MINISTERUL EDUCATIE AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Libera Internationala din Moldova

Catedra : Medicina fundamentala si Ecologie

Facultatea : Biomedicina si Ecologie

Portofoliu

Studenta : Volcovschi Ana

Anul I grupa :TF 151

Coordonator : Dr , prof .universitar

Zagorneanu Eudochia

Chisinau 2016
Lista plantelor studiate in spatiul verde ,, Valea
Trandafirilor
1. Coada soarecelui Achillea millefolium . Familia Asterceae
2. Trifoiul alb Trifolium pratense . Familia Fabaceae
3.Coroniste Coronilla varia . Familia Fabaceae
4. Rucola Eruca sativa . Familia Brassicaceae
5 Iedera Hedera helix . Familia Araliaceae
6 Cinepa Cannabis sativa . Familia Cannabaceae
7 Troscot Polygonum aviculare . Familia Polygonaceae
8 Pin - Pinus nigra . Familia Pinaceae
9 Hamei Humulus lupulus . Familia Cannabaceae
10 Rostopasca Chelidonium majus . Familia Papaveraceae
11 Artar american Acer negundo . Familia Aceraceae
12 Loboda Atrilex hortensis . Familia Amaranthaceae
13 Piciorul caprei Trogopogon Sp. Familia Asteraceae
14 Musetel Matricaria chamomilla . Familia Asteraceae
15 Iris Iris germanica . Familia Iridaceae
16 Dud Morus alba . Familia Moraceae
17 Salcim Robinia pseudoacacia . Familia Fabaceae
18 Lliliac Syringa vulgaris . Familia Oleaceae
19 Frasin Fraxinus excelsior . Familia Oleaceae
20 Cununita - Spiraea media . Familia Rosaceaea
21 Toporas Viola odorata . Familia Violaceae
22 Cucurbetica Aristolochia clematitis . Familia Aristolochiaceae
23 Astragalul Silene inflata .Familia Fabaceae
24 Papura Typha angustifolia . Familia Typhaceae
25 Soc Sambucus nigra . Familia Andoxaceae
26 Izma buna Mentha piperita . Familia Lamiaceae
27 Lumnarica Verbascum phlomoides . Familia Scrophulariaceae
28 Susai Sonchus arvensis . Familia Asteraceae
29 Papadie Taraxacum officinales . Familia Asteraceae
30 Brusture Arctium lappa . Familia Asteraceae
31 Palamida Cirsium arvense . Familia Asteraceae
32 Zada Larix europea . Familia Pinaceae
33 Malin Podus avium . Familia Rosaceaea
34 Scorus Sorbus torminalis . Familia Rosaceaea
35 Mazarichea Vicea L . Familia Fabaceae
36 Pir Agropyron repens . Famila Poaceae
37 Traista ciobanului Capsella bursa pastoris . Familia Brassicaceae
38 Volbura Convolvulus arvensis L. Familia Convolvulaceae
39 Geranium Geranium annum . Familia Geraniaceae
 Realizarea stagiului de practica :
13.06.2016 Introducerea in Securitatea muncii .

14.06 .2016 Metodologia colectarii si uscarii plantelor .

Oformarea ierbarului . Determinarea plantelor .

15.06.2016 Studiul plantelor din spatiul verde ,, Valea Morilor .

16.06.2016 Colectarea plantelor medicinale .

17.06.2016 Uscarea plantelor .

20.06.2016 Determinarea plantelor . Uscarea plantelor .

21.06.2016 Studiul plantelor din spatiul verde ,, Valea Trandafirilor .

22.06.2016 Determinarea plantelor .

23.06.2016 Uscarea plantelor .

24.06.2016 Colectarea plantelor .

27.06.2016 Oformarea ierbarului .

28.06.2016 Studiul plantelor oformate .

29.06.2016 Determinarea plantelor .

30.06.2016 Oformarea plantelor din ierbar cu etichete .

Lista plantelor studiate in spatiul verde ,, Valea Morilor
1 Ginkgo Biloba ( Arborele pagoadelor )- Ginkgo biloba , fam.
Ginkgoaceae ;
2 Arborele de lalea Liriodendrom tulipifera , fam. Liliaceae;
3 Arborele vietii- Thuja occidentalis, fam . Cupressaceae ;
4 Salcim Robinia pseudoacacia , fam . Fabaceae ;
5 Iris Iris germanica , fam Iridaceae ;
6 Teiul pucios Tilia cordata , fam ,Tiliaceae ;
7 Simbovina Celtis occidentalis , fam. Cannabaceae;
8 Viscul Viscum album , fam . Loranthaceae :
9 Troscot Polzgonum aviculare , fam . Polygonaceae ;
10 Urzica vie Urtica urens , fam . Urticaceae ;
11 Susai Sonchus sp , fam . Asteraceae ;
12 Vizdoage Tagetes , fam . Asteraceae ;
13 Paltin Acer platanoides , fam . Aceraceae;
14 Artarul Acer pseudoplatanoides, fam . Aceraceae ;
15 Artarul American Acer negundo , fam . Aceraceae;
16 Jugastrul Acer campestre, fam .Aceraceae;
17 Liliac Syringa vulgaris , fam .Oleaceae;
18 Rostopasca Chelidonium majus , fam . Papaveraceae;
19 Hamei Humulus lupulus , fam . Cannabaceae ;
20 Soc Sambucus nigra ,fam Sambucaceae ;
21 Ulmul Ulmus laevis ,fam.Ulmaceae ;
22 Plopul tremurator Populus tremuta ,fam.Salicaceae ;
23 Ridichioara Raphanus sativus , fam .Brassicaceae ;
24 Palamida Cisium arvense , fam Asteraceae .
25 Pelin Artemisia vulgare , fam .Asteraceae ;
26 Loboda Atriplex hortensis , fam . Amaranthaceae ;
27 Salcim japonez - Sophora japonica , fam Fabaceae ;
28 Rucola Eruca sativa . fam . Brassicaceae ;
29 Papadie Taraxacum officinale , fam Asteraceae ;
30 Patlagina Plantago lanceolata , fam .Plantaginaea ;
31 Volbura Convolvulus arvensis , fam .Convolvulaceae;
32 Maslin salbatic Elaegnus angustifolia , fam. Elaeagnaceae ;
33 Orz iepuresc Hordeum ieporinum , fam.Coaceae ;
34 Paius Festuca pratensis , fam .Poaceae ;
 Plopul negru
Populus algru
Fam.Salicaceae

Descrierea morfologica : Arborii ce apartin acestei specii ating inaltimi de

aproximativ 30 m , cu tulpina deseori curbata , stramba , rareori dreapta . Coroana este larga
,neregulara , rara , iar ramurile sunt groase .
Scoarta este de culoare galbena cenusie . Lujerii sunt rotunzi , glabri , lucitori , galbeni verzui

Organul utilizat : Mugurii

Compozitia chimica : flavone cu efecti diuretic , antioxidant si antiinflamator , taninuri cu

actiune astrigenta , saponozide cu actiune diuretica , ulei volatil cu efect antiseptic , resine ,
ceruri , glicozide (salicina )cu efect antiinflamator .
Utilizarea medicinala : Mugurii de plop negru au efect antiseptic , datorita uleiurilor volatile
din compozitie , astringent , antiinflamator , tonic si expectorant , analgezic datorita salicinei
din compozitie , diuretic .Preparatele din mugur de plop negru se recomanda in astmul bronsic si
bronsite , candidoza , cistite si cancer , degeraturi , spondiloza anchilozata , tuberculoza cutanata
, tuse , dermatomicoze .
 Odoleanul
Valeriana officinalis
Fam. Odoleanaceae

Descriere morfologica : Este o planta ierboasa , inalta de un metru un metru si jumatate ,

care creste spontan , in locurile umede , cu pamant afanat , din zonele de deal si de munte . Are
florile de un roz palid , cu un miros slab-dulceag , la fel ca si frunzele .Radacina este puternica si
bine dezvoltata ( in ea sunt depozitate peste iarna substantele de rezerva ) . avand si ea un miros
specific : dulceag intepator si destul de neplacut , usor emetic (vomitiv ) . Tulpina creste pana la
o inatime de 70-170 cm . Florile sunt rosii liliachii pana la albe , grupate intr-o inflorescenta
umbeliforma .

Organul utilizat : Radacina

Compozitia chimica : Principalele substante active sunt : ulei volatil , acid izovalerianic si
acid valerianic , alcaloizi ( ca tinina , alfa-metil-piricetona , valerianona ).

Utilizarea medicinala : Preparatele din radacina de valeriana au fost utilizate inca din
antichitate ca sedativ . Ele sunt indicate in nevroze , palpitatii , colici stomacale de natura
nervoasa , insomnii , tulburaride menopauza .
 Rucola
Eruca sativa
Fam .Brassicaceae

Descrierea morfologica : Este o planta anuala . Frunzele sunt verzi inchise , late , in forma
de limba .

Organul utilizat : Frunzele

Compozitie chimica : Fiind o leguma verde , aceasta are un continut caloric foarte mic si
este o

Sursa importanta de fibre alimentare si de vitaminele A, K, si C .

Rucola este un stimulet eficient , ofera putere si energie si ajuta la reducerea tusei . Vitaminele

P si K din rucola au efecte pozitive asupra functiei ficatului .

Utilizarea medicinala : Vitamina K din rucola este esentiala si pentru sistemul osos .
Mareste masa osoasa si reduce riscul de fracturi . De asemenea , vitamina K imbunatateste
calitatea sangelui si previne formarea de cheaguri de sange .

Calciul si magneziul din rucola ajuta la mineralizarea sistemului osos , iar vitamina C stimuleaza
productia de colagen , esential pentru piele si oase sanatoase .
 Brindusa de toamna
Colchicum autumnale
Fam.Colchicaceae

Descrierea morfologica : Brandusa de toamna este o planta care credte pe pasuni, fanete
umede in zona de deal sau munte , care poate atinge chiar si inaltimea de 50 cm . Florile au
culoare violet purpurie . Brandusa infloreste in luna septembrie , iar fructele se formeaza in al
doilea an .

Oraganul utilizat : Bulbul

Compozitia chimica : Planta contine alacaloizi , ulei gras , fitosterol , acid salicilic , acid
benzoic , zaharoza tanin .

Utilizarea medicinala : Preparatele din brandusa de toamna sunt cunoscute si ca un bun

antinevralgic , dar si ca un diuretic eficient . In ciuda toxicitatii alcalizilor continuti de brandusa
de toamna , in doze terapeutice acestea prezinta actiuni antinflamatoare si analgezice . In trecut
au fost utilizati in tratamentul gutei si reumatismului .
 Cicoare
Cicorium inthybus
Fam. Asteraceae

Descrierea morfologica : Planta erbaie perena , spontana si adesea cultivata pentru

radacinele sale din care se extrage un surogat de cafea . Cicoarea are arie mare de raspandire in
pasuni si fanete , in locuri ne cultivate , pe marginea drumului , cailor ferate si santurilor , pe
marginea apelor curgatoare din zona de campie pana in cea de deal si munte .

Organul utilizat : Partile aeriene , radacina .

Compozitia chimica : Intreaga planta de cicoare contine un suc laptos , alcarui constituind
major cam 45-60 % - este inulina . Acidul fenolic se gaseste in flori , iar radacinele contin
lactone sesquiterpenice amare .

Utilizarea medicinala : Cicoarea are proprietati eupeptice , calagoge ( stimuleaza evacuarea

vezicii biliare si tot odata o fluidifica , secretiile digestive si ajuta functia ficatului ) , impiedica
formarea petrelor la fiere , regleaza functia glicogenetica a ficatului , stimuleaza functia
pancreasului si normalizeaza glicemia , fiind eficienta in caz de diabet zaharad , datorita
uleiurilor volative si rezinelor au actiune diuretica , depurativa ( favorizeaza eliminarea toxinelor
din organism ) .
 Musetelul
Matricaria Recutita
Fam. Astreraceae

Descrierea morfologica : Musetelul este o planta erbacee , anuala , spontan, atingand o

inaltime intre 20 si 60 cm . si mult ramificata , cu flori grupate in capitule terminale . Marginea
fiecarui capitol este ocupata de flori albe , iar in regiunea lui centrala se gasesc numeroase flori
tubuloase galben- aurii . Receptaculul capitulului , plan la inceputul infloririi devine conic si gol
la interior .

Organul utilizat : Floarea .

Compozitia chimica : Aceasta planta contine ulei valatil bogat in chamazulena , substante
amare de natura sescviterpenica , flavonoide , substante de natura cumarinica , colina mucilagii ,
acid salicilic fitosterine substante glicozidice , acid clorogenic calamina , vitamine , saruri
minerale .

Utilizarea medicinala : Musetelul are actiune calmanta , antispasmodica , antiinflamatorie ,

antialergica si emulienta . Datorita continutului in mucelagii ( care calmeaza iritatiile mucoasei
gastrice ) musetelul este recunoscut pentru eficacitatea sa in tulburarile digestive ( dureri
abdominale indigestie , inflamatii ale tubului digestiv , gastrite , spasme , etc . ), cat si pentru
durerile menstruale . Actiunea usoara a ceaiului de musetel permite administrarea la copii ,
infuzie de musetel in combinatie cu alte plante fiind folosite in calmarea colicilor la sugari .
 Papadia
Taraxacum ufficinale
Fam.Asteraceae

Descrierea morfologica : Este o planta erbacee din familia compozitelor , cu frunze lungi ,
crestate si cu flori galbene grupate in capitole .

Organul utilizat : Radacina

Compozitia chimica : Papadia este o excelenta sursa de minerale : fier , cupru , potasiu ,
fosfor , calciu si magneziu ;

- Contine vitaminele A , B1 , C , D ;
- Proprietatile stimulent digestive se datoreaza unui principiu amar : taraxacina ;
- Radacina este bogata in fructoza ( concentratie maxima primavara ) si inulina :
- Flavonoide cu proprietati diuretic
- Fitosterol ;
- Lactone cu proprietati laxative ;
- Acizi (cafeic , silicic , palmitic , oleic );
- Taninuri

Utilizarea medicinala : Papadia reprezinta o planta medicinala apreciata pentru proprietatile

ei terapeudice : Curata orgsnismul , stimuleaza activitatea ficatului , vindeca diabetul .
Radacinele de papadie sunt considerate un remediu natural in tratamentul unor variate afectiuni
datorita actiunei acestora asupra organismului : Depurativa , sudorifica , diuretica , stimulatorie ,
fiind utilizate si ca tratament cosmetic pentru un ten mai luminos .
 Salvie
Salvia officinalis
Fam. Lamiaceae

Descrierea morfologica :Salvia este o planta din familia labiatelor , ia poate atinge o
inaltime de 30- 70 cm , florile ei violete sunt dispuse vertical , deci in cerc , in jurul unei axe
comune , iar frunzele sale opozite , alb lanoase sclipesc argintiu si emana un praf usor amar ,
aromatic .

Organul utilizat : Frunza

Compozitia chimica : Uleiuri volatile , tanin acid ursolic , acid oleanolic , substante amare ,
vitaminele A . B1 si C , acid fumaric , acid clorogenic , acid cafeic , acid nicotinic , azotat de
potasiu calciu , magneziu , fier , zinc , sodium etc .

Utilizarea medicinala : Salvia reprezinta o planta medcinala recomandata ca remediu

natural in tratarea si vindecarea hipertensiunii arteriale , afectiunelor intestinelor si stomacului ,
ale maduvii spinarii , inflamatiilor cailor respiratorii , oboseli fizice si psihice , nervozitati dar
si in stimularea menstruatiei , febra , stres , tonul sexual scazut , afte , stomatitei ulceratii ale
pielii, tuse , bronsita , abcese dentare , celulitat .
 Urzica moarta
Lamium album
Fam . Lamiaceae

Descrierea morfologica : Este planta erbacee perena , de 20 75 cm , inaltime cu tulpinita

in patru muchii , pe care sunt dispuse frunze opuse , dintate , triunghiular ovate . Florile sunt
alb labiate ( cu doua baze ) , dispuse sub forma de guler la subsuara frunzelor .

Organul utilizat : Floarea

Compozitia chimica : Urzica contine carotenoide ( provitamine A ) cu actiune de regenerare a

pielii si mucoaselor , dar si rol antioxidant , clorofina , vitaminele B2 , C , K , acid folic , acid
pantotenic , amine ( hitamina , acetilcolina , serotonina ), flavone si taninuri cu efect cicatrizant ,
lentile cu efect antiinflamator , ulei volatil cu cetone , esteri , finoli . frunzele tinere , care nu
contin substante vezicante au un bogat continut in minerale : acid salicic saruri de fier ,
margneziu , mangan , sodium , potasiu fosfor , sulfati .

Utilizarea medicinala : Actioneaza decongestiv , ca emolient si exapectorant ,

vasoconstrictar , astringent . Este recomandata la hipertrofii de proastata . Se mai foloseste la
leucoree , dismenoree , tulburari nervoase la menopauza , catar intestinal , diaree sangerari
nazale , etc .

Urzica moarta se poate admiinistra intern sub forma de pulbere , infuzie , tintura , iar extern
infuzia se foloseste sub forma de gargara , comprese , cataplasme , sau se foloseste sub forma de
spalaturi locale , spalaturi vaginale , bai de sezut .
 Patrunjel
Petroselinum crispum
Fam . Apiaceae

Descrierea morfologica : Planta are radacina pivotanta , conica sau alungita de culoare
cenusie , cu gust dulce si miros placut aromat . Tulpina florifera apatrunjelului este inalta pana la
130 cm are forma cilindrica este usor striata si ramificata chiar de la baza . Fruzele sunt lucioase
pe partea superioara si au un miros caracteristic extrem de placut .

Organul utilizat : Frunzele

Compozitia chimica : Patrunjelul contine mai multa vitamina C decat lamaia , portocala
sau varza la care se adayga vitaminele A , B1 , B2 , B3 , B5 , B6 , B9 , K si E . Deasemenea ,
este o sursa importanata de glucide , proteine , minerale ( patasiu , calciu, forsfor , magneziu ,
fier , sodiu ) ulei volatil , lipide si flavonoizi .

Utilizarea medicinala : Are un puternic efect antioxidant ,detoxifiant , antialergic ,

antitumoral , tonifica ficatul , stiumuleaza activitatea vizicii biliare , fluidifica secretiile ,
antiscapic , relaxeaza fibrele musculare netede intestinale , gastrice , bronsice , intareste
sistemului imunitar , are efect vasodilatator , regenereaza peretele vascula , mentine elasticitate
vaselor , are efecte atrodisiace si asigura o buna functionare a aparatului genital .
 Salcam
Robinia pseudacacia
Fam . Fabaceae

Descrierea morfologica : Frunzele salcamului sunt compuse , penate , lunngi ( circa 25 cm

.), cu un nr . impar 7-19 de foliole ( frunze imparipenat compuse) eliptice , cu marginea intreaga ,
rar mai lungi de 5 cm . Tulpina la salcam este dreapta , coroana rara , luminoasa , larga incepnad
sa se dezvolte destul de sus pe trunchi . La exemplarele batrane , diamttrul tulpinei atinge 1 m .
Florile la salcam sunt parfumate , zigomargfe , cu corola alba si cu caliciul campanulat cu 5 zimti
scurti .

Organul utilizat : Florile

Compozitia chimica : Florile contin : ulei volatil , glicozizi , robinina , acaclina glicozi de
natura flavonina , alte flavoane si fravonoizi , acizi organici ( cafeic , clorogenic ), saruri
minerale .

Utilizarea medicinala : Florile de salcam sub forma de ifuzie sau de coct sunt recomandate
in tuse expectoranta , dureri reumatice , nevralgii dentare , dureri de stomac , hiperaciditate ,
esofagita de reflux , boli de rinichi , migrene , pirozis , insomnie , ulcer gastroduodenal , bronsite
, leucore , anemie , laringite , gripa sau colici abdominale .
 Marar
Anethum graveolens
Fam . Apiaceae

Descrierea morfologica : Mararul este o planta care rezista la temperaturi scazute . Ia se

seamana toamna sau primavara foarte devreme . Direct in sol , la o adancime de 2-3 cm .
Necesita umeditate mai ales in timpul germinarii semintelor .Recoltarea frunzelor verzi poate
incepe cand plantele au 10 12 cm inaltime .

Organul utilizat : Frunzele

Compozitia chimica : Semintele de marar contin tanin si mucelagii , substante rasinoase ,

aleuron si grasimi albumenoase , bogate in ulei esential . Frunzele si fructele contin ulei volotil (
carvona ) , substante minelare , vitamine.

Utilizarea medicinala : Preparatele fitoterapeutice din marar sunt indicate pentru stimulare
digestiei si a poftei de mancare , in combaterea balonarilor , in caz de retentii hidrice , edeme .
Uleiu esential masat pe piele poate sista senzatia de greata , iar preparatele din seminte de marar ,
aplicate extern in cataplasme , pot fi folosite pentru vindecarea infectiilor
 Frasin
Fraxinus excelsior
Familia Oleaceae

Descrierea morfologica : Atinge nlimea de 40 metri. Tulpina sa prezint n partea tnr

scoar de culoare cenuie-verzuie, iar n partea bazal de culoare cenuiu-negricioas. Are
frunze imparipenate, compuse din 7-13 foliole sesile. nflorete n luna aprilie, nainte de apariia
frunzelor. Florile nu au nici caliciu, nici corol, iar androceul este redus la dou stamine; pe
acelai individ se gsesc flori mascule, femele i hermafrodite. Fructul este aripat .

Organul utilizat : Frunzele uscate , scoarta .

Compozitia chimica : Are efect diuretic, depurativ, sudorific, antiinflamator hemoroidal,

cicatrizant, coleretic, colagog, laxativ, antigutos, antireumatic, febrifug, astringent,
hipocolesterolemiant, iar seminele au efect afrodisiac, aciune antisenescent; prin eliminarea
apei i toxinelor din organism, toate organele vor funciona mai bine.

Utilizarea medicinala : Preparatele pe baz de frasin sunt indicate n caz de: guta acut sau
cronic, edeme, celulit, detoxifiere, dureri articulare, poliartrit, dischinezii biliare, colecistite,
angiocolite, constipaie, grip, dismenoree, metroragii, tulburari circulatorii, acnee, plgi greu
vindecabile, ulcer gastro-duodenal, boli renale, obezitate cu retentie hidric, celulite, limfangite,
retinopatii de etiologii diverse, uveite, hipercolesterolemie, impoten, scderea libidoului
masculin, astenie sexual, hipogonadism, senescen sexual, insuficien testicular cu
sterilitate masculin. Frasinul este tonic, iar infuzia din frunzele sale amestecate cu frunze de
coacz negru, creuc i ment este o butur deosebit de rcoritoare. Scoara este folosit de
mult timp pentru scderea febrei i are i proprieti astringente.
 Brusture
Arctium lappa
Familia Asteraceae

Descriere morfologica : Brusturele este nalt, putnd ajunge pn la 2 metri nlime. Are
frunze mari, alternate, frunzele bazale care apar n primul an de vegetaie, triunghiulare, ovate
sau cordate, cu marginele ntregi, cu un peiol lung, tomentoase pe partea inferioar.

Florile sunt tubulate de culoare mov-violet, cu antere i stamine concrescute i grupate n

calatidii globulare, care formeaz un corimb. Acestea apar la mijlocul verii. Fructele sunt
achene; cu o lungime de cca 6 mm, comprimate, cu papusuri scurte.

Rizomul este scurt, crnos, continuat cu o rdcina pivotant lung de pn la 50 cm lungime, de

culoare brun-cenuie. Tulpina este cilindric, cu anuri longitudinale, ramificat, acoperit cu
peri.

Organul utilizat :Radacina si frunzele .

Compoziie chimic : Rdcina conine insulin, acid palmitic, steric i cofeic, ulei volatil,
viatmine din complexul B, nitrat de potasiu, steroli, hormoni vegetali, taninuri, mucilagii, mai
conine o cantitate mare de fibre dietetice, este crocant cu o aroma dulce. Rdcinile de brusture
au o aciune antitermic. Frunzele conin fitoncide, arctiin i lapanol.

Utilizare medicinala : Naturalitii populari consider brusturele uscat ca fiind un agent

diuretic, diaforetic i purificator al sngelui, deasemenea ajut la eliminarea toxinelor renale i
hepatice. Datorit efectului sau curativ purificator, brusturele este folosit i n reglarea
colesterolului i a trigliceridelor din snge
 Patlagina
Plantago lanceolata
Fam .Plantaginaea

Descrierea morfologica : Ptlagina este o plant erbacee peren, de 10 50 cm

nlime, cu frunze ovate sau lanceolate, cu tulpini florifere drepte, cu inflorescene terminale n
form de spic i cu floricele glbui, mici.

Organul utilizat :Frunzele .

Compozitia chimica : Frunzele de ptlagin conin un iridoid, numit aucubin, i

flavonoide, precum i mucilagii, uleiuri volatile i substante antibiotice, fitoncide, fitochinona,
carotenoizi, minerale.

Utilizarea medicinala : Tratamentele naturiste pe baz de ptlagin faciliteaz vindecarea

rnilor, are efect expectorant, emolient, antiinflamator, astringent, diuretic, antimicrobian,
fluidizeaz secretiile bronsice. Ptlagina este ideal n cazurile de tuse i bronit uoar, diaree,
hemoroizi, cistit, hematurie, astm, laringit, faringit, infecii, hipercolesterolemie,
hipertensiune arteriala, ulceratii, abcese, furuncule.
 Susai
Sonchus sp
Fam . Asteraceae

Descrierea morfologica : Are o nlime de 80130 cm. Tulpina, ramificat n partea

superioar, este goal, cu vase laticifere, care conin un suc lptos caracteristic. Frunze sesile,
penat sectate, cu marginea dinat i spinoas. Calatidiile (un tip de inflorescen) sunt mici,
grupate aproape corimbiform. Are flori galbene. Fructe achene costate cu un papus lung.

Organul utilizat : Frunzele si radacina .

Compozitia chimica :Analizele efectuate la organele aeriene ale acestei plante au evidentiat
prezenta urmatoarelor substante: glucide, rezine, inulina, acid pectic, acid oxalic, steroli,
vitamine, triterpene, manita, gome, substante amare, alcaloizi.

Utilizarea medicinala : Datorit proprietilor sale, aceast plant este folosit n tratarea
insomniei, nervozitii i durerilor reumatice. Prin prisma coninutului n triterpene pentaciclice,
susaiul mbuntete producia de colagen, fiind utilizat n cosmetic. Ceaiul din rdcini de
susai este utilizat n tratamentul astmului, tusei i febrei.

Pe de alt parte, infuzia de frunze de susai este recomandat pentru ndeprtarea pietrelor la
rinichi i pentru tratarea bolilor vezicii urinare. Cataplasmele cu frunze de susai sunt folosite
pentru cicatrizarea rnilor i pentru atenuarea suferinei musculare post-traumatice.
 Pelin
Artemisia vulgare
Fam .Asteraceae

Descrierea morfologica : Pelinul este un arbust peren i aromat, cu frunze verzi-cenuii

acoperite de periori albi i mtsoi. Inflorescenele mici i galbene apar vara i toamna, n
mnunchiuri. Crete adesea pe terenurile virane i pe marginea drumurilor.

Organul utilizat : Frunzele , tulpinila si florile :

Compozitia chimica : Printre compuii activi ai pelinului se numr uleiul esenial,

flavonoidele, lignanii, lactonele sesquiterpenice i acizii fenolici. Circa 35% din uleiul esenial
este compus din tujon, substan toxic, dac este administrat n exces.

Utilizarea medicinala : Pelinul are aciune antiparazitar, antihelmintic, stomahic,

carminativ, stimuleaz i usureaz digestia, tonic digestiv, tonic nervos, analgezic i narcotic.
Preparatele pe baz de pelin sunt indicate n cazurile de viermi intestinali, pentru stimularea
apetitului, pentru detoxifiere, pentru vindecarea ulceraiilor i a rnilor purulente, n reumatismul
articular, febr, infecii, candidoz, hemoroizi
 Urzica vie
Urtica urens
Fam . Urticaceae

Descrierea morfologica : Urzica vie (Urtica dioica, Urtica urens) este o planta erbacee,
perena care creste pe tot globul in locuri cultivate si necultivate, santuri, gropi abandonate, ruine,
marginea apelor si padurilor, tufisuri, stane, locuri virane gunoite, de la campie pana in zona
montana Ia 2.400 m altitudine.

Organul utilizat: Frunzele si radacina .

Compozitia chimica : - proteine, amine, aminoacizi, lecitina, histamina;

- flavonoizi, carotenoizi, clorofila (0,3-0,8%), protoporfirine, glicozide, taninuri, sitosteroli,
mucilagii, saponine;
- acizi organici (formic, folic, acetic, pantotenic, galic);
- vitamine (K, B, E, provitamina A si C - de 200 ori mai mult decat merele);
- saruri minerale (fier, calciu, magneziu, siliciu, potasiu, mangan).

Utilizarea medicinala : - digestive, antidiareice, antihemoragice (datorita vitaminei K),

antianemice, tonice, vitaminizante, aperitive, mineralizante, energizante, antihelmintice;
- expectorante, emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronsitice;
- antidiabetice, hipocolesterolemiante, depurative, hematopoetice, dezintoxicante pentru sange,
diuretice (datorita flavonoidelor);
- antireumatice;
- cicatrizante, epitelizante, revulsive, astringente, antiseptice, antimicrobiene, insecticide.
 Loboda
Atriplex hortensis
Fam . Amaranthaceae

Descrierea morfologica : Loboda este o plant cu port nalt, prezint tulpin simpl sau
ramificat, frunzele pot fi de culoare verde, rou-violacee sau uor glbui, sunt mari, de form
trunghiular i uor catifelate la atingere.Florile sunt de culoare verde sau roie iar seminele
sunt de mici dimensiuni, ncapsulate n aceste fructe denumite achene.

Organul utilizat : Frunzele si uneori semintele .

Compozitia chimica : Planta conine substan uscat, albumin, grsimi, substane

extractive neazotate, celuloz, vitamine, sruri minerale (potasiu, fosfor, calciu), pigmeni
clorofilieni i carotenoizi.

Utilizarea medicinala : Loboda are aciune depurativ, diuretic, remineralizant, emolient,

emetic, calmant i vitaminizant. Sub form de extract, sucuri sau fierturi din frunze, infuzie
sau decoct din semine, loboda ajut la vindecarea afeciunilor pulmonare, a durerilor de stomac,
a afeciunilor ginecologice, heptaice i renale, iar sub form de comprese sau cataplasme din
frunze fierte sau tocate se pot trata diferite afeciuni ale pielii, n special pe leziuni purulente,
pentru a grbi coacerea.
 Cinepa
Cannabis sativa
Familia Cannabaceae

Descrierea morfologica : Cnepa este o plant erbacee anual din familia Cannabaceae cu
talie nalt, de 2-3 m, putnd crete pn la 5 m n cazuri excepionale. Are o tulpin
neramificat, frunze lanceolate lungi, cu marginea zimat i inflorescene dense, semicompacte.
Frunzele planei sunt proase, florile masule formeaz panicule polinifere iar cele femele au
culoare verde, iar fructul este o achen de culoare gri verzuie.

Organul utilizat : Florile , tulpinele femele si semintele .

Compozitia chimica : Cnepa conine uleiuri volatile, flavonoide, canabispirona, substane

minerale, proteine, lipide, betacaroten, acid ascorbic, tiamin, riboflavin, niacin, acizi grai,
rezine i colin.

Utilizarea mediciinala : Planta de cnep are aciune hipnotic, analgezic, sedativ,

antispastic, bronhodilatatoare, antibiotic, estrogen, antiemetic i anticonvulsiv.
 Coada soarecelui
Achillea millefolium .
Familia Asterceae

Descrierea morfologica : Coada-oricelului este o plant care crete pe solurile aspre de pe

puni i de pe marginea drumurilor. Frunzele ei verde-nchis sunt divizate n mai multe
segmente, aspect reflectat de numele latin de millefolium", adic o mie de frunze". Capetele
plate ale inflorescenelor, alctuite din multe flori albe sau roz, apar vara.

Organul utilizat : Tulpina , frunzele si florile .

Compozitia chimica : Florile conin 0,2-0,5% ulei esenial, iar frunzele, 0,02- 0,07%. Uleiul
conine sesquiterpene, mai ales azulen, i lacton achilleinic, cu efect antiinflamator, tanini,
flavonoidele antiinflamatorii, alcaloizii, principii active (achileina, azulen, chamazulena, cineol,
borneol, thion- camfen, limonen, pinen, cariofilen, acizi organici, acid achileic, formic, acid
acetic, valerianoic, probionic, alcooli metilic, colina, fitosteroli.

Utilizarea medicinala : Coada-oricelului este ntrebuinat datorit efectelor ei benefice n

afeciunile digestive, enterite, enterocolite, n colicile abdominale, n bolile diareice, n
tratamentul hemoroizilor. n amestec cu alte plante cu aciune similar, este folosit pentru
stimularea digestiei n caz de hipo sau anaciditate gastric. Planta mai este recomandat n
tratamentul afeciunilor din sfera genital la femei, n inflamaiile cronice ale anexelor precum i
pentru calmarea durerilor menstruale, datorate spasmelor musculaturii uterine. Preparatele din
coada-oricelului sunt deosebit de valoroase n vindecarea plgilor, inclusiv la arsuri.
 Troscot
Polygonum aviculare .
Familia Polygonaceae

Descrierea morfologica : este o planta erbacee, anuala care creste frecvent pe terenuri
necultivate, virane si batatorite, stadioane, marginea drumurilor, carari, santuri, gradini, curti si
in diferite culturi, mai ales in zona de campie si de deal. In scop terapeutic este utilizata partea
aeriana a plantei, cu sau fara radacini.

Organul utilizat : Herba

Compozitia chimica : - glicozizi flavonici;
- taninuri, gume, mucilagii, rezine, ceruri, derivati antrachinonici;
- glucide (arabinoza);
- ulei eteric (urme);
- acizi organici (salicilic);
- vitamina C;
- saruri minerale (mai ales cu siliclu).

Utilizarea medicinala : - afectiuni digiestive: diaree, dizenterie, ulcer gastric si duodenal,

dispepsii, enterite, hemoragii interne, litiaza biliara, hemoroizi, lipsa poftei de mancare;
- afectiuni ale aparatului cardiovascular: insuficienta cardiaca, edeme cardiorenale, hipertensiune
arteriala;
- boli ginecologice, infectii urinare, scurgeri vaginale, leucoree, metroragii, uremie, albuminurie,
litiaza renala, menstruatii abundente, retentie urinara;
- reumatism, artrite, guta;
- afectiuni inflamatoare ale tractului respirator, raceli, hemoptizie;
- dezinfectia si cicatrizarea ranilor, varice, flebite, plagi sangerande.
 Iris
Iris germanica .
Familia Iridaceae

Descrierea morfologica : Stnjenelul este o plant peren originar din Europa i Africa de
Nord. Planta crete pn la nlimea de 1 m, are un rizom gros, cu miros de iarb, din care
pornete tulpina nalt i frunzele lanceolate, dispuse n grupuri de patru sau ase, iar spre vrful
tulpinei apar florile de culoare albastr sau violet.Florile sunt doar puin parfumate, prezint trei
petale orientaten jos i trei n sus, iar sub petale apar trei stamine i un ovar.Stnjenelul se
cultiv att ca plant medicinal ct i decorativ, dar se folosete i n industria de parfumuri i
cosmetic.
Organul utilizat : rizomii de culoare alb

Compozitia chimica : Frunzele i florile de stnjenel sunt, potrivit ultimelor cercetri n

domeniu, o surs important de vitamina C, cu rol deosebit de important n meninerea sntii.

Utilizarea medicinala : Utilizat intern, sub form de infuzie sau decoct, stnjenelul
amelioreaz inflamaiile organelor repiratorii, diminueaz tusea convulsiv, previne pneumonia,
cefaleea, tubercloza, elimin constipaia i nltur durerile menstruale.
Sub form de comprese, gargar sau bi locale cu infuzie de stnjenel se pot trata nevralgiile
dentare, arsurile, ulceraiile, micozele pielii i chiar hemoroizi .
 Toporas
Viola odorata .
Familia Violaceae

Descrierea morfologica : Toporaul este o planta medicinal, erbacee, originar din

Europa, fr tulpin, peren i care formeaz stoloni lungi. Frunzele sunt ovale sau n form de
inim, florile sunt intens parfumate, singuratice, de culoare violet, roiatic sau alb, prevzute
cu un peduncul lung iar fructul este o capsul de form sferic sau hexagonal. Toporaii cresc
prin zvoaie, livezi, poieni, pe la marginea pdurilor, mai rar chiar i prin grdini.

Organul utilizat : Frunzele , florile si radacina .

Compozitia chimica : Florile de topora conin numeroase uleiuri volatile (nonadienol,

octodienol, alcool benzilic, o ceton nesaturat- parmon,eugenol), rezine, viola-cvercetina
(rutozid), violamin- o substan colorat albastr, acid acetil- salicilic, mucilagii, zaharuri i
substane minerale.
n compoziia frunzelor intr: ulei volatil de culoare brun format din esteri metilici ai acidului
salicilic i nonadienol iar rizomii i rdcinile de toporai conin saponozide, un alcaloid-
odorantin, acid-2- nitropropionic, uleiuri volatile, principii amare i esteri ai acidului salicilic.

Utilizarea medicinala : Toporaii se pot folosi n tratamentul urmtoarelor afeciuni:

amigdalit cronic, bronit, cistit, colit, constipaie, dermatoze, febr, gastralgii, afeciuni
renale, gut, guturai, hipertensiune arterial, insomnii, intoxicaii acute, palpitaii, rceal, rni,
reumatism, tumori maligne ale pielii, tuse i ulcer gastroduodenal.
 Traista ciobanului
Capsella bursa pastoris .
Familia Brassicaceae

Descrierea morfologica : Numele su provine de la forma pe cae o are capsula plantei,

respectiv forma de traist.Frunzele au forme diferite, n funcie de localizarea de-a lungul tulpinii
iar fructele au un aspect particular, uor de recunoscut, aproape inconfundabil, avnd form
triunghiular, cu cele dou unghiuri ndeprtate rotunjite, n form de inim.

Organul utilizat : Partea aeriana a plantei .

Compozitia chimica : Printre substanele cu activitate biologic descoperite n traista-

ciobanului se gsesc: amine biogene, colin, acetilcolin, tiramin, histamin, flavone de tipul
diosminei, rutozide i acid fumaric. n rdcin s-au pus n eviden substane peptidice.

Utilizarea medicinala : Preparatele din traista-ciobanului pot fi administrate cu acordul

medicului curant n diverse afeciuni n al cror tablou simptomatic apare sngerarea: menstruaii
abundente, hemoragii uterine, ulcere, dar i n caz de diaree i alte tulburri digestive.
Planta nu trebuie considerat un substitut pentru tratamentele medicamentoase verificate.
 Lumnarica
Verbascum phlomoides .
Familia Scrophulariaceae

Descrierea morfologica : Lumnrica este o plant erbacee care creste spontan pe

terenuri nisipoase i pietroase, pe lng garduri sau la marginea pdurilor.
Puful sau perisorii care acoper frunzele sunt deosebit de iritante; n timpul culesului se
recomant echipament special i ferirea zonei ochilor i a feei.

Organul utilizat :Florile

Compozitia chimica : Florice de lumnric au n compozieie uleiuri volatile, mucilagii,

flavonoizi (hesperidozida), saponozide, taninuri, rezine, glicozide (verbascozida), aucubozida,
harpagozida, zaharuri, carotenoizi (antoxanthina), fitosteroli, verbasterol, acizi polifenol-
carboxilici i substane minerale.

Utilizarea medicinala : Preparatele cu lumnric sunt indicate n caz de bronite, laringite

(calmarea tusei, fluidifierea secreiilor bronice), astm, rgueal, traheite, afeciuni inflamatorii
cu alte localizri (cistite, infecii urinare), boli intestinale, ulcere cronice, eczeme, furuncule,
alopecie.