., ind. prez. 1 sg. psihanalizéz,
pseudoliterátã s. f. (sil. pse-u-), pl. pseudoliteráte 3 sg. ºi pl. psihanalizeázã
pseudoliteratúrã s. f., pl. pseudoliteratúri psihanalízã s. f. (sil. mf. psih-), g.-d. art.
pseudologíe s. f., g.-d. art. pseudologíei psihanalízei
pseudomembránã s. f. (sil. pse-u-) ¿ membranã psihasténic s. m. (sil. mf. psih-), pl. psihasténici
pseudometáforã s. f. (sil. pse-u-) ¿ metaforã psihasténicã s. f. (sil. mf. psih-), g.-d. art.
pseudomnezíe s. f. (sil. pse-u-; mf. -mne-), psihasténicei; pl. psihasténice
art. pseudomnezía, g.-d. pseudomnezíi, art. psihasteníe s. f. (sil. mf. psih-) ¿ astenie
pseudomnezíei psihiátrã s. f. (sil. -a-trã; mf. psih-), g.-d. art.
pseudomorfózã s. f. (sil. pse-u-), g.-d. art. psihiátrei; pl. psihiátre
pseudomorfózei; pl. pseudomorfóze psihiátric adj. m. (sil. -a-tric), pl. psihiátrici;
pseudonevroptér s. n. (sil. pse-u-; mf. -pte-), f. sg. psihiátricã, pl. psihiátrice
pl. pseudonevroptére psihiatríe s. f. (sil. -a-tri-), art. psihiatría, g.-d.
pseudoním s. n. (sil. pse-), pl. pseudoníme psihiatríi, art. psihiatríei
pseudoparazít s. m. (sil. pse-u-), pl. psihiatrizá vb., ind. prez. 1 sg. psihiatrizéz, 3
pseudoparazíþi sg. ºi pl. psihiatrizeázã
pseudopatriót s. m. (sil. pse-u-do-pa-tri-ot), pl. psihiátru s. m. (sil. -a-tru), art. psihiátrul; pl.
pseudopatrióþi psihiátri, art. psihiátrii
pseudopatriótã s. f. (sil. pse-u-do-pa-tri-ot), pl. psíhic adj. m., pl. psíhici; f. sg. psíhicã, pl. psíhice
pseudopatrióte psíhic s. n.
pseudopatriótic adj. m. (sil. pse-u-do-patri-o-), psihísm s. n., pl. psihísme
pl. pseudopatriótice; f. sg. pseudopatrióticã, pl. psihoanaléptic adj. m. (sil. -ho-a-), pl.
pseudopatriótice psihoanaléptici; f. sg. psihoanalépticã, pl.
pseudopód s. n. (sil. pse-u-), pl. pseudopóde psihoanaléptice
pseudoprefíx s. n. (sil. pse-u-, pre-), pl. psihoanalgézie s. f. (sil. -ho-a-), g.-d. art.
pseudoprefíxe psihoanalgezíei, pl. psihoanalgezíi
pseudoprefixá vb. (sil. pse-u-, -pre-), ind. prez. psihobiografíe s. f., pl. psihobiografíi
1 sg. pseudoprefixéz, 3 sg. ºi pl. pseudoprefixeázã psihobiográmã s. f. (sil. -bi-o-), pl. psihobiográme
pseudoprefixáre s. f. (sil. pse-u-), g.-d. art. psihobiologíe s. f., g.-d. art. psihobiologíei
pseudoprefixärii; pl. pseudoprefixäri psihochirurgíe s. f., g.-d. art. psihochirurgíei
791
psihodiagnóstic adj. m. (sil. -di-ag-), pl.
psihodiagnóstic/psihotrónic
psihometricián s. m. (sil. -tri-ci-an), pl.
F
psihodiagnóstici; f. sg. psihodiagnósticã, pl. psihometriciéni (sil. -tri-ci-eni)
psihodiagnóstice psihometríe s. f. (sil. -tri-), art. psihometría,
psihodiagnózã s. f. (sil. -di-ag-), pl. psihodiagnóze g.-d. psihometríi, art. psihometríei
psihodramátic adj. m., pl. psihodramátici; psihomotór adj. m., pl. psihomotóri
f. sg. psihodramáticã, pl. psihodramátice psihonevrózã s. f. ¿ nevrozã
psihodrámã s. f., pl. psihodráme psihopát s. m., pl. psihopáþi
psihodramatíst s. m., pl. psihodramatíºti psihopátã s. f., pl. psihopáte
psihoendrocrinologíe s. f., g.-d. art. psihopátic adj. m., pl. psihopátici; f. sg.
psihoendrocrinologíei psihopáticã, pl. psihopátice
psihoenergéticã s. f., g.-d. art. psihoenergéticii psihopatíe s. f., art. psihopatía, g.-d. art.
psihoenergízant adj. m., pl. psihoenergizánþi; psihopatíei; pl. psihopatíi, art. psihopatíile
f. sg. psihoenergizántã, pl. psihoenergizánte psihopatológ s. m., pl. psihopatológi
psihofarmacologíe s. f. ¿ farmacologie psihopatológã s. f., g.-d. art. psihopatológei;
psihofízic adj. m. ¿ fizic pl. psihopatológe
psihofízicã s. f., g.-d. art. psihofízicii psihopatológic adj. m. ¿ logic
psihofizicián s. m. (sil. -ci-an), pl. psihofiziciéni psihopatologíe s. f. ¿ patologie
(sil. -ci-eni) psihopedagóg s. m., pl. psihopedagógi
psihofiziciánã s. f. (sil. -ci-a-), pl. psihofiziciéne psihopedagogíe s. f., art. psihopedagogía, g.-d.
(sil. -ci-e-) psihopedagogíi, art. psihopedagogíei
psihofiziológ s. m., pl. psihofiziológi psihoprofesiográmã s. f. (sil. -si-a), pl.
psihofiziológã s. f., pl. psihofiziológe psihoprofesiográme
psihofiziológic adj. m. ¿ logic psihosexologíe s. f., g.-d. art. psihosexologíei
psihofiziologíe s. f. ¿ fiziologie psihosexuál adj. m., pl. psihosexuáli; f. sg.
psihogén adj. m., pl. psihogéni; f. sg. psihogénã, psihosexuálã; pl. psihosexuále
pl. psihogéne psihosociál adj. m. (sil. -ci-al), pl. psihosociáli;
psihogenétic adj. m., pl. psihogenétici; f. sg. f. sg. psihosociálã, pl. psihosociále
psihogenéticã, pl. psihogenétice psihosociológ s. m. (sil. -ci-a-), pl. psihosociológi
psihogenézã s. f., g.-d. art. psihogenézei; pl. psihosociológic adj. m. (sil. -ci-a-), pl.
psihogenéze psihosociológici; f. sg. psihosociológicã, pl.
psihográmã s. f., g.-d. art. psihográmei; pl. psihosociológice
psihográme psihosociologíe s. f. ¿ sociologie
psihoigiénã s. f. (sil. -ho-i-gi-e-), g.-d. art. psihosomátic adj. m., pl. psihosomátici; f. sg.
psihoigiénei psihosomáticã, pl. psihosomátice
psihoimunologíe s. f., g.-d. art. psihoimunologíei psihosomaticián s. m. (sil. -ci-an), pl.
psiholéptic adj. m., s. n., pl. psiholéptici; f. sg. psihosomaticiéni (sil. -ci-eni)
psiholépticã; pl. psiholéptice psihostimulánt adj. m., pl. psihostimulánþi;
psiholingvíst s. m., pl. psiholingvíºti f. sg. psihostimulántã, pl. psihostimulánte
psiholingvístic adj. m. ¿ lingvistic psihotéhnicã s. f., g.-d. art. psihotéhnicii
psiholingvísticã s. f., g.-d, art. psiholingvísticii psihotehnicián s. m. (sil. -ci-an), pl.
psihológ s. m., pl. psihológi psihotehniciéni (sil. -ci-eni)
psihológã s. f., g.-d. art. psihológei; pl. psihológe psihoterapeút s. m. (sil. -pe-ut), pl.
psihológic adj. m. ¿ logic psihoterapeúþi
psihologicéºte adv. psihoterapeútic adj. m. (sil. -pe-u-), pl.
psihologíe s. f., art. psihología, g.-d. psihologíi, psihoterapeútici; f. sg. psihoterapeúticã, pl.
art. psihologíei psihoterapeútice
psihologísm s. n. psihoterapeúticã s. f., g.-d. art. psihoterapeúticii
psihologíst adj. m., pl. psihologíºti; f. sg. psihoterápic adj. m., pl. psihoterápici; f. sg.
psihologístã, pl. psihologíste psihoterápicã, pl. psihoterápice
psihologizá vb., ind. prez. 1 sg. psihologizéz, psihoterapíe s. f., art. psihoterapía, g.-d.
3 sg. ºi pl. psihologizeázã psihoterapíi, art. psihoterapíei
psihologizánt adj. m., pl. psihologizánþi; f. sg. psihotést s. n., pl. psihotéste
psihologizántã, pl. psihologizánte psihotónic adj. m. ¿ tonic
psihologizáre s. f., pl. psihologizäri psihotónic s. n., pl. psihotónice
psihomanþíe s. f., art. psihomanþía, g.-d. psihotrónic adj. m., pl. psihotrónici; f. sg.
psihomanþíi, art. psihomanþíei psihotrónicã, pl. psihotrónice
F psihotróp/pudrétã
psihotróp adj. m., pl. psihotrópi; f. sg. publicá vb. (sil. -bli-), ind. prez. 1 sg. públic,
792

psihotrópã, pl. psihotrópe 3 sg. ºi pl. públicã


psihózã s. f., g.-d. art. psihózei; pl. psihóze publicábil adj. m. (sil. -bli-), pl. publicábili;
psihrofíl adj. m., s. m. (sil. -hro-), pl. psihrofíli; f. sg. publicábilã, pl. publicábile
f. sg. psihrofílã, pl. psihrofíle publicán s. m. (sil. -bli-), pl. publicáni
psihrométru s. n. (sil. -hro-, -tru), art. publicáre s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. publicärii;
psihrométrul; pl. psihrométre pl. publicäri
psihroterapíe s. f. (sil. -hro-), art. psihroterapía, publicáþie s. f. (sil. -bli-, -þi-e), art. publicáþia
g.-d. psihroterapíi, art. psihroterapíei (sil. -þi-a), g.-d. art. publicáþiei; pl. publicáþii,
psilofíton s. m., pl. psilofítoni art. publicáþiile (sil. -þi-i-)
psilomelán s. n. publicíst s. m. (sil. -bli-), pl. publicíºti
psitacísm s. n. publicístã s. f. (sil. -bli-), pl. publicíste
psitacózã s. f., pl. psitacóze publicístic adj. m. (sil. -bli-), pl. publicístici;
psóas s. m. (sil. pso-as), pl. psóaºi f. sg. publicísticã, pl. publicístice
psofométru s. n., pl. psofométre publicísticã s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. publicísticii
psoriázic adj. m. (sil. -ri-a-), pl. psoriázici; f. sg. publicitár adj. m. (sil. -bli-), pl. publicitári;
psoriázicã, pl. psoriázice f. sg. publicitárã, pl. publicitáre
psoriázis s. n. (sil. -ri-a-) publicitáte s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. publicitäþii
pst interj. puc s. n., pl. púcuri
pteranodón s. m. (sil. mf. pter-an-), pl. puchi s. m., pl. puchi, art. púchii
pteranodóni puchínã s. f., g.-d. art. puchínii; pl. puchíni
pteridofítã s. f., pl. pteridofíte puchinós adj. m., pl. puchinóºi; f. sg. puchinoásã,
pteridologíe s. f., g.-d. art. pteridologíei pl. puchinoáse
pteridospérmã s. f., pl. pteridospérme puchiós adj. m., pl. puchióºi; f. sg. puchioásã,
pterigótã s. f., pl. pterigóte pl. puchioáse
pterodactíl s. m., pl. pterodactíli puchiþél s. m., pl. puchiþéi
pterodón s. m., pl. pterodóni puci s. n., pl. púciuri
pteropód adj. m., pl. pteropózi; f. sg. pteropódã, pucioásã s. f., g.-d. art. pucioásei
pl. pteropóde puciógnã s. f., pl. puciógne
pterozaurián s. m., (sil. -za-u-ri-an), pl. puciós adj. m., pl. pucióºi; f. sg. pucioásã, pl.
pterozauriéni, (sil. -ri-eni) pucioáse
ptialagóg adj. m. (sil. pti-a-), pl. ptialagógi; pucíst s. m., adj. m., pl. pucíºti; f. sg. pucístã,
f. sg. ptialagógã, pl. ptialagóge pl. pucíste
ptialínã s. f. (sil. pti-a-), g.-d. art. ptialínei pud s. n., pl. púduri
ptialísm s. n. (sil. pti-a-) púdel s. m., pl. púdeli
ptiu interj. [-tiu pron. -tìu] pudibonderíe s. f., g.-d. art. pudibonderíei
ptomaínã s. f., pl. ptomaíne pudibúnd adj. m., pl. pudibúnzi; f. sg.
ptózã s. f., g.-d. art. ptózei; pl. ptóze pudibúndã, pl. pudibúnde
ptru interj. púdic adj. m., pl. púdici; f. sg. púdicã, pl.
pubélã s. f., pl. pubéle púdice
púber adj. m., s. m., pl. púberi; f. sg. púberã, pl. pudicitáte s. f., g.-d. art. pudicitäþii
púbere púding (budincã, conglomerat) s. n., pl.
puberál adj. m., pl. puberáli; f. sg. puberálã, púdinguri
pl. puberále pudlá vb., ind. prez. 1 sg. pudléz, 3 sg. ºi pl.
pubertár adj. m., pl. pubertári; f. sg. pubertárã, pudleázã
pl. pubertáre pudláj s. n. (sil. -dlaj)
pubertáte s. f., g.-d. art. pubertäþii pudláre s. f., pl. pudläri
pubescént adj. m., pl. pubescénþi; f. sg. pudoáre s. f., g.-d. art. pudórii
pubescéntã, pl. pubescénte pudrá vb. (sil. -dra), ind. prez. 1 sg. pudréz,
pubescénþã s. f., pl. pubescénþe 3 sg. ºi pl. pudreázã
pubián adj. m. (sil. -bi-an), pl. pubiéni (sil. pudráj s. n., pl. pudráje
-bi-eni); f. sg. pubiánã, pl. pubiéne pudráre s. f. (sil. -dra-), g.-d. art. pudrärii; pl.
púbis s. n., pl. púbise pudräri
públic adj. m. (sil. -blic), pl. públici; f. sg. púdrã s. f. (sil. -drã), g.-d. art. púdrei; (sorturi)
públicã, pl. públice pl. púdre
públic s. n. (sil. -blic) pudrétã s. f., pl. pudréte
793
pudriérã s. f. (sil. -dri-e-), g.-d. art. pudriérei;
pudriérã/pulpiºoárã
puhãví vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. puhãvésc,
F
pl. pudriére imperf. 3 sg. puhãveá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pudruí vb. (sil. -dru-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. puhãveáscã
pudruiésc, imperf. 3 sg. pudruiá; conj. prez. puhói s. n., pl. puhoáie
3 sg. ºi pl. pudruiáscã puhoí vb., ind. prez. 3 sg. puhoiéºte, imperf.
puericultúrã s. f. (sil. pu-e-), g.-d. art. 3 sg. puhoiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. puhoiáscã
puericultúrii puhoiér s. m., pl. puhoiéri
pueríl adj. m. (sil. pu-e-), pl. pueríli; f. sg. puhoíre s. f., g.-d. art. puhoírii; pl. puhoíri
puerílã, pl. pueríle pui (fiinþã, obiect mic, monedã, acþiune
puerilísm s. n. (sil. pu-e-) bancarã) s. m., pl. pui, art. púii
puerilitáte s. f. (sil. pu-e-), g.-d. art. puerilitäþii; pui (cusãturã) s. m., pl. pui, art. púii
pl. purilitäþi pui/pui, pui interj.
puerperál adj. n. (sil. pu-er-), f. puerperálã; pl. puí vb., ind. prez. 3 sg. puiéºte, imperf. 3 sg.
n. ºi f. puerperále puiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. puiáscã
puerperalitáte s. f., g.-d. art. puerperalitäþii puiándrã s. f., g.-d. art. puiéndrei; pl. puiéndre
puf interj. puiándru s. m., art. puiándrul; pl. puiéndri,
puf (bot.) s. m., pl. pufi art. puiéndrii
puf (pene mici, peri fini) s. n. púicã s. f., g.-d. art. púicii; pl. puici
puf (obiect de toaletã, scaun) s. n., pl. púfuri puiculeánã s. f., g.-d. art. puiculénei; pl. puiculéne
púfai interj. puiculíþã s. f., g.-d. art. puiculíþei; pl. puiculíþe
pufãí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg. púfãi, 3 sg. puicúþã s. f., g.-d. art. puicúþei; pl. puicúþe
púfãie, imperf. 3 sg. pufãiá puiérniþã s. f., g.-d. art. puiérniþei; pl. puiérniþe
pufãiálã s. f., g.-d. art. pufãiélii, pl. pufãiéli puiét (plantã tânãrã) s. m., pl. puiéþi
pufãíre s. f., g.-d. art. pufãírii; pl. pufãíri puiét (colectiv) s. n.
pufãít s. n. puiós adj. m., pl. puióºi; f. sg. puioásã, pl.
pufãitúrã s. f. (sil. -fã-i-), g.-d. art. pufãitúrii; puioáse
pl. pufãitúri puíre s. f., g.-d. art. puírii; pl. puíri
púfãr s. n., pl. púfere puiºór (pui mic, monedã) s. m., pl. puiºóri
pufãríe s. f., art. pufãría, g.-d. pufãríi, art. puiºór (pernã, doniþã micã) s. n., pl. puiºoáre
pufãríei puitoáre (persoanã) s. f., g.-d. art. puitoárei;
púfnet s. n., pl. púfnete pl. puitoáre
pufní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pufnésc, puitór (persoanã) s. m., pl. puitóri
imperf. 3 sg. pufneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. puitór (obiect) s. n., pl. puitoáre
pufneáscã puiuléþ s. m., pl. puiuléþi
pufníre s. f., g.-d. art. pufnírii; pl. pufníri puiúþ s. m., pl. puiúþi
pufnitúrã s. f., g.-d. art. pufnitúrii, pl. pufnitúri pul s. n., pl. púluri
pufoáicã s. f., g.-d. art. pufoáicei; pl. pufoáice pulberãríe s. f., art. pulberãría, g.-d. art.
pufós adj. m., pl. pufóºi; f. sg. pufoásã, pl. pulberãríei; pl. pulberãríi, art. pulberãríile
pufoáse púlbere s. f., g.-d. art. púlberii; pl. púlberi
pufuléþ (pene mici, peri fini) s. n. pulberós adj. m., pl. pulberóºi; f. sg. pulberoásã,
pufuléþ (obiect de toaletã, scaun) s. n., pl. pl. pulberoáse
pufuléþe pulíe s. f., art. pulía, g.-d. art. pulíei; pl. pulíi,
pufuléþi (bot., alim.) s. m. pl. art. pulíile
pufulíþã s. f., pl. pufulíþe pulmán s. n., pl. pulmáne
pufuºór (bot.) s. m., pl. pufuºóri pulmón s. m., pl. pulmóni
pufuºór (pene mici, peri fini) s. n. pulmonár adj. m., pl. pulmonári; f. sg.
pufuºór (obiect de toaletã, scaun) s. n., pl. pulmonárã, pl. pulmonáre
pufuºoáre pulmonáriþã s. f., pl. pulmonáriþe
pugilát s. n., pl. pugiláte pulmotór s. n., pl. pulmotoáre
pugilísm s. n. pulóver s. n. [e pron. engl. ã], pl. pulóvere
pugilíst s. m., pl. pugilíºti pulpánã s. f., g.-d. art. pulpánei; pl. pulpáne
pugilístic adj. m., pl. pugilístici; f. sg. pulpár s. n., pl. pulpáre
pugilísticã, pl. pugilístice pulpáre s. f., pl. pulpäri
pugilísticã s. f., g.-d. art. pugilísticii púlpã s. f., g.-d. art. púlpei; pl. púlpe
púhav adj. m., pl. púhavi; f. sg. púhavã, pl. pulpiºoárã s. f., g.-d. art. pulpiºoárei; pl.
púhave pulpiºoáre
F pulpítã/pungãºésc
pulpítã s. f., pl. pulpíte pumnulizá vb., ind. prez. 1 sg. pumnulizéz,
794

púlpitum s. n. 3 sg. ºi pl. pumnulizeázã


pulpodúct s. n., pl. pulpodúcte púncer s. m., pl. púnceri
pulpós adj. m., pl. pulpóºi; f. sg. pulpoásã, pl. punci (bãuturã, aptitudine, loviturã) s. n.,
pulpoáse (porþii, lovituri) pl. púnciuri
puls s. n., pl. púlsuri punct s. n., pl. púncte (sil. punc-)
pulsá vb., ind. prez. 1 sg. pulséz, 3 sg. ºi pl. punct ºi vírgulã s. n., art. púnctul ºi vírgula
pulseázã (sil. punc-)
pulsánt adj. m., pl. pulsánþi; f. sg. pulsántã, punctá vb. (sil. punc-), ind. prez. 1 sg. punctéz,
pl. pulsánte 3 sg. ºi pl. puncteázã, imperf. 3 sg. punctá;
pulsár s. m., pl. pulsári conj. prez. 3 sg. ºi pl. punctéze
pulsáre s. f., g.-d. art. pulsärii; pl. pulsäri punctáj s. n. (sil. punc-), pl. punctáje
pulsatíl adj. m., pl. pulsatíli; f. sg. pulsatílã, punctár s. n., pl. punctáre
pl. pulsatíle punctáre s. f. (sil. punc-), g.-d. art. punctärii;
pulsatív adj. m., pl. pulsatívi; f. sg. pulsatívã, pl. punctäri
pl. pulsátive punctatór s. n. (sil. punc-), pl. punctatoáre
pulsatór adj. m., pl. pulsatóri; f. sg. ºi pl. punctaveráj s. n. (sil. mf. punct-), pl.
pulsatoáre punctaveráje
pulsatór s. n., pl. pulsatoáre púnctbal s. n. (sil. mf. punct-), pl. púnctbale
pulsáþie s. f. (sil. -þi-e), art. pulsáþia (sil. -þi-a), punctificáre s. f., pl. punctificäri
g.-d. art. pulsáþiei; pl. pulsáþii, art. pulsáþiile punctifórm adj. m. (sil. punc-), pl.
(sil. -þi-i-) punctifórmi; f. sg. punctifórmã, pl. punctifórme
pulsionál adj. m., pl. pulsionáli; f. sg. punctiºór s. n. (sil. punc-), pl. punctiºoáre
pulsionálã, pl. pulsionále punctuál adj. m. (sil. punc-tu-al), pl. punctuáli;
pulsiúne s. f., pl. pulsiúni f. sg. punctuálã, pl. punctuále
pulsográf s. n., pl. pulsográfe punctualísm s. n.
pulsométru s. n. (sil. -tru), art. pulsométrul; punctualitáte s. f. (sil. punc-tu-a-), g.-d. art.
pl. pulsométre punctualitäþii
pulsoreactór s. n. (sil. -re-ac-), pl. pulsoreactoáre punctuáþie s. f. (sil. punc-tu-a-þi-e), art.
pultacéu adj. m., f. pultacée punctuáþia (sil. -þi-a), g.-d. art. punctuáþiei;
pululáþie s. f., g.-d. art. pululáþiei, pl. pululáþii pl. punctuáþii
pulverínã s. f., g.-d. art. pulverínei; pl. pulveríne punctuléþ s. n. (sil. punc-), pl. punctuléþe
pulverizá vb., ind. prez. 1 sg. pulverizéz, 3 sg. púncþie s. f. (sil. punc-þi-e), art. púncþia (sil.
ºi pl. pulverizeázã -þi-a), g.-d. art. púncþiei; pl. púncþii, art.
pulverizábil adj. m., pl. pulverizábili; f. sg. púncþiile (sil. -þi-i-)
pulverizábilã, pl. pulverizábile puncþioná vb., ind. prez. 1 sg. puncþionéz, 3 sg.
pulverizáre s. f., g.-d. art. pulverizärii; pl. ºi pl. puncþioneázã
pulverizäri púne vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pun, 2 sg.
pulverizatór s. n., pl. pulverizatoáre pui, 1 pl. púnem, perf. s. 1 sg. puséi, 1 pl.
pulverizáþie s. f. (sil. -þi-e), art. pulverizáþia púserãm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. púnã; ger.
(sil. -þi-a), g.-d. art. pulverizáþiei; pl. pun÷nd; part. pus
pulverizáþii, art. pulverizáþiile (sil. -þi-i-) púnere s. f., g.-d. art. púnerii, pl. púneri
pulverulént adj. m., pl. pulverulénþi; f. sg. pungẠs. m., pl. pungáºi
pulveruléntã, pl. pulverulénte púngã s. f., g.-d. art. púngii, pl. pungi
pulverulénþã s. f., g.-d. art. pulverulénþei pungãleálã s. f., g.-d. art. pungãlélii; pl.
púma s. f. pungãléli
pumn s. m., pl. pumni pungãlí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pungãlésc,
pumnál s. n., pl. pumnále imperf. 3 sg. pungãleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pumnalá vb., ind. prez. 1 sg. pumnaléz, 3 sg. pungãleáscã
ºi pl. pumnaleázã pungãlít adj. m., pl. pungãlíti; f. sg. pungãlítã,
pumnẠs. m., pl. pumnáºi pl. pungãlíte
pumnicél s. m., pl. pumnicéi, art. pumnicéii pungãlitúrã s. f., g.-d. art. pungãlitúrii; pl.
pumnísm s. n. pungãlitúri
pumníst s. m., adj. m., pl. pumníºti; f. sg. pungãºeálã s. f., g.-d. art. pungãºélii; pl. pungãºéli
pumnístã, pl. pumníste pungãºésc adj. m., f. pungãºeáscã; pl. m. ºi f.
pumniºór s. m., pl. pumniºóri pungãºéºti
795
pungãºéºte adv.
pungãºéºte/puricós
pupilométru s. n., pl. pupilométre
F
pungãºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pungãºésc, pupiloscopíe s. f., g.-d. art. pupiloscopíei; pl.
imperf. 3 sg. pungãºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pupiloscopíi
pungãºeáscã pupinizáre s. f., pl. pupinizäri
pungãºíe s. f., art. pungãºía, g.-d. art. pungãºíei; pupipár adj. m., pl. pupipári; f. sg. pupipárã,
pl. pungãºíi, art. pungãºíile pl. pupipáre
pungãºoáicã s. f., g.-d. art. pungãºoáicei; pl. pupítru s. n. (sil. -tru), art. pupítrul; pl. pupítre
pungãºoáice pupivór adj. m., pl. pupivóri; f. sg. pupivórã,
pungí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pungésc, pl. pupivóre
imperf. 3 sg. pungeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. puponiérã s. f., pl. puponiére
pungeáscã pu-pu-púp interj.
pungóci s. n., pl. pungoáce pur adj. m., pl. puri; f. sg. púrã, pl. púre
pungói s. n., pl. pungoáie pur s. m., pl. puri
pungulíþã s. f., g.-d. art. pungulíþei; pl. pungulíþe puradél s. m., pl. puradéi, art. puradéii
pungúþã s. f., g.-d. art. pungúþei; pl. pungúþe purceá/purcícã s. f., art. purceáua/purcíca,
puni s. m. pl. g.-d. art. purcélei; pl. purcéle
puníbil adj. m., pl. puníbili; f. sg. puníbilã, pl. purcéde vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. purcéd,
puníbile perf. s. 1 sg. purceséi, 1 pl. purcéserãm; conj.
púnic adj. m., pl. púnici; f. sg. púnicã, pl. prez. 3 sg. ºi pl. purceádã; ger. purcez÷nd, part.
púnice purcés
punisábil adj. m., pl. punisábili; f. sg. purcédere s. f., g.-d. art. purcéderii; pl. purcéderi
punisábilã, pl. punisábile purcél s. m., pl. purcéi, art. purcéii
punitív adj. m., pl. punitívi; f. sg. punitívã, purcelẠs. m., pl. purceláºi
pl. punitíve purcelúº s. m., pl. purcelúºi
púnte s. f., g.-d. art. púnþii; pl. punþi purcelúºã s. f., g.-d. art. purcelúºei; pl.
punticícã s. f., g.-d. art. punticélei; pl. punticéle purcelúºe
puntiºoárã s. f., g.-d. art. puntiºoárei; pl. purcés s. n., pl. purcésuri
puntiºoáre purcói s. n., pl. purcoáie
puntíþã s. f., g.-d. art. puntíþei; pl. puntíþe purgá vb., ind. prez. 1 sg. purghéz, 3 sg. ºi pl.
pup s. m., pl. pupi purgheázã
púpa (direcþie) s. f. invar. purgáre s. f., g.-d. art. purgärii; pl. purgäri
pupá vb., ind. prez. 1 sg. pup, 3 sg. ºi pl. púpã purgatív adj. m., pl. purgatívi; f. sg. purgatívã,
pupáre s. f., pl. pupäri pl. purgatíve
pupát s. n., pl. pupáturi purgatív s. n., pl. purgatíve
púpã (larvã, parte a navei) s. f., g.-d. art. purgatóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art.
púpei, pl. púpe purgatóriul
pupãciós adj. m., pl. pupãcióºi; f. sg. pupãcioásã, purgáþie s. f. (sil. -þi-e), art. purgáþia (sil. -þi-a),
pl. pupãcioáse g.-d. art. purgáþiei; pl. purgáþii, art. purgáþiile
pupãí vb., ind. prez. 3 sg. pupãiéºte, imperf. (sil. -þi-i-)
3 sg. pupãiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pupãiáscã puriáz s. n. (sil. -ri-az)
pupãtúrã s. f., g.-d. art. pupãtúrii; pl. pupãtúri puricá vb., ind. prez. 1 sg. púric, 3 sg. ºi pl.
púpãzã s. f., g.-d. art. púpezei; pl. púpeze púricã
pupãzói s. m., pl. pupãzói, art. pupãzóii puricáre s. f., g.-d. art. puricärii; pl. puricäri
pupejoárã s. f., g.-d. art. pupejoárei; pl. pupejoáre puricáriþã s. f., g.-d. art. puricáriþei; pl.
pupezéle s. f. pl. puricáriþe
pupíc s. m., pl. pupíci puricẠs. m., pl. puricáºi
pupifér adj. m., pl. pupiféri; f. sg. pupiférã, pl. puricát s. n., pl. puricáturi
pupifére puricãríe s. f., art. puricãría, g.-d. puricãríi,
pupifórm adj. m., pl. pupifórmi; f. sg. art. puricãríei
pupifórmã, pl. pupifórme puricãtúrã s. f., g.-d. art. puricãtúrii; pl. puricãtúri
pupíl s. m., pl. pupíli púrice s. m., pl. púrici
pupilár adj. m., pl. pupilári; f. sg. pupilárã, puriceáscã s. f.
pl. pupiláre púrice-de-ápã s. m.
pupílã (persoanã, obiect) s. f., g.-d. art. puricél s. m., pl. puricéi, art. puricéii
pupílei; pl. pupíle puricós adj. m., pl. puricóºi; f. sg. puricoásã,
pupilometríe s. f., g.-d. art. pupilometríi pl. puricoáse
F purificá/puºcãríe
purificá vb., ind. prez. 1 sg. purífic, 3 sg. ºi
796
purtãtór adj. m., s. m., pl. purtãtóri; f. sg. ºi pl.
pl. puríficã purtãtoáre
purificáre s. f., g.-d. art. purificärii; pl. purificäri purulént adj. m., pl. purulénþi; f. sg. puruléntã,
purificát s. n. pl. purulénte
purificatór adj. m., pl. purificatóri; f. sg. ºi pl. purulénþã s. f., g.-d. art. purulénþei; pl. purulénþe
purificatoáre púruri/púrurea adv.
purificatór s. n., pl. purificatoáre pus s. n.
purificáþie s. f., pl. purificáþii puséu s. n., art. puséul; pl. puséuri
Púrim s. pr. n. pusilaním adj. m., pl. pusilaními; f. sg.
purínã s. f., g.-d, art. purínei; pl. puríne pusilanímã, pl. pusilaníme
purísm s. n. pusilanimitáte s. f., g.-d. art. pusilanimitäþii
puríst s. m., adj. m., pl. puríºti; f. sg. purístã, pústã s. f., g.-d. art. pústei; pl. púste
pl. puríste pustíe s. f., art. pustía, g.-d. art. pustíei; pl.
puritán s. m., adj. m., pl. puritáni; f. sg. pustíi, art. pustíile
puritánã, g.-d. art. puritánei, pl. puritáne pustietáte s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. pustietäþii;
puritanísm s. n. (locuri) pl. pustietäþi
puritaníst s. m., adj. m., pl. puritaníºti; f. sg. pustií vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pustiésc, imperf.
puritanístã, pl. puritaníste 3 sg. pustiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pustiáscã
puritáte s. f., g.-d. art. puritäþii pustiíre s. f., g.-d. art. pustiírii; pl. pustiíri
purjá vb., ind. prez. 1 sg. purjéz, 3 sg. ºi pl. pustiitór adj. m., pl. pustiitóri; f. sg. ºi pl.
purjeázã, 1 pl. purjãm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pustiitoáre
purjéze; ger. purj÷nd pustíu adj. m., f. pustíe; pl. m. ºi f. pustíi
purjáre s. f., g.-d. art. purjärii; pl. purjäri pustíu s. n., art. pustíul; pl. pustíuri
púrjã s. f., pl. púrje pústnic s. m. (sil. mf. pust-), pl. pústnici
purjór s. n., pl. purjoáre pústnicã s. f., g.-d. art. pústnicei; pl. pústnice
purói s. n., pl. puroáie pustnicésc adj. m., f. pustniceáscã; pl. m. ºi f.
puroiá vb., ind. prez. 3 sg. puroiázã; conj. pustnicéºti
prez. 3 sg. ºi pl. puroiéze; ger. puroínd pustnicéºte adv.
puroiós adj. m., pl. puroióºi; f. sg. puroioásã, pustnicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pustnicésc,
pl. puroioáse imperf. 3 sg. pustniceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
purpurát adj. m., pl. purpuráþi; f. sg. purpurátã, pustniceáscã
pl. purpuráte pustnicíe s. f., art. pustnicía, g.-d. pustnicíi,
púrpurã (culoare, materie, stofã) s. f., g.-d. art. pastnicíei
art. púrpurii; pl. púrpuri pustnicíre s. f., g.-d. art. pustnicírii
púrpurã (boalã) s. f., g.-d. art. púrpurei; pl. pustulát adj. m., pl. pustuláþi; f. sg. pustulátã,
púrpure pl. pustuláte
purpúric adj. m., pl. purpúrici; f. sg. purpúricã, pustuláþie s. f., g.-d. art. pustuláþiei; pl. pustuláþii
pl. purpúrice pústulã s. f., g.-d. art. pústulei; pl. pústule
purpurínã s. f., g.-d. art. purpurínei; pl. purpuríne pustulós adj. m., pl. pustulóºi; f. sg. pustuloásã,
purpuríu adj. m., f. purpuríe; pl. m. ºi f. purpuríi pl. pustuloáse
purpuríu s. n., art. purpuríul pustulózã s. f., pl. pustulóze
purpurós adj. m., pl. purpuróºi; f. sg. puºcá vb., ind. prez. 1 sg. puºc, 2 sg. puºti, 3 sg.
purpuroásã, pl. purpuroáse púºcã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. púºte
purs÷nge adj. invar., s. m. puºcáre s. f., g.-d. art. puºcärii; pl. puºcäri
pursilaním adj. m., pl. pursilaními, f. sg. puºcẠs. m., pl. puºcáºi
pursilanímã, pl. pursilaníme púºcã s. f., g.-d. art. púºtii; pl. puºti
purtá vb., ind. prez. 1 sg. port, 3 sg. ºi pl. púºcã-mitraliérã s. f. (sil. -tra-li-e-), g.-d. art.
poártã púºtii-mitraliére; pl. puºti-mitraliére
purtábil (comod de purtat) adj. m., pl. puºcãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. puºcãrésc,
purtábili; f. sg. purtábilã, pl. purtábile imperf. 3 sg. puºcãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
purtáre s. f., g.-d. art. purtärii; (maniere) pl. puºcãreáscã
purtäri puºcãriẠs. m. (sil. -ri-aº), pl. puºcãriáºi
purtát s. n. puºcãriáºã s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. puºcãriáºei;
purtáta (dans) s. f. art. pl. puºcãriáºe
purtãréþ adj. m., pl. purtãréþi; f. sg. purtãreáþã, puºcãríe s. f., art. puºcãría, g.-d. art. puºcãríei;
pl. purtãréþe pl. puºcãríi, art. puºcãríile
797
puºcãríre s. f., g.-d. art. puºcãrírii; pl. puºcãríri
puºcãríre/puzdérie
putregãiós adj. m. (sil. -tre-), pl. putregãióºi;
F
puºcãtúrã s. f., g.-d. art. puºcãtúrii; pl. puºcãtúri f. sg. putregãioásã, pl. putregãioáse
puºcheá s. f., art. puºcheáua, g.-d. art. puºchélei; putregãíre s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. putregãírii;
pl. puºchéle pl. putregãíri
puºchineáþã s. f., g.-d. art. puºchinéþei; pl. putrejúne s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. putrejúnii;
puºchinéþe pl. putrejúni
puºcoáie s. f., art. puºcoáia, g.-d. art. puºcoáiei; putrescént adj. m. (sil. -tres-), pl. putrescénþi;
pl. puºcoáie f. sg. putrescéntã, pl. putrescénte
puºcóci s. n., pl. puºcoáce putrescénþã s. f., pl. putrescénþe
puºculíþã s. f., g.-d. art. puºculíþei; pl. puºculíþe putrescíbil adj. m. (sil. -tres-), pl. putrescíbili;
puºlamá s. f., art. puºlamáua, g.-d. art. f. sg. putrescíbilã, pl. putrescíbile
puºlamálei; pl. puºlamále putrescibilitáte s. f., g.-d. art. putrescibilitäþii
puºlamal÷c s. n., pl. puºlamal÷curi putrezeálã s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. putrezélii;
puºtán s. m., pl. puºtáni pl. putrezéli
puºtáncã s. f., g.-d. art. puºtáncei; pl. puºtánce putrezí vb. (sil. -tre-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
puºtésc adj. m., f. sg. puºteáscã; pl. m. ºi f. puºtéºti putrezésc, 3 sg. putrezéºte, imperf. 3 sg. putrezeá;
puºti s. m., art. púºtiul; pl. puºti conj. prez. 3 sg. ºi pl. putrezeáscã
puºtísm s. n. putreziciúne s. f. (sil. -tre-, -ciu-), g.-d. art.
puºtiulícã s. m., pl. puºtiulíci putreziciúnii; pl. putreziciúni
puºtoáicã s. f., g.-d. art. puºtoáicei; pl. putrezíme s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. putrezímii;
puºtoáice pl. putrezími
putatívã adj. f., pl. putatíve putrezíre s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. putrezírii;
puteá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pot, 2 sg. pl. putrezíri
poþi, perf. s. 1 sg. putúi, 1 pl. putúrãm; conj. putrezitór adj. m., pl. putrezitóri; f. sg. ºi pl.
prez. 3 sg. ºi pl. poátã; ger. put÷nd; part. putút putrezitoáre
putére s. f., g.-d. art. putérii; pl. putéri putrezitúrã s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. putrezitúrii;
putérnic adj. m., pl. putérnici; f. sg. putérnicã, pl. putrezitúri
pl. putérnice putríd adj. m. (sil. -trid), pl. putrízi; f. sg.
puternicíe s. f., art. puternicía, g.-d. puternicíi, putrídã, pl. putríde
art. puternicíei putriditáte s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. putriditäþii;
putinár s. m., pl. putinári pl. putriditäþi
pútinã s. f., g.-d. art. pútinii; pl. pútini putritúdine s. f., g.-d. art. putritúdinii
putinciós adj. m., pl. putincióºi; f. sg. putrificá vb., ind. prez. 3 sg. putríficã
putincioásã, pl. putincioáse puturós adj. m., s. m., pl. puturóºi; f. sg.
putinéi s. n., pl. putinéie puturoásã, pl. puturoáse
putinícã s. f., g.-d. art. putinélei/putinícii; pl. puturoºénie s. f. (sil. -ni-e), art. puturoºénia
putinéle/putiníci (sil. -ni-a), g.-d. art. puturoºéniei; pl. puturoºénii,
putínþã s. f., g.-d. art. putínþei; pl. putínþe art. puturoºéniile (sil. -ni-i-)
putoáre s. f., g.-d. art. putórii; pl. putóri puturoºíe s. f., art. puturoºía, g.-d. art.
putoríºcã s. f., g.-d. art. putoríºtii; pl. putoríºti puturoºíei; pl. puturoºíi, art. puturoºíile
pútred adj. m. (sil. -tred), pl. pútrezi; f. sg. puþ s. n., pl. púþuri
pútredã, pl. pútrede puþár s. m., pl. puþári
putrefácþie s. f. (sil. -tre-, -þi-e), art. putrefácþia puþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. put, imperf.
(sil. -þi-a), g.-d. art. putrefácþiei; pl. putrefácþii, 3 sg. puþeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pútã
art. putrefácþiile (sil. -þi-i-) puþín adj. m., pl. puþíni; f. sg. puþínã, pl. puþíne
putrefiá vb. (sil. -tre-fi-a), ind. prez. 3 sg. puþín s. n.
putrefiázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. putrefiéze (sil. puþinãtáte s. f., g.-d. art. puþinãtäþii
-fi-e-); ger. putrefiínd (sil. -fi-ind) puþinél adj. m., pl. puþinéi; f. sg. puþineá/
putrefiábil adj. m. (sil. -tre-fi-a-), pl. putrefiábili; puþinícã, pl. puþinéle
f. sg. putrefiábilã, pl. putrefiábile puþintél adj. m., pl. puþintéi; f. sg. puþinteá/
putrefiére s. f. (sil. -tre-fi-e-), g.-d. art. puþintícã, pl. puþintéle
putrefiérii; pl. putrefiéri puþintelúº adv.
putregái s. n. (sil. -tre-), pl. putregáiuri puþintíme s. f., g.-d. art. puþintímii
putregãí vb. (sil. -tre-), ind. prez. 3 sg. puzdérie s. f. (sil. -ri-e), art. puzdéria (sil. -ri-a),
putregãiéºte, imperf. 3 sg. putregãiá; conj. g.-d. art. puzdériei; pl. puzdérii, art. puzdériile (sil.
prez. 3 sg. ºi pl. putregãiáscã -ri-i-)
Q, q s. m. invar. [cit. kü/chiu]
3 quebrácho s. m. (sil. -bra-) [pron. sp. che-brácio]
quadrangulár adj. m., pl. quadrangulári; f. sg. quéchua adj. invar., s. f. invar. [pron. sp. ché-
quadrangulárã, pl. quadranguláre ciu-a]
quadrívium s. n. (sil. -dri-vi-um) [qua-pron. quetzal s. m.
cva-] quick-kóla s. f. [pro. cuic-cola]
quáker s. m. [pron. engl. cué-kãr], pl. quakeri quídam s. n. [pron. cvidam]
quakerísm s. n. [pron. cuekãrism] quidditáte s. f., g.-d. art. quidditäþii
quárc s. n. [pron. cuarc], pl. quárcuri quieto adj.
quarto adv. quinoa s. f.
quasag s. m. [pron. cuaság], pl. quasági quintár s. m.
quasár s. m. [qua- pron. cua-], pl. quasári quiproquó s. n. (sil. -pro-) [pron. cviprocvó],
quatór s. n. art. quiproquoul; pl. quiproquouri
quattrocénto s. n. (sil. quat-) quipu s. n. [pron. sp. chí-pu]
quattrocentríst s. m., adj. m., pl. quísling s. m. [quis- pron. norv. cvis-/fr. chis-
quattrocentríºti; f. sg. quattrocentrístã, pl. ], pl. quíslingi
quattrocentríste quólibet s. n. [pron. cvólibet]
quattrocentrístã s. f., g.-d. art. quattrocentrístei; quotiént s. n.
pl. quattrocentríste qurúch s. m.
R, r s. m. invar. [cit. re, în simb. ºi er]
4 racémic s. n.
rabánã s. f., g.-d. art. rabánei racemifórm adj. m., pl. racemifórmi; f. sg.
rabárburã s. f., pl. rabarbúre racemifórmã, pl. racemifórme
rabát s. n., pl. rabáturi racemizáre s. f., g.-d. art. racemizärii; pl.
rabatá vb., ind. prez. 1 sg. rabatéz, 3 sg. ºi pl. racemizäri
rabateázã racemós adj. m., pl. racemóºi; f. sg. racemoásã,
rabatábil adj. m., pl. rabatábili; f. sg. pl. racemoáse
rabatábilã, pl. rabatábile rachétã (proiectil, aparat de zbor, obiect de
rabatáre s. f., g.-d. art. rabatärii; pl. rabatäri sport) s. f., pl. rachéte
rabatát adj. m., pl. rabatáþi; f. sg. rabatátã, pl. rachetíst s. m., pl. rachetíºti
rabatáte rachetodróm s. n.(sil. -drom), pl.
rabátere s. f., g.-d. art. rabáterii; pl. rabáteri rachetodrómuri
rabatór s. n., pl. rabatoáre rachetomodél s. n., pl. rachetomodéle
rabdocárp adj. m., pl. rabdocárpi; f. sg. rachetomodelísm s. n.
rabdocárpã, pl. rabdocárpe rachetomodelíst s. m., pl. rachetomodelíºti
rabdologíe s. f., art. rabdología, g.-d. art. rachiẠs. n. (sil. -chi-aº), (porþii) pl. rachiáºe
rabdologíei rachiér s. m. (sil. -chi-er), pl. rachiéri
rabdomanþíe s. f., art. rabdomanþía, g.-d. rachieríe (ocupaþie, fabricã, depozit) s. f.
rabdomanþíi, art. rabdomanþíei (sil. -chi-e-), art. rachiería (sil. -ri-a), g.-d. art.
rabiát adj. m. (sil. -bi-at), pl. rabiáþi; f. sg. rachieríei; (fabrici, depozite) pl. rachieríi, art.
rabiátã, pl. rabiáte rachieríile
rábic adj. m., pl. rábici; f. sg. rábicã, pl. rábice rachíu s. n., art. rachíul; (sorturi, porþii) pl.
rábie s. f. (sil. -bi-e), art. rábia (sil. -bi-a), g.-d. rachíuri
rábii, art. rábiei rácilã (boalã) s. f., g.-d. art. rácilei; pl. rácile
rábin s. m., pl. rábini raclá vb. (sil. -cla), ind. prez. 1 sg. racléz, 3 sg.
rabinát s. n. ºi pl. racleázã
rabínic adj. m., pl. rabínici; f. sg. rabínicã, pl. racláj s. n. (sil. -claj), pl. racláje
rabínice racláre s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. raclärii; pl.
rabinísm s. n. racläri
rabiníst s. m., pl. rabiníºti ráclã s. f. (sil. -clã), g.-d. art. ráclei; pl. rácle
rabiofobíe s. f., art. rabiofobía, g.-d. art. rabiofobíei raclétã s. f. (sil. -cle-), pl. racléte
rábiþ s. n. raclór s. n. (sil. -clor), pl. racloáre
rablagí vb. (sil. -bla-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. racolá vb., ind. prez. 1 racoléz, 3 sg. ºi pl.
rablagésc, imperf. 3 sg. rablageá; conj. prez. racoleázã
3 sg. ºi pl. rablageáscã racoláj s. n. pl. racoláje
rablagíu adj. m., s. m. (sil. -bla-), f. rablagíe; racoláre s. f., g.-d. art. racolärii; pl. racoläri
pl. m. ºi f. rablagíi racolér s. m., pl. racoléri
ráblã s. f. (sil. -blã), g.-d. art. ráblei; pl. ráble racórd s. n., pl. racórduri
rablionétã s. f. (sil. -bli-o-), pl. rablionéte racordá vb., ind. prez. 1 sg. racordéz, 3 sg. ºi
rabotá vb., ind. prez. 1 sg. rabotéz, 3 sg. ºi pl. pl. racordeázã
raboteázã racordáre s. f., g.-d. art. racordärii; pl. racordäri
rabotáj s. n., pl. rabotáje rácul-pãm÷ntului s. n.
rabotáre s. f., g.-d. art. rabotärii; pl. rabotäri racursí s. n., pl. racursíuri
rabotát s. n. rad s. m., pl. razi
rabotézã s. f., g.-d. art. rabotézei; pl. rabotéze radár s. n., pl. radáre
rabotíst s. m., pl. rabotíºti radaríst s. m., pl. radaríºti
rabotór s. m., pl. rabotóri radarterapíe s. f., g.-d. art. radarterapíei
rac s. m., pl. raci rádã (zonã portuarã, consiliu) s. f., g.-d. art.
racém s. n., pl. racéme rádei; pl. ráde
racemázã s. f., pl. racemáze ráde vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. rad, 1 pl.
racémic adj. m., pl. racémici; f. sg. racémicã, rádem, perf. s. 1 sg. rãséi, 1 pl. ráserãm; conj.
pl. racémice prez. 3 sg. ºi pl. rádã; part. ras
H rádere/radiocinematografíe

rádere s. f., g.-d. art. ráderii; pl. ráderi radiculítã s. f., g.-d. art. radiculítei
800

radiá (a emite raze, a scoate din radiér s. n. (sil. -di-er), pl. radiére
evidenþã) vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. radiérã s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. radiérei; pl. radiére
radiéz, 3 sg. ºi pl. radiázã, 1 pl. radiém (sil. radiére (radiaþie, ºtergere dintr-un registru)
-di-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. radiéze; ger. s. f., g.-d. art. radiérii; pl. radiéri
radiínd (sil. -di-ind) radiestezíe s. f., art. radiestezía, g.-d. art.
radiál adj. m. (sil. -di-al), pl. radiáli; f. sg. radiestezíei
radiálã, pl. radiále radiestezíst s. m., pl. radiestezíºti
radiamétru s. n., pl. radiamétre radifér adj. m., pl. radiféri; f. sg. radiférã, pl.
radián s. m. (sil. -di-an), pl. radiáni radifére
radiánt adj. m. (sil. -di-ant), pl. radiánþi; f. sg. rádinã s. f., g.-d. art. rádinei; pl. rádine
radiántã, pl. radiánte rádio s. n. (sil. -di-o), art. radióul; pl. radióuri
radiánþã s. f. (sil. -di-an-), g -d. art. radiánþei; radioactív adj. m. (sil. -di-o-) ¿ activ
pl. radiánþe radioactivitáte s. f. (sil. -di-o), g.-d. art.
radiár adj. m. (sil. -di-ar), pl. radiári; f. sg. radioactivitäþii
radiárã, pl. radiáre radioactualitáte s. f. (sil. -di-o-ac-tu-a-), pl.
radiát s. n. radioactualitäþi
radiáte (zool., bot.) s. n. pl. (sil. -di-a-) radioaltimétru s. n. (sil. -di-o-) ¿ altimetru
radiatív adj. m. (sil. -di-a-), pl. radiatívi; f. sg. radioamatór s. m. (sil. -di-o-), pl. radioamatóri
radiatívã, pl. radiatíve radioamatorísm s. n. (sil. -di-o-)
radiatór s. n. (sil. -di-a-), pl. radiatoáre radioamplificáre s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radiáþie s. f. (sil. -di-a-þi-e), art. radiáþia radioamplificärii
(sil. -þi-a), g.-d. art. radiáþiei; pl. radiáþii, radioamplificatór s. n., pl. radioamplificatoáre
art. radiáþiile (sil. -þi-i-) radioascultáre s. f. (sil. -di-o-as-), g.-d. art.
radicál adj. m., pl. radicáli; f. sg. radicálã, pl. radioascultärii
radicále radioascultãtoáre s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radicál s. m., pl. radicáli radioascultãtoárei; pl. radioascultãtoáre
radicalísm s. n. radioascultãtór s. m. (sil. -di-o-as-), pl.
radicalíst adj. m., s. m., pl. radicalíºti; f. sg. radioascultãtóri
radicalístã, pl. radicalíste radioastronóm s. m. (sil. -di-o-as-), pl.
radicalitáte s. f., g.-d. art. radicalitäþii radioastronómi
radicalizá vb., ind. prez. 1 sg. radicalizéz, 3 sg. ºi radioastronómic adj. m. (sil. -di-o-as-), pl.
pl. radicalizeázã radioastronómici; f. sg. radioastronómicã, pl.
radicalizáre s. f., g.-d. art. radicalizärii; pl. radioastronómice
radicalizäri radioastronomíe s. f.(sil. -di-o-) ¿ astronomie
radicál-socialíst s. m. (sil. -ci-a-), pl. radioaterizáre s. f. (sil. -di-o-) ¿ aterizare
radicáli-socialíºti radiobalizá vb., ind. prez. 1sg. radiobalizéz,
radicalizáre s. f., g.-d. art. radicalizärii; pl. 3 sg. ºi pl. radiobalizeázã
radicalizäri radiobalizáj s. n., pl. radiobalizáje
radicalménte adv. radiobalizáre s. f., g.-d. art. radiobalizärii; pl.
radicánt adj. m., pl. radicánþi; f. sg. radicántã, radiobalizäri
pl. radicánte radiobalízã s. f. (sil. -di-o-); pl. radiobalíze
radicáþie s. f. (sil. -þi-e), art. radicáþia (sil. -þi-a), radiobiológ s. m. (sil. -di-o-bi-o-), pl. radiobiológi
g.-d. radicáþii, art. radicáþiei radiobiológã s. f., g.-d. art. radiobiológei, pl.
radicélã s. f., g.-d. art. radicélei; pl. radicéle radiobiológe
radicícol adj. m., pl. radicícoli; f. sg. radicícolã, radiobiológic adj. m., pl. radiobiológici; f. sg.
pl. radicícole radiobiológicã, pl. radiobiológice
radicifórm adj. m., pl. radicifórmi; f. sg. radicifórmã, radiobiologíe s. f. (sil. -di-o-) ¿ biologie
pl. radicifórme radiobiótic adj. m., pl. radiobiótici; f. sg.
radicivór adj. m., pl. radicivóri; f. sg. radiobióticã, pl. radiobiótice
radicivórã, pl. radicivóre radiocálciu s. n. (sil. -di-o-)
radiculár adj. m., pl. radiculári; f. sg. radiocasetofón s. n., pl. radiocasetofoáne
radiculárã, pl. radiculáre radiochimíe s. f. (sil. -di-o-) ¿ chimie
radiculát adj. m., pl. radiculáþi; f. sg. radiocinematografíe s. f. (sil. -di-o-, -gra-), art.
radiculátã, pl. radiculáte radiocinematografía, g.-d. radiocinematografíi,
radículã s. f., g.-d. art. radículei; pl. radícule art. radiocinematografíei
801
radioclúb s. n. (sil. -di-o-), pl. radioclúburi
radioclúb/radiomagazín
radiofotografíe s. f. (sil. -di-o-), pl.
H
radiocomándã s. f. (sil. -di-o-) ¿ comandã radiofotografíi
radiocombínã s. f., pl. radiocombíne radiofrecvénþã s. f. (sil. -di-o-frec-) ¿ frcevenþã
radiocomentatór s. m., pl. radiocomentatóri radiogalaxíe s. f. (sil. -di-o-), pl. radiogalaxíi
radiocompás s. n. (sil. -di-o-), pl. radiocompásuri radiogazétã s. f. (sil. -di-o-), pl. radiogazéte
radiocomunicáþie s. f. (sil. -di-o-); pl. radiogenétic adj. m. (sil. -di-o-), pl.
radiocomunicáþii radiogenétici; f. sg. radiogenéticã, pl. radiogenétice
radioconductór s. n. (sil. -di-o-), pl. radiogenéticã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radioconductoáre radiogenéticii
radiodermítã s. f. (sil. -di-o-), pl. radiodermíte radiogeodezíe s. f. (sil. -di-o-ge-o-), art.
radiodetécþie s. f. (sil. -di-o-), pl. radiodetécþii radiogeodezía, g.-d. art. radiogeodezíei
radiodiagnóstic s. n. (sil. -di-o-di-), pl. radiogeológic adj. m. (sil. -di-o-ge-o-) ¿
radiodiagnóstice geologic
radiodifuzá vb. (sil. -di-o-), ind. prez. 1 sg. radiogeologíe s. f. (sil. -di-o-) ¿ geologie
radiodifuzéz, 3 sg. ºi pl. radiodifuzeázã radioghidá vb. (sil. -di-o-), ind. prez. 1 sg.
radiodifuziúne s. f. (sil. -di-o-) ¿ difuziune radioghidéz, 3 sg. ºi pl. radioghideázã
radiodifuzór s. n., pl. radiodifuzoáre radioghidáj s. n. (sil. -di-o-), pl. radioghidáje
radiodistribúþie s. f. (sil. -di-o- , -þi-e), art. radiogoniográf s. n. (sil. -di-o-go-ni-o-), pl.
radiodistribúþia (sil. -þi-a), g.-d. radiodistribúþii, radiogoniográfe
art. radiodistribúþiei radiogoniometrá vb. (sil. -di-o-go-ni-o-), ind.
radioecologíe s. f. (sil. -di-o-e-), art. radioecología, prez. 1 sg. radiogoniometréz, 3 sg. ºi pl.
g.-d. art. radioecologíei radiogoniometreázã
radioecóu s. n. (sil. -di-o-e-), pl. radioecóuri radiogoniométric adj. m. (sil. -di-o-go-ni-o-),
radioeléctric adj. m. (sil. -di-o-) ¿ electric pl. radiogoniométrici; f. sg. radiogoniométricã,
radioelectricián s. m. (sil. -di-o-e-lec-tri-ci-an), pl. radiogoniométrice
pl. radioelectriciéni (sil. -ci-eni) radiogoniometríe s. f. (sil. -di-o-); pl.
radioelectriciánã s. f. (sil. -ci-a-), pl. radiogoniometríi
radioelectriciéne (sil. -ci-ene) radiogoniométru s. n. (sil. -di-o-); pl.
radioelectricitáte s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiogoniométre
radioelectricitäþii radiografiá vb. (sil. -di-o-gra-fi-a), ind. prez.
radioelectrónic adj. m., pl. radioelectrónici; 1 sg. radiografiéz, 3 sg. ºi pl. radiografiázã,
f. sg. radioelectrónicã, pl. radioelectrónice 1 pl. radiografiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. ºi
radioelemént s. n. (sil. -di-o-), pl. radioeleménte pl. radiografiéze; ger. radiografiínd (sil. -fi-ind)
radioemisiúne s. f. (sil. -di-o-) ¿ emisiune radiográfic adj. m. (sil. -di-o-gra-) ¿ grafic
radioemiþãtór s. n. (sil. -di-o-), pl. radiografíe s. f. (sil. -di-o-gra-) ¿ grafie
radioemiþãtoáre radiográmã s. f. (sil. -di-o-gra-), g.-d. art.
radioestezíe s. f. (sil. -di-o-) ¿ estezie radiográmei; pl. radiográme
radiofár s. n. (sil. -di-o-), pl. radiofáruri radioheliográf s. n., pl. radioheliográfe
radiofarmaceútic s. n., adj. m., pl. radioitinerár s. f. (sil. -di-o-i-), pl. radioitineráre
radiofarmaceútici; f. sg. radiofarmaceúticã, pl. radioizotóp s. m. (sil. -di-o-), pl. radioizotópi
radiofarmaceútice radioizotópic adj. m. (sil. -di-o-i-), pl.
radioficá vb. (sil. -di-o-) (numai la timpuri radioizotópici; f. sg. radioizotópicã, pl.
compuse sau simple trecute) radioizotópice
radioficáre s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiojurnál s. n. (sil. -di-o-), pl. radiojurnále
radioficärii; pl. radioficäri radiolár s. m., pl. (sil. -di-o-) radiolári
radioficáþie s. f. (sil. -di-o-, -þi-e), art. radiolarít s. n. (sil. -di-o-)
radioficáþia (sil. -þi-a), g.-d. art. radioficáþiei; radiolocatór s. n. (sil. -di-o-), pl. radiolocatoáre
pl. radioficáþii, art. radioficáþiile (sil. -þi-i-) radiolocatoríst s. m., pl. radiolocatoríºti
radiofízicã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiofízicii radiolocáþie s. f. (sil. -di-o-) ¿ locaþie
radiofón s. n. (sil. -di-o-), pl. radiofoáne radiológ s. m. (sil. -di-o-), pl. radiológi
radiofónic adj. m. (sil. -di-o-) ¿ fonic radiológã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiológei;
radiofoníe s. f. (sil. -di-o-) ¿ fonie pl. radiológe
radiofoníst s. m., pl. radiofoníºti radiológic adj. m. (sil. -di-o-) ¿ logic
radiofonográf s. n., pl. radiofonográfe radiologíe s. f. (sil. -di-o-), art. radiología, g.-d.
radiofonotécã s. f., pl. radiofonotéci radiologíi, art. radiologíei
radiofósfor s. n. (sil. -di-o-) radiomagazín s. n. (sil. -di-o-), pl. radiomagazíne
H radiomanometríe/radioteleviziúne
radiomanometríe s. f. (sil. -di-o-); pl. radioscopíe s. f. (sil. -di-; mf. -sco-), art.
802

radiomanometríi radioscopía, g.-d. art. radioscopíei; pl.


radiometalografíe s. f. (sil. -di-o-); radioscopíi, art. radioscopíile
radiometalografíi radiosemnál s. n., pl. radiosemnále
radiometeorográf s. n., pl. radiometeorográfe radiosensibilitáte s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radiometeorologíe s. f., g.-d. art. radiosensibilitäþii
radiometeorologíei radioservice s. n. [pron. engl. radiosérvis]
radiométric adj. m. (sil. -di-o-) ¿ metric radiosextánt s. n., pl. radiosextánþi
radiometríe s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiosimpozión s. n. (sil. -di-o-sim-po-zi-on),
radiometríei; pl. radiometríi pl. radiosimpozioáne
radiométru s. n. (sil. -di-o-, -tru), art. radiosondáj s. n., pl. radiosondáje
radiométrul; pl. radiométre radiosóndã s. f. (sil. -di-o-); pl. radiosónde
radiomicrofón s. n. (sil. -di-o-, -cro-), pl. radiostaþiúne s. f. (sil. -di-; mf. -sta-); pl.
radiomicrofoáne radiostaþiúni
radiomicrométru s. n. (sil. -di-o-); radiosteá s. f. (sil. -di-o-; mf. -stea) ¿ stea
radiomicrométre radiostereográfie s. f. (sil. -di-o-ste-re-o-), g.-d.
radiomimétic adj. m. (sil -di-o-), pl. art. radiostereografíei; pl. radiostereografíi
radiomimétici; f. sg. radiomiméticã, pl. radiostimuláre s. f. (sil. -di-o-), pl.
radiomimétice radiostimuläri
radionavigánt s. m., pl. radionavigánþi radiosúrsã s. f. (sil. -di-o-); pl. radiosúrse
radionavigáþie s. f. (sil. -di-o-, -þi-e), art. radioºcoálã s. f. (sil. -di-o-)
radionavigáþia (sil. -þi-a), g.-d. radionavigáþii, radiotéhnic adj. m. (sil. -di-o-) ¿ tehnic
art. radionavigáþiei radiotéhnicã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radionecrózã s. f. (sil. -di-o-), pl. radionecróze radiotéhnicii
radionevrítã s. f. (sil. -di-o-), pl. radionevríte radiotelefón s. n. (sil. -di-o-), pl. radiotelefoáne
radionucléu s. n. (sil. -di-o-), pl. radionuclée radiotelefónic adj. m. (sil. -di-o-), pl.
radioopác adj. m. (sil. -di-o-o-), pl. radioopáci; radiotelefónici; f. sg.radiotelefónicã, pl.
f. sg. radioopácã, pl. radioopáce radiotelefónice
radiooperatór s. m. (sil. -di-o-o-), pl. radiotelefoníe s. f. (sil. -di-o-) ¿ telefonie
radiooperatóri radiotelegrafiá vb. (sil. -di-o-) ¿ telegrafia
radiopatologíe s. f. (sil. -di-o-) ¿ patologie radiotelegráfic adj. m. (sil. -di-o-) ¿
radiopirát s. m. (sil. -di-o-), pl. radiopiráþi telegrafic
radioprográm s. n. (sil. -di-o-), pl. radioprográme radiotelegrafíe s. f. (sil. -di-o-, -gra-), art.
radioproiectór s. n. (sil. -di-o-pro-iec-), pl. radiotelegrafía, g.-d. radiotelegrafíi, art.
radioproiectoáre radiotelegrafíei
radioprotectór adj. m. (sil. -di-o-), pl. radiotelegrafíst s. m. (sil. -di-o-, -gra-), pl.
radioprotectóri; f. sg. ºi pl. radioprotectoáre radiotelegrafíºti
radioprotécþie s. f., g.-d. art. radioprotécþiei; radiotelegrafístã s. f. (sil. -di-o-, -gra-), pl.
pl. radioprotécþii radiotelegrafíste
radioreceptór s. n. (sil. -di-o-), pl. radiotelegrámã s. f. (sil. -di-o-) ¿ telegramã
radioreceptoáre radiotelemecánicã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radiorecépþie s. f. (sil. -di-o-) ¿ recepþie radiotelemecánicii
radioreléu s. n. (sil. -di-o-); pl. radiorelée radiotelemetríe s. f. (sil. -di-o-) ¿ telemetrie
radioreperáj s. n. (sil. -di-o-), pl. radioreperáje radiotelemétru s. n. (sil. -di-o-), pl.
radioreportáj s. n. (sil. -di-o-), pl. radiotelemétre
radioreportáje radiotelescóp s. n. (sil. -di-o-; mf. -scop), pl.
radiorepórter s. m. (sil. -di-o-), pl. radiorepórteri radiotelescoápe
radiorezistént adj. m. (sil. -di-o-), pl. radiotelevizá vb. (sil. -di-o-), ind. prez. 3 sg.
radiorezisténþi; f. sg. radiorezisténtã, pl. ºi pl. radiotelevizeázã
radiorezisténte radiotelevizáre s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radiorezisténþã s. f. (sil. -di-o-), pl. radiotelevizärii
radiorezisténþe radiotelevizát adj. m. (sil. -di-o-), pl.
radiós adj. m. (sil. -di-os), pl. radióºi; f. sg. radiotelevizáþi; f. sg. radiotelevizátã, pl.
radioásã, pl. radioáse radiotelevizáte
radioscópic adj. m. (sil. -di-; mf. -sco-), pl. radioteleviziúne s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art.
radioscópici; f. sg. radioscópicã, pl. radioscópice radioteleviziúnii
803
radioteodolít s. n. (sil. -di-o-te-o-), pl.
radioteodolít/raliére
rafistolá vb., ind. prez. 1 sg. rafistoléz, 3 sg. ºi
H
radioteodolíte pl. rafistoleázã
radioterapeút s. m. (sil. -di-o-), pl. rafistoláre s. f., pl. rafistoläri
radioterapeúþi raft (poliþã, harnaºament) s. n., pl. ráfturi
radioterapeútã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. ragáci s. n., pl. ragáce
radioterapeútei, pl. radioterapeúte ragádã s. f., g.-d. art. ragádei; pl. ragáde
radioterápic adj. m. (sil. -di-o-), pl. raganélã s. f., pl. raganéle
radioterápici; f. sg. radioterápicã, pl. ráge vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rag, 2 sg.
radioterápice ragi, 3 sg. ráge; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rágã;
radioterapíe s. f. (sil. -di-o-), art. radioterapía, ger. rãg÷nd
g.-d. radioterapíi, art. radioterapíei rágilã s. f., g.-d. art. rágilei; pl. rágile
radiotransmisioníst s. m. (sil. -di-o-trans-mi-si-o-), raglán s. n. (sil. -glan), pl. ragláne
pl. radiotransmisioníºti rahagíu s. m., art. rahagíul; pl. rahagíi, art.
radiotransmisiúne s. f. (sil. -di-o-, -si-u-; mf. rahagíii
-trans-), g.-d. art. radiotransmisiúnii; pl. rahát s. n., (lucruri fãrã importanþã) pl.
radiotransmisiúni raháturi
radiotratamént s. n. (sil. -di-o-), pl. rahialgíe s. f. (sil. -hi-al-), art. rahialgía, g.-d.
radiotrataménte art. rahialgíei; pl.rahialgíi, art. rahialgíii
radioúndã s. f. (sil. -di-o-), pl. radioúnde rahianestézic adj. m. (sil. -hi-) ¿ anestezic
radiovacánþã s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. rahianestezíe s. f. (sil. -hi-) ¿ anestezie
radiovacánþei rahicentézã s. f., g.-d. art. rahicentézei; pl.
radíst s. m., pl. radíºti rahicentéze
rádiu [-diu pron. -dìu]/rádium (sil. -di-um) rahidián adj. m. (sil. -di-an), pl. rahidiéni (sil.
s. n., art. rádiul /rádiumul; simb. Ra -di-eni); f. sg. rahidiána, pl. rahidiéne
radiumterapíe s. f. (sil. -di-um-),art. rahiopatíe s. f., art. rahiopatía, g.-d. art.
radiumterapía, g.-d. radiumterapíi, art. rahiopatíei
radiumterapíei ráhis s. n.
rádius s. n. (sil. -di-us) rahisintézã s. f., pl. rahisintéze
radóm s. n., pl. radómuri rahític adj. m., pl. rahítici; f. sg. rahíticã, pl.
radón s. n., simb. Rn rahítice
radotáj s. n., pl. radotáje rahitísm s. n.
radóu s. n., art. radóul; pl. radóuri rai (paradis) s. n.
radúlã s. f., g.-d. art. radúlei; pl. radúle rai (nav.) s. n., pl. ráiuri
raf s. n., pl. ráfuri raiá s. f. (sil. -ia), art. raiáua, g.-d. art. raiálei;
rafaélic adj. m. (sil. -fa-e-), pl. rafaélici; f. sg. pl. raiále
rafaélicã, pl. rafaélice ráibã s. f. (sil. rai-), g.-d. art. ráibei; pl. ráibe
rafaelísm s. n. raid s. n., pl. ráiduri
rafaelít adj. m. (sil. -fa-e-), pl. rafaelíþi; f. sg. ráid-anchétã s. n., pl. ráiduri-anchétã
rafaelítã, pl. rafaelíte ráigras s. n. (sil. rai-gras)
rafálã s. f., g.-d. art. rafálei; pl. rafále raión s. n. (sil. -ion), pl. raioáne
ráfie s. f. (sil. -fi-e), art. ráfia (sil. -fi-a), g.-d. art. raioná vb. (sil. -io-), ind. prez. 1 sg. raionéz, 3
ráfiei; (plante) pl. ráfii, art. ráfiile (sil. -fi-i) sg. ºi pl. raioneázã
rafiná vb., ind. prez. 1 sg. rafinéz, 3 sg. ºi pl. raionál adj. m. (sil. -io-), pl. raionáli; f. sg.
rafineázã raionálã, pl. raionále
rafináj s. n. raionáre s. f. (sil. -io-), g.-d. art. raionärii; pl.
rafinamént s. n., pl. rafinaménte raionäri
rafináre s. f., g.-d. art. rafinärii; pl. rafinäri ráitã s. f. (sil. rai-), pl. ráite
rafinát adj. m., pl. rafináþi; f. sg. rafinátã, pl. rajáh s. m., pl. rajáhi
rafináte ral s. n., pl. ráluri
rafinatór (persoanã) s. m., pl. rafinatóri ralantí s. n., pl. ralantíuri
rafinatór (maºinã) s. n., pl. rafinatoáre ralantizáre s. f., g.-d. art. ralantizärii
rafinãríe s. f., art. rafinãría, g.-d. art. raliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. raliéz, 3 sg.
rafinãríei; pl. rafinãríi, art. rafinãríile ºi pl. raliázã, 1 pl. raliém (sil. -li-em); conj. prez.
rafinór (persoanã) s. m., pl. rafinóri 3 sg. ºi pl. raliéze; ger. raliínd (sil. -li-ind)
rafinór (maºinã) s. n., pl. rafinoáre ralíd s. n., pl. ralíde
rafinózã s. f., g.-d. art. rafinózei raliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. raliérii; pl. raliéri
H ralifórmã/rapiérã
ralifórmã s. f., pl. ralifórme ránã s. f., g.-d. art. ränii; pl. rãni
804

ralíu s. n., art. ralíul; pl. ralíuri ranchiúnã s. f. (sil. -chiu-), g.-d. art. ranchiúnei;
rallentándo adv. pl. ranchiúne
ram s. n., pl. rámuri ranchiunós adj. m. (sil. -chiu-), pl. ranchiunóºi;
ramá vb., ind. prez. 1 sg. raméz, 3 sg. ºi pl. f. sg. ranchiunoásã, pl. ranchiunoáse
rameázã randaliná vb., ind. prez. 1 sg. randalinéz, 3 sg.
ramáre s. f., g.-d. art. ramärii ºi pl. randalineázã
ramazán s. n. randalináre s. f., pl. randalinäri
rámã (cadru, vâslã) s. f., g.-d. art. rámei; pl. ráme randalínã s. f., g.-d. art. randalínei; pl.
rambleiá vb. (sil. -ble-ia), ind. prez. 1 sg. randalíne
rambleiéz, 3 sg. ºi pl. rambleiázã, 1 pl. randamént s. n., pl. randaménte
rambleiém; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rambleiéze; rándã s. f., g.-d. art. rándei; pl. ránde
ger. rambleínd randomizá vb., ind. prez. 1 sg. randomizéz, 3 sg.
rambleiáj s. n. (sil. -ble-iaj), pl. rambleiáje ºi pl. randomizeázã
rambleiatór s. m. (sil. -ble-i-a-), pl. rambleiatóri randomizáre s. f., pl. randomizäri
rambleiére s. f. (sil. -ble-ie-), g.-d. art. ranfluá vb., ind. prez. 1 sg. ranfluéz, 3 sg. ºi
rambleiérii; pl. rambleiéri pl. ranflueázã
rambléu s. n., art. rambléul; pl. rambléuri ranfluáre s. f. (sil. -flu-a-), g.-d. art. ranfluärii;
rambúrs s. n., pl. rambúrsuri pl. ranfluäri
rambursá vb., ind. prez. 1 sg. ramburséz, 3 sg. ranforsá vb., ind. prez. 1 sg. ranforséz, 3 sg. ºi
ºi pl. ramburseázã pl. ranforseázã
rambursábil adj. m., pl. rambursábili; f. sg. ranforsáj s. n., pl. ranforasáje
rambursábilã, pl. rambursábile ranforsáre s. f., g.-d. art. ranforsärii; pl. ranforsäri
rambursáre s. f., g.-d. art. rambursärii; pl. ranforsát adj. m., pl. ranforsáþi; f. sg. ranforsátã,
rambursäri pl. ranforsáte
rámcã s. f., g.-d. art. rámcei; pl. rámce ranfórt s. n., pl. ranfórturi
ramér s. m., pl. raméri rang s. n., pl. ránguri
ramérã s. f., pl. ramére rángã s. f., g.-d. art. rängii; pl. rãngi
ramézã s. f., g.-d. art. ramézei; pl. raméze ranicultúrã s. f., g.-d. art. ranicultúrii
rámie s. f. (sil. -mi-e), art. rámia (sil. -mi-a), raníde s. f., pl. raníde
g.-d. rámii, art. rámiei ranifórm adj. m., pl. ranifórmi; f. sg. ranifórmã,
ramificá vb., ind. prez. 3 sg. ramífica pl. ranifórme
ramificáre s. f., g.-d. art. ramificärii; pl. rániþã s. f., g.-d. art. rániþei; pl. rániþe
ramificäri ranivór adj. m., pl. ranivóri; f. sg. ranivórã, pl.
ramificáþie s. f. (sil. -þi-e), art. ramificáþia (sil. ranivóre
-þi-a), g.-d. art. ramificáþiei; pl. ramificáþii, art. rántie s. f. (sil. -ti-e), art. rántia (sil. -ti-a), g.-d.
ramificáþiile (sil. -þi-i-) art. rántiei; pl. rántii, art. rántiile (sil. -ti-i-)
ramoleálã s. f., g.-d. art. ramolélii rantoalá vb., ind. prez. 3 rantoaleázã
ramolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. ramolésc, rantoaláre s. f., g.-d. art. rantoalärii
imperf. 3 sg. ramoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ranunculacée s. f., pl. ranunculacée
ramoleáscã ranversá vb., ind. prez. 1 sg. ranverséz, 3 sg. ºi
ramolíre s. f., g.-d. art. ramolírii; pl. ramolíri pl. ranverseázã
ramolismént s. n., pl. ramolisménte ranversábil adj. m., pl. ranversábili; f. sg.
ramolíþie s. f. (sil. -þi-e), art. ramolíþia (sil. -þi-a), ranversábilã, pl. ranversábile
g.-d. ramolíþii, art. ramolíþiei ranversabilitáte s. f., g.-d. art. ranversabilitäþii
ramonáj s. n., pl. ramonáje ranversáre s. f., g.-d. art. ranversärii
ramós adj. m., pl. ramóºi; f. sg. ramoásã, pl. rapáce adj. m., pl. rapáci; f. sg. ºi pl. rapáce
ramoáse rapacitáte s. f., g.-d. art. rapacitäþii
rampánt adj. m., pl. rampánþi; f. sg. rampántã, rapakíwi s. n.
pl. rampánte rapanghél s. n., pl. rapanghéle
rámpã s. f., g.-d. art. rámpei; pl. rámpe rápãn s. n.
ramplasá vb., ind. prez. 1 sg. ramplaséz, 3 sg. rapél s. n., pl. rapéluri
ºi pl. ramplaseázã rapíd adj. m., pl. rapízi; f. sg. rapídã, pl. rapíde
ramplasábil adj. m., pl. ramplasábili; f. sg. rapíd s. n., pl. rapíde
ramplasábilã, pl. ramplasábile rapiditáte s. f., g.-d. art. rapiditäþii
rámurã s. f., g.-d. art. rámurii; pl. rámuri rapiérã s. f. (sil. -pi-e-), g.-d. art. rapiérei; pl. rapiére
805
rápiþã s. f., g.-d. art. rápiþei
rápiþã/ratiérã
ráriþã (unealtã) s. f., g.-d. art. ráriþei; pl. ráriþe
H
rapórt (relatare oficialã, câtul dintre douã Ráriþele (grup de stele) s. pr. f. pl. art.
mãrimi) s. n., pl. rapoárte ras s. n., pl. rásuri
rapórt (relaþie) s. n., pl. rapórturi rasá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. raseázã
rapórt (câºtig) s. n. rasá s. f.
raportá (a da un raport, a pune în legãturã) rasát adj. m., pl. rasáþi; f. sg. rasátã, pl. rasáte
vb., ind. prez. 1 sg. raportéz, 3 sg. ºi pl. rásã (grup biologic, hainã) s. f., g.-d. art.
raporteázã rásei; pl. ráse
raportá (a aduce venit) vb., ind. prez. 3 sg. rascólnic s. m., pl. rascólnici
ºi pl. raporteázã /rapórtã rascólnicã s. f., g.-d. art. rascólnicei; pl.
raportábil adj. m, pl. raportábili; f. sg. rascólnice
raportábilã, pl. raportábile raseologíe s. f. (sil. -se-o-), art. raseología, g.-d.
raportáre s. f., g.-d. art. raportärii; pl. raportäri raseologíi, art. raseologíei
raportoáre s. f., g.-d. art. raportoárei; pl. rasiál adj. m. (sil. -si-al), pl. rasiáli; f. sg.
raportoáre rasiálã, pl. rasiále
raportór (persoanã) s. m., pl. raportóri rasísm s. n.
raportór (instrument) s. n., pl. raportoáre rasíst adj. m., s. m., pl. rasíºti; f. sg. rasístã, pl.
rapsód s. m., pl. rapsózi rasíste
rapsodiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. rasól s. n., pl. rasóluri
rapsodiéz, 3 sg. ºi pl. rapsodiázã, 1 pl. rasoleálã s. f., g.-d. art. rasolélii; pl. rasoléli
rapsodiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. rasolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rasolésc,
rapsodiéze; ger. rapsodiínd (sil. -di-ind) imperf. 3 sg. rasoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rapsódic adj. m., pl. rapsódici; f. sg. rapsódicã, rasoleáscã
pl. rapsódice rãspútiþã s. f., g.-d. art. rãspútiþei
rapsodíe s. f., art. rapsodía, g.-d. art. rapsodíei; rast s. n., pl. rásturi
pl. rapsodíi, art. rapsodíile rastél s. n., pl. rastéle /rastéluri
rapsodiére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. rapsodiérii ráster s. n., pl. rástere
rapsodíst s. m., pl. rapsodíºti rástru s. n., art. rástrul
rapsodístã s. f., pl. rapsodíste ráºcã s. f., g.-d. art. räºcii; pl. rãºci
rapt s. n., pl. rápturi raºchetá vb., ind. prez. 1 sg. raºchetéz, 3 sg. ºi
ráptus s. n. pl. raºcheteázã
rar adj. m., pl. rari; f. sg. rárã, pl. ráre raºchetáre s. f., g.-d. art. raºchetärii; pl.
rára(-rára) adv. raºchetäri
rarefácþie s. f. (sil. -þi-e), art. rarefácþia (sil. raºchetatoáre s. f., pl. raºchetatoáre
-þi-a), g.-d. art. rarefácþiei; pl. rarefácþii, art. raºchetatór s. m., pl. raºchetatóri
rarefácþiile (sil. -þi-i-) raºchétã s. f., pl. raºchéte
rarefiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg. rarefiéz, ráºel s. n., pl. ráºele
3 sg. ºi pl. rarefiázã, 1 pl. rarefiém (sil. -fi-em); ráºpel s. n., pl. ráºpele
conj. prez. 3 sg. ºi pl. rarefiéze; ger. rarefiínd ratá vb., ind. prez. 1 sg. ratéz, 3 sg. ºi pl.
(sil. -fi-ind) rateázã
rarefiánt adj. m. (sil. -fi-ant), pl. rarefiánþi; ratáfia s. n.
f. sg. rarefiántã, pl. rarefiánte ratáj s. n., pl. ratáje
rarefiére s. f. (sil. -fi-e-), g.-d. art. rarefiérii; pl. ratáre s. f., g.-d. art. ratärii; pl. ratäri
rarefiéri rataºá vb., ind. prez. 1 sg. rataºéz, 3 sg. ºi pl.
ráreori adv. rataºeázã
rarescént adj. m., pl. rarescénþi; f. sg. rarescéntã, ratát adj. m., pl. ratáþi; f. sg. ratátã, pl. ratáte
pl. rarescénte ratatiná vb., ind. prez. 1 sg. ratatinéz, 3 sg. ºi
rarificá vb., ind. prez. 1 sg. rarífic, 3 sg. ºi pl. pl. ratatineázã
raríficã ratatináre s. f., g.-d. art. ratatinärii
rarificáre s. f., g.-d. art. rarificärii rátã s. f., pl. ráte
rarísim adj. m., pl. rarísimi; f. sg. rarísimã, pl. ráteº s. n., pl. ráteºe
rarísime ratéu s. n., art. ratéul; pl. ratéuri
ráriºte s. f., g.-d. art. ráriºtii; pl. ráriºti raticíd adj. m., pl. raticízi; f. sg. raticídã, pl.
raritáte s. f., g.-d. art. raritäþii; (obiecte) pl. raticíde
raritäþi raticíd s. n., pl. raticíde
Ráriþa (steaua Sirius) s. pr. f. art. ratiérã s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. ratiérei; pl. ratiére
H ratificá/rãcãnél
ratificá vb., ind. prez. 1 sg. ratífic, 3 sg. ºi pl. ravenát adj. m., pl. ravenáþi; f. sg. ravenátã,
806

ratíficã pl. ravenáte


ratificáre s. f., g.-d. art. ratificärii; pl. ratificäri ravénã s. f., g.-d. art. ravénei; pl. ravéne
ratificáþie s. f. (sil. -þi-e), art. ratificáþia (sil. raviérã s. f., pl. raviére
-þi-a), g.-d. art. ratificáþiei; pl. ratifiþicáþii, ravigót adj. m.
art. ratificáþiile (sil. -þi-i-) ravisánt adj. m., pl. ravisánþi; f. sg. ravisántã,
ratiná vb., ind. prez. 1 sg. ratinéz, 3 sg. ºi pl. pl. ravisánte
ratineázã ravitaliá vb., ind. prez. 1 sg. ravitaliéz, 3 sg. ºi
ratináre s. f., g.-d. art. ratinärii; pl. ratinäri pl. ravitaliázã
ratíte s. f. pl. ravitaliére s. f., g.-d. art. ravitaliérii
ratrapá vb., ind. prez. 1 sg. ratrapéz, 3 sg. ºi raz s. n., pl. rázuri
pl. ratrapeázã razachíe s. f., art. razachía, g.-d. art. razachíei;
ratrapáre s. f., g.-d. art. ratrapärii pl. razachíi
ráþã s. f., g.-d. art. ráþei; pl. ráþe razánt adj. m., pl. razánþi; f. sg. razántã, pl.
ráþã sãlbáticã s. f. + adj. razánte
ráþcã adj. f., pl. ráþce razánþã s. f., g.-d. art. razánþei; pl. razánþe
ráþcã s. f., g.-d. art. ráþcei; (oi) pl. ráþce rázã s. f., g.-d. art. rázei; pl. ráze
ráþie s. f. (sil. -þi-e), art. ráþia (sil. -þi-a), g.-d. rázie s. f. (sil. -zi-e), art. rázia (sil. -zi-a), g.-d.
art. ráþiei; pl. ráþii, art. ráþiile (sil. -þi-i-) art. ráziei; pl. rázii, art. ráziile (sil. -zi-i-)
raþiociná vb., ind. prez. 1 sg. raþiocinéz, 3 sg. razmót s. n.
ºi pl. raþiocineázã razmotá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. razmoteázã
raþiocináre s. f., g.-d. art. raþiocinärii rázna adv.
raþiocinát adj. m., pl. raþiocináþi, f. sg. ráznã s. f., g.-d. art. ráznei; pl. rázne
raþiocinátã, pl. raþiocináte raznocíþi s. m. pl.
raþiocináþie s. f., art. raþiocináþia, g.-d. art. razoár s. n. (sil. -zo-ar), pl. razoáre
raþiocináþiei; pl. raþiocináþii rãbdá vb., ind. prez. 1 sg. rabd, 2 sg. rabzi,
raþioná (a gândi logic, a raþionaliza) vb. 3 sg. ºi pl. rábdã
(sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. raþionéz, 3 sg. ºi rãbdáre s. f., g.-d. art. rãbdärii; pl. rãbdäri
pl. raþioneázã rãbdãtór adj. m., pl. rãbdãtóri; f. sg. ºi pl.
raþionábil adj. m. (sil. -þi-o-), pl. raþionábili; f. sg. rãbdãtoáre
raþionábilã, pl. raþionábile rãblãrít adj. m. (sil. -blã-), pl. rãblãríþi; f. sg.
raþionál adj. m. (sil. -þi-o-), pl. raþionáli; f. sg. rãblãrítã, pl. rãblãríte
raþionálã, pl. raþionále rãbój s. n., pl. rãbójuri
raþionalísm s. n. (sil. -þi-o-) rãbojí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãbojésc,
raþionalíst adj. m. (sil. -þi-o-), pl. raþionalíºti; imperf. 3 sg. rãbojeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
f. sg. raþionalístã, pl. raþionalíste rãbojeáscã
raþionalitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. rãbojíre s. f., g.-d. art. rãbojírii; pl. rãbojíri
raþionalitäþii rãbufneálã s. f., g.-d. art. rãbufnélii; pl. rãbufnéli
raþionalizá vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. rãbufní vb., ind. prez. 3 sg. rãbufnésc, imperf.
raþionalizéz, 3 sg. ºi pl. raþionalizeázã 3 sg. rãbufneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
raþionalizáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. rãbufneáscã
raþionalizärii; pl. raþionalizäri rãbufníre s. f., g.-d. art. rãbufnírii; pl. rãbufníri
raþionalizatoáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. rãbufnitúrã s. f., g.-d. art. rãbufnitúrii; pl.
raþionalizatoárei; pl. raþionalizatoáre rãbufnitúri
raþionalizatór s. m. (sil. -þi-o-), pl. raþionalizatóri rãbuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãbuiésc,
raþionamént s. n. (sil. -þi-o-), pl. raþionaménte imperf. 3 sg. rãbuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
raþionáre (gândire logicã, raþionalizare) s. f. rãbuiáscã
(sil. -þi-o-), g.-d. art. raþionärii; (raþionalizãri) rãbuiálã s. f., g.-d. art. rãbuiélii; pl. rãbuiéli
pl. raþionäri rãbuíre s. f., g.-d. art. rãbuírii; pl. rãbuíri
raþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. raþiúnii; rãcán s. m., pl. rãcáni
(motive) pl. raþiúni rãcár s. m., pl. rãcári
ravác s. n. rãcãduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãcãduiésc,
ravágiu s. n. [-giu pron. -gìu], art. ravágiul; imperf. 3 sg. rãcãduiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pl. ravágii, art. ravágiile (sil. -gi-i-) rãcãduiáscã
ravená vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. raveaneázã rãcãduíre s. f., g.-d. art. rãcãduírii; pl. rãcãduíri
ravenáre s. f., g.-d. art. ravenärii rãcãnél s. m., pl. rãcãnéi, art. rãcãnéii
807
rãcãní vb., ind. prez. 3 sg. rãcãnéºte, imperf. räget s. n., pl. rägete
rãcãní/rãposá
H
3 sg. rãcãneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãcãneáscã rãgilá vb., ind. prez. 1 sg. rágil, 3 sg. ºi pl. rágilã
rãceálã s. f., g.-d. art. rãcélii; (boli) pl. rãcéli rãgilát s. n.
rãchitán s. m., pl. rãchitáni rãguºeálã s. f., g.-d. art. rãguºélii; pl. rãguºéli
rãchitár s. m., pl. rãchitári rãguºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãguºésc,
rãchítã s. f., pl. rãchíte imperf. 3 sg. rãguºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãchitíº s. n., pl. rãchitíºuri rãguºeáscã
rãchiþícã s. f., g.-d. art. rãchiþélei; pl. rãchiþéle rãmás s. n., (rãmãºaguri, moºteniri) pl.
rãcí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãcésc, imperf. rãmásuri
3 sg. rãceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãceáscã rãmás-bún s. n.
rãcílã (unealtã) s. f., g.-d. art. rãcílei; pl. rãcíle rãmãºág s. n., pl. rãmãºáguri
rãcíre s. f., g.-d. art. rãcírii; pl. rãcíri rãmãºeálã s. f., g.-d. art. rãmãºélii; pl. rãmãºéli
rãcít s. n. rãmãºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãmãºésc,
rãcitór adj. m., pl. rãcitóri; f. sg. ºi pl. rãcitoáre imperf. 3 sg. rãmãºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãcitór s. n., pl. rãcitoáre rãmãºeáscã
rãcitúrã s. f., pl. rãcitúri rãmãºíþã s. f., g.-d. art. rãmãºíþei; pl. rãmãºíþe
räcnet s. n., pl. räcnete rãm÷ne vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãm÷n, 1
rãcní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãcnésc, imperf. pl. rãm÷nem, perf. s. 1 sg. rãmãséi, 1 pl.
3 sg. rãcnéa; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãcneáscã rãmáserãm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãm÷nã; ger.
rãcníre s. f., g.-d. art. rãcnírii; pl. rãcníri rãmân÷nd; part. rãmás
rãcoáre s. f., g.-d. art. rãcórii; pl. rãcóri rãm÷nere s. f., g.-d. art. rãm÷nerii; pl. rãm÷neri
rãcoreálã s. f., g.-d. art. rãcorélii; pl. rãcoréli rãmurát adj. m., pl. rãmuráþi; f. sg. rãmurátã,
rãcorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãcorésc, pl. rãmuráte
imperf. 3 sg. rãcoreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãmureá /rãmurícã s. f., g.-d. art. rãmurélei;
rãcoreáscã pl. rãmuréle
rãcoritoáre s. f. pl. rãmurí vb., ind. prez. 3 sg. rãmuréºte, imperf.
rãcoritór adj. m., pl. rãcoritóri; f. sg. ºi pl. 3 sg. rãmureá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãmureáscã
rãcoritoáre rãmuríº s. n., pl. rãmuríºuri
rãcorós adj. m., pl. rãcoróºi; f. sg. rãcoroásã, rãmuríºte s. f., g.-d. art. rãmuríºtii; pl. rãmuríºti
pl. rãcoroáse rãmurós adj. m., pl. rãmuróºi; f. sg. rãmuroásã,
rãcovínã s. f., g.-d. art. rãcovínei; pl. rãcovíne pl. rãmuroáse
rãculéþ s. m., pl. rãculéþi rãní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãnésc, imperf.
rãcúºcã s. f., g.-d. art. rãcúºtii 3 sg. rãneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãneáscã
rãcuºór s. m., pl. rãcuºóri rãníre s. f., g.-d. art. rãnírii; pl. rãníri
rãdáºcã s. f., g.-d. art. rãdáºtei; pl. rãdáºte rãpãí vb., ind. ºi conj. prez. 3 sg. räpãie,
rãdãcína-ciúmei s. f. imperf. 3 sg. rãpãiá
rãdãcínã s. f., g.-d. art. rãdãcínii; pl. rãdãcíni rãpãiálã s. f., g.-d. art. rãpãiélii; pl. rãpãiéli
rãdãcínã-de-lingoáre s. f. rãpãít adv.
rãdãcínã-dúlce s. f. rãpãít s. n.
rãdãciníº s. n. rãpãitór adj. m. (sil. -pã-i-), pl. rãpãitóri; f. sg.
rãdãcinós adj. m., pl. rãdãcinóºi; f. sg. ºi pl. rãpãitoáre
rãdãcinoásã, pl. rãdãcinoáse rãpãitúrã s. f. (sil. -pã-i-), g.-d. art. rãpãitúrii;
rãdãcinoáse s. f. pl. pl. rãpãitúri
rãdãuþeán adj. m., s. m. (sil. -dã-u-), pl. rãpãnós adj. m., pl. rãpãnóºi; f. sg. rãpãnoásã,
rãdãuþéni; f. sg. rãdãuþeánã, pl. rãdãuþéne pl. rãpãnoáse
rãdãuþeáncã s. f. (sil. -dã-u-), g.-d. art. rãpciúgã s. f.
rãdãuþéncei; pl. rãdãuþénce rãpciugós adj. m., pl. rãpciugóºi; f. sg.
rãdván s. n., pl. rãdváne rãpciugoásã, pl. rãpciugoáse
rãftuléþ s. n., pl. rãftuléþe rãpciúne s. m.
rãfuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãfuiésc, imperf. rãpí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãpésc, imperf.
3 sg. rãfuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãfuiáscã 3 sg. rãpeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãpeáscã
rãfuiálã s. f., g.-d. art. rãfuiélii; pl. rãfuiéli rãpíre s. f., g.-d. art. rãpírii; pl. rãpíri
rãgáce s. f., g.-d. art. rãgácei; pl. rãgáce rãpitór adj. m., pl. rãpitóri; f. sg. ºi pl. rãpitoáre
rãgáz s. n., pl. rãgázuri rãpitúrã s. f., g.-d. art. rãpitúrii; pl. rãpitúri
rãgãlíe s. f., art. rãgãlía, g.-d. art. rãgãlíei; pl. rãposá vb., ind. prez. 1 sg. rãposéz, 3 sg. ºi pl.
rãgãlíi, art. rãgãlíile rãposeázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãposeze
H rãposáre/rãsfr÷ngere
rãposáre s. f., g.-d. art. rãposärii
808
rãscoácere s. f., g.-d. art. rãscoácerii; pl. rãscoáceri
rãposát s. n. rãscoáge s. f., g.-d. art. rãscoágei
rãpºtí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãpºtésc, rãscoálã s. f., g.-d. art. rãscoálei; pl. rãscoále
imperf. 3 sg. rãpºteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãscól s. n., pl. rãscoále
rãpºteáscã rãscolí vb. (a scotoci, a enerva, a desface
rãpuitoáre s. f. (sil. -pu-i-), g.-d. art. rãpuitoárei; stâna) ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãscolésc, imperf.
pl. rãpuitoáre 3 sg. rãscoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãscoleáscã;
rãpuitór s. m. (sil. -pu-i-), pl. rãpuitóri (a agita) ind. prez. 3 sg. rãscoálã /rãscoléºte;
rãpúne vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãpún, perf. conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãscoále /rãscoleáscã
s. 1 sg. rãpuséi, 1 pl. rãpúserãm; conj. prez. 3 sg. rãscolíre s. f., g.-d. art. rãscolírii; pl. rãscolíri
ºi pl. rãpúnã; ger. rãpun÷nd; part. rãpús rãscolitór adj. m., pl. rãscolitóri; f. sg. ºi pl.
rãpúnere s. f., g.-d. art. rãpúnerii rãscolitoáre
rãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãrésc, imperf. rãscrãcãná vb., ind. prez. 1 sg. rãscrácãn, 3 sg.
3 sg. rãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãreáscã ºi pl. rãscrácãnã
rãricél adj. m., pl. rãricéi; f. sg. rãriceá/ rãscroí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãscroiésc,
rãricícã, pl. rãricéle imperf. 3 sg. rãscroiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãríre s. f., g.-d. art. rãrírii rãscroiáscã
rãríº s. n., pl. rãríºuri rãscroiálã s. f., g.-d. art. rãscroiélii; pl. rãscroiéli
rãriºór adj. m., pl. rãriºóri; f. sg. rãriºoárã, pl. rãscroitúrã s. f. (sil. -cro-i-), g.-d. art.
rãriºoáre rãscroitúrii; pl. rãscroitúri
rãrít s. n. rãscrúce s. f., g.-d. art. rãscrúcii; pl. rãscrúci
rãritúrã s. f., g.-d. art. rãritúrii; pl. rãritúri rãsculá vb., ind. prez. 1 sg. rãscól, 3 sg. ºi pl.
rãriþá vb., ind. prez. 1 sg. rãriþéz, 3 sg. ºi pl. rãscoálã
rãriþeázã rãsculáre s. f., g.-d. art. rãsculärii
rãriþáre s. f., g.-d. art. rãriþärii; pl. rãriþäri rãsculãtór s. m., pl. rãsculãtóri
rãriþát s. n. rãscumpãrá vb., ind. prez. 1 sg. rãscúmpãr, 3
rãrúnchi s. m., pl. rãrúnchi sg. ºi pl. rãscúmpãrã
rãsád s. n., pl. rãsáduri rãscumpãrábil adj. m., pl. rãscumpãrábili; f.
rãsádniþã s. f., g.-d. art. rãsádniþei; pl. rãsádniþe sg. rãscumpãrábilã, pl. rãscumpãrábile
rãsaláltãieri adv. (sil. -ieri; mf. rãs-) rãscumpãráre s. f., g.-d. art. rãscumpãrärii; pl.
rãsãdí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsãdésc, rãscumpãräri
imperf. 3 sg. rãsãdeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãscunoscút adj. m., pl. rãscunoscúþi; f. sg.
rãsãdeáscã rãscunoscútã, pl. rãscunoscúte
rãsãdíre s. f., g.-d. art. rãsãdírii; pl. rãsãdíri rãsfäþ s. n., pl. rãsfäþuri
rãsãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsár, 2 sg. rãsfãþá vb., ind. prez. 1 sg. rãsfäþ, 3 sg. ºi pl.
rãsári, imperf. 3 sg. rãsãreá; conj. prez. 3 sg. rãsfáþã
ºi pl. rãsárã rãsfãþáre s. f., g.-d. art. rãsfãþärii; pl. rãsfãþäri
rãsãríre s. f., g.-d. art. rãsãrírii rãsfãþãtúrã s. f., g.-d. art. rãsfãþãtúrii; pl.
rãsãrít s. n., pl. rãsãríturi rãsfãþãtúri
rãsãriteán adj. m., s. m., pl. rãsãriténi; f. sg. rãsfiérbe vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsfiérb,
rãsãriteánã, pl. rãsãriténe perf. s. 1 sg. rãsfierséi, 1 pl. rãsfiérserãm; part.
rãsãriteáncã s. f., g.-d. art. rãsãriténcei; pl. rãsfiért
rãsãriténce rãsfirá vb., ind. prez. 1 sg. rãsfír, 3 sg. ºi pl.
rãsãritór adj. m., pl. rãsãritóri; f. sg. ºi pl. rãsfírã
rãsãritoáre rãsfiráre s. f., g.-d. art. rãsfirärii; pl. rãsfiräri
rãsãtúrã (acþiunea de a rade, locul care a rãsfoí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsfoiésc,
fost ras) s. f., g.-d. art. rãsãtúrii; pl. rãsãtúri imperf. 3 sg. rãsfoiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãsãtúrã (rezultatul acþiunii) v. rãzãturã rãsfoiáscã
rãscití vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãscitésc, rãsfoiálã s. f., g.-d. art. rãsfoiélii; pl. rãsfoiéli
imperf. 3 sg. rãsciteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãsfoíre s. f., g.-d. art. rãsfoírii; pl. rãsfoíri
rãsciteáscã rãsfoít s. n.
rãsclocí vb., ind. prez. 3 sg. rãsclocéºte, imperf. rãsfr÷nge vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsfr÷ng,
3 sg. rãscloceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãscloceáscã perf. s. 1 sg. rãsfrânséi, 1 pl. rãsfr÷nserãm; part.
rãscoáce vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãscóc, rãsfr÷nt
perf. s. 1 sg. rãscopséi, 1 pl. rãscoápserãm; part. rãsfr÷ngere s. f., g.-d. art. rãsfr÷gerii; pl.
rãscópt rãsfr÷ngeri
809
rãsfúg (plantã) s. m.
rãsfúg/rãszíce
rãstigníre s. f., g.-d. art. rãstignírii; pl. rãstigníri
H
rãsfúg (boalã) s. n. rãstímp s. n., pl. rãstímpuri
rãsînþelége vb. (sil. mf. rãs-), ind. prez. 1 sg. rãstoácã s. f., g.-d. art. rãstoácei; pl. rãstoáce
ºi 3 pl. rãsînþelég, perf. s. 1 sg. rãsînþeleséi, 1 pl. rãstoárce vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãstórc,
rãsînþeléserãm; part. rãsînþéles perf. s. 1 sg. rãstorséi, 1 pl. rãstoárserãm; part.
rãspás s. n., pl. rãspásuri rãstórs
rãspär s. n., pl. rãspäri rãstocí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãstocésc,
rãspândí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãspândésc, imperf. 3 sg. rãstoceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
imperf. 3 sg. rãspândeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãstoceáscã
rãspândeáscã rãstocíre s. f., g.-d. art. rãstocírii; pl. rãstocíri
rãspândíre s. f., g.-d. art. rãspândírii; pl. rãsturná vb., ind. prez. 1 sg. rãstórn, 3 sg. ºi
rãspândíri pl. rãstoárnã
rãspânditór adj. m., (persoanã) s. m., pl. rãsturnáre s. f., g.-d. art. rãsturnärii; pl.
rãspânditóri; f. sg. ºi pl. rãspânditoáre rãsturnäri
rãspânditór (maºinã) s. n., pl. rãspânditoáre rãsturnãtoáre (cormanã) s. f., g.-d. art.
rãsp÷ntie s. f. (sil. -ti-e), art. rãsp÷ntia (sil. -ti- rãsturnãtórii; pl. rãsturnãtóri
a), g.-d. art. rãsp÷ntiei; pl. rãsp÷ntii, art. rãsturnãtór adj. m., s. m., pl. rãsturnãtóri; f. sg.
rãsp÷ntiile (sil. -ti-i-) ºi pl. rãsturnãtoáre
rãspicá vb., ind. prez. 1 sg. rãspíc, 3 sg. ºi pl. rãsturnãtór (dispozitiv) s. n., pl. rãsturnãtoáre
rãspícã rãsturníº s. n., pl. rãsturníºuri
rãspicáre s. f., g.-d. art. rãspicärii; pl. rãspicäri rãsúc s. n., pl. rãsúcuri
rãsplátã s. f., g.-d. art. rãspläþii; pl. rãspläþi rãsuceálã s. f., g.-d. art. rãsucélii; pl. rãsucéli
rãsplãmãdí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsucí vb. ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsucésc,
rãsplãmãdésc, imperf. 3 sg. rãsplãmãdeá; conj. imperf. 3 sg. rãsuceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
prez. 3 sg. ºi pl. rãsplãmãdeáscã rãsuceáscã
rãsplãtí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsplãtésc, rãsucíre s.f., g.-d. art. rãsucírii; pl. rãsucíri
imperf. 3 sg. rãsplãteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãsucitoáre s. f., g.-d. art. rãsucitoárei; pl.
rãsplãteáscã rãsucitoáre
rãsplãtíre s. f., g.-d. art. rãsplãtírii; pl. rãsplãtíri rãsucitór s. m., pl. rãsucitóri
rãspóimâine adv. rãsucitúrã s. f., g.-d. art. rãsucitúrii; pl. rãsucitúri
rãspopí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãspopésc, rãsuflá vb. (sil. -fla), ind. prez. 1 sg. rãsúflu,
imperf. 3 sg. rãspopeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. 3 sg. ºi pl. rãsúflã
rãspopeáscã rãsufláre s. f. (sil. -fla-), g.-d. art. rãsuflärii;
rãspúnde vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãspúnd, pl. rãsufläri
perf. s. 1 sg. rãspúnsei, 1 pl. rãspúnserãm; conj. rãsuflãtoáre (deschizãturã de aerisire) s. f.
prez. 3 sg. ºi pl. rãspúndã; part. rãspúns (sil. -flã-), g.-d. art. rãsuflãtórii; pl. rãsuflãtóri
rãspúndere s. f., g.-d. art. rãspúnderii; pl. rãsuflãtoárea-pãm÷ntului s. f. (sil. -flã-)
rãspúnderi rãsuflãtór adj. m. (sil. -flã-), pl. rãsuflãtóri; f.
rãspúns s. n., pl. rãspúnsuri sg. ºi pl. rãsuflãtoáre
rãspunzãtór adj. m., pl. rãspunzãtóri; f. sg. ºi rãsuflãtór (tub de evacuare) s. n. (sil. -flã-),
pl. rãspunzãtoáre pl. rãsuflãtoáre
rãsputére s. f., pl. rãsputéri rãsuflãtúrã s. f. (sil. -flã-), g.-d. art. rãsuflãtúrii;
rãsºtí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsºtíu, 3 sg. pl. rãsuflãtúri
rãsºtíe rãsúflet s. n. (sil. -flet), pl. rãsúflete
rãstáv s. n., pl. rãstávuri rãsúflu s. n. (sil. -flu), art. rãsúflul; pl. rãsúfluri
rãstãlmãcí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãsuná vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. rãsúnã
rãstãlmãcésc, imperf. 3 sg. rãstãlmãceá; conj. rãsunáre s. f., g.-d. art. rãsunärii; pl. rãsunäri
prez. 3 sg. ºi pl. rãstãlmãceáscã rãsunãtór adj. m., pl. rãsunãtóri; f. sg. ºi pl.
rãstãlmãcíre s. f., g.-d. art. rãstãlmãcírii; pl. rãsunãtoáre
rãstãlmãcíri rãsúnet s. n., pl. rãsúnete
rãsteálã s. f., g.-d. art. rãstélii; pl. rãstéli rãsúrã (mãceº, larvã, impozit, rãzãturã) s. f.,
rãstí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãstésc, imperf. g.-d. art. rãsúrii; pl. rãsúri
3 sg. rãsteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãsteáscã rãsuréi s. m. pl., art. rãsuréii
rãstigní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãstignésc, rãsuríu adj. m., f. rãsuríe; pl. m. ºi f. rãsuríi
imperf. 3 sg. rãstigneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãszíce vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãszíc;
rãstigneáscã part. rãszís
H rãºchiá/rãzbolí
rãºchiá vb. (sil. -chi-a), ind. prez. 1 sg. rãºchiéz,
810
rãutáte s. f. (sil. rã-u-), g.-d. art. rãutäþii; pl.
3 sg. ºi pl. rãºchiázã, 1 pl. rãºchiém (sil. -chi-em); rãutäþi
conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãºchiéze; ger. rãºchiínd rãutãciós adj. m. (sil. rã-u-), pl. rãutãcióºi;
(sil. -chi-ind) f. sg. rãutãcioásã, pl. rãutãcioáse
rãºchiát s. n. (sil. -chi-at), pl. rãºchiáturi rãuvoitór adj. m., pl. rãuvoitóri; f. sg. ºi pl.
rãºchiére s. f. (sil. -chi-e-), g.-d. art. rãºchiérii; rãuvoitoáre
pl. rãºchiéri rãvár s. n., pl. rãváre
rãºchirá vb., ind. prez. 1 sg. rãºchiréz/rãºchír, rãvẠs. n., pl. rãváºe
3 sg. ºi pl. rãºchireázã /rãºchírã rãvãºeálã s. f., g.-d. art. rãvãºélii; pl. rãvãºéli
rãºchiráre s. f., g.-d. art. rãºchirärii; pl. rãvãºél s. n., pl. rãvãºéle
rãºchiräri rãvãºí vb., ind. prez. l sg. ºi 3 pl. rãvãºésc,
rãºchitór s. n., pl. rãºchitoáre imperf. 3 sg. rãvãºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãºinár s. m., pl. rãºinári rãvãºeáscã
rãºínã s. f., g.-d. art. rãºínii; pl. rãºíni rãvãºíre s. f., g.-d. art. rãvãºírii; pl. rãvãºíri
rãºínã-de-pãm÷nt s. f. rãzãläu s. n., art. rãzãläul; pl. rãzãláie
rãºinãríe s. f., art. rãºinãría, g.-d. art. rãzãluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzãluiésc,
rãºinãríei; pl. rãºinãríi, art. rãºinãríile imperf. 3 sg. rãzãluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãºinoáse s. f. pl. rãzãluiáscã
rãºinós adj. m., pl. rãºinóºi; f. sg. rãºinoásã, rãzãluiálã s. f., g.-d. art. rãzãluiélii; pl.
pl. rãºinoáse rãzãluiéli
rãºluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãºluiésc, rãzãluíre s. f., g.-d. art. rãzãluírii; pl. rãzãluíri
imperf. 3 sg. rãºluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãzãtoáre s. f., g.-d. art. rãzãtórii; pl. rãzãtóri
rãºluiáscã rãzãtúrã/rãsãtúrã (rezultatul acþiunii) s. f.,
rãºluíre s. f., g.-d. art. rãºluírii g.-d. art. rãzãtúrii /rãsãtúrii; pl. rãzãtúri /
rãºpãluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãºpãluiésc, rãsãtúri
imperf. 3 sg. rãºpãluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãzbáte vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzbát, 1 pl.
rãºpãluiáscã rãzbátem; part. rãzbãtút
rãºpãluíre s. f., g.-d. art. rãºpãluírii; pl. rãzbátere s. f., g.-d. art. rãzbáterii
rãºpãluíri rãzbãtãtór adj. m., pl. rãzbãtãtóri; f. sg. ºi pl.
rãtãcí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãtãcésc, rãzbãtãtoáre
imperf. 3 sg. rãtãceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãzbél s. n., pl. rãzbéle
rãtãceáscã rãzbí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzbésc, imperf.
rãtãcíre s. f., g.-d. art. rãtãcírii; pl. rãtãcíri 3 sg. rãzbeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãzbeáscã
rãtãcít s. n. rãzbíci s. n., pl. rãzbíce
rãtãcitór adj. m., pl. rãtãcitóri; f. sg. ºi pl. rãzbicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzbicésc,
rãtãcitoáre imperf. 3 sg. rãzbiceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãtéz s. n., pl. rãtéze rãzbiceáscã
rãtutí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãtutésc, rãzbíre s. f., g.-d. art. rãzbírii; pl. rãzbíri
imperf. 3 sg. rãtuteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãzbít adj. m., pl. rãzbíþi; f. sg. rãzbítã, pl. rãzbíte
rãtuteáscã rãzbitór adj. m., pl. rãzbitóri; f. sg. ºi pl. rãzbitoáre
rãtutíre s. f., g.-d. art. rãtutírii rãzbói (conflict armat, unealtã) s. n., pl.
rãtutíº adv. rãzboáie
rãþiºoárã s.f., g.-d. art. rãþiºoárei; pl. rãþiºoáre rãzboí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzboiésc,
rãþói s. m., pl. rãþói, art. rãþóii imperf. 3 sg. rãzboiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãþoí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãþoiésc, rãzboiáscã
imperf. 3 sg. rãþoiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãzbói-fúlger s. n.
rãþoiáscã rãzbóinic s. m., adj. m., pl. rãzbóinici; f. sg.
rãþoiálã s. f. (sil. -þo-ia-), g.-d. art. rãþoiélii; pl. rãzbóinicã, pl. rãzbóinice
rãþoiéli rãzboinicésc adj. m., f. rãzboiniceáscã; pl. m.
rãþoiẠs. m., pl. rãþoiáºi ºi f. rãzboinicéºti
rãþúcã s. f., g.-d. art. rãþúcii; pl. rãþúci rãzboíre s. f., g.-d. art. rãzboírii; pl. rãzboíri
rãþúºcã s. f., g.-d. art. rãþúºtei; pl. rãþúºte rãzboitór adj. m. (sil. -bo-i-), pl. rãzboitóri; f.
rãu adj. m., pl. rãi; f. sg. rea, pl. réle sg. ºi pl. rãzboitoáre
rãu s. n., pl. réle rãzbolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzbolésc,
rãufãcãtór s. m., adj. m., pl. rãufãcãtóri; f. sg. imperf. 3 sg. rãzboleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
ºi pl. rãufãcãtoáre rãzboleáscã
811
rãzbolíre s. f., g.-d. art. rãzbolírii; pl. rãzbolíri rãznepót s. m., pl. rãznepóþi
rãzbolíre/râiós
H
rãzbubuí vb., ind. ºi conj. prez. 3 sg. rãzbúbuie, rãzní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãznésc,
imperf. 3 sg. rãzbubuiá imperf. 3 sg. rãzneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãzbubuíre s. f., g.-d. art. rãzbubuírii; pl. rãzneáscã
rãzbubuíri rãzór (hat, ogor, cãrãruie, arc de trãsurã,
rãzbubuít s. n., pl. rãzbubuíturi drug de metal) s. n., pl. rãzoáre
rãzbucurós adj. m., pl. rãzbucuróºi; f. sg. rãzorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzorésc,
rãzbucuroásã, pl. rãzbucuroáse imperf. 3 sg. rãzoreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãzbún s. n. rãzoreáscã
rãzbuná vb., ind. prez. 1 sg. rãzbún, 3 sg. ºi rãzuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzuiésc,
pl. rãzbúnã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãzbúne imperf. 3 sg. rãzuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãzbunáre s. f., g.-d. art. rãzbunärii; pl. rãzuiáscã
rãzbunäri rãzuiálã s. f., g.-d. art. rãzuiélii; pl. rãzuiéli
rãzbunãtór adj. m., pl. rãzbunãtóri; f. sg. ºi pl. rãzuíre s. f., g.-d. art. rãzuírii; pl. rãzuíri
rãzbunãtoáre rãzuít adj. m., pl. rãzuíþi; f. sg. rãzuítã, pl.
rãzbuníc s. m., pl. rãzbuníci rãzuíte
rãzbunícã s. f., g.-d. art. rãzbunícii; pl. rãzbuníci rãzuitoáre (obiect) s. f. (sil. -zu-i-), g.-d. art.
rãzdá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzdáu, 1 pl. rãzuitórii; pl. rãzuitóri
rãzdäm, 2 pl. rãzdáþi, imperf. 3 sg. rãzdãdeá, rãzuitór s. n. (sil. -zu-i-), pl. rãzuitoáre
perf. s. 1 sg. rãzdãdúi, 1 pl. rãzdãdúrãm, m. rãzuitúrã s. f. (sil. -zu-i-), g.-d. art. rãzuitúrii;
m. c. per f. 1 sg. rãzdãdúsem, 1 pl. pl. rãzuitúri
rãzdãdúserãm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rãzdeá rãzúº s. n., pl. rãzuºúri
rãzéº s. m., pl. rãzéºi rãzvidí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzvidésc,
rãzeºésc adj. m., f. rãzeºeáscã; pl. m. ºi f. imperf. 3 sg. rãzvideá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãzeºéºti rãzvideáscã
rãzeºíe s. f., art. rãzeºía, g.-d. art. rãzeºíei; rãzvidít adv.
(proprietãþi) pl. rãzeºíi, art. rãzeºíile rãzvrãtí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzvrãtésc,
rãzeºíme s. f., g.-d. art. rãzeºímii imperf. 3 sg. rãzvrãteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rãzeºíþã s. f., g.-d. art. rãzeºíþei; pl. rãzeºíþe rãzvrãteáscã
rãzgâiá vb., ind. prez. 1 sg. rãzg÷i, 3 sg. ºi pl. rãzvrãtíre s. f., g.-d. art. rãzvrãtírii; pl. rãzvrãtíri
rãzg÷ie rãzvrãtitór adj. m., s. m., pl. rãzvrãtitóri; f. sg.
rãzgâiálã s. f., g.-d. art. rãzgâiélii; pl. rãzgâiéli ºi pl. rãzvrãtitoáre
rãzgâiére s. f., g.-d. art. rãzgâiérii; pl. rãzgâiéri râbár s. m., pl. râbári
rãzgândí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. râbniþeán s. m., adj. m., pl. râbniþéni; f. sg.
rãzgândésc, imperf. 3 sg. rãzgândeá; conj. râbniþeánã, pl. râbniþéne
prez. 3 sg. ºi pl. rãzgândeáscã râbniþeáncã s. f., pl. râbniþénce
rãzgândíre s. f., g.-d. art. rãzgândírii; pl. r÷cã s. f., g.-d. art. r÷cii
rãzgândíri râcâí vb., ind. ºi conj. prez. 3 sg. ºi pl. r÷câie,
rãzghiná vb., ind. prez. 1 sg. rãzghín, 3 sg. ºi imperf. 3 sg. râcâiá
pl. rãzghínã râcâiálã s.f. (sil. -câ-ia-), g.-d. art. râcâiélii; pl.
rãzghináre s. f., g.-d. art. rãzghinärii; pl. râcâiéli
rãzghinäri râcâíre s. f., g.-d. art. râcâírii; pl. râcâíri
rãziºoarã s. f., g.-d. art. rãziºoárei; pl. rãziºoáre râcâít s. n.
rãzjudecá vb., ind. prez. 1 sg. rãzjúdec, 3 sg. râcâitúrã s. f. (sil. -câ-i-), g.-d. art. râcâitúrii;
ºi pl. rãzjúdecã pl. râcâitúri
rãzléþ adj. m., pl. rãzléþi; f. sg. rãzleáþã, pl. r÷de vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. râd, 1 pl.
rãzléþe r÷dem, perf. s. 1 sg. râséi, 1 pl. r÷serãm; conj.
rãzleþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzleþésc, prez. 3 sg. ºi pl. r÷dã; part. râs
imperf. 3 sg. rãzleþeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. râgâí vb., ind. ºi conj. prez. 1 sg. r÷gâi, 3 sg.
rãzleþeáscã ºi pl. r÷gâie, imperf. 3 sg. râgâiá
rãzleþíre s. f., g.-d. art. rãzleþírii; pl. rãzleþíri râgâiálã s. f., g.-d. art. râgâiélii; pl. râgâiéli
rãzlóg s. m., pl. rãzlógi râgâitúrã s. f., pl. râgâitúri
rãzmerí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rãzmerésc, r÷ia-broáºtei (bot.) s. f.
imperf. 3 sg. rãzmereá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. r÷ia-múnþilor (bot.) s. f.
rãzmereáscã r÷ie s. f., art. r÷ia, g.-d. art. r÷iei
rãzmeríþã s. f., g.-d. art. rãzmeríþei; pl. rãzmeríþe râiós adj. m., pl. râióºi; f. sg. râioásã, pl. râioáse
H râmá/reacoperí
râmá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. r÷mã râs (mamifer, pasãre) s. m., pl. râºi
812

r÷mã s. f., g.-d. art. r÷mei; pl. r÷me râs (acþiune) s. n., pl. r÷suri
râmãtór s. m., pl. râmãtóri r÷set s. n., pl. r÷sete
râmãtúrã s. f., g.-d. art. râmãtúrii; pl. râmãtúri râsoáicã s. f., g.-d. art. râsoáicei; pl. râsoáice
râmleán s. m., pl. râmléni r÷sul-pãdúrii (pasãre) s. m.
r÷mnic s. n., pl. r÷mnice râºcãneán s. m., adj. m., pl. râºcãnéni; f. sg.
râmniceán adj. m., s. m., pl. râmnicéni; f. sg. râºcãneánã, pl. râºcãnéne
râmniceánã, pl. râmnicéne râºcãneáncã s. f., pl. râºcãnénce
râmniceáncã s. f., g.-d. art. râmnicéncei; pl. r÷ºcov s. m., pl. r÷ºcovi
râmnicénce râºní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. râºnésc, imperf.
r÷nã s. f. 3 sg. râºneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. râºneáscã
r÷ncã s. f., g.-d. art. r÷ncii; pl. rânci râºnicioárã s. f., g.-d. art. râºnicioárei; pl.
r÷nced adj. m., pl. r÷ncezi; f. sg. r÷ncedã, pl. râºnicioáre
r÷ncede râºnít s. n.
râncezeálã s. f., g.-d. art. râncezélii; pl. râncezéli râºniþár s. m., pl. râºniþári
râncezí vb., ind. prez. 3 sg. râncezéºte, imperf. r÷ºniþã s. f., g.-d. art. r÷ºniþei; pl. r÷ºniþe
3 sg. râncezeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. râncezeáscã râºnoveán adj. m., s. m., pl. râºnovéni; f. sg.
râncezíre s. f., g.-d. art. râncezírii; pl. râncezíri râºnoveánã, pl. râºnovéne
r÷nchez s. n., pl. r÷nchezuri râºnoveáncã s. f., g.-d. art. râºnovéncei; pl.
rânchezá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. râncheázã râºnovénce
rânchezáre s. f., g.-d. art. rânchezärii; pl. rât (botul porcului, luncã) s. n., pl. r÷turi
rânchezäri râtán s. m., pl. râtáni
rânchezát s. n. râu s. n., art. r÷ul; pl. r÷uri
rând s. n., pl. r÷nduri râuléþ s. n. (sil. râ-u-), pl. râuléþe
rândẠs. m., pl. rândáºi râurá vb. (sil. râ-u-), ind. prez. 3 sg. râureázã
rânduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rânduiésc, râuºór s. n. (sil. râ-u-), pl. râuºoáre
imperf. 3 sg. rânduiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. r÷vnã s. f., g.-d. art. r÷vnei; pl. r÷vne
rânduiáscã râvní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. râvnésc,
rânduiálã s. f., g.-d. art. rânduiélii; pl. rânduiéli imperf. 3 sg. râvneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rânduíre s. f., g.-d. art. rânduírii; pl. rânduíri râvneáscã
rânduléþ s. n., pl. rânduléþe râvnitór adj. m., pl. râvnitóri; f. sg. ºi pl.
rânduneá s. f., art. rânduneáua, g.-d. art. râvnitoáre
rândunélei; pl. rândunéle râzãréþ adj. m., pl. râzãréþi; f. sg. râzãreáþã,
rândunél s. m., pl. rândunéi, art. rândunéii pl. râzãréþe
rânduníca-Dómnului s. f. râzãtór adj. m., pl. râzãtóri; f. sg. ºi pl. râzãtoáre
rândunícã s. f., g.-d. art. rândunícii; pl. râznár s. m., pl. râznári
rânduníci r÷znã s. f., g.-d. art. r÷znei; pl. r÷zne
rândunícã-de-mare s. f. re s. m. invar.
râní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rânésc, imperf. reabilitá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reabilitéz,
3 sg. râneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. râneáscã 3 sg. ºi pl. reabiliteázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rânjeálã s. f., g.-d. art. rânjélii; pl. rânjéli reabilitéze
r÷njet s. n., pl. r÷njete reabilitáre s. f. (sil. re-a-) ¿ abilitare
rânjí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rânjésc, reaboná vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reabonéz,
imperf. 3 sg. rânjeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. 3 sg. ºi pl. reaboneázã
rânjeáscã reabonáre s. f., g.-d. art. reabonärii
rânjíre s. f., g.-d. art. rânjírii; pl. rânjíri reabonát adj. m. (sil. re-a-), pl. reabonáþi; f. sg.
rânjitór adj. m., pl. rânjitóri; f. sg. ºi pl. reabonátã, pl. reabonáte
rânjitoáre reabordá vb., ind. prez. 1 sg. reabordéz, 3 sg.
rânjitúrã s. f., g.-d. art. rânjitúrii; pl. rânjitúri ºi pl. reabordeázã
rântẠs. n., pl. rântáºuri reabordáre s. f., g.-d. art. reabordärii
r÷nzã s. f., g.-d. art. r÷nzei; pl. r÷nze reabsórbþie s. f., g.-d. art. reabsorbþiei
rânzós adj. m., pl. rânzóºi; f. sg. rânzoásã, pl. reaclimatizá vb., ind. prez. 1 sg. reaclimatizéz,
rânzoáse 3 sg. ºi pl. reaclimatizeázã
r÷pã s.f., g.-d. art. r÷pei /r÷pii; pl. r÷pe /râpi reaclimatizáre s. f., g.-d. art. reaclimatizärii
râpós adj. m., pl. râpóºi; f. sg. râpoásã, pl. reacoperí vb., ind. prez. 1 sg. reacòpãr; conj.
râpoáse prez. 3 sg. ºi pl. reacóperã
813
reacordá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 reacórd /
reacordá/realizánt
readúce vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
H
reacordéz readúc; part. readús
reacordáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reacordärii; readúcere s. f. (sil. re-a-) ¿ aducere
pl. reacordäri readuná vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. readún,
rea-credínþã s. f., art. reáua-credínþã, g.-d. art. 3 sg. ºi pl. readúnã
rélei-crédinþe reaerisí vb. (sil. -re-a-e-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
reactánt s. m. (sil. re-ac-), pl. reactánþi reaerisésc, 3 sg. reaeriséºte
reactánþã s. f. (sil. re-ac-), g.-d. art. reactánþei; reaerisíre s. f. (sil. -re-a-e), g.-d. art. reaerisírii;
pl. reactánþe pl. reaerisíri
reactimétru s. n., pl. reactimétre reafirmá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reafírm,
reactív adj. m., s. m. (sil. re-ac-), pl. reactívi; f. 3 sg. ºi pl. reafírmã
sg. reactívã, pl. reactíve reafirmáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reafirmärii;
reactivá vb. (sil. re-ac-), ind. prez. 1 sg. pl. reafirmäri
reactivéz, 3 sg. ºi pl. reactiveázã reaflá vb. (sil. re-a-fla), ind. prez. 1 sg. reáflu,
reactivánt adj. m., s. m. (sil. re-ac-) ¿ activant 3 sg. ºi pl. reáflã
reactiváre s. f. (sil. re-ac-) ¿ activare reagravá vb. (sil. re-a-gra-), ind. prez. 1 sg.
reactivitáte s. f. (sil. re-ac-), g.-d. art. reactivitäþii reagravéz, 3 sg. reagraveázã
reactopropulsór s. n. (sil. re-ac-, -pro-), pl. reagraváre s. f. (sil. -re-a-), g.-d. art.
reactopropulsoáre reagravärii; pl. reagraväri
reactór s. n. (sil. re-ac-), pl. reactoáre reajustá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reajustéz,
reactualizá vb. (sil. re-ac-tu-a-), ind. prez. 3 sg. ºi pl. reajusteázã
1 sg. reactualizéz, 3 sg. ºi pl. reactualizeázã; reajustáre s. f. (sil. re-a-) ¿ ajustare
conj. prez. 3 sg. ºi pl. reactualizéze reál adj. m., pl. reáli; f. sg. reálã, pl. reále
reactualizáre s. f. (sil. re-ac-) ¿ actualizare reál (monedã) s. m., pl. reáli
reácþie (rãspuns la ceva, fenomen chimic, fizic) reál (realitate) s. n.
s. f. (sil. re-ac-þi-e), art. reácþia (sil. -þi-a), g.-d. art. realége vb. (sil. re-a-) ¿ alege
reácþiei; pl. reácþii, art. reácþiile (sil. -þi-i-) realégere s. f. (sil. re-a-) ¿ alegere
reacþioná vb. (sil. re-ac-þi-o-), ind. prez. 1 sg. realezá vb., ind. prez. 1 realezéz, 3 sg. ºi pl.
reacþionéz, 3 sg. ºi pl. reacþioneázã realezeázã
reacþionál adj. m. (sil. re-ac-þi-o-), pl. realezáre s. f., g.-d. art. realezärii
reacþionáli; f. sg. reacþionálã, pl. reacþionále realgár s. n. (sil. re-al-)
reacþionár adj. m. (sil. re-ac-þi-o-), pl. realimentá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg.
reacþionári; f. sg. reacþionárã, pl. reacþionáre realimentéz, 3 sg. ºi pl. realimenteázã; conj.
reacþionarísm s. n. (sil. re-ac-þi-o-) prez. 3 sg. ºi pl. realimentéze
reacþiúne (pol., fiz.) s. f. (sil. re-ac-) ¿ acþiune realimentáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art.
reacumulá vb., ind. prez. 1 reacumuléz; conj. realimentärii; pl. realimentãri
prez. 3 sg. ºi pl. reacumuléze realiniá vb. (sil. re-a-) ¿ alinia
reacumuláre s. f., g.-d. art. reacumulärii realiniére s. f. (sil. re-a-) ¿ aliniere
readaptá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. realipí vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
readaptéz, 3 sg. ºi pl. readapteázã; conj. prez. realipésc; conj. prez. 3 sg. ºi pl. realipeáscã
3 sg. ºi pl. readaptéze realipíre s. f. (sil. re-a-) ¿ alipire
readaptáre s. f. (sil. re-a-) ¿ adaptare realísm s. n. (sil. re-a-)
readmísie s. f. (sil. re-ad, -si-e), art. readmísia realíst adj. m., s. m. (sil. re-a-), pl. realíºti; f. sg.
(sil. -si-a), g.-d. art. readmísiei; pl. readmísii, realístã, pl. realíste
art. readmisíile (sil. -si-i-) realístic adj. m., pl. realístici; f. sg. realísticã,
readmíte vb. (sil. re-ad-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. pl. realístice
readmít; conj. prez. 3 sg. ºi pl. readmítã; part. realitáte s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realitäþii;
readmís (situaþii, fapte, lucruri) pl. realitäþi
readmítere s. f. (sil. re-ad-) ¿ admitere realizá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. realizéz,
readmonestá vb. (sil. re-ad-), ind. prez. 1 sg. 3 sg. ºi pl. realizeázã
readmonestéz, 3 sg. ºi pl. readmonesteázã realizábil adj. m. (sil. re-a-), pl. realizábili;
readmonestáre s. f. (sil. re-ad-), g.-d. art. f. sg. realizábilã, pl. realizábile
readmonestärii; pl. readmonestäri realizabilitáte s. f. (sil. -re-a-), g.-d. art.
readormí vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. realizabilitäþii
readórm realizánt adj. m. (sil. -re-a-), pl. realizánþi; f. sg.
readucãtór s. n. (sil. re-a-), pl. readucãtoáre realizántã, pl. realizánte
H realizáre/rebonificáþie
realizáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realizärii; rearbitráre s. f. (sil. re-ar, -tra-), g.-d. art.
814

pl. realizäri rearbiträrii; pl. rearbiträri


realizatór adj. m. (sil. re-a-), pl. realizatóri; rearendá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg.
f. sg. ºi pl. realizatoáre rearendéz, 3 sg. ºi pl. rearendeázã
realménte adv. (sil. re-al-) reargintá vb. (sil. re-ar-), ind. prez. 1 sg.
realtoí vb. (sil. -re-al-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. reargintéz, 3 sg. ºi pl. rearginteázã
realtoiésc, 3 sg. realtoiéºte reargintáre s. f. (sil. re-ar-), g.-d. art.
realtoíre s. f. (sil. re-al-), pl. realtoíri reargintärii; pl. reargintäri
reambalá vb. (sil. re-am-), ind. prez. 1 sg. reasigurá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg.
reambaléz, 3 sg. ºi pl. reambaleázã reasígur, 3 sg. ºi pl. reasígurã
reambaláre s. f. (sil. re-am-) ¿ ambalare reasiguráre s. f. (sil. re-a-) ¿ asigurare
reambuláre s. f. (sil. re-am-), g.-d. art. reasiguratór s. m., adj. m., pl. reasiguratóri; f.
reambulärii; pl. reambuläri sg. ºi pl. reasiguratoáre
reamenajá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reasociá vb. (sil. re-a-) ¿ asocia
reamenajéz, 3 sg. ºi pl. reamenajeázã reaºezá vb. (sil. re-a-) ¿ aºeza
reamenajáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reaºezáre s. f. (sil. re-a-) ¿ aºezare
reamenajärii; pl. reamenajäri reaºezát adj. m. (sil. re-a-) ¿ aºezat
reamenaját adj. m. (sil. re-a-), pl. reamenajáþi; reatribuí vb., ind. prez. 1 sg. reatríbui, 3 sg. ºi
f. sg. reamenajátã, pl. reamenajáte pl. reatríbuie
reamintí vb. (sil. re-a-) ¿ aminti reaudiá vb. (sil. re-a-) ¿ audia
reamintíre s. f. (sil. re-a-) ¿ amintire reaudiére s. f. (sil. re-a-) ¿ audiere
reamplasá vb. (sil. re-am-), ind. prez. 1 sg. reávãn adj. m., pl. réveni; f. sg. reávãnã, pl. révene
reamplaséz, 3 sg. ºi pl. reamplaseázã rea-voínþã s. f., art. reáua-voínþã, g.-d. art.
reamplasáre s. f., g.-d. art. reamplasärii; pl. rélei-voínþe
reamplasäri reázem s. n., pl. reázeme
reanalizá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. rebáb s. n., pl. rebáburi
reanalizéz, 3 sg. ºi pl. reanalizeázã rebandajá vb., ind. prez. 1 sg. rebandajéz, 3 sg.
reanalizáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. ºi pl. rebandajeázã
reanalizärii; pl. reanalizäri rebandajáre s. f. ¿ bandajare
reanclanºá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. rebarbatív adj. m., pl. rebarbatívi; f. sg.
reanclanºeázã rebarbatívã, pl. rebarbatíve
reanclánºare s. f. (sil. re-an-), g.-d. art. rebáte vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rebát, 3 sg.
reanclanºärii; pl. reanclanºäri rebáte
reangajá vb. (sil. re-an-) ¿ angaja rebátere s. f., g.-d. art. rebáterii; pl. rebáteri
reangajáre s. f. (sil. re-an-) ¿ angajare rebãtút adj. m., pl. rebãtúþi; f. sg. rebãtútã, pl.
reanimá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reaním rebãtúte
/reaniméz, 3 sg. ºi pl. reanímã/reanimeázã rebéc s. n., pl. rebécuri
reanimáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. reanimärii; rebegeálã s. f., g.-d. art. rebegélii; pl. rebegéli
pl. reanimäri rebegí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rebegésc,
reanimatoáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. imperf. 3 sg. rebegeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
reanimatoárei; pl. reanimatoáre rebegeáscã
reanimatór s. m., pl. reanimatóri rebél adj. m., s. m., pl. rebéli; f. sg. rebélã, pl.
reaparíþie s. f. (sil. re-a-) ¿ apariþie rebéle
reapãreá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rebeliúne s. f. (sil. -li-u-), g.-d. art. rebeliúnii;
reapár, 1 pl. reapãrém pl. rebeliúni
reaprínde vb. (sil. re-a-) ¿ aprinde rebifá vb., ind. prez. 1 rebiféz, 3 sg. ºi pl. rebifeázã
reapríndere s. f. (sil. re-a-) ¿ aprindere rebó s. n., art. rebóul; pl. rebóuri
reaprovizioná vb. (sil. re-a-pro-, -zi-o-), ind. prez. rebobiná vb., ind. prez. 1 sg. rebobinéz, 3 sg.
1 sg. reaprovizionéz, 3 sg. ºi pl. reaprovizioneázã ºi pl. rebobineázã
reaprovizionáre s. f. (sil. re-a-) ¿ aprovizionare rebobináre s. f. ¿ bobinare
rearanjá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. rebonificá vb., ind. prez. 1 rebonífic, 3 sg. ºi
rearanjéz, 3 sg. ºi pl. rearanjeázã pl. reboníficã
rearanjáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. rearanjärii; rebonificáre s. f., g.-d. art. rebonificärii; pl.
pl. rearanjäri rebonificäri
rearbitrá vb. (sil. re-ar-, -tra), ind. prez. 1 sg. rebonificáþie s. f., art. rebonificáþia, g.-d. art.
rearbitréz, 3 sg. ºi pl. rearbitreázã rebonificáþiei
815
rebórd s. n., pl. rebórduri recântãrí vb. ¿ cântãri
rebórd/recercetá
H
rebotezá vb., ind., prez. 1 sg. rebotéz, 3 sg. ºi pl. recântãríre s. f., g.-d. art. recântãrírii
reboteázã recâºtigá vb., ind. prez. 1 sg. recâºtíg, 3 sg.
rebotezáre s. f., g.-d. art. rebotezäri ºi pl. recâºtígã
rebrusmént s. n. (sil. -brus-), pl. rebrusménte recâºtigáre s. f., g.-d. art. recâºtigärii; pl.
rébus s. n., pl. rébusuri recâºtigäri
rebusíst s. m., adj. m., pl. rebusiºti; f. sg. rebusístã, réce adj. m., f. réce; pl. m. ºi f. reci
pl. rebusíte recelá vb., ind. prez. 1 sg. receléz, 3 sg. ºi pl.
rebusístic adj. m., pl. rebusístici; f. sg. rebusísticã, receleázã
pl. rebusístice receláre s. f., g.-d. art. recelärii; pl. receläri
rebusoíd adj. m., pl. rebusoízi; f. sg. rebusoídã, pl. recensãm÷nt s. n., pl. recensãm÷nturi/
rebusoíde recensãminte
rebút s. n., pl. rebúturi recént adj. m., pl. recénþi; f. sg. recéntã, pl. recénte
rebutá vb., ind. prez. 1 sg. rebutéz, 3 sg. ºi pl. recénþã s. f., g.-d. art. recénþei
rebuteázã recenzá (a analiza o lucrare, a face un
rebutáre s. f., g.-d. art. rebutärii; pl. rebutäri recensãmânt) vb., ind. prez. 1 sg. recenzéz,
rec s. n., pl. récuri 3 sg. ºi pl. recenzeázã
recalcitránt adj. m. (sil. -trant), pl. recalcitránþi; recenzáre s. f., g.-d. art. recenzärii; pl. recenzäri
f. sg. recalcitrántã, pl. recalcitránte recenzát adj. m., pl. recenzáþi; f. sg. recenzátã,
recalcitránþã s. f. (sil. -tran-), g.-d. art. pl. recenzáte
recalcitránþei; pl. recalcitránþe recenzént s. m., pl. recenzénþi
recalculá vb., ind. prez. 1 sg. recalculéz, 3 sg. recenzéntã s. f., g.-d. art. recenzéntei; pl.
ºi pl. recalculeázã recenzénte
recalculáre s. f., pl. recalculäri recénzie s. f. (sil. -zi-e), art. recénzia (sil. -zi-a),
recalculáþie s. f., g.-d. art. recalculáþiei g.-d. art. recénziei; pl. recénzii; art. recénziile (sil.
recalescénþã s. f., g.-d. art. recalescénþei -zi-i-)
recalibrá vb. (sil. -bra), ind. prez. 1 sg. recalibréz, recenzoáre s. f., g.-d. art. recenzoárei; pl.
3 sg. ºi pl. recalibreázã recenzoáre
recalibráre s. f., pl. recalibräri recenzór s. m., pl. recenzóri
recalificá vb., ind. prez. 1 sg. recalífic, 3 sg. ºi recepáj s. n., pl. recepáje
pl. recalíficã recepáre s. f., g.-d. art. recepärii; pl. recepäri
recalificáre s. f., pl. recalificäri receptá vb., ind. prez. 1 sg. receptéz, 3 sg. ºi pl.
recamiér s. n. [-mier pron. fr. -mie], pl. recepteázã
recamiéruri receptácul s. n., pl. receptácule
recapitalizá vb., ind. prez. 1 sg. recapitalizéz; receptaculár adj. m., pl. receptaculäri; f. sg.
3 sg. ºi pl. recapitalizeázã receptaculárã, pl. receptaculáre
recapitulá vb., ind. prez. 1 sg. recapituléz, 3 sg. receptáre s. f., g.-d. art. receptärii; pl. receptäri
ºi pl. recapituleázã receptív adj. m., pl. receptívi; f. sg. receptívã,
recapituláre s. f., g.-d. art. recapitulärii; pl. pl. receptíve
recapituläri receptivitáte s. f., g.-d. art. receptivitäþii
recapitulatív adj. m., pl. recapitulatívi; f. sg. receptór adj. m., pl. receptóri; f. sg. ºi pl. receptoáre
recapitulatívã, pl. recapitulatíve receptór (fiziol.) s. m., pl. receptóri
recapituláþie s. f., g.-d. art. recapituláþiei receptór (tehn.) s. n., pl. receptoáre
recarburá vb., ind. prez. 1 sg. recarburéz, 3 sg. receptúrã s. f., g.-d. art. receptúrii; pl. receptúri
ºi pl. recarbureázã recépþie s. f. (sil. -þi-e), art. recépþia (sil. -þi-a),
recarburáre s. f. ¿ carburare g.-d. art. recépþiei; pl. recépþii, art. recépþiile (sil.
recãdeá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. recád, 1 pl. -þi-i-)
recãdém; conj. prez. 3 sg. ºi pl. recádã recepþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
recãdére s. f. ¿ cãdere recepþionéz, 3 sg. ºi pl. recepþioneázã
recãpãtá vb., ind. prez. 1 sg. recápãt, 3 sg. recepþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
ºi pl. recápãtã recepþionärii; pl. recepþionäri
recãpãtáre s. f., g.-d. art. recãpãtärii; pl. recepþionér s. m. (sil. -þi-o-), pl. recepþionéri
recãpãtäri recepþionérã s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
recãsãtorí vb. ¿ cãsãtori recepþionérei; pl. recepþionére
recãsãtoríre s. f., g.-d. art. recãsãtorírii; pl. recepþioníst s. m., pl. recepþioníºti
recãsãtoríri recercetá vb. ¿ cerceta
H recercetáre/recognitív
recercetáre s. f. ¿ cercetare recipiént s. n. (sil. -pi-ent), pl. recipiénte
816

recercetát adj. m. ¿ cercetat recipísã s. f., g.-d. art. recipísei; pl. recipíse
recesionál adj. m. (sil. si-o-), pl. recesionáli; f. sg. recipróc adj. m. (sil. -proc), pl. recipróci; f. sg.
recesionálã, pl. recesionále reciprócã, pl. recipróce
recesioníst adj. m., pl. recesioníºti; f. sg. reciprocitáte s. f. (sil. -pro-), g.-d. art.
recesionístã, pl. recesioníste reciprocitäþii; pl. reciprocitäþi
recesiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. recesiúnii; recirculá vb., ind. prez. 1 sg. recírcul, 3 sg.
pl. recesiúni ºi pl. recírculã
recesív adj. m., pl. recesívi; f. sg. recesívã, pl. recirculáre s. f., g.-d. art. recirculärii; pl.
recesíve recirculäri
recesivitáte s. f., g.-d. art. recesivitäþii recirculáþie s. f. (sil. -þi-e), art. recirculáþia
rechemá vb., ind. prez. 1 sg. rechém, 3 sg. ºi pl. (sil. -þi-a), g.-d. art. recirculáþiei
recheámã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rechéme reciºór adj. m., pl. reciºóri; f. sg. reciºoárã, pl.
rechemáre s. f. ¿ chemare reciºoáre
réchie s. f. (sil. -chi-e), art. réchia (sil. -chi-a), g.-d. recitá vb., ind. prez. 1 sg. recít, 3 sg. ºi pl.
art. réchiei; pl. réchii, art. réchiile (sil. -chi-i-) recítã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. recíte
rechín s. m., pl. rechíni recitál s. n., pl. recitáluri
rechizíte (de scris) s. f. pl. recitánt adj. m., s. m., pl. recitánþi; f. sg.
rechizitoriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. rechizitoriáli; recitántã, pl. recitánte
f. sg. rechizitoriálã, pl. rechizitoriále recitáre s. f., g.-d. art. recitärii; pl. recitäri
rechizitóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. recitatív s. n., pl. recitatíve
rechizitóriul; pl. rechizitórii, art. rechizitóriile recitatoáre s. f., g.-d. art. recitatoárei; pl.
(sil. -ri-i-) recitatoáre
rechizíþie s. f. (sil. -þi-e), art. rechizíþia (sil. -þi-a), recitatór s. m., pl. recitatóri
g.-d. art. rechizíþiei; pl. rechizíþii, art. rechizíþiile recití vb. ¿ citi
(sil. -þi-i-) recitíre s. f., g.-d. art. recitírii; pl. recitíri
rechiziþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. reclamá vb. (sil. -cla-), ind. prez. 1 sg. reclám,
rechiziþionéz, 3 sg. ºi pl. rechiziþioneázã 3 sg. ºi pl. reclámã
rechiziþionál adj. m., pl. rechiziþionáli; f. sg. reclamagíu (lãudãros, persoanã care are
rechiziþionálã, pl. rechiziþionále mania de a reclama), s. m. (sil. -cla-) art.
rechiziþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. reclamagíul; pl. reclamagíi, art. reclamagíii
rechiziþionärii; pl. rechiziþionäri reclamánt s. m. (sil. -cla-), pl. reclamánþi
reciclá vb. (sil. -cla), ind. prez. 1 sg. recicléz, reclamántã s. f. (sil. -cla-), pl. reclamánte
3 sg. ºi pl. recicleázã reclamáre s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. reclamärii
reciclabil adj. m., pl. reciclábili; f. sg. reclamáþie s. f. (sil. -cla, -þi-e), art. reclamáþia
reciclábilã, pl. reciclábile (sil. -þi-a), g.-d. art. reclamáþiei; pl. reclamáþii,
recicláre s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. reciclärii; art. reclamáþiile (sil. -þi-i-)
pl. recicläri reclámã s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. reclámei; pl.
reciclát adj. m., pl. recicláþi; f. sg. reciclátã, pl. recláme
recicláte reclasá vb. (sil. -cla-), ind. prez. 1 sg. reclaséz,
recidivá vb., ind. prez. 1 sg. recidivéz, 3 sg. 3 sg. ºi pl. reclaseázã
ºi pl. recidiveázã reclasáre s. f. (sil. -cla-) ¿ clasare
recidivánt adj. m., pl. recidivánþi; f. sg. reclasificá vb., ind. prez. 1 reclasífic; 3 sg. ºi
recidivántã, pl. recidivánte pl. reclasíficã
recidiváre s. f., g.-d. art. recidivärii; pl. recidiväri reclasificáre s. f., g.-d. art. reclasificärii
recidívã s. f., g.-d. art. recidívei; pl. recidíve reclãdí vb. (sil. -clã-) ¿ clãdi
recidivísm s. n. reclãdíre s. f. (sil. -clã-) ¿ clãdire
recidivíst adj. m., s. m., pl. recidivíºti; f. sg. reclinát adj. m. (sil. -cli-), pl. reclináþi; f. sg.
recidivístã, pl. recidivíste reclinátã, pl. reclináte
recidivitáte s. f., g.-d. art. recidivitäþii recluzionár adj. m., pl. recluzionári; f. sg.
recíf s. n., pl. recífe recluzionárã, pl. recluzionáre
recifál adj. m., pl. recifáli; f. sg. recifálã, pl. recifále recluziúne s. f. (sil. -clu-zi-u-), g.-d. art.
recípe s. n. recluziúnii; pl. recluziúni
recipiendár s. m. (sil. -pi-en-), pl. recipiendári recoáce vb. ¿ coace
recipiendárã s. f. (sil. -pi-en-), g.-d. art. recoácere s. f., g.-d. art. recoácerii; pl. recoáceri
recipiendárei; pl. recipiendáre recognitív adj. m. ¿ cognitiv
817
recogniþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art.
recogniþiúne/recórd
recondiþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
H
recogniþiúnii; pl. recogniþiúni recondiþionéz, 3 sg. ºi pl. recondiþioneázã; conj.
recognoscíbil adj. m., pl. recognoscíbili; f. sg. prez. 3 sg. ºi pl. recondiþionéze
recognoscíbilã, pl. recognoscíbile recondiþionáre s. f. ¿ condiþionáre
recolmént s. n., pl. recolménte recondúcþie s. f. ¿ condúcþie
recolonizá vb., ind. prez. 1 sg. recolonizéz, 3 sg. reconfigurá vb., ind. prez. 3 sg. reconfigureázã
ºi pl. recolonizeázã reconfiguráre s. f., g.-d. art. reconfigurärii; pl.
recolonizáre s. f., g.-d. art. recolonizärii; pl. reconfiguräri
recolonizäri reconfirmá vb., ind. prez. 1sg. reconfírm, 3 sg.
recoltá vb., ind. prez. 1 sg. recoltéz, 3 sg. ºi pl. ºi pl. reconfírmã
recolteázã reconfirmáre s. f. ¿ confirmare
recoltábil adj. m., pl. recoltábili; f. sg. recoltábilã, reconfórt s. n.
pl. recoltábile reconfortá vb., ind. prez. 1 sg. reconfortéz, 3 sg.
recoltáre s. f., g.-d. art. recoltärii; pl. recoltäri ºi pl. reconforteázã
recóltã s. f., g.-d. art. recóltei; pl. recólte reconfortánt adj. m. ¿ confortant
recomandá vb., ind. prez. 1 sg. recománd, 3 sg. reconfortáre s. f., g.-d. art. reconfortärii; pl.
ºi pl. recomándã reconfortäri
recomandábil adj. m., pl. recomandábili; f. sg. recongelá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. recongeleázã
recomandábilã, pl. recomandábile reconsiderá vb., ind. prez. 1 sg. reconsíder,
recomandáre s. f., g.-d. art. recomandärii; pl. 3 sg. ºi pl. reconsíderã
recomandäri reconsideráre s. f., g.-d. art. reconsiderärii; pl.
recomandát adj. m., pl. recomandáþi; f. sg. reconsideräri
recomandátã, pl. recomandáte reconsolidá vb., ind. prez. 1 sg. reconsolidéz,
recomandáþie s.f. (sil. -þi-e), art. recomandáþia 3 sg. ºi pl. reconsolideázã
(sil. -þi-a), g.-d. art. recomandáþiei; pl. reconsolidáre s. f., g.-d. art. reconsolidärii; pl.
recomandáþii, art. recomandáþiile (sil. -þi-i-) reconsolidäri
recombiná vb., ind. prez. 1 sg. recombín, 3 sg. reconstituánt adj. m. (sil. -tu-ant), pl.
ºi pl. recombínã reconstituánþi; f. sg. reconstituántã, pl.
recombinánt s. n. reconstituánte
recombináre s. f. ¿ combinare reconstituánt s. n. (sil. -tu-ant), pl. reconstituánte
recomentá vb. ¿ comenta reconstituí vb. ¿ constitui
recomentáre s. f. ¿ comentare reconstituíre s. f. ¿ constituire
recompartimentá vb. ¿ compartimenta reconstitutív adj. m., pl. reconstitutívi; f. sg.
recompartimentáre s. f. ¿ compartimentare reconstitutívã, pl. reconstitutíve
recompensá vb., ind. prez. 1 sg. recompenséz, reconstructív adj. m., pl. reconstructívi; f. sg.
3 sg. ºi pl. recompenseázã reconstructívã, pl. reconstructíve
recompensáre s. f., g.-d. art. recompensärii; pl. reconstrúcþie s. f. ¿ construcþie
recompensäri reconstrucþionísm s. n.
recompensatór adj. m., pl. recompensatóri; reconstruí vb. ¿ construi
f. sg. ºi pl. recompensatoáre reconstruíre s. f. ¿ construire
recompensáþie s. f. ¿ compensaþie reconvalescént s. m., pl. reconvalescénþi
recompénsã s. f., g.-d. art. recompénsei; pl. reconvalescéntã s. f., pl. reconvalescénte
recompénse reconvalescénþã s. f., g.-d. art. reconvalescénþei
recompozíþie s. f. ¿ compoziþie reconvenþionál adj. m. ¿ convenþional
recomprimá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. reconvenþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art.
recomprímã reconvenþiúnii; pl. reconvenþiúni
recomprimáre s. f. ¿ comprimare reconversiúne s. f. ¿ versiune
recompúne vb. ¿ compune reconvertí vb. ¿ converti
recompúnere s. f. ¿ compunere reconvertíre s. f. ¿ convertire
reconciliá vb. ¿ concilia reconvocá vb., ind. prez. 1 reconvóc, 3 sg. ºi
reconciliábil adj. m. (sil. -li-a-), pl. pl. reconvoácã
reconciliábili; f. sg. reconciliábilã, pl. reconvocáre s. f., g.-d. art. reconvocärii; pl.
reconciliábile reconvocäri
reconciliatór s. m., adj. m., pl. reconciliatóri; recopiá vb. ¿ copia
f. sg. ºi pl. reconciliatoáre recopiére s. f. ¿ copiere
reconciliére s. f. ¿ conciliere recórd s. n., pl. recórduri
H recórder/recúrsie
recórder s. n., pl. recórdere rectificatív adj. m., pl. rectificatívi; f. sg.
818

recórding s. n. rectificatívã, pl. rectificatíve


recordíst adj. m., s. m., pl. recordíºti; f. sg. rectificatór adj. m., (persoanã) s. m., pl.
recordístã, pl. recordíste rectificatóri; f. sg. ºi pl. rectificatoáre
recordmán s. m., pl. recordmáni rectificatór (dispozitiv) s. n., pl. rectificatoáre
recordmánã s. f., g.-d. art. recordmánei; pl. rectiliniár adj. m. ¿ liniar
recordmáne rectiliniaritáte s. f. (sil. -ni-a-), g.-d. art.
recreá (a se odihni, a crea din nou) vb. (sil. rectiliniaritäþii
-cre-) ¿ crea rectilíniu adj. m. [-niu pron. -nìu], f. rectilínie
recreánþã s. f. (sil. -cre-) ¿ creanþã (sil. -ni-e); pl. m. ºi f. rectilínii
recreáre s. f. (sil. -cre-a-), g.-d. art. recreärii; rectitúdine s. f., g.-d. art. rectitúdinii; pl. rectitúdini
pl. recreäri récto s. n.
recreatív adj. m. (sil. -cre-a-), pl. recreatívi; rectométru s. n., pl. rectométre
f. sg. recreatívã, pl. recreatíve réctor s. m., pl. réctori
recreatór adj. m. (sil. -cre-) ¿ creator rectorál adj. m., pl. rectoráli; f. sg. rectorálã,
recreáþie (odihnã, creare din nou) s. f. (sil. pl. rectorále
-cre-) ¿ creaþie rectorát s. n., pl. rectoráte
recreaþionál adj. m. (sil. -cre-a-þi-o-), pl. rectoscóp s. n., pl. rectoscoápe
recreaþionáli; f. sg. recreaþionálã, pl. recreaþionále rectoscopíe s. f., g.-d. art. rectoscopíei; pl. rectoscopíi
recreditív s. n., pl. recreditíve rectríce s. f., g.-d. art. rectrícei; pl. rectríce
recriminá vb. (sil. -cri-), ind. prez. 1 sg. recþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. recþiúnii; pl. recþiúni
recriminéz, 3 sg. ºi pl. recrimineázã recucerí vb. ¿ cuceri
recrimináre s. f. (sil. -cri-), g.-d. art. recriminärii; recuceríre s. f. ¿ cucerire
pl. recriminäri recúl s. n., pl. recúluri
recriminatóriu adj. m., f. recriminatórie; pl. reculá vb., ind. prez. 3 sg. reculeázã
m. ºi f. recriminatórii reculánt adj. m., pl. reculánþi; f. sg. reculántã,
recrimináþie s. f., art. recrimináþia, g.-d. art. pl. reculánte
recrimináþiei; pl. recriminaþii reculáre s. f., g.-d. art. reculärii; pl. reculäri
recristalizá vb., ind. prez. 1 sg. recristalizéz, 3 sg. reculége vb. ¿ culege
recristalizeázã reculégere s. f. ¿ culegere
recristalizáre s. f. (sil. -cris-) ¿ cristalizare recultiváre s. f., g.-d. art. recultivärii
recromá vb., ind. prez. 1 recroméz, 3 sg. ºi pl. recunoáºte vb. ¿ cunoaºte
recromeázã recunoáºtere s. f. ¿ cunoaºtere
recromáre s. f. (sil. -cro-) ¿ cromare recunoscãtór adj. m. ¿ cunoscãtor
recrudescént adj. m. (sil. -cru.-), pl. recunoºtínþã s. f. ¿ cunoºtinþã
recrudescénþi; f. sg. recrudescéntã, pl. recrudescénte recuperá vb., ind. prez. 1 sg. recuperéz, 3 sg. ºi
recrudescénþã s. f. (sil. -cru-), g.-d. art. pl. recupereázã
recrudescénþei; pl. recrudescénþe recuperábil adj. m., pl. recuperábili; f. sg.
recrút s. m. (sil. -crut), pl. recrúþi recuperábilã, pl. recuperábile
recrutá vb. (sil. -cru-), ind. prez. 1 sg. recrutéz, recuperabilitáte s. f., g.-d. art. recuperabilitäþii
3 sg. ºi pl. recruteázã recuperáre s. f., g.-d. art. recuperärii; pl. recuperäri
recrutáre s. f. (sil. -cru-), g.-d. art. recrutärii; recuperatór (ist.) s. m., pl. recuperatóri
pl. recrutäri recuperatór (tehn.) s. n., pl. recuperatoáre
recrutór s. m., pl. recrutóri recuperatóriu adj. m., f. recuperatórie; pl. m.
rect s. n., pl. récturi ºi f. recuperatórii
rectál adj. m., pl. rectáli; f. sg. rectálã, pl. rectále recurbá vb., ind. prez. 1 sg. recurbéz, 3 sg. ºi
rectalgíe s. f., art. rectalgía; g.-d. art. rectalgíei pl. recurbeázã
rectangulár adj. m. ¿ angular recurént (care revine) adj. m., (persoanã care
récte adv. face recurs) s. m., pl. recurénþi; f. sg. recuréntã,
rectificá vb., ind. prez. 1 sg. rectífic, 3 sg. ºi pl. pl. recurénte
rectíficã recurénþã s. f., g.-d. art. recurénþei; pl. recurénþe
rectificábil adj. m., pl. rectificábili; f. sg. recúrge vb. ¿ curge
rectificábilã, pl. rectificábile recúrgere s. f., g.-d. art. recúrgerii
rectificáre s. f., g.-d. art. rectificärii; pl. recúrs s. n., pl. recúrsuri
rectificäri recúrsie s. f. (sil. -si-e), art. recúrsia (sil. -si-a), g.-d.
rectificát s. n., pl. rectificáte art. recúrsiei; pl. recúrsii, art. recúrsiile (sil. -si-i-)
819
recursív adj. m. ¿ cursiv
recursív/redresáre
redevelopáre s. f., g.-d. art. redevelopärii
H
recursivitáte s. f., g.-d. art. recursivitäþii redevení vb. ¿ deveni
recursóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. recursórie redeveníre s. f. ¿ devenire
(sil. -ri-e); pl. m. ºi f. recursórii redevénþã s. f., g.-d. art. redevénþei; pl. redevénþe
recuzá vb., ind. prez. 1 sg. recúz, 3 sg. ºi pl. redevenþiár s. m., pl. redevenþiári
recúzã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. recúze redevenþiárã s. f., pl. redevenþiáre
recuzábil adj. m., pl. recuzábili; f. sg. recuzábilã, redhibitóriu adj. m. [-ria pron. -rìu], f.
pl. recuzábile redhibitórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. redhibitórii
recuzáre s. f., g.-d. art. recuzärii; pl. recuzäri redhibiþiúne s. f. (sil. -þi-u-). g.-d. art.
recuzát adj. m., s. m., pl. recuzáþi; f. sg. recuzátã, redhibiþiúnii; pl. redhibiþiúni
pl. recuzáte redibíþie s. f., g.-d. art. redibíþii
recuzáþie s. f. (sil. -þi-e), art. recuzáþia (sil. -þi-a), rédie s. f. (sil. -di-e), art. rédia (sil. -di-a), g.-d.
g.-d. art. recuzáþiei; pl. recuzáþii, art. recuzáþiile art. rédiei; pl. rédii, art. rédiile (sil. -di-i-)
(sil. -þi-i-) redijá vb., ind. prez. 1 sg. redijéz, 3 sg. ºi pl.
recuzítã (în teatru) s. f., pl. recuzíte redijeázã; pl. redijäm; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
recuzitiér adj. m., pl. recuzitiéri; f. sg. redijéze; ger. redijínd
recuzitiérã, pl. recuzitiérei redijáre s. f., g.-d. art. redijärii; pl. redijäri
recuzitoáre s. f., g.-d. art. recuzitoárei; pl. redimensioná vb. (sil. -si-o-), ind. 1 sg.
recuzitoáre redimensionéz, 3 sg. ºi pl. redimensioneázã
recuzitór s. m., pl. recuzitóri redimensionáre s. f., g.-d. art. redimensionärii;
recviém s. n. (sil. -vi-em), pl. recviémuri pl. redimensionäri
redá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. redáu, imperf. redingótã s. f., pl. redingóte
3 sg. redá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. redeá redintegráþie s. f., art. redintegráþia, g.-d. art.
redactá vb., ind. prez. 1 sg. redactéz, 3 sg. ºi redintegráþiei
pl. redacteázã redirecþioná vb., ind. prez. 1 sg. redirecþionéz,
redactáre s. f., g.-d. art. redactärii; pl. redactäri 3 sg. ºi pl. redirecþioneázã
redactoáre s. f., g.-d. art. redactoárei; pl. redactoáre redirecþionáre s. f. , g.-d. art. redirecþionärii
redáctor s. m., pl. redáctori rediscutá vb., ind. prez. 1 sg. rediscút, 3 sg.
redáctor-ºef s. m., pl. redáctori-ºefi ºi pl. rediscútã
redáctor-ºef adjúnct s. m. + adj. rediscutáre s. f., g.-d. art. rediscutärii; pl.
redácþie s. f. (sil. -þi-e), art. redácþia (sil. -þi-a), rediscutäri
g.-d. art. redácþiei; pl. redácþii, art. redácþiile (sil. redispãreá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. redispár,
-þi-i-) 1 pl. redispãrém; part. redispãrút
redacþionál adj. m. (sil. -þi-o-), pl. redacþionáli, redistilá vb., ind. prez. 1 sg. redistiléz, 3 sg.
f. sg. redacþionálã, pl. redacþionále ºi pl. redistileázã
redán s. n., pl. redáne redistiláre s. f. ¿ distilare
redáre s. f. ¿ dare redistribuí vb. ¿ distribui
redatá vb., ind. prez. 1 sg. redatéz, 3 sg. ºi pl. redistribuíre s. f. ¿ distribuire
redatéze redistribúþie s. f., art. redistribúþia, g.-d. art.
redatáre s. f., g.-d. art. redatärii; pl. redatäri redistribúþiei
redãtãtór adj. m. ¿ dãtãtor redíþie s. f., art. redíþia, g.-d. art. redíþiei
redefiní vb. ¿ defini rediþionér s. m., pl. rediþionéri
redefiníre s. f. ¿ definire rédiu s. n. [-diu. pron. -dìu], art. rédiul; pl.
redemptóriu adj. m., f. redemptórie; pl. m . ºi rédiuri
f. redemptórii redivizá vb., ind. prez. 1 sg. redivizéz, 3 sg. ºi
redempþiúne s. f. (sil. -demp-þi-u-), g.-d. art. pl. redivizeázã
redempþiúnii; pl. redempþiúni redivizáre s. f., g.-d. art. redivizärii
redeschíde vb. ¿ deschide redizolvá vb., ind. prez. 1 sg. redizólv, 3 sg. ºi
redeschídere s. f. ¿ deschidere pl. redizólvã
redescoperí vb. ¿ descoperi redizolváre s. f., g.-d. art. redizolvärii
redescoperíre s. f. ¿ descoperire redoáre s. f., g.-d. art. redórii; pl. redóri
redeºteptá vb., ind. prez. 1 sg. redeºtépt, 3 sg. ºi redobândí vb. ¿ dobândi
pl. redeºteáptã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. redeºtépte redobândíre s. f. ¿ dobândire
redeºteptáre s. f. ¿ deºteptare redresá vb. (sil. -dre-), ind. prez. 1 sg.
redevábil adj. m., pl. redevábili; f. sg. redreséz, 3 sg. ºi pl. redreseázã
redevábilã, pl. redevábile redresáre s. f. (sil. -dre-) ¿ dresare
H redresór/referí
redresór adj. m. (sil. -dre-), pl. redresóri; f. sg. reeducá vb., ind. prez. 1 sg. reedúc, 3 sg. ºi pl.
820

ºi pl. redresoáre reedúcã


reducãtór s. m., pl. reducãtóri reeducáre s. f., g.-d. art. reeducärii; pl. reeducäri
redresór s. n. (sil. -dre-), pl. redresoáre reeligíbil adj. m. ¿ eligibil
redúce vb. ¿ duce reegibilitáte s. f. (sil. re-e-), g.-d. art. reegibilitäþii
redúcere s. f. ¿ ducere reescónt s. n., pl. reescónturi
reductíbil adj. m., pl. reductíbili ; f. sg. reductíbilã, reescontá vb. (sil. re-es-), ind. prez. 1 sg.
pl. reductíbile reescontéz, 3 sg. ºi pl. reesconteázã; conj. prez.
reductibilitáte s. f., g.-d. art. reductibilitäþii; 3 sg. ºi pl. reescontéze
pl. reductibilitäþi reescontáre s. f. (sil. re-es-), g.-d. art.
reductív adj. m., pl. reductívi; f. sg. reductívã, reescontärii; pl. reescontäri
pl. reductíve reescontatór s. n. (sil. re-es-), pl. reescontatoáre
reductór adj m., pl. reductóri; f. sg. ºi pl. reeºaloná vb. (sil. -re-e-), ind. prez. 1 sg.
reductoáre reeºalonéz, 3 sg. ºi pl. reeºaloneázã
reductór (chim.) s. m., pl. reductóri reeºalonáre s. f., g.-d. art. reeºalonärii
reductór (tehn.) s. n., pl. reductoáre reevaluá vb. ¿ evalua
redúcþie (tehn.) s. f. (sil. -þi-e), art. redúcþia reevaluáre s. f., pl. reevaluäri
(sil. -þi-a), g.-d. art. redúcþiei; pl. redúcþii, art. reexaminá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg.
redúcþiile (sil. -þi-i-) reexaminéz, 3 sg. ºi pl. reexamineázã
reducþionál adj. m. (sil. -þi-o-), pl. reducþionáli; reexamináre s. f., pl. reexaminäri
f. sg. reducþionálã, pl. reducþionále reexpediá vb. ¿ expedia
reducþionísm s. n., (sil. -þi-o-) reexpediére s. f., g.-d. art. reexpediérei; pl.
reducþioníst s. m., adj. m. (sil. -þi-o-), pl. reexpediéri
reducþioníºti; f. sg. reducþionístã, pl. reexpórt s. n., pl. reexpórturi
reducþioníste reexportá vb., ind. prez. 1 sg. reexpórt, 3 sg.
reducþiúne (jur.) s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. ºi pl. reexpórtã
reducþiúnii reexpotáre s. f., g.-d. art. reexportärii
redundá vb., ind. prez. 1 sg. redundéz, 3 sg. ºi reexpozíþie s. f., pl. reexpozíþii
pl. redundeázã refáce vb. ¿ face
redundánt adj. m., pl. redundánþi; f. sg. refácere s. f., pl. refáceri
redundántã, pl. redundánte refácþie s. f. (sil. -þi-e), art. refácþia (sil. -þi-a),
redundánþã s. f., g.-d. art. redundánþei; pl. g.-d. art. refácþiei; pl. refácþii, art. refácþiile (sil.
redundánþe -þi-i-)
reduplicá vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. reféc s. n., pl. refécuri
redúplic, 3 sg. ºi pl. redúplicã refecá vb., ind. prez. 1 sg. reféc, 3 sg. ºi pl. refécã
reduplicáre s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. refecáre s. f., g.-d. art. refecärii; pl. refecäri
reduplicärii; pl. reduplicäri refecãtúrã s. f., g.-d. art. refecãtúrii; pl.
reduplicatív adj. m. (sil. -pli-), pl. refecãtúri
reduplicatívi; f. sg. reduplicatívã, pl. refectóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. refectóriul;
reduplicatíve pl. refectórii, art. refectóriile (sil. -ri-i-)
reduplicáþie s. f. (sil. -pli-, -þi-e), art. refeneá s. f., art. refeneáua, g.-d. art. refenélei;
reduplicáþia (sil. -þi-a), g.-d. art. reduplicáþiei; pl. refenéle
pl. reduplicáþii, art. reduplicáþiile (sil. -þi-i-) referát s. n., pl. referáte
redutábil adj. m., pl. redutábili; f. sg. referatív adj. m., pl. referatívi; f. sg. referatívã,
redutábilã, pl. redutábile pl. referatíve
redútã s. f., pl. redúte referendár s. m., pl. referendári
reechilibrá vb. (sil. -bra), ind. prez. 1 sg. referéndum s. n., pl. referéndumuri
reechilibréz, 3 sg. ºi pl. reechilibreázã; conj. prez. referént s. m., pl. referénþi
3 sg. ºi pl. reechilibréze referéntã s. f., pl. referénte
reechilibráre s. f., pl. reechilibräri referénþã s. f., pl. referénþe
reedificá vb., ind. prez. 1 sg. reedífic, 3 sg. referenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. referenþiáli;
ºi pl. reedíficã f. sg. referenþiálã, pl. referenþiále
reedificáre s. f., g.-d. art. reedificärii referenþialitáte s. f., g.-d. art. referenþialitäþii
reeditá vb., ind. prez. 1 sg. reeditéz, 3 sg. ºi pl. referí vb., ind. prez. 1 sg. refér, 3 sg. ºi pl.
reediteázã reférã, imperf. 3 sg. refereá; conj. prez. 3 sg. ºi
reeditáre s. f., pl reeditäri pl. refére
821
referínþã s. f., g.-d. art. referínþei; pl. referínþe
referínþã/refrén
reflexológ s. m., pl. reflexológi
H
referíre s. f., g.-d. art. referírii; pl. referíri reflexológã s. f., pl. reflexológe
referitór adj. m., pl. referitóri; f. sg. ºi pl. reflexologíe s. f. (sil. -fle-), art. reflexología,
referitoáre g.-d. reflexologíi, art. reflexologíei
referotécã s. f., pl. referotéci reflexometríe s. f., art. reflexometría, g.-d. art.
refiérbe vb. ¿ fierbe reflexometríei
refierbãtór s. n., pl. refierbãtoáre reflexoterapíe s. f. (sil. -fle-), art. reflexoterapía,
refiláre s. f., g.-d. art. refilärii g.-d. art. reflexoterapíei; pl. reflexoterapíi
refinanþá vb., ind. prez. 1 sg. refinanþéz, 3 sg. reflorescenþã s. f., pl. reflorescénþe
ºi pl. refinanþeázã reflotá vb., ind. prez. 1 sg. reflotéz, 3 sg. ºi pl.
refinanþáre s. f., g.-d. art. refinanþärii refloteázã
refláþie s. f., art. refláþia, g.-d. art. refláþiei reflotáre s. f., g.-d. art. reflotärii
refléct s. n. (sil. -flect), pl. reflécte refluá vb., ind. prez. 3 sg. refluiázã
reflectá vb. (sil. -flec-), (a gândi) ind. prez. reflúx s. n. (sil. -flux), pl. reflúxuri
1 sg. reflectéz, 3 sg. ºi pl. reflecteázã, (a refolosí vb., ind. prez. 1 sg. refolosésc, 3 sg. ºi
rãsfrânge, a oglindi) ind. prez. 3 sg. ºi pl. pl. refoloséºte
refléctã refolosíbil adj. m., pl. refolosíbili; f. sg.
reflectánt adj. m. (sil. -flec-), pl. reflectánþi; refolosíbilã, pl. refolosíbile
f. sg. reflectántã, pl. reflectánte reformá vb., ind. prez. 1 sg. reforméz, 3 sg.
reflectáre s. f. (sil. -flec-), g.-d. art. reflectärii; ºi pl. reformeázã
pl. reflectäri reformábil adj. m., pl. reformábili; f. sg.
reflectãtór adj. m. (sil. -flec-), pl. reflectãtóri; reformábilã, pl. reformábile
f. sg. ºi pl. reflectãtoáre reformáre s. f. ¿ formare
reflectivitáte s. f., g.-d. art. reflectivitäþii reformatór adj. m., s. m., pl. reformatóri; f. sg.
reflectografíe s. f., art. reflectografía, g.-d. art. ºi pl. reformatoáre
reflectografíei refórmã s. f., pl. refórme
reflectométru s. n. (sil. -flec-, -tru), art. reformísm s. n.
reflectométrul; pl. reflectométre reformíst adj. m., s. m., pl. reformíºti; f. sg.
reflectór s. n. (sil. -flec-), pl. reflectoáre reformístã, pl. reformíste
reflectóriu adj. m. (sil. -flec-) [-riu pron. -rìu], reformulá vb., ind. prez. 1 sg. reformuléz, 3 sg.
f. reflectórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. reflectórii ºi pl. reformuleázã
reflectorizá vb., ind. prez. 3 sg. reflectorizeázã reformuláre s. f., pl. reformuläri
reflectorizánt adj. m. (sil. -flec-), pl. reflectorizánþi; refractá vb. (sil. -frac-), ind. prez. 3 sg.
f. sg. reflectorizántã, pl. reflectorizánte refráctã/refracteázã
reflectorizáre s. f., g.-d. art. reflectorizärii; pl. refractár adj. m. (sil. -frac-), pl. refractári;
reflectorizäri f. sg. refractárã, pl. refractáre
reflécþie s. f. (sil. -flec-þi-e), art. reflécþia (sil. refractáre s. f., g.-d. art. refractärii
-þi-a), g.-d. art. reflécþiei; pl. reflécþii, art. refractarísm s. n. (sil. -frac-)
reflécþiile (sil. -þi-i-) refractaritáte s. f. (sil. -frac-), g.-d. art.
refléx adj. m. (sil. -flex), pl. reflécºi; f. sg. refléxã, refractaritäþii
pl. refléxe refractív adj. m., pl. refractívi; f. sg. refractívã,
refléx s. n. (sil. -flex), pl. refléxe pl. refractíve
reflexíbil adj. m., pl. reflexíbili; f. sg. reflexíbilã, refractometríe s. f. (sil. -frac-, -tri-), art.
pl. reflexíbile refractometría, g.-d. refractometríi, art.
reflexibilitáte s. f., g.-d. art. reflexibilitäþii refractometríei
refléxie s. f. (sil. -fle-xi-e), art. refléxia (sil. refractométru s. n. (sil. -frac-, -tru), art.
-xi-a), g.-d. art. refléxiei; pl. refléxii, art. refractométrul; pl. refractométre
refléxiile (sil. -xi-i-) refractór s. n. (sil. -frac-), pl. refractoáre
reflexív adj. m. (sil. -fle-), pl. reflexívi; f. sg. refrácþie s. f. (sil. -frac-þi-e), art. refrácþia (sil.
reflexívã, pl. reflexíve -þi-a), g.-d. art. refrácþiei; pl. refrácþii, art.
reflexivísm s. n. refrácþiile (sil. -þi-i-)
reflexivitáte s. f. (sil. -fle-), g.-d. art. reflexivitäþii refrangíbil adj. m. (sil. -fran-), pl. refrangíbili;
reflexogén adj. m. (sil. -fle-), pl. reflexogéni; f. sg. refrangíbilã, pl. refrangíbile
f. sg. reflexogénã, pl. reflexogéne refrangibilitáte s. f. (sil. -fran-), g.-d. art.
reflexografíe s. f., art. reflexografía, g.-d. art. refrangibilitäþii; pl. refrangibilitäþi
reflexografíei refrén s. n. (sil. -fren), pl. refréne
H refreºá/regionáre
refreºá vb., ind. prez. 3 sg. refreºeázã regalísm s. n.
822

refreºáre s. f., g.-d. art. refreºärii regalíst s. m., pl. regalíºti


refrigerá vb. (sil. -fri-), ind. prez. 1 sg. regalístã s. f., pl. regalíste
refrigeréz, 3 sg. ºi pl. refrigereázã regalitáte s. f., g.-d. art. regalitäþii; pl. regalitäþi
refrigeráre s. f. (sil. -fri-), g.-d. art. refrigerärii; regát s. n., pl. regáte
pl. refrigeräri regátã s. f., pl. regáte
refrigeratór s. n. (sil. -fri-), pl. refrigeratoáre regãsí vb. ¿ gãsi
refrigeráþie s. f. (sil. -fri, -þi-e), art. refrigeráþia regãsíre s. f., g.-d. art. regãsírii; pl. regãsíri
(sil. -þi-a), g.-d. art. refrigeráþiei; pl. refrigeráþii, regãþeán s. m., pl. regãþéni
art. refrigeráþiile (sil. -þi-i-) regãþeánã s. f., g.-d. art. regãþénei; pl. regãþéne
refrigerént adj. m. (sil. -fri-), pl. refrigerénþi; regãþeáncã s. f., g.-d. art. regãþéncei; pl. regãþénce
f. sg. refrigeréntã, pl. refrigerénte rége s. m., pl. regi
refrigerént s. n. (sil. -fri-), pl. refrigerénte regeá s. f., art. regeáua, g.-d. art. regélei; pl. regéle
refringént adj. m. (sil. -frin-), pl. refringénþi; regeál s. m. (sil. -geal), pl. regeáli
f. sg. refringéntã, pl. refringénte regenerá vb., ind. prez. 1 sg. regeneréz, 3 sg. ºi
refringénþã s. f. (sil. -frin-), g.-d. art. pl. regenereázã
refringénþei; pl. refringénþe regenerábil adj. m., pl. regenerábili; f. sg.
refriºá vb., ind. prez. 1 sg. refriºéz, 3 sg. ºi pl. regenerábilã, pl. regenerábile
refriºeázã regeneráre s. f. ¿ generare
refriºáre s. f., g.-d. art. refriºärii regeneratív adj. m., pl. regeneratívi; f. sg.
refugiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. refugiéz, regeneratívã, pl. regeneratíve
3 sg. ºi pl. refugiázã, 1 pl. refugiém (sil. -gi-em); regeneratór adj. m. ¿ generator
conj. prez. 3 sg. ºi pl. refugiéze; ger. refugiínd regeneratór s. n., pl. regeneratoáre
(sil. -gi-ind) regeneráþie s. f., art. regeneráþia, g.-d. art.
refugiát adj. m., s. m. (sil. -gi-at), pl. refugiáþi; regeneráþiei; pl. regeneráþii
f. sg. refugiátã, pl. refugiáte regenerscénþã s.f., g.-d. art. regenerscénþei
refugiére s. f. (sil. -gi-e-), g.-d. art. refugiérii; regént s. m., adj. m., pl. regénþi; f. sg. regéntã,
pl. refugiéri pl. regénte
refúgiu s. n. [-giu pron. -gìu], art. refúgiul; regentá vb., ind. prez. 1 sg. regentéz; 3 sg. ºi
pl. refúgii, art. refúgiile (sil. -gi-i-) pl. regenteázã
refulá vb., ind. prez. 1 sg. refuléz, 3 sg. ºi pl. regénþã s. f., g.-d. art. regénþei; pl. regénþe
refuleázã regésc adj. m., f. regeáscã; pl. m. ºi f. regéºti
refuláre s. f., g.-d. art. refulärii; pl. refuläri regéste s. f. pl.
refulát adj. m., s. m., pl. refuláþi; f. sg. refulátã, regéºte adv.
pl. refuláte regicíd adj. m., s. m., pl. regicízi; f. sg. regicídã,
refutá vb., ind. prez. 1 sg. refutéz, 3 sg. ºi pl. pl. regicíde
refuteázã regicíd s. n., pl. regicíduri
refutábil adj. m., pl. refutábili; f. sg. refutábilã, regíe s. f., art. regía, g.-d. art. regíei; pl. regíi,
pl. refutábile art. regíile
refutáre s. f., g,-d. art. refutärii; pl. refutäri regifúgiu s. n. [-giu pron. -gìu], art. regifúgiul;
refutáþie s. f. (sil. -þi-e), art. refutáþia (sil. -þi-a), pl. regifúgii, art. regifúgiile (sil. -gi-i-)
g.-d. art. refutáþiei; pl. refutáþii, art. refutáþiile regím s. n., pl. regímuri
(sil. -þi-i-) regimént s. n., pl. regiménte
refúz s. n., pl. refúzuri regimentár adj. m., pl. regimentári; f. sg.
refuzá vb., ind. prez. 1 sg. refúz, 3 sg. ºi pl. regimentárã, pl. regimentáre
refúzã regína-nópþii (bot.) s. f.
refuzáre s. f., g.-d. art. refuzärii; pl. refuzäri regína-péºtilor/péºtelui (zool.) s. f.
regál adj. m., pl. regáli; f. sg. regálã, pl. regále regínã s. f., g.-d. art. regínei; pl. regíne
regál (ospãþ bogat, dulãpior) s. n., pl. regále regionál adj. m. (sil. -gi-o-), pl. regionáli; f. sg.
regalá vb., ind. prez. 1 sg. regaléz, 3 sg. ºi pl. regionálã, pl. regionále
regaleázã regionalísm s. n. (sil. -gi-o-), (lingv.) pl.
regaláre s. f., g.-d. art. regalãrii; pl. regaläri regionalísme
regálã (pahar de bere, instrument muzical) regionalíst adj. m., s. m. (sil. -gi-o-), pl.
s. f., g.-d. art. regálei; pl. regále regionalíºti; f. sg. regionalístã, pl. regionalíste
regalián adj. m. (sil. -li-an), pl. regaliéni; f. sg. regionáre s. f. (sil. -gi-o-), g.-d. art. regionärii;
regaliánã, pl. regaliéne, (sil. -li-e-) pl. regionäri
823
registratoáre s. f., g.-d. art. registratoárei; pl.
registratoáre/reinfectá
regretát s. m., adj. m., pl. regretáþi; f. sg.
H
registratoáre regretátã, pl. regretáte
registratór s. m., pl. registratóri regrupá vb. (sil. -gru-), ind. prez. 1 sg. regrupéz,
registratúrã s. f., g.-d. art. registratúrii; pl. 3 sg. ºi pl. regrupeázã
registratúri regrupáre s. f. (sil. -gru-); pl. regrupäri
registráþie s. f., art. registráþia, g.-d. art. registráþiei regulá vb., ind. prez. 1 sg. reguléz, 3 sg. ºi pl.
regístru s. n., art. regístrul; pl. regístre reguleázã
regiúne s. f. (sil. -gi-u-), g.-d. art. regiúnii; pl. regulamént s. n., pl. regulaménte
regiúni regulamentár adj. m., pl. regulamentári; f. sg.
regizá vb., ind. prez. 1 sg.regizéz, 3 sg. ºi pl. regulamentárã, pl. regulamentáre
regizeázã regulár adj. m., pl. regulári; f. sg. regulárã, pl.
regizáre s. f., pl. regizäri reguláre
regizoáre s. f., g.-d. art. regizoárei; pl. regizoáre reguláre s. f., g.-d. art. regulärii; pl. reguläri
regizór s. m., pl. regizóri regularisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
regizorál adj. m., pl. regizoráli; f. sg. regizorálã, regularisésc, imperf. 3 sg. regulariseá; conj.
pl. regizorále prez. 3 sg. ºi pl. regulariseáscã
regizorát s. n. regularisíre s. f., g.-d. art. regularisírii; pl.
reglá vb. (sil. -gla), ind. prez. 1 sg. regléz, 3 sg. regularisíri
ºi pl. regleázã regularitáte s. f., g.-d. art. regularitäþii;
reglábil adj. m. (sil. -gla-), pl. reglábili; f. sg. (situaþii) pl. regularitäþi
reglábilã, pl. reglábile regularizá vb., ind. prez. 1 sg. regularizéz, 3 sg.
reglabilitáte s. f., g.-d. art. reglabilitäþii ºi pl. regularizeázã
regláj s. n. (sil. -glaj), pl. regláje regularizáre s. f., g.-d. art. regularizärii; pl.
regláre s. f. (sil. -gla-), g.-d. art. reglärii; pl. regläri regularizäri
reglatór adj. m., pl. reglatóri; f. sg. ºi pl. reglatoáre regulatór adj. m., pl. regulatóri; f. sg. ºi pl.
reglatór s. m., pl. reglatóri regulatoáre
reglemént s. n. (sil. -gle-), pl. regleménte regulatór s. n., pl. regulatoáre
reglementá vb. (sil. -gle-), ind. prez. 1 sg. reguláþie s. f., art. reguláþia, g.-d. art.
reglementéz, 3 sg. ºi pl. reglementeázã reguláþiei
reglementár adj. m. (sil. -gle-), pl. régulã s. f., g.-d. art. régulii; pl. réguli
reglementári; f. sg. reglementárã, pl. reglementáre regurgitá vb., ind. prez. 1 sg. regurgitéz, 3 sg.
reglementáre s. f. (sil. -gle-), g.-d. art. ºi pl. regurgiteázã
reglementärii; pl. reglementäri regurgitáþie s. f. (sil. -þi-e), art. regurgitáþia
reglét (tipogr.) s. n. (sil. -glet) pl. regléte (sil. -þi-a), g.-d. art. regurgitáþiei; pl.
reglétã (electr.) s. f. (sil. -gle-), pl. regléte regurgitáþii, art. regurgitáþiile (sil. -þi-i-)
reglór s. m. (sil. -glor), pl. reglóri reiat adj. m., pl. reiáþi; f. sg. reiátã, pl. reiáte
regn s. n., pl. régnuri reíde s. f., pl. reíde
regosól s. n., pl. regosóluri reieºí vb., ind. prez. 3 sg. reiése, imperf. 3 sg.
regradá vb., ind. prez. 1 sg. regradéz, 3 sg. ºi reieºeá; conj. prez. 3 sg. reiásã
pl. regradeázã reificá vb., ind. prez. 1 sg. reífic, 3 sg. ºi pl.
regradáre s. f., g.-d. art. regradärii reíficã
regrés s. n. (sil. -gres), pl. regrése reificáre s. f. (sil. re-i-), g.-d. art. reificärii; pl.
regresá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. regreséz, reificäri
3 sg. ºi pl. regreseázã reimpórt s. n., pl. reimpórturi
regresánt adj. m., pl. regresánþi, f. sg. reimportá vb., ind. prez. 1 sg. reimpórt, 3 sg.
regresántã, pl. regresánte ºi pl. reimpórtã
regresát s. m., pl. regresáþi reimportáre s. f., pl. reimportäri
regresiúne s. f. (sil. -gre-si-u-), g.-d. art. reimprimá vb., ind. prez. 1 sg. reimprím, 3 sg.
regresiúnii; pl. regresiúni ºi pl. reimprímã
regresív adj. m. (sil. -gre-), pl. regresívi; f. sg. reimprimáre s. f., pl. reimprimäri
regresívã, pl. regresíve reincarná vb., ind. prez. 1 sg. reincarnéz, 3 sg.
regrét s. n. (sil. -gret-), pl. regréte ºi pl. reincarneázã
regretá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. regrét, reincarnáre s. f., pl. reincarnäri
3 sg. ºi pl. regrétã reincarnáþie s. f., pl. reincarnáþii
regretábil adj. m. (sil. -gre-), pl. regretábili; reinfectá vb. (sil. re-in-), ind. prez. 1 sg.
f. sg. regretábilã, pl. regretábile reinfectéz, 3 sg. ºi pl. reinfecteázã
H reinfectáre/reînºurubáre
reinfectáre s. f. (sil. re-in-), g.-d. art. reinfectärii; reînarmá vb. (sil. re-în-), ind. prez. 1 sg.
824

pl. reinfectäri reînarméz, 3 sg. ºi pl. reînarmeázã


reinfécþie s. f., art. reinfécþia, g.-d. art. reinfécþiei reînarmáre s. f. ¿ înarmare
reinfestá vb., ind. prez. 1 sg. reinfestéz, 3 sg. reînãlþá vb., ind. prez. 1 sg. reînálþ, 3 sg. ºi pl.
ºi pl. reinfesteázã reînálþã
reinfestáre s. f., g.-d. art. reinfestärii reînãlþáre s. f. ¿ înãlþare
reinfestáþie s. f., g.-d. art. reinfestáþiei reîncadrá vb. (sil. -dra), ind. prez. 1 sg.
reinsérþie s. f., g.-d. art. reinsérþiei reîncadréz, 3 sg. ºi pl. reîncadreázã
reinstalá vb., ind. prez. 1 sg. reinstaléz, 3 sg. reîncadráre s. f. ¿ încadrare
ºi pl. reinstaleázã reîncãlzí vb. ¿ încãlzi
reinstaláre s. f. ¿ instalare reîncãlzíre s. f. ¿ încãlzire
reinstaurá vb. (sil. re-in-), ind. prez. 1 sg. reîncépe vb. ¿ începe
reinstauréz, 3 sg. ºi pl. reinstaureázã reîncépere s. f., g.-d. art. reîncéperii
reinstauráre s. f. (sil. re-in-), pl. reinstauräri reînchegá vb., ind. prez. 3 sg. reîncheágã
reintegrá vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. reînchegáre s. f. ¿ închegare
reintegréz, 3 sg. ºi pl. reintegreázã reînchíde vb. ¿ închide
reintegrábil adj. m. ¿ integrabil reînchídere s. f. ¿ închidere
reintegráre s. f. ¿ integrare reînchiriá vb. ¿ închiria
reintegratór adj. m., pl. reintegratóri; f. sg. reînchiriére s. f. ¿ închiriere
ºi pl. reintegratoáre reîncolþí vb., ind. prez. 3 sg. reîncolþéºte,
reintegráþie s. f. ¿ integraþie imperf. 3 sg. reîncolþeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
reinterogá vb. (sil. re-in-), ind. prez. 1 sg. reîncolþeáscã
reinteroghéz, 3 sg. ºi pl. reinterogheázã reîncolþíre s. f., g.-d. art. reîncolþírii; pl.
reinterogáre s. f. (sil. re-in-), g.-d. art. reîncolþíri
reinterogärii; pl. reinterogäri reîncorporá vb., ind. prez. 1 sg. reîncorporéz,
reinterpretá vb., ind. prez. 1 sg. reinterpretéz, 3 sg. ºi pl. reîncorporeázã
3 sg. ºi pl. reinterpreteázã reîncorporáre s. f. ¿ încorporare
reinterpretáre s. f., g.-d. art. reinterpretärii; pl. reînfãºurá vb. ¿ înfãºura
reinterpretäri reînfãºuráre s. f. ¿ înfãºurare
reintervénþie s. f., pl. reintervénþii reînfiinþá vb. (sil. -fi-in-), ind. prez. 1 sg.
reintrá vb., ind. prez. 1 sg. reíntru, 3 sg. ºi pl. reînfiinþéz, 3 sg. ºi pl. reînfiinþeázã
reíntrã reînfiinþáre s. f. ¿ înfiinþare
reintráre s. f. ¿ intrare reînflorí vb. ¿ înflori
reintrodúce vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. reintrodúc reînfloríre s. f. ¿ înflorire
reintrodúcere s. f. ¿ introducere reînmatriculá vb. (sil. re-în-), ind. prez. 1 sg.
reinventá vb., ind. prez. 1 sg. reinventéz, 3 sg. reînmatriculéz, 3 sg. ºi pl. reînmatriculeázã
ºi pl. reinventeázã reînmatriculáre s. f. (sil. re-în-), g.-d. art.
reinventariá vb. (sil. re-in-ven-ta-ri-a-), ind. prez. reînmatriculärii; pl. reînmatriculäri
1 sg. reinventariéz, 3 sg. ºi pl. reinventariázã reînnodá vb. (sil. re-în-) ¿ înnoda
reinvestí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. reinvestésc reînnodáre s. f. (sil. re-în-) ¿ înnodare
reinvestíre s. f., g.-d. art. reinvestírii reînnoí vb. ¿ înnoi
reinvestigáþie s. f., pl. reinvestigáþii reînnoíre s. f. ¿ înnoire
reinvitá vb., ind. prez. 1 sg. reinvít, 3 sg. ºi pl. reînregistrá vb., ind. prez. 1 sg. reînregistréz,
reinvítã 3 sg. ºi pl. reînregistreázã
reiterá vb. (sil. re-i-), ind. prez. 1 sg. reiteréz, reînsãnãtoºí vb. ¿ însãnãtoºi
3 sg. ºi pl. reitereázã reînsãnãtoºíre s. f. ¿ însãnãtoºire
reiteratív adj. m. (sil. re-i-) ¿ iterativ reînscãuná vb. (sil. -scã-u-), ind. prez. 1 sg.
reiteráþie s. f., g.-d. art. reiteráþiei reînscãunéz, 3 sg. ºi pl. reînscãuneázã
reîmbãrbãtá vb., ind. prez. 1 sg. reîmbãrbãtéz, reînscãunáre s. f. ¿ înscãunare
3 sg. ºi pl. reîmbãrbãteázã reînscríe vb., ind. prez. 1 sg. reînscríu, 3 sg.
reîmpãdurí vb. ¿ împãduri reînscríe, 1 pl. reînscriém
reîmpãduríre s. f. ¿ împãdurire reînscriére s. f., pl. reînscriéri
reîmpãrþí vb. ¿ împãrþi reînsufleþí vb. ¿ însufleþi
reîmpãrþíre s. f. ¿ împãrþire reînsufleþíre s. f. ¿ însufleþire
reîmprospãtá vb., ind. prez. 1 sg. reîmprospãtéz, reînºurubá vb. (sil. re-în-) ¿ înºuruba
3 sg. ºi pl. reîmprospãteázã reînºurubáre s. f. (sil. re-în-) ¿ înºurubare
825
reîntâlní vb. ¿ întâlni
reîntâlní/reliefánt
relativizánt adj. m., pl. relativizánþi; f. sg.
H
reîntâlníre s. f. ¿ întâlnire relativizántã, pl. relativizánte
reîntinerí vb. ¿ întineri relativizáre s. f., g.-d. art. relativizärii; pl.
reîntineríre s. f., g.-d. art. reîntinerírii relativizäri
reîntoárce vb. ¿ întoarce relatór s. m., pl. relatóri
reîntoárcere s. f. ¿ întoarecere reláþie s. f. (sil. -þi-e), art. reláþia (sil. -þi-a), g.-
reîntregí vb. ¿ întregi d. art. reláþiei; pl. reláþii, art. reláþiile (sil. -þi-i-)
reîntregíre s. f. ¿ întregire relaþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
reîntremá vb., ind. prez. 1 sg. reîntreméz, 3 sg. relaþionéz, 3 sg. ºi pl. relaþioneázã
ºi pl. reîntremeazã relaþionál adj. m., pl. relaþionáli; f. sg.
reîntremáre s. f. ¿ întremare relaþionálã, pl. relaþionále
reîntrupá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. relaþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. relaþionärii;
reîntrupeázã pl. relaþionäri
reînturná vb., ind. prez. 1 sg. reîntórn, 3 sg. ºi relaþionísm s. n. (sil. -þi-o-)
pl. reîntoárnã relaxá vb., ind. prez. 1 sg. relaxéz, 3 sg. ºi pl.
reînturnáre s. f., g.-d. art. reînturnärii; pl. relaxeázã
reînturnäri relaxánt adj. m., pl. relaxánþi; f. sg. relaxántã,
reînverzí vb., ind. prez. 3 sg. reînverzéºte, imperf. pl. relaxánte
3 sg. reînverzeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. reînverzeáscã relaxánt s. n., pl. relaxánte
reînverzíre s. f., g.-d. art. reînverzírii; pl. relaxáre s. f., g.-d. art. relaxärii; pl. relaxäri
reînverzíri relaxáþie s. f., art. relaxáþia, g.-d. art. relaxáþiei
reînviá vb. ¿ învia reláxã s. f., pl. reláxe
reînviére s. f. ¿ înviere relaxogén adj. m., pl. relaxogéni; f. sg.
reînviétor adj. m. ¿ învietor relaxogénã, pl. relaxogéne
rejánsã s. f., g.-d. art. rejánsei; pl. rejánse relectúrã s. f., pl. relectúri
rejectá vb., ind. prez. 1 sg. rejectéz, 3 sg. ºi pl. relegá vb., ind. prez. 1 sg. relég, 3 sg. ºi pl. relégã
rejecteázã relegáre s. f., g.-d. art. relegärii; pl. relegäri
rejécþie s. f., pl. rejécþii relegalizá vb., ind. prez. 1 sg. relegalizéz, 3 sg.
rejét s. n., pl. rejéturi ºi pl. relegalizeázã
rejetón s. n. relegáþie s. f. ¿ legaþie
rejudecá vb., ind. prez. 1sg. rejúdec, 3 sg. ºi pl. reléu s. n., art. reléul; pl. relée
rejúdecã relevá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. relévã; conj.
rejudecáre s. f., g.-d. art. rejudecärii; pl. prez. 3 sg. ºi pl. reléve
rejudecäri relevábil adj. m., pl. relevábili; f. sg. relevábilã,
relaiór s. m. (sil. la-ior), pl. relaióri pl. relevábile
relansá vb., ind. prez. 1 sg. relanséz, 3 sg. ºi pl. relevánt adj. m., pl. relevánþi; f. sg. relevántã,
relanseázã pl. relevánte
relansáre s. f. ¿ lansare relevánþã s. f., pl. relevánþe
relascóp s. n., pl. relascoápe releváre s. f. g.-d. art. relevärii; pl. releväri
relẠs. n., pl. reláºuri releváþie s. f. (sil. -þi-e), art. releváþia (sil. -þi-a),
relatá vb., ind. prez. 1 sg. relatéz, 3 sg. ºi pl. g.-d. art. releváþiei; pl. releváþii, art. releváþiile (sil.
relateázã -þi-i-)
relatábil adj. m., pl. relatábili; f. sg. relatábilã, relevéu s. n., art. relevéul; pl. relevée/relevéuri
pl. relatábile relevmént s. n., pl. relevménte
relatáre s. f., g.-d. art. relatärii; pl. relatäri relíct adj. n., s. n., f. relíctã; pl. n. ºi f. relícte
relatatív adj. m., pl. relatatívi; f. sg. relatatívã, relictár adj. m., pl. relictári; f. sg. relictárã, pl.
pl. relatatíve relictáre
relatinizáre s. f., g.-d. art. relatinizärii relicváriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. relicváriul;
relatív adj. m., pl. relatívi; f. sg. relatívã, pl. pl. relicvárii, art. relicváriile (sil. -ri-i-)
relatíve relicvát s. n., pl. relicváte
relativísm s. n. relícvã s. f., g.-d. art. relícvei; pl. relícve
relativíst adj. m., s. m., pl. relativíºti; f. sg. reliéf s. n. (sil. -li-ef), pl. reliéfuri
relativístã, pl. relativíste reliefá vb. (sil. -li-e-), ind. prez. 1 sg. relieféz,
relativitáte s. f., g.-d. art. relativitäþii 3 sg. ºi pl. reliefeázã
relativizá vb., ind. prez. 1 sg. relativizéz, 3 sg. reliefánt adj. m., pl. reliefánþi; f. sg. reliefántã,
ºi pl. relativizeázã pl. reliefánte
H reliefáre/remontá
reliefáre s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. reliefärii; pl. remediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg.
826

reliefäri remediéz, 3 sg. ºi pl. remediázã, 1 pl. remediém


relígie s. f. (sil. -gi-e), art. relígia (sil. -gi-a), g.-d. (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. remediéze;
art. relígiei; pl. relígii, art. relígiile (sil. -gi-i-) ger. remediínd (sil. -di-ind)
religiós adj. m. (sil. -gi-os), pl. religióºi; f. sg. remediábil adj. m. (sil. -di-a-), pl. remediábili;
religioásã, pl. religioáse f. sg. remediábilã, pl. remediábile
religióso adv. [-gioso pron. it. -gio-zo] remediére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. remediérii;
religiozitáte s. f. (sil. -gi-o-), g.-d. art. pl. remediéri
religiozitäþii remédiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. remédiul;
relocaþiúne s. f., pl. relocaþiúni pl. remédii, art. remédiile (sil. -di-i-)
relón s. n. rememorá vb., ind. prez. 1 sg. rememoréz, 3 sg.
reloníst s. m., pl. reloníºti ºi pl. rememoreázã
relonístã s. f., pl. reloníste rememoráre s. f., g.-d. art. rememorärii; pl.
relotéx s. n. rememoräri
reluá vb. (sil. -lu-a), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rememoratív adj. m., pl. rememoratívi; f. sg.
reiáu, 1 pl. reluäm (sil. -lu-ãm); conj. prez. 3 rememoratívã, pl. rememoratíve
sg. ºi pl. reiá; ger. relu÷nd (sil. -lu-ând) rememoráþie s. f., art. rememoráþia, g.-d. art.
reluáre s. f. ¿ luare rememoráþiei
reluctánt adj. m., pl. reluctánþi; f. sg. reluctántã, remf s. m.
pl. reluctánte remíge s. f., g.-d. art. remígei; pl. remíge
reluctánþã s. f., g.-d. art. reluctánþei; pl. remilitarizá vb., ind. prez. 1 sg. remilitarizéz,
reluctánþe 3 sg. ºi pl. remilitarizeázã
reluctivitáte s. f., g.-d. art. reluctivitäþii; pl. remilitarizáre s. f. ¿ militarizare
reluctivitäþi remineralizá vb., ind. prez. 1 sg. remineralizéz;
rem s. m., pl. remi 3 sg. ºi pl. remineralizeázã
remaiá vb. (sil. -ia), ind. prez. 1 sg. remaiéz, reminiscénþã s. f., g.-d. art. reminiscénþei; pl.
3 sg. ºi pl. remaiázã, 1 pl. remaiém (sil. -iem); reminiscénþe
conj. prez. 3 sg. ºi pl. remaiéze; ger. remaínd; remisíbil adj. m., pl. remisíbili; f. sg. remisíbilã,
part. remaiát pl. remisíbile
remaiáj s. n. (sil. -ma-iaj), pl. remaiáje remisibilitáte s. f., g.-d. art. remisibilitãþii
remaiát s. n. (sil. -iat) remisiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. remisiúnii;
remaiére s. f. (sil. -ie-), g.-d. art. remaiérii; pl. pl. remisiúni
remaiéri remíte vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. remít; conj.
remaiézã s. f. (sil. -ie-), g.-d. art. remaiézei; pl. prez. 3 sg. ºi pl. remítã; ger. remiþ÷nd; part. remís
remaiézi remiténdã s. f., pl. remiténde
remanént adj. m., pl. remanénþi; f. sg. remitént s. m., pl. remiténþi
remanéntã, pl. remanénte remitént adj. m., pl. remiténþi; f. sg. remiténtã,
remanénþã s. f., g.-d. art. remanénþei; pl. pl. remiténte
remanénþe remiténþã s. f., pl. remiténþe
remaniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 1 sg. remítere s. f., g.-d. art. remíterii; pl. remíteri
remaniéz, 3 sg. ºi pl. remaniázã, 1 pl. remaniém remizá vb., ind. prez. 1 sg. remizéz, 3 sg. ºi pl.
(sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. remaniéze; remizeázã
ger. remaniínd (sil. -ni-ind) remizáre s. f., g.-d. art. remizärii; pl. remizäri
remaniábil adj. m. (sil. -ni-a-), pl. remaniábili; remízã s. f., g.-d. art. remízei; pl. remíze
f. sg. remaniábilã, pl. remaniábile remiziér s. m. (sil. -zi-er), pl. remiziéri
remaniére s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. remaniérii; remiziérã s. f. (sil. -zi-e-), g.-d. art. remiziérei;
pl. remaniéri pl. remiziére
remarcá vb., ind. prez. 1 sg. remárc, 3 sg. ºi pl. remobilá vb., ind. prez. 1 sg. remobiléz, 3 sg.
remárcã ºi pl. remobileázã
remarcábil adj. m., pl. remarcábili; f. sg. remobiláre s. f., g.-d. art. remobilärii; pl.
remarcábilã, pl. remarcábile remobiläri
remarcáre s. f., g.-d. art. remarcärii; pl. remodelá vb., ind. prez. 1 sg. remodeléz; 3 sg.
remarcäri ºi pl. remodeleázã
remárcã s. f., g.-d. art. remárcei; pl. remárce remónt s. m., pl. remónþi
remãritá vb., ind. prez. 1 sg. remãrít, 3 sg. remontá vb., ind. prez. 1 sg. remontéz, 3 sg.
ºi pl. remãrítã ºi pl. remonteázã
827
remontánt adj. m. ¿ montant (sil. -ni-i-)
remontánt/reologíe
H
remontáre s. f., g.-d. art. remontärii; pl. renifórm adj. m., pl. renifórmi; f. sg. renifórmã,
remontäri pl. renifórme
remóntã s. f. ¿ montã renínã s. f., g.-d. art. renínei; pl. reníne
remontoár s. n. (sil. -toar), pl. remontoáre reníº s. n., pl. reníºuri
remóra s. f. renitént adj. m., pl. reniténþi; f. sg. reniténtã,
remorcá vb., ind. prez. 1 sg. remorchéz, 3 sg. pl. reniténte
ºi pl. remorcheázã reniténþã s. f., pl. reniténþe
remorcábil adj. m., pl. remorcábili; f. sg. réniu (chim.) s. n. [-niu pron. -nìu ], art.
remorcábilã, pl. remorcábile réniul; simb. Re
remorcáj s. n., pl. remorcáje renivelá vb., ind. prez. 1 sg. reniveléz, 3 sg.
remorcáre s. f., g.-d. art. remorcärii; pl. remorcäri ºi pl. reniveleázã
remórcã s. f., g.-d. art. remórcii; pl. remórci reniveláre s. f., g.-d. art. renivelärii
remorchér s. n., pl. remorchére renová vb., ind. prez. 1 sg. renovéz, 3 sg. ºi pl.
remú s. n., art. remúul; pl. remúuri renoveázã
remuládã s. f., pl. remuláde renováre s. f., g.-d. art. renovärii; pl. renoväri
remunerá vb., ind. prez. 1 sg. remuneréz, 3 sg. renovatór adj. m., s. m. ¿ novator
ºi pl. remunereázã renováþie s. f. ¿ novaþie
remuneráre s. f., g.-d. art. remunerärii; pl. rentá vb., ind. prez. 3 sg. renteázã
remuneräri rentábil adj. m., pl. rentábili; f. sg. rentábilã,
remuneratív adj. m., pl. remuneratívi; f. sg. pl. rentábile
remuneratívã, pl. remuneratíve rentabilitáte s. f., g.-d. art. rentabilitäþii; pl.
remuneratóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. rentabilitäþi
remuneratórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. rentabilizá vb., ind. prez. 1 sg. rentabilizéz,
remuneratórii 3 sg. ºi pl. rentabilizeázã
remuneráþie s. f. (sil. -þi-e), art. remuneráþia réntã s. f., g.-d. art. réntei; pl. rénte
(sil. -þi-a), g.-d. art. remuneráþiei; pl. rentiér s. m. (sil. -ti-er), pl. rentiéri
remuneráþii, art. remuneráþiile (sil. -þi-i-) rentiérã s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. rentiérei; pl.
remuºcáre s. f. ¿ muºcare rentiére
remuºcãtór adj. m. ¿ muºcãtor rénting s. n.
remúu s. n. renúme s. n.
ren s. m., pl. reni renumít adj. m., pl. renumíþi; f. sg. renumítã,
renál adj. m., pl. renáli; f. sg. renálã, pl. renále pl. renumíte
renán adj. m., pl. renáni; f. sg. renánã, pl. renunþá vb., ind. prez. 1 sg. renúnþ, 3 sg. ºi pl.
renáne renúnþã
renascentíst adj. m., pl. renascentíºti; f. sg. renunþáre s. f., g.-d. art. renunþärii; pl. renunþäri
renascentístã, pl. renanscentíste renúrã s. f., g.-d. art. renúrii; pl. renúri
renáºte vb. ¿ naºte reobázã s. f. (sil. re-o-), g.-d. art. reobázei; pl.
renáºtere s. f. ¿ naºtere reobáze
renãscãtór adj. m., pl. renãscãtóri; f. sg. ºi pl. reocrén adj. m., pl. reocréni; f. sg. reocrénã, pl.
renãscãtoáre reocréne
renci (stofã) s. n. reocupá vb. (sil. re-o-), ind. prez. 1 sg. reocúp,
rendzínã s. f., g.-d. art. rendzínei; pl. rendzíne 3 sg. ºi pl. reocúpã
renegá vb., ind. prez. 1 sg. renég, 3 sg. ºi pl. reocupáre s. f. (sil. re-o-) ¿ ocupare
reneágã reofíl adj. m. (sil. re-o-), pl. reofíli; f. sg. reofílã,
renegáre s. f. ¿ negare pl. reofíle
renegát adj. m., s. m., pl. renegáþi; f. sg. reofób adj. m., pl. reofóbi; f. sg. reofóbã, pl. reofóbe
renegátã, pl. renegáte reofór s. m. (sil. re-o-), pl. reofóri
renegociá vb., ind. prez. 1 sg. renegociéz, 3 sg. reoforézã s. f., pl. reoforézã
ºi pl. renegociázã reográf s. n., pl. reográfe
renegociére s. f., pl. renegociéri reografíe s. f. (sil. re-o-), art. reografía, g.-d.
renét s. n., adj. n., pl. renéte art. reografíei; pl. reografíi
renghi s. n., pl. rénghiuri reográmã s. f. (sil. re-o-), pl. reográme
renglótã s. f., pl. renglóte reológic adj. m. (sil. re-o-) ¿ logic
rénie (geol.) s. f. (sil. -ni-e), art. rénia (sil. reologíe s. f. (sil. re-o-), art. reología, g.-d.
-ni-a), g.-d. art. réniei; pl. rénii, art. réniile reologíi, art. reologíei
H reometríe/reperábil
reometríe s. f. (sil. re-o-)
828
reparáþie s. f. (sil. -þi-e), art. reparáþia (sil. -þi-a),
reométru s. n. (sil. re-o, -tru), art. reométrul; pl. g.-d. art. reparáþiei; pl. reparáþii, art. reparáþiile
reométre (sil. -þi-i-)
reomorfísm s. n. (sil. re-o-) repartitív adj. m., pl. repartitívi; f. sg.
reoperá vb., ind. prez. 1 sg. reoperéz, 3 sg. ºi pl. repartitívã, pl. repartitíve
reopereázã repartitór s. n., pl. repartitoáre
reorânduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. reorânduiésc repartíþie s. f. (sil. -þi-e), art. repartíþia (sil.
reorânduíre s. n., g.-d. art. reorânduírii; pl. -þi-a), g.-d. art. repartíþiei; pl. repartíþii, art.
reorânduíri repartíþiile (sil. -þi-i-)
reorchestrá vb. (sil. re-or-), ind. prez. 1 sg. repartiþioníst adj. m., pl. repartiþioníºti; f. sg.
reorchestréz, 3 sg. ºi pl. reorchestreázã repartiþionístã, pl. repartiþioníste
reorchestráre s. f., pl. reorchesträri repartizá vb., ind. prez. 1 sg. repartizéz, 3 sg.
reordoná vb. (sil. re-or-) ind. prez. 1 sg. reordonéz, ºi pl. repartizeázã
3 sg. ºi pl. reordoneázã; conj. prez. 3 sg ºi pl. repartizáre s. f., g.-d. art. repartizärii; pl.
reordonéze repartizäri
reordonanþá vb. (sil. re-or-), ind. prez. 1 sg. repartizatór s. n., pl. repartizatóri
reordonanþéz, 3 sg. ºi pl. reordonanþeázã repartizór s. n., pl. repartizoáre
reordonanþáre s. f. (sil. re-or-) ¿ ordonanþare repasá vb., ind. prez. 1 sg. repaséz, 3 sg. ºi pl.
reorganizá vb. (sil. re-or-), ind. prez. 1 sg. repaseázã
reorganizéz, 3 sg. ºi pl. reorganizeázã repasáre s. f., g.-d. art. repasärii; pl. repasäri
reorganizáre s. f. (sil. re-or-) ¿ organizare repasatoáre s. f., pl. repasatoáre
reorganizatoáre s. f. (sil. re-or-), g.-d. art. repatriá vb. (sil. -tri-a), ind. prez. 1 sg.
reorganizatoárei; pl. reorganizatoáre repatriéz, 3 sg. ºi pl. repatriázã, 1 pl. repatriém
reorganizatór s. m. (sil. re-or-), pl. (sil. -tri-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. repatriéze;
reorganzatóri ger. repatriínd (sil. -tri-ind)
reorganizáþie s. f. (sil. re-or-) ¿ organizaþie repatriát s. m. (sil. -tri-at), adj. m., pl.
reorientá vb. (sil. re-o-ri-en-), ind. prez. 1 sg. repatriáþi; f. sg. repatriátã, pl. repatriáte
reorientéz, 3 sg. ºi pl. reorienteázã repatriére s. f. (sil. -tri-e-), g.-d. art. repatriérii;
reorientáre s. f., pl. reorientäri pl. repatriéri
reoscóp s. n., pl. reoscoápe repáus s. n. (sil. -pa-us), pl. repáusuri
reoscópic adj. m. (sil. re-o-), pl. reoscópici; f. sg. repauzá vb. (sil. -pa-u-), ind. prez. 1 sg.
reoscópicã, pl. reoscópice repauzéz, 3 sg. ºi pl. repauzeázã; conj. prez.
reospãlãtór s. n. (sil. re-; mf. -spã-), pl. 3 sg. ºi pl. repauzéze
reospãlãtoáre repauzáre s. f. (sil. -pa-u-), g.-d. art. repauzärii;
reostát s. n. (sil. re-; mf. -stat), pl. reostáte pl. repauzäri
reostátic adj. m., pl. reostátici; f. sg. reostáticã, repauzát adj. m., s. m. (sil. -pa-u-), pl.
pl. reostátice repauzáþi; f. sg. repauzátã, pl. repauzáte
reorstricþiúne s. f. (sil. re-; mf. -stric-) ¿ stricþiune repãrþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. repãrþésc,
reotropísm s. n. (sil. re-o-tro-), pl. reotropísme imperf. 3 sg. repãrþeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
reoxidáre s. f., pl. reoxidäri repãrþeáscã
repaginá vb., ind. prez. 1 sg. repaginéz, 3 sg. repãrþíre s. f., g.-d. art. repãrþírii; pl. repãrþíri
ºi pl. repagineázã répede adj. m., f. répede; pl. m. ºi f. répezi
repagináre s. f., g.-d. art. repaginärii; pl. répede adv.
repaginäri répede (insectã) s. f., pl. répezi
repánd adj. m., pl. repánzi; f. sg. repándã, pl. répede-repejór adv.
repánde repejór adv.
repará vb., ind. prez. 1 sg. repár, 3 sg. ºi pl. repejúne s. f., g.-d. art. repejúnii; pl. repejúni
repárã repelént adj. m., pl. repelénþi; f. sg. repeléntã,
reparábil adj. m., pl. reparábili; f. sg. reparábilã, pl. repelénte
pl. reparábile repelént s. n., pl. repelénte
reparáre s. f., g.-d. art. reparärii; pl. reparäri repént adj. m., pl. repénþi; f. sg. repéntã, pl. repénte
reparát s. n. repér s. n., pl. repére
reparatór adj. m., pl. reparatóri; f. sg. ºi pl. reperá vb., ind. prez. 1 sg. reperéz, 3 sg. ºi pl.
reparatoáre repereázã
reparatóriu (med., jur.) adj. m. [-riu pron. -rìu], reperábil adj. m., pl. reperábili; f. sg. reperábilã,
f. reparatórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. reparatórii pl. reperábile
829
reperáj s. n., pl. reperáje
reperáj/reprimá
replicá vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. réplic,
H
reperáre s. f., g.-d. art. reperärii; pl. reperäri 3 sg. ºi pl. réplicã
repercusiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. replicáre s. f., g.-d. art. replicärii, pl. replicäri
repercusiúnii; pl. repercusiúni replicatív adj. m., pl. replicatívi; f. sg.
repercutá vb., ind. prez. 3 sg. repercuteázã; replicatívã, pl. replicatíve
conj. prez. 3 sg. ºi pl. repercutéze replicáþie s. f., art. replicáþia, g.-d. art. replicáþiei
repercutáre s. f., g.-d. art. repercutärii; pl. réplicã s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. réplicii, pl. réplici
repercutäri repliére s. f. (sil. -pli-); pl. repliéri
repertoriá vb., ind. prez. 1 sg. repertoriéz, 3 sg. replíu s. n., pl. replíuri
ºi pl. repertoriázã repolarizáre s. f., g.-d. art. repolarizärii, pl.
repertoriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. repertoriáli; repolarizäri
f. sg. repertoriálã, pl. repertoriále repopulá vb., ind. prez. 1 sg. repopuléz, 3 sg.
repertóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. repertóriul; ºi pl. repopuleázã
pl. repertórii, art. repertóriile (sil. -ri-i-) repopuláre s. f. ¿ populare
repertorizá vb., ind. prez. 1 sg. repertorizéz, 3 repórt s. n., pl. repórturi
sg. ºi pl. repertorizeázã reportá vb., ind. prez. 1 sg. reportéz, 3 sg. ºi pl.
repetá vb., ind. prez. 1 sg. repét, 3 sg. ºi pl. repétã reporteázã
repetábil adj. m., pl. repetábili, f. sg. repetábilã, reportáj s. n., pl. reportáje
pl. repetábile reportáre s. f., g.-d. art. reportärii, pl. reportäri
repetabilitáte s. f., g.-d. art. repetabilitäþii repórter s. m., pl. repórteri
repetáre s. f., g.-d. art. repetärii, pl. repetäri reporterẠs. m., pl. reporteráºi
repetént adj. m., s. m., pl. repeténþi; f. sg. repórterã s. f., g.-d. art. repórterei, pl. repórtere
repeténtã, pl. repeténte reportericésc adj. m., f. reportericeáscã; pl. m.
repetenþíe s. f., art. repetenþía, g.-d. art. ºi f. reportericéºti
repetenþíei, pl. repetenþíi, art. repetenþíile reportofón s. n., pl. reportofoáne
repetitív adj. m., pl. repetitívi; f. sg. repetitívã, repovestí vb. ¿ povesti
pl. repetitíve repovestíre s. f. ¿ povestire
repetitivitáte s. f., g.-d. art. repetitivitäþii reprehensíbil adj. m. (sil. -pre-), pl. reprehensíbili;
repetitoáre s. f., g.-d. art. repetitoárei, pl. f. sg. reprehensíbilã, pl. reprehensíbile
repetitoáre reprehensiúne s. f. (sil. -pre-, -si-u-), g.-d. art.
repétitor (persoanã) s. m., pl. repétitori reprehensiúnii, pl. reprehensiúni
repetitór (salã) s. n., pl. repetitoáre represálii s. f. pl. (sil. -pre-), art. represáliile
repetíþie s. f. (sil. -þi-e), art. repetíþia (sil. -þi-a), (sil. -li-i-)
g.-d. art. repetíþiei, pl. repetíþii, art. repetíþiile (sil. represíbil adj. m. (sil. -pre-), pl. represíbili;
-þi-i-) f. sg. represíbilã, pl. represíbile
repetór s. n., pl. repetoáre représie s. f., pl. représii
repezeálã s. f., g.-d. art. repezélii, pl. repezéli represiúne s. f. (sil. -pre-) ¿ presiune
repezí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. repéd, 1 pl. represív adj. m. (sil. -pre-), pl. represívi; f. sg.
repezím, imperf. 3 sg. repezeá; conj. prez. 3 sg. represívã, pl. represíve
ºi pl. repeádã represór s. m., pl. represóri
repeziciúne s. f., g.-d. art. repeziciúnii, pl. reprezentá vb. (sil. -pre-) ¿ prezenta
repeziciúni reprezentábil adj. m., pl. reprezentábili; f. sg.
repezínã s. f., pl. repezíne reprezentábilã, pl. reprezentábile
repezíº s. n., pl. repezíºuri reprezentánt s. m. (sil. -pre-), pl. reprezentánþi
repezitúrã s. f., g.-d. art. repezitúrii, pl. reprezentántã s. f. (sil. -pre-), pl. reprezentánte
repezitúri reprezentánþã s. f. (sil. -pre-), g.-d. art.
repicá vb., ind. prez. 1 sg. repichéz, 3 sg. ºi pl. reprezentánþei, pl. reprezentánþe
repicheázã reprezentáre s. f. (sil. -pre-) ¿ prezentare
repicáj s. n., pl. repicáje reprezentatív adj. m. (sil. -pre-), pl. reprezentatívi;
repicáre s. f., g.-d. art. repicärii, pl. repicäri f. sg. reprezentatívã, pl. reprezentatíve
repicát s. n., pl. repicáturi reprezentativitáte s. f., g.-d. art. reprezentativitäþii
replantá vb. (sil. -plan-), ind. prez. 1 sg. reprezentáþie s. f. (sil. -pre-, -þi-e), art.
replantéz, 3 sg. ºi pl. replanteázã reprezentáþia (sil. -þi-a), g.-d. art. reprezentáþiei;
replantáre s. f. (sil. -plan-) ¿ plantare pl. reprezentáþii, art. reprezentáþiile (sil. -þi-i-)
replát s. n. reprimá vb. (sil. -pri-), ind. prez. 1 sg. reprím,
repliá vb. (sil. -pli-) ¿ plia 3 sg. ºi pl. reprímã
H reprimábil/rescizóriu
reprimábil adj. m., pl. reprimábili; f. sg. reptilián adj. m. (sil. -li-an-), pl. reptiliéni; (sil.
830

reprimábilã, pl. reprimábile -li-eni), f. sg. reptiliánã, pl. reptiliéne


reprimándã s. f., pl. reprimánde reptilivór adj. m., pl. reptilivóri; f. sg.
reprimáre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. reprimärii; reptilivórã, pl. reptilivóre
pl. reprimäri republicá vb. (sil. -bli-), ind. prez. 1 sg. repúblic,
reprimatór adj. m., s. m., pl. reprimatóri; f. sg. 3 sg. ºi pl. repúblicã
ºi pl. reprimatoáre republicábil adj. m., pl. republicábili; f. sg.
reprimí vb. (sil. -pri-) ¿ primi republicábilã, pl. republicábile
reprimíre s. f. (sil. -pri-) ¿ primire republicán adj. m., s. m. (sil. -bli-), pl.
reprivatizá vb. (sil. -pri-), ind. prez. 1 sg. republicáni; f. sg. republicánã, pl. republicáne
reprivatizéz, 3 sg. ºi pl. reprivatizeázã republicanísm s. n. (sil. -bli-)
reprivatizáre s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. republicáre s. f., pl. republicäri
reprivatizärii; pl. reprivatizäri republicát adj. m., pl. republicáþi; f. sg.
reprízã s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. reprízei; pl. repríze republicátã, pl. republicáte
reprobá vb. (sil. -pro-), ind. prez. 1 sg. reprób, repúblicã s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. repúblicii;
3 sg. ºi pl. repróbã pl. repúblici
reprobábil adj. m. (sil. -pro-), pl. reprobábili; repudiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg.
f. sg. reprobábilã, pl. reprobábile repudiéz, 3 sg. ºi pl. repudiázã, 1 pl. repudiém
reprobáre s. f. (sil. -pro-), g.-d. art. reprobärii; (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. ºi pl. repudiéze;
pl. reprobäri ger. repudiínd (sil. -di-ind)
reprobatív adj. m., pl. reprobatívi; f. sg. repudiére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. repudiérii;
reprobatívã, pl. reprobatíve pl. repudiéri
reprobatór adj. m. (sil. -pro-), pl. reprobatóri; repugná vb., ind. prez. 3 sg. repúgnã
f. sg. ºi pl. reprobatoáre repugnánt adj. m., pl. repugnánþi; f. sg.
reprobaþiúne s. f. (sil. -pro-, -þi-u-), g.-d. art. repugnántã, pl. repugnánte
reprobaþiúnii; pl. reprobaþiúni repugnánþã s. f., g.-d. art. repugnánþei
reproducãtór adj. m., s. m. (sil. -pro-), pl. repúlsie s. f. (sil. -si-e), art. repúlsia (sil. -si-a), g.-d.
reproducãtóri; f. sg. ºi pl. reproducãtoáre art. repúlsiei; pl. repúlsii, art. repúlsiile (sil. -si-i-)
reprodúce vb. (sil. -pro-) ¿ produce repulsív adj. m., pl. repulsívi; f. sg. repulsívã,
reprodúcere s. f. (sil. -pro-) ¿ producere pl. repulsíve
reproductíbil adj. m. (sil. -pro-) ¿ productibil repúne vb. ¿ pune
reproductibilitáte s. f., g.-d. art. reproductibilitäþii repurtá (a-ºi îndrepta gândurile) vb., ind.
reproductív adj. m., pl. reproductívi; f. sg. prez. 1 sg. repórt, 3 sg. ºi pl. repoártã
reproductívã, pl. reproductíve repurtá (a obþine un succes) vb., ind. prez.
reproductivitáte s. f., g.-d. art. reproductivitäþii 1 sg. repurtéz, 3 sg. ºi pl. repurteázã
reprodúcþie s. f. (sil. -pro-) ¿ producþie repusá vb., ind. prez. 1 sg. repuséz, 3 sg. ºi pl.
reprofilá vb. (sil. -pro-), ind. prez. 1 sg. repuseázã
reprofiléz, 3 sg. ºi pl. reprofileázã repusáj s. n., pl. repusáje
reprofiláre s. f. (sil. -pro-) ¿ profilare repusáre s. f., g.-d. art. repusärii
reprografiá vb., ind. prez. 1 sg. reprografiéz, reputát adj. m., pl. reputáþi; f. sg. reputátã, pl.
3 sg. ºi pl. reprografiázã reputáte
reprografíe s. f., art. reprografía, g.-d. art. reputáþie s. f. (sil. -þi-e), art. reputáþia (sil. -þi-a),
reprografíei g.-d. art. reputáþiei; pl. reputáþii, art. reputáþiile
reprogramá vb., ind. prez. 1 sg. reprograméz, (sil. -þi-i-)
3 sg. ºi pl. reprogrameázã rerafináre s. f., pl. rerafinäri
reprogramábil adj. m., pl. reprogramábili; f. sg. rerecórding s. n.
reprogramábilã, pl. reprogramábile reromanizáre s. f., g.-d. art. reromanizärii; pl.
reprogramáre s. f., pl. reprogramäri reromanizäri
repróº s. n. (sil. -proº), pl. repróºuri resabotá vb., ind. prez. 1 sg. resabotéz, 3 sg. ºi
reproºá vb. (sil. -pro-), ind. prez. 1 sg. reproºéz, pl. resaboteázã
3 sg. ºi pl. reproºeázã, 1 pl. reproºäm; conj. prez. resabotáre s. f., g.-d. art. resabotärii; pl. resabotäri
3 sg. ºi pl. reproºéze; ger. reproº÷nd resác s. n., pl. resácuri
reproºábil adj. m. (sil. -pro-), pl. reproºábili; resciziúne s. f. (sil. -zi-u-; mf. -sci-), g.-d. art.
f. sg. reproºábilã, pl. reproºábile resciziúnii; pl. resciziúni
reptáþie s. f., pl. reptáþii rescizóriu adj. m., f. rescizórie; pl. f. ºi m.
reptílã s. f., g.-d. art. reptílei; pl. reptíle rescizórii
831
rescríe vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rescríu
rescríe/restitutóriu
respiráre s. f. (sil. mf. -spi-), g.-d. art. respirärii;
H
rescrípt s. n. (sil. mf. -script), pl. rescrípte pl. respiräri
resecvént adj. m., pl. resecvénþi; f. sg. resecvéntã, respiratór /respiratóriu adj. m. (sil. mf. -spi-)
pl. resecvénte [-riu pron. -rìu], pl. respiratóri /respiratórii; f. sg.
resemná vb., ind. prez. 1 sg. resemnéz, 3 sg. respiratoáre /respiratórie (sil. -ri-e), pl. respiratoáre
ºi pl. resemneázã /respiratórii
resemnáre s. f. ¿ semnare respiráþie s. f. (sil. -þi-e; mf. -spi-), art. respiráþia
resentimént s. n., pl. resentiménte (sil. -þi-a), g.-d. art. respiráþiei; pl. respiráþii,
resentimentár adj. m., pl. resentimentári; f. sg. art. respiráþiile (sil. -þi-i-)
resentimentárã, pl. resentimentáre respíro s. n.
resigná vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. resigneázã respirométru s. n., pl. respirométre
resignáþie s. f. (sil. -þi-e), art. resignáþia (sil. respondént adj. m. invar.
-þi-a), g.-d. art. resignáþiei; pl. resignáþii, art. respondént s. m., pl. respondénþi
resignáþiile (sil. -þi-i-) responsábil adj. m., s. m., pl. responsábili; f. sg.
resimþãm÷nt s. n., pl. resimþãmínte responsábilã, pl. responsábile
resimþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. resímt; responsabilitáte s. f., g.-d. art. responsabilitäþii;
conj. prez. 3 sg. ºi pl. resímtã pl. responsabilitäþi
resimþíre s. f., g.-d. art. resimþírii; pl. resimþíri rest s. n., (rãmãºiþe) pl. résturi
resintetizá vb., ind. prez. 1 sg. resintetizéz, 3 restabilí vb. (sil. mf. -sta-) ¿ stabili
sg. ºi pl. resintetizeázã restabilíre s. f. (sil. mf. -sta-), g.-d. art.
resintetizá vb., ind. prez. 1 sg. resintetizéz; 3 restabilírii; pl. restabilíri
sg. ºi pl. resintetizeázã restánt adj. m., pl. restánþi; f. sg. restántã, pl.
resolúbil adj. m., pl. resolúbili; f. sg. resolúbilã, restánte
pl. resolúbile restánþã s. f., g.-d. art. restánþei; pl. restánþe
resorbabil adj. m., pl. resorbábili; f. sg. restanþiér adj. m. (sil. -þi-er), pl. restanþiéri;
resorbábilã, pl. resorbábile f. sg. restanþiérã, pl. restanþiére
resorbí vb. ¿ sorbi restatornicí vb. (sil. mf. -sta-) ¿ statornici
resórbþie s. f. (sil. mf. -sorb-) ¿ sorbþie restatornicíre s. f. (sil. mf. -sta-) ¿ statornicire
resórt (sector) s. n., pl. resoárte restaurá vb. (sil. mf. -sta-), ind. prez. 1 sg.
resórt (arc) s. n., pl. resórturi restauréz, 3 sg. ºi pl. restaureázã; conj. prez. 3 sg.
resortisánt s. m., pl. resortisánþi ºi pl. restauréze
respéct s. n. (pl. respecte în expresia respectele restauránt s. n. (sil. mf. -sta-), pl. restauránte
mele) restauráre s. f. (sil. mf. -sta-), g.-d. art.
respectá vb., ind. prez. 1 sg. respéct, 3 sg. ºi pl. restaurärii; pl. restauräri
respéctã, perf. s. 1 sg. respectái restauratív adj. m., pl. restauratívi; f. sg.
respectábil adj. m., pl. respectábili; f. sg. restauratívã, pl. restauratíve
respectábilã, pl. respectábile restauratoáre s. f. (sil. mf. -sta-), g.-d. art.
respectabilitáte s. f., g.-d. art. respectabilitäþii restauratoárei; pl. restauratoáre
respectáre s. f., g.-d. art. respectärii; pl. restauratór s. m. (sil. mf. -sta-), pl. restauratóri
respectäri restauráþie s. f. (sil. -þi-e ; mf. -sta-), art.
respectív adj. m., pl. respectívi; f. sg. respectívã, restauráþia (sil. -þi-a), g.-d. art. restauráþiei; pl.
pl. respectíve restauráþii, art. restauráþiile (sil. -þi-i-)
respectuós adj. m. (sil. -tu-os), pl. respectuóºi; restéu s. n., art. restéul; pl. restéie
f. sg. respectuoásã, pl. respectuoáse restituí vb. (sil. mf. -sti-), ind. ºi conj. prez. 1 ºi
respingãtór adj. m., pl. respingãtóri; f. sg. ºi 2 sg. restítui, 3 sg. ºi pl. restítuie, imperf. 3 sg.
pl. respingãtoáre restituiá
respínge vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. respíng, restituíbil adj. m., pl. restituíbili; f. sg.
1 pl. respíngem, perf. s. 1 sg. respinséi, 1 pl. restituíbilã, pl. restituíbile
respínserãm; part. respíns restituíre s. f. (sil. mf. -sti-), g.-d. art. restituírii;
respíngere s. f., g.-d. art. respíngerii; pl. respíngeri pl. restituíri
respír s. n. (sil. mf. -spir) restitutoáre s. f. (sil. mf. -sti-), g.-d. art.
respirá vb. (sil. mf. -spi-), ind. prez. 1 sg. respír, restitutoárei; pl. restitutoáre
3 sg. ºi pl. respírã restitutór s. m. (sil. mf. -sti-), pl. restitutóri
respirábil adj. m. (sil. mf. -spi-), pl. respirábili; restitutóriu (jur.) adj. m. (sil. mf. -sti-) [-riu
f. sg. respirábilã, pl. respirábile pron. -rìu], f. restitutórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f.
respirabilitáte s. f., g.-d. art. respirabilitäþii restitutórii
H restitúþie/retorcá
restitúþie s. f. (sil. -þi-e; mf. -sti-), art. restitúþia retardáre s. f., g.-d. art. retardärii
832

(sil. -þi-a), g.-d. art. restitúþiei; pl. restitúþii, art. retardát s. m., adj. m., pl. retardáþi; f. sg.
restitúþiile (sil. -þi-i-) retardátã, pl. retardáte
restr÷nge vb. (sil. mf. -strin-) ¿ strânge retardatár s. m., adj. m., pl. retardatári; f. sg.
restr÷ngere s. f. (sil. mf. -strân-) ¿ strângere retardatárã, pl. retardatáre
restrictív adj. m. (sil. mf. -stric-), pl. restrictívi; retardáþie s. f., art. retardáþia, g.-d. art.
f. sg. restrictívã, pl. restrictíve retardáþiei
restrícþie s. f. (sil. -þi-e; mf. -stric-), art. restrícþia retasúrã s. f., g.-d. art. retasúrii; pl. retasúri
(sil. -þi-a), g.-d. art. restrícþiei; pl. restrícþii, art. retãbãcíre s. f. ¿ tãbãcire
restrícþiile (sil. -þi-i-) retãlmãcí vb. ¿ tãlmãci
restricþioná vb., ind. prez. 1 sg. restricþionéz, retãlmãcíre s. f. ¿ tãlmãcire
3 sg. ºi pl. restricþioneázã retehnologizá vb., ind. prez. 1 sg. retehnologizéz,
restringént adj. m. (sil. mf. -strin-), pl. 3 sg. ºi pl. retehnologizeázã
restringénþi; f. sg. restringéntã, pl. restringénte retentív adj. m., pl. retentívi; f. sg. retentívã,
restringént s. n. (sil. mf. -strin-) pl. retentíve
restríºte s. f., g.-d. art. restríºtii; pl. restríºti reténþie s. f. (sil. -þi-e), art. reténþia (sil. -þi-a),
restructurá vb. (sil. mf. -struc-), ind. prez. g.-d. art. reténþiei; pl. reténþii, art. reténþiite (sil.
1 sg. restructuréz, 3 sg. ºi pl. restructureázã -þi-i-)
restructuráre s. f. (sil. mf. -struc-), g.-d. art. retevéi s. n., pl. retevéie
restructurärii; pl. restructuräri reteveiát adj. m., pl. reteveiáþi; f. sg. reteveiátã,
resuáj s. n., pl. resuáje pl. reteveiáte
resupináþie s. f., art. resupináþia, g.-d. art. retéz s. n., pl. retéze
resupináþiei retezá vb., ind. prez. 1 sg. retéz, 3 sg. ºi pl.
resuréct adj. m., pl. resurécþi; f. sg. resuréctã, reteázã
pl. resurécte retezáre s. f., g.-d. art. retezärii; pl. retezäri
resurécþie s. f. (sil. -þi-e), art. resurécþia (sil. retezát s. n., pl. retezáturi
-þi-a), g.-d. art. resurécþiei; pl. resurécþii, art. retezãtúrã s. f., g.-d. art. retezãtúrii; pl.
resurécþiile (sil. -þi-i-) retezãtúri
resurecþionál adj. m., pl. resurecþionáli; f. sg. retiár s. m. (sil. -ti-ar-), pl. retiári
resurecþionálã, pl. resurecþionále reticént adj. m., pl. reticénþi; f. sg. reticéntã,
resurgénþã s. f., pl. resurgénþe pl. reticénte
resúrsã s. f. ¿ sursã reticénþã s. f., g.-d. art. reticénþei; pl.
resuscitá vb., ind. prez. 1 sg. resuscitéz, 3 sg. reticénþe
ºi pl. resusciteázã retícul s. n., pl. retícule
resuscitáre s. f. ¿ suscitare reticulár adj. m., pl. reticulári; f. sg. reticulárã,
reºapá vb., ind. prez. 1 sg. reºapéz, 3 sg. ºi pl. pl. retículáre
reºapeázã reticulát adj. m., pl. reticuláþi; f. sg. reticulátã,
reºapabil adj. m., pl. reºapábili; f. sg. pl. reticuláte
reºapábilã, pl. reºapábile reticuláþie s. f., art. reticuláþia, g.-d. art.
reºapáj s. n., pl. reºapáje reticuláþiei
reºapáre s. f., g.-d. art. reºapärii reticulínã s. f., g.-d. art. reticulínei
reºarjá vb., ind. prez. 1 sg. reºarjéz, 3 sg. ºi pl. retínã s. f., g.-d. art. retínei; pl. retíne
reºarjeázã retinián adj. m. (sil. -ni-an), pl. retiniéni (sil.
reºarjáre s. f., g.-d. art. reºarjärii; pl. reºarjäri -ni-eni); f. sg. retiniánã, pl. retiniéne
réºcã s. f., g.-d. art. réºcei; pl. réºce retinítã s. f., pl. retiníte
reºedínþã s. f. ¿ ºedinþã retinopatíe s. f., art. retinopatía, g.-d. art.
reºiþeán adj. m., s. m., pl. reºiþéni; f. sg. retinopatíei; pl. retinopatíi
reºiþeánã, pl. reºiþéne retipãrí vb. ¿ tipãri
reºiþeáncã s. f., g.-d. art. reºiþéncei; pl. reºiþénce retipãríre s. f. ¿ tipãrire”
reºlefuí vb. ¿ ºlefui retiv adj. m., pl. retívi; f. sg. retívã, pl. retíve
reºlefuíre s. f. ¿ ºlefuire retivitáte s. f., g.-d. art. retivitäþii
reºóu s. n., art. reºóul; pl. reºóuri retopí vb. ¿ topi
reºútã s. f., pl. reºúte retopíre s. f., g.-d. art. retopírii; pl. retopíri
retárd s. n. rétor s. m., pl. rétori
retardá vb., ind. prez. 1 sg. retardéz, 3 sg. ºi pl. retorcá vb., ind. prez. 1 sg. retorchéz, 3 sg. ºi pl.
retardeázã retorcheázã
833
retorcábil adj. m., pl. retorcábili; f. sg.
retorcábil/retrovizór
retribuí vb. (sil. -tri-), ind. ºi conj. prez. 1 ºi
H
retorcábilã, pl. retorcábile 2 sg. retríbui, 3 sg. ºi pl. retríbuie, imperf. 3 sg.
retóric adj. m., pl. retórici; f. sg. retóricã, pl. retribuiá
retórice retribuíre s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. retribuírii;
retóricã s. f., g.-d. art. retóricii pl. retribuíri
retoricián s. m. (sil. -ci-an), pl. retoriciéni (sil. retribuít adj. m., pl. retribuíþi; f. sg. retribuítã,
-ci-eni) pl. retribuíte
retorísm s. n. retribúþie s. f. (sil. -tri-, -þi-e), art. retribúþia
retoromán s. m., adj. m. ¿ roman (sil. -þi-a), g.-d. art. retribúþiei; pl. retribúþii, art.
retorománã (limba) s. f., g.-d. art. retorománei retribúþiile (sil. -þi-i-)
retorsiúne s. f. ¿ torsiune retrimíte vb. (sil. -tri-) ¿ trimite
retórtã s. f., g.-d. art. retórtei; pl. retórte retrimítere s. f. (sil. -tri-) ¿ trimitere
rectráct s. n., pl. retrácte rétro adj. invar.
retractá vb. (sil. -trac-), ind. prez. 1 sg. retractéz, retroactív adj. m. (sil. -tro-ac-) ¿ activ
3 sg. ºi pl. retracteázã retroactivitáte s. f. (sil. -tro-ac-) ¿ activitate
retractábil adj. m. (sil. -trac-), pl. retractábili; retroacþiúne s. f. (sil. -tro-ac-þi-u-) pl.
f. sg. retractábilã, pl. retractábile retroacþiúni
retractáre s. f. (sil. -trac-), g.-d. art. retractärii; retrocedá vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg.
pl. retractäri retrocedéz, 3 sg. ºi pl. retrocedéazã
retractíl adj. m. (sil. -trac-), pl. retractíli; f. sg. retrocedánt s. m., adj. m. (sil. -tro-), pl.
retractílã, pl. retractíle retrocedánþi; f. sg. retrocedántã, pl. retrocedánte
retractilitáte s. f. (sil. -trac-), g.-d. art. retrocedáre s. f. (sil. -tro-) ¿ cedare
retractilitäþii retrocedént s. m., pl. retrocedénte
retractív adj. m., pl. retractívi; f. sg. retractívã, retrocesionár s. n., pl. retrocesionáre
pl. retractíve retrocesiúne s. f. (sil. -tro-) ¿ cesiune
retractór adj. m. retrocesív adj. m., pl. retrocesívi; f. sg.
retrácþie s. f. (sil. -trac-þi-e), art. retrácþia (sil. retrocesívã, pl. retrocesíve
-þi-a), g.-d. art. retrácþiei; pl. retrácþii, art. retrocompatibilitáte s. f, g.-d. art.
retrácþiile (sil. -þi-i-) retrocompatibilitäþii
retradúce vb. (sil. -tra-) ¿ traduce retrodeviáþie s. f., art. retrodeviáþia, g.-d. art.
retradúcere s. f. (sil. -tra-) ¿ traducere retrodeviáþiei
retráge vb. (sil. -tra-) ¿ trage retrofuzée s. f. (sil. -tro-) ¿ fuzee
retrágere s. f. (sil. -tra-) ¿ tragere retrognatísm s. n. (sil. mf. -gna-)
retranscríe vb. ¿ transcrie retrográd adj. m. (sil. -tro-grad), pl. retrográzi;
retranscríere s. f. ¿ transcriere f. sg. retrográdã, pl. retrográde
retranscrís adj. m. ¿ transcris retrogradá vb. (sil. -tro-gra-), ind. prez. 1 sg.
retransmísie s. f. (sil. -si-e; mf. -trans-), art. retrogradéz, 3 sg. ºi pl. retrogradeázã
retransmísia (sil. -si-a), g.-d. art. retransmísiei; retrogradáre s. f. (sil. -tro-gra-) ¿ gradare
pl. retransmísii, art. retransmísiile (sil. -si-i-) retrogradáþie s. f. (sil. -tro-gra-) ¿ gradaþie
retransmíte vb. (sil. mf. -trans-) ¿ transmite retrogresiúne s. f. (sil. -si-u-), pl.
retransmítere s. f. (sil. mf. -trans-) ¿ retrogresiúni
transmitere retrogresív adj. m., pl. retrogresívi; f. sg.
retransmiþãtór s. n., pl. retransmiþãtoáre retrogresívã, pl. retrogresíve
retranºá vb., ind. prez. 1 sg. retranºéz, 3 sg. retroproiectór s. m. (sil. -pro-iec-), pl.
ºi pl. retranºeázã retroproiectoáre
retranºamént s. n., pl. retranºaménte retroproiécþie s. f. (sil. -pro-iec-þi-e-), g.-d. art.
retranºáre s. f., g.-d. art. retranºärii retroproiécþiei; pl. retroproiécþii
retrasá vb., ind. prez. 1 sg. retraséz, 3 sg. ºi pl. retropropúlsie s. f., g.-d. art. retropropúlsiei
retraseázã retroreflectór s. n., pl. retroreflectoáre
retratá vb. (sil. -tra-), ind. prez. 1 sg. retratéz, retrospectív adj. m. (sil. mf. -spec-), pl.
3 sg. ºi pl. retrateázã retrospectívi; f. sg. retrospectívã, pl. retrospectíve
retratáre s. f. (sil. -tra-), g.-d. art. retratärii; retrospecþiúne s. f. (sil. -þi-u-; mf. -spec-), g.-d.
pl. retratäri art. retrospecþiúnii; pl. retrospecþiúni
retrãí vb. (sil. -trã-) ¿ trãi retrosternál adj. m. (sil. mf. -ster-) ¿ sternal
retrãíre s. f. (sil. -trã-), g.-d. art. retrãírii; pl. retroversiúne s. f. (sil. -tro-) ¿ versiune
retrãíri retrovizór s. n. (sil. -tro-), pl. retrovizoáre
H retúr/revendicatór
retúr s. n., pl. retúruri reuºítã s. f. (sil. re-u-), pl. reuºíte
834

returná vb. (un film) ind. prez. 1 sg. returnéz, reutilá vb. (sil. re-u-), ind. prez. 1 sg. reutiléz,
3 sg. ºi pl. returneázã 3 sg. ºi pl. reutileázã
returná vb. (un lichid) ind. prez. 1 sg. retórn, reutiláre s. f. (sil. re-u-), pl. reutiläri
3 sg. ºi pl. retoárnã reutilizá vb., ind. prez. 1 sg. reutilizéz, 3 sg.
returnáre s. f., g.-d. art. returnärii; pl. ºi pl. reutilizeázã
returnäri reutilizáre s. f., g.-d. art. reutilizärii
retúº s. n., pl. retúºuri revacciná vb., ind. prez. 1 sg. revaccinéz, 3 sg.
retuºá vb., ind. prez. 1 sg. retuºéz, 3 sg. ºi pl. ºi pl. revaccineázã
retuºeázã, 1 pl. retuºäm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. revaccináre s. f. ¿ vaccinare
retuºéze; ger. retuº÷nd revalidá vb., ind. prez. 1 sg. revalidéz, 3 sg.
retuºáre s. f., g.-d. art. retuºärii; pl. retuºäri ºi pl. revalideázã
retuºát adj. m., retuºáþi; f. sg. retuºátã, pl. revalidáre s. f., g.-d. art. revalidärii; pl.
retuºáte revalidäri
retuºoáre s. f., pl. retuºoáre revalorificá vb., ind. prez. 1 sg. revalorífic,
retuºór s. m., pl. retuºóri 3 sg. ºi pl. revaloríficã
reþeá s. f., art. reþeáua, g.-d. art. reþélei; pl. revalorificáre s. f. ¿ valorificare
reþéle revalorizá vb., ind. prez. 1 sg. revalorizéz, 3 sg.
reþetár s. n., pl. reþetáre ºi pl. revalorizeázã
reþétã s. f., pl. reþéte revalorizáre s. f., g.-d. art. revalorizärii; pl.
reþinãtór s. n., pl. reþinãtoáre revalorizäri
reþíne vb. ¿ þine revanºá vb., ind. prez. 1 sg. revanºéz, 3 sg.
reþínere s. f. ¿ þinere ºi pl. revanºeázã, 1 pl. revanºäm; conj. prez.
reumátic adj. m. (sil. re-u-), pl. reumátici; f. sg. 3 sg. ºi pl. revanºéze; ger. revanº÷nd
reumáticã, pl. reumátice revanºárd adj. m., s. m., pl. revanºárzi; f. sg.
reumatísm s. n. (sil. re-u-), pl. reumatísme revanºárdã, pl. revanºárde
reumatismál adj. m. (sil. re-u-), pl. revanºáre s. f., g.-d. art. revanºärii; pl. revanºäri
reumatismáli; f. sg. reumatismálã, pl. revánºã s. f., g.-d. art. revánºei; pl. revánºe
reumatismále revanºísm s. n.
reumatoíd adj. m. (sil. re-u-), pl. reumatoízi; revanºíst s. m., pl. revanºíºti
f. sg. reumatoídã, pl. reumatoíde revãrsá vb., ind. prez. 1 sg. revärs, 3 sg. ºi pl.
reumatológ s. m. (sil. re-u-), pl. reumatológi revársã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. revérse
reumatológã s. f. (sil. re-u-), g.-d. art. revãrsáre s. f. ¿ vãrsare
reumatológei; pl. reumatológe revãrsát s. n.
reumatológic adj. m. (sil. re-u-), pl. revedeá vb. ¿ vedea
reumatológici; f. sg. reumatológicã, pl. revedére s. f., g.-d. art. revedérii; pl. revedéri
reumatológice revelá vb., ind. prez. 1 sg. reveléz, 3 sg. ºi pl.
reumatologíe s. f. (sil. re-u-), art. reumatología, reveleázã
g.-d. reumatologíi, art. reumatologíei reveláre s. f., g.-d. art. revelärii; pl. reveläri
reúmã s. f., g.-d. art. reúmei, pl. reúme revelatór adj. m., pl. revelatóri; f. sg. ºi pl.
reúmple vb. ¿ umple revelatoáre
reuní vb. (sil. re-u-) ¿ uni revelatór s. n., pl. revelatoáre
reunificá vb., ind. prez. 1 sg. reunífic, 3 sg. reveláþie s. f. (sil. -þi-e), art. reveláþia (sil. -þi-a),
ºi pl. reuníficã g.-d. art. reveláþiei; pl. reveláþii, art. reveláþiile (sil.
reunificáre s. f., pl. reunificäri -þi-i-)
reunificát adj. m., pl. reunificáþi; f. sg. revelión s. n. (sil. -li-on), pl. revelioáne
reunificátã, pl. reunificáte revendicá vb., ind. prez. 1 sg. revéndic, 3 sg.
reunificatór adj. m., pl. reunificatóri; f. sg. ºi pl. revéndicã
ºi pl. reunificatoáre revendicánt s. m., pl. revendicánþi
reuníre s. f. (sil. re-u-) ¿ unire revendicántã s. f., pl. revendicánte
reuniúne s. f. (sil. re-u-) ¿ uniune revendicáre s. f., g.-d. art. revendicärii; pl.
reuºí vb. (sil. re-u-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. revendicäri
reuºésc, imperf. 3 sg. reuºeá; conj. prez. 3 sg. revendicatív adj. m., pl. revendicatívi; f. sg.
ºi pl. reuºeáscã; ger. reuºínd revendicatívã, pl. revendicatíve
reuºíre s. f. (sil. re-u-), g.-d. art. reuºírii; pl. revendicatór s. m., adj. m., pl. revendicatóri,
reuºíri f. sg. ºi pl. revendicatoáre
835
revendicáþie s. f. (sil. -þi-e), art. revendicáþia
revendicáþie/revoluþionarísm
revitalizá vb., ind. prez. 1 sg. revitalizéz, 3 sg.
H
(sil. -þi-a), g.-d. art. revendicáþiei; pl. ºi pl. revitalizeázã
revendicáþii, art. revendicáþiile (sil. -þi-i-) revitalizánt adj. m., pl. revitalizánþi; f. sg.
reveneálã s. f., g.-d. art. revenélii; pl. revenéli revitalizántã, pl. revitalizánte
revení (a veni din nou) vb., ind. prez. 1 sg. revitalizáre s. f., g.-d. art. revitalizärii; pl.
ºi 3 pl. revín, imperf. 3 sg. reveneá; conj. prez. revitalizäri
3 sg. ºi pl. revínã reviviscént adj. m., pl. reviviscénþi; f. sg.
revení (a se umezi) vb., ind. prez. 3 sg. reviviscéntã, pl. reviviscénte
revenéºte, imperf. 3 sg. reveneá; conj. prez. 3 sg. reviviscénþã s. f., g.-d. art. reviviscénþei
ºi pl. reveneáscã revízie s. f. (sil. -zi-e), art. revízia (sil. -zi-a), g.-d.
reveníre s. f. ¿ venire art. revíziei; pl. revízii, art. revíziile (sil. -zi-i)
revént s. m. revizionísm s. n. (sil. -zi-o-)
revér s. n., pl. revére revizioníst adj. m., s. m. (sil. -zi-o-), pl.
reverbér s. n., pl. reverbére revizioníºti; f. sg. revizionístã, pl. revizioníste
reverberá vb., ind. prez. 1 sg. reverberéz, 3 sg. revizoáre s. f., g.-d. art. revizoárei; pl.
ºi pl. reverbereázã revizoáre
reverberánt adj. m., pl. reverberánþi; f. sg. revizór s. m., pl. revizóri
reverberántã, pl. reverberánte revizorát s. n., pl. revizoráte
reverberatór s. n., pl. reverberatoáre revizuént s. m., pl. revizuénþi
reverberáþie s. f. (sil. -þi-e), art. reverberáþia revizuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. revizuiésc,
(sil. -þi-a), g.-d. art. reverberáþiei; pl. reverberáþii, imperf. 3 sg. revizuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
art. reverberáþiile (sil. -þi-i-) revizuiáscã
reverberométru s. n., pl. reverberométre revizuíre s. f., g.-d. art. revizuírii; pl. revizuíri
reverénd s. m., pl. reverénzi revocá vb., ind. prez. 1 sg. revóc, 3 sg. ºi pl.
reveréndã s. f., g.-d. art. reveréndei; pl. revócã
reverénde revocábil adj. m., pl. revocábili; f. sg. revocábilã,
reverénþã s. f., g.-d. art. reverénþei; pl. pl. revocábile
reverénþe revocabilitáte s. f., g.-d. art. revocabilitäþii
reverenþiál adj.m., pl. reverenþiáli; f. sg. revocáre s. f., g.-d. art. revocärii; pl. revocäri
reverenþiálã, pl. reverenþiále revocatóriu adj. m., f. revocatórie; pl. m. ºi f.
reverenþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. reverenþióºi; revocatórii
f. sg. reverenþioásã, pl. reverenþioáse revocáþie s. f. (sil. -þi-e), art. revocáþia (sil. -þi-a),
reveríe s. f., art. revería, g.-d. art. reveríei; pl. g.-d. art. revocáþiei, pl. revocáþii
reveríi, art. reveríile revoltá vb., ind. prez. 1 sg. revólt, 3 sg. ºi pl.
revérs s. n., pl. revérsuri revóltã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. revólte
reversíbil adj. m., pl. reversíbili; f. sg. reversíbilã, revoltánt adj. m., s. m., pl. revoltánþi; f. sg.
pl. reversíbile revoltántã, pl. revoltánte
reversibilitáte s. f., g.-d. art. reversibilitäþii revoltáre s. f., g.-d. art. revoltärii; pl. revoltäri
revérsie s. f., art. revérsia, g.-d. art. revérsiei; pl. revóltã s. f., g.-d. art. revóltei; pl. revólte
revérsii revoltãtór adj. m., pl. revoltãtóri; f. sg. ºi pl.
reversiúne s. f. ¿ versiune revoltãtoáre
reversív adj. m., pl. reversívi; f. sg. reversívã, revolút adj. m., pl. revolúþi; f. sg. revolútã, pl.
pl. reversíve revolúte
reversór s. n., pl. reversoáre revolutív adj. m., pl. revolutívi; f. sg. revolutívã,
reviér s. n. pl. revolutíve
revigorá vb., ind. prez. 1 sg. revigoréz, 3 sg. revolúþie s. f. (sil. -þi-e), art. revolúþia (sil. -þi-a),
ºi pl. revigoreázã g.-d. art. revolúþiei; pl. revolúþii, art. revolúþiile (sil.
revigoráre s. f., pl. revigoräri -þi-i-)
revigoratór adj. m., pl. revigoratóri; f. sg. ºi pl. revoluþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
revigoratoáre revoluþionéz, 3 sg. ºi pl. revoluþioneázã
revínde vb. ¿ vinde revoluþionár adj. m., s. m. (sil. -þi-o-), pl.
revíndere s. t. ¿ vindere revoluþionári; f. sg. revoluþionárã, pl.
revirescént adj. m., pl. revirescénþi; f. sg. revoluþionáre
revirescéntã, pl. revirescénte revoluþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
revirimént s. n., pl. reviriménte revoluþionärii; pl. revoluþionäri
revístã s. f., pl. revíste revoluþionarísm s. n. (sil. -þi-o-)
H revoluþionarizá/rezistivitáte
revoluþionarizá vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
836
rezidenþiál adj. m. (sil. -þi-al), pl. rezidenþiáli;
revoluþionarizéz, 3 sg. ºi pl. revoluþionarizeázã f. sg. rezidenþiálã, pl. rezidenþiále
revoluþionarizatór adj. m., pl. rezidí vb. ¿ zidi
revoluþionarizatóri; f. sg. ºi pl. revoluþionarizatoáre rezidíre s. f. ¿ zidire
revolvér s. n., pl. revolvére reziduál adj. m. (sil. -du-al), pl. reziduáli;
revopsí vb. ¿ vopsi f. sg. reziduálã, pl. reziduále
revopsíre s. f. ¿ vopsire rezidualitáte s. f., g.-d. art. rezidualitäþii
revopsít adj. m. ¿ vopsit reziduár adj. m. (sil. -du-ar), pl. reziduári; f. sg.
revuíst s. m., pl. revuíºti reziduárã, pl. reziduáre
revuístic adj. m., pl. revuístici; f. sg. revuísticã, rezíduu s. n. (sil. -du-u), art. rezíduul; pl.
pl. revuístice rezíduuri
revúlsie s. f. (sil. -si-e), art. revúlsia (sil. -si-a), rezíl s. n., pl. rezíle
g.-d. art. revúlsiei; pl. revúlsii, art. revúlsiile (sil. reziliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. reziliéz,
-si-i-) 3 sg. ºi pl. reziliázã, 1 pl. reziliém (sil. -li-em);
revulsív adj. m., pl. revulsívi; f. sg. revulsívã, conj. prez. 3 sg. ºi pl. reziliéze; ger. reziliínd
pl. revulsíve (sil. -li-ind)
rezalít s. n., pl. rezalíte reziliábil adj. m. (sil. -li-a-), pl. reziliábili; f. sg.
rezbélnic adj. m., pl. rezbélnici; f. sg. rezbélnicã, reziliábilã, pl. reziliábile
pl. rezbélnice reziliént s. m., adj. m., pl. reziliénþi; f. sg.
rezecá vb., ind. prez. 1 sg. rezéc, 3 sg. ºi pl. rezécã reziliéntã, pl. reziliénte
rezecábil adj. m., pl. rezecábili; f. sg. rezecábilã, reziliénþã s. f. (sil. -li-en-), g.-d. art.
pl. rezecábile reziliénþei
rezecabilitáte s. f., g.-d. art. rezecabilitäþii reziliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. reziliérii; pl.
rezécþie s. f. (sil. -þi-e), art. rezécþia (sil. -þi-a), g.-d. reziliéri
art. rezécþiei; pl. rezécþii, art. rezécþiile (sil. -þi-i-) reziná vb., ind. prez. 1 sg. rezinéz, 3 sg. ºi pl.
rezedacée s. f., pl. rezedacée rezineázã
rezédã s. f., g.-d. art. rezédei; pl. rezéde rezináj s. n., pl. rezináje
rezemá vb., ind. prez. 1 sg. reázãm, 2 sg. rezináre s. f., g.-d. art. rezinärii; pl. rezinäri
rézemi, 3 sg. ºi pl. reázemã; conj. prez. 3 sg. ºi rezinát s. m., pl. rezináþi
pl. rézeme; imper. 2 sg. reázemã rezineán s. m., adj. m., pl. rezinéni; f. sg.
rezemáre s. f., g.-d. art. rezemärii; pl. rezemäri rezineánã, pl. rezinéne
rezemãtoáre s. f., g.-d. art. rezemãtórii; pl. rezineáncã s. f., pl. rezinénce
rezemãtóri rezinifér adj. m., pl. reziniféri; f. sg. reziniférã,
rezerpínã s. f., g.-d. art. rezerpínei pl. rezinifére
rezervá vb., ind. prez. 1 sg. rezérv, 3 sg. ºi pl. rezinificá vb., ind. prez. 1 sg. rezinífic, 3 sg.
rezérvã ºi pl. reziníficã
rezerváre s. f., g.-d. art. rezervärii; pl. rezinificáre s. f., g.-d. art. rezinificärii; pl.
rezerväri rezinificäri
rezervát adj. m., pl. rezerváþi; f. sg. rezervátã, rezinól s. n.
pl. rezerváte rezistá vb., ind. prez. 1 sg. rezíst, 3 sg. ºi pl.
rezervatár adj. m. (despre moºtenitori), rezístã
s. m., pl. rezervatári; f. sg. rezervatárã, pl. rezistént adj. m., pl. rezisténþi; f. sg. rezisténtã,
rezervatáre pl. rezisténte
rezervatár adj. n. (despre stat), s. n., pl. rezisténþã s. f., g.-d. art. rezisténþei; pl.
rezervatáre rezisténþe
rezerváþie s. f. (sil. -þi-e), art. rezerváþia (sil. rezistenþiál adj. m., pl. rezistenþiáli; f. sg.
-þi-a), g.-d. art. rezerváþiei; pl. rezerváþii, art. rezistenþiálã, pl. rezistenþiále
rezerváþiile (sil. -þi-i-) rezistíbil adj. m., pl. rezistíbili; f. sg. rezistíbilã,
rezérvã s. f., g.-d. art. rezérvei; pl. rezérve pl. rezistíbile
rezervíst s. m., pl. rezervíºti rezistibilitáte s. f., g.-d. art. rezistibilitäþii
rezervór s. n., pl. rezervoáre rezistín s. n.
rezidá vb., ind. prez. 3 sg. rezídã rezistív adj. m., pl. rezistívi; f. sg. rezistívã, pl.
rezidént s. m., adj. m., pl. rezidénþi; f. sg. rezistíve
rezidéntã, pl. rezidénte rezistivimétru s. n., pl. rezistivimétre
rezidénþã s. f., g.-d. art. rezidénþei; pl. rezistivitáte s. f., g.-d. art. rezistivitäþii; pl.
rezidénþe rezistivitäþi
837
rezistór s. n., pl. rezistoáre rhytón s. n. [rhy- pron. ri-]
rezistór/riflúrã
H
rezítã s. f., pl. rezíte riál s. m. (sil. ri-al), pl. riáli
rezitól s. m., pl. rezitóli riboflavínã s. f. (sil. -fla-), g.-d. art.
rezól s. m., pl. rezóli riboflavínei
rezolút adj. m., pl. rezolúþi; f. sg. rezolútã, pl. ribonucleázã s. f. (sil. -cle-a-), g.-d. art.
rezolúte ribonucleázei
rezolutív adj. m., pl. rezolutívi; f. sg. rezolutívã, ribonucléic adj. m. (sil. -cle-), pl. ribonucléici
pl. rezolutíve ribonucleoproteínã s. f. (sil. -cle-o-), pl.
rezolutóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. ribonucleoproteíne
rezolutórie (sil. -ri-e); pl. m. ºi f. resolutórii ribovírus s. n., pl. ribovírusuri/ribovíruºi
rezolúþie s. f. (sil. -þi-e), art. rezolúþia (sil. -þi-a), ribózã s. f., g.-d. art. ribózei
g.-d. art. rezolúþiei; pl. rezolúþii, art. rezolúþiile (sil. ribozóm s. m., pl. ribozómi
-þi-i-) ricaná vb., ind. prez. 1 sg. ricanéz, 3 sg. ºi pl.
rezolvá vb., ind. prez. 1 rezólv, 3 sg. ºi pl. ricaneázã
rezólvã ricanáre s. f., g.-d. art. ricanärii; pl. ricanäri
rezolvábil adj. m., pl. rezolvábili; f. sg. ricanatór s. m., adj. m., pl. ricanatóri; f. sg. ºi pl.
rezolvábilã, pl. rezolvábile ricanatoáre
rezolvántã s. f., g.-d. art. rezolvántei; pl. ricercár s. n.
rezolvánte ricín s. m., pl. ricíni
rezolváre s. f., g.-d. art. rezolvärii; pl. ricínã s. f., g.-d. art. ricínei; pl. ricíne
rezolväri ricoºá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. ricoºeázã; conj.
rezolvát adj. m., pl. rezolváþi; f. sg. rezolvátã, prez. 3 sg. ºi pl. ricoºéze; ger. ricoº÷nd
pl. rezolváte ricoºéu s. n., art. ricoºéul; pl. ricoºéuri
rezolvatór s. m., pl. rezolvatóri rícºã s. f., art. rícºa, g.-d. art. rícºei; pl. rícºe
rezón s. n., pl. rezoáne ríctus s. n., pl. ríctusuri
rezoná vb., ind. prez. 1 sg. rezonéz, 3 sg. ºi pl. rid s. n., pl. ríduri
rezoneázã ridá vb., ind. prez. 1 sg. ridéz, 3 sg. ºi pl.
rezonábil adj. m., pl. rezonábili; f. sg. rideázã
rezonábilã, pl. rezonábile ridáre s. f., g.-d. art. ridärii
rezonánt adj. m., pl. rezonánþi; f. sg. rezonántã, ridicá vb., ind. prez. 1 sg. ridíc, 3 sg. ºi pl.
pl. rezonánte ridícã
rezonánþã s. f., g.-d. art. rezonánþei; pl. ridicáre s. f., g.-d. art. ridicärii; pl. ridicäri
rezonánþe ridicát s. n.
rezonatór s. n., pl. rezonatoáre ridicáta s. f. art.
rezorcínã s. f., g.-d. art. rezorcínei ridicãtór s. n., pl. ridicãtoáre
rezultá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. rezúltã; conj. ridicãtúrã s. f., g.-d. art. ridicãtúrii; pl.
prez. 3 sg. ºi pl. rezúlte ridicãtúri
rezultánt adj. m., pl. rezultánþi; f. sg. ridíche s. f., art. ridíchea, g.-d. art. ridíchii; pl.
rezultántã, pl. rezultánte ridíchi
rezultántã s. f., pl. rezultánte ridichioárã s. f. (sil. -chioa-), g.-d. art.
rezultát s. n., pl. rezultáte ridichioárei; pl. ridichioáre
rezultatív adj. m., pl. rezultatívi; f. sg. ridícol adj. m., pl. ridícoli; f. sg. ridícolã, pl.
rezultatívã, pl. rezultatíve ridícole
rezumá vb., ind. prez. 1 sg. rezúm, 3 sg. ºi pl. ridiculitáte s. f., g.-d. art. ridiculitäþii
rezúmã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rezúme ridiculizá vb., ind. prez. 1 sg. ridiculizéz, 3 sg.
rezumábil adj. m., pl. rezumábili; f. sg. ºi pl. ridiculizeázã
rezumábilã, pl. rezumábile ridiculizáre s. f., g.-d. art. ridiculizärii; pl.
rezumáre s. f., g.-d. art. rezumärii ridiculizäri
rezumát s. n., pl. rezumáte ríflu s. n. (sil. -flu), art. ríflul; pl. rífluri
rezumatív adj. m., pl. rezumatívi; f. sg. rifluí vb. (sil. -flu-), ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
rezumatívã, pl. rezumatíve rifluiésc, imperf. 3 sg. rifluiá; conj. prez. 3 sg.
rezumãtór adj. m., pl. rezumãtóri; f. sg. ºi pl. ºi pl. rifluiáscã
rezumãtoáre rifluíre s. f. (sil. -flu-), g.-d. art. rifluírii; pl.
rhodesián adj. m., s. m. [rh, -sian pron. r, -zi-an], rifluíri
pl. rhodesiéni (sil. -si-eni); f. sg. rhodesiánã, pl. rifluitór s. m., pl. rifluitóri
rhodesiéne riflúrã s. f. (sil. -flu-), g.-d. art. riflúrii; pl. riflúri
H rígã/rístic
rígã s. m., g.-d. art. rígãi; pl. rigi ring s. n., pl. rínguri
838

rigíd adj. m., pl. rigízi; f. sg. rigídã, pl. rigíde riníchi s. m., pl. riníchi
rigidimétru s. n., pl. rigidimétre rinítã s. f., pl. riníte
rigiditáte s. f., g.-d. art. rigiditäþii; pl. rinocér s. m., pl. rinocéri
rigiditäþi rinolalíe s. f., art. rinolalía, g.-d. rinolalíi, art.
rigidizá vb., ind. prez. 1 sg. rigidizéz, 3 sg. rinolalíei
ºi pl. rigidizeázã rinológ s. m., pl. rinológi
rigidizáre s. f., g.-d. art. rigidizärii; pl. rinológã s. f., pl. rinológe
rigidizäri rinológic adj. m., pl. rinológici; f. sg. rinológicã,
riglá vb., ind. prez. 1 sg. rigléz, 3 sg. ºi pl. pl. rinológicã
rigleázã rinologíe s. f., art. rinología, g.-d. rinologíi, art.
riglát adj. m. (sil. -glat), pl. rigláþi; f. sg. rinologíei
riglátã, pl. rigláte rinoplastíe s. f. (sil. -plas-) ¿ plastie
ríglã s. f. (sil. -glã), g.-d. art. ríglei; pl. rígle rinoragíe s. f., art. rinoragía, g.-d. art.
riglétã s. f. (sil. -gle-), pl. rigléte rinoragíei; pl. rinoragíi
rigoáre s. f., g.-d. art. rigórii; pl. rigóri rinoscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. rinoscoápe
rigólã s. f., g.-d. art. rigólei; pl. rigóle rinoscopíe s. f. (sil. mf. -sco-), art. rinoscopía,
rigorísm s. n., pl. rigorísme g.-d. art. rinoscopíei; pl. rinoscopíi, art.
rigoríst s. m., adj. m., pl. rigoríºti; f. sg. rinoscopíile
rigorístã, pl. rigoríste rinsóu s. n., art. rinsóul; pl. rinsóuri
rigurós adj. m., pl. riguróºi; f. sg. riguroásã, pl. riolít s. n. (sil. ri-o-), pl. riolíte
riguroáse ripá vb., ind. prez. 1 sg. ripéz, 3 sg. ºi pl.
rigurozitáte s. f., g.-d. art. rigurozitäþii ripeázã
rihtuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rihtuiésc, ripáre s. f., g.-d. art. ripärii
imperf. 3 sg. rihtuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ripeág s. n., pl. ripeáguri
rihtuiáscã ripícol adj. m., pl. ripícoli; f. sg. ripícolã, pl.
rihtuíre s. f., g.-d. art. rihtuírii; pl. rihtuíri ripícole
rihtuít s. n. ripídã s. f., g.-d. art. ripídei; pl. ripíde
rihtuitoáre s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. ripolín s. n.
rihtuitoárei; pl. rihtuitoáre ripostá vb., ind. prez. 1 sg. ripostéz, 3 sg. ºi pl.
rihtuitór s. m. (sil. -tu-i-), pl. rihtuitóri riposteázã
ril s. n., pl. ríluri ripóstã s. f., pl. ripóste
rilsán s. n. rips s. n., pl. rípsuri
rilsanizá vb., ind. prez. 1 sg. rilsanizéz, 3 sg. ripsát adj. m., pl. ripsáþi; f. sg. ripsátã, pl.
ºi pl. rilsanizeázã ripsáte
rimá vb., ind. prez. 1 sg. riméz, 3 sg. ºi pl. risbérmã s. f., pl. risbérme
rimeázã risc s. n., pl. ríscuri
rímã s. f., g.-d. art. rímei; pl. ríme riscá vb., ind. prez. 1 sg. risc, 3 sg. ºi pl. ríscã,
rimél s. n., pl. riméluri 2 sg. riºti; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ríºte; imper.
rimelá vb., ind. prez. 1 sg. rimeléz, 3 sg. ºi pl. 2 sg. ríscã!
rimeleázã riscánt adj. m., pl. riscánþi; f. sg. riscántã, pl.
rinalgíe s. f. (sil. mf. rin-) ¿ algie riscánte
rínã s. f., g.-d. art. rínei; pl. ríne risípã s. f., g.-d. art. risípei; pl. risípe
rincocefál s. m., pl. rincocefále risipélnic adj. m., pl. risipélnici; f. sg.
rindeá s. f., art. rindeáua, g.-d. art. rindélei; pl. risipélnicã, pl. risipélnice
rindéle risipí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. risipésc,
rindelá vb., ind. prez. 1 sg. rindeléz, 3 sg. ºi pl. imperf. 3 sg. risipeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rindeleázã risipeáscã
rindeluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rindeluiésc, risipíre s. f., g.-d. art. risipírii; pl. risipíri
imperf. 3 sg. rindeluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. risipitór adj. m., pl. risipitóri; f. sg. ºi pl.
rindeluiáscã risipitoáre
rindeluíre s. f., g.-d. art. rindeluírii; pl. rísling s. n.
rindeluíri risólã s. f.
rindeluít s. n. risolúto adv.
rinencefál s. n. (sil. mf. rin-), pl. rinencefále risorgiménto s. n.
rinforzándo adv. [z pron. it. þ] rístic s. n.
839
ristúrnã s. f., pl. ristúrne
ristúrnã/robíe
rizáre s. f., g.-d. art. rizärii; pl. rizäri
H
riºcár s. m., pl. riºcári rizát adj. m., pl. rizáþi; f. sg. rizátã, pl. rizáte
ríºcã s. f. rizeáfcã s. f., g.-d. art. rizeáfcei; pl. rizeáfce
rit s. n., pl. ríturi rizíbil adj. m., pl. rizíbili; f. sg. rizíbilã, pl.
ritardándo adv. rizíbile
ritenúto adv. rizibilitáte s. f., g.-d. art. rizibilitäþii
ritidóm s. n., pl. ritidómuri rizíc s. n., pl. rizícuri
ritm s. n., pl. rítmuri rizicultór s. m., pl. rizicultóri
ritmá vb., ind. prez. 1 sg. ritméz, 3 sg. ºi pl. rizicultúrã s. f. ¿ culturã
ritmeázã rizifórm adj. m., pl. rizifórmi; f. sg. rizifórmã,
rítmic adj. m., pl. rítmici; f. sg. rítmicã, pl. pl. rizifórme
rítmice rizoatón adj. m., pl. rizoatóni; f. sg. rizoatónã,
rítmicã s. f., g.-d. art. rítmicii pl. rizoatóne
ritmicitáte s. f., g.-d. art. ritmicitäþii; pl. rizoctoniózã s. f. (sil. -ni-o-), g.-d. art.
ritmicitäþi rizoctoniózei; pl. rizoctonióze
ritmográmã s. f., pl. ritmográme rizodérmã s. f., pl. rizodérme
ritologíe s. f., art. ritología, g.-d. art. ritologíei rizofág adj. m., rizofági; f. sg. rizofágã, pl.
ritornélã s. f., g.-d. art. ritornélei; pl. ritornéle rizofáge
ritós adv. rizofíl adj. m., pl. rizofíli; f. sg. rizofílã, pl.
rituál adj. m. (sil. -tu-al), pl. rituáli; f. sg. rizofíle
rituálã, pl. rituále rizofitã s. f., pl. rizofíte
rituál s. n. (sil. -tu-al), pl. rituáluri rizofór adj. m., rizofóri; f. sg. rizofórã, pl.
rituálic adj. m. (sil. -tu-a-), pl. rituálici; f. sg. rizofóre
rituálicã, pl. rituálice rizogén adj. m., pl. rizogéni; f. sg. rizogénã, pl.
ritualísm s. n. (sil. -tu-a-) rizogéne
ritualíst adj. m., s. m., pl. ritualíºti; f. sg. rizogén s. n., pl. rizogéne
ritualístã, pl. ritualíste rizogenézã s. f., g.-d. art. rizogenézei
ritualitáte s. f., g.-d. art. ritualitäþii rizoíd s. m., pl. rizoízi
ritualizá vb., ind. prez. 1 sg. ritualizéz; 3 sg. rizolitofítã s. f., pl. rizolitofíte
ºi pl. ritualizeázã rizóm s. m., pl. rizómi
ritualizáre s. f., g.-d. art. ritualizärii rizomatós adj. m., pl. rizomatóºi; f. sg.
riþ s.n., pl. ríþuri rizomatoásã, pl. rozomatoáse
riþuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. riþuiésc, rizopód s. n., pl. rizopóde
imperf. 3 sg. riþuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rizosférã s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. rizosférei
riþuiáscã rizóto s. n.
riþuíre s. f., g.-d. art. riþuírii; pl. riþuíri rizotóm s. n., pl. rizotómi
riþuít s. n. roábã (persoanã, obiect) s. f., g.-d. art. roábei;
rivál s. m., pl. riváli pl. roábe
riválã s. f., g.-d. art. riválei; pl. rivále roáde vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rod, perf.
rivalitáte s. f., g.-d. art. rivalitäþii; pl. s. 1 sg. roséi, 1 pl. roáserãm; conj. prez. 3 sg.
rivalitäþi ºi pl. roádã; part. ros
rivalizá vb., ind. prez. 1 sg. rivalizéz, 3 sg. roádere s. f., g.-d. art. roáderii; pl. roáderi
ºi pl. rivalizeázã Roáta-Stélelor s. pr. f.
rivalizáre s. f., g.-d. art. rivalizärii; pl. roátã (cerc) s. f., g.-d. art. róþii; pl. roþi (în
rivalizäri expr. ºi roáte)
riváltã s. f., g.-d. art. riváltei; pl. riválte roátã (unitate militarã) s. f., g.-d. art. roátei;
rivanól s. n. pl. roáte
riverán adj. m., pl. riveráni; f. sg. riveránã, pl. rob s. m., pl. robi
riveráne robáci /robáce adj. m., pl. robáci; f. sg. ºi pl.
riviérã s. f. (sil. -vi-e-), g.-d. art. riviérei; pl. robáce
riviére robánc s. n., pl. robáncuri
rix s. n. róbã s. f., g.-d. art. róbei; pl. róbe
riz s. n., pl. rízuri robí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. robésc, imperf.
rizá vb., ind. prez. 1 sg. rizéz, 3 sg. ºi pl. 3 sg. robeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. robeáscã
rizeázã robíe s. f., art. robía, g.-d. art. robíei; pl. robíi,
rizácã s. f., g.-d. art. rizácei; pl. rizáce art. robíile
H robinét/rogóz
robinét s. n., pl. robinéte rod s. n., pl. roáde
840

robinsonádã s. f., g.-d. art. robinsonádei; pl. rodá vb., ind. prez. 1 sg. rodéz, 3 sg. ºi pl.
robinsonáde rodeázã
robinsoná vb., ind. prez. 1 sg. robinsonéz, 3 sg. rodáj s. n., pl. rodáje
ºi pl. robinsoneázã rodamínã s. f., pl. rodamíne
robíre s. f., g.-d. art robírii; pl. robíri rodán s. n., pl. rodáne
robitór adj. m., pl. robitóri; f. sg. ºi pl. rodanhídric adj. m. (sil. -dric; mf. rod-)
robitoáre rodánþã s. f., g.-d. art. rodánþei; pl. rodánþe
roboránt adj. m., pl. roboránþi; f. sg. roborántã, rodáre s. f., g.-d. art. rodärii; pl. rodäri
pl. roboránte rodenticíd s. n., pl. rodenticíde
robót s. m., pl. robóþi rodéo s. n. (sil. -de-o-)
robótã s. f. rodí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rodésc, imperf.
roboteálã s. f., g.-d. art. robotélii; pl. robotéli 3 sg. rodeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rodeáscã
robotéhnicã s. f., g.-d. art. robotéhnicii ródie s. f. (sil. -di-e), art. ródia (sil. -di-a), g.-d.
robotí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. robotésc, art. ródiei; pl. ródii, art. ródiile (sil. -di-i-)
imperf. 3 sg. roboteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rodiér s. m. (sil. -di-er), pl. rodiéri
roboteáscã ródinã s. f., g.-d. art. ródinii; pl. ródine
robótic adj. m., pl. robótici; f. sg. robóticã; pl. rodioárã s. f. (sil. -di-oa-), g.-d. art. rodioárei;
robótice pl. rodioáre
robóticã s. f., g.-d. art. robóticii rodíre s. f., g.-d. art. rodírii; pl. rodíri
roboticián s. m. (sil. -ci-an), pl. roboticiéni (sil. roditór adj. m., pl. roditóri; f. sg. ºi pl.
-ci-eni) roditoáre
robotít s. n. ródiu (arbust) s. m. [-diu pron. -dìu], art.
robotizá vb., ind. prez. 1 sg. robotizéz, 3 sg. ºi ródiul; pl. ródii, art. ródiii (sil. -di-ii)
pl. robotizeázã ródiu (element chimic) s. n. [-diu pron. -dìu],
robotizáre s. f., g.-d. art. robotizärii; pl. art. ródiul; simb. Rh
robotizäri ródnic adj. m., pl. ródnici; f. sg. ródnicã, pl.
robotologíe s. f., art. robotología, g.-d. art. ródnice
robotologíei rodnicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rodnicésc,
roburít s. n. imperf. 3 sg. rodniceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
robúst adj. m., pl. robúºti; f. sg. robústã, pl. rodniceáscã
robúste rodnicíe s. f., art. rodnicía, g.-d. art. rodnicíei;
robustéþe s. f., art. robustéþea, g.-d. art. pl. rodnicíi, art. rodnicíile
robustéþii rodocrozít s. n. (sil. -cro-)
roc (hainã) s. n., pl. rócuri rododendrón s. m., pl. rododendróni
rocádã s. f., g.-d. art. rocádei; pl. rocáde rodografíe s. f., art. rodografía, g.-d. art.
rocáille adj. n. [-caille pron. fr. -cai] rodografíei
rocambolésc adj. m., f. rocamboléscã; pl. m. rodologíe s. f., art. rodología, g.-d. art.
ºi f. rocamboléºti rodologíei
rocárniþã s. f., g.-d. art. rocárniþei; pl. rodomónt s. m., pl. rodomónþi
rocárniþe rodomontádã s. f., g.-d. art. rodomontádei; pl.
rócã s. f., g.-d. art. rócii; pl. roci rodomontáde
rocãríe s. f., g.-d. art. rocãríei; pl. rocãríi rodonít s. n.
róchie s. f. (sil. -chi-e), art. róchia (sil. -chi-a), rodopsínã s. f., g.-d. art. rodopsínei
g.-d. art. róchiei; pl. róchii, art. róchiile (sil. rodór s. n., pl. rodoáre
-chi-i-) rodós adj. m., pl. rodóºi; f. sg. rodoásã, pl.
rochioárã s. f. (sil. -chi-oa-), g.-d. art. rochioárei; rodoáse
pl. rochioáre rodozahár /rod-de-zahãr s. n.
rochíþa-rândunícii s. f. ródul-pãm÷ntului s. n.
rochíþã s. f., g.-d. art. rochíþei; pl. rochíþe rófii s. f. pl.
rococó s. n., adj. invar. rogatór s. m., pl. rogatóri
rocoºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rocoºésc, rogatórie adj. f. (sil. -ri-e), pl. rogatórii
imperf. 3 sg. rocoºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rogodéle s. f. pl.
rocoºeáscã; ger. rocoºínd rogojinár s. m., pl. rogojinári
rocoþeá s. f., art. rocoþeáua, g.-d. art. rocoþélei; rogojínã s. f., g.-d. art. rogojínii; pl. rogojíni
pl. rocoþéle rogóz s. n., pl. rogózuri
841
rogozíº s. n., pl. rogozíºuri
rogozíº/româno-francéz
romanofoníe s. f., art. romanofonía, g.-d. art.
H
rogozós adj. m., pl. rogozóºi; f. sg. rogozoásã, romanofoníei
pl. rogozoáse románºã (limba) s. f., art. románºa, g.-d. art.
rohátcã s. f., g.-d. art. rohätcii; pl. rohätci/rohátce románºei
roi (roire) s. m., pl. roi, art. roii romántic adj. m., s. m., pl. romántici; f. sg.
roi (grup) s. n., pl. róiuri románticã, pl. romántice
roí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. roiésc, imperf. romanticitáte s. f., g.-d. art. romanticitäþii
3 sg. roiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. roiáscã romanticizá vb., ind. prez. 1 sg. romanticizéz,
roib adj. m., pl. roibi; f. sg. roáibã, pl. roáibe 3 sg. romanticizeázã
róibã (plantã) s. f., g.-d. art. róibei; pl. róibe romantísm s. n., (atitudini) pl. romantísme
roibuléþ s. m., adj. m., pl. roibuléþi romantizá vb., ind. prez. 1 sg. romantizéz, 3 sg.
róinic adj. m., pl. róinici; f. sg. róinicã, pl. ºi pl. romantizeázã
róinice romanþá vb., ind. prez. 1 sg. romanþéz, 3 sg.
róiniþã (stup, plantã) s. f., g.-d. art. róiniþei; ºi pl. romanþeázã
pl. róiniþe romanþáre s. f., g.-d. art. romanþärii; pl. romanþäri
roíre s. f., g.-d. art. roírii; pl. roíri románþã s. f., g.-d. art. románþei; pl. románþe
róiºte s. f. (sil. ro-iº-), g.-d. art. róiºtii romanþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. romanþióºi;
roít s. n. f. sg. romanþioásã, pl. romanþioáse
roitór adj. m. (sil. ro-i-), pl. roitóri; f. sg. ºi pl. romanþiozitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
roitoáre romanþiozitäþii
rojdánic s. n., pl. rojdánice romaºcán adj. m., s. m., pl. romaºcáni; f. sg.
rol s. n., pl. róluri romaºcánã, pl. romaºcáne
rolán s. n. romaºcáncã s. f., g.-d. art. romaºcáncei; pl.
roláre s. f., g.-d. art. rolärii; pl. roläri romaºcánce
rólã s. f., g.-d. art. rólei; pl. róle rom÷n s. m., adj. m., pl. rom÷ni; f. sg. rom÷nã,
rolfílm s. n., pl. rolfílme pl. rom÷ne
rolgáng s. n., pl. rolgánguri românẠs. m., pl. românáºi
roliºór s. n., pl. roliºoáre rom÷nã (limba) s. f., g.-d. art. rom÷nei
rom (persoanã) s. m., pl. romi rom÷ncã s. f., g.-d. art. rom÷ncei; pl. rom÷nce
rom (bãuturã) s. n., (porþii) pl. rómuri româncúþã s. f., g.-d. art. româncúþei; pl.
román s. m. (persoanã), adj. m., pl. románi; româncúþe
f. sg. románã, g.-d. art. románei, pl. románe românésc adj. m., f. româneáscã; pl. m. ºi f.
román (operã literarã) s. n., pl. románe românéºti
romancéro s. n. [-ce- pron. sp. -se-] românéºte adv.
romanciér s. m. (sil. -ci-er), pl. romanciéri român-francéz (despre dicþionar) adj. n.
romanciérã s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. româní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. românésc,
romanciérei; pl. romanciére imperf. 3 sg. româneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
romanésc adj. m., f. romanéscã; pl. m. ºi f. româneáscã
romanéºti româníe (limba românã) s. f., art. românía,
románic adj. m., pl. románici; f. sg. románicã, g.-d. româníi, art. româníei
pl. románice româníme s. f., g.-d. art. românímii
romaníst s. m., pl. romaníºti românísm s. n., (cuvinte) pl. românísme
romanístã s. f., pl. romaníste româníst s. m., pl. româníºti
romanísticã s. f., g.-d. art. romanísticii românístã s. f., pl. româníste
romanitáte s. f., g.-d. art. romanitäþii românísticã s. f., g.-d. art. românísticii
romaníþã s. f., g.-d. art. romaníþei; pl. românizá vb., ind. prez. 1 sg. românizéz, 3 sg.
romaníþe ºi pl. românizeázã
romanizá vb., ind. prez. 1 sg. romanizéz, 3 sg. românizáre s. f., g.-d. art. românizärii; pl.
ºi pl. romanizeázã românizäri
romanizánt adj. m., pl. romanizánþi; f. sg. românofíl s. m., pl. românofíli
romanizántã, pl. romanizánte românofílã s. f., g.-d. art. românofílei; pl.
romanizáre s. f., g.-d. art. romanizärii românofíle
romanizatór adj. m., pl. romanizatóri; f. sg. românofobíe s. f., art. românofobía, g.-d. art.
ºi pl. romanizatoáre românofobíei
romanofón adj. m., pl. romanofóni; f. sg. româno-francéz (despre relaþii) adj. n., f.
romanofónã, pl. romanofóne româno-francézã; pl. n. ºi f. româno-francéze
H romb/róºcov
romb s. n., pl. rómburi
842
ronþãiálã s. f., g.-d. art. ronþãiélii; pl. ronþãiéli
rómbic adj. m., pl. rómbici; f. sg. rómbicã, pl. ronþãíre s. f., g.-d. art. ronþãírii; pl. ronþãíri
rómbice ronþãít s. n.
rombifórm adj. m., pl. rombifórmi; f. sg. rópot s. n., pl. rópote
rombifórmã, pl. rombifórme ropotí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. ropotésc,
romboédric adj. m. (sil. -dric), pl. romboédrici; imperf. 3 sg. ropoteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
f. sg. romboédricã, pl. romboédrice ropoteáscã
romboédru s. n. (sil. -dru), art. romboédrul; ropotíre s. f., g.-d. art. ropotírii; pl. ropotíri
pl. romboédre ropotitór adj. m., pl. ropotitóri; f. sg. ºi pl.
romboíd adj. m., pl. romboízi; f. sg. romboídã, ropotitoáre
pl. romboíde roptométru s. n., pl. roptométre
romboidál adj. m. (sil. -bo-i-), pl. romboidáli; rosãtúrã s. f., g.-d. art. rosãtúrii; pl. rosãtúri
f. sg. romboidálã, pl. romboidále rósbif s. n., pl. rósbifuri
romergán s. n. rósbrat s. n., pl. rósbraturi
roméu s. m., art. roméul; pl. roméi, art. roméii róshar s. n.
rond s. n., pl. rónduri rosienésc adj. m. (sil. -si-e-), f. rosieneáscã; pl.
rondá vb., ind. prez. 1 sg. rondéz, 3 sg. ºi pl. m. ºi f. rosienéºti
rondeázã rost s. n., pl. rósturi
róndã adj. f., pl. rónde rostél s. n.
rondél s. n., pl. rondéluri rostelát adj. m., pl. rosteláþi; f. sg. rostelátã, pl.
rondélã s. f., g.-d. art. rondélei; pl. rondéle rosteláte
rondínã s. f., pl. rondíne rostí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rostésc, imperf.
rondíno s. n. 3 sg. rosteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rosteáscã
rondó (muz.) s. n., art. rondóul; pl. rondóuri rostíre s. f., g.-d. art. rostírii; pl. rostíri
rondóu (loc circular, manevrã, poezie) s. n., rostitór adj. m., pl. rostitóri; f.sg. ºi pl.
art. rondóul; pl. rondóuri rostitoáre
ronéo s. n. rostogól (plantã) s. m.
roneotipá vb., ind. prez. 1 sg. reneotipéz, 3 sg. rostogól (miºcare, pantã) s. n.,pl.
ºi pl. roneotipeázã rostogóluri
ronflánt adj. m., pl. ronflánþi; f. sg. ronflántã, rostogolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rostogolésc,
pl. ronflánte imperf. 3 sg. rostogoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rongalít s. n. rostogoleáscã
ronín s. n. rostogolíre s. f., g.-d. art. rostogolírii; pl.
ronjá vb., ind. prez. 1 sg. ronjéz, 3 sg. ºi pl. ronjeázã rostogolíri
ronjánt s. m., pl. ronjánþi rostogolít s. n.
ronjáre s. f., g.-d. art. ronjärii; pl. ronjäri rostogolitór s. m., pl. rostogolitóri
ronrón s. n. rostopáscã s. f.
ronroná vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. ronroneázã rostrál adj. m., pl. rostráli; f. sg. rostrálã, pl.
röntgen/roentgen (unitate de mãsurã) s. m. rostrále
[pron. germ. rönt-ghen], pl. röntgeni/roentgeni; rostrát adj. m., pl. rostráþi; f. sg. rostrátã, pl.
simb. r rostráte
röntgen/roentgen (aparat) s. n. [pron. rostriflór adj. m., pl. rostriflóri; f. sg. rostriflórã,
germ. rönt-ghen] pl. rostriflóre
röntgendiagnóstic s. n. rostrifórm adj. m., pl. rostrifórmi; f. sg.
röntgenológ s. m., pl. röntgenológi rostrifórmã, pl. rostrifórme
röntgenológã s. f., pl. röntgenológe róstru s. n., art. róstrul; pl. róstruri
röntgenologíe s. f., art. röntgenología, g.-d. art. rostuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi. 3 pl. rostuiésc,
röntgenologíei imperf. 3 sg. rostuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
röntgenométru s. n., pl. röntgenométre rostuiáscã
röntgenterapíe/röentgenterapíe s. f. [pron. rostuíre s. f., g.-d. art. rostuírii; pl. rostuíri
germ. rönt-ghen-], art. röntgenterapía/ rostuitór s. n. (sil. -tu-i-), pl. rostuitoáre
röentgenterapía, g.-d. röntgenterapíi/ roºáj s. n., pl. roºáje
röentgenterapíi, art. röntgenterapíei/röentgenterapíei roºãþeá s. f., g.-d. art. roºãþélei; pl. roºãþéle
ronþ interj. roºcát adj. m., pl. roºcáþi; f. sg. roºcátã, pl.
ronþãí vb., ind. ºi conj. prez. 1 sg. rónþãi, 3 sg. roºcáte
ºi pl. rónþãie róºcov s. m., pl. róºcovi
843
roºcován adj. m., pl. roºcováni; f. sg. roºcovánã,
roºcován/rotoþéle-álbe
rotáþie s. f. (sil. -þi-e), art. rotáþia (sil. -þi-a), g.-d.
H
pl. roºcováne art. rotáþiei; pl. rotáþii, art. rotáþiile (sil. -þi-i-)
róºcovã s. f., g.-d. art. róºcovei; pl. róºcove rotãreásã s. f., g.-d. art. rotãrései; pl. rotãrése
roºeálã s. f., g.-d. art. roºélei; (vopsele, farduri) rotãríe (meserie, atelier) s. f., art. rotãría, g.-d.
pl. roºéle art. rotãríei; (ateliere, obiecte) pl. rotãríi, art.
roºeáþã s. f., g.-d. art. roºéþii rotãríile
roºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. roºésc, imperf. rotãrít s. n.
3 sg. roºeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. roºeáscã rotãríþã s. f., g.-d. art. rotãríþei, pl. rotãríþe
roºiátic adj. m. (sil. -ºi-a-), pl. roºiétici (sil. -ºi-e-); rotenónã s. f., g.-d. art. rotenónei
f. sg. roºiáticã, pl. roºiétice rotí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rotésc,
róºie s. f. (sil. -ºi-e), art. róºia (sil. -ºi-a), g.-d. imperf. 3 sg. roteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
art. róºiei; pl. róºii, art. róºiile (sil. -ºi-i-) roteáscã
roºioárã (bot., zool.) s. f. (sil. -ºi-oa-), g.-d. roticícã s. f., g.-d. art. roticélei; pl. roticéle
art. roºioárei; pl. roºioáre rotifér s. n., pl. rotifére
roºiór adj. m. (sil. -ºi-or), pl. roºióri; f. sg. rotifórm adj. m., pl. rotifórmi; f. sg. rotifórmã,
roºioárã, pl. roºioáre pl. rotifórme
roºiór (mil.) s. m. (sil. -ºi-or), pl. roºióri rotilát adj. m., pl. rotiláþi; f. sg. rotilátã, pl.
roºioreán adj. m., s. m. (sil. -ºi-o-), pl. roºioréni; rotiláte
f. sg. roºioreánã, pl. roºioréne rotílã s. f., g.-d. art. rotílei; pl. rotíle
roºioreáncã s. f., g.-d. art. roºioréncei; pl. rotilíþã s. f., g.-d. art. rotilíþei; pl. rotilíþe
roºiorénce rotíre s. f., g.-d. art. rotírii; pl. rotíri
roºtéi s. n., pl. roºtéie rotiseríe s. f., art. rotisería, g.-d. art. rotiseríei;
róºu adj. m., f. róºie (sil. -ºi-e); pl. m. ºi f. pl. rotiseríi, art. rotiseríile
róºii rotisór s. n., pl. rotisoáre
róºu (persoanã) s. m., art. róºul; pl. róºii, art. rotíº adv.
róºiii (sil. -ºi-ii) rotiºór s. n., pl. rotiºoáre
róºu (culoare, fard, þesãturã) s. n., art. róºul rotít s. n.
rotacísm s. n., (cazuri) pl. rotacísme rotitór adj. m., pl. rotitóri; f. sg. ºi pl.
rotacizá vb., ind. prez. 1 sg. rotacizéz, 3 sg. rotitoáre
ºi pl. rotacizeázã rotitúrã s. f., g.-d. art. rotitúrii; pl. rotitúri
rotacizánt adj. n., f. rotacizántã; pl. n. ºi f. rotíþã s. f., g.-d. art. rotíþei; pl. rotíþe
rotacizánte rotocól adj. m., pl. rotocóli; f. sg. rotocoálã, pl.
rotacizáre s. f., g.-d. art. rotacizärii; pl. rotocoále
rotacizäri rotocól s. n., pl. rotocoále
rotagrámã s. f., pl. rotagráme rotocolí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rotocolésc,
rotalít s. n., pl. rotalíte imperf. 3 sg. rotocoleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rotamétru s. n. (sil. -tru), art. rotamétrul; pl. rotocoleáscã
rotamétre rotoféi adj. m., pl. rotoféi; f. sg. ºi pl. rotoféie
rotáng s. n. rotofílm s. n., pl. rotofílme
rotaprínt s. n. (sil. -print), pl. rotaprínturi rotofóto s. n.
rotár s. m., pl. rotári rotoghílã s. f., g.-d. art. rotoghílei; pl.
rotáre s. f., g.-d. art. rotärii; pl. rotäri rotoghíle
rotáry s. n. [pron. -tã-ri] rotogravúrã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art.
rotẠadj. m., s. m., pl. rotáºi; f. sg. rotáºã, pl. rotogravúrii; pl. rotogravúri
rotáºe rotoheliografíe s. f. ¿ heliografie
rotát adj. m., pl. rotáþi; f. sg. rotátã, pl. rotoheliogravúrã s. f. (sil. -li-o-gra-), g.-d. art.
rotáte rotoheliogravúrii; pl. rotoheliogravúri
rotatécã s. f., pl. rotatéce rotóndã s. f., g.-d. art. rotóndei; pl. rotónde
rotatív adj. m., pl. rotatívi; f. sg. rotatívã, pl. rotoplán s. n., pl. rotopláne
rotatíve rotór s. n., pl. rotoáre
rotativíst s. m., pl. rotativíºti rototécã s. f., g.-d. art. rototécii; pl. rototéci
rotativístã s. f., pl. rotativíste rototransláþie s. f. (sil. mf. trans-) ¿
rotatór s. m., adj. m., pl. rotatóri translaþie
rotatóriu adj. m. [-riu pron. -rìu], f. rotatórie rototról s. n.
(sil. -ri-e); pl. m. ºi f. rotatórii rotoþéle s. f. pl.
rotatrón s. n., pl. rotatroáne rotoþéle-álbe s. f. pl.
H rotúlã/rúblã
rotúlã s. f., g.-d. art rotúlei; pl. rotúle rozétã s. f., pl. rozéte
844

rotulián adj. m. (sil. -li-an-), pl. rotuliéni; f. sg. rozíu adj. m., f. rozíe; pl. m. ºi f. rozíi
rotuliánã, pl. rotuliéne rozmarín s. m., pl. rozmaríni
rotúlus s. n. roznoveán adj. m., s. m., pl. roznovéni; f. sg.
rotúnd adj. m., pl. rotúnzi; f. sg. rotúndã, pl. roznoveánã, pl. roznovéne
rotúnde roznoveáncã s. f., g.-d. art. roznovéncei; pl.
rotúnd s. n., pl. rotúnduri roznovénce
rotúnda-puturoásã s. f. ruádã s. n.
rotunjeálã s. f., g.-d. art. rotunjélii ruáj s. n., pl. ruáje
rotunjél adj. m., pl. rotunjéi; f. sg. rotunjícã / ruandéz adj. m., s. m. (sil. ru-an-), pl.
rotunjeá, pl. rotunjéle ruandézi; f. sg. ruandézã, pl. ruandéze
rotunjí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rotunjésc, rubaiát s. n. (sil. -ba-iat), pl. rubaiáte
imperf. 3 sg. rotunjeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rubán s. n.
rotunjeáscã rubanát adj. m., pl. rubanáþi; f. sg. rubanátã,
rotunjíme s. f., g.-d. art. rotunjímii; pl. pl. rubanáte
rotunjími rubanátã s. f., g.-d. art. rubanátei, pl.
rotunjíre s. f., g.-d. art. rotunjírii; pl. rubanáte
rotunjíri rubárbã s. f., g.-d. art. rubárbei; pl. rubárbe
rotunjitór s. n., pl. rotunjitoáre rubáto adv., s. n.
rotunjoáre s. f. pl. rubedénie s. f. (sil. -ni-e), art. rubedénia (sil.
rotunjór adj. m., pl. rotunjóri; f. sg. rotunjoárã, -ni-a), g.-d. art. rubedéniei; pl. rubedénii, art.
pl. rotunjoáre rubedéniile (sil. -ni-i-)
róua-cérului s. f. rubeficáþie s. f., art. rubeficáþia, g.-d. art.
róuã s. f., g.-d. art. róuãi rubeficáþiei; pl. rubeficáþii
rourá vb. (sil. ro-u-), ind. prez. 3 sg. roureázã rubefiánt s. n. (sil. -fi-ant), pl. rubefiánte
rouráre s. f. (sil. ro-u-), g.-d. art. rourärii; pl. rubelít s. n., pl. rubelíte
rouräri rubeofórm adj. m., pl. rubeofórmi; f. sg.
rourícã s. f. (sil. ro-u-), g.-d. art. rourélei; pl. rubeofórmã, pl. rubeofórme
rouréle rubeólã s. f. (sil. -be-o-), g.-d. art. rubeólei; pl.
rourós adj. m. (sil. ro-u-), pl. rouróºi; f. sg. rubeóle
rouroásã, pl. rouroáse rubeólic adj. m. (sil. -le-o-), pl. rubeólici; f. sg.
rouºoárã s. f. (sil. ro-u-), g.-d. art. rouºoárei rubeólicã, pl. rubeólice
rovínã s. f., g.-d. art. rovínei; pl. rovíne rubeolós s. m., adj. m., pl. rubeolóºi; f. sg.
rovíng s. n. rubeoloásã, pl. rubeoloáse
roxolán s. m., pl. roxoláni rúber s. n.
roxolánã s. f., g.-d. art. roxolánei; pl. ruberóid s. n.
roxoláne rubescént adj. m., pl. rubescénþi; f. sg.
roylón s. n. (sil. roy-) rubescéntã, pl. rubescénte
roz adj. invar., s. n. rubiá s. f. (sil. -bia), art. rubiáua, g.-d. art.
rozacée s. f., pl. rozacée rubiélei; pl. rubiéle
rozálb adj. m. (sil. mf. roz-), pl. rozálbi; f. sg. rubiacée s. f., pl. (sil. -bi-a-) rubiacée
rozálbã, pl. rozálbe rubicél s. m.
rozále s. f., pl. rubicónd adj. m., pl. rubicónzi; f. sg. rubicóndã,
Rozálii s. pr. f. pl., art. Rozáliile (sil. -li-i-) pl. rubicónde
rozanilínã s. f., g.-d. art. rozanilínei rubídiu s. n. [diu pron. -dìu], art. rubídiul;
rozáriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. rozáriul; pl. simb. Rb
rozárii, art. rozáriile (sil. -ri-i-) rubiginós adj. m., pl. rubiginóºi; f. sg.
rozásã s. f., g.-d. art. rozásei; pl. rozáse rubiginoásã, pl. rubiginoáse
rozátic adj. m., pl. rozátici; f. sg. rozáticã, pl. rubíl adj. m., pl. rubíli; f. sg. rubílã, pl.
rozátice rubíle
róza-v÷nturilor s. f. rubín s. n., pl. rubíne
rózã s. f., g.-d. art rózei; pl. róze rubiníu adj. m., f. rubiníe; pl. m. ºi f. rubiníi
rozãtór s. n., pl. rozãtoáre rubinós adj. m., pl. rubinóºi; f. sg. rubinoásã,
rozé adj. invar. pl. rubinoáse
rozeólã s. f. (sil. -ze-o-), g.-d. art. rozeólei; pl. rubinspinél s. m., pl. rubinspinéli
rozeóle rúblã s. f. (sil. -blã), g.-d. art. rúblei; pl. rúble
845
rubricá vb., ind. prez. 1 sg. rubrichéz, 3 sg. ºi
rubricá/rujá-soárelui
rugá vb., ind. prez. 1 sg. rog, 3 sg. ºi pl.
H
pl. rubricheázã roágã
rubricáre s. f., g.-d. art. rubricärii; pl. rugáre s. f., g.-d. art. rugärii; (rugãminþi,
rubricäri petiþii) pl. rugäri
rubricáriu s. n. rúgã s. f., g.-d. art. rúgii; pl. rugi
rubricatór s. n., pl. rubricatoáre rugãciúne s. f., g.-d. art. rugãciúnii; pl.
rubricatúrã s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. rugãciúni
rubricatúrii rugãmínte s. f., g.-d. art. rugãmínþii; pl.
rúbricã s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. rúbricii; pl. rugãmínþi
rúbrici rugãtór adj. m., pl. rugãtóri; f. sg. ºi pl.
rubriflór adj. m., pl. rubriflóri; f. sg. rubriflórã, rugãtoáre
pl. rubriflóre rúgbi s. n.
rubrospinál adj. m., pl. rubrospináli; f. sg. rúgbist s. m., pl. rúgbiºti
rubsrospinálã, pl. rubsrospinále rugbístic adj. m., pl. rugbístici; f. sg. rugbísticã,
rúcsac s. n., pl. rúcsacuri pl. rugbístice
rudacée s. f. pl. rug de múnte s. m. + prep. + s. m.
rudár s. m., pl. rudári rug de zmeúrã s. m. + prep. + s. f.
rúdã (persoanã, obiect) s. f., g.-d. art. rúdei; rug-domnésc s. m.
pl. rúde rugí vb., ind. prez. 3 sg. rugéºte, imperf. 3 sg.
rudãrésc adj. m., f. rudãreáscã; pl. m. ºi f. rugeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rugeáscã
rudãréºti rugináre s. f., g.-d. art. ruginärii; pl. ruginäri
rudãríe s. f., art. rudãría, g.-d. rudãríi, art. rugínã s. f., g.-d. art. rugínii; pl. rugíni
rudãríei rugínã-de-báltã (bot.) s. f.
rudénie s. f. (sil. -ni-e), art. rudénia (sil. -ni-a), ruginí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. ruginésc,
g.-d. art. rudéniei; (rude) pl. rudénii, art. imperf. 3 sg. rugineá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rudéniile (sil. -ni-i-) rugineáscã
ruderál adj. m., pl. ruderáli; f. sg. ruderálã, pl. ruginíre s. f., g.-d. art. ruginírii; pl. ruginíri
ruderále ruginitúrã s. f., g.-d. art. ruginitúrii; pl.
rudí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rudésc, imperf. ruginitúri
3 sg. rudeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. rudeáscã ruginíþã s. f., g.-d. art. ruginíþei; pl. ruginíþe
rudiár s. m., pl. rudiári ruginíu adj. m., f. ruginíe; pl. m. ºi f. ruginíi
rudimént s. n., pl. rudiménte rugós adj. m., pl. rugóºi; f. sg. rugoásã, pl.
rudimentár adj. m., pl. rudimentári; f. sg. rugoáse
rudimentárã, pl. rudimentáre rugozimétru s. n. (sil. -tru), art. rugozimétrul;
rudimentarísm s. n. pl. rugozimétre
rudimentaritáte s. f., g.-d. art. rudimentaritäþii rugozitáte s. f., g.-d. art. rugozitäþii;
rudíre s. f., g.-d. m. rudírii; pl. rudíri (asperitãþi) pl. rugozitäþi
rudíst s. m., pl. rudíºti ruguléþ s. m., pl. ruguléþi
rudiºoárã s. f., g.-d. art. rudiºoárei; pl. rúgul-vácii s. m.
rudiºoáre ruín s. m., pl. ruíni
rudíºti s. m. pl. ruiná vb. (sil. ru-i-), ind. prez. 1 sg. ruinéz, 3 sg.
rudíþã s. f., g.-d. art. rudíþei; pl. rudíþe ruineázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ruinéze
ruf s. n., pl. rúfuri ruináre s. f. (sil. ru-i-), g.-d. art. ruinärii; pl.
rúfã s. f., g.-d. art. rúfei; pl. rúfe ruinäri
rufãríe s. f., art. rufãría, g.-d. rufãríi, art. ruínã s. f., g.-d. art. ruínei; pl. ruíne
rufãríei ruinãtór adj. m. (sil. ru-i-), pl. ruinãtóri; f. sg.
rufián s. m., pl. rufiéni ºi pl. ruinãtoáre
rufianésc adj. m., pl. rufianeáscã; pl. f. ºi m. ruj s. n., pl. rújuri
rufianéºti rujá vb., ind. prez. 1 sg. rujéz, 3 sg. ºi pl.
rufianísm s. n. rujeázã
rufós adj. m., pl. rufóºi; f. sg. rufoásã, pl. rujalínã s. f., g.-d. art. rujalínei; pl. rujalíne
rufoáse ruján adj. m., pl. rujáni; f. sg. rujánã, pl.
rufuºoárã s. f., g.-d. art. rufuºoárei; pl. rujáne
rufuºoáre rujár s. m., pl. rujári
rug (plantã) s. m., pl. rugi rujáre s. f., g.-d. art. rujärii; pl. rujäri
rug (grãmadã de lemne) s. n., pl. rúguri rujá-soárelui s. f.
H rújã/rupturí
rújã s. f., art. rúja, g.-d. art. rújei; pl. rúje rumenít adj. m., pl. rumeníþi; f. sg. rumenítã,
846

rújã-de-toámnã s. f. pl. rumeníte


rújã-gálbenã s. f., pl. ruji-gálbene rumenítã s. f., g.-d. art. rumenítei; pl. rumeníte
rujeólã s. f. (sil. -je-o-), g.-d. art. rujeólei; pl. rujeóle rumeníu adj. m., f. rumeníe; pl. m. ºi f.
rujeolós s. m., adj. m., pl. rujeolóºi; f. sg. rumeníi
rujeoloásã, pl. rujeoloáse ruminá vb. ind. prez. 3 sg. ºi pl. rumineázã
rújet s. n. ruminál adj. m., pl. rumináli; f. sg. ruminálã,
rujioárã s. f. (sil. -ji-oa-), g.-d. art. rujioárei; pl. pl. ruminále
rujioáre rumináre s. f., g.-d. art. ruminärii
rulá vb., ind. prez. 1 sg. ruléz, 3 sg. ºi pl. rumináþie s. f. (sil. -þi-e), art. rumináþia (sil.
ruleázã -þi-a), g.-d. art. rumináþiei; pl. rumináþii, art.
ruládã s. f., g.-d. art. ruládei; pl. ruláde rumináþiile (sil. -þi-i-)
ruláj s. n., pl. ruláje rumoáre s. f., g.-d. art. rumórii, pl. rumóri
rulánt adj. m., pl. rulánþi; f. sg. rulántã, pl. rumpént adj. m., pl. rumpénþi; f. sg. rumpéntã,
rulánte pl. rumpénte
ruláre s. f., g.-d. art. rulärii; pl. ruläri runc s. n., pl. rúncuri
rulétã s. f., pl. ruléte runcinát adj. m., pl. runcináþi; f. sg. runcinátã,
rulíu s. n., art. rulíul; pl. rulíuri pl. runcináte
rulmént s. m., pl. rulménþi runculéþ s. n., pl. runculéþe
rulmentíst s. m., pl. rulmentíºti rúndã s. f., g.-d. art. rúndei; pl. rúnde
rulmentístã s. f., g.-d. art. rulmentístei, pl. rundstuhl s. n.
rulmentíste rúne s. f. pl.
rulótã s. f., pl. rulóte rúnic adj. m., pl. rúnici; f. sg. rúnicã, pl.
rulóu s. n., art. rulóul; pl. rulóuri rúnice
rulúrã s. f., g.-d. art. rulúrii; pl. rulúri runifórm adj. m., pl. runifórmi; f. sg. runifórmã,
rum÷n (iobag) s. m., pl. rum÷ni pl. runifórme
rumâníe (iobãgie) s. f., art. rumânía, g.-d. runológ s. m., pl. runológi
rumâníi, art. rumâníei runológã s. f., g.-d. art. runológei; pl.
rumb s. n., pl. rúmburi runológe
rumbatrón s. n. (sil. -tron), pl. rumbatroáne runologíe s. f., art. runología, g.-d. runologíi,
rúmbã s. f., g.-d. art. rúmbei; pl. rúmbe art. runologíei
rumegá vb., ind. prez. 1 sg. rúmeg, 3 sg. ºi pl. rúpe vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rup, perf. s.
rúmegã 1 sg. rupséi, 1 pl. rúpserãm; part. rupt
rumegáre s. f., g.-d. art. rumegärii; pl. rupelián adj. m. (sil. -li-an), pl. rupeliéni (sil.
rumegäri -li-eni); f. sg. rupeliánã, pl. rupeliéne
rumegát adj. m., pl. rumegáþi; f. sg. rumegátã, rupelián s. n. (sil. -li-an)
pl. rumegáte rúpere s. f., g.-d. art. rúperii; pl. rúperi
rumegãtoáre s. f., pl. rumegãtoare rupéstru adj. m., pl. rupéºtri; f. sg. rupéstrã, pl.
rumegãtór adj. m., pl. rumegãtóri; f. sg. ºi pl. rupéstre
rumegãtoáre rupiá s. f.
rumegãtúrã s. f., g.-d. art. rumegãtúrii; pl. rupícol adj. m., pl. rupícoli; f. sg. rupícolã, pl.
rumegãtúri rupícole
rumegúº s. n. rúpie s. f. (sil. -pi-e), art. rúpia (sil. -pi-a), g.-d.
rumeiór adj. m. (sil. -me-ior), pl. rumeióri; f. sg. art. rúpiei; pl. rúpii, art. rúpiile (sil. -pi-i-)
rumeioárã, pl. rumeioáre rupofobíe s. f., g.-d. art. rupofobíei; pl.
rumeliót adj. m. (sil. -li-ot), pl. rumelióþi; f. sg. rupofobíi
rumeliótã, pl. rumelióte rupt s. n. (pl. rupte în loc. pe ~)
rúmen adj. m., pl. rúmeni; f. sg. rúmenã, pl. ruptẠs. m., pl. ruptáºi
rúmene rúptã s. f., g.-d. art. rúptei; pl. rúpte
rúmen s. n., pl. rúmene ruptíl adj. m., pl. ruptíli; f. sg. ruptílã, pl. ruptíle
rumeneálã s. f., g.-d. art. rumenélei; pl. rumenéle ruptoáre s. f., g.-d. art. ruptórii
rumení vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rumenésc, ruptór s. n., pl. ruptoáre
imperf. 3 sg. rumeneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ruptúrã s. f., g.-d. art. ruptúrii; pl. ruptúri
rumeneáscã rupturí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. rupturésc,
rumeníre s. f., g.-d. art. rumenírii; pl. imperf. 3 sg. ruptureá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
rumeníri ruptureáscã
847
rurál adj. m., pl. ruráli; f. sg. rurálã, pl. rusticizáre s. f., pl. rusticizäri
rurál/ruz
H
rurále rustificá vb., ind. prez. 1 sg. rustífic, 3 sg. ºi pl.
ruralísm s. n. rustíficã
ruralitáte s. f., g.-d. art. ruralitäþii rustificáre s. f., g.-d. art. rustificärii
ruralizá vb., ind. prez. 1 sg. ruralizéz, 3 sg. ºi rustificát adj. m., pl. rustificáþi; f. sg. rustificátã,
pl. ruralizeázã pl. rustificáte
ruralizáre s. f., g.-d. art. ruralizärii rusúlã s. f., g.-d. art. rusúlei; pl. rusúle
rurbán adj. m., pl. rurbáni; f. sg. rurbánã, pl. rusumát s. n.
rurbáne ruºálã s. f.
ruricól adj. m., pl. ruricóli; f. sg. ruricólã, pl. ruºfét s. n., pl. ruºféturi
ruricóle ruºfetár s. m., pl. ruºfetári
rus s. m., adj. m., pl. ruºi; f. sg. rúsã, pl. rúse ruºfetãríe s. f., g.-d. art. ruºfetãríei; pl.
rusálcã s. f., g.-d. art. rusálcei; pl. rusálce ruºfetãríi
rusálie (zânã, gâzã) s. f. (sil. -li-e), art. rusália ruºiná vb., ind. prez. 1 sg. ruºinéz, 3 sg. ºi pl.
(sil. -li-a), g.-d. art. rusáliei; pl. rusálii, art. ruºineázã
rusáliile (sil. -li-i-) ruºináre s. f., g.-d. art. ruºinärii; pl. ruºinäri
Rusálii (sãrbãtoare) s. pr. f. pl., art. Rusáliile ruºinát adj. m., pl. ruºináþi; f. sg. ruºinátã, pl.
(sil. -li-i-) ruºináte
rúsã (limba) s. f., g.-d. art. rúsei ruºíne s. f., g.-d. art. ruºínii
rúscã s. f., g.-d. art. rúºtei; pl. rúºte ruºínea-fételor (bot.) s. f.
ruscúþã s. f., g.-d. art. ruscúþei; pl. ruscúþe ruºinós adj. m., pl. ruºinóºi; f. sg. ruºinoásã,
ruscúþã de prímãvarã s. f. + prep. + s. f. pl. ruºinoáse
rusésc adj. m., f. ruseáscã; pl. m. ºi f. ruséºti ruºulíþã s. f., g.-d. art. ruºulíþei; pl. ruºulíþe
ruséºte adv. rut s. n.
rusificá vb., ind. prez. 1 sg. rusífic, 3 sg. ºi pl. rutacée s. f., pl. rutacée
rusíficã rútã (drum, plantã) s. f., pl. rúte
rusificáre s. f., g.-d. art. rudificärii rúta-sãlbáticã s. f., art. rúta-sãlbáticã
rusísm s. n., pl. rusísme ruteá s. f., pl. rutéle
rusíst s. m., pl. rusíºti ruteán s. m., adj. m., pl. ruténi; f. sg. ruteánã,
rusístã s. f., pl. rusíste g.-d. art. ruténei, pl. ruténe
rusísticã s. f., g.-d. art. rusísticii ruteáncã s. f., g.-d. art. ruténcei; pl. ruténce
rusitóri s. m. pl. rutenísm s. n., pl. rutenísme
rusnác s. m., pl. rusnáci ruténiu s. n. [-niu pron. -nìu], art. ruténiul;
rusnácã s. f., pl. rusnáce simb. Ru
rusoáicã s. f., g.-d. art. rusoáicei; pl. rusoáice rutiér adj. m. (sil. -ti-er), pl. rutiéri; f. sg. rutiérã,
rusofíl adj. m., s. m., pl. rusofíli; f. sg. rusofílã, pl. rutiére
pl. rusofíle rutieríst s. m. (sil. -ti-e-), pl. rutieríºti
rusofilíe s. f., g.-d. art. rusofilíei rutíl s. n.
rusofób adj. m., s. m., pl. rusofóbi; f. sg. rusofóbã, rutilánt adj. m., pl. rutilánþi; f. sg. rutilántã,
pl. rusofóbe pl. rutilánte
rusofobíe s. f., g.-d. art. rusofobíei rutilísm s. n.
rusofón adj. m., s. m., pl. rusofóni; f. sg. rutiná vb., ind. prez. 1 sg. rutinéz, 3 sg. ºi pl.
rusofónã, pl. rusofóne rutineázã
rusofoníe s. f., g.-d. art. rusofoníei rutinár adj. m., s. m., pl. rutinári; f. sg.
russelián adj. m., pl. russeliéni; f. sg. russeliánã, rutinárã, pl. rutináre
pl. russeliéne rutinát adj. m., pl. rutináþi; f. sg. rutinátã, pl.
rustémul s. n. art. rutináte
rústic adj. m., pl. rústici; f. sg. rústicã, pl. rutínã (obiºnuinþã, substanþã chimicã) s. f.,
rústice g.-d. art. rutínei
rusticán adj. m., pl. rusticáni; f. sg. rusticánã, rutiniér adj. m., s. m. (sil. -ni-er), pl. rutiniéri;
pl. rusticáne f. sg. rutiniérã, pl. rutiniére
rusticísm s. n. rutinísm s. n.
rusticitáte s. f., g.-d. art. rusticitäþii rutiºór s. m.
rusticizá vb., ind. prez. 1 sg. rusticizéz, 3 sg. rutiºór gálben s. m. + adj.
ºi pl. rusticizeázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. ruxándrã s. f., g.-d. art. ruxándrei; pl. ruxándre
rusticizéze ruz s. n.
S, s s. m. invar. [cit. se; în simb. ºi es]
5 sacadát adj. m., pl. sacadáþi; f. sg. sacadátã,
sabát s. n., pl. sabáturi pl. sacadáte
sabátic adj. m. pl. sabátici, f. sg. sabáticã, pl. sacádã s. f., g.-d. art. sacádei; pl. sacáde
sabátice sacagíu s. m., art. sacagíul; pl. sacagíi, art.
sábie s. f. (sil. -bi-e), art. sábia (sil. -bi-a), g.-d. sacagíii
art. sábiei; pl. säbii, art. säbiile (sil. -bi-i-) sac÷z s. n.
sabín s. m., adj. m., pl. sabíni; f. sg. sabínã, g.-d. sacelifórm adj. m., pl. sacelifórmi; f. sg.
art. sabínei, pl. sabíne sacelifórmã, pl. sacelifórme
sabínã s. f., pl. sabíne sacerdót (preot) s. m., pl. sacerdóþi
sabinísm s. n. sacerdotál adj. m., pl. sacerdotáli; f. sg.
sabír s. n. sacerdotálã, pl. sacerdotále
sábiþã s. f., g.-d. art. sábiþei; pl. sábiþe sacerdotísm s. n.
sablá vb. (sil. -bla), ind. prez. 1 sg. sabléz, 3 sg. sacerdóþiu (demnitatea de preot, cler) s. n.
ºi pl. sableázã [-þiu pron. -þìu], art. sacerdóþiul; pl. sacerdóþii
sabláj s. n. (sil. -blaj), pl. sabláje sachelár s. m., pl. sachelári
sablánt s. m. (sil. -blant), pl. sablánþi sachét s. n., pl. sachéte
sabláre s. f. (sil. -bla-), g.-d. art. sablärii; pl. sacifórm adj. m., pl. sacifórmi; f. sg. sacifórmã,
sabläri pl. sacifórme
sablát adj. m., pl. sabláþi; f. sg. sablátã, pl. sacnasíu s. n., art. sacnasíul; pl. sacnasíe/
sabláte sacnasíuri
sablatoáre s. f., g.-d. art. sablatoárei; pl. sacóm s. n.
sablatoáre sácos s. n., pl. sácose
sablatór s. m., pl. sablatóri sacóºã s. f., art. sacóºa, g.-d. art. sacóºei; pl.
sáble adj. invar. sacóºe
sablézã s. f. (sil. -ble-), g.-d. art. sablézei; pl. sacóu s. n., art. sacóul; pl. sacóuri
sabléze sacóviºte s. f., g.-d. art. sacóvíºtii; pl. sacóvíºti
sablózã s. f., pl. sablóze sacóviþã s. f., g.-d. art. sacóviþei; pl. sacóviþe
sabórd s. n., pl. sabórduri sacrál (privitor la sacrum, sacru) adj. m. (sil.
sabordá vb., ind. prez. 1 sg. sabordéz, 3 sg. ºi -cral), pl. sacráli; f. sg. sacrálã, pl. sacrále
pl. sabordeázã sacralitáte s. f., g.-d. art. sacrilitäþii
sabordáj s. n., pl. sabordáje sacralizá vb., ind. prez. 1 sg. sacralizéz, 3 sg.
sabordáre s. f., g.-d. art. sabordärii; pl. ºi pl. sacralizeázã
sabordäri sacralizáre s. f., g.-d. art. sacralizärii; pl.
sabót s. m., pl. sabóþi sacralizäri
sabotá vb., ind. prez. 1 sg. sabotéz, 3 sg. ºi pl. sacramént s. n. (sil. -cra-), pl. sacraménte
saboteázã sacramentál adj. m. (sil. -cra-), pl. sacramentáli;
sabotáj s. n., pl. sabotáje f. sg. sacramentálã, pl. sacramentále
sabotáre s. f., g.-d. art. sabotärii; pl. sabotäri sacramentalitáte s. f., g.-d. art. sacramentalitäþii
sabotoáre s. f., g.-d. art. sabotoárei; pl. sabotoáre sacrát (privitor la sacrum, sfânt) adj. m. (sil.
sobotór s. m., pl. sabotóri -crat), pl. sacráþi; f. sg. sacrátã, pl. sacráte
sabrér s. m. (sil. -brer), pl. sabréri sacrificá vb. (sil. -cri-), ind. prez. 1 sg. sacrífic,
sabretẠs. n. (sil. -bre-), pl. sabretáºe 3 sg. ºi pl. sacríficã; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
sabulícol adj. m., pl. sabulícoli; f. sg. sabulícolã, sacrífice
pl. sabulícole sacrificábil adj. m., pl. sacrificábili; f. sg.
sábur s. n. sacrificábilã, pl. sacrificábile
saburál adj. m., pl. saburáli; f. sg. saburálã, pl. sacrificáre s. f. (sil. -cri-), g.-d. art. sacrificärii;
saburále pl. sacrificäri
sac s. m., pl. saci sacrificatór s. m. (sil. -cri-), pl. sacrificatóri
sacá s. f., art. sacáua, g.-d. art. sacálei; pl. sacále sacrificiál adj. m., pl. sacrificiáli; f. sg.
sacadá vb., ind. prez. 1 sg. sacadéz, 3 sg. ºi pl. sacrificiálã, pl. sacrificiále
sacadeázã sacrifíciu s. n. (sil. -cri-) [-ciu pron. -cìu], art.
sacadáre s. f., g.-d. art. sacadärii; pl. sacadäri sacrifíciul; pl. sacrifícii, art. sacrifíciile (sil. -ci-i-)
849
sacrilég adj. m. (sil. -cri-), pl. sacrilégi; f. sg. ságo s. n. invar.
sacrilég/salátã-creáþã I
sacrilégã, pl. sacrilége sagotiér s. m. (sil. -ti-er), pl. sagotiéri
sacrilégiu s. n. (sil. -cri-) [-giu pron. -gìu], sagú s. n. invar.
art. sacrilégiul; pl. sacrilégii, art. sacrilégiile (sil. ságum s. n., pl. ságumuri
-gi-i-) sahán s. n., pl. saháne
sacristán s. m. (sil. -cris-), pl. sacristáni saharián adj. m. (sil. -ri-an), pl. sahariéni (sil.
sacristíe s. f. (sil. -cris-), art. sacristía, g.-d. art. -ri-eni), f. sg. sahariánã, g.-d. sahariánei, pl.
sacristíei; pl. sacristíi, art. sacristíile sahariéne
sacrosánct adj. m. (sil. -cro-), pl. sacrosáncþi; sahél s. n.
f. sg. sacrosánctã, pl. sacrosáncte sahelián adj. m. (sil. -li-an), pl. saheliéni (sil.
sacrosanctitáte s. f., g.-d. art. sacrosanctitäþii -li-eni); f. sg. saheliánã, pl. saheliéne
sácru adj. m. (sil. -cru), pl. sacri; f. sg. sácrã, sahelián s. n. (sil. -li-an)
pl. sácre saiá (cusãturã, adãpost pentru vite, postav)
sácrum s. n. (sil. -crum) s. f., art. saiáua, g.-d. art. saiélei; (cusãturi,
saculár adj. m., pl. saculári; f. sg. saculárã, pl. adãposturi pentru vite) pl. saiéle
saculáre saidecár s. m. (sil. sai-), pl. saidecári
sacúlã s. f., g.-d. art. sacúlei; pl. sacúle saíga s. f.
saculifórm adj. m., pl. saculifórmi; f. sg. saigíu s. m. (sil. sa-i-), art. saigíul; pl. saigíi,
saculifórmã, pl. saculifórme art. saigíii
saculínã s. f., pl. saculíne saigonéz adj. m., s. m. (sil. sai-), pl. saigonézi;
sad s. n., pl. sáduri f. sg. saigonézã, pl. saigonéze
sáda s. f., g.-d. art. sádei; pl. sáde sainétã s. f., pl. sainéte
sadeá adj. invar. saiván s. n. (sil. sai-), pl. saiváne
sádic adj. m., pl. sádici; f. sg. sádicã, pl. sádice sal s. n., pl. sáluri
sádinã s. f., g.-d. art. sádinei; pl. sádine salacitáte s. f., g.-d. art. salacitäþii
sadísm s. n., pl. sadísme salahór s. m., pl. salahóri
sadomasochísm s. n. salahorí vb., ind. prez. l sg. ºi 3 pl. salahorésc,
sadomasochíst s. m., pl. sadomasochíºti imperf. 3 sg. salahoreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
saducheísm s. n. salahoreáscã
saduchéu s. m., art. saduchéul; pl. saduchéi, salahoríe s. f., art. salahoría, g.-d. salahoríi,
art. saduchéii art. salahoríei
safári s. n., pl. safáriuri salahorít s. n.
safén adj. m., s. f., pl. saféni; f. sg. safénã, pl. salám s. n., (sorturi) pl. salámuri
saféne salamaléc s. n., (temenele) pl. salamalécuri
sáfic adj. n., f. sáficã; pl. n. ºi f. sáfice salamándrã s. f., g.-d. art. salamándrei; pl.
safír s. n., pl. safíre salamándre
safísm s. n. salariá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. salariéz,
safrán s. n. (sil. -fran), pl. safránuri 3 sg. ºi pl. salariázã, 1 pl. salariém (sil. -ri-em),
safranínã s. f., pl. safraníne conj. prez. 3 sg. ºi pl. salariéze; ger. salariínd
safteá s. f., art. safteáua (sil. -ri-ind)
saftereá s. f., art. saftereáua, g.-d. art. safterélei; salariál adj. m., pl. salariáli; f. sg. salariálã,
pl. safteréle pl. salariále
saftián s. n. (sil. -ti-an), (sorturi) pl. salariát adj. m., s. m. (sil. -ri-at), pl. salariáþi;
saftiánuri/saftiáne f. sg. salariátã, pl. salariáte
sága s. f. invar. salariére s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. salariérii; pl.
sagáce adj. m., pl. sagáci; f. sg. ºi pl. sagáce salariéri
sagacitáte s. f., g.-d. art. sagacitäþii saláriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. saláriul; pl.
sagenít s. n., pl. sageníte salárii, art. saláriile (sil. -ri-i-)
sagitál adj. m., pl. sagitáli; f. sg. sagitálã, pl. salarizá vb., ind. prez. 1 sg. salarizéz, 3 sg. ºi
sagitále pl. salarizeázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. salarizéze;
sagitár s. m., pl. sagitári ger. salariz÷nd
sagitária s. f. salarizáre s. f., g.-d. art. salarizärii; pl. salarizäri
sagitát (bot.) adj. m., pl. sagitáþi; f. sg. saláta-iépurelui s. f.
sagitátã, pl. sagitáte salátã (plantã, preparat culinar) s. f., pl.
ságna-cálului (bot.) s. f. saláte
ságnã s. f., g.-d. art. ságnei; pl. ságne salátã-creáþã s. f.
I salátã-de-c÷mp/salteá
salátã-de-c÷mp s. f. salipirínã s. f., g.-d. art. salipirínei;
850

salátã de frúcte s. f. + prep. + s. n. (comprimate) pl. salipiríne


salatiérã s. f. (sil. -ti-e-), g.-d. art. salatiérei; pl. saliretínã s. f., g.-d. art. saliretínei
salatiére salítru s. n.
sálã s. f., g.-d. art. sälii; pl. sãli salivá vb., ind. prez. 1 sg. salivéz, 3 sg. ºi pl.
salbándã s. f., g.-d. art. salbándei; pl. salbánde saliveázã
sálba-drácului (bot.) s. f. salivár adj. m., pl. salivári; f. sg. salivárã, pl.
sálbã s. f., g.-d. art. sálbei; pl. sálbe saliváre
sálbã-moále s. f. saliváre s. f., g.-d. art. salivärii; pl. saliväri
sálbã-râioásã s. f. salivát s. n.
sálcã (varietate de salcie) s. f., g.-d. art. sälcii; saliváþie s. f. (sil. -þi-e), art. saliváþia (sil. -þi-a),
pl. sãlci g.-d. art. saliváþiei, pl. saliváþii
salc÷m s. m., pl. salc÷mi salívã s. f., g.-d. art. salívei
sálce (plantã erbacee, rãdãcina acestei salmástru adj. n., f. salmástrã; pl. n. ºi f.
plante, sos) s. f. salmástre
sálcie s. f. (sil. -ci-e), art. sálcia (sil. -ci-a), g.-d. salmiác s. n. (sil. -mi-ac)
art. sálciei; pl. sälcii, art. sälciile (sil. -ci-i-) sálmie s. f., pl. sálmii
sálcie cãpreáscã s. f. + adj. salmonélã s. f., g.-d. art. salmonélei; pl.
sálcie plângãtoáre s. f. + adj. salmonéle
saledúct s. n., pl. saledúcte salmonelózã s. f., g.-d. art. salmonelózei; pl.
salép s. n., pl. salépuri salmonelóze
salepgíu s. m., art. salepgíul; pl. salepgíi, art. salmonícol adj. m., pl. salmonícoli; f. sg.
salepgíii salmonícolã, pl. salmonícole
saléu s. n., art. saléul; pl. saléuri salmonicultór s. m., pl. salmonicultóri
salicacée s. f., pl. salicacée salmonicultúrã s. f., g.-d. art. salmonicultúrii
sálicã adj. f., pl. sálice salmoníd s. n., pl. salmoníde
salicilamídã s. f. (sil. mf. -cil-), g.-d. art. salól s. m.
salicilamídei salón s. n., pl. saloáne
salicilát s. m., pl. saliciláþi salonárd adj. m., s. m., pl. salonárzi; f. sg.
salicílic adj. m., pl. salicílici salonárdã, pl. salonárde
salicilínã s. f., g.-d. art. salicilínei salonẠs. n., pl. salonáºe
saliéni s. m. pl. (sil. -li-eni) salonicán adj. m., s. m., pl. salonicáni; f. sg.
salifér adj. m., pl. saliféri; f. sg. saliférã, pl. salonicánã, pl. salonicáne
salifére salóp s. n., pl. salópuri
salifiábil adj. m., pl. salifiábili; f. sg. salopétã s. f., pl. salopéte
salifiábilã, pl. salifiábile salpetráj s. n., pl. salpetráje
salificá vb., ind. prez. 1 sg. salífic, 3 sg. ºi pl. salpetrós adj. m., pl. salpetróºi; f. sg. salpetroásã,
salíficã pl. salpetroáse
salificáre s. f., g.-d. art salificärii salpétru s. n. (sil. -tru), art. salpétrul
salificáþie s. f., pl. salificáþii salpingítã s. f., pl. salpingíte
salifiére s. f. (sil. -fi-e-), g.-d. art. salifiérii; pl. salpingectomíe s. f., art. salpingectomía, g.-d.
salifiéri art. salpingectomíei; pl. salpingectomíi, art.
saligenínã s. f., pl. saligeníne salpingectomíile (sil. -mi-i-)
salín adj. m., pl. salíni; f. sg. salínã, pl. salíne salpingoscóp s. n., pl. salpingoscoápe
salínã s. f., g.-d. art. salínei; pl. salíne salpingoscopíe s. f., art. salpingoscopía, g.-d.
salinifér adj. m., pl. saliniféri; f. sg. saliniférã, art. salpingoscopíei; pl. salpingoscopíi
pl. salinifére sálpinx s. n.
salinitáte s. f., g.-d. art. salinitäþii; pl. salinitäþi salt s. n., pl. sálturi
salinizá vb., ind. prez. 1 sg. salinizéz, 3 sg. ºi saltanát s. n., pl. saltanáturi
pl. salinizeázã saltándo (muz.) adv.
salinizáre s. f., g.-d. art. salinizärii; pl. saltatór adj. m., pl. saltatóri; f. sg. ºi pl.
salinizäri saltatoáre
salinizát adj. m., pl. salinizáþi; f. sg. salinizátã, saltáþie s. f. (sil. -þi-e), art. saltáþia (sil. -þi-a),
pl. salinizáte g.-d. saltáþii, art. saltáþiei
salinométru s. n. (sil. -tru), art. salinométrul; salteá s. f., art. salteáua, g.-d. art. saltélei; pl.
pl. salinométre saltéle
851
saltelúþã s. f., g.-d. art. saltelúþei; pl. saltelúþe
saltelúþã/sandálã
samavolnicíe s. f., arf. samavolnicía, g.-d. art.
I
saltimbánc s. m., pl. saltimbánci samavolnicíei; pl. samavolnicíi, art. samavolnicíile
sálto s. n. sámã (ist.) s. f., g.-d. art. sámei
sálþã (sos, vulcan) s. f., g.-d. art. sálþei; pl. sálþe sámbã s. f., g.-d. art. sámbei; pl. sámbe
salubritáte s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. salubritäþii sámbo s. m. invar.
salubrizá vb., ind. prez. 1 sg. salubrizéz, 3 sg. sámcã s. f., pl. sámce
ºi pl. salubrizeázã sámeº s. m., pl. sámeºi
salubrizáre s. f., g.-d. salubrizärii; pl. salubrizäri samnít s. m., pl. samníþi
salúbru adj. m. (sil. -bru), pl. salúbri; f. sg. samoán adj. m., s. m. (sil. -mo-an), pl. samoáni;
salúbrã, pl. salúbre f. sg. samoánã, pl. samoáne
salút s. n., pl. salúturi samoéd s. m., adj. m., pl. samoézi; f. sg.
salutá vb., ind. prez. 1 sg. salút, 3 sg. ºi pl. samoédã, g.-d. art. samoédei, pl. samoéde
salútã samovár s. n., pl. samováre
salutár adj. m., pl. salutári; f. sg. salutárã, pl. sampán s. n., pl. sampáne
salutáre samsár s. m., pl. samsári
salutáre s. f., g.-d. art. salutärii; pl. salutäri samsará s. f., g.-d. art. samsárei
salutáþie s. f., pl. salutáþii samsarl÷c s. n., (fapte) pl. samsarl÷curi
salutiér s. n. (sil. -ti-er), pl. salutiére samsón s. n., pl. samsóni
salvá vb., ind. prez. 1 sg. salvéz, 3 sg. ºi pl. samúr (animal) s. m., pl. samúri
salveázã samúr (blanã) s. n., pl. samúruri
salvábil adj. m., pl. salvábili; f. sg. salvábilã, samurái s. m., art. samuráiul; pl. samurái, art.
pl. salvábile samuráii
salvadorián adj. m., s. m. (sil. -ri-an), pl. samuráslã s. f., g.-d. art. samuráslei; pl.
salvadoriéni (sil. -ri-eni); f. sg. salvadoriánã, samurásle
pl. salvadoriéne sanatoriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. sanatoriáli;
salvamár s. n., pl. salvamáre f. sg. sanatoriálã, pl. sanatoriále
salvamár s. m., pl. salvamári sanatóriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. sanatóriul;
salvamaríst s. m., pl. salvamaríºti pl. sanatórii, art. sanatóriile (sil. ri-i-)
salvamónt s. n. sanatorizá vb., ind. prez. 3 sg. sanatorizeázã
salvamontíst s. m., pl. salvamontíºti sánchi adv.
salváre s. f., g.-d. art. salvärii; pl. salväri sanchíu adj. m., f. sanchíe; pl. m. ºi f. sanchíi
salvarsán s. n. sanctificá vb. (sil. sanc-), ind. prez. 1 sg.
salvatór adj. m., s. m., pl. salvatóri; f. sg. ºi pl. sanctífic, 3 sg. ºi pl. sanctíficã; conj. prez. 3 sg.
salvatoáre ºi pl. sanctífice
sálvã s. f., g.-d. art sálvei; pl. sálve sanctificáre s. f. (sil. sanc-), g.-d. art.
salvcondúct s. n. (sil. mf. salv-), pl. salvcondúcte sanctificärii; pl. sanctificäri
sálve interj. sanctificatór adj. m., pl. sanctificatóri; f. sg. ºi
salvgardá vb. (sil. mf. salv-), ind. prez. 1 sg. pl. sanctificatoáre
salvgardéz, 3 sg. ºi pl. salvgardeázã sanctitáte s. f. (sil. sanc-), g.-d. art. sanctitäþii
salvgardáre s. f. (sil. mf. salv-), g.-d. art. Sanctitátea ta (sa, voástrã) s. f. art. + adj. (sil.
salvgardärii; pl. salvgardäri Sanc-), g.-d. Sanctitäþii tále (sále, voástre)
sálvie s. f. (sil. -vi-e), art. sálvia (sil. -vi-a), g.-d. sanctuár s. n. (sil. sanc-tu-ar), pl. sanctuáre
art. sálviei; pl. sálvii, art. sálviile (sil. -vi-i-) sánctus s. n.
samá s. f., pl. samále sancþioná vb. (sil. sanc-þi-o-), ind. prez. 1 sg.
samaníu adj. m., f. samaníe; pl. m. ºi f. samaníi sancþionéz, 3 sg. ºi pl. sancþioneázã
samár s. n., pl. samáre sancþionábil adj. m., pl. sancþionábili; f. sg.
samárã s. f., g.-d. art. samárei; pl. samáre sancþionábilã, pl. sancþionábile
samarifér adj. m., pl. samariféri; f. sg. sancþionáre s. f. (sil. sanc-þi-o-), g.-d. art.
samariférã, pl. samarifére sancþionärii; pl. sancþionäri
samariteán s. m. (sil. -tean), pl. samariténi sancþionatór adj. m., pl. sancþionatóri; f. sg.
samariteánã s. f. (sil. -tea-), g.-d. art. samariténei; ºi pl. sancþionatoáre
pl. samariténe sancþiúne s. f. (sil. sanc-þi-u-), g.-d. art.
samáriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. samáriul; sancþiúnii; pl. sancþiúni
simb. Sm sanculót s. m. [-cu- pron. fr. -cü-], pl. sanculóþi
samavólnic adj. m., pl. samavólnici; f. sg. sandál (þesãturã) s. n., pl. sandáluri
samavólnicã, pl. samavólnice sandálã s. f., g.-d. art. sandálei; pl. sandále
I sandarác/sarageá
sandarác s. n., pl. sandarácuri
852
santinélã s. f., g.-d. art. santinélei; pl. santinéle
sandóu s. n., art. sandóul; pl. sandóuri santiniér s. m. (sil. -ni-er), pl. santiniéri
sándrã s. f., pl. sándre santonián adj. m. (sil. -ni-an), pl. santoniéni
sándviº/sándvici s. n. (sil. sand-), pl. (sil. -ni-eni); f. sg. santoniánã, pl. santoniéne
sándviºuri/sándviciuri santonián s. n. (sil. -ni-an)
sanforizá vb., ind. prez. 3 sg. sanforizeázã santonínã s. f., g.-d. art. santonínei
sanforizáre s. f., g.-d. art. sanforizärii; pl. sápa-cálului s. f.
sanforizäri sapán s. n., pl. sapáne
sangeác (guvernator) s. m. (sil. -geac), pl. sápã (unealtã, acþiunea, crupa calului) s. f.,
sangeáci g.-d. art. sápei; pl. sápe
sangeác (steag, diviziune administrativã) sápã-foráj s. f., g.-d. art. sápei-foráj; pl. sápe-foráj
s. n. (sil. -geac), pl. sangeácuri sapíd adj. m., pl. sapízi; f. sg. sapídã, pl. sapíde
sanguínã s. f. (sil. -gu-i-), g.-d. art. sanguínei; sapiént adj. m., s. m. (sil. -pi-ent), pl. sapiénþi;
(creioane, desene) pl. sanguíne f. sg. sapiéntã, pl. sapiénte
sangulíe s. f., art. sangulía, g.-d. art. sangulíei; sapiénþã s. f. (sil. -pi-en-), g.-d. art. sapiénþei
pl. sangulíi, art. sangulíile sapienþiál adj. m., pl. sapienþiáli; f. sg.
sangvín adj. m., pl. sangvíni; f. sg. sangvínã, sapienþiálã, pl. sapienþiále
pl. sangvíne sapindacée s. f., pl. sapindacée
sangvinár adj. m., pl. sangvinári; f. sg. saponacéu adj. m., pl. saponacée; f. sg. ºi pl.
sangvinárã, pl. sangvináre saponacée
sangvínic adj. m., pl. sangvínici; f. sg. saponárie s. f.
sangvínicã, pl. sangvínice saponificá vb., ind. prez. 1 sg. saponífic, 3 sg.
sangvinitáte s. f., g.-d. art. sangvinitäþii ºi pl. saponíficã; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
sangvinolént adj. m., pl. sangvinolénþi; f. sg. saponífice
sangvinoléntã, pl. sangvinolénte saponificáre s. f., g.-d. art. saponificärii; pl.
sanhedrín s. n. (sil. -drin), pl. sanhedrínuri saponificäri
sanidínã s. f., g.-d. art. sanidínei saponificáþie s. f., pl. saponificáþii
sanidinít s. n. saponínã s. f., g.-d. art. saponínei; pl. saponíne
sánie s. f. (sil. -ni-e), art. sánia (sil. -ni-a), g.-d. saponít s. n.
art. sániei; pl. sänii, art. säniile (sil. -ni-i-) saporífic adj. m., pl. saporífici; f. sg. saporíficã,
sanitár adj. m., s. m., pl. sanitári; f. sg. pl. saporífice
sanitárã, pl. sanitáre sapotacée s. f., pl. sapotacée
sanitaríst s. m., pl. sanitaríºti sapotiér s. m. (sil. -ti-er), pl. sapotiéri
sanitáþie s. f., pl. sanitáþii saprobiologíe s. f., art. saprobiología, g.-d. art.
sanmarinéz adj. m., s. m., pl. sanmarinézi; saprobiologíei
f. sg. sanmarinézã, pl. sanmarinéze saprobiótic adj. m., pl. saprobiótici; f. sg.
sanogenétic adj. m., pl. sanogenétici; f. sg. saprobióticã, pl. saprobiótice
sanogenéticã, pl. sanogenétice saprofág adj. m., pl. saprofági; f. sg. saprofágã,
sanogenézã s. f., g.-d. art. sanogenézei pl. saprofáge
sanpaulián adj. m., s. m. (sil. -li-an), pl. saprofíl adj. m., pl. saprofíli; f. sg. saprofílã,
sanpauliéni (sil. -li-eni); f. sg. sanpauliánã, pl. pl. saprofíle
sanpauliéne saprofít adj. m. (sil. -pro-), pl. saprofíþi; f. sg.
sansalvadorián adj. m., s. m. (sil. -ri-an), saprofítã, pl. saprofíte
pl. sansalvadoriéni (sil. -ri-eni); f. sg. saprofít s. n./saprofítã s. f. (sil. -pro-), pl.
sansalvadoriánã, pl. sansalvadoriéne saprofíte
sanscrít adj. m., pl. sanscríþi; f. sg. sanscrítã, saprofitísm s. n.
pl. sanscríte saprogén adj. m. (sil. -pro-), pl. saprogéni; f. sg.
sanscrítã (limba) s. f., g.-d. art. sanscrítei saprogénã, pl. saprogéne
sanscritíst s. m., pl. sanscritíºti sapropél s. n. (sil. -pre-), pl. sapropéluri
sanscritológ s. m., pl. sanscritológi sapropélic adj. m. (sil. -pro-), pl. sapropélici;
sanscritológã s. f., pl. sanscritológe f. sg. sapropélicã, pl. sapropélice
sanseviería s. f. (sil. -vi-e-ri-a) sarabándã s. f., g.-d. art. sarabándei; pl.
santál (arbore) s. m., pl. santáli sarabánde
santhiaghéz adj. m., s. m., pl. santhiaghézi; sarafán s. n., pl. sarafáne
f. sg. santhiaghézã, pl. santhiaghéze sarageá s. f., art. sarageáua, g.-d. art. saragélei;
santínã s. f., g.-d. art. santínei; pl. santíne pl. saragéle
853
sarailíe s. f. (sil. -ra-i-), art. sarailía, g.-d. art.
sarailíe/satír
sarmát adj. m., pl. sarmáþi; f. sg. sarmátã, pl.
I
sarailíei; pl. sarailíi, art. sarailíile sarmáte
saramurá vb., ind. prez. 1 sg. saramuréz, 3 sg. sarmátã s. f., g.-d. art. sarmátei
ºi pl. saramureázã sarmátic s. m., pl. sarmátici; f. sg. sarmáticã,
saramuráre s. f., g.-d. art. saramurärii pl. sarmátice
saramúrã s. f., g.-d. art. saramúrii; (feluri, sarmaþián adj. m. (sil. -þi-an), pl. sarmaþiéni
porþii) pl. saramúri (sil. -þi-eni); f. sg. sarmaþiánã, pl. sarmaþiéne
sarazín s. m., adj. m., pl. sarazíni; f. sg. sarmaþián s. n. (sil. -þi-an), pl. sarmaþiéne
sarazínã, g.-d. art. sarazínei, pl. sarazíne sarmént s. m., pl. sarménþi
sarbacánã s. f., g.-d. art. sarbacánei; pl. sarmentós adj. m., pl. sarmentóºi; f. sg.
sarbacáne sarmentoásã, pl. sarmentoáse
sarcásm s. n., (vorbe) pl. sarcásme saróng s. n., pl. sarónguri
sarcástic adj. m., pl. sarcástici; f. sg. sarcásticã, sáros s. n., pl. sárosuri
pl. sarcástice Sarsaílã s. pr. m.
sárcinã s. f., g.-d. art. sárcinii; pl. sárcini sarsélã s. f., pl. sarséle
sarcocél s. n., pl. sarcocéle sart s. n., pl. sárturi
sarcofág s. n., pl. sarcofáge sas (persoanã) s. m., pl. saºi
sarcolémã s. f., g.-d. art. sarcolémei; pl. sarcoléme sas (încãpere) s. n., pl. sásuri
sarcologíe s. f., art. sarcología, g.-d. sarcologíi, saschíu s. m., art. saschíul; pl. saschíi
art. sarcologíei sastisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sastisésc,
sarcóm s. n., pl. sarcoáme/sarcómuri imperf. 3 sg. sastiseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
sarcomatós adj. m., pl. sarcomatóºi; f. sg. sastiseáscã
sarcomatoásã, pl. sarcomatoáse sastisíre s. f., g.-d. art. sastisírii; pl. sastisíri
sarcomatózã s. f., pl. sarcomatóze saºéu s. n., art. saºéul; pl. saºéuri
sarcomicéte s. f., pl. sarcomicéte saºíu adj. m., f. saºíe; pl. m. ºi f. saºíi
sarcoplásmã s. f. (sil. -plas-), g.-d. art. sat s. n., pl. sáte
sarcoplásmei; pl. sarcoplásme Satána s. pr. m., g.-d. art. lui Satána/Satánei
sarcópt s. m., pl. sarcópþi satánã s. f., g.-d. art. satánei; pl. satáne
sarcosporidiózã s. f. (sil. -di-o-; mf. -spo-), g.-d. satanésc adj. m., f. sataneáscã; pl. m. ºi f.
art. sarcosporidiózei; pl. sarcosporidióze satanéºti
sarcoterapíe s. f., g.-d. art. sarcoterapíei satánic adj. m., pl. satánici; f. sg. satánicã, pl.
sard adj. m., s. m., pl. sarzi; f. sg. sárdã, pl. satánice
sárde satanicésc adj. m., f. sataniceáscã; pl. m. ºi f.
sardanapálic adj. m., pl. sardanapálici; f. sg. satanicéºti
sardanapálicã, pl. sardanapálice satanísm s. n.
sardanapalísm s. n. sataníst s. m., adj. m., pl. sataníºti; f. sg.
sárdã (limba) s. f., g.-d. art. sárdei satanístã, pl. sataníste
sardeá s. f., art. sardeáua, g.-d. art. sardélei; pl. satará s. f., art. sataráua, g.-d. art. satarálei;
sardéle pl. satarále
sardelúþã s. f., g.-d. art. sardelúþei; pl. sardelúþe sat÷r s. n., pl. sat÷re
sardínã s. f., pl. sardíne satârgíu s. m., art. satârgíul; pl. satârgíi, art.
sardinélã s. f., pl. sardinéle satârgíii
sardiniér s. n., pl. sardiniére satelít s. m., pl. satelíþi
sárdiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. sárdiul satelizá vb., ind. prez. 3 sg. satelizeázã
sardónic adj. m., pl. sardónici; f. sg. sardónicã, satelizáre s. f., g.-d. art. satelizärii; pl. satelizäri
pl. sardónice sateloíd s. m., pl. sateloízi
sardónix s. n. satín s. n.
sáre s. f., g.-d. art. särii; (chim.) pl. säruri satiná vb., ind. prez. 1 sg. satinéz, 3 sg. ºi pl.
sárea-pisícii (mineral.) s. f. satineázã
sáre-gárduri s. m. invar. satinádã s. f., pl. satináde
sargásã s. f., g.-d. art. sargásei; pl. sargáse satináj s. n., pl. satináje
sarí s. n. satináre s. f., g.-d. art. satinärii; pl. satinäri
saríc s. n., pl. sarícuri satinét s. n.
sáricã s. f., g.-d. art. sáricii; pl. sárici satinós adj. m., pl. satinóºi; f. sg. satinoásã,
sarmá s. f., art. sarmáua, g.-d. art. sarmálei; pl. pl. satinoáse
sarmále satír s. m., pl. satíri
I sátirã/sãbiói
sátirã/satírã s. f., g.-d. art. sátirei/satírei; pl. saurián s. m. (sil. -ri-an), pl. sauriéni (sil.
854

sátire/satíre sa-u-ri-eni)
satíric adj. m., (persoanã) s. m., pl. satírici; saurografíe s. f., art. saurografía, g.-d. art.
f. sg. satíricã, pl. satírice saurografíei
satíric (conþinut specific satirei) s. n. sauropóde s. n., pl. sauropóde
satirísm s. n. savánã s. f., g.-d. art. savánei; pl. saváne
satirizá vb., ind. prez. 1 sg. satirizéz, 3 sg. ºi savánt adj. m., s. m., pl. savánþi; f. sg. savántã,
pl. satirizeázã pl. savánte
satirizábil adj. m., pl. satirizábili; f. sg. savantísm s. n.
satirizábilã, pl. satirizábile savantizá vb., ind. prez. 1 savantizéz, 3 sg. ºi
satirizáre s. f., g.-d. art. satirizärii; pl. satirizäri pl. savantizeázã
satiseálã s. f., g.-d. art. satisélii; pl. satiséli savantl÷c s. n. (sil. mf. -vant-), (vorbe,
satisfáce vb. ¿ face atitudini) pl. savantl÷curi
satisfácere s. f. ¿ facere savarínã s. f., g.-d. art. savarínei; pl. savaríne
satisfácþie s. f. (sil. -þi-e), art. satisfácþia (sil. savárt s. m., pl. savárþi
-þi-a), g.-d. art. satisfácþiei; pl. satisfácþii, art. savoáre s. f., g.-d. art. savoárei
satisfácþiile (sil. -þi-i-) savoiárd s. m., adj. m. (sil. -iard), pl. savoiárzi;
satisfãcãtór adj. m., pl. satisfãcãtóri; f. sg. ºi f. sg. savoiárdã, g.-d. art. savoiárdei, pl. savoiárde
pl. satisfãcãtoáre savoniérã s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. savoniérei,
satráp s. m. (sil. -trap), pl. satrápi pl. savoniére
satrápic adj. m. (sil. -tra-), pl. satrápici; f. sg. savurá vb., ind. prez. 1 sg. savuréz, 3 sg. ºi pl.
satrápicã, pl. satrápice savureázã
satrapíe s. f. (sil. -tra-), art. satrapía, g.-d. art. savuráre s. f., g.-d. art. savurärii; pl. savuräri
satrapíei; pl. satrapíi, art. satrapíile savúrã s. f., g.-d. art. savúrii; (feluri) pl. savúri
saturá vb., ind. prez. 1 sg. saturéz, 3 sg. ºi pl. savurós adj. m., pl. savuróºi; f. sg. savuroásã,
satureázã pl. savuroáse
saturábil adj. m., pl. saturábili; f. sg. saturábilã, saxaná s. f., art. saxanáua, g.-d. art. saxanálei;
pl. saturábile pl. saxanále
saturabilitáte s. f., g.-d. art. saturabilitäþii saxatíl adj. m., pl. saxatíli; f. sg. saxatílã, pl.
saturánt adj. m., pl. saturánþi; f. sg. saturántã, saxatíle
pl. saturánte saxaúl s. m., pl saxaúli
suturáre s. f., g.-d. art. saturärii; pl. saturäri saxhórn s. n., pl. saxhórnuri
saturát adj. m., pl. saturáþi; f. sg. saturátã, pl. saxícol adj. m., pl. saxícoli; f. sg. saxicólã, pl.
saturáte saxícole
saturatór s. n., pl. saturatoáre saxícolã s. f., pl. saxícole
saturáþie s. f. (sil. -þi-e), art. saturáþia (sil. -þi-a), saxifragacée s. f., pl. saxifragacée
g.-d. saturáþii, art. saturáþiei saxifrágã s. f. (sil. -fra-), g.-d. art. saxifrágii;
satúrn (plumb) s. n. pl. saxifrági
Saturnálii s. pr. f. pl. saxifrágã s. f., pl. saxifráge
saturnián (referitor la Saturn) adj. m. (sil. saxofón s. n., pl. saxofoáne
-ni-an), pl. saturniéni (sil. -ni-eni); f. sg. saxofoníst s. m., pl. saxofoníºti
saturniánã, pl. saturniéne saxón s. m., adj. m., pl. saxóni; f. sg. saxónã,
satúrnic adj. m., pl. satúrnici; f. sg. satúrnicã, g.-d. art. saxónei, pl. saxóne
pl. satúrnice saxotrómbã s. f. (sil. -trom-) ¿ trombã
saturnín (referitor la saturn, referitor la saxtúbã s. f., pl. saxtúbe
plumb) adj. m., pl. saturníni; f. sg. saturnínã, sã conjcþ. (în tempo rapid ºi s- + cuvânt
pl. saturníne începãtor cu vocalã: s-adun)
saturnísm s. n. sãbãrélul (dans) s. n. art.
saþ s. n. sãbiá vb. (sil. -bi-a), ind. prez. 1 sg. sãbiéz, 3 sg.
saþiábil adj. m., pl. saþiábili; f. sg. saþiábilã, ºi pl. sãbiázã, 1 pl. sãbiém (sil. -bi-em); conj. prez.
pl. saþiábile 3 sg. ºi pl. sãbiéze; ger. sãbiínd (sil. -bi-ind)
saþiabilitáte s. f., g.-d. art. saþiabilitäþii sãbiér s. m. (sil. -bi-er), pl. sãbiéri
saþietáte s. f. (sil. -þi-e-), g.-d. art. saþietäþii sãbioárã s. f. (sil. -bi-oa-), g.-d. art. sãbioárei;
sau conjcþ. pl. sãbioáre
sáulã s. f. (sil. sa-u-), g.-d. art. sáulei; pl. sáule sãbiói s. n. (sil. -bi-oi), art. sãbióiul; pl. sãbioáie
sáunã s. f. (sil. sa-u-), g.-d. art. sáunei; pl. sáune (sil. -bi-oa-)
855
sãbiúþã s. f. (sil. -bi-u-), g.-d. art. sãbiúþei; pl.
sãbiúþã/sãniúþã
sãlbãticíe s. f., art. sãlbãticía, g.-d. art.
I
sãbiúþe sãlbãticíei; (fapte, locuri) pl. sãlbãticíi, art.
sãcãlúº s. n., pl. sãcãlúºe/sãcãlúºuri sãlbãticíile
sãceálã s. f. (sil. -cea-), g.-d. art. sãcélii; pl. sãcéli sãlbãticíme s. f., g.-d. art. sãlbãticímii; (locuri,
sãcelá vb., ind. prez. 1 sg. sãceléz, 3 sg. ºi pl. animale) pl. sãlbãticími
sãceleázã sãlbãticíre s. f., g.-d. art. sãlbãticírii; pl.
sãcói s. n., art. sãcóiul; pl. sãcoáie sãlbãticíri
sãcúi s. n., pl. sãcúie sãlbãticiúne s. f., g.-d. art. sãlbãticiúnii; pl.
sãculéþ s. n., pl. sãculéþe sãlbãticiúni
sãcultéþ s. n., pl. sãcultéþe sãlbãþíe s. f., art. sãlbãþía, g.-d. art. sãlbãþíei;
sãcuºór s. m., pl. sãcuºóri pl. sãlbãþíi, art. sãlbãþíile
sãdí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãdésc, imperf. sãlbulíþã s. f., g.-d. art. sãlbulíþei; pl. sãlbulíþe
3 sg. sãdeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãdeáscã sãlcioárã s. f. (sil. -ci-oa-), g.-d. art. sãlcioárei;
sãdílã (sãculeþ) s. f., g.-d. art. sãdílei; pl. sãdíle pl. sãlcioáre
sãdíre s. f., g.-d. art. sãdírii; pl. sãdíri sãlcíº s. n., pl. sãlcíºuri
sãdit s. n. sãlcíu adj. m., f. sãlcíe; pl. m. ºi f. sãlcíi
sãditór adj. m., (persoanã) s. m., pl. sãditóri; sãlíþã s. f., g.-d. art. sãlíþei; pl. sãlíþe
f. sg. ºi pl. sãditoáre sãltá vb., ind. prez. 1 sg. salt, 3 sg. ºi pl. sáltã;
sãditór (instrument) s. n., pl. sãditoáre conj. prez. 3 sg. ºi pl. sálte
sãditúrã s. f., g.-d. art. sãditúrii; pl. sãditúri sãltáre s. f., g.-d. art. sãltärii; pl. sãltäri
sãgeáta-ápei (sau ápelor) s. f. sãltãréþ adj. m., pl. sãltãréþi; f. sg. sãltãreáþã,
sãgeáta-lui-Dumnezéu s. f. pl. sãltãréþe
sãgeátã s. f., g.-d. art. sãgéþii; pl. sãgéþi sãltãtoáre s. f., g.-d. art. sãltãtórii; pl. sãltãtóri
sãgetá vb., ind. prez. 1 sg. sãgetéz, 3 sg. ºi pl. sãltãtór adj. m., pl. sãltãtóri; f. sg. ºi pl.
sãgeteázã sãltãtoáre
sãgetár s. m., pl. sãgetári sãltãtúrã s. f., g.-d. art. sãltãtúrii; pl. sãltãtúri
sãgetáre s. f., g.-d. art. sãgetärii; pl. sãgetäri sãmãdäu s. m., art. sãmãdäul; pl. sãmãdäi,
sãgetẠs. m., pl. sãgetáºi art. sãmãdäii
sãgetãtór adj. m., s. m., pl. sãgetãtóri; f. sg. ºi sãmãluíre s. f., g.-d. art. sãmãluírii; pl.
pl. sãgetãtoáre sãmãluíri
Sãgetãtórul s. pr. m. art. sämãnãtorísm s. n.
sãgetãtúrã s. f., g.-d. art. sãgetãtúrii; pl. sãmãnãtoríst s. m., adj. m., pl. sãmãnãtoríºti;
sãgetãtúri f. sg. sãmãnãtorístã, pl. sãmãnãtoríste
sãgeþícã s. f., g.-d. art. sãgeþélei; pl. sãgeþéle sãm÷nþã s. f., g.-d. art. semínþei; pl. semínþe
sãgní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãgnésc, imperf. sãmânþoáse s. f., pl. sãmânþoáse
3 sg. sãgneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãgneáscã sãmânþós adj. m., pl. sãmânþóºi; f. sg.
sãgníre s. f., g.-d. art. sãgnírii; pl. sãgníri sãmânþoásã, pl. sãmânþoáse
sãhãidác s. n. (sil. -hãi-), pl. sãhãidáce sãmeºíe s. f., art. sãmeºía, g.-d. sãmeºíi, art.
sãidãcár s. m. (sil. sãi-), pl. sãidãcári sãmeºíei; pl. sãmeºíi
sãlẠs. n., pl. sãláºe/sãláºuri sãmeºoáie s. f., art. sãmeºoáia, g.-d. art.
sãlãjeán adj. m., s. m., pl. sãlãjéni; f. sg. sãmeºoáiei; pl. sãmeºoáie
sãlãjeánã, pl. sãlãjéne sãnãtáte s. f., g.-d. art. sãnãtäþii
sãlãjeáncã s. f., g.-d. art. sãlãjéncei; pl. sãlãjénce sãnãtós adj. m., pl. sãnãtóºi; f. sg. sãnãtoásã,
sãlãºél s. n., pl. sãlãºéle pl. sãnãtoáse
sãlãºluí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãlãºluiésc, sãnãtoºél adj. m., pl. sãnãtoºéi; f. sg. sãnãtoºícã,
imperf. 3 sg. salãºluiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. sãnãtoºéle
sãlãºluiáscã sãniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 1 sg. sãniéz,
sãlãºluínþã s. f., g.-d. art. sãlaºluínþei; pl. 3 sg. ºi pl. sãniázã, 1 pl. sãniém (sil. -ni-em);
sãlãºluínþe conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãniéze; ger. sãniínd
sãlãºluíre s. f., g.-d. art. sãlãºluírii; pl. sãlãºluíri (sil. -ni-ind)
sãlãþícã s. f., g.-d. art. sãlãþélei; pl. sãlãþéle sãniát s. n. (sil. -ni-at)
sãlbátic adj. m., s. m., pl. sãlbátici; f. sg. sãniíº s. n., pl. sãniíºuri
sãlbáticã, pl. sãlbátice sãniºoárã s. f., g.-d. art. sãniºoárei; pl. sãniºoáre
sãlbãticí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãlbãticésc, sãniúº s. n. (sil. -ni-uº), pl. sãniúºuri
imperf. 3 sg. sãlbaticeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãniúþã s. f. (sil. -ni-u-), g.-d. art. sãniúþei; pl.
sãlbãticeáscã sãniúþe
I sãpá/säruri
sãpá vb., ind. prez. 1 sg. sap, 2 sg. sapi, 3 sg. sãrãcúþ adj. m., pl. sãrãcúþi; f. sg. sãrãcúþã,
856

ºi pl. sápã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sápe pl. sãrãcúþe


sãpáre s. f., g.-d. art. sãpärii; pl. sãpäri sãrãduí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãrãduiésc,
sãpát s. n., pl. sãpáturi imperf. 3 sg. sãrãduiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
sãpãlígã s. f., g.-d. art. sãpãlígii; pl. sãpãlígi sãrãduiáscã
sãpãlúgã s. f., g.-d. art. sãpãlúgii; pl. sãpãlúgi sãrãntoácã s. f., g.-d. art. sãrãntoácei; pl.
sãpãtoáre (persoanã) s. f., g.-d. art. sãpãtoárei; sãrãntoáce
pl. sãpãtoáre sãrãntóc s. m., pl. sãrãntóci
sãpãtoáre (maºinã) s. f., g.-d. art. sãpãtórii; sãrãríe s. f., art. sãrãría, g.-d. art. sãrãríei; pl.
pl. sãpãtóri sãrãríi, art. sãrãríile
sãpãtór s. m., pl. sãpãtóri sãrãtoáre s. f., g.-d. art. sãrãtoárei; pl. sãrãtoáre
sãpãtúrã s. f., g.-d. art. sãpãtúrii; pl. sãpãtúri sãrãtór s. m., pl. sãrãtóri
sãpíe s. f., pl. sãpíi sãrãturát adj. m., pl. sãrãturáþi; f. sg. sãrãturátã,
sãptãmânál adj. m., pl. sãptãmânáli; f. sg. pl. sãrãturáte
sãptãmânálã, pl. sãptãmânále sãrãtúrã s. f., g.-d. art. sãrãtúrii; (terenuri,
sãptãmânál s. n., pl. sãptãmânále alimente) pl. sãrãtúri
sãptãm÷nã s. f., g.-d. art. sãptãm÷nii; pl. sãrãturós adj. m., pl. sãrãturóºi; f. sg.
sãptãm÷ni sãrãturoásã, pl. sãrãturoáse
sãpún s. n., (bucãþi, sorturi) pl. sãpúnuri sãrãþeá s. f., g.-d. art. sãrãþélei; pl. sãrãþéle
sãpunár s. m., adj. m., pl. sãpunári sãrbãtoáre s. f., g.-d. art. sãrbãtórii; pl. sãrbãtóri
sãpunáriþã/sãpunãríþã s. f., g.-d. art. sãpunáriþei/ sãrbãtorésc adj. m., f. sãrbãtoreáscã; pl. m. ºi
sãpunãríþei; pl. sãpunáriþe/sãpunãríþe f. sãrbãtoréºti
sãpunãríe s. f., art. sãpunãría, g.-d. art. sãrbãtoréºte adv.
sãpunãríei; pl. sãpunãríi, art. sãpunãríile sãrbãtorí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
sãpunãrít s. n. sãrbãtorésc, imperf. 3 sg. sãrbãtoreá; conj. prez.
sãpuneálã s. f., g.-d. art. sãpunélii; pl. sãpunéli 3 sg. ºi pl. sãrbãtoreáscã
sãpunél s. n., pl. sãpunéle sãrbãtoríre s. f., g.-d. art. sãrbãtorírii; pl.
sãpuní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãpunésc, sãrbãtoríri
imperf. 3 sg. sãpuneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãrbezeálã s. f., g.-d. art. sãrbezélii
sãpuneáscã sãrbezí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãrbezésc,
sãpuniérã s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. sãpuniérei; imperf. 3 sg. sãrbezeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pl. sãpuniére sãrbezeáscã
sãpuníre s. f., g.-d. art. sãpunírii; pl. sãpuníri sãrbúºcã s. f., pl. sãrbúºte
sãpunít s. n. sãrcinér s. n., pl. sãrcinére
sãpúnul-cálului s. n. sãrdác s. n., pl. sãrdáce
sãpuºoárã s. f., g.-d. art. sãpusoárei; pl. sãrí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sar, 2 sg. sari,
sãpuºoáre imperf. 3 sg. sãreá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
sãrá vb., ind. prez. 1 sg. sãréz, 3 sg. ºi pl. sãreázã sárã; imper. 2 sg. sari; ger. sãrínd
sãrác adj. m., pl. sãráci; f. sg. sãrácã, pl. sãráce sãricícã s. f., g.-d. art. sãricélei; (plante) pl.
sãrád s. n., pl. sãráduri sãricéle
sãrár (persoanã) s. m., pl. sãrári sãrindár s. n., pl. sãrindáre
sãrár (obiect) s. n., pl. sãráre sãrít adj. m., pl. sãríþi; f. sg. sãrítã, pl. sãríte
sãráre s. f., g.-d. art. sãrärii sãrít s. n. (pl. sãrite în loc. pe ~)
sãrát s. n. sãritoáre (cascadã, obstacol) s. f., g.-d. art.
sãrãcán adj. m., s. m., pl. sãrãcáni; f. sg. sãritórii; pl. sãritóri
sãrãcánã, pl. sãrãcáne sãritór adj. m., pl. sãritóri; f. sg. ºi pl. sãritoáre
sãrãcãciós adj. m., pl. sãrãcãcióºi; f. sg. sãritúrã s. f., g.-d. art. sãritúrii; pl. sãritúri
sãrãcãcioásã, pl. sãrãcãcioáse sãrmán adj. m., pl. sãrmáni; f. sg. sãrmánã,
sãrãcí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãrãcésc, pl. sãrmáne
imperf. sg. sãrãceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sãrmãlúþã s. f., g.-d. art. sãrmãlúþei; pl.
sãrãceáscã sãrmãlúþe
sãrãcíe s. f., art. sãrãcía, g.-d. art. sãrãcíei; sãrmãnél adj. m., pl. sãrmãnéi; f. sg. sãrmãnícã,
(lucruri fãrã valoare) pl. sãrãcíi, art. sãrãcíile pl. sãrmãnéle
sãrãcílã s. m. sãrmãnúþ adj. m., pl. sãrmãnúþi; f. sg.
sãrãcíme s. f., g.-d. art. sãrãcímii sãrmãnúþã, pl. sãrmãnúþe
sãrãcíre s. f., g.-d. art. sãrãcírii; pl. sãrãcíri säruri (lichid pentru trezire din leºin) s. f. pl.
857
sãrút s. n., pl. sãrúturi
sãrút/sârbocroátã
sâmburós adj. m., pl. sâmburóºi; f. sg.
I
sãrutá vb., ind. prez. 1 sg. sãrút, 3 sg. ºi pl. sâmburoásã, pl. sâmburoáse
sãrútã sân (mamelã) s. m., pl. sâni
sãrutáre s. f., g.-d. art. sãrutärii; pl. sãrutäri sân (piept al omului, al cãmãºii, fundul
sãrutát s. n., pl. sãrutáturi nãvodului, interior, golf) s. n., pl. s÷nuri
sãrút m÷na (formulã de salut sau de sâneáþã s. f., g.-d. art. sânéþei; pl. sânéþe
mulþumire) vb. + s. f. s÷nge s. n.
sãrút-m÷na (cerºit) s. n. sângeápã s. f., g.-d. art. sângépei; pl. sângépe
sãsésc adj. m., f. sãseáscã; pl. m. ºi f. sãséºti s÷nge-de-nóuã-fráþi s. m.
sãséºte adv. s÷ngele-voinículul (bot) s. m.
sãsíme s. f., g.-d. art. sãsímii s÷nger s. m., pl. s÷ngeri
sãsoáicã s. f., g.-d. art. sãsoáicei; pl. sãsoáice sângerá vb., ind. prez. 1 sg. sângeréz, 3 sg. ºi
sãteán s. m., pl. sãténi pl. sângereázã
sãteáncã s. f., g.-d. art. sãténcei; pl. sãténce sângeráre s. f., g.-d. art. sângerärii; pl.
sãtésc adj. m., f. sãteáscã; pl. m. ºi f. sãtéºti sângeräri
sãticél s. n., pl. sãticéle sângerát s. n.
sãtiºór s. n., pl. sãtiºoáre sângerátic adj. m., pl. sângerátici; f. sg.
sãtmãreán adj. m., s. m., pl. sãtmãréni; f. sg. sângeráticã, pl. sângerátice
sãtmãreánã, pl. sãtmãréne sângerãtór adj. m., pl. sângerãtóri; f. sg. ºi pl.
sãtmãreáncã s. f., g.-d. art. sãtmãréncei; pl. sângerãtoáre
sãtmãrénce sângerãtúrã s. f., g.-d. art. sângerãtúrii; pl.
sãtúc s. n., pl. sãtúcuri/sãtúce sângerãtúri
sãtuceán s. n., pl. sãtucéne sângereán adj. m., s. m., pl. sângeréni; f. sg.
sãtúl adj. m., pl. sãtúi; f. sg. sãtúlã, pl. sãtúle sângereánã, pl. sângeréne
sãtuléþ s. n., pl. sãtuléþe sângereáncã s. f., g.-d. art. sângeréncei, pl.
sãturá vb., ind. prez. 1 sg. sátur, 3 sg. ºi pl. sângerénce
sáturã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sáture s÷nge-réce s. n.
sãturáre s. f., g.-d. art. sãturärii; pl. sãturäri sângeréte s. m., pl. sângeréþi
sãturáte s. n. pl. sângeríu adj. m., f. sângeríe; pl. m. ºi f. sângeríi
sãþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. sãþióºi; f. sg. sânger÷nd adj. m., pl. sânger÷nzi; f. sg.
sãþioásã, pl. sãþioáse sânger÷ndã, pl. sânger÷nde
sãu/al sãu adj. m., pl. sãi/ai sãi; f. sg. sa/a sa, sângerós adj. m., pl. sângeróºi; f. sg. sângeroásã,
g.-d. sále/a sále , pl. sále/ale sále (ºi -sãu/-su m. pl. sângeroáse
sg., -sa, f. sg., -sii/-sei, g.-d. f. sg. în îmbinãri s÷nger-pãtát s. m.
ca frate-sãu, sorã-sii etc.) sângiós adj. m., pl. sângióºi; f. sg. sângioásã,
sãu (precedat de al) pr. m., pl. ai sãi, g.-d. pl. sângioáse
álor sãi; f. sg. a sa, pl. ale sále, g.-d. álor sále sâniºór s. m., pl. sâniºóri
sãvârºí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sãvârºésc, sânt adj. m., s. m., pl. s÷nþi; f. sg. s÷ntã, g.-d.
l pl. sãvârºím, imperf. 3 sg. sãvârºeá; conj. art. s÷ntei, pl. s÷nte
prez. 3 sg. ºi pl. sãvârºeáscã; ger. sãvârºínd sântuléþ s. m., pl. sântuléþi
sãvârºíre s. f., g.-d. art. sãvârºírii; pl. sãvârºíri sânziánã (bot.) s. f. (sil. -zi-a-), g.-d. art.
sâc interj. sânziénei (sil. -zi-e-); pl. sânziéne
sâcâí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg. s÷câi, sânziána-voiniceáscã s. f. (sil. -zi-a-)
3 sg. ºi pl. s÷câie, imperf. 3 sg. sâcâiá Sânziéne (sãrbãtoare) s. pr. f. pl. (sil. -zi-e-)
sâcâiálã s. f., g.-d. art. sâcâiélii; pl. sâcâiéli sârb (persoana) s. m., adj. m., pl. sârbi; f. sg.
sâcâitór adj. m., pl. sâcâitóri; f. sg. ºi pl. s÷rbã, g.-d. art. s÷rbei, pl. s÷rbe
sâcâitoáre s÷rba (dans) s. f., art.
S÷mbãta Máre s. pr. f. s÷rbã (limba) s. f., g.-d. art. s÷rbei
s÷mbãtã s. f., g.-d. art. s÷mbetei; pl. s÷mbete sârbésc adj. m., f. sârbeáscã; pl. m. ºi f. sârbéºti
sâmbovínã s. f., g.-d. art. sâmbovínei; pl. sârbéºte adv.
sâmbovíne sârbísm s. n., pl. sârbísme
sâmbrẠs. m., pl. sâmbráºi sârboáicã s. f., g.-d. art. sârboáicei; pl. sârboáice
s÷mbrã s. f., g.-d. art. s÷mbrei; pl. s÷mbre sârbocroát adj. m. (sil. -cro-at), pl. sârbocroáþi;
s÷mbure s. m., art. s÷mburele; pl. s÷mburi f. sg. sârbocroátã, pl. sârbocroáte
sâmburél s. m., pl. sâmburéi, art. sâmburéii sârbocroátã (limba) s. f. (sil. -cro-a-), g.-d. art.
sâmburoáse s. f., pl. sârbocroátei
I sârg/scandináv
sârg s. n. scaiéte s. m., pl. scaiéþi
858

sârghíe s. f., art. sârghía, g.-d. art. sârghíei; pl. scai mãrúnt s. m. + adj.
sârghíi, art. sârghíile scáiul-drácului s. m.
sârguí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sârguiésc, scai v÷nãt s. m. + adj.
imperf. 3 sg. sârguiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scalár adj. m., (mat., fiz., zool.) s. m., pl.
sârguiáscã scalári; f. sg. scalárã, pl. scaláre
sârguinciós adj. m. (sil. -gu-in-), pl. sârguincióºi; scaláre s. f., g.-d. art. scalärii
f. sg. sârguincioásã, pl. sârguincioáse scalarifórm adj. m., pl. scalarifórmi; f. sg.
sârguínþã s. f., g.-d. art. sârguínþei; pl. sârguínþe scalarifórmã, pl. scalarifórme
sârguitór adj. m. (sil. -gu-i-), pl. sârguitóri; scálã s. f., g.-d. art. scálei; pl. scále
f. sg. ºi pl. sârguitoáre scald s. m., pl. scalzi
sârmár s. m., pl. sârmári scáldã s. f., g.-d. art. scáldei; pl. scálde
s÷rmã s. f., g.-d. art. s÷rmei; (bucãþi, feluri, scáldic adj. m., pl. scáldici; f. sg. scáldicã, pl.
peºti) pl. s÷rme scáldice
sârmós adj. m., pl. sârmóºi; f. sg. sârmoásã, pl. scalén adj. m., n., pl. m. scaléni/n. scaléne
sârmoáse scalétã s. f., pl. scaléte
sârmulíþã s. f., g.-d. art. sârmulíþei; (bucãþi, scalimetríe s. f., art. scalimetría, g.-d. art.
feluri, plante) pl. sârmulíþe scalimetríei
sârmuºoárã s. f., g.-d. art. sârmuºoárei; (bucãþi, scaliólã s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. scaliólei; pl.
feluri) pl. sârmuºoáre scalióle
sâsâí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg. s÷sâi, scalográmã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. scalográmei;
3 sg. ºi pl. s÷sâie, imperf. 3 sg. sâsâiá pl. scalográme
sâsâiác s. n., pl. sâsâiáce scalp s. n., pl. scálpuri
sâsâiálã s. f., g.-d. art. sâsâiélii; pl. sâsâiéli scalpá vb., ind. prez. 1 sg. scalpéz, 3 sg. ºi pl.
sâsâíre s. f., g.-d. art. sâsâírii; pl. sâsâíri scalpeázã
sâsâít s. n. scalpáre s. f., g.-d. art. scalpärii; pl. scalpäri
sâsâitúrã s. f. (sil. -sâ-i-), g.-d. art. sâsâitúrii; scalpél s. n., pl. scalpéle
pl. sâsâitúri scamatór s. m., pl. scamatóri
scábie s. f. (sil. -bi-e), art. scábia (sil. -bi-a), g.-d. scamatoríe s. f., art. scamatoría, g.-d. art.
art. scábiei; pl. scábii scamatoríei; pl. scamatoríi, art. scamatoríile
scabiós adj. m. (sil. -bi-os), pl. scabióºi; f. sg. scámã s. f., g.-d. art. scámei; (fire) pl. scáme
scabioásã, pl. scabioáse scáme (puf al unor plante) s. f. pl.
scabrós adj. m. (sil. -bros), pl. scabróºi; f. sg. scamonée s. f., art. scamonéea, g.-d. art.
scabroásã, pl. scabroáse scamonéei; pl. scamonée
scabrozitáte s. f. (sil. -bro-), g.-d. art. scámpolo s. n., pl. scámpolouri
scabrozitäþii; (vorbe, atitudini, fapte) pl. scaná vb., ind. prez. 1 sg. scanéz, 3 sg. ºi pl.
scabrozitäþi scaneázã
scábru adj. m., pl. scábri; f. sg. scábrã, pl. scábre scanáre s. f., g.-d. art. scanärii; pl. scanäri
scadént adj. m., pl. scadénþi; f. sg. scadéntã, scandá vb., ind. prez. 1 sg. scandéz, 3 sg. ºi
pl. scadénte pl. scandeázã
scadenþár s. n., pl. scadenþáre scandál s. n., pl. scandáluri
scadénþã s. f., g.-d. art. scadénþei; pl. scadénþe scandalagioáicã s. f., g.-d. art. scandalagioáicei;
scafandreríe s. f., g.-d. art. scafandreríei pl. scandalagioáice
scafandriér s. m. (sil. -dri-er), pl. scafandriéri scandalagíu s. m., art. scandalagíul; pl.
scafandriérã s. f. (sil. -dri-e-), g.-d. art. scandalagíi, art. scandalagíii
scafandriérei; pl. scafandriére scandalizá vb., ind. prez. 1 sg. scandalizéz,
scafándru (persoanã) s. m., art. scafándrul; 3 sg. ºi pl. scandalizeázã
pl. scafándri, art. scafándrii scandalizáre s. f., g.-d. art. scandalizärii; pl.
scafándru (obiect) s. n., art. scafándrul; pl. scandalizäri
scafándre scandalizát adj. m., pl. scandalizáþi; f. sg.
scáfã s. f., g.-d. art. scáfei; pl. scáfe scandalizátã, pl. scandalizáte
scafoíd s. n., pl. scafoíde scandalós adj. m., pl. scandalóºi; f. sg.
scafoidítã s. f. (sil. -fo-i-), pl. scafoidíte scandaloásã, pl. scandaloáse
scafopóde s. f., pl. scafopóde scandáre s. f., g.-d. art. scandärii; pl. scandäri
scai (plantã) s. m., art. scáiul; pl. scai, art. scáii scandináv s. m., adj. m., pl. scandinávi; f. sg.
scai (material) s. n., art. scáiul scandinávã, g.-d. art. scandinávei, pl. scandináve
859
scandinávic adj. m., pl. scandinávici; f. sg.
scandinávic/scãpãtáre
scatologíe s. f., art. scatología, g.-d. art.
I
scandinávicã, pl. scandinávice scatologíei; pl. scatologíi, art. scatologíile
scándiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. scándiul; scáun s. n., pl. scáune
simb. Sc Scáunul apostólic s. pr. n. + adj.
scáner s. n., pl. scánere scáunul-Dómnului (bot.) s. n.
scanográf s. n., pl. scanográfe Scáunul-lui-Dumnezéu (astron.) s. pr. n.
scap s. m., pl. scapi Scáunul pontificál s. pr. n. + adj.
scápãr s. n. scãdeá vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scad, 1 pl.
scápãt s. n. scãdém, 2 pl. scãdéþi; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
scapét s. m., pl. scapéþi scádã; imper. 2 sg. scáde; part. scãzút
scapolít s. n., pl. scapolíte scãdére s. f., g.-d. art. scãdérii; pl. scãdéri
scapúl s. n., pl. scapúle scãfârlíe s. f., art. scãfârlía, g.-d. art. scãfârlíei;
scapulagíe s. f., pl. scapulagíi pl. scãfârlíi, art. scãfârlíile
scapulár adj. m., pl. scapulári; f. sg. scapulárã, scãfíþã s. f., g.-d. art. scãfíþei; pl. scãfíþe
pl. scapuláre scãieciór s. m., pl. scãiecióri
scápulã s. f., g.-d. art. scápulei; pl. scápule scãiúº s. m., pl. scãiúºi
scarabéu s. m., art. scarabéul; pl. scarabéi, art. scãl÷mb adj. m., pl. scãl÷mbi; f. sg. scãl÷mbã,
scarabéii pl. scãl÷mbe
scára-Dómnului s. f. scãlâmbãiá vb., ind. prez. 1 sg. scãlâmbãiéz/
scára-m÷þei (nav.) s. f. scãl÷mbãi; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scãlâmbãiéze/
Scaraóþchi s. pr. m. scãl÷mbãie; ger. scãlâmbãínd
scára-pisícii (tipogr.) s. f. scãlâmbãiálã s. f., g.-d. art. scãlâmbãiélii; pl.
scárã s. f., g.-d. art. scärii; pl. scãri scãlâmbãiéli
scárã-de-pisícã (nav.) s. f., art. scára-de-pisícã scãlâmbãiére s. f., g.-d. art. scãlâmbãiérii; pl.
scarificá vb., ind. prez. 1 sg. scarífic, 3 sg. ºi scãlâmbãiéri
pl. scaríficã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scarífice scãlâmbãtúrã s. f., g.-d. art. scãlâmbãtúrii; pl.
scarificáre s. f., g.-d. art. scarificärii; pl. scãlâmbãtúri
scarificäri scãldá vb., ind. prez. 1 sg. scald, 3 sg. ºi pl.
scarificát adj. m., pl. scarificáþi; f. sg. scáldã
scarificátã, pl. scarificáte scãldáre s. f., g.-d. art. scãldärii; pl. scãldäri
scarificatór s. n., pl. scarificatoáre scãldát s. n., pl. scãldáturi
scarificáþie s. f. (sil. -þi-e), art. scarificáþia (sil. scãldãtoáre s. f., g.-d. art. scãldãtórii; pl. scãldãtóri
-þi-a), g.-d. art. scarificáþiei; pl. scarificáþii, art. scãmós adj. m., pl. scãmóºi; f. sg. scãmoásã,
scarificáþiile (sil. -þi-i-) pl. scãmoáse
scariós adj. m., pl. scarióºi; f. sg. scarioásã, pl. scãmoºá vb., ind. prez. 1 sg. scãmoºéz, 3 sg.
scarioáse ºi pl. scãmoºeázã, 1 pl. scãmoºäm; conj. prez.
scarlatínã s. f., g.-d. art. scarlatínei; pl. 3 sg. ºi pl. scãmoºéze; ger. scãmoº÷nd
scarlatíne scãmoºáre s. f., g.-d. art. scamoºärii; pl.
scarlatinétã s. f., pl. scarlatinéte scãmoºäri
scarlatinós adj. m., s. m., pl. scarlatinóºi; f. sg. scãmoºát s. n.
scarlatinoásã, pl. scarlatinoáse scãmoºát adj. m., pl. scãmoºáþi; f. sg. scãmoºátã,
scarós adj. m., pl. scaróºi; f. sg. scaroásã, pl. pl. scãmoºáte
scaroáse scãpá vb., ind. prez. 1 sg. scap, 2 sg. scapi, 3 sg.
scarp s. m., pl. scarpi ºi pl. scápã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scápe
scart s. n. scãpáre s. f., g.-d. art. scãpärii; pl. scãpäri
scartelát adj. m., pl. scarteláþi; f. sg. scartelátã, scãpãrá vb., ind. prez. 1 sg. scápãr, 3 sg. ºi pl.
pl. scarteláte scápãrã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scápere
scat s. n. scãpãráre s. f., g.-d. art. scãpãrárii; pl. scãpãräri
scatíu s. m., art. scatíul; pl. scatíi, art. scatíii scãpãrát s. n.
scatoálcã s. f., g.-d. art. scatoálcei; pl. scatoálce scãpãrãtoáre s. f., g.-d. art. scãpãrãtórii; pl.
scatofág adj. m., pl. scatofági; f. sg. scatofágã, scãpãrãtóri
pl. scatofáge scãpãrãtór adj. m., pl. scãpãrãtóri; f. sg. ºi pl.
scatofagíe s. f., art. scatofagía, g.-d. art. scãparãtoáre
scatofagíei scãpãtá vb., ind. prez. 1 sg. scápãt, 3 sg. ºi pl.
scatól s. n. scápãtã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scápete
scatológic adj. m. ¿ logic scãpãtáre s. f., g.-d. art. scãpãtärii; pl. scãpãtäri
I scãpãtát/scârþâí
scãpãtát s. n. sc÷ndurã s. f., g.-d. art. sc÷ndurii; pl. sc÷nduri
860

scãrár s. m., pl. scãrári scândurãríe s. f., art. scândurãría, g.-d.


scãricícã s. f., g.-d. art. scãricélei; pl. scãricéle scândurãríi, art. scândurãríei
scãriºoárã s. f., g.-d. art. scãriºoárei; pl. scãriºoáre scândurícã/scândureá s. f., g.-d. art. scândurélei;
scãríþã s. f., g.-d. art. scãríþei; pl. scaríþe pl. scânduréle
scãrmãná vb., ind. prez. 1 sg. scármãn, 3 sg. scânduríce s. f., g.-d. art. scândurícii; pl. scânduríci
ºi pl. scármãnã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scármene scânduríþã s. f., g.-d. art. scânduríþei; pl. scânduríþe
scãrmãnáre s. f., g.-d. art. scãrmãnärii; pl. scânteiá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl. scânteiázã,
scãrmãnäri 1 pl. scânteiém; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scânteiéze;
scãrmãnát s. n. ger. scânteínd
scãrmãnãtoáre (persoanã) s. f., g.-d. art. scântéie s. f., art. scântéia, g.-d. art. scântéii;
scãrmãnãtoárei; pl. scãrmãnãtoáre pl. scântéi
scãrmãnãtoáre (unealtã) s. f., g.-d. art. scânteiére s. f., g.-d. art. scânteiérii; pl.
scãrmãnãtórii; pl. scãrmãnãtóri scânteiéri
scãrmãnãtór s. m., pl. scãrmãnãtóri scânteietór adj. m., pl. scânteietóri; f. sg. ºi pl.
scãrmãnãtúrã s. f., g.-d. art. scãrmãnãtúrii; pl. scânteietoáre
scãrmãnãtúri scânteioárã s. f., g.-d. art. scânteioárei; pl.
scãrmãneálã s. f., g.-d. art. scãrmãnélii; pl. scânteioáre
scãrmãnéli scânteiós adj. m., pl. scânteióºi; f. sg. scânteioásã,
scãrpiná vb., ind. prez. 1 sg. scárpin, 3 sg. ºi pl. scânteioáse
pl. scárpinã scânteiúþa-lúpului s. f.
scãrpináre s. f., g.-d. art. scãrpinärii; pl. scãrpinäri scânteiúþã s. f., g.-d. art. scânteiúþei; pl. scânteiúþe
scãrpinát s. n. scânteiúþe (brumãrele) s. f. pl.
scãrpinãtoáre s. f., g.-d. art. scãrpinãtórii; pl. scârbávnic adj. m., pl. scârbávnici; f. sg.
scãrpinãtóri scârbávnicã, pl. scârbávnice
scãrpinãtúrã s. f., g.-d. art. scãrpinãtúrii; pl. sc÷rbã s. f., g.-d. art. sc÷rbei; (fiinþe mârºave,
scãrpinãtúri fapte reprobabile, necazuri) pl. sc÷rbe
scãunẠ(persoanã) s. m. (sil. scã-u-), pl. sc÷rbe (vorbe triviale) s. f. pl.
scãunáºi scârbélnic adj. m., pl. scârbélnici; f. sg.
scãunẠ(obiect) s. n. (sil. scã-u-), pl. scãunáºe scârbélnicã, pl. scârbélnice
scãunél s. n. (sil. scã-u-), pl. scãunéle scârbí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scârbésc,
scãunoáie s. f. (sil. scã-u-), art. scãunoáia, g.-d. imperf. 3 sg. scârbeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
art. scãunoáiei; pl. scãunoáie scârbeáscã
scãzãm÷nt s. n., pl. scãzãmínte scârbít adj. m., pl. scârbíþi; f. sg. scârbítã, pl. scârbíte
scãzãtór s. m., pl. scãzãtóri scârbós adj. m., pl. scârbóºi; f. sg. scârboásã,
scãzúte s. n. pl. pl. scârboáse
scâlceázã s. f., pl. scâlcéze scârboºénie s. f. (sil. -ni-e), art. scârboºénia (sil.
scâlciá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. scâlciéz, -ni-a), g.-d. art. scârboºéniei; (lucruri, fiinþe,
3 sg. ºi pl. scâlciázã, 1 pl. scâlciém (sil. -ci-em); fapte, vorbe scârboase) pl. scârboºénii, art.
conj. prez. 3 sg. ºi pl. scâlciéze; ger. scâlciínd scârboºénilie (sil. -ni-i-)
(sil. -ci-ind) sc÷rnav adj. m., pl. sc÷rnavi; f. sg. sc÷rnavã,
scâlciát adj. m., pl. scâlciáþi; f. sg. scâlciátã, pl. sc÷rnave
pl. scâlciáte sc÷rnã s. f., g.-d. art. sc÷rnei; pl. sc÷rne
scâlciére s. f., g.-d. art. scâlciérii; pl. scâlciéri scârnãvénie s. f. (sil. -ni-e), art. scârnãvénia
scâlcietúrã s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. scâlcietúrii; (sil. ni-a), g.-d. scârnãvénii, art. scârnãvéniei
pl. scâlcietúri scârnãví vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scârnãvésc,
scânceálã s. f., g.-d. art. scâncélii; pl. scâncéli imperf. 3 sg. scârnãveá; conj. prez. 3 sg. ºi
sc÷ncet s. n., pl. sc÷ncete pl. scârnãveáscã
scâncí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scâncésc, scârnãvíe s. f., art. scârnãvía, g.-d. art.
imperf. 3 sg. scânceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scârnãvíei; pl. scârnãvíi, art. scârnãvíile
scânceáscã scârþ/sc÷rþa/sc÷rþai interj.
scâncít s. n. scârþ s. m., pl. scârþi
scâncitór adj. m., pl. scâncitóri; f. sg. ºi pl. sc÷rþa-sc÷rþa(-pe-hârtíe) s. m. invar.
scâncitoáre scârþâí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg. sc÷rþâi,
scâncitúrã s. f., g.-d. art. scâncitúrii; pl. 3 sg. ºi pl. sc÷rþâie, imperf. 3 sg. scârþâiá;
scâncitúri ger. scârþâínd
861
scârþâiálã s. f., g.-d. art. scârþâélii; pl. scârþâiéli
scârþâiálã/schíjã
schelãlãiálã s. f., pl. schelãlãiéli
I
scârþâíre s. f., g.-d. art. scârþâírii; pl. scârþâíri schelãlãitúrã s. f., pl. schelãlãitúri
scârþâít s. n. schelãríe s. f., art. schelãría, g.-d. art. schelãríei;
scârþâitoáre s. f. (sil. -þâ-i-), g.-d. art. pl. schelãríi, art. schelãríile
scârþâitórii; pl. scârþâitóri schelét s. n., pl. scheléte
scârþâitór adj. m. (sil. -þâ-i-), pl. scârþâitóri; schelelát adj. m., pl. scheleláþi; f. sg. schelelátã,
f. sg. ºi pl. scârþâitoáre pl. scheleláte
scârþâitúrã s. f. (sil. -þâ-i-), g.-d. art. scârþâitúrii; schelétic adj. m., pl. schelétici; f. sg. scheléticã,
pl. scârþâitúri pl. schelétice
scelerát s. m., pl. sceleráþi scheletipíe s. f., pl. scheletipíi
scelerátã s. f., pl. sceleráte scheletizánt adj. m., pl. scheletizánþi; f. sg.
sceleratéþe s. f., g.-d. art. sceleratéþei scheletizántã, pl. scheletizánte
sceleratísm s. n. scheletologíe s. f., art. scheletología, g.-d. art.
scenaríst s. m., pl. scenaríºti scheletologíei
scenarístã s. f., pl. scenaríste scheletón s. n., pl. scheletoáne
scenarístic adj. m., pl. scenarístici; f. sg. schemátic adj. m., pl. schemátici; f. sg.
scenarísticã, pl. scenarístice schemáticã, pl. schemátice
scenarísticã s. f., g.-d. art. scenarísticii schematísm s. n., pl. schematísme
scenáriu s. n. [-riu pron. -rìu], art. scenáriul; schematizá vb., ind. prez. 1 sg. schematizéz,
pl. scenárii, art. scenáriile (sil.-ri-i-) 3 sg. ºi pl. schematizeázã
scenarizá vb., ind. prez. 1 sg. scenarizéz, 3 sg. schematizánt adj. m., pl. schematizánþi; f. sg.
ºi pl. scenarizeázã schematizántã, pl. schematizánte
scenarizáre s. f., g.-d. art. scenarizärii, pl. schematizáre s. f., g.-d. art. schematizärii; pl.
scenarizäri schematizäri
scénã s. f., g.-d. art. scénei; pl. scéne schematizát adj. m., pl. schematizáþi; f. sg.
scenétã s. f., pl. scenéte schematizátã, pl. schematizáte
scénic adj. m., pl. scénici; f. sg. scénicã, pl. scénice schémã s. f., g.-d. art. schémei; pl. schéme
scenicitáte s. f., g.-d. art. scenicitäþii schépsis s. n.
scenográf s. m. (sil. -graf), pl. scenográfi scherzándo adv. [-zan- pron. -þan-]
scenográfã s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. scenográfei; schérzo s. n. [-zo pron. -þo]
pl. scenográfe schéting s. n., (obiecte) pl. schétinguri
scenográfic adj. m. (sil. -gra-) ¿ grafic scheuná vb. (sil. sche-u-), ind. prez. 3 sg. ºi
scenografíe s. f. (sil. -gra-), art. scenografía, pl. scheáunã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scheáune
g.-d. art. scenografíei; pl. scenografíi scheunáre s. f. (sil. sche-u-), g.-d. art.
scenologíe s. f., art. scenología, g.-d. art. scenologíei scheunärii; pl. scheunäri
scenoním s. n., pl. scenoními scheunát s. n. (sil. sche-u-)
scenotécã s. f., pl. scenotéci scheunãtúrã s. f. (sil. sche-u-), g.-d. art.
scenotéhnic adj. m., pl. scenotéhnici; f. sg. scheunãtúrii; pl. scheunãtúri
scenotéhnicã, pl. scenotéhnice schi s. n., (obiecte) pl. schíuri
scenotéhnicã s. f., g.-d. art. scenotéhnicii schiá vb., ind. prez. 1 sg. schiéz, 3 sg. ºi pl.
scéptic adj. m., s. m., pl. scéptici; f. sg. scépticã, schiázã (sil. schi-a-), 1 pl. schiém; conj. prez.
pl. scéptice 3 sg. ºi pl. schiéze (sil. schi-e-); ger. schiínd
scepticísm s. n. schiagrafíe s. f., art. schiagrafía, g.-d. art.
scepticíst s. m., adj. m., pl. scepticíºti; f. sg. schiagrafíei; pl. schiagrafíi
scepticístã, pl. scepticíste schiagrámã s. f., pl. schiagráme
scepticizá vb., ind. prez. 1 sg. scepticizéz, 3 sg. schiascóp s. n., pl. schiascoápe
ºi pl. scepticizeázã schiascopíe s. f., art. schiascopía, g.-d. art.
sceptrifórm adj. m., pl. sceptrifórmi; f. sg. schiascopíei
sceptrifórmã, pl. sceptrifórme schiatrón s. n.
scéptru s. n., art. scéptrul; pl. scéptre schíbob s. n.
scheámãt s. n., pl. scheámete schíder s. n., pl. schíderi
scheáun s. n., pl. scheáune schif s. n., (ambarcaþii) pl. schífuri
scheci s. n., pl. schéciuri schifíst s. m., pl. schifíºti
schédã s. f., pl. schéde schifístã s. f., pl. schifíste
schélã s. f., g.-d. art. schélei; pl. schéle schíjã s. f., g.-d. art. schíjei; (sfãrâmãturi de
schelãlãí vb., ind. prez. 3 sg. schélãlãie proiectil) pl. schíje
I schílav/sciáticã
schílav adj. m., pl. schilávi; f. sg. schilávã, pl. schindúf s. m.
862

schiláve schinél s. m., pl. schinéi


schilãví vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. schilãvésc, schingi s. n., pl. schíngiuri
imperf. 3 sg. schilãveá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. schingiuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
schilãveáscã schingiuiésc, imperf. 3 sg. schingiuiá; conj.
schilãvós adj. m., pl. schilãvóºi; f. sg. prez. 3 sg. ºi pl. schingiuiáscã
schilãvoásã, pl. schilãvoáse schingiuíre s. f., g.-d. art. schingiuírii; pl.
schilér s. m., pl. schiléri schingiuíri
schilíft s. n., pl. schilífturi schingiuít s. n.
schilód adj. m., pl. schilózi; f. sg. schiloádã, schingiuít adj. m., pl. schingiuíþi; f. sg.
pl. schiloáde schingiuítã, pl. schingiuíte
schilodeálã s. f., g.-d. art. schilodélii; pl. schilodéli schingiuitór adj. m., pl. schingiuitóri; f. sg. ºi
schilodénie s. f., pl. schilodénii pl. schingiuitoáre
schilodí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. schilodésc, schinúþã s. f., g.-d. schinúþei; pl. schinúþe
imperf. 3 sg. schilodeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. schioáre s. f. (sil. schi-oa-), g.-d. art. schioárei;
schilodeáscã pl. schioáre
schilodíre s. f., g.-d. art. schilodírii; pl. schilodíri schiór s. m., pl. schióri
schímã s. f., g.-d. art. schímei; pl. schíme schip s. n., pl. schípuri
schimb s. n., pl. schímburi schípãr s. m., pl. schípãri
schimbá vb., ind. prez. 1 sg. schimb, 3 sg. ºi schíptru s. n., art. schíptrul; pl. schíptre
pl. schímbã schismátic adj. m., pl. schismátici; f. sg.
schimbábil adj. m., pl. schimbábili; f. sg. schismáticã, pl. schismátice
scimbábilã, pl. schimbábile schísmã s. f., g.-d. art. schísmei; pl. schísme
schimbáre s. f., g.-d. art. schimbärii; pl. schit s. n., pl. schíturi
schimbäri schiteán s. m., pl. schiténi
Schimbárea la Fáþã s. pr. f. schituléþ s. n., pl. schituléþe
schimbẠs. m., pl. schimbáºi schiþá vb., ind. prez. 1 sg. schiþéz, 3 sg. ºi pl.
schimbát s. n. schiþeázã
schimbãciós adj. m., pl. schimbãcióºi; f. sg. schiþáre s. f., g.-d. art. schiþärii; pl. schiþäri
schimbãcioásã, pl. schimbãcioáse schíþã s. f., g.-d. art. schíþei; pl. schíþe
schimbãtór adj. m., pl. schimbãtóri; f. sg. ºi pl. schizocít s. n., pl. schizocíte
schimbãtoáre schizofazíe s. f., pl. schizofazíi
schimbãtór s. n., pl. schimbãtoáre schizofítã s. f., pl. schizofíte
schimbeá s. f., art. schimbeáua, g.-d. art. schizofrénic adj. m., s. m. (sil. -fre-), pl.
schimbélei; (porþii) pl. schimbéle schizofrénici; f. sg. schizofrénicã, pl. schizofrénice
schímnic s. m., pl. schímnici schizofreníe s. f. (sil. -fre-), art. schizofrenía,
schímnicã s. f., g.-d. art. schímnicei; pl. g.-d. art. schizofreníei; pl. schizofreníi, art.
schímnice schizofreníile
schimnicésc adj. m., f. schimniceáscã; pl. m. schizogén adj. m., pl. schizogéni; f. sg.
ºi f. schimnicéºti schizogénã, pl. schizogéne
schimnicéste adv. schizogenézã s. f., pl. schizogenéze
schimnicí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. schizogoníe s. f., g.-d. art. schizogoníei; pl.
schimnicésc, imperf. 3 sg. schimniceá; conj. schizogoníi
prez. 3 sg. ºi pl. schimniceáscã schizoíd adj. m., pl. schizoízi; f. sg. schizoídã,
schimnicíe s. f., art. schimnicía, g.-d. art. pl. schizoíde
schimnicíei; pl. schimnicíi, art. schimnicíile schizoidíe s. f. (sil. -zo-i-), g.-d. art. schizoidíei
schimonoseálã s. f., g.-d. art. schimonosélii; pl. schizomaníe s. f., pl. schizomaníi
schimonoséli schizotím adj. m., s. m., pl. schizotími; f. sg.
schimonosí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. schizotímã, pl. schizotíme
schimonosésc, imperf. 3 sg. schimonoseá; conj. schizotimíe s. f., g.-d. art. schizotimíei
prez. 3 sg. ºi pl. schimonoseáscã schizopód s. n., pl. schizopóde
schimonosíre s. f., g.-d. art. schimonosírii; pl. sciafíte s. f., pl. sciafíte
schimonosíri sciátic adj. m. (sil. sci-a-), pl. sciátici; f. sg.
schimonositúrã s. f., g.-d. art. schimonositúrii; sciáticã, pl. sciátice
pl. schimonositúri sciáticã s. f. (sil. sci-a-), g.-d. art. sciáticii; pl.
schindúc s. m. sciátici
863
sciénticã s. f. (sil. sci-en-), g.-d. art. sciénticii
sciénticã/sclipíre
scizúrã s. f., g.-d. art. scizúrii; pl. scizúri
I
scientífic adj. m., pl. scientífici; f. sg. scizurítã s. f., g.-d. art. scizurítei; pl. scizuríte
scientíficã, pl. scientífice sclái s. n., pl. scláiuri
scientísm s. n. (sil. sci-en-) sclav s. m., pl. sclavi
scientíst s. m., adj. m. (sil. sci-en-), pl. scientíºti; sclávã s. f., g.-d. art. sclávei; pl. scláve
f. sg. scientístã, pl. scientíste sclavagísm s. n.
scientizá vb., ind. prez. 1 sg. scientizéz, 3 sg. ºi sclavagíst adj. m., pl. sclavagíºti; f. sg.
pl. scientizeázã sclavagístã, pl. sclavagíste
scientizáre s. f., pl. g.-d. scientizärii, pl. sclaváj s. n.
scientizäri sclavíe s. f., art. sclavía, g.-d. art. sclavíei; pl.
scientológ s. m., pl. scientológi sclavíi
scientológã s. f., pl. scientológe scleradeníe s. f. art. scleradenía, g.-d. art.
scientológic adj. m., pl. scientológici; f. sg. scleradeníei, pl. scleradeníi
scientológicã, pl. scientológice sclerál adj. m., pl. scleráli; f. sg. sclerálã, pl.
scientologíe s. f., art. scientología, g.-d. art. sclerále
scientologíei sclérã s. f., pl. sclére
scifozoár s. n. (sil. -zo-a-), pl. scifozoáre sclereídã s. f., pl. sclereíde
scindá vb., ind. prez. 1 sg. scindéz, 3 sg. ºi pl. sclerenchím s. n., pl. sclerenchímuri
scindeázã sclerodermíe s. f., art. sclerodermía, g.-d. art.
scindáre s. f., g.-d. art. scindärii; pl. scindäri sclerodermíei; pl. sclerodermíi, art. sclerodermíile
scintigráf s. n., pl. scintigráfe scleroftalmíe s. f. (sil. mf. scler-) ¿ oftalmie
scintigráfic adj. m., pl. scintigráfici; f. sg. sclerográf s. n., pl. sclerográfe
scintigráficã, pl. scintigráfice scleroíd adj. m., pl. scleroízi; f. sg. scleroídã,
scintigrafíe s. f., art. scintigrafía; pl. scintigrafíi pl. scleroíde
scintigrámã s. f., pl. scintigráme sclerometríe s. f., art. sclerometría, g.-d. art.
scintilatór s. n., pl. scintilatoáre sclerometríei
scintiláþie s. f. (sil. -þi-e), art. scintiláþia (sil. sclerométru s. n. (sil. -tru), art. sclerométrul;
-þi-a), g.-d. art. scintiláþiei; pl. scintiláþii, art. pl. sclerométre
scintiláþiile (sil. -þi-i-) sclerón s. n.
scintilográmã s. f., g.-d. art. scintilográmei; pl. scleronóm adj. m., pl. scleronómi; f. sg.
scintilográme scleronómã, pl. scleronóme
scintilométru s. n., pl. scintilométre scleroproteínã s. f. (sil. -pro-) ¿ proteinã
scintiscanográf s. n. (sil. -graf; mf. -sca-), pl. sclerós adj. m., pl. scleróºi; f. sg. scleroásã, pl.
scintiscanográfe scleroáse
sciográf s. m., pl. sciográfe scleroscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. scleroscoápe
sciográfic adj. m., pl. sciográfici; f. sg. scleróticã s. f., g.-d. art. scleróticei; pl. sclerótice
sciográficã, pl. sciográfice scleróþi s. m. pl.
sciografíe s. f. (sil. sci-o-gra-), art. sciografía, sclerozá vb., ind. prez. 1 sg. sclerozéz, 3 sg. ºi
g.-d. sciografíi, art. sciografíei pl. sclerozeázã
scit s. m., adj. m., pl. sciþi; f. sg. scítã, pl. scíte sclerozánt adj. m., pl. sclerozánþi; f. sg.
scític adj. m., pl. scítici; f. sg. scíticã, pl. scítice sclerozántã, pl. sclerozánte
sciuríde s. f., pl. sciuríde sclerozáre s. f., g.-d. art. sclerozärii; pl. sclerozäri
scizioná vb. (sil. -zi-o-), ind. prez. 1 sg. sclerózã s. f., g.-d. art. sclerózei; pl. scleróze
scizionéz, 3 sg. ºi pl. scizioneázã sclifoseálã s. f., g.-d. art. sclifosélii; pl. sclifoséli
scizionár adj. m., pl. scizionári; f. sg. scizionárã, sclifosí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sclifosésc,
pl. scizionáre imperf. 3 sg. sclifoseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
scizionáre s. f. (sil. -zi-o-), g.-d. art. scizionärii; sclifoseáscã
pl. scizionäri sclifosíre s. f., g.-d. art. sclifosírii; pl. sclifosíri
scizionísm s. n. sclipeálã s. f., g.-d. art. sclipélii; pl. sclipéli
scizioníst s. m., adj. m. (sil. -zi-o-), pl. sclipéþ s. m., pl. sclipéþi
scizioníºti; f. sg. scizionístã, pl. scizioníste sclipí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sclipésc,
scizipár adj. m., pl. scizipári; f. sg. scizipárã, imperf. 3 sg. sclipeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
pl. scizipáre sclipeáscã
sciziparitáte s. f., g.-d. art. sciziparitäþii sclipiciós adj. m., pl. sclipicióºi; f. sg.
sciziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. sciziúnii; pl. sclipicioásã, pl. sclipicioáse
sciziúni sclipíre s. f., g.-d. art. sclipírii; pl. sclipíri
I sclipít/scormonitór
sclipít s. n.
864
scoliózã s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. scoliózei; pl.
sclipitór adj. m., pl. sclipitóri; f. sg. ºi pl. scolióze
sclipitoáre scolopéndrã s. f., g.-d. art. scolopéndrei; pl.
sclipitúrã s. f., g.-d. art. sclipitúrii; pl. sclipitúri scolopéndre
sclipuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sclipuiésc, scombríde s. n., pl. scombríde
imperf. 3 sg. sclipuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sconcs (animal) s. m., pl. sconcºi
sclipuiáscã sconcs (blanã) s. n., pl. scóncsuri
sclipuíre s. f., g.-d. art. sclipuírii; pl. sclipuíri scóndru s. m., art. scóndrul; pl. scóndri, art.
scliviseálã s. f., g.-d. art. sclivisélii; pl. scliviséli scóndrii
sclivisí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. sclivisésc, scont s. n., pl. scónturi
imperf. 3 sg. scliviseá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scontá vb., ind. prez. 1 sg. scontéz, 3 sg. ºi pl.
scliviseáscã sconteázã
sclivisíre s. f., g-d. art. sclivisírii; pl. sclivisíri scontábil adj. m., pl. scontábili; f. sg. scontábilã,
scoábã s. f., g.-d. art. scoábei; pl. scoábe pl. scontábile
scoárþã s. f., g.-d. art. scoárþei; pl. scoárþe scontáre s. f., g.-d. art. scontärii; pl. scontäri
scoáte vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scot, imperf. scontatór adj. m., s. m., pl. scontatóri; f. sg. ºi
3 sg. scoteá, perf. s. 1 sg. scoséi, 1 pl. scoáserãm; pl. scontatoáre
conj. prez. 3 sg. ºi pl. scoátã; ger. scoþ÷nd; scop s. n., pl. scópuri
part. scos scopí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scopésc, imperf.
scoátere s. f., g.-d. art. scoáterii; pl. scoáteri 3 sg. scopeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scopeáscã
scobái s. m., pl. scobái, art. scobáii scopifórm adj. m., pl. scopifórmi; f. sg.
scobár s. m., pl. scobári scopifórmã, pl. scopifórme
scobí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scobésc, imperf. scopíre s. f., g.-d. art. scopírii; pl. scopíri
3 sg. scobeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scobeáscã scopít adj. m., s. m., pl. scopíþi; f. sg. scopítã,
scobíre s. f., g.-d. art. scobírii; pl. scobíri pl. scopíte
scobít s. n. scopocróm s. n.
scobitoáre s. f., g.-d. art. scobitórii; pl. scobitóri scopolamínã s. f. (sil. mf. -pol-), g.-d. art.
scobitúrã s. f., g.-d. art. scobitúrii; pl. scobitúri scopolamínei
scoc s. n., pl. scócuri scor s. n., pl. scóruri
scoci s. n., pl. scóciuri scorboroºí vb., ind. prez. 1 sg. scorboroºésc, 3 sg.
scociorï vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scocioräsc, scorboroséºte, imperf. 3 sg. scorboroºeá; conj. prez.
imperf. 3 sg. scociorá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. 3 sg. ºi pl. scorboroºeáscã
scocioráscã scórburã s. f., g.-d. art. scórburii; pl. scórburi
scofálã s. f. scorburós adj. m., pl. scorburóºi; f. sg. scorburoásã,
scofâlcí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scofâlcésc, pl. scorburoáse
imperf. 3 sg. scofâlceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scorbút s. n., pl. scorbúturi
scofâlceáscã scorbútic adj. m., s. m., pl. scorbútici; f. sg.
scofâlcíre s. f., g.-d. art. scofâlcírii; pl. scofâlcíri scorbúticã, pl. scorbútice
scofâlcitúrã s. f., g.-d. art. scofâlcitúrii; pl. scordoleá s. f., art. scordoleáua; pl. scordoléle
scofâlcitúri scórching s. m.
scoicár s. m., pl. scoicári scordatúrã s. f., pl. scordatúri
scóicã s. f., g.-d. art. scóicii; pl. scoici scórer (persoanã) s. m., pl. scóreri
scóicã de mãrgãritár s. f. + prep. + s. n. scórer (obiect) s. n., pl. scórere
scóicã de râu s. f. + prep. + s. n. scoriacéu (despre roci) adj. m., pl. scoriacéi;
scoicúþã s. f., g.-d. art. scoicúþei; pl. scoicúþe f. sg. ºi pl. scoriacée
scolást s. m., pl. scoláºti scórie s. f. (sil. -ri-e), art. scória (sil. -ri-a), g.-d.
scolástic adj. m., pl. scolástici; f. sg. scolásticã, art. scóriei; pl. scórii, art. scóriile (sil. -ri-i-)
pl. scolástice scorificáre s. f., g.-d. art. scorificärii
scolásticã s. f., g.-d. art. scolásticii scormoní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl.
scolasticísm s. n. scormonésc, imperf. 3 sg. scormoneá; conj. prez.
scólex s. n., pl. scólexuri 3 sg. ºi pl. scormoneáscã
scoliást s. m. (sil. -li-ast), pl. scoliáºti scormoníre s. f., g.-d. art. scormonírii; pl.
scólie s. f. (sil. -li-e), art. scólia (sil. -li-a), g.-d. scormoníri
art. scóliei; pl. scólii, art. scóliile (sil. -li-i-) scormonít s. n.
scoliótic s. m., adj. m., pl. scoliótici; f. sg. scormonitór adj. m., pl. scormonitóri; f. sg. ºi
scolióticã, pl. scoliótice pl. scormonitoáre
865
scormonitór s. n., pl. scormonitoáre scotóm s. n., pl. scotoáme
scormonitór/scrijelí I
scorneálã s. f., g.-d. art. scornélii; pl. scornéli scoþi s. m. pl.
scorní vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scornésc, scoþián s. m., adj. m. (sil. -þi-an), pl. scoþiéni
imperf. 3 sg. scorneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. (sil. -þi-eni); f. sg. scoþiánã, g.-d. art. scoþiénei,
scorneáscã pl. scoþiéne
scorníre s. f., g.-d. art. scornírii; pl. scorníri scovárdã s. f., g.-d. art. scovérzii; pl. scovérzi
scornít adj. m., pl. scorníþi; f. sg. scornítã, pl. scrádã s. f.
scorníte scrãdíº s. n., pl. scrãdíºuri
scornitór adj. m., pl. scornitóri; f. sg. ºi pl. scr÷nciob s. n., pl. scr÷ncioburi
scornitoáre scrânciobár s. m., pl. scrânciobári
scornitúrã s. f., g.-d. art. scornitúrii; pl. scornitúri scrânteálã s. f., g.-d. art. scrântélii; pl. scrântéli
scoroámbã s. f., g.-d. art. scoroámbei; pl. scrântí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scrântésc,
scoroámbe imperf. 3 sg. scrânteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
scorojeálã s. f., g.-d. art. scorojélii; pl. scorojéli scrânteáscã
scorojí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scorojésc, scrântíre s. f., g.-d. art. scrântírii; pl. scrântíri
3 sg. scorojéºte, imperf. 3 sg. scorojeá; conj. scrântitoáre s. f., g.-d. art. scrântitórii; pl.
prez. 3 sg. ºi pl. scorojeáscã scrântitóri
scorojíre s. f., g.-d. art. scorojírii; pl. scorojíri scrântitúrã s. f., g.-d. art. scrântitúrii; pl.
scorombár s. m., pl. scorombári scrântitúri
scorpénã s. f., pl. scorpéne scr÷ºnet s. n., pl. scr÷ºnete
scórpie s. f. (sil. -pi-e), art. scórpia (sil. -pi-a), scrâºní vb., ind. prez. l sg. ºi 3 pl. scrâºnésc,
g.-d. art. scórpiei; pl. scórpii, art. scórpiile (sil. imperf. 3 sg. scrâºneá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
-pi-i-) scrâºneáscã
scórpie-de-máre s. f. (sil. -pi-e) scrâºníre s. f., g.-d. art. scrâºnírii; pl. scrâºníri
scorpión s. m. (sil. -pi-on), pl. scorpióni scrâºnít s. n., pl. scrâºníturi
scorpión-de-báltã s. m. (sil. -pi-on) scrâºnitór adj. m., pl. scrâºnitóri; f. sg. ºi pl.
scorpiónul de cãrþi s. m. + prep. + s. f. (sil. scrâºnitoáre
-pi-o-) scréme vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. screm,
scorþár (pasãre) s. m., pl. scorþári imperf. 3 sg. scremeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
scorþár (covor) s. n., pl. scorþáre screámã; part. scremút
scorþãrẠs. m., pl. scorþãráºi scrémet s. n., pl. scrémete
scorþãrél s. m., pl. scorþãréi, art. scorþãréii scréper s. n., pl. scrépere
scorþiºoárã s. f., g.-d. art. scorþiºoárei; pl. screperíst s. m., pl. screperíºti
scorþiºoáre scrib s. m., pl. scribi
scorþiºór s. m., pl. scorþiºóri scribãréþ s. m., pl. scribãréþi
scorþiºoríu adj. m., f. scorþiºoríe; pl. m. ºi f. scríe vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scríu, 2 sg.
scorþiºoríi scrii, 1 pl. scríem, 2 pl. scríeþi, perf. s. 1 sg. scriséi,
scorþonérã s. f., g.-d. art. scorþonérei; pl. l pl. scríserãm; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scríe; imper.
scorþonére 2 pl. scríeþi; ger. scriínd (sil. scri-ind); part. scris
scorþós adj. m., pl. scorþóºi; f. sg. scorþoásã, pl. scríere s. f., g.-d. art. scríerii; (feluri, texte)
scorþoáse pl. scríeri
scorúmnic s. m., adj. m., pl. scorúmnici; f. sg. scriitoáre s. f. (sil. scri-i-), g.-d. art. scriitoárei;
scorúmnicã, pl. scorúmnice pl. scriitoáre
scorúº s. m., pl. scorúºi scriitór (persoanã) s. m. (sil. scri-i-), pl. scriitóri
scorúºã s. f., g.-d. art. scorúºei; pl. scorúºe scriitór (obiect) s. n. (sil. scri-i-), pl. scriitoáre
scorúº de múnte s. m. + prep. + s. m. scriitorẠs. m. (sil. scri-i-), pl. scriitoráºi
scorúº nemþésc s. m. + adj. scriitoricésc adj. m. (sil. scri-i-), f. scriitoriceáscã;
scótã s. f., pl. scóte pl. m. ºi f. scriitoricéºti
scotoceálã s. f., g.-d. art. scotocélii; pl. scotocéli scriitoríme s. f. (sil. scri-i-), g.-d. art. scriitorímii
scotocí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scotocésc, scriitúrã s. f. (sil. scri-i-), g.-d. art. scriitúrii;
imperf. 3 sg. scotoceá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. pl. scriitúri
scotoceáscã scrijeá s. f., pl. scrijéle
scotocíre s. f., g.-d. art. scotocírii; pl. scotocíri scrijeleálã s. f., g.-d. art. scrijelélii; pl. scrijeléli
scotocít s. n. scrijelí/scrijelá vb., ind. prez. l sg. scrijelésc,
scotocitór adj. m., pl. scotocitóri; f. sg. ºi pl. imperf. 3 sg. scrijeleá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
scotocitoáre scrijeleáscã; ger. scrijelínd
I scrijelíre/sculá
scrijelíre/scrijeláre s. f., g.-d. art. scrijelírii/ scrot s. n., pl. scróturi
866

scrijelärii; pl. scrijelíri/scrijeläri scrúber s. n., pl. scrúbere


scrijelitúrã s. f., g.-d. art. scrijelitúrii; pl. scrum s. n., pl. scrúmuri
scrijelitúri scrumbíe s. f., art. scrumbía, g.-d. art. scrumbíei;
scrímã s. f., g.-d. art. scrímei pl. scrumbíi, art. scrumbíile
scrimér s. m., pl. scriméri scrumbíe albástrã s. f. + adj.
scrimérã s. f., g.-d. art. scrimérei; pl. scrimére scrumbíe de Dúnãre s. f. + prep. + s. pr. f.
scrin s. n., pl. scrínuri scrumbioárã s. f. (sil. -bi-oa-), g.-d. art.
scripcár s. m., pl. scripcári scrumbioárei; pl. scrumbioáre
scrípcã s. f., g.-d. art. scrípcii; pl. scripci scrumbíþã s. f., g.-d. art. scrumbíþei; pl. scrumbíþe
scrípete s. m., pl. scrípeþi scrumélniþã s. f., g.-d. art. scrumélniþei; pl.
scrípte s. f. pl. scrumélniþe
scríptic adj. m., pl. scríptici; f. sg. scrípticã, pl. scrumiérã s. f. (sil. -mi-e-), g.-d. art. scrumiérei;
scríptice pl. scrumiére
scriptológ s. m., pl. scriptológi scruntár s. n., pl. scruntáre
scriptologíe s. f., art. scriptología, g.-d. art. scrúpul s. n., pl. scrúpule
scriptologíei; pl. scriptologíi scrupulós adj. m., pl. scrupulóºi; f. sg.
scriptomán s. m., pl. scriptománi scrupuloásã, pl. scrupuloáse
scriptománã s. f., g.-d. art. scriptománei; pl. scrupulozitáte s. f., g.-d. art. scrupulozitäþii
scriptománe scrutá vb., ind. prez. 1 sg. scrutéz, 3 sg. ºi pl.
scriptomaníe s. f., art. scriptomanía, g.-d. scruteázã
scriptomaníi, art. scriptomaníei scrutáre s. f., g.-d. art. scrutärii; pl. scrutäri
scriptór s. m., pl. scriptóri scrutãtór adj. m., pl. scrutãtóri; f. sg. ºi pl.
scripturál adj. m., pl. scripturáli; f. sg. scrutãtoáre
scripturálã, pl. scripturále scrutín s. n., pl. scrutíne
scripturár adj. m., pl. scripturári; f. sg. scuámã s. f. (sil. scua-), g.-d. art. scuámei; pl.
scripturárã, pl. scripturáre scuáme
Scriptúrã (scrierea de bazã a creºtinismului) scuamós adj. m. (sil. scua-), pl. scuamóºi; f. sg.
s. pr. f. scuamoásã, pl. scuamoáse
scriptúrã s. f., g.-d. art. scriptúrii; pl. scriptúri scuár s. n., pl. scuáruri
scris s. n., pl. scríse/(feluri) scrísuri scud s. m., pl. scuzi
scrísa (persoanã, soartã) s. f. art. scúfã s. f., g.-d. art. scúfei; pl. scúfe
scris-citít s. n., art. scris-citítul scufíe s. f., art. scufía, g.-d. art. scufíei; pl.
scrisoáre s. f., g.-d. art. scrisórii; pl. scrisóri scufíi, art. scufíile
scrisorícã s. f., g.-d. art. scrisorélei; pl. scrisoréle scufíþã s. f., g.-d. art. scufíþei; pl. scufíþe
scrísul (persoanã) s. m. art. scufundá vb., ind. prez. 1 sg. scufúnd, 3 sg. ºi
Scroáfa-cu-Purcéi (astron.) s. pr. f. pl. scufúndã
scroáfã s. f., g.-d. art. scroáfei; pl. scroáfe scufundáre s. f., g.-d. art. scufundärii; pl.
scroáfã-de-báltã (pasãre) s. f. scufundäri
scroámbã s. f., g.-d. art. scroámbei; pl. scroámbe scufundãtór adj. m., s. m., pl. scufundãtóri;
scrob s. n., (porþii) pl. scróburi f. sg. ºi pl. scufundãtoáre
scrobeálã s. f., g.-d. art. scrobélii; (feluri) pl. scufundãtúrã s. f., g.-d. art. scufundãtúrii; pl.
scrobéli scufundãtúri
scrobí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scrobésc, imperf. scufundíº s. n., pl. scufundíºuri
3 sg. scrobeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scrobeáscã scuipá vb., ind. prez. 1 sg. scuip, 3 sg. ºi pl.
scrobíre s. f., g.-d. art. scrobírii; pl. scrobíri scúipã
scrobít s. n. scuipáre s. f., g.-d. art. scuipärii; pl. scuipäri
scrofulária s. f. scuipát (rezultatul) s. m., pl. scuipáþi
scrofulariacée s. f., pl. (sil. -ri-a-)scrofulariacée scuipát (acþiunea) s. n.
scrófulã s. f., g.-d. art. scrófulei; pl. scrófule scuipãtoáre s. f., g.-d. art. scuipãtórii; pl.
scrofulós adj. m., s. m., pl. scrofulóºi; f. sg. scuipãtóri
scrofuloásã, pl. scrofuloáse scuipãtúrã s. f., g.-d. art. scuipãtúrii; pl.
scrofulózã s. f., g.-d. art. scrofulózei; pl. scrofulóze scuipãtúri
scrombãí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scul s. n., pl. scúluri
scrombãiésc, imperf. 3 sg. scrombãiá; conj. sculá vb., ind. prez. 1 sg. scol, 2 sg. scoli, 3 sg.
prez. 3 sg. ºi pl. scrombãiáscã ºi pl. scoálã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scoále
867
sculamént s. n., pl. sculaménte
sculamént/sebacéu
scurtáre s. f., g.-d. art. scurtärii; pl. scurtäri
I
sculáre s. f., g.-d. art. sculärii; pl. sculäri scurtãtúrã s. f., g.-d. art. scurtãtúrii; pl.
sculát s. n. scurtãtúri
scúlã s. f., g.-d. art. scúlei; pl. scúle scurtcircuít s. n. (sil. mf. scurt-), pl. scurtcircuíte
sculãríe s. f., art. sculãría, g.-d. art. sculãríei; scurtcircuitá vb. (sil. -cu-i-; mf. scurt-), ind.
(ateliere) pl. sculãríi, art. sculãríile prez. 3 sg. scurtcircuiteázã
sculér s. m., pl. sculéri scurtcircuitáre s. f. (sil. -cu-i-; mf. scurt-), g.-d.
sculiºoárã s. f., g.-d. art. sculiºoárei; pl. sculiºoáre art. scurtcircuitärii; pl. scurtcircuitäri
sculiºór s. n., pl. sculiºoáre scurtcircuitór s. n., pl. scurtcircuitoáre
sculptá vb. (sil. sculp-), ind. prez. 1 sg. sculptéz, scurteícã s. f., g.-d. art. scurteícii; pl. scurteíci
3 sg. ºi pl. sculpteázã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scurteicúþã s. f., g.-d. art. scurteicúþei; pl.
sculptéze scurteicúþe
sculptáre s. f., g.-d. art. sculptärii; pl. sculptäri scurticél adj. m., pl. scurticéi; f. sg. scurticeá/
sculptát s. n. scurticícã, pl. scurticéle
scúlptor s. m., pl. scúlptori scurtíme s. f., g.-d. art. scurtímii; pl. scurtími
scúlptoriþã s. f., g.-d. art. scúlptoriþei; pl. scúlptoriþe scurtmetráj s. n. (sil. -traj; mf. scurt-), art.
sculpturál adj. m., pl. sculpturáli; f. sg. scurtmetrájul; pl. scurtmetráje
sculpturálã, pl. sculpturále scurtúþ adj. m., pl. scurtúþi; f. sg. scurtúþã, pl.
sculpturalitáte s. f., g.-d. art. sculpturalitäþii scurtúþe
sculptúrã s. f., g.-d. art. sculptúrii; (opere) scut s. n., pl. scúturi
pl. sculptúri scutár s. m., pl. scutári
scump adj. m., pl. scumpi; f. sg. scúmpã, pl. scútec s. n., pl. scútece
scúmpe scutélnic s. m., pl. scutélnici
scumpãtáte s. f., g.-d. art. scumpãtäþii; scúter s. n., pl. scútere
(lucruri) pl. scumpãtäþi scuteríst s. m., pl. scuteríºti
scumpénie s. f. (sil. -ni-e), art. scumpénia (sil. scutí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scutésc,
-ni-a), g.-d. art. scumpéniei; pl. scumpénii imperf. 3 sg. scuteá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
scumpéte s. f., g.-d. art. scumpétei; (lucruri) scuteáscã
pl. scumpéturi scutiér s. m. (sil. -ti-er), pl. scutiéri
scumpí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scumpésc, scutíre s. f., g.-d. art. scutírii; pl. scutíri
imperf. 3 sg. scumpeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. scútur s. n.
scumpeáscã scuturá vb., ind. prez. 1 sg. scútur, 3 sg. ºi pl.
scumpíe s. f., art. scumpía, g.-d. art. scumpíei; scúturã
pl. scumpíi, art. scumpíile scuturáre s. f., g.-d. art. scuturärii; pl. scuturäri
scumpíre s. f., g.-d. art. scumpírii; pl. scumpíri scuturát s. n.
scumpiºór adj. m., pl. scumpiºóri; f. sg. scuturãtoáre s. f., g.-d. art. scuturãtórii; pl.
scumpiºoárã, pl. scumpiºoáre scuturãtóri
scumpuºór adj. m., pl. scumpuºóri; f. sg. scuturãtór s. n., pl. scuturãtoare
scumpuºoárã, pl. scumpuºoáre scuturãtúrã s. f., g.-d. art. scuturãtúrii; pl.
scund adj. m., pl. scunzi; f. sg. scúndã, pl. scuturãtúri
scúnde scuzá vb., ind. prez. 1 sg. scuz, 3 sg. ºi pl.
scúrge vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. scurg, scúzã
imperf. 3 sg. scurgeá, perf. s. l sg. scurséi, 1 pl. scuzábil adj. m., pl. scuzábili; f. sg. scuzábilã,
scúrserãm; part. scurs pl. scuzábile
scúrgere s. f., g.-d. art. scúrgerii; pl. scúrgeri scuzáre s. f., pl. scuzäri
scurmá vb., ind. prez. 3 sg. scúrmã scúzã s. f., g.-d. art. scúzei; pl. scúze
scurmáre s. f., g.-d. art. scurmärii; pl. scurmäri scvámã s. f., g.-d. art. scvámei; pl. scváme
scurmãtór adj. m., pl. scurmãtóri; f. sg. ºi pl. seámã s. f.
scurmãtoáre seámãn/sémen (persoanã, asemãnare) s. m.,
scurmãtúrã s. f., g.-d. art. scurmãtúrii; (gropi) (persoane) pl. sémeni
pl. scurmãtúri seánþã s. f. (sil. se-an-), g.-d. art. seánþei; pl.
scursoáre s. f., g.-d. art. scursórii; pl. scursóri seánþe
scursúrã s. f., g.-d. art. scursúrii; pl. scursúri seárã s. f., g.-d. art. sérii; pl. seri
scurt adj. m., pl. scurþi; f. sg. scúrtã, pl. scúrte seárbãd adj. m., pl. sérbezi; f. sg. seárbãdã, pl.
scurtá vb., ind. prez. 1 sg. scurtéz, 3 sg. ºi pl. sérbede
scurteázã sebacéu adj. n., f. sebacée; pl. n. ºi f. sebacée
I sebeºeán/secúi
sebeºeán adj. m., s. m., pl. sebeºéni; f. sg. sechestratoáre s. f., pl. sechestratoáre
868

sebeºeánã, pl. sebeºéne sechestratór s. m., pl. sechestratóri


sebeºeáncã s. f., g.-d. art. sebeºéncei; pl. sebeºénce sechestráþie s. f., art. sechestráþia, g.-d. art.
seborée s. f., art. seboréea, g.-d. art. seboréei; pl. sechestráþiei; pl. sechestráþii
seborée sechéstru s. n., art. sechéstrul; pl. sechéstre
seboréic adj. m., (sil. -re-ic), pl. seboréici; f. sg. sécol s. n., pl. sécole
seboréicã, pl. seboréice secrét adj. m. (sil. -cret) pl. secréþi; f. sg. secrétã,
sébum s. n. pl. secréte
sec adj. m., f. seácã; pl. m. ºi f. seci secrét s. n. (sil. -cret), pl. secréte
secá vb., ind. prez. 1 sg. sec, 3 sg. ºi pl. seácã; secretá vb. (sil. -cre-), ind. prez. 3 sg. ºi pl.
conj. prez. 3 sg. ºi pl. séce secrétã/secreteázã
secánt adj. n., pl. secánte; f. sg. secántã, pl. secánte secretár (persoanã) s. m. (sil. -cre-), pl.
secárã s. f., g.-d. art. secárei secretári
secárã-cornútã s. f., art. secára-cornútã secretár (mobilã) s. n. (sil. -cre-), pl. secretáre
secáre s. f., g.-d. art. secärii; pl. secäri secretárã s. f. (sil. -cre-), g.-d. art. secretárei; pl.
secatór s. n., pl. secatoáre secretáre
secãciúne s. f., g.-d. art. secãciúnii; pl. secãciúni secretariát s. n. (sil. -cre-, -ri-at), pl. secretariáte
secãreá s. f., pl. secãréle secretínã s. f. (sil. -cre-), g.-d. art. secretínei
secãrícã (bãuturã) s. f., g.-d. art. secãrícii secretór adj. m. (sil. -cre-), pl. secretóri; f. sg. ºi
secãrícã (plantã) s. f., g.-d. art. secãrícii/ pl. secretoáre
secãrélei; pl. secãréle secretós adj. m., s. m., pl. secretóºi; f. sg.
secãtuí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. secãtuiésc, secretoásã, pl. secretoáse
imperf. 3 sg. secãtuiá; conj. prez. 3 sg. ºi pl. secréþie s. f. (sil. -cre-þi-e), art. secréþia (sil. -þi-a),
secãtuiáscã g.-d. art. secréþiei; pl. secréþii, art. secréþiile (sil.
secãtuíre s. f., g.-d. art. secãtuírii; pl. secãtuíri -þi-i-)
secãtúrã s. f., g.-d. art. secãtúrii; pl. secãtúri sectánt s. m., pl. sectánþi
secentísm s. n. sectántã s. f., pl. sectánte
secentíst adj. m., s. m., pl. secentíºti; f. sg. sectár s. m., adj. m., pl. sectári; f. sg. sectárã,
secentístã, g.-d. art. secentístei, pl. secentíste pl. sectáre
secerá vb., ind. prez. 1 sg. sécer, 3 sg. ºi pl. sécerã sectarísm s. n.
secerár s. m. séctã s. f., g.-d. art. séctei; pl. sécte
secerát s. n. sectór s. n., pl. sectoáre
sécerã s. f., g.-d. art. sécerii; pl. séceri sectoriál adj. m., pl. sectoriáli; f. sg. sectoriálã,
secerãtoáre (maºinã) s. f., g.-d. art. secerãtórii; pl. sectoriále
pl. secerãtóri sectoríst s. m., pl. sectoríºti
secerãtoáre-legãtoáre s. f., pl. secerãtóri-legãtóri sectorizá vb., ind. prez. 1 sg. sectorizéz, 3 sg. ºi
secerãtoáre-treierãtoáre s. f., pl. pl. sectorizeázã
secerãtóri-treierãtóri sectorizáre s. f., g.-d. art. sectorizärii
secerãtór s. m., adj. m., pl. secerãtóri; f. sg. sectorizát adj. m., pl. sectorizáþi; f. sg.
secerãtoáre, g.-d. art. secerãtoárei, pl. secerãtoáre sectorizátã, pl. sectorizáte
secerãtúrã s. f., g.-d. art. secerãtúrii; pl. secerãtúri sécþie (subunitate organizatoricã) s. f. (sil.
seceríº s. n., pl. seceríºuri -þi-e), art. sécþia (sil. -þi-a), g.-d. art. sécþiei;
secesionism s. n. (sil. -si-o-) pl. sécþii, art. sécþiile (sil. -þi-i-)
secesioníst s. m., adj. m. (sil. -si-o-), pl. secþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg. secþionéz,
secesioníºti; f. sg. secesionístã, pl. secesioníste 3 sg. ºi pl. secþioneázã
secesiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. secesiúnii; secþionábil adj. m. (sil. -þi-o-), pl. secþionábili;
pl. secesiúni f. sg. secþionábilã, pl. secþionábile
sécetã s. f., (perioade secetoase) pl. sécete secþionál adj. m., pl. secþionáli; f. sg.
secetós adj. m., pl. secetóºi; f. sg. secetoásã, pl. secþionálã, pl. secþionále
secetoáse secþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. secþionärii;
secfíu s. m., pl. secfíi pl. secþionäri
sechélã s. f., g.-d. art. sechélei; pl. sechéle secþionatór s. m., pl secþionatóri
sechestrá vb., ind. prez. 1 sg. sechestréz, 3 sg. secþionór s. n., pl. secþionoáre
ºi pl. sechestreázã secþiúne (tãieturã, tehnicã, matematicã)
sechestráre s. f., g.-d. art. sechesträrii; pl. s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. secþiúnii; pl. secþiúni
sechesträri secúi s. m., pl. secúi, art. secúii
869
secuiésc adj. m., f. secuiáscã; pl. m. ºi f. secuiéºti sedimént s. n., pl. sediménte
secuiésc/segregá I
secuíme s. f., g.-d. art. secuímii sedimentá vb., ind. prez. 3 sg. ºi pl.
seculár adj. m., pl. seculári; f. sg. seculárã, pl. sedimenteázã; ger. sediment÷nd
seculáre sedimentár adj. m., pl. sedimentári; f. sg.
secularizá vb., ind. prez. 1 sg. secularizéz, 3 sg. sedimentárã, pl. sedimentáre
ºi pl. secularizeázã sedimentáre s. f., g.-d. art. sedimentärii; pl.
secularizáre s. f., g.-d. art. secularizärii; pl. sedimentäri
secularizäri sedimentatór s. n., pl. sedimentatóri
secularizát adj. m., pl. secularizáþi; f. sg. sedimentáþie s. f. (sil. -þi-e), art. sedimentáþia
secularizátã, pl. secularizáte (sil. -þi-a), g.-d. art. sedimentáþiei; pl. sedimentáþii,
secúnd num., (persoanã) s. m., pl. secúnzi; art. sedimentáþiile (sil. -þi-i-)
num. f. sg. secúndã, pl. secúnde sedimentogén adj. m., pl. sedimentogéni; f. sg.
secúnd (muz., poligr.) s. n. sedimentogénã, pl. sedimentogéne
secundá vb., ind. prez. 1 sg. secundéz, 3 sg. ºi sedimentogenézã s. f., g.-d. art. sedimentogenézei
pl. secundeázã sedimentológic adj. m., pl. sedimentológici;
secundánt s. m., pl. secundánþi f. sg. sedimentológicã, pl. sedimentológice
secundántã s. f., pl. secundánte sedimentologíe s. f., art. sedimentología, g.-d.
secundár adj. m., pl. secundári; f. sg. sedimentologíi, art. sedimentologíei
secundárã, pl. secundáre sedimentometríe s. f., pl. sedimentometríi
secundár s. n., pl. secundáre sediþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. sediþióºi; f. sg.
secundariát s. n., pl. secundariáte sediþioásã, pl. sediþioáse
secundaritáte s. f., g.-d. art. secundaritäþii sediþiúne s. f. (sil. -þi-u-), g.-d. art. sediþiúnii;
secúndã s. f., g.-d. art. secúndei; pl. secúnde; pl. sediþiúni
abr. s sau sec., simb. `` sédiu s. n. [-diu pron. -dìu], art. sédiul; pl.
secúndo adv. sédii, art. sédiile (sil. -di-i-)
securábil adj. m., pl. securábili; f. sg. securábilã, seducãtór adj. m., s. m., pl. seducãtóri; f. sg. ºi
pl. securábile pl. seducãtoáre
secúre s. f., g.-d. art. secúrii; pl. secúri sedúce vb. ¿ duce
securíce s. f., g.-d. art. securícii; pl. securíci sedúcere s. f. ¿ ducere
securíst s. m., pl. securíºti sedúcþie s. f. (sil. -þi-e), art. sedúcþia (sil. -þi-a),
securístã s. f., pl. securíste g.-d. art. sedúcþiei; pl. sedúcþii, art. sedúcþiile (sil.
securít s. n. -þi-i-)
securitáte s. f., g.-d. art. secaritäþii sedús adj. m., pl. sedúºi; f. sg. sedúsã, pl. sedúse
securizá vb., ind. prez. 1 sg. securizéz, 3 sg. ºi sefárd s. m., adj. m., pl. sefárzi; f. sg. sefárdã,
pl. securizeázã g.-d. art. sefárdei, pl. sefárde
securizáre s. f., g.-d. art. securizärii; pl. securizäri sefardít adj. m., pl. sefardíþi; f. sg. sefardítã,
securizatór s. m., pl. securizatóri pl. sefardíte
secvént adj. m., pl. secvénþi; f. sg. secvéntã, pl. segetál adj. m., pl. segetáli; f. sg. segetálã, pl.
secvénte segetále
secvénþã s. f., g-d. art. secvénþei; pl. secvénþe segmént (tehn.) s. m., pl. segménþi
secvenþiál adj. m., pl. secvenþiáli; f. sg. segmént (porþiune dintr-un întreg) s. n.,
secvenþiálã, pl. secvenþiále pl. segménte
sedá vb., ind. prez. 1 sg. sedéz, 3 sg. ºi pl. sedeázã segmentá vb., ind. prez. 1 sg. segmentéz, 3 sg.
sedáre s. f., g.-d. art. sedärii; pl. sedäri ºi pl. segmenteázã
sedatív adj. m., pl. sedatívi; f. sg. sedatívã, pl. segmentál adj. m., pl. segmentáli; f. sg.
sedatíve segmentálã, pl. segmentále
sedatív s. n., pl. sedatíve segmentár adj. m., pl. segmentári; f. sg.
sedáþie s. f. art. sedáþia; g.-d. art. sedáþiei; pl. segmentárã, pl. segmentáre
sedáþii segmentáre s. f., g.-d. art. segmentärii; pl.
sedentár adj. m., pl. sedentári; f. sg. sedentárã, segmentäri
pl. sedentáre segmentatór s. n., pl. segmentatoáre
sedentarísm s. n. segmentáþie s. f. (sil. -þi-e), art. segmentáþia
sedentaritáte s. f., g.-d. art. sedentaritäþii (sil. -þi-a), g.-d. art. segmentáþiei; pl. segmentáþii,
sedentarizá vb., ind. prez. 3 sg. sedentarizeázã art. segmentáþiile (sil. -þi-i-)
sedílã (semn diacritic) s. f., g.-d. art. sedílei; segregá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. segrég,
pl. sedíle 3 sg. ºi pl. segrégã
I segregáre/selenodezíe
segregáre s. f. (sil. -gre-), g.-d. art. segregärii; sejúr s. n., pl. sejúruri
870

pl. segregäri selacián s. m. (sil. -ci-an), pl. selaciéni (sil.


segregáþie s. f. (sil. -gre-, -þi-e), art. segregáþia -ci-eni)
(sil. -þi-a), g.-d. art. segregáþiei; pl. segregáþii, selaml÷c s. n., pl. selaml÷curi
art. segregáþiile (sil. -þi-i-) selándrã s. f., g.-d. art. selándrei; pl. selándre
segregaþioníst adj. m., pl. segregaþioníºti; f. sg. sélbã s. f., g.-d. art. sélbei; pl. sélbe
segregaþionístã, pl. segregaþioníste seleám-ceaúº s. m. (sil. -leam), pl. seleám-ceaúºi
seguidílla s. f. [pron. se-ghi-di-lla] seléct adj. m., pl. selécþi; f. sg. seléctã, pl. selécte
seif s. n., pl. séifuri selectá vb., ind. prez. 1 sg. selectéz, 3 sg. ºi pl.
seígã s. f., g.-d. art. seígei; pl. seíge selecteázã
seignettoelectricitáte s. f. (sil. sei-gnet-) selectábil adj. m., pl. selectábili; f. sg.
[seignetto- pron. senieto-], g.-d. art. selectábilã, pl. selectábile
seignettoelectricitäþii selectát adj. m., pl. selectáþi; f. sg. selectátã, pl.
seím s. n., pl. seímuri selectáte
seímã s. f., g.-d. art. seímei; pl. seíme selectív adj. m., pl. selectívi; f. sg. selectívã, pl.
seimén s. m. (sil. sei-), pl. seiméni selectíve
seimenésc adj. m. (sil. sei-), f. seimeneáscã; pl. selectivitáte s. f., g.-d. art. selectivitäþii
m. ºi f. seimenéºti selectór s. n., pl. selectoáre
seín adj. m., pl. seíni; f. sg. seínã, pl. seíne selectrón s. n., pl. selectroáne
séinã s. f., pl. séine selécþie (alegere) s. f. (sil. -þi-e), art. selécþia
seinér s. n. (sil. se-i-), pl. seinére (sil. -þi-a), g.-d. art. selécþiei; pl. selécþii, art.
seísm s. n., pl. seísme selécþiile (sil. -þi-i-)
seismál adj. m., pl. seismáli; f. sg. seismálã, pl. selecþioná vb. (sil. -þi-o-), ind. prez. 1 sg.
seismále selecþionéz, 3 sg. ºi pl. selecþioneázã; conj. prez.
seísmic adj. m., pl. seísmici; f. sg. seísmicã, pl. 3 sg. ºi pl. selecþionéze; ger. selecþion÷nd
seísmice selecþionábil adj. m. (sil. -þi-o-), pl.
seismicitáte s. f. (sil. se-is-), g.-d. art. seismicitäþii selecþionábili; f. sg. selecþionábilã, pl. selecþionábile
seismogénic adj. m. (sil. se-is-), pl. seismogénici; selecþionáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
f. sg. seismogénicã, pl. seismogénice selectionärii; pl. selecþionäri
seismográf s. n. (sil. se-is-, -graf), pl. selecþionát s. m., adj. m., pl. selecþionáþi; f. sg.
seismográfe selecþionátã, pl. selecþionáte
seismográfic adj. m. (sil. se-is-, -gra-) ¿ grafic selecþionatoáre s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
seismografíe s. f. (sil. se-is-, -gra-), art. selecþionatoárei; pl. selecþionatoáre
seismografía, g.-d. seismografíi, art. seismografíei selecþionatór s. m. (sil. -þi-o-), pl. selecþionatóri
seismográmã s. f. (sil. se-is-, -gra-), g.-d. art. selecþionér s. m. (sil. -þi-o-), pl. selecþionéri
seismográmei; pl. seismográme selecþionérã s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art.
seismológ s. m. (sil. se-is-), pl. seismológi selecþionérei; pl. selecþionére
seismológã s. f., pl. seismológe selecþionísm s. n. (sil. -þi-o-)
seismológic adj. m. (sil. se-is-) ¿ logic selecþoníst s. m. (sil. -þi-o-), pl. selecþioníºti
seismologíe s. f. (sil. se-is-), art. seismología, selecþionístã s. f. (sil. -þi-o-), pl. selecþioníste
g.-d. seismologíi, art. seismologíei selecþiúni (muz.) s. f. pl. (sil. -þi-uni)
seismométric adj. m., pl. seismométrici; f. sg. selemét s. n.
seismométricã, pl. seismométrice selenár adj. m., pl. selenári; f. sg. selenárã, pl.
seismometríe s. f. (sil. se-is-, -tri-), art. selenáre
seismometría, g.-d. seismometríi, art. seismometríei selenaút s. m., pl. selenaúþi
seismométru s. n. (sil. se-is-, -tru), art. seleniát s. m. (sil. -ni-at), pl. seleniáþi
seismométrul; pl. seismométre selénic adj. m., pl. selénici; f. sg. selénicã, pl.
seismonástic adj. m., pl. seismonástici; f. sg. selénice
seismonásticã, pl. seismonástice selenifér adj. m., pl. seleniféri; f. sg. seleniférã,
seismonastíe s. f (sil. se-is-) ¿ nastie pl. selenifére
seismoscóp s. n. (sil. se-is-; mf. -scop), pl. seleniós adj. m., pl. selenióºi
seismoscoápe selenít (substanþã, persoanã) s. m., pl. seleníþi
seismoterapíe s. f., art. seismoterapía, g.-d. art. seléniu s. n. [-niu pron. -nìu], art. seléniul;
seismoterapíei simb. Se
seíºã s. f. (sil. se-i-), pl. seíºe selenodezíe s. f., art. selenodezía, g.-d.
seíz s. m., pl. seízi selenodezíi, art. selenodezíei
871
selenografíe s. f. (sil. -gra-), art. selenografía,
selenografíe/semicivilizát
semãnãtoáre (maºinã) s. f., g.-d. art.
I
g.-d. selenografíi, art. selenografíei semãnãtórii; pl. semãnãtóri
selenológ s. m., pl. selenológi semãnãtoáre (persoanã) s. f., g.-d. art.
selenológã s. f., pl. selenológe semãnãtoárei; pl. semãnãtoáre
selenológic adj. m., pl. selenológici; f. sg. semãnãtór s. m., pl. semãnãtóri
selenológicã, pl. selenológice semãnãtúrã s. f., g.-d. art. semãnãtúrii; pl.
selenologíe s. f., art. selenología, g.-d. art. semãnãtúri
selenologíei semém s. n., pl. seméme
selenostát s. n. (sil. mf. -stat), pl. selenostáte sémen (drug de fier) s. m., pl. sémeni
selenotropísm s. n. (sil. -tro-) sémen (persoanã, asemãnare) v. seamãn
selfactór s. n. (sil. mf. self-), pl. selfactoáre semestriál adj. m. (sil. -tri-al), pl. semestriáli;
self-contról s. n. (sil. -trol) f. sg. semestriálã, pl. semestriále
selfindúcþie s. f. (sil. mf. self-) ¿ inducþie seméstru s. n., art. seméstrul; pl. seméstre
sélnic s. n., pl. sélnice seméþ adj. m., pl. seméþi; f. sg. semeáþã, pl.
selsín s. n., pl. selsíne seméþe
sélvã s. f., g.-d. art. sélvei; pl. sélve semeþí vb., ind. prez. 1 sg. ºi 3 pl. semeþésc,
sem s. n., pl. séme imperf. 3 sg. semeþeá; conj. prez. 3 sg. ºi pl.
semafór s. n., pl. semafoáre semeþeáscã
semafóric adj. m., pl. semafórici; f. sg. semeþíe s. f., art. semeþía, g.-d. art. semeþíei; pl.
semafóricã, pl. semafórice semeþíi
semaforíst s. m., pl. semaforíºti semiacvátic adj. m., pl. semiacvátici; f. sg.
semaforístã s. f., pl. semaforíste semiacváticã, pl. semiacvátice
semaforizá vb., ind. prez. 1 sg. semaforizéz, semiaderént adj. m. (sil. -mi-a-) ¿ aderent
3 sg. ºi pl. semaforizeázã semiagnóstic adj. m. (sil. -mi-) ¿ agnostic
semaforizáre s. f., g.-d. art. semaforizärii; pl. semianalfabét s. m. (sil. -mi-a-), pl.
semaforizäri semianalfabéþi
semaforizát adj. m., pl. semaforizáþi; f. sg. semianarhíst adj. m. (sil. -mi-), pl. semianarhíºti;
semaforizátã, pl. semaforizáte f. sg. semianarhístã, pl. semianarhíste
semagráf s. n., pl. semagráfe semiarbúst s. m. (sil. -mi-ar-), pl. semiarbúºti
semantém s. n., pl. semantéme semiarháic adj. m., pl. semiarháici; f. sg.
semántic adj. m., pl. semántici; f. sg. semánticã, semiarháicã, pl. semiarháice
pl. semántice semiaríd adj. m. (sil. -mi-a-), pl. semiarízi;
semánticã s. f., g.-d. art. semánticii f. sg. semiarídã, pl. semiaríde
semanticián s. m. (sil. -ci-an), pl. semanticiéni semiarticuláþie s. f. (sil. -mi-ar-) ¿ articulaþie
(sil. -ci-eni) semiartizanát s. n. (sil. -mi-ar-), pl.
semanticiánã s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. semiartizanáte
semanticiénei (sil. -ci-e-); pl. semanticiéne semiasiátic adj. ¿ asiatic
semanticísm s. n., pl. semanticísme semiautomát adj. m. (sil. -mi-a-) ¿ automat
semanticíst adj. m., s. m., pl. semanticíºti; f. sg. semiautomátic adj. m. (sil. -mi-a-) ¿ automatic
semanticístã, pl. semanticíste semiauxiliár adj. n., s. n. (sil. -mi-a-u-, -li-ar)
semantísm s. n., pl. semantísme [x pron. gz], pl. semiauxiliáre
semasiológ s. m. (sil. -si-o-), pl. semasiológi semiáxã s. f. (sil. -mi-a-), g.-d. art. semiáxei;
semasiológã s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. pl. semiáxe
semasiológei; pl. semasiológe semibariérã s. f. ¿ barierã
semasiológic adj. m. (sil. -si-o-) ¿ logic semibursiér adj. m. (sil. -si-er) ¿ bursier
semasiologíe s. f. (sil. -si-o-), art. semasiología, sémic adj. m., pl. sémici; f. sg. sémicã, pl.
g.-d. art. semasiologíei; pl. semasiologíi sémice
semãluí vb., ind. ºi conj. prez. 1 ºi 2 sg. semicálc s. n., pl. semicálcuri
semälui, 3 sg. ºi pl. semäluie, imperf. 3 sg. semicarbonizáre s. f. ¿ carbonizare
semãluiá semicentenár s. n., pl. semicentenáre
semãná (a însãmânþa, a avea trãsãturi semicentrál adj. m. ¿ central
comune) vb., ind. prez. 1 sg. sémãn, 3 sg. ºi semicérc s. n., pl. semicércuri
pl. seámãnã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. sémene semicilíndric adj. m. ¿ cilindric
semãnáre (însãmânþare, asemãnare) s. f., semicilíndru s. n. ¿ cilindru
g.-d. art. semãnärii; pl. semãnäri semicirculár adj. m. ¿ circular
semãnát (însãmânþare) s. n., pl. semãnáturi semicivilizát adj. m. ¿ civilizat
I semicivilizáþie/semiologíe
semicivilizáþie s. f. ¿ civilizaþie semiîntunéric s. n.
872

semiclandestín adj. m. ¿ clandestin semilaminát adj. m. ¿ laminat


semiclandestinitáte s. f. ¿ clandestinitate semilegál adj. m., pl. semilegáli; f. sg.
semiclásic adj. m. ¿ clasic semilegálã, pl. semilegále
semicoárdã s. f., pl. semicoárde semilegalitáte s. f., pl. semilegalitäþi
semicócs s. n., pl. semicócsuri semilíber adj. m. ¿ liber
semicocsificáre s. f. ¿ cocsificare semilichíd adj. m. ¿ lichid
semicoloánã s. f., pl. semicoloáne semilunár adj. m. ¿ lunar
semicoloniál adj. m. ¿ colonial semilúnã s. f., g.-d. art. semilúnii; (simboluri
semicoloníe s. f., pl. semicoloníi ale islamismului) pl. semilúni
semiconductór adj. m., s. m., pl. semiconductóri; semimanuál adj. m., pl. semimanuáli; f. sg.
f. sg. ºi pl. semiconductoáre semimanuálã, pl. semimanuále
semiconsérvã s. f., pl. semiconsérve semimetál s. n., pl. semimetále
semiconsoánã s. f. , pl. semiconsoáne semimetálic adj. m., pl. semimetálici; f. sg.
semiconsonántã s. f., pl. semiconsonánte semimetálicã, pl. semimetálice
semicristál s. n. ¿ cristal semimijlocíu adj., s. m. ¿ mijlociu
semicultúrã s. f. ¿ culturã semimúscã adj. s. m. ¿ muscã
semideponént adj. m. ¿ deponent seminál adj. m., pl. semináli; f. sg. seminálã,
semideschis adj. m. ¿ deschis pl. seminále
semideºért s. n., pl. semideºérturi seminár s. n., pl. seminárii/semináre
semideºértic adj. m., pl. semideºértici; f. sg. seminariál adj. m., pl. seminariáli; f. sg.
semideºérticã, pl. semideºértice seminariálã, pl. seminariále
semidiferénþã s. f. ¿ diferenþã seminaríst s. m., pl. seminaríºti
semidiúrn adj. m., pl. semidiúrni; f. sg. seminarístic adj. m., pl. seminarístici; f. sg.
semidiúrnã, pl. semidiúrne seminarísticã, pl. seminarístice
semidóct adj. m., s. m. ¿ doct seminarizá vb., ind. prez. 1 sg. seminarizéz,
semidoctísm s. n. 3 sg. ºi pl. seminarizeázã
semidreáptã s. f. (sil. -dreap-) ¿ dreaptã seminarizáre s. f., g.-d. art. seminarizärii; pl.
semifabricát s. n. (sil. -bri-), pl. semifabricáte seminarizäri
semifeudál adj. m. ¿ feudal semincér s. m., pl. semincéri
semifín adj. m. ¿ fin semincioárã s. f., g.-d. art. semincioárei; pl.
semifinálã s. f. ¿ finalã semincioáre
semifinalíst s. m., pl. semifinalíºti seminologíe s. f., art. seminología, g.-d. art.
semifinalístã s. f., pl. semifinalíste seminologíei
semifinisát adj. m., pl. semifinisáþi; f. sg. seminomád adj. m., s. m. ¿ nomad
semifinisátã, pl. semifinisáte seminomadísm s. n.
semifinít adj. m. ¿ finit seminþénie s. f. (sil. -ni-e), art. seminþénia (sil.
semifluíd adj. m. (sil. -flu-) ¿ fluid -ni-a), g.-d. art. seminþéniei; pl. seminþénii, art.
semifónd s. n. seminþéniile (sil. -ni-i-)
semifondíst s. m., pl. semifondíºti seminþeríe s. f., art. seminþería, g.-d. art.
semifondístã s. f., pl. semifondíste seminþeríei; pl. seminþeríi, art. seminþeríile
semigrás adj. m., pl. semigráºi; f. sg. semigrásã, seminþíe s. f., art. seminþía, g.-d. art. seminþíei;
pl. semigráse pl. seminþíi, art. seminþíile
semigréu adj. m. ¿ greu seminþíº s. n., pl. seminþíºuri
semigrúp s. n. (sil. -grup) semiobscúr adj. m. (sil. -mi-ob-) ¿ obscur
semiindustrializá vb., ind. prez. 1 sg. semiobscuritáte s. f. (sil. -mi-ob-), g.-d. art.
semiindustrializéz, 3 sg. ºi pl. semiindustrializeázã semiobscuritäþii; pl. semiobscuritäþi
semiindustrializáre s. f. (sil. -stri-a-) ¿ semioclusívã adj. f., s. f. (sil. -mi-o-clu-), pl.
industrializare semioclusíve
semiinstinctív adj. m., pl. semiinstinctívi; f. sg. semioficiál adj. m. (sil. -mi-o-) ¿ oficial
semiinstinctívã, pl. semiinstinctíve semiológ s. m. (sil. -mi-o-), pl. semiológi
semiintelectuál adj. m., pl. semiintelectuáli; semiológã s. f. (sil. -mi-o-), g.-d. art. semiológei;
f. sg. semiintelectuálã, pl. semiintelectuále pl. semiológe
semiinternát s. n., pl. semiinternáte semiológic adj. m. (sil. -mi-o-) ¿ logic
semiînãlþíme s. f. ¿ înãlþime semiologíe s. f. (sil. -mi-o-), art. semiología,
semiînchís adj. m. ¿ închis g.-d. semiologíi, art. semiologíei
873
semiopác adj. m., pl. semiopáci; f. sg. semivóltã s. f. ¿ voltã
semiopác/senegaléz I
semiopácã, pl. semiopáce semizéu s. m. ¿ zeu
semiopacitáte s. f., g.-d. art. semiopacitäþii semn s. n., pl. sémne
semióticã s. f. (sil. -mi-o-), g.-d. art. semióticii; semná vb., ind. prez. 1 sg. semnéz, 3 sg. ºi pl.
pl. semiótici semneázã
semioticián s. m., pl. semioticiéni semnál s. n., pl. semnále
semiparazít s. m., pl. semiparazíþi semnalá vb., ind. prez. 1 sg. semnaléz, 3 sg. ºi
semiparazitísm s. n. pl. semnaleázã
semiperioádã s. f. ¿ perioadã semnalábil adj. m., pl. semnalábili; f. sg.
semipermeábil adj. m. ¿ permeabil semnalábilã, pl. semnalábile
semipermeabilitáte s. f. (sil. --me-a-), g.-d. art. semnaláre s. f., g.-d. art. semnalärii; pl.
semipermeabilitäþii semnaläri
semiplán (geom.) s. n. (sil. -plan), pl. semipláne semnalizá vb., ind. prez. 1 sg. semnalizéz, 3 sg.
semiporþelán s. n. ºi pl. semnalizeázã
semipreparát s. n., pl. semipreparáte semnalizáre s. f., g.-d. art. semnalizärii; pl.
semipreþiós adj. m. ¿ preþios semnalizäri
semiprodús s. n., pl. semiprodúse semnalizatór adj. m., (persoanã) s. m., pl.
semiproletár s. m. (sil. -pro-), pl. semiproletári semnalizatóri; f. sg. ºi pl. semnalizatoáre
semiproletárã s. f. (sil. -pro-), g.-d. art. semnalizatór (obiect) s. n., pl. semnalizatoáre
semiproletárei; pl. semiproletáre semnalmént s. n., pl. semnalménte
semirecitál s. n., pl. semirecitáluri semnáre s. f., g.-d. art. semnärii; pl. semnäri
semireliéf s. n. (sil. -li-ef), pl. semireliéfuri semnát s. n.
semiremórcã s. f., pl. semiremórci semnatár s. m., pl. semnatári
semirigíd adj. m. ¿ rigid semnatárã s. f., g.-d. art. semnatárei; pl.
semisféric adj. m. ¿ sferic semnatáre
semisolíd adj. m. ¿ solid semnãtúrã s. f., g.-d. art. semnãtúrii; pl.
semisón adj. m., pl. semisóni;f. sg. semisónã, semnãtúri
pl. semisóne semnificá vb., ind. prez. 1 sg. semnífic, 3 sg.
semispáþiu s. n. (sil. mf. -spa-) ¿ spaþiu ºi pl. semníficã; conj. prez. 3 sg. ºi pl. semnífice
semistabuláþie s. f. (sil. -þi-e) ¿ stabulaþie semnificánt adj. m., pl. semnificánþi; f. sg.
semisúmã s. f. ¿ sumã semnificántã, pl. semnificánte
semít s. m., adj. m., pl. semíþi; f. sg. semítã, pl. semnificáre s. f., g.-d. art. semnificärii; pl.
semíte semnificäri
semític adj. m., pl. semítici; f. ºg. semíticã, pl. semnificát s. n.
semítice semnificatív adj. m., pl. semnificatívi;f. sg.
semitísm s. n., pl. semitísme semnificatívã, pl. semnificatíve
semitológ s. m., pl. semitológi semnificativitáte s. n., g.-d. art. semnificativitäþii
semitológã s. f., g.-d. art. semitológei; pl. semnificáþie s. f. (sil. -þi-e), art. semnificáþia
semitológe (sil. -þi-a), g.-d. art. semnificáþiei; pl. semnificáþii,
semitológic adj. m., pl. semitológici; f. sg. art. semnificáþiile (sil. -þi-i-)
semitológicã, pl. semitológice sempervirescént adj. m., pl. sempervirescénþi;
semitologíe s. f., art. semitología, g.-d. f. sg. sempervirescéntã, pl. sempervirescénte
semitologíi, art. semitologíei sempitérn adj. m., pl. sempitérni; f. sg.
semitón s. n., pl. semitónuri sempitérnã, pl. sempitérne
semitórt s. n., (sorturi) pl. semitórturi sen s. m., pl. seni
semitransparént adj. m., pl. semitransparénþi; senár s. n., pl. senáre
f. sg. semitransparéntã, pl. semitransparénte senár s. m., pl. senári
semiunciál adj. m. ¿ uncial senarmontít (minereu) s. n.
semiurbán adj. m. (sil. -mi-ur-) ¿ urban senát s. n., pl. senáte
semiuscát adj. m. (sil. -mi-us-) ¿ uscat senatór s. m., pl. senatóri
semiuºór adj. m. (sil. -mi-u-) ¿ uºor senatoriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. senatoriáli;
semivelín adj. m. ¿ velin f. sg. senatoriálã, pl. senatoriále
semivocálã s. f., g.-d. art. semivocálei; pl. sénã s. f., g.-d. art. sénei
semivocále senectúte s. f., g.-d. art. senectúþii
semivocálic adj. m., pl. semivocálici; f. sg. senegaléz adj. m., s. m., pl. senegalézi; f. sg.
semivocálicã, pl. semivocálice senegalézã, pl. senegaléze
I senescént/sépie
senescént adj. m., pl. senescénþi; f. sg. sentimentalíst adj. m., pl. sentimentalíºti; f.
874

senescéntã, pl. senescénte sg. sentimentalístã, pl. sentimentalíste


senescénþã s. f., pl. senescénþe sentimentalitáte s. f., g.-d. art. sentimentalitäþii
seníl adj. m., pl. seníli; f. sg. senílã, pl. seníle sentimentalizá vb., ind. prez. 1 sg.
senilitáte s. f., g.-d. art. senilitäþii sentimentalizéz, 3 sg. ºi pl. sentimentalizeázã
senilizá vb., ind. prez. 1 sg. senilizéz, 3 sg. ºi sentimentalizáre s. f., g.-d. art. sentimentalizãrii;
pl. senilizeázã pl. sentimentalizäri
senilizáre s. f., g.-d. art. senilizärii; pl. senilizäri sentínþã s. f., g.-d. art. sentínþei; pl. sentínþe
senín adj. m., pl. seníni; f. sg. senínã, pl. seníne senzáþie s. f. (sil. -þi-e), art. senzáþia (sil. -þi-a),
senín s. n. g.-d. art. senzáþiei; pl. senzáþii, art. senzáþiile
seninãtáte s. f., g.-d. art. seninãtäþii (sil. -þi-i-)
seninéþe s. f., art. seninéþea, g.-d. art. seninéþei senzaþionál adj. m. (sil. -þi-o-), pl. senzaþionáli;
sénior (tatãl) s. m. (sil. -ni-or) f. sg. senzaþionálã, pl. senzaþionále
seniór (stãpân feudal) s. m. (sil. -ni-or), pl. senióri senzaþionalísm s. n.
seniór (sportiv) s. m., adj. m. (sil. -ni-or), pl. senzaþionalíst adj. m., pl. senzaþionalíºti; f. sg.
senióri; f. sg. senioárã, g.-d. art. senioárei, pl. senzaþionalístã, pl. senzaþionalíste
senioáre senzitív adj. m., pl. senzitívi; f. sg. senzitívã,
seniorát s. n. (sil. -ni-o-) pl. senzitíve
senioriál adj. m. (sil. -ni-o-ri-al), pl. senioriáli; senzitivísm s. n.
f. sg. senioriálã, pl. senioriále senzór s. m., pl. senzóri
senioríe s. f. (sil. -ni-o-), art. senioría, g.-d. art. senzoriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. senzoriáli;
senioríei; pl. senioríi, art. senioríile f. sg. senzoriálã, pl. senzoriále
senonián adj. m. (sil. -ni-an), pl. senoniéni (sil. senzorialísm s. n.
-ni-eni); f. sg. senoniánã, pl. senoniéne senzorialitáte s. f., g.-d. art. senzorialitäþii
senonián s. n. (sil. -ni-an) senzorializá vb., ind. prez. 1 sg. senzorializéz,
sens s. n., pl. sénsuri 3 sg. ºi pl. senzorializeázã
sensíbil adj. m., pl. sensíbili; f. sg. sensíbilã, pl. senzóriu s. n.
sensíbile senzuál adj. m. (sil. -zu-al), pl. senzuáli; f. sg.
sensíbil s. n. senzuálã, pl. senzuále
sensíbile adv. senzualísm s. n. (sil. -zu-a-)
sensibilitáte s. f., g.-d. art. sensibilitäþii; pl. senzualíst adj. m., s. m. (sil. -zu-a-), pl.
sensibilitäþi senzualíºti; f. sg. senzualístã, pl. senzualíste
sensibilizá vb., ind. prez. 1 sg. sensibilizéz, senzualitáte s. f. (sil. -zu-a-), g.-d. art.
3 sg. ºi pl. sensibilizeázã senzualitäþii; pl. senzualitäþi
sensibilizánt adj. m., pl. sensibilizánþi; f. sg. sepálã s. f., g.-d. art. sepálei; pl. sepále
sensibilizántã, pl. sensibilizánte separá vb., ind. prez. 1 sg. sepár, 3 sg. ºi pl.
sensibilizáre s. f., g.-d. art. sensibilizärii; pl. sepárã
sensibilizäri separábil adj. m., pl. separábili; f. sg.
sensibilizatór s. m., pl. sensibilizatóri separábilã, pl. separábile
sensitográmã s. f., pl. sensitográme separáre s. f., g.-d. art. separärii; pl. separäri
sensitométric adj. m. ¿ metric separatísm s. n.
sensitometríe s. f. (sil. -tri-), art. sensitometría, separatíst adj. m., pl. separatíºti; f. sg.
g.-d. art. sensitometríei; pl. sensitometríi, art. separatístã, pl. separatíste
sensitometríile separatór adj. m., pl. separatóri; f. sg. ºi pl.
sensitométru s. n. (sil. -tru), art. sensitométrul; separatoáre
pl. sensitométre separatór s. n., pl. separatoáre
sentenþiá vb., ind. prez. 3 sg. sentenþiázã separáþie s. f. (sil. -þi-e), art. separáþia (sil. -þi-a),
sentenþiós adj. m. (sil. -þi-os), pl. sentenþióºi; g.-d. art. separáþiei; pl. separáþii, art. separáþiile
f. sg. sentenþioásã, pl. sentenþioáse (sil. -þi-i-)
sentenþiozitáte s. f. (sil. -þi-o-), g.-d. art. separéu s. n., art. separéul; pl. separéuri
sentenþiozitäþii sepedón s. m., pl. sepedóni
sentimént s. n., pl. sentiménte sépia (vopsea, culoare, desen) s. f. invar.
sentimentál adj. m., pl. sentimentáli; f. sg. (sil. -pi-a)
sentimentálã, pl. sentimentále sépie (moluscã) s. f. (sil. -pi-e), art. sépia
sentimentalísm s. n., (gesturi, atitudini) pl. (sil. -pi-a), g.-d. art. sépiei; pl. sépii, art. sépiile
sentimentalísme (sil. -pi-i-)
875
sepión s. m. (sil. -pi-on), pl. sepióni
sepión/serigráfic
serát adj. m., pl. seráþi; f. sg. serátã, pl. seráte
I
sept s. n., pl. sépturi serátã s. f., pl. seráte
septémbrie s. m. (sil. -bri-e), g.-d. art. lui sérã s. f., g.-d. art. sérei; pl. sére
septémbrie; abr. sept., simb. IX (ºi: .9./-9-) serbá vb., ind. prez. 1 sg. serbéz, 3 sg. ºi pl.
septemvír s. m., pl. septemvíri serbeázã
septenál adj. m., pl. septenáli; f. sg. septenálã, serbáre s. f., g.-d. art. serbärii; pl. serbäri
pl. septenále sercláj s. n., pl. sercláje
septenár adj. m., pl. septenári; f. sg. septenárã, serdár s. m., pl. serdári
pl. septenáre serdãreásã s. f., g.-d. art. serdãrései; pl. serdãrése
septenár s. m., pl. septenári serdãrésc adj. m., f. serdãreáscã; pl. m. ºi f.
septenát adj. m., pl. septenáþi; f. sg. septenátã, serdãréºti
pl. septenáte serdãríe s. f., art. serdãría, g.-d. art. serdãríei;
septentrión s. n. (sil. -tri-on) pl. serdãríi, art. serdãríile
septentrionál adj. m. (sil. -tri-o-), pl. serenádã s. f., g.-d. art. serenádei; pl. serenáde
septentrionáli; f. sg. septentrionálã, pl. serenísim adj. m., pl. serenísimi; f. sg.
septentrionále serenísimã, pl. serenísime
septét s. n., pl. septéte serenitáte s. f., g.-d. art. serenitäþii
séptic adj. m., pl. séptici; f. sg. sépticã, pl. séptice sergént s. m., pl. sergénþi
septicémic adj. m., pl. septicémici; f. sg. sergént-majór s. m., pl. sergénþi-majóri
septicémicã, pl. septicémice serhát s. n., pl. serháturi
septicemíe s. f., art. septicemía, g.-d. art. seriá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. seriéz, 3 sg.
septicemíei; pl. septicemíi, art. septicemíile ºi pl. seriázã, 1 pl. seriém (sil. -ri-em); conj. prez.
septicitáte s. f., g.-d. art. septicitäþii 3 sg. ºi pl. seriéze; ger. seriínd (sil. -ri-ind)
septicologíe s. f. art. septicología, g.-d. art. seriál s. n. (sil. -ri-al), pl. seriále
septicologíei seriál adj. m., pl. seriáli; f. sg. seriálã, pl. seriále
séptimã (muz., sport) s. f., g.-d. art. séptimei; serialísm s. n. (sil. -ri-a-)
pl. séptime serialitáte s. f., g.-d. art. serialitäþii
septogén adj. m., pl. septogéni; f. sg. septogénã, serializá vb., ind. prez. 3 sg. serializeázã
pl. septogéne serializáre s. f., g.-d. art. serializärii
septolét s. n., pl. septoléte serializatór s. m., pl. serializatóri
septuagenár s. m., adj. m. (sil. -tu-a-), pl. seriatoáre s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. seriatoárei;
septuagenári; f. sg. septuagenárã, g.-d. art. pl. seriatoáre
septuagenárei, pl. septuagenáre seriatór s. m. (sil. -ri-a-), pl. seriatóri
septuór s. n. (sil. -tu-or) séric adj. m., pl. sérici; f. sg. séricã, pl. sérice
septúplu adj. m., pl. septúpli; f. sg. septúplã, sericéu adj. m., pl. sericéi; f. sg. ºi pl. sericée
pl. septúple sericícol adj. m., pl. sericícoli; f. sg. sericícolã,
sepulcrál adj. m., pl. sepulcráli; f. sg. pl. sericícole
sepulcrálã, pl. sepulcrále sericicultoáre s. f., g.-d. art. sericicultoárei; pl.
sepúlcru s. n., art. sepúlcrul; pl. sepúlcre sericicultoáre
sepultúrã s. f., g.-d. art. sepultúrii; pl. sepultúri sericicultór s. m., pl. sericicultóri
sequóia s. m. (sil. -quo-ia) [qu pron. cv] sericicultúrã s. f., g.-d. art. sericicultúrii
ser s. n., (feluri) pl. séruri sericigén adj. m., pl. sericigéni; f. sg. sericigénã,
seradélã s. f., g.-d. art. seradélei; pl. seradéle pl. sericigéne
seráf s. m., pl. seráfi sericimétru s. n., pl. sericimétre
seráfic adj. m., pl. seráfici; f. sg. seráficã, pl. sericínã s. f., g.-d. art. sericínei; pl. sericíne
seráfice sericít s. n.
serafím s. m., pl. serafími sericitizáre s. f., pl. sericitizäri
serafímic adj. m., pl. serafímici; f. sg. sericitós adj. m., pl. sericitóºi; f. sg. sericitoásã,
serafímicã, pl. serafímice pl. sericitoáse
serafísm s. n. série s. f. (sil. -ri-e), art. séria (sil. -ri-a), g.-d.
serái s. n., pl. seráiuri art. sériei; pl. sérii, art. sériile (sil. -ri-i-)
serál adj. m., pl. seráli; f. sg. serálã, pl. serále seriére s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. seriérii; pl. seriéri
seralíst adj. m., s. m., pl. seralíºti; f. sg. seralístã, serigrafiá vb., ind. prez. 1 sg. serigrafiéz, 3 sg.
pl. seralíste ºi pl. serigrafiázã
seraschiér s. m. (sil. -chier), pl. seraschiéri serigráfic adj. m., pl. serigráfici; f. sg.
serasír s. n., pl. serasíruri serigráficã; pl. serigráfice

También podría gustarte