ORIGEN

SCRIERI ALESE
COLECTIA
PARINTI SCRIITORI

DIN INITIATIVA SUB INDRUMAREA
PREA pARINTE
IUSTIN
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
Oigitally signed by Apologeticum
cn=Apologeticum, c=RO, o=Apologeticum, ou=Biblioteca teologica
digitala, email=apologeticum2003@yahoo.com
Reason: attest to the accuracy and integrity of this document
Location: Romania
Oate: 2005.08.1 15:09:35 +03'00'
COMISIA DE EDITARE
Arhim. BARTOLOMEU V. Pr.
TEODOR BODOGAE, Pr. NICO-
CHITESCU, Pr. Prof. G. COMAN, P'rof. ALEXAN-
DRU Pr Prof. DUMITRU FECIORU, IORGU
IVAN, Pr. Prof. GRIGORIE MARCU, Pr. Prof. 1. RAMU-
REANU, Pr. Prof. DUMITRU ST ANILOAE, Proi. ADRIAN
POPESCU
A.R1NT1 $1 SCR11TORI B1SER1CE$T1
6
DIN LUCRARILE EXEGETICE
LA VECHIUL TESTAMENT
CARTE TIPARITA CU BINECUV!NTAREA
PREA PARINTE
IUSTIN
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
TRAOUCERE PR. PROF. BODOOAE,
PR. PROF. NICOLAE ;;1 ZORICA LA TCU
STUDIU INTROOUCTIV
PR. PROF. TEODOR BODOGAE
EOJTURA INSTITUTULUI BIBLIC ;;1 MISIUNE
AL BISERICII ORTOOOXE ROMANE
- 1981
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
STUDIU INTRODUCTIV
ORIGEN
1. 'SCURTA PRIVIRE ASUPRA
$1 OPEREI SALE
Cine ar incerca sa prezinte scris toate amanuntele aces-
tui om, ar avea multe de spus, daca ar sta sa le istoriseasca pe toate
ar trebui sa scrie carte intreaga 1. incepea cel mai mare istoric
al Bisericii Eusebiu de Cezareea (t 340), cartea a a
Istoriei pe care a dedicat-o aproape intregime descrierii
vietii operei lui Origen. $Ii cu toate ca frazele acestea se resimte
ceva din stilul panegiric, istoricul n-a exagerat deloc. Persona-
litatea mai ales activitatea de Origen au impre-
sionat atit de mult numai pe contemporanii care veneau din toate
straturile sociale de toarte audieze cursurile sau il
chemau cele mai indepartate colturi ale imparatiei ca sa lamu-
reasca probleme de spiritualitate ori de doctrina religioasa, ci gene-
ratii intregi de , de scrii,tori de calugari sau chiar
de simpli au ramas vrajiti de caldura de originalitatea
scrisului sau, incit chiar atunci cind parte din tezele sale au ajuns
sa fie criticate, rastalm.acite pina la urma sinoade
ecumenice, influenta sa la adincirea dezvoltarea multilaterala a cul-
turii teologice a ramas hotaritoare.
Intr-adevar, prin impresionantele lucrari de critica biblica pe care
le-a intreprins pentru a stabili cele mai bune variante ale textului
grecesc al Scripturii, dar mai ales prin de toate nivelele,
incepind de la forma populara a omiliei pentru cei multi pina la
1. Eusebiu: IstQria bisericeascd, VI, 2, 1. Am folosit editiile Ed. Sahwartz, 4 Au-
f1age, Leipzig 1932 221) G. 1955, 82 Sources chretiennes.
6 ORIGEN. SCRIERI
comentariile savante, prin care a adus imense servicii
bliei, Origen poate fi socotit cu adevarat intemeietorul studiului
tific al Scripturi.
al doilea rind, raspunzind unei cerute de framin-
tarile vremii, cind iudei, eretici de tot feIul ca gnostici filozofi
cautau sa denatureze sau macar sa orienteze unilateral viata
tina, dar timp voind sa intimpinare cerintelor Bise-
ricii calitatea ei de organism social-istoric cu misiune de
a spiritualiza imbunatati viata omenirii, Origen a expus
pentru prima data intr-un sistem Inchegat invatatura
al treilea rind, prin patosul evlavia cu care a descris dorul
fierbinte dupa al sufletului omenesc, Origen pune bazele
literaturii din care se vor nu numai sfintii
Vasile cel Mare Grigorie Teologul atunci cind selecta pasajele
luminoase ale florilegiului Filocaliei sale, ci foarte multi din pa-
rintii scriitorii ulteriori din Rasarit din Apus, incepind de la Gri-
gorie de Nyssa, Maxim Marturisitorul, la misticii me-
dievali apuseni. Caci, cum minunat l-a intuit un teolog apu:sean!,
Origen a fost un duh fierbinte, Geist und Feur, care s-a mistuit atit
prin vorbe, cH prin fapte de dorul asemanarii noastre cu Dumnezeu.
toate aceste trei domenii: biblic, sistematic moral-duhov-
nicesc, Origen a marcat momente decisive chiar atunci cind a afir-
mat hazardate sau incercari personale, cum va numi Sfin-
tul Atanasie cel Mare 3 erorile sale doctrinare, pentru care va ajunge
sa fie condamnat de sinoade.
Nu e locul sa expunem aici, amanunte, destinul tragic al ope-
rei acestui genial scriitor bisericesc. Vom insista cH va fi necesar asu-
pra acestui lucru. mai tirziu, atunci cind vom prezenta lucrarile sale
dogmatice. Purtind pieptul lui tot patosul religios al orientalului,
tot dorul nesatios dupa al filosofului grec, toata pasiunea
ardenta a iudeului pentru adevarul ascuns timp gama
treaga a crezului existentialist al cum il caracterizeaza
unul din teologii contemporani 4, Origen a fost personalitate din cele
mai complexe, din cele mai profunde mai rascolitoare ale
tatii. De aceea, nu e deloc sa prezentam date biografice complete
texte din cele mai concludente din opera spre a schita mai
veridic mai expresiv tot ce a vrut sa realizeze viata.
2. Hans Urs Ba1thasar, Orjgenes, Gejst und Feucr, Salzburg, 1938.
3. Sf. Atanasie, 27, 1-2, Migne, 25, 466.
4. Stilianos Papadopol, 1, Atena, 1977, 393 limba greaca).
STUDIU
1
acum cind cei mai autorizati cercetiHori s-au aplecat cu toata rivna
asupra vietii operei lui, vom incerca sa prezentam parte
din cele mai reprezentative lucrari ale lui spre a ne convinge deopo-
triva de evlavia de competenta sa teo1ogica ulti-
mele decenii au fost date la iveala multime de scrieri, atit din ce1e
ie!?ite din mintea 1ui, cit mai a1es literatura intreaga de studii de
specialitate abordind unul sau altul din aspecte1e cugetarii scrisu-
lui sau, incit numai indicarea cercetarea 10r comp1eta ar fi per-
{ormanta greu de realizat. Dar e greu, indeosebi, sa spui u1timul cu-
vint asupra creatiei lui Origen, mai ,a1es pentru motivul ca printr-un
nenorocit destin a ajuns el sa ilustreze adevarul vestit de inger
legatura cu Mintuitorul Hristos, sa fie, adica 'spre ridicarea cade-
rea multora (Lc. 2, 34). Opera lui a fost distrusa, nume1e 1ui con-
damnat, iar ceea ce a ramas nu-i nici complet nici nu se pastreaza
forma originala. De aceea, chiar ce1e mai temeinice studii mono-
grafii dedicate vietii activitatii lui poate asupra nici unui alt
scriitor nu s-a scris atita), sint inca departe de a putea infati!?a
intregime adevarata lor 1umina viata activitatea lui. din
primii 1ui biografi spun ca numarul 1ucrarilor Origen s-ar ridica 1a
cifra de 6000 de titluri 5, pe cind altii 6 se 'opresc la cifra de 2 000.
Fericitu1 Ieronim da titlurile a 800 de opere 7.
drept ca multe din opere1e lui au fost simp1e improvizari
multe scrise dupa dictare de stenografi de tahigrafi nu toate au
fost revizuite de e1 apoi caligrafiate), de aceea fara sa fi vrut s-au
inregistrat multe scapari. Pe de alta parte, Origen a staruit adeseori
mod atit de inega1 asupra unor prob1eme, incit, de pilda, pentru
pasajul din Facere 4, 15 (osinda lui Cain) a scris doua v01ume intregi,
iar pentru expresia La inceput era Cuvintul>}, (Ioan 1, 1) a scris un
v01um impozant 8. Daca mai punem la socoteala faptul ca interpre-
tarea textului biblic precum incercarea 1ui indrazneata de a ex-
plica intr-un tot unitar coerent ce1e mai adinci taine a1e invataturii
Cre!?tine e1 ll-a putut sesiza ori rotunji chipul ce1 mai corect 1ucru-
rile, atunci putem inte1ege de ce scrisul acestui profund teolog mare
savant, dar mai a1es inflacarat Cre!?tin nu se cite!?te totdeauna prea
U!?Or astazi, dupa mai bine de 1700 de ani de la moartea sa. Cu atit
5. Epifanie, Haereses 64, 63, Migne P.G., 41, 1078-1079.
6. Rufin, l,a Ieronim: Adv. Ruf. 2, 12, 22, Migne, P.L., 23, 466.
7. Ieronim, Adv. Ruf. 2, 22; Ieronim, ibidem.
8. V. Ba!ldenhewer, Geschichte deI altkilchlithen Literatur, 2, Aufl., 2 Barud, F['ei-
burg i.Br., 1914, 101.
8 ORIGEN, SCRIERI
mai mult cu cit, tip de s,avant de ascet cum era, el ll-a executat
stH literar, ca un Clement Alexandrinul, de pilda. cu toate
ca decursul veacurilor informatiile privind viata opera lui au
fost crunt denaturate, cercetarile din ultimele decenii sa dove-
deasca, pe masura ce se descopera texte din opera lui, ca ade-
varul cazul Origen inca nu-i cunoscu,t deplin.
Scrisul de carti este fara iar invatatura multa este obo-
seala pentru trup, spunea Origen (citind din Eclesiast 12, 12) Co-
mentarul sau la dupa Ioan 9. De aceea, continua el, re-
nunta eu sa mai multiplic carti daca c'a acest al
Scripturii - ca dealtfel intreaga Scriptura - n-ar avea inte-
lesuri mai adinci, tainice, aSCunse. Pentru Hlmurirea acestora a trait
Origen, pentru aceasta a fost pasionat el toata viata pentru ace<asta a
mers pina la martiriu. aici un fel de destin din cele mai inaltatoare-
ale Vom vedea, cind vom prezenta volumele urma-
toare citeva din lucrarile lui, ca adevaratul Origen n-a fost cum s-a
spus adeseori, primul rind filosof, pentru motivul ca a imprumutat
pasaje intregi din Platon 10 mai ales din platonica a secolu-
lui 11 (Numenius, Albinus, Plutarh, Maxim de etc) 11, nici
habo:tnic legat strins de litera 'textului Scripturii, care-
cauta sa vada pretutindeni un sens ascuns, cum a preluat din
doctrina din Alexandria, dupa cum nu este nici gnosticul.
care vedea viata paminteasca a lui Iisus Hristos un simbol al unei
istorii a eonilor pliromei Oricit a Imprumutat de la
toti Origen nu-i mod unilateral, nici una, nici alta, Ci dupa
expresia lui J. Danielou, el este intii de toate un martor al lui Hris-
tos cel intrupat inviat. Comunitatea care a trait a
activat Origen este trupul tainic al Bisericii. Pentru Origen,teologia
este studiul Logosului, care s-a Intrupat ca sa restabileasca unitatea
fiintelor spirituale care se din acest caz poate ca
mai putin importa coerenta logica a cutarei sau cutarei parti din sis-
temul lui doctrinal (preexistenta sufletelor, apocatastaza etc.), cit mai
9. 1, ,eitlat editi,a greoo-ifreneeza 'Cecile BlancjOrigene: Commen-
taire sur Saint Jean, colectiIa P,aris, 1966, ipag. 373
10. Koetschau,editorul volumelor 1, 2 5 din CorpuI berlinez al operelor lui
Origen publica list,a citati de Origen, oare cuprind 7 pagini (G.C.S.
11, Leipzig 1899, 431-438).
11. fiIosof neopl'atonic Porfiriu <afiorma ironlC: era permanent
contaet eu operele lui Platon, dar tot cerceta pe ale Numenius, Cronius,
Appolofan a1\i eelebri, ale stoicilor Cheremon dupa cum
luat interpret'area alegorica a misterelor pe care a aplicat-o la Scriptura
iudaica (Eusebiu, Istoria Bis., 19, 8, ed. SChwartz, pag. 239).
STUDIU
9
ales interioara dragostea fierbinte a omului fata de Dom-
nul Hristos 12. De aceea. vom relat
l
8 cele urmatoare datele princi-
pale ale zbuciumatei. dar laborioasei sale vieti, dupa care vom incerca
c]asjfjcare operelor sa]e, lasind cititorului libertatea de a surprinde
el liniile de baza ale itinerarului spiritual al acestui mare
scriitor
a. Viata.
Cele mai bogate privind biografia lui Origen le-a pastrat
Eusebiu de Cezareea lstorja sa. Se ca, la rindul sau. el le cu-
lesese de la marele sau binefacator. presbiterul Pamfil. martirizat
persecutia lui Diocletian. mai ales pentru faptul de a fi continuat
catehetica din Cezareea PaJestinei de a fi organizat biblio-
teca din acel cea mai mare din intreaga antichitate
veacul avea 30000 De aceea. Eusebiu putea spune 13
ca presbiterii de azi ne-au transmis legatura cu Origen mii de alte
$tiri. dar ceea ce e necesar sa despre acest om Se poate culege
din Apologja apararea lui Origen. pe care am compus-o impreuna
cu Pamfil. Se insa. ca din aceasta Apologje 5 carti. la care
Eusebiu a mai adaugat una. nu se mai pastreaza decit prima carte
traducerea lui Rufin 14. dar care nu prezinta prea multa incredere.
Un al doilea este Cuvlntarea de multumjre, adresata lui
Origen de Sf. Grigorie Taumaturgul (t 270). care-i audiase cursurile
de 5 (233-238) Cezareea Palestinei care descrie cu
entuziasm tactul pedagogic sfinta cu care acest om l-a
invatat sacra filosofia mod atit de fermecator.
incit uitat pina de grijiIe familiale 15.
al ,treilea rind sint informatiile lasarte de Ferici1ul Ieronim (t 420).
indeosebi De viris jlJustribus 54. 62 113 epi'stola 33 43. Se
ca Ieronim fusese unul din beneficiarii bibliotecii lui Origen
Pamfil. fiind un timp mare admirator al lui Origen. dar apoi
schimbat atitudinea unul din cei mai mari detractori lui.
De la Ieronim provine ca prenumele de Adamantius sau
Xalkenteros i-ar fi venit lui Origen pe buna dreptate din sudoarea
cu care scris comentariile la Sfinta Scriptura 16.
12. J. DanifHou. Origene. Paris, 1948, pag. 306.
13. Eusebiu. 32, 3; VI, 33, 4.
14. Rufin, Apologia Origene, Migne, P.G., 2'1, 539-616.
15. Gregorios Logos Migne, P.G., 10, 1049-1104.
16. Epjs.t. 33, 4 43, 1. Migne, P.L., 23, 44'1 i 478.
10
ORIGEN, SCRIERI
Dar citi altii nu au intervenit lungul proces contra lui
Origen '{ $irul este impresionant. Cunoscutul mitropolit de Tomis,
Teotim, declara demn anul 401 legatura cu Origen: eu nu
sa dezonorez memoria unui om, care de mult timp a murit sfintenie
nu-mi pot ingadui indrazneala sa condamn opere, pe care nu
le-au osindit 17.
Mai amintim doar pastrate de Fotie 18 Biblioteca sa,
care se ca a pastrat lucruri vrednice de tinut minte pentru multe
fapte din trecutul Bisericii, din care unele nu se cunosc din alte surse.
Data lui Origen pare a fi anul 185, dupa cum reiese din
afirmatia lui Eusebiu, care afirma ca era al IV-Iea an de dom:p.ie a
imparatului Septimiu (deci anul 202), cind a loc persecutia
care a murit ca martir Leonida, tatal lui Ori-
gen, ca pe atunci Origen mai mu1t de 17 ani 19. alt loc,
is:toric scrie 20 c'a dupa lui Deciu, pe vremea impara-
tului Galus, se stingea din Origen de 69 ani 21. Or, daca
anul 202 Origen avea 17 ani, moartea lui ar fi trebui1 sa aiba loc
anii 255-256, ceea ce nu poate corespunde adevarului. caci mai
253 Galus Volu!sian sint inlaturati de latron 22. De aceea, pare mai
probabil ca moartea lui Origen a Ioc cel mai tirziu la inceputul
anului 253, incit lui fi loc mai probabil
anul 184 sau chiar 183,cum afirma unii 23.
, (Pentru Origen, relateaza tot Eusebiu, chiar anii din cea mai
frageda copilarie imi par demni de tinut minte 24, sau cum zice
Ieronim Origen a Ifost barbat mare din copilaria sa 25.
Desigur aceasta are mai putina legatura cu semnificatia numelui lui
(,Origenes (= cel nascut din Horus) Adamantius (= om de otel,
tare ca diamantul), nume asupra carora s-a discutat intens 26, cu toate
mai ales ultimul, Adamantius sau cum il traduce Ie-
ronlm, i-a fost atribuit mult mai tirziu pentru caracterul lui integru.
17. Socrate, 12. Migne, P.G., 61,
18. Codicele 118, Migne,
9. IstoIia bisericeasca, 2, 2, 12.
20. lbidem,
'1, Ad. Hanack, Die Chrono1ogie d. a1tchristl. Lilleratur bis 2, Band,
Leipzig, 1904, 36.
22. G. Bardy, Eusebiu, 1st. Bis., 11,
23. Puech, Histoire de Litterature grecque chretienne, Paris,
358,
24, Eusebiu, 1st. Bis., 2, 2.
:5, Ieronim, epjsto1a 33 (catre Migne, P.L., 22, 441.
26. Epifani'e, Haereses 64, 'Ieronim, Episl., 33, 4 43, Mai pe l,arg la D.
Huet, Origenian<a, Migne, 11, 635--638.
STUDlU INTRODUCTlV
Mai curind credem ca porecla Adamantius fi dat admira-
torii sai Pamfil Eusebiu, dupa cum pare a spune acesta din urma 21 :
Filosofia lui era ca conduita, iar conduita ca filosofia lui. se
ca viata lui a confirmat cu putere aceasta linie.
Leonida, tatal lui Origen, pare a fi fost de 1a inceput, dar
cum se intimpl11 de obicei cu parintii care au astfel de copii precoci
geniali, crezul alaturi de al fiului sau,
caruia i-a creat toate conditiile ca sa se pregateasca temeinic
unde acesta 1-a rasp1atit peste Citam din Eusebiu:
Din frageda pruncie 1-a deprins tata1 sau sa ispiteasca Sfintele Scrip-
turi aceasta nu chip (cum faceau a1ti parinti), ci pe linga
invatatura mai presus de e1e, tata1 sau i-a cerut sa
se adinceasca in' sfinte invatind pe dinafa'I'a cite un pasaj,
recitindu-l. Copilu1ui nu numai ca-i p1acea acest 1ucru, ci cu
neintrecuta cauta sa afle inte1esurile mai adinci a1e cuvinte1or, incit
adeseori punea incurcatura pe tataI sau. Pe de parte pl1rintele
il certa ca nu se cu cit spun cuvintele Scripturii, dar pe
de alta parte se bucura nespus sufletul sau, multumind lui Dum-
nezeu ca i-a dat un astfel de fiu. Se spune ca se oprea adeseori linga
patul unde pruncul dindu-i la parte il saruta respec-
tuos pe piept, ca cum acesta ar fi fost parca un inchinat Du-
hului Sfint 28.
Istorisirea entuziasta a lui Eusebiu mai relateaza ca de tinar
gen a frecventat cursurile catehetice din A1exandria conduse de
Panten de Clement 29. Era atit de inflacarat dupl1 invatatura
incit, tlnar, ar fi vrut el rindul martirilor, mai
.ales cind a auzit dearestarea intemnitarea tatalui sau, incit nu-
nlai stra,tagema m'amei, care i-a ascuns hainele, l-a de a
pune aplicare intregime planul sau. Dar ,acum nu s-a lasat
n-a trimis tata1ui sau scrisoare temnita, incurajindu-l sa nu
carecumva schimbe ,atitudinea din pricina 10r 30 timpul
persecutiei, Leonida a fost decapitat, iar avutul lui a fost confiscat de
fiscu1 imperial. Ca sa hraneasca familia (mama cu alti 6 frati, toti mai
mici), Origen care avea atunci cam 17 ani s-a declarat nemultumit
27. Eusebiu, Istoria bisericeascd, 3, 6.
28. Ibidem, 2, 7-10.
29. Ibidem, VI, 6; 6, 14, 8-9.
30. Origen ,avea un adevarat cult pentru martiriu, lucru care reiese din textele
traduse de aici. Ieremi,a Omil. 4, 5 Klostermann, '25. La fel C. Cels 24; 27
-etc. Cea mai frumosa angaj1are este insa lndemnul din anul 235, pe care-l
vom publica in
12 ORIGEN, SCRIERI ALESE
sa ajutor de la familia unui gnostic cu numele Paul s-a
angajat sa predea lectii de gramatica, adica de cultura generala
profan'a, ceea ce le asigura intretinerea tuturor 31.
Se vede ca la unde se afla, Origen un renume de-
osebit incit lipsa dascalilor de la catehetica fugiti de frica
de a nu cadea prada persecutiei 32, chiar dintre cei
au venit la el sa asculte cuvintul Dumnezeu. Jntre se
de unul cu numele Plutarh, care s-a invrednicit apoi s'a
moara ca martir, iar mai insemnat decit el e fratele sau Heracla care
va ajunge conducator al catehetice (dupa Origen) mai tirziu
chiar episcop 33. Dar cea mai mare distinctie Origen ci'1d
iInplinea virsta de abia 18 ani cind episcopul Demetriu i-a incredin-
tat, conducerea catehetice 34, care, se pregatea multimile
vederea primirii botezului. Acum, numele stiu devine mai cele-
bru din cauza afectiunii a rivneI ce ar'ata fata de toti, dar mai ales
fata de martirii cunoscuti necunoscuti, pe care-i cerceta nu numai
temnite, ci-i asista la procese, dar mai ales cind erau spre
moarte, incit mu}timile elinilor adeseori stateau gata sa-l dar
a scapat din toate ca minune. Indeosebi nu-i iertau faptul ca
in urma filosofiei sale inalte a felulului lui de trai multi treceau
rindul ucenicilor Bisericii 35. Ca sa nu fie sarcina nim'anui, el
vindut multe din carti1e copiase cu mare grija scrierile auto-
profani, multumindu-se cu suma modesta de 2 obo1i pe pe
care-i dadea cumparatorul. Vreme de mai multi ani a petrecuIt
acest gen de filosofie, ferindu-se de orice placeri ziua in-
treaga se nevoia cu sarcinile invat'amintului, iar partea cea mai mare
din noapte folosea pentru studiul Sfintelor Scripturi,
pentru somn decit putin timp, filosofia atit prin gim-
nastica postirii, cit a scurtimii somnului, pentru care nici macar nu
intrebuinta vreun pat, ci se culca jos pe pamint. .. Suferea frigul lip-
sa de acoper'aminte cu statornicie care uimea pe toti. Multi din cej
care-i traiul dus 8Jtltea privatiuni de dragul invatamintu-
sfint i-au oferit ajutoare, dar tot n-au sa schimbe asprimea
traiului lui... asprime care a dus la sIabirea trupului la imbolnavi-
rea stomacului ... Cu toate acestea, dintre dintre filoso-
31. Istoria bisericeascd, 6, 2, 12-15.
32. Ibidem. 3, 1.
33. Ibidem, 3, 1-3; 26 35.
34. Ibidem, 3, 3.
35. Ibidem, 3, 7.
STUDIU INTRODUCTIV
13
fil pagini, multi au venit sa-i urmeze modul de existenta, unii din ei
ajungind sa cununa de martiri ... 36.
Am reprodus acest fragment din lui Eusebiu pentru a
linia de aspra asceza, care caracterizeaza atit actiunile, cH scrisul
acestui mare mucenic al culturii De aici se poate intelege
IUai gestul de extrema segregare fizida, pe care impus-o
atunci cind s-a castrat, desigur pentru a exclude posibilitatea de a
putea fi calomniat pentru necuratie putind astfel sta de vorba mai
liber numai cu barbatii, Ci cu femeile, pe care ii pregatea.
Desigur, lucrul n-a purtut fi ,tainuit, cum crezuse el naivi-
tatea lui, dar episcopul Demetriu al Alexandriei nu l-a condamnat
momentan pentru iaceasta curilti,e a credintei, Ci, Eusebiu spune ca
l-a incurajat l-a indemnat ca sa lucreze de acum cu mai mare
rivna la catehetica 37, e :sigur ca gestul va fi fost
indiferent. Deocamdata l-a lasat pe Origen fruntea !;jcolii.
Nu-i sa urmarim amanunte activitatea de eI
aceasta perioada 38. noapte, in lectii publice sau contacte
personale, cum zice Rufin de Aquileea 39, Origen era tot mai asaltat:
veneau la mine, zice el, eretici oameni, care Invatasera :;;coli
profane, mai ales ,filosofia. Eram nevoit sa cercetez attt parerile ereti-
cilor, cit adevaruri ale filosofilor 40.
operele pe care le vom traduce aici vor fi amintiti
altii.
Cind dat seama ca era cu putinta sa se dedice cu toata
lini:;;tea atH studiului aprofundat al Sfintelor Scripturi, cH catehi-
zarii celor care veneau pe c'apul lui, atlt de multi, de dimineata pina
seara, incit nu-l lasau nici sa r'asufle, Origen a despartit pe
doua: pe cei incepatori, care urmau sa primeasca primele indru
mari de cateheza i-a incredintat Heracla, om rivnitor problemele
divine, dar acela:;;i timp cu destu1a invatatura filosofica,
36. Ibidem, 3, 4.
37. Idem, VI, 8, 1-3. drept cii exista incii oanonica a Bise-
ricii, care sii opreascii, de pildii hirotoni,a famenilor. chiar cazuri de epis-
copi recrutati dintre f'ameni, cum a fost cazul lui Meliton de Sardes, de c,are
mult Eusebiu Istoria sa sau Ioan, de
De monogamia, cap. 17. incii depe vremea impiira<tului Adrian, existau de-
crete <lJSIp.r,e ClaJre interzi'OOU oastI1area ll1iU s ... aJr Biserica sii I!1U avut
ele. G. Comentar Eusebie, Histoire eccl. 96-97. Desigur,
mai cind re1atiile episcopul Origen se inrautiiti, dtunci
va aparea castrarea ca acuzatie.
38. P,uech, cit., 361.
39. Istoria bisericeascd, traducere l<1tina, Migne, 26, 490.
40. Ibidem, VI, 19, 12.
14
ORIGEN, SCRIERI ALESE
iar pentru sine instruirea celor 41. Pe mii de
dintre cei mai continua istoricuI42, Origen ii fi-
Iosofie, geometrie, aritmetica aHe ramuri comentind explicind
toate, incit grecii profani declarau ca acest om e un mare filosof.
Or, dupa cum J. Danielou 43, aceasta insemna un de
studii ca pregatire, pentru inteI,egere1a Sfintei Scripturi.
cum spune eI mai multe locuri 44.
aici ajungem la Ull care n-a prea fost bagat seama
cind era de austerul Origen: caracterul umanist scrisului
sau, largi fata de orice de orice stare, de orice credinta,
chiar de orice cuIoare. Viitorul sau ucenic Sf. Grigorie Taumaturgul
ya afirma ca lui Origen cuprinde esenta pregatirea
enciclopedica a celor de afarii: nimic nu era interzis, fie
ti:Hura b,arbara, fie greceasca, fie din cea morala sau mi:stica, toate
insa cu un singur scop: sa slujeasca la innobilarea sufletului 45. Sau
cum zice Origen Daca afl.am la pagini
sa nu ne grabim sa-i trecem cu ori sa-i dispretuim 46,
Eusebiu reIateaza c'ii pentru a realiza marea opera de
zuire a textului grec aI Sfintei Scripturi, Origen a limba
ebraica 47, se ca aceasta sale au
fost destul de modeste 48. afara de traducerea Septuagintei, el a
mai gasit alte trei traduceri aflate uz: a lui Aquila, a lui 49
a lui Teodotion, Ia care a mai descoperit altele. a realizat el
opera nei; trecuta a Hexaple;, adica a ceIei (cele 4 tradu-
ceri + textul ebraic cu litere ebraice cu litere un exem-
plar din Exapla ne-a liisat noua, spune Eusebiu 50, iar dupa.
el, le-au Ieronim altii pina la Isidor de cu totii ,au
putut admira aceasta operii fara pereche. Din pacate, odata cu
arabilor sec. s-a distrus, iar reconstituirea ei partiala, din
fragmentele gasite decursul timpului, e departe de ceea ce a fost
originaIul
41. 1bjdem, 15.
42. 18, 2-3.
43. J. Danielou, Origene, 29.
44. De pilda Omil. 2 la Cartea Facerii.
45. Cuvlntare de mu1tumire, cap. 3, Migne, P.G., 10, 1096.
46. la
47. Eusebiu, cit., VI, 16, 1.
48. Bardenhewer, cit., 115.
49. Acesta fusese ,ebionit. Origen a primit scrierile ,de la femeie nu-
mi!a Iuliana, care le dobindise Eusebiu, 1st. Bis., vi. 17.
:::0. Eusebiu, 1storia bisericeascd, 16, 4 .
.51, Bardenhe\"ler, cit.,p. 113-118.
STUDlU INTRODUCTIV
15
Intre anii 203-231, cit a petrecut Alexandria anume primii
12 ani singur, iar intre 215-231 luindu-:;;i ca ajutor pe Herac1a,
pentru catehizare, iar el conducind didaskaleion-ul sau sectia de
grad superior, a celor mai avansati, Origen stat tot timpul pe loc.
anul 212 se pare ca a calatorit la Roma, pe vremea Zefirin 5%.
cu care ocazie fi ascultat predici ale Ipolit, de!';i problema e
mult controversani.
ar:ul 215 sau 216 a avut loc Alexandria mare rascoaHi
impotriva imparatului Caracalla 53, de aceea Origen s-a refugiat
Palestina, unde episcopul Cezareii Teoctist A1exandru al Ierusali-
mului 1-au rugat sa conferinte sa explice Sfintele Scripturi la
slujbe1e Bisericii)). Episcopul A1exandru fusese ucenic al Panten
al Clement. Probabil de a,tunci sa se fi cunoscut cu Origen. Fapt
este ca. primirea deosebit de ca1duroasa care s-a iacut Origen, a
iritat pe episcopul Demetriu al Alexandriei care l-a rechemat scris
prin intermediul unor diaconi, obligindu-l reia activitatea obi:;;-
nuita. s-a supus fara impotrivire. Din scrisorile ce10r doi episcopi
palestinieni catre colegul lor din Alexandria reiese ca acolo unde se-
gasesc oameni capabili sa vesteasca cuvintul, pot face cu invoirea
episcopului 54; dar Egipt, Asia Mica alte parti, secolul
IV, dreptul de a tine omilia 11 ,avea num'ai episcopul, iar nici
vorba! Deocamdata conflictul s-a marginit la atit.
se exact unde cind a avut loc intilnirea dintre Origen
Iulia Mammea, mama viitorului imparat Alexandru Sever (223-
235), care era dornica sa-1 cunoasca 5a-l asculte. Eusebiu e singurul
care aminte:;;te de aces,t fapt localizeaza intilnirea Antiohia, unde
acest invatat de mare renume pare a fi fost adus pentru timp
oarecare)) de citiva soldati 55 !
perioada aceasta mai are loc calatoria lui Origen provin-
cia Arabia (Transiordania de azi), al carei guvernator Victor
anus il ceruse oficial, probabil tot pentru 1amurirea unor probleme de
52. Euse'biu, Isloria 14, 10.
53. probabil cii locuitorii AleXiandriei il pe tiran omorise pe
fratele sau pe foarte multi ,aderenti ai acestuia) luindu-l deridere poate, pen-
tru se dedasera la agitatii, Caracalla ora:;ul, pe muHi straini,
chise :;colile. Edw. Gibban, Isloria Roman,
tMd. de D. Hurmuzescu, Bucure:;ti, 1976, 122.
54. Eusebiu, lsloria 17-19. Comentarul Iui G. Bardy, Eusebe.
I-lis/oirc, 118.
55. 21, 3. Pare a fi cam prca infrumusetat acest pasaj.
16
ORIGEN. SCRIERI ALESE
ordin religios, dar dupa ce a lamurit repede lucrurile, scrie Eusebiu,
el s-a intors la Alexandria 56.
Tot perioada alexandrina merita Sa. fie amintit cazul conver-
tirii ereticului valentinian Ambrozie 57, care simtindu-se impresionat
de adincimea comentariilor la cartea Psalmilor mai ales a Evan-
gheliei Sfintului Ioan, l-a incurajat pe nu numai prin nenu-
marate indemnuri, ci punindu-i la dispozitie din ajutoarele
de care avea nevoie care se vor continu'a indeosebi dupa. anul 232,
cind se va muta Cezareea Palestinei: {<mai mult de 7 tahigrafi sta-
teau linga el cind dicta, nici numarul nu era mai mic nici
acela al tinerelor fete deprinse sa caligrafieze frumos manuscrisele.
Ambrozie punea la dispozitie din abundenta tot ce era necesar pentru
hrana acestor persoane 58. Se ca din aceasta perioada au
fost incepute lucrarile cartii Peri comentariile l'a Geneza, la
Psalmi la Evanghelia dupa Ioan, care, cum vom vedea la locul
potrivit, vor fi continuate cea de a doua perioada a activitatii sale,
cea din Palestina (232-253). Ambrozie va primi anul 235
scrisoare lunga de la Origen, cunoscutul IIndemn la martiriu,
cum vom vedea alt loc. Tot lui Ambrozie ii vor fi dedicate alte
opere, de pilda. Comentariulla Evanghelia dupa. Ioan.
de vietii Origen incepe odata cu cala-
toria sa Grecia, care va fi avut loc prin anul 230, Era trimis
mod oficial cu scrisori de recomandare de la episcopul s'a.u Deme-
triu 59. 'In drum, el trece prin Palestina, unde prietenii sai Teoctist,
episcopul Cezareii Alexandru al Ierusalimului il hirotonesc preot.
Prin aceasta cei doi episcopi vor fi vrut sa evite, pe viitor, acuzatiile care
opreau ca un laic sa. predice 60, cum cred unii. Sa fi crezut cei doi
episcopi palestinieni ca. vazind mina lui Origen scrisori de reco-
mandare de la episcopul Alexandriei, era semn ca n-ar fi fost
piedici de 'a-l fi acceptat astfel la hirotonie, cum cred altii? 61. Se
poate. Adevarul este ca de data aceasta episcopul Demetriu a condamnat
56. lbidem, 19, 15.
57. Eusebiu spune cii Ambrozie ar fi fost V'alentinian. Ieronim spune (in De viris
illustribus 56) cii ar fi iar Sf. Epifanie (Haer. 64, 3) face din el marci-
<>nit SlaU sabelian.
58. EusebilU, lstoria Bisericeascd, 23, 1-2. Ambrozie se socotea ca un contr<l-
ma.istru fata. de echipa sa. Comentar loan V. 1. Trad. C. Blanc,
1966, '.372.
59. Prob,abil ca. <eI1a vorl>a de c-ombateroo unor n-e
Rufin, Migne, P.G., 17,625.
60. J. Quasten, lnitioation aux Peres de 1958, 52.
61. R. Cadiou, La jeunesse Paris, 1935, 395-396.
5TUDIU INTRODUCTIV
17
sinod pe Origen l-a exclus din Biserlca, lucru pe care l-a co-
municat tuturor BisericiTor. Unele au luat act l-au condamnat
ele, cum a fost cazul Bisericii din Roma, dar celelalte, de pilda. cele
din Asia Mica, din Palestina, Siria Arabia, nu l-au condamnat.
Care au fost temeiurile condamnarii, dupa ce episcopul
pemetriu il inainte cu intreaga dragoste 62, cum se ex-
patriarhul Fotie f $tim ca. prima data el nu s-a formalizat de
mutilarea trupeasca, ci l-a lasat sa mai departe la
Acum socoate ca ea l-ar fi fa.cut pe Origen inapt pentru preotie! Unii
autori afirma ca ar fi fost justa hofa.rirea lui Demetriu, intrucit mai
tirziu sec. IV-VI) disciplina Bisericii ar confirma
aceasta. atitudine. Altii insa nu accepta acest punct de pentru
ca, raportata la sec. mutilarea nu fusese inca interzisa de nici
un sinod 63. Sint unii cercetatori contemporani care nu mutila-
rea lui Origen decit urmare a unei intregi de critici' aduse
de lui
Ramine cea de a doua acuzatie: faptul ca IS-a lasat hirotonii de
arhierei stra.ini de eparhia lui sau, cum spune Fotie, ca s-a
hirotonia fara aprobarea lui Demetriu. Eug. de Faye, unul din primii
biografi temeinici lui Origen din secolul nostru 65, constata ca
ale nu ofera marturii sigure pentru sec.
sensul ca numai episcopul eparhiot poate hirotonia, ca.ci
nici episcopii din Palestina n-ar fi fa.cut-o daca ar fi existat deja
uz precisa aceasta. Dealtfel, primul sinod,
format doar din preotii Alexandriei, Demetriu putut obtine sen-
tinta de condamnare. Abia la a doua intrunire, unde nu erau decit
inca trei episcopi, s-a putut obtine sentinta: hirotonia raminea
dar Origen nu mai era socotit sa. catehizeze, de aceea e
alungat.
marele conflict, care s-a ulterior, s-au facut multe
afirmatii contradictorii legatura cu condamnarii lui Origen.
Eusebiu Ieronim afirma ca schimba.rii atitudinii episcopului
Demetriu a fost numai gelozia 66. fata de
62. Fotie, Biblioleca, 118, Migne" P.G., 103, 1106.
63. InfoI'Il1atii la C. Blanc, Origene, Commentaire sur Saint Jean, tome
1970, 13-14.
64. Chadwick, lhoughl and lhe classical IradilIon, Oxford,
1966. .. 68.
65. Origene, Sa oeuvre, pensee, Paris, 1923, 35.
66. Eu.sebiu, Istoria VI, 8, 4-5: Origen dobindise mare renume
virtute intelepciune, de aceea, neavind 18.1t temei de episcopul s-a legat
2 - Origen
18
ORIGl!N. SCRIl!RI
de episcopatul moral, pe care-l Origen care aparea mai
e
mejdios doctrina mai ales metoda, osindirea lui Origen
anunta temeiuri mult mai adinci acestea erau de ordin dogmatic.
Origen e 67 de acest lucru atunci cind afirm'a ca mu!ti
calomniaza atribuindu-i pe care el nu le-a avut nicicind.
Parafrazind un cuvint din cartea proorocului leremia 20, 8: de cind
vorbesc, cuvintul Domnului s-a pentru mine ocara batjocura
zilnica Origen comenteaza de tine, Ieremio, ca n-ai a1t
temei pentru care ocarit decit cuvintul Domnului! Sarmanii de
68. Nu sintem ocariti primul rind pentru cuvintul Domnului, ci
pentru pacatele noastre. Cind cineva din ajunge la necazuri pen-
tru a propovadui,t cuvintul sfint are obiceiul sa spuna: mai bine ma
dau la par,te, de ce sil indur atitea necazuri '/
caz, nu e sigur daca Origen a mai incercat sa revina la Alexandria
dupa moartea episcopului Demetriu (232), acestuia era
acum Heracla, fostul sau coleg. Patriarhul Fotie incercase s'a spuna
cil Origen ar revenit la Alexandria, dar Heracla nu I-a primit pen-
tru motive de ordin doctrinar. Multi contesta acest fapt 69.
noua sa patrie, domiciliul stabil mai ales Cezareea
Palestinei (se insa, ca unele predici le-a tinut Ierusalim
alte parti), Origen a intemeiat adev'iirata de teologie, atra-
gind jurul lui multi ucenici, intemeind impozanta biblioteca
operele incepute anterior scriind altele Iata cum
relateaZia lucrurile Eusebiu 70: In timp implinea datoriile sale de
dascal la Cezareea, au venit multi jurul lui nu numai dintre
ci dintre cu miile. dintre cei mai vestiti pe Teodor,
cunoscut mai ales sub celalalt nume (Taumaturgul), c'elebrul
episcop din vremea noastra Atenodor, fratele lui, care erau peste
masura de dornici sa urmeze grecilor romanilor. Dar tre-
zindu-le dragostea pentru fi1osofia cea adevarata, Origen indemnat
schimbe planurile spre asceza Dupa ce au vietuit cinci
ani comuniune cu el, ei s-au intors atit de cele du-
de a Iui din tinerete a tndraznilt 5-0 lege de acuzatia celor ce l-au
hirotOlJ1it. 33, 5.
67. sur Luc (ed. Crouzel 1962, pag. 333), 25,6.
68. ed. Klostermann, 189.
69, Bard'enhewe.r, cit., 109-110.
70. Eusebiu, Bisericeaacd, 30.
STUDIU INTRODUCTtlV
19
incit au fost socotiti vrednici sii fie amindoi fiicuti episcopi
ln Bisericile PontuIui 71.
aceastii perioadii, episcopuI Firmilian din Cezareea Capadociei
a dovedit admiratie atit de mare fatii Origen, incit l-a chemat
sa pentru foIosul duhovnicesc aI Bisericii, ba, s-a dus
eI pentru mai multii vreme PaIestina sii se imbuniitiiteascii
SfinteIe Scripturi 72. Prietenia dintre cei doi a fost de foIos pen-
tru Origen, pentru cii anii de prigoanii a Iui Maximin TracuI, cind au
avut de suferit mai ales e1emente1e de virf a1e Bisericii 73, marele
dasciiI se refugia ,tocmai Capadocia ca sa scape de vaIurile pri-
mejdiei, fiind g'iizduit de fecioara Iuliana, dupii cum ne informeazii
pe Ia anii 420, episcopul PaIadiu de HeIenopolis, un mare admirator
aI Iui Origen 74.
1a anul 240 Origen e amintit Atena 75, CU care ocazie
a vizitat Nicomidia pe prietenulsau Ambrosiu, care se vede
n-a murit persecutia lui Maximin TrecuI, cind probabil va fost
numai inchis 76.
altii ciiIatorie din aceast'a perioadii a fost cea facuta Arabia,
anul 244, unde episcopuI Beril de Bostra tulburase muIti con-
coIegilor multe discutii controverse, sustinind un
monarbianism moderat sensul cii Domnul Hristos n-ar fi existat ina-
inte de intrupare, deci ll-ar fi avut divinitate proprie, cum zice
Eusebiu, ci numai pe a Tata.Iui, care s-a apoi Fiind
chemat acoIo, Origen a convins pe Beril de aducindu-l la
dreapta credinta. s-au piistrat, zice Eusebiu, procesele verbaIe
aIe acestor discutii sinodaIe 77, care llU par a fi prea mult deosebite
de cele consemnate Convorbirile cu tot un antitrinitar
monarhiani&t, ca.re au fost descoperite 1940, Egipt, Ia Tura
publicate de J. Scberer 78. Intr-un u1tim drum spre Arabia, ceva mai
tirziu, Origen a combatut thenetopsihitiIor sau hipnopsihi-
tilor care sustinea ca sufletul omenesc moare sau intra intr-un feI
de adormire deodata cu moartea trupeasca., iar Ia inviere vor reveni
71. Pe Iinga studieroa lfi1osofiei oei doi frati sa 1<1 Bei
rut pentru pregatire juridica (rom.ana).
72. Eusebiu, Istoria biserice<lscd, VI, 2'1.
73. Ibidem, VI, 28.
74. Historia Lausiaca, 64 Migne.
'15. Eus,ebiu, Istoria VI, 32, 2.
76. Origen, Epistola carre Iuliu Africanul, 13-16, Migne, 11,89,85.
'1'1. Ensebiu, Istoria bisericeascd, 33, 1-2.
'18. J. Scherer, Entretiens Heraclide et les ses collegues
sur le Pere, le et l'ume, Le Caire, 1949 inSources chretiennes 1967).
20
ORIGEN, SCRIERI
amindoi trup, Eusebiu Ieronim relateaza ca aici discu-
tiile s-au purtat sinod ca intre Beril Origen s-au pastrat
scrisori. Origen a reu!?it pina 1a urma sa readuca pe cei rataciti la
pareri sanatoaSe 19. Discutiile acestea par a fi avut 10c intre anii
244-248.
toti ace!?ti aproape 20 de ani de prodigioasa activitate desfa-
Cezareea, acum cind, dupa expresia 1ui Eusebiu 80, ajunsese
sa 60 de ani, Origen a ingaduit tahigrafilor sa transcrie
expunerile facute de el public, ceea ce pina atunci nu ingaduise
Aproape ziInic predica 81, Iua atitudine fata de curentele gnostice sau
eretice, scria comentarii savante. Auditoriul sau cuprindea episcopi,
preoti, simpli Contactul direct scrisori cu inva-
tatul polihistor Iuliu Africanul, cu care discuta probleme de critica
biblica (neautenticitatea istoriei Susanei diferenta dintre genealo-
giile privitoare Ia persoana Mintuitorului dupa Matei dupa Luca),
este concludent. Tot e cazuI ceI putin Cu doi dintre papii Romei,
Zefirin Fabian.
Dar oricit de de umanitarista era predica 1ui Origen,
pina la urma era de ca e1 sa ajunga mina prigonitori1or.
Iaia cum descrie Eusebiu felul cum a patimit Origen: Care cit de
mari au fost suferinte1e indurate pentru credinta de catre Origen
timpul persecutiei (lui Deciu 250-253), cum a fost pus lanturi
cite chinuri i-a aplicat pe trup, cum i-au fost puse picioarele butuci
a fost aruncat adincurile temnitei, cum a indurat foarte multe
zile sa stea cu picioarele strinse butuci la a patra gaura fiind
amenintat ca va fi ars de viu - cite' alte incercari, la care afost
supus pe care le-a indurat curajos ce chip a scapat din toate
acestea, intr-o vreme care judecatorul se straduia sa-l chinuie cum-
pHt, numai sa nu-l omoare cu zi1e, sfir!?it, ce fel de cuvinte pline
de mare folos pentru cei ce simteau lipsa s'ii fie intariti, - ei bine!
despre toate acestea ne vorbesc pe fata scrierile pe care le-a li'isat
acest minunat om 82.
Moartea lui Origen a fost provocata, a!?adar, de maltratariIe
mite timpul persecutiei lui Deciu, dar ea va fi avut 10c dupa moartea
79. Eusebiu, Istoria 3'1. Ieronim: De viris 60 (ed.
Di-anu, 1919, 97).
80. Eusebiu, Istoria biseri'ceasca, 36,
81. Pamfil, Apologia Origene, Migne P.G., 17, 10, 545. Tractatus quos pene
quotidie EcclesJa habebat ...
82. Eusebiu, Istoria bisericeasca, 38, 5.
STUDIU INTRODUCnv
21
imparatiIor Galus Volusian (martie 253), deci probabil anul
254, pe cind Origen implinea virsta de 69 de ani. Va murit, cum era
firesc, Cezareea Palestinei 83, Ieronim 84 Fotie 85 sustin ca de-
cedarea ar fi avut loc unde multa vreme s-ar fi pastrat
mormintul. Poate ca Tirul a fost numai locul incarcerarii.
n-a sucombat temnita, se poate spune ca Dum-
nezeu i-a implinit rug'iimintea vietii lui de a fi un martir al
Domnului 86.
b. Opera.
Origen realitatile vletii
din epoca sa
Ca sa inte1egem mai bine scrierile Origen e bine, zice J. Dani-
elou, sa-l privim cadruI vietii care s-a manifes-
tat. privinta aceasta lucrarea lui Ad. Harnack Der kjrchengeschj-
chtljche Ertrag der exegetischen ArbeH des Orjgenes 87 este de mare
folos. Opera Origen poate fi inteleasa daca nu se iau consi-
derare cultul comunitatea din timpul care a trait.
chiar unele din tezele sale sint Origen vrut sa fi.
de toate, legat de Biserica de credintil. ei dreapta: Numai
acela poate fi socotit drept, care se depar,teaza nici intr-un fel de
traditia bisericeasca apostilica, zice, el prefata cartii
88.
Nicaieri ll-a exprimat insa atit de bine acest lucru ca tratatul
sau Despre rugaciune 89, unde zice ca :adevaratul loc de rugaciune ob-
este acela unde se aduna toti credincio$ii chip concret, dar
unde puterile sint de fata, insotind pe Mintuitorul
intr-o adunare atit a viilor, cit a mortilor. (Ierarhia Bisericii indru-
ma poarta grija de viata sufleteasca a zice el
alt loc 90. ma dorinta mea este sa fiu om al Bisericii atit
in ce credinta, cit faptele, afirm'a el intr-o omilie 91.
Despre biserica de cult, care are orinduirile traditia ei,
adeseori Origen. Orientarea spre Rasarit, ingenuncherea la
83. G. Bardy, nota. la Isloria lui Eusebiu, 142.
84. Ieronim, De viris illustribus, 54.
85. Fotie, Biblioteca, cod, 118.
86. J. Danielou, Origene, 4(}-41.
87, Texte und Untersuchungen, Leipzig, 1918-1919.
88. De principiis, prefa1a 2.
89, 31, 4.
90. Contra lui Celsus, 35.
91. 'In Lucam, Omil. 16, 6, traducere Crouzel, Fr. Fournier Pe-
rjchon, Paris, 1962, 244.
22
ORIGEN, SCRIERI ALESB
rugaciune (mai ales post) sau ridicarea miinilor, sint descrise in
tratat Despre pe care-l publicam aici, dar temele
revin alte 10curi 92. Cind ne rugam Biserica sint de fata in-
gerii, mai ales la Botez 93.
Origen e mar'tor nepretuit al existentei din vechime a or-
ganizatiei a traditiilor Sint confirmate, cu semni-
ficatiile 10r simbolice, Duminica, vinerea, Cincizecimea 94.
Biserica e trup tainic, nevazut, dar e comunitate vazuta, 10-
caHi universala, care se cuvintul Dumnezeu,
se Sfintele Taine, se reglementeaza morala a credin-
cio!?ilor. Desigur, cu inclinarea spre simbolic, spre figurat, Origen
vrea sa inalte sufletele auditorilor sai mereu spre altarul cel mai pre-
sus de ceruri, spre bunurile lumii viitoare, caci toate cele vazute sint
numai umbra a celor viitoare. Vom vorbi mai pe larg alt loc des-
. pre Interpretarea tipologic'a, alegorica, anagogica. Aici este, ca
pentru Pascal, atit maretia, cit slabiciunea lui Origen: el prea rela-
tivizeaza, subiectivizeaza totul, ajungind uneori la arbitrar, la eroare 95.
Natural, Origen era bine intentionat. critica moravurile din
Biseric'a, pe slujitorii ei, vrea mereu ca Biserica sa fie comunitate a
celor a celor intreg sensul vietii consta,
dupa el, ridicarea spre altar al sufletelor locul celor de
tra, la care slujesc de multe ori preoti cu inima de piatra 96. S-a spus
adeseori ca virtutea principala a Origen a fost aceea de a vesti
cuvintul Domnului. Socotind sfintenia Sfintei Scripturi legata chiar de
textul ei, Origen vede, mod firesc, ca misiune primordiala a Bise-
ricii didascalia, functia invatatoreasca. Sa veghezi, spunea el despre
Iosua prin el oricarui slujitor 97, incit cuvintele sa nu fie
citite numai pentru tine, ci pentru cei mai multi, ca deschida
urechile ca cei chemati sa devina iar cei sa
devina tot mai
aceste conditii teologia sacramentala a Origen ramine
din cele mai controversate aspecte ale invataturii drept ca,
adept al cre!?tinism interiorizat, Origen acorda mai putina atentie
92: Omi1. 10, la. LeV1itic; Omjl. V, 1 l.a Numeri etc.
93. Omil. 4, 1<1 Iosua : Omi1. 6 1a lJuca. etc.
94. se vedea tOMe lac'este lucrari J. cH., 44 urm.
95. J. Quasten, Peres de l' Paris, 1958, 55.
96. Omjl. Num. 1 : CT,ezi rtu ca ,tofi care aru demnitatea d-e <pre<>t caJ.ca
chemarii rangului? De ffiJullt'e ori ei suf.lete josnice, liubitoa,re de oe1-e
pa,rca mai mult 'de cel,e cere!?JtIi.
97. Omi1. 9.
STUDIU INTRODUCTIV
23
partii vazute, dar prin aceasta nu vrea sa spuna ca ignora sau
neaga.
La Botez se credea ca necesara pregatire preClSa prin catehu-
menat.Intreaga teologia lui este propriu-zis straba,tut'a de
necesitatii de a pregati cultiva pe om traditia adevara!a a Biseri-
ricii, iar nu a-l lasa sa cada prada iudaizantilor, gnosticilor sau ereti-
cilor. Veniti, catehumenilor, pocaiti-va ca sa puteti primi Botezul spre
iertarea pacatelor, spune el intr-o omilie la Evanghelia de la Luca 98,
Baia curatirii prin apa preinchipuie pacatelor apropierea
de taina Sfintei Treimi, zice el alt loc
99
CeIebra este interpretarea
trecerii din lumea pacatului lumea dreptatii)), care se obtine prin
Botez, scotind pe om din puterea celui rau, cum reiese mai ales din
omiliile la cartea 100. Studiul temeinic al lui DanieIou aduce
multe marturii acest sens. 101.
Cit despre taina Sfintei Euharistii, se ca, pe motivul exprima-
rii tipologice simbolice, teologii protestanti au cautat s'a vada
Origen un martor puternic pentru a nega prezenta euharistica a Dom-
nului Hristos. Or, nu se poate tagadui ca, ansamblu, Origen a cu-
noscut afirmat clar acest adevar ortodox. Minc'am piinile aduse ca
multumire Domnului care prin rugaciune au devenit Trupul Dom-
nului, al celui care pe toti cei ce se din zice
catre Celsus 102. adevarat ca uneori p.are sa faca dependenta vaIoarea
tainei de sufleteasca a credinciosului, dar aceasta numai
aparenta 103.
mai mult cauta protestantii sa se refere Ia Origen cind e vorba
de Taina Spovedaniei 104. Lucrari ca aIe lui Poschmann Koch 105
se straduiau sa prezinte lucrurile ca cum iertarea pacar1:eIor ar fi numai
rodul personale a unei pedepse, iar nu al unei dezlegari
prin mijlocirea unei preotii harismatice. drept ca Origen cere din
partea pacatoSului pocainta, iar din partea preotului cere sa corespun-
da chemarii sale, altfel zadar leaga dezleaga)) 106, iar tratatul
98. Omj1. Lc., Omil. Ie$., V, 7.
99 .. Comelll'ar 17.
100. OmjI. Ie$" 1
101. cjt., 70 $i urm.
102. Kelsou, VIII, 32.
103. Miirturii l'a cjt" urm.
104. Poschrna'JJm, Dje Silndenvergebung bej Origenes, BresLau, 1912.
105. Hal Koch, Paideusis Etudes sur Origene ses avec
platonisme, Leipzig, 1932.
106. Comm. 14.
ORIGEN, SCRIERI ALESE
Despre rugdciune indurerat: nu cum se lauda unii
putere mai mult decit sacerdotala) ca pot ierta pacate
ca idoIatria, adulterul, desfrinarea, ca cum rugaciunea rostita de ei
peste capuI ceIor ce au comis astfeI de crime chiar pacatele
de moarte 107.
Dar de aici nu trebuie trasa concluzia ca Origen n-ar admite
puterea preoteascli de a ierta pacatele. Cercetarile lui Galtier
ale ,altora 108 dovedesc tocmai dimpotriva. fond, Origen are drepta1e
sa Iege laoIalta sfintenia vietii preote$ti exercitarea puterii chei-
Ior. realitate, citatuI de mei sus, nu era vorba de pacatele pe care,
Dumnezeu sau Biserica nu le-ar putea ierta, Ci acolo se presupune
poc'ainta prealabila. IIncolo, cum afirma intr-o omilie: cind pacato-
suI uda patuI sau cu lacrimile parerii de rau nu se rU$ineaZa
Sa-$i Incredinteze preotului Domnului pacatul, cerindu-i tamaduire,
desigur ca el este iertat 109.
problematica timpului s'au intra, desigur, mediuI filosofic, cu
care au fost confruntati atH Origen, cit intreaga Biserica a veacuri-
al doilea al treilea. lndeosebi problema Providentei a dominat
pe atunci atit curentele filosofice, cit cercurile S-a cre-
zut ca Origen a imprumutat teologia Providentei de la Platon 110
sau de la Plotin intermediul dascalului acestuia, Ammonius
Sakkas 111. Lucrarile lui Platon, e drept, fost cunoscute lui Origen,
uneori citeaza citeva din ele, dar incolo el e cugetator Cre$tin.
$tirea data de legatura cu Ammonius Sakkas, pe care
transmite Eusebiu, s-a dovedit ca se referea la alt Origen, care traia
sub imparatul Galien (253/260-268), cind teologul Origen era mort.
Am amintit la inceput ca totu$i Origen a suferit influenta co-
mentatorilor eclectici, atit pe a celor platonici, din noua Academie.
apoi pitagoreici, stoici chiar aristotelici, din sec. Plutarh, Maxim
de Antiohus de Ascalon, Numenius, Apolonius, Albinos, Lucian
de Samosata altii. Este merituI J. Danielou de a fi dovedit ce
anume a imprumutat Origen din reprezentantii acestor curente. Vom
reveni mai triziu asupra acestei probleme. Felul care e pre-
zentata ideea filantropiei divine sau a Proniei a demonologiei
pare a-l fi de la Plutarh. Metoda interpretarii tropolo-
107. 28.
108. GaJltier, et la remission des peches uUX premiers Paris,
1949.
109. Omil. Lev., 4.
110. Koch, Pronoia et Paideusis, 1932.
111. R. Cadiou, Jeunesse d'Origene, Paris, 1935.
STUDIU INTRODUCTlV 25
gice sau figurative intilnim la Numenius. Maxim de
aproape termeni ca Origen despre rolul fngerilor
tori, despre necesitatea rugaciunii care nu poate modifica
vointa lui Dumnezeu, despre necesitatea doctorului, a generalului ori
a cirmaciului de vapoare de a ascunde adevarul, cind acesta doare.
Cel mai mult pare a fi imprumutat din Didaskalikos-ul lui Albinos :
ideea arheilor sau a principiilor, ideea celui de al doilea Dumne-
zeu" ling'a cel dintii, ideea sufletului lumii, a modelelor ideale, dupa
care a fost creata lumea.
Origen a fost un cugetator Vom vedea aceasta
cind vom vorbi despre lucrarile lui apologetice, indeosebi Contra luj
Celsus, care e un arsenal intreg de marturii Origen nu va
nega ca sint comune atit elini1or, cit unele credinte, dar
credintele elinilor nu exista, ca cele acea putere dum-
nezeiasca stare sa transforme sa inalte pe om lumea 112. Aceasta
putere este care a lucrat lucreaza ca un fer-
ment transformator, care ridic'a vrednicia omului la asemanarea cu
Dumnezeu. drept ca nu-i pentru Origen primul rind
doctrina, cit energie divina, care opereaza viata lumii 113. Parca am
auzi aici graiul de mai tirziu al Dionisie Areopagitul, al lui Maxim.
Marturisi torul.
2. OPERA EXEGETICA ORIGEN
ne vom extinde aici prezentind analizind intreaga opera a
acestui mare scriitor. Nici n-am putea-o face, dupa cum s-ar cuveni.
intrucirt controversele origeniste, mai etapa anilor 390-403 a
]ui Epifanie, Ieronim Rufin, dar mai ales cea din epoca lui Iustinian
(540--553) au avut drept urmare disparHia celor mai multe din operele
lui. mare, scrierile sale (atitea cite s-au pastrat, majoritatea doar
traduceri, iar din cele originale multe pastrate numai fragmentar) se
pot imparti 5 categorii: biblice, apologetice, dogmatice"
1\1). de ordin practic V). scrisori.
Operele cu caracter biblic cuprind :
1. lucrarile de critica biblica primul rind Hexapla)
2. lucrarile cu caracter exegetic: sholii, omilii comentarii. Des-
pre ele va fi vorba cele de mai jos.
112. Kelsou, 2.
113. DaniI'!lou, cjt.,p. 134.
26
ORIGEN, SCRIERI ALESE
Printre Iucrarile cu caracter apologetic polemic Se numara
cea mai cunoscutt'i scriere a Origen, Kelsou, cea mai com-
pleta lucrare de aparare a fata atacurilor nedrepte
aduse de cugetatorii pagini ai antichitatii. analiza mai am'anuntita
a ei da Ia locul
Dintre Iucrarile dogmatice analiza prezenta in
prima injghebare a crezuIui Despre prjncjpii, pre-
cum fragmente din cu Heraclide.
IV). La cele cu continut practic amihtim tratatul Despre rugaciune,
lncurajare ln vreme de martiraj florilegiul cunoscut sub numeIe
Fi1ocalia, din cele mai alese pasaje din opera
V). Ultima grupa de scrieri formeaza corespondenta sa, care -
din pacate - astazi mai numara decit doua piese intregi: scri-
soare Taumaturgul alta catre Iuliu Africanul.
cu aceste categorii de scrieri amintite
unele opere pierdute din care azi decit fragmente, Catene,
pe cind din altele decit titlul.
Sa acum la lucrarile biblice.
Pe buna dreptate se poate spune ca nici alt scriitor bisericesc
s-a dedicat atit de mult Sfintei Scripturi ca Origen. Ohiar cind
a scris lucrari filosofice sau dogmatice, el Ie-a scris tot numai cu
scopul de a InteIege mai bine Domnului de a-l explica
mai deplin auditorilor sai. De aceea, ca didascal, care con-
tempIa misterele ascunse aIe Bisericii, care face
al treilea rind care taineIe ascunse sub
Scripturii, Origen poate fi judecat doar dupa pasaje inter-
pretate de eI dupa metoda uneori are
merite mult mai mari, atit de mari, incit nici din Sfintii
din scriitorii ulteriori s-au putut sustrage influentei
sale 114.
Straduintele Origen de a restabili textul grecesc al Ve-
chiului Testament formeaza una din cele mai intreprinderi de
ordin din cite se cunosc istoria culturii Se sim-
tea de mult unei astfel de actiuni intrucit inca din secolul al II-lea
traditiile semnalasera deosebiri
canonului teXJtului biblic. Astfel Sfintul Irineu (t 202)
nala existenta a doua Aquila Teodotion, doi pro-
zeliti din sec. Traducerea Aquila e foarte literala se
114. J. panielou, cit., 137-138.
STUDIU INTRODUCTlV
resimte influenta reformelor rabinice. Cea a lui Teodotion e mai
apropiata de textul Septuagintei. vazut mai sus ca Origen a des-
coperit inca traducere, cea a lui Symmachus, care era nicuta tot
dupa textul ebraic, pe care-l reda insa mai sclavic. Cu timpul
a mai gasit inca doua versiuni. Scopul era sa vada dupa un tabel
sinoptic incepind de la 4 pina la 6 coloane, la Psalmi chiar cu 9 coloane
(tetrapla, hexapla, eneapla), unde Septuaginta are ceva plus sau
minus fata de textul ebraic. Pentru caz se nota cu obelos (-;-),
pentru celalalt cu asterisc (*). Din nefericire, din aceasta opera a
Origen n-au ramas declt fragmente disparate. Doar coloana a -a,
care e textul Septuagintei, a fost copiat'a multe exemplare. Dupa
ea s-a pastrat traducere siriaca din sec. ,In schimb, multe frag-
mente se pastreaza reproduse operele mai multor scriitori biseri-
Dupa toate acestea s-a incercat reconstituire foarte modesta 115.
lucrarile exegetice publicate acest gasim adeseori
semnalate de Origen deosebiri de text, atit intre redactarile
cit intre acestea originalul ebraic 116. Cu titlul de exemplificare
amintim traducerile din acest volum, 2 cazuri la omiliile de la
meri unulla Cintarea CfntariIor.
cele trei categorii de lucrari exegetice sholii, omilii comen-
tarii, scopul e intilnim spirit, metoda, ace-
principii de interpretare 117.
S h 1 1 e erau menite sa lamureasca greutatile de ordin filo-
logic sau sa explice anumite amanunte. De aceea, de regula ele se
faceau pe marginea manuscrisului, uneori cu litere mai marunte.
Astfel de explicari se caau existat la textele homerice, care au
fost chipul acesta imbunatatite amplificate de la generatie la
alta. Catalogul sau, Fericitul Ieronim enumera mu1te sholii facute
de Origen la Facere, LeviHc, Isaia, Psalmii I-XV, Ecleziast,
partial la EvangheliiIe dupa Matei Ioan, apoi la Epistola catre Gala-
teni. La rindul sau, Rufin a folosit sholiile de la cartea Numeri.
Astazi cele mai cunoscute sholii sint cele cuprinse Fi10calie
Catene. Volumele din colectia Migne redau multe astfel
de excerpta, dar ele trebuie utilizate cu caci
lor nu-i prea sigura.
115. de MoorH,aucOlD., Hexap10rum Orjgenjs qUQe supersunl. Paris, .1713, 2
1ume re.produse m oolecti,a Migne. P.G., 15-16. Exis,ta edJi1ii (F. N,eld, 2
Oxforrd, 1867-75 ek.). pllecum fr.agmenJte pa.rti ..ale.
116. Omil. Num., 18, 3 i Num., 28 C.C., 2, 4 Despre
28 etc.
177. Puech, cit., 373.
ORIGEN. SCRIERI ALESK
m 1 1 e sau predicile populare, pastrate majoritatea tradu-
ceri 1atine, se refera cea mai mare parte ta1macirea cartilor Ve-
chiului Testament. Rufin a tradus 16 Geneza, 13
16 Levitic, 28 Numeri, 26 Iosua, 9 Judecatori 9 Psa1mi.
La rindul sau, Fericitul Ieronim a tradus 2 omilii Cintarea Cintarilor,
9 Isaia, 14 Iezechiel 39 Evanghelia dupa Luca. Fragmentar
se mai pastreaza la Ieremia 118, 1-2 Regi,3-4 Regi, Corinteni
Evrei. Din 574 omilii numai 20 sint Pentru 388 de omilii
n-avem nici macar traducere 1atina din acestea peste 200 n-aufost
inca traduse nici limba moderna! orice caz. omiliile 1ui Ori-
gen prezinta scriitor cu totul nou sau putin cunoscut.
Origen este apropiat de om, deschis tuturor problemelor sociale,
umanitare, culturale. Indeosebi studiile 1ui W. Vo1ker 119, G. Bardy
Urs v. Balthasar 120 merirtu1 de a fi atras atentia asupra acestor pagini
pline de patos religios, de duh arzind pentru prob1eme1e desavir'-

Domnul om aptitudini inclinari diferite.
arte1e prelucratoare, de 1a arhitectura geometrie pina
medicina muzica au asemanarea omu1ui cu Dum-
nezeu. Inte1epciunea cu care folosim ne apropie tot mai
121, se spune intr-o omilie Nu.meri.
Daca ca preot propovaduitor cuvintului sflnt,
ceva impotriva disciplinei Bisericii a rinduielilor evanghelice, incit
sa ajung scanda1 Biserica, atunci mai bine sa ma scoata Biserica,
prin consimtamintul general tuturor 122, dec1ara eI
10c.
1941, la Tura, Egipt, fost descoperite doua omilii Despre
care pentru prima data se confirma, dupa etimo1ogia fixata
de Origen, semnificatia cu.vintului se deduce de
= patimesc (deci patima), ci de evreiescu1 pasha =
trecere, prin moarte, 123.
118. Sa ,nu se confunde ou cele 20 de omiHi 1a singurele ()miJii p1istx<de
Tot .in S-<l.U recupe!1at multe ,jin Calene. (J. Cr,amer.
Catenae Greac. in 8 Oxfood, 1838---1844) e1k:.
119. W. Vo1ker, Das VolJkommenheilsideal bei Origenes, Ti1bingen, 1931.
120. Balthasar, Geist unde Feuer sau cu francez: pensee chez
Orjgene. 195'7.
121. 18, 3, acest volum.
122, '7, 6 J,a volumul
123. Nautim, Homeljes paschales Trojs home1ies dans lradj[jon d'Ori-
gene, Paris, 1953.
STUDIU INTRODUCnV
29
Neintrecute sint a1uziile sau mustrarile, facute cu multa finete de
Origen, pentru cei slabi credinta, care nu se pot insufleti, ca mar-
tirii de odinioara, pentru a marturisi, cuvint fapta, crezul
tin: Tare ma tem ca de cind nu mai sint martiri de cind s-au su-
primat jertfe1e sfinti10r aduse ca victime pentru pacate1e noastre,
nu mai dobindi iertarea pacate1or ... Astazi nu mai sintem vred-
nici sa fim persecutati sa murim pentru Hristos 124. ,In genera1, omi-
liile tind 1a induhovnicire, 1a trezirea omului din patimi, 1a inaltarea
lui morala.
Tematica este bogata. Vom incerca s'a prezentam
dice1e rea1 de 1a vo1umului. Aceasta pentru ca nu toate omi-
liile dezbat singura tema. De multe se revine doua-trei omilii
<lsupra uneia prob1eme. Desigur, alt context cu alte
explicatii. Dintre temele cele mai des intilnite aceste omilii a.min-
tim convertirea, dar mai a1es doctrina antropo1ogica proprie, care cu-
prinde etapa preexistentei sufletu1ui, cit aceea a restabilirii tuturor.
privinta se ca, mare, Origen trei
sensuri ale cuvintelor Scripturii: istoric-literal, moral mistic-a1ego-
ric. S-a spus ca Origen neglija sau sacrifica sensul literal. Primul
verb spune inexactitate, ce1 de a1 doilea afirma ceva fortat. Pretu-
tindeni e1 examineaza 1ucrurile cu maiestrie. De pild'a, Evangheliile
sint judecate fiecare comparativ; nu-i scapa nici amanunte1e
crono1ogice, nici ce1e geografice 125. Ia:ta citeva pa:saje tipice.
lnte1esu1 istoric a1 pasajului din Num. 27, 7 e atit de limpede
incit nu mai rec1ama nici lamurire suplimentara 126, zice
intr-o omilic.
Cuvintele acestea (din Ier. 1, 2) tin de istorie, ele indica timpul
cind a proorocit cind a incetat de a mai prooroci Ieremia 127.
Dar, desigur, pentru un om ca Origen, care privea 1a textul Scrip-
turii ca 1a glasul 1ui Dumnezeu, conditiile vremii i-au impus
.adeseori soIutii care trebuiau cawtate dincolo de bibIica. Nu
trebuie sa uitam ca devenise prob1ema vita1a pentru pri-
melor veacuri modul care era apreciata semnificatia Vechiului
Testament 128. Cita vreme' evreii ramineau dupa intruparea, moar-
tca invierea Domnului tot 1a interpretarea litera1a, iar gnosticii nu
124. OmiI. Num., 2, voil:umul de [,ata.
125. nanielou, cil., 14, Omi1. Num., 18, 3, aceSl1: volum.
126. Ier., 1, 2,
127. Ier., 1, 2, v,01u.m.
128. J. cit., 146.
30 ORIGEN, SCRIERI ALESE
puteau vedea fireasca intre Legea Veche cea Noua
pentru ca nu talm'aceau corect implinirile mesianice
persoana Domnului Hristos, sigur ca pentru Origen nu raminea alta
cale decit s'a recurga 1a interpretarea tipo1ogica a Vechiu1ui Testa-
ment. Mai mult, daca Mintuitorul a venit sa plineasca Legea, care
fusese doar umbra Lui, doreau sa vada s'a inteleaga
ce anume consta progresu1 spiritual, pe care aduce
de har de adevar venire'a 1ume apoi intemeierea
Bisericii. De aceea, Origen va spune ca toata Legea Veche, toata Scrip-
tura, trebuie ta1macita ca pregatire, ca pedagog spre Hristos, spre con-
tinuarea vietii istorice a Bisericii. Stra1ucirea ritua1a a jertfe10r sin-
geroase, rinduielile slujbe10r temp1u1ui au disparut, locul 10r a venit
Hristos. locul azimilor jertfelor de anima1e a venit
tos, care ne spre viata de veci pe toti fiii pamintu1ui,
fratii Lui 129. Numai daca acceptam locul sinagogii Biserica,
10cu1 taierii imprejur Botezu1 numai vazind intreg Vechiul
Testament prefigurare a Legii se pot explica inte1es mai
adinc toate taine1e mintuirii, pe care ne-a pregatit-o Domnu1 130.
Dar Origen a fost pus fata unor traditii rabinica,
filoniana gnostica. tragedia aici s-a intimp.lat: daca fata de iu-
daism, tipologia era ca1ea prin care cele doua Testamente se 1uminau
se intregeau unul pe altu1, influente1e ce10r trei factori, care se re-
simt asupra mare1ui dasca1 a1exandrin, au avut drept rezultat faptu1
ca el a ajuns sa alegorizeze prea mult, prea departe.
Dintre traditiile rabinice la lettre notam: justificarea corabiei
Noe 131, simbolismu1 literei (Thora, Cruce) 132, credinta despre
ingeru11ui Israel 133, idee eshato10gica de rabinica.
Dar inf1uenta mai puternica a avut asupra lui Origen marele a1e-
gorist iudeu1 pe care-l admira une1e din 1ucrarile sale 134. De
1a e1 a luat Origen ideea ca orice ti1cuire a Bib1iei trebuie sa fie
demna de ea de Dumnezeu spre a fi cu fo105 135, idee
care a dus 1a grele afirmatii. Daca aici se mai adauga ideea dificu1-
tatilor de a explica lucrurile litera1, se ajunge intr-adevar 1a ineptii.
De pilda, interdictia de a schimba 10cu1 simbata. Sa cauti aici esca-
129. OmH. Lev., 11.
130. [05., 2.
131. Omil. 2.
132. Sel. Iez., Migne, P.G., 13, 800.
133. Com. Jo., 31.
134. Indioatii lld J. DaniEHou, cit., 179 $i urm.
135. Omil. [eI., 8 94).
INTRODUCnv
31
pada sens spiritual'l tot una, zice el, cu a intinde
obraz sau sa scoti ochiul care te Or, interpretind astfel
lucrurile, faci din sensulliteral sens figurat.
Dar cea mai grea influent'a filoniana se resimte cind
spune (ca Filon) ca totu-i tainic Scriptura 136, toate cuvintele au
sens mai adinc 137; imitind pe botanistul sau pe anatomistul care
sa aleaga din plante, respectiv din medicamente, pe cele de leac pen-
tru suferinta sau alta, tot didascalul sau cel
putea scoate un folos din cuvintul sfint 138.
La fel e scoaterea unei alegorii cu semnificatii moralizatoare, de
multe ori artificiale, transpunind fapte istorice alegorii de viata
terioara: Avraam e sufletul care trece din lumea aparentelor cea a
realitatii; prima lui sotie Agar e cultura umana, Sara tipul femeii de-
139. Sau doctrina celor trei simturi (trup, suflet, spirit) co-
respunzind celor trei categorii de suflete, ca cele 3 etaje ale corabiei
lui Noe: incepatorii (cei multi) , progresantii sau cei morali cei per-
fecti. Aceasta din urma clasificare, pe care are aidoma duce
intr-adevar la concluzii de minimalizare a realitatii istorice, la
exagerari pe multe
Cit despre exegeza gnostica, cercetarile au dovedit 140 ca, scriind
Comentarul la Evanghelia de la Ioan, cum l-a redactat gnosticul
valentinian Heracleon, Origen a ajuns sa sufere el influenta aces-
tuia folosirea unui simbolism al istoriei unde
divina cobaara tntre oameni.
Heracleon comenteaza coborirea lui Iisus de la Ierusalim
Ierihon ca un spre vaile ale lumii. Origen
doar amplifica lucrurile pe tema 141. Tot legatura cu
vindecarea sIujitorului regesc 142 4, 49-54) cu cele 5 simturi ale
vietii spirituale 143, unde urmea:La, mare, linia gnostica, dar la citeva
sa revina la solutii ortodoxe, cum e cazul cu acest din urma
pasaj, unde via este Biserica lui Dumnezeu.
rn orice caz, interpretarile lui Origen au orientari imprumutate
din cultura teologica a vrem.ii sale, pe care aflate inc,a
136. Omil. etc.
137. OmiJ. 8.
138. Omil. IeI., 5 184-185).
139. Omil. Fac., 1.
140. C. BaIl1:h, Die des Neuen ill der
Gnosis, Leipzig, 1911.
141. Com. Jo., 9-11.
142. Com. Jo., JGIII, 59---{)0.
143. Com. XV, 32-33.
32
ORIGEN, SCRIERI ALESI!
curs, Ie Iamuri pe masura ce texteIe se vor publica traduce
cit mai multe limbi de circulatie mondiaHi.
Raminem deocamdala cu imaginea pIastica schitata de eI intr-o
omilie de la Cartea Numerilor 144. Exista, zice Origen, ca Ia nuca,
gradatie modul cum putem patrunde intelegerea cuvintului
Scripturii: sensuI literaI e amar, ceI moral este coaja solida,
pe cind cel duhovnicesc sau spiritual este miezul comestibil.
Sau cum se exprima alt loc 145 trebuie crezut ca Sfinta Scrip-
tura consta din eIemente vazute litereIe sint corpul
bil, iar dosul litereIor se ascunde partea spirituaIa. nevazuta. Caci
dupa trup, suflet duh avem Scriptura inteIegere istorica, mo-
rala spirituala.
V om intilni multe din omiliile acestea referiri Ia iudei, Ia filo-
sofii pagini, Ia eretici. Intre ace:;;tia din urma (Marcion, Vasilide
VaIentin) Marcion era ceI mai excentric penrtru ca respingea cu totul
Vechiul Testament pe motiv ca prezinta un Dumnezeu linii prea
antropomorfice, prea aspru, cu legi prea drastice sau pe motiv ca s-ar
relata fapte potrivnice moralitatii.
Cu toate acestea, opera exegetica a lui Origen se face, pentru
prima oara, un comentar temeinic aI textului, aI semnificatiei Iui moraIe.
e ca pas'trarea canonului cartilor biblice Biserica
este cea care raspunde. Pronia dumnezeiasca n-a Iasat niciodata, zice
el, pe conducatorii Bisericii fara aceasta hrana nemuritoare 146.
atit de este eI atunci cind, chiar forma populara,
se sa ridice pe om la sentimente de evlavie 147, de judecata
matura: cine poate fi atit de redus Ia minte sa creada ca Dumnezeu
a pIantat ca un gradinar 'harnic pomi copaci rai 1 sau cine ll-ar
inteIege ca trebuie Iuate sens aIegoric vorbele privind plimbarea
Iui Dumnezeu prin rai intr-o dupa-amiaza cind s-a ascuns Adam sub
copac 1.
Pentru hrana mai virtoasa pentru mistuirea ei, cu gindul la
umbra ceIor viitoare s-a zbatut el totdeauna sa inalte
contemporanilor sai. Oricit de monoton parea cuvintul lui nu
pierdut prea mult din puterea de expresivitate.
144. Omil. Num., 7.
145. Omj1. Lev. ,

1 5.
146. Epi.st. oab1e lrul. Afric. 4.
147. De prjnc., 4, 16.
STUDIU INTRODUCTIV
33
Cind descrie procesul intim de taina a1 iubirii dintre Hris-
tos Biserica, dintre sufletul omului dintre Logosu1 divin cu
efuziune rar intilnita cu delicatete indescriptibiHi, el traseaza sce-
nariu1 dintre cei doi miri 8 tablouri, impartind, ca tntr-o drama
supercosmica, r01urile cuvenite ce10r doi grupurilor 10r insoti-
toare 148 tocmai pentru a face mai apropiata taina Des-
pre aceasta niciodata omenirea nu va putea spune u1timul cuvint.
3. INSEMNARE
Am grupat acest v01um omilii 1a une1e diIl cartile Vechiu1ui
Testament. Pentru ce1e pastrate doar traducere 1atina s-au fo10sit,
pe linga din Migne, gr. editia corpu1ui berlinez :
griechls,chen christ1ichen Schrittsteller der ersten drei :
Origenes Werke (G.C.S.), V-VIII, editate de W. Baehrens,
iar pentru omiliile 1a tot aceea:;;i co1ectie editia
scoasa de Klostermann. timp s-au mai f010sit, unde a
fost cazul, editiile publicate c01ectia Sources chretiennes din
Paris.
Dintre materia1e1e vo1umului de fata, traducerea cartilor Facerea,
Ie:;;irea, Numerii, Iosua Cintarea Cintari1or, apartin profesor
Neaga, iar traducerea omiliilor 12, 15, 16, 17 18 1a Ieremia a fost
facuta de Zorica Latcu. Restu1 omiliilor 1a Ieremia 1, 2, 3, 4, 5 1
precum toate studiile introductive, note1e, mare parte indicii
ne apartin noua.
Ne-am si1it, pe cit a fost cu putinta, sa dam traducere c1ara,
intr-un limbaj liber, familiar, pe cit. a pasibil, cuvinte nu prea
departate de graiul cartilor dam seama ca nu totdeauna
a fost cu putinta acest 1ucru.
Nadajduim sa completam in volumele unele din lipsu-
rile inerente unei astfel de 1ucrari. gindim indeosebi 1a serie de
studii de specialitate, care adincesc unul sau altul din aspectele vastet
opere . a 1ui Origen.
Raminem adinc recunoscatori Fericitului Patriarh Iustin, pen-
tru larga intelegere cu care a primit sa sprijine initiativa de a face
cit mai cunoscute gindirea graiul Sfintilor Parinti scriitori bise-
care putea imbogati adinci viata duhovniceasca a cre-

148. se vedea tn editLa lui 01. Souroes chretienn:es,.,
Paris, 1966, 41-45.
:3 -
34 OR1GEN, SCRIERI ALESE
BIBLIOGRAFIE ,SELECTIVA

'd ,a la R u e, Origeni.s omnia., tom. paris, 1738-1759, ,de unde s-'au
reprod'us.
J. gh Patrologiae cursus complctus, series gra,eca, P.G., tom.
P'aris, 1857.
griechischen christ1ichen Schriilsteller der ersten drei JahrhunderIe ... Origenes
Wcrke, Lej,pzik - Berlin, G.C.S.,d'in :
Jeremiashomilien. Klageliederkommentar. Erkliirung der Samuel - und
Konigsbucher, her,ausg,egeben K'los.ter.m,ann, 1901.
\'01. Homilien zum RuIin's her,ausgegeben
W. Baehrens (Genesi.s, Exoldus u. 1920.
Homilien zutn Hexateuch hearusgegeben
\V. (Nume.ri, Josua, Iudioes), 1921.
r 9 en e, HomeIies sur Gencse. Illitrod,uction de deLubac, tr,aduction ,de
P,ar:is, 1945, chcretliennes.
r 9 'e Homelies sur l'Exode, de Fortier, de Lubac,
P'aris, 1947, "Sourc'esc chretiennes.
r 9 e sur les Nombres. Introouction et t.raduction de Ancke Mehat, Paris,
1951, "Sources chretiennes.
r 9 e Homc1ies sur Josue. J.atin, Introduction, traduction et hotes de Annie
J,aubert, Paris, 1960, "Sources chretiennes.
r 9 e Homclies JCrCmie. pGr Pierre Husson Nautin, ,cdi-
tion, et notes Nautin, (homelies
II (homelies et homelies latines), Paris, 1976, 1977, "Sources chre-
tiel1Jne.s. '
The Origen, the text revised with a critioal Introduction and Indices
by Armitage Cambridge, 1893.
* foarte .bogata bibliogrefie origeniana amintim aici doar citeva lucrari legate
oales de interpret.area textelor acestui
]um, mai a]es la note>;, vor mai aparea alte titluri. Desigur, acest domeniu
nu Se poate avea preten1ia de a exhaustiv. volumele viitoare VOm reveni
cu sup1ime.ntari.
STUDII
D. u e t,Origeniana, Rothomagi, 1668, Migne. P.G., 633 urm.
R. R e d e e n g, Origenes, ,2 1841.
F r e e 1, Origene, 2 Paris, 1875.
d. ,ar.n ac k, Die Chronologie der Literatur bis Eusebius, 2 Band,
Leij>zig, 1904.
F. r a t, Origene, theo1ogien et l'cxcgete, Paris, 1907.
a r d e n h e w e r, Geschichte der altkirchlichen Liter.atur, 2 Band, II-te Auf1age,
Freiburg im Breisgau, 1914.
(1. ac k, Dcr' Kirchengest:hichtliche Erlrag der exege/ischen Arbcit des
genes, Texte und Untersuchungen, Leipzig, 1918-1919.
u g. d e F a Origene. Sa vie, son oeuvre, sa pensce, 3 1923-1928.
i m e u e C h, Histoire de grecque Paris, 1928.
a r a a m b e R e t 'a, Inlerpretarea Scripturii Origen, Rm. Vi1cii, 1929.
G. a r d Origene, Paris, 1931.
ldem, Origcnc, in de 1a theologie 1]). 1489-1565,
Paris, 1932.
STUDlU INTRODUCTIV
\35
w. V k e r, Das Vollkommenheitsideal bei Origenes. Untersuchung zur Ge-
schichIe der Frommigkeit und zu den AnJiingerm christlicher Mystik,
1931.
c h, uncl Berlin, 1932.
e s c u, Denalurarea istoriei lui Origen, "Studii teoIogice, 1932.
R. C a d u, La jeunesse Paris, 1935.
u. B'a 1 t h a s a r, Le mysterion Paris, 1937.
'dem, Gei,t uncl Fcuer. Eine Aufbau ... , C;alzburg, 1938.
J e a D a n e u, Origene, 1948.
e r id e L u b ac, Histojre el esprjl, j'intelJigence de l'Ecrilure d'apres Origene,
Paris, 1950.
C r u e 1. de l'image chez Origene, Paris, 1958.
,a r 1, Origene Jonclion revelaIrice du verbe incarne, P<lris, 1958.
,) h a e 5 Q u a s t e Initiation aux Peres de l'Eglise, trad. de I't1nglais par J. La-
porte, tome Paris, 1958, cu bogatii bibliografie.
d e L u b a c, Exegese Medievale. Les sens de l'Ecriture, premiere partie,
Paris, 1959.
tradiUon alexandrine, "Epektasis, hommage a J. DanieIou, 247-
416, 1972.
J. V 9 t, Das Kirchcnverstiindnis des Origenes, Koln- 1974.
Origeniana, Premier colloque international des etudes Bari, 1975, 1977.
a u t i n, Origene. Sa son oeuvre, Paris, 1977.
Stil. Papadopul0S: Atena, 1977.
PAGINI DIN OPERA EXEGETICA
LUI ORIGEN
INTRODUCERE
De aici sa consideri clta marefie pus Dumnezeu om lntruclt
11 situeaza de soare, de Iuna $1 de alte Iucruri minunate ... lnsa,
daca glnde$ti ca maretia omului constd mai aIes chipuI $1 ase-
manarea 1ui cu Dumnezeu, Iucru care nu spus nic1 despre pa-
mlnt, nici despre soare sau despre Iuna, atunc1 lntr-adevar vredn1cia
1ui este ma1 presus de orice asemanare. Dar dincolo de acestea,
vredn1cia cre$te ca numai este sortit sa faca
din lmparatia cerurilor (12-13).
se expr1ma un moment dat Origen cea dintli dintre omi-
Iii1e saIe Cartea Facerii. $1 trebuie sa marturisim ca ideile $1 forma
care se exprima slnt lnaltimea geniuIui SQu. Aceasta mai ales
clnd glndim ca trait numai prima jumatate vecului
trei1ea clnd lncepuse se faca cunoscuta lmperiul
cre$tind, care, vreme de doua veacuri, nu se bucurase n1c1 macar de con-
ditii1e m1n1me de libertate $1 de dezvoItare. Trebu1e sa mai spunem
totodata ca, forma Ior calda $i populara, aceste prcd1ci au constituit
hrana deosebit de valoroasa 1$1 de lntrematoare pentru mu1t1m1le cre-
dinc10$i1or sai, iar mai tlrziu pentru ce1 care cauta sa rasplndeascd
prin copii stenografice scrisuI dar carui soarta fost
de greu lncercata.
u m a r u 1 Cartea Facerii fos, discutat. MuJtj afirma
ca fi existat 17 omili1. Eroarea poate proven1 dintr-o expresie Fer.
Ieronim d1n ep1stola sa cu nr. 33, care se pastreaza numa1 cl(iva
codici (grupa r Baehrens, Xlf:). Toti cei1alfj codic1 pastreaza
numai 16 omi1ii, neavlnd trecuta omilia care vorbe$te d,espre
binecuvlntari1e patriarhi1or. DeaItfeI, textuJ nu-i complet $i
mai curlnd un excerpt sau shoIie, care se potrive$te mai degraba
lNTRODUCERE
31
cu fragmentul Rtzfin din Migne, P.G. 21, 297. Oricum, falsificarea
sau adaugarea a a se fi fQcut sec. clnd
pomene$te $i Isidor de Sevilla. schimb, arhetipuJ dupa care s-au
redactat ce1e1a1te peste 30 manuscrise un loc cu Ie$irea $i Levi-
ticul, fie numai singura Geneza) circuJau lnca sec. numai 16,
cum marturisea $i Cassiodor. Nu trebuie sa se confunde lucruri1e
cu #'ComentarjjJe Origen Cartea Pacerii, din terminate
lnca lnainte de anul 232 Alexandria, restuJ, plna 12 carti, ter-
minate mai t1rziu Cezareea, cum spune Eusebiu (Istoria, 24, 2).
Dar aceasta-i aJta lucrare, care mers cu comentarea Genezei mai
departe, de cap. 1. Din ni s-au pastrat doar mici fragmente
(Migne, P,G., 12, 45-92), din care cele jmportante slnt trei frag-
mente din Filocalia, care vom pub1ica alt 10c.
e t u 1 celor 16 omi1ii nu ni s-a pastrat declt traducerea
tina a Rufin, care se $tie ca, adeseori, mai Jndreptat, adauglnd,
eliminlnd lamurind. mare, lnsa, traducerea a iost destul de
fidela.
Dintre fragmentele grece$ti pastrate Catenae amintim doar unul
scurt de tot Omilia 2, 1-2, text care s.a pastrat lntr-o serie de ma-
nuscrise $i Comentarul Procopie de Gaza.
Ca celelalte origeniene carti1e Pentateuhu1ui, cele de
Geneza au fost tiparite prima oara 1503 de cunoscutuJ
biblioiil Aldo Manutius, carui lext fost reprodus adeseori dupa
aceea, care cel 1ui din Paris, 1512, va fi reprodus $i de
co1ectia Migne Patrologia greaca, volumele secolul
nostru, Corpul berlinez (Die griechischen christlichen Schriftsteller der
ersten drei Jahrhunderte, prescurtat G.C.S.) se vor edita prin
W. 1920, 1-144. Dupa acest
text iost traduse 1944 de Doutre1eau, cu un studiu introduc-
tiv $i no.te, de de Lubac. noastra a avut vedere
Migne, Baehrens Doutreleau.
D a t a omiJji1or este dintre anii 244-250, dupd cum
se vedea analogie cu cele1alte omilii de Pentateuh. Cum
vom omiliile de Cartea Numerii $i Iosaa, se $tie ca
gener,al cdrtile istorice Bib1iei au fost comentate sub forma
celor din urma omilii, dupa anuJ 243, clnd comenta cartea
proorocu1ui Ieremia (omi1ia 13,3 Iosua).
C n t i n u t u 1 omi1iilor se refera urmatoarele probleme: 1)
crearea lumii $i a omului, 2) arca (cap. 6), 3) ta-
38
ORIGEN, SCRIERI ALESR
ierl1 lmprejur (cap. 17), de stejaru1 Mamvri (cap. 20),
7) despre Isaac a1ungarea Agarei(cap. 21), 8) de.spre
jertfirea 1ui Isaac (cap. 22), 10) despre petirea Rebeca.i (cap. 24), 11)
despre moartea Avraam (cap. 25), 12) despre Iacob Gherara (cap.
26), 13) despre certurHe pentru f1ntlni (cap. 26), 14) despre 1egamlntuJ
Isaac $i Abime1ec (cap. 26), 15) despre fjj]or Iacob
din (cap. 45) $1 16) despre Iosif $i (cap. 47). Per. Ieronim
mai despre omi1ie 1egatura cu Me1chisedec, care se
pare ca. fost pusa. tocmai co1ectiei acestor omilii.
lnsa, ma1 curlnd fj fdcut din sho]ji, care Ieronim
numit mistarum sau mixtarum cum spun manuscrise, mici
exp1icari clte per1copa.
S t r u c t u r $ i t e m t i c m i 1 i i 1 r e uneori de simp1i-
$i famjJ1aritate surprinza.toare, alteori predomina., exclusiv,
interpreta.ri1e spiritualQ. spre deosebire de omj]iiJe
ce1e1alte carti Pentateuhului, aici expunerea pare mult mai
mai fireasca..
De lnceputuJ primei omi1ii, vorbind de crearea lumii, atunci
clnd am1nte$te de lnceput, Origen $1 facut Iegatura cu DomnuJ
nostru Iisus Hristos, fara de care nimic S-Q facut din s-au
iacut. Desigur, a sublin1atca, fdclnd ceruI pamlhtul, Dumnezeu
a creat atlt lumea vazuta, clt $1 cea nevazuta $1, pe omul ex-
ca pe cel 1nterior sau ceresc. Am putea spune ca din aceasta
omiIie, s,tructulata istoric sau literal, doar ic1-coIo se trag $i uneIe con-
cluzii morale. La un moment dat 19 dupa editia Baehrens) zice:
sa vedemacum alegorie ce chip fost fQcuji barbatul $i
meia, dupa chipuJ Dumnezeu. $1 raspunde: omul nostru la.untric
consta din suf1et $i spirit. BarbatuI formeaza spiritul, iar femeia
[i numita. suiletul (fQ1lli1iei). DacQ ei pace, bunalntelegere
$i armonie, aceste virtuti cresc $i se lnmultesc produclnd na.sclnd sen-
timente bune conceptii sa.na.toase $i fo1os1toare care sa. ump1e
pamintu1 sd-1 staplneasca., cu alte cuv1nte supuna. 10ru$1 sim-
turile care sa. transforme deprinderi mai bune
ma.surd lnclt sd se mai porneasca. poftele cdrni1 lmpotr1va duhu1ui. $i
. .
<1stfe1, unindu-se sufletu1 cu duhu1 ca lntr-o ca.snicie feric1ta., sa. nu lase
ma1 faca. de cap pofte1e 1nimii ale ca.rnii spre a strica
iami1iei d1vortu1ui ... Toate vi le-am dat spre mlncpre,
spre fericire ... dar clipa care vefj ca.lca porunca, cu moarte veJi
muri.
INTRODUCERE
ln Origen spune: Sa vedem mai lnt1i de toate cele
ce se refera Iitera adica istorisirea despre potop $i despre
Noe pentru ca de textuI ei sa ne ridicam sensul mistic $i aIegoric
interpretarii duhovnice$ti. $e tulbura Apelles, ucenicul
ca nu puteau lncapea toate soiurile de inclusiv $i ca
istorisirea fi ?". Dupa cunoscatorii traditiilor $i dupa
5tiri1e vechilor dascali, se $tie ca Moise deprins Egipt toata $tiin-
geometriei EgiptenjJor. Asta dupa cugetarea istorica. Ce lnsem-
neaza, lnsa, din punct de vedere duhovnicesc, construirea cordbiei?
Dupa cum potopuJ simboluJ pieirii $1 tot
prin Noe cel duhovnicesc, ad1ca Hristos, slntem mlntuiti de ple-
ire. Cdci credincio$i1or nu Jj s-ar putea Iertarea
nu s-ar putut propovadui pe su-
pdm1ntu1ui. el descrie moduJ constructiei
traglnd concluzia cum e barca deasupra mai ca opira-
midd lnclt acolo lncape Cel U nul, clrmaciul, tot unus
Dominus,. una Ecclesia fides, unum baptisma, unum corpus et unus Spi-
ritus ad unam perfectioren finem cuncta festinant.
ln Oniilia despre taierea lmprejur, Origensubliniazd, dup{i ce
expus istoric lmpre care s-a ajuns aceasta repetare
ca aceasta nu fost Moise, care
era $i el batrln, de 99 de ani (de$i vrednicia amlndurora nu
trupeascd), ci s-a lncredintat Avraam, care va fi tata
neamuri. .. Biserica Hristos. PQPQruJ Hristos nu-l
forma Israelul cel dupa trup, ci toti cei dupa d'Uh,
Biserica lntreagd, desigur dacd slnt cu lmprejur ini-
ma, nu numai trup, cum spun iudeii $i unii eretici".
Omi1ia ce se de la stejarul Mamvri
cu cea care avut loc casa Lot, Origen spune: ce face
Avraam e ascuns, p1in de taind. Vitelu1 cel bun tlnar, pe care-l jert-
fe$te la celor trei tineri, e, desigur, chipul pomnului Hris-
los, plinile puse pe prelnchipuie Euharistie. Sara, sotia lui
Avraam stateQ' ln urma lui, de aceea, sa se fe-
patriarhi10r clt erau ele de ascultdtoare
sensul istoric-litera1. acum la sensuri mai spune
didascalul. Expresia Coborl-Ma-voi sa faptele celor din Sodomu
nu trebilie sd ne glndim la lucrare coborlre locald, zice el,
ci sd ne glndim ce spune proorocu1 Mihea 1, 3 sau Pavel
clnd spune ctf Domnu1 S-Q smerit pe sine luind chip de rob ; ln
40 ORIGEN, SCRlERI
schjmb despre ridicare sd ne aducem aminte cum urcat pe apostoli
munte deosebi ... Cd ereticij spun cd Domnu1 $tia ce-i
Sodoma ? Numai de pdcat vrut sd $tie lncolo pe toate 1e $tie.
lnceputul sund cei ce vrefj
sd de Domnu1 $i privjfi mai atent spre ce1e ce s-au
citit despre lncercarea Avraam, clnd i S-Q cerut sd-$i jert-
feascd pe -jiul sdu ce1 ndscut... vede aici prelnchipuita
jertfire Hristos, cine $tie cd expresia dupd trei zj]e de mers
lnsemneazd lnvierea dupd tre1 zi1e ?
Tot de impresionant $1 apropiat de sufletele se
exprimd Omi1ia XIl, unde vorbe$te despre Rebeca venitd sd
apd: Crezi cd-1 poveste aici? Multe ne spune venirea f1ntlnd.
Existd $i t1ne, cre$tine, fe1 de apd vie, existCl $1 aco10 $uvita care
seacd plraie de sensuri duhovnice$ti, dacd, vej avea
grijd sd se astupe. lnvatd-te sd scapi sd din aces-
flntini, adicCi sd lnlCitur1 $1 sd scutur1 inimii! Ascu1tCi
ce spune Scriptura: lnteapCi-te och1 $1 vor curge 1acrim1 ; lmpunge
inima $1 vei rdsco1i (ls. Sir. 19).
dar cugete1e ca sci veni zi sd be1 din propr1ul izvor ve1
scoate atunci vie. Pentru cci dacCi primit tine Cuvlntul
Dumnezeu, dacd pr1mjt de cea vie cu credjncjo$ie, din
va O$n1 f1nt1nCi cu apd curgdtoare pentru viata ve$nicCi.
lncheiem
.Ocean de se deschid fata noastrd cu c1t lnaintiim citi-
rea Scripturi1or, spune acest mare dascCi1 lnceputul
singura pe care traducem aic1 din ce1e de Cartea Facerj].
Chjar $j numai d1n ce1e cuprinse aici din ce1e amintite de
credem ccI ciHtorul 1$i putea tace imagine aproximativcI despre
scrisului, despre bogdtia continutului $1 despre adlnc1mea
vCitdturi10r acestor predici Origen. Acesta $1 fost motivul care
ne-Q lndemnat sd d1n opera Or1gen deocamdata numai
opere exegetice cCirtj]e Vechiului Testament, cd, cum
fiicut-o 'decenii din mai multe europene,
aceste opere aIe prezintd cu mar1 merite pentru v1ata
sp1ritua]Q B1sericJJ.

OMILII LA CARTEA FACERII

Fagaduinta fJcuta lui vraam 1

Pe masura ce inaintam cu ci1:irea Scripturii ne iniimpina taine
tot mai multe. Daca apuci calea rnarii pe corabie mica, te temi mai
putin cind aproape de tarm, dar pe masura ce 'te ind,epartezi inain-
tind largu'l marii, se multime de banuieli, urcind
coborind pe care se umfla scad, cople!?itoare spaima pune
stapinire pe suflet tremuri de groaza la gindul ca ti-ai incredintat
'viata pe corabie atit de mica fata de imensitatea nesfir!?ita a
Un asemenea sentiment se petrece sufletul meu, sarac
nicii slab cu duhul, care cuteaza sa infrunte un atit de ocean de
ta1ne. IInsa, daca rugaciunile ne va Dumnezeu
de adiere pri 2 a Duhului Sfint, dupa calatorie
domeniul 3, ajunge, nadajduim, la mintuirii.
1. Am ales omfilia 16 s-au de
gen Am imdeminii de "Patlologia J.
Migne, P.G., tom. 12, ro1. 210-215
Schriftsteller ersten Jahrhunderte, Origenes Werke, sechster Band: HomeiIien
zum il!l de Dr. W. (erster
Leipzig, 1920, 86-92). Am. fre.ncezii a Doutreleau
1a omi1ie de Hemri de Lubac i:n
1946, 274-282.
2. vinJt &a1ut Suf1area Duhului
aduce 3, 7.
3. Croaziera (sau tn este frecvemta
tn scrjsul l,ui Or1igen, care faoe lu-
criirii hamice de sfim1jre de a lumii. Desigu,r, el ignora <:ii astfel
de lucriiri se de Duhul SCi'1l't, trimiJte .. vint pr!ielnic,
42 ORIGEN, SCRIERI ALESE
Sa cercetam, deci, acum cuvintele: ingerul Domnului a stri-
.gat a doua oara catre Avraam a zis : Juratu-m-am pe mine insumi,
zice Domnul, ca de vreme ce facut aceasta crutat nici pe .
singurul tau fiu pentru mine, de aceea ,te binecuvinta cu binecu-
vintarea Mea foarte neamul tau, ca sa fie ca stelele ceru-
ca nisipul de pe tarmul marii, care nu poate fi numarat 4,
CuvinteIe urmatoare cer auditor foarte atent, caci este nou-
tate deosebita ceea ce se spune cuvinteIe: ingerul Domnului
a strigat din cer pe Avraam a doua oara, CeIe ce au urmat dupa stri-
garea de a doua oara nu aduc ceva nou, caci se mai spusesera
jnte cuvinteIe: Te binecuvinta se fagaduise ca Te
, declarindu-se: inmulti pe tai ca steIeIe ceruIui
ca nisipul marii 5, Ce aduce plus, aceasta a doua strigare din
cer ? Ce se nou acum fata de vechile fagaduinte? Ce spor de
rasplata e vizata cuvintele pentru ca facut a'ceasta, adica:
pentru ca adus pe fiul tau, pentru ca tu crutat nici pe singurul
tau fiu, pentru 6? Eu nu vad nici.o intregire, ci se reiau
fagaduinte de mai inainte. Dar s-ar intreba cineva : .oare nu este
inutil sa se revina de mai multe asupra lucruri? Nicide-
cum. Dimpotriva, este necesar, caci tot ce urmeaza este de taine.
Daca Avraam fi trait decH dupa 7 nu ar fi fost parin-
tele poporului pe care avea sa-I nasca dupatrup, atunci fi ajuns sin-
gura [agaduinta. Dar, pentru a se vadi ca Avraam va ajunge mai tirziu
al celortaiati imprejur dupa trup, el a primit, vremea pro-
priei sule taieri imprejur, fagaduinta care privea tocmai pe poporul
Hiierii imprejur. De aceea, pentru a arata ca91 <irebuia sa
aceIora care sint: din credinta 8 care devin
patima Iui Hristos, tocmai de aceea el din nou, vremea
patimirii Iui Isaac, fagaduinta care trebuia sa priveasca de data
aceasta pe poporul cel mintuit pa'timile invierea lui Hristos. Noua
se par9 numai ca Scriptura ar repeta lucruri, dar care se
deosebesc mult intre ele. Fagaduintele cele dintii, ceIe care se refera
la intiiul popor, s-au facut pe pamint. Doar spune Scriptura: scos
Tat1i1 (Dominus) este cel oare-L va trimite. foarte
xpresia v'Nbuffi .atH s,ens ,de vorb1i,ici1: dle
4. Fac. 22, 15---17 .
. 5. Fac. 12 . 2; 13, 16; 16, 10.
11. Fac. 22, 16.
7. Gal. 4, 29.
8. Gal. 3, 9.
OMILII LA CARTEA FACERII
43
afara i-a zis: 1a cer numara ste1e1e de le poti numara.
d adaugat: Atit de multi vor fi 'tai ! 9. Insa cind li face pen-
tru a doua oara fagaduinta, Scriptura constata ca din cer auzit
glasu1
10
Astfel fagaduinta vine de pamint, a doua din cer.
Oare este aceasta marturie limpede a ceea ce zice Apostolul :
Omu1 ce1 dintii e din pamint, pamintesc; omul cel de-a1 doi1ea e din
cer, ceresc 11 Fagaduinta care cre.dintei din cer,
cind cealalta de pe pamint.
prima vestire s-au rostit decit cuvinte pe cind aici
inteIvine juramintul. Sfintul Apostol scriind evreilor interpreteaza a9t-
fe1 cuvinte1e: acea'9ta Dumnezeu voind sa arate mai mult
tenitorilor faga.duintei nes'tramutarea hotaririi Sale" a pus 1a mij10c ju-
12 13: pentru ca oamenii se jura pe ce1 ce e mai
mar,? 14, de vreD1Je .ce Dumnezeu are pe nimeni mai mare,pe
care sa se jure, S-a jurat pe Sine zice Domnul 15.
aceas1a facut-o Dumnezeu pentru ca ar fi fost indatorat sa
se jure ; cine-i poa.te cere juramint - ci precum explica Apos-
tolul Pavel: voind sa arate mai mult nestramutarea hotaririi Sa1e,
a pus 1a mij10c juramintul
16

Tot altadata ne spune proorocul: Juratu-s-a Domnul
parea rau. preot veac, dupa rinduia1a 17.
cind s-a facut intiiafa.ga.duinta, Scriptura arata
cina care s-a facut, ci spune numai ca. glalsul l-a scos
pe Avraam afara, spunindu-i sa priveasca la s'te1ele cerU'lui i-a zis :
atit de multi fi tiH 18.
Acum, insa (la cea de a doua strigare), Domnul precizeaza cauza
de aceea fagaduinta Sa juramint: de vreme ce
facut aceasta - ZiC9 DomnuJ - n-ai crutat nici pe tau 19.
drata, aceasta, ca pentru jertfa patimi1e fiului sa.u se garanteaza
9. 15, 5.
10. 22, 15.
COl. 15,47.
12. 6, 17. .
13. mai bine-zis totacolo, ca motiV1area necesitatii juramintului.
14. 6, 16.
15. 6,13 Fac. 22, 16. leg. all. 77, 203: e bine sa-ti
,anume juramint ca,re !?i 100
fntelegi,d,3Il', ca Dumnezeu se jurape ,a,lt,cineva, nimi,c nu-i mai
b-un deciot di Se jura ipe pentru ca 'ecel m,aj bun I(Bae-
cjt., 88).
16. 6, 17.
17. Ps. 109, 4.
18. Fac. 15, 5.
19. Pac. 22, 16.
44
ORIGEN, SCRlERI ALESE
cu Hirie fagaduinta, anunttnd limpede ca pentru patimile lui Hristos ra-
mine asigurata fagaduinta pe seama poporului dintre neamuri, care
se tin de credinta lui 20.
Nu este oare evident ca planuJ schitat cel de-al doilea rind e
Blaret decit cel dintii '?
mu1te locuri din Scriptura vei gasi indicate taine de felul acesta.
Astfel Moise a spart a aruncat cele dintii table ale Legii, care erau
dupa litera. a a doua Lege, care este dupa duh iar
c:ea de-a doua este mai sigura decit cea dintii 21. Moise a adunat Legea
patru carti, la car';! a adaugat careia se zice:
doua Lege.
Ismael e intiiul, Isaac al doilea. cel de-al doilea s-a pas-
trat intiietatea. lucru Se poate spune despre Esau Iacob 22,
despre Efraim Manase 23 gasi alte cazuri prin miile
de exemple asemanatoare.
11
Dar sa revenim la sa tilcuim pe larg mora1 aI
fiecarui text.
Dupa cum aratat sus, Aposltolul zice : Omul cel dintii este
din pamint, pamintesc, omul cel de-al doilea este din cer, este ceresc.
Cum este cel pamintesc, sint cei cum este cel ce-
resc, sint dupa cum am purtat chipul celui pa-
nlintesc, pur<1a chipul celui ceresc 24.
Vei intelege rationamentul: daca ramll numai 1a ceea ce
prezitlta om, care vine de pe pamint, vei lepadat, caci daca
nu te sohimbi, daca nute bucuri caai devenit ceresc, atunci nu te
modela dupa chipti'l ce1 ceresc 25. ce s-a spus inainte:
20. Rom. 4,16.
21. ltnltre Sf. de Nyssa dezvolita .pe 1arg ltema aJOeaSt>a tn lui
Moi.se, ,tr<1<dl\.lJsa de J. 1942, 130-137.
22. Fac. 25, 25.
23. Fac. 41, 51.
24. Cor. 15, 47-49.
25. Minuna>t deSlCrlie ce1e dQua C'OIlceptii cioo omi-
lie 1<1 Gartea Iosua: Cred ca cinJ ne cite!?te Moise, va1ul literei e dat 1a
parte de haru1 icrJiCepemsa inte1egem ca Legeae duhovnjce1iSca
(R!om. 14) ca, de ctnd Legea z:ice cii Avr:aam <'i fii, di!Il
roabii, femeie eu' l!Ilteleg e:i dOlua
iar d>aca inteleg aceasta Lege, pe oareP<lvel in.-
semneaza ca Domnu1 Iisus ne-o duce 16 urechHe
sa nu cc.TIe ci Duhu:1 Cor. 3, 6).
cazul .acesta, Iisu.s este 0e1 ce Cel care descopera rta:inele ei. lntr-
adevar, Bi:sericii gemeraJ.e, nu Legea ci
d,aca este 8 (Baehrens 353).
CARTEA FACERII
45
Dezbracati-va de omul ceI vechi, dimpreuna cu faptele im-
bracati cu cel nou, care a fost creat dupa chipul DumnezeU)) 26. Iata
ca toate cele vechi au rtrecut toate ,s-au facut 27.
Dumnezeu deci, fagaduinte1e Sale, pentru a-ti arata Ca.
trebuie sa rt9 ca sa ramii cele vechi, ca sa nu ra-
mii omul cel vechi.
Din cer s-au grait cuvinteIe acestea pentru ca tu sa iei Chipul
omului ceresc 28. Ca ce-ti folose!?te daca Dumnezeu fagaduin-
tele Sale tu te '? Ca din cer, iar asculti de
cele ale pamintului '? Ce-ti tie daca Dumnezeu se leaga prin
juramint, iar ,tu asculti aceste Iucruri ca pe basm de rind '? De ce sa
bagi de seama ca Dumnezeu pentru 'tine a luat asupra ceea ce se
cel mai naturii Sale '?
De aceea, daca se zice ca Dumnezeu se jura e ca :tu sa as-
cu frica cu cutremur, sa inteIegi sa dupa cuviinta
ceea ce a determinat juramintul Dumnezeu. 'In toate aces-
tea se intimpHi pentru ca sa fii cu grija Iata de tine insuti, sa inveti
ca iti este facuta fagaduinta ceruri, sa fii cu luare aminte sa cauti
sa te faci vrednic de aceSite Higaduinte
Oricum ar fi, ApostoIul acest loc FagaduinteIe au
fost facute Avraam sau". n-a zis:
ca cind ar fi vorba de mai multi. ci el a zis: tau,
ca vorbind de singur, care este Hrisios 29. vorba, deci, despre
Hristos: inmulti foarte mult neamultau, ca sa fie ca stelel':! ce-
rului ca nisipul de pe tarmul marii" 30. Cine mai are neVOie, sa fie
Iamurit cum se inmultesc Hristos, cHa vreme se vede ca
-propovaduirea Evangheliei se intinde de 1.1 ID;argine la alta a pamin-
tulUi 31, caaproape nu mai este loc unde sa se fi aruncat saminta
Cuvintului '? 32.
26. Col. 3, 9-10.
27. Cor. 5, 17-18.
28. Cor. 15, 49.
29. Gal. 3, 16.
30. Fac. 22. 17.
31. Rom. 10, 18.
32. Origen ca1atorise 1a Rorn.a, de 2 ori i.n Grecia, inOa:pOOocia, de 2
Arabi.a, cu mu!Jta 1um.e avea de unde ca
fiicuse ma.ri i!ninJtreg ImpeI1iruJ. Desigur
insa, de im.agine.a icumeniei sintem inca credem ca cele ,afir-
mate a:iai sa,u ComentaruI 39 1a EV<ll119hetia dupa Martei, 9 sa lile doar \IIIl
cum de Lubac, cit., 179.
46
ORIGEN, SCRIERI ALESE
ACGst adevar a fost de la inceputul lumii, cind s-a zis
Adam: va inmultiti 33, caci aceasta Apostolul
cind zice: S-a zis despre Hristos Biserica 34.
ce cuvintele: ca stelele cerUlUin cele urmatoare:
"Ca nisipul de pe tarmul marii care poate fi numarat 35, s-ar putea
spune ca imaginea cu numarul stelelor 3&
cea cu nisipul marii evreu. insa, inclin sa cred sa atit
exemplu cit celalalt se aplica la amindoua popoarele.
poporul evreu sint drepti preoti, care s-ar putea ase-
mana cu stelele cerului. schimb, nostru (intre
sint multi care n-au gust decit pentru 37 a caror ne-
bunie este atunci mai grea decit nisipulmarilor 38. Intre con-
sider ca trebuie socotita multimea de eretici, fara sa ne credem nici pe
depIina imunita1te, caci exemplele care ar putea ispiti
pe unii, se pot aplica oricui din care ll-au lepadat chipul omului
pamintesc sa fi imbracat chipul omului ceresc 39.
nici indoiala ca, sub impulsul acestor ginduri, Apostolul schi-
teaza' tabloul invierii trupurile zicind : una este
slava celor alta a celor caci s'tea de stea se deo-
i.n stralucire. A!$a este invierea mortilor 40, caci Domnu1
zice: "A!$a sa lumin-eze lumina voastra inaintea oamenilor, incit sa
vada faptele voastre cele bune sa slaveasca pe TaHil vostru cel din
ceruri 41.

Hristos este doar saminta Avraam, fiulluiAvraam. Daca vrei sa
te convingi, din Scriptura, asculta ce este scris Evanghelie: Car-
tea neamului Iisus' Hristos, fiul David, fiul Avraam 42. el
se cuvin:tul care spune: Va lua mO!$tenire neamuI
tau, cetatile dU!$manilor 43. Dar c-e inteles a 'luat
Hristos cetatile dU!$manilor sai Fara indoiala, aceea ca in, tot
33. 28.
34. 5, 32.
35. 22, 17.
36. se vedea cele Slj)use de Ordgen 7 1<1 CaI1tea Facerii:
steHa esinvobis... et Abr'aham e,t et Iacob et et Hieremias et Eze-
chiel et David et Daniel et omneS, quibus saar,a testimonium dedit".
37. Fil. 3, 19.
38. 6, 3.
39. COI. 15, 49.
40. COI. 15, 40-41.
41. 5, 16.
42. 1.
43. 22, 17.
OMILII CARTEA FACERII
47
a vestirea 44, adica a Apostolilor la margini1e lu-
mii cuvinteIe lor 45.
De aceea i-a cuprins minra pe ingerii care tineau sub ascultare
toate popoarele: Cind Cel Preainalt a impartit popoal'e-
dupa numarul ingerilor Dumnezeu, Iacob devine sa
Israel Sa 46. Intr-adevar, Hristos caruia Tatal i-a zis: Cere
de la Mine da neamurile' Ta. stapinirea Ta,
pamintului 47, atita m'ini.a ingerilor rai pentru ca le-a luat
puterea stapinirea, pe care aveau asupra popoarelor 48. Caci scris
este: Imparatii pamintului capeteniile s-au adunat impreuna impo-
triva Domnului a unsului Sau 49.
Tot se indreapta ingeri rai impotriva noastra provocin-
du-ne la lupta la razboaie, dupa cum zice Iui Hristos:
Lupta noas'tra nu este impotriva trupului s'ingelui, ci impotriva de-
monilor, impotriva stapinitorilor intunericului acestui veac 50.
Dar trebuie sa fim tl'eji prevazatori caci potrivnicul nostru um-
t\laracnind ca un leu cautind pe cine sa inghita 51, caci daca sin-
tem tari credinta 52, stindu-i impotriva, atunci nu ne va ducein
robie. acest caz sintem nerecunoscatori fata de Cel care a za-
ce el'a asupra noastra I-a luat din mijIoc, pironind pe c;ruceaSa
stapinirHe puterile biruind asupra lor 53 care a venit sa slobo-
zeasca pe cei apasatiM. Dimpot.riva, urmind credinta Hristos, Cet
care a peste duhurile rele, rupe cu care ne-au prins
ele jugul lOrn 55.
Aceste legaturi, care ne leaga, sint patiniile nelegiuirile noas-
tre, care ne tin cita vreme nu ne. vom rastigni trupulim-
preuna cu patimile poftele 56 cind nu vom ,rupe legaturile
vom de la jugullor 57.
44. 18, 3.
45. Rom. 10, 18.
46. Deut. 32, 8-9.
47. 2, 8.
48. Comentaru1 81. Ioan (13, 58), c1i venier,a lui
Hristos putut decit sa imbunaHi1easca stareaingerilor (de Lubac, cil., 180)_
49. 2,2.
50. E1e$. 6, 12.
51. Petru 5, 8.
52. Petru 5, 9.
53. CoI. 2, 14.
54. Tim. 2, 6.
55. 2, 3.
56. Gal. 5, 24
57. Ps. 2,' 3.
48 ORIGBN, SCRlBRI
Saminta Avraam este, saminta Cuvintului, adica ves-
tirea Evangh'eliei a credintei Hristos, care stapini cetatile
sai 58.
Dar Oare a Hristos nepotrivire smulgind
popoarele de sub puterea Sai aducindu-le la credinta
puterea Lui '/ Nicidecum, caci odinioara Israel fusese partea
de a Domnului 59, dar lui Israel l-au tirit la pacat
fndepartindu-I de Dumnezeu. Astfel, din pricina pacateIor lui, DomnuI
i-a zis: De veti pacatui va impra!?1ia intre popoare,. 60. apoi le-a
mai zis: de ati fi izgoniti de Ia margine a Ia alta, de
acolo v-a voiaduna, zice Domnul 61.
Din pricina ca sitapinii acestei lumi,,62 au napadit
Domnului, BunuI pastor.a trebuit sa lase munti pe ceIe nouazeci
noua de pentru a cobori pe pamint sa oaia cea pierduta, a
trebuit s-o afle, s-o puna pe umerii sai s-o ridice din nou marele
staul al mintuirii.
Dar ce folos, pentru daca cetatile fac parte
din lui Avraam, care este Hristos 63, cita vre-
me cetatea mea nu se de daca, cetatea mea, adica sufletuI meu,
care este cetatea Marelui Imparatll 64, calca legile saIe poruncile
sale nu sint tinute '/ C'? foIos ca Dumnezeu a supus Iumea intreaga
ce!f:atile daca ceIe dinIauntru ale mele nu
e triumfator impotriva mei, daca nu Iegea
din madulareIe meIe, care Iupta impotriva mintii meIe care ma face
rob alIegii pacatului 657. din sa vegheze, dar, ca sa indepli-
neasca ceea ce trebuie, pentru ca sufletul nostru, nostru,
sa fie biruitor Hristos impcrtriva Sai, pe care sa-i infringa
sa preia mod glorios stapinirea asupra c.etatii sufletului nostru.
Atunci vom deveni partea Sall, partea cea buna, asemenea ste-
leIor stralucioare aIe c'?rului 66 vom putea primi binecuvinta-
rea Avraam, prin Hristos Domnul nostru, caruia se cuvine slava
puterea vecii vecilorll, Amin.
58. 22, 17.
59. InteI. Sjr. 17, 14.
60. Neem. 1,8.
61. Neem 1,9.
62. 16, 11.
63. 3, 16.
64. 5, 35.
65. Rom. 7, 23.
66. COI. 15, 41.
11
OMILII LA CARTEA
INTRODUCERE
u m e 1 e s e m n f c a a. Eveniment de cotitura 1stor1a
poporului evreu $1 genera1 1storia m1nturii neamulu1 omenesc (<<din
Egipt am chemat meu, 2, 15), exoduJ SQU ie$irea iudei10r
din.Eg1pt $1 trecerea pust1e vreme de 40 de de
trarea Sf1.nta, nu putea ramlne netUlmacit de marele exeget din
alexandrjna, pentru ca, cum b1ne S-Q spus, tipolog1a
$i njci carte din Vechiu1 Testament at1t
de adlnc tradftia liturg1ca $i literara cre$tinatdfii.
lntr-adevar, 1e$1rea din Egipt fost de timpuriu talmdcitd ca ie$1rea
djn pi1cat, trecerea Marea RO!Jie era prelnch1puirea Botezulu1
cre$t1n. chemarea minunatd lu1 Moise $1 promulgarea lnsotitd
de acte supranaturale Decalogului pe Muntele Sina1, se fQcea un h6-
MIlt pas spre pregdtirea mlntuirii, desjgur deocamdatU ca umbrd
tajne10r viitoare sau, cum z1ce clntarea, ca lnchjpuire ln
Lege $i de pe Munte, pustie cu mand
$i cu apd izvorlM din stlncd, lnfrlngerea puteIea ru-
.gdciunii, $1 lntreaga serie de actiuni vederea
mlntu1ui dintre Dumnezeu $1 poporu1 a1es, care se pecetluie!Jte
Cortului mdrturiei, simbol Biserici1 de mai t1rziu,
tot at1tea care au adlnc osatura iconom1e1 cre$tine
de mlntu1re 1umii Hr1stos. De aceea, $1 M1ntuitoruJ $1 vor
repeta ca cei ce cred Moise, Lege, cuvlntu1 Proorocilor, Hris-
tos cred. Daca m1elu1 pasca1 israe1itilor ie$irea djn Eg1pt, acum
Hristos fj mie1ul Dumnezeu, care ridicd 1umii. Dacd
pustie fost hrdniIi cu mana,acum 11 cu Trupul $i Slnge1e
4 - Orieen
50
ORIGEN, SCRIERI
Domnu1ui. Acela au mlncat, dar au murit, ace$tia lnnoindu-se ln Hris-
tos, chlar dacd trupe$te murl, Jj ln veci. De aceea, ln
ce1e 13 omilii, clte ne-a Orlgen Cartea Ie$lrii, aceastd
ferpretare tipo10g1cd e urmdrlta cu vlolclune $1 prospetime, lntr-ade-
pline de avlnt.
Textul omiliilor S-Q pustrat ln doud fe1uri de manuscrlse: une1e,
cele mal muJte, cuprind Facerea, Ie$irea $i Leviticul, alte1e care nu cu-
prind declt Facerea $i Ce1e mai vechi slnt ce1e dln prlma cate-
gorie. Unele dln coborlnd plnd ln sec. (codicii $i din
1ista Baehrens). Flre$te, ln urma acuzatijJor care au dus condamna-
Origen, nu nl s-au pastrat declt traduceri 1atine$ti fQcute de Ru-
fln. Se cunosc astfe1 de transcrieri fQcute ln sec. de Cezar1u de
de Isidor de Sevi1la, de Beda Venerab11ul, de Raban Maur $1
D1n fragmente1e grece$ti se cunosc ln Catenae numai micl
saje din Omilia VIII, 3 - 4, Comentarul lui Procopiu de Gaza,
care pustreazd rezumate omjJia
ln Filocalia 1u1 Origen se mai pustreaza ln grece$te cap. 27)
cinci fragmente dln exegeza unor pasaje pr1vind lnvlrto$area inimii
Fara,on, despre care se $1 traducerea Rufin (omi1ia
dar textu1 e Se cd textuJ grec dln Filocalia e veche sholie
1ui Or1gen cuprinsd $i ln Mlgne 12, 263-282). La ce1e1alte, de10c.
ln omiliiJe Ie$ire au lmpreund cu ce1e de Cartea Face-
mal lnt1i enefja ln 1503, pr1n A1do Manutius, care fost
dusd ln 1512 de Merlin $i dupd aceasta S-Q publicat $i ln colect1a
Mjgne (12, 297-396). Textul cel maj este, lnsa, ce1 din Corpul
ber1inez, Die griechischen christlichen der ersten drei Jahr-
hundel'te, (GCS), lngrijit de Dr. Baehrens, Leipzig, 1920.
Am $i traducerea lul Fortier $i comentariile lui de Lu-
bac, din Sources chretiennes, Parls, 1947.
Data compunerll fj lnlre anii 244-250, ca $i Numerii $i
Iosua, dupa cum relese' din lndicate ln studiuJ introductiv
I$i ln ce1 Cartea Iosua.
u m r u 1 m i 1 111 r. Dupa cum se $tie, Ferlcitul Ieronim ln$irCf
ln epistola 33,4 numai omilii. Credem cd e miJloc deteriorare
textului. ln manuscrise1e numdruJ e 13, doar cd nu slnt ln$irate
totdeauna ln ordine ca, de pl1dd, omilia noua comenteazd textul cap.
25 iar omilia zecea pasaje djn capit01uJ 21, clnd omjJia
unsprezecea tdlmCfce$te din capitolele17---:18 Cartii le$irii.
OMILII CARTBA
51
Dealtfel, astfel de intervertiri au survenit cdrti1e (omi1ia
I.eremia (omilia
S t r u c t u r a t e m a t c a m i 1 1 r. S-a vorbit mult de mo-
duJ de lui Origen $i se va mai vorbi. Pornind de viziu-
trihotomicd lui (corp, suflet $i spirit), Origen vrea sd dea
pp.ntru fiecare hrana care crede de cuviintd. general, s-ar putea
spune ca aproape niciodatd (sau foarte cdutat sa ap1ice acelo-
pasaje trei sensuri1e. Cele trei au ajuns, plna urma, doar
doua, cel moral $i cel spiritua1. nu se sustine ca Origen
rasit cu totul sensuJ literal-istoric. De regu1a, fiecare omi1ie lnceputu1
11 forma expunerea temei sau prezentarea rezumat istoriei, cu-
prinsului brut capitolului respectiv pericopei comentate, mai ales
cele privitoare 1ucruri1e iudaice, evenimentele mai importante
gate de viata $1 orlnduieli1e cu1tu1ui mozaic.
Sensul moral privea aplicarea sens uneori asce-
tic, prescripliilor bjb1ice. schimb, sensul spiritual duce 11.lcrurile
nlai departe : prin Hristos perspectiva vietH eshatolo-
g1e. Editoru1 omi1iilor, W. Baehrens, dreptate atunci clnd afirma
cQ scrisul lui Origen se resimte mult inf1uenta lui Filon din
dria, care vo1a sd lmpace iudaismu1 cu folosind un l1mbaj
lnlprumutat din conceptii1e filosofiei grece$ti secolului doi1ea.
Numai ca Fi10n nu admitea dec1t un sens literal moraJ, cel spiri-
tual nu-l cuno$tea. De aceea, dascalul lui Origen nu fost Filon, clt
mai ales ApostoluJ cre$tin (uneori nici nu-i dddea numele) Pavel, care
jn epistolele sale(mai ales Evrei, II Corinteni, Coloseni, Romani) reve-
adeseori afirmatii ca acestea Legea e umbra bunurilor viitoare
(Evr. 10, 1), Legea e duhovniceascd (Rom. 14). De aceea, marele
exeget alexandrin va spune lntr-una din aceste omilii (9, 6), cd citind
Scriptura nu vom putea satura nu gasim lntelesurile ei cele mai
adlnci. mai jos clteva mostre.
Suf1etuJ omului nu se cu orice, cu putin. (,Parintii
au mlncat mand1n pustie, dar au murit,spunea Pave1. bine, lnsu$i
numirea mand, care lnsemneazd ce e aceasta ? invitd sa cautdm,
sd lntrebdm. Conditia noastra umana, zice e itinerantd, de continud
cdlJiare (omi1. 7, 5).
De clnd S-Q rupt catapeteasma templu1ui de sus Plna jos, spune
loc, de atunci nu mai vedem tainele care se petrec acolo.
uitdm cdln locul de acol0 avem cea de pe ?.
52 ORIGEN, SCRIERI ALl!SB
scapd de multe $1 lntelesUl Scripturi1 dacd nu cdutam
mlntuirea de lntristare, cum clntd Biserica (omi1. 4, 5).
Fiecare cuvlnt Scripturii e ca sortita sa se lnmul-
teasca $i sd creasca, spune el lnceputu1 primei Exod. Ce
11lvdtdturd sa din citjrea care ni S-Q fdcut de Ie$ire 1,1-7 ?
Cei care au mers Egipt au murit. Nu $timcd samlnta de grlu nu va
rodi $i nu se va lnmulti ce nu moare ? 12, 24). interpre-
tarea tain1cd, conchide el: daca Hristos murit tine, deci dacd
primit tine omorlrea 1ui Hristos Cor. 4, 10), atu1lci lui Israel se
vor lnmUJti prin tine. fij1 lui Israe1 slntln tine semintele cele bune
$1 dzihovnice$ti. cre$te numdrUl virtuti1or (Omil.1,l'-4).
. Desigur, sensul spir1tual e legat totdeauna de destinuI ceIor
$i legati Hr1stos Dumnezeu cum spune Sf. PaveI (Col. 3, 3). De
aceea interpretarea spirituaId trebuie totdeauna sd se bazeze pe sensUl
dogmatic Scr1pturii 5,5 ; 6,6).
Istor1a ta1nicd mlntu1rii omulu1 e legatd dec1 de persoana Cuvln:-
tu1ui lntrupat, care face Iegatura lntre Vech1ul $1 NoUl
aceasta std adlncimea interpretdrii spiritua1e Sf1nte1 Scripturi,
spune omilia 7,3.
acest caz, e firesc ca pretutindeni Cartea Ie$irii sd se
vadd prezente rdddcinile Bisericii : fost ea de Arca 1ui Noe,
Cortul Mdrturiei, alta'IuI de pietre lui Iosua, a$a-i lncasa
dcsfrlnate1 Raav, va fi $1 lncasa David (OmiJ. 9,3).
Fjecaie cuvlnt Scripturii cuprinde taind nesf1r$itd : ca sd-1
plicam ne-ar trebui mu1t timp $1 dacd am vrea sd-1 terminam nu ne-ar
ajunge lntreagd. Sa scoatem doar mica lnvdtdturd din pi1dd f1icei
care sa1vat viata Moise:' de buna seamd' cd ea pu-
tem vedea chipu1 Biser1cii, care adund popoarele mlntuire, spune el
Omi1. 2, 4.
chipu1 acesta e bine sa ldsam, z;ce eI, sufletul sd se lnalte spre
111crurile cere$ti (adscensio animae)>>, spune loc (12, 17).
drept ca identHicari1e fortate au dus Origen exagerari.
nu s-a multum1t sd sziblinieze deoseb1rile dintre Israelul trupesc $i cel
duhovnicesc, de care vorbea Sf. Pavel, c1 vedea, de pilda, femeie ima-
.
ginea omului trupesc $1 poftelor, peclnd barbat imaginea omu1ui
spiritual (Omi1.2, 1), pe mai marele diavo1ilor
6,3) etc.
OMILII IE$IRJ\
53
Dar, ca sQ c1tam mareIe suu ucen1c Grigorie .Taumaturgul, Origen
avut pretent1a cQ lui slnt gre$eIi. Ade-
seori murturisit eI1nsu$i lndoie1ile. Una lnsQ nu i se tagudui :
din oceanul at1tor taine, c1te cuprinde Scriptura, cuutat sQ adlnceascQ
ceea ce Ieaga de Dumnezeu $i care aduce Jini$te sufIeteIor noastre :
adevurul, iubirea, evlavia.
Despre importanta Iui Qrigen Cartea Ie$irii ne-ar putea
spune multe lucruri Sfintii Parinti $i sCliitorii biserice$ti, care au lm-
prumutat destuIe imagini din eIe. slnt. Sf. Grigorie de Nyssa, Sf.
Hrisostom, Teodoret de Cyr,Sf. Chir1l de Alexandria, Sf. Ambrozie,
Fer. Augustin $i
Bogate miirturii dau $i despre stadiuJ de dezvoltare ln care
se Biserica cre$tina din sec. ln omi1ia 11, 6 Origen vorbe$te
despre anima in Ecclesia, despre care exprima dorinta ca sQ lncerce
SQ descifreze ceva din daruri1e tainice lui Dumnezeu, cuci um-
brele Legii se giisesc vii ln BisericQ, curei menire este sQ t1nii neclin-
clrma adevurului, iar nu. sa se plece lncercurilor
ci1or.
Cum spun dincol0 de uneIe gre$e1i, de inter-
lui Origen fost lucrare de temelie ln viata Bisericjj $i ln
dezvoltarea de sine, care e(l sprijinit-o Iume.
I-a 1
Robia egipteana

Cuvintul Sfintei Scripturi este asemenea semintei, al carei rost este
sa' se inmulteasca sa se raspindeasca, dupa varietatea ei, odata C3-i
aruncata pamint da SpiC.
Rodul pe care-l un plugar incercat beneficiar al unui ogor
darnic este mu1t mai se face ca multumita unei culturi
grijulii, saminta marunta este Qa un graunte de pe care l-a
luat omul l-a semanat tarina sa care este mai mic decit toate
semintele, dar cind a cr-cscut este mai mare decit plantele se face pom,
incit pasarile cerului se ramurile 1ui 2.
Asemenea este cuvintul care se din Cartea Sfint.a.. Lci
inceput pare saracacios mic, dar indata ce un gradinar
incercat sirguitor, care-J cultiva trateaza ia e1
statura unui pom ramurile crengil3.
Pot veni cercetatorii carturarii acestei 1umi 3, ca
lui, cuaripi1e slobode, adica, cu stra1ucirea rasunatoare a vorbe1or,
cu speculatii inalte complicate; facindu-se robii rationamentelor
daca ar sa acest domeniu, care nu este materia1
de vorbarie, Ci principiu de viata.
Ce vom face, 1a rindul nostru, CU c-C s-au citit Daca Dom-
va binevoi sa-mi dea destoinicie cele daca mi-ar da
priceperea unui destoinic muncitor, singura vorba mi-ar fi destu1 pen-
tru a aceasta multime de probleme, caci se-ntelege ca daca
imi ingaduie rabdarea voastra, de osteneala nu ne-ar ajunge p-cntru
a explica.
incerca sa spun citeva cuvinte, pe masura puterilor mele c'hiar
daca nu-mi este cu putinta sa talmacesc toate ca sa le intelegeti
deplin. Recunosc ca atare e mai presus de puterile mele.
incerca sa dovedesc tot ceea ce putem patrunde Cu ratiunea noas-
tra. Sa vedem mai intii ce contine cartea apoi vom incerca, cit
1. MigiIJ.e, P.G., 12 cod. 297-304 d:e
Lub.ac,origene sur 1947, oo1ectia
Lubac J. Danielou. La fel Baehrens G.C.S. VI, (1920).
2. 13,31-32.
3. 1 Cor. 20.
OMILII LA CARTEA
55
de sa scoatem ceea ce ziditor pentru ascultMorii
tri. ajutati-ne cu rugaciunile voastre, pentru ca Cuvintul
lui Dumnezeu sa ne Insoteasca sa ne fie calauza cele ce VO)Jl
spune.

Acestea slnt numele fiilor lui lsrael, care au venit Egipt, fiecare
cu familia lui : Ruben, Simeon, Iuda, ceilalti patriarhi. toate
sufletele care s-au nascut din coapsele lui Iacob au fost
cinci 4. Exista aici, 'aceste cuvinte, daca atent, taina asemenea
aceleia, cred, despre care profetul cind zice: In Egipt a
gorH poporul odinioara ca sa aiba Asiria l-a impilat fara
cuvint 5.
Daca aseamana cinev,a acesteteJCte in.tre ele, consultind comen-
tarii, atit vechi cit mai ca pe ale noastre va putea
telege ce inseamna Egiptuf, unde a coborit poporul lui Dumnezeu, mai
putin pentru a-l 10cui decit pentru 'a-l cultiva, cine au fost - apoi -
asirienii care l-a dus cu sila
va retine numarul succesiunea patriarhilor, num91e caselor
fdmiliilor, despre care se spune ca au coborit Egipt, impreuna cu
cob, parintele Ruben cu casa lui, cu toata casa lui
ceilalti. Iar Iosif era Egipt. Acolo s-a casatorit, s-a inmormin-
Lat este nUJmaret intre patri,arhi. Daca din toate acestea voim sa SCQd-
tem duhovnicesc, urmind cugetul Apostolului, constatam ca
acesta afirma existenta unui Israel dupa trup ca exista,
fara indoiala, un ISl"ael, unul dupa duh. Pentru a confirma aceasta
trebui sa cercetam intre a1tele, un alt cuvint al Mintuitorului. Iata,
cu adevarat, un israelLt intru care nu este 8, dindu-ne sa in-
telegem ca sint unii israeliti adevarati altii, fara indoi,ala, nu. Punind
intr-o paralela lucrurile confruntind lucrurile vechi
pe cele vom ajunge sa intelegem Egiptului coborirea" pa-
triarhHor aceasta tara. Judecind deosebirile dintre semintii. vom ve-
dea ce se distinge semintia Levi, ce trebuie ca preotii Domnului
4. le$. 1,
5. /s. 52, 4. Taina este lumi, }oou! robiJei. noastre
riJiIuare. Aceasta 13 orng.en, 1;(1
se vooea 1a
,cea cl.asica ten:n.a din iI1ltreg
Test,ament liturgica literara Fortier de Lubac, cit., 79).
6. /s. 52, 4. Goborirea Sf:1nfilor pa.rnnfi tn adica 1n 1umea a,ceaSta" (de
princ. IV, 3, 12).
7. 1 Cor. 10, 18.
8. /n. 1, 48.
56
ORIGBN, SCRIERI
slujitoriicu1tului sa fie din mijlocul ei. Ce semn deosebit a
Domn1.ll semJintia lui luda, ca a g80sit de cuviinta S80 d.ea pe regi prin-
mod deosebit,ca din 580 se nasca dupa
trup Domnul Mintuitorul ? Nu :?tiu, sa se fi atribuit oare aceste
legii vredniciilor :lui Iuda, Levi sau altora, care au transmis
numele Ior unei singure semintii. Eu inclin. sil cred din pricina celor
C'e a scris Ioan Apocalipsa, despre acest popor, a crezut Hris-
tds : Din: semihtia lUl Ruben douasprezece mii, din semintia Simeon
mii 9, din semintie, obtinind un total de
144.000, care au ramas nepMati, fecioreInica.
Desigur, aceasta nu este presupunere arbitrara, caci aceasta apreciere
ie refera la semintiile iudaice, Simeon, Levi altele, care coboara din
Iacob. Dar, c8oror le apartine acest nUffiar de fecioare curate,
numar atitde asemanator, atitde deplin armonios, ca nici unuI nu e
mai sau mai mult decit altul, nu indrtiznesc sa spun. re-
feri,tof la cei vizati aici mod deosebit, Sfintul Apostol da sugestie
oarecare cind spune: Pentru aceasta imi plec genunchii inaintea
Tatalui Domnului nostru Iisus Hristos, din care trage numele orice
neam cer pamint 10.
PrivHor Ia legitimitatea sau paternitatea asupra pamintului, nu-i
dificultate, caci prin termenii toat8o paternit-atea se inteIeg stra-
semintiilor caselor, cei c8orora li se generatiilor.
unsa cu la ceea ce se zice despre ei, cum s-ar putea sa fie parinte
c80rui gen de paternitate, cel fel de urma:?i formeaza paternitate ce-
I'easca, numai acela poate caru.ja ii apartine cerul cerurilor
care a dat pamintul fiilor oamenilor 11,

Au coborit, deci, Egipt patriarhii: Ruben, Simeon, Levi, fiecare
toata casa sa. Cum s...a putut spune ca coborit Egipt toata
casa Ior '( cele ce urmeaza vom afla ca care au
din coapsele Iacob au fost 1%. Pentru intrebuintarea
cuvintuIui suflete, textuI profetic ,a deosebit, parte, taina peste tot
raspindita, aratind ca nu eS'te vorba de trupuri, ci de suflete.
9, Apoc. 7, fr----7.
10. 3, 14. Origen, Sholii Apoc. (00. Harnack-Diovun.iotis) 31 : "Cei 144000
proviline n\,l,marului 1.2.
11. Ps. 113, 24.
12. le:;. 1, 5. Procopie Gaza, Coment. Levit., 17, 10 1a Migne, P.G., 87, 751
1. greaca).
OMILlI LA CARTEA
5'1
ramine inca umbra, caci se mod cuvintul su-
flete pentru a desemna pe oameni. de suflete au coborit,
deci, cu Iacob Egipt. Sint sufleteIe pe care Ie-a zam,islit Iacob. Or, eu.
nu cred ca n-ar avea importanta cine 'poate da unui suflet, cel
putin pe masura celui care zicea : Caci de ati avea zece de invata-
tori Hristos, nu aveti mu1ti parinti, caci eu v-am prin
Iisus Hristos 13. sint cei care dau na!?tere la suflete
1e lume, dupa cum zice Sflntul Apostol alt loc : copiii
luei, pentru care sufar iara!?i dureri1e na!?terii (voastre), ce Hristos-
chip ! 14. Ceilalti nu pot sau nu voiesc sa ia asupra 10r
atare Ce'-a spus, inceputullumii, Adam'/ Iata os din
me1e carne din carnea mea 15. nu spune : Suflet din sufletul meu.
De ce n-a spus Adam ca sufletul este din sufletul1ui '/ Daca e1 a dat tot
ceea ce avea intr-insul, de ce n-a pomenit sufletul, care-i partea cea
scumpa din om '/ Adam da insa, ce10r care cugeta mai adinc indicatie
zicind: os din oase1e mele carne din carnea mea, spunind ca ceea
ce vine de 1a pamint ii aparpne lui, insa el nu sa reclame ca
a1 sau ceea ce nu se na!?te din pamint. Cind Laban a spus lui Iacob : Tu
din oase1e mele din carnea mea 16, el nu voia sa exprime altceva
decit recunoa!?terea unei paternitati paminte!?ti. Cu 'otul diferita este
paternitatea asupra care au insotit pe Iacob la coborirea,
Egipt, cea care este atribuita altor parinti sub denumirea unei pos-
teritati tainice atribuita sfintilor: Ne hotariSram sa navigam, fara a
indeparta de litoral. puternic, nu cum, ne antre-
riase larg. Revenim deci conti.nuarea celor relatate.

a murit Iosif fratii lui toti cei de pe vremea lui. Dar
pe urma lui Israel au crescut numar s-au inmultit s-au
fiicut tari din ce ce mai mult tara s-a umplutde ei17.
vremea vietii lui Iosif, nu este vorba despre inmuJtire a fiilor
Israel. Nu se vorbe!?te nici despre sporirea, nici despre numarul 10r.
ce ma prive!?>te, crezind cuvintul Domnului meu Iisus Hristos, eu.
cred ca nu exista lege nici iota sau cir'ta, care sa
13. 1 Cor. 4, 15.
14. Gal. 4, 19.
15.Pac. 2, 23.
16. Pac. 29, 14.
17. le$. 1, 6-7.
58
ORIGEN. SCRIERI
contina taina nici una nu va trece, ce nu se va implini 18, Insa,
din pricina slabiciunii noastre, nu ne angajam decit acolo unde pu-
tem cu siguranta, de moartea lui Iosif, al nostru, a celui
pe care Iuda, unul din fratii sai, l-a vindut pentru 30 de arginti, era
mult prea mic numarul fiilor lui Israel.lnsa cind el ,a gustat moartea
pentru rtoti pe care i-a cel care are stapinir9a mortii, vreau sa
zic diavolul
19
, poporul credincios s-a inmultit, Israel
tiat, s-au inmultit pe pamint, numarul ,lor devenind considerabil. Daca,
odupa cuvintele sale proprii: grauntele de griu necazind pe pamint nu
ar fi murit 20, Biserica n-ar fi dobindit de multe roade pe intinsul
mintului.
Grauntele de griu. a cazut pe pamint a murit, dar din acest gra-
unte a crescut tot lui Israel s-au inmultit
ou dobindit mare putere. Glasul apostolilor "a cucerit tot pamintul,
cuvintul 10r a ajuns pina la marginile lumii. Prin ei, precum este scris,
Dumnezeu se inmultea 21,
Aceasta,' ceea ce interpretarea tainica. Insa sa nu negli-
jam, aici, punctul de vedere moral, caci el sufl:!tul ascultatorilor.
Daca Iosif moare in1ru tine, vreau sa zic, daca tu trupul
tau lui Hristos 22, daca ,tu faci sa moara madularele tale pa-
catului, atunci fiii Israf'l se vor inmulti tine. Prin Israel
trebuie sa intelegem afectiunile bune !;ii Prin omorirea pof-
telor carnii prisosesc afectiunile prin moartea zilnica a patimi-
lortal:! numarul virtutilor, pamintul se umple de fapte
bune, cu ajutorul si:Hi arat, Scriptura, cine
este acela pe care inmulte!;ite pamintul Asculta ce spune Apostolul
Pavel: Daca, zice' e1, a vietui trup inseamna pentru mine sa lucrez.
sa am roada, atunci nu sa spun ce alege. Mi-e inima prinsa
doua parti :doresc sa ma despart de trup sa fiu impreuna cu Hristos.
aceasta este cu mu1t mai bine. D:! parte insa este mai de folos
pentru sa zabovesc trup
Tu vezi cum il pamintul Cita vreme el es{e pe pamint.
adica carne. el este inmultit prin intemeierea Bisericilor, inmultit prin
18. 5, '18. Unu! ,din pasajele Origen sustine inspiratLa ve<r-
!)aJaa Sf. vedJea De principiis,
19. EVJ. 2, 14.
20. Ln. 12, 24.
21. EVJ. 6, 7.
22. 2 COJ. 4, 10. Are drepM.te de Lubac (Homelies sur 84). ca aici
intrunite toat.e ide!e trei sen.suri exe.gezei Origen: ce! ce! moral
cel sau mistic.
23. 1, 22-24.
LA IB$1RII
59
unui popor pentru predicarea Evangheliei: Din
tinuturile prinprejur, de la Ierusalim Iliria 24.
Dar sa vedem ce se spune cele urmatoare.

"Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, care nu cunoscuse pe Iosif.
Aoesta a poporului sau : Iata neamul lui Israel e multime m.are
e mai tare decit 25.
Mai vreau sa cercetez, cele ce urmeaza este ace1 rege
itl Egiptului care l-a cunoscut peIosif ace1 rege care l-a desconsiderat.
Sub cirmuirea primului, care a cunoscut pe Iosif, nu se spune ca lui
Israe1 ar fost ca ar fost istoviti muncind la mortar
caramida 26, nici ca pruncii lor de par.te barooteasca ar fost iar
lasate viata.
Dar, ridicat ace1a care nu a cunoscut pe Iosif a inceput sa cir-
muiasca. La acesta se refera aceste fapte. Sa vedem care este acest rege.
Daca Domnul ne inte1esul ca Domnul ne ilumineaza,
adu-ti ami.nte totdeauna de Hristos, precum scrie Sf. Pave1 lui Timotei :
Adu-ti aminte d'? care a inviat din morti 27.
Cita vreme sintem cu gindul 1a Egipt, adica la trupul nostru, duhul
nostru este stapinit de imparatia el nu la munca
mortarului caramizilor pe lui Israel, care reprezinta, precum
vazut, intelesurile rezonabHe virtutile sufletului, el nu-i cople-
cu grijile Dar daca simtul nostru a uitat aceste amin-
tiri, daca s-a indepartat Dumnezeu a nesocotit pe Hristos, atunci
inte1epciunea care-i lui Dumnezeu, stapinire, el
Se adreseaza poporului sau, vreau sa spun desfaHlri10r el aduna
apucaturile rele pentru a delibera impotriva fiilor lui Israel, cauta mij-
loacele pentru a a asu.pri a-i :munca ,mortarului
a a expune pericolului pe copiii lor de parte barba-
teasca, doar pe 10r, pentru a zidi cetati Egipt.
Aceste fapte n-au fost redactate numai cu un scop istoric pen:tru
: nu trebuie sa credem ca scrierile sfinte ne povestesc doar istoria
egipteniIor. Toate aceste intimpl'ari au fost scrise ca semne cu tilc, pen-
24. Rom. 15, 29.
25. IC!$. 1, '8.
26. IC!$. 1, 14.
27. 2 Tim. 2, 8.
60
ORIGEN, SCRIERI ALBSR
tru a Iua 28. Aceasta facut pentru tine, care dai ascultare,
pentru care primit haru1 Botezului, p9ntru tine <!are te-ai inscris
fiilor Iui Isreel ai primit suf1etuI tau pe Dumnezeu-lmparat
pentru tine care poate erai gata sa te intorci iar la indeletnicirile vea-
cului, pentru a fapte a te intina cu care
cutezi a ca prin tine s-a ivit un nou rege care
pe Iosif. Acesta este un rege care se sa te puna
sIujba in1:ereseIor Iui te obliga faci caramizi mortar.
te erijeaza indrumator de echipa paznic, elte dirijeaza, sub
biciul nuiaua lui, ,Ia munci vrea ca tu sa-i
te face sa strabati veacuI, pentru a 1:uIbura uscatul marea cu
meaIa unui profit. Regele EgiptuIuiI> este aceIa care te face sa bati dru-
muril9 pe Ia tribunal procese, sa te cu tai pentru
paIma de pamint, pentru ca sa intinda capcana casti1atii, sa abuzeze
de neprihanirea sa fapte cruzimi aspectuoase.
josnicii tainele taIe proprii.
dai seama, omuIe, ,ca astfel de fapte? ca te
pentru regeIe EgiptuIui,ca adica, te antrenat de duhul
Pentru ca sa patrunzi mai adincln taina lucrurilor, s-ar putea
vedea regeIe acesta diavoIul, aceI nebun care a zis intru sa :
Nu este Dumnezeu 29. se indreapta catre cei din neamuI sau, adica
spre ingerii cazuti Ie ZiC9 : Uitati-va ca poporul fiilor lui Israel este
mai numeros decit 30 - e vorba de cei care, cu duhul, pot vedee
pe Dumnezeu - sint tari decit 31. Haideti sa-i impilam ca sa
nu se inmulteasca ca nu cumva, cind s-ar intimpIa un razboi, sa se
dea ei de partea batindu-ne sa plece din tara 32.
Oare de unde-i vine diavoluIui aceasta preved9re '/ De !?tie el
IsraeI este un popor mare muIt mai tare decit eI ? Desigur, pentru
ca a avut dese intilniri cu el, el l-a provocat la numeroase razboaie, dar
a indurat multe infringeri. ca Iacob a Iuptat personal ca cu
ajutorul ingeruIui a dobindit dreptate impotriva sau ca
el a fost puternic impotriva Iui Dumnezeu. a avut ma indoiesc,
aIte razboiri cu a11i sfinti. a purtat cu succes multe razboaie spiri-
28. 1 Cor. 10, 11. Com. Exod 1, 13 :ne stoaroe Ia
filcerea caramiZlilor, I8ddca lIle pierdem

29. Ps. 13, 1.
30. le$. 1, 9.
31. le$. 1, 10.
32, 1, 10.
OMILII LA CARTEA
61
tuale. Aceasta il face sa spuna ca: Poporul fiilor lui Israel este mai
mare mai tare decit
setemea ca atunci cind se va razboi sa nu incheie a1ianta
cu sa 'mai iparaseasca tara dllpa victorie. este oare
.acesta indiciu ca se insista asupra celor semnalate, adesea, sfinti10r,
patriarhilor privind venirea lui Hristos
doar, ca razboiul este inevitabil. venirea ceIui
care este puternic care poate despuia domniile puterHe pironindu-le
pe cruce 33.
Asemenea, a adunat sa sa suprime oameni
puterea de reprezentata nume1e simbolic a1 Israel.
Iata de ce "a pUS peste ei vatafi de corvoada 34, carei-a facut si.
lucrllrile carnii, precum graie:;;te psa1mistll1: s-au amestecat
CU neamurile au deprins Iucrurile Ion> 35. i-a mai invatat sa zideasca
cetati Faraonului, Pitom (Pi-tum) care graiul nostru insemneaza : gura
metehnei, gura prapastiei; Ramses, se traduce cu mincatura rugi-
sau HeliopoIi:5, care poarta nume1e de soare1ui.
Vedeti ce Faraon! Gura de meteahna, caci
gura pierde puterea pronuntind minciuna, bruscind adevarul drep-
tatea. diav01ul. de la inceput afost mincinos 36, de aceea a vrut sa
7ideasca astfeIde ora:;;e: Gura a prapastiei, fntrucit este 10cul pierzaniei
c51 a1 mortii, mincatura ruginii : acesta este nume1e altuia dintre ora:;;eIe
sa1e, pentru ca aceia care il urmeaza ingroapa aco10
unde molia le strica unde hotii 1e sapa 1e fura 37. au zidit ce-
tatea care poarta numele mincinos : a soarelui, cinstea ce1ui care 5e
preface inger a1 1uminii 38. Iata Ia ce indeletnlciri se deda di,av01ul,
ce nive1 sllflete1e create pentru a vedea pe Dumnezeu! vede
r;lzboiuI care il ameninta sfir:;;ituI poporului sau. De aceea zice ca :
Poporul lui Israel este mai tare decit Bine ar fi sa zica despre
- sa marturiseasca d9 ca sintem miiii tari decit e1! Cum
or putea face el dovada Daca nu-mi insu:;;esc gindurile rele poftele
irnorale cu care ma daca ii infrunt toate sageti1e arzatoare
pavaza credintei 39 1a toate incercarile sa1e iml aduc aminte de
33. 1 Cor. 2, 14-15.
34. 1, 11.
35. Ps. 105, 35. Pentr.u De poster. Oain 55, ProcDpie,
cit . (dupa Baehrens ci,t.; 152).
36. 1 In. 8, 44.
37. 6, 19.
38. 2 Cor. 11, 14. Far,aon = soarelui,
39. 6, 16.
62
OR1GEN, SCRIERI ALESE
Hristos Domnul nostru zicind lnapoia mea Satano, caci scris este : Dom-
nu]ui Dumnezeului tau sa te inchini singur sa-I 40.
Daca aC3asta este atitudinea noastra, din tot cugetul din tot SU-
fletul, atunci despre 'este zis: Poporul Israel e mare, mai
tare decit 41; cit despre cele ce a spus: ca daca s-ar intimpla
vreun razboi, sa se dea ei de partea 42, aici
presimtim glasul profetilor care modul acesta venirea
razboi pIecarea fiiIor Israel, care se I3apada de lui se
indreapta spre Domnul. Aceasta este ceea ce a prevazut Ieremia : Dupa
cum prepelita pe care Ie-a ouat, tot bogatul aduna
avutii fara truda, fIoarea virstei le iar este de
om nebun 48.
- (diavolu1) ca prepclita, care pe care le-a
ouat, 11 reprezinta pe e1. intelege ca cei pe care i-a strins jurul sau,
il vor parasi pentru a se Iisus Hristos, Domnul
urzitorul care i-a zamislit. Insa, strjnge jurul pe aceia pe care
i-a zamislit. Iatade ce el ramine nebun la zilelor sale,
devreme ce toata faptura suspina laolalta, cu nerabdare ras-
cumpararea 44. aceasta deznadejde el tremura zice: nu cumva
sa lupte impotriva noastra sa pIece din tara" 45.
vrea sa parasim tara sa, ci vrea sa purtam pururea chipul omu-
pamintesc 46. Deci, daca am intrat data tabara sau,
a aceluia care ne-a pregatit imparatia cerurilor, trebuie sa dezbra-
cam chipul omului pamintesc sa Imbracam chipul ceresc. De aceea
Faraon ne-a pus vatafi de corvoada pentru a ne invata deprinderile
sale, pentru ca sa ne faca ai rautatii, pentru ca sa ne deprinda
cu raului. doctori ai rautatii pe care i-a
impus Faraonul armata jefui,tori1or care pretind toate
muncile le impun mod exagerat, este imensa. De aceea
a venit Iisus Domnul a statornicit alti dootori, pentru a-i
birui pe aceia a supune toate domniile s,tapiniile 47, pentru a-i
apara de necuviintele pe fiii Israel pentru a ne invata lucrurile
40. Mt. 4, 10.
41. Ie$. 1, 9. T!i'I'ada 'carei,a de
LubaJc 'vede 89) stHuJ l,ui
42. Ie$. 1, 10.
43. ler.17, 11. se vedea li!I1 acest V101um Origen, Omi1. jn ler. 17, 3. se
vedea cele ,jespre prepelita Aristotel, Hist. anjm. 9.
44. Rom. 8, 22-23.
45. le:}. 1, 10.
46. 1 Cor. 15, 40.
47. Col. 1, 10.
OMILII LA CARTEA
63
lui Israel, a ne invata sa vedem pe Dumnezeu in duh, sa pariisim
derile Faraonului, sa din tara Egiptului, sa luam seama
egipteni obiceiurile barbare, sa dezbracam cel vechi,
cu faptele sale, sa imbracam pe omul cel nou, care este facut dupa
chipul Dumnezeu 48, pentru ca sa ne din 49, dupa
chipul Celui ne-a zidit, lisus Hristos, Mintuitorul nostru, a caruia
este slava puterea vecii veci1or.

Despre 50

Acel rege care cunoscuse pe Iosifn 51 a ridicat multime de
piedici impotriva poporului Dumnezeu a cauta{ necontenit
mijloace pentru dauna. Dar ingeniozitatea sa de acum
masura. Pentru a stirpi. neamul evreiesc,?l se de femei inte-
lepte, al caror rol era de a veghea viata. Ce anume zice el? Imparatul
egiptenilor a poruncit - una cu numele Sefora a doua cu
numele Pu'a - le-a zis : Cind veti femeile, cind veti vedea
scaunul de daca fi baiat ucideti-I, iar de va fi fata, Iasati-o
sa traiascaJ} 52.
Dar iata ce a urma1: : Moa!?ele, temindu-se de Dumnezeu, n-au nicut
precum le-a poruncit imparatul Egiptului, ci au lasat viata pe ba-
icti 53. Daca s-ar intelege aceste cuvinte dupa litera 54, nu pare ca ele
sa adevereasca afirmatia Scripturii, ca n-au dat ascultare rege-
lui Egiptului. Nu se spune urmar? (in Scriptura) ca ele ar fi ucis pe
fete pentru care au porunca a lasa viata. Caci el (Faraon) a
zis: daca este baia1 ucideti-l, iar de va fi fata lasati-o sa traiasca 55.
Daca e adevarat ca n-au implinit porunca regelui Egiptului, dupa
('um ascultat Iasind baietii. fi trebuit sa dovedeasca ne-
ascuHarea ucigind fetele. Caci a asculta de Faraon insemna a liisa
48. 4, 22 $i
49. 2 Cor. 4, 16.
50. ,a II-,a, MrigI1le, P.G., 12 b., col. 304-310.
51. Ie$. 1, 8.
52. le$. 1, 15-16.
53. le!j. 1, 16.
54. fond. Origen
55. Ie$. 1,116. pe oaJ'e C'U trOC, sau semnificatja ei
e oaC1tu.ala, zice e1.
ORIGBN, SCRIBRI
spun aceasta celor car? sint aderenti dupa litera, care
cIed ca legea ar fi dull0VniCeasca ca trebuie inteleasa sens duhov-
nIcesc. ca cele scrise n-au fost redactate pentru a fac? istoria
ci pentru invatatura noastra mintuitoare. intelegem
ca ceea ce citim (din Sf. Scriptura) e totdeauna actual numai
tru aceasta lume, pe care imagineaza Egiptul, ci pentru
din
Sa cercetam, deci, pentru ce regele Egiptului, care este stapinul
<Jcestei lumi, voia sa las? viata pe baieti, ci numai pe fete?
Daca va aduceti aminte, adesea am ara'tat expunerea noastra ca fe-
meia reprezinta afectiunile carnii, timp ce barbatul ratiu-
nea, spiritul, inteligenta. Faraonul, rege domn al Egiptului, Higadu-
aceasta intelegere spirituala care poate sa se de bu-
nurile sa inteIeaga pe Dumnezeu sa caute ceIe de sus 56; el
vl'ea sa-i vada morti inexistenti. dorea, dimpotriva, sa ramina
tot ceea ce este carnal, c?ea ce tine de trupul material, numai sa fie
ci sa creasca sa dorea ca toti sa aiba gust
carnal pIacerea lucrurilor trecatoare, ca toti 5.1 cerceteze ce este pe
pamint sa ridice ochii spre cer 57, sa cerceteze de unde a
,-,enit aici, sa aiba. despre patria cer?asca. Daca. vei vedea oa-
rneni viata desfatari delicii, dedati
zilele ospete, cu orgii necuviinte, sa ca aC'ei oameni
regeIe Egiptului da pierzarii pe feciori lasa viata pe fete. Daca
om, dintre aceia care se intilnesc unul la mie, car?
.are privirile indreptate spre Dumnezeu, spre cele inalte, care cauta ceIe
netrecatoare care contemplarii Iucrurilor
care se vad, ci celor ce S2 vad 58, care fuge de indra.-
abstinenta, evita huzureala virtute, acestui om, Fa-
raonul li vrea pentru ca este de parte barbateasca, pentru
ca el este om de rind. 11 il persecuta,
-de uneltiri pentru a-I distruge. astfel de oameni le
dreptul de a trai Egipt. Iata de ce toti cei care slujesc
Dumnezeu aceas'ta lume, toti C?i care-L cauta, sin1: tinta ironiei dis-
pretului, fiind insultelor, u1trajelor, urii; persecutii se nasco-
cesc impotriva 10r, pentru ca Faraonul ii el detesta astfel de bar-
bati decit fetele. Pe el incearca sa le corupa pentru
56. Col. 3, 1; Filon, Leg. 243: ba.rbateasca e
pe care Far.aon oel pamimooc voi.a sa-l ,prinda.
5'1. Lc, 13, 13.
58. 2 COI. 4, 18.
LA CARTEA
65
ajunge tinta Du'hul Sfint a voit ca nume1e sa se pas-
treze. Una es,te Sefor,a, a1 carei nume inseamna paSarica, cea1aHa
Pua, care se poate traduce limba noastra cea care sau
59.
Acestea sint doar cele care Faraon voia sa ucida pe cei de
parte barbateasca pentru a nu 1asa viata decit fet91e.

Dar ce zice Sfinta Scriptura 1 temindu-se de Dumnezeu,
rl-au facut precum poruncise regele Egiptului. Am spus mai inainte, ca
aceste sint imaginea rationa1e. E1e sint nepartinitoare,
favorizeaza atit na$terea baietilor, cit cea a fete10r. Este idee
sanatoasa de care ar trebui sa fie stapinit orice om, pentru ca ea invata
si intreaga 1ume. un suflet imaculat, vrei sa cercetezi lu-
crurile cere$ti sa te ce10r dumnezeie$ti 1, vei fi mai insu-
fle1it mai intarit acest fel d9 pentru a patrunde
priceperea 'taine1or divine, caci una este ca pasarica, ea invata prin
duh sa inte1eaga ce1e inalte sa zboare pe aripile luminoase ale doc-
trinei cea1alta, imbujorata de smerenie, este $tiinta care normeaza mo-
ravurile, invata castitatea omenia.
Mie insa mi se pare ca aceste cuvinte ale Sfintei Scripturi:
, Temindu-se de Dumnezeu, aceste doua n-au facut precum porun-
cise regele Egiptului 60, fiind indicate a fi imaginea celor doua Testa-
mente. Numele S9fora, care vrea sa zica pasarica, poate fi Legea,
care este spiritua1i:i 61, iar Pua, imbujorata nevinovata, imagineaza
Eyangheliile, care sint suflate cu aurul singelui lui Hristos lasa ca
patimilor Lui sa stra1uceasca 1umea intreaga.
ele, ca prin ni$te adevarate sint ingrijite sufletele 09-
care se nasc Biserica, caci din Sfinta Scriptura ele toata
stiinta trebuitoare sanatatii 10r. Faraon incearca sa ucida pe tinerii de
ncam barbatesc ai Bisericii, sugerind unora dintre ei, ace10ra care cer-
ceteaza Scripturi, consideratii eretice dogme gre$ite. Insa te-
melia dumnezeiasca ramine nec1atinata, caci moa$ele se temeau de
Dumnezeu, cu alte cuvinte ele instruiau temerea de Dumnezeu, iar te-
59. Ambele etimologii le 'avem tot ,de la Filon (Quis rerum div. 12, 8).
:aci dupa cum zice Fer. IeroniJ11 (Migne, P.L., 23, 771-2) Filon ne-a intreaga
!.ista de onom,a,Sltioe.
60. Inata despre e,timoIogia
" femei, Origen ,admil1abila viziune d.espre doua
-:- C'stamente ,a,mul si,ngeIui lui Hristos,
61. Rom. 7, 14.
S -
66
ORIGEN, SCRIERI ALESE
merea de Domnul este inceputul inte19pciunii 62. Cele ce urmeaza sint
pasibile de ap1icare mai exacta : Pentru ca fusesera tema-
toare de Dumnezeu, 1e-a dat 101' Dumnezeu case intregi de COpii)) 63.
1itera de 1itera aceste cuvinte par a avea vreo logica.
Caci ce legatura este intre aceste doua lucruri Cum poate fi urmare a
temerii de Dumnezeu case? lua fraza cum este, nu
numai ca ar fi ilogism, ci chiar sens. lnsa dacii vezi cum
intelege Scriptura Vechiului Noului Testament frica de Domnul,
textul apare de inteles, cind se spune ca cadrul Bisericii se
inii]ta cladiri pline de oameni cu frica de Domnul. Aceste
care tem de Dumnezeu indruma pe altii spre aceasta temere,
implinesc poruncile regelui din Egipt, ci lasa pe baieti sa traiasca. Nu
se zice cu toate acestea ca ar fi ascultat de porunca regelui Egiptului,
fi lasat fetele. Intrucit mii urmind ,acest inteles al
Sfintei Scripturi, eu cred indraznesc sa zic ca ele le lasa sa tra-
iasca. Caci Biserica Se viciul, se predica acolo
desfrinarea, se cultiva pacatul - iata ce Faraonul poruncind sa
lase viata fetele - ci se se intretine virtuItea. Dar sa apli-
cam, aces'te texte. Daca te temi de Dumnezeu, nici tu
vei porunca regeIui din Egipt. iti mole$eala, iubi-
rea veacului acestuia, p1acerea lucrurilor tempora1e. Daca te temi de
Dumnezeu, daca indepline$ti indatoririle fata de sufletul ,tau, fe-
meii daca mintuirea, tu face acest lucru, ci vei
Hisa sa. triiiascii fiitul bdrbatesc care este inlauntrul tau, fi cu grija.
faia de cel dinlauntru, il vei hrani faptele tale bune
gindurile tale sfinte, vei dobindi viata

ce prjn mijlocjrea moa$elor nu
putea ucide pe 1ui lsrael, dat aceastC1 porun-
"Orjce bdiat de curlnd aruncatH ln rlu $i orjce fatC1
sd trdiascd" 64. Vedeti, deci, ce poruncQ lu-
mij acesteiQ : sd lepede nO$tri, arunce ln rlu, sd 1e lntindd
de na$tere capcane nelntrerupte, care se $1 precipita lncd de
clnd lncep ating6. slnJJ Bjserjclj, pentru dezr6.dacjna, urill6.rj
lnneca ln valurile acestui veac. Lua!i seama ce auzjti 66, ja
62. Ps. 110, 10.
63. IeIl. 1, 21.
64. IeIl. 1, 22.
65. Mc. 4, 24. se vede.a Origen, in Iezec. hom. 8, 2.
LA CARTEA
67
.seama - z1ce, pr1n Solomon, 1nte1epciunea d1vina: "Pe cine
jntea ta 1 66. ezi prime jdia care tc de ta sau,
mai bine-zis, de noua ta ceea ce cite,5ti 1n Evanghe1ic,
c1nd .<;c spune despre Iisus, lndata dupa botezuJ Sau: Atunci 11sus a
fost dtzs dc Duhu1 1n pustie, ca sa ispitit de catre 67. Acec!sta
este, porunca a dat-o Faraon sau privitor
: sd se grdbeascd sd pund stdplnire 111cd de
sa-1 lnece. Acesta este, fdrd lndo1a1d, :;;i lnte1esuJ acestor cuvinte
profetIcc: Au intrat p1n(1 suf1etuJ meu. Afundatu-m-am no-
ad1ncuJui, care nu fund 68.
Hristos insa a biruit ti-a deschis calea spre biruinta. a biruit
postind pentru ca tu sa $tii (,sa invingi acest neam de demoni cu
post rugaciune 69. Atunci cind s-au imbiat toate imparatiile lumii
cu marirea nu le-a primit pentru ca tu sa biruitor impotriva
maretiei ispititoare a acestei lumi, nesocotind-o.
Eglptenii, carora Faraon le-a dat poruncile sale, lasa viata nu-
mai fetele, ei urgisesc pe baieti, pentru ca urasc virtutea nu iubesc
decit viciile desfatarile. astazi inca, ace$ti egipteni se dedau la
atacuri. Daca se na$te la evrei un ba,iat, ei il reclam'a pentru a-l da
pierzarii, cel putin daca nu este protejat prin ascunderea sexului.
Sfinta Scriptura mai spune ca: femeie din semintia lui
a nascut un copil vazindu-l ca e frumos I-a tinut ascuns trei Iuni 70.
Oare, nu ne este recomandat prin aceasta sa nu savir$im faptele
noastre cele bune vazul lumii, sa nu savir$im faptele dreptatii
inaintea oamenilor 71, ci sa ne rugam Tatalui nostru camara noas-
tra, inchizind intru ascuns 72, ca sa nu $tie mina noastra cea sting.a
ceea ce face dreapta noastra 1 73.
Caci, daca nu lucram taina, vor invada vor rapi in-
faptuirile noastre 74, le arunca riu, unde valurile le vor inghiti.
Daca fac milostenle, lucru placut lui Dumnezeu, eu aduc
lume un baiat, iar daca fac milostenia pentru a fi vazut de oameni $i
pentru a fi laudat de daca nu ascund, ea devine prada a egip-
66. 23, 1.
67. 4,
68. Ps. 68, 1-2.
69. Mc. 9, 29.
70. Ie$. 2, 1-2.
6,1.
77.. 6, 6.
73. 6. 3.
74. silIlt aici oamen.ilor rai II1U poate fi l!1iCi eluzie 1a eve-
nimentelQ ,dc azi.
68 ORIGEN, SCRIERI ALESE
tenilor, ea este de riu, aceasta este folosul egiptenilor,
ca pentru am dat viata, cu atlta truda, baiat.
De aceea, poporul Dumnezeu, care ma ascultati, precum
adesea v-am spus-o, sa credeti ca acestea sint doar fabule vechi,
prin acestea sinteti invatati sa sensul principiile
moralei, luptele credintei ale virtutii.

Vazind ca e frumos copilul, din semintia Levi l-au
nut ascuns trei 75.. Dar fiindca I-au putut ascunde mai mult
mama-sa facut paner de papura, I-a smolit cu
smoala, a pUs eI copilul l-a ascuns intre trestii pe marginea
riului iar sora statea mai departe sa vada ce se intimpIa.
Coborind insa fiica Faraon sa se scalde riu, a auzit copilul
gind, a trimis sa-l aduca luindu-I a zis: acesta este unul dintre
copiii evr<eilor 76.
ceIe urmatoare se cum sora a sfatuit-o pe fiica
Faraon sa cheme, ca doica, pe mama copilului. fiica Faraonului
i-a zis: Ia acest copil alapteaza-mi-l iti da plata ce se CU-
vine ! 77. Ea l-a alaptat cind copilul s-a facut mare, l-a adus la fiica
Faraonului, care l-a infiat i-a pUs numele Moise, caci zicea ea: L-am
SCoS din apa !)} 78.
Fiecare cuvint din acest text contine taina. Pentru a-l explica e
de mult timp. Daca am sa-l exp1icam ne-ar ajunge
singura zi.
Vom incerca sa redam, pe scurt, intelesul gen cred ca fiica
Faraon se poate considera a fi imaginea Bisericii, care este adu-
nare de neamuri, cu toate ca tataI el este nedrept necredin-
cios, se spune, doar, gura profetului: Asculta
pleaca uita poporul tau casa parintelui tau, caci a poftit
imparatul frumusetea ta! 79.
Ea este cea care casa parintelui merge la de
ape pentru a se spala de pacatele contractate parintesc. Ea
de asemenea, harul indurarii mila pe copil.
75. le$. 2, 1 urm.
76. le$. 2, 6.
77. le$. 2, 9.
78. le$. 2, 10.
79. Ps. 44, 12-13. .pI1eluat Sf.
Myst. 1, 29 Sf. Ciril Alex., Exod, Migrue, P.G., 69, 397) ca fiica lui
Faraon e Biserica, tatal ei se lpredase sat<anei.
OMILII LA
69
Biserica, Ia Car'9 aIearga neamurile, intr-un iaz cu apa pe
Moise, pe care ai sai I-au Iepadat I-au expus pericolului, ea 11 da
doicii, Ia ai sai, unde coplaria. Dupa ce a mare I-a
adus la sine l-a adoptat ca fiu. am mai amintit mai multe
Iocuri, ca Moise reprezinta Legea. Venind la apeIe Botezului, Biserica
accepta Legea, care se afla ascunsa intr-un paner de papura smo-
cu cu smoala.
zace intr-o de feIul acesta. Ea a fost smolita cu
cu smoala, inchisa ceIe cinci pata'ta de iudei,
ce Biserica a din mijlocul popoarelor pentru a scoate din
namolul a curtile palatele regaIe al9
telepci
Legea trait, copilaria printre ai sai. La ei, care
s-o inteleaga este mica de tot, copil, iar hrana ei este
laptele copiilor. [nsa cind ajunge Biserica intra casa, ea este
un Moise robust. Aruncindu-se de pe scrisoare se
giisi hrana care 80.
Oare, ce raspla'ta a primit de la fiica lui Faraon, femeia din care
:;-a nascut Legea care a fost hrana Ce a de la Biserica
Sinagoga cred ca pot intelege aceasta dupa ceIe scrise de Moise :
m-am intaritat care este poporul meu,
aprinde minia printr-un neam nira pricepere 81. Rasplata pe care
Sinagoga a primit-o de Ia Biserica este de a mai sluji idolilor. Ve-
dem, urmare, pe cei care dintre neamuri se intorc Ia Dum-
nezeu nu-I mai adora decit pe singur, nu mai cunosc pe
idoli, caci s-ar sa Ie mai aduca inchinare.
Iata deci binefacerea pe care Sinagoga a primit-o de Ia Biserica,
Jentru ca a fost ocrotitoarea Legii tineretiiei. de ase-
menea, chiar daca am pe Faraon de parinte, chiar daca sta-
pinul acestei Iumi ne-ar angaja Ia fapteIe raului, cind la ape,
ne Legea Iui Dumnezeu, pentru ca grosolan
:unecos sa nu displaca, sa uitam ce ne aduce aminte de copilarie
si de lapte, sa ceea ce este trainic, sa le
a5ezam incaperea regala a inimilor noastre, asemenea unui Moise
mare tare. Sa nu cugetam nimic marunt meschin despre el, ci
sa fie maret, totul distins frumos. cele spirituaIe nu e decit
maretie, iar ele se a intelepciune inaltMoare. sa-l
80. 2 COI. 3, 16. S v,eldea val" 1, 3.
81. Deut. 32, 16.
70
ORIGEN, SCRIERI ALESB
Iugam pe Domnul noStIU Iisus Hristos sa ne descopere sa ne arat
aceasta maIetie acest subIim aI Iui Moise. este ceI CaIe
se descopera cui prin Duhul Sfint. lui este marirea puterea
vecii vecilor. Amin.
OMILIA
D e s r e c u v t e 1 e S c r t u r
Eu sint greoi la vorba stingaci la limba.

Cita vreme a stat Egipt, MOiS3 a deprins toata egipteni-
lor 83. Vorba lui Moise nu eIa greoaie, nici stingace limba lui. nu
eIa lipsit de verva profetica. Dealtfel, pentru egipteni vorba Sa a fost
snnora eIocinta sa neintrecuta. Insa de cind a inceput sa auda glasul
lui Dumnezeu a primit descoperirile divine, el simti ca vOIba proprie
este stingace gr30aie eI inteIege ca limba sa este inceata stin-
gllera. s-a considerat mut momentul cind a inceput sa cunoasca
Cuvintul adevarului: car'e Ia inceput era la Dumnezeu 84. Pentru a
intelege mai bine ceIe spuse, sa facem uz de asemanare. mijIo-
cul UllOI animale necuvintatoare, un intelept, chiar lipsit de cultura
instructie, pare elocvent, caci eIe ll-au nici glas, nici judecata. OCnsa,
daca-I asemanam cu savanti eIocventi, incercati tot felul de
intelepciuni, el pare fara limbutie mut. Iar un oarecare, cu oricita
cu oriclta inteIepciune contempla Cuvintul divin, pentru
a expune punctul sau de vedere cauza intelepciunii divine, ar putea
fi considerat un mut fata lui Dumnezeu, necuvintatoare mai muta
decit sint fiarele fata noastra. Cu aceasta convingere, punind va-
loarea lui cumpana cu Intelepciunea divina, zicea ferici'tul David:
Eu sint fara de minte inaintea Ta 85.
Acesta este intelesul textului care Moise, cel mare dintre
profeti, ne spune ca vorba sa e greoaie limba sa stingace
el nu poa:te grai. Caci fata Cuvintului toti oamenii nu sint numai
fara eIocvent8., ci muti.
82. III-id, P.G., tom. 12 b., 3, 10-317, 4, 10.
83. Fapte, 7, 22. FdloJl, De Moys, 83, ,apud Baoorms, 161.
84. In. 1, Aceasta sa spuna Logosului.
85. Ps. 72, 22. se vedea idee Origlen, Com. tom. 16.
CARTEA
11
11
Pentru ca el a atins aceasta profunzime de intelegere, care este
de 'sine partea cea mai inalta a
harul dumnezeiesc il ce chip maret (se spune) :
De acum eu, zice Domnul, deschide gurd; ta te invata ce
lrebuie sa 86. Fericiti sint cei carora Dumnezeu le des-
gura ca sa vorbeasca! Dumnezeu deschide gura proorocilor
umple de duhul vorbirii, cum se zice acest loc: Eu deschide
gura ta te invata ce trebuie sa ! . Insa Dumnezeu
David: cuvintele mele gura ta La fel
Pavel : Sa-mi dea mie cuvint cind desohide gura mea 88.
Dumnezeu deci gura celor care vestesc cuvintul Domnului.
Tare m'a tem, insa, ca pentru altii sa nu fie diavolul acela care le
deschide gura. Este sigur ca diavolul ii deschide gura celui care ros-
minciuna, pentru a-i ajuta s-o rosteasca. Diavolul deschide
gura celor care depun marturii mincinoase, a acelora care graiesc
sau de felul acesta. tem sa fie
cumva tot diavolul acela care deschide nu numai gura birfitorilor
d nascocitorilor de rele 89, ci a acelora care rostesc orice cuvint
pentru care da socoteala ZiUd judecatii 90. Oare celor
care graiesc nedreptate 91, care tagaduiesc Domnul nostru Iisus
Hristos a venit trup sau care impotriva Duhului Sfint 92
care nu fi iertati nici veacul acesta, nici cel ce va sa vie 93,
oare nu diavolul le deschide gura? ceea ce este scris despre Iuda:
intrat diavolul el 94, satan a intrat Iuda 95, ca sa-I vinda pe
invatatorul sau. i-a deschis gura pentru a vorbi mai-marii preo-
C'U fariseii cum sa-l dea mina 10r, dupa ce va fi primit banii.
De aici trag concluzia ca-i mare dar sa poti gura
care diavolul deschide. Desigur, fara harul Duhului Sfint n-am
putea descoperi a'tare gura astfel de cuvinte. Iata pentru ce prin-
tre harurile pe care Ie Duhul Sfint se afla aceIa care
86. Iel$. 4, 12.
117. Ps. 80, 11.
88. 6, 19.
89. Rom. 1, 29, 30.
90. 12, 36.
91. Ps. 72, 8.
92. Lc. 12,10.
93. 12, 31.
9.(. In. 13'; 27.
95. Lc. 22, 3.
72
ORIGEN, SCRIERI ALESE
duhuri1e 96, haruI duhovnicesc se duhu1,
precum spune, alt 10c, ApostoluI: Ispititi duhurile d9 sint de 1a
Dumnezeu 97. Insa precum Dumnezeu deschide gura sfintilor, eu cred
ca el le deschide urechile pentru a ascu1ta sfintele invataturi.
spune profetuI Isaia: Domnul Dumnezeu imi va deschide urec'hea
ca sa ascult sa cind sa graiesc 98. Domnul deschide ochii, pre-
cum d9schis ochii Agarei, ca sa vada de apa vie 99. Pro-
fetuI Elisei, de asemenea, zice: Doamne, deschide ochii tinarului
sa vada ca sintem mult mai decit 100.
Domnul a deschis ochii tinarului, zice (Scriptura) muntele
de cai de care de 101, caci strajui-va ingerul Domnului
imprejuruI celor ce se tem de va izbavi pe 102.
Dumnezeu deschide, deci, precum am zis, gura, urechile ochii,
pentru a face sa vorbim, sa vedem sa auzim ce1e sint ale
Dumnezeu. Dar, de inteles se pare alt cuvint pe care-1 spune
profetul: Domnului deschide urechi1e mele 103. Aceasta mi se
pare se refera la adica, general vorbind, latoata Biserica
lui Dumnezeu. Caci, daca silim sa Domnului,
Domnu1ui e aceea care descthide urechile noastre. Insa urechea pe
() deschide Domnului nu estetotdeauna deschisa: uneori este
deschisa, altadata nu. Asculta ce3a ce spune 1egiuitoru1: Sa nu des-
chizi urechea ta 1a mincinoase 1()4.
Daca neserioase, stnpide, obscure,
vorbiri lipsite de ev1avie crimina1e, ce1 care Dom-
nului inchide urechile sa1e, intoarce atentia sa zice: M-am
facut ca snrd care aude un mnt care d9schide gura
sa 105, daca ceea ce se spune are un oarecare fo105 pentru suflet.
daca-i vorba despre Dumnezeu, daca cele spuse, - se face inva-
tarea bunelor moravuri daca ne intoarcem de 1a rele, atunci trebuie
deschise ur3chile, dar numai urechile, inima duhul, 'trebuie
deschisa 1arg poarta sufletului, pentrn a asculta. Legea face uz, intre
96. 1 Cor. 12, 10.
97. 1 1n. 4, 1.
98. Is. 50, 5.
99. Fac. 21, 19.
100. 4 Reg. 6, 17.
101. 4 Reg. 6, 17.
102. Ps. 33, 7.
103. Ps. 50, 5. Oam 1a fu1 se exprlima Or5gen in Selecfjuni 6, ,19
Baehrens, cit" ,163).
104. 1e$. 23, 1.
105. Ps. 37, 14.
(}M!LlI LA CARTEA IE$ffin
a1tele, de expresie de intelepciune cind zice: sa nu accepti
vorbarie zadarnicii, nu zice: sa nu asculii, ci sa nu accepti. Caci
auzim, adesea, vorbiri Cele spuse de Marcion sint de-
!;iarte sint cele spuse de Valentin, a1e tuturor acelora
vorbesc impotriva Dumnezeu urzitorul. daca adesea le as-
cultam, este pentru a le putea osindi ca sa nu induca eroare,
stla1ucirea 3xterioara a cuvintelor, pe aceia dintre fratii care sint
mai lamuriti. Le ascultam, dar le acceptam. Toate acestea ies
dintr-o gura pe care diavolul a deschis-o. De aceea trebuie sa ne ru-
gam ca Domnul sa ne invredniceasca a deschide gura a fi stare sa
combatem pe cei care ne contrazic sa inchidem acele guri, pe care
d:ayolul le-a d'?schis.
1at.1 ce este scris privinta aceasta: Eu deschide gura ta
te invata ce trebuie sa 106,
Moise nu este singurul care a primit aceasta nigaduinta, ca,
adica, Domnul ii descllide gura, Aaron, Se zice doar des-
pre el: fi intr-ajutorul gurii tale ajutorul gurii va
invata pe ceea cetrebuie sa faceti 107, realitate, Aaron s-a
asociat Moise a din Egipt 108, s-a asociat: dar unde,
ce Este important sa $tim unde a Moise pe acela caruia
trebuia deschida gura: s-au asociat, zice (Scriptura),
m muntele Domnului 109. Poti vedea pe buna dreptate este deschisa
gura unui care se poate sui pe munte1e Domnului. Petru, Iacob
Ioan s-au suit pe muntele Dumnezeu pentru a se invr3dnici sa vada.
:)e Iisus transfigurat impreuna cu el, pe Moise I1ie stralucire 110,
Tu, de asemenea, dac.1 urci pe muntele lui Dumnezeu nu vei
acolo pe Moise, daca, adica nu te ridici Ia inteIesul inalt Legii.
dacll nu vei atinge climatul inteIeg3rii spiritua1e, va deschide Dom-
:-.ul gura ta. Daca te opre$ti 1a inte1esul grosolan, la ce1 literal ames-
teci textul istoric cu desfll$urarea iudaizanta, n-ai venit sa te asociezi
l'Ji Moise pe muntele lui Dumnezeu, atunci Dumnezeu ll-a deschis gura
nu te-a invatat ceea ce trebui9 sa vorbe$ti. Daca nu s-ar
:: asociat lui Moise pe munte, daca ll-ar fi prins sensulsublim greu
106. Ie5. 4, 12. Oei :t.rei gnosti,ci (Mal1ciolll, sint
:.>:::nenJtj ,de Orig,e.n. g'e.neral ei Vechi:uJni d,a.r m,al
5:iicau alte invataturi. ,prJ,m,ul Hului Dumnezeu. ,se Vedil
intrnd,uctiv de
107. le$. 4, 15.
108. IC$. 4, 27.
4, 27.
110. 17, 7 urm. Despre spiiriltl\l,alii ,a mUlniiLo.r,a sle
O:niliile Fac. V, 1 i Num. XV, 1 i dm mai ales Ier. 2 etc. acest volum).
74 ORIGEN, SCRIERI ALESE
chema.rii sale, dac'a n-ar fi descoperit inaltimea misiunii sale, Moise
niciodata i-ar fi imparta$it cuvintele divine, nici i-ar fi impar-
ta$it puterea de a face semne minuni, niciodaHi n-ar fi avut parte
impreuna cu Moise de cunoa$terea unei atlt de mari.

De fapt, ne-ar cere prea mult timp sa comentam orice amanunt,
cele urmatoare. Sa vedem doar ceea ce zic Moise Aaron, indata ce
.au ajuns fata Faraon: A$a zice Domnul Dumnezeul Israel:
Da drumul poporului meu ca sa Ma praznuiasca pustie 111.
Moise dorea ca poporul sa aduca slujire Domnului, atita
cit se afla Egipt, ci sa iasa pustie acolo sa-1 slujeasca Dom-
nului. Aceasta inseamna ca atita vreme cit traie$ti viaia intunecoasa
a veacului e$ti cople$it de noaptea intereselor, poti sluji Domnu-
jui : caci nimeni poa'te sa slujeasca la doi puteti sa slu-
Domnului mamona 112.
Trebuie, deci, sa ie$im din Egipt, trebuie sa parasim lumea, daca
vrem sa slujim Domnul. Trebuie s8.-1 parasim, a$a zice, spatiu,
ci cu inima, sa inaintam drum, ci sa inaintam credinta. As-
('ulta ce spune Sfintul Ioan ac?asta privinia: Tinerilor, iubiti
lumea, nici cele ce sint lume, pentru ca tot ce este lume este
pofta trupului pofta ochilor 113.
ce anume zice (Moise) Vedem ca el porunce$te sa se plece din
Egipt, dupa timp: sa mergem cale de trei zile sa aducem jertfa
Domnului Dumnezeului nostru 114. Care este drumul acesta de trei zile,
care-l vom face pentru a ie$i din Egipt a ajunge la locul unde
trebuie sa aducem jertfa drum eu inteleg pe acela care a zis:
'sint cal ?a, adevarul viata 115. Trei zile trebuie sa mergem pe aceasta
caIe. Caci: Cine va marturisi cu gura sa ca Iisus este Domnul crede
inima sa ca Dumnezeu L-a inviat pe din morti a treia va
mintuit 116. Acestea sint cele trei zile de drum pentrua ajunge la locul
unde se aduce jertfa Dumnezeu pentru a-i aduce acolo jertfele
de lauda 117.
1 11. 5, 1.
112, Lc, 16,13. Filon, De posteritate Caini 135, Origoo., SelIectiones lez. 30,
4, d'Upa Baehrens: Eg.iptllll e [umea oce.asrt.a, din .au .adevaratii israeliti.
113. 1 2,15--16.
114, 3, 18. FiJon, De mutatione nomlnum 236, Sein Iez. 10, 1.
115, In. 15, 16.
116. Rom. 10, 9.
11 r. Ps. 49, 14.
O\fILlI LA
75
Aceasta sensul tainic. Sa vedem acum intelesul
moral, care ne este foarte folositor.
Parasind Egiptul pentru drum de trei zile, daca pastram atare
curatie a trupului a sufletului incit, precum zice Apostolul: trupul
nostru sufletul nostru sa se pazeasca intregime fara de prihana
intru venirea Iisus Hristos 118. Atunci parasim Egiptul pentru
drum de trei zile, cind despartim gindul nostru, firea noastra sensul
vietii noastre morale, cele ale lumii, pentru a le pune slujba
celor sfinte. parasim Egiptul vreme de trei zile, daca ne limpe-
la cuget, la vorbe, la care pot fi pricina de poticnire, deve-
nind: curati cu pentru a vedea pe Dumnezeu 119.
Vrei sa inte1egi cum se cuprind, aici, cele ce le arata Duhul
Sfint Scriptura? Faraon, stapinul Egiptului, vazindu-se silit
sa libereze poporul Dumnezeu, a vrut sa-i impuna sa se inde-
parteze prea mult, ca sa faca chiar drum de trei zile, Ie zice :
nu va indepartati prea mult.
ca Dumnezeu sa se indeparteze. voia
ca sa pacatuiasca, daca fapte, macar vorbe sau
tentii. voia sa se indeparteze de el de trei zile. sa
macar a la doua, la altii toate trei.
Dar, fericiti sint cei care se indeparteaza de el trei zile
pentru ca el sa. aiba nici care sa-i apartina Sa
cugeti cumva ca. numai Moise a mijlocit poporului din Egipt.
acum, Moise, care e inca cu (caci azi avem inca pe Moise
prooroci 120, adica legea Dumnezeu), vrea sa ne scoata din Egipt.
Daca-l asculti, el te indeparteaza de Faraon. vrea sa te desprinzi de
corvoada a mizeriei, pentru a deschide urechile ascultarii
de divina, ca s-o intelegi ca tu sa
!"amii la faptele carnii ale intunericului, ci sa pleci pustie, ca sa
ajungi la locul unde te tulbura grijil:! treca.toare ale veacului, ca sa
ta.cerea. Caci graiuri1e intelepciunii se Invata
tacerii.
Cind vei fi ajuns acest loc al atunci aduce Domnului
jertfa poti acolo legea Dumnezeu puterea graiu-
divin.
118. 1 Tes. 5, 23.
119. 5, 8. ,SeI"mones, f.actra, cele Wei elemente e.le
Origen : (Baehrens, cjt., 166).
120. Lc. 16, 29.
76 ORIGEN, SCRIERI ALESE
De aceea cred ca Moise vrea sa te scoata din mij10cul unei vieti
agitate interese din mij10cul popoarelor ga1agioase. De aceea
sa te scoata din Egipt, adica din intunericul pentru
a te face sa inte1egi Iegea Dumnezeu a primi 1umina
Faraon, insa, se vrea sa te elibereze. Flind
stapinul intunericului 121, e1 vrea sa te eIiberezi de intun
sa fii indrumat spre Iumina Ia aminte Ia ceea ce spune e1:
Cine oare este Domnu1, ca sa ascult de porunca sa slobozesc
pe Israel nu-L cunosc 122. vazut raspunsul stapinului lumii
acesteia zice ca pe Dumnezeu! vazut urmarea
ingimfari Cita vreme e1 n-a avut necazuri
n-a fost biciuit impreuna cu 123, il ingimfarea. Insa, vei
intelege cit de mult ii servesc pedepsele spre bine cum devine mai
bun atunci cind este infrini. Caci cel care cutezase sa zica: Eu
cunosc pe Domnul, dupa ce a incercat puterea ispiteIor va zice:
Rugati-va Domnului mine 124,
numai atlt, ci cu tot protestul magilor, e1 a inteles ca
puterea acestor semne e mina Dumnezeu.
Nimeni atit de necunoscator fata de pedagogia divina incit sa
considere pedepseIe ca nefericire incercarile Dom-
nului ca razbunarle de moarte. Iata Faraon foarte impietrit, caruia,
pedeapsa ii este fo10sitoare. Inainte de a fi fost 10vit, e1 n-a cu-
noscut pe Domnul; lovit insa, staruie sa fie rugat Domnul pentru e1.
Este progres a ce1 putin la necaz, ratiunea pentru
care am meritat pedeapsa. Eu cunosc pe Domnul slobozi
pe Israe1, zice e1. insa, Evangh cum, urma lovitu-
rilor se indreapta. Scris este, doar, ca a.emonii striga catre Domnul,
zicind: Pentru ce ai venit inainte de vreme ca sa $tim
ca tu Dumnezeului ce1ui 125. Indata ce sint chinuiti, mu1ti
recunosc pe Domnul. cunosc pe Domnul slobozi pe
Israe1 zicea el, inainte de incercare. Insa tot e1 va slobozi pe Israel,
!,ii numai ca-I va slobozi, ci urgenta plecarea. Caci nu
este impar1ta!,iire intre lumina !,ii intuneric, nici intre credincios
necredincios 126. ce mai contine raspunsul sau De ce zice e1:
121. Ef. 6, 12.
122. Ie$. 5, 2.
123. Ps. 72, 5.
124. Ie$. 8, 8 i 8, 19.
125. 8, 29. se vedea 3, 1, 12: "Dummezeu parasit pe cei
judecati Inev1fednici de cearta pe .fiul, pe rcaI1e-1 Evr. 12, 6.
126. 2 Cor. 6, 14-15.
CARTEA
77
ce Moise Aaron, stingheritl poporul de 1ucru1 meu '{
Cautati-va de treaba 127. Cita vreme poporul a fost cu e1, 1ucrind
corvezi gre1e, 1ut caramizi, e1 nu s-a gindit sa.-1 perverteasca.,
dimpotriva, il considera a fi pe drumul ce1 bun. Cind insa poporul
a zis: vrem sa facem un drum de trei zile, pentru a jertfi Domnului,
e1 se plinge ca Moise au pervertit poporul. Iata ce s-a zis
ce10r de demult 128. inca, Moise adica. profetia preo-
tia, atrag sufletul slujirea 1ui Dumnezeu, il invita sa iasa. din veacul
acesta, sa renunt9 tot ce are pentru a se darui Legii sfinte a urma
Cuvintul 1ui Dumnezeu. vei auzi graind pe cei care sint prietenii
apropiati lui Vedeti cum sint ispititi pervertiti oamenii,
"edeti citi tineri au abandonat munca, spre a nu sluji spre
a nu implini opera utila: sint viteji neglijarea indatoririlor ne-
roditoare, pentru a se deda stupiditatilor ,trindaviei. In-
aceasta a sluji lui Dumnezeu'{ nu sa munceasca
cauta prilejuri de timp liber, de trindavie. A$a erau gindurile
raon, a$a sint cei care se considera prietenii apropiatii lui. Dar,
nu este vorba numai despre cuvinte1e: loviturile una dupa alta ;
el da porunca sa fie biciuiti dregatorii evreilor, sa nu li se dea paie,
schimb sa li se pretinda munca. erau chinuiti parintii
Dupa asemanarea 10r, poporul 1ui Dumnez9u care se Bise-
rica indura adesea persecutii.
Daca vedere pe cei ce s-au alipit cu totul de stapinii aces-
1ei lumi, vei constata ca ei fac afaceri infloritoare: toate intentiile
reu$esc, timp ce slujitorii lui Dumnezeu nu gasesc nici ohiar
strictul necesar vietii, cgea ce inseamna, a$ zice, mizeria pricinuita de
catre Faraon. Se intimp1a adesea ca ce10r care cred Dumnezeu 1e
se$te virtutea necesara, ei sint slabi ca un fir de pai. De multe ori toc-
rnai ei sint tinta persecutii10rtiranilor. indura chinuri torturi
salbatice, lncit, par ca ar zice lui Faraon: Pentru ce aduci
napasta peste poporul tau 129.
de 10vituri, unii se 19apada de credinta se declara popor
a1 Faraon. "Caci nu toti cei din Israe1 sint israeliti, nici pentru
Cd sint din semintia (lui Avraam) sinttoti lui 130.
127. Iel$. 5, 4.
128. 5, 21.
129. Iel$. 5, 22. Aluzie clara. la cre$ti<nilordintimpul sa.u:
,s-i'.epe pa'titur Ecclesia.
130. Rom. 9, 6-7. Se ca. persecu\iiIe deos.ebi a lui Deoiu,
r::.:lI:i din au CU ace51tei lurni (lapsli).
'18
ORLGEN, SCRIERI ALESE
Iar cei care se indoiesc, cHitinindu-se de mihnire, se ridica ei im-
potriva lui Moise Aaron, zicind: cind ati intrat la Faraon,
am devenit mirazna puturoasa inaintea lul". spun cu adevaIat ca
nu :;;tiu ceea ce graiesc, a:;;a cum a zis Caiafa: Ne cste mai de fo1os sa
moara un om pentru popor decit tot neamul sa ne piara l31. a spus
ad3varul, fara a ascunde insa ceea ce zicea. Caci !;ii Aposto1u1 spune :
sintem buna mireasma a lui Hristos 1:32, insa pentru unii, adauga
el, un miros de viata spre viata, pentru a1tii un miros de moarte spre
moarte" 133.
Asemenea este cuvintul profetic un miros p1acut pentru credin-
Cios, dar pentru cel care se indoiesc, care refuza a crede care se
declara popor al lui Faraon, ea devine mireasma insuportabi1a. Moise
insu!;ii spune Domnului: De cind am vorbit lui Faraon, el a mihnit !;ii
nlai mult poporul tau" 13-1. Este foarte adevarat ca inainte de a incepe
sa inteleaga cuvintul lui Dumnezeu, inainte dea cunoa:;;te vestirea di-
vina, nu erau incercari, nici ispite; inainte de a suna trompeta, raz-
boiul n-a inceput. Dar, indata ce trompeta vestirii a da:t :selnna1ul de
razboi, au surV3nit mihnirile, atunci au inceput razboIrile impotriva
intristari10r.
Din ziua cind Moise Aaron au inceput a vorbi lui Faraon,
porul lui Dumnezeu este mereu izbit. Din ziua cind Cuvintul divin
facut intrarea sufletele noastre, trebuia sa inceapa lupta intre vir-
tute pacat. Cita vreme Cuvintul nu vine sa atace, pacatele ramin
nestingherite mijlocul vostru, insa din clipa care ele sint jude-
cate, unul cite unul, S3 mare actiune, se lupta pe
Vlata pe moarte. <,Ce insotire are dreptatea cu farade1egea, desfri-
narea abstinenta, adevarul minciuna 135.
Nici n-am fi atit de tulbuI1ati daca mireasma)} noastra n-ar
parea nesuferita lui Faraon. Caci pacatul nu poate suferi virtutea. Mai
ales daca conformam textului urmator, care ne arata ca Moise sta
drept in fata lui Faraon)} 1:J6. Sa stam dar drepti fata Fa-
raon, fara a 113 clatina !;ii fara a incovoia. Sa stam drepti, fiind in-
cu adevarul imbracati cu dreptatii, gata fiind pentru
Evanghelia pacii 137.
131. In. 11, 50.
132. 2 Cor. 2, 15.
133. 2 Cor. 2, 16.
134. Ie$. 5, 23.
135. 2 Cor. 6. 14.
136. Ie$. 8, 20.
137. EJ. 6, 14-15.
LA CARTEA
acest sens Apostolul cind spune: Luati seama asu-
pra voastra, ca sa nu cadeti iar jugul robiei)) apoi adauga : 138 in
care stam, sa ne laudam intru nadejdea maririi Dumnezeu)) 139.
stam cu fruntea sus, cu certitudine, daca-L rugam pe Domnul sa
puna pe piatra picioarele noastre)) pentru a nu se intimpla ceea
c"e spune prof9t: a fost de nu mi-au alunecat picioarele,
a fost de nu s-au poticnit mei))
Sa stam, deci, cu fruntea ridicata fata lui Faraon, adica sa opu-
nem rezistenta infruntindu-l, dupa indicatii1e Apostolului Petru, care
zice: tari credinia)) 142; insa, nici Pavel nu spune mai putin:
"Privegheati, fiti tari credintd, imbdrbdtati-va 143. Caci daca sintem
hotariti, cu fruntea sus, atunci se va implini fagaduinta data de Pavel
ucenici10r sai: Dumnezeu va zdrobi repede, sub picioarele voastre,
satana 144.
Cu cit vom sta mai mult cu fruntea sus f?i cu rabdare, cu atit mai
slab mai neputincios va fi Faraon. Insa, daca incepem sa slabim
si sa ne indoim, el va deveni puternic si dirz. atllnci se va implini
cu ceea ce spune Moise mod figurat: Cind (Moise) 1Si ridica
miinile, biruia Israel, iar cind lasa miinile jos, biruiall ama-
lecitii 145.
Astfel ridicam miinile noastre cu pllterea crucii Hristos,
cu rugaciune tot locul, fara de minie fara de f?ovaire 146, ridicam
miini sfinte, pentru a invrednici de ajutorul Domnului 147. Spre
aceasta ne indeamna Apostolul Iacob zicind: {(Stati impotriva diavo-
Jului va fugi de la Sa. pornim - deci - Cll toata credinta noas-
tra !, caci satana nu se ascunde departe de dar sa fie zdrobit su1:>
picioarele noastre)) 11,8, precum Faraon s-a inecat mare si a fost in-
gf"Jitit de adincul abisului. insa, daca iesim din Egiptul pacatelor r
"om strabate valurile veacului CiJ pe uscat, cu Iisus Hristos Domnu}
nostrll, a caruia este slava si puterea vecii v9cilor. Amin.
138. Gal. 5. 1.
139. Rom. 5, 2.
140. Ps. 39, 3.
141. Ps. 72, 2. Num. hom. 15, 1 dJe valul!1ile dogoarrea 'Pliioe-
nIor, ll1iCi nuj std!re ci de multe d]eIgdre 170).
142. 1 5, 9.
143. 1 Cor. 16, 13.
144. Rom. 16, 20.
145. /e['j. 17, 11.
146. 1 Tjm. 2, 8.
147. /ac. 4,
148. Rom. 16, 20.
80
ORIGEN, SCRIERI ALESE

Despre inceputul Decalogului 149
Oricine se deprinde a exagera pretuirea acestui veac, ce grai
figura1t se Egipt, ace1, care, pentru a vorbi ca Scriptura, se
lasa de Cuvintul Dumnezeu 150 nu se vede 151 pentru ca
se indreapta graba spre veacul viitor, Domnul ii zice: Eu sint
Domnu1 Dumnezeu1 ta.u, Care te-a scos din tara Egiptului, din casa
robiei 152.
Aceste cuvinte nu sint adresate numai acelora care odinioara au
din Egipt; ele se adreseaza tie, care 1e auzi acum. Daca
ai din Egipt nu mai rob al egiptenilor atunci: sint
Domnu1 Dumnezeu1 tau, Care te-a scos din tara Egiptu1ui, din casa
robiei. Vezi daca nu cumva grijile veacului fapte1e carnii nu sint
casa a rooiei, daca, dimpotriva, fuga de faptele veacu1ui viata
Dumnezeu nu sint casa a libertatii, pe masura celor spuse de Domnul
Sfinta Evanghe1ie : "De ramineti cuvintul Meu, veti
"arul, iaradevarul va face liberi 153. Egiptu1 este deci casa robiei,
Iudeea insa Ierusalimu1 casa liber1:atii. Ascu1tati ce zice, privinta
aceasta, Apost01ul: "dupa inte1epciunea data de slujire 154: Ieru-
salimul ce1 de sus este slobod este maica noastra
cel de sus este liber, e1 este maica noastra a tuturor.
precum Egiptu1, aceasta provincie a pamintului, este casa
robiei pentru lui Israel raport cu Ierusalimul Iudeea, care
devin pentru ei casa a liber'tatii, 1a fel, asemanare cu Ierusalimul
ceresc, care este, maica libertatil, lumea intreaga, cu tot
ce contine ea, este casaa cita vreme, prin pedepsirea
catului, a trecut din paradisu1 libertatii 1a cel a1 robiei, cu-
vint din Decalog, adica cuvintul care formeaza inceputu1 poruncilor
Dumnezeu, se refera la "Eu sint Domnul Dumnezeul tau
149. Migne, P.G., 12 }J., 350-361.
150. ,ou cuviil1te Procopi,e ,d,e Gaza, Com. Migne,
P.G., 87, 1, 605; Ioa curn 'ar j,e$i din oas'a robiei s-ar mn,ta ,in Ierus'alimul

151. 5, 24.
152. le$. 20, 2.
153. [n. 8, 31, 32.
154. 2 3, 15.
155. Gal. 4, 26. Pe bunadrept.ate, subliniaza de Lubac 186) doru1
dupa eliberare, ,atit de viu simtit primele veacuri. De aceea Decralogul era un
cod al 1ibertatii morale.
OMILII CARTEA
81
care te-am scos din tara Egiptului. Cita vreme eral lnca ln Egipt,
nu puteai int91ege acest glas, chiar daca el era impodobit cu praznu-
irea cu incinsul coapselor punerea picioare a
mintelor, cu luarea mina a toiagului 156 cu mincarea azimei a
ierburilor amare. sa cred ca tot timpul cit erai Egipt nu
puteai intelege acestea. Nici chiar cind ai ajuns la cel dintii popas, tu
nu fi inteles lucrurile. nici chiar la al doilea popas, nici la al
treilea, nici la trecerea Marii nici chiar cind fi ajuns la Marra
cind apele amare se vor fi indulcit, nici cind tu ai atins Helimul, la
cele douasprezece izvoare de palmieri, nici cind tu ai tre-
cut la Rafidim de alte popasuri: tu nici chiar atunci n-ai putea fi
considerat capabil a intelege aceste cuvinte decit doar ajungind la
muntele Sinai.
Dar dupa C9 vei fi indeplinit atitea munci vei fi trecut peste
atitea suferinte ispitiri, cu mare greutate ai merita, sa pri-
poruncile liberHltii, sa auzi aceste cuvinte ale Domnului:
, Eu sint Domnul Dumnezeul tau care te-am scos din tara Egiptului, din
casa robiei.
La drept vorbind, acest cuvint constituie inca porunca, el ne
numai pe Acela care
Sa vedem acum cel-a zece porunci ale Legii, daca le luam
considerare pe toate, sa explicam cel putin inceputul masura care
Dumnezeu ne va ajuta.

Intiia porunca este aceasta: Sa ai alti dumnezei afara de
Iar dupa aceasta urmeaza: Sa faci tie chip cioplit nici
fel de asemanare cu cele ce sint cer, sus, sau pamint, jos, sau
apele de sub pamint. Sa nu te inchini 10r, nici sa 10r, caci Eu
sint Domnul Dumnezeul tau, Dumnezeul rivnitor care pedepsesc paca-
tele parintilor care urasc pe Mine, copiii 10r, pina la al treilea
a! patrulea neam, miIostivesc la al miilea neam catre cei
,::-c.re Ma iubesc pazesc poruncile Mele 157. Aceste prescriptii nu con-
stituie singura porunca, cum cred unii. Daca am considera atunci
am ajunge la numarul zece al poruncilor, cum se justifica atunci
numirii: Decalog 'i
156. Iel$. 12, 11.
157. Iel$. 20, 3-6.
; - Origen

ORIGEN, SCRlERI ALESE
Daca, insa, se numara cum am aratat-o mai inainte, se obtine
numarul de zece.
Intiia porunca este deci: Sa ai alti dumnezei afara de Mine,
a doua : Sa nu-ti faci chip cioplit. .. 158.
Sa incepem deci cu porunca. Dar eu am nevoie de ajutorul
lui Dumnezeu pentru ca sa vorbesc numele Celui care ne-a dat-o
a inteIege, trebuie sa aveti urechi cit curate. Daca
cineva dintre are urec:hi de auzit, aceIa sa auda cum, s-a zis : Sa
nu ai aIti dumnezei afara de Mine. Daca ar fi zis: nu sint alti
dumnezei afara de mine)), gindirea ar fi fost mai dar
cind: sa nu ai alti dumnezei)), nu ca ar fi altii, dar
ace!;itia nu sint cei ce au adresa,t poruncile. fara indoiala, concluzia
pe care a tras-o Apostolul Pavel cind a scris corintenilor zicind: Sint
destui zei, fie C3r, fie pe pamint)), !;ii apoi : sint bel!;iug de
domni dumnezei, pentru este un singur Dumnezeu, Tatal
Care sint toate, intru singur Domn Iisus Hristos,
Care sint toate prin 159. Din al'te multe Iocuri puteti vedea
ca Scriptura de dumnezei, de exempIu: Domnul este prea-
inalt, imparat mare peste toti dumnezeii)) 160 sau: Dum-
nezeul dumnezeilor a vorbit ... 161 ori: mijlocul dumnezeilor
sta 162.
Despre tema Domnului Apostolul, tronuri, domnii
stapinii, toate s-au facut prin pentru 163. Or, stapiniHe nu sint
alteIe decit anumita cIasa multime de domnii. se pare ca
acest text ApostoIul Pavel a facut buna precizare a Legii, caci iata
ce spune el: Cu toate ca :sint mai multi domni, care guverneaza ceIe-
lalte popoare multi dumnezei cinstiti de acele popoare, pentru
nu este decit un Dumnezeu un Domn.
Ce anume inseamna muliimea de dumnezei de domni, Scriptura
ne-ar putea-o lamuri, daca veti dovedi destul de rabdatori. Moise
spun3 Cintarea din Deuteronom : Cind cel Preainalt a impartit
tenire popoarelor, cind a impartit pe lui Adam, atunci a statornicit
158. Josif (Antic. jud. 3, 5, 5) $i ,apoi Fi1011l ,(q.uis rez div. her. 169)
10 in ipffite. fuooopie P.G., 87, 606), 'altfel cum
},a ?
159. 1 COI. 8, 5-6.
160. Ps. 46, 2.
161. Ps. 49, 1.
162. Ps. 81, 1.
163. Col. 1, 16. se V1ede<l $i Orig1en,dn J'oh. 31.
LA CARTEA IEIRIl
83
neamurilor, dupa numarul ingerilor lui Dumnezeu, iar partea
Domnului este poporul Iui Iacob, IsraeI e partea lui de 164.
acest text, care ingerii au primit din partea Celui Preainalt
guvernarea natiunilor, sint dumnezei domni, dumnezei p9ntru
ca ei au fost de Dumnezeu, domni pentru ca ei au primit de la
Dumnezeu puterea Ior. Iata pentru ce Dumnezeu spune ingerilor care
nu mentinut demnitatea : dumnezei sinteti fii ai Celui Preainalt,
dar ca oam9ni muriti ca unul din capetenii cadeti 165, ur-
pilda diavolului, capetenia tuturor ingerilor cazuii, ceea ce vrea
s8 spuna ca ei sint bIesltemati nu pentru natura ci pentru neascultare.
Pentru tine, poporul meu Israel, care Iui Dumnezeu 166, care
ci devenit <<paIltea sa de 167 tu nu vei avea alti dumnezei
afara de mine 168, pentru ca Dumnezeu este singurul Dumnezeu el
este Domnul, singurul Domn ceiIalti sint creati de iar numele
:-au dobindit nu natura, ci har. afara de acela, sa con-
sideri ca aces,te cuvinte se adr9seaza numai Israel celui nascut dupa
Ele se adreseaza, de asemenea, care ati devenit Israel
dupa duh, stare sa vedeti pe Dumnezeu care sinteti Hiiati impre-
jur intru carnea voastra, ci Ia inima. Caci dupa trup facem parte din
neamuri, dupa duh sintem israeIiti, dupa cum zice Cel ce zice: cere
de la Mine da neamurile ta, mar-
ginil9 pamintului 169 din pricina Celui care a spus: Parinte! Toate
ale Mele sint ale Tale ale Tale sint ale Mele premaresc intru
Tine 170, sa starui sa te faci vrednic de ajutorul Dumnezeu printre
cei rinduiti saIe. AHfeI, te dovede$ti nevrednic, sa-ti
sfujeasca drept pilda cei care, chemati a mO$tenitori ai bunurilor
Dumnezeu, Iuat pIata pacateIor Ior de a fiimpra$tiati printre
::leamuri". Cei care au fost din casa robiei 171 cadea robie,
I1U numai cea a egiptenilor, ci a tuturor popoareIor, caci, oricine sa-
pacatul, este rob pacatuIui 172. Tie, ceIui care ai fost eliberat
lisus Hristos din Egipt din casa robiei, se spune: Sa nu
dumnezei afara de Minen.
164. Deut. 32, 8-9.
165. Ps. 81, 5.
166. Deut. 32, 9. s,e vede,a Peri 5, 3: nu exista fiinta ,rea p.rin na-
:u:a sa nici ,aIta fiinta dumnezeilasca - afara - prin har.
167. Deut. 32, 9.
168. Ie$. 20,3.
169. Ps. 2, 8.
170. ln. 17, 10.
171. Ie$. 20, 2.
172. 1n. 8, 34.
ORIGEN, SCRIERI ALESB

Sa vedem, dupa aceasta, ce contine porunca a doua: 8a nu-ti faci
tie chip cioplit nici un f?l de asemanare cu cele ce sint cer, sus,
sau pe pamint, jos, sau apele de sub pamint 173.
Este mare deosebire intre chipurile cioplite intre dumnezei.
privinta aceasta Apostv1ul invata zicind despre dumnezei: in 1ume
sint destui dumnezei idoli, dar idolul nu este nimic aceasta
lume 174.
De aici deducem ca Apostolul n-a citit cu n?paSare textul Legii.
a vazut deosebirea intre dumnezei idoli. Dupa ce a zis ca idolii nu
nimic eI n-a zis acela$i lucru despre chipuri. Or, acest Ioc
este spus: 8a nu-ti faci nici idoli, nici un chip oarecare. Una este
sa-ti fabrici un idol alta este sa-ti faci un oarecare chip cioplit.
Daca Domnul ingaduie sa ne lamurim cu la ce1e care tre-
buiesc spuse, eu a$ zice, de pi1da, ca daca cineva confectioneaza din
aur, din argint, din 1emn sau piatra un patruped, un $arpe sau pasare
pentru a 1e admira, e1 nu face un ido1, ci asemanare. Dimpotriva,
daca face un ido1, acesta este, dupa spuse1e Aposto1u1ui, un nimic.
face, deci, ceea ce nu exista. Dar ce este ceea ce nu este '/, este chipul
pe care ochiul nu l-a vazut, dar pe care il reprezinta imaginatia, de
exemplu, daca cineva 1eaga 1a trupul omenesc un cap de ciine sau de
tap, pune 1a un singur om doua fete, sau adauga la un bust omenesc
picioare1e de dinapoi a1e unui caI sau coada unui pe$te.
Cine savir$e$te as.tfel de lucruri nu face chipuri, ci idoli: e1 infa-
ti$eaza ceva ce nu exista care nu are nimic asemanator cu realitatea.
Apostolul, intelegind aceasta, spune : ca un ido1 nu e nimic 1ume 175,
caci nu este vorba despre imagine luata de 1a lucrurile existente, ci
din aceea care plazmuie$te un spirit ciudat trindav. Dimpvtriva,
exista chipuri figurative, precum am aratat mai sus, atunci cind se con-
fectioneaza obiect9 corespunzatoare celor existente cer, pe pamint
sau ape. Nu se poate vorbi simp1u de tot despre infati$arile 1ucru-
rilor cere$ti ca despre cele paminte$ti sau marine, afara de cazul cind
gindim la ceea ce s-ar putea spune despre soare, despre luna des-
173. Ie$. 20, 4.
174. 1 Cor. 8, 4. fragrnentele pastl1ate gl1eaca la 20, 3, Orig,en se
exprima m,ai una este idolul cu ,totul faltceva fa.semanIarea. Laase-
manare (sau icoana) imiti ceva existent, la idol cev,a ,exiSlta. Ideea
repetaaproape aidoma Teodoret (Quaestiones in Exodum 38), Migne, P.G., 80, 264
Procopie de G.aza (P.G., 87, 606): icoanele sint du.pa fHnte
(anima1e, trupuri), cind idolii plasmuiri ,caI'e n-fati rnala.
175. 1 Cor. 8, 4.
OMILII LA CARTEA
85
pre stele, pe paginismul sa le reprezinte. Insa fiindca
a deprins toata invatatura egiptenilor 176, el voia sa interzica
chiar ceea ce la era straniu ascuns, ca de exemplu, pentru a aminti
pe careva cu numele lor, Hecate celelalte forme de demoni, pe care
Apostolul le duhuri ale rautiitii raspindite vazduhuri 177.
Probabil despre aces'tea zice S-a imbatat de minie ceruri
sabia mea 178.
invoca demoni prin aceste imagini aceste reprezentari este
obiceiul acelora care exprima astfel ingrijorarile lor. fac fie
pentru a respinge, fie a atrage relele.
Insa cuvintul lui Dumnezeu urgise$te toate aceste lucruri bleste-
mate combate, totodata, toate uzantele acelea, pentru ca el interzice
numai a se face idoli, ci orice asemanare a celor pe pamint din
apa din cer.

Textul adauga zice : Sa nu te inchini lor, nici sa sluje$ti lor 179.
Una este sa cinste$ti pe cineva alta este sa te inchini lui. Te
china prin constringere, ca Unii curteni care se prefac ca se prosterna
ca fata idolilor, cind vad ca regele este indragostit (de marirea lui),
cu toate ca n-au nici afectiune pentru el inima lor, dar Ca sa arate
ca-l slujesc, il inconjoara cu afectiune totala cu atentie. Cuvintul
divin interzice una alta: el nu trebuie nici sa fie. servit cu de-
votiune, nici sa fie adora,t prin gest. Sa $tim, ca hotarirea de a
observa aceasta porunca, de a repudia pe toti ceilalti dumnezei domni,
pentru a nu altul decit pe unicul Dumnezeu Domn,
seamna sa declari razboi pe viata pe moarte tuturor celorlalti.
Cind insa ajungem la harul Botezului, lepadindu-ne de toti zeii
domnii ceilalti, marturisim pe singurul Dumnezeu: Parintele, Fiul
si Duhul Sfint.
Insa, cu toata realitatea acestei marturisiri, cita vreme nu iu-
bim pe Domnul Dumnezeu din toata inima din tot sufletul nostru 180,
si daca nu alipim de cu toata taria noastra, nu sintem inca par-
176. 7, 22.
177. 6, 12. loc de Heoate mai curind Hator, zice Baehrens, cit.,p. 222.
178. Is. 34, 5.
179. le:c;. 20, 5. Se ca Origen a fost 'aparM01l' attt infooat 111
1.:. duh, incit nu dadea nici atentie ,aJIltei Dar cmifica,tele de
odu.se de ,unii pell1tru viata 1nseamna pentru el tradare (lndemn
10 5, 6).
180. 22, 37.
86 ORIGEN, SORIERI ALESB
tea DomnuIui 181, ramlllem doar feI de linie marginaIa,
suportind, mai departe, acelora de care fugim, fara ca Dom-
Ia care caut&m adapost, sa ne ajute, pentru ca nu-L iubim din
toata inima toata virtutea. profetul ne deplinge cind vede cir-
cnlind intr-o astfel de instabilitate: Vai de Inima cea sIaba a pacato-
suIui care umbIa pe doua carari 182 cind vei de amin-
doua picioareIe 183 Iar privinta aceasta ApostoIul Iacob zice : Omul
indoieInic este nestatornic toate caile sale 184. :.;'.
Cei care ne-am lepadat de dumnezeii straini, dar nu da.m ascuItare
DomnuIui nostru, printr-o credinta deplina. sintem
Zcifi, oarecum, la mijIocul nnei zone de granitti: pe de parte sintem
brutalizati de acei dumnezei stra.ini ca ni!;ite dezer.tori, iar pe de alta
parte nesta tornicia indoieliIe noastre ne impiedica sa fim protejati
de Dumnezeul nostru. Nu este aceasta, oare, spiritual, atitudinea
pe care evoca proorocii atunci cind vorbesc de prieteni
ai Iernsalimului ZiC : prietenii ta.iau ajUIlJS tai 185,
Pune la inima aceste cuvinte ca sa intelegi ca Ierusalimul a avut multi
prieteni, care s-au increzut frumusetea cu care eI s-a pingarit.
La acestea se refera profe'tul cind scrie: Ma duce dupa ibovnicii
mei, cei care mi-au dat untdelemn 186. Dar iata a sosit timpul cind
el (Ierusalimul) zice : Ma intoarce la barbatul meu ceI dintii, Ca.Ci
atunci imi mergea mai bine decit acum 187.
Tu ai ramas, deci, la intiiul tau ba.rbat, intristind pe cu
adulter.
Daca. nicI acum nu te de cu toata. credinta ta cu dra-
gostea ta, ci ramii impovarat cu numeroasele crime pe care Ie-ai
atunci toaita atitudinea ta, toata infati!;iarea ta ii da de banuit destul
pentru ca eIe sa nu fie neluate seama de Indata ce iti
abate, cit de puiin, de la indata aduce aminte,
mod necesar, de vecllea ta purtare. Pentru ca sa acest trecut,
incit sa aiba, de acum, incredere tine, va trebui sa eviti
n u numai fapteIe, ci chiar gindurile dezonorante. atent la ceea ce
este scris: cind duhul necurat a din om, umbla locuri
181. Deut. 32, 9.
182. Int. Sir. 2, 14.
183. 2 Regi 18, 21.
184. lac. 1, 8.
185. Ps. 1,2.
186. Osea 2, 7. cf. Origeni Hexapl. ad locum CU aceasta m-am (Baeh-
rens, 224).
187. 2, 9.
OMILlI LA CARTEA
87
pustii, cautind odihna nu Atunci zice: Ma intoarce
casa mea de unde am venind afla necuprinsa, maturata
impodobita. Atunci se duce ia cu sine alte duhuri mai
c!ecit el intrind aici, se tac cele de pe ale omului
mai rele decit cele dintii 188.
Daca am cugeta la aceste cuvinte, cum am mai putea lasa loc chiar
unei cit de marunrte nepasari '?
Duhul a mai inainte de a fi avut credinta,
inainte de a fi venit la Hristos, cind, precum am spus-o mai inainte,
sufletul nostru pacatuia departe de Dumnezeu cu sai, demonii.
lnsa, cind a zis dupa aceea : cel dintii barbat meu 189
a venit la Hristos, care l-a creat inceput, dupa chipul Sau 190,
tIebuia ca duhul desfrinat sa stea departe de mirele legiuit. am
fost luati insa sub ocrotirea lui Hristos curatiti de pacatele ,tre-
c:utului, casa noastra a fost impodobita de tainele pe care
le cunosc cei care au fost deja initiati ele. Aceasta casa nu marita
sa aiba ca oaspete Hri5tos, cita vreme viata purtarea ei nu-i
atit de sfinta, de curata neprihanita, cum se cade sa fie templul lui
Dumnezeu. Caci ea nu trebuie sa fie numai casa, ci templul unde sa-
Dumnezeu. Daca ea harul primit se Impotmo-
grijile veacului, atunci reinvie duhul necurat, cerind din nou
casa goala. ca sa nu mai fie din nou alungat el cu sine alte
duhuri, mai rele decit el starea acestui om ajunge mai rea ca la
ceput l!Jl, caci ar fi un pacat mai de inteles pentru un sufIet, care,
odata ce a desfrinat, sa nu mai revina la intiiul sau barbat decit ca sa
un adulter, dupa ce a revenit.
Nu exista nici invoire, cum zice ApostoluI. intre templul
Dumnezeu ido1i, nici un ac:ord posibil intre Hristos Ve1iar 192.
Daca sintem Iui Dumnazeu, trebuie sa fim fel incit sa se
implineasca ceea ce Dumnezeu zice despre locui in ei,
umbla mijlocul ei vor fi poporu1 Meu 193. ceea ce spune
fetul alt loc 1!J.l: din mijlocul zice. Domnul, departati-va,
cei care duceti vasele Domnului. nu va atingeti de lucru
188. .12, 43-45.
189. Osea 2, 7. cug,eta ,au ,aproape ideea 'fac:in.d
a!uzie la Iosua 24, 22 (ibidem).
190. Fac. 1.7.
191. Lc. 11, 16.
192. 2 Cor. 6, 16.
193. 2 Cor. 6, 16.
: 94. s. 52, 11.
88
ORIGEN, SCRIERI ALESE
spurcat primi, fi pentru parinte imi veti fi
fii zice Domnul- cel Atotputernic 195.
Iata de ce zice Sa ai alti dumnezei afara de mine ... ur-
matoarele.
V
sint Domnul Dumnezeul tau, sint Dumnezeu zelos 196.
bunatatea Dumnezeu, cum ne invata face mai desavir-
se teme sa ia asupra Sa sHibiciunile patimile
Caci cine aude vorbindu-se Dumnezeu zelos se va
Inira vazind aceasta defect al slabiciunilor omene$ti ? Dar Dum-
nezeu face totul indura totul pentru iar, ca sa ne pune
graiul Sau afectiunile care sint cunoscute familiare.
Sa vedem acum ce vrea sa spuna cuvintele: sint Dum-
nezeu zelos.
Insa pentru a cu mai multa Ia contemplarea lucru-
rilor dumnezeie$ti, sa invatam aceasta din exemple omene$ti, precum
C.m procedat mai inainte. Orice femeie cre$tina este sub puterea bar-
batului supusa Legii, pe cind cea desfrinata crede ca-$i poate lua
libertatea de a pacatui. Cel care intra la $tie intra la
femeie care se necinste$te cade brateIe oricarui barbat. se
poate indigna cind vede alti ibovnici impreuna cu ea. Ce1 care duce,
insa, casnicie legitima, ingaduie ca sotia sa faca de puterea
de a pacMui, ci el apara cu insufletire aprinsa casHtatea casniciei sale,
a-$iasigura legitimitatea de viitor tata.
Sa intelegem din acest exemplu sufletul se poate prostitua el
demonii, avind mai multi ibovnici, a$a fel incH data intra la
e] duhul depravarii, alta data duhul zgirceniciei, urmat de cel al min-
driei, al al maririi de$arte multe altele. se prostitueaza
cu acest suflet infid91, incH l-ar pizmui pe celalalt nici
gelozia i-ar imbrinci pe impotriva celuilalt. Ce-am zis, ca
exclude pe altul? Mai mult, ele (patimile) se poftesc mod tacut
se aduna laolalta, cumam vazut cind a fost vorba de duhul despre care
Evanghelia spune: Cind duhul cel necurat iese din om, ia cu sine alte
$apte duhuri mai re1e decit e1 intrind locuiesc su-
flet 197. ca sufletul care se prostitueaza demonii simte sa
195. [S. 52, 11.
196. [e!i. 20, 5. Pentruacest pas.aj pentru cele C'e urIllelaza a se v-edea lndemn
la martiriu, cap. 9.
197. Lc. 11,24 u.
OMILlI LA CARTEA IEi;iffiIl
89
fie vreo geIozie intre ibovnicii sai. Dimpotriva, insa, daca se impreuna
cu un barbat Iegitim, cu AceIa cu care PaveI impreuna sufIetele Iegate
prin casnicie feI incit ii zic?: Iui Hristos ca pe-o
fecioara neprihanita unui singur barbat 1egiuit 198, (casatorie despre
care este vorba Evanghelie, cu un imparat care a facut nunta fiu-
sau)>> 199 atunci sufletul ramine atit de devotat acestui barbat atlt
de Iegat de prin Iegatura nuntii incit, chiar daca va fi fost inainte
pacatos va fi trait desfriu, din clipa care se cu
nu-i mai ingaduie niciodata ca sa pacatuiasca. nu poate rabda decit
sufletul care 1-a 1uat ca mire, e1 nu se mai desfateaza, mai mult cu
adultereIe: geIozia lui e fierbinte acum apara castitatea uniunii Ior.
Si despre Dumnezeu se zice ca e zelos, pentru ca nu indura ca un
suflet care s-a dat Lui sa se mai insufleteasca de amestecul cu demonii.
A.ltfeI, daca vede ca1cind IegiIe casniciei, cautind pril?j de a pa-
ciHui, atunci, precum este scris, el ii da carte de despartire alunga
zicind: Unde este cartea de despartire cu care am a1ungat pe mama
"oastra '{ 200 (profetul) adauga zicind : Iata, eu v-am vindut pen-
:1 u faradelegile voastre psntru pacateIe voastre am alungat pe mama
201. Cel care este gelos minat de geIozie, ros-
asemenea vorbe. Odata ce L-am cunoscut prin iluminarea cuvin-
:ului divin, dupa harul venit prin Batez, dupa marturisirea credintei,
urma unei comuniuni pecetluite prin atiteataine, de marete, nu
mai vrea sa mai pacatuim de acum inainte. nu mai ingaduie ca su-
f!etul, careeste numit mire1e sau bB_rbatul sau, sa mai petreaca im-
:Jfeuna cu demonii, sa se desfrineze cu duhurile sa se tava-
leasca pacateIor. Iar daca se poate intimpIa asemsnea
norocire, atunci vrea ca ce1 putin sa Se converteasca, sa revina sa
:aca. act de pocainta.
intr-adevar, e noua forma a bunataiii SaIe, sa primeasca cu caI-
dura sufletul care se dupa desfriu, caindu-se toata
Drecum Profetul : 202 Cind femeie se dssparte de barbatul
ajunge femeia altuia, se va mai putea la barbatul
.';'ceasta femeie nu este oare cu totul intinatii '{ Iar tu, care te-ai iubit cu
:::;:;.ulti ibovnici vrei sate intorci Ia mine ! apoi z'ice : Dupa
198. 2 Cor. 11, 2.
199. Mt. 22, 2.
200. Is. 50, 1.
201. Is. 50, 1.
202. Is. 50, 1. lnca dovada despd I,UJi Origen d'es-
istorica a Bisericii cu toate ei.
90 ORIGEN, SCRIERI ALESE
ce te-ai saturat de facut eu : intoarce-te la mine! Dar
tu nu te-ai intors, zice Domnul 203.
acest Dumnezeu zelos, daca te cauta, daca ca
sufletul tau sa se Iipeasca, daca te de pacat, daca te indruma
te daca se Se minie, daca, reIatia cu
tine, face intrebuintare de un feI de geIozie, cauta sa inteIegi ca este
pentru tine nadejdea daca, pedepsit, nu te vei pocai,
daca, indreptat, nu t::! vei schimba, daca loviturile Lui, ajuns
la aceasta de ia seama ca zelul Sau se va impo-
triva ta, va spune ceea ce a spus profetul Ieze-
chiel: domoli minia mea tine rivna mea de la
tine ma potoIi nu ma mai necaji 204. dar, dupa
cuvi:inta, mila dragostea Bunului Dumnezeu. Cind sa se indure,
ca se intristeaza este minios, de
exemplu, Ieremia: Ierusalime, ca nu cumva sufletul sa se des-
prinda de tine, tu vei fi pedepsit durere bici 205.
Daca intelegi acest3 ele sint gIasul Dumnezeu cel
de indurare : de cite se intristeaza, se arata zeIos, amenintii
cu cearta biciul: Caci pe care Domnul 11 il
CE:'arta 206. Vrei cumva, dimpotriva, sa glasul al lui
Dumnezeu care se Ia aminte la ceea ce pliin
Dupa ce a multeIe crime de popor, Eu nu
cerceta pe feteIe voastre, s-au lasat nici pe surorile
din pricina ca au desfrinat 207. Iata cIipa dureroasa, cea din urma,
c!nd nu mai pacatele noastre pedepse pentru
noastre, ci, fiindca masura pacate, Dumnezeu, cel
zelos, intoarce rivna Sa de la dupa cum s-a zis mai inainte:
Rivna Mea te va parasi Eu nu ma mihni din ta 208.
Acestea ce cuvintele: este zelos.

Sa vedem acum cel ce de se zice ca pacatele
1ilor se ped'epsesc copii, al treilea al patrulea neam.
generaI. ereticii se bazeaza pe aceslt text, a ne spune deridere,
203. [eI, 3, 7, se tn vo1um omiliile ba Ierernia.
204. lez. 16, 42.
205. [eI. 6, 7--8.
206. Ev!. 12, 6.
207. Osea 4, 14.
208. Iez. 16, 43. Origen, Sel. Exod, 20, 5-6.
OMILII LA CARTEA
91
ca n-ar putea vorba aici despre un Dumnezeu bun, cind se afirma ca
un lovit pentru pacatele altora. Insa, dupa judecata lor, chiar
pentru aceia care recunosc ca Dumnezeul Legii, care a promulgat aceas-
td, e drept, chiar daca n-ar fi bun, pe cind ereticii nu pot dovedi cum
de nu contravine simtului de dreptate faptul ca unul e pedepsit locul
altuia. Nu ramine decit sa rug;am pe Domnul sa ne faca sa
cum se potrive$te unui Dumnezeu drept bun oatare dreptate.
spus-o, adesea, ca Sfinta Scriptura nu se adreseaza omului din
afara, ci mai virtos omului dinHiuntru. Acest dinlauntru are pe Dum-
nezeu de tata, daca traie$te lucreaza dupa voia Dumnezeu 209, sau
diavo1 daca-l asculta pe acesta traie$te pacat. ceea ce Mintui-
torul nostru arata mod deosebit Evanghe1ie cind zice: aveti
pe diavol detata tineti sa faceti voia tatalui vostru, care de la inceput
a fOist ucigator de oameni n-a ramas adevar Asemenea, cita
vreme semintia lui Dumnezeu ramine intru indeplinind cuvintul lui
Dumnezeu, nu pacatuim : este nascut din Dumnezeu - zice
Ioan 211 - nu savir$e$'te pacat, pentru ca semintia Dumnezeu ramine
intr-insul, tot a$a atunci, cind diavo1ul ne convinge sa pacMuim,
primim saminta lui. daca implinim ce1e pentru care ne-a convins,
seamna el nascut, caci pacat am devenit fiii lui. tnsa
precum nu se niciodata ca, gre$ind, pacatuim fara complice,
cautind de obicei un asociaJt sau un insotitor (caci ce1
nu-l poate savir$i singur, ci ii trebuie, mod necesar, un
tovara$ a1 pacatu1ui sau), tot a$a, daca nu sint mlai multi, trebuie ca
neva, barbat femeie, sa ne ofere concursul pentru pacat. cei
care sint renascuti a$a-zicind unul altul, dupa imprejurarea care
se convtngerea 10r, urmeaza catrag din diavo1ul,
n8scuta spre nenoroc'ire. pentru a ne refer'i 1a Scriptura, Domnul
slavei 212, Iisus Hristos Mintuitorul nostru a fost rastignit, iar faptuito-
rul acestei crime pa.rintele acestei ne1egiuiri este, fara dia-
vo1ul. Ca.ci scris Satana a intrat inima Iuda Isoarioteanul,
ca sa-l vinda. ... 213.
209. 1 4, 6.
210. 1 In. 8, 44.
211. 1 In. 3,9.
212. Ps. 28, 3.
213. Lc. 22, 3. Toaia i!:ceasta regaSil,m repet",ta dp.raape verb.d.!
fragmen,te]e (Sel. Exod 20, evu! mediu, iontre la Rlaban
;-"iaur (Vezi Baehrens, cit., 232).
92
ORIGEN, SCRIERI ALESE
Parintele pacatului ,,=ste, deci, diavolul. aceasta faradelege intiiul
pe care l-a zamislit este Iuda. Insa nici Iuda nu-l pU!tea singur.
Caci cum este scris f
Iuda ducindu-se a aflat pe carturari, pe farisei pe pre'Oti le-a
zis : Ce sa-mi dati eu da miinile voastre f 214. Din Iuda
s-a nascut deci a treia a patra generatie de pacat. toate pa-
catele veti constata 'Ordine asemanatoare.
Sa vedem acum, dupa aceste consideratii pe care 1e-am facut, cum
Dumnezeu pacateIe parintil'Or pina al treilea al
patruIea neam, tacindu-se ca uita uneori pe parinti, caci despre parinti
spune nimic Dumnezeu. Diav'OIul, pacat, a orice masura,
precum pr'Ofetul spune: Intocmai cum nu mai poarte fi
curat daca a fost muiat singe ... 215, nic'i e1 nu e curat veacul
acesta nu va fi indreptat, nici pedepsit acum pentru pacatul sau, ci
t'Oate ii SiI1!t rezervate pentru veacul care va veni.
De aceea ca timpul vinovatiei saIe este h'Otarit, a intrebat pe
Mintuit'Orul: De ce ai venit aici inainte de vreme ca sa ma chinu-
f 216.
Cit va dura 1umea aceas1ta, diav'OIul, care este parinte1e
nu este pedepsit pentru vina pacateI'Or 1ui. primesc pedeapsa
fiii Iui. adica aceia pe care i-a zamislit pacat. Cu alte cuvinte.
sint oamenii care traiesc 'trup, pedepsiti de Domnul, 1oviti,
biciuiti. Caci Domnul nu vrea m'Oartea pacat'Osului, ci sa se int'Oarca
sa fie viu 217, de aceea bunatatea Sa indurat'Oare, pa-
cateIe parintilor Caci daca parintii, adica diav'01ul ingerii 1ui,
Cd stapini ai acestei 1umi cirmuitori ai intunericului (caC'i
se fac parinti ai pacatului, ca diavolul), fiind nevrednici a
fi indreptati veacul acesta, primesc ceea ce 1i se cuvine veacul
schimb D'Omnul a d1e bine ca Sai, adica aceia pe care
diav'Olii i-au facut sa pacatuiasca, dar care s-au Iegat de ca
c'Omplici as'Ociati, 'Obtina, aici j'Os, pedeapsa care li se cuvine, ca sa
ajunga curatiti 1umea viitoare sa nu mai fie asociati diav'Olului
1a pedepsirea lui. Pentru ca, indurarea Sa, D'Omnul vrea ca toti 'Oa-
menii sa se mintuiasca 218; de aceea zice: Cerceta-voi cu toi,ag fa-
radelegile cu batai paca'tele iar mila Mea departa de
214. 26, 15-16.
215. 15. 14, 19.
216. 8, 29.
217. 33, 11.
218. 1 Tim. 2, 4. Idee OmidiJa 1<1 LeV1iltic (Baehrens,
484-480).
LA CARTEA IE$IRII
93
la ei 219. Domnul cerceteaza, deci, cauta creaturile zamislite
de blestematul lor parinte, care i-a convins sa pacatuiasca, spunindu-le
fiecareia dintre ele: ((Asculta fiica pleaca urechea uita
porul tau casa parintelui tau 220.
te cerc:eteaz.a., deci, dupa C9 pacatul, te previne, te in-
cearca cu biciul cu pen:tru pacatul pe care ti l-a sugerat
<liavolul, tatal tau, pentru ca acest paoat sa pus ((In sln, adica pina
inca intrup. Astfel se Scripturii) ca "pacatele
fjarinti10r sint pedepsite treilea patrulea neam.
Dumnezeu este insa zelos urmare, nu ca sufletul,
care s-a logodit cu credinta, sa mai ramina intinaciunea pacatului.
vrea purificat cit mai repede, sa indeparteze graba necuratiile, pe
care din intimplare le-ar mai Dar, sufletul ramine pacateIe sale
zice: nu de glasul Domnului, ne face poftele
noastr9 vom aprinde un foc cinstea l'eginei cerului, cum zice pro-
fctul osindindu-l, atunci el fi pastrat peDJtru judecata Intelepciunii,
care zice: (cPentru ca lepadat toate sfaturile Mele ati ris de mus-
trarile Mele, de acee,a Eu ride de pieirea 221, sau, precum
Domnul se pronunta : de focul cel
care este gatit ingerilor sai 222.
ce ma eu doresc ca Dumnezeu sa ma incerce pentru pa-
catele mele, atita timp cit traiesc lumea aceasta, ca sa ma faca sa-i
iau aici pedeapsa pentru ca acolo, sus, Avraam sa zica despre
pe care le-a spus bogatului, legatura cu Lazar cel sarac :
<,Fiule, adu-ti aminte ca primit bune ale tale ta Lazar,
.asemenea, pe cele rele. Ci acum, a:ici, el se mingiie, iar tu t'e chinu-
.
De aceea cind Dumnezeu incearca nu tre-
buie sa fim lipsiti de Sa inte19gem ca sintem incercati
lume,a aceasta penItru a doblndi lumea cealalta., precum
zice Apostolul: "Domnul judeca ca sa nu fim
osinditi impreuna cu lumea 224. De aceea fericitu1 a acceptat de
buna toate incercarile, zicind: (Daca am primit de Domnul cele
bune, nu vom primi oare pe cele rele 225 Domnul a dat, Domnul a
219. Ps. 88, 32.
220. Ps. 44, 12. 5<e textul Ieremia 39, 32, 18 Ie:;. 20, 5.
221. pjlde 1. 24-25.
222. 25, 41.
223. Lc. 16, 25.
224. 1 COI. 11, 32.
225. 2, 10.
94 ORIGEN, SCRIERI ALESE
Iuat, Domnu1 a fEicut cum a binevoit. Fie numeIe DO'mnu1ui binecuvin-
tat 226. lnsa se indura, aI miilea neam, de cei care-L
iUbeScn 227.
Oameni ca intr-adevar, nu au nevO'ie sa fie dO'jeniti, caci ei
nu mai pacatuiesc, cum DO'mnu1: CeI care ma tine
rUllCiIen. TO't : iubirea a1unga friCan 228. De aceea, celO'r
care iubesc, numai indurarea Ie spune: Fericiti sint cei caci
de aceia se indura Dumnezeu", lisus HristO's DO'mnu1 nO'stru, a Ca-
ruia este slava puterea vecii Amin.
OMILIA
Cintarea lui Moise
15 229

Citim Sfinte1e Scripturi ca multe cinHiri s-au scris de catre fiii
lui Israil. Dintre acestea, cea dintii este cea pe care a cintat-O' pO'pO'ru1
lui Dumnezeu dupa victO'rie, atunci cind egiptenii au fO'st acO'periti cu
apa deO'dlaJta. cu FaraO'nu1 Este datina. a sfintilO'r de a inchina lui
Dumnezeu Un imn de mu1tumire dupa infruntarea cO'n-
ca. nu puterea ci mu1tumita haru1ui dumnezeiesc, au r,e-
purtat viotO'ria.
Ca cinte imnu1, ei au lua:t mina timpanul, cum se
ca. a procedat Miriam, SO'l1a lui Moise a Aar'Oll. tu, de asemenea,
daca ai tl'ecut Marea daoa aIi vazut pe egipteni scufundati, pe
FaraO'n inecat aruncaIt adincurile prapastiei, zicind: Sa cintam
Jui Dumnezeu", striga semn de multumire zicind: Sa cintam
ca intru s1ava s-a prO's1avit! Pe cal pe calaret mare 'i-a
aruncat" 230.
Dar ar fi mai bine ffid'i demn sa insO'tim cintarea cu un timpan
mina., adica. ra.s'iignind trupu1 impreuna cu patimile cu pO'ftele
IUin 231, O'mO'rind ma.du1arele ale O'mului trupesc.
226. Iov. 1, 21.
227. Ie$. 20, 6.
228. 1 4, 18.
229. OmjJja ,a VI-a, Mi,gIne, P.G., 12 b., 331-349.
230. Ie$. 15, 1. c'in,ta:re d.nal[zarla de $i ca:t1e p,utem cilti i,n
ecest volum EJS1tle cea d.jIn Omili,a 1, 1 l,a Girutarilocr.
231. Gal. 5, 24, Col. 3, 5. Comentarju] Exod 15, 1, 9I1e-
MdJ1i,am, SO;1a lui, acoT1di,nd'U-$i timpa:nul, oe $i-,a madularele pr.iJn
LA
95
Sa v'edem acum ce sa zrica Sa cintam DomnuIui
ca intru slava s-a llU e destul sa spunem: s-a prosla-
vit, textul adauga : cu
Dupa cit imi dau seama, un lucru e sa fii slavit a1t lucru e sa fii
Proslavit cu sIava. Caci DomlI1ul nosltru Iisus Hristos, Iuind trupul
Sau din Fecioara, pen:tru mintu1rea noastra, a fost pentru
ca venit sa mintuiasca pe ceI pierdut 232, dar fusese prea-
sIavit, de aceea s-a zis despre L-am vazut ll-avea nici chip, nici
frumusete fara de DQspretuit ca ceI din urma
dintre oam3ni 233. a fost insa, cind s-a suit pe cruce
a moartea. Vre:i sa cum a fost preaslavit'/ singur spu-
nea: Parinte, venit-a ceasul! pe FiuI Tau ca Fiul sa
Te preamareasca 234. P,atimile SaIe au fost, deci, penrtru sIava,
numai oa aceasta slavia ll-a straIucitoare, smeriHi. Se spune doar
despre S-a smerit pe Sine Ia moarte moarte pe
cruce 235. celea ce a prezis proorocul cind a zis: sa-l dam unei
morti d'e ocara 236. De !satjla: ,Intru smerenia ju-
decata s-a riddca,tII 237.
cu toate lacestea Domnul a fost inaItat, insa, ca sa vorbim
mod smerit, intru slava: Trebuia ca Hristos sa patimeasca
sa intre intru marirea Sa 238. Insa cind veni intru marirea TataIuQ
si a sfintilor ingeri 239, cind veni toata sltralucir'3a ca sa judece
Iumea 240, cind va ucide cu suflul gurii Sale 241 pe adevaratul Faraon,
adica pe diavoJ, cind straluci sIava ParinteIui Sa.u, cind, dupa
stralucirea smereniei Sale, va ara.ta a doua stralucire a Sa, cea a
maririi, atunci DomnuI numai oa va fi va fi ma.rit
chip stralucitor, caci toti cinstesc pe Fiul precum cins:tesc pe Tata.l 242,
infrinare, caci timpanul se confectioneaza din pie]e de anima] mort ... cf. Baehrens,
192.
232. 18, 11.
233. ls. 53, 2-3.
234. ln. 12, 1.
235. F jl. 2, 8.
236. lnt. S01. 2, 20.
237. ls. 53, 8.
238. Lc. 24, 26.
239. Lc. 9, 26 .
240. Ps. 95, 13.
241. 2 Tes. 2, 8.
2.12. In. 5, 23.
ORIGEN, SCRJERI ALESE
IJ
Pe cal pe caIaret i-a aruncat mare, s-a facut ajutorul
meu, aparatorul meu pentru mintuire. Oamenii care ne urmaresc sint
cai indraznesc a spune, toti cei nascuti din trup, sint, chip
figurat, cai. Dar ei sint calaretii 10r. Sint cai pe care Domnul ii
care strabat intreg pamintul, siIlit aceia despre care el
spune: Galarimea ta este mirutuirea mea" 243.
Sint, insa, unii care au de calareti pe ingerii lui. Iuda
a fost un astfel de cal: cita a pe Dumnezeu de calaret, el
facea parte din calarimea de min'tuire, era Itrimis impreuna cu ceila'lti
ApoSJtoli, pe cei dadea sani:rtate ceIor sIlabi, insa in-
data ce s-a pus sub ascultarea caci dupa imbucatura a
intrat satana el" 244, atunci sataIlia a calaretul lui calauzit
de frinele acestuia, el a inceput a calari Domnului
tuitorului nostru.
cei care prigoll9sc pe sfinti siIlit ca cai nechezatori. Insa
care-i frineaza sint ingerii rM, de aceila sint
Daca ca cel calie te da de cruzime
exagerata, tine minte ca-i antrena,t de calaretul sau, de aceea
este atlt de slabit atit de nesimtitor.
Domnul insaa aruncat mare caIul pe calaretul Iui S-a facut
mie mintuire. este DumnezeuI meu eu cinsti, este Dum-
nezeul parintelui meu eu estte dec'i DumnezeuJ meu
Dumnezeul meu. TataI nostru car9 ne-a dat care
ne-a renascut, este Hris'tos. Doar el ne zice: Ma sui la Tatal Meu
Tatal la Dumnezeul Meu Dumnezeul 245.
Daca recunosc ca Dumnezeu este Dumnezeul meu, eu predsla-
insa daca recunosc ca este Dumn9zeul parinteIui meu Hris-
tos, il preamari cu Nu se cere inteIepciune profunda pen-
trl1 ca sa intelegem ca Hristos, inainte de a afirma despre un
singur Dumnezeu, Sau pe Acela care prin firea
243. Avac. 3, 8. 15, 3 la Iosua c<!ii chipul
<:alre oaUJla sa se impreune cu fiicele oamenilor, pal1:ilmi pe c.are su-
fletu! cu greu, cum calaretul, cu greu.
acolo ma,i v,eniti noom,uri cu asin'U'l pe c<!lJ1ea inca-
!oca't (Clum 'am vazu1 adlci omdlila a III-a 1a La Cim,aroa 1. 2
albi, sint oa Apo.oalipsa firea <! sau Bisellica. pe
oCare Botezul a ,dar ,alti lCIai oalii di<lvolului.
244. In. 13, 27.
245. In. 20, 17.
OM!L!I LA CARTEA
97
Iucrurilor il parinte. Domnul este viteaz Iupita. Domnul
este numeIe Lui 246.
Sa nu crezi cumva ca doboara la numai batalii vazute:
supune chiar pe acelea pe care purtam nu impotliva singelui
a trupu1ui, ci impotriva domniilor, impotriva stapiniilor, impotriva
capeteniilor initunericului acestei Iumi 247. Caoi Domnul este numele
Lui nu este nici faptura a1 stapin sa nu fi,e

"CareIe Faraon 1e-a aruncat mare cei mai
din v1tejii sai - intreiti aparatori - s-au scufundat Marea
248. Faraon, ce1 mai puternic rau1tate mai mareIe nedrep-
ta.tii, a condus care1e (de razboi). Lui nu-i era de-ajuns a ca1ari pe un
singur cal,el 'a indrumat mai muilte unitati, pe care 1e-a rindui.t sa pa-
sub biciul sau. aceia pe care ii vei vedea mai degradati
prin depravare, cei mai nepasatori 1a cruzime, cei mai josnici zgir-
cenie, cei mai zapaciti ale evlaviei, sa ca sint inhamati 1a carele
lui Faraon.
se intre ii lasa sa-i traga carul, merge dus de
ei, ii indruma tinind de friu, strabatind de-a lungul vastul cimp
crimelor. Sint calareti indoiala cele rele.
Dar am vorbH mai despre calareti. Acum ar trebui sa
vedem ce semnificatie are termenul aparator (terni statores).
mi se pare ca astfel de expresie vine de acolo ca om este un
intreit izvor de pacat. Se prin fapta, prin cuvlnt, sau prin
cuget. Iar ,(intreil1; aparator desemneaza, deci, fiecare din aceia care
pun stapinire peste apara celetrei cai a1e pacatu1ui, prin am-
buscada, unul pentru a stoarce de 1a un de om un cuvint rau,
dltul pentru a impune nedreptate, sau perutru a 1ansa un gind sucit.
fine, este scris ca saminta Cuvintului 1ui Dumnez,eu cade se risi-
pe:;;te trei locuri: unele seminte cad pe linga drum sint calca,te
picioare, aHele pe loc pietros 249. dimpotriva pamintul bun adu-
ce un intreit rod: suta, sau treizeci. Caci sint trei carari ale
bine1ui: sa binele prin fapta, prin cuget, sau prin cuvint.
Aceasta a voit sa spuna Apostolul, cind zice: Pe aoeasta il:emelie
246. Ie$. 15, 5.
247. 6, 12.
248. Ie$. 15, 4.
249. 13, 4,
7 - Origcn
98 ORIGEN, SCRIERI ALESE
se aur, argint, pietre scumpe 250, indicindu-se astfel intreitul
drum al binelui. Apostolul despre intrei,tul drum al raului
adaugind: lemne, fin trestie 251.
Acest intreit ajutor sint, dec:j, ingerii rai ai lui Faraon
care urmeaza calea 10r, pindind pe fiecare din pentru a ne faoe sa
cadem pacat. Domnul ii va scufunda insa Marea ii va
preda ziua judecatii flacarii nestinse, facindu-i sa piara oceanul
chinurilor.

Iar mai departe se spune :
Se duc jos, ca piat!:ra 252.
Ce se intelege prin: in ca piatra ?In orice caz,
e vorba de pietre, din aoelea din care pot sa ridice pe lui
Avraam 253, sint acei care iubesc stri'ifundurile pretuiesc elementul
lichid, adica aceia pe care fi inlantuie placerile amare fug de lucruri1e
pIezente. Despre se zice ca: se duc la fund ca plumbul
apele cele mari 254. siI1Jt grei. profetul Zaharia arata
C'8. nedreptaJt9;a pe un disc de plumb 255. Am vazut, zice el,
femeie a$ezata pe un disc de plumb am intrebat: Ce este aceasta ?
raspunde: nedrepta\f:ea 256. Ia:ta pentru ce se spune ca oamenii ne-
drepti sint scufundati stri'ifunduri ca plumbul intr-o m'aI1e adunare
de apa.
Sfintii, insa, nu slnt inghititi, merg pe deasupra apelor, pen1tru
ca9i sint peI1Jtru ca greu1tatea pacatului nu-i apasa.
Domnul Mintuitorul nostru a umbIat pe apen caci este AceIa
care irutr-adevar nu pac'atul. Ucenicul sau Petru a umblat
el, cutoate ca a tremurat putin. Caci el nu er,a atilt de curaJt ca sa nu
fie intr-insul un oarecare amestec de plumb. Il avea, putin. De
aceea a zis el Domnul: Putin credinciosule, pentru C9 te-ai
250. 1 Cor. 3, 12.
251. 1 Cor. 3, ,12. 1, 2, Origen ,da ,amanunte spunind ca ,e vorba
de rele, ,d,e 'dIe cugete paciirtoase, dJe ,aoeea le ,ar,de Dumnez,eu
ou folc,ulcel As,upr,a lor ,al>te locuri, de plida lu-
crare, 2, 10, 4.
252. le$. 15, 5.
253. 3, 9.
254. le$. 15, 10.
255. 2ah. 5, 7. Ambele texte, din oartea din lui sint
asemanato.are oa interpretare C'U cele s'puse Omil. 6 la Isaia, Baehr,ens, cit.,
195.
256. 2ah. 5, 7
257. 14, 25.
CARTEA IE$ffiIl
99
indoit ? 258 De aceea cel care este mintuit, e mintuit foc: daca
el se plumb, focul ii va curati, pentru ca el sa devina
aur d::; mare pret. Caci, se zice: aurul acestui tinut <'Pe care il
locui sfintii este de mare pret 260, <<pe acesta se aur 261.
trebui sa .lJa foc, sa la topitorie. Caci Domnul sta
tope!?te curata pe fiii Iuda. Dar acela, care savir!?e!?te multe
fapte bune, amestecate cu putin:a nedreptate, aceIa vede topindu-se
foc ace.asta ca plumb, el este curatit ramine
gime ca aurul curat. 'lnsa, care este impovarat de plumb, tre-
buie sa arda, pentru acest plumb sa fie intregime, daca
mai ramine mic rest de aur, ceI putin acest sa fie curat. Insa
c:eI care dec:it plumb, va deveni ceea ce este scris: se pierde
in adincuri plumbul fntr-o mare adunare de ape 262.
Intrucit cxplicarea tuturor amanuntelor ar fi prea lunga, sa
multumim doar cu citeva (texte). Doamne, cine este asemenea cu
intre dumnezei'{ Cine este la fel cu Tine? Maret intru sfintenie,
fntru fapte sIavite de minuni f 263.
CeIe spuse, adica: Cine este asemenea cu intre dumnezei ?
nu fac comparatie a DUlnnezeu cu idolii popoarelor sau cu de-
monii, carora se atribuie mod fals numeIe de Dumn3zeu, c1 ele
se refera :Ia cei care sint dumnezei har pal'.ticiparea
la Dumnezeu. Despre spune Scriptura intr-un loc: Eu am
zis: Sin1eti dumnezei 264 Dumnezeu a $ezut adunarea
dumnezeilor 265.
Dar chiar daca fi, in1r-o oarecare masura, aI Iui Dumnezeu
chiar daoa ar fi primit acest num? har, nici unul diIltre ei
este asemenea Iui Dumnezeu putere dupa natura. Pe buna drep-
tate zice Apostolul Ioan: Fiilor, ce vom fi, inca nu s-a aratail:
acum, fns.a latunci cind se ararta (se de DomnuI), vom fi
258. 14, 25.
259. Fac. 2, 12.
260. Fac. 2, 12.
261. 1 Cor. 3, 12. Origen, Sel. Ps. 36 ornil. 3, 1, Luc., omril. 34
arhon 11, 2, 4.
262. m,ai multe pasajedin operele lui OrJgen, Huet (Origeniana,
Migne, P.G., 17, 999---'1000) caar afla e! alpurgatorului. re\alitate,
Orige:n vede :aoeste Incr,u1'i ptr,e,cind,u-se 'ai:ci, Idincolo. se vedea !/i H[lI1
Crouzel, L'exegese origenienne de 1 Cor. 3, 11-15 purjjjcation
J. Paris, 1972, 273-285.
263. 15, 11.
264. Ps. 81, 6. Origen, Com. tom. XVlI, 19: v-am spus cad.umnezei
ai Celui Preainalt", Peri 6, 1.
265. Ps. 81, 1.
100 ORIGEN, SCRIERI ALESE
asemenea Lui Aceasta. asema.nare nu de natura., ci din har.
De exemplu, este ca cum am zice ca un asemenea cu
ace1a, ale cdrui trusaturi reproduc pictura. ce frumusetea,
e1 poate sa fie asemenea, dar reaHtate e1 este departe de original.
d2-0 parte avem carne frumusetea un.uitrup viu,
dar pe de alta parte, avem trasaturi culori expuse pe lipsita
de impresii. Nici unul dintre zei nu este deci asemenea lui Dumnezeu,
caci nici unul nu-i neva.zut, necorporal, fara de inceput fara.
de nici unul nu-i creatorul tuturor lucrurilor, afara. doar de
cu Duhul Sfin:t.
v
"In.tins-ai dreapta Ta pamintul i-a 2661:>.
azi mai inghite pamini.ul Oare nu se pare
ca pamintul inghite pe cel ce nuare decit ginduri fapte
pe cel care despre pamint, apara. pa.mintul, pamin-
tu1 pune e1 toata nadejdea sa, cel care nu ridica niciodata
sa spre cer, nu viata viitoare, nu se teme de jude-
cata Dumnezeu, nici nu la fdgaduinte de fericire, ci
cugeta tot tilnpul numai 111CfUi:i prezente suspina. dupa lucruri

Cind vei un astfel de om, poti spune ca l-a
Cind vedea un om deda,t cu totul depravarii pld.-
cerilor trupului duhul nu are nici putere, carnea inSJlll-
nind totul pentru el, poti spune ca pe acest om, de ase:rnenea, I-a
:nghitit pamintul. pe mine ma zguduie, cind se zice: lntins-ai
Doamne dreapta Ta i-a inghitit pamintul 267. Ca cum s-ar inte-
lege : pamintul de aceea i-a inghitit pentru ca Domnul a intins dreapta
Sa! Daca consideri ca de 1a inaltimea crucii Domnul intinde toata
vremea miinile Sale catre un popor necredincios razvratit 268
moartea a pedepsit fa.radelegile acestui popor necredincios, care
striga: "Sa se ra.stigneasca! Sa se rastigneasca ! 269, atunci vei des-
coperi intelesul acestor cuvinte: a intins mina Sa pamintul
inghitit. Nu :trebuie pierduta cu totul nadejdea, caci daca omul
se posibil ca cel in9hitit (de chit) sa fie aruncat
afara ca
266. 1 ln. 3, 2.
266 b. le$. 15, 12.
267. Ie$. 15, 12.
268. ls. 65, 2.
769. Lc. 23, 21.
LA CARTEA 101
lnsa considel" pe jJe toti, ne tine pamintul inghititi
L:.r] :ncurile iadului; de aceea Domnul nostru coborit numai
;)e pa.mint, partiIe ceIe mai de jos aIe pamintului Acolo
ne-a aflat pe toti inghi,titi intunericul lnortii sco-
ne un alt nu pe pamint, ca nu cumva sa fim
. ar ingllititi, impara.tia cerurilor.

"CaIauzit-ai cu lnila Ta acest pOjJor, pe mintuit,
cu ]):lterea catre sfinta odihna))
Dumnezeu "a indrumat intru dreptate poporul Sau, pe care 1-a
mintuit prin baia na;;terii celei de a doua, prin indurarea
Dullului Sfint 273. Caci nadejdea da celor
c<lre se pocaiesc, precum nadejdea cununii durerea ranilor
c'O]or care lup.tEi.

Auzit-au neamurile s-au Frica i-a cuprins pe cei ce
Iocuiesc Fi1isteia. Spaimintatu-s-au capeteniile Edomului, cutremul"
i-a cuprins pe conducatorii Moabului. locuitorii Canaanului
pc'?rdut cumpatul 274.
Din punct de vedere istoric, unul din aceste popoare nu s-a
aflat amestecat printre prevederile implinite. Cum apar, deci, edomi-
tii, moabitii, fi1istenii c91elalte popoare spaima,
si minie'l Daca recurgem insa 1a intelepciunea spiritua1a, vom afla
ca filistenii, adica popoarele care se Edom, ce inseamna
pamintesc, s1nt agitate, pentru ca mai-marii acestor popoare se agita
5: tremura, frica ii cuprinde, cin(l vad imparatiile 10r, care sint
:ad, sint invadate de Acela care a adincurile pamintului,
:-entru a smulge pe stEjpiniti d9 De vine teama cu-
tremurarea 10r, caci au incercat maretia bratului Sau. Locuitorii
Canaanului au pierdut ei, cu totii, indrazneala; spune aceasta
::ume1e 10r, care inseamna schimbare mobilitate. Vazind impartltia
270, 4, 9,
271. Lc. 1, 79. Inva.ta.tu!1a despre cobariroa 1a iad a Mintuitoru1ui da
O!"igen sii scoatii incurajatoare des;pre prezentii a cre!itinilor (de
:":Jbac, cjt., 155).
272. [e$, 15, 13,
273. 3, 5.
274. [e$. 15, 14-15.
102 ORIGEN. SCRIERI ALESB
Ior clatinindu-se, pe Celtare Iegat casa Ior pradata 275, groaza
frica mare a cazut peste ei, pentru ca inaintea maretiei bratului Sau
sta't multi 276. D? ce se tem demonii? De ce tremura? Desigur, de
crucea Hristos, care 'le-a despuiat domniile puteriIe lor Ie-a dat
vileag 277. Iaita-i deci de frica de cutremur, cind va.d
semnul cruci infipt temeinic "maretia acelor brate, pe care
Domnul lre-a fntins pe cruce dupa ce spune: toata vremea am
tins mfinile mele spre ac?st popor necredincios fatarnic. se
vor teme spraima cuprinde, decit daca vad, fine, aceasta
cruce a Iui Hristos daca puteti spune : Mie sa nu-mi fie a ma lauda,
Hira numai crucea Domnului meu Iisus Hristos, prin care lumea este
rastignita pentru mine eu lumeII 278.

Au stat multi ca piatra ce trece poporul Tau, Doamne,
ce va trece poporuI pe care I-a 279.
deveni ca piatra ealtceva a fi din fire, caci nu poti
deveni ceea ce n-ai fost mai fnainte. Aceasta constatare e valabila
cei care spun Faraon egiptenii erau rai din fire nu din libera
Ior voie au ceea ce au facut, dar ea pe raceia car:! acuza
pe Dumnezeu-Ziditorul ca ar fi crud, pentru ca preface pe oameni
pietre. Dar inainte de a vorbi bIasfenii, sa cintareasca cu atentie cele
scrise. Caci nu zice : sa se faca intocmai pi1a1tra atit, ci se s'ta1tor-
timpul natura p9depsei. Se spune doar: ce
poporul tau, Doamne, ceea ce vrea sa spuna ca dupa trecerea
rului ei nu vor mai fi ca piratra. Caci vad ca cel dintli popor, cel care
a fost noastra, a ca piatra, aspru Incredul, dar nu
ca sa ramina. dupa aceea cu firea ca pratra, ci doar ce trece
acest popor, poporul pe care Domnul I-a poporul lui Israel prin
urmare; atunci Isrlaelul oel dupa trup "a fost lovit, parte, d9
orbire, pfna ce intra tot numarul paginilor 280, insa cind va
275. 12, 29.
276. Ie$. 15, 16.
277. CoI. 2, 15.
278. 6, 14.
279. Ie$. 15, 16.
280. Rom. 11, 25. cum .am amiJ1
r
tilt mai in'aM1te omilia 3, 2 drupa
<:um Origen lrn Perj arhon, 1, 8, parere,a fatalistaa gnosticilor e
pe care comb'ate u!?or, ,accent:uinclJu-se libertatea voQi, i,ar i!1IU invirtosra,rea
firii de la !Ilarturii, Despr,e impiertrir'ea prrovizor1e 'C!ip'O'i min1u,ir'e,a finalii a
poporului evreu sii se v,a,jii tot aici la Ieremi,a.
OMILII LA CARTEA IE$IRIl
103
intra ItOt numarul paginilor, atunci intregul Israel, pe care invirto-
-5area necredintei l-a facut ca piatra, va fi mintuit. Vreti sa vedeti
cum fi el mintuit? Dumnezeu, ce zice? ca este destul de puternic
sa ridice din pietrele acestea pe fii Avraam 281. Ramin deci deo-
camdata pi,etre, pina ce vq.trece poporul Tau, Doamne, acest popor pe
care Tu l-ai !.
Insa daca Domnul esrte Facatorul a toate, trebuie vazut
ce inteles se zice ca e'ste cel care este al Lui, care, fara in-
doiala, ii apartin9 cum ne spune Deuteronomul: Nu este oare
Dumnezeul tau, Cel care zidit te-a 282. Se vede, deci,
ca nimeni nu decit ceea ce n-a avut.
Pe aceasta se intemeiaza ereticii pentru a afirma despre Mintui-
torul ca cei pe care ll-au fost ai Lui, deoarece astf91 :tre-
buia sa pIateasca rascumpararea oamenilor, pe care Dumnezeu-Tatal
i-a crea,t, Este realita1te, zic ei, ca fiecare cumpara ceea oe nu are.
De aCgea zice Apostolul: ati fost cumparati cu pret 288. Dar as-
culta ce spune profetul: Pentru faradelegile vOas1treati fost vinduti
pentru pacatele voastre am alungat pe mama voastra 284.
dar, ca toti sintem fap:turile lui Dumnezeu, dar ca fieca[!e
este vindut pentru sale ca nelegiuirile l-au instrainat de
propriul 'lui sintemai Dumn9zeu, pentru ca ne-a
creat, dar am devenit robi diavolului, devreme ce am fost vinduti
pentru pacate, insa Hristos ne-a rascumparat 285 pe cind slu}eam inc1a
acelui domn caruia i-am fost vinduti pentru pacatele noastre. asif:fel
$:-a primH Domnul din nou pe cei pe care ii crease,
schimb, ca pe straini, pe cei care, pacatuind, cautasera un
stapin.
just, fara indoiaIa, a zice ca Hristos ne-a rascumparat, de vre-
me ce ne-a platit cu singele Sau. Dar diavolul, a dat el ceva
schimb pentru a ne cumpara? Asculta cu atentie! Plata diavolului
este omuciderea, c'aci ucigator de oameni este inceput 286.
Daca comis tu omucidere, fost firesc sa tu pIata
diavolului? Plata diavolului este adulterul, caci adulter dia-
281. 3, 9.
282. Deut. 32, 6.
283. 1 Cor. 7, 23.
284. 15. 50, 1.
785. GaI. 3, 13. Origen, Comm. Joh. 6, 274: acest Miel a adus cu pretul
pentru faradel,egile faaurte ,de '11101. pe }arg, L. Bouy,er,
mysIere pa5caI, Pari,s, 1846.
286. 1n. 8, 44.
1C ..
ORIGEN, SCRIERI ALESE
pus cI1ipul $i scrisaarea" Ai savfr$it tu adulter?
Atunci primit de diavoI moneda. Furtul, m5.rturia mincinoasa,
jaful. violentc, t06.te acestea constituie cl$tigurile comoara diavo-
caci un astfel de provlne din tezaurul monetar. Cn astfel
c/e bani ii pIate$te el pe cei cumparati, 1i face pe cei care
primit oricit de mic fi acest soi de cl$tig. tem 1ns5. ca
diavolul nu cumpara pe ascuns, ci cu $tirea noastrii, pe dintre
aceia care sfnt Bisericii, pe care sint aici. Matem chiar sii vire
ace$ti arginti, pe care ii pIatim, dintre anume ca
cumva sa scrie pentru ei: zapisul potrivnic noud>J 283 $i sa nu alnes-
tece $i slujitorii Dumnezen pe cei pe care i -a facut robi
sai cu pretul pacatului. Caci cu a$a ceva se indeletnice$te cel vraj-
m6.$ 289, amestecind saminta cea 290. Cu toate acestea, daca
cineva a fost in$elat de diavoI a de el astfel de
sa. nU-:,ii piarda ca.ci rnilostiv $i indurat este D::;mnul)} 291.
nu voie$te moartea pacatosului, ci sa s::: fntoarca. $i sa
Pe ceI care se pocaie$te cu lacrimi i1 iarta. Doar spune profetul: dace.
te intorci catre mine cu lacrimi, fi mintult ::9:3.
Aici ne-am indepartat putin de tema noastra, voind sa explicam
cum s-ar putea zice ca Dumnezeu ci$tiga pe cel care este aI Lui
ca Hristos rascumpara cu scump singele Sau pe cei pe care diavo-
i-a dobindit prin tIrgul josnic al pacatului.

Mai departe se spune: 11 vei duce pe el vei sadi muntele
mO$tenirii tale 294. Dumnezeu vIea sa ne sadeasca nici Egipt,
nici locuri urite josnice, ci, pe cei pe care-i a$eaza, vrea sa-i sa-
deasca. muntele mO$tenirii Sale. Nu se pare ca aceste cuvinte il
duce vei sadi, ,au aspectul unei adresate unor copii in-
drumati spre fel de instructie? Daca ai urechi de auzit 295,
287. 22, 20.
288. Col. 2, 11.
289. 13, 28.
290. 13, 27.
291. 110, 4.
292. Iez. 33, 11.
293. [s. 45, 22. chip impresionant revine Origen <lsupra iertarii pacatosului
convertit m,ai i,n Omil. Lev. 9, 8:<li <1uzit cum chi,ar daca pacatuit, i1lltorcindu-te
lepadind de la tine cu cainta poftele pacatoase, poti ajunge sa f!i numit sfint 1.
Dar, multe a1te locuri el s veded indicele.
294. Ie$. 15, 17.
295. 13, 43.
O:.HLl! LA 105
atunci sa intolegi CU111 DUln:::.ezeu, ca sa nu ajungi sti-ti in-
chipui ca i;::,fige doar pamint cite ramura de masIin sau <:::lt
butuc de felul acesta, atunci cind cuzi ca $i
din locuri poti inteIege cum Dumnezeu. Zice doa:' pro-
fetul: Via dl:l Egipt ai illUtu.t-o, izgonit-ai nearnuri rasadit-o
;Je ea. Cale facut inaintea ;;i rasadit rac!acini:e ei S-Q umplut
pamintul. Umbra mladitele au acoperit cedrii Iui Dumne-
zeu 296. Vezi, dar, cum $i unde 1
s[; '[11 Iocuri de rind pe d:n L]ipt, pe
care i-a indrumat ale vea(ului c,'edint&, CEI. s{cdirea
lor sa se faca pe indltimi. vrea, dal', Cd Sd saIb.$luim munti,
fnsa acolo, sa pe pamint, nu ca
Sa sa-;;i lase rodul parasit pe pamint, vrea ca ramur:le sa s?
sa S8 Iidlce binc spre inaltime, pent:u care cresc sa
rlU se jJrjI:.da d.e arbor? de cei ill6.ri inalti di
::':1 DUill.n.zeu. Caci cedrii Iui Dumn",zeu, consider a fi proorocii ;;i
Apostolii. U11i::'l cu aCi?ia, pe ccre Dumnezeu a
din Egipt dacd. multumita la.starilor Ior sprijiniti pe
devenim ni$te vite Iegate lega.tura iubirii reciproce, nu e nici
indoiala atunci yonl rod Ca.ci tot pomul care nu
are roade se se arunca foc 297.

In locul gatit, pe care Tu Doamne 298. Vezi bunatatea
lui Dumnezeu cel indurator ? nu vrea sa te angajeze Ia orice munca,
nu vrea ca tu sa-ti zide$ti singur un Asculta zice
Dumnezeu Evanghelie: au muncit ati intrat mun-
ca ]or 299,

cel sfint, care miiniIe TaIe I-au pregatit,
Doamne 300.
Cortul sau templul Iui Dumnezeu este numit sfint , pentru
ca pe cei care se apropie de el. Nu se spune facut de mina
:::96. Ps. 79, 9-11. Despre "'oedri:i cei m.ari .ai Dumn.ezeu Origen
!n 5<:1. jn Iezech. 17, 22.
e ,adeseori simbolul BiseI1iaii l.a Origen. se v-edea .il1Jdicel.e.
297. Lc. 3, 10.
298. lel}. 15, 17.
299. 1n. 4, 38.
300. 1el}. 15, 17.
106
ORIGEN, SCRJERI
omului, ci de mina lui Dumnezeu. De ce oare'/ Dumnezeu pentru tine
se face plugar fauritor, pentru ca nimic
sa nu-ti lipseasca. Asculta pe Pavel, zicind: sinteti ogorul
Dumnezeu, sinteti 301.
Care este deci acest sfint pe care nu l-a facut mina omului
Ci pe care bratul lui Dumnezeu l-a pregatit '/
Ascultati ,Intelepciunea 302 care zice : zidit casa. cred
ca aici este vorba despre intruparea Domnului. Caci n-a fost facuta de
mina oamenilor, nu printr-o lucrare omeneasca s-a zidit acest templu
trupul Fecioarei, precum a prezis Daniel: piatra s-a desprins, nu
<le m'ina, a crescut munte mare ... 803.
Acesta este sf1nt, din trupul pe care l-a luat
cel desprins nu de mina, adicii fara osteneala oamenilor, din firea ome-
neasca din substanta carnii.

Doamne, Tu, cel ce veac veacul veacului
djncolo de veacuri inca ... 304.
de cite spune : veacul veacului, care se indica un
lung interval de timp, dar un isfir$it, acela$i timp, adaugindu-se
un a1t veac, se perioada de timp, dar fara a indeparta
timpul. chiIar daca se vorbe$te de vecii v'eci1or, se indica un aIt
termen, care poate este necunoscut de 'este hatarit ca termen, de
Dumnezeu. Insa prin dincol0 de veacuri, care
fraza, nu se fixeaza 'termenul, nici sfir$itul. Cu toate ca ai putea crede
ca ea implica ideea sfir;;itului, cuvintul profe'1ic spune tO'tdeauna:
$i inca, ca $i cind s-ar spre tine pentru a-ti spune: Tu
crezi ca Dumnezeu va domni <<V'ecii vecilor '/ va stapini mai
mult. vecii v9cilor '/ inca. orice vei zice despre trainicia
acestei domnii, profetul iti va spune inca.
301. 1 Cor. 3, 9.
302 Pilde 9, 1.
303. Dan. 2, 35.
304. Iel). 15, 18. Origen hom. 2, 3.Cred'em ca ,e rprea mulit sa
deduci de aici ca Origenar sustine concePti,e ,a Maicii cumcred
de Lubac 163) aItii. vecii vecilor, ,a se vedea 3,
5 (Baehrens, cit., 203).
LA CARTEA


intrat carul Faraon cu carele cali:iretii mare a adus
peste ei Dumnezeu apa m.arii, j'ar fiii Israel au mers ca pe uscat
mijlocul 'tu, daca fiul Israel, vei putea ca pe
uscat mijIocu:1 marii. Daca te vei gasi mijlocul unui neam necre-
dincios desfrinat, dar ca lumina soarelui, s'tapinind cuvintul etii
care indruma spre marir'e 306, se pocrte intimpla ca tu sa treci
aceasta lume fara ca apeIe poftelor sau valurile tulburate ale paca-
telor sa rte stropeasca.
Insa, pe cel este egiptean care calca pe urmele Faraonu-
lui, valuri1e pacatelor il Dimpotriva, cel care urmeaza Hris-
tos precum a mers Israel: apele formeaza perete la dreapta
la stfnga, iar el inainteaza mijlocul ca pe uscat 307. se
ahate nici la dreapta nici la stinga, cindajunge la libertate
clnta imn de biruinta: cinta Domnului, ca a
fost cu marire preasIavit 808, Iisns Hristos, Domnul nostru, a caruia
este m,arirea pu'terea vecii veci1or.
OMILIA
Despre iemeia insarcinata
pe care doi barbati au lovit-o
ea a lepadat fatul 309.

De se bate niscaiva oameni femeie insarcinata
aceasta va Iepada copilul sau fara alta vMama:re, sa se supuna cel
vinovat Ia despagubirea ce va cere barbatul acelei femei ,eI va
trebui sa despagubire de onoare. Daca fatul a fost format,
atunci sa pIateasca suflet pentru suflet 310, ochi pentru oc'hi, dinte pen-
tru dinte, pentru mina, picior pentru picior, arsura pentru ar-
sura, vinataie pentru vinataie 311.
Cred ca !lucru caretrebuie cercetat este: sub ce titlu al
ltgii Se afla. aces'te Tot ce se prevede aici lege,
305. Ie$. 15, 19.
306. FjJ. 3, 15-16.
307. Ie$. 14, 22.
308. Ie:;. 15, 1.
309. OmjJjaa X-a 1a Ie$. M.G., Itom. 12 b., CQl. 369-374.
310. Viiata p:enIbru
311. Ie!j. 21, 22-25.
108
ORIGEN, SCF.IERI ALES:
cum S-Clr credc. unele sint numite 10ge, alts-le nlarturii sau
l'unci, sau judecati. Avem aici ceea ce arata mod cvident
psallnul al 18-1E,a, asellla:1ind toti &ce:;;ti DOlnnului este
fara prihana, Domnului e aedincioasa,
prunc:ii. Judeci:itile Domnului sint veselesc inilllile ;
porunca Domnului este stralucitoare, OC]lii; frica cle Dom-
este curata, ["nline veacului. JudecatilE::: Domnului sint
ad9vdrate, toatE::: indrepta.tite 312.
Ace3stil varietate de prescriptii, care se Lege, adica
ceea ce am citit mai inainte se rinduie:;;te sub numele de decizii sau
Iegiuiri. aceasta privintd S-a zis mai inainte : Iata legiuirile pe care
vei veder}} Nu este insa momentul sa lamurim deose-
dintre ace;;;ti t.erllleni. Ne obligam sa explicam numai textul care
a fost citat. Sa :;;tirn, insa, ca parte din ceea ce a spune se afla
Evanghelia dupa Matei 1egatura cu spusele Domnului: Ati auzit
zis: ochi pentru ochi dintre pentru dinte. Eu insa Vd spun
voua: sa nu stati impotriva ce1ui rau, iar cui te p'?ste obrazul
drept, intoarce-i pe cel sting 314.
Dar poate ca un cititor atent al Scripturii ar zice ca acest pasaj al
nu se refera. textul nostru din Ie:;;ire, ci mai degraba
acest text din DeuteronOln: De se ridicaasupra cuiVa martor ne-
drept, invinuindu-1 de intre care este pricina, sa se infa-
inainlea Domnului, preot sau Ia judecatorii care vor fi
zHele acelea, judeca.torii sa cerceteze bine daca martorul acela
fi martor mincinos va marturisi strimb impotriva fratelui sau, sa-i
faceti ce sa faca el fratelui sa.u. sa raul din mijlo-
cul vostru. vor auzi ceilalti :;;i se vor teme nu se vor apuca sa
mai mijlocuI vostru acest rau. Sa nu-l crute ochiul tau, ci sa
ceri suflet pentru suflet 315, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mina
pentru mina, p.i.cior pentru picior 316. cIar cele doua locuri se
aseamana nu se sigur care din cele doua texte se refera
gJlelia, care incepe cu vorbele: Ati auzit ca s-a zis: ochi pentru
ochi, dinte pentru 317.
312. Ps. 18, 8-9.
313. 21, 1. se ve-dea OmjJ. Num. 1.
314. 5, 38-39.
315. adica: vii.J.tii pentru vioata.
316. Deut. 20, 1&-21.
317. 5, 38.
CARTEA
109

revenim la textul din 318, unde doi oameni, certin-
du-se, lovesc atit de greu femeie insarcinata incit e
fie format sau nu. Sa examinam mai intli cazul cind fatul e lepa.dai,
inca neformat. Vedem ca unul singur din cei doi ba.rbati sint de
pedeapsa, vreme ce discutia se d'lCe pe t?nla a doi. Pentru ce S9
zice Ca. barbatul (femeii) ii fixeaza lor amenda, care are
S-O plateasca el, Ca. vor pHiti, ca intregire a onoarei ? ce
aceasta onoare ? Daca femeiia impovaruta ar fi fost de catr?
cei certati, iar fa.tul este lepadat, deja format, se Ca. S8
da viata pentru viata, adica crima se pedepsi cu moartea. Insa
marea ochi pentru ochi, dinte pentru dinte pretinde lamurire, caci
pare posibil ca un fat nascut mort, acelea, sub
de picior a unui oarecare, sa fi pierdut sinul maicii sale un ochi,
pentru care acest om lipsit de un ochi prin judeca.tori.
Sa ca este vorba de un fat deja Ce sa zicem
despre dinte? avui oare fatul dinti inca sinul mamei sale, pentru
ca delicventului si.H poata smulge? Iar daca
ac-eea care a avortat, cum s-ar putea concepe ca femeie, avortincl.
iJierde ochi sau sufera de dinti ? Dar sa admitem ca. ea a fost
la ochi sau un dinte ca aceasta sa. fi fost cauza lepadarii fatului,
sa presupunem ca ea a obtinut contuzie ce vom zice
d?spre arsura arsura? timp ce se cearta. doi ba.rbati, fe-
meia, care este de fata, poate sa arsa. sa plateasca. arsura. pentru
::rsura? Scriptura sint atitea probleme care se pare ca nu pot fi
tot acest text, care se refera la fapte asemanu-
Sa presupunem cazul ca s-ar fi ivit un martor mincinos pen-
tru a aduc? invinuire mincinoasa, pentru a acuza pe un om de imjJie-
va fi adus fata judecatorilor, care vor face ancheta te-
meinica pentru a constata ca acuzatorul n-a spus adevarul: cum ar
judccatorul, care cerceteaza fiira mila marturia mincinoasa, sa
incu1patu1ui pentru cea a unui inocent ? Ca cum, zice eu,
putea sa smulga ochi pentru Deci, acuzatul pe n9drept
C.r fi ranit la ochi de acuzatorul sa.u, sau la dinti , la miini sau
.:.::
318. Ie$. 21, 22-24.
110
ORIGEN, SCRIERI ALESF.
Acestea ne sint spuse peniru a arata ca cele doua texte nu sint
prea de explicat. trebui sa se vorbeasca din punct de vedere
al istoriei, pentru a cerceta intelesul duhovnicesc, caci Legea este
duhovniceasca 319.

De fapt, alegoric, care de es1e foarte larg, este aici
destul de limitat. facem tot posibilul ca sa explicam ceea ce
se pare. Precum am mai spus-o, Scriptura partile sufletului sint ex-
primate cu termeni ca partile trupului functiuni
asemanatoare. De exemplu, cind se spune: Tu vezi paiul din ochiul
fratelui tau birna din ochiul tau nu j,ei seama 320. Sigur ca aici
nu este vorba de ochiul trupului care birna, ci despre ochiu1
sufletului. Precum se mai zice: Cel care are urechi sa auda 321, sau:
Cit de frumoase sInt pe munti picioarele trimisului care
pacea 322. mu1te asemenrea.
Anticipam aceasta observatie, pentru a nu fi tulburati de alte ase-
lllenea utilizari ,ale partilor
Deci, iata doi barbati care sint disensiune, analizind
aspecte ale Legii care, pentru a intrebuinta limbajul Apostolului,
"sufera de cearta discutiilor 323.
$tiind ca astfel de certuri se ivesc, de obicei, frati, Apostolul
da urmatoarea indrumare: Nu certati pe cuvinte, care nimic
nu folosesc, decit la surparea ascultatorilor 324, alt'a parte: Fe-
sa certati pe chestiuni ale Legii, ca ele dau
dispute un slujitor Domnului nu trebuie sa se certe 325.
Cei care discuta jurul unor astfel de probleme 1e fac spre pa-
guba ascu1tatorilor ei 10vesc pe femeia impovarata fac sa
1epede fatul forma't sau nu, caci aceasta femeie impovarata este sufle-
tul care vine sa zamisleasca cuvintul lui Despre acest 1u-
cru gasim alt loc scris : De frica Ta, Doamne, ne-a apucat dureri1e
facerii am lepadat fatul 326.
319. Rom. 7, 14. ,aici Orig,ene l,ui de
cjt., 223).
320. 13, 9. se vedea "Peri arhon, 11, 9. Unii vad ,aici temei ,pentru
inceputul unei 'doctri'ne despre cel,e cinci <lJe omrului. de Lubac, 224.
321. 13,9.
322. Is. 52, 7.
323. 1 Tim. 6, 4.
324. 2 Tjm. 2, 14 23.
325. 2 jm. 2, 24.
326. Is. 26, 18.
OM!L!! LA CARTE.A
111
Cei concep ajung sa nasca nu se aseamana cu femeile, ci
mai degraba cu barbatii, anume cu oamenii sfir!;)it, sa
ascuItam pe profetul care zice: Oare tara S3 na!;)te intr-o singura
Ull dintr-o data ? 327.
Aceasta este deci generatia celor desavir!;)iti care nasc, insa!;)i
ziua cind au conceput.
Insa pentru a llU se parea ca va spun Ull lucru nou, afirmind ca
barbatii nasc, v-am avertizat ce inte13s trebuie lua1te acele CU-
vinte despre madularele trupului, evitind semnificatia corporala
adoptind pe cea a omului launtric. Despre aceasta asculta, daca vrei,
ce spune Scriptura Apos;tolul care zice: copiii mei, pe care
y-am nascut din nou, C9 Hristos prinde chip 328.
Sint oameni puternici, cei care nasc feIul acesta,
care concep sau care fac sa rodeasca faptele cuvinteIe credintei pe
care zamislesc. Suf13tul care a zamislit, dar pastreaza saminta sa
sinul sau llU da nimic la lumina zilei, se nUme!;)te femeie, dupa CU-
\'intele profetului: Durerile na!;)terii le-a ajuns, dar ele nu au
sa nasca)) 329.
Acest SUfl3t, a!;)a-numita femeie, din pricina slabiciunii ei, este
emotionata cind doi barbati se cearta ajung Ia Iovituri, ea
C.;unca pierde cuvintul credintei pe care I-a conceput durere.
Aceasta este disputa care aduce prabu!;)irea ascultatorilor. Daca insa
sufletul astfel scandalizat 13apada cuvint neformat, se zice: sufera
durere. Tu ;trebuie sa !;)tii daca uneIe suflete s-a format deja cuvintul
si altele inca nu. Apostolul ne aliniatul pe care l-am amin-
:1 t mai sus: ce Hristos va prinde chip 330.
Or, Hristos este Cuvintul lui Dumnezeu. cel9 de mai su.s,
Payel ne arata ca timpul cind el scria, cuvintul Dumnezeu
luase inca chip ei. Daca el este astfel lepadat inainte de a fi for-
mat, insemneaza ca lucrul 'se face prin durere. despre pedepsir.ea
invatatiIor ne invata Apostolul cind zice: Daca Iucrul lui va arde, el
pagubit, dar se v,a mintui insa ca foc 331. Domnul zice
Evanghelie: Ce va folosi omului daca va ci!;)tiga Iumea intreaga,
iar sufletul sau il va pierde sau va suferi paguba?" 332. De unde pare
a rezulta ca anume pacate provoaca suferinta, nu insa moarte, pen-
327. [5. 66, 8.
328. Gal. 4, 19.
329. [S. 37, 3.
330. Gal. 4, 19.
331. 1 Cor. 3, 15.
332. Mt. 16, 26.
112
ORIGEN, SCRIERI ALESE
ca ce1 care indura aceasta suferinta este mintuit, cu toale c&
ca prin foc", De aceea consider eu ca afirma Episto1a
sa ca anumite pacate duc la moarte, dar toate 333.
Care sint felurile de pacate carc duc la moarte care sint ce1e care
duc 1a moarte ci la paguba, cred ca este dat fiecaruia a 1e
cu deoarece este sais: cine 1e pri-
cepe ;);;4. Cu toate acestea, multumita celor spuse parabolele evan-
ghe1ice, putem cel putin parte, ceea ce se paguba
cind ce profit iese din negustorie din imputarea beneficiu-
lui 335, de exemplu, cind Evanghelia se refera 1a cei cinci talanti, care
adus cinci, asemenea cei doi talanti, care adus alti doi,
mai ales cind este vorba de drahme, de dinari, de talanti sau despre
suma oarec3.re d3 argint sau chiar cind se zice ca tatal fami-
1e cere slujitorilor sai descarcarea socotelilor, cind se aduce
care li datoreaza zece de talanti 336. fi vorba despre
pedeapsa induIata, cind, de exemplu, cel care 's& primeasca.
plat& de zece mii, nu decit opt ori sau chiar mai putin
Se zice ca a fost lovit de aceasta pedeapsa cel caIe a provocat
Ilnui om slab simtitor pricin& de scandal.

se spune: va da desp&gubirea ce va cere barbatul,
trivit cu hotarirea judecatorilor 337, Barbatul sufletului este stapinul
lui, Dupa cele ce le Va arata acesta, adica Hristos care este deasupra
tuturor stapinilor, sau acela care locul lui Hristos conduce Biserica,
jn de doctor a1 sufletelor, omul care s-a certat spre: surparea
ascu1tatorilor 338, va fi de pedeaps& numele care a
lepadat un fat inca neformat, Aceasta se poate intelege 1egatura
cu smintirea catehumenilor inca neformati. Se poate intimpla, cele
din urma, ca cel ce a ranit sa repare raul pe care l-a sa dea
sufletului ceea ce a pierdut, procedind cu cinste, cu smereni cu
rabdare)}, precum spune Apostolul: indreptind cu blindete pe cei care
stau impotriva 339, nu duhul razvratirii, ca prima dat&, cind a pri-
cinuit sminteal&.
333. 1 In. 5, 16.
334. Ps. 18, 13.
335. 19, 13. se ved'ea 25, 14 urm. Origen, Qn Math. tom. 14, 7.
336. 18, 23
337. Ie[$. 21, 22.
338. 2 Tim. 2, 14.
339. 2 2, 25.
O\{!L!I LA CARTEA IE$IRII

$i daca fatul era format, el sa plateasca viata viata 340.
Fatul deja format fi Cuvintul lui Dumnezeu inima sufletului
aceluia care a primit harul Botezului sau care a conceput cuvintul cre-
dintei intr-un mod mai limpede mai neindoielnic. Daca acest suflet,
certurile exagerate ale invatatilor, a lepadat Cuvintul
se aseamana ace10ra despre care Aposto1u1 spunea ca s-au intors ca
sa se duca dupa satana 341, atunci se va da ((suflet pentru suflet 342.
la ziua judecatii se poate auzi de 1a Judecator, ca S9 pot pierde
sufletul trupul gheena 343, caci intr-un alt loc profetul zice Ieru-
salimului: dau Egiptul pret de rascumparare pentru tine, Etiopia
Saba locul Hiu 344.
Acest text s-ar mai putea aplica la cel car'-a, simtindu-se vinovat
de sminteala, da viata pentru cel pe care l-a facut sa cada, silin-
du-se la moarte sa-l ridice, sa-1 refaca sa-1 redea credintei.
Sa dea, oc'hi pentru ochi, c-a1 care a cuiva ochiu1
adica daca tulburat mintii. urma, deci, ca cel
ce conduce Biserica sa-i scoata un ochi, iar acel duh tulburent sal-
batic, care a produs sminteala, sa fie dat Daca a ranit dintele,
cu ajutorul caruia ascultatorul potrivea bucate1e de hrana ale
cuvintu1ui lui Dumnezeu, macinindu-1e cu 'ajutorul maselelor ca sa 1e
faca sa intre stomacul sufletului sub forma unui gind subtil, daca
deci a stricat sau a smuls acest dinte, incit sufletul, din pricina certei
sale, nu va pUitea asimila mod subtil duhovnicesc cuvintul lui
Dumnezeu, atunci sa se smu1ga dint9le celui care n-a $tiut sa macine
sa imparta bine hrana Scripturilor. Poate ca din aceasta pricina a
zis Domnul: Tu ai zdrobit dinte1e 345, iar alt loc Ma-
sele1e leilor le-a sfarimat Domnul 346.
A$adar, daca rani1e loviturile suf1ete$ti sint designate prin ma-
dulare a19 trupului, atunci pare firesc sa se pretinda (<ffiina pentru
mina pentru picior. Mina este puterea sufletului, care-l
ajuta sa tina sa stringa un 1ucru, ca cind i-am zice 1ucrarea lui
puterea 1ui, iar piciorul este ce1 care-1 indruma spre bine spre rau.
Cind suf]etul indura sminrteala, e ca aruncat la pamint, nu numai
ale cr9dintei, ale faptelor sale, care sint imaginate
340. text este sufJet pentru suflet, Is. 21, 23. A'$a spune !?i traducerea lui
Rufin: aInirnampro 'anima.
341. 1 5, 15.
342. ,adi,ca: vj,ata penrt.rn viataJt
343. 10, 28.
344. [s. 53, 3.
345, Ps. 3, 7.
346. Ps. 57, 6.
8 - Origen
114
ORIGEN, SCRIERI ALESE
plC10are. Dar tot de bine poate fi lipsit autorul smintelii de
miinile cu ajutorul carora a raul de picioarele cu ajutorul
carora a indrumat spre rau. plus el va primi arsura pentru ar-
sura, pentru ca a ars un suflet l-a predat gheenei. Aceasta ne arata
ca acest datator de lovituri, dupa ce va fi fost amputat de toate madu-
Jarele, va fi scos din trupul Bisericii, pentru ca sa auda cei-
lalti sa se teama sa nu mai faca ceva" 347. De Apos-
tolul
348
, atunci cind descrie chipul doCltorului Bisericii, prescrie intre
altele ca nu se cuvine sa bata, de teama ca nu cumva lovind fe-
meile Impovarate, adica sufl-atele incepatoare, sa nu trebuiasca sa dea
viata pentru viata, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. sint SU-
fletele acelea despre care Domnul spune Evanghelie: Vai de cele
insarcinate de cele ce vor aliipta zilele acelea, clipele cind pot
fi smintiti chiar din cei 3-'.9.
Sa ca nu cei se vor sminti, ci femeile
pruncii, precum spune Domnul Evanghelie: Iar cine va sminti pe
unul dintre mici 350. Cel mic fraged poate fi smintit,
timp ce omul duhovnicesc toate le judeca 351, toate le incearcii
retine ceea ce es'te bun, ferindu-se de oric-a a raului 352.
Iata ce am avut de SpUS privitor la capitolul acesta.
Sii-l rugam pe Domnul sa ne descopere prin Iisus Hristos, Dom-
nul nostru, cele C-a sint caci a Lui 'este marirea impa-
ratia vecii vecilor. Amin.

Despre fata stralucitoare a lui Moise
'11 valul cu care acoperit fata 853

Lectia pe oare am citit-o din car'tea ne-ar putea stimula
Sd-i cerceHim intelesul, dar ne-ar putea descuraja. Ea va srt:imula
sufl-atele zeloase libere, va scirbi insa pe cele trindave p1ine de
ele Este doar scris: Aaron toti fiii lui Israel, vazind pe
347. Deut. 19, 20.
348. 1 im. 3, 3.
349. 24, 19.
350. 18, '6.
351. 1 Cor. 2, 15.
352. 1 Tim. 5, 21.
353. a XI-<a la Ie$ire 34, 30-33, M.G., tom. 12 b., 382-387.
OMJL1! CARTEA
1>15
ca are fala stralucitoare, s-au temut sa se apropie de el)) 354.
ceva mai jos: Moise acoperit, se zice, fata cu val cind S9
infi}ti;;a el inaintea Domnului, sa vorbeasca atunci ridica
355. Aceasta Apostolul mod stralucit, precum a
spus alta data: avem gindul Hristos" 356, alt loc zice :
slujirea cea de moarte aducatoare, sapa'ta litere, pe piatra, s-a
facut intru slava, incit fiii Israel
357
puteau sa-;;i atinteasca ochii
fata Moise, din pricina slavei celei trecatoare a fetei cum
sa nIai mult slava slujir9a Domnului ?". Iar ceva mai jos:
facem ca Moise, punea un val pe fata sa, fiiilui
Israel sa nu-l vada. Dar mintile s-au invirto;;at, caci pina
de 1a citirea Moise, ramine acela!$i val peste inimiIe Ior 358.
Cine admira mar9tia acestei taine? Cine se ingrozi
daca fi socotit ca are inima oarba? Fata Moise strdlucitoare,
insa Israel n-o puteau vedea, sinagogii se putea uita
el. Daca are cineva purtare viata cit de cl,t mai imbunatatita
j':cit de rind, ace1a putea totu;;i contempla stralucir1ea fetei
lui. lntr-adevar, precum spune Apostolul. acum se un val
peste VechiuIui Testament, acum Moise cu fata stra-
lucitoare, insa lumina care pe fata sa putem vedea.
Dutem fiindca sintem inca poporul c'are traie!$te cu mai multa insu-
f1etire vrednicie decit restul De aceea, drept graie;;te Sfin-
tul Apostol: Pina la citirea Vechiului T9stament ramine acela;;i
\'a}" 359. Aceasta hotartre intuneca orice nadejde de a dezvalui sen-
sul. daca ApostoluI ne-ar ajuta spunind: Iar cind se intoarce
catre Domnul, se ridiCan 360. intoarcerea noastra spre Dom-
Dul rezida ridicarea valului. De aici putem conclude caatita vrem,e
cH citim sfintele cayti fara sa Ie inteIegem, cita vreme ele sint
t?lese incuiate, sintem inca cu fata spre Domnul, iar
daca nu intoarcem spre fara nici indoiala ca valul nu se
ridica.
354. Ie$. 34, 30.
355. Ie$. 34, 33 $i 34.
356. 1 Cor. 2, 16.
357. Israi'1 slau ISI1a'el.
358. 2 Cor 3, 7-8, 13-14.
359. 2 Cor. 3, 14.
360. 2 Cor. 3, 16. Teodmet de Cir a pre]Ulat (Quoest jn Exod LXIX, Migne, G.
80. 296) ideea: atenti 1a 1itera Legii, iud'eii ei, ci nUlI1>ai valu1
Doar ceiowr,e se ICJipropLe de hlarnl Duhului Stint
116
ORIGEN, SCRIERI ALESB

Sa vedem, dar, mai de aproape, ce inseamna sa ne intoarcem
Domnul. ca sa vedem mai limpede ce inseamna intoarcerean, ar
tI9bui sa vedem mai intii ce consta indepartarea. Cel care,
vreme ce se Legea, se ocupa de basme profane, acela este un
lndepartat 360 b. cei care, timp ce citesc din cartil9 biblice, se
ocupa de lucruri de bani de sint indepartati.
Tot sint cei oar,e se lasa de ingrijorare penrtru averi,
ori se 1asa de pofte dupa bogatii, cei C9 cauta marirea
veacu1ui cinstirile 1umii. Asemenea cel care, strain de orice
preocupari, ia parte la citirea Legii, atent cu ochii mintea, dar a
carui inima gind ratac9sc aiurea, acesta este tot un indepartat.
Ce inseamna, deci, a se intoarce saUa se converti? Daca intoar-
cem spate1e tuturor preocupari1or amintite daca, cu zel, ne indelet-
nicim cu Cuvintul, prin fapte, daca cugetam ziua noaptea 1a Legea
Domnului 361, ocupindu-ne toata buna vreme de cele ale lui Dum-
nezeu traim marturiile Lui, atunci inseamna ca ll9-am intors
1a Domnu1.
Daca ca tau sa deprinda artele liberale, gramatica,
retorica, nu aranjezi oare lucruri1e fe1 incit sa-l eliberezi de
orice alta inde1etnicire casa se consacre cu totul numai studiilor? Nu
vei da inapoi sa-i procuri meditatori, orice dascali, orice carti, fa-
cind oricite cheltuieli, pina cind e1 v,a stapini mod obiectul
pe care 1-ai a1es. Dar care dintre se indr9apta mod spre
studiul Legii Care dintre ne daruim Scripturii cu
atlta rivna? Cine cerceteaza scrieril 9 sfinte cu atlta insufletire oste-
nea1a, cum face pentru profane? Atunci de ce sa ne plingem
daca nu ceea ce inca ll-am invatat nu ? Altii dintre
d9 indata ce au ascultat citirile sfinte, se retrag imedial. sinea
lor, ei nici macar nu se intreaba despre ceea ce s-a spus; despre
ceva nu discuta intre ei, nici macar amintesc de poruncile 199ii
divine: Jntreaba pe tatal tau va raspunde, intreaba pe preoti
te vor invatan 362. Altii n-au nici macar rabdarea sa asculte cind se fac
citirn9 Biserica, pe cind altii nici nu se intereseaza daca ele s-au
facut sau nu, ci, intr-un colt a1 casei Domnului, se ocupa de
intlmplari Despre imi revine sa spun ca atunci cind
360 bis. de la diveI1to - a se depar:ta, a se a divorva.
361. Ps. 1, 2.
362. Deut. 32, 7.
own..1I LA
117
s din Moise, il-au numai un val, ci un adevarat sau
zid dspartitor pe inima lor 363. Daca se ca unul care
e prezent la citire asculta cu atentie, ba chiar 1e repeta
morie, revine pune apoi privitor la ce1e neinte1ese, daca
acesta, zic, abia ajunge sa este liber1:atea
atunci cum s-ar putea spune ca ce1 acopera urechile sa nu auda
!,)i care sta cu spate1e spre ce1 ce ar avea numai un val pe inima,
dat fiind ca valul 1iterei, adica sunetul vocii care se ascunde
cugetul, macar ajuns pina e1 ? 364 Pilda este evidenta : fata lui
a devenit stra1ucitoare penrtru lucrurile pe care le spune sint
de dar e1 este ascuns voalat $i toata marirea este
launtrica.

Sa cercetam acum ce inseamna faptul ca Lege s spune fata
Iui Moise a fost stra1ucitoare, cu toate ca era acoperita cu un val,
dar ca mina sa, baga1ta sinul lui ra alba ca zapada din pricina
364a.
Sub aceasta forma cred ca e designatatoata Legea, deplina-
tatea caci fata indica cuvinte1e Legii, iar lucrarile ei. Din
faptele Legii nu se va putea indrepta 365 Legea desa-
vir$it nimic 366. Mina Moise se umple de lepra se ascunde
sinul sau, ca una care nu poate produce fapta desavir$ita, fata
lui, dimpotriva, este stralucitoare, dar acoperita cu un val, pentru ca
cuvintul are faima $tiint3i, dar faima ascunsa. De aici
",orba profetului: Daca nu ascultati acestea, atunci sufletul meu
p!inge taina 367, pr,ecum cea a lui David: Ce1e nearatate ce1e
ascunse ale inte13pciunii mi-ai aratat 368.
Lege nimic nu este stra1ucit decit fata Moise: nici
lui nu au nici str'alucire, mai degraba. rU$ine. picioarele sale.
e1 a primit porunca sa-$i scoata inca1tamintea 369, ceea
363. 2 Cor. 3, 15.
364. Ie:j. 4, 6. Om de T>acra de vooatie,
5e p1inge ,wdesoor,i 'de ,absenta de lipo,a ,de irutere's Sf. Litur-
ghie. se vedea Fac. 10, '1 i 11, 3 etc.
364,a. le$. 4, 6. Despre min<i lerpr,oasa Hexaplei (la locul [espec-
Fer. (Loc. 17 Exod) o,p,un clar mlna s-a facut oa za,pada. cauzu.

365. Rom. 3, 20.
366. Evr. 7, 10.
367. ler. 13, 17.
Ps. 50, 7.
369. le$. 3, 5.
118
ORIGEN. SCRIERI ALESE
inseamna ca picioare1e sa1e nu aveau nici stra1ucire 1uminoasa, cu toate
ca acest amanunt dezva1uie, fara indoia1a, alta taina. Picioare1e sint
partea cea mai indepartata a omului. Se vade:;;te aici ca Moise va
1epada inca1tamintea, pentru ca altul sa primeasca pe 10godnica pen-
tru ca aceasta sa se numeasca Casa descultului ziua de 370.
Nimic nu are Moise stralucitor afara de fata sa.ln Evanghe1ie insa
totul este maret. Asculta ce se spune Evanghelii: lisus a luat cu
sine pe Petru, pe Iacob pe Ioan i-a dus pe un munte inalt, deosebi.
s-a schimbat fata inaintea 10r. iata Moise Ilie s-au aratat
vorbind cu intru straIucire 371.
Aici nu se spune daca fata Moise mai era stralucitoare, ci ca
el, vorbind cu Iisus, s-a aratat toata marirea, stralucire. Aici s-a
implinit fagaduinta pe care a primit-o Ia muntele Sinai, cind s-a spus :
"nu vei vedea spatele meu 372. a vazut, urmare, lucruri care
avea sa se intimple zi1ele de apoi s-a bucurat. intocmai ca
Avraam care a rivnit sa vada. ziua Domnului: a vazut-o s-a bucu-
rat 373.
Tot a:;;a Moise rivnea sa vada ziua Domnului. a vazut-o s-a
bucurat, s-a bucurat cu foIos, cacI de data aceasta nu numai fata sa
era stralucitoare, cind a coborit de pe munte, ci el a urcat pe munte
stralucire. Fara indoiala ca Moise s-a bucuart vazind pe Acela
despre care a zis: Prooroc din mijIocul tau din fratii tai ridica
Domnul, pe Ace1a sa-L ascultati ca pe mine 374. Acum L-a vazut pre-
zent persoana sa, zamislind credinta cuvinte1e sale. Iar pentru
a inlatura orice nedumerire, e1 aude gIasu1 parintesc zicind: "Acesta
este Fiul Meu ceI iubit. intru care am binevoit. Auziti pe Moise
cum zisese alta da,ta : de veti asculta, dar acum zice Tatal: Aces-
ta este Fiul Meu, pe Acesta sa-L ascultati 375, aratindu-L Ia fata, pe
Acela despre care vorbise Moise. se pare insa ca se mai bucura
de aceea ca, fiind indreptat spre Domnu1, intr-un feI oarecare, a ridicat
370. Deut. 25, 10.
371. 17, 1-2 urm.
372. Ieo;. 33, 23.
373. In. 8, 56. !egatura !u,mi,lM de pe T,abo,r, Ofig,en D-a sa !IlB d,ea
prea multe Filon insinu'a (de fug. et. morali-
zind ,ca e suficient d'rnca ,ce!e 'din ,caci ele insemneaza ca
e5ti cu Dumrnezeu. schimb, Omil. ler. 2, Origen ca ve-
derea d,e pe urma sint cu nurnai 'Pri,n intrupat. Gum spune
: ,ar,rntlnd ma.fi,r,ea 5a p,e cit 1i se ,put!ea.
374. Num. 18, 15 11.U.
375. 17, 15.
OMILlI LA CARTEA
119
va1ul, aratind ca ceea ce a prezis inainte, acum s-a intimp1at intocmai,
sau pentru ca a venit vremea sa se descopere Duhul Sfint Iucru-
rile pe care e1 1e tainuise.

Trebuie tinut seama din GOU de gindul Sfintului Aposto1 ca sa in-
te1egem ce avea vedere cind a zis: Daca cineva se intoarce Ia
Domnul. va1ul va fi ridicat, apoi adauga: Dar Domnul este Duh 376.
aceasta se pare ca expIica el, intr-un mod oarecare, ce este Dom-
Dar cine ca Domnul este Duh? oare, acest text
este vorba despre natura sau substanta Domnului, incit sa se poata spu-
ne ca Domnul este Dwh ? Sa bagam deseama ca numai cind citim
pe Moise, ci cind citind pe Pavel ne sta val pe inima 377. este
limpede deci ca daca ascultam cu nepasare, daca manifestam
nici rivna sa invatam sa inte1egem, numai cele scrise
Lege prooroci, ci cele a1e Apostolilor a1e Evangheliilor,
mare val ne va acoperi. ,In ce ma mi-e teama ca cumva,
dintr-un exces de nepasare de impietrire a inimii numai sa se
tearna pentru val peste Cartile Sfinte, ci chiar sa le sigileze pen-
tru ochii ca cind daca dai cuiva care $tie citi carte
zici: !", el Va raspunde: Nu $tiu carte ! 378, pe cind daca
dai cuiva care $tie carte, el raspunde : nu pot, caci ea este pecetlui-
ta". Aceasta dovede$te ca este de-ajuns sa studiezi, sa inte1egi slo-
ve1e sfinte, ci trebuie sa rugam pe Domnul sa-I multumim noap-
te, vine MieIul din semintia Iuda 379, care, 1uind cu
cartea pecetluita, va binevoi s-o deschida 380. este cel care, des-
cilizind Scripturile, va inflacara atit de mult inima ucenicilor Sai, care
ziceau: Oare ardea inima noastra, cind tilcuia Scrip-
turile ? 381. daca ne-ar descoperi azi ceea ce a inspirat pe Apos-
to)ul Sau cind a zis: Domnul este Duh, acol0 unde est? Duhul, acol0
este libertatea 382. insa, masura care a$ putea intelege, cu aju-
torul mij1oace1or mele lnodeste, cred ca, potrivit dscultiitorilor siii,
Cuvintul lui Dumnezeu este numit cind calea, cind adevarul, cind viata,
376. 2 COI. 3 17.
377. 2 COI. 3, 15.
378. Is. 29, 11-12; OmiJ. Iezec. 14, 2: Cit venise Damnul meu, Legea
era incui'CJ!ta, inc'his, Vechdu! acopervt cu val". Tot
Sel. Ps. 1 (Baehrens, 266).
379. Apoc. 5, 5.
380. IeI. 32, 11.
381. Lc. 24, 32.
382. 2 COJ. 3, 17.
120
ORIGEN, SCRIERI ALESE
cind invi9rea, cind trupul, cind duhul 383. Este adevarat ca a pri-
mit de la Fecioara substanta trupului care a suferit pe cruce a
facut inceputul invierii, caci Apostolul spune intr-unul din textele sale :
Chiar daca am cunoscut pe Hristos dupa Itrup, acum nu-L mai cu-
noa:;;tem a:;;a 384. Cuvintul Lui indeamna pe ascultatorii sai la patrun-
dere subtila mai duhovniceasca a Iucrurilor el ca
mic din ce este trupesc sa nu intre modul Ior de a intelege Legea.
Asemenea, ceIe ce zice el despre valul care trebuie Iuat de pe
noastre pentru a ne converti la Domnul nu trebuie raportate la Dom-
nul cel intrupat 385, dupa vorbe19: Cuvintul trup S-a facut 386, Ci
la ,Domnul-du:h. Daca cineva se la credinta Domnul-
duh, el trece de 1a fapte1e 1a ce1e duhovnice;;ti, de 1a robie
1a 1ibertate : caci aco1o unde este Duhul Domnului, acolo <9ste liber-
tatea 387. ca sa fac limpede ceea ce voiesc sa spun, sa refe-
la a1te ginduri ale Apostolului. Unora pe care 'socotit nevrednici
le-a zis: HAm judecat ca ;;tiu intre a1tceva decH Iisus Hris-
tos, pe Acela rastignit 388.
Unor astfe1 de oameni el le zicea ca Domnul este Duh", el
1e zicea ca Hristos este lntelepciunea Dumnezeu, caci n-ar fi
putut pe HrisItos ca InteIepciune 889, ci numai ca rastig-
nit. Dimpotriva, aceia carora el Ie-a spus: 'intelepciunea pro-
la cei desavir:;;iti, dar nu inte1epciunea acestui veac, nici a
stapinitorilor acestui veac, care sint ci propovaduim inteIep-
ciunea 1ui Dumnezeu taina, pe cea ascunsa 390, aceia n-av?au tre-
buinta de a Cuvintu1 Dumnezeu, Celui devenit trup, ci
Ce1ui care este taina ascunsa. Asemenea acest loc: celor care
sint invitati sa treaca de la gustul trupesc la gustul duhovnicesc, '91
le zice : Domnul este duh acolo unde e Duhul Domnului, acolo este
libertate 391. pentru ca sa se inte1eaga ca el a ajuns deja 1a 1iber-
tatea cunoa;;terii ca a fost dezbracat de robia va1ului, zice:
383. 14, 6; 11. 14. se vedea Peri arhon, 2, 4 Joh. 1, 4, 9.
384. 2 Cor. 5, 16.
385. 2 Cor. 5, 6.
386. 1, 14.
387. 2 COl. 3, 17.
388. 1 COl. 2, 2.
389. 1 COl. 1, 21-23.
390. 1 Cor. 2, 6-7.
391. 2 Cor. 3, 17.
L'" CARnA
121
msa, toii vedem fata descoperita a Domnu1ui 392. Deci, daca
rugam pe Domnul ca sa gaseasca de sa scoata va1ul de pe
i;:ima noastra, atunci putea patrunde inte1esul duhovnicesc, desi-
gur daca ne 1a credinta Domnul, pentru ca sa cautam li-
bertatea Dar cum vom putea afla noiaceasta libertate,
Cdre sintem robii veacu1ui, care slujim banului, care slujim pofte10r
carnii f ce ma ma silesc sa ma indrept, ma judec eu
insumi condamn me1e. Sa cerceteze ascultatorii mei, din
partea 10r, ceea ei cred despre 10r inima. Insa, treacat fie
zis, cita vreme sint robul dintre aceste 1ucruri, eu sint
conv?rtit 1a Domnul ll-am atins adevarata libef1tate, pentru ca cutare
interes, cutare preocupare sint inca stare sa ma impiedice. sint
robul preocuparii sau in'teresului care inima mea robie. $tiu ca
este scris: Ceea ce te aC3ea te 893. Chiar daca
r.u sint de iubirea de arginti, chiar daca sint 1egat 1e-
giHura bunuriIor a sint insa 1acom dupa 1aude
c!upa mariri daca seama de fa1a pe care mi-o arata
menii de pe care ei 1e spun despre mine, daca ma sti-
meaza sau daca ma tem ca p1acea ma si1esc sa p1ac
altuia. cita vreme rivnesc dupa astfe1 de 1ucruri, ca
robul 10r. Dar ma stradui sa ma eliberez, incerc sa ma desprind
dlll jugul acest3i sc1avii, pentru a 1a libertatea des-
pre care Aposto1ul: Ati fost chemati 1a liberta'te, numai sa
nu libertatea ca prilej de a fi robi oameni10r 394. Dar cine
imi darui mie aceasta eliberare ? Cine ma scapa de aceasta robie
daca Ce1 care a zis: Daca Fiul va elibera, liberi
veti fi intr-adevar 395. Caci ca se da libertate robului decit
daca a slujirt cu devotament, decit daca pe Domnul sau. Sa-i
slujim cu devotament, sa iubim pe Domnul Dumnezeul
din ,toata inima, din tot sufletul, tot cugetul toata puterea 396,
ca sa invrednicim sa dobindim darul libertatii 1ui Hristos, Domnul
nostru, caruia se cuvine imparatia vecii vecilor. Amin.
392. 2 Cor. 3, 11.
393. 2 Pt. 2, 19.
394. GaI. 5, 13.
395. In. 8, 3{).
396. Mc. 12, 30. Interes,ante sint observatiile 111 cu conditiile subiective
ale intelegerii Sf. Scripturi nu numai pentru proveniti din iudei ((valul
2 Cor.). ci pentru cei dintre neamuri.
122
ORIGEN, SCRIERI ALESE

Despre ofrande 397

Am vorbit deja, pe masura noastre, despre cort. Dar
cartea Ie$irii se repeta adeseori descrierea 398. PenJtru intiia data,
Domnul ii indica lui Moise forma care trebuia sa fie facut, apoi
Moise arata poporului ce material Va furniza pel1'tru construirea aces-
tnia. Vom incerca sa ce contine acest fragment. Enumerarea
ste re1uata cind Beta1ee1 a1ti me$teri priceputi s-au pus pe lucru.
Ea se innoie$te cind materiale1e sint aduse inaintea 1ui Moise 399
apoi inca data cind ei sint rinduiti porunca Domnului.
De multe se fac se trag invataminte, a1te carti
in pasaje. acnm sa citam acea vorbire unde se zice:
Moise a grait catre toata ob$,tea fiilor 1ui Israe1 $ia spus: Iata ce
a poruncit Domnul ce a zis : Aduceti din averile voastre prinos Dom-
nului, fie aur, fie argint, fie arama, vio1eta, stacojie
vison par de capra piei de berbec vopsite cu piei de vitel
de mare lemn de salcim nntdelemn pentru candelabru miresme
pentru mir pentru pregatit tamiia cea bine mirositoare, pietre de
alte pietre scumpe de pus la efod la ha$en. Iar toti cei iscusiti
(Iintre sa sa pregateasca toate cite a poruncit Domnul 400,
Daca ma consider chemat a aceastatema, n-am insa in-
drazneala sa spun ca am pus mina pe astfel de rtaine. Tare ma t:!m
ca, chiar daca Domnul binevoie$te a se descoperi unora, nu indraznesc
sa vorbesc de mine, ma tem, zic, fie ca acest om va gasi deloc
ascultatori tare ma indoiesc daca-i va gasi ori nu), fie ca atunci
cind e1 ar fi a 1e tilcui ceea ce cunoa$te, ca se va porunci
unde, cum fata cui a aruncat e1 margariItarele Domnului 401.
totll$i a$teptati cu vie nerabdare ca sa se rtilcuiasca nnele din
cuvintele pe care le-ati auzit, iar eu imi adnc aminte de pornnca
mita de la Domnul, cind a zis: Se cuvenea ca tu sa pui banii mei la
zarafi, eu venind, a$ fi 1nat ce este al meu cu dobinda)} 40'2.
397. a XIII-a Ia G. tom. 12 b. col. 287-396.
398. 25 35.
399. cf. 39 40.
400. le$. 35, 4-10.
401. 7, 6.
402. 25, 27. Math, Oomm. Ser. 68.
.QMILlJ LA CARTEA IE;>IRII
123
Ii IUga, dar, sa faca din cuvintul meu argintul ca sa mai
fie argintul meu, sau aurul meu, ci a1 ceea ce eu imprumut, pentru
ca cuvintul simtamintele Lui sa fie cele pe care le exprim, ca
sa contribui, a;;a-zicind, 1a vistieria atentiei voastre; cit despre
ca, primind argintul Domnu1ui, sa-l inapoiati cu dobinda.
Dobinda insa sint cuvinte1e lui Dumnezeu: purtare fapte ar-
nlonie cu Cuvintu1 Domnului. Daca ascultati cuvintul, il faceti sa
rodeasca, daca lucrati 'traiti dupa indrumariIe pregatiti do-
binda pentru Domnul. Fiecare poate face din cinci talanti
zece. astfe1, ascultind Domnul, zice: Bine, sluga buna cre-
dincioasa, sa putere peste zece cetatin 403. Insa nici unul dintre
sa. ascunda basma sa nu ingroape pamint banii primiti:
caci ;;titi ce soarta 11 a;;teapta pe acest om 1a venirea Domnului.
Vom incerca, deci, sa spunem citeva cuvinte despre acest lucru
mare, sau, mai degraba, putine lucruri asupra celor putine pe care
le intrevedem, pentru a impaca cumva spusele noastre cu a:tentia
voastra.

Sa vedem mai infii ce spune cum spune Moise fiilor
Israel: Aduceti din averile voastre prinos Domnului, fiecare cit il va
lasa inima sa aduca prinos Domnului 404.
Moise ca sa aduceti lui Dumnezeu oarecare lucru
care va este strain: aduceti din a1e voastre, zice e1, prinos Dom-
nu1ui, fiecare dupa cum 11 lasa inima 405. se porunce;;te sa aduc
aur, argint, arama alte ma'teria1e. Dar cum le-a;; putea lua, de 1a
mine, ca sa le darui? Oare auru1, argintu1 toate ce1e1alte 1ucruri pe
care le cere se na'Sc mine? Oare se scot acestea din vistierii
din casierii? De ce a putut spune Moise: Dati din averile
voastre dupa cit il lasa inima pe fiecare. limpede doar ca aurul, ar-
gintul ce1e1alte materia1e care au slujit pentru a construi cortul au
fost luate din vistierii1e casieriile fiecaruia.
Legea duhovniceasca, insa, cere de 1a pentru aur, care sa
din launtrul nostru, argint care sa din launtrul nostru tot
pentru ce1elalte ma!teria1e. Spune doar Scriptura: Aproape de
este cuVlntul, gura ta inima ta. Daca cu gura
403. LC.19, 17.
404. Ie$. 35, 5.
405. Ie$. 35, 5. Origen, OmiI. Num. 9, 1: ubi enim vera fides est et integra
Dei praedicatio, ilut argentea dicuntur aut aurea", Baehrens, 271.
124
ORIGEN, SCRlERI ALESE
ta pe Domnul Iisus Hristos crezi din ta ca Domnul inviat
pe din morti, tu vei fi mintuit)) 406.
Daca crezi ta, cugetul tau sint de aur, tu da-
rutt, deci, aur pentru adica credinta taIe. Daca propova-
credinta pentru cele din afara, daruit doar bani, adica
acest cuvint propovaduirii. De aceea Moise, care este Iegea duhovni-
ceasca, zice: Luati dintr-aIe voastre]}) tu poti lua acestea
din tine, eIe se gasesc tine, chiar daca goI Ie poti Dar
pl'eCUm se spune: ((fi ?Care dupa il lasa dorinta, cum CU-
getarea. Dealtfel, tu putea oferi ceva din sen1imentul tau din CU-
vintul tau Dumnezeu, daca nu-i zamisIit mai intii sufletul
ceea ce este scris daca llU I-ai ascultat cu grija deosebita, ,tu llU
"ei niCi aur, niCi argint lB.murit. Caci trebuie ca eIe sa fie incercate.
aminte ce spune Scriptura: "CuvinteIe Domnului sint cuvinte
curate, argint curatat foc, curatat de 407. Daca sadit
lSufletul tau invatiHurile a,tunci aurul ta.u, adica simta-
mintul iau intim, fi incercat, ca argintul tau, care preinchipuie
cuvintul Sau. Ce zice de arama, care d? asemenea es,te trebui-
toare pentru construirea Iaca$ului? 408. Acest cuvint pare a indica
putere, ea (arama) fiind pusa locuri de rezistenta sau de statornicie.
Dar pentru a nu spune: aici 9ste mult ghicitoare cu cele sfinte
decit exp1icare, caci explicarea nu se sprijina pe autoritatea Scrip-
turii, eu adauga ca arama)) se pare ca trebuie Iuata inteIesul
de sunet". Una este cuvintul alta '9ste sunetul. Cuvintul este grairea
supusa ratiunii, insa glasul sau, sunetul. este de exemplu (limba)
sau greaca suire sau coborire. Dar este necesar sa dovedim
aceasta cu Scriptura. AscuIta ce spune Scriptura: Toate limbile ome-
de vorbi, daca nu dragoste, m-am facut arama
sl1natoare cllimval rasl1lliHor 409.
a vorbi limbi sal1 a traduce dintr-o limba alta in-
seamna a oferi arama. Este nevoie sa se gaseasca de toate Hica$ul
lui Dumnezeu nimic sa l1U lipseasca din casa Domnului. GIasul sau
sunetul este, precumam spus, sunetul darului de arama. Or, prin sunet
406. Rom. 10, 8-9.
407. Ps. 11, 6. Adevarul religios (Cuvintul Dumnezeu) ne vine dinafara,. dar
el trebuie interiorizat de fiecare din noi: sa concepem jni,ma ceea ce e scris.
Analogia dintr,e Scriptura sufletul um'an face astfel sa Logosul (de
Lubac, cjt., 259),
408. cortuIui sfint .
.409. 1 Cor. 13, 1.
CARTEA IE;oIRIl
125
s.? traduc:! glasul unuia limba altuia, clta vreme cuvintul este ceea
ce exprima gindirea proprie. Totul trebuie inchinat Domnului: gin-
dul, cuvintul glasul.

Ce vom zice de ce1e1alte ? Multe sint de zis, dar pentru a 1e analiza
toate ar fi un lucru prea mare. Dar la ce sa ne ostenim irutr-atita clta
vreme ascultatorii destul de ocupati care abia acorda
un minut de atentie Cuvintului 1ui Dumnezeu, dispretuiesc truda noas-
1asa sa piara ? De n-ar zidi Domnul casa, zadar s-ar osteni
c:!i ce zidesc 410. Dar precum am zis, aducem 1a vistierie ar-
gintul Domnului, pentru ca fiecare ascultator sa vada cum e primit
ceea ce se ofera. Fiecare sa aduca Domnului daruri1e sa1e dupa do-
rinta conceputa inima sa 411. oare sa fie darurile de aur sau care
darurile de argint? Cum se pot aduce daruri de stacojie, de purpura
de lina? cum sa 1e daruiasca daca a zamisl1t
_-\ceasta poate sa ne intereseze pe fiecare dintre
Sa c:!rcetam, deci, impreuna cum se zamis1e$te aceas'ta idee su-
f1etul nostru, pina 1a ce stadiu sintem prezenti, clta vreme cuvintul
lui Dumnezeu s-a vestit.
Sint unii care primesc sufletul ce1e citite, dar sint a1tii
care nu 1e iau seama nici acum. Duhul sufletul sint indrep-
!at:! spre preocupari1e treburile 1ume$ti, spre ca1cule1e profituri1or.
Mai a1es femeile, cum ar putea e1e sa primeasca sufletul cita
e1e trancanesc sporovaiesc intr-una 1a pove$ti ca sa nu aiba
moment de lini$te? vorbi despre duhul sau despre sufle-
tu1 pare de prisos, daca ele sint cu totul angajate cu copiii cu
1ba de tors, cu grijile gospodariei. Intr-adevar, e1e parca imita ce1e
despre care Aposto1ul vorbe$te: Umb1a din casa casa sint nu
nUillai ci guralive, graind cele ce se cad,e 412. Nimeni nu
Yd zamisli sufletul d,aca sufletul lui nu-i decit un suflet gol, daca
sufletul nu e liber cu totul atent, daca inima treaza daca
:l-are interioritate sufletul sau omul, poate inchina Dumnezeu
daruri. Daca acum am fost nepasatori, acum cel putin sa .fim mult
m.ai cu grija, punind toata staruinta pentru ca sa putem concepe cuge-
nostru idei mari. Ce-i drept fiecare parte aduce aportul sau la 1a-
ca$ul Domnului. Aceasta contributie a fiecaruia este neluata
410. Ps. 126, 1.
411. le$. 35, 5.
412. 1 Tim. 5, 13.
126 ORlGEN, SCRIERI ALESE
seama de Domnul. Cita cinste este pentru tine sa se spuna
Domnului: aurul care acopera este darul cutaruia, argintul te-
lneliei stilpii de la altul, arama verigilor de la candelabru a
temelii ale coloanelor de la altul, tot purpura care este
arhiereul, stacojia altele. Dimpotriva, ce ce neno-
rocire pentru tine, daca Domnul venind sa ia seama cortului
afla ca daruit nimic, adus nici ofranda. dus
intr-o astfel de impietate de infidelitate, incit tu lasat nici
urma Domnului !
Cind stapinul acestei lumi veni la fiecare din cauta sa
afle lucruri care-I apartin daca afla, le revendica. Domnul, dimpo-
triva, daca cercetind afla ca unele Iucruri de 1a tine te
proteja te va consideT<a al Iisuse, ajuta-mi a ma
vrednici, ca sa ai amintire despre mine Tau! dori.
daca ar fi cu putinta, ca sa fie citeva urme de-ale mele acel aur, din
care-i facut cu care e invelit cortul sau din care s-a alcatuit
candelabrul Dar daca nu am aur sau argint pentru a
putea oferi pentru coloane sau temeliile atunci sa fiu vrednic
a oferi cel putin arama pentru din cea trebuitoare la fabricarea ine-
lelor, sau a altor obiecte pe care le descrie Sfinta Carte! Da, Doamne,.
sa fiu principe sa ofer pietre scumpe de pU's pe efodul
marelui 413. Iar daca ceva este mai presus de mine, a,tunci
putea darui pentru Domnului macar piele de capra, dar
cH de mic pentru a fi de tot neroditor sterp !
Dupa cUm il indeamna inima 414: Vedeti dar sa r:etineti pentru
cuvintele sfinte, sa le scapati din miini sa le pierdeti.
pild9le luate din traditiile - vreau sa indemn pe toti
care luati parte la sfintele taine, sa primiti cu grija respectuoasa trupul
Domnului, cind este oferit, de teama ca nici Mrima nici bu-
catica din comoara sfintita sa fie pierdHta. Caci pe buna dreptate
ati fi considerati vinovati daca nepasarea voastra s-ar pierde ceva
din toat9 acestea. Caci daca atunci cind e vorba de trupul Sau luati,
pe buna dreptate, toate masurile de prevedere, de ce ati vrea ca nepa-
sarea fata de Cuvintul Dumnezeu sa fie mai putin condamnabila ca
cea fata de trupul Sau 1 se sa aduceti prinoase 415. Cel care
413. I$. 35, 37.
414. Clement Alex., Strom. 1, 5. Tertull., De coronQ 3: calicis aut panis etiam
nostrl aliquid decuti Terram anxie patimur (Migne, L., 2, 80).
415. I!j. 25, 2 ..
OMILIJ LA CARTEA
127
aduce pirga, adica ceI care vine mai intii, are parte de ceea ce a ramas.
Vedeti cH de mult beI$ug din aur, din argint din toate materiaIele
care sint pr9scrise a fi oferite trebuie sa avem, pentru a le inchina Dom-
nului dupa aceea pentru Dar mai fntii mintea mea trebuie
sa inteIeaga ce este Dumnezeu, inchinindu-i Lui daruriIe intelepciunii
Sale, pentru ca inteIegindu-L sa se poata intelege ceIeIalte. Cind ai
inteles cuvintul eI va stapini toa'te facultatiIe care sint
Dar sa vedem, con1inuare, ce sint porfira violeta, stacojie,
stcfa purpurie inul rasucit. Patru sint materialele din care S9 con-
fectioneaza ve$mintele marelui preot celelalte podoabe sfinte. Des-
pre acestea au vorbirt multi inainte de precum nu se cuvine a
tura d3 Ia altul, tot a$a consider ca este firesc sa te folose$ti de ceea
ce altii au descoperit au spus de bine. Dupa cei vechi deci, aceste
YJatru elemente sint cele din care sint compuse lumea trupul ome-
nesc, adica: aeruI, focul, apa pamintul. Purpura vioI9ta se refera
aer, dupa cum arata culoarea; cea stacojie 1a foc. Purpura la apa,
ca ea ia culoarea din ape, iar inul la pamint pentru ca este
planta care iese din pamint. Avem, deci, noi, toate eIementeIe, de
cceea se porunce$te sa oferim daruri Domnului, a,tunci cind se
SDune: Luati din ale voastre pentru a aduce prinos Domnului 416.

Dar se par9 ca trebuie sa fac observatie. De ce vorbe$te
:\loise de unele elemente simplu, clta vreme porfira nume$te dubla
inul tors. Trebuie examinat de ce vorbe$te simplu de cele doua materiale
care indica elemente, timp ce purpurastacojie, care imagineaza
:ocul, este indicata a fi dubla. chestiuni sint greu de inteles
ales de exprimat. Totu$i vom indrazni a le masura
1n care Domnul ne v,a Caci une1e lucruri trebuiesc spuse pas-
tacere ce prive$te alt?le.
Am vazut ca porfira eSite numita dubla. Precum spus aceasta
culoare indica elemenrtul focului. Insa focul are proprietate dubla:
una care lumineaza, alta care arde. Acesta este s3nsul istoric. Sa venim
si la cel duhovnicesc, unde focul este ,tot dublu: este un foc acest
yeac unul cel viHor. Domnul Iisus zice: Foc venit-am sa arunc
pamint 417: acest foc lumineaza. Acela$i Domn va ZiC? veacul
416. 35, 5. De Moys 88; Iosif Fl., Ant. Iud. 183; Iud.
212. Clem. Alex., Strom. 6. Simbolismul lor era cunoscut cu veacuri inaintea
erei noastre de filosofii
'(17. Lc. 12, 49.
123
ORIGEN, SCRIERI ALESB
viitor lucriHorilor nevrednici: Duceti-va de la mine blestematilor,
focul cel pe care Tatal l-a pregatit diavolului ingerilor
lni 418. Acest foc arde. Dar focul pe care Iisus a venit sa-l raspindeasca
care lumineaza pe tot omul venit aceasta lume are el
<ie a arde precum recunosc cei care zic: "Oare nu ardea inima
110astra., cind ne :tilcuia Scriptura f Tilcuirea Scripturii lumi-
arde timp. Nu insa, daca. focul care arde
veacul viitor are proprietatea de a lumina. focului e indoita,
vom arMa, caci de aceea n;:! este prescris de-a inchina purpura in-
doita. Cum va fi cu putinta sa oferim acest foc dublu pentru construi-
rea ramine de vazut. Daca vei intari
dind biserica lui Dumnezeu, caci tie-ti spune Dumnezeu ceea ce a
:spus Ieremia: Iata pune cuvintele m91e gura ta 420. Daca
insa, zidind Biserica lui Dumnezeu va multumiti sa faceti
sa acuzati sa sa denuntati pacatele poporului,
sa scoateti din Sfinta Scriptura. cuvint de mingiiere, fara sa
locurile dificile, flira sa mai Iadinca sau sa
<lescoperiti oarecare lucru cu inteles sfint, atunci insemneaza ca
inchinati (lui Dumnezeu) nedublata. Focul tau arde, dar
lumineaza! Iar dimpotriva, daca invataturile itale scoti vileag
tainele Legii, daca ii analizezi secretele cele mai ascunse, dar sa
ajuti pe pacatos sa indreptezi pe fiind nepasator fata de dis-
<:'iplina, atunci din oferi ca dar, dar indoita. Focul tau
]umineaza, dar el arde, pe cind cel care face bine are fata se-
n:na 421, cel car;:! ofera porfira dublaaduce la lumina focul
austeritatii.

Sa vedem acum ce inseamna inul tors 422. Acesta de asemenea
.aduce adaos potrivnic altor elemente. Am spus ca este chipul
,pamintului, care este carnea noastra. Carnea tr9buie sa fie oferita
Dumnezeu, mai ales de cel inglobat lux stralucirea place-
ci torsatura 'trebuie sa fie aranjata depanata. Dar cine este,
<Ieci, acela care toarce carn;:!a sa'/ Desigur acela care spunea : Imi chi-
nuiesc trupul il supun robiei, ca altora propovaduind, eu
418. 25, 41. se Cint., Com. 2 despre soarele dreptatii. oare
<el lumineaza
419. Lc. 24, 32.
420. IeI. 5, 14.
421. Fac. 4, 7. Origen, Reg. hom. 1, 1.
422. Ie$. 25, 4.
O"HlII CARTEA
129
insumi sa ma fac netrebnic 423. ca a oferi, tors, inseamna a
:mistui trup1,ll abstinenta, prin veghile oboselile rugaciunilor. Se
ofera par de capra. darul acestui fel de vietate este prevazut
pentru pi:icat 424. Pi:irul e ceva mort, fari:i singe fara suflet. Acela care
il aduce ca gustul pacatuluieste deja mort e1, .ca niciodata
nu mai vietui nu mai stapini madularele sale.
aduc piei de berbec. inainte de au considerat ber-
becul chip furiei. pielea animalului mort este un simboI, intrucit
cei care aduc piei de berbec arata ca intr-in'sul este patima
moarta.
Dupa acestea (textul) continua: barbatii cu femeile, dupa
cum ii lasa inima, aduceau Domnului pretioase, cercei, inele,
agrafe pentru par braiari 425. Vedeti dar, cum ofereau lui Dum-
nezeu daruri, deci, lucruri plecate' din inima inteIese cu sufletul, cind
ai duhul grijii daruit cu totul Cuvintului lui Dumnezeu.
oameni aduceau daruri ca cind ar fi adu$ femeilor 10r, bratari, cer-
cei pietre pretioase.
Dar sens alegoric femeia, precum am mai spus-o, imagineaza
!rupul, iar barbatul sufletul rational. Acele femei sirrt bune, care as-
culta de barbatii 10r. Trupul e bun daca nu duhului, ci
u5culta searmonizeaza cu e1. Caci zice (Domnul): "Dac'a doi sau
trei dintre $e vor uni pe pamin't li $e da Ior tot ceea ce cer" 426.
ofera cercei femeilor Ior: vedeti deci, ce fel oferiti Dom-
nului simtul auzului vostru. ofera de asemenea, bratari: acestea
sint faptele drepte' bune, implinite prin trupul care un suflet
telept il ofera Domnului. mai ofera ace pentru descurcatul
lui: aceasta inseamna ofranda ceIor care $tiu sa deosebeasca bine
ceea ce se cade a savir$i ce trebuie evitat, ceea ce place lui Dum-
nezeu $i ceea ce nu-i place, ce e drept nedr,ept. Acestea sint acele
de par care se inohina Domnului.
Aceste femei ofera Domnului cerceii Ior din urechi, pentru ca sint
femei intelepte, ele au pregatit, zice (Scriptura), toate 1:re-
buincioase marelui preot 427. Dimpotriva, acele femei care ofera cer-
ceii Ior pentru a se semeti cu viteIul de aur, erau neinteIepte, ele au
intors urechile Ior adevar s-au indrepta,t spre basme lipsite de
423. Cor. 9, 27.
424. Ie$. 35, 6. Origen, Lev. hom. 8, 11 Todoret. Qu. Num. 8, 7 (Migne,
G., 80, 365). .
425. Ie$. 35, 33.
426. 18, 19. se vedealf'ac., 4, 4.
427. Ie$. 35, 24.
9 -
130
ORIGEN, SCRIERI ALESE
evlavie oferind cerceii 10r pentru a impodobi capul vitelului. Caci
cartea Judecatorilor se spune ca din cerceii de la urechile femeilor
s-a facut idol
429
, Fericite sint femeile, fericit trupul care inchina
Domnului cerceii din urechi, bratarile 10r, inelele lor toate faptele
miinilor 10r, lucrind poruncile Domnului.

Dupa acesitea se spune 430: cei care aveau lemn tare' iladuceau
Domnului cerceii din urechi, 10r, inelele lor toate faptele
nefatarnica, Domnului acest Iemn, Fericit este acela care are
suflet curat Uil trup nepingarit, pentru '<). le inchina Iui Dumnezeu!
(autorul) are dreptate sa spuna: la care se afla lemne ,tari, caci nu
se la oric'ine, aur nu se spune nici despre argint,
pentru ca gind cuvint se pot gasi la toti. Nici despre cele patru
culori nu se zice, caci toate lucrarile se aIcatuiesc din patru
Insa lemnul cel tare, este neputrezit fara pata, dupa cum
Domnul zice: Acest lucru se rar: Nu inteleg cuvin-
tul acesta, ci numai cei carora le este dat 432,

Dar cei mari, se spune text) aduc ei darurile 10r, sint
aceste daruri pe care le aduc cei mari? aduc pietre pretioase
pietre de smarald, pietre pietre pentru umerar 433,
Se numesc pietre ale pentru ca se pun pe efod, adica pe
pieptul marelui- preot cu inscriptia numelor semintiilor fiilor lui
434, Cel numit 10gion, adica rational, este pe pieptul arhie-
rcului care are fir subtire de batatura din aur margaritare, cu-
lori diferite indica rational care este Podoabele ume-
rarului sint indiciul f
1
aptelor bune, Fapta este asocia,ta ra-
tiunea faptei pentru a se arata ca amindoua sint armonie: Caci ce]
care va face va invata aceasta, mare se va chema imparatia ceru-
rilor 435, cuvintul trebuie sa corespunda faptelor faptele exte
428, 2 Tim. 4, 4.
429. Jud. 18.
430. textu! biblic eoste : ]emn 'de sal'c!m,
431. Ie!i. 35, 24.
432. Mt. 19, 11.
433. 35, 37,
434. Ie!i. 28, 21.
435. Mt. 5, 9 Num. V, 1.
OMILII LA CARTEA
131
riorizeaza cuvintele: la acestea se refera podoabele arhiereului. Dar
pentru ducerea lor la indeplinir? sint chemati mai marii popor'ului.
Aceasta podoaba este a acelora care sint destul de inaintati pentru a se
invrednici de a indruma popoare. Conducatorii ofera untdelemn, care
ar's indoita intrebuintare, pentru lampi pentru ungeri. Caci la.m-
pile celor care indruma popoare se ascund nici se sub obroc,
ci se pun ca sa lumineze tuturor celor din casa" 436.
indrum'atorii aduc amestec de tamiie, pregatita. de
Moise, {(CU miros de buna mireasma. pentru Domnul 437, sa se
poata spune despre ea: {(sintem buna mireasma a Hristos 438.
dupa. ce toate acestea s-au adus, Moise a chemat pe pe
cei cu mintea iscusita pentru a face tot felul de lucruri trebuitoare
a chemat femeils pricepute, pentru a pregati ceea ce trebuie
Domnului.
Vedeti deci, ca toate cite se fac de catre femei barbati se nu-
mesc fapte intelepte. Caci tot lucrul Domnului seface cu intelep-
ciun9
440
Fiecare aduce un duh de pricepere apoi lucrul
Domnului. trebuie sa fim multumiti numai sa oferim, ci trebuie sa
indeplinim toate indatoririle noastre cu, intelepciune, pentru ca sa
sa imbinam aurul cu inul, sa dublam tesatura stacojie s-o tesem
cu purpura. La ce-ti ca ai aceste lucruri nu sa le dai
intrebuintare, cum sa le sa le pui valoare pe fie-
care la timpul locul lor ?
De aceea,se cade ca munca noastra sa fim intelepti, ca sa putem
intrebuin1a la timpul dorit lucruri19 pe care le deprindem din Scrip-
tura, sa le punem la locul cuvenit, sa zidim sa impodobim cu ele la-
Dumnezeului Iacob 441, prin Domnul nostru Iisus Hristos, a
c.arui este slava imparatia vecii vecilor. Amin.
436. 5, 15.
437. 29, 41.
438. 2 Cor. 2, 15.
439. 36, 1.
440. Ps. 103, 25.
441. Ps. 131, 5.

OMILII
LA CARTEA NUMERII
INTRODUCERE
Aceasta carte cuprinde ce1e mai mu1te omj]jj din clte 1asat
Origel1 vreuna din cartile Moise. timp ce Cdrfi1e Facerea
Levitic ni s-au pastrat c1te 16 omjJii, 1a Ie$ire numa1 13, aici avem .28.
Dar extensjunea este mai mare. edi(ia berlineza raportul de
pagini este urmdtoruJ: Facerea 145 pagini, le$irea 135, LeviticuJ 227,
Numerii 286 pagini.
Numele rdmas ce1 dat de autorii greci $1 Numeri)} , djn
cauza recensam1ntu1ui doi1ea, respectiv numaratoarei fii10r
1ui Israel care se pregateau sa intre Tara Fagaduintei, cu toate ca
orjgina1uJ ebrajc pdstreaza nume1e Bamidbar adica 1n pustie,
tI'U ca lntreaga carte cuprinde istoria petrecerii poporu1ui evreu
JJustia Arabiei lnainte de intrarea Canaan. Dar plna 1ntoarcerea
aceasta tara, unde curge $1 miere, clte greutdfj, peripefji $1
n-au trebuit sa dea israe1itii lmpotriva amaleciti10r, moabiti-
ce10r din V Qsan, madianitilor $1 canaanJtilor, lndur1nd tot felul
de privafiuni, printre st1nci l1nga mari moarte $i lacuri sa-
rate, fi1nd nevoit] sa se adaposteasca temporar corturi, de mu1te
neav1nd nici hrand, nic1 bautura, alteori a$ez1ndu-se 1ntr-o atmos-
fera de religioasa odihnjre juruJ celor 12 flntlni! Nu-i deloc de mi-
rare ca aceasta continud mutare din loc 10c, aceastd caJatorie
pllsHe seamana ma1 curind cu greutatile lntimpinate de cei care vor
ciuta sa cucereasca 1ini$tea cet6tii d1n EvuJ Mediu.
t!uc1t Origen era continuu dornic sa gaseasca Scriptura sensuri mai
adinci, pline de semnificatii morale $i duhovnice$ti, acest lucru
1-a fdcut prin explicarea Cdrtii Numerilor, aceasta fiind descriere
OMILlI LA CARTEA NUMERIl
133
trece suiletUl omenesc drum spre
desavlr$ire, prin apropiere de Dumnezeu $i prin unire cu
S t r u c t u r a m i 1 i i 1 r. Adeseori, lnceputuJ textuJui omi-
liilor, lntl1nim cuvinte 1ectoruJ ne-a citit (Omil.
20, 1), uneorj era pus cjneva dintre cjtitori Alte-
i se spune cartea, care avem mlini $i din care S-Q citit aceasta
pericopd (Omil. 12, 2). Aceasta dovede$te ca se tineau adevarate cursuri
bib1ice, care Origen cauta sa impdrtd$eascd ascultdtorilor c1t mai
multe cuno$tinte din Sf. Scripturd, desigur cu scopuI de a-i c1t
bine penl;u taine10r dumnezeie$ti $1 eliberarea de
timi $i jspite. Omi1iile erau predici popu1are, p1ine de citate bibIice, dar
adeseori din scriitori evrei sau greci. genera1, eI nu se adresa
predici numai ceIor aIe$i. Se de reguld, ideea dominantd
dintr-o pericopd $i aceasta expIica. /ntotdeauna urmdrea mo-
[alizarea, lnduhovnicirea. Sensul 1itera1 nu era neglijat. De reguId,
lrLceputul omi1ii1or se istorisea cuprinsuI ,5i apoi dintr-o datd adduga
8ed mystica haec sunt et inefabi1ia (Omil. 25, 6). loc spunea
La poporu1 evreu se curata cu slngeIe unui miel. La
Ti(Jastre Hristos este mieIu1J) (Omil. 24, 1). Iar altd datd zice: dacd Scrip-
tura spune (Num. 23, 24) cd poporul nu dormi plnd nU-$i mdnlncd
prada, atunci apdrdtorul fanatic lntelesului istoric nu se refugia
jn dulceata sensului alegoric peritru rdspunde cd
este cel ce nu se odihni ce nu cuceri lmpdrdtia 1ui Dum-
nezeu (Omil.16, 9).
felul acesta procedeazd aproape totdeauna. Timpul de multe
nu-i ajungea: trecl.jtd n-am putut vorbi $i de ceI -de doilea
recensdmlnt (Omil. 2.1, 1).
e m a t c a !;> n t e r r e t a r e a omi1iiIor prive$te
treguJ evantai de lnvdtdturi dogmatice $i mora1e cre$tine. adevdrat
nu te pofj G$tepta sd gdse$ti omilii un sistem bjne lnchegat. Cdcl
trebuie (1mpreund cu Andre Mehat $i cu aJti cercetdlori) cd
in scrisul nuantat Origen se observd adeseori ierarhizare $i
de variatQ chiar cadrul omi1ii, lnc1t pe aceea$i
pcgind se face brusc trecerea de expunerea litera1-istoricd lu-
clurjlor adlncirea Ior moral-asceticd $i misticd.
lnt1i lnsu$i poporuJ evreu $i chjar lntre Iev1ti vede tot
iE:lul de diferente $i degrade: pdmlntul Tdrii Sfinte e categorisit ca
jj;nd de 4 (Omil. 3, 3), cei care-l mO$teni fi preferati $1
ei dupQ grade de rudenie (Omil. 22, 2). Ceea ce Sf. numea lmpd-
134
ORIGEN, SCRIERI ALESB
ceru1'i1or atunci clnd designa 12, 12) 4 expresii dife-
rite: Munte1e Sionu1ui, Ierusalimu1 ceresc, muJtjmea lngerilor $i Bise-
rica' primilor ndscufj lnte1es de Origen fiind 4 fericirea
celor ale$i (Omil. 3, 3). Imaginile sinonime slnt cu sens1.1ri
strdine: Iacob $i Israel (Omil. 15, 3 16, 7 etc.), 1e1.1 $i pui de 1e1.1 (Omil.
16, 8 17, 6 etc.), n1.1 slnt sinonime. Expresia om-om n1.1 mai e
egald c1.1 cea de om (Omil. 24, 2). Se ,$tie cd de draguJ acestei ierarhi-
zd1'i putut fj explicit nici mdcar
t1.1rilor dintre persoanele SI. Treimi (dupa C1,1m vom vedea clnd vom
pl'ezenta l1.1crarea 11.1i Despre principii), ca sa nu vorbim de ierarhiza-
rea dusd extrem lngerii buni $i rdi, ba chiar animaIe
(Omil. 2, 1 3, 4 etc.).
Desigur, plina de consecinte este ierarhizarea trihotomica omu-'
11.1i: tr1.1p, s1.1flet, d1.1h, care op1.1ne adeseori sens p1atonic sa1.1
stoic, lnc1t avem interioruJ om1.1lui un lntreg
c1.1gete $i de simfjri, cum reiese $i din Omi1ia primd (1, 3). Nici clnd
jlldeca dintre expresii1e pau1ine grec barbar n1.1-i
sit de exagerari, caci ln bisericeasca ln valori1or
morale dispar $i distincfji1e geografice $i bar-
boruJ e om1.1l ce1 fdrdde1ege.
In Bisericii, c1.1 toate cd se rec1.1nosc grade1e ierarhice $i 11.1cra-
rjJe harice Sfinte10r Taine, totu$i exprimari1e slnt de estompate
lnclt ramln mai m1.1lt domeni1.11 spirit1.1a1, mai p1.1tin concretu1ui
adevarat ca s1.1stinlnd ro1uJ 1ibertatii omene$ti, Origen acorda
mare importanta credintei $i lnclt, ln program1.11 11.1i
mora1, cre$Unu1 adevarat adeseori lns1.1$iri1e 1.1n1.1i ascet, adeseori
chiar 1.1nui martir. De n1.1-i de mirare ca ln doruJ 11.1i
desdvlr$ire, d1.1pd par1.1sie $1 eshatologie, criticd 1.1ne-
ori alegeri1e episcopilor $i altor sl1.1jitori biserice$ti fdcute ln d1.1h
c1.1 mijloace pamlnte$ti, care se dovedesc ln fe11.11
stHlini de nevdzut $i haric (Omil. 2, 1 etc.).
Rdmlne, crez1.11 11.1i dorul d1.1pd sfinten1e $1
dupd desdvlr$ire ca 1.1n fir rO$1.1 lntregii exegeze origeniene. aici
dreptate ace1 teolog ap1.1sean Vi1ler), care sp1.1S ca
de vietii spirit1.1ale, b1.1nd din origenism,
de asta data perfect ortodoxa, a fi salvatd, mai ales clnd ne gln-
dim selectiuni1e 11.1i inJtjate de SI. Vasne $i SI. Grigorie
de $i contin1.1ate de 1.1n Evagrie $i 1.1n Maxim Mdrt1.1risi-
tor1.1l, iar de lntreagd 1iterat1.1rQ d1.1hovniceascd evu11.1i medi1.1
$i apusean.
O>,lIUI CARTEA NUMERII
135
ce consta, s,curt, (,initiere vom ve-
dea mai larg clnd vom prezenta traducere Fi1ocalia
SQ$i. S-a spus cd semdna mai mult cu intuire
genu1 care vor face mai tlrziu un Pascal sau un Bergson (V acherot).
Ce imf10rtantd au inima, respect1v cugetul sau acest proces
(-:6 principa19 cordis sau mentis 81uate de
stoici), nu-i U$or de spus. orice caz, fdrd curdtenie $i
sufleteascd, 1mbinate cu iubirea (Omil. 4, 3; 5, 8; 26, 2; etc.), acest
Iucru nu-i cu putintd. Logosul ceI este conducdtor
acestui itinerar duhovnicesc. Unirea cu e $i cale $i tintd. cu
Hristos, care-I $i Cuvlnt $i Intelepciune $i Dreptate, va lnsemna acest
caz cre$tere Lui noastrd $i Ce
pdcat cd Origen proces teandric $i sub
turgic harismatic! Descrierea amdnuntitd migrafjei evreie$ti
cele 42 stafjondri sau opriri pustie, de care vorbe$te omi1ia 27,
pus problema dacd Origen de un mistic sen-
suI care s-a vorbit t1rziu un de Cruce, Tereza
$i Teologu1 luteran W. V olker af1rmd, dar (Puech,
10u etc.) contesta. Omilia care aici,
progresu1 urcu$ului duhovnicesc. lntli, actul liber
dc ddrui Dumnezeu credintd $1 iubire, pr1mite din cunoa$-
terea Dumnezeu. etapa doua intervine daruri10r
Duhului Sf1nt. treia, moartea cu Hristos $1 lnvierea cu
fericir1i nesf1r$He. Se vede cd, scurt,
e schitatd aici lntreaga desdv1r$irii, cum vor dezvolta mai
tlrziu toti marii glnditori $i trditori medievali. Cele 42 stationdri pre-
lnchipuind dupd Origen cele 42 sp1te neamului Hristos se reduc
esentd 'tot program min1maI. Singura deosebire e doar de-
scrierea mai luptelor duhonice$ti de acest drum,
care mai Sf. ScdraruJ va crede cd-s destule 30 de trepte
tru mdsura vlrstei deplindtdtii Hristos.
Ca sd rezum ce de spus desigur cd metoda in!erpre-
tdrii folositd de Origen prezintd destuIe gre,<;eli $iexagerdri.
Eu nu zice cd nu-i , cum spun unii, va zice Sf. V asi1e
OmjJia primejdia sd scoti din
altceva dec1t ce este scris Scripturd spune $i Sf.
Gurd de Aur omj]ja Cartea Facerii. nu-i
putin cd fdrd Origen nu s-ar putea explica dez-
exegezei biblice $1 nici dezvoltarea
136
'ORIGEN, SCRIERI ALESE
de lnduhovnicire a omu1ui dornic de desavlr$ire. Se vede ca jertfa adusa
de p1usu11ui de fost totu$i tdra
D a t a s c r i e r i i omj1ii10r Cartea Numerij pare fi rastimpul
dintre 244-249, lntruclt dupa cum vom vedea $i clnd vom vorbi de omi-
jijJe 3) Cartea Iosua, Origen comentat lntli caJtj1e poetice
$i profetice'" $i dupa aceea ce1e jstorice. data redactarji omi-
lii10r proorocul Ieremia se $tie cd a fost rdstjmpu1 dintre ani1 241-
243. de dep11nd matur1tate, omi11i1e Numerii j1 fost rostite
Cezareea Pa1est1ne1 dupQ 243, deci J.ntre 244-249.
e t u 1 origina1 nu nl s-a pdstrat. Fragmentu1 compus din 4 rln-
duri omjJja 7 (Baehrens, 118) S-QI sa fj redac-
autoru1ui. Din nefericire, nici fragmentu1 din Comentaru1
copie de se aminte$te vag, cu ide1 din prima omilie
1) Numeri, nu slnt n1c1 mai conc1udente. altele, d1n cele
descoperite J.ntre timp, n-au putut fj 1uate ln cons1derare spre edi-
Ramlne dec1, ca s1ngu{u1 text, traducerea ldcuta ln 410 de
Rufin pe clnd se af1a ln Sici1ia, Mes1na, ln vremur1 de greIe amenin-
tOTl, clnd trupeIe goti10r 1ui A1aric invadasera Ita1ia $i
c]1iar cetatea Rhegium din strlmtoarea MesineJ. Rufin mQrturise$te ln
acestor omjJii Numerii CQ ln acele clipe grele, clnd nu $tia1
seara ce-fj aduce dimineata, $i-a J.nduIcit exi1u1 adunlnd ce
aflat scris de Adamantius Cartea lie sub de omjJji,
ln lorma de a$a-numiteIe (Iragmente), cautlnd ca astfel
sd-$i sporeascd $i $tiinta cum spunea cartea Pi1delor 5, care
$1 Origen de 3 1n aceste omilii.
Traducerea Ruf.in destul de fideld cu cd, se $tie $1
din alte Iucrdri Iui Origen care Ie-a tradus, coutat sd inter-
vina, adeseori rotunjind sau lndrept1nd une1e afirmatii care i se
pdreau exagerate. CeIe spuse lnceputul omj]jei 20, 1 au dat de
gJ.ndit unor cercetatori ln sensu1 cd, traducdtorul li inversat or-
dinea omiliilor, ori ca acest lucru ar trebui atribuit stenografi1or lui
Origen, care au multip1icat operele ln Cezareea Palestinei a fi
revizuit autorul.
probabi1d uJtima
a se fi datorat $1 date omiliilor.
Din 'fericire, traducerea Ruiin a circuIat mult timp at1t ln codici
.separati (8 codici, datlnd d1n sec. V III-XIV), cit $i at1tia ln codici
miscelanei. erau copiati $i lndreptati lncd de 543, iar ceva mai
tlrziu (cca. 570) 1] aminte$te Cassiodor ln retragerea sa ca1abrezd de
LA CARTEA NUMERJJ 137
Vivarium. Nu trebuie Teodoret, iar Apus Fer. Augus-
tin, Isidor de Sevilla, Beda Venerabilul, W dar
Raban Maur au $i prelucrat cu pasiune, parjial sau lntregime,.
Maur) OmjJjjJe lui Origen.
Codicele Monacensis 6261 din sec. apartinuse lui R. Maur, iaI
cod. 298 d1n sec. bib1iotecii Carol
Ple$uvu} (t 877). Nu-i de mirare ideea care aceastc1
carte, at1t de ln cultura lncit
ideea homo viator greu de conceput.
Dintre edjfine prezintc'i cea dint1i,
din 1503, de lngrijitc'i, un cod1ce padovan, de Aldo
r,utius cea din 1732, Paris de care
$1 fragmente grece$ti un manuscris parisian. Edftia J. Migne
(P.G., 12, 583-806) redat textul1ntr-o apropiatc'i de edJtja
Manutius. Cea mai editfe, serie de va-
riante manuscrise, este, desigur, cea de Ac;ademia din Berlin
1021, de W. F. Baehrens, ln volumul Operelor Qrigen,
1-285.
Despre m r t a n t a acestor omilii s-ar spune multe lu-
cruri pozitive.
lnt1i, ln sine prim mentis
Deum, din istoria glndirii cre$tine, Care fi veacur1
rlndul $1 sub diferite aspecte.
de omi1ia 17, 4 pentru datc'i
siune absolut care dezvolta Sf.
Grigorie de Nyssa: C1t de frumoase slnt tale, lacobe, cor-
turile tale 1 ... Dar aici nu trebuie ln sens literal
lui V (NIlm. 24, 5-6). cum slnt COl-
turile mereu mai sus, slnt sufletele oamenilor
vlr$iti, mereu avlntlndu-se nesi1r!jit lntelepciunea $i cunoa$terea
iuj Dumnezeu. nu efuziunea acest nesflr$it e
de perspectNa unirij cu Cel ce 1e$i din lui Iacob. Aici e
arborele aici fi Evangheliile Biser1cii, udate
toate de haruri10r cere!jti. .
Desigur, ceea ce lntreaga deschMere acestei
spre Dumnezeu este strlnsa dintre tip$i antitip, dintre umbrd
$1 realitate, dintre Vechjul ouJ Testament care face $i aici,
ca $i toate Legii Vechi, persoana Mlntulto-
rului (Omi1.25, 12).
138 ORIGEN, SCRIERI ALESE
acelQf;i entuziasm, mistic, e cIQditd $1 clntarea f1n-
tlnilor din om111a 1, pe care le-au sdpat reg1i $1 pr1nt11 (adicd pro-
oroci1 $i apostolii), dar care adunat lntreg poporu1 Israelului
celui nou (= Biserica) pentru cd dincol0 de Moise, de prooroci de
apostol1 este Hristos lnsu$i, despre care au vorbit Moise $1 proorocii.
Cartea Scripturii Sfinte, at1t Legii Vechi c1t Legii se
spune altd omilie, e singurd.
Are cumva $i Dumnezeu sdrbdtorile Lui? se lntreabd Origen
Omilia 2? Da, aceea clnd se va realiza mlntuirea lntregului
neam omenesc, rdspunde Dar $1 plnd atunc1 or1cine se lntoarce
Dumnezeu - $1 tema lntoarcerii, respectiv convert1rJJ
scrisu1 Origen - dd na$tere adevdratd sdrbdtoare a
Domnului. Pentru cd, zice el, Dumnezeu p/lnge, se zbate, se jertfe$te
mereu a$teptlnd aceastd sdrbdtoare.
$1 ca sd lncheiem aceste cons1deratii, ldslnd c1titorului s-auda el
lnsu$i pred1ca marelui dascd1 ca $1 cum s-ar fj af1at Cezareea Pa1es-
linei acum 1730 de dac-ai lntelege, cre$tine, tot ceea ce contine
aceastd istorie 1nterioard Israelului de atunci $1 de
sd urc1 $1 tu lntlmpinarea Marelui care vine mereu '$1 se
jertfe$te pentru (Omil. 1 ; 5 etc.).
notd de v1ziune ecumenicd: Toatd lnte1epciunea vine de
Dumnezeu, cum zlce lnte1eptu1 Slrah. Lucrezi tesdtorie, 1ucrezi
arg1ntdrie, mdsori cu geometria, 1mbllnze$ti armoniile muz1cii,
tdmdduie!jti suferintele trupe!jt1 dibdcia med1cin1i, nic1 unuJ sd nu
uitdm ca steaua care va rdsdri din Iacob .51 va 1ua trup omenesc va
$tiintd ma1 presus de orice $ti1ntd, pace ma1 presus de pace, mln-
ma1 presus de orice (Omil. XVIII, 3-4).

Numerii 1
Enumerarea

Nu toti sint vrednici numerele 2 sfinte. Este anumiita rindu-
iala desemnarea acelora care sa jjje Numerii lui
Dumnezeu, Cartea Numerii oferindu-ne dovada concreta. ea se
rapor,teaza ca la porunca -lui Dumnezeu 3, femeile nu trebuie numa-
rate (cartea) Numerii, fara indoiala din pricina sIabiciunii lor fe-
De asemenea nici rob, din cauza nive1ului de viata a mora-
10r. Chiar dirutre egipteni, nici unul dintre cei au fost in-
corporati poporului pot fi numarati, pentru ca sint straini pagini.
vor numara toti ci numai cei de la douazeci de ani
sus. Nu se va 1ua seama numai virsta, ci se va cauta sa se
daca omul se destul de tare pentru a purta razboiul, caci e
rinduit de cuvintul Domnului a numara pe tot ce1 ce poate la
oaste Israel; numai anumita virsta, ci anumita putere se
cere israelitului. Prunoii sint numarati Iuati seama dupa aceste
socoteli atunci cind este vorba despre primii nas-
clIti sau despre din ramura preoteasca a Levi. Iar dintre
copii, numai sint Numerii. [nsa nu este inregistrata
aici nici femeie 4.
Sa fie vorba acest text despre taina Nu cumva ar trebui sa
credem ca D.phul Sfint, cind a dictat scriitoru1ui, a vrut sa ne faca cu-
noscut care parte din popor a fost numarata care parte a ramas
afara Ce fo1os vor trage de aici cei care cauta sa invete din Scrip-
turile Sfinte? Ce folos avem daca lucruri Cit ar
ajuta 1a mintuirea sufletului daca am ca parte din popor a fost
enumerata pustie ca alta parte nu ?
.
1. Omijia Migne, P.G., tom. 12 b, co1. 585---589.
2. Numerele ,e,chiV1aleazaaici c,u cuvintul sfintooie cH cu ,desavirr-
cum reiesechiar ,din ,aceasta omilie 2. r.eiese !;>i din rezumatul
grecesc pastI1at 'de de Gaz,a: Comm. Num. 1. 3 (Migne, P.G., 87, 794).
cf. Meha,t, cit., jra bibliogI1afi.e, 69.
3. Num. 1, 1.
4. Num. 1,3.
140
ORIGEN, SCRIERI ALESE
Insa, daca urmam celor spuse de sentinta Pavel credem ca
'9ste duhovniceasca 5 daca intelegem cuprin-
sul ei, atunci din acest se degaja mare dobinda pentru suflet.
Textul acesta ma invata ca daca neputinta copilariei
incerca sa am cugetul copil daca devenit barba;t am lepadat
cele aIe copilului 6 zice ca am devenit om nou un om
tJnar 7, stare a invinge raul ma arata vredDJic sa fac parte
dintre aceia despre care este scris: toti care merge Ia oaste
IsraeI 8, fi destul de bun ca sa intru intre Numerii sfinti.
C1ta vreme, insa, intr-unuI din ramin ginduri prl-
mejdioase, sau trind&vie femeiasc& cic&li1oare, ori daca ne purt&m
ca 'egiptenii ca paginii, a'tunci nu sintem vrednici a fi socotiti nu-
marul sfint inchinat lui Dumnezeu.
Far& de numar spune SoIomon 9, sint cei care pieri.10, dim-
cei care se mintui sint numarati.
Vrei, dar, ca num&rul sa fie luat in seam& inaintea
Dumnezeu? Asculta cum despre stelele cerului David: Cel
ce num&ra stelele da numele Ior 11. Mintuitorul ins& se
a fixa numar pentru ucenicii pe care i-a aIes, zice
ca: la perii capului sint numarati 12, intr-adevar zice :
(/chiar perii capului VOs'tru sint numarati 13. Prin aceasta, ins&,
vrea sa spuna c& peneIe pas&rilor pe care t&indu-Ie le aruncam la
gunoi sau care cad cu virsta mor, ar fi num&rarte, ci perii care inaintea
Dumnezeu sint numarati sint cei ai nazireilor, unde
putere a DuhuluiSfin,t, car9 ingaduie a dobori la p&mint pe fili:'iteni 14.
5. Rom. 7, 14. punct de miJ1>eoare exeg'eza lui Origoo.
co10 de iiIJJsp,ir1ati,a verblala la Sf. oaiutii mereu
sensul mlai adinc, mor,a1siau :t>alir1>i
,
c, ,al cuvinte1ar.
6. Cor. 13, 11. Cuget Ide c,opil ,aH cre1?tinii incoepatori sau pe treapt8
i:nf'er::ioara Sii n'll Origen 1Qotdeauna g!1a'dle p'[1ocesu]
de desavir1?i,re
7. In. 2, 13.
8, Num.1, 3. Spre deos.el>ir-e I(},e oare 1,a oaSlte , ,exista a,rbati
cu fire m.uier,easca Pentru fire,a m!uiereasca este Ini'Ci
nici a1ltuia (De prjnc. IV, 3, 12). punct de fem,eia
repreziruta p'asiu1nera srau loum!ea (Num. hom. 11, 7 2, 1 etc.).
9. Jnt. Sol. 18, 12. .
10. Lc. 13, 23.
11. Ps. 146, 4. numarul 'carese invredlI1licesrc Ide iui
Dumnezeu e limitat stel'ele cer.ulu[, Proc.opie, Com. Num. (P.G.
87, 795),
12. 10. 30.
13. 10, 30.
1.1. Jud. 16, 17. p.uterera <l sufle,tu1ui, ment:is, principale
cordis, imagine fo10:sHa ,ardeseori 'de Origen Ie. 4
CARTEA NUMERII
141
Puterile sufletului abandonarea cugetelor care de la mintea sana-
toasa a celui intelept sint 'imaginate prin capul Apostolilor, pe care
textul le capului.
Dar, destul am tratat despre acest subiect ne-am cam indepartat
de el. Sa acum, la tema noastra.

a grait Domnul cMre Moise pustiul Sinai 15, i-a SpUS adica,
ceea ce rezuma, poruncindu-i sa numere pe toti care pot
oaste Israel, incepind de la douazeci de afii SUS. Daca
CU puterea, nu cu cine ce pu1tere, nu cu puterea egip-
tenilor, nici cu cea a asirienilor, nici cu cea a grecilor 16, Ci cu puterea
Israel, fi numarat Dumnezeu. Exista putere a SU-
fletului pe care filosofii greci, dar aceasta nu are nimic CO-
cu numarul lui Dumnezeu, ea nU9ste p'entru Dumnezeu, caoi
ea se pentru mindria omului. Exista pwtere a asirienilor
sau putere a caldeilor, care obiectul studiilor astrologice, dar
nici acestea nu-s ca nici ele nimic comun cu
Dumnezeu. Exista pll'tere a egiptenilor, pretinsa 10r tainica,
dar nici ea nu socateala lui Dumnezeu. Inraintea Dumnezeu
e numarata numai puterea israelita. Aceastaeste put9rea pe care in-
druma Dumnezeu, care se desprinde din Sfintele Scrieri care este CO-
:nunicata prin credinta eV1anghelica apostolica. iata de C9 zice
Dumnezeu ca nu numara decit "pe cei care pot merge la oas'te Israel.
Dar sa cercetam de ce poporul israeli'tean ll-a fost numaraJt cind a
le$it din Egipt 17? Pentru ca atunci Faraon il Urmar9a inca. Nici dupa
trecerea Marii cind au intrat pustie 18, risraelitii n-au fost
marati ll-au fost incercati de 19. au ajuns sa se lupte
Amalec l-au Dar nici atunci nu sint numarati.
singura infringere nu ajunge pentru cel care spre
Dupa aceea primesc mana beau apa din stinca care curge, dar inca
Num. 3), in sensul ptIteriide judeoataa omului (SeelerngrrumJd), "]a fine polnte
de l'am'e.
15. Sina, cum zi,ce Origen, Cf. Nurn. 1. 1.
16. "Put,erea egiptenilor pare ,a fi cea ,a asirieJ1ilo.r ,astTologia,
a gre,ci]OrT filosofia enciclopedica Meha,t, cit., 73.
Puterea sraelului ,celui c'ea Id,esprinsa
credinta e.st'e, ,desig-ur, '"Biserioa cre51i
1
na.
17.- Ie$. 14, 15 i 17, 6.
18. Ie$. 16.
19. le$. 17.
.
142
ORIGEN, SCRIERl ALESE
tot sint numarati 20. tnca au crescut e1emente1e necesare
numararii. Se ridica marturiei, dar nici acum ll-a venit inca
timpu1 pentru numararea poporului. Legea s-a dait prin Moise, s-a pre-
scris forma jertfelor, de asemenea ,este ritualul purificarilor 21,
legile taine1e sfintirii abia dupa aceea ajunge poporul 1a Numer,i.,.
din porunca lui Dumnezeu. Scrie ascult8torule, aceste invataturi
inima ta,in dublu fntreit exemp1ar 22.
Vezi dar, prin cite incercari trebuie sa treci, cite suferinte Isa in-
duri, prin cH cHe ispite, cite bM,alii trebuie date invinse
pentru a apartine Numerilor pentru a fi pretuit inaintea
Dumn 9zeu, pentru a fi considerat vrednic s8 fii numarat cu s.emin-
sfinte, pentru a pu'tea fi trecut condica inscris registrele
Numerilor de preotii 1ui Dumnezeu Aaron Moise ! Trebuie sa pri-
Legea Dumnezeu, Legge. Duhului Sfint, s8 aduci jertfe, s8 im-
purificarile, s8 prescripte1e Legii Duhului, pentru a
israelite.

Dar, mai aflu inca de lucruri mai importante aceasta
carte tainica a Numerilor: anume, impartirea semintiilor,
rdngurilor, gruparea familiilor tOaJta orinduirea taberei, toate aces-
tea insemnind mari taine care dupa Apositolul Pave1 sadesc sa-
minta inteles cu adevarat duhovnicesc. bine, sa vedem inte-
lesul tainic cuprins intregul ca1cul a1 Numerilor locurile dife-
rite care 1e sint atribuite. Caci mod sigur
vierea mortilor 23, iar cind Hristos cei care au adormit
in.via intii, dupa aceea cei vii vom fi rapiti imprIeuna cu
nori, ca sa irutimpinam pe Hristos vazduh 24, a\tunci. vom parasi
loc pamintesc a acestui al mortii,. vom
petrece in vazduh, cum a vestit Pave1, cind unii vor trece rai.
20. Ie$. '17, 6.
21. Lev. 1,1.
22. Pilde 22, 20. Origen vede spre Tar,a FagaduQ<JJ;}ei tot
atltea etape .ale .al ,drum spre 1.
rea din Egipot - ruperea de dioavol, c.u ca aces,t,a mIai are inca pnt,ere asupr<J.
snfletului, 2. trecerea prin Miarea - BOItezul (Omi1. 5, 5). 3.
pustie - ascezei, 4. lu.pottacO'ntra lui Amalec ..:. fapte 5. m.an'a
stinca = hr,ana (Guvintul Dumneze.u din piatra lui
6. c]adirea cortului - virtutiIe (Omil. le$. 9, 4). 7. Legea = pregatirea.
23. [ Tes. 4, 15.
24. [ Tes. 4, 16-17.
O!dILII LA CARTEA NUMERII 143,
unde sint multe alte alese intre numeroasele ale
Tatalui 25.
Insa, aceste stari aceasta slava deosebita se vor da dupa vred-
nicia faptele fiecaruia, fiecare va fi locul unde I-a vred-
nicia faptelor sale, 'dupa cum Pavel vorbind despl'e
cei viata: "fiecare c3tei sale 26. De aici rezulta ca fie-
care va fi pretuit dupa anumite norme stau Iucrurile
cu unul din semintia Iui Ruben care se aseamana sau se prin
purtari, prin fapte prin viat,a, cu Ruben. semintia Iui Simeon
fara indoiali:i, pentru a,scultarea sa, aItul semintia pentru
indeplinit bine indatoririle ori ca a obtinut slujire
grad de mai mare, altul semintia lui Iuda, pentru
ca a avut sentimente regale a indrumat bine poporul senti-
mente13 intelectuale manifestarile inimii care Sill!t e1. As'tfel, fie-
care va fi semintiei cu care este inrudH faptele mora-
"urile sale 27.
Exista ordinea invierii mortilor, dupa cum spune Pavel, ordine
a tip figura mi se par a fi indicate aceasta carte. din
pozitia tab3reIor a liniilor de intre singura:ticeIe triburi
grupari se deduce, desigur, tot indicatie Ia invierea mortilor. Ca trei
:riburi sint spre rasarit, trei spre miazazi, trei spre mare
ultimele trei (triburi) spre AcviIon (= miazanoapte), care un
yint rece 28, ca tribul Iuda, care este regal, este rinduit spre
rasarit, de unde a venit Domnul nostru 29. Tot e cazul cu Isahar
si Zabulon. Numarul trei revine toate cele patru impartiri ale tabe-
:-e10r, caci acesta a fost specificul respective, toate sint
cuprinse numarul Trinitatii, caci cele patru parti unde de aseme-
nea r3vine numarul trei, pentru ca numai sub numele TataIui, al Fiu-
aI DuhuIui Sfint sint Iocuitor.ii ceIor patru laturi ale
Iumii, care invoca numele Domnului stau impreuna cu Avraam,
Isaac Iacob imparatia Iui Dumnezeu 30. Acestea nu sint fapte de
25. In, 14, 2,
26. Cor. 15, 23.
27. Adept lal ier,arhizarii [l,evoi[ltelo.r Orig,en nu se ca
Filon (De ebriet. 94) do.ar l'a (<<Simeon se ,ascultare,.
Le\i - Sfintenia, I.uid,a ci se ridica,
Logosului, la p.ersp,ectivel,e ,a1e lind,u,mnezeiJrii poatima inviere1t
Mintuitorului. Caoi exislta ordi[l,e l,a mortilor.
28. Iis. Sir. 43, 20. .
29. Evr. 7, 14.
30. 8, 11. Despre smnif,icatia ,aclor pa1r,u punote carrn[l,ale, Ori-
gen, C. CeIs 6, 23.
144
ORIGE:-I, SCRIERI ALESE
l1'?luat seama. dat aceste indicatii generale pentru cei care voiesc
sa prinda intr-o privire generala, continutul tainic al acestei carti
pentru ca sa. aiba prilejul sa treaca la intelesul duhovnicesc al
textului pentru ca ,sa urmeze cercetarile de genul acesta, daca Dum-
nezeu ii cu generozitate luminile Sale, de inalte atit
de sublime.
ce ma eu nu socot stare sa descriu tainele pe
care contine aceasta carte a Numerilor, care sint cu mult inferi-
celor pe care 1e contine vo1umul numit Deuteronom. tre-
buie sa ne grabim sa ajungem la Iisus, nu la fiul lui Navi, ci la Iisus
Hristos. Dar mai intH sa ne introducem lui Moise, sa lepadam
acolo nepriceperea copilareasca 31 dupa aceea sa inaintam
Hristos: Moise n-a toate razboaiele, rosua insa
le-a domolit pe toate a ddruit pacea tuturor, precum este scris: s-a
tara de razboi 32.
Tara fagaduintei, Tara Tara care lapte
miere 33, este impartita prin anticipatie de Iosua (fiul 1ui Navi). Feri-
cjti caci multumita lui Iisus aceia pamintul 34.
Aceasta gasim vestita tipuri imagini. Nu este
fara de fo10s a ca unii primesc de dinco10 de
Iordan)) 35, .altH pam1ntul din partea cealalta a Iordanului. Sint
tori de categori1a intiia, dea doua ohiar de a treia, dupa aceastii
ordine se face impartirea pamintului fiecaruia .CaCi fiecare va sta
sub smochinul sub vita sa nimeni nu-l va :36.
Toate aceste perspective prefigurate taine1e sublime, fi
implinite de Domnul lisus ziua venirii Sale, nu ca prin
prin ghicitura, fata catre fata 37, dupa vrednicia fiecaruia, ca
Unul care ii care patrunde inima fiecaruia 38.
lui este slava vecit vecilor. 39.
31. Cor. 13, 11.
32. Ios. 14, 15.
33. 33, 3.
34. 5, .').
35. 13, 1.
36. h. 4., 4.
37. Cor. 13, 12.
38. lcr. 17, 10.
39. 1 4, 11.
L.\ CARTE. .... NUMERII

Moise cei de batrini 40
Despre cuvinteIe:
a Moise a SpUS :
aduna1i de barba1i dintre poporului 41

145
S-au citit pasaje din Scriptura a vorbi despre toate nu
r:e ingaduie timp de care dispunem maretia tainelor pe
care le cuprind ele. S-ar putea ca din acest vast sa cuIegem doar
citeva flori, nu pe toate care ogorul Ie poate oferi, dar destule pen-
t:-u a gusta aroma 10r, intocmai ca atunci cind cobori Ia nu
5\'Oti toata apa care din ci numai atlt cit sa-ti astim-
setea unui gitlej uscat. Caci nu se cade ca apa proaspa'ta, bauta
':::1 nesat, sa devina daunatoare.
Atunci a Moise fata poporului, zice Scriptura, a spus
Domnului)) 42. Clta vreme Moise ascu1ta cuvintul Domnului
si Sale eI este inlauntru, sta interior, ceIe
mai intime taine, cind insa multimilor poporului 43, cind
exercita indatorirea sa fata de om, care nu poate sa ramina inIa-
1.l:::ltru, eI sta afara, zice Ce se ascunde oare sub acest cu-
? 1ata ce cred eu: Daca un doctor, un invatat al Bisericii, da curs
taine mai adinci, '91 tine cuvintari tainice deosebite celor de-
44, despre inteIepciunea Iui Dumnezeu. Cita vreme sta el
c.dinci1 ginduri, se poate zice ca este interiorizat, este Inchis
s:ne. Cind, insa, multimilor)) 46 exprima ceea
oameni afara de ceea ce poate intelege un de rind, atunci se
5:June ca eI este afara ca face sa int'eIeaga poporul cuvint9Ie
Domnului. A$a, a procedat, precum vad, Pavel. era exteriorizat
cind zicea: ({InteIepciunea propovaduim la cei dar nu
40. Omilia Numerii, Mig,ne, P.G., tom. '12 b., col. 607-611.
41. Num. 11, 24.
42. Num. 11, 24.
43. 12, 46.
44. Cor. 2, 6.
45. 12, 46. se 'in 21, 2 tHcuirile lui
despJ.1e Jnvat1imintu1ui: 1a
y-.1;'::!lba imbracam'ilntea, dar intrind inlauntru schimba din felul Ide a invat,a.
invatamintul exoteri,c cel esoteris s,e deoseb,eau vechime ce
f :::na
18 -
146 ORIGEN, SCRIERI ALESE
intelepciunea acestui nici a stapinitoriIor acestei lumi, caci Pavel
a propovaduit Intelepciunea lui Dumnezeu taina, pe care nimeni
dintre stapinHorii acestei lumi n-a cunoscut-O 46. Vezi, dar, ca Pavel
este inlauntru, cind patrunde tainele aSCUnS9 ale intelepciunii dumne-
cind da instructiunile sale. Insa cind merge popor, el inde-
ceea ce invata: Din gura voastra sa nu iasa nici un cuvint
rau 47, cel care a furat sa nu mai fure, fiecare aiba fem9ia
sa, fiecar1e femeie aiba barbatul sau" 48. Acestea altele
asemenea sint invataturile pe care Pavel le fac9 cunoscute poporului,
intocmai ca Moise, afara.

Dar sa vedem un alt capitol. care se arata ca Moise a ales
de barbati dintre poporului i-a pus fata CoI"1:ului
marturiei 49; DumneZ9u a luat din duhul care era peste Moise
pus peste cei de batrini IIDuhul era peste ei, zice Scrip-
tura au inceput a profeti 50. Se zice ca Dumnezeu luind din Duhul
Moise a dat - Duh - ceilor de batrini. Sa nu intelegi
ca Dumnezeu a lualt de la Moise substanta materiaHi corporala, a
impartit-o de parti a dat cite frlntura fiecarui
batrin. Este impietate a intelege astfel natura Duhului Sfinit. Aceasta
imagine inscrisa acest texttainic poate fi tnteleasa astfel: Moise
duhul care era el sint asemenea unui luminator foarte stralucHor,
cu care Dumnezeu a Iuminat pe cei Stralucirea luminii s-a
revarsat peste ei, fara ca izvoru'l sa scada prin aceasta comunicare.
feIul acesta s-ar putea :atribui un inteles evlavios celor scrise: IIDom-
a luat din Duhul care era peste Moise a pus peste cei
de batrini 51.

Dar sa v9dem ce a spus cele ce urmeaza: DuhuI s-a odihnit
peste ei toti au profetit 52. Duhul nu (,se odihne$te asupra oricui,
46. Cor. 2, 6.
47. 4, 29.
48. Cor. 7, 2.
49. Num. 11, 24.
50. Num. 11, 25.
51. Num. },}, 25. impartire Duhului nu tI1e'buie inteIeasa ,ohip
,a,daug,ar,e sa,u Cii cum un foc ,diJl fo.c " ,
zice FilOJl (De Gig. 6, 25). De l,a elpare imprumutaJt imagi,nea Orig,eIl (C. Cels
VI, 70) P,er. AugustIiD. (Quaest, Iib. IV, 55), Baehrens, 32.
52. Num. 11, 25.
OJdILII LA CARTEA NUMERlI
14'1
dupa cum citim, ci numai peste sfinti peste cei fericiti. Duhul lui
Dumnezeu se peste cei care au inima curata)) 53 pest?
cei care au curi:itit sufletul lor de pacat 54 . Dimpotriva, el nu
intr-un trup apasat de pacat, chiar daca cindva a intr-insul.
Duhul Sfint nu ingaduie nici comunicare, nici impartea1a cu duhul
raului. sigur ca din clipa pacatului, raului, care-i sufletul
cuiva, este cel care are partea sa. Cind e Iasat sa intre sa
iasci:i prin cugeteIe saIe reIe poftele reIe, Duhul SfiI1t, se afla
strimtoare eu imi ingadui sa afirm ca: Duhul Sfint este aIungat
din De aceea, Apost01ul, ca petrec lucrurile, di:i sfatu1 :
,Sa nu intris1tati Duhul ce1 Sfint al lui Dumnezeu, intru care ati fost
pec?tluifj pentru ziua rascumpararii 55. Prin pacat intristam, deci, pe
Duhul Sfint, iar printr-o viata dreapta sfinta, ii pregatim un
sala$. Tot ceea ce se spune acum, ca Duhul se cei
de batrini, face elogiul vietii lor virtuti1e 10r.
precum Duhul Sfint s-a din pricina curateni?i
mii 10r, a 10r aptitudinii de a inte1ege, Duhul
]ucreaza atlt de staruitor incir1: nu ingaduie nici sustragere,
aflind acolo un teren propice pentru actiunile Lui. Spune doar
tura ca: Duhul Sfint S-d odihnit peste ei ei incepura sa prooroceas-
ca" 56. toti cei care au profetit s-a odihnit Duhul Sfint", dar
::J.imeni nu s-a odihnit ca Mintuitorul. De aceea se scriedespre
m1adita va din tulpina 1ui Iesei un v1astar din radacinile lui
.... a da. se va peste Duhul Iui Dumnezeu, duhul inteIep-
ciunii, duhul 'temerii al inteIegerii, duhul sfatului aI tariei, duhul
al buneicredinte, va umpIe pe duhul temerii de
Domnul 57.
Dar, poate ca cineva va spune: tu n-ai amintit ce se zice despre
Hristos mai mult decit despre alti oameni. Caci s-a spus despre altii c'a
Duhul s-a odihnit peste ei, intocmai cum s-a spus despre Mintuitorul :
cDuhul lui Dumnezeu s-a peste 58. Dar sa vezi ca nicaieri
!lU este scris ca DuhuI lui Dumnezeu s-a odihnit peste un altul cu ceIe
sapte puteri aIe lui. Ceea ce constata profetii este ca substanta Duhului
53. 5, 8. DuhuI se Ipoate sala!1I<Ui ,decH iI1Jtr-un sruf1et cur,alt (Origoo,
Comm. in. 32, 8).
54. Rom. 8, 10-11 eltc.
55, 4, 30.
56. Num.11, 25.
57. 1s. 11, 2-3.
58. 1s. 11, 2. Orige.n vrea sa ocmfirme ,ai,ci ,de.spr,e 7 darori ale
Duhului Sfint. Text cI,1JJsi,c eSlte mai ,ales 1s. hom. 3 (P.G., 13, 32'1). Meh<lt.

148
OR1GEN, SCRIERI ALESE
Dumnezeu, neputindu-se exprima printr-un singur nume, e repre-
zentata mai multe cuvinte, este pe tulpina din r1:runchiul
Iesei.
Am aIta marturie care-mi ingaduie sa afirm ca Duhul s-a odihnit
DomnuI meu intr-un mod minunat cu totul diferit
decit alte personaliHiti. Ioan Botezatorul zice, doar, despre Cel
Care m-atrimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis: (,Peste Care vei vedea
DuhuI coborindu-Se raminind peste Acesta 59. Daca s-ar
fi zis: Tu vedea Duhul coborind, fara sa fi adaugat: va ra-
mine peste atunci Hristos nu fi avut nimic mai deosebit decit
ceilalti. Dar eI a adaugat: V'a ramine peste pentru ca sa fie
acesta semn (distinctiv) a1 Mintuitorului, pe care putea avea
altu1. Despre nimeni este scris ca DuhuI Sf1nt va ramine peste
Dar sa creada cineva ca depreciez pe prooroci. singuri
ca eu nesocotesc, dind doar preferinta, fata de Domnu-
meu Iisus Hristos. Fiecare aduca aminte de cuvintele Sale
gasi nici un alt personaj caruia sa se fi spus: n-a
nici pacat, nici s-a af1at gura 60. Pentru ca este
singurul fara de pa.cat, singurul care n-a pacat, caci DuhuI a
Iamas ramine pentru ca numai despre se
acest unic cuvint surprinzator care s-a spus mai sus, ca: n-a sa-
pacat, este limpede ca toti cei1alti ,au fost sub pacat. Daca. toti
sint (sub pacat), atunci desigur proorocii. cum am putea spune ca
timpul p'acatului a ra.mas Duhul Sfint ?
Sau, daca se pare neverosimil ca proorocii ar fi putut pacatui
dupa ce au primit Duhul Sfint, ne intoarcem la Moise pe care-l avem
mina care este cel mai mar,e ceI mai uimitor dintre profeti. Des-
pJe eI scrie el da marturie ca a pacatuit, zicind : Ascultati-ma,
doara din stincaaceasta vom scoate apa 61
a('este cuvinte pe Domnul la apa tagadei sau apa Me-
riba 62. Deci el n-avea, altfel spus, incredere puterea Dumnezeu,
caci loc sa zica: Dumnezeu poate sa scoata. apa din aceste pietre,
eI spune cu indoiala: Vom putea sa facem sa izvorasca apa din
aceasta stinca f". ca Dumnezeu ii pacat aceste vorbe,
este sigur ca eIe nu d,e la Duhul Sflnt, de la duhul pacatului.
daca Scriptura arata ca prooroc mare ca Moise uneori are Duhul,
59. 1, 33.
60. [ Pt. 2, 22.
61. Num. 20, 10.
62. Apa contestatiei, Num. 20, 31. se ve-dea 12,3.
OWll..IJ LA CARTEA I'\UMERII

alteori nu-L are momentul pacatului, atunci e firesc sa cugetam
la fe1 despre ceila1ti profeti. Ce zice David, care le fel
considera ca Duhul Sfint poate fi luat, de aceea se roaga sa nu fie
zice: Nu ma 1epada de la fata Ta Duhul Tau cel Sfint nu-L lua
de 1a mine 63, Iar stihul urmator el cere darul care i-a fost luat din
pricina pacatelor zicind: Da-mi mie bucuria mintuirii Tale, cu duh
stapinitor ma 64, De ce sa nu amintim pe Solomon?
meni n-ar putea spune ca el a facut judecatile sale a zidit un templu
aI Domnului, fara asistenta Duhului Sfint 65, dar ,totodata trebui,e spus
c5 nu intru Duhul Sfint s-au ridicat temple demonHor s-au deschis
brate1e fem'i:!ilor necredincioase 66,
profetul care cartea a III-a a Regilor a fost trimis de Domnul
la Betel, spune ca a rostit cuvintele Domnului cu ajutorul Duhului lui
Dumnezeu 67, Insa nu trebuie sa se creada ca prin Duhul Sfint s-a in-
departat de porunca Domnului, a nu minca piine 'la ,Betel. Din pri-
cina acestui pacat el a fost sfirtecat de un leu 68. Ar fi insa prea muJt
sa-i trecem pe toti pe dinaintea ochilor. Eu insa cred, fara a afirma cu
certi tudine, ca actiunile comune ale oamenilor sint lucruri care pentru
a fi de pacat, par nedemne de prezenta Duhului Sfint. De
pilda, casatoriile legitime sint lipsite de pacat momentul cind
se indeplinesc actele conjugale, prezenta Duhului Sfin:t nu este data,
chiar daca se pare ca este proorocie care lucrare a
generarii. Sint lucrari pentru indeplinirea carora este suficienta
puterea omeneasca nu e necesar, nici convenabil, ca Duhul Sfint sa
fie de fata.
Dar, cazul de care ocupam este exce-ptie. Vreau sii arat ca
numai Domnul Mintuitorul meu Iisus Hristos
una Duhul Sfint, ca peste toti sfintii deci peste cei de
batrini, de la care am pornit, Duhul Sfint nu face altceva decit se
lucreaza intr-un moment dat ceea ce se cuvine unor
strumente ale lucrarilor Sale, care erau folositoare acelora pe care i-a
s!ujit.
63. Ps. 50, 12.
64. Ps. 50, 13.
65. Reg. 3, 16.
66. Reg. 6, 4.
67. Reg. 11, 1.
68. Reg. 23, 11. ,alte IOIcuri se Origem in m'CJ!d simi1ar: "inv,ere-
cunda cvniugii negotio Gem, 4) i Num. Hom. 23, 3.
150
QRIGEN, SCRIERI ALESE

pericopa urmatoare se arata ca Moise s-a casatorit cu etio-
pianca ca Mariam 69 Aarop au vorbit impotriva Moise p-antru
cti a luat de sotie etiopianca. Ea a zis: Oare numai cu Moise a vor-
bi,t Dumnezeu'l N-a grait oare, cu Scriptura zice ca Dom-
a auzit acestea le-a poruncit sa inaintea Cortului Martu-
riei s-a rostit asupra lor judecata, Mariam a devenit leproas'a)),
la timp oarecare s-a departat d-a tabara 10.
Pentru a explica, pe scurt, aceasta, zicem ca Mariam preinchipuie
poporul primordial. Moise, adica Legea Dumnezeu, a luat de sotie
etiopianca ratacita printre neamuri. Moise, adica Legea duhovni-
ceasca, ia de sotie, iar Mariam care imagineaza sinagoga de azi 11
se intristeaza cearta impreuna cu Aaron, altfel spus preotii fari-
seii. sint azi de respectul fata d-a Moise, considerind ca
este sa se mai recomande taierea imprejur a trupului, tinerea
Simbetei, Lunile jertfele singeroase 12, prescriind schimb
imprejur a 73, incetarea pacatului prinazimile curatiei
ale adevarului 74, jertfe de lauda 75, injunghierea vitei, ci a
patimilor. Dumnezeu ii judeca deci, dar tot incuviinteaza casatoria
moabitencei ii ingaduie Moise sa traiasca impreuna cu ea, rin-
duind ca Mariam sa iasa afara din tabara din Cortul Marturiei
Aaron sa fie el alungat deodata cu ea 16. Scriptura 'spune ca
devine leproasa 71.
la acest popor pacatos ce lepra a s-a
lasat peste el, ce zgomot ii intuneca intelepciunea, ce slujba
ce r9spingatoare are! Dar aceasta lepra ramine pentru
totdeauna, ci. cind se apropie saptamina cu ea va fi
rechemata intabara. La cind va intra tot pa-
ginilor, atunci tot Israelul va fi mintuit, atunci lepra se va in-
departa de pe fata Mariei, ea va redobindi faima credintei, frumu-
69. origi.n'alu! ebraic citim :Mririlam, aHas
70. Num. 12, 1.
71. Inca Filon (De Moys 1, 162), .a,poi Clement A!ex. (Strom. 26), spuneeIU
Moise chip al Legii, .AJaron pe preo-
tiei iud,a,j,ce Mariam rpe 'a,1 Sinagogii Comm. Num., Migne, P.G., 87,
826). Desigur, er,a vorb,a ,de lege druhovnicea!>ca (Origen, 4, 6 la
72. 2, 11.
73. Rom. 2, 29.
74. Cor. 5, 8.
75. Ps. 50, 14.
76. Num. 12, 14
77. Rom. 11, 25.
CARTEA NUMERII 151
setea lui Hristos, atunci fata ei va recapata stralucirea
cind cele doua turme fi una va fi rturma un pastor 78.
Atunci, cu adevarat se putea spune: adincul bogatiei, inte-
lepciunii al de Dumnezeu, care inchis pe toti neascul-
tdre, pentru ca pe toti sawi miluiasca Iisus Hristos, Domnul
!10stru, a carui este slava vecii vecilor. Amin.
OMILIA
Pacatele)) sfin1i1or 80
Despre cuvintele Scripturii:
Ziswa Domnul catre Aaron,
tu tai casa tau cu tine,
veti purta pacatele sfin1ilor 81

Cei mari poarta, de obicei, pacateIe celor mai mlCl .
.-\stfel, zice ApostoIuI: datori sintem cei tari sa purtam sIabiciunile
celor 82. Daca un israelit, adica un Iaic, un
p.dCat, eI nu poate singur pacatul, Ci r9curge Ia un
are nevoie de un preot, cauta chiar mai staruitor mai mult decit
acesta, are trebuinta de un arhiereu pentru iertarea pacatelor sale 83.
Insa daca un preot, sau un arhiereu un pacaIt, se poate
curati singur, daca nu impotriva lui Dumnezeu. Despre acest
fel de pacate, nu vedem ca swar afla litera Legii, un mijloc de
d le 84. D9spre problema aceasta am amintit ceva, textul
ccre l-am citit: Ziswa Domnul catre Aaron: {(Tu rl:ai casa
tau cu tine purta pacatul pentru nepasarea de preotia voas
w
:.:-8 . %. Acest aliniat se poate explica felul urmator: vorba
,8. [n. 10, 16.
79. Rom.11, 32-33.
80. Omilia Numeri, Migne, P.G., <tom. 12 b.,coI. 590-593. tnca Sf.
:..zrian (De lapsis, 28 urm.) <apoi Origen Ps. 37-38 (hom. 2, 6; Levit. hom. 3,
i,. 1:1 lerem. hom. 10; Xl, 3 etc.), cunosc locrul grade
. (epi!>cop, pres'bHer diIa{)on,) d!ar rolul' 00 icrJJd.r;eprbar,e Ide lecuire
sc:...-:tualii pe oare-l ,j,erahiIa vi,ata Cu rtoat,e, ca Origen vede dosul
si spirirbuala, impomanta spovedaniej eslte unul din pe
care se sprijina docbrina lui de!>pre ,a se
iSre aJtele J. Danielou, Orjgene, Paris, 1948, 80
81. Num. 18, 1.
82. Rom. 15, 1.
83 . .Yum. 18, 32.
vorba despre ,paoatele gre6e, ,de mocwte.
85 . 'iurn. 18, 1.
152
ORIGEN, SCRIERI ALESE
despre prinoasele inHiti!,iate, de ciHre arhiereu, pentru iertarea
pacatelor tuturor, pentru purificarea persoanei care 1e-a adus cu
acest scop, CaCl se zice: Tu !,ii fiii tai veti pu:rta pacatele
Sfintilor. se pare ca nu zadar este vorba despre pacatele
Sfintilor. multe 10curi din se repeta aceasta ex-
pIesie. Trebuie cercetat cum pot fi numiti oamenii sfinti !,ii cum poate
fi vorba despre 10r. Nu este just, prin cum cred unii.
din momentul cind devine cineva sfint mai poate pacatui !,ii ca
trebuie considerat scutit de pacat. Daca sfintul ll-ar mai pacatui s-ar
mai fi scris: veti purta pacate1e sfintilor. Daca sfintu1 ar fi scutit
de pacat, ll-ar fi zis Domnul prin gura profetului Iezechie1 catre
gerii Sai, ca-i va trimite sa pedepseasca pe pacatO!,ii: veti incepe
cu sfintii 86.
Daca sfintii sint de pacat, cum se face ca ei cad mai intii
sub pedeapsa Ca sfintii fi scutiti de pacat spune
Scriptura nicaieri: Dreptul se acuza pe ,e1 illSU!,ii 87. Daca sfintii ar
fi fost fara de pacat Aposto1ul Pave1 ll-ar zice scriind romanilor: Nu
strica, pentru mincare, 1ucrul 1ui Dumnezeu 88. fruntea acestei Epis-
t01e e1 scri?: Tututror ce10r care sinteti Roma, iubiti ai 1ui Dum-
nezeu, sfinti ... 89. Ace1a!,ii Aposto1 scrie !,ii Episto1a catre Corinteni :
"Pave1, aposto1 al 1ui lisus Hristos, - !,ii - Bisericii lui Dumnezeu,
celei care este Corint, ce10r sfintiti Iisus Hristos, c?lor numiti
sfinti 90. Iata ca e1 ii nume!,ite sfintiti !,ii sfinti. AscuHa ce pacate 1e
fJtl'ibuie e1, cind spune ceva mai jos: Fiindca sinteti ,tot trupe!,iti,
est? oare intre pizma !,ii cearta !,ii umb1ati !,ii ca toti cei de
rind ? 91. crezind ca ll-am. sa mai 1a s-au
semetit 92, iar dupa aceea: Indeob!,ite se aude ca 1a e des-
86. Iez. 9, 6. r,eci.tim ouvirn{ele paootele sfinHlor ne vin minte tot eHt,ea
caz1lll1i ,dureraaseele smin1irdi caderii rnultora ,dintre ,cit 'a trai:t
Origen c,are <i re'actiorna,t aproape oa un ca]ugar 'de 'azi impotriva identificarii no-
tiunilor sfint De aic,i exigent<i lui morra]a. se vooe,a Comm.
Rom. 5, 10: in 'orice stare lai de ti-,w fi sufle1:u1 pe scara
tilor, ca,dereatot veni. Parca 'a.T schita sc.ara !
87. Pilde 18, 17.
88. Rom. 14, 20.
89. Rom.1, 7.
90. Cor. 1, 1-3.
91. Cor. 3, 3. Omjjja 1 l,a Origen spune: num,ai acela poate fi
pe buna drreptraJt,e numit sfint ,oore cu virata lui Dumcr}ezeu, depar-
tindu-se de orice p]aceri ,trecMoare deorioe ,contract 'cu cei oe traiesc nurnai pen-
tru pofte]e IIIItreaga expunerea Origen ,din aces,t prim c'apitol ,al
acestei onIilii este un model de interpretare literala, careia el 5a-i dea aproape
totdeauna locul cuvenit ,ales 'cind facea pregatirea laperceptiva pemru tem,a
care expunea.
92. 1 Cor. 4, 18.
OM!LI! LA CARTEA NUMERII 153
frinare cum nici intre pagini nu s-a vazutn 93. $i dupa aceea: Iar voi
tineti mindri, loc - ca mai curind - sa va jelitin 94.
Aici, el nu pe nimeni. Pe unii ii de desfrinare,
pe aIHi de mindrie, 1e ca se judeca unii cu a1tii:
aceasta este cadere pentru ca aveti unii cu 95.
mai ca aceia pe care numit sfinti, maninca din car-
nea jertfita idolilor 96 aceasta sentinta impotriva lor: $i
pacatuind impotriva frati10r lovind cugetul

uacatuiti impO'triva lui Hristos 97. Insa, nu se mutumesc numai sa
din carnea jertfelor, ci ajung sa bea din paharul demO'nilO'r :
r:u puteti sa beti paharul Domnului paharul d9illO'nilor, nu puteti
sa va imparta$iti din masa Domnului din masa demonilor 98, apoi
1e mai spune: $ezind la masa fiecare se mincarea sa,
O$a incit pe cind unuia ii e fO'ame, altul se imbata 99. Pentru acestea
zice: De aceea, multi sint neputinciO'$i bO'lnavi
buna parte au murit. Daca ne-am judeca pe in$ine, nu am mai
judecati 100. Dar acestea nu sint delicte mO'rale, ci ale credintei, im-
uotriva carora se plinge. zice: Cum zic unii dintre ca nu este
invierea mortilor 'l 101. : Iar daca Hristos ll-a inviat, zadar-
r.ica este credinta vO'astra. Sinteti acum pacatele vO'astre)) 102.
lnsa, ar fi prea mult, nu este mO'mentul sa dovedim prin
gerea de marturii, ca aceia care sint decIarati sfinti nu trebuie sa fie
considerati, baza acestui fapt, ca de pacat.
cei care citesc Sfinta Scriptura mod distractiv superficial.
invatam, din ea, ca sint multe deosebirile intre sfinti, am spu$.
a1ta parte. Acum vom spune numai ca aici se cerceteaza
locului. Sfinti se numesc ace$tia sint pacato$i) care sint
chinati Dumnezeu $1 au indepartat Ior de preocuparile de
pentru a sluji Domnului. Un astfel de O'm este numit sfint pentru
d el a inc'heiat cu toate 'celelalte indeletniciri vulgare s-a fagadutt
slujirii Domnului. Se poate intimpla insa ca chiar slujirea Domnului.
el nu se conduce intocmai cum se cuvine de aceea sa
93. 1 Cor. 5, 1.
94. 1 Cor. 6, 2.
95. 1 Cor. 6, 7.
96. 1 Cor. 10, 18.
97. 1 Cor. 8, 12.
98. 1 Cor. 10, 21.
99. 1 Cor. 11, 21.
100. 1 Cor. 11, 30-3'1.
101. 1 Cor. 15, 12.
102. 1 Cor. 15, 17.
154
ORIGEN, SCRJERJ ALESE
Daca cineva se separa se sustrage de 1a ,toate acti-
vHatile pentru a cultiva de exemp1u medicina sau filozofia, el nu de-
vine dintr-o data atit de incit sa nu mai faca Dar
, chiar daca e1 tot poate ca intr-o buna prin
munca staruitoare, sa ajunga chiar de intrarea lui
este socotit intre medici sau filosofi. Asemtenea despre
sfinti, ce careva angajat studiul ce10r sfinte, se cuvine
sa fie numit sfint, pe masura scopului pe care propune. Daca, insa,
eI va incit pacatuirea ii devine eI va fi de-
cIarat, dupa cum am' spus, pacatos. Iar daca nu-ti propui, ca scop, sfin-
tenia daca nu ,te dedici studiilor ceIor sfinte, nu sa
lndreptare pentru pacatul tau. Cei care nu sint sfinti mor_ pacateIe
]or, cei care sint sfinti se pocaiesc pentru pacate, simt ranile, inteIeg
caderea merg cautarea unui preot, cerindu-i tamaduire, a1earga
1a arhiereu ca sa se curat':)asca. Iata de ce Legea exprima limpede
semnificativ aceasta idee ca arhiereul nu poarta pi.icateIe
oricui, ci numai ale Caci sfint este intr-adevar ace1a care
incredinteaza pacatuI sau purtarii de grija a arhiereu1ui 103.

Sa revenim insa 1a pastorul nostru, 1a Mare1e Arhiereu, care a
strabatut cerurile 104, Iisus, Domnul nostru sa vedem cum ia asupra
Lui impreuna cu fiii Sai, Apostolii martirii, pacatele sfintilor. Ca
Domnu1 nostru Iisus Hristos a venit sa ridice pacatul 1umii 105 sa
prin moarte.a Sa, pi.icate1 noas1tre, care crede Hris-
tos, nu Insa cum ridica pacatele sfintilor impreuna cu
Si.ii, Apostolii martirii? Daci.i ne sta putere, incerca, cu
.ajutorul Sfintei Scripturi, sa ,explicam acest lucru. Asculta mai
PayeI zicind : Eu foartte bucuros cheltui jertfi pentru su-
fJete19 voastre 106, iar alt 10c: Eu de acum sint gata pentru jertfa
despartirii me1e a sosit 107. Sint gata pentru jertfa, zice Apos-
103. Num. 18, ,1. auzit, ca ch1ar daca >ai fost un pacatos, din cHpa
incare te-'ai iilJtOlIs ... poti >ajtunge sa numi<t sfilIlt 1", zice Origen 9,
1a Levittic.
104. 4, 114.
105. ln. 1, 29. a fost attunci cind
mijlocirea Domnului ,a ne ierltaite patca,tele noasltre >ale fie-
spunea GIernelIlt AlteXJarudrinul, Stlom., 12, 87, 2. Iar despre rolulmarti-
rilor obtinerea Orige.n seexpI1ima ,Comm. 54 Num.
hom. 24, 1. se vedea Rahner, sc. rel., 1950, 50.
106. 2 COI. 12, 15.
2 Tim. 4, 6.
LA CARTEA NUMERII
155
t,olul. Cind aduce jertfa, face cu oarecare scop: sa se
paca1tele lui, Despre martiri insa, Apostolul Ioan scrie
calipsa ca ei fost junghiati numele Domnului Iisus, linga
a;tar 108. Or, cel care sta. linga altar slujbe
acestea constau tocmai a se ruga pentru pacate1e 109.
Tare ma tem ca de cind mai sint marrtiri s-au suprimat jertfele
sfintilor, adus::! ca pentru pacate1e noastre, mai obtinem
iertarea pacatelor. ma tem, urmare, ca pacatele noastre
sa ramina sa ne pasca aceea!;ii nenorocire care, dupa
a cazut asupra noastra. Caci nici altar, nici templu, nici
urmare nicI p::!ntru a le aduce, pentru pacate,
acestea, zic ei, ramin ne mai nici iertare. Poate
ca acuzatie adusa noua, cre!;itinilor, trebuie sa. zicem ca daca martirii
se mai aduc pentru ramin sarcina noastra pa.catele
noastre. mai sintem sa fim pentru Hristos,
nici sa murim pellitru numele Fiului Dumnezeu. De aceea
1ul, !;itiind ca pacate1e sint iertate de catre martiri, sa ridice
noastra persecutii publice din partea pagini1or, caci e1
ca daca amfi illifati!;iaii inaintea regilor a conducatorilor pentru
nume1e Hristos 110, pentru a da !;ii a
paginilor, ne-am bucurie ca plata noastra
ar fi mare ceruri 111. face aceasta, fie ca el
marirea noastra, fie pentru ca Ce1 care pe toate 'le
si toate le dina'inte ca sintem sa supor-
tam. martiriul. Cunoa!;ite doar Domnul pe cei ce sint ai Sa.i 112 pe
cei de care ce a!;itepta. comorile Caci Domnul se
uita la fata, ci Ia inima. 113. ma indoiesc ca aceasta
aceia pe care Domnul sigur ii care stau inaintea sint
deja martiri, marturia con!;itiintei 10r, fiind gata, daca li se cere,
singele pentru numeIe Domnului Hristos. ma
indoiesc ca sint iau crucea urmeaza. 114.
,
108. Apoc. 6, 9,
109. Lev. 4, 20.
110. Lc. 21, 12. Nu m,a1 siThtem i,n stare sa aducem malrrburie depl!ina. [cr.
4, 3 i Num, hom. 9, 3 i Lev. hom, 2, 4 ,eU::, Despre intI' G. BaI1dy
Meha.t bucruriei dia.volului Iegatura cu paoea i:n ,oare Itraiesc
tinij, a se verdea notele dirn Homelies sur les Nombres, 195-196.
111. 5, 2.
12. 2 Tim, 2, 10.
113. 1 Reg. 16, 7.
114. 16, 24,
156
ORIGEN, SCRIERI ALESE
s-a pa.rut. folositoare paranteza. pentru ca sa. intelegem
cum se face de ca.tre Marele preot de fiii arhiereului iertarea
pacatelor.

Dupa. acestea urmeaza. Tu fiii ta.i purta
pacatele pentru nepa.sarea de preotia Apropie pe fratii
ta.i, semintia neamul tatalui ta.u ca sa. fie pe linga
tine sa-ti slujeasca, iar tu fiii ta.i impreuna. cu tine
fi la Cortul marturiei 115. indeplini cu grija cele rinduite este-
datorie a acelora care au cinstea de a apartine cinului preo-
tesc. trebuie sa care sint indicatiile date de Lege pen-
tru a le implini Tu fiii ta.i impreuna. cu tine sa. grija. slu-
jirea sfint de jertfelnic 116. Acestea sint porunci sigure
c]are: datoria de a pazi rinduiala Cortului, a altarului a
preotiei. Dar cine este acela care constata. indatoririle-
'/ cine este, acela care detine demnitatea
onoarea preotiei fa.ra a indeplini slujirile chemarea preoteasca r
Aceasta poate s-o Cel care cearca inima rarunchii 117.
Indatorirea const. numai a
ci a se indeletnici cu cele ce se af1a inlauntru, dupa per-
dea,: 118, ceea ce insemneaza ca. preotii numai
cu indeplinirea poruncilor Legii sfinte, ci trebuie sa cerceteze cu toata
grija tainele lor ascunse sub va.l. daca., pe de alta. parte, s-ar aplica
ceea ce se spune despr,e Cortul ma.rturiei, afla ca.
da numele de cort trupului omenesc, cind zice : cei ce sintem
cortul acesta, suspina.m ingreuiati, de ce dorim sa. scoatem
haina noastra, ci sa ne imbra.ca.m cu cealalta 119. Daca. referim la
ceea ce spune despre cort, spun? ca. partea acoperita. cu unde
sint cuprinse obiectele este functiunea centrala a inimii,.
care, singura., poate patrunde tainele poate intel cele
ascunse ale Dumnezeu. ce cele doua altare, cel dinla.-
untru cel din afara., trebuie sa spunem ca gen?ral altarul este
imaginea rugaciunii cred ca la aceasta s-a referit Apostolul cind a
115. Num. 18, 1-3.
llG. Num. 18, 1-5. Sigur ,aicl sint Bisericii. reiese ,din'
l,om. 6, 6.
117. Ps. 7, 9.
118. Num. 18, 7.
119. 2 Cor. 5, 4.
CARTEA NUMERIl
151
spus: ruga cu duhul, dar ruga cu mintea 120. Insa,
cind rog din eu apropii de cortul cel dinlauntru. Este
ceea ce pare sa spuna Domnul Evanghelie.: Tu, insa, cind te rogi,
intra .in camara ta inchizind roaga-te intru ascuns 121. Gel care
se roaga spus de mine, se apropie de altarul tamiierii care
este cele dinlauntru. Insa, cind iti indrepti rugaciunea ta c.atre Dum-
nezeu cu glas tare cu vorbe zgomotoase, ca cind aivrea sa ins-
pe ascultatori, atunci ruga se face cu suflare se ofera Dom-
nului intr-o masura oarecare pe altar care este pregatita
.afara, pentru arderile de ,tot aIe poporului credincios 122. Trebuie, deci
ca grija preotilor supravegherea lor sa descopere ceea ce este in-
launtru, dupa pentru a nu mai gasi nimic murdar,
nimic necurat, adica el trebuie sa se ocupe de omul launtric de par-
1ile ascunse ale pentru ca ea sa ramina fara pata 123.
heruvimi 124 se inteIege Trinitatii,
caci heruvim se multime, adica
terii. ce alta a este decit a pe TataI, pe
Fiul pe Duhul Sfint?
Preotii sint da10ri sa vegheze sa pastreze fara pata lezare de
yreun fel Nastrapa care contine hrana cereasca 125, mana care este
comoara Cuvintului divin. Ohivotul de aur unde sint tablele lega-
111intului 126, dupa parerea mea nueste altceva decit intelegerea noas-
1ra, unde trebuie sa inscriem Legea Dumnezeu. Aceasta intelep-
ciune trebuie sa fie de aur, adica curata pretioasa, pentru ca Legea
lui Dumnezeu avemtotdeauna grava,ta precum zice Apostolul
, scrisa nu cu cerneaHi, ci cu Duhul Dumneze:ului celui viu, nu tabIe
ce piatra, ci pe tablele de carne ale 127. Aceasta e ceea ce spune,
e] 128, despre unii care arata fapta Legii scrisa inimile Ior. Dar cine
.a scris-o daca nu Dumnezeu cu degetul Lui '/ 129. a scris
120. 1 Cor. 14, 15. ,estenim,s<uper quod nostras offerimus
Deo, zi,ce Origen hom. 9, 1 {Baehrens, 418, 23). legatura CIll
.. rugaciu,ne,a; ,duh , Origen vi7Jeaza de finete Intilnirta, aare
adeseori treb,uie tOCimai pe dos (Vezi Omil. 9; Mehat), cjt.,
121. 6, 6.
122. 20, 24. Impotriv,a rugaciunii de ,aoest fel frumos Orig,en ,tl1a-
tatuJ Despre rugdcjune, c,a,p. 20, 2.
123. ibi perma1neant.
124. ceea ce imbuneaza ,divinitatea. Filon Moys, 98) de 'aceasta
interpreMre ,a rolului heriuvimilor .
. 125. Evr. 9, 4.
126. 25, 20.
127. 2 Cor. 3, 3.
128. Rom. 2,
129. 31, 18.
158 ORIGEN, SCRIERl ALESE
toate mintile legea fireasca pe care a dat-o ll9aIhului omenesc: caci
prin ,ea incepem, prin ea aflam patrunderea simburele adevarului,
simbure, care bine ingrijH, produce roade ale vietii Iisus Hristos 130,
Domnul nostru, caruia se cuvine slava imparatia vecii vecilor.

OMILIA
Pirga : cele dintii roade 131

Legea ca din toate produsele din toate animalele sa
se aduca preo1:ului pirga 182. Cine are ogor, livada cu mas-
sau gradina, cine lucreaza un ogor oarecare, cine are ca pro-
prietate crescatorie de vi,te, aduce din ele pirga Dumnezeu, ca dar
preotiIor, caci Legea spune ca orice se da preotilor se da lui Dumnezeu.
Leg9 mai invatam ca nu este multumire deplina daca nu se da
Dumnezeu, adica preotilor, din rodul pamintului, din vite !;ii din ani-
nlale mici domestice.
Dupa parerea mea aceasta lege, ca !;ii muJ,te altele, trebuie impli-
nita, chiar dupa litera. Sint unele legi pe care invatatorii Noului
Testament sin1 datori sa le implineasca. daca sa vorbim mai
intii despre prescriptiile Legii, sa ca ele chiar Evanghelii
primesc caracter de indatorire. Acest punct se daca cerce-
t6m ce inteles duhovnicesc poate avea pirga. spun: ca numai
unele parti din Lege se aplica, de ce nu intreaga Lege'/ Daca
cuprinsul Legii sens quhovnicesc, zic a}tii, atunci nimic nu mai tre-
buie interpretat dupa Htera, ci totul dupa duh. insa, intemeindu-ne
pe Sfinta Scriptura, temperam excesul celor doua atitudini extreme
ne straduim sa fixam unele norme care ,trebuiesc urmate ce pri-
acest aliniat din Lege.
Psalmul al optsprezecelea scrie: Legea Domnuluie nira prihana,
ea intoarce Domnului sufletele marturie credincioasil,
prunci; Judecatile Domnului sint drept9, ele veselesc inima; porunca
130. Ga1.1, 15.
131. Omi1ja ,a XI-,a Ia Numeri, Migne. P.G., tom. 12 b., col. 640-655. Se p'are ca
aoeaSlta omilie Rruf,in ,a fa,cul!: mulit Ide,cj,t d,e dle imterven11la 's'a d,e a
preluora dec'i,t ,de ,a ,tII,l,dUJce p'e Origen. Meha,t, 201.
132. Num. 18, 8. literalii a Legii, dupa cum spune Origen, aIter-
neazii cu cea spiritualii, dupii cum spune Omi1ja 6: quae lex etiam secundum
e.ooifice.r'e ,a'UJdient,es, vlalde emim utHe et est
Baehfens, 75. se vedea de Lub.ac, Hjstojre et Esprjt, P<a.ris, 1950.
OMILII CARTEA NUMERII
159
Domnului e stra1ucitoare, 1umineaza ochii. Frica de Domnul este curata,
ea ramine veacul veacului. Judecatile Domnului sint adevarate,
toate indreptatite. Dorite-s mai mult decit aurul decH piatra de
mare pret, mai dulci decit mierea fagure1e 133.
Daca lucrurile acestea n-ar fi deosebite une1e de alte1e, Sfinta
Scriptura nu s-ar fi ocupat de lor parte, nici n-ar fi acordat
pretuire aparte Legii Domnului, poruncilor Sale, dreptati10r Sale,
judecatilor Sale. Dupa cum arata, precepte1e,
dreptatea judecata sint deosebite intre e1e. Deosebirea de
termeni este marcata Lege, dupa cum se constata din acest ali-
niat: Iata Legea, rinduie1i1e, indreptarile 134, iaia poruncile
zaminte1e, care Domnul 'le-a dat Moise 135.
aceasta s-a facut dovada, chiar cu Legea, ca exista deosebire
intre una alta, ceea ce ne indeamna sa dam mai mare atentie4
cerinte10r din Lege, ca acolo unde, de exemp1u, 5e zice: Hiata
porunca", acolo cuvintul porunca nu 5e acopera cu intelesul cuvin-
tului Lege iar cind se scrie: iata indreptarile, trebuie con-
siderate ca Lege sau "ca porunca. De asemenea, cind se citesc cu-
vintele marturie sau judecata, termeni trebuie confun-
dati unul cu altul, ci fiecare are inte1esul daca este
ca contine umbra bunurilor viitoare 136, trebuie sa
inte1egem ca porunca, dreptatea sau "judecata, ar fi doar umbra
a bunurilor viitoare. Caci, pentru a 1ua exemp1u, dintre multe altele,
este scris: "Iata porunca ci: Iata 137.
!;ii fiindca Legea este umbra a bunurilor viiioare, 1egea
e ea fara indoia1a 1ege.
Cind ajung, doar 1a 10cu1 unde despre sa
,-ad mie1ul umbra a bunurilor viitoare sa int91eg ca
nostru, Hristos, a fost jerHit 138. Termeni similari vei
pentru azime alte observari privind zile1e de sarbatoare
ac.estea se cuprind sub tit1ul de cadrul indatoririlor Legii
fiindca Legea indica umbra bunurilor viitoare, eu trebuie sa cercetez
ce anume sint azimile bunatatilor viitoare, aflu ca Apos,to1ul
133. Ps. 18, 8-11.
134. Deut. 4, 44.
135. Num. 36, 13. Origen 'in Ps. 118, 1 ; 1 la Sel. in Exod,
21, 1-2, etc.
136. Evr. 10, 1.
137. Ie$. 12, 5.
138. 1 Cor. 5, 7.
139. Ie$. 12, 8.
160
ORIGEN, SCRIERI
:spune: Sa. praznuim sarbatoarea nu cu aluatul v,echi, nici cu aluatu:
rautafii $i al vicle$ugului, ci cu azimile $i ale adevarului 1 .
Dar despre taierea imprejur este scris: Iata. 1egea taierii im-
prejur. !ntrucit insa taierea imprejur este incadrata. ea 1a rubrica
-1ege intrucH Legea '3ste umbra, sa cercetam care umbra a
'bunurilor viitoare poate sa cuprinda taierea imprejur pentru ca Pavel
'Sa nu-mi spuna, daca ramine umbra taierii imprejur : De veti
tiiia imprejur, Hristos nu va va folosi la nimic 141.
imprejur nu este cea din afara, trup. Iudeu este acela care este
trup, ci acela care este iudeu intru ascuns, taierea
-este cea a inimii, dupa Duh, dupa litera lauda de
'1("1 oameni, ci de la Dumnezeu 142.
P9ste tot, ceea ce Apostolul considera nefolositor a se implini
<C!npa litera 1egii, il gasim 1a Moise grupat sub titlu1 Legii. Insa acolo
'unde Moise zice: Sa nu ucizi, sa nu adulter, sa furi
se va vedea ca eI nu Ie da sub titlul de lege ci sub ceI de
143. Aceasta parte a Scripturii stricata, ci mai degraba
jmpHnita 144 de catre ucenicii Evangheliei, caci precum am zis:
ci legea e cea care d9Cit umbra bunurilor viitoare.
De aceea, aceste prescriptii trebuie isa 1e consideram dupa litera. Tot
alta parte: Urmeaza dreptatea 14;;. Oare, mai trebuie cautata
.aici a19gorie, clta vrem,e litera spune ,totul ?
Precum am aratat, exista prescriptii ale Legii, care nu trebuie
lndeplinite dupa litera, altele pe care alegoria nu trebuie sa le
'Schimbe cu totul, ci sa le urmeze cum le formuleaza
cerceta acum daca el,e pot subzista unui sens literal. Daca nu, atunci
trebuie sa se caute ac010 alegorie. Sa vedem daca putem
'Spusele noastre pe autoritatea Apost01ului sau a Evangh3liei.
Lege este scris : De omul va lasa pe ta.fa1 sau. pe mama
'Sa se va lipi de femeia sa vor fi amindoi un trup 146.
Acest 10c contine un mister a1egoric. Pavel descopera cind spune
Epist01a sa, dupa ce a citat acest te:x;t: Tainaaceasta mare
140. 1 COl. 5, 8.
141. 5, 2. felul oare se ci1'eaza iarta
,otmprejur 'existii Biblie. Poa1e sii fi,e ,pia!l1afr,azii iI sau cit,are liberii.
142. Rom. 2, 28-29.
143. Rom. 13, 9.
144. 5, 17.
145. 1 6, 11. I'nca un ,exemplu cii Origen dii,dea ,euv,enita importantii sen-
'sului literal SilU istoric a1 Scrjptu.rji. se vedea 'Roventa,
dupd Origen, R. Viloea, 1929, 53
146. 2, 24.
LA CARTEA
161
.6.[ eu ZiC Hristos :;;1 1n Biserica 147. Ceea ce trebuie observat,
legatura cu literal, e ca insu:;;i Domnul
Zlcind; ,Scris este; Pentru aceea Hisa omul pe tatdl sau pe
mama sa se lipi de femeia sa fi amindoi un singur trup.
Ceea ce Dumnezeu a impreunat omul sa nu d9sparta 148. Aceasta do-
\"ede:;;te ca aici avem prescriptie care trebuie implinita intelesul
teral, caci se adauga: Ceea ce Dumnezeu a impreunat, omul sa nu
desparta. alt loc zice acela:;;i Apostol: vraam a avut doi
unul din femeia roaba altul din femeia libera 149. Cine se mai
doie:;;te ca acest text trebuie inteles dupa litera? Este sigur ca Isaac
st Isma91 au fost copiii lui cel dintii nascut din Sara, cela-
lalt din Agara)} 150. $itotu:;;i Apostolul adauga zice: Acestea au
alta insemnare, adica sint alegorii Ele se refera la doua Testa-
ffiente, numind coboritorI din Sara, din sotia care na:;;te pentru liber-
tate, pe copiii Noului Testament, pe coboritorii din Agara, femeia
care a nascut robie, numindu-i fii Ierusalimului pamintesc.
Cred, dar, ca aratat, cu autoritatea Sfintei Scripturi, ca intre
a'le scrise Lege, sint unele pe car9 ucenicii Evangheliei trebuie sa
le indeparteze, sa vegheze ca ele <sa nu fie interpretate dupa litera,
.alte19 schimb pe care trebuie sa le implineasca intocmai, a$a cum
sint ele redactate; ele ascund adevarul dupa litera, dar este folositor
necesar a le atribui un inteles alegoric.

Ar fi un carturar prudent cu mare invatatura despre impara-
lui Dumnezeu cel care :;;tie sa scoata din vistieria sa vechi 152,
sa inlature din fiecare pasaj al Scripturii atit litera
care omoara sa cautc, duhul care face viu 153, cit sa intareasca
literei sa stimuleze caracterul ei folositor obligator,
. pazeasca intelesul istoric care ajuta la patrunder9a sensului tainic.
Consider ca ceea ce trebuie facut legatura cu aceasta lectura,
r -- care avem la rind, este drept folositor a da pirga slujitorilor
1-17. 5, 32.
148. 19, 5-6.
149. Gal. 4, 22. Aceea$i i<dee $1 in OmjJja 2 la CaI'tea Facerii:
h JC est enim, quod mirabile e9t s,en9u, quod, d,e q,uibu<s dubi-
! quin secunldum oalfnem slnt, haec ille dicit
150. Fac. 21, 3; Fac. 21, 16-17.
151. GaI. 4, 24.
152. 13, 52.
153. 2 3, 6.
i: - Or:gen
162
ORIGEN, SCRJERI
Evangheliei. privinta aceasta Domnul a rinduit ca cei ce propova-
duiesc Evanghelia sa triiiasca' din Evanghelie 154 cei ce slujesc la
altar, de la altar sa manince 155. daca, dimpotriva, judecam
lucrurile demn cuviincios, atunci consider necinstit, nedemn ne-
cuviincios ca unul care adora pe DUmn9ZeU este Bisericii, care
ca preotii diaconii se tin de altar fac datoria fata de CU-
vintuI Iui Dumnezeu de sIujirea Bisericii, sa nu aduca preotilor pirga
din rodul pamintului, cu care il-a invrednicit Dumnezeu, care face sa
rasara soareIe trimite pIoaia Sa 156. se pare ca unul ca aC9sta
uita de Dumnezeu, nu nu crede ca Dumnezeu este Cel care
a dat roadeIe, pe care el Ie-a cules care se ascunde ca cind Dum-
nezeu ar fi strain de el. Daca crede ca Dumnezeu este Cel care le-a
dat, el sa raspIateasca pe preoti sa pe Dumnezeu prin
darurile sale.
Pentru ca sa scoatem mai mult evidenta ca omul trebuie Sft
implineasca aceIe prescriptii dupa litera, vom aduce alte dovezi.
Domnul zice Evanghelii: Vai voua carturarilor fariseilor fatar-
. nici, care zeciuiti mararul, adica dati vama din izma, din marar din
chimin, nu Iuati seama la partile importante din Lege: judecata.
mila credinta fatarnicilor, pe acestea trebuie sa Ie pe
aceIea sa nu Ie lasati 157. Baga deci bine de seama: Cuvintul Iui
Dumnezeu cere sa se implineasca ce este important Lege, fara a
uita ceea ce litera ei. Poate vei zice: acestea sint adre-
sate fariseilor nu ucenicilor. Asculta-L ce zice catre ucenicii Sai:
De nu va prisosi dreptatea voastra mai mult decit a fariseilor a
carturarilor, nu veti intra imparatia cerurilor 158. Fata de ceea ce
Ie-a cerut fariseilor sa implineasca, cere de Ia ucenici mai mult
mai deplin. nu ca ucenicii Sai sa fie nepasatori, nici sa
mai mult de Ia farisei. Oare cum ca ucenicii Sai
sa implineasca ceea ce nu fac fariseii ? Le-o arata acesta cind spune:
S-a zis celor de demult: sa nu ucizi 159. Fariseii indeplinesc aceasta
indrumare, dar ucenicilor Sai Ie zice: Eu insa spun: ca oricine
154. 1 Cor. 9, 14. Inca in Did,ahi<a celor 12 7 se prevedea sa
se intretina cler-ul de catre cred.ifilcio!;ii, ,je <lceea vremea lui Origen ,tI'adina
de a .pri<n donaj:i.i la .slujitorilor Bisericii er,a un f,a'pt
bine CUi!10scut. C. Oels VIII, 33, 34. s,e Ham<lck, Mission und Ausbreitung
des Chrislenlums, 00. 109
155. i Cor. 9, 13.
156. 5, 45.
157. 23, 23.
158. 5, 20.
159. 5, 21.
NUMERII
163
se minie pe fratele sau, vrednic va de judecata)) 160. De asemenea
. este scris: sa nu adulter)) 161. Insa ca dreptatea
ucenicilor Sai sa pe cea a fariseilor, incit nici sa nu se
Ia femeie poftindu-o 162.
Pornind de Ia aceste citeva idei, cei studiul Sfintei
Scripturi vor putea afla alte exemple ale acestor deosebiri.
Cl!ci inteleptul daca aude un cuvint 11 va spori 163, sa fie
laudat. Ce adauga eI ? Va preciza fiecare capitol al Legii atunci
cind trebuie sa se indeparteze de litera; cind trebuie sa se iina
de ea, fine, cind trebui sa impace sensul istoric cu tilcuirea tai-
nica. Caci Hristos ne-a rascumparat din blestemul Legii 164. nu .
ne-a rascumparat de porunca, nici de nici de cel al ju-
decittii, ci numai de sub blestemul Legii. nu mai sintem supu:;;i
.taierii imprejur dupa. trup 165, tinerii simbetei, nici altor indatoriri
de felul acestora despre care trebuie spus ca eIe fac parte din Lege
nu din porunci 166.
lntrucii1 (dreptatea noastra este mai m.u1t decit cea a
si a fariseilor cita vreme nu cuteaza sa guste din roadele
pamintului lor inainte de a aduce pirga preotilor sa puna de-o
parte darea pentru leviti, a indeplini acestea sa ma bucur eu
oare de roade1e pamintului, fa-ra ca preotu1 sa 1e vada, fara ca levitul
1e cunoasca fara ca altarul Domnului sa aiba cuno:;;tinta de ele '?

168

Am ajuns sa citim cartea Numerii pasajul despre
despre. Cintarea intonata de Israel jurul fintinilor. Ca de obicei
yedem aici, aceasta ceva tainic. Ce vom zice dar? Ele abunda aici
160. 5, 22.
161. 5, 2'1.
162. 5, 28.
163. PjJde 1, 5.
164. Gal. 3, 13.
165. Rom. 2, 28.
166. Gal. 2, 16.
16'1. 5. 20. Intrucit restul capito]e]or Omilia mai multe pre-
de cult, oare inalte omilii, ,am redat num,ai primele doua capi-
tole din ea.
168. Omilia a XII-a ].a Numeri, Migne, P.G., 10m. 12 b, col. 656-666. Cum era
si firesc pentru popor, care ,a petreout atitia .arui pustie pen'truc<He
164
ORIGEN, SCRIERI ALESE
mai mult ca alta data. Se spune anume: De acol0, de despre
care a zis Domnul Moise: aduna poporul da apii sa
bea ! 169. cele de aici pare sa aiba valoare litera istorisirli. Dar
de ce staruie Domnul linga. Moise sa adune poporul ca sa-i dea sa.
bea apa din fintina'? poporul fi venit de 1a sine fintina
ca sa bea '? De ce aceasta staruinta, pe linga profet, jJentru ca e 1
sa adune poporul zelul truda sa sa.-1 faca sa bea din
fintina. '?
Sa.ra.cia cuvintelor ne indeamna sa cercetam bogatia
duhovnicesc. mi se pare ca putem inte1ege tainele fintini1or, refe-
rindu-ne alte locuri ale Scripturii, pentru a risipi intunecimea aces-
tui pasaj. Spune, doar, Duhul Dumnezeu gura So1omon
Proverbe: Bea din ta din jJiriia$ele care curg din
vorul tau. Sa se risipeasca izvoarele ta1e pe ulita 170. Iar intr-o
alta varianta citim: Sa nu se risijJeasca ape1e tale afara de izvorul
tau. Adica ape1e ta1e fi numai tale nimeni altul nu
avea jJarte de ele. Fiecare din are, dupa ace.st simbol, intr-insul
fintina, mai bine zis: fiecare din are, ci mai multe. Caci
(Scriptura) zice : Bea apa din cana ta!" ci din canile tale, ea
zice: din fintinii tale, ci fintinilor tale 171. Citilll
ca. aveau lor : vraam, Isaac de asemenea,
Iacob cred ca e1
172
aceste fintini strabati intreaga ScrijJ-
tUl-a, de fintini ajungi gasi aici
pe cea pe marginea careia s-a odihnit Domnul, dupa oboseala drUlnu-
cind a femeie din Samaria sa scoata apa fintina.. Acolo
a explicat care este inselllna.tatea fintinii sau a fintinilor ScrilJ-
tura facind asemanare intre diferitele ajJe, scoate evidenta ta'-
nele misterelor Caci se zice ca daca cineva bea din
data de fintinile paminte$ti, inseta din insa cine bea din
,
uInei fintini sau ,a unui riu de regiuni un ,dar de I,a Dumne-
z.eu, fintiniIe era.u penltruiudei ceva (Hn ,comun. Origen vede .ace5t fapt 5i
mai mult decHatit. revine ,adeseorj a,supra fintinilor ,adeviirului lasupraapei
vjj. Omiliil-e 1a Gart'ea 5; 2; 3; 5,
Dar acOll0 Hntinile ,doar simbolul Sf. cind Gaclea NumerilOiI'
semnifioa(ia Ior se eX'tindle mai adinc, cOThcentrindu-se mai 'aIes 'dsup:ra persoanei
Cuvintului lui Dumnezeu ;;i atainei pe -oare ,a,d'\1ce omeniI1ii intruparea Lui.
169. Num. 21, 16.
170. PHde 5, 15--16. Se par,e negatia fos,t i(ie Ori.gen,
cum t'extnl Hex,apIe>i alm uneIe manuscrise, t('xtul
ebraic 'e'a 1ipsea. Baehrens 94.
171. Ag. 1, 6; 6, 21 Dar ite1mpIeIe chiar tu i.nsuti ai fintina
iz\"orul propriu, spunea Origen OmiIia ,a XII-a, 5 GaI'tea F,acerii, c!
fiecare om prin}e;;,te ,clite IdIar ,al la DUm!1JeZeu.
172. Fac. 26, 15.
O!>i[LII LA CARTEA NUMERI!
165
apa pe care Iisus da, "aceea se face el un izyor de apa
curgatoare spre 173. Intr-alt loc a1 Evangheliei, nu mai
este vorba despre nici de fintina, ci de un lucru mu1t mai
portant: Cel crede pr'ecum zice Scriptura, riuri de apa vie
ii curge din pintecele lui 174. Intelegi, deci, ca cel care crede
Domnul are in1tr-insul nu numai izvoare, ci riuri. Izvoare riuri care
nu numai aceasta viata muritoare, ci pe cea

incit, legatura cu cele scrise cartea Pildelor, acolo unde
este vorba de de "izvoare, trebuie sa intelegem este
vorba despre Cuvintul Dumnezeu: fintina daca se presupune
oarecare a credint'ei, daca se revarsa peste popoare 1e
peste masura. Nu este insa impor,tanta sa lamumm de
ce "fin:tinile sint pomenite 1a plural izvorul 1a singular. Caci
Proverbe zice Intelepciunea : "Bea apele de 1a izvorul fintinilor tale 175.
Sa vedem despre ce [intini ne spune el ca n-au decit un singur
Eu cred nenasc'Uta a Tata1ui poate fi inteleasa ca fintina a
cea a unicului Fiu trebuie sa fie alta. Caci se
Tatal de Fiul, Fiul nu este identic cu Tatal, cum zice in
Evanghelii: Altul Cel ce despre Mine : Tata1" 176. Se
poate vedea a treia fintina Duhului Sfint. este
distinc't d,e de Fiul, precum se spune Evanghelii despre :
(. Va trimite Tatal un alt Mingiietor ... Duhul Adevarului 177. Este
subliniata aioi deosebirlea dintre ceIe trei persoane : Tatal, Fiul Duhul
Sfint, fapt care exp1ica fintinilor. Insa izvorul celor trei fin-
este unul, caci una substanta natura Treimii. A$a incit
gasi ca este deos,ebirea statornicita de Sfinta Scrip-
tura: despre fintinii 178. Ea intocmll.i termenii
tdinici vorbe$te despre pluralitatea persoane10r,iar singularul se
trive$te fiintei celei unice.
Se mai pot vedea fintini problemele de $tiinta., despre care
cel plin de intelepciunea : mi-a dat cuno$tinta c<ea
173. In. 4, 14.
174. In. 7, 38.
75. pj]de 5, 15.
176. 8, 18.
177. 14, 16-17.
178. Pjlde 5, 15. Locul ,aoesta, ca ,altel,e (De prjnc. 1, 3; Luk hom. 25;
C. Cels 8, 12 'etc.) ;puft.ennice ,d,esp[e ex:is-
personala sau ,a a 'a SfinItu1ui 'ele e vi7!a1,a
mai ales ereziIa ,a louiSabeli.u. Seutil.izeaza singul'arul pentru
pentru persoan.elor.
166
ORIGEN, SCRIER!
despre ce1e ce sint, ca sa J:ntocmirea 1unrii 1ucrarea
stihiilor. mijlocul J:ntoarcerile ano-
timpurilor prefacerile Cursurile anilor rinduiala stele-
10r. Firea dobitoace1or apucaturile fiarelor, puterea duhurLlor gin-
durile oamenilor,felurite1e neamuria1e plantelor radaci-
nilor 179. c1te sint fintiniJe 1umea fintina. este, de
exemplu, p1ante1or poate ca natura fiecarei p1ante
are fintina aparte. alta fintina este despre animale
ca fiecare specie are fintina a ei. alta fintina este sistemul
timpului, schimbarile 1ui. $tiinta tuturor acestora este
adinca, de aceea e1e pot fi numite mod figurat. Taina 1ui
Hristos ramine ascunsa neamuri 180.
$tiinta acestor lucTuri este numita precum zice dealtfel
Sf. Dumnezeu 1e-a toate Duhul
Sau 181. Toate acestea riuri: nu este tinuta
ascuns, ci ea este Ea uda pe 1e
setea.
iata, cred eu, ratiunea acestui a1 Mintuitoru1ui catre uce-
nicii Sai: in ce1 ce crede bea apa din Sa, nu mai
este fintina, nici un singur ci riuri de apa vie, se nasc
e1 182.
Precum dintr-o fintina singura, care-i Cuvintu1 1ui Dumnezeu, se
nasc fintini, riuri nenumarate, tot sufletul omului, creat
dupa chipul 1ui Dumnezeu, poate avea sine poate produce fin-
riuri.
De fapt fintinile sufletului nostru au trebuinta de un sapator de
fintini care sa 1e sape, sa 1e curete 183 sa le degajeze de tot ce e
pentru ca marea intindere de ginduri cu inteles, pe care
Dumnezeu le-a ascuns acol0, sa transmita curenti de apa curata
cinstita, intrucit atita timp cit pamintul este acoperi,t cu straturi de
apa astupa curgerea apa curata nu poate sa se scurga. De
aceea este scri:s: robii lui Avraam au sapat iar filistenii 1e-au
stricat le-au umplut cu pamint 184. Dar Isaac care le-a
179. [nl. 801. 7, 17-20.
180. Co1. 1, 26.
181. 1 Cor. 2, 10.
182. In. 7, 38.
183. Firutinaruls<lu sapa,tor.ul de firuti,ni tIebuie sa ca ({siTht ln fiecare d!in
izv@are .de 'apa v:ie oaJ:1e .curg care adIapa curgere.a
sensurile J:1ationale, numai sa nu se infu,nde sa se pi.aJ:1da ... de acee<a menirea
ta este sa sa le cureti dIe noroi (Origen, Omj1. 5, Ia Facere).
184. Fac. 26, 15.
OMILII LA CARTEA NUMERII 167
de la tataI sau a spaIat din nou fintinile le-a curatit de pamintul,
pe care in minia Ior I-au aruncat filistenii peste apa 185. Totodata
am mai constatat dupa cum scrie Cartea Facerii, unde s-a amintit
de acest eveniment istoric, ca pe cind traia Avraam filistenii ll-au
draznit sa astupe fintinile, nici sa arunce pamint ele. Dar dupa ce
a trecut el din viata, atunci ei au indraznit au atacat fintinile
dar au fost curatate dupa aceea de Isaac readuse stare buna.
data 186, cind Isaac fiul Avraam a pIecat pentru afla
sotia, slujitorul sau a aflat linga fintina pe Rebeca, al carei nume se
tilcuie!;>te: rabdare. Aceasta a devenit sotia lui Isaac nu alt loc,
r.i linga fiThtlna. Asemenea Iacob cind a venit Mesopotomia pen-
tru a da ascultare poruncii parinte!;>ti sa nu-!;>i ia sotie de neam strain
de alt singe, tot la a aflat pe Rahila 187 Moise a gasit-o
pe Sefora tot linga flntina 188. tu ai inteles, cred, care sint sotiile
sfinti1or, inc1t daca te poti cununa tu cu rabdarea, cu in-
telepciunea, cu alte virtuti pe care le reprezinta ele, daca am vorbi
precum spune cartea Intelepciunii: Am cautat-o pentru a lua
de sotie 189. aceasta deoarece in apropierea apelor adica
aproape de vuietul Cuvintului viu, se gasesc, mod sigur, virtutile.
Exista deci multe despre care am zis ca sfnt fnlauntrul
sufletului. Acestea sint multe, la fiecare pas, cum le aduce citi-
rea sau tilcuirea Scripturii. Exista insa care le intrece pe
toate celelalte, minunata: este Acela despre care se gra-
ie!;>te acest loc din Scriptura: Fintinarii care au sapat-o nu erau
oameni de rind, ci persoane cu un inalt rang social, pe
care Scriptura ii regi 190. De aceea a adus Dumnezeu.
linga fintina, cintare despre care este scris: Du-te la fintina!
Aceasta este fintina despre care a zis Domnul Moise: Aduna
poporul le da Sd bea apa din fintina. a vorbit Domnul 191.
Moise a primit porunca sa adune poporul la .fintina ca sa bea apa.
Prin Moise putem sa intelegem Legea, despre care am vorbit adesea. Le-
gea lui Dumnezeu este aceea care ne sa venim la fintina. la
185. 26, 18.
186. 24, 1 FiIol!l (De congr. erud. gr. 7, 37); De 40, 169, Clement
Alexa'ndrinuJ (Strom. 1, 5) Origen (Omil. F<ac.
Rebeoa - rab,dare. Ba,ehrens, cit., 96.
187. 20, 20.
188. 2, 15. Tot la flnrtlna:?i Rebeaa Rahila SefoM, zic'e Origen (OmiI.
5). Tem,a ciisMolrieJ mistice l'evine,deci, adeseori l,a Origem. se
Omi1. Num. 23, 3.
189. lnt. 801. 7, 10.
190. Num. 21, 18.
191. Num. 21, 16.
168
ORIGEN, SCRIERI ALESE
ce alta fintina ne cheama daca nu la cea despre care am vorbit: la
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care are existenta fiinta Sa pro-
prie, ce este impreuna marit cu Tatal cu Fiul izvorul unic al
Dumnezeirii ? Legea ne cheama, deci, la fintina aceasta, adica la cre-
dinta Hristos. singur a spus: Moi:se a scris despre Mine 192. Cu ce
scop ne cheama ? Pentru ca sa bem apa sa cintam cintare, am spune,
caci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mare$te spre
mintuire 193.

Cintati-i Domnului, spune cintarea 194. Intelesul este
acesta: Puneti fintina fruntea tuturor, precum spune Apostolul:
este stapinul mai nascut decit toata faptura 195. Aceasta
se poate intelege altfel. Aceste cuvinte pare sa fi fost adresate
poporului gura Moise, care i-a indemnat zicind: dati parte
a inimii voastre 196 oa sa inceapa a intelege care-i fintina aceasta, unde
trebuie sa creasca apele duhovnice$ti unde trebuie sa fie innoit un
de credincio$i. Intonati deci, pentru adica pentru Israel
cintarea fintinii, pentru ca toti care vad pe Dumnezeu inima
sa scoata cu putere, din adincurile ei, intelesul tainic.
Daca, deci. Moise, adica Legea, este poftit sa ne adune jurul
acestei fintini, nu zadar s-a spus aceasta. Caci te miri cine s-ar
putea sa vina la aceasta fintina. Daca, insa, ace$tia nu-s chemati de
Moise, inseamna ca sint din cei placuti Dumnezeu. Marcion
credea ca a venit la aceasta fintina, ca Vasilide Valentin, dar
pentru ca ei ll-au venit Moise, pentru ca ei ll-au primit Legea
profetii, nu pot lauda pe Dumnezeu pentru izvoarele lui Israel. Astfel
de oameni la fintina, pe care au sapat-o principii)) au
deschis-o regii 197.
Vreti sa $titi din Scriptura la clte izvoare alearga ei? 198. Este
vale de sare unde se deschid fintini de smoala 199. Toate ere-
192. 5, 46. se vedea Omilia 4 Facere.
193. Rom. 10, 10.
194. Num. 21, 17.
195. Col. 1, 15.
196. Num. 21, 17 urm.
197. Num. 21, 18. DespI'e Marcion se ca res:pingea Vechiul
Moisi ,pe Despr'e V&SIilide !IlU se exact. Mehat, cjt.,
242.
198. e 'de J'ert:i,ci.
199. 14, 10. Origen, in Iezec, hom. 12, 1: <<pacatul cel amar este cel ce
strica dul'Coota cuvi!Iltului (La. Baehr!Ils, 98), de altfel, Filon (De lug.
invent. 194).
LA CARTEA NUMERII
169
ziile toate pacatele se intilnesc vale, intr-o vale de sare".
Caci pacatu1 nedreptatea urca, ci coboara de obicei spre ce1e
de jos inferioare. Tot cugetu1 eretic toate faptele pacatu1ui sint
situate vale, ele sfnt sarate amare. Ce poate avea du1ce
ce poate avea placut pacatul? Dar jJoate avea? Are ceva mai rau :
daca cineva este prins capcana eretica, el este cazut tris-
:ctea pacatului e coborit valea cu smoala. Smoala ii este
h:ana focu1ui. Daca vei gusta din apa acestor fintini, daca cugeti 1"
gindurile eretice daca accepti tristetea pacatului, tine
materialu1 focu1ui rugul gheenei. De aceea celor care voiesc sa
apa din fintina sapata de de regi, ci din fintinile afla-
toare valea pacatului, care alimenteaza focul, li se zice: Arunca-
locul sagetilor voastre, pe care ]e-ati aprins 200 ..
Care este deci cintarea cintata la aceasta fintina? Laudati
tina aceasta! Principii au sapat-o, regii au deschis-o 20]. S-ar putea
(d principii regii .sa fie personaje: dar ei trebuie sa fie
deosebiti de altul. principi fntelegem profetii. au
ascuns descoperit proorociile despre Hristos adincimea gra-
iului, de aceea unul dintre ei zice: Daca intelegeti taina aceasta
sufletul vostru va plinge 202. Iar alt prooroc zice ci:itre Domnul: Cit
de mare este du1cetii Ta1e, Doamne, ai ascuns-o celor
l'e se tem de Tine 203.
principii sfnt cei care au sapat aceasta fintlna, rRgii aceia
care au sfredelit-o. Cfnd zice: au deschis-o 204, vrea sa spuna a face
sa iasa lovind. Principii sint cu ceva mai tari, ei sapa pa-
m.intul moale, la oarecare adfncime. Dar cei care se numesc
regi, sint mai tari mai inaltati, ei numai sfredelesc grosimea pa-
mintului, ci taria stincii, pentru a ajunge la ape mult mai adinci
cerceteaza, daca se poate spune, adincuri, $tiind ca: judeca-
tile lui Dumnezeu sint un adinc mare 205.
afiImam c'a regii care sint stare sa cerceteze la adin-
cimi atitea taine a1e fintinii, sint Apostolii, despre care se spune:
200. 1s. 50, 11.
201. Num. 21, 17-18.
202. 1er. 13, 17.
203. Ps. 30, 19
204. excnderun1 au au izbi!lld. Meha;t tnaduoe Ia,u fonai,.
cit., 244).
205. Ps. 35, 6.
170 ORIGEN, SCR1ERI ALESE
Dumnezeu descoperit noua Duhul Sfint, fiindca Duhul
Sfint toate le cerceteaza, chiar !;ii adincurile Dumnezeu 206.
Aceia care multumita Duhului Sfint pot cerceta ei adinci-
mile lui Dumnezeu inteleg marile taine ale fintinii, sint, textul
nostru, regii care au sfredelit fintina piatra !;ii au patruns asprele
grelele taine ale
Cit despre faptul ca chiar Apostolii pot fi numiti regi, consider
ca din aceasta se poate trage concIuzia cu privire la ceea se
spune despre toti sinteti semintie aleasa, preotie
mare, neam sfint 201. Or, daca sint numiti regi cei care 'au crezut
cuvintul 10r, cu atit mai mult ei, care conduc bisericile lui Dumne-
zeu, merita sa fie regi, cei care guverneaza prin cuvintul
scrierile pe conducatorii bisericilor. Iata temeiul pentru care
Domnul este numit regele regilor 208.
Daca insa, aceia (Apostolii) a}tii, care ii imita, nu 'sint regi, ei nu
vedea pe regele regilor. Chiar Apostolul PaveI scrie corintenilor,
cu oarecare ironie, blamindu-i: <,Fara de ati domnit, macar de
domni, ca sa domnim impreuna cu 209. Pavel, afirma
Cd regi trebuiau sa fie corintenii ca el) ar fi vrut sa domneasca im-
preuna cu ei. lnsa Apostolul a d,escoperit la ei mindrie, care nu este
armonie cu cinstea pe care ei pretind.
sint principii care sapa fintina regii popoarelor
sfrede1esc 210.
Apostolii sint, oarecum, regii natiuni1or, le aduna la ascultarea
credintei au deschis pentru toata lumea lui Hristos, intru
care sint ascunse toate vistieriile intelepciunii ale lui
Dumnezeu 211, strabatind lumea, dupa sfatul Domnului, !;ii indeplinind
porunca pe care Ie-a dat-o : "lnvatati toate neamurile botezindu-Ie
numele Tatalui, al Fiului al Sfintului Duh 212. Prin aceasta ei au
sfredelit fintina, aQica au descoperit au dus
(sfinta) Iatoate neamurile.
206. 1 Cor. 2, 10.
207. 2, 9. Omi1ia ,a XIlI-a, 3 la Carte.a P,acerii, Origen com-en1eaza: vrei
sa. vezi, d,ar, cite 'a 'U:Il ,ca Isaac. uita-te l,a Pavel cum a um,plut
e! (inuturile de III'usla1im pi,na de Evangheliei,
Biserici (ed. Bahren.s 117, 11).
208. Apoc. 19, 15.
209. 1 Cor. 4, 8.
210. Num. 21, 18.
211. Col. 3, 3.
212. 28, 19.
CARTEA NUMERIl
171
Aceasta car>te pe care avem miini, aceasta lectie care s-a citit,
sint ele fiIl!tina, ca ele, timp, toata Scriptura, Legea
proorocil, scrierile evanghelice apostolice, laolalta, formeaza sin-
gura fintina, care nu poate fi sapata sfredelHa decirt daca regi
principi. Iar principi adevarati regiadevarati trebuie considerati,
pe buna dreptate, cei care pot sa curete pamintuI din flIl!tlna, adica sa
distruga rauI din inlantuirea vorbelor de pe piatra cea dinlauntru,
unde esIte Hristos 213, care face sa intelesuI duhovnicesc
dsemenea unei ape Aceasta pot face numai aceia care sint regi sau
principi ei sint regi penrtru ca au nimicit pacatul impariitia
placerilor au instaurat madularele lor imparatia drepta.tii.
Pentru ca sa invete pe altii ar fi trebuit sa infaptuiasca ei ceea ce
s-a desprins din cuvintele Scripturii: Cel ce va face va
pe oameni, acela mare se va chema lmparatia cerurilor 214. Aceasta
inseamna. a fi rege. Regii natiunilor, spune Scriptura, au sapat im-
paratia 10r, vreme ceei stapineau ea 215.
IIn realitarte nici regii natiunilor nu pot sapa aceasta fintina
nici nu pot descoperi stratuI ascuns al apei celei daca asigura
mai inainte stapinirea asupra natiunilor barbare, imblinzindu-le sufe-
rintele sub ascultar,ea demna a ratiunii, infrinind tot ceea ce avea sal-
batic barbar faptele moravurile lor pentru a se conduce de
acum inainte dupa Lege, nu sint intr-adevar regii
care cerceteaza care sondeaz.a adincurile tainele
cuvfntului lui Dumnezeu.

Dupa acestea Scriptura spune: De la ffntina au mers la Matana,
de la Matana la Nahaliel, de la Nahaliel la Bamot, iar de la Bamot la
Hai, care este pamintul Moabului, pe virfuI muntelui Fazga, fata
pustiu1ui 216.
Dupa cum se vede acestea numiri de 10calitati, insa ele ofera.
semnificatie limba originala.. Ele inmanunchiaza gra.mada de rea-
tainice, mai mult decit calitatea lor de numiri HDe la
fintina au mers Matana. Matana inseamna darll'l 10r. Cred ca
213. 1 Cor. 10, 4. se vedea 10, 2 l,a ,animarum est
ista erudMio ... quae oot1
I
die veniread. (00. Baehrens
95).
214. 5, 19.
215. Num. 21, 28. se vedea Omi1ia 25, 2 Idespr,e Iadevarat'a
Hristos, lege, nu cum V1a ,exp1ica mai pe l,a,rg C. Celsus.
216. Num. 21, 19-20. De.spre progresului ,duhovn,i,c5'c a se
tarul lui Meha1, cit., 248 etc.
172
ORIGEN, SCRIERI ALESE
inte1es ca daca cineva a baut la fintina sapata de regi de principi
e cheza$ie de a oferi un dar, ca cei ce au daruri, aceia le ofera
Dumnezeu. Despre aceasta este scris Lege: Darurile mele: jertfele
mele 217. Ceea ce aduc oamenii ca jertfa sirut din bunurile daruite de
Dumnezeu. Ce dat Dumnezeu omului? Cunoa$terea de sine
Ce dar aduce omul lui Dumnezeu? Credinta iubirea lui. Acestea le
a$teapta Dumnezeu de la om. Caci scris es'te: A$adar, Israele, ce
cere de la tine Domnul Dumnezeul tau ? Numai aceasta : sa te temi de
Domnul Dumnezeul tau sa umbli toate caile Lui, sa-L iube!;)ti sa
s]uje!;>ti Domnului Dumnezeului tau, din toata inima din tot sufle-
tul tau 218.
Acestea sint jertfeIe, acestea sint daruriIe, care trebuie aduse
Domnului. Insa oferim, din inima noastra, aceste daruri, dupa ce
L-aln cunoscut dupa ce am gustat din bunatatii Lui
adincimea Sa:le.
Ia aminte cum graie!;)te profetul: 219 A!;)adar, Israele, ce cere de la
tine Domnul Dumnezeul tau? 220. Cit de mult ro!;)esc la aceste cuvinte
cei care sustin ca mintuirea omului est1e nesigura intimpHitoare. Cum
ar putea sa nu-i ceara Dumnezeu nimic omului, daca nu depinde de el
ceea ce Dumnezeu ii cere ceea ce ii da ? Sint lucruri daruite de Dum-
nezeu Iucruri produse de om. De ex,empIu sta puterea omului sa
cl!;>tige zece mine sau cinci mine, sau una singura. Depinde insa de Dum-
nezeu ca omul sa aiba inima din care sa poata produce zece. Cind
insa obtine cele zece mine, el nu obtine de Ia Dumnezeu mai multi bani,
ci doar pUiterea sHipinirea peste zece cetati 221. Dumnezeu cere lui
Avraam sa-I jertfeasca pe Isaac, fiul sau, pe munteIe pe care il
va ara'ta lui 222. a se teme, Avraam 223 a adus ca jertfa pe singurul
sau fiu, I-a pus pe jertifeInic a scos cutitul ca sa-l injunghie 224, dar
fost oprit indata s-a dat un berbec ca victima, Iocul fiului sau.
Vezi, dar, ca numai ceea ce oferim lui Dumnezeu ne ramine, ceea ce
s,e cere ca pret de incercare a dragostei noastre fata de Dumnezeu
217. Num. 28, 2.
218. Deut. 10, 12. Despme Dumnezeu omuIui ce ,a,dnoe omul lui Dum-
nezu se OmiliHe xxnl.
219. Moise.
220. Deut. 10, 12.
221. Lc. 19, 16. Cine pu1t1oo invata ca Dumnez,eu omului nimic? Epicureii
cu atomismul 10r, s>toicii cu snf!,eJtul 1umii ,ootrologii 1111
toti acestia vede Origen p,e ,cei miCIi mari rMaciti. Sa se uite 'ca baza ,doctriThei mo-
rale a lui e libertatea vodi !
222. 22, 2.
223. Evr. 11. 17.
224. 22, 9-10.
CARTEA
173
a credintei noastre. Aceasta pentru ca fiii lui Israel, precum am spus,
Sd pIece de Ia fintfna sa mearga Ia Matana, ceea ce se darul
225. De Matana venim la Nehalie1, care se {(de 1a
Dumnezeu)} 226. Ce vrea sa zica: De Dumnezeu ? Dupa ce am oferit
ceea ce depinde de venim acum sa oferim ceea ce depinde de
Dumnezeu. Daca Ii oferim credinta noastra iubirea noastra, ne da
darurile bogate ale Duhului Sflnt, despre care Apostolul spune : Toate
sint de la Dumnezeu 227,
De la Nahaliel ajungem Bamot ceea ce se : venit de
moarte, De la care moarte, daca de la cea care
impreuna cu Hris'tos 228, pentru a trai impreuna cu 229, care
sa omorim maduIareIe noastre, aIe omului pamlntesc 230? apoi zice :
"Deci ne-am ingropa1: cu moarte, Botez 231.
Daca se urmeaza acest drum spre mintuire, trebuie sa setraver-
seze toate aceste stationari, pe care 1e-am pomenit, pentru a ajunge
dupa multe peripetii la acel Ioc care : venit de lamoarte,
Dupa cum din Scriptura, exista moarte moarte
prietena a Hristos. Aici este insa vorba despre moartea vraj-
Hristos, ci despre cea care se spune : cel din urma,
care va fi nimicit, este moartea 232, adica diavolul. Insa la aceasta
moarte, care murim impreuna cu pentru a vietui impreuna
cu 233, s-a gindit Dumnezeu cind a zis : inviez
omoara pentru sa murim '5a fnviem fmpreuna cu Hristos, pen-
tru ca sa vietuim impreuna cu
trebuie sa dorim sa venim la Bamot pentru a cuceri, graba,
sosirea acestei morti ferici,te, pentru ca sa ne invrednicim sa fim
impreuna cu Hristos.
Iar de Bamot, zice (Scriptura) la Hai, care este pamintul
Moabului, pe virful muntelui, fata pustiului 235.
225. Num. 21, 18.
226. Num. 21, 16.
227. 1 Cor. 8, 6. D.aca aferim Domnu1ui .aredJinta bu,ne e limpede ca nu
trebuied,eCiit h,g,rul lui Dumnezeu pentru ca ,de improprieJ:1e a nlintuirii Sd
fie indeplinita. vooea O . igen, Com. fragm. 27, 'tra'tl. fr.anc. C. Blanc,
Paris, 1970, 237.
228. 2 Tjm. 2. 11.
229. Rom. 6, 8.
230. Col. 3, 5.
231. Rom, 6, 4.
232. 1 Cor. 15, 26.
233. 2 Tjm. 2, 11.
234. Deut, 32, 39.
235. Num, 26, 20.
174
ORIGEN, SCRIERI
Daca urmam acest drum care nu descrie atit dnumirile localita-
tilor, cH mai mu1t un aI sufletu1ui, dupa toa1te aceste etape
ajungem padurea, sau dupa varianta la Jana, care se
sus ceea c inseamna piscu1 munteIui. Prin aceasta se
ajunge pomi ai divinului Paradis pIacerile ceIei dintii
locuinte, unde e cu1me a un de fericire atit
de mare, incit sa putem spune ca impreuna cu Hristos ne vom scu1a
cu vom fi inaItimilie 236.
uooe se ajunge pIecind de Fintina. Vezi cite
etape, mai bine-zis, cu cita este pregatit sufletul pentru ca-
latoria sa spre cer. Daca cu grija vei cerceta zilnic cit ai inaintat,
atunci vei putea unde te la ce departare de imparatia
cerurilor, asemanindu-te aceIuia despre care Domnu1 a zis: Nu
departe de imparatia Dumnezeu 237.

Steaua din Iacob 238

Acasta ste a patra profetie a Iui BaIaam, facuta sub inriurirea
Cuvintului lui Dumnezeu, voind sa arate prin aceasta ca Dumnezeu es1te
facatorul nostru de bine.
fruntea acestei profetii se af1a problem.a asemanMoare cu cea
anterioara. BaIac s-a miniat pe VaIaam miinile a zis
Balac catre Valaam : Eu te-am chemat sa-mi blestemi pe vrajma$ii mei,
tu, iata, binecuvintat de trei acum. Fugi, dar, tara
ta! Am zis ca t1e cinsti, dar iata ca Domnu1 te va lipsi de cinste 239.
Se arata aici ca Balac a inteles ca Valaam a incetat sa mai fie is-
piHt de demonii care l-au ajutat, dar ca nu peste mult timp puterea
Dumnezeu il va indrepta. astfel zice: Dumnezeu te-a lipsit de cin-
stire 240. Dar sa trecem peste Iucrul acesta, care e limpede, sa ne oprim
la urmatoarele Valaam zice lui Balac: N-am spus eu soli-
tai, pe care i-ai trimis Ia mine: chiar de mi-ar da Balac casa sa
236. Et. 2, 6. Pentr:u cei d-esayir5iti", sufletului ,poa1:e inca de
pamin1 Domnului: nu e5tti depar,te Ide impara\ia lui Dumnezeu".
237. Mc. 12, 34.
238. la Nnmeri, Migne, I'.G., tom. 12 b, col. 711-713.
239. Num. 24, 10-11.
240. Num. 12, 14.
CARTEA NUMERI! 115
plina. de argint aur nu putea sa calc porunca Domnului, ca sa
ceva bun sau rau dupa pIacul meu cite va spune Domnul acelea
lc grai iata duc repede tara mea 241.
Valaam a inteles ca fiinta de rind dat raspunsul, ci Cel
Atotputernic. are, deci, justificare, anume, de a protesta ca
poate calca cuvintul Domnului, nici adauga putin sau mult de la
dinsul". Nu vorbit lui cineva care ar putea induplecat prin jertfe
sau daruri, ci Acela Ia care nu este schimbare nici umbra de mu-
tare 242. preotul nu a sa se Iase cumparat cu arginti, penl!:ru ca
Dumnezeu nu poate fi indupIecat cu daruri. indepartindu-se Valaam
a inceput iar a profeti a zis : sa te lamuresc ce are sa faca
;:oporul acesta cu poporul tau vremurile viitoare 243 reIuind cu-
Yintul a inceput sa vorbeasca.lnainte de a tilcui profetia dori sa
cercetez care-i intelesul, care-i succesiunea ideilor cuvintele:
te sfatuiesc. realitarte, e1 nu da nici un sfat, ci spune: ce
face poporul acesta cu poporul lui vremurile viitoare. Pare
nimerit a zice: sa-ti proorocesc ce are sa faca poporul acesta cu
poporul tau vremurile viitoare. A$a ar logic : Valaam va spune ce
face poporullui Israel poporului 1ui Balac sau altor natiuni ca e1
ya face virtutea puterii sale, de a nu lasa pe nimeni ora$ele
Moab.

De' fapt, aceasta este profetie privitoare Ia Hristos, care se a,ta-
seaza Ia ce1e premergatoare, cind se zice: stea rasari din Iacob,
un toiag se va ridica din Israel zdrobi capeteniile Moabului 244,
Profetia aceastp. ar parea exp1ica bila, daca s-ar zic'e : siHi
!". Dar ce zice de ceea ce este scris : sa te lamu-
fE>reSC 1egaturd cu ceea ce face poporul acesta cu poporul tau ?'
Sa cercetam, deci, cum trebuie inteIese cuvintele: sa te Iamuresc.
ludecind adinc, eu nu gasesc nici solutie cazul cind s-ar
intelege eute lamuri luind textul intelesullui curent
schimb, vad ca aces,te cuvinte se intregesc armonios cu contextul
aliniatului daca ar fi vorba sa se inteIeagaa$a: sfatul dumnezeiesc
care trebuie sa se impIineasca vremurile mie este ara-
241. Num. 24, 12-13.
242. Iac. 1,117.
243. Num. 24, H.!n VaIa,am nu 'dii nici ,un 51'at". voLa sa ,in-
semneze numai ides<:oparsfatul Dumnezeu. ,a inteles lucrurile
b Comm. Rom. 8, 12. cf. Baehrens, cit., 169.
244. Num. 24, 17.
176
ORIGEN. SCRIERI ALESE
tat, eu te lamuresc eu iti atrag atentia sa fii aterrt la ceea ce va
poporul acesta poporului ta.u. Aceasta pa.rere s-ar putea sustine
cuvintele: eu te la.muri cu ceea ce va face acest
popor poporului tau)}, cu alte cuvinte: eu iti vestesc descopar
8fa'iul)) lui Dumnezeu.
Eu am cercetat daca vfeun pasaj din Sfintele carti s-ar gasi
expresi asemanatoare mi s-a parut ca trebuie intelese dupa analogia
celor spuse de Apostol: Cine a cunoscut gindul DOl1lnului '/ Sau cine
a fost sfetnicul Lui ,/" 245.
Pronumele interogativ ({cine nu <trebuie luat intelesul de per-
.soana, caci el reprezinta fiinta rara mai presus de fire.
Cum fi CUl10scuta ideea de Dumnezeu, de catre unicul Sau Fiu,
care zice: Pe Tatal nu-L cunoa:;;te nimeni decit numai cel caruia
sa-i descopere
Ce insealllna a pe Tatal, decit doar a sfatul
Silu gindul Sau ? Duhul Sfint, care cerceteaza chiar adincurile
lui Dumnezeu, cum nu va gindul Sau'/ cunosc, deci, gin-
,dul Tatalui, al Fiului al Duhului Sfint, ca pe acelora carora Fiul
a binevoi,t a li se descoperi. Or, daca gindul lui Dumnezeu,
este urmare ({sfetnicul Sau. Nu trebuie sa se inteleaga ar fi
vorba de un sfetnic care da sfaturi cuiva care ar fi nedumeri't cu privire
ceea are de facut. Nu trebuie sa ne imaginam pe Duhul
Sfint: ci amindoi iau parte la sfatul la vointa Tatalui ca se
cunosc.
felul care Valaam a facut cunoscut i-a descoperit lui Balac
sfatul lui Dumnezeu zicindu-i: sa te lamuresc, caci el es,te un
adevarat vazMor intr-adevar a inteles cuvintele lui Dumnezeu,
dupa cum dovede:;;te urmarea profetiei : Valaam fiul lui
Beor, cel ce intelege cu adevarat cuvintele lui Dumnezeu, cel ce are
de la Cel Preainalt vede descoperirea lui Dumnezeu ca vis,
dar ochii sint 247.
Despre toate acestea am vorbit mai inainte, caci prefata este aceea:;;i
Cd cea de a treia profetie a sa. Aici nu mai iIltilnim decit doar aceasta
intregire: Celui Preainalt. Aceasta inca nu s-a spus
despre Valaam eu inca ll-am gasit nicaieri scrisa aceasta expresie
despre sfintii profeti.
245. Rom. 11, 34.
246. 11, 27.
247. Num. 24, 15-16. se vedea La Carte.a Numerii, ed. Bahrens,
153-166.
OMIUI LA CARTEA NUMERII
171

mir mult cind vad scris astfel despre Valaam fa.ra. sa. se folo-
formula a profetilor: "Zice Domnul)) 248, ci
\'alaam; barbatul cel ce vede cu adevarat 249.
Cum de merita Valaam sa fie crezut ca lui se adreseaza acel maret
ce $tiinta e1 de Ce1 Preainalt ? Lui care era pe cale de
d deprinde de la regele Balac mijlocul de a produce sminteala fata
israelitilor, de face sa nejunghiata de
sa se dedea depravarH! Nu exista oare sfintii prooroci, sau Apos-
toli cunoa:;;terea Celui Preainalt? a spus ca a auzit cu-
vinte de nepus, care nu 5e cuvinte omului sa 1e griHasca 250, dar el
pretins a avea Celui Preainalt.
Sa adincim, deci, cercetarile noastre : Poate Dumnezeu Invred-
"Qici descoperirea unor legatura de idei.
cartea, care, este rinduita scrierHe 'lui Solomon,
care la greci este rntelepciunea Iisus fiul Sirah, este
scris : toata intelepciunea es,te de Dumnezeu 251. Sa se inteleaga oare
de aici ca ac,eSltui veac, despre care este spus ca ea
trebuie desfiintata, cea a stapinilor acestui veac, prin care se
duce :;;tiinta vine de Dumnezeu ? Desigur nu, caci
acelei carti se afirma ca exista un soi de istetime care
este nedr'eapta 252. Aceasta adevere:;;te ca toata in!;ie'latoare, chiar
("ind pare sigura !;ii pare greu a desfiinta, nu trebuie pusa sub stapinirea
intelepciunii. Dar atunci ce sa spuna cuvinte1e: Toata 1nte1ep-
ciunea vine de Dumnezeu ?
Sensul pare a fi ca orice e folositor omului (oricare fi
otIiectuI !;ii este daruita de Dumnezeu 253, caci cartea
scrie : Cine a dat femeii destoinicia tesutului taina broderiei ? 254,
iar cartea Ie!;iirii: Domnul a grait Moise a zis: ialta Eu am
rinduit pe Betalee'l, fiul Uri, fiul lui din semintia lui Iuda,
l-am umplut de duh dumnezeiesc, de intelepciune, de pricepere, de
de iscusinta tot lucrul. Ca sa faca lucruri de aur, de argint
2-!8. [eT. 7, 11.
249. Num. 24,15.
250. 2 COT. 12, 4.
::'51. SjT. 1, 1.
252. SjT. 19, 22. Orrigen {J,elfine:;;te notinne<acnviHtului ca :;;tHnta a
- -. 1umn.ezei,e:;;t.i omene:;;lti 'PTocum :;;i ,a c,alUz,e-!oT IQfr. <1 fi imprumut.atde
:::1'-1'arh (De placitis phi1os. PIQ eom. 2, 874). Orig,en pretuie:;;te :;;tiintele umane,
"vara't,a inteI,epc'iune 'cea mai e c,ea Ide sus.
253. 38, 36.
254. [1I1,d
,
ica 31, 1-6.
- Origen
178
ORIGEN, SCRlERI ALESB
de arama, de matase viollta, stacojie de rasucit, sa
pietre scumpe pentru podoabe sa sape lemn tot felul de
lucruri. iata am ca ajutor pe Oholiah, fiul lui Ahissmac, din se-
mintia Dan, am pus intelepciune inima oricarui om iscusit, ca
sa faca toate cite ti-am poruncit 255.
Se deduce din acestea ca Domnul aptitudinea
de a prelucra aurul, argintul toate materialele chiiH abilHatea tesu-
tului astfel intelegem ca vine de la Cel Preainalt. Iar daca
aurarilor se atribuie Celui Preainalt, cu atit mai mult geometria,
de unde deriva pe care Scriptura arhHectura. cartea
proorocului Zaharia chiar funia ingerului care masoara Ierusalimul
este numita geometrica 256. Dar ce vom spune despre muzica'/ Preain-
teleptul David a acumulat, urma experientei sale, artlta virtuozi,tate,
inclt toate regulile rirtmului ale melodiei, incH executarea
simfoniilor sale a putut domoli pe un rege agitat chinuit de duhul sau
rautacios 257. Consider ca nici un om bine intentionat nu va tagadui ca
acestea toata intelepciunea vine de la Dumnezeu. Cred ca
exista indoiala nici despre medicinei. vreme ce ea exista,
car'e ar putea veni, mai mult, de la Dumnezeu decit sana-
cea care virusul proprietatile sucurilor florale '/ Reiese
dintoate acestea ca chiar lui Valaam, aceasta pentru
care a venit din muntii Mesopotamiei, din rasaritt 258, pentru a blestema
pe Iacob, are izvorul principiHe ei Cel Preainali. De aici scos
el firii, a animalelor, pasarilor, deosebirile glasu-
rilor, insa el intrebuinteaza spre rau darurile pe care le-a primit pentru
lucrurilor bune. Cazul mi se pare asemenea ace1uia care a
vatat medicina, care cunoscind sucurile plantelor proprietatile lor,
toarte lucrurile date omului de Dumnezeu pentru a sluji ca leac, dar care,
printr-o schimbare a vointei sale, s-ar sluji spre rau de toarta cu
care a fost inzestrat pentru mlntuirea trupuri10r, s-ar face otravitor
loc de doctor ar produce boli loc de rtamaduiri, ar darui moarte
loc de sanatarte.
Dar pentru a intelege mai ca intelepciunea cuprinsa
trage de la Dumnezeu, dar ca sint oameni rau inten-
255. lefj. 31, 1-6.
256. Zah. 2, 5, I(Idica fuJnie dre masurat. se vedea De architecurQ.
1, 4.
257. 1 Reg. 16, 17. ln cu muzica 1(1 se vedea totinlle
(XXVI, 2) cele spuse despre
258. Num. 23, 7. P,erutru med:icina, Origen lave.a mare admiratie, cum reiese din
fr>agm. Ps. 37, hom. 1.
:::"HLll LA NUMERII
119
t:onati sau chiar demoni, care indruma spre rau denaturind intelepciu-
nea divina, sa citim cartea Daniel cele spuse despre el
despre cei trei prieteni sai, pe care imparatul Nabucodonosor
instruit vreme de trei pentru face eruditi adica
a tarii babilonienilor. Dumnezeu le-a dat price-
pere oricare scriere, precum intelepciune, incit Daniel putea sa til-
cuiasca vedeniile visele, ei slujeau pe rege. toate intrebarile,
cind era vorb'a de intelepciune de pricepere, asupra carora regele le
cerea dezlegare, ii gasea pe de zece mai isteti decit filoso-
fIi din regatul 259. Acesta este textul exemplarele Septuagintei, pe
cind codicii eu il gasesc ceva mai cu toate ca nu
folosim de dar spunem cu titlu de informatie, ceea ce citim aici :
Dumnezeu le-a dat prudenta toata intelepciunea scrierii,
Daniel fu intelept a tilcui vedeniile visele. continua : au
stat inaintea regelui, tot de intelepciune de pricepere, de
care-i intreba regele, ii afla inzeciJt mai buni decit pe toti magii des-
cintatorii ce erau regatul sau 2'60, putindu-se deduce din acest text
ceea ce a vrut sa spuna Valaam cind a zis despre sine : Cel care
avea de la Cel 261. Aceasta pentru a intelege ca izvorul
::>entru toata urca la Dumnezeu, insa rautatii
poate sub influenta disimulata a demonilor, ceea ce s-a
dat spre bine a intors spre pierzare. Aceasta pentru a lamuri, masura
puterilor noastre, cuvintele : Cel care avea Celui Preainalt.

acestea a zis : 262 vazind descoperirea lui Dumnezeu ca vis,
ochii fiind 263. Aceasta a fosrt indeajuns a
treia vedenie e de prisos a mai repeta.
Sa vedem acum ce a sa spuna cuvintele urmatoare: Il
arata, dar acum inca 11 privesc fericH, dar de aprOapen 264.
alte exemplare citim : il vad, dar nu acum. Asemanind aceste variante,
intelesul textului devine, mi se pare, mai clar. Hristos este cel vizaIt,
despre care Valaam in cele urmatoare: stea rasari
259. Dan. 1, 17. I1ig1en , ad. Iocum. Despre-
.. putere-a oaldeeni!or a se vedea mai sus Omilia 2.
260. Dan. 1, 19-20.
261. Num. 21, 16.
262. zis.
263. Num. 24, 11.
264. Num. 24, 1
180 ORIGEN, SCRJERJ ALESE
din Iacob un om se ridica din Israel 265. Acela fi vazut, zice
Valaam, insa nu acum, Ci Ia vremea cind insu:;;i grai. Caci aceasta
fi zile1e din urma, cind veni p1inire'a vremii, cind Dumnezeu
trimite pe Fiu1 Sau 266.
Daca insa urmam expunerea noastra dupa Itextul manuscrisu1ui nos-
tru, adica : arata, dar acum inca nu-i, 11 privesc fericit, dar nu de
aproape, aces1te cuvinte nu se aplica 'la VaIaam, care le ci 1a
pe care el dupa cum am aratat 267. Dootorii Legii
scriitorii arata ca Hristos a fost Lege pentru
acum, Ci pentru timpul cind: intra numaruI neamurilor intregul
IsraeI se mintui 268. Atunci indica, vor proc1ama fericili pe
Ace1a pe careacum II blesteama. Timpul cind AceIa trebuie sa nu
este aproape, este inca depar,te trebuie sa. ne multumim nIa.daj-
duind sa-L prindemla v,eacului. Iata pentru ce zice Va1aam:
,,1I arata, dar nu acum, lui, adica care fi mintuit.
Dupa aceea: stea rasari din Iacob un om se ridica din
Israel.
Referitor 1a aceste cuvirute am spus 269 ca ele profetesc despre
{(steaua care s-a aratat cer magilor din rasarilt 270 care indru-
mat spre Iudeea pentru a cal1'ta pe imparatullui Israel, care s-a nascut,
aflindu-L I-auadus daruri s-au inchinat. Insa nta mir ca dupa ce
s-a zis ca st'eaua merge inaintea magiIor pina 1a Betleem se
deasupra locului unde pruncul, Evanghelia nu pare sa ca
eas-ar fi indepartat, ar fi disparut, sau reiniHtindu-se sau alt mod s-a
fiicu.t nevazuta. Evanghelia zice numai ca steaua a venit s-a oprit
deasupra locului unde pruncu1 : s-ar fi intimplat intocmai ca pe
timpul botezu1ui Cind, dupa botez Iisus a din Iordan, cerurile
s-au deschis Ioan a vazut Duhul Dumnezeu pogorindu-se ca un
porumbeI venind peste a auzit din ceruri zicindu-se: Acesta
este Meu ce1 iubit intru Care am binevoit 271. A'semenea steaua
ac:easta care a deasupra locului unde era pruncul, s-a
raminind deasupra Hris,tos, ca Duhul Sfint, care a venit chipul
unui porumbel ramas deasupra precum Duhul Dumne-
zeu, coborit asupra a ramas, tot ca nu mai parasit
265. Num. 24, 17.
266. Ga!. 4, 4.
267. Omi1i,a la XIV-,a, 4. Se ,au ve1dere mesi,aruice.
268. Rom. 11, 25-26.
269. in OmiIi:a ,a XlII-a, 7.
270. 2, 2.
271. 3,16--17. m:ai ,SUS cele spus'e 3.
OMILII LA CARTEA NUMERII
181
niciodata. AstfeI trebuie inteles, cred, ca steaua care a venit s-a oprit
deasupra Lui, s-a opri1t pentru a nu-L mai parasi niciodata. tot mi
5e pare ca steaua este imaginea dumnezeirii. De asemenea ordinea ex-
presiiIor acestei profetii arata ca-i vorba despre dumnezeire: stea va
rasari din Iacob, de natura umana : un om se Va ridica din Israel".
AstfeI ca Hristos este descoperlt profetie deplin atit dumnezeirea,
cit umanitatea Sa.
va capeteniile Moabului 272. Moabul este natiune carei
conducMori llU reprezinta altceva decit "duhul raului puteriIe im-
potriva carora sintem datori sa Iuptam 273. lnsa acest om din
Israel ii va zdrobi cind : va dezbraca domniile puterile, biruind asu-
pra crucea Sa" 274. Caci nu va putea mintui pe moabiti pentru
a-i 'indruma spre cunoa:;;terea Dumnezeu fara a zdrobi 10r,
care au exercitat asupr,a impie1ate tiranic,a.
petoti Set ii va zdrobi 275. Set este fiul Adam, despre
care Eva a zis la sa: mi-a dat Dumnezeu alt fiu locul
AbeI, pe care I-a ucis Cain 276. Acesta este Set, din care, dupa Scriptura,
a intregul neam omenesc, raspindilt lumea aceasta. Caci urma:;;ii
Cain au pierit potop. Toti oamenii care sinlt lumea aceasta sint
Set. Caci se spune: va zdrobi pe toti fiii Set". Acestei nimi-
ciri se da inteles, pe care l-am dat textului: minca-va
poarele 277, care a fost asemenea cu leu cu
pui de leu. aici a facut pe toti fiii Set prada a Sa.
Dupa ce a invins pe demoni, Sai, Hristos a luat cu Sine ca
prada ca rama:;;ita pe aceia care erau supu:;;i tiraniei Ior. Precum este
scris al:t loc: "Suindu-Se la inaItim'e, a robit robime 278.
Aceasta turma, de neam omenesc, pe care diavolul a nicut-o cap-
pentru a sa pieire, Hristos a dobindit-o inteles opus a fost
readusa de la moarte la viata.
Deoarece eu m:a consider intemnitat sau rob al lui Iisus Hristos 279,
doresc sa luat intre prazile Sale tinut strins legaturile Sale, pen-
tru ca sa ma invrednicesc a fi numit !;ii eu lntemnitatul lui Iisus Hristos)),
cum se lauda Pavel a fi. Iar mai departe, ({va mo:;;teni 'pe Edom Esau
272. Num. 24, 17.
273. 6, 12.
274. CoI. 2, 15.
275. Num. 24, 17.
276. Fac. 4, 25.
277. se vedea cele spuse mai SUS, in omilj,a 6 {,pag. 165, 15 e-d. Baehrens).
278. 4, 8.
279. 3, 1. S vedea despre semnifica,tia splirituala a Ic3cestei viaja
militara cele spuse de Ad. HilJTnack, 31.
182
ORIGEN, SCR1ERI ALESE
va fi du!?manul sau 280. Edom e una aCeea!?i persoana cu Esau. Din
punct de vedere istoric el este Israel. Dar la
Hristos, zice Valaam ca Edomul fi Sa : va fi inclus,
adica, credinta, va fi exclus din mo!?tenirea lui Hristos. Daca
scrutam intelesul duhovnicesc al acestui pasaj, intelegem ca Edom este
trupul care pofte!?te impotriVia duhuluI ii este vrajma!? La venirea
Hristos, insa, cind trupul a fost supus duhului, nadejdea
ajunge el la mo!?tenire. Ca. nu numai sufletul, ci trupul, care
aIHidata ii era du!?man, va avea parte viitor de mo!?tenire, desigur
daca da ascultare duhului.
Cuvintele Israel arata .put'erea sa spuna ca Edom
sau Esau, adica fireatrupeasca va fi chemata la partea de cind
Israel, adica sufletul, va fi savir!?it cele ale virtutii va fi cople!?it de
virtute. Iar dimpotriva, daca sufletul nu vine la cele ale virtutii, ci sta-
ruie sHibiciune, trupul nu numai ca nu va ajunge la ci
cadea sub judecata celui cafie poate ca trupul sufletul sa 1e piarda
gheena. 281.
Din Iacob se va scula. Ce1 ce va stapini cu putere pierde pe
ceI scapat din 282.
Cel care va rasari ca stea din Iacob va nimIci pe ceI scapat
din cetate 283.
MuIte cuvinte sint invaluite nedumerire nu numai aici, ci peste
tot scri,eri1e profe1Jice. DuhuI Sfint, care s-a scris despre acestea,
voia ca ele sa fie !?tiUlte profanate de catre cei nechemati, de aceea
El a fost prevazator, pentru ca sub unei cuvintari publice sa
fie ascunse taine tinute secret ca urmare a intunecimii expresiei
acum privitor Ia cuvinteIe: va zdrobi pe cel scapat din ce-.
tate. Daca nu se vedere ceea ce spun profetii ca nici profetie
nu se tilcuie!?te dupa. socotinta fiecaruia 284, ea pare greu de inteles .
. Poate c.a s-ar tilcui felul urmator: aceasta. intelegem lu-
mea, precum se afirma Evanghelia despre fiul risipitor. Cind se
spune ca fiul risipitor a risipit toata averea parintelui sau, e1 a aflat un
oarecare cetatean frunta!?, din partile aceIea, I-a trimis sa pa-
zeasca porcii 285.
280. Num. 24, 18 i Fac. 25, 30.
281. 10, 28. Interp,retare ,de La deus immut. 144):
- 1errest:re Edom ,despre care amiIl!te$lte Origen Xlf, 4
1a Cartea F,a,cerii) ed. Baehrens, 1, 110, 6.
282. Num. 24, 17.
283. Num. 24, 19.
284. 2 1, 20.
285. Lc. 15, 16.
OMILIl LA CARTEA NUMERIl
183
Cetatea care aceIa era frunta$ simbolizeaza lumea. CeI scapat
din aceaslta cetalte, adica cel pe care Hristos il scapa din aceasta lume,
va pieri. Caci zice: "Cel care-$i pierde sufletul, din pricina Mea, acela
11 va mintui. Cu alte cuvinte, Iisus va pierde priThtr-o pieire mintui-
toare pe cel care s-a eliberat din cetatea acestei lumi. de ase-
menea, daca sa dobindim mintuirea sa eIiberati din aceasta
lume, trebuie sa pierdem sufletul nosltru printr-o pieire folositoare
necesara. Caci se pierde sufletu1 urmind pe Hristos. CeI care-$i ucide
poftele, care suprima patimile lupta impotriva desfriului a patimi-
10r, aceIa face nicidecum voia sa, ci pe cea a lui Dumnezeu. Cu alte
cuvinte, dupa expresia Scripturii, aceIa sufletul. Omoara
viata cea dintii, dar incepe sa traiasca viata Hristos. Acest
cuvint ne aduce aminte de altul: Daca murim 'impreuna cu vom
invia impreuna cu 286 de cuvintele: Daca ati murit impreuna cu
HIiStoS pentru stihiile lumii, penrtru ce atunci, ca cind ati trai lume,
rabdati porunci ca acestea ? 287.
fost necesar, deci, sa se afirme ca este foIositor a-$i pierde sufle-
tul a muri impreuna cu Hristos. cine i1 pierdeaici il va gasi, fara
indoiaHi, acolo unde, zice ApostoIul, viata voastra se ascunde cu Hris-
tos intru Dumnezeu 288, a caruia este slava vecii vecilor.

doi1ea recensamint 289

La ultima prelegere pe care am citit-o din cartei!. Numerii 290 am fost
impiedicati, din cauza timpului, sa mai vorbim de cel de al doilea recen-
samint. Ne gindim sa reparamacum omisiunea aceasta. $tim c.a la
runca Dumnezeu, poporu1 mai fusese recensat data, insa cei care
au fost cazusera pustie 291 din pricina staruintei pacat,
286. 2 m. 2, 11.
287. CoI. 2, 20.
288. CoI. 3, 3.
289. Omilia 1a Numer.i, Migne, P.G., 'tom 12 b, 737-746. Daca prima
omilie <l vocrbit ,d,espJ:'e priJnu1 fiilor rde daJta .aceasta se
de ceI de aI doiIea.
290. De regula, dupa C'um se OrigeJl zilnic sau ,aproape zi1nic, timp
de ora oadruI Ipcr'ogcramului Iiturgic de 'dimineata I.a Biserioa 'd:in Cez,areea. Unita-
ti1e sau IectiiIe ingaduiau de a fost
cazuI .'Ii ou lectLa 5aU preleger.ea de f,ata. se v,edeastudiiul
291. 1 Cor. 10, 5.
184
ORIGEN, SCRIERI ALESE
ial" acum un alt care a luart locul celor pierduti, prin generatia
noua, este chemat la recensamint. despre cel de al doilea, se spun
unele lucruri care nu s-au spus la cel dintii. Dupa ce recensamintul a
fost facut pe semintii, dupa clase, dupa case, dupa familii, Domnul a zis
Iui Moise: "Acestora sa li se imparta spre pamintul, dupa
numarul numelor. Celor cu familii mai numeroase sa le dai mai
mare, iar celor mai putini sa le dai mai mica 292. Daca li s-ar fi
spus (la intiiul recensamint) ca pamintul li se va da faga-
duinta ar fost calcata caci intre timp ei au cazut pustie din pricina
pacateIor. Ceea ce nu s-a spus celor dintii, se spune ceIor din urma
acum toate fagaduintele care li s-au facut s-au implinit.
Nu se poate crede ca toate acestea se cuprind numai aceasHi
pericopa. Sint taine care se expun asemanarile Legii. Un prim popor
este lepadat, cel al taierii imprejur, un al doilea printre na-
tiuni este primit devine cel care parinteasca. De
la cine '/ De Ia Moise '/ Nu, ci de la Iosua. Caci Moise daca
da cuiva n-o da dincoace de Iordan. n-a trecut Iordanul.
de aceea acorda pamint numai dincoIo de Iordan, unde nu curge lapte
miere", care nu-i bun decit pentru necuvinN1Jtoare care
animal,ele fara ratiune, mai mult decit pe oamenii rationaIi.
Pamintul, insa, pe care Iosua al meu il da celui de al doilea
pamintul unde curge lapte miere 293. vrea sa spun ca aici
este regiune de miere, mai mult decN: orice a1ta tara. Pe de a1ta
parte, Moise nu da sorti, nici nu imparte loturi nu
poate aprecia hatarire dumnezeiasca vredniciile fi.ecaruia dupa se-
mintii, case, familii nume" 294. Numai Iosua a facut ceva ca unul
care a dat toata judecata Tatalui 295. cum sa imparta poporului
sau intr-un mod drept multumitor, nu numai pe semintii, pe familii
pe case, ci pentru fiecare parte dupa nume.
Sint...fnsa unii, care afara de tragerea la sorti au situatie aparte
nu sint SUPU$i aceleia$i rinduieli. Ace$tia sint adica toti cei
care fara odihna fara incetare ramin slujba lui Dumnezeu, veghind
ziua noaptea cu ascultare fa1a de Lotul acestora nu este pamin1, ci
Domnul care este lotul lor", mo$tenirea 296.
292. Num. 26, 53-54.
293. 105. 5, 6. Despre dinrtre Moise Iosu<l a se vedea mai jos Omilia
1 la Iosua.
294. Num. 26, 54. se yedea despue trageroo la soIIi omiliile la
Iosua. indeosebi 28.2--4.
295. 1n. 5, 22.
296. 105. 3, 14. Chemarea cons,ac.rarea oare sint de lurne
identificati uneori cu un fel de gnostici SlaU sint ou 'amanunte
CARTEA NUMERIl
aceasta se pare ca sint ridicati cei care, fara a se lasa co-
de greuti'iti de natura trupeasca, au faima ce10r vazute
!?i-au inchinat Dumnezeu toata 10r, functiunile 10r, care
cauta nimic din cele ale trupului, nimic din ceea ce sugruma judecata
dreapta. au pofti1t inte1epciunea, au rivnit dupa cunoa$terea taine10r
Dumnezeu unde este inima acolo este $i comoara 10r 297.
Ace$tia deci, parte de mO$tenire pe pamint, ei s-au suit dincolo.
spre cele mai inalte tinuturi ale cerului, acol0 fi pentru totdeauna
cu Domnul, cu cuvintul Sau, intru intelepciunea Sa, placerile $tiintei
Sale, de placeri. Aceasta va fi hrana 10r, bautura 10r, avutia
lor, imparatia 10r. Acestea sint destinele 10r bunurile de care vor
parte cei a ('aror mo!?tenire va fi Domnul singur.
ce prive'$te pe cei mai putin inaintati care ll-au dus desavir-
!?irea 10r pina 1a asemenea inaItime, ace$tia primesc ca mo!?tenire
pamint, dar nu tara mai mareata mai pu<ternica. Aceasta este
mintul celor care li s-a fagaduit, tara care-$i numirea de 1a aceea
ca cunoa$te moartea. sint mari fericiti, dar
sInt cei care vedea pe Dumnezeu, desigur nu ca oglinda
ghicitura 298, nici haina trupeasca, ci ofata ciHre fata, cind fiind
de raze1e inte1epciunii multumita curateniei sufletului lor vor
jntelege cn adevarat dumnezeirea. Partea 10r de mO$tenire este intre
faptnri ci 1a Creator, "Ce1 care este peste toarf:e, Dumnezeu cel binecu-
vintat veci 299.

Sa li se imparta spre mO$tenire dupa numarul nume1or, celor mai
sa le dai mO$ie mare, iar celor mai pntini sa le dai
mica, fiecaruia dnpa numarul ce10r ce au intrat 1a nurnaratoare :JOO. A$a
invata istoria: ca daca c,emintie este numeroasa, ea avea
rno$tenire mare, daca numarul membrilor e mai mic, ea se
multnmi cu mO$ie mai mica.
Insa daca mO$tenirea acestni pamint prefigureaza, dnpa cum am
spus-O, Ilchipul bunuri10r viitoare ne da modelul mO$tenirii
care nadajduiesc credincio$ii sfintii, atunci sa cautam sa
(CHe sint aceasta care nadajdnim mai
de Origen, Levil. hom. XV, 3: Levita is, qui indesilI1enter ,adsisti1 Deo".
se vedea $i 1a Numerj omiHHe 2; 1-2 etc.
297. 6, 21. Interesant de observat poate anume a
arata p,im.aItul
298. 1 Cor. 13, 12.
299. Rom. 9, 5.
300. Num. 26, 53-54.
186 ORIGEN, SCRIERI ALESB
mult sau mai putin ? Or, eu li aflu pe aceia mult mai fericiti decit pe
t[a. Caci cei care intra prin poarta cea 1arga cuprinzatoare care duce
pieire, sint multi, pe cind cei care intra prin poarta cea sItrimta
ingusta, care duce viata, sint putini 301. Evanghelistul, zice :
sint cei care se m'intuiesc 302. mai 'incolo : iar din
cina inmultirii faradelegi10r, iubirea multora se raci 303, deci un nu-
lnar mare nu mic. facerea corabiei 1ui Noe, potrivit dimensiunilor
reve1ate descoperire de sus, partile de jos trebuie sa numere trei
sute de coti, iar Mrgimea treizeci 304. Dar pe masura ce corabia se ridica
inaItime, ea se strimIteaza se reduce 1a un numar mai mic de coti,
1a virf, care ajunge sa fie abia de un cot. Scopu1 a fost pentru ca
piirtile de jos, unde s-au pregMit spatii 1argi vaste, au primit vite1e
turme1e, sus de tot pasaril:e, iar partea de mijloc cea mai strimta este
rezerva:ta omului rational. Uniltatea de masura este cotul. Unitatea in-
seamna taina Treimii prin numarul ce10r 300 de coti. iar omul este
apropierea acestei imagini, ca rationa1a sa primeasca
pe Dumnezeu. Dar unde sint ariHate care exista intre nume-
re1e mari mici
Daca am 1ua intreg neamul omenesc toate am face
trierea desigur ar fi mai putini decit restul
gului neam omenesc. Daca din numarul retinem pe cei mai
buni, atunci restul celor care ramin va mai putin numeros. Iar daca
dintre pe care i-am pus de-o parte, a1egem pe cei mai
a,tunci se obtine un numar mai mic. pe masura ce
'inaintam tot mai mult cu aceasta alegere, se vor gasi tot mai putini pina
ce se ajunge la un personaj unic care poate afirma cu siguranta:
M-am oSitenit mai mult decit toti 305.
Aceia din categoria aceasta care sint mai primesc mai
pamint mai multa. paminteasca, pe cind numaru1 cel
mai mic un 10t mic de pamint, caci ei au partea 10r Domnul,
unii nici nu primesc paminteasca aceia care au
fost invredniciti sa fie preoti slujitori lui Dumnezeu, caci Domnul
301. 7, 13-14.
302. Lc. 13, 23.
303. 24, 12.
304. Fac. 6, 15. legatura oudescri,erea barcii Noe, OmjJja 1 1a Oa.rrtea
(ed. Bahrens, pag. 25, 3) da totul Ialte planul 1ii sernn1ficatLa
spirituala sint j,nrudite.
305. Cor. 15, 10. CI\ooemca nu-i ca viI'ful rnic ,al bar'cii
apareaici Sf. 2 Sf. Petru, din moment ce baroa vree. sa arate
neamului omensc, respectiv uniitatea lui pastrata Biserica.
OMILII LA CARTEA NUMERIl
187
este intreaga 306. cine este destul de fericit pentru a
face parte din num'arul mic, care un 10t slab de pamint, sau din-
tre slujitorii care dobindesc ca pe Domnul
? Caci primesc putin pamint pentru vitele 10r, din cel care este
fata portilor la periferiile 307. Cuvintul se poate
intelege astfel : ce10r mai va fi marita. singur
drept, daca este binep1acut 1ui Dumnezeu, trage cumpana cit multi
a}tii, dupa cum este scris: intelept va umple cetatea de iar
neamul ce10r ne1egiuiti se va pustii 80s. singur dI'ept face cit lumea
Intreaga, dar fie ei cit de numero:;;i, sint nimica inaintea
Dumnezeu 809.
Multimea poate fi 1ua,ta intr-un inte1es favorabil, precum dove-
cuvintuI spus de Avraam, cind Dumnezeu ti cerea sa iasa afara
casa zicindu-i : 1a cer numara stelele 1e poti numara,
atit de multi fi tai 310. Trebuie sa consideri ca dreptuI este
ceva interior 10tdeauna de cele dinlauntru, caci sinea sa drep-
tul roaga pe Dumnezeu 811 toata slava fiicei imparatului, adica su-
fletuI imparatesc, este in1auntru 312, insa Dumnezeu lasa sa iasa cind
imprejurarile cer cind rinduia1a lucrurilor vazute cere. Se poate,
deci, ca sa fie sporita pentru a fi multi ca stelele cerului 313
pentru a fi scazu1 numarul celor mici, adica pentru cei care,
sint la numar, sint considerati ca mici, din pI'icina nevredniciei
a josniciei 10r.
.
Mai adauga Scriptura: sa se imparta sorti 314.
drept ca a fost data porunca, insa cind iau vad ca
Moise s-a de sorti pentru Ruben Gad pentru
jumatatea Manase. Chiar Iosua, adica Isus, Navi, da
sa semintiilor Iuda Caleb fara a recurge 1a sorti : e1 a
dat-o tot a recurge 1a sorti, semintiei Efraim !';i jumatatea din
semintia Manase, insa pentru mai intii pentru Veniamin,
306. /os. 13, 14.
307. /os. 14, 4.
308. Int. Sir. 16, 5.
309. Ideea gasim I/i i,storn,a ccrtastrofei d,e la Gomora.
310. 15, 5.
311. Mt. 6, 6. se y,eIdea ,ce]e spuge ma,j 1,nainte 1n OmjJja 1 Iezech.
hom. 1 : wnctos intus, peoc<lJtoI1es foris esse.
312. Ps. 44, 14 "'animae regalis suf1etrul impiiriitesc e ,aceld.'?i lucru
cu prnn<:ipale s'au vorbi1 nO!ta 14.
313. 11, 12. Notiuni1e sau se intel,eg C'it val<Ji1ic.
314. Num. 26, 55.
188
ORIGEN, SCRIERI AlESE
tras la sorti. De aici intelegem ca pentru cea fericita din
cerurilor, fi pentJ:ru care se trage la sorti care
se numara cu ceilalti, chiar daca fi sfinti, caci va fi
aparte se va face exceptie intocmai ca cu Caleb, cu semintia lui Iuda
cu Iosua (Isus, fiullui Navi).
lntocmai ca dupa lupta, cind provinciile prazile sint impartite
intre invingatori, luptatorii trag la sorti, cu altii, pentru impartirea
ci li se atribuie partea cea mai buna ca raspIata a vrednici-
i10r cHa vreme ceilaIti trag la sorti, virtutea singurului drept al
victoriei. Tot proceda, se pare, Domnul meu Iisus Hristos,
caci unora pe care-i ca au suferit mult decit ale caror
fapte frumoase virtuti inalte le le atribuie
glorie mai inalte, exceptionale, daca indrazni sa zic, asemanatoare
cu ale SaIe. pare ca . ceIor discipoIi
Sai uneIe taine din frumusetea Sa cind spune : Parifilte, voiesc ca unde
sint sa fie impreuna cu Mine cei pe care dat 315
zice: Veti pe douasprezece tronuri, judecind ceIe douasprezece
semintii ale Israel 816 : Dupa cum Parinte, intru Mine
intru Tine, sa fie una 317.
Toate acestea se impart prin sorti, Ci sint atribuite ca
Iegiu al alegerii din partea AceIuia care singur vede inimile in-
teIepciunea oamenilor.
Iar pe cu ,toate ca poate sintem intre exceptionali, ci
intre cei care sint afara de sorti, macar de ne-ar face vrednici de'
soarta sfintilor, pentru ca a este slava puterea vecii vecilor" 318.

Fetele Salfaad 319

fost cinci fete, carora Scriptura 1e da numeIe de nascu1e din is-
raelitul Salfaad. AcesrJ:a a murit pustie, fara a Hisa vreun bar-
batesc. Pretinzind tataIui fetele Salfaad zis: "De
ce sa piara numele tatalui nostru din neamul pentru ca n-are fiu
315. In. 17, 24.
316. 19, 28.
317. 17, 21.
318. 1 Pt. 4, 11.
319. Omj]jaa XXI,a Numeri, Mign, P.G., tom. 12 b, col. 740--745.
O\I!LJA
180
a adus cererea lor inaintea lui Dumnezeu)) 320. Indurarea atotpu-
ternicului Dumnezeu nu in1altura nici nu cererea tinerelor
fete nu numai ca da un raspuns favorabil, ci chiar reven-
dicarile 10r, pentru a pune bazele de drept va1abil toate veacu-
rile. Domnul a zis catre Moise: Drept au griHt f,etele lui Salfaad, da-
lor intre fratii tata1ui lor trece-le lor
10r, iar fiilor 1ui Israe1 sa 1e sa 1e spui: De va muri
aneva neavind fiu, sa dati partea fiicei sale. Iar de nu are nici fiic8.,
dati partea luifratilor 1ui. De nu are insa nici frati, S8. dati partea 1ui
fratilor tata1ui 1ui. Iar de nu are 'tata1 sau frati, sa dati par1tea lui rudeniei
celei mai de aproape din neamul lui, ca sa ale 1ui. Aceasta
sa fie pentru lui Israel ca hotarire de 1ege, cum a poruncit Domnu1
lui Moise)) 321.
Din punct de vedere istoric importanta acestui pasaj este evidenta
daca ne gindim ca aceste legi sint vigoare nu numai la lui Israel,
ci la toti oameni'i care traiesc intr-o orinduire sociala. Indraznea1a fete10r
Salfaad nu numai ca le-a dat ci a intemeiat un drept
durabil. Vezi, dar care este rolul istoriei sine pentru legea Dum-
nezeu ? cine ar abroga 1egi a1e trecutu1ui aflate uz toa:ta
lumea?
Se cercetam, insa, care este intelesul duhovnicesc a1 acestui fapt.
S-ar putea intimp1a ca eu sa n-am fata dupa rtrup, nici vre-o realitate
pentru a 1asa Ce va urma acest caz ? Sa n-aiba Legea efect
ceea ce a fost promulgat prin cuvintul dumnezeiesc sa fie ?
Sa cercetam, deci, dupa legea cea duhovniceasca, cine sint cele cinci
fete, al caror tata este mOfit pentru un pacat oarecare care cu toate
acestea sint ale cuvintului sfint? cele d,e mai inainte,
cind am vorbit despre fiii am spus ca virtutile sufle-
tului gindurile inte1eptului sint numHe Pare deci just logic de
a vedea fete1e opera, care se cu ajutorul trupului. Cu acest
scop e1e sint cinci la numar, caci cinci sint simturile cu aju-
torul carora se intreaga lucrare trup. Aceste cinci fete
imagineaza fapte. Cu toate ca lipsite de tata ramase
orfane, e1e nu sint a1ungate de la nici exc1use din imparatie :
ele primesc mijlocul poporului 1ui Dumnezeu.
320. Num. 27, 4-5, Filon el (De Moys 238) hotarirea mi!ei dum-
r:ezeie$ti f,ata de situ:atia f,etelor lui Tot e! crJ'Oteaza an alta opera (De migr.
205) cacele fete. ta!ma'cibe ,a!,egoric IsintceJ.e 5 simtiuxi al,e omului (Baeh-
rens, cil . 204).
321. Nurn. 27, 7-11.
190 ORIGEN, SCRIERI ALESE
Sa vedem atunc'i cine este rtatal despre care se spune ca este
mort ? este numit Salfaad, zice Scriptura. Salfaad insa se tilcuie:;;te:
umbra gura lui". Parintele faptelor este intelepciunea. Acest caz
revine de obicei: nu sint putini fratii car,e au intelepciune
fara adincime, fara amploare. Gindirea este moarta, sint dintre cei
care se aseamana cu personajul despre care este scris: a incremenit
inima el 322. Unul ca acesta nu intelege nimic, el este mort pentru
intelepciunea duhovniceasca. Insa el a dat viata fetelor sale, adica la
fapte de ascultare, la opere dupa poruncile lui Dumnezeu, el a luat
un pamint trup cu poporul Dumnezeu. nu
putea fi socotit impreuna cu aceia despre care se spune ca: Domnul
este partea de 323. Neputind deci fi cuprins numarul sluji-
torilor preotilor, el a primit Tara insa
dupa rangul sau modest: Caci multi sint chemati, dar putini 324.
Din semnificatia numelui sau, insa, se poate intelege de ce acest
Salfaad n-a putut avea feciori, ci numai fete, caci se dupa cum
am spus, umbra gura sa". Intelegi ca daca cineva are umbra Legii
gura nu e chipul lucrurilor viitoare 325, nu poate da viata
nici unui cuget duhovnicesc, nici gindirii profunde, neavind decit um-
bra Legii gura, unul ca acesta nu poate organiza ginduri du-
poate da insa viata unor opere fapte, care pot sluji doar
celor de rind.
astfel indurarea 1ui Dumnezeu aici ca toti cei nevi-
novati care lipsa intelepciunii au insa fapte bune nu sint
de la sfintilor. Deci: drept au grait fetele lui Salfaad 326.
11
Dupa aceee s-a lege a intelesul ca mo:;;te-
nirea revine fiului, rindul al doilea fetelor, rindul al treilea frate-
lui, rindul al patrulea fratelui tatalui. Aici gradul al cincilea nu indica
nici persoana anumita, ci atribuie rudeniei celei mai apro-
piate de famllie. De aceea intelesul istoric e atit de intreg !;ii de desa-
incH el nu mai reclama nici lamurire suplimentara.
ficela!;ii timp, insa, cel care este bine initiat legile duhovni-
ce!;iti !;ii profund iluminat de !;itiinta, acela poate intelege variatia

322. 1 Reg. 25, 37.
323. DeuI. 32, 9. Prin de se int<eleg cl'el'1l11 de gra1dele,
atit sub asp1eotul lor ieracr;hi,c, cllt sub cel
324. 22, 14. Despr1e muIti a OIligen Omi1ia 21, 2.
325. 10, 1.
326. Num. 27, 7.
OkILII CARTEA NUMERII 191
acestor grade ale Cel dintii este cel al do-
bindit ca urmare a a acesta este cel de genul
barbatesc. doilea grad este privilegiul acordat acesta este
fata. treilea este cel cu oarecar,e simpatie asemanare, de aceea
acest grad se frate. Gaci sint unii care nu produc nimic spontan
sau vre-o fapta personaHi de intelepciune, dar care mijlocul
fratilor lor par a prin imitatia altora, fapte ca cei
care sint insufletiti de intelectuaIa personala. devin
tenitori de gradul aI treilea, cu titlu de frati. al patrulea grad, cel a1
fratelui dupa tata (sau unchi), se poate vedea acea categorie de oameni
care se nevoiesc indeplineasca indatoririle dep.rinse de la parintii
Ior sa urmeze traditiile strinse de catre de obi-
cei, nu sint insufletiti de sentimente personale, nici nu sint de
invataturile epocii, ci sint formati numai prin tradHia rutina celor
biHrini. nu exclud insa unor fapte bune.
Ultimul grad - se scrie - este cel al unei inrudiri oarecare cu ina-
Despre acesta s-ar spune ca un oarecare bine pe care-l face,
fie la intimplare sau adevarului, nu se pierde
tigul faptei sale bune fi raspl1Hit larga intelegere a Domnului
cu parte de
Poate fi prea mare indrazneala din partea noastra, ca punem
discutie aceste probleme ca Ie tratam public. Dar nu regretam
daca lamurim lucruri oamenilor 327.

Despre moartea Moise. Dupa acestea ajungem la un alt eveni-
ment de un inteles sublim. se relateaza cum zis Dumnezeu
catre Moise: suie-te pe acest munte 328, apoi dupa ce a privit a
ccntemplat toata Tara fagaduintei, el a murit.
Insa Moise fiind mult mai preocupat de poporul sau d,ecit de soarta
sa proprie, a rugat pe Dumnezeu sa-i indice un om care sa conduca
Doporul <<pentru ca aceasta multime zice el, sa nu fie ca turma Hira
de pastor 329.
327. 1 Cor. 2, 13.
328. Num. 27, 1.
329. Num. 27, 17. Ge semn1.fioati,e inal\imile mun-
tilorn pentru va1orilor actiunilor tainice conoePti,a Or,igen e 1ucru
foo:te 1,a oartea Ieremia 1e pomen,esc ,adesea. XV, 1 1a
afirma. Omilia a III-a l,a Cintarre CintariJor spune: Sa ca Domnul Iisus
totdeauna cicrld se ar,ata. se areta pe mUi!lti pe ... sint D.'umiti
(la Ba<ehrens, 2(6).
192
ORIGEN, SCRIERI ALESE
rind vedem ca omu1 fericit nu intr-o
vale, nici pe un loc sau pe colina, ci pe un munte, adica pe
loc inalt greu de urcat. Caci are ea inal-
ei. Moise a mai primit porunca de a cuprinde cu privirea sa
toata Tara Fagaduintei de a cu atentie de pe un loc foarte
ridicat. Ar ca nimic sa nu fie pentru cel care vrea sa
,atinga suprema, ca el sa aiba de tot ce Se vede
?e aude. De aceea, cred eu, el trebuie sa se orienteze toate lucru-
rile, pe care le-a cunoscut sub aspectul lor material, vremea petrecerii
sale trup. Cind va intra lumea Duhu1ui a depline,
pentru ca degraba sa implineasca poruncile Intelepciunii, a se pune
slujba indrumarii sale, el putea sa afle indata ratiunile cauzele.
Dar ce rost a avu1t sa-i arate Dumnezeu tocmai seara plecarii din
aceasta lume, la acestei paminturile locurile ale carol"
greutati nu le-a putut invinge nici sa le cu1eaga roadele ? umple
cle teama cuvintul care urmeaza. Imi. sa mi-e frica sa vor-
besc. Parca vad pe Moise, acest mare slujitor prieten 330 1ui
Dumnezeu, cu care a vorbit el fata cMre fata. :331, omul care s-au
ari1tat semne minuni impresionante, cum devine acum obiectul unor
<:uvinte atit de seci, atit de Ce spus acum Dumnezeu ?
tu fi adaugat 1a poporul tau precum a fost Aaron, fratele tau, pe
muntele Or 332, Iar pentru a explica de ce Moise a trebuit sa moara
aici, Domnul a zis : Pentru ca v-ati impotrivit poruncii Mele pustiu1
Sinai, vremea tulburarii care aratat sfintenia Mea, inaintea
multimilor, ape 333. Deci, Moise este el vinovat? Da, lui se
atribuie a fost el supus
Pentru aceasta cred eu ca zicea Apostolul pe buna dreptate : Moar-
tea a stapinit de la Adam: pina. 1a Moise 334, ea a atins pe Moise nu
l-a crutat. iat& ce zice Apostolul: Printr-un om a intrat pacatul
lume pacat moartea, iar prin acesta toti au paca.tuit 335. :
{<Caci Dumnezeu inchis pe toti neascultare, pentru ca pe Itot1 sa.-i
mu1tumeasca}) 336. [nsa harul se Domnul nostru Iisus
330. [08. 1, 13.
331. 1 Cor. 13, 12.
332. Num. 27, 13.
333. Num. 27, 14.
334. Rom. 5, 14.
335. Rom. 5, 12.
336. Rom. 11, 32. 12, 3 la Levitic (ed. Bae,hrens 458, 24) Orige!!l ,aplica
acee.a::;i ju,d,eoa,ta a Domnului pentru impotrivirea la 'apa impotTivirii, Icteca.re se
lam vazut OmiHa VI, 3 la Nume,ri.
OMILII LA CARTEA
193
Hristos care ne-a izbavit de trupul mortii acesteia pentru ca unde
s-a inmultit pacatul, a prisosit harul 3:;8. Caci cum putea Moise sa
pCicatul, clta vreme i s-a spus: v-ati impotrivit poruncii :"1ele,
pustiul Sinai, vremea tulburarii ca sa aratati inaintea ochilor
lor sfintenia Mea la ape, adica la apele Mariba de la pustiul
Sinai 339.

Cu toate acestea admiram maretia Moise clipa cind avea sa
pa.raseasca acest veac cind l-a rugat pe Dumnezeu sa indice un condu-
ca.tor pe seama poporului sau. Ce faci, Moise? Nu ai tu, oare, de copii
pe Gerson Eleazar? Daca te de ei, nu sint copiii fratelui
tau, acest om de seama? Cum de rogi pe Dumnezeu sa-i faca pe
conducatori ai poporului ? Dar conducatorii Bisericii sint cei uniti cu
ei prin legiHura singelui, sau a rudeniei ci Biserica se
alte dinastii, care se silesc sa se Iefere la judecata Dumnezeu. De
aceea ei se aleg dupa sugestiile sentimentelor umane, ci e supusa
Dumnezeu numirea succesori1or 10r. Moise niciodata n-ar fi
putut alege printr-o judecata adevarata printr-o hotarire dreapta
justa condncator al poporului, el, ci:'itIe care Dumnezeu a zis: "Adu-
de barbati, dintre batrinii pe care-i tu ca sint cape-
tenii 340, a ales din cei peste care s-a odihnit Duhul Dumnezeu
si care toti au proorocit 341. Cine altul putea, dar, alege conducMor
mai bine decit Moise ? Dar el face, alege, aude.
De ce aude ? Pentru a lasa exemplu de infumurare.
Asculta, dar, ce spune: Domnul Dumnezeul duhurilor a tot trupul
sa rinduiasca peste aceasta om, care sa iasa inaintea
Cdre sa intre inaintea ei, care sa-i duca care sa-i aduca 342. Daca un
om de mare ca Moise ingaduie sa aleaga, dupa judecata pro-
prie, pe conducatorul sa-l instituie ca al sau, cine va
fi acela care va indrazni, mijlocul acestui da adeziunea
de obicei sub Inriurirea vociferarii sau poate a banului, cine ar fi indraz-
r.it, chiar din rindul preotilor, a se considera capabil sa se rosteasca mai
presus decit decit doar urma revelatiei mijlocita puterea ru-
gaciunii a adresate Domnului ?
337. Rom. 7, 24.
338. Rom. 5, 20.
339. Num. 27, 14.
340. Num. 11, 16.
341. Num. 11, 25 .
. 342. Num. 27, 16-17.
13 - Orjgen
194
ORIGEN, SCRIERI ALESE
Astfe1 Dumnezeu Moise: Ia-ti pe Iosua, fiul Navi,
cu duh intr-insul, pune-ti peste e1 mina ta, apoi du-1 inaintea preotu-
Eleazar, inainiea a toata ob$tea da-i povete inaintea ochi10r 10r.
Da-i din slava ta, ca sa-1 asculte toata fii10r Israel 343.
vezi 1impede descris aici felul de instituire a conducatorului
poporului care nevoia de comentar. se vede aici nici
manifestare popu1ara, nici consideratie de Parintii sint lasati
si'l ogoarele cimpurile, insa conducerea este in-
alesului Dumnezeu, adica asupra caruia, dupa cum
ati auzit citindu-se, Duhul Dumnezeu care al"e
l"uncile Dumnezeu fata lui 345, care este binecunoscut apro-
piat Moise are, adica, lumina Legii curata, pentru ca
lui Israe1 sa-1 poata asculta. Cum, insa, toate inva1aturile sint p1ine de
taine, putem neg1ija pe cele mai pretioase, atit de fo1ositoare
atit de necesare, cum par a fi 1egile date de 1itera Legii. Consideram, dar,
Cd moartea Moise echiva1eaza cu Legii dupa litera. Care este
ei ? : jertfelor a tuturor prescriptelor asemanatoare
cuprinse Lege. Indata ce ele iau Iisus - Iosua - preia condu-
cerea: Caci Legii este Hristos, spre indreptarea a tot celui ce
cl"ede 346 precum s-a zis de cei batrini ca toti, prin Moise, s-au bo-
mare 347, tot asemenea s-a zis despre Iosua, ca toti
RU fost botezati - Iisus - Duhul Sfint apa. Caci Iosua a fost ce1
care a mijlocit trecerea apelor Iordanului 348 intr-un fel oarecare a bo-
tezat acolo este ceI care a impartit pamintul fagaduin1ei,
Tara sfinta, tuturor,nu celui dintii popor, ci celui din urma,
caci vechiul a pierit pustie 349 din pricina caderii. Insa
vremea Iosua se zice : s-a pamintul de razboi", ceea ce
putea sa fie spus despre epoca Moise 3';0. Aceasta se spune despre
Iisus, Domnul1neu, despre fiuJ lui
343. Num. 27, 18-20.
314. Num. 27, 18.
345. Ps. 27, 25.
346. Rom. 10, 4. Omilia 2, 1 la Iosua exprima l:a,pidar semnifica\ia tainica a mortii
Moise edica a incetarii Legii: si ... offere primi:tias nec primo-
genita coit1secr:are ... dicito quia Moyses famulus Dei ,defunc:tus esi". se vedea m'ai
jos la caI'te.a Iosua. Comentindacest fapt, il ,aseamana cuconsa'CTare,a epis-
copulili, desigur punerea mHnilor prin prezen\a ,adunarii (Tradition Apostolica,
trOO. Botte, 26-27).
347. 1 Cor. 10, 2.
348. 105. 3, 15. Desp;r:e pacificarea Tarii a se vedea 7 la Iosua, unde
se spune ca num'ai prin puterea Dumnezeu s-a putut realiz,a.
349. 1 Cor. 10, 5.
350. [05. 11,23.
LA CARTEA NUMERIl
195
Dupa aceea tara mea s-a odihnit de razboi. ceva poate avea loc
daca ei lupta cu credinta pentru Iisus, conducatorul. daca ascultam
de Domnul Iisus, niciodata trupul nostru se Duhului" 3,;1,
nicicind pamintul va fi atacat de natiunile vrea sa zica de
diferi te pofte.
Sa ne rugam deci ca Iisus sa stapineasca peste sa se odih-
neasca pamintul de razboi de atacurile poftelor cind
acestea inceta, fiecare va sta sub vita, sub smochinul sub
maslinul sau 352.
Sub acoperamintul TataIui, al Fiului al Duhului Sfint se va odihni
sufletul care va fi aflat pacea trupului a duhului. Slava Dumnezeu
cel vecii vecilor. Amin.

Despre cuvintele:
Darurile Mele, sarbatorile Mele 3J3

Daca practicarea jertfelor instituirea legala, care s-au dat
rnod figurat Israel, s-ar fi continua pina ziua de
azi, fara indoiala ele ar fi impiedicat credinta Evanghelie, prin care
{(neamurile 354 s-au convertit, la venirea Domnului nostru Iisus Hristos,
]a credinta Dumnezeu. acea practicare era, urmare, credinta
plina de maretie de stralucire, care de la inceput a mi$cat pe asculta-
tori. Cei care au vazut laca$ul sfint au pretuit altarul, unde se aflau
care aduceau jertfele implineau toate indatoririle care se
ar:hitau de slujirile cugetau ei oare, ca gasi acolo forma desa-
a slujirii pe care neamul omenesc trebuie s-o aduca toate
,-in"tele Hristos ? Insa sa. mul"tumim venirii Hristos, care a cucerit
inimile noastre pentru starea cea noua! ne-a slobozit vederea gus
tarii fericirilor cere$ti a inte1egerii rea1itatilor duhovnice$ti, a desfa-
cut ceea ce parea lucrul cel mai mare pe pamint a facut sa treaca,
slujirea Dumnezeu, de 1a cele vazute la cele nevazute, de la cele
trecatoare la cel'e ve$nice. Acum insu$i Domnul Iisus Hristos cere
351. Ga1. 5, 7.
352. 3 Reg. 4, 25 i Mih. 4, 4.
353. Omiliaa XXlII-a la Numeri, Migne, P.G., tom. 12 b, col. 746-755 i Num.
28, 2.
354.
196
ORIGEN, SCRIERI ALESE
urechi stare sa auda ochi stare sa vadaacestea, iar cei care
avem inima Legea data prin Moise care voim sa adeverim ca
Legea e duhovniceasca 355, de la ochi urec'hi, care
privesc spre prescriptiile desfiintate, ci care sa fie stare a cerceta
lucrurile acol0 unde se afla Hristos de-a dreapta
Dumnezeu, de a cugeta cele de sus cele de pe pamint 356.
Fata de cele ce urma ne multumim pentru inceput cu atita.

Iar acum sa revenim la cele ce sint scrise: a grait Domnul
Moise zicind: Israel spune-le : Ingrijiti ca daru-
rile Mele, darile Mele, jertfele Mele cele intru miros de buna mireasma
sa se aduca la sarbi'iitori1e Mele. mai spune-le: Iata jertfele pe
care trebuie sa le aduceti Domnului 357.
Nimeni aduce dintru ale sale Dumnezeu. Lucrul adus este
al Domnului ceea ce se aduce este mai putin decH bun propriu al
care se inapoiaza. De aceea Domnul, voind a promulga legile
despre jertfele daruri1e pe care oamenii trebuiau sa le inchine, incepe
a-i invata natura acestor daruri zice : Ingrijiti de darurile Mele,
de jertfele Mele pe care le aduceti la sarbatori1e Mele 358. Darurile pe
care am poruncit sa le aduceti la sli.rbatorile Mele sint, darurile Mele,
sint Cel care le-a dat. Tot ceea ce oamenii detin, au de la Mine.
Sa inchipuie cineva ca aducind daruri se face Dumnezeu
oarecare avantaj, sa se aceasta impietate chiar cu fapta
care considera ca pe Dumnezeu. Prin urmare, ce impietate
este ca omul sa creada ca Dumnezeu are trebuinta de ceea ce el (omul)
aduce Ci Dumnezeu, preCUIll am spus, invata pe om ca pentru tot ce-I
da, se inapoiaza mai mult decit da.
Dar sa vedem int'elesul cuvintelor : Ce-Mi veti aduce la sarbatorile
Mele '/ Dumnezeu are sarbatorile Sale'/ Da, are. mare sarba-
'toare a este mintuirea neamului omenesc. Cred ca orice credincios,
orice om care se converte$te la credinta Dumnezeu, sau care inain-
teaza credinta, da na$tere unei 'sarbatori a Domnului.
355. Rom. 7, 14.
356. Col. 3, 1-2.
357. Num. 28, 1-3. scMta 'adoctrinei hari.tologice Ida Onig,enatit ,aici. cit
Omi1iile 3 XXIV. 2. DaruI1Headuse Domnului sint num,ai resHtuiri. Mai bune
deci,t ele sint cuvinte1e. gindIurile faptele Lui (Fi10n. Quod deus immul. 6).
Dumnezeu nevoie ,de nimic de la spuea (jbidem, 6).
358. Num. 28, 1.
OMJLII LA CARTEA NUMERIl
197
Cita bucurie incearca zice, cind cel care a fost un cinic
vine imaculat cel care a fost nedrept dreptatea, cel care a fost
necredincios devine pios ! Toate aceste convertiri personale prilejuiesc
sarbatori pentru Dumnezeu. Fara indoiala ca. Domnul nostru Iisus Hris-
tos, care varsat singele pentrua noastra mintuire, cea
mai mare dintre toate sarbatorile atunci cind vede ca nu zadar "S-a
pe Sine, chip de rob luind ascultMor facindu-Se pina la
moarten 359.
Duhul Sfint, de asemenea, vazind inmultindu-se,
convertire la Dumnezeu, bisericile care i-au fost pregatite.
Ce vom zice de ingeri, despre care se spune ca la fiecare
tile praznuiesc ei noua sarbatoare? Nu este, oare, pentru ei
un mare pIaznic atunci cind se bucura ei cer pentru un pacatos
care se mai mult decit nouazeci noua de drepti, care n-au
nevoie de pocainta 360 ?
Praznuiesc, desigur, ingerii mare sarbatoare, bucurindu-se ca
cei care au scapat din ghiarele diavolului, trairea virtutilor, se gra-
besc sa intre comuniunea ingerilor.
Este greu de inteles ceea ce vreau sa spun: se pare ca dam lui
Dumnezeu ingerilor prilejuri de sarbatoare de bucurie, care
sintem pe pamint prilejuim celor din cer clipe de bucurie
de veselie, pentru ca traim pe pamint, cetatenia noastra este
ceruri 3G1 acest mod dam prilejuri de sarbatoare puterilor
Dar daca faptele noastre bune noastra virtuti
prilejuiesc sarbatori pentru Dumnezeu pentru ingeri, ma tem ca
putcrile noastre rele dau la plingeri intristari nu numai pe
pamint, ci cer,' intruclt pacatele oamenilor mihnesc pe Dumnezeu
care zice: imi pare rau ca am facut pe om pe pamint 362. Nu este
oare ceva asemanator cu ceea ce Domnul nostru Iisus Hristos spune
Evanghelie : Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci ucizi pe
cei la tine, de cite am voit sa adun pe fiii tai, dupi.i cum aduna
subaripi, dar tu voitn? 363. Sa nuse creada ca aici
vorba numai de cei vechi, care au omorlt cu pietre pe profeti.
359. 2, 7-8.
360. Luca 15, 7.
361. 3, 20.
362. Poac. 6, 6. ,,$cris e in E",anghelie ca vazind lerusa1imul cu a
d,e durere. ,d,esigur ca e Gel c,are a grait ,atunci ,cuvinteIe cunoscute,
parca ar fi fost un culegator de paie goale loc de griu (Origen, OmiHa XIV, 6, la
leremia, ed. Klostermann,
3G3. 23, 37.
198
ORIGEN, SCRIERI ALESE
Daca astazi nu ascult de cuvintul profetului, daca nesocotesc indruma-
rjIe Iui, atunci eu arunc cu pietre profet il omor, cita vreme
este cu mine, neascultind cuvinteIe saIe, ca cind ar fi mort.
Dumnezeu deplinge acel neam omenesc cind il Iasa pe profet S8
vorbeasca: Vai de mine! Caci am ajuns ca dupa culesul paielor la
scera, ca dupa culesul viilor ; se mai afla nici strugure de min-
care, nici smochina pe care sufletul meu, mai este om
cucernic tara nici drept pe pamint 364.
Aces,tea sint plingerile Domnului, care se tinguie pentru neamul
omenesc. a venit persoana pentru a aduna n-a aflat
decit paie Ioc de a venit sa culeaga struguri n-a aflat
din tot rodul decit ciorchini, vorba Apostolilor: daca Domnul
Savaot ne-ar fi lasat 365, daca bobul de griu nu ar fi
cazut pe pamint 366, pentru a face rod, am fi ajuns ca Sodoma
ne-am fi asemanat cu Gomora" 367. La ingerii lui Dumnezeu asemenea,
pl"ecum am spus, este bucurie cer pentru indreptarea singur
pacatos".
Oricind te bucuri de fericire, te intristezi pentru nenorocire : daca,
deci, ingerii se bucura pentru indreptare, depling pacatele
Astfel, pentru ca Ierusalimul a pacatuit de moarte", dupa cum este
scris plingerile Iui Ieremia ca e1 (Ierusalimul) s-a cutremurat 368,
toate sarbatorile solemnitati1e saIe au incetat, e pentru ca Iocui-
torii sai au dat pe Domnul meu Iisus Hristos. de aceea
ca.tre Sufletul meu Iunile sabatul sarbatori1e
voastre" 369. Dar pericopa noastra, fiind vorba de privind
ofrandele, intr-o vreme cind inca s-a pacatuit, Domnul zice: Sar-
batorile Mele ; dupa pacat mai zice: Sarbatorile Mele, ci: {(sar-
batorile voastre".
termeni care Durnnezeu p1inge sau se bucura, urgl-
sau un suflet, se pot Iua modul figurat prin care
Scriptura se acomodeaza uzului omenesc de vorbire. Caci firea dumne-
zeiasca orice pasiune orice schimbare, care ar afecta-o.
ea trunchiul fericirii ramine totdeauna necIatinat.
364. Mih. 7, 1-2.
365. 1s. 9.
366. 1n. 12, 24.
367. 1s. 1, 9.
368. Pl1ng. 1, 8.
369. 1s. 1, 14. Origen p.are a spune ca, cu toate pogoTamintele pecare le faIce
apropiindu-sede Dnmnezeu expr.imarea prea antropomorfi,ca.
CARTEA NUMERII
199

intrucit avem mina legiuirile sarbatorilor intrucit de acolo
.am pornit, pentru a cerceta cu grija, pentru a descoperi indrumarea,
pentru a desprinde din impartirea lor din forma jertfelor, modul cum
se pot pregati, fapteIe pur,tarile omului, sarbatori Dumnezeu.
Cea dintii sarbatoare a Domnului este cea numita:
1ntr-adevar sint scrise jertfe matinale serale perpetue fara intreru-
pere. Astfel, aceasta Iegislatie a 'sarbatorilor, Dumnezeu vine mai intii
]a sarbatoarea la cea a Azimelor sau a Colibelor, la nici alta
sarbatoare dintre sarbatorile prescrise, ci la jef1tfa cea neintrerupta, pe
care mai Ceea ce vrea sa Iumina pentru
cel care spre sfintenie este ca sint zile de
ziIe fara. sarbMori, inchinate Dumnezeu, ci omul drept
trebuie sa praznuiasca sarbatoare neintrerupta. Caci jertfa, care tre-
buie adusa dimineata seara, mod neintrerupt, arata ca se cade a se
mentine preocuparea neincetata asupra Legii a profetilor, care cores-
pund diminetii asupra invataturii evanghelice, care seara,
adica venirea Mintui'torului seara sau Iumii. Acestea sint
sarbatoriIe despre care DomnuI zice: sa tineti sarbatorile MeIe.
Este, deci, sarbatoare a Domnului, daca neinceta1 aducem jertfa, daca
rugam neincetat 371, daca rugaciunea noastra se indrepteaza ca
370. Sarbatorile Azime!or <IU semnificatia
Ior ,aparte. jungMerea mie1u1Ul pasca! se inchi.puie impaoarea cu Dumnezeu
nou. Mie!u1 este prototipu1 1ui Hristos, care ridica
!umii. Cu impreunata sarbatoarea Azime]or, care se fereau de dospi-
tura, simbo1u1 stricaciunii a! .coruptiei mora!e. Sarbatoarea Co!ibe!oraducea aminte
de necaz, cind Israel 10cui,a incolibi; sarbatoaroa impnne cLatoria 'le a mu1(umi
Dumnezen pentru d1n suferinta.
FilOin 'de sarbatoare perpetua sau ,de un Sabat .perpetuu (De
Spec. leg. 42-56). A!/,a int,e!egea Origen (C. Cels 21, 22). Ce!elalte
zile sint sarbatori 1" rnt:reaba Dnmnezeu pe sarba-
toarea tine numali ziua care-i fixata (Omil. 3 1a CaI'tea Flacerii). Rugaciunea
neincetata (1 Tes. 5, 17) ,trebui,e sainsemneze pentru obligatia de 'a inchina
Dumnezeu oa continua .rugaciune, eI Despre
rugd6une 12, 2, c'are ,apare urmator. spu.sese sau,
Clement Alex. (Strom. 7). slujbelor dedimineata sear,a s,em:ni-
ficatiHe spifi.tu,ale constituie dovada ca unor:a ,dintre l,aude (vecernia
utrenia) Na DomnuIui seara lumii
seara continua pina 1a ,di.minetii,cum se exprima Origen omilie
3) Ia Cartea Facerii) ne arata atmosfera de <IParusie a Domnului a ce!or care
asceza ziu,a se dmanunte la Mehat,
440-441.
371. 1 Tes. 5, 17.
200
ORIGEN, SCRIERI ALESE
tamiia inaintea Lui" 3.2 dimineata, daca ridicarea miiniIor noastre
este jertfa de seara pentru 373.
Cea dintii praznuire este deci cea a jertfei neincetate, pe care tre-
buie S-O aduca ucenicii EvangheIiei, in modul aratat de noi.
lnsa, dupa prooroci sarbatorile pacato$ilor s-au prefacut je-
1ire 374, cintarile lor jelire" 375. sigur ca cine pacMuie$te praz-
nuie$te ziua pacatuIui nu poate praznui ziua de sarbatoare. zileIe
care el pacatuie$te nu poate aduce lui Dumnezeu jertfa neincetata.
Singur cel care paze$te dreptatea se fere$te de pacat poar\:e aduce.
Ziua care intrerupe savir$e$te pacat, el nu aduce Dumne-
zeu jertfel neintrerupta. M-a$ exprima cu cuvintele Apostolului, de$i
tem ca putea intrista pe unii. Rugaciunea ceIui drept este
adusa ca tamiie inaintea lui Dumnezeu 376 ridicarea miinilor ca
jertfa de seara 377. Doar spune Apostolul celor Sa nu
unul de altul decit cu buna invoiala, pentru timp, ca sa in-
deIetniciti cu rugaciunea iara$i sa fiti impreuna 378. Rezulta ca este
cu neputinta jertfa neintrerupta pentru cei indeIetniciti cu indatoririle
conjugale. De aici eu trag concluzia ca numai acela poate aduce jertfa
neintrerupta care este inchinat castitatii neintrerupte. Dar sint alte
sarba.tori pentru cei care nu pot aduce jertfa neintrerupta. a castitatii.

doua praznuire a$ezata dupa cea a jertfei neincetate este, a$adar,
jertfa SabatuIui, pe care sfintii dreptii trebuie sa praznuiasca
sub forma de sarbatoare. care este praznuirea Sabatului daca
cea despre care Apostolul spune : se va lasa sabatul 379, adica tinerea
simbetei de catre poporul Dumnezeu Lepadind insa formele
daice aIe SabatuIui, sa vedem ce trebuie sa insemneze pentru un cre$tin
tinerea Sabatului. ziua Sabatului nu trebuie sa te dedai nici unei
]ucrari de Iume, ci sa te abtii de la toate lucrarile veacului, sa nu in-
372. Ps. 140, 2.
373. Ps. 140, 2.
374. Amos 8, 10.
375. Amos 8, 10.
376. Ps. 140, 2.
377. Ps. 140, 2.
378. 1 Cor. 7, 5. Chi'1!1r cind vorba de locul unde se f,ace rugaciunea ,e penibil,
zioe Origen, sa-\i f.aci rngaciunea in1.r-un undeare loc lucrare ,a carnii
(Despre 31, 4). Clmene<t Alex. ,e de ca PQti fi curat la rugaciune daca
ti-o spune cugetul c'e loc (Strom. 7).
379. Evr. 4, 9: Relinquetur ergo sabbatismus, cum citim textu! latin dupa
O:igen.
OMILII LA CARTEA NUMERII 201
------------------------------------------------
nimic Iumesc, sa te liber preocuparilor sa
la biserica, sa deschizi urechile la citirile sfinte Ia predici. sa
cugeti despre Iucrurile cerului, sa te arati ingrijorat de sa-ti
imaginezi inaintea ochilor Judecata din urma, sa indrepti atentia nu
asupra lucrurilor trecatoare ci asupra calitatilor
inseamna tinerea Sabatului pentru un
Dar, intr-un fel, iudeii trebuiau s-o respecte intocmai acest sens.
Cl1iar la ei, orice fierar, orice zidar, orice muncitor manual inceteaza
lucrul de Sabat. Dar cititorul Legii sfinte, continua
exercitarea functiunilor fara a profana Sabatul. Acestora Domnul le
astfe1: N-ati citit ca preotii caIca Sabatul tempIu sint
fara de ? 380. despre acela care se abtine de la lucrurile
,-"eacuIui ramine disponibil pentru care
aduce jertfa Sabatului sarbatoarea Sabatelor. nu duce
pe drumn 381. este orice pacat, dupa cum marturise:;;te
profetuI: Ca sarcina grea apasat-au peste mine 382. aprinde
focul 383. Ascultati ce se spune despre foc: focul sage-
aprinse pe care 1-ati aprins,> 384.
de Sabat fiecare ramine Ia locul sau nu iese de acolo. Care
este deci Iocul sufletului Dreptatea este 10cu1 lui,
'inteIepciunea sfintenia toate care se gasesc Hristos,
ar'estea sint 10cuI sufletu1ui. Din acest loc nu trebuie ie$it, ca sa praz-
nuiasca Sabat sa se impace jertfeIe sarbatorii Saba-
teIor, precum Domnul zice: Cel ce ramine Mine Eu ramin
el 385.
Intrucit am despre Sabat, sa incercam sa adincim
puiin aceasta problema. Sabat se de la inceputnl
lumii dupa cum este scris Facere : Dumnezeu s-a odihnit ziua de
Sabat de lucrurile Sale 386. nu a incetat nici cea de a $aptea
cum Dumnezeu continua a fi creator $i azi. Pe Dumnezeu Il
totdeauna la lucru, nu exista Sabat care Dumnezeu sa fie
care sa nu produca, care sa nu rasara soarele Sau peste cei
si peste cei buni sa trimita ploaie peste cei peste cei ne-
380. 12, 5.
&31. Neem. (3 13. 19.
382. Ps. 37, 4.
383. Ie:;;. 35, 3.
384. 1s. 50, 11.
385. 15, 5.
336. Fac. 2. 2.
202
ORIGEN, SCRIERI :\LESE
387, care sa rasara iarba verdeata, spre folosul
oamenilor 388, care sa raneasca sa tamaduiasca 389, care sa
'trimita iad :;;isa scoata 39(1, care sa omoare sa in-
391. Chiar Domnul raspunde, Evang11elii, iudeilor care 11 acu-
zflsera ca 1ucreaza tamaduie:;;te de Sabat : Tatal Meu acum
lucreaza Eu lucrez 392, demonstr'ind aceasta ca acest veac nu
exista un Sabat care Dumnezeu se oc1ihne:;;te, ci vegheaza - ne-
contenit - asupra mersului lumii a destinului neamului omenesc. Caci
'de inceput a fEicut fiinte1e a creat substante1e, a:;;a numar incit
in intelepciunea Sa de Creator le :;;tie 1a desavir:;;irea lumii, cum
zice Scriptura, sfir:;;itul veacului 393. inceteaza a actiona
prin Providenta Sa Icon01nia Sa. Este Sabat,
,care Dumnezeu se odihne:;;te de toate 1ucrurile Sale, veacul viitor, cind
mai este durere, intristare suspin, Dumnezeu va fi -toate intru
394. acest Sabat Dumnezeu ne da de sarbatoare, pentru
<l impreuna cu impreuna cu Sfintii Sa.i ingeri, aducfnd jeJ1tfa
<le lauda 395 implinind Celui Preainalt fagaduintele pe care buzele
l10astre Je-au rostit aici ... 396. Atunci fi mai bine primita jertfa nein-
despre care am vorbit mai sus. Atunci sufletul se poate
cu mai multa tarie inaintea lui Dnmnezeu pentru a-I aduce jertfa de
1auda, Marele preot, dupa rinduiala lui Melchisedec 397.
v
treia praznuire a:;;ezata este sarbatoarea : Inceputul 1unilor (Neo-
mania), care se aduce jertfa singeroasa 398. Neomanie inseamna
noua. Aceasta praznuire se aduce 1a innoirea Noua se zice
ca este cind e mai apropiata de soare intr-o strinsa conjunctie cu
cl, atUl1ci ea pierde din stra1ucirea ei. Dar aceasta porunca a Legii
387. 5, 45.
388. Ps. 146, 8.
389. 5, 18.
390. Deut. 32, 39. Si,cu.t sol et luna m,agn.a sunt es,se firmamento
coeli, it,a et nobis Christus et spune Origen 7 la Facere
(ed. Baehrens, 8).
391. 2 Reg. 2, 6.
392. 5, 17.
393. 28, 20.
394. Col. 3, 11. Sabatul c.a prefigurarea se la Sf. Irineu
(Adv. haer. IV, 16, 1 nu atit de cl,ar inteles c'a lui Origen.
395. Ps. 49, 14.
396. Ps. 65, 12-13.
397. Evr. 6, 20.
398. hosti.a s,au ,animalul de jertfa : berbec, miel, cf. Num. 28, 11.
()MILI! LA CARTEA NUMERII 203
pare a fi de prisos. Care este folosul pentru credinta a
praznui sarbatoarea adica a conjunctiei lunii cu soarele a
unirii cu el? Daca se ia aceasta prescriptie dupa litera, ea pare mai
degraba a fi expresia superstitiei decit a re1igiei. Dar Apostolul Pavel
cu Legea nu trateaza despre aceasta ca Duhul Sfint voit sa
prescrie orinduirea care se constata a fi observata de iudei. De aceea
spune celor care au primit credinta Dumnezeu: Nimeni sa nu
judece pentru mincare sau bautura, sau cu privire vreo sarbatoare,
sau Iuna noua, sau la Sabat, care sint umbra celor viitoare 399. Daca,
deci, Sabatul, despre care mai vorbi, dupa intelegerea noastra, este
umbra ceIor viitoare, desigur alte praznuiri sint umbra a celor
viitoare. Dar sa vedem deocamdata despre Neomanie. Se Neo-
:nlanie, am spus-o, sarbatoarea care se la schimbarea lunii,
<:'ind ea este mai aproape de soare se mod strins cu el.
Soarele drepta1ii 400 este Hristos. Daca Iuna, adica Biserica Sa, e
de lumina Lui, face conjuncfje cu este strins unita cu tot
dupa Apostol, cel ce se de Domnul este un singur duh
cu 401, praznuie$te Neomania, caci ea devine noua, Iepadind pe
omul vechi imbracindu-se omul cel nou, care este tacut dupa chipul
Dumnezeu 402. a$a se invrednice$te el sa praznuiasca solemnitatea
sarbatoarea Neomaniei. Astfel nu se mai disting nici nu se
nlai ir.teleg aspecteIe umane ale ei. Sufletul care s-a unit total cu Dum-
nezen care e adincit splendori1e luminii Sale, care mai are nici
{) paminteasca, nici preocupare lumeasca, nici pofta de a
placea care s-a devotat cu toata intelepciunea, cu lu-
illIva, cu toata caldura Sfintului Duh afectiunilor subtile spirituale,
cum ar mai putea sa fie atras de oameni furat de privirile umane?
Ci'ici omul firesc poate sa priceapa nici sa ajunga pe omul duhov-
njcesc 403.
De aceea el praznui cu multa demnitate sarbatoarea va junghia
l)omnului victima Neomaniei (lunii care 11 innoie$te.
399. Col. 2, 16-17.
400. 4, 2. Luminatorii pe oare-i vom avea (cre:;;1inii) car ne
lumina viat,a (in locul soarelui lunii) sint Hristos )jii Biserica Lui, spune Origen
5 Cartea Facerii (ed. Baehrens, 7).
401. 1 Cor. 6, 17.
402. 4, 24. De la Biserica Origen transpune rpede suflet intreaga arie de
prob!em,e 1eg,ate ,de progresul moral spiritu.al. orice om e Biserica sina-
goga, un Abe! un Cain, un Es,au Ia'cob, Agar Sara, doua popoare care
-se infrunta ,din oare unul va birui. de Lubac, Le ca'tholi-
cisme, Paris, 1950, 170.
403. 1 Cor. 2, 14.

ORIGEN, SCRIERI ALESE

al patrulea rind al sarbatorilor se praznicul la
care se injunghie mielul. Dar tu pe adevaratul Miel: Mielul
lui Dumnezeu 404, Mielul care ridica piicatul lumii 405, zice
nos'tru care a fost jertfit 406.
Iudeii, cei cu simt trupesc, maninca carnea mielului; insa sa
mincam carnea Cuvintului lui Dumnezeu, caci s-a ZiS : Daca nu mincati
trupul Meu, nu veti avea viata 407.
Acest mod de vorbire se refera la carnea Cuvintului lui Dumnezeu,
masura care hrana pe care luam nu este leguma pentru
stomacul slab 408 saU lapte pentru prunc 409.
Daca vorbim cu putere CU indrazneala, hranim
Cu carnea Cuvintului Dumnezeu, cind se rostesc cuvinteIe tainice,
dogmatice, pline de credinta treimica, cuvinte substantiaIe, cind se inde-
parteaza valul cel dupa litera 410, pentru a da vileag tainele veacului
ce va sa vie, cuprinse Legea duhovniceasca, cind se indeparteaza de
p3Inint nadejdile sufletului, pentru a le proiecta ceruri, pentru a-I
intre bunurile sale, caci cele ce ochiul n-a vazut urechea
fluzit, la inima omului nu s-a suit 411, toate acestea sint carnea sau
hrana Cuvintului lui Dumnezeu. Cel care se poate hrani cu intelep-
ciune inima curata, acela aduce adevarata jertfa pas-
cala sarbatoarea impreuna cu Dumnezeu ingerii Siii.
VII
Dupa aceasta, chiar ca urmare a acestei sarbatori, urmeaza cea a
Azimilor, pe care se cade s-o daca alungi din sufletul tau
tot aluatul rautatii pacatului daca praznuie:;;ti azimile curatiei
ale adevarului 412. Caci nu trebuie sa se creada ca atotputernicul
404. In. 1, 36.
405. [n. 1, 29.
406. 1 Cor. 5, 7.
407. In. 6, 53. are evidente tood:iq)te ,d 'alegorizare, totu$i a<:est pasaj
inca aHe citeva Origen exprrima ex,plicH credi,nt,a P'a!iteleceleuhiIristic. "Carnea
pe care m.incam e ,trupul Domnului. (Omjl. Num. 9). se vedea v. Baltha!>ar,
Mysterion, 548-554. J. D<mielol\.l, 78. ,a,d'evaI1(lit ca el preziD.ta
mai mu1t 'ascpectul spiritU<!l (oC1rnea Cuvintului) decit propriu-zisa din
Hristos.
408. Rom. 14, 2.
409. Evr. 5, 13.
410. 2 Cor. 3, 16.
411. 1 Cor. 2, 9.
412. 1 Cor. 5, 8.
OMILII CARTEA NUMERII
205
Dumnczeu pentru legi despre aluat oarecare, ci ca vrea
sa stirpeasca dln popor suflet daca din intimplare este convins ca a
uitat sa izgoneasca de el farima de aluat framintat cu Ideea
ca Majestatea divina a avut atlta grija de om, incit degraba s-a
lasat batjocorita pentru acest aluat decit sa lepede sa arunce un
suflet (creat) dupa chipuI asemanarea Sa 413, pare nedemna de Legea
dumnezeiasca, dar ceea ce Dumnezeu mai este tulburarea
produsa de spirit de rautate, de minle, de inechitate, a unui suf1et
lasa sa creasca aluatuI rautatii. ceva este pe lui Dum-
nezeu daca sintem cu grija acest aluat dinlauntrul sufletului
nostru, fi lepadati vom merita. parte cu nepasarea! Daca
vezi ca rautate mica tine, 5a-ti aduci aminte ca:
aluat dospe$te toata framintatura 414, pentru aceasta sa fii nepa-
sator nici chiar fata de marunta, caci pacatele se nasc unele
pe a1tele. Din dreptate dreptatea, din castitate se castitatea ;
un care a inceput cu nevlnovatie marunta devine din ce ce mai
curat, zi de spore$te virtutea sa dupa ce a primit aluatul nevinovatiei.
Dimpotriva, cel care a sadit, fiinta sa, doar germen de rautate,
acesta se zi de devine mai rau. Tot daca
voie$ti sa praznuie$ti sarbatoarea Azimilor, impreuna cu Dumnezeu,
atunci ingadui tine nici dospitura de rautate.

Dupa aceasta urmeaza a sarbatoare care este numita a pirgai.
sau a cind se aduce intiiul rod din noua recolta. Unde ogorul
a fost semanat bine lucrat este toi, aceasta desavir-
a roadelor pamintului se sarbatoare a Domnului.
Daca vrei tu sa impreuna cu Dumnezeu, sarbatoarea
m.itiilor (pirga rodului), atunci ai grija de felul care semeni, locul
unde semeni, pentru ca sa poti culege roade care plac lui Dumnezeu
Sd poti praznui sarbatoare. Dar tu poti infaptui decit urmind cu-
vintul Apostolului : "Cel ce seamana Duhul, din Duh va secera viata
415.
Daca semeni a$a seceri, cu adevarat vei praznui sarbatoarea
De aceea proorocul ne indeamna zicind: Arati-va ogoare
413. Fac. 1. 26.
414. Gal. 5, 9. Filon dcosebea Azimilorde PI'aznicul
(De spec. leg., 150-162).
415. Gal. 6, 8.
206
ORIGEN, SCRIERI
nu mai semanati prin spini 41J;. Cel care sufletul sau
pe omul cel launtric, de 417, acela ogoare
nu arunca saminta sa spini Ci pamint bun, care-i va da trei.
sau suta pentru una 418. este cel care seamana duh,)
care secera duh. Dar rodul duhului bucuria este cea dintii. Este
firesc a praznui Primitiile cind se secera bucuria, mai ales daca se
secera timp rabdarea, bunatatea, blindetea 419. Daca se
culeg alte roade ale Duhului, se va praznui, cu multa vrednicie pentru
Domnul, sarbatoarea Primitiilor.

Urmeaza apoi sarbMoarea Saptaminilor 420, intrucH zile
de-a rindul se tine Sabatul, se sarbatoarea, de asemenea
toate lunile, se tine Sabatul lunilor. Se sarba-
toare care se Sdbatul Sabatelor, iar ziua intiia se face suna-
din trimbiti 421. Da; cine poate praznui sunetul din 'trimbiti, daca
cel care poate incredinta gindurilor sale scrierile profetice, evanghelice
apostolice, pe care le retine ca pe un sunet detrompeta cereasca
le inchide vistieria inimii sale '/ 422. Cine face aceasta cugeta
Legea lui Dumnezeu ziua noaptea 423, acela sunatul din
Insa acela care este vrednic poate dobindi de la Duhul Sfint
harul, care a insuflat pe profeti psalmodiind sa zica: Sunati dintrim-
bita, la luna noua, sunati din trimbita, ziua cea vestita a sarbatorii
Sale 424. Cel care-I cinta din psalmi, acela cu vred-
nicie sarbatoarea trimbitelor.

Mai inca alta sarbatoare, care consta a mihni inima,
a se smeri inaintea lui Dumnezeu, cu prilejul praznicului. sarba-
toare minunata. Se sarbMoarea cea care inima.
Aceasta este ziuaimpacarii sau a expierii din a zecea a lunii a
416. Ier. 4, 3.
417. 2 Cor. 4, 6.
418. 13, 7.
419. GaI. 5, 22. Filon (De spec. leg., 162-178) d1i ,cum se serb<lu
mile. Origen pare a cOlIlfunda cele dou1i ,etoape ale ,acestui 'p:raznic (,a dou,a tle
s1irbMoarea ,prorpriu-zis1i, 1<'1 50 de zile dup1i <lceea), ,tratindu-le parc1i deodart1i.
420. Num. 29, 1. Fi10n (De septem.) 'dii informatii cii ea se celeb,r1a la inceputul
lunii septembrie puIlba ierom.enie.
421. Num. 29, 1.
422. Lc. 6, 14.
423. Ps. 1, 1.
424. Ps. 80, 4.
O,MILll CARTEA NUMERll
207
tca. Vezi, deci, daca ca Dumnezeu sa se bucure de tine, mih-
inima Nu-i ingadui faca poftele ei, n-o lasa
sa aiba indeletniciri indecente, masura posibilului
Ohiar sarbiitoarea cea a Azimelor cuprind,
zicem piinea durerii 425 nimeni nu poate praznui
fara a minca durerii nira a lua cu tristete", sau
ierburi amare 426. Intelegi deci ca ele sint sa.rbatori ale lui Dumnezeu.
ele sint compatibile cu placeri1e trupului, ele nu ingaduie nici ne-
pasare, nici desfatare, nici voluptate, ele cer mihnirea inimii,
tristete smerenie, caci cel care se se va 427 inaintea
lui Dumnezeu. Aceasta cere ziua expiatiunii. Cind sufletul
smerit inaintea Domnului 428, Dumnezeu il spre el se
dreapta Acela pe care Dumnezeu rinduit sa fie jertfa. de
care prin credinta singele Lui arate dreptartea, Iisus Hristos,
Domnul Min1:uitorul sau 429.

Sa vedem care-i cea din urma de sarbatoare, cea cind Dumne-
ZCu se voiei omului : SarbiHoarea Colibelor. Dumnezeu se afla
cu tine, la sarbatoare, cind te vede ca ai ales aceasta lume,
intr-un Cort, cind vede ca sufletul tau nu este multumit
pe pamint, nici nu dii preferinta bunurilor nici nu
umbra acestei vieti ca un bun personal de durata, cind te vede ca
loc de trecere, nazuind' spre rai, adevar9ta patrie de unde tu
zicind : Strain sint eu la Tine strain ca toti parintii mei 430. cort
au locuit parintii Avraam va ramine coliba, adica cort, cu Isaac
Iacob, cei dimpreuna fagaduinte 431. tntrucit
tu strain calator pe pamint, intelepciunea ta indepartat-a ea
oare sau inradacinarea poftele lucrurilor
tu gata a tinde spre cele dinainte 432 pina cind vei ajunge tara
care curge lapte miere, pentru ca tu sa bunu-
,425. Deul. 16, 3. Desp["e 10m Kippur Stau vorbes-te Filon, De congr.
erud. 163: Consumarea aximilor 'CU ie;rburi .amare insemrn-eaza :infrinarea de petimi.
426. le!i. 12, 8.
427. Lc. 14, 11.
428. Iacob 4, 10.
429. Rom. 3, 25.
430. Ps. 38, 17. Sarbatoarea Cor'turilor, de cere ne i,nform.eaza ,tot Filon (De spec.
leg. 204) de care evr-eii strMni prin p.ustie,iar
ca semnificatie morela vrea sa fie indemnul a rnu te laSta robit locuri de huzur'
.. de aici, de .pe pamint, ci sa tinzi sp,re cele
431. Ev!. 11. 9.
,(32. Fil. 3, 14.
208
ORIGEN, SCRIER(
viitoare '/ Daca. te vede aceasta. stare, atunci Dumnezeu iti ofera
sarbatoare, sarbatoare pe care va pra.znui cinstea ta.
Aceasta prive!?t'e prezentul; daca sa cum se praznui
sarba.torile viitor, inalta putin cite putin (daca e!?ti stare), simta.-
mintele tale deasupra pa.mintului uita, pentru moment, de timpul pe
care-l ai fata.. Ginde!?te-te cum ,trec cerul pamintul 433, cum trece
lumea forma 434, cauta pricepe ce-i aceea un cer nou un
pamint nou 435. [ndrepteaza. privirile tale pina. ce va straluci ca
soarele, iar soarele va de !?apte mai mult ca lumina a !?apte
zile, ziua cind Domnul va lega rana poporului Sa.U va tamadui
vinataile de pe trupul lui 436. Sau, mai virstos, sub cheza!?ia Scripturii.
dli-i lui pe Domnul ca lumina, rinduie!?te de-a dreapta lui ingerii ma.-
virtutile, puterile, tronurile, domniile toate numele puterilor
sIavite ale cerului, care Sa. fie numite nu numai veacul acesta Ci
veacul viitor.
Toate acestea trebuie Sa. le priVe!?ti ca sa-ti dai seama cum se pot
praznui sarbatorile Domnului, care poate fi bucuria, placerea, veselia
Lui. Caci sarbatorile duhovnice!?ti, despre care am vorbit, oric1t de mari
de autentice ar fi ele, mai ales cind sint praznuite duhul sufletului,
slnt numai nu totalitatea precum Apostolul spune :
nu CUnOa!?{em decit parte, parte profetim 437, deci praz-
nuirea n-o facem decit parte. Precum Apostolul zice, cind este
vorba despre zilele de sarba.toare despre Lunile ca parte !?tim
parte profetim. Nimeni Sa. nu judece pentru mincare sau bautura,
sau cu privire la vre-o sarbMoare 438. Ca sa intelegi ca a!?a este, el n-a
spus: sarbatoare, Ci sarbatorii, caci aceasta lume praz-
nuim sarbatorile numai parte nu intregime. De voie, de nevoie,
sintem stinjeniti de greutatile trupului, de poftele lui, roase de preo-
cuparile ingrijorarile lui: Trupul putrezitor, zice Inteleptul Solo-
ingreuiaza sufletul impovareaza mintea cea de grija 439.
Aceasta este numai parte din ceea ce praznuiesc, lumea aceasta,
Sfintii zilele de sarbatoare, pentru ca ei nu cunosc decit parte,
nu proorocesc decit parte.
433. Mc. 13, 31,
434, 1 2, 17.
435. 2 3, 13.
436. Is. 30, 26.
437. 1 Cor. 13, 9.
438. Co1. 2, 16,
439. lntel. So1. 9, 15.
OMILII LA CARTBA NUMERII
cind vor veni cele care sint a:tunci cele care sint
partiale vor fi nimicite. Precum parte face parte din
proorocia partiale face parte din cea tot a$a
slirbatoarea p'artiaHi face parte din sarbatoarea cea Lumea
aceasta, precum spus, poate infa.ptui nimic clta vreme
nevoile trupului pretind atlt hranirea, ctt bautura, atit somnul
alte preocupari indispensabile acestei vieti actuale, toate ocupari care
fara indoiala, tntrerup continuitatea sarbatorii lui Dumnezeu.
Ctnd insa acel timp care a fos1:prevazut pentru cei care
sint daca facem parte dintre aceia care vor
fi acol0, dintre aceia care nu vor mal flamtnzi; nici vor
mai inseta 440, vor dormi nu vor mai munci, ci care vor fi
totdeauna treji, ca ingerii care sint - se zice - totdeaurta treji 441,
cind zice,' vom fi vrednici sa ordine, atunci
avea loc nepatata sarbatoare, tind R:egele, Mirele Dom-
fi Iisus Hristos, Mintuitorul nostru, a caruia este slava
puterea vecilor.
OMIUA
Despre jertfe fagaduinte 442

Despre jertfe.
Toti cei care vor intiparea$ca m.inte mai
cA 'este grea ucenicia ei, clta vreme
s-au dedicat. Insa, cind 'au prin staruinta sa
dep1in aceasta atunci se ca greutiltile
nceniciei.Este, ,cred, lucrurile sfinte divine ireapt'a incepatoare:
pe'" tiebuie 5-0 urce, printr-o anumita ucenicie, 'care nazulesc
spre desavir$irea' fericirii. ceea ce indica termeni limpezi,
Domnului, Cintarea din cartea atunci Tu il vei
duce sadi muntele Tale; de' mii-
Tale, Doamne ! 443.
440. Apoc. 7, 16.
j
442.0mikio. ,a XXlV.<a la Nwneri, P.G., col. 155-763.
443. lefi. 15, 17. .,
&4 -
210
ORIGEN,
Apostolul Pavel, de asemenea, aici sint elemente care tre-
buie mai inainte intiparite ca abia cu timpul se ajunge la desav1r-
prescrisa : Caci care de multa vreme s-ar fi cuvenit
sa fiti aveti trebuinta de cineva sa va invete cele
inceputuri ale cuvintelor lui Dumnezeu ,ajuns sa aveti nevoie de
lapte, nu de hrana virtoasa. Pentru ca oricine se cu lapte este
nepriceput cuvintul indreptarii, de vreme ce este prunc. Hrana tare
este pentru cei care au prin simturile invatate sa
deosebeasca binele raul.444. apoi el (Pavel) ca litera Le-
gii a Scripturii nu se refera la alcatuiri luate dupa stihiile lumii 5.
Cele dintii stihii rezervate incepatori1or se pare, momentan, greu
de inteles : fiecare discipol vrea sa se instruiasca ceea ce pri-
mintuirea, insa cind se citesc parti din Scriptura, care ttateaza
doar despre jertfe de berbeci, de detauri, ei considera ca aceasta
pericopa nu-i aduce nici un folos. Insa daca se cineva care sa
I'idice valul aruncat citirea Vechiului Testament 446 sa cerceteze
care sint adevaratele jevtfe care purifica pe zilele de sar-
batoare, el va vedea ce minuni marete sint cuprinse fragmentele care
necunoscatorilor li se par neserioase sau incarcate de superstitii. Pavel
rivalii sai cunosc mai deplin mai aceasta, ea apartinind
Intelepciunii Cuvintului lui Dumnezeu, cit despre abia masura
care ne desprinde de Iitera pasajelor unde Cuvintul Intelep-
ciunea ne-au inspirat adevarul sub chipul umbrei al imaginei 441,
vom cuteza sa analizam mod sumar, cu scopul lamuririi generale,
unele puncte din jertfelor.
La sarbatoarea se un miel pentru a pe
la alte sarbatori un bou, la altele un tap, un berbec,
capra, juninca, precum am vazut, din lectura de azi 448. Unul din-
tre aceste animale (mielul) este deci cel care la curatirea cre-
Mielul este Domnul nostru Iisus Hristos. a Inteles 100an
Botezatorul, care este cel mai mare dintre profeti 449, cind s-a exprimat
zicind: lat& Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridica pacaiul t5e.
444. 5, 12-14-
4-'5. CoI. 2, 8 muraB.
446. 2 Cor. 3, 14.
441. 10, 1.
448. Num. 28, [19; lCtj. 12, 13; Num. 29, 2
449. Lc. 26.
450. ln. 1, 29. sa la mert:irilu, 50,
fost s1nge al D.sus, multi 6
scump
OMILII NUMERlI
211
Daca Mielul care s-a adus pentru curatirea poporului se refera la
Domnul Mintuitorul nostru, celelalte animale afecteaza ele
reprezinta, pare-se, persoane care pentru meritele singelui lui
contribuie ele, intr-o masura oarecare, la curatirea neamului omenesc.
Vezi, deci, cum Domnul Mintuitorul nostru ca oaie spre junghiere
a fost dus 4111 pe altarul de jertfa a mijlocit pacatelor
lumii intregi. Oare nu tot la fel pentru singele altor sfinti drepti
care s-a raspindit pe pamint, de singele dreptului Abel, sin-
gele lui Zaharia, pe care UCiS intre templu altar 1452. N-a fost oare
varsat singele unuia ca cel al unei juninci, singele altuia, ca cel al unui
berbec, unei capre, adica de unul dintre aceste animale care contri-
buira la impacarea poporului 'i DaC8 facem aplicare la dreptii la
profetii, care aceasta lume au fost junghiati la cei care spun : caci
pentru tine sintem toata ziua, socotiti am fost ca de jun-
ghiere 4113, atunci nu se refera oare puterile cele inalte, care au
primit povara neamului omenesc 1 Cine ar l1.ldrazni sa afirme aceasta
Nu dupa aparenta se refera animalele 18 cutare sau cutare persoana, ci
III intelesul 10r figurat.
Domnul Iisus Hristos se aceasta nu pentru ca
aparenta s-ar schimbat, miel, ci se zice
pentru ca a binevoit, bunatatea Sa raportaHl la oameni, prin impa-
carea cu Dumnezeu, sa ia relatia cu oamenii rolul mielului, victima
fara pata fara vina, care se crede ca se minia lui Dum-
nezeu impotriva oamenilor. Oarecum fiecare inger, orice putere
ca, drept sau sfint, profet sau sfint Apostol, care mijlocesc cu sta-
ruinta pacatele oameniJor, pot priviti ca unberbec, un bou sau
un tap, ca jertfa pentru a obtine curatirea poporului. Oare nu
poate fi considerat Pavel un berbec sau un tap adus ca ardere de tot
pentru poporul lui Israel, cind zice: dori, de s-ar putea, sa fiu eu
Jnsumi ana'tema, departe de ,Hristos, pentru fratii mei, pentru rudele
mele dupa trup '". Vrei poate sa care este dovada ca Pavel se ofera
ca victima spre a fi junghiata 1 Asculta-l ce spune alt loc : Gaci eu
de acum sint gata pen{ru jertfa timpul dizolvarii mele, sau citim
fn codicii I<despartirii mele, a sosit,) 465.
451. 32.
452. 23, 35-
453. Ps. 43, 24.
454. Rom. 9, 3. Ceea oe oomim un
e_nilor d'in prn.me1e Origen adeseort cMar !n : 2;
6 5 C. CeIs VIlI. 64 etc.
455. 2 Tjm. 4, 6.
212
OlUGEN, SCRIERI
figul"'at se poate vedea cum unul este jefuit la sarbatoarea
Cincizecimii, altul, la cea a Sabatului, altul, cea a Colibelor, sub ima-
ginea unui tap, a unui bou, 9dU a unei pentru a impaca pe Dumnezeu.
atita timp c.it exista pacate, e necesar sa se gaseasca victime pentru
pacat. Daca S-dr fi pacatuit, n-ar fi fost necesar ca }ui Dumnezeu
sa devina n-ar fi fos,t necesar sa se faca trup, Cel Care a fost
junghiat. ar fi ramas ceea ce a fost da incepu'i: ({Dumnezeu, CUvin-
tul 456. Insa ({a intrat pacatul aceasta lume 457, iar urmarile
impun nu se decit printr-o victimA.
fost deci necesarsa se prevada victima locul pacatului. fiindca
pacatele 'sin'i de mul'te feluri de diferite forme, s-a poruncit ca la
sacrificii sa fie folosite mai multe specii de victime" potrivit cu
feluri de pacate, Astfel, auzim de taur, ca imagine a sfintilor, a inge-
rilor sau a oamenilor precum ,am spus,care astfel de sarbiHoare slU-
de cheza!;>ie pentru pacatele poporului. Uneori este berbec care
Ia a1ta sarbatoare opera de a poporului.
Pe masura ce oamenii pot fi izbaviti de pacate devin maiC'Urati,
atunci victimele se imputineaza. acest pasaj 81 se
ofera dov-ada ca victimelore5te raport cu pacatele:
numar mare de pacate ii vor inmultire a' victimelor,
numar mic scadere.La ultima sarbatoare, cea Colibelor, se
runce!;>te 'a jertfi animalevreme de opt cea dintii.a pentru
numarul mare de pacate, trebuiau sa se jertfeasca 14 boi, in a doua
pacatele s-au imputinat, tot a$a numlirul victimelor, se aduc treispre,..;
zece tauri, unsprezece. A!;>a precum se diminueaza tot
zi cu numlirul pacatelor, ca,urm.are $1 numlirul victim.elor.
Trebuieretinu1 ca itonomia generala a lumii,
e acela!;>i, necesitatea curatirii se face simtita numai pentru fiintele
af]ate pe pamint, ci pentrucele sint inceruri. sint
a:inenintate CU pieirea, Cerurilevo:r
toti ca ,haina se vor invechi' un ve!;>mint se vor sthimba 458.
Daca se 'are vedere curati'rea lumH adica a celor
a celot $1 acelor' de dedesubt
459
, se vede cite, victime se cer
pentrutoate aceste fiinte, ctti boi, herbeci, tapi.,
Dintre t08'te aceste Mielul este singurul care a putu'i
dica pacatul lumii intregi 460 !;>i aceasta este cauza pen:tru tare au fost
45Q. 1, 1. .
457" Rom. 5, .12.
458. Ps. 101';27.
459. 2, 10.
460. 1. 24.
eMILD LA CARTEA NUMERII
213
inlatura.te cele1alte Aceasta singura este indestuHHoare
pentru a mintui lumEtil intreaga. Celelalte pacatele mijlocitori.
singur le prin pu1erea Sa. spus doar: Fiule, iertate sint
pacatele tale 461.
se intelege ca Iumea invata sa caute iertarea pacatelor
mijlocirea diferitelor jertfe, pina ce ajunge la jertfa 1a jertfa
consumata mielul de un tara meteahna 462, care pacatul
lUlllii intregi, multumita caruia sarbatorile
nu pentru multumirea trupului, Ci pentru progresul duhului, prin jertfa
adu'Sa penrtru curatirea intelepciunii. Se cuvine
deci a adUce lui Dumnezeu jertfa din inimli 463. Sa-I oferim Hjertfa du-
hului umilit 464, J1U jertfa de carne de stnge pentru ca, chiar daca
am cunoscut Hristos dupa trup, acum nu-L mai CUnOa!?tem 461;. Sa
praznuim deci, sarbatorile duh sa jertfim jertfe
Aceasta expunere am facut-o dupa puteriIor noastre, refe-
rindu-ne 1a diferitele sacrificii, insa intelesul Ior limpede este
Aceluia, smt goale fata Caruia
vom da socotea1a 466.

Despre iagaduinte "'1.
Dupa jertfe este instituita legea fagaduintelor. Moise incepe aceasta
legiuire intr-un mod deosebit: omul-om 468 care va face fagaduinta
Domnului. .. 469. Care este cauza numelui '/ N-ar fi fost de-ajuns
sa zica omul care face fagaduinta De ce, oare, zice :
omu1-om Care este cuvintului (om '/ Dupa parerea
m.ea nu este. cazuI sa nesocotim aceasta chestiu:tie. Apostolul des-
pre omul launtric despre omul cel din afara 470.
461. 9; 3.
462. Ielj. 12, 5. Termenul pare a ne CU, gindul
cum se xprdma im<:a Sf. Adv. haer., 13, 2.
463. Ps. 50, 19, oa
464. Ps. 50, 18.
465. 2 CO!. 5, 16.
466. Ev!. 4, 13.
467. 1\3 Numert, tom. 12 b, <:01.
468. om se repeta. Sf.
nu tin de acest tapt, ci considera. a .
469. Num. 30, 3.
470. 2 Cor. 4, 16. Pentru .FHon Qjgant. 33) indica
sufletul pe omuL. CeV<l din aoeasta pas.trata. la
Fer. (Locut. 111, 59) $i a ,poporul
roman zice despre cineva in1r...adevar
214 ORIGEN, SCRlERI AUII8
Cel dintii e9te acela care se spre deplina
dupa chipul Celui ce l-a zidit 471. doilea este omul vazut, care Hse
se ajunge la unmoment dat la clipa
cind se Legea Dumnezeu cind se fac fagaduinte DomnuluL
Insa nu se pot face fagaduinte Domnului fara a avea ceva efectiv
de oferit. Omul cel din afara nu stare sa primeasca Legea lui
Dumnezeu sa-i ofere singur fagaduinte1e, caci el poate avea
nimic ce ar fi detnn de Dumnezeu. Numai omul launtric este acela care
e stare sa ofere ceV1a Dumnezeu, caci Intr-!nsul se afla
virtutilor, toata care sa lucreze innoirea chipului
lui Dumnezeu, car,e s-a dat la inceput, cind a descoperit virtutile care
au recapaiat frumusetea sa cea dintii, atunci el poaie Dumnezeu
fagaduintele sale, atunci va numit numai om, ci ((om-OIn. Cine
cu1tiva pe omul cel dinlauntru, cine nu ia seama la el, cine impo-
virtutile, cine nu le inzestreaza cu fapte bune, nu exerci1:Ja peda-
gogia divina, nu l!ntelepciunea lui Dumnezeu nu aplica !;>tiinta
Scripturii, acela nu poate fi numit ((om-om, ct num-ai sau, scurt
om trupesc, caci cel launtric, pentru care termenul de om prime!;>te un
irlteles mai inalt nobil, este adormH el pacatele carnii, zdrobit
preocuparile acestei lumi, nu Se invrednice!;>te sa
fie numit cu acest nume. Trebuie toata puterea, ca atunci cind
vezi ca ({omul lauDJtric, care este este ingropat sub uriciunea
pacatelor viciilor, sa-l. eliberezi mare graba de 'toate
necuratii1e, pentru a zdrobi cit mai repede carnii a singelui,
sa-l la urma la pocainta, sa invoci cu grija aducerile
aminle de Dumnezeu de nadejdea mintuirii. Nu trebuie cautate
afara cele bune, posibilitatea mlntulrii este inlauntrul nostru, dupa cum
f;i Domnul zice : Iala imparatia Dumnezeu este inlauntrul vostru 472.
De atirna posibiIitatea de a converti, cum zice Scriptura: Cind
te intorci catre cu zdrobire de inima vei fi mintuit 473. Aiunci poti
face cu demnHate fagaduintele tale Celui PJ1eainalt sa fii numit
om-om.
Fagaduinta are 10c atunci cind oferim lui Dumnezeu lucru de-al
nostru. Ca sa obtina ceva de la Dumnezeu vrea sa se araie larg fata
de sa impaJ1ta darurile recompensele Sale celor ce sinl1: vrednici !;>i
nualtora. Dar, oare, ce sa primeasca de la Dumnezeu 1
471. Co1. 3, 10.
472. Lc. 17, 21. al Origen pare a fi omul cuminte, omul par-
lui Logosul Das Menschenbild des Or;-
genes, Eranos Jahrbuch, 1947, 197. Citat dupli 463.
473. Is. 45, 25.
LA CARTEA NUMERIl
215
Asculta hotarirea Scripturii : Israele, ce cere de la tine Domnul
Dumnezeul tau? Numai aceasta sate temi de Domnul Dumnezeul
tau, sa umbli 'toate caile Lui, sa-L sa-I din toata
inima ta din tot sufletul tau 474.
Acestea sint cele cerute de la de Dumnezeu. daca
oferim nimic, aitunci primim de la nimic. Intr-un aIt 10c citim:
cDati slava Iui Dumnezeu, dati marire Dumnezeu 475. Daca ii dati
slava, slava veti dobind1, caci Dumnezeu zice: Eu preaslavesc
pe cei ce Ma preaslacesc pe Mine 476.
Iar eu, din partea IJlJea zic : Daca ii dam dreptatea noastra, vom
obtine de la dreptatea Dumnezeu. Daca ii oferim curatia noas-
tra cea trupeasca, vom primi Duhului. daca ii oferim gin-
durile noastre, vom dobindi gindurile dupa cum Apostolul spune :
avem gindul Jui Hristos 477.
Iar daca vom oferi lui Dumnezeu ceea ce avem atunci
ne va darui ceea ce este al pentru ca intr-ad,evar, sa nu mai fim
numiti simplu '(om, ci om-om. Pentru ca fiecare din aceste doua as-
pecte ale omului este impodobit cu chipul titlului care-i convine.
Acestea sint fagaduintele pe care sa le datoreze cel numit :
(om-om.
Cunosc mare num,ar de voturi enumerate Scriptura. a
fag6.duit Domnului rodul pintecelui ei, inchinat pe Samuel templu--
lui a fagadu'H Dumnezeu pe cel pe care, dupa victorie, il
intilni : aceasta a fost fiica proprie, care s-a iar el i-a implinit
cu ochii inlacrimati, fagaduinta 479.
Altii inchina Dumnezeu ca boi, berbeci sau alte fiinte ne-
cuvintatoare.
Cit despre cel numit nazireu, el se pe el Dum-
nezeu. Acesta este nazireuIui, care este mai presus de orice faga-
Caci a oferi un fiica, sau toateacestea sint
cu totul eJCterioare. se oferi insa, pe sine Dumnezeu a-I
bunavointa printr-un lucru strain .. ci prin s1ne aceasta
intrece sublimitate toate celelalte fag6.duinte. Cel
care aceasta este un urmator Hristos. Dumnezeu a dat
omului pamintul, marea ce se cuprinde intr-insele, a pus la inde-
474. 10, 12. se vedea Omilia 3 apoi 2-
475. ler. 13, 16.
476. 1 Reg. 2, 30.
477. l.cor. 2, 16.
478. 1 Reg. 11 24.
479. Jud. 9, 31.
216 ORIGEN, AU!SIi
mina omului. chiar soarele, luna steIele. a pus la indemina
omului ploile, vinturile tot ce cuprinde lumea. dupa toate acestea
s-a daruit pe Sine. Caci Dumnezeu a iubit lumea, "incit pe
Sau Cel Unul-Nascut L-a dat 480, pentru ca lumea viata sa aiba. Ce
fapta mareata sa indeplineasca omul pentru a lnchina lui Dumnezeu
care S-a oferit .intli pentru el Daca tu iti iei crucea urmezi lui
daca 481 spune: nu eu mai traiesc, Ci Hristos in
rnine 482,daca, dupa vorba Apostoluluti sufletul nostru sa fie
impreuna cu Hristos 483, daca tu ispitele acestui veac, Ci
toata legea privind chiar votul nazireului, atunci teaduct
pe tine insuti, iti inchini sufletul lui Dumnezeu. caci, cine
curatie acela trupul sau Dumnezeu, conform celor
scrise : Fecioara poarrl:a grija ca sa fie sfinta cu trupuI cu duhul>l 484,
acum sa vedem daca cuvintul ((sfint) ceea ce spunem
noi.Sfint) se acela care se [Ui Dumnezeu, sfint se
de exempl1i, daca se inchina lui Dumnezeu, berbecul care nu
trebuie tuns pentru uzul celor profane. Tot juncul oferit lu1 Dum-
nezeu este numit sfint nu es'1e ingaduit sa-l lnjugi pentru un lucru.
profan. dupa ateste exemple sa definim ce consta actu1 care
omuI se pe sine lui Dumnezeu ? Daca '1u '1e sa
fii aI lui atunci te las6 sa urmezi juncuI; care nu se cade
samai slujeasca lucrurilor S8 faca ceva pentru
pentru vtiafa prezenta. Dar tot ce apartine sufIetului indeplinirii
CUltului dumnezeiesc, aceasta trebuie, s-o faci, S8 cugeti la ele.

Dar pericopa de azi contine diferite feluri de Higaduinte. Daca un
barbat a fagMuin1a, se zice ca eI e9te liber infagaduintele sale
nu depinde de Daca este insa femeie, cea care face faga-
duinta; daca este casa taHi1uiei), votul depinde de tata,
daca admite, este eI insa nu-l anuleaza, el 58 sint
considerati implinitori 486. C.ta 'Vre:rne tatal va ta.cea, fiica va
fagaduinta ceea ce a Iuat asupra ei, ramine.
480,ln. 16 .. tnOmitia ,la Levitic se spune ca se dedi-ca pe sine tnsu$i."
cum faceau altii au mai facut de pilda cind inchinat pe
Samuel. Toti pot fi sHnti.
481. 10, 38. "
482. 2, 20.
483. Pil. 23.
484, 2 Cor. 34.
485. Num. 30, 3.
OMILII J:.A CARTEA NUMERlI
217
asemanatoare este cea care pe barbat: daca femeie lua
asupra ei fagaduinta fata barbatului daca barbatul va 'tacea nu
denunta, el va fi raspunziHor de fagaduinta intocmai ca femeia. $1
va opri,atit femeia cit barbatul vor ; daca el tace,
amindoi, precum am. spus, sint raspunzatori.
Acestea cele scril$e. Dar, sa rugam pe Dumnezeu sa ne daruiasca
Intelepciunea vrednica pentru a intelege acest text, precum se cuvine
cuvintelor lui Dumnezeu. cei care traim legea lui Dumnezeu, care
formam Biserica Sa, rtraim, unH sub 1;ln tata, altii sub un barba:t. daca
inima noastra este mica incepatoare invafatura dumnezeiasca,
trebuie ca aflindu-se inca sub autoritatea Daca, insa.
ea s-a maritat, devenind matura pentru casatorie, pentru a zamisli sa-
mfnta Cuvintului lui Dumnezeu sa inteleaga tainele lnvataturii duhov-
atunci ea este statornicita sub ascultarea unui barbat. acest
tnteles Pave1 despre : Rivnesc sa va logodesc cu un
singur 'barbat, ca sa lui fecioara neprihanita 4811.
Insa despre cei care sint mai mai ridicati nu se spune ca
sfnt sub ascul'tarea unui barbat. AscuJ,ta cum Pavel despre sine
de cei asemanatori lui : pina vom ajunge toti la starea bar-
batului masura virste1 deplinaHitii lui Hristos "'87.
Fag,aduintele acestui suflet, care se inttlnesc omul ni-
n-are putere sa le indrume, el dispune singur de bunurile sa1e,
e 1iber pe fagaduintele lui.
Insa, daca sufletul de parte femeiasca daca un barbat sau un
tata au' putere asupra fagaduintelor nu es:te totdeauna a ea
cade uneori subascul,tarea barbati10r sau a parintilor. aceasta pro-
blema .este greu sa ajungi 1a tinta buna. Daca Dumnezeu
gindurile care se descopera noua.
Adesea am spus ca grija indrumarea sufletelor aflate Biserica
Dumnezeu este lasata seama ingerilor ca se arata mod
la judecata,impreuna cu oanienii,pentru ca la acel tribunaJ
sa se hotarasca daca oamenii au pacatuit propria neglijenta sau
prin nepasarea protectorilor pazitorilor 10r. se pare de asemenea
Cd acest loc, sub valul tainic semnificativ, ca unele suflete
piistreaza intre ele relatia ca intre fete, pe cind altele ca cea dintre soti.
486. 1 Cor. 11,1.
487. 4, 13.
218 ORIGEN, SCRIBRI
dupa deosebirea pe care am aratat-o mai sus. Iar daca vreunuI dintre
5uflete, vrea 56 ofere sa Higaduiasca ceva lui Dumnezeu daca fa-
gaduinta Iui este pripita mai putin po'trivita, este atributia Iui, a in-
gerului, pazitor sfa:tuitor, de a de a reprima cutezanta autorului
fagaduintei. rnsa daca dupa ce am auzit, el nu ne nu ne
mustra, sufletul va fi scuti't de culpa, dar el ramine raspunzator fata de
fagaduinta.
se intimpHi cu cei mai putin Acesta este intelesul
acestui capitol. Cu acestea Dumnezeu ii ajuta pe cei mai putin
dovada cele scrise despre poporul lui Israel: Dumnezeu
ii va conduce 488, insa, dupa ce ei au cazut au devenit
au fost incredintati unui inger. Aceasta a indemnat pe Moise sa spuna:
Daca nu mergi !tu insuti cu atunci sa nu ne scoti nici pe de
aici 489. Despre cel drept Dumnezeu zice: EU sint impreuna cu el Ia
mihnire)) 490 alt loc spune: Nu teme sa te duci Egipt caci
acolo Eu fi cu tine 491.
Dumnezeu deci, pe cei drepti pe cei pe
cei mai ii insotesc, insa ingerii, precum am dovedit, caci
ti conduc ii pazesc cind luind asupra lor voturile acelora, cind Iasin-
du-le seama Ior
I\:rebuie sa nazuim sa ajungem la starea barbatului des6-
la masura virstei deplinMatii Iui Hristos 492, pentru a dobindi
bertatea nigaduintelor astfel sa grabim a aIipi d,e Domnul tn-
tr-un singur duh cu 493: mai mult decit cu un inger, pentru ca sa
ramina 494, nimic sa nu mai fie ceva copili!.-
resc stare sa oblige pe Tatal a ne lasa seama tutorilor a loctiitori-
lor. Dimpotriva, sa grabim a asculta cuvintul Domnului Mintuito-
ru1ui nostru: Tatal 495. Lui este marirea vecii
vecilor 496. Am'in.
488. Ietj. 12, 51. Despre grade1e de desavir.!jiire, lncepatorI, avansati $i desavlr$jfi.
se vedea studiul introductiv, apoi omilii1e 4 i 3 etc. se consulta indicele.
489. Ie$. 33, 15.
490. Ps. 91, 13.
491. 46, 3.
492. 4, 13.
493. 1 Cor. 6, 17.
494. In. 15, 4.
495. In. 16, 27.
496. Rom. 11, 36.
OMILII LA CARTEA NUMERIl
219

Tara sfinta 497

Ultima istorisire din cartea Numerilor este aceea care Domnul
pe Moise sa porunceasca fiilor Israel ca sa
intre Tara Sfinta 498, pentru a s'Hipinire aceasta sa
hotarele tarii hotare care trebuie Dupa
indrumarile acestea, Domnu1 hotare1e zicind: De 1a
Africus, adica de 1a miazanoapte 499, se hotare1e intr-un
loc altul la rasariIt cele patru puncte cardina1e. Domnu1
indica numirile, delimitind pe care Dum-
nezeu trebuie sa 1e respecte Iudeea paminteasca.
Cei mai simpli din1tre ascultMori considera ca aceste porunci
necesare f010sitoare chiar dupa litera, adica trebuiesc
hotarele indicate poruncile Domnului. semintie trebuie sa
aiba indrazneala sa aH:eia. Dar ce bun cind
in acest tinut nu numai evreii pot incalca unii altora
<"1 nici macar nu-I pot stapini sub nici un titlu? Fiind alungati din acest
ei traiesc surghiun nu sHipinesc nici partea acordaM de
legea dumnezeiasca, nicicum pe aceea pe care i-ar putea-o atribui drep-
tu1 invingatoru1ui'1 Ce sa intelegem zice, membrii Bisericii,
care citim acestea? Daca le intelegem sensul evreilor, acestea se
par, desigur, nefo10sitoare zadarnice. Insa eu citesc ca scrie cartea
1ntelepciunii despre cineva c.are alearga dupa intelepciune, ca is-
500. De aceea, vreau eu sa alerg ea daca n-o gasesc
lucruri1e merge pe urma directia care ea
apuca, pentru ca sa ma conving ce laca!$ mi se duce puterea
mea de gindire. cred ca daca urma cu grija afla
caile e1, ea mi-ar darui Scriptura oarecari pri1ejuri de a vedea cum
trebuie tlHmacit acest 10c, caci cred tilcuirea tainica de care
Pavel, ca robii Legii slujesc doar inchipuirii umbrei celor 501.
loc, alta pericopa, se mai spune ca Legea despre care ne
497. 28-a li1 Numeri, Migne, P.G., 12 b, col. 801-806.
498. Num. 34, 2.
499. Num. 34, 7.
500. Int. 81r. 14, 23.
501. 8, 5.
220 ORIGEN, SCRIBRI
Moise aici contine () umbra a lucrurilor 502. Intr-un
anumit fel toate lucrurile Cd Lege, nu sint
decit umbraa lucrurilor a terii situate in
Iudeea, numita Tara bun, sint un chip al
ale caror (din tara tn Scriptura), reprezinUi
umbra chip (al unor netreca.toare).

De aceea, pentru a scoate putin
ruele pe cel al gindurilor pentru a initia studiul obiec-
telor despre care sa iuam asemanare. Nimeni nu se
C6 pamintul Iudeii loc, orice munte, orice cetate, orice tirg, are
un nume propriu. Nu este nici un loc farti nume propriu. De exemplu,
canaaneii i-au dat un nume tinutului ferezeii asemenea la a1
amoreii, la fe1. evreii tot 5U procedat cu 51 insa dupa
spusele lui Pavel pamtntului sint numai inchipuire 5
celor 603. Poate ca tinuturile sint deosebiri intre
locuri. s-ar putea vedea numele denumirile care le caracterizeaza,
poarte ca nu numai punctele esentiale, ci toate stelele astrele au
numele Caci, spune proorocul: (cCel ce numaramultimea stelelor
. -
da tuturor numele 10f!> 504. la aceste nume, cartea care se nu-
a lui Enoh, cuprinde numeroase amanunte nelamurite tainice.
Cum, insa, aceasta scriere nu pare a autoritate la evrei, renuntam,
a da un exemplu de numiri care se cuprind acolo con-
noastre dupa pe care avem mina a
autorita'te nu poate fi contesta:ta. car.tea Legii celei tara
iudeilor este descrisa cu lui Dumnezeu. Dar
ca aceste cuvinte trebuie sa le referim chipul celor Caci
ceruri exista cetate a Ierusalimului 505. Apostolul
502. 10, 1. interesant de aoest nUJDJai iIIl HeXiateuh
de 24 ori, iar cel de Evr. 8, 5, de confinut aproape identlc, de 12 se vedea
indicele d1n editia Baehrens, .. 552. Desjgur, pentru genulde lnterpretare a lui
Origen, faptul acesta de sine.
503. 8, 5.
504. Ps. 146,.4. doctrina eshatologica a lui Origen cartea apocri(Ii
a lui Enoh a avut mare influenta. acest loc
el c:u dJa:r archon C. Cels de mai multe
ori pasaje din ea;Ruwet, Les d'Origene, Paris, 1944.
505. 12, 22. Despre Ierusalimul cel de sus , spune (In' Peri
3, ca e nOdstra, iar daci exist1i lumea sufletelor cE!tate d,Ierusa-
limului, urmeaza ca celelalte cetati ale lui Israel au drept capital! IerusaIimul ceresc
!?i tot a!?a intreag1i Iudeea.
OMILII LA CARTEA NUMERIl
221
limpede despre un munte al SionuluI $06. cum Ierusalimul
este imprejmuit de alte de de tinuturi
variate, tot fara indoiaNi, Ierusa1imul ceresc se aseamana cu lu-
crurile imprejmuit de alte cetilti, de de
diferite, care trebuie sa fie intr-o buna poporullui Dumneze1i
adevarartul Israel, de Iisus, pentru care Iosua (Isus)
lui Navi este doar imagine, unde el d'Obindi sortii.
dupa probarea vredniciei sale. Daca la Domnul
da un anumi:t hotar cutarei semintii, iar altul alteia, insemneaza ca din
pricina vrednicii10r rasplati se vor face la mo!?te-
nitorii imparatiei cerurilor. Poate de aceea a poruncit "el sa se fixeze
atit de riguros hotarele intre pentru ca sa ca se
1ine seama de inparte. De exemplu, cel
ar vrea sa fie fara el printre lui Israel, insa
pasarea lui lenea lui il lui Ruben, sau a lui Gad
sau sau, dar nu
de Iordan, ci dincolo de A!1tul, dimpotriv,a., in urma in-
noirii vie\ii sale prin convertirea vointei sale fi consIderat vrednic
-sa socotit dupaun plan cunoscut de .Dumnezeu. insemintia lui
luda sau chiar semintia lui unde se iqalta !erusalimul, tem-
pJul luiDumnezeu altarul. mai depp.rte, unul aici, altul dincolo .
. modul care, relatarile cartii Numerii, putea trasa
.umbra a care se faoe ceruri, cel putin pentru
tenitorii imparatiei cerurilor, lisus Domnul
Acolo, cred eU
f
sevor respecta mtocmai a
caror umbra este ttasata aici : ime-
diata apropiere a zidurilor de" aparare, trebuiau sa le fie lor rezervatte de
catre lui Israel 507
. acolo, sint, cred, cetlitile a caror este schitata aici
care se numesc: ceta\i de scapare 508, care slujesc ca refugiu, dar
pentru toti ci cei care au ucis fara Sint poalte
unele pacate, care ne fac ucigasi de oameni daca savir$im fapta cu pre-
meditai"e si de buna voie sintaltele din 4gnoranta, pentru
care, la poruhca lui Dumnezeu, ne este indicat Si p'tegatit un ;loc, cred,
pcntru a acolo un oarecare cei care n-am
pdcate de voie, ,{:u c9nditia sa tlufi concursuIv.o-:
intei noas1:re. Pentruace$tia sint rinduite cetati de .,
506. EVI. 12, 22.
507. 10s. 14, 4; 105. 21, 2.
508. 10s. 21, 3.
ORIGEN, SCRlERI
lnsa li putea parea ca orice astru orice constelatie ar
putea fi numita cetate a cerului, ceea ce n-am curajul sa confirm.
Vad, prin urmare, ca faptura a fost supusa nadejdii, din cauza
Celui care a supus-o cu nadejde ca ea sa se bucure de liber-
tatea maririi fiilor lui Dumnezeu 500 de altceva mai inaH mai
sublim. daca, precum am SpUS, Legea este umbra bunurilor
toare 510, daca cei ce slujesc Legii sint Iun chip umbra a lucrurilor
daca cugetul celor pe care-i vedem acum in oglinda ca
ghicitura trebuie sa se atunci catre fata , eu cred ca
este lucru cu despre care se spune ca acum este
ceruri 511. Privirea oglinda ghicitura deveni prezenta
"fata catre fata, iar cei care se invrednicesc de aceasta avea parte
de ceruri. daca, urmind rationamentul nostru incredintin-
du-ne celor credem ca vom trece de 1a pamint la cer, Iisus.
Domnul nostru, ne va inaltimile cerului, fara a recurge 1a
sorti, adica la vredniciilor, a pe fiecare
loc sau altul al cerului, intr-un sau altul.
Pentru pamintenii,. este mare deosebire sii locuim, de exemplu.
intr-un tinut roditor, bogat, producator de tot felul de bunuri,
lipsesc nici c1ima temperata, nici cultura oamenilor, nici institutii libe-
rale, sau sa locuim 10curi neroditoare de saracie ingrozitoare, arse
de S08re, sau incremenite prin gerul frigului sau lipsite de
legi, cu siHbatici de-o cruzime barbara, unde razboaiele de obicei sint
fara de Dar nici aceasta regiune nimeni repartizat fara
anumita prevedere tainica fara dreapta judecata a Jui Dumnezeu.
dincolo, alt6 lume, umbra lucruri10r notata pamint se
manifesta zadarnic nici punct. Exista deci aicI jos, precum
am spus, cetate de scapare, dupa cum exista una pustie, la
ca cea de la Beter, semintia Ruben, cetate pustie cum se
Scriptura 1112,

Dar, trebuie sa retinem ceea ce se va spune in cele urmatoare:
<,C1nd Dumnezeu a pe fiii lui Adam, atunci a hotarele
509. Rom. 8, 19-21. Sub <tIstre constelatii Origen vrea designeze fiintele
libere rationale (cf. 2, 1). ..Altceva mai lnalt poate fi vederea lui
fipturiia 7, 4), <lespre care vedea mai
Dunflt Jn aH ]oc.
510. Evr. 10, 1.
51 3, 20.
512. Ios. 20, 8.
NUMERII
IIeamurilor dupa numarul ingerilor Dumnezeu 513. Sau cum citim
a1ta redaotare : dupa numarul fiilor Israe1.
La inceputul 1umii fiii Adam fost fie dupa vredni-
nicia lor proprie, fie referire la Adam : Ce vom zice despre ceea ce
va deveni fiu1 celui de pe urma Adam, care este facut pentru a fi
suflet dar pe urma cu duh datator de viata 514 bunatatea
Dumnezeu se va adeveri ca. ei n-au fost ziditi pentru a fi ca
10 inceputul lumii, pentru a fi adunati 1a ei, atit pentru ca
jn Adam tot1 mOI 615, ci pentru in Hristos sa invieze 516. Fara
indoiala atunci avea repartizare impartire care va fi
facut:a de Providenta numai dupil vredniciile oamenilor, ci avind
vedere pe cel din Adam, care e scris ca toti vor
Dar cine dintre este vrednic sa aiba parte de aceasta repartizare, pen-
tru a se bucura de aceastil cereasca Cine fi atit fericit,
sa fie admis Ierusalim, pentru a fi cetatea unde se inalta
temp1u1 Dumnezeu, sau mai ales de a fi el remplul Dum-
nezeu 517. Cine va fi al111\: de fericit sa praznuiasca sarbiltorile locul
unde altarul Dumnezeu intretine focurile faril de Cine fi
atlt de fericit pentru a aduce jertfa sa tamiia suavitatii sale pe acest
foc, despre care Mintuitorul spune: aFoc am venit sil aduc pe pa-
m-int 518. Cine fi care sa praznuiasca locul:
care l-a ales Domnul Dumnezeu 519, pentru a praznui Cincizecimii,
solemnitatea Corturilor, chipul umbrei,
fn toata frumusetea adevarul lor Cine dintre putea fi socotit
vrednic a fi asemanat, printr-o hotilrire fericita, cind Dumnezeu va
cepe a despilrti pe fiii din urmil Adam, pentru a fi dintre
aceia catre care a zis: Sa iu stapinire pe9te cinci cetati 520, san
aceia catre care a spus: avea sta.pinire peste zece ce-
521, dintre aceia ciltre care zice: intra bucuria Domnului
513. Deut. 32, 8-9.
514. 1 Cor. 15, 45.
515. 1 Cor. 15, 22.
516. 1 Cor. 15, 22.
517. 1 Cor. 3, 16. lngerii vor -adunarea 1a un loc a celol Im-
prl$tiilti ... . 226-235.
518. Lc. 12, 49.
519. 12, 5.
520. Lc. 19, 19.
521. Lc. 19, 19.
224
OR:IGI!N, SCR.IBR.I
tau 522, sau cMre cei ootre care zice: a$ezati-va cuMine, pe
douasprezece tronuri, judecind cele dauasprezece ale
Israel 523, carora lespune: .parinte, voiesc ca, unde :stnt Eu sa fie
ei impreuna Mine.) Eu vreau ca el sa fie rege, precum sint.Re-
gele-regilor 525. Eu vreau ca ei sa fie domni prcum Eu sint: Domnul
?
Fericiti sinl cei care vor ajunge aceasta culme a fericirii! Feri-
sin.t cei care putea urca .aceastii treapta a vrednicii1or, bineca-
vintat sa fie Domnul Dumnezeul nostru, care a facUJt aceste fa.ga.dUinte
celor care-L iubesc 526. Aceia, intr-adevar, se socotesc intre Numerii.
sfinti sau sint,mai ales, aceia carora perii capului le sint numa'-
rati 527 de Domnul nostru Iisus Hristos, a oorui este slava!1i pu'-
terea invecii vecilor. Amin.
522. 25, 23.
523. 19, 28.
524. In. 17, 24.
525. Apoc. 19, 16
526. 1 Cor. 2, 9.
527. 10, 30.
LA CARTEA IOSUA
INTRODUCERE
lntr-o asupra 1egate de poporul
Jean Danie10u cuprindea tit1u1 1ucrari Sacra-
rnentum FutuJ:i, tipar1td 1a Paris 1950, lntreaga semnificatla sub
vedea Origen lnsemndtatea cartii Iosua. Pentru e11uarea staplnire de
catre evrei, distrugeri, sfinte
mai lnteles istoric $i vazut, luptele de cucerire pdmlnturilor,
de $1 de alta Iordanului, precum $1 lmpdrfirea acestor tinuturi
cetdtilor respective cele semintii ale 1ui
finalitate $i temei unic: lmpotriva patimilor de
feluJ $i gustarea din fericiroo fdgdduita ceIor blinzi, telor
$1 de bunuri care nu se dob1ndi dec1t
Hristos-DomnuJ $i Zui, Biserica. De. aceea nici
savlr$itd de primuI Isus Isus nu fi deplin
Idmurita, zice Origen, dec1t din domeniuJ
materiaI-istoric cel realizatade Iisus. care se
zice Hristos. PdmlntuJ fdgdduintei nu 111-
semndtate pentru dec1t de
sus, care nu m-a$ urca, zice Origen, dacd m-ar lndrumq
S1. Pavel, a1e cdrui scrieri citeazd cele 26 de omilii acestei carti,
de 274 /
e t u 1 cdrtii ni pdstrat declt lntr-o destuJ
de fidela, fdcutd de Rufin (1ntre anii 398-401). Fidelitatea traducer11 re-
din comparatia fdcutd omi1ia 20, 1-2, care $1 lQtext
grecesc de cea lncredere
drept cQ din comparatia respecHvd rei,ese cd traducerea lui Rufin are
recare de adaptareJJ clnd e vorba de amanunte, dar linii
mari glndirea Origen nu-i deformatd. La concluz11 duce $1
comparatia ce se pr1me1e 4 $i ult1me1e 11 om111i, pentru
- Origen
226 SCRIBRI
care Comentarul1n grece$te allui Procop1e de Gaza (Caltene la Octateuh)
este un adevdrat 1ndreptar critic}/, dupd cum se expr1md Kloster-
unul d1n cei ma1 temeinici editori operelor Origen.
continlnd 10sua au un arhetip comun.
500 Cass10dor 3 cod1ci d1ieriti, unul continlnd Jude-
cdtor11 $1 1osua, Facerea, 1e$1rea $1 LeviticuJ, Numer1i.
!)e vede cd lnsu$i Rufin le-a tradus 3 repr1ze. preiata 10sua
ducdtoruJ 1$1 afirmd 1nsu$1 traducer1i ce10r 26
ducerea Rufin S-Q rdsp1nd1t repede. 600 un cod1ce cu-
noscut (Cod. e Leningrad.
Da t a acestor apartine ultimei perioade din 1u1
Or1gen, clnd vlrsta depd$ise 60 de $1 clnd, dupd spuse1e istor1cu-
Euseb1u, scrieri1e rdsplndeau mai prin multipl1cdri1e steno-
graiilor. De a1c1 $1 caracteruJ de pline de prospetime,
dar $1 de spontaneitate gen1a1d. Omi1ia 3, Or1gen am1nte$te de
predici1e finute legatura cu prooroc1a Ieremia, despre care se$He
cn au avut loc dupa 244. lntruc1t Omilia 10 1osua)
gen face aluzii clare persecufja Deciu, reiese ca aceste omjJjj' slnt
pr1ntre uJtimele marelui exeget alexandr1n, dec1 juruJ ace-
date.
u m a r u in r este de 26 dupa cum dinlnsd$i
1ui din J. Migne $i cea Corpului ber-
linez. indica majoritatea manualelor de J.n irunte cu
ceI Bardenhewer, Harnack $1 Nu am lnteles de ce Puech
51 J. Quasten adm1t doar 25 de omjJji, 1ntr-un 10c din Migne
10,1112) se vorbe$te de 30, desigur gre$it.
Dintre e d t I"e mai vechi a1e omiliilor Iosua amintim pe
cea A1do de'la Venetia din1503, cea din 1740
Uparita de C. Paris. C. Lommatsch (Berlin
1843) J. Migne reproduc identic pe Delarne. Nici una dill
aceste editii nu au avut bazd declt putine manuscr1se, dar
nic1 acestea din ce1e maibune. Un inceput serios s-a idcut deodatd cu
lnceputuJ veacului nostru, clnd Academia de $tiinte d1n
Origen, lntre ele $1 Omiliile
!albsua J.n volumuJ Hon,.;.ilien zum Hexateuch Rufins abersetzung.
siebenter Band: die Homilien Numeri, Josua und Judices, Leipzig,
1921, hrg. v. W. Baehrens (textuJ losua paginile286-463).ln
1966 Annie Jaubert acest Sources
nes, .stud1u )ntroduct1v, note $1 traducere fr(1ncez(f.
CARTBA
Dupd edita Migne $1 mai a1es dupd acestea doud din urmd, ne-am or1en-
$i noi traducerea pe care prezentam.
C n t j n u t u 1 e legat de luarea stuplnire sfin-
tc de cdtre lu1 lsrael condu$1 de Isus prototipul Domnului
dincol0 de luptele de cucerir teritoriaId, auditoruI din
Palestinei, unde au fost rostite aceste predici populare, fost che-
metode exegetice, spre altd luptd :lupta duhov-
njceascd lmpotriva ruului oinene$ti pentru 00,
revdrsarea haruri10r cere$ti, cu ajutorul puteri10r nevdzute
ale lngefilor, 'lncadrarea lucrarea plind de taine, dar cu totul
Bisericii istorice", care credinciosul e chemat eI lnsu$i sd
participe d1n plin, lntreaga epopee acestei cuceriri spirituaIe se
suprapund cu 1mbisericirea, cu de cdtre Domnu1 lmpdratia
Sa cea de sl1r$it.
subliniat cd toate istorice, geografice, chiar
celede cult, .au pentru Origen, chip transparent, semnificatii mult
de$i e1e reflecta stdrile de a1e din vea-
cll1 Sofi$tii" din omil1a iudeul exterior din copiii
sau '(li Egiptu1ui" din $i alte1e, ca sd nu-i
scandaZagjij de ie1u1 Marcion, V sau V asjJide d.1n
V slnt numai c1teva mostre de judecatd 1sto-
dupd convertire" cre$tin,>, cdruia i se adreseazd cu
aprindd mereu nu numai zelul pastoraI clerului (omilia IX), ci $i do-
dupd cre$tin,>, i se adreseazd cu
cdldura sd rdmlnd strlns de lnvdtatura Biseric1i (Omil. 3 ;
etc.). Ca $1 vremea Iosua, Origen cere cre$tinilor din vremea lui sd
nu uite de biruinta 1ui (despre literaturd
c.re$tind veacului frunte cu Sf. lustin $i Sf. lrineu, cwea puter-
de cdderea Ier1honulu1, sau de acea metamorfozd mo-
a curtezanei care, spre mo$teniri>', dec1t
pdmlnte$ti ale fii10r lui Israel (Omil.
C 1: a t e 1 e b b 1 c e slnt numeroase, mai' ales psaImi $1 cdr-
tile Noului Testament. Recordul 11 detine, fire$le, doxo10gia din 1 Petru
4, 11, cu care se termind toate (23) omi1iile, bine-$tiind cd e1e
lormau lectii propriu-zise, cuprinzlnd uneori explicarea pericope,
011eori doar a singur verset sau cel 2-3. Urmeazd rlnd
Coloseni 2, 14 (zapisul pe cruce) de 4 Galateni 5, 1'1 (1upta
duh $1 trup) de 5 Cor. 10, 11 s-au lntlmplat ca pi1de ...
de 4 ori, Romani 9, 24 nu numai dintre
ORrGBN, SCRIBRI
illdei, ci de 4 ori, Matei 15, 19 ies glndurile
re1e, ... ) de 4 ca amintimdoar clteva dincele mai semni-
toate fiind legate de interpretdrii lui alegorice [Ji
gogice. MuJJimea citatelorbiblice mdrturie pentru
glndirea Origen, cu toate cd se resJmt, Q[JQ
subliniat comentarii, destu1e idei [Ji imagini 1uate din cultura ..
ticd [Ji iudai.cd lndeosebi din Fi1on.
i 10 9 ia se menJine [Jiaici ca [Ji celelalte
a1elui . puteaspune ca, de Omiliile de Levitic [Ji de1a
Numeri, poate nicaieri altundeva interptetarea tipologicd nu-i mai ne-
ca 10c de cinste se ai1d, fire[Jte, 1eit-motivul Iisus-Iosua,
ca un fir rOfJu toate ce1e 26 omi1ii. nu comparafja
Iisus [J1 Moise, clt mai a1es mare1ui Arhjereu, ca Epis-
cdtre 4,8; 4,14, care asigurd mofJtenirea tagaduite,
mereu prezenta aceste omi1ii, dea1tfel ca $i' scrisuJ
IusUn [Ji IIineu, cum observd in' studiuJ sau introductiv Jaubert. lntre
teme1e preferate a1e exegezei Origeh mai aminte[Jte jdeea
(cum nume[Jte.A. Jaubert) cucerjrji continue Tarii promise
(omil. 3, 2; 8, 4 ;16, 3.etc.),proces care trebuie.sd
nesf1r[Jit. astfe1 fJi trecerii prin Ro!Jie, respecliv
botezu1ui .de Iordan,ca imagine drmu1ui duhovnicesc a1
i.spite1e doblndirea mO[Jtenir.ii 1ui Iuda
(Omi1. 19). este lndeosebi sub1inier.ea rdzboiu1ui nevazut
djn.sufletul : (zice Origen omilia ciIJcea)
amintim c1te fJi ce de razboaie se dau ln suf1etuJ. nostru dupd ce am
din Botezull}.i ? fJtii ca adevaraf,a luptd fost cea contra
$i ferezei1or, ci mai contra ispitelor viclene
me-reu rendsclnde (Omi1. 8, 7 ; 15, 5 ; 22, 4 etc.).
Desigur Pdmlntu1ui tagdduintei. ramlne pentru Origen de
cele mai multe identicd ori cu lumea suf1etu1ui cu cea djn ceruri.
C61atoria aceasta, cu toate episoade1e formeazd lnsufJi miezu1
de Ceea ce esteinteresant de remarcat, legdtura cu aceastdtipo-
logie, este faptul ca scrisul teologic, de dupd moartea lui Origen, reluat
ades.eori, uneori chiar limbajul lui, multe din temele interpretd-
ri1e lui.
de Cezareeq. mare semnificatiei
rituale analogiei (Demonstr. ev. IV, 17, 1). Cjrjl Ieru-
salimului de asemenca (Cateh .. 10, Grigorie de Nyssa datora
muJt interpretarii lndeosebi lnlegatura cu trecerea Iordanului.
OMILII LA CARTEA
celui duhovnicesc(De Baptismo). Sf. HrisostomuJ ret1ne el lnter-
pretarea legaturd cu Iosua Raav (Despre
cainta 7, 5). Sf. Ciri1 de A1exandria adeseorJ Comentarul la
Ioan asupra mamei, lmprejur,
de 10sua etc. Teodoret de Cir Procopiede reproduc, comen-
tarjjJe 10sua, pasaje 1ntregi din Origen. tot poate spune
despre scriitorii apuseni Ainbrozie, Ieronim, Beda
V,el'lerabi1uJ $i Raban reproduc mai multe pasaje din omjJjjJe
losila indIc1ndu-l.e cu tit1uJ ex. .
dincolo de ideile gre!Jj[e, care 1e-a afirmat unele scrieri
Origen fost un suf1et mare, un dasca1 care. propovdduia cu
dragoste fierbint-e ram1nerea 1nvatat.uri1e Bisericii,
doru1 dupQ moraJQ c1eru1ui din
'toate straturi1e din toate neamurj]e. tocmai aceastd JQrgime de
suflet aceastd sinceritate 1nchinarii slujirii duh adevai,
asigurat cum cunoscut.
.Vino dupa mine, p1rt1d ab1a cuvln-
tuJui, z1cea Omilia XVl, 3, foIos1ndstHu1 Intim, popu1ar, care
voiasd edif1ce pe credincio$i asupra cuv1ntuIui dum-
nezeiesc, cuv1nt care ega1 de cele mai multe cu Cuv1ntul
sau LogosuJ divin.
cA$a am lnteles de unu1 din -bdtrln1 care t11cuiesc cuvln-
ful de Evrei 11, 39-40: ca nu noi desdvlr$irea, spune el.
fn omiIie (XVI, 5), semn cd, fie din 1nformat1e fie
sofiei din dar redlnd totdeauna perspectiva biblicd $i biserj-
adevuru1 cre$tin, - acesta fost Origen exegetul, Origen didas-

N-am mai gdsit necesar amintesc despre caracteruJ
" acestor omilii, care propovdduie$fe primu1 r1nd
pacea. Ele reies de din textu1 .
. CercetUrile numeroase din decenii au confirme
scrisu1ui sdu documentat zid1tor de suflete. Ca $i
de odinioard putea adresa cdJQtorilorpe
ridicatl-vd ochii $i scrutat1, inima mO$-
tenjrea cea djn ceruri (Omil. 17, 1).

Iosua 1
Un nume de mare rasunet

Dumnezeu a dat un nume care este mai presus de orice nume : S Cui 1
Iisus Hristos, Domnul Mintuitorul nostru. Numele care este mai
presus de orice nume este Iisus. Iar pentru ca acest nume este mai
presus de orice num'e, numele Iisus tot genunchiul se pleacti tn
cer,.pe cele de dedesubt ".
pentru ca acest nume este mai presus de orice nume, nimeni
I-a purtat decursul vremurilor.
Moise a s'cris cartea Facerii ,citim ea viata vriiam
a sai. Sint (acolo) multi drepti, dar nici unul dintre
meritat numele de Iisus. Abel fost nu.mit lisus, nici 1(5et) cel care a
inceput a chema numele Domnului Dumnezeu 5, nici (Enoh) cel care
a placut Dumnezeu s-a mai aflat, pentru ca
ll-a vazut moartea 6, nici Noe, cel care intre oamenii timpului sau
siIlgurul drep't inaintea lui.Dumnezeu 7, nioci chiar Avraam, cel care a
primit fagaduinta legamintului 8, nici cel nascut din el, Ig.aac" nici Iacob,
omul care locul 9, nici vreuIlul dintre fiii Oricit a fost Moise de
credincios toata casa sa 10, nici el ,a putut fi numit Iisus.
Acest nume de Iisus il gaseoc pentru intiia data cartea
sa aflu ce imprejurari este atribuit pentru intiia da1a numele
,de Iisus. Iatacum Scriptura : atunci au venit Amalecitii sa
se lupte cu Israelitii la Rafidim, Moise a. zis Iosua ('Sau Isus
11. Aceasta este intiia pomenire a numelui Iisus ... zis Moise
1. Qrigen, Isus liul lui (Iosua), B.C.S. Migne, tom. 12 b, col, 825
urmatoarele, cf. Origene, Homelies sur Iosue, text latin, lntroduction, traductloD
et notes, de Annie Jaubert, Paris, 1960.
2.
3. 2, 9.
4. 2, 10.
5. Pac. 4, 26.
6. Pac. 5, 24.
7. Pac. 6, 8-9.
8. Pac. 17, 2.
9. Pac. 27, 36.
10. Num. 12, 7.
11. 17, 8-9.
OMILlI LA CARTEA IOSUA

mai departe: alege-ti barbati voinici, dintre Israel du-te de
te luptacu 12.
Moise .. a dat 'seama ca mai poate conduce armata, a lntelesc6
moai poate comanda, cu toate ca el scos din Egipt 13. De aceea,
informeaza Scriptura. I-a chem.at pe isus (Iosua) zis: aIege-ti
barbati du-te 111 Vedeti, d'ar, cul revenit tndatorirea de a lupta
potriva amaIecitilor.
Cu prima ocazie, cind intnnim numele Isus, n vedem conductnd
rea, pentru ca Moise i-ar fi impus aceasta actiune, ci pentru ca Moise
recunoscut intiietatea. aceasta pentru ca Moise era stare sa
aleaga barbati voinici. Deaceea zice Isus Alege bar,bati
voinici dintre fiii lui IsraeI
Primul pasaj unde se numeIe Isus (Navi) este deci acela
care se descopera taina si.mbolica a numeIui sau, caci: Isus (Navi)
'conduce. intr-adevar
11
ne spune Scriptura ca se intimp1a ca de cite ori ridica Moise
miinile, biruia Israel, iar cind Ie lasa lin jos biruiau Ama]ecitii 15.
Deci, atunci cind Moise ridica miinile, Isus dobtnde'a succesul
biruintei. Dar poporuI a fost invins ,de A,maleciti pentru ca. Moise a
ridicat miinile pentru ca Ie tinea jos. Despre acesta se zice: <iDaca
crede Moise aticrede Miel) 16 i,ata. ca caurtati sa ma
rtti. care Legea 17. Caci Legea faptele legii ram:in fara
efect cei ,care cauta. sa statorniceasca dreptatea 10r, care se
supun drepta.tii Dumnezeu 18. Cind miinile lui Moise s-au lasat
jos, a triumfat necredinta poporul a fost biruit.
Cu toate acestea Nadab Abiud EIeazar ramas in cort, ca
s6 judece Au lasat pe Ietro ca el sa judece poporul.
impreuna cu ei 111. Isus insa ra..mas, el l-a urmat pe Moise munte,
12. le$. 1 '1, 9.
13. le$. 32,
14. le$. 1'1, 9.
15. le$. 1'1, 1.1. Desipresimbolismul N<lioaJte vo.rbesc zisa
oa 2), ctt Sf. lusti,n .Dialogul cu iudeul 90, 5,
112, rom. de 206, 208, 246, 288
11 S.
Tot ridicarea Despre rugifciune,

5, 46.
1'1. In. '1,
Rom. 10, 3.
le!j. 18, 13 .. u.
232
ORIGBN, SCRIBRI ALIII8
a<:eea cuvinte Elslujea Moise) -.
Dar cum l-a slujit Nici ca superior, nici ca inferior, ci ca un
protector.
, zice:m. deaceasta 'l.Gind Isus e po:m.enit pentru pri-
ma numele tatalui sau nu' este dat vi1eag, nicI a doua oara,
a treia oara.Dimpotriva, ctnd se citeaza numele Navi, tatal, el nu
este pumit Isus, ci Iosua 21, tntre cei ca iscoade el este nu:mit
. Ause,22 .. se pare ca 5e daduse numele de Ause (Osea),tn loc
de Jsus Navi, pentrU calitatea de iscoada. Indata ce s-a rein-
tors din implinirea misiunii sale, cind, sub impresia groazei
singur. dadu curaj celor. el singur intari increderea popor
descurajat, atunci Moise ii dadu numele ,de Isus. mai este numit
Navi, ci e1 este aceJa caruia Moise i-a zis: Condu
pe Amalec. Iar daca cercetam cele intimplate mai inainte,
cu sohimbarii fa\a a Moise:
fiii Israel au avut aspeetul intuneoat inaintea ni'meni putea
vedea fata Isus insa (mtime.ntul) continua sa participe din
tot sufletul sau, interiorul cortului, laacea taina 23.

Ce ne' toate acestea Nimic aHceva, decit ca insemnatatea
cartii Iosua este mai de a ariHa faptele Isus, fiu11ui
Navi, cit de.a descrie tainele Hsus, Domnul nostru. este acela
care, dupa moar.tea Moise, asuma conducerea, cel care indruma
lupta impotriva Amalec, ceea ce este neinchipuit pe
muni1:e, prin ridioarea mtinilor, impline$te el dezbracind domniile
puteri1e, biruind asupra lor prin cruce 24.
'Prin urmare Moise este mort, caci Legea a luat Legea
proorocii a]ung ,p!na Ioan 25. Trebu'ie oare cu Scriptura ca
Moise se confunda cu Legea aminte la ceea ce spune Evanghelia:
pe Moise pe profeti, sa asculte de ei 26. Fara indoiala ca Moise
20. le!j. 24, 13.
21. Num. 13, 17.
22. Tra'Clooerile cu Osea (Num. 13, 9).
23. lefj; (33, 12.
24. Col. 2, 15. oere$ina !nteles
lsus Navi Iosu<a. De SIf. Iustin 11 75) prooroc
ca el Logosului VechiJUl prin
oare (Dialog, 49, 52 etc). EpistoLa lui Vlilmava s.pune chiar c! Iosua
a fost lisus 8-10). piI1in cruC'e. de oa'P.
4
25. 11, 13.
26. Lc. '16, 24.
OMlLII LA CARTBA IOSUA
tine aici locul Legii; Moise deci, slujitorul lui Dumnezeu, este mort,:
Legea a incetat poruncile Legii au luat sfir$it, de acum in-ainte. Iar
dac! crezi ca afirmatiiJe mele sint lipsite de temei, asculta de autoritatea
Apostolului, c-are : Femeia maritata este legata de barbatul e1,
Lege, atittimp cit el triHe$te, iardaca a murit barbatul, e dezlegata
dc Legea care lega'Sede s-ar maritacu un alt atita
timp cit sotul e1 traie$te, se numi lar dacaa murit bMbatuJ
ea este slobodade lege, ca sa nu de!;ifrinatamaritindu-se cu un
altul 27.
Femeia inseamna, mod care a fost stapinita de Le-
gea Iui Moise careia i se zice ca atit timp cit traie$te barbatul ea
este legata de lege 28, iar daca barbatul ei moare,adicii Legea, inima,
careera ascultare, es:te eliberata. Trebuie, deci, ca Legea
pentru ca cei care cred Iisus sa nu fie invinuiti de adulter.
IV
Iisus este deci, Domnu.l Mintuitorul meu care a preluat condu-
. cerea. Asemanati, daca voiti, fuptele 1ui Moise cu principatul lui Iisus.
Cind Moise ascos poporul din tara Egiptului, nti era nici
mijlocul nici un ritual preoti. au strabatut apa
sai'ata c-a,re nu continea nimic dulce intr-insa $icare alcatui-a un
perete 1<8 dreapta stinga 29. Aceasta s-a petrecut subcon'ducerea
lui Moise.
Cind Insa Domnul n1eu conduce o$tirea, vedem .intimpM.rile care au
fost .. prevazute.Preotii pa$eau inainte p1!rtind pe lor
-legam,intu1uiII 30. nici parte insa le-a venit marea nici
valurile oare sa-i impra$tie. Dar eu Iordan, sub lndrumarea Dom-
nuIui meu Iisus, nu cu dezordinea unui sau tuIburare
inspaimintata, ci ,acol0 impreuna cu preotii, care poarta pe
lor pe umerii cortul marturiei Domnului, unde sint pastra:te Lege-a
Iui Dumnezeu tablele sfinte. Eu intru Iordan nu cu prefa-
cuta, ci sunet de trimbita, care produce vibratie de aparenta
tuaHi divina, ca sa inaintez vestirea .adusa de tr1mbita cereasca.
trecerea Marii RO$ii apa s-a despicat doua, un perete
dreapta altul Stingan 31. Aci, cel care a venit a surpat
21. Rom. 1, 2-3.
28. Rom. 1, 2.
29. le;. 14, 22. 1im'baj alegortic, lumea
30. 108. 3, 6. Iordanu1ui cu venire.
31. 103. 3, 16.
234
ORIGI!N, SClUBRl
peretele de desp6rtire, a' facut din cele doua una 3!. Apa.,
s-a ingradit tntr-o singur6 parte, din cealalta se scurgea mare.
losua a zis: Pregatiti-va merinde pentru auzi tu pe
Iisus zicindu-ti: Daca vrei sa ma urmezi merinde pentru
drum. (IMetinde)}sint ne insotesc m.ersul spre
'vibtoare. Sa vedem, deci, ce masura nu-i potrivi:t sa aratam
fata 'de studiulatent Sfintelor Scripturi. De aceea le el 51
merindele; pentru care n-au griu, caci mama le era hrana.81 ..
Insa, odata trecut malul acestui riu, mana 33 de aceea,
dclca merinde,,' nu vei putea pe Iisus la intrarea
Pamtntul fagMuintelor. Vezi ce fel demerInde stringe Isus
fligAduintelor : zIce ,au mIncat din roade, din' pamin-
tul au mincat ptine noua) 3'. intelege dar, ca dupa ce
am parasit dtumul acestei vieti, daca am urmat pe Iisus, cu
prihanita, pal'mierii biruintei se ar,ata cit de curind daca am leplidat
aluatuI de rautate viclenie 35, se noua a cu-
,ratiei adeva,rului 38.
vreme ce Isus nostru a trimis iscoade catre regele
fost primitide desfrtnata ospitaliera. Insa aceasta desfrinata, care
a primitpe solii lui Isus, i-a, primit cu scopul, desigur, de a nu mai fi
.desfrinata. SufletuI- fiecaruia dintre afost tot desfrinata, cita vreme
a trait placerile carnii. Dar iata ce a obtinut iscoada lui Isus :
ingeri pe care i-a trImIs fata sa, pentru a pregati 37. Dacaun
suflet il cu evlavie, nu-l locuri joase inferioare,
ci locuri inalte superioare, pentru ca n-am primit pe Domnul
Iisus din tlnuttirile joase ale pamintului, pe Cel care a venit de laTattu
a coboritdin cer.
V
'Insa n,ici fuioarele de care s-a ascuns iscoada, nu le cred
model de simbolism 38. Inul pentru preotilor, va sa
zica ,el - - er,a prefacut pe seama celor ce sa fie poftiti la
slujirea preotiei, dupa. vorba Apostolului 'Petru :, <<V sinteti neam sfin\,
32. 2, 14.
32 b. simbolizea2lA, Ouv1:ntulllUli. Dum.nezeu.
33. 108. 5, 12.
34. 108. 5, 11.
35. 1 Cor. 5, 8.
36. 1 Cor. 5, 8.
37. 108. 2, 1. cele joase tr-ebuie la Ortgen sens
mOM!.
38. 108. 2, 6.
()MILlILA-CARTEA IOSUA
235
preotie tmparateasca 39, sau ceI putin simboIismulLegii, unde-i vorba
de preoti,se as'Cunde chemarea tainica a acestfi popor, care chemat
dintre pagini 40. Femeia depravata curtezana, cum traduc unii) este
expusa :miniei regelui din Ierihon: trupul impotriva duhului,
iar duhu1 tmpotriva trupu1ui 41. Se scrte de asemenea : Daca pe
lumea,sa ca pe Mine mai lnainte decit pe M-a urlt".
Este deci un rege care este acestei curtezane, e -staptnul
lumii acesteia 43, care Urmare$te iscoadele lui Isus vrea 5a puna st!-
pinire. pe ele,dar el nu le poate apuca pentru caele umbl! pe munti
Ele nu coboara regiunile de jos nu se las! vai, cl ele cauWi
colinelor culmile muntilor. Tot a$a sufletul
f'ste exclama: ochii mei la munti, de unde
ajutorul meu
Stapinul acestei lumi llU poate SUi acele tinuturi, el nu' poate
ajunge Iisus pe caile inaltate, cu atit mult, dac!in incercare
iI a$eaZa pe ti zice: jos ! caci el nu
decit pe a,cela care cade prapastii adinci, caci acol0 staptne$teel,
acolo $i-,a 8$eZat saIa$uI sau, aceste 10curi, deunde el coboara chiar
iad.
Moise ll-a SpUS ca sa se opreasca soarele poruncit unor
elemente mai puternice, cum a facu.t-o IsUlS. Sa se opreasca soarele dea-
supra Gabaonului, a zis 10sua, luna -deasupra iar (Scrip-
tura) adauga: N-a mai fost niciodata care Dumnezeu S6 asculte
glasul omuIui 1isus, 81 meu, a oprit doci soarele $i nu numaitn
acel momentacolo, ci mai multe rinduri venirea sa.In timp
razboim tmpotriva vrajma$ilor llO$tri Iuptam impotriva domniilor,
tmpotriva stapiniilor, impotriva stapinitorilor tntunericului veac,
impotriva duhurilor rautatii raspindite (8, soarele drep-
49 nu inceteaza a ne insoti, nune ,parase$te niciodata, nu se
grabe$te sa se cu1ce, caci insu$i a zis : Iata Eu sint cu toate
39. Pt. 2, 9.
40. Rom. 9, 24.
41. Gal. 5, 17.
42. 15, 18.
43. 12, 31.
44. 108. 2, 20.
45. 120, 1.
46. 16, 6.
47. 108. 10, 14.
48. 6, 12. V'ooea 3.
49. 3, 20 -
236 ORIGBN, SCRBRI
E1nu este cu nUmdi sau doua, ci este cu
toete la veacurilon, ce vom triumfaim-
'potriva
VI
,5a vedem 8cum, ce tagaduinta: face sai: Tot locul pe
careVQr cc'Hca talpile picioarelor voastre, il da voua 61. Pentru
menii acelui veac, aceasta reprezinta tara canaaneilor, a ferizeilor, a
a tuturor popoarelor, a caror stapinire aajunS, ce a
f1Iungat pe locuitorii Dar, sa cercetam ,ce fagaduintecontin
pentru cuvinte.
neamuridiabolice impotriva caroranoi
trebuie sa ne luptam sa ne razboim cumulta sHiruinta cursul aces-
.tei Toatea{:este mari j>uteri, daca le punem la. picioarele noastre,
daca Ie, birui-m lu,pte, vor ale noastre paminturile lor, tinuturile
'Iof" lor,toate ne vor fi datede catre Domnu1Iisus, caci pu-
ternici' au iost inger'ii,care au participat la impara-
luiDumnezeu. Oa,re citim 1a ceeace se spune despre ei 1
c<Cum :a cazut Lutifer din ceruri, el, stea stralucitoare, fecior al
,.
diminetii 1.
Acest Lucifer a sala$ul s:au ceruri; numai
Ia cadere.
Daca pot invinge a$ternut picioarelor mele, daca ma
vtednicesc ca Domnul Iisussa sfarme sub picioarele' m:ele pe satan,
atunci' a:vea sa ocup locul lui Lucifer ceruri. Numai
lntelegem fagaduinta pe care ne-a facut-o Iisus, DomnuI nostru, cind
zicea: tot locuI, pe care calca talpa picioarelor noastre fi a1
nos!ru.
Dar sa nu credem ca intra stapinireaaceasta daca staruim
somnolenta, lene nepasare. are ingerul ei aparte, daca
stapin pe .inimata deca nu tii departe de agitatiile enervarii
ale mtniei, nu vei putea obtine, ca locul ocupataltadata de
acest inger nepasarea ta nu-l vei putea alunga din pamintulfaga-
duintei. De asemenea pentru orgoliu, pisma, zgircenie, necuratie : toate
aceste pacate pagubitoare au ingerii lor pentru inspira pentru
indirji.
50. 28, 20.."
51.108. 11, 3; Is. 14, 12. DesJN"e Origen a se vedea
Apendjce 63--69.
CARTEA 10SUA
Oaca tu inminia ta, impotriva acestor patimi,
,j le de pe pamint, sfintit harul Botezului, atunci
odata te vei invrednlcide p1inatatea fagaduite.

Sub Moise s-a, spus ceea ce s-a spussub Isus (Navl)
de razboi 52. Desigurca acest pamint, careeste a1 nostru, cel
prea de razboaie lupte, acest pamintnu fi 'lipsit de razboaie
decitprin lucrarea DomnuluiIisus.Intre se afla tot felul de popoare
pi.icatoase, care stapinire pe' suf1etele noastre fara sa' ne lase nici
ragaz. Inlauntrul n,ostru se afIa oanaanei, lntre 'noisint
aici sint clta truda, cita veghe
pentru a aIunga dintre toateaceste popoare viciate" pentrq ca,
nostru sa fie lipsit de razboaie 53. Iata deceprofetuI
ne d,a indemnul 'de a cugeta' ziu.a noaptea la D()Il1nul
cugetare la. Cu,vintul iui Dum.nezeu este asemen,ea . une{
Lrimbiti care tine inima treaza vederea' Iupte, de teama de a
te cuprinde somnul timp ce tau vegheaza. este de ajuns
sa cugeti ziua, de a,ceea (Scriptur;a) adauga : noaptea. 'Ce veti face
daca veti dormi numai noaptea, ci intreaga va indeletniciti cu
lucruri ale veacuJui cu placeri care biserica, cu
greu, 'chiar zi1e de sarbatoare 1 .
Caci sint printre care,. sin,t prezenti, sint de
fati:i, caci, cu toata pre.zenta Ior, sint preocupati de Cuvin,tul Dom-
ci de' trancanelile lor. De .aceea iatace vaspunecuvintul sfint :
cel ce dormi te scoaIa dinmorti, inainte 'de a
Hristos 55. Scoala-te dintre morti>J, zice el 'celor care staruiesc fap-
tele mortii care se tavalesc faradelegi. .Daca aceste
fiipte sint luate seama de oameni,Dumnezeu, le
li-va schimbati-vain cinstea Domnului, din toata inimavoastra, inde-
letniciti-va cu rugaciunea, cu Dumnezeu,l te ,bun, sa
postim pentru pacateIe noastre dar alte ce bun te
pentru ate tavali din noroi,1 postit un
1. Eceea ce ,ai facut 'cind Egiptul. trecut
52. 10S. 11, 23.
53. RazboLul neviizut, cum va .fi numi,t de de
sa.u mai de Origen pe
Viller u.K. Rahner, Aszese u. Mystik der Frei,?urg 1938,
54. Ps. 1, 2.
55. 5, 14. Splendida opostrofii 10 adresa din
sec.1I1.

urmat lui Moise, tndeplinind preceptele poruncile Legii, dar d
Iisus te-a scos sub scutul lui Moise pentru doua taiere
jur loc casa zica dealul aratat 56; Ceea ce trebuie taiat lmprejur,
tine, nu este numai cultul idolilor, pe care lepadat de la inceput,
ci sa tai imprejur inc'a data acest cult, mult m1ai delicat dectt c;:el al
idolilor.
despre a doua taiere imprejur, Iisus spunepopor:u1ui
Astazi am ridicat de pe ocara IEgiptului Cita vreme staruim in
pacate, cita vreme ne staplnesc viciile patimile, chiar de ne-am des-
parti de idoli am crede oa am parasit Egiptul, Egiptului
inca nu s-a
Daca acce.pti aceasta a doua imprejur, ceaa viciilor tale, daca
indepartezi de tine m1nia, mindria, necuratia, zgircenia, ne-
dreptatea, toate patim'ile de felul acesta, atunci vei fi spal,at de
nea Egiptului rasadit inPamlntul fagaduintei, vei dobindi
imparatiei ceruriIor prin adevaratul Iisus, Hristosul, Domnul Mintui-
torul nostru, a caruia este marirea, vecii vecilor. Am n
..

c u r r e .c U v n t e le :
Molse robul meu a murlt 58

Ar trebui sa ttlcuim lui Moise, caci daca nu intelegem
cnm a murit Moise, nu putem intelege cum a d6mnit Isus (Navi).
Daca iei considerare 1erusaIimul darimat altarul desfiintat, inctt
mai vezi nicaieri nici victime, nici daruri; nu mai auzi nicaieri
preoti, nicaieri slujitori, niciHeri Liturghia cind contemplezi
5tagnarea tuturor acestor rinduieli, atunci zice ca Moise robul lui
Dnmnezeu a murit. Daca tu nu mai vezi pe nimeni venind de trei
ari inaintea Domnului. nicI aducind daruri nici junghiind
nici mincindazime, nici oferind primitii, nicI jertfind pe intiiul
nascut cind nu vezi indeplinindu-se nimic din toateacestea, atunci
ca Moise robullui Dumnezeu a murit
\ .
56., CQ
5'1. 10&, 5; 9.
58. OmjJja tom. 12 b, 001. 833--836.
59. le$. 22, 28
60. [Ios. 1, 2. e 1n XVII, 1.
OMILII CARTEA IOSUA
239
Ctnd vei yedea insa popoarele zidind biserici
altarel dar .pe care le cu singele animalelor,ci slnt sfin-
tite prin Hristos 61, cind vedea pe preop pe
ca nU,mai folosesc taurilor tapilor 62, Ci de acum CU-
vintul Dumnezeu lucreaza prin harul Duhului Sfint, atunci sa SPUi ca
Jisus a luat locul Moise, ca impar,atia, propriu-zisl nu
JsusfiuIlui Iisus Dumnezeu.
Cind ca Hristos nostru, a fost junghiatn 63 ca noimin-
cam azimile curatiei ale adevarului 64,cind roadele bunuIui
inmultindu-se Biserica treizeci, sau su1a 65, vreau sa
zic vaduveIe, fecioarele martirii, cind vezi ca
Israel, a aceIora care sint din singe, nici 'din dorinta trupeasca, nici
din dorinta barbateasca, ci de Dumnezeu 66 cind vezi adunati lao-
lalta prietenii Dumnezeu cet 67, cind vezi poporul
Dumnezeu praznuind sabatul, dar oprindu-se de moduI
viata, ci de faptele pacatului, ,cind vezi toate acestea, spune
ca Moise sluga Dumnezeu a murit" ca Iisus, Dumnezeul
este stapInul imparatiei.
intr-o mica Incrare, care se descrie aceasta taina
chip figurat, se arata ca a vazut doi viu, duh,a1tuJ
mort trup. Iata 1ntr-o privire intelesuI acestei prefigurari,
gindim litera Legii, necIara lipsita de tot ce am vorbit. sus,
iata pe.Moise mort dupa trup. Insa vaIul 68 S6 intelegi ca
Iegea e duhovl)i,ceasc8. atunci iI vei vedea pe Moise, care.
duh 69. .
11
Domnul a grait Isus, sIujitorul Moise a
Moise, robuI meu a murit. Scoala-te dar, treci IordanuI, tot
poporul acesta, pentru a intra tara -pe care da 70.
61. 1 Pt. 1, 10.
62. 9, 13.
63. 1 Cor. 5, 7.
64. 1 Cor. 5, 8
65. 13, 8.
66. ln. 1, 13. Ne I(l,drucem amd.nte decuvintul lui TeIituli<iD saminta esoo singele
(Apolog. 50) Sif Cipri,a.n, De habitu virginum. 21.
67. ln. 11, 52.
68. 2 Cor. 3, 16.
69. Rom. 7, 14. Despre 'c'ei 2 C1ement Alex. (Strom, 15 i
123, 3).
70. 10s. 1, 1-2.
240
ORIGBN, scRIIR1
. Poate ca te intrebi cnma putut fi nOilIlnuI 'nostru Iisus, FiuI Iui
nezeu. aI Moise Aceasta intrucit atunci, cind
nirea vremii, Dumnezeu trimite pe Sau, nascut<din femeie,
sub Iege 71; lar intructt Els-a sub Lege, a SI11)'"
allui Moise. Dar Dumnezeu a zis: sa treac.a. intr-o \ara, dar nu in cea
pe oare le-a Moise, dn cea pe care am sa v-o dau)).
dar, ca dupa moartea Iui Moise, DumIiezeu da, prin Isus, poporului
mintuI fagaduit. Care-i pamintulacesta Este desiguraceIa despre care
zice: cei blinzi, ca aceia vor 72.
111
Tot loculpe care caIca talpa picioarelor voastre, da
voua 73.' care este locul pe care-I calcam cu taIpa picioarelor noas-
tre "ILiteta Legii este data pe pamint, dar e ascunsa adevarul ei. Cind
urniezi .Iitera nu urci.lnsa daca; te vei putearidica de la litera la
duh, de la intelesul istoric la unul mai atunci vei fi facut urcare
-acele tihuturi frumoase pe.carelOomnul ti Ie da ca Caci
daca sesizezi Scripturi tipareIe,adica daca intelegi ca eIe sint doar
imaginea Iucrurilor daca cercetezi, duh cu in\eIepciune,
Iu,c.rurilecele Qe sUs, unde Hristos se af1a de-<a dreapta Iui Dumnezeu)) 74,
attinci vei acest .oa inteIegind ce
spuneDomnuI MintuitoruI nostru ca' unde sint Eu, acolo este slu-
.jitorul Meu 75.
ajuns Hristos, care de-a dreapta lui Dum-
nezeu, prin credin\a 1a prin viata pe care duci, pri!'l' neprihanire
curatie, cu talpa a picioareIor tale, pe care a spalat-o IisuS' 76,
"ei intra acel pamint, (loc) .pe Dumnezeu ti-I va da 1ie, atunci
nu vei fi numai al Iui Dumnezeu, ci impreuna cu
Hristos)) 77,

Dupa c,um i-am spus-o Molse, da pe mina'ta pustia
Anti1ibanuI, la riul ceI mare, Eufratul)) 78. Dumnezeu a supus
Isus pustia, adica uscatul. Care Ace1a, despre care vorbe:;;te profetul
71. Gal. 4, 4.
12. 5, 5.
73. 10s. 3.
74. Col. 3,
'5 . .In. 12, 26.
76. In. 13, 5.
77. Rom. 8, 11.
78. 10s. 1, 3-4.
CARTI!.A IOSUA ,241
c1nd zice: pustie in15et'ata, ca fiii celei parasite, sint mai
multi decH celei cu barbatH 79.
Scriptura zice ca Lsus a primit de 1a Dumnezeu, nu Libanul, ci
Antilibanul. Antilibanul se locul
/ daca vezi poporul, poporul dupa pe Isr,ael, ca a fost
adevar'atul maslin, intelege ,ca el este adevaratul Liban, insa din
pricina necredintei sale imparatia lui Dumnezeu s-a luat de la dinsul
5-a dat unui neam care face roade 80. un popor alungat altul
prtmit 10cul 1ui imparatie, sa intelegi ca a1 doi1ea este Anti-
libanul, ,adica Biserica Dumnezeului celui viu 8t, strins .din mij10cul pa.
ginilor 82 de catre Iisus Hristos, Domnul nostru, a caruia este marirea
puterea vecii vecilor. m !
OMILIA
Despre trecerea lordaaului 83

Pacatosul se simte de 1ntreaga faptura 84, este
scris despre egipteni: i-a pamintul, i-au apele,
i-a vazduhul, i-a cerul. Pentru ce1 drept, insa, chiar
tinuturile care par inaccesibile, se sclhimba cimpie
dulci. .
Dreptul Marea ca cind ar trece pe uscat, egiptenii
tnsa, care ar vrea s-o treaca, vor fi inghititi. le va forma un
1a dreapta 1a stinga 85. Dreptul de-ar inainta cel
mai inspaiminta'1or al pustiului, totu!>i se hrana ce-
reasca 86.
s-au petrecut lucrurile f?i cind au ajuns iudeii la Iordan.
legamintului erii indrumatqr al poporului lui Dumnezeu. Preotii levitii
19. 18. 54, 1.
80. 21, 45. Despre interpretarea metaforica a AntilibanuluiJn sensul de popor
123. nO't06
81. 1 Tim. 3, 15.
82. Rom. 9, 24.
83. IV, Migne, P.G" tiOm. 12 b, 'co1. 842-846.
84. cuvlntul ter.a,) Corectura

85. le$. 14, 22.
86. Ps. 11, 24 .
-
se lar ape1e, ca de respect ,fata
Dumnezeu, s-au oprit din curgerea s-au strins gram.ada au ing4-
duit Dumnezeu fara teama 87.
sa nu te minunezicre::;tiile, cind ti 5e ceea ce s-a in-
timpla1t cupoporul cel vechi !. Prin taina Botez.ulu,j tu ai trecu.t cursul
qe Iordanului 1ui Dumnezeuiti bu-
llUTi multe m,ult maiinalte, ba trecere chiar
yazduh. numai ce spun,e Pavel despre cei drepti : Vom
fi fapiti Cq sa intimpinam pe Hristos vazduh, pururea yom
fi cu 88. Nu, are de ce sa se teama !;itiind ca. toat6
e,in slujba Asculti:1: fag,aduinta, pe care Dumnezeu ne-o
face profet : daca vei trece foc, !tu vei fi ars flaoarile
nu te mistui 89. Cel drept este paza Domnului pretutindeni,
faptura arata ascu1tarea care datoreaza.
sa nu-ti inchipui,' ca pe tine care asculti acUm cum se istori-
ceea ce s-a intimpla,t cu cei de nute intereseaza, pentru
ca toate ace1ea Se implinesc cu tine chip duhovnicesc. Caci, daca
vei parasi ido1atriei daca sa ajungi 1a
legii divine, atunci incepe ta din Egipt. Cind te-ai de mul-
ai inceput sa asculti de rinduie1ile Bise-
ricii, ai tu Marea iar popasurile pustiului, fiecare
zi ie-ai legat sa legea lui Dumnezeu s,a contemplezi fata lui
Moise, pe car,e descopera slava Domnului. Dar cind vei ajunge 1a,
izvoru1 duhovnicesc a1 Botezu1ui cind, prezentatagmei
initiat aceste taine marete !;ii frumoase, pe care-l
cunosc cei care singuri au dreptul sa-1 cunoasca 90 atunci, trecinct
lordailul, preotilor, vei intra tu i'n Tara fagaduintei,
aceasta tara care, dupa Moise, Iisus te ia grija !;ii devine in.'druma-
torul tau drum. .
Aducindu-ti atunci aminte de aHtea atitea fapte marete ale
de Marea despicaHi indoua pentru rtine de apa riului oprita
dln curger'ea ei, Ite vei intoarce spre tine vei striga: Ce-tieste tie,
Jnare caai fugit '/ tie lbrdane, ca te-ai intors '/ voua
ca ati saltat ca berbecii pe dea1uri, ca mieii oilor '/
87. 105. 3, 15.
88. 1 17.
89. 15. 43, 2.
90. Unul '<lim ,ddn sc'risul lui o.rigen, oare se de ddsci-
<Ix.oana, 149 i Ps. 1>13, 5-8.
OMIL1I IOSUA

..
lar cuvintul Domnului va raspunde, zicind: De fafa
cutrewurat paminIiuI, de fata Dumnezeului lacob, carea prefa.cut
stinca iezer, iar piatra izvoare de apa

C1ta maretie trecutul istoric! Marea Ro!}ie a fost cn
ciorul,ca pe uscat, mana a fost trimisa din cer,
pustie, Legea afostcreata Moise, semne minuJ'li nenumarate s':au
pustie, acesItea nicaieri se spune' ca ar fost
pteamarit Isus schimb, la trecerea Iordanu1ui s-a auzit glasul
Domnului cind a preamarit .pe Isus, zicind : .In aceasta iIicepe
a ,te preamari inaintea ochilor poporului MeuH 92. Nici inaintea tain,ei
Botezului Iisus nu' dar din aceasta .clipa El incepe a f.j
preamari1t preamarit vafi fata poporul1Ii SaUi GaCi dacatoti citi
Iisus Hristos s-au botezat moartea S-8U i'ar moar-
tea lui Hristosnu s-a preamarit decit prin' pream6rirea depe cruce,
atunci se oade Iisus sa preamarit pentru credincios alt-
feI, deci,t clipa Botezului, dupa cumscris e&te: Dumnexeu
I-a daruit LUi nume care este presus de num.e.
Ca intrunumele Iisus tot genunchiul sa se pIece, celor Cere$ti,
celor paminte!}ti al ceIor de 94. TotU!}i, estecondus
de catre preoti urmeaza calea spre Tara fagaduintei sub indruma:"
rea preotilor Dar dintre preoti poate pretinde 8stazi sa fie inscris
tagma lor ? Daca s-ar gasi vrednic aceia, Iatuncivalurile
I(jrdanului se. vor opri inaintea lui chiar firH s-ar'retrage Cll
reSpE)ct d;ln fata parte din apa riului, s-ar intoarceinapoi va sta
10c inaintea alta varsa Marea sara'ta, cu graba
tata 95,
. cred, ca este Itaina faptul ca Sfinta Scriptura ne spune' ca
pitrte din apele se :scufunda Mare se pravalesc
lurile amare, cita cealalta mentine dulceata.
este fara un temei duhovnicesc. Pentru ca daca cei b'Otezati pastreaza
91. Ps. 113, 7-8.
92. 108. 3, 7.
93. Rom. 6, 3.
94. 2, 9-110. .
95. ln. 6, 3. aspra vietili Orige.n exdgen;t clnd
de clerului or.m. se vedea linga ,studll\ll 61
(cap. mai ales omiliile la Numeri la Ieremia.
244
ORIGEN, sCRIW AL88
dulceata harului ceresc, pe care l-au primit, nimeni nu se intoarce
la pacatului, nu s-ar mai fi scris ca parte a riului s-ar
varsat prapastia Marii sara,le. de aceea, aceste vorbe, mi se pare
ca indica deosebire intre botezati, deosebire pe care din pacate, ade-
seori avem prilejul sa constatam. Sint unii care primesc Sfintul Botez.
dar se dedau iar la lucruri lume!?ti, la atractiile pa.timilor beau din
nou din cupa sarata a placerilor. Par'tea de apa care se varsa Mare
se pierde valurile sarate este chipul acelora care uHa pe Dumnezeu.
Iar partea de care sta 10c pastreaza dulceata, este
acelora care fara a se cla:tina mentin darul pe care l-au primit de
Dumnezeu. Or, ar fi firesc ca cei care au fos,t mintuiti sa aiba ca
gine singura parte, caci exista singura piine care a coborH din cer
care da viata lumii, singur,a credip.ta, un singur botez, un singur
Duh, caci toti au fost chemati la Botez, au un singur Dumnezeu, Tatal
tuturor 96. Dealtfel, tagm'il preotilor a levitilor este aici tocmai pen-
tru a arata drumul poporului Iui Dumnezeu, care a ie!?it din sint
aceia care Invata poporul sa jasa din Egipt, adica din gre!?elile lumii,
sa strabarta intinsa pustietate a vietii trecind prin diferite feluri de in-
cercari, sa se' fereasca de !?erpi, de dem0!lilor, sa evite
otrava relelor lor inspiretii. Daca, afla pustie vreo victima
a cum bunaoar,a ara'ta !?arpele de arama atirnat de Cruce 97,
UllU} sau altui din cel care au privit spre ei, adica au crezut ceea ce
reprezinta aceI au scapai, multumita lui, de otrava diavolului.
Tagma preotilor a este cea care sta aproape de Chivotul
legamintului Domnului, unde se afla pur;tata Legea Iui Dumnezeu 98.
trebuie sa cum sa lamureasca poporul privitor la Iui
Dumnezeu, precum zice profetul: Faclie picioarelor meIe este legea
a lumina cararilor mele 99. Aceasta faclie este luminata de preoti
leviti. daca, printre ei se vreunul care ar pune faclia Iumi-
noasa sub obroc nu ca sa lumineze tuturor celor din casa 100,
s8 se intrebe acela ce face cind va incepe sa-i dea socoteala Dom-
nului, despre lumina, 10cuI aceIora care neprimind de preoti nici
]umtna, umbIa intuneric sint orbi prin intunericul 10r.
96. 4, 4.
97. Num. 31, 6.
98. 108. 3, 6.
99. Ps. 118, 105.
100. 5, 15.
OMILII CARTI!A
245
.
Cauta sa intelegi, pentru ce se spune: Dar
intre ChivotUl legam1ntuIui sa fie ca de doua mii de coti 101.
Preotii levitii. d1mpotriva, st;au foarte aproape, de aproape
ca pOaI1tti pe umerii lor Chivotul Domnului poruncile divine. Fericiti
sint aceia care sint vrednici sti se apropie de Dumnezeu. Dar sa ne adu-
cem aminte ceea ce es:te scris : Cei care se apropie de se
de foc. Daca tu aur argint daca ,te apropii de foc, focul in-
teti stralucir1ea frumusetii razelor tale, insa tu vinovat de a fi zidit
pe temelia credintei tale, lemn, sau paie, dacate apropii de foc,
cu temelie fi nimicit 102.
Fericiti sint aceia oare sint aproape de tot, de aproape, incit
focului ii lumineaza fara sa-i ard.a. Israel fi mintuit.
irasa va mintuit de departe, el urmeaza calea sa, insa nu cu
lui proprii, ci cu ajuItoruI sub purtarea de grija a preotilor.

Dar, cind a avut loc trecerea Iordanului'/ Caci notat ca este un
amanunt care fost notificat la in:timplare, ci tocmai pentru a se
scoate evidenta momentul: a zecea din luna intiia, (zice
tura). Aceasta este ziua care Egipt se preinohipuia
lului 103. .
cum ziua a zecea din luna intiia, se praznuiataina pHigii a
zecea, Egipt, tot a zecea a intiia s-a intrat Tara
fagaduintei. se pare fericit (prilejul) ca ziua care scapi de gre-
lumii, vrednicia de a intra Tara fagaduintei. Aceasla
es.te aceea pe c,are traim lume. noastra, de aici
este imaginata singura 104.
Din aceasta taina sa desprindem ca nu ,trebuie sa aminam pe miine
faptele lucrarile noastre de dreptate, ci sa straduim sa le
101. 10s. 3, 4.
102. 1 Cor. 3, 12.
103. 12, 3. Dornic a adilllci intelesul Scri.ptuTii, Origen c .. 'Utli
.ale numerilor, lln prnvi.nta influen1a a
J. DiMlie!ou, Qrigene, 184. se '05 Omil. VH, 5.
104. Evr. 3, .13.
246
ORIGBN. 5CRIRRI
105, adica aHta vreme cit sintem viata, cH mai s1ntem aceasta.
lume, toate Ifaptele au ca SCOp,. C'aci numai vom
putea intra a zeoea diri luna iiltiia Tara fagaduin1ei, adica
fericiTea
- IIar, daca vei cerceta cu iti vei da seama caScriptura 'fe]a-
teaza acele ih legatura cu aceasta zi. IInsa, despre ele nu vreau
mod dedsebit, pentru a nu lungi peste masura dura:ta aces-
tei (:<Jnvorbiri:'Iatac'e ar trebui despre aceasta a zeoea aHt' de
des pomenita. .
Pentru considerata general, este una singura
cu toate acestea cind nazuim. sa dam curs unei virtuti mod special,
daca ajungem s-o :traim toata plinatatea aceasta virtute
l$iatinge eiproprie. De exemplu, daca un om iute la mi-
uie ,vrea sa dobindeasca virtutea blindetii, el se izbe$te, desigur,de
multe ,insuccese inainte de a ajunge sa implineasca mod direct ceea
ce este rodul unei trairi mult timp prelungite. cind ajunge laceea ce
a rivnit, el detine mod sigur b1indetii, dar schimb, nu
este stapinIrea tuturor virtutilor. Astfel, virtutile luate, una cite una,
duc la destule variate, insa luata ansamblul
con1ine ea 'tuturor virtuti1or.
Tocmai pentru aoeste temeiuri sint ingramadite atitea lucrari sfinte
jurul acesltei a zecea pentru a arata ca toate personale
nazuiesc spr'e una singura, precum profetul spune: Mult a pribegit
,sufletul meu 100 apoi se zicea toate zilele: unde este
tau'/ De acestea mi-am adus aminte revarsare am tre-
.cut pelocul cortUlui minunat la casa lui Dumnezeu, glas de bucu-
rie de lauda de sunet de sarbMoare 107.
. .
Dupa ostenelile ispi1tele pe care le-am avut de indura't pustiul
aceste-i lumi, dupa 'trecerea Marii dupa apere IordanuluI, daca vom'
fi vrednlci sa intra.m Tara fagaduintei, vom a.junge acol0 alai de
bucurie, urmind pe preotii Domnului Mintuitorului nostru Iisus Hristos
a'caruia este slava vecii vecilor. m n 1108.
105. 3, 13. Origen p:rediC!i a,firma' cli nu v:rea
lungeasca !peste rnasu:ra. masu!1a ere ca 1Ja ora. se

106.Ps. 119, 6.
107. Ps. 41, 3--5.
108. 1 Pt. 4, 11.
OMILII CARTEA IOSUA

Caderea Ierihonului 109

Ierihonul se prabu!}e!}te sunetul de trimbita pteotilor. Jndata
ce a rasllnat g]asul trompetelor, zidurile s-au' prt1-
bu!}it 110.
Am mai spus ca Ier'ihonul es'te, mod figurat, chipul acestui veac.
Or, vedem puterea meterezelor prabu$ite prin ,ttompetele
caci intariturile puternice, care aceasta lume slujesc ca zid gros,
erau cultul idolilor, proorociri mincinoase izvori,te din v,iclenia demoni-
lor, din nascocirile in$elatoare ale prevestirilor, d'in citirile stele aJ.e
magilor, din tot felul de lucruri ale lumii acesteia, care inconjoara
ca zid inconjurator.
Chiar diferitele opinii ale filozofilor celemai remarcabile
taturi ale 10r, care fusesera socotilte ca ni$te metereze nebiruite
se vor prabu$i deodata cu venirea Domnului nostru Hristos, a ca-
rui sosire a preinchipuit-o fiul trimitind preotii sai, Apostolii,
purtind trimbiti de argint 111 'adica invatatura mareata cereasca a
propovaduirii 10r. Il1'tii, Matei, Evanghelia sa, face S11 r,asune trimbita
preoteasca ; Marcu, Luca fiecare lasat sa rasune trtmbita
preotilor. Petru a rilsun:at el prin doua trimbiti ale Epistolelor sale;
C}liar Iacob Iuda. rindul last1 se sa revel'1se, Episto-
lele sale, trimbita. Luca, asemenea eI, relatind Apostoli-
lor. ett despre ceI din urma dintre Apostoli (Pavel), cu toate ca zice :
Mise pare ca pe mine Dumnezeu m-Ia aratat ca pe cel din urma din:tre
apostoli 112 ; prin trimbitele celor patrusprezece Epistole, el trimite
tlilznetul impotriva peretilor I'erihonului arunca la pilmint, pina
toate razboinice, ale' idolatriei, ale opiniei
ale filosofilor.
109. VII-a, Mig;ne, P.G.,torn. 12 b, col. 856--861.
110. 10s. 6, 20. Trim,Mte!e, sLll1bo! 1ui Hristos, sint amiIlltirte dcest
sens Protrept. 16).
, 111. Num. 10, 2.
112. 1 Cor. 4, 9. Origen s-,a cartilor
biblice. unele ale OrniIdilo,r 111 loou,a figrureaza
cartiIe Sf. loo.n. se ve:d'ea Hisloire du Test .
Paris, '1933, 95
248
ORIGBN, SCR18RJ AUII8

Dar, acest fragment is,toric imi sugereaza alte chestiuni, caci dadi
pleotii sunau din trimbite ca S6 cada zidurile Ierihonului, Scriptura zice
ca intreg poporw scotea strigate puternlce, sau dupaalte texte (sco-
teau strigate de bucur,ie veselie.
Tr,aducerea acestei expresii mi se pare impropriu ,In greac6
cuvtntul este scris care nu inseamna nici strigat de bucurie,
nici de ci mai degraba indica exclamarile unanime ale
care striga momentul pentru a incu.raja batalie.
el este, de obicei, termenul de s,trigat de bucurie, mai muLt decit cel
de groaza, care are prioritate, Scriptura, ca de exemplu in
aces'ta : Strigati Domnului t'Ot pamintul, slujiti Domnului cu veselie 113,
sau: Fericit este poporul care strigM de bucurie 114.
Ceea ce ma legiHura cu acest cuvint, este evenimentul im-
portant care face fericit poporul. Nu se zice ca este fericit poporul care
dr'eptate, nici poporul care tainele, acela care cu-
ceru'lu,j, a pamintului a stelelor, fericit este poporul
care strigatul de bucurie.
Uneori, temerea' de Dumnezeu produce fericire, insa este vorba nu-
mai de fericirea unui om, cum e scris, de exemplu, cele urmatoare :
Fericit barbatul care se, 'teme de Domnul 115. Multi au fost declarati
fericiti : Cei saraci cu duhul, cei blinzi, de pace, cei cu inima
curata 116. Aici, insa, fericirea este adtncime, din ce cauza
oare Din aceasta fericire se constata cH de mare este ea, inctt este
staresa fericeasca un tn,treg, cu conditia ca acest sa cu-,
noasca, strigatul de bucurie.
De' aceea, mi se pare ca acest s'trigat de bucurie indica
tirea tuturor sufletelor a inimilor. Daca aceasta stare se pr'Oduce
tre doi sau trei ucenici lu'i Hristos, li se da acelora, de catre
Parintele cerurHor, tot ceea ce ei solicita numelelui Hristos. F'ericirea
este insa, atit de mare incit un intreg ram,ine unit, trup suflet.
ca sa fie cu totul uniti cuget intelegere 117.
Or! cind un astfel de popor a unanim glasul, el a produs ceea
ce este scris Faptele Apos,t'Olilor, un mare cutremur de pamint cind
113. Ps. 93, 1.
114. Ps. 88. 15. .
115. Ps. 111. 1.
116. 5, 3.
11 7. 1 COI. '1, 10.
OM1LJI CARTBA IOSUA
intr-un cuget staruiau in rugaciune apostolii impreuna cu
cu Maria, mama lui !iSUS)) 118.
printr-un cutremur fi nimicit pamintul, cind toate se vor
scufunda lumea pieri. Asculta, ce zice Domnul
Mintuitorul nostru, aratind scopul urmarit de pe care-i
: Indrazniti, Eu am biruH lumea)). Deci, vreme avem
conducator, lumea este cucerita pe seama noastra zidurile acelea, pe
care se sprijina veacului, se vor surpa.
lucrurile acestea ,trebuie sa le treaca fiecare prin cugetul sau
propriu. Tu tine pe Iisus, pentru a te conduce pr'in credinta, fa-ti
trtmbite de foc)) d,aca preot, aceasta cu atit lIlai mult cu
caci ai semintie aleasa)) 119 ti s-a dat numele de pre-
otie sfin1a)) 120, fa-ti trimbite de foc aprinzindu-le din Sfintele
de aici sa-ti scoti ideile, de aici vorbirile tale, caci de aceea se numesc
ele trimbite de foc. Suna din ele, cinta, adica, psalmi laude
cintari, imne 121, cinta duhul profetilor, tainelie Legii,
Invatatura Apostolilor.
daca sint trimbitele pe care le faci sa rasune, daca tu vei
ocoli de ori cucortuI Sfint sau ca sa spunem Cu ralte
vinte, daca nu desparti poruncile de legea -triJ;Ilbi\elor
gheliilor, ba mai mult vei face sa din tine insu1i u.n cor armo-
de ov'atii vesele, adica, daca multimea 122 de ginduri sentimente
care se afla tine fac sa se auda un glas fara note false, Itotdeauna
armonie cu ele nu vei spune odata adevarul altddata te spurci
cu minciuna pentru a face pe plac unuia mai mare. Daca nu
te face nici minia nu te scoate din sarite, daca nu te conduci
cu fuduHe fata de cei mici, daca tine nu Se lasa lor
aceste lupte C'are poftele trupuIui sint potrivnice duhului, ale du-
hUlui potrivnicetrupului)) 123, daca toate cele din slnt acord
se armonizeaza intre ele, atunci da vileag acest strigat de bucurie,
caci pentru Hne lumea a fost nimicita dobindita. Cu aceasta este
armonie ceea ce (Pavel): Iar mie Sd nu-mi fie a ma lauda, fara
numa:i crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este
riistigniIta, pentru mine !?i eu pentru lume)) 12'.
118. Paple 14.
119. 1 2, 9.
120: 1 2, 9.
121. CoI. 3, 16.
122.
123. Gal. 5, 117.
124. 6, 14.
250'
'ORIGEN, SCRIERI
G

mai tine inca ceva pe loc legat'ura cu pericopa
anume, teama ca poate n-am prins bine intelesul privitor la strigatul
de bucurie, sa nuft tratat preavulgar tema attt de Importanta.
, ,
Lasosirea 1ui Isus (Iosua},ziduriIe Ierihonultii s-au 1a ve-
nirea Iisus, meu, lumeaes,te cucerita. Insa, ce mod a fost
cucerita lumea Eu sa sa inteleg tu cla-
ritate ceea Ce se spune. Eucare pe vreau sa trec banca
Ct1 sa invatam' fmpreuna. De aceea sa ne indreptam tmpreana spre
ceea ce spune dascalul nostru Pavel,' caci lui s-a explicarea
tainelor lui incit nepoate invata modul cuma cucerit
Hristos lumea. ascu1tam ce zice el: El a cu poruncile
gheliei) zapisuI ce era asupra care era potrivnic noua l-a luat
din mijIoc,pirdnindu-I pe cruce. a dezbracat puterile
ie-a dat pe fata cu hotiirire, biruind asupra Ior prin cruce 125.
Iar prin 'aceste cuvinte inteleg ca este vorba de lupta lui Iisus impo-
triva stapiniilor impotriva omului' viclean,' dez-
biacat acuni de jefui:t de tot ce avusese .126:
, Puterile cerurilor au Hlcut sa rasune trimbiteIe lor pentru
ca staptnul acestei' lumi era, iar lumeaa fost cucerita;
toate cerurilor au lasat 5a rasuneaclamatii1e vesele Ia biruinta
']ui Hristos. ! cit de firicit trebuie sa fie popdrul, care aclamatiile
ale poporul care" tntelege aceste taine
pastreaza credinta !
IV
Dar sa vedem ce msemnatate au cele urmatoare. Iisus 127 a zis tntr-
adevar: insa sa va paziti foarte de tot ce este dat blestemului, ca
sa nucadeti sub daca ati luat ceva din cele date spre
micire ca as:upra taberei lui Israel sa nu vina blestemul sa-i
aduca pieire voua intregii adunari a Domnului 128.
tntelesul, acestor cuvinte este rirmatorul: Vedeti sa nu
nimic ce este' al veacului, obiceiurile, viciile, ezitarile care apartin
vremelniciei, blestemate sa va fie toate legaturile pe care le veti
avea cu veacul acesta, toatii adunarea voas'tra. Nu amestecati
125. Co1. 2, 14-15.
126. 12, 29.
127. ,addca. iIosua.
128. 108. 6, 18. '
OMJLlI LA CARTBA

lucrurile lui Dumnezeu cu cele ale lumii; nu sa in,tre preocup4.rile
Sfint 41 Bisericii !
indemn da Ioan cind lasa sa rasune trimbita
lei sale: iubiti cele ce sint lume 129. Pavel, de' ase-
menea, spune: Sa V'6 potriviti cu aces>t veac Caci, daC6 am face
ar insemna sa culegem ceea ce cade sub lovitU{a anatemei. De Pilda.;
dacatu ca sarbiHorile pag1nilor, 'inseamna ca
tr<>9uci anatemain biserici. Aincerca sa mersul sielelot
tainele v'ietii actiunile oamenilor, a cerceta zborul pasarHor a te
ocupa de vrajitorii de acest fel, care altadata se practicau tntrepamin-.
teni, inseamna sa muti de la Ierihon .anatema sa
tabara Domnului sa 1nfringerea poporului lui Dum-
nezeu. Dar a1te multe pacate se mai introduc din. Ierihon in Biserica,
prin care poporul lui Dumnezeu este nimicit de Sai.
Oare, nu aceastq ne invata Apostolul Puvelcind zice: Putin aluat
to.ata framintatura 131.
v
Dar sa vedem ce se petrece ma.i departe. De Ieri'honului
esle'salvata numui desfrinata Rahav. Despreacest lucru citim : a
lisat cu viata pe desfrinata Rahav casa tatalui ei, ea
mijlocullui Israel pina ziua de astazi 132.
intreba pe evrei pe cei care cU toate ca se socot
p6streaza intelesul Scripturi1 pe care-l dadeau evreii, cumtrebuie
cuvintele Rahav, desfrinata,
ce sens se spune ca mijlocul lui Isreel'
Este obice'iul Sfintei Scripturi sil se exprime chip
atunci ctnd trateazil lucruri care diiinuiesc 1a
lumii. De exemplu, cind ea zice : Acesta este
-bitilor pinil ]33, raceas,ta inseamna la lumii.Sau, se
8pWle Evangheliecil s-a rilspinditcuvintul acestuintre
In ziua de 1.34, adica pinil la veacurilor. cum se
poate;spune .ca femeiaRahav tasa'luiIsrael p1na inz.iua de
Oare, tinind de ma:mil a generetiilor urmatoare,. se poate
129. 1 2, 15.
130. Rom. 12, 2.
131. 1 COI. 5, 6.
132. 108. 6, 25.
133. 19, 31. Idee omiHile IV, 4, XIV, 2 1.
134. 28, 15:
252
ORIGBN, SCRIJ!RI At88
spune ca ea ramfne innoirea descendentilor ei '/ Sau bine-zis, nu
trebuie sa se inteleaga ca pina azi mijlocul adevaratului
IsraeI '/
Daca vrei sa te cum de Rahav mijIocuI Iui
IsraeI, baga bine de seama cum se creanga de maslin
raGacina maslinului nobil
13S
atunci vei intelege ca e corect a
ca traiesc mijlocul Iui Israel pina ziua de azi cei care sint altoiti
credin\a Iui a lui Isaac Iacob. Tot cei veniti
dintre neamuri, stntem ca crengile de maslin siHbatic, care altadata
traiau depravare, cinstind piatra lemnuI Iocul adevaratului Dum-
nezeu, am f.ost altoiti radacina Iui Iui Ilsrael), am fost pastrap ptna
ziua de noas'tra Hristos ce ne-a facut poporul de
sus, pe cind ceHilalt a necredincios, devenind popor <!e
jos, dupa proorocia din Deuteronom, unde se spune ca cel care
Hristos, capul tuturor lucrurilof, acela s-a facut cap, insa cei care
au respins pe Hristos, au fost coada 136, sau care au fost cei
. dintii au ajun5 cei de pe urma 137.

Sa ne ferim, dar, sa nu ,trecem cu peste aceasta pericopa,
unde prin pacatul unuia poate minia asupra intregului popor. Cum
adica '/ Atunci cind preo\ii care conduc poporuI vor sa He ing8duitori
fata de de limba pentru a nu vorbi de
rau pe socoteala lor, uita asprimea proprie preotiel Ior, adica refuza sa
implineasca cele scrise: Pe cel ce mustra-l de fa\a cu ItOti,
ca ceilalti sa a,iba teama 138 Scoateti afara dintre pe cel
rau 139.
preo\i nu ard de rivna pentru Dumnezeu nu calca pe ur-
mele Apostolului, care zice: Sa da\i pe unul ca acesta satanei, spre
piirea trupuIui, ca sulIetul sa se mtntuiasca 140.
Cind e vorba de cei dovedesc decit nepasare
fa\a de sfa'turHe Evanghelie-i, care spune: ca atunci cind vedem un pa-
clitos, sa ne strdduim sa-i vorbim intti intre patru ochi, tntre doi
sau trei martori, iar daca nu tine seama de acestea nici chiar dupa
135. Rom. 11, 11.
136. Deut. 28, '13.
131. 19, 30.
138. 1 Tim. 5, 20.
139. 1 Cor. 5, 13.
140. 1 Cor. 5, 5.
CARTEA IOstIA
mustrarea Bisericii nu se indreapta, atunci sa fie alungat din Biserica
sa fie considerat ca un pagin
Crutind, dar, pe unul sau pe altul, stricarea intregii Bise-
rici. Ce bunatate ce ingaduinta poate fi aceea, care de dragul dea
un singul" om, pune ceilalti primejdi:e'l Ajunge un sin-
gur pacatos pentru a minji un pppor intreg, dupa cum e destul sa fie
oaie bolnava, pentru a contamina intreaga turma, un singur
desfrinat, sau un altfel de paca1tos, pentru a intina un intreg.
De aceea, sa controlam unii pe altii, ca nimeni sa ascunda felul
lui de viIata, mai ales fata preotilor sa
nu-ti inchipui ca avea dreptul sa zici: Ce! Daca vecinul
meu, ce ma pe mine'l Aceasta e ca cum zice capul catre
picioare: Ce mii intereseazii dacii picioarele mele sint rele sufar
Nu-mi pasa de restul, capul s-o duc'a bine ! Sau, daca ochiul zice mii-
eu n-am nevoie de s'erviciul t"au, cu ce ma aleg eu daca tu
daca tu sufer'i Oare, eu ochi, sa mii de boala mii-
Cam cugeta intiistiitatorii Bisericilor atunci cind nu dau
seama C8 formam un singur trup toti _c'ei care avem singura credinta
un singur Dumnezeu, pe Hristos, Care aduna ne tine uni-
tatea Sa 142.
Tu ochiul trupului, tu care indrumi Bisericile, daca aceastii
5lujba, este pentru ca sa -jurul tau sa cercetezi, ba chiar sa
previi 'ceea ce ar pute.a sa se intimple. ta de pastor, care
pus sa vezi de turma ,cea mica a Domnului care poate da
seama de primejdiile care pindesc atunci cind merge spre prapastie,
gata sa se spinzure de stinci, oare nu se cade sa alergi ajutor Cum
de nu le chemi Cum de nu le strigi cel putin, ca le
sa sa le intorci cu strigatul tau de ocara pierdut memoria,
masura, incit mai aduci aminte de tainele Domnului a
[asat 'ceruri pe cele pentru singura oita 143, "care
s-a ratacit, a coborit pe pamint, a pus-o pe umerii Sai 144 a dus-o
c.eruri, iar umbHim sa parasim grija de oitele nesocotind
pilda pastorului. -
Prin aceasta nu vrem sa spunem ca pentru marunta preotul
trebui scos din slujba lui. Daca se intimpla sa se treaca euiva cu
141. 18, 5. exigenta Origen <l se Rahnet', La
sur Roc'h.Sc.Rel., 1950 J. Danietou, Origene,
80 Des,t1ule exempte Ier,emia, votum.
142. Col. 11, 11.
143. ,18, 11.
144. Lc. lS, 5.
254
vedere.a este data, de doua sau de trei
Hira ca el s'a se indrepte de putin, atunci trebuie folosit4
metoda . chirurgilor. Daca 1a tumoare se ungere' cu
catapIasme. ungeri care m.ooie, cu toate acestea
rezista' medicamentelor" nu mai ra'mine soIutia dhirurgioala. In
acest .seIis DomnuI : (J)aca minat'a cea dreapta te
tai-o de tine. Oare, intr-adevar, poate :truplll
nostru 1 Despre a.ceasta mina zice Evanghelia: Tai-o arunC-Q de Ia
tine!;Dar, iatace ea saspuna :D.aca ..eu, pe care tu il ..
to: ceadreapta, care .port numele de preot care ma manifest
predicind' cuvintul Dom:nului, lucrez tmpotriVia disciplinei Bise-
ricii Q normelorEvangheliei,incit sint stare sa aduc sminteala
asupra ta, atunci tu Biserica universala cu asentimentul general inla-
pe mine,mina arunca-ma departe. Da, este maibinepen-
trutine Biserica, sa te desparti de mine,mina ta,unealta de' sminteala
astfel imparatia ceruriIor, decit sa mergi cu mine iad 145.
spus toate acestea pentru ca vedem raportindu;.se Sflnta :Scrip-
tura ca un singur adus blestem. asupra fiilor lui Israel
f6st Ior 146,

Sa vedem acum de ce pacat drugul de care vorbe$te textul ;
iatii, zice .(Scriptura), un drug sau lingou de aur, pe care l-am pus
147.
. . .
nu ca furtuI unei 'cantitati atit de mici de aur, a constituit
uJ) ,pacat stare sa mur'dareasca intr-o masura atit de covir$itoare Blse-
rica DomnuIui ! Sa yedem insa, cumva intelesul mai Hiuntric aces-
tui furt scoate evidenta rautatea gravitatea 1 Exista
p1:lternica ,atractie vorbele_ filosofilor . a sectarilor multa fru-
musete cuvintarile Ei bine, .toti sinl1: oameni din
IerihoD,ului, adica oameni acestui veac. Deci, d,aca se gasesc
sofi invataturi imbracate insa afirmatii stralucitoare, acestea
<;int drug de aUf. Ia seam,a sa te ispitit de stralucirea ope-
re]or nici sa abuzezi d.e frumusetea limbajuluilor poleit cuaur.
145. Mt.5, 30. madu}.ax&lor Origen
1m Omiili'ile 56 de. ex.OmiJ.
leI. 5; XIV
i
11. Haroack, Medicinisches 'aus der KiIchengeschichte,
"Texte 00Jd Berlin, 1892, 134
146. 10s. 7, 12.
147. 10s. 7, 23. O)>ntr,a sc:ris Origen Omil. 108. 6; 12, 3;
18, 3. Omil. Ierem. 5; 2 etc. vedea stud:i<Ul .
OMlLII LA ,(:A.RTEA
255
Adu-ti aminte de porunca Iosua: bles.fem sa fie lucru
de aur gasit la Ierihon ! Daca stralucitelecompozitiiale poet,
care versurile lui melodioase cinta pe zei pe nu te
ca]zit de dulceata elocventei lui, un fel de drug de aur.
Daca il iei iI arunci cortul tau, daca ingadui sa intre
lor inima ta, atunci intina intreaga Biserica a lui Aceas-
ta au facut-o Valentin de ei. lucru l-a
[.acut .Marcion. rapit drugul de aur din Ierihon au incercat
sa b,age biserici invataturiIe sectare ale filosofilor a
treaga Biserica a Domnului.
Dar, sa pilda Parintilor, discutind cu atentie daca
cineva are ascuns cort undrug din .Jerihon, ca sa lepadam raul din
mjjlocul nos'tru: acest caz chiar daca ,actiona, Dumnezeu to1-
va invinui vinovatul; va ,zice despre sine : 'am furat un
drug de aur brata.ri curate. A:;;adar, vezi despre ,ce fel de fqrf este
vorba undrug de aur bri\tilri curate. Bratiirile curate sint fap-
tele care se amesteca nimi"C sfint, ci totul este dupa rin-
dui'ala omene,asca.ln ininviitiitur,a de credinta este pen-
trq a zice ca HriIstos este numai Om curat, ci 11 numim.
Dumnezeu om. .
Iar ceea ce s-a ftirat l.a Ierihon este un lucru necurat, adica fara
Dumne,zeu, iar a'ceasta a devenit pricina a .pacatului. Iata de ce avem
numai omeneasca despre Hristos, ci il declaram bm
Dumnezeu deoda1ta, care-I numit Intelepciunea fiara pereche, a lui
Dumnezeu 148, pentru ca, sa participam la intelepciunea
Dumnez,e!l, care esteIisus Hristos, Domhul nostru a caruia este slava'
!?i puterea vecii vecilor. !

Despre felul cum s-a oprit soarele loc J49

Indata ce au incheiat aliJanta cu' popoare, toate
celelalte s-au transfotmat din prleteni dU$mani. OCndata ce ghtbeonitii
. 0148. Int. 801. 1, 22 1 COI. 1, 24, b.ratM curoalte, OmiI. 4,
ace1ill1i iIl1 teloes. '
149. XI-d, P.G., 12 b, col. 883-886.,
Origen ,pe Ierusa.limul.ui Iebuseu, pe cind roolitJate
numele l,ui e AdQoobez,ec (108. 10, 3). se mati tiriiu,
5).
256
ORIGEN. SCR.IBRI AfJI8
au incheiat un tratat de pace cu fiii lui Israel, Jebuseus rege al Ierusa-
limului a chemat alti patru regi pentru a porni la at:acimpotriva 10r. tnsi.
vazind aceasta coalitie de cinci regi tndreptata impotriva 10rt ghibeo-
nu pus nadejde' ei, nici puterile 10r proprii, nici
tirile 10r, ci au trimis iscoade la Iosua cerind -intariri. Cu voia lui Dum-
nezeu, acesta (Iosua) sare ajutorul ghibeonitilor. acum se arat4
minunea cereasca: Dumnezeu a trimis ploaie cu pia,tra grindina de
sus a zdrobit armata celor cinci care au luptat impotriva lui Iosua.
Atunci, Iisus (Iosua), vazind mina lui Dumnezeu luptind de el,
aducindu-j numai biruinte tot ce incearca, a inaltat spre cer oruga-
ciune noua minunata: sa Hstea soarele deasupra Ghibeonului luna
deasupra AiaIon, ce Domnul va infringe acest popor. s-au
oprit din mersul lor soarele Iuna pina ce Domnul a adus izbinda asu-
pra soarele a stat mijlocul ceru1ui nu s-a grabit
catre psfintit aproape toata ziua. fost nici inainte,
aceea, astfel de care DomnuI sa asculte de glasuI omului, caci
. Domnul se lupta impreuna cu Israel. Iar cei cinci regi au fugit s-au
ascuns de la Macheda 150.
cum sint iJstorisite aceste f'apte, mai presus de fire, aduc
marturie pentru toate veacuriIe despre puterea lui Dumnezeu llU
mai au nevoie de tiIcuire din afara pentru a pune lumina stralucirea
unor astfel de fapte.
Sa incercam sa desprindem din ele insemnatatea 10rduhovniceasca.
11
Cind sufletul UllUi intra legatura cu cuvintul lui Dumnezeu
nu trebuie sa uite ca avea ca de altadata
se pot transforma nu numai ca se poate din
partea oamenilor la ceva, ci sa fie convins, Ca puterile duhul
rau sint gata sa asupra Iui. este !,ii cu eI care cauta prietenia
Iui Iisus. trebuie sa ca avea de indurat mu1tora.
Asculta pe Apostolul Pavel cum confirma aceasta cind zice: Toti care
vor sa traiiasca cucernic Hristos, vor fi prigoniti 15). Chiar SO-
se exprima asemanator: PiuIe!, cind vrei sa te apropii sa
Domnului, gate!;ite-ti sufletu1 tau pentru ispita 152.
150. los. 10, 3--6.
151. 2 Tim. 3, 12.
152. [nt. Sir. 2, 1.
CARTEA
Locuitorii Ghibeonului sint inca astazi asediati, oricit de sIabi
ar fi, din cauza cu Iisus cu toate ca sint taietori de Iem-
ne caratori de apa. Cu alte cuvinte, ai norocuI sa ultimul
Biserica din clipa ce Iegatura oarecare cu lisus, vei fi atacat de
cei cinci regi.
ghibeonitii sint parasiti, ei fndura dispret,
nici din paI11:ea IiSU1S, nici din partea dregatorilor a ba-
IsraeI urma, sint Ior.
se pare tie ca lucruriIe se petrec tot cu ca pe ne
are vedere porunca ApostoIului cind zice: IImbarbatati pe cei slabi
suflet, sprijiniti pe cei fiti indelung rabdatori cu to-
153 cind sinteti tari slabiciunile celor 154.
sta, dar, impreuna cu puterile stapiniile
Sale; ceIor care, din pricina numeIui Sau, slnt atacati de puterile rau-
lui, numai ajuta lupta, ci pina durata zilei de
lupta prelungind timpul luminii, eI lntirzle venirea noptii.

Am dori, de este cu putinta, sa aratam cum a marit Domnul nos-
tm lisus Hristos Iumina a' preIungit ziua, pe de parte pentru min-
tuirea oamenilor, pe de alta pentru zdrobirea puterilor raului.
De cind a venit lisus Iume, de atunci a inceput paca-
tuIui Iumii, dupa cum a spus-o Pocaiti-va caci s-a apro-
piat imparatia cerurilor 155. a oprit intirziat ziua sfir-
,itului neingaduindu-i sa se arate. Vazind Dumnezeu-TataI ca min-
tuirea popoareIor numai prin poate veni, a zis catre Dinsul: Cere
de Mine da neamurile Ta. sta.pinirea
marginile pamintului i56.
Deci la implinirea fagaduintei facute de Tatal, pina ce bi-
sericiIe diferiteIor popoare vor inflori se vor ajunge sa se vesteasCa
Cuvintul la toate neamuriIe ce se va mintui
tregul IsraeI157, iata cit timp se ziua iata cit e ami-
nata incheierea ei, caci tot acest rastimp soareIe nu apune deloc,
ci soarele dreptatii 158 se tot inaIta revarsind Iumina adevarului
153. 1 Tes. 5, 14.
154. Rom. 15, 1.
155. Mt. 4, 17.
156. Ps. 2, 8.
157. Rom. 11, 25-26.
158. 3, 20.
U - Origen
258
ORIGEN, SCRII!RI ALI!:S8
inimile celor care cred. Dar cind se va umple masura
cind va veni vremea stricaciunii a rautatii neamurilor, celor de
pe urma, cind, din pricina faradelegilor, iubirea multora
se va raci 159 cind nu mai ramine decit putini 1a care se
putea vadi credinta, atunci se scurta zilele 160.
Intr-adevar, Domn va putea pre1ungi durata zile1or, cind
este timpu1 mintuirii, sa scurteze durata, cind este timpul mihnirii
al pierzarii. Dupa cite pricepem, vom avea a noastra
care se pentru timpul luminii, ca sa umb1am CU-
viincios, ca ziua, sa fapte1e luminii 161.

Sa vedem acum ce inte1es au cuvinte1e: cei cinci regi au fugit
s-au ascuns 162. Am mai SpUS ca pentru sint doua fe-
luri de razboaie. Este vorba aici de razboiu1 dreptilor, cum
Sfintul Pavel efesenilor, unde, dupa cum zice Apostolu1, se in-
telege atlt 1upta impotriva trupului a singe1ui, cit impotriva domniilor,
impotriva stapiniilor, impotriva stapinitorilor Intunericu1ui acestui veac,
impotriva duhurilor raui\:atii vazduhuri 163. Insa, pentru cei
care sint intirziati inca 1upta se duce, inca, impotriva
trupului a singelui, incit sint inca asaltati de paca{ele de
slabiciunile carnii. Aceasta, cred, este indicata acest loc. Am mai
spus ca cei cinci regi au declarat razboi ghibeonitilor, care, dupa
parerea noastra, trebuie sint deci cei
asediati de cinci regi. Cei cinci regi indica cele cinci simturi ale
trupului: vederea, auzul, gustul, pipaitul mirosul, caci unul
din aceste simturi se poate cadea pacat. Cele cinci simturi se asea-
mana cu cei cinci regi, care asediaza pe ghibeoniti, cu alte cuvinte pe
oamenii cei dupa trup. ceea ce fuga poate ca
are urmatoarea semnificatie (caci este un loc adIncurile
pamintului). Intelesul ar fi acela dupa cum am spus mai inainte,
ca aflindu-se simturile trup, e1e' sint adinc infipte 1ucrurile pa-
mintu1ui, ocupindu-se de slujirea Dumnezeu, ci de slujirea
trupului, aceasta s-ar putea spune ca ele s-au ascuns pe!?teri.
159. 24, 12.
160. 24, 22.
161. Rom. 13, 13.
162. 10s. 10, 16. Despre inte[1pI',etere.a simbo1ica a .numarnlui cinci, pentru cele
cinci Origen mai multe locuri. Omi1. Num. 2 (00. Baehrens,
27). Filon e:ste a,ici, dupa cum am 61,te
163 6, 12.
eMILII IOSUA

Trebuie ca ace'ste regate, care acum sint supuse de Isus se ascund
intra, mai mo!?tenirea sfintilor sint numite par-
tea Domnului: astfel regatul din Ierusalim, sau Hebron. Ceea
ce cred eu ca chiar cele cinci simturi ale trupului, mai ina-
inte, odata ce au fost cucerite de Iisus dezbracate de infidelitatea
lor increduHi, odata ce au murit pentru pacat (pentru ca au incetat a
mai vorbi), aceste cinci simturi slujitoare ale sufletului pentru a
infaptui dreptatea Dumnezeu. se explica de ce Ierusalim,
unde stapinea mai inainte rege josnic infam, va domni
David cu mina {are Solomon facatorul de pace.
Aceste simturi despre care am vorbit. sint asediate de
puterile raului, care le atita spre pofte rele le silesc sa aduca sufle-
tului servicii
Daca, insa, credinta Hristos ramine biruitoare asupra acestor
puteri corupte, daca acestea sint rastignite pe lemnul crucii, incit
Hristos biruie!?te impotriva lor prin lemnul crucii Sale 164, atunci le
le alunga din imparatia Sa, iar sufletul devine
nirea Dumnezeu, Ierusa1imul dev-ine impariitie a Dumnezeu
se ea untemplu al Domnului.
Oare este aici tocmai despre ceea ce spune :
eram altadata fara de minte, neascultatori, amagiti, slujind pof-
multor feluri de 165. Acestea .se refera la
decit la Ierusalim, care, odinioara, afost sub sHipinirea regelui Adoni-
bezec alte ora!?e aflate sub apasarea altor regi.

Cu toa{e acestea Iisus a zdrobit pe sai, pentru ca
arate cruzimea, cum socotesc ereticii, ci pentru a arata prin fap-
tele Sale tainele viitorului, pentru ca dupa ce va fi zdrobit pe regii
care domnia pacatului, sa putem implini ceea ce spunea
profetul: Caci precum am fiicut madularele noastre roabe necuriitiej
fiiradelegii, spre ftiradelege, 10t a!?a facem acum madularele noastre
roabe drepHitii, spre sfintire 166.
164. Col. 2, 14. la reg<lltul Dav'id cel
$i Filon. Se vede.a 365.
165. 3, 3.
166. Rom. 6, 19. Despre .aouzele fa1a de .. cei doi unul .aspru,
Vechiului Testament altul bun, Noului Testament, Origen multe
locuri. se vedea indice.
260 ORIGEN, SCRIERI
De ce oare acuza aceasta pericopa de cruzime ? Este, zic ei.
ceea ce este spus cuvintele) : picioarele pe grumajii re-
gilor acestora zdrobiti-i! 1i17. Dar aceasta nu este semnul unei cru-
zimi, ci de umanism de bunMate.
Cit vrea sa ajungi tu sa putere sa calci peste peste
scorpii peste toata puterea 168, ca sa peste
aspida vasilisc 169, acest va.silisc care, altadata, a stapinit peste tine
a mentinut tine domnia pacatului, pentru ca, odata nimiciti, cei
care te stapineau, prin lucrarile pacatului, sa stapineasca intru tine
Domnul nostru Iisus Hristos, a caruia slava imparatia vecii
vecilor. Amin!

Cum trebuie intelese,
sens duhovnicesc, razboaiele
purtate de Isus (Iosua) 170

Daca, prefigurarea lor mozaica, Cortul marturiei, jertfele tot
ce de cult sint numite: inchipuire umbra a celor cere!?ti 171,
atunci poate spune, fara nici indoia1a, ca razboaiele purtate de
Isus (Iosua) zdrobirea regilor a sint tot inchipui-
re umbra a celor adica a razboaielor pe care Iisus, Domnul
nostru, le duce impotriva diavolului ingerilor rai. 1e
duce cu cu aHJfel spus, cu multimea de credin-
a ce10r care-i indruma. Caci (Iisus) este acela despre care
efesenilor ca duce lupta impotriva domniilor, impotriva
puterilqr, impotriva stapinitorilor intunericului acestui
duhurilor rautatii raspindite vazduh 172.
Vezi dar, eretic pacatos ce cum se impaca lucrurile 173 cu
cele vechi ? Cei vechi au primit fagaduinta impariitia Tarii Sfinte, a
167. 105. 10, 24.
168. Lc. 10, 19.
169. Ps. 90, 13.
170. XII .. a, M1gne, P.G., 'tom. 12 b, 001. 886 f$.u.
171. EVl. 8, 5.
172. 6, 12.
173. se vedea mai sus Omil. 105. 2 f$i fr.agm. 00.
49despre ,armonia Vechicu Nou.
OMlLII LA CARTEA IOSUA

unei tari Hin care curge lapte miere, aceasta tara fusese, pina
atunci, 10cuita de oameni de pacate, localnici regi
din cei mai decazuti. Isus intra tara aceasta cu armata
de Dumnezeu de mai poporului Israel, el ti ataca pe toti,
zdrobe$te, victorios ca rasplata a victoriei, dobinde$te
ratiile acelora pe care invins.
Evanghelia nu-ti Higaduie$te numai imparfitiile pamlntului, ci
imparatiile cerului. aceste imparatii, sint goale nelocuite, ci
sint locuite de paca.to$i, de duhuri rele ingeri Aici sala-
$luiesc vrajma$ii impotriva carora indeamna lupta Pavel, sunind din
trimbita sa apostolica. Daca Isus (Navi) rndemna osta$ii sa lupte
impotriva amoreilor, a ferezeilor, a a iebu$eilor, tot a$a ne
invata Sfintul Pavel zicind: HnU vep lupta impotriva carnii a
singelui, ceea ce inseamna ca vom mai lupta ca cei veohi pen-
tru ca lupta noasira nu trebuie sa se dea pe pamint unor
oameni ci Himpotriva sHipiniilor, impotriva puterilor, impotriva stapini-
tori1or lumii acesteia, a intunericului.
fntelegi acum ce 10curi trebu'ie sa se desfa$oare, pentru <tine,
aceste soiuri de Daca nu-ti ajung Himuririle de pina acum
trebuie sa precizam mai mult ce fel de locuri sint acestea,
atunci asculta cele ce s-au spus mai departe, anume, ca lupta se da
impotriva duhurilor rele raspindite vazduh. Acum intelegi care sint
Iocuitorii, pe care trebuie sa-i alungi prin razboi staruinta de pe
tartmurile cere$ti, pentru ca, rindul tau, sa primi, ca mO$tenire,
locurile lor lmparatia cerurilor Despre acestea vorbe$te clar
Domnul Evanghelie, care zice: Din zilele Ioan (Botezatorul) pina
acum cerurilor se ia prin staruinta cei ce se silesc
mina pe ean 174.
11
De ce rJ:e ereticule, saarunci acum im-
potriva Domnului Mintuitorului nostru, pentru ca ne cheama sa
luam cu sHiruinta imparatia cerurilor, fagactuita celor care cred
Pentru ca e limpede ca. sa depunem staruinta s-o folosim
impotriva acelora care pus stapinire pe acea imparatie, caci numai
folosind din staruinta, ajungem sa alungam pe stapin sa-i smul-
114. 11, 12. Origen p.arro .a .av.ea m ved-ere wpta duhovni-ce&SCa
acest veac, cH pe aea dusa, 1a impotriv.a ceresc, cum
Fericitul Ieronim, 1124, 00. 11, P.L., 22, 1010; 36'1
262 ORIGEN, SCRII!.RI AU!S8
gem din posesiunile rapite. Spuneti, dar, daca mai aduceti vreo
a1ta invinuire impotriva 1ui Isus 1ui Moise ?
Daca am fi vrednici ca Domnul Iisus sa deschida pa1atul
inte1epciunii Sa1e sa ne introduca comorile Saie! Acum,
insa, staruim numai pe pipaite sa contemp1am in parte sa cercetam
imaginile ca intr-o oglinda ca ghicitura 175.
Iar daca Domnul binevoi sa ne descopere mai deplin taine1e
Sale sa puna 1umina atunci vei vedea cu toata lim-
pezimea, printre care asupresc inca acum pe
Israe1, cine era ascuns spate1e voievodului din Macheda,
sau a ce1ui de a ce1ui de Lebna, vei vedea ce pacat
1auntric, 00 ratacire a sufletu1ui tau preinchipuie pe fiecare din cei pe
care i-au zdrobit poporu1 Domnu1ui sub conducerea 1ui Iisus. Cit des-
pre poporul Domnului, sint cei care asculta poruncile Lui
tin rinduieIiIe Lui, cei carora 1e-a dat puterea de a calca peste
peste scorpii peste toata puterea 176 ..
Sa ne rugam dar, pentru ca picioare1e noastre sa fie atit de fru-
moase 177 de tari ca sa poata calca cerbicia sa
sfarme capul iar el sa nu ne poata de ca1ciiul nos-
tru 178. Cine se 1upta cu succes, sub conducerea 1ui Iisus impotriva
puterilor rau1ui, merita intr-adevar sa se zica ceea ce este scris des-
pre luptatorii de odinioara: s-a intors tot poporul cu izbinda la
Iosua, sanatos teafar nimeni n-a cu limba sa impotriva
fiilor lui Israe1 179.
Vezi, ca slujind Iisus, trebuie a te intorci din
razboi sanatos neva.tamat, intrucit te atinge nici rana care
vine de sagetile cele arzatoare ale vic1eanului 180, nici necuriitire
irutina inima ta, nici pata nu tu1bura gindurile ta1e, nici
nici Iacomia nici un prilej ingiidui diavo1u1ui sa te
poata rani.
Cit despre cuvintele: ((nimeni limba, parerea mea
este ca aceasta insemneaza ca nimeni nu s-a 1audat ca a biruit,
ca Iisus este 001 care aduce biruinte1e. De aceea ei nici macar
deschid gura sa mai spuna ceva. a lucrurile Aposto1ul
175. 1 Cor. 13, 12.
176. Lc. 10, 19.
171. Rom. 10, 15.
118. 3, 15.
119. los. 10, 21.
180. 6, 16.
OMlLII LA IOSUA
263
cind a spus: Nu eu (sint cel care m-am ostenit), ci harul lui
care este cu minen 181. Cred ca 1a ceva se referea spusa Domnu-
lui: Cind veti face toate ce1e poruncite voua, sa ziceti: sintem slugi
netrebnice, pentru ca am facut ceea ce eram datori sa facemII 182.
amindoua aceste imprejurari Domnul ne da sa inte1egem ca nu
se cade sa ne mindrim cind ceva.

OCnsa Marcion, Valentin impreuna cu ei alti eretici,
nevrind sa inteleaga acest text intr-un mod demn de Duhul Sfint: cu
tnfocare au ratacit de 1a credintti s-au strapuns cu multe dureri" 183.
zic ca exista un alt Dumnezeu Q.l Legii judecator urzitor a1
lumii, care pare a Insinua acest text, cruzimea, sa stri-
veasca ceafa sa spinzure de lemn regii acelui pamint
pe care l-au invadat cu
daca ar face cerul ca Domnul meu Iisus, Fiu1 Dumnezeu, sa
reverse harul Sau peste pentrua calca picioare, cu vrerea Sa,
duhul depravarii, pentru a zdrobi duhului al duhu-
lui silei, pentru a sfarima pe demonul zgirceniei, a zdrobi
nea, a strivi sub picioarele mele duhul mindriei, apoi a
vrednici de asl\:fe1 de biruinte, ci toate acestea sa le rastignesc de
crucea DomnuIui, precum spune Pavel: lumea ('ste
pentru mine 184, apoi sa pot repeta pentru mine cuvintele de mai
sus: nu eu am alergat, ci haru1 lui Dumnezeu care este cu 185.
Daca tnvrednici sa lucrez asifel, atunci fi fericit, caci se
ya zice despre mine ceea ce s-a spus celor de altadata: Nu
temeti, nici va inspaimintati, ci imbracati-va va intari1i, ca
face Domnul cu cu care veti Iupta 184. Daca
intelege aceste lucruri chip duhovnicesc, atunci ne feri de
acest feI de razboaie spirituaIe (indicat de eretici) vom alunga din
toa'te aceste duhuri ale raului. putea
181. 1 Cor. 15, 10.
182. Lc. 11, 10.
183. 1 Tim. 6, 10. doctrina despre cei doi Dumnezei, erezie pe care
Or :Jen combate multe opere ale sale, dar mili ales arhon KeIson.
indicele acestui volum sub Marcjon.
184. 6, 11.
185. 1 Cfll. 15, 10.
186. 105. 10, 25.
264
ORIGBN, SCRJERI
de la Iisus ca mo:;;tenire sa.la:;;urile lor lor, adica. imp!rii-
tiile cerurilor, pe care le da Domnul Mintuitorul nostru Iisus
Hristos, a ca.ruia este Amin.

Despre Lachls, Lebna Hebron
pe care le-au cucerit 1111 lul Israel
187

Toate acestea li s-au tntimplat acelora ca pilde, au fost scrise
spre noastra., la care au ajuns 188.
Un care aceastii pericopa (e vorba despre un evreu
de din afara), care are trupul sau taiere imprejur de din afara,
care nu vrea sa :;;tie ce este unevreu launtric (cu Itaierea imprejur a
inimii), nu afla aici deosebit, decit descrierea de razboaie, de ma-
sacre ale de biruinta a israelitilor, care sub conducerea
lui Isus (Iosua) jefuiesc regatele unor populatii pagine.
Insa un de dinlauntru, adica un care urmeaza pe
Iisus, dar nu pe Isus fiul lui Ci pe Iisus Fiul lui Dumnezeu, inte-
lege ca intimpla.rile acestea reprezinta taine ale imparatiei cerurilor
Ilsus Hristos, Domnul meu, lupta inca puterilor raului
Si le alunga din cetatile pe care le ocupasera, adica din inimile noastre,
ca sa nu mai tmparateasca acolo pacatul, omorind pe regii care le sHi-
pineau, pentru ca sa nu mai tmparateasaa pacatul 189, pen-
tru ca, eliberata fiind cetatea inimii noastre de regele pacatului, aceasta
inima sa devina cetatea lui Dumnezeu sau imparatia lui Dumnezeu,
pentru ca sa se poata spune noua cli 1mparatia lui Dumnezeu
inHiuntrul vostru 190.
Cu alte cuvinte aceasta este lucrarea cea izvorita din deosebita
durare a lui Dumnezeu, dar pe care ereticii socotesc de cru-
zime! decursul acestei lucrari, prin care striibattnd fiecare
fiul lui a conturat imaginea iar Domnul Iisus
impline:;;te realmente acum pentru fiecare inima. Din aceste inimI peste
care se facusera inainte stapini regi rai dezgustatori,
187. Omilia Migne, P.G., tom. 12, col. 889--892.
188. 1 Cor. 10, 11.
189. Rom. 6, 12.
190. Lc. 17, 21.
OMILH LA IOSUA Q65
staptnitorului puterHor vazduhului '"'din lume, a duhului care
lucreaza acum fiii neascultatori 191, lisus sa alunge sa
zdrobeasca pe tirani, pentru a face din ele al Dumnezeu 192
templu al Duhului Sfint 193, pentru ca, precum ati facut madularele
voastre roabe unui rege nedrept, tot sa faceti acum madularele
voaSJtre roabe dreptatii, spre sfintire 194.
Sa tinem minte, dar, ca daca Isus a zdrobit pe regele Ierihonului,
pe regele din pe regele d1n Lebna, pe regele din pe regele
din Hebron, a facut'\o pentru ca toate acele care traiau intr-o
1ege a paca.tului, sub regi nevrednici, sa traiasca de acum legea lui
Dumnezeu.

Dar daca am fi dornici sa descifram sensul as-
cuns al numelor acestor vom descoperi ca ele se refera fie la
impari:itia raului, fie la aceea a binelui. De exemplu Lebna inseamna
albeata, albeata poate fi inteleasa multe feluri, ca.ci este albeata
leprei albeata luminii. posibil, deci, ca sensul unui singur
nume sa se ind'ice doua. st.ari opuse: sub conducerea regilor ra.i, Lebna
a avut albeata leprei, insa dupa d.artmarea :tre-
cind sub autoritatea israelitilor, Lebna va avea albeata luminii, caci,
Scriptura, albul este sau un termen de lauda sau unul de culpa.
Iar daca ne referim 1a care 5e cale, in Scrip-
tura calea poa1e ceva bun sau ceva rau precum citim psalmi:
Calea celor pieri iar inteles opus: Faceti
carari drepte pentru picioarele voastre 196.
Laohis poate fi inteles C8., la inceput, a fost cale a necre-
djncio!?i1or, lnsa dupa darimare jefuire, ea a fost pe cale
dreapta stapinirea Israel.
lucru se petrece cu Hebron, care se ti1cuie!?te tovara!?ie
sau casatorie. Or, inima noastra a fost mai intii cu
mire rau, cu de faradelegi, cu diavolul. Indata ce a murit
191. 2, 12
192. 2, 22.
193. 1 Cor. 6, 19.
194. Rom. 6, 19. Oa Omil. Num. 12 .dupa editia Baehrens, pag. 2'14, 4)
Origen pentru llLebnaJl - albeata sau ziipadii, ca
50. 8.
195. Ps. 1. 6.
196. 12, 13. se opre$te (<<quod det.JI 15) la t!lcuire,
3'12, nota.
266
ORIGBN. SCR1BRI
a disparut acest mire nedrept, irtima, eliberata rege de lntiiul
ei barbat, s-a unit cu un om a1 bine1ui, cu barbatu1 sau cel 1egitim
cu Ace1a despre care PaveI zice: Eu v-am logodit unui singur barbat.
lui Hristos, ca sa fecioara neprihanita 198.
astfel, numeIe aceIor cetati are seninificatie care se
Cu indoita stare a fiecarui dintre acestea.

Dupa parerea' mea acesta e cel mai potrivit fel de a intelege ra.z-
boaie1e 1ui Israe1 1uptele lui Isus (Navi) pentru darimarea
jefuirea regate1or. Aceasta explicare va da un inteles mai religios
ma1 uman texteIor care descriu jaful devastarea tuturor acestor
unde n-a sc8pat cu viata nici unul ei 199.
Bine ar fi ca Dumnezeu sa lucreze fel, atit sufletele credin-
S8i pe care 1e pentru imparatia Sa, cH ini?D-a
mea ca sa alunge toate p.acate1e din trecut sa 1e nimiceasca,
pentru ca sa nu mai licareasca mine nici un gind de vic1enie, nici
farima de minie, nici pofta sa nu gaseasca mine
ca sa nu se mai poata nici un cuvint rau gura mea! astfel,
curatit de toate pacate1e vechi, sa pot lua, sub conducerea lui Iisus, loc
fiilor 1ui Israe1, despre care scrie: se zidi cetatile
cele pustiite ale lui Iuda fi locuite 200.
Sufletul fiecaruia este darimat zidit de Iisus. Am vorbit
despre aceasta cind ne-am ocupat de Ieremia, care a primit cuvintele
gura sa, pentru ca sa piarda sa darime apoi sa zideasca sa
sadeasca 201. cred ca azi trebuie sa se dea inteles textului
de care ne ocupam s8 nu-l tilcuim dupa obiceiul ereticilor, dupa
cel al evreilor, ci precum zice Ieremia: IaHi te-am pus ziua
aceasta peste popoare peste regate ca s8 smulgi sa arunci 1a
mint, sa pierzi sa darimi, s8 sa 002. Fara indoiala ca
faptele lui Isus (Navi) de Scriptura trebulesc referite la lu-
197. Rom. 7, 2.
198. 2 Gor. 11, 2.
199. 10s. 8, 22.
200. Amos 9, 1.(.
201. Ier. 1, 9-10. se tot acest volum Omi1. ler. 16, dupa ed.
termann, 15. Citatul are tn ve<HJre cele spuse la Deut. 32, 39, el scanddliza
pe pe uc:enicii lui.
202. ler. 10.
OMILII LA CARTEA IOSUA
267
crarea pe care azi Domnul nostru lisus sufletele noas-
tre. Caci intiia fapUi. a Dumnezeu este de a smulge raul,
care era de mai inainte, adica spinii paIamida pacateIor 203. CHa
vreme radaciniIe lor tin pamintul legat de ele, acesta nu poate primi
semintele sfinte bune.

cel dintii lucru, pe care trebuie sa-l Cuvintul
Dumnezeu, este sa dezradacineze rasadul pacatului, sa smulga orice
rasad pe care 1-a TataI cel ceresc)) sa-l nimiceasca
cu foc
doua lucrare este aceea de a sa.di. Dar oare ce Dumne-
zcu '1 Moise zice ca Dumnezeu a sadit raiul 205. Dar Du.mnezeu
azi, fiecare sufletul inlatura
minia blindetea, inlatura mindria pune loc smerenia,
necuratia nevinovatia,
Nu crezi oare ca acestea sint rasadurile care-i plac
lui Dumnezeu mai mult decit cele ale unor copaci oarecare '1
Deci, prima lucrare a Cuvill'tului consta nimicirea
jghebate de demoni sufletul a ridicat fiecare
turnuri de mindrie metereze de trufie. Cuvintul lui Dumnezeu le pra-
le surpa pel1itru a ingadui sa fim, dupa cuvintul Apostoli1or
al profetilor : ogorul lui Dumnezeu zidirea lui Dumnezeu) 20t1,
zate pe teme1ia Apostalilor a proorocilor, piatra cea din capul un-
ghiului fiind Hristos: caci intf:ru orice zidire bine alcatuita
ca sa ajunga un al lui Dumnezeu Duh 201.
f de ne-am Israelul cel nou, sa avem parte de
tarii sfinte! Ca, dupa ce vor fi fost zdrobiti toti
unul, sa respire Duhul lui
Hristos sa lucreze faptele prin
printr-o intelegere cit ma'i duhovniceasca a lucrurilor dupa invatatura
lui Iisus Domnul nostru, a caruia este imparatia vecii ve-
cilor. Amin.
203. 3, 18.
204. 15, 13.
205. 3, 8.
206. 1 Cor. 3, 9. Se resimte aceste pasaje influenla gIndirii lui Cf.
Jaubert, lntroducere.
207. 2, 20.
266
ORIGEN, SCRIERI ALESE

Despre cum
trebuiesc intelese cuvintele:
Isus era virsIa inaintat zile 208.

Inca inainte de fost unii care au bagat de seama ca Scrip-
tura termenul batrin sau senior nu se refera numai cei inaintati
virsta, ci se da mai ales pentru aprecierea maturitatii de judecata
de seriozitate a vietii, adaugindu-se termenul bMrin cuvintele
incarcat zile 209. daca cineva trebuie sa se numeasca batrinII
sau senior, virtutea multimii de cui altcuiva s-ar fi potrivit
mai bine decit mai intii lui Adam, lui Matusalem sau lui Noe, des-
pre care se ca au trait, aceasta lume, cu mult mai multi decit
oricare altii '/ Or, cind avem vedere ce se spune Scriptura, vedem
cfl nici unuia din se da numele de batrin sau '
Avraam este care Sfinta Scriptura, acest nume 210, cu
toate ca a traH mai putin. Domnul ii zice Moise: Aduna-mi
zeci de barbati despre care tu insuti ca sint batrini 211. Tu, asculta-
torule, aminte, oare mai afH toata Scriptura un a1t loc, unde ter-
menii batrinl> de zilel> sint altribuiti unui pacatos'/ Or,
glasul Duhului Sfint declara pe Isus bMrinl> sau
/(inaintat zi!eII, atunci cind zice : fiind Isus ('Iosua) batrin inaintat
zileI! 212, termeni care nu se pot aplica unui pacatos, caci un pacatos
nu este inaintat zilele salej), prin urmare, el nu se prea
mult de cele ce au sa peste el de acum inainte 213, citot timpul
se uita inda.ratl> 214, se intoarce nebunia lui 215, este potrivit
deloc pentrtl imparatia cerurilor 216. Cine, insa, spre cele care
sint inaintea lui tinde spre acela este inaintat zileII.
acum Domnul spune lui Isus (Iosua) : Tu inaintat zile 2111,
208. a XVI-a. P.G., tom. 12 bis, co1. 905.
209. Fac. 35, 29. Pra.gment&, .aceasta se p1istreaza in gooce!1te, r>eprodus!i
cu mici doos.ebiri, la de Comm. J08, Migne, 1,
1024, reprodusa la Baehrens, 394--398.
210. 18, 11.
211. Num. 11, 11.
212. 108. 13, 1.
213. 3, 13.
214. Lc. 9, 62.
215. Pilde 26, 11.
216. Lc. 9, 62.
217. 108. 13, 1.
OMILII LA CARTEA 269
Nu daca nu cumva s-ar putea deduce din acest pasaj ca atunci
clnd a vorbit despre inaintarea virsta a 1ui Isus (Navi), Domnul a
spus un adevar limpede cunoscut de toti. ce ar consta aceasta
proorocie atit de mare, 'adresata oamenilor, incit sa zica unui mo:;;neag :
tu e:;;ti batrin, cita vreme acest lucru este un adevar cunoscut de ?
Eu cred ca, intr-o oarecare privinta, da, este aici marturie impunatoare
jn favorul fiului Navi, cind ii spune: tu inaintat zile. Da,
masura care imi este ingaduit a expune a descoperi tainele
divine. Caci daca soare1e de pe cer produce znele acestei lumi, tot a:;;a
soarele dreptatii 218, da na:;;tere la zile duhovnice:;;ti, luminate de
lumina adevarului de faclia intelepciunii. De aceea, daca indeplinim
prescriptele lui Dumnezeu decursul acestei care, cum zice Iacob,
este tacuta din zile putine grele 219, atunci sa pazim curati
lumea aceasta sa biruim pe vrajma:;;ii potrivnicii cei
launtrici, caci atunci indepartam de acele zile scurte grele
propa:;;im zilele ve:;;nice bune sub semnul luminos al soarelui ve:;;-
nJc. Cred ca a:;;a trebuiesc intelese cuvintele sfinte: Isus era inaintat
ziIele sale.

Dar, intrucit avem obioeiul ca cele zise despre Isus Navi sa le
punem legatura cu Domnul Mintuitorul nostru, atunci caruia din
cei doi se sa-i spui batrin inaintat zile Oare nu
celui ce este inceputul a toate care e mai nascut decit ,toata
Iaia de ce, fara indoiaHi, atributul de batrin intelesul
deplin a1 cuvintului nu se potrive:;;te decit Domnului numai Lui, pen-
tru ca inainrte de n-a existat nimeni. Desigur Scriptura poarta
altii atributul de ceI batrin, de ceI in virsHi sau de ar,hiereu, insa
DomnuI Iisus este singurul care e numit Arhiereu mare 220, dupa cum
printre pastori numai este Mai-mare1e pastorilor 221, iar printre
cei vechi sau batrini singurul numit Mai marele batrinilor printre
episcopi Mai mareIe episcopilor, caci daca exista vreun Dumnezeu
se cuvine oarecare marire, atunci sintem siguri ca Mintuito-
ruIui nostru se cuvine in'primul rind, caci este capul 222 tuturor.
218. 3, 20.
219. Fac. 47, 9. se vedea Omil. Ios. VIII, 7.
220. Ev!. 4, 14.
221. 1 5, 4.
222. 4, 15.
270
ORIGEN, SCRlERI

Ori, iata ce adauga. a1C1 dumnezeiesc: Tu e$ti virsta
inaintata, dar de luat a mai ramas mult 223.
cele de mai s-a SpUS, dupa cum constatat, ca: S-a
pamintul de razboi 224 Isus (Iosua) a luat tot 225_
Or, iata ca acum scrie: pamint de 1uat a ramas
nlult. Crezi cumva ca Scriptura ar contradictii? Despre a$ct
ceva nici maoar n-ar trebui sa pomenim. Daca cauta inte1esul
duhovnicesc 1ucrurilor, atunci nu mai gasi nimic
Sa seama de intiia venire a Domnului Mintuitorului nostru,
care a inceput sa arunce saminta Sau pe cind a PUs
pe tot pamintul numai prin puterea Sale, pe
fuga puterile potrivnice pe ingerii razvratiti, care se Hicusera
peste duhurile popoarelor acela$i timp a cuvintul Sau, 'ras-
pindindu-$i astfel bisericile Sale. Aceasta este prima luare stapi-
nire a intregului pamint. dupa mine, ascuIHitorule, pe pirtia abia
perceptibila a cuvintului, arata ca exista a doua ocupatie
a unui pamint, despre care s-a SpUS Isus (Navi) camai este mult.
Asculta ce spune despre acesta PaveI: trebuie sa imparateasca
ce va pune pe toti Sai a$ternut picioareIor Sale 226.
Acesta este pamintul despre care s-a spus ca a fost Hisat pina ce toti
vor fi SUPU$i sub picioarele Lui astfeI va cuprinde toate popoa-
re1e mO$tenirea Sa Pamintul care a fost ne1uat seama sint toate
tinuturile filistenilor toti cei cele urmatoare 227.
ce prive$te timpuri1e noas'tre, multe 1ucruri au ramas inca
nerezolvate sint inca la picioarele lui Iisus. Or, Dom-
nul Hristos, pe acestea trebuie sa le cuprinda. Caci nu poate avea
loc lumii daca nu vor fi supuse mai intii toate, dupa cum zice
profetul: Toate neamurile vor sIuji Lui 228, de la margine la
alta de 1a riu pinil' la marginile lumii.lnaintea vor ingenunchia
f'tiopienii 229 din tinuturile din cealalta a Etiopiei ii vor aduce
daruri 230.
223. 108. 13, 1.
224. 108. 11, 23. Procopie de Gaza, Comm. J08., Migne, P.G., 87, 1024 C-1025
225. 108. 11,23.
226. 1 Cor. 15,
'.1.27. cei Ia 108. 13, 2-3
228. 71, 11.
229. Ps. 71. 8--9.
230. So!. 3, 10.
OMILII LA CARTEA IOSUA
1211
Rezulta, de aici, ca, la a doua venire, Iisus luain stapinire
tregul pamint, din care ramasese mult de cucerit. Dar fericiti sint
cei care au fost cuceriti la intiia Lui venire! fi, intr-adevar,
incarcati de daruri cei care cu rtoa,ta. impotrivirea atitor
atacurilor atitor potrivnici, dobindesc, ra.zboi pe calea ar-
melor, partea lor din pamintul fagaduit. Dar, clipa care supunerea
fi fost adusa indeplinire, sila, ziua cind trebui
micit cel din urma, adica moartea 231, nu va fi buna-
vointa pentru cei care au fos>t

dupa Junga in$irare de Scriptura des-
pre cei din Sidon : pierde pe sidonieni de 1a fata lui Israel 232.
Au fost amintiti canaaneii cei care se gasesc tinuturiledinspre
Egipt, cei care se af1a tinutul Aocaronului partea stinga a riului
(Iordan), precum multime de alte popoare. Dar, numai despre sidonieni
zice Domnul ca-i nimici. Sidonienii, insa, precum am spus mai ina-
inte, inseamna Ce altceva se intelege ace$ti vinatori
rai, pe care Domnul ii va nimici, daca nu puteriIe despre care
profetul zice : au intins cursa picioarelOI mele 233, pentru a vina su-
fletele a le artrage, pe spre pacat 1 De aceea ii
Domnul. Cind vlnatorii fi cind nu va fi nimeni pentru
8 intinde curse plase ca sa atraga suf1etele pacat, atunci fie-
care va sta sub vita sub smochinul lui 234.

Insa, azi s-amai citit ca Moise a dat unora partea lor de
235. Dupa aceea citim ca Iosua, porunca Domnului, a impar-
tit oameni1or sai partea cuvenita 2:16. A$adar, cel dintii care a impartit
mO$tenire, a fost Moise, 81 doi1ea Iosua 237. Moise trebuie sa inte-
Jegem Legea. Cei care au trait dupa Lege au primit cei dintii partea de
insa afara tarii fagaduintei, caci cind au primit pamintul
lor ei nu l-au ocupat realmente, nici nu l-au impartit intre
231. 1 Cor. 15, 26.
232. 13, 6.
233. 108. 14, se .vedea XIV, 2 1a Baehrens, 379-381.
234. Mih. 4, 4.
235. 108. 13, 8.
236. 105. 14, 1.
237. Intextul este lsus, :adi<:d al lui Navi (105'11,a).
272
ORIGEN, SCRIERl
ei, ci au sa primeasca abia de 1a Isus partea 10r. Nu se vede,
aceasta cele ce spune Epistola catre unde Apostolul scrie
despre parintii cei dintii, care pla,cura lui Dumnezeu pentru credinta
Ior'? adaugind zice: Toti care pentru credinta au fost
de pomenire, n-au primit ce 1e fusese fagaduit, pentru ca Dumnezeu rin-
duise pentru ceva mai bun, ca sa nu fara 238.
De acum, ei ,aU luat stapinire cele ce 1e-au fost tagaduite s-au
ni!;itit 239. au fost considerati de ciHre Moise vrednici primeasca
Dar ei, inca, lupta impreuna cu aceia care slujesc o!;itirea
Iisus. cine sint cei care lupta, ce fe1 de 1upta duc acum 1 Eu
cred ca toti Parintii care au adormit inainte de luptaimpreuna cu
stau intr-ajutor cu rugaciunile 10r. am inte1es eu de la
unu1 'din batrinii dascali care tilcuia textul din cartea Numerilor,
spune: ((Aceasta inghiti sinagoga noastra cum maninca.
boul iarba cimpului 240. a ex:plicat pentru ce s-a intrebuintat asttel
de asemanare, daca nu pentru a face sa se inte1eaga, acest 10c, ca.
sinagoga DomnuIui care ne-a precedat prin sfinti, va .inghiti cu limba
gura sinagoga cu alte cuvinte zdrobi pe
prin rugaciunile mij10cirile ei.
Nu cu arme, deci, avem de luptat impotriva celor ne-
YB.zuti. ci prin rugaciune, prin patrunderea cuvintului lui Dumnezeu.
prin fapte bune pringinduri curate. A!;ia au luptat batrinii
care au biruit prin credinta faptele lor 241. Ia1a ce este scris despre
au crezut Domnul Moise sluga Lui. Atunci Moise a ctn-
tat cintarea aceasta a zis : sa Domnului, ca cu slava s-a prea-
marit 242.
Sa avem, dar, credinta deplina, fapte rugaciuni
neincetate, sa cautam sa patrundem cuvintul Lui sfint sa inte1egem
lucrurile chip duhovnicesc, pentru ca astfel, ca cu ni!;ite
.arme ale lui Dumnezeu, sa stam impotriva uneltirilor 243,
('hemind pe Dumnezeu ajutor, prin Iisus Hristos Domnul nostru, a
caruia este slava 1;ii puterea vecii vecilor. Amin 244.
238. 11, 39-40.
239. 10s. 1, 13.
240. Num. 24, 4. Minunata afirmare despre Bisericii. Aici Origen e de
Despre cele doua popoare, al Vechiului Noului
<iintre care cel dintii na luat flirli 11, 39-40) el
Omjl. 1e$. 4, Omjl. Num. 5 4.
241. 2, 14.
242. Num. 14, 31 i?i 14, 1.
243. 5, 11.
244. 1 Pt. 4, 11.
CARTEA IOSUA

Despre aceea ca:
ffLevitii n-au primit pamint
ca 245

Precum cei care prirnesc Legea slujes,c inchipuirii umbrei celor
(:ere$ti" pentru ca Legea este numai umbra Legii celei adevarate,
tot a$a calca pe urma inchipuiri $ia umbre a lmparatiei ce-
re$ti cei care se ocupa Iudeea cu impartirea de pamint. Caci
adevarul exista numai ceruri, pe cind pe pamint doar inchi,puire
umbra a adevarului. Iar cita vreme staruie aceasta umbra pe pa-
mint, exista IerusaIim pamintesc, exista tempIu, exista
illtar, exista un cult vazut, sint arhierei preoti, cu ora$e cu sate
in Iudeea, a$a cum sint descrise aceasta carte din oare citim acum.
Cind s-a coborit din cer, deodata cu venirea lume a Mintui,to-
ruIui nostru Dumnezeu, cind Adevarul pe pamint a rasarit $idreptatea
djn cer a privit 247, atunci au incetat umbrele inchipuirii. Caci Ieru-
salimul templul lui s-au prabu$it, altarul a disparut a$a fel incit
nici pe munteIe Garizim, nici Ierusalim mai este locul unde se
aduce inchinare pentru ca: adevaratii inchinatori se inchina Tatalni
Duh adevar 248. De aceea, deodata cu venirea adevarului, a
incetat inchipuirea umbrei. De cind s-a zamislit sinu1 fecioare
de Duhul Iui Dumnezeu de CeIui Preainalt 249, de atunci
tempIul, cel zidit din pietre, s-a nimicit. Venind arhiereul bunurilor
toare 250 incetat arhiereii taurilor tapilor 251. Cind s-a spus :
.iata Dumnezeu, Cel ce ridica pacatuI lumii 252, atunci a
fost inlaturat mielul luat turme, care a fost junghiat zadarnic vreme
'de atitea veacuri.
Daca toate aceste lucruri, care fusesera date mod voalat celor de
demult, incetat deodata. cu ara.tarea adevarului, era de a!;iteptat ca,
245. OmiJia a XVII-a, Migne, P.G., tom. 12 b, coI. 909-913.
246. Evr. 8, 5.
241. Ps. 84, 12.
248. [os. 4, 23.
249. Lc. 35. Orige.n, De princ. 1, 4: caci cei care se inchi.nau Ierusalim
cumbrei inchipuirii, nu se tnchinau lui Dumnezeu nici duh, nici udevar.
!;l cei care se tnchinau pe muntele Garizim.
250. 10, 1.
251. Evr. 9, 13.
252. 1, 29. Idee reluata aproape ldentic Omil. Lev. 10, 1 i Jaub&t, 312.
J8 -
274
ORIGEN, SCRIERI
odata ce a fost oferita imparatiei cerurilor, pa-
ffiinteasca sa inceteze. Temeiu1 pentru oare toate ce1e vechi au luat
este ca orice gura sa fie inchisa ca toata 1umea sa fie supusa
inaintea 1ui Dumnezeu 253, pentru ,ca nimeni din acest popor necredin-
cios sa mai gaseasca temei pentru necredinta proprie. Daca ei
nisera de 1a umbr,a 1emplului, umbra adevarului, arhierei
preoti, fata de aceasta continuitate a vechiului cult, aveau impresia, pro-
habil ca s-ar indeparta de Iinia religiei daca ar trece la credinta cea
adevarata. De dupa planurile Providentei divine, a fost necesar
sa se inHiture ce se planuise mai inainte pe pamint, pentru a se
indica, oarecum, calea ce aveau de urm,at cautarea adevarului,
atunci cind au luat inchipuiri1e. .
tu evreule, cind la Ierusalim, aceasta cetate paminteasca,
pc oare ruina facuta praf sa plingi, cum
faceti acum, purtindu-va ca copii 254, nu te tingui, ci cauta\i
cetate cer, loc sa-ti cauti una pe pamint. Ridica-ti privirea
sus vei gasi acol0 Ierusalimul cel de 5US, care este mama
noastra, a tuturora 255,
Daca vezi altarul parasit, nu vreau sa te intristezi,daca nu vei m,ai
gasi arhierei, nu vreau sa-ti pierzi nadejdea, caci exista cer un altar
apropierea caruia s1a Arhiereul viitoare, ales de Dum-
nezeu dupa rinduiala lui Melchisedeo> 256, Caci bunatatea indurarea
Dumnezeu au fost acelea care v-au indepartat de la pa-
minteasca, pentru ca sa dobinditi pe cea cereasca,

Sa vedem, ce s-a descris umbra, caci umbra Legii
este aceea care schiteaza liniile adevarului. se ca au avut
(oc prima a doua impartire a intiia prin Moise,a doua,
mai import-anta, prin Isus (Navi). Moise repartizeaza bunuri din-
colo de Iordan, pentru semintia Ruben, a Gad pentru juma-
tate din semintia lui Manase, pe cind toate celelalte triburi dobin-
desc mo:;;tenirea prin mijlocirea Isus (Navi).
Am aratat alt loc, ca, cei care placut Dumnezeu prin Lege
care au fost premergatori acelora care se de fagaduinte
253. Rom. 3, 19.
254. 1 CO!. 14, 20.
255. GaI. 4, 26.
256. 5, 10.
OMILlI LA IOSUA
fJ.75
credinta Iisus, inca primesc cele ci pe
aceia, care, urma lor, vor fi bineplacuti Dumnezeu intr-o altii
epoca decit a Jor,dar pastrind unitate.a credintei, dupa cum zice Apos-
LoJul: ca ei sa ia fara QOi 257. Cu toate acestea, levi-
tii n-au primit nici de la Moise, nici de la Isus (Navi), caci
Dumnezeu este partea lor 258. Oare se trage ,de aici concluzia cii
Biserica Domnului sint care pe toti ceHalti prin virtu-
tile vredniciile lor, caci despre ei ne spune Scriptura ca Domnul
este lor '/ daca ne este ingaduit sa aratam oarecare
indrazneala, legatura cu aceste lucruri, sa cercetam cit de putin adin-
cimile 'acestor taine, ca sa vedem ,daca nu cumva imaginea preotilor
a levitilor ascunde urmatorul inteles: mijlocul poporului, adica a
acelora care sint mintuiti, partea cea mai mare cel mai mare numar
din ei au credinta celor simpli tematori de Dumnezeu, incit sint pla-
C'tIti prin fapte bune, prin moravuri cinstite prin alese
ale faptelor lor. Dar sint putini, chiar foarte rari, cei ,care se dedica
telepciunii $tiintei, pastreaza inimile lor curate cultiva cele
mai frumoase virtuti. lor le ingaduie sa aleaga calea pe care
pornesc ceilalti mai simpli, ca sa ajunga la mintuire. sint cei infa-
ti$ati aici cu numele de preoti leviti, ca
lor este Domnul, adica intelepciunea, pe care au mulit
deci't orice altceva.
Cutoate acestea constat oarecare deosebire intre imparteala
Moise cea a Iisus : Moise, pamintul de dincolo de Ior-
dan, intredoua trihuri jumatate 259, n-a dat levitilor partea de laca$
care li s-ar fi cuvenit, cita vreme Iisus le-a dat numai cadrul
semintiilor, pe care le-a rinduit el insu$i, ci chiar mijlocul acelora
pe care Moise Ie rInduise dincolo de Iordan 260. asigura Ieyitilor Ia-
ca$uri fiecare semintie, ca prin aceasta sa patrundem mai deplin
frumusetile tainelor sale. Caci aceasta clasa a levitilor sau a preotilor,
inchina activitatea lor intelepciunii Dumnezeu,
putut primide la Moise partea ei de sala$, pentru ca Moise
era slujitor al Adevarului, slujitorul umbrei inchipuirii. Iisus,
Domnul nostru, era intelepciunea Dumnezeu 261, e acela care
257. 11, 40. se vedea Omi1. J08. 3, 2.
258. 108. 13, 14.
259. 108. 13, 8.
260. 108. 21, 1. D.osebiToo inke simpli Mce poarte din
lui Origen. se vedea cele 5Puse introductiv.
261. 1 COI. 1, 24.
276
ORIGEN, SCRIERI
procura inteleptilor 10r. Moise putea spune: Du-te,
de-ti tot ce ai, averea da-o saracilor vei avea comoara cer,
urmeaza-Mi 262, caci aceasta insemna sa dai parte levitilor, mai mult
pntea spnne Moise, de pilda care se leapadade tot ce are,
poate fi ucenicul Meu 263, tot putea spune Moise: Cel ce
pe tatal sau pe mama sa pe frati pe surorl, pe fii, chiar
viata sa acela poate sa fie ucenicul Meu 264. Aceasta n-o
putea spune Moise de aceea putea darui pentru preoti
leviti.
Fericit este acela care atare implinirea
poruncilor Iisus! ca acela va obtine de l,a Iisus, viitor, 10ml
unui ceresc, lucru pe care Iisus, Domnul, il spune: pa-,
rinte voiesc ca, unde sint Eu, acolo sa fie ei impreuna cu Mine ... 265
ca toti sa una, dupa cum Eu intru Tine Tu intru Mine
sa fie una intru Noi 266.

Daca vei auzi zicindu-se ca celor a celor
buni este Domnul, te vei intreba, nepriceperea ta, ce anume
inseamna asemenea expresie, tine aninte ca Domnul este intelepciu-
nea 267. Daca spune cineva ca lui este Domnul, sa ca
acela va alege intelepciunea drept Domnul este numit drep-
tate 268, daca Domnul este ta, vei dobindi ca drep-
tatea. Domnul este pacea 269, Domnul este Hmintuirea 270, este
scapare, Domnul sint ascunse toate vistieriiIe intelepciunii ale
211. Toate le primidrept
Cu toate acestea, cei despre care se zice ca lor este inte-
lepciunea lui Dumnezeu, adevarul dreptatea Lui, aceia primesc laca-
lor impreuna cuaceia ,a caror se afIa. inca pe pamint, pen-
tru ca aceasta infratire sa ingaduie, celor care pot, sa se impar-
262. 19, 21.
263. Lc. 14, 33.
264. Lc. 14, 26.
265. In. 17, 21. cf. Qrigen, Comm. in 32, 31; Preuschen, 53, 32
ed. Robinson (dupa Baehrens, 404).
266. In. 17, 21.
267. 1 Cor. 30.
268. 1 Cor. 30.
269. 2, 14.
270. 1 Cor. 1, 30.
271. Col. 2, 3.
OMIL!I LA CARTEA IOSUA
CU ajutorul altora din cunoa!jterea lui Dum-
nezeu, din adevarul cuvintul Sau.
se face ca iconomia planului dumnezeiesc (de mintuire) se
linde la cel neinsemnat dintre muritori, pentru ca fe1ul
acesta cei care la inceput nu sint stare sa primeasca harul divin
sa se invredniceasca.de lumina., multumita acestei primiri la loc.
se impline;;;te ceea ce este scris: Celui cu mult nu i-a prisosit
ce1ui cu putin nu i-a lipsit 272, precuiIll ceea ce spune Apostolul ca-
tre corinteni cu privire la sfintii din IeruS'alim: Prisosinta voastra sa
lipsa acelora, pentru ca lor sa implineasca lipsa
voastra 273.
Deci levitul preotul, care nu au pamint, primesc porunca de a con-
vietui cu israe1itu1 care are pamint, pentru ca preotul 1evitul sa
de la israeHti 1ucrurile care le lipseau pentru
ca, la rindul 1ui, israe1itul sa primeasca. de la preot levit lucrurile
pe care le avea. Intr-adevar, Legea lui Dum-
nezeu a fost incredintata num.ai preotilor pentru ca ea sa
singurul scop al 10r, ca sa se indeparteze de orice
indeletniciri lume;;;ti, sa se dedice numai cuvintului lui Dumnezeu. Dar,
a se devota deplin, trebuie sa faca uz de serviciU:l laicilor.
Caci, daca laicul nu procura. cele trebuitoare preotului atunci
grijile lor ii vor sa se dedice cu totul legii Dum-
nezeu. Iar daca nu se dedica nu se consacra prinactivitatea
Iegii Dumnezeu, e;;;ti Ice1 periclitat. Aceasta lumina a ,cunoa$terii,
care este se intuneca daca tu nu te de untuldelemn
al candelei din vina ta se va implini ceea ce a spus Domnul :
t<Daca orb pe orb va calauzi, vor cadea groapa 274. Iar tu
le faci vinovat de ceea ce spune Domnul:. HDaca lumina care este
tine e intuneric, dar intunericul cu cit mai .mult ! 275. bine! pentru
sa straluceasca preoti lumina cunoa$terii, iar candela lor sa fie
necontenit luminoasa, siHi f.aci datoria, indeplinind ceea ce Domnul
porunce$te spre fo10sul serviciului preotesc. Caci, daca, din intimp1are,
ei au primit cele necesare de la anume nu ca pe fapta 'de zgir-
272. 2 CQl. 8,
273. 2 COl. 8, 14.
274. 15, 14. Merita sa fie subliniat ,aici cuplul israeliIo-levitic al Vechiului
ca poofigurare a cuplului laic-cleric din Noul Testament, ceea ce la el se
Inttlne$te destul der1a:r, Ipeni['u ca de regula, dnd un istoric, vede
el prefigurare a unei realHlili spirituale, :m1istice. se vedea coment,aru] lui Jau-
bert, cit., 380.
275. 6, 23.
218 ORIGBN, SCRIBRI
cenie, ci ca pe un dar de bunavoie 276, dar ei sint nepasatori a se
dedica studiului, a se inchina cuvintulni Dumnezeu, a cugeta
ziua noaptea Iegea dumnezeiasca, atunci sa ca ei sint aceia care
raspunde inaintea Domnului de mintuirea sufletelor.
Sa ne indreptam, dar, ruga noastra spre indurarea Dumnezeu,
Celui atotputernic, pentru ca sa binevoiascasa lumineze cu
mina Sa, cu adevarul Sau, cu straluctrile Sale Sau sa ni-L
dea ca pe faclie a picioarelor ca pe lumina cararilor
noastre 277, care e Domnul Iisus Hristos, adevarata lumina a
lumii 278, pentru ca a Lui este slava puterea vecii vecilor. Amin 27
XVIII
Despre inceputurlle
impartlrl1 de catre Isus .
... Cum a ventt Caleb la Iosua
sa-l ceara Hebronul 280

Sa invatiim din Lege cit de folositoare ne este descrierea impartirii
tarii, impartire despre care ne spune Scripmra ca a fost facuta mai intii
de Moise 281 a,poi de Isus (Iosua). insa, vom avea aceea!?i ati-
indine fata de cele doua impartiri, ci sesizind deosebirea 10r, vom re-
tine din amindoua pe singura care ne-a foSfl: lasata de Dom.-
nostru Iisus.
acel pamint, care este dincolo de Iordan 282, a fost impartit de
Moise, timp ,ce pamintuI sfint, pamintuI cel bun, I-a impartit Isus
impreuna cu mai marii semintiilor Israe1
283
Vezi, dar, ca de indata
ce Mintuitorul va incepe sa imparta adevarata a tarii sfinte,
atrage de partea Sa pe adevaratului Israel, pe Israelnl
celduhovnicesc. cine sint noastre frun-
Bisericii, daca Sfintii Apostoli carora MintuitoruI le-a spus :
276. 2 Cor. 9, 5.
277. Ps. 118, 105.
278. 1n. 1, 9.
279. 1 4, 11.
280. a XVIII-a, Migne, P.G., tom.. 12 b, coI. 913-915.
281. Pentru intreaga omilie s-a pastrat prescurt.area fidela grece$te, la
Migne, 87, 1028 ABC, reproduse 1;). Baehrens, 406-412.
282. 1e$. 3, 8.
283. 10s. 14, 1.
OM1LII LA CARTEA IOSUA
219
eti !;iedea !;ii pe nouasprezece tronuri, veti judecacele doua-
sprezece semintii ale lui Israel 284. rn timp a fost asociat la im-
partire un preot, care este cuvintul tainic mistic al lui Dumnezeu,
cleoarece este SpUS ca Isus Eleazar au convenit pentru a imparti pa-
mintul.

Sa vedem, dar, cine este cel dintii care a primit din
rniinile lui Isus (Iosua) Scriptura zice ca ,acesta a fost Caleb, fiul lui
refone, caci el e intiiul care cere staruie cu vorbe temeiuri, vorbe
despre care ca ne pot fi de folos pentru mintuire.
Caleb se Cd inirna. Cine este cel ca inima, daca nu
care toate treburile inchina munca gindirii, care nu
numele unui oarecare membru al Bisericii, ci este identificat cu
organul cel mai important din adica cu inima, ceea ce inseamna ca
toate lucrarile sale, el se conformeaza ratiunii intelepciunii orin-
toate treburile ca cind el fi inima
ce pe Iefone, tatal sau, acesta se conver-
tire. Acest Caleb este,deci, fiul convertirii. Ce alt inteles poate avea
decft ca, intorcindu-se la Dumnezeu, a produs un asemenea efect incit
inima sa a nascut fiu care este inima Orice om, deci, ,care se daru-
gindurilor divine care staruie cu intelepciune judecata, este
Caleb. Acest Caleb a fost indrUJlIlat, mai intii, de Moise, iar mai
de Isus (Iosua), care I-a asistat zis: Tu ce a zis Domnul catre
Moise, omul lui Dumnezeu ? 285. Tu cuvintul pe care 1-,a spus
DomnuI. cine oare putea cuvintuI pe care Domnul I-a spus
Moise, daca nu Iisus Nimeni n-a patruns indrumarile sale,
intelesul Legii, ca Iisus, caci este cel care ne-a invatat desco-
perit toate, este cel care a descoperit lui Pavel ca legea e duhov-
niceasca 286.
Dupa cum s-a spus, vorbind despre C,aleb sa vorbim despre mine
despre tine. mie tie ne-a vorbit Moise. Asta-i totuna cu ceea
cc zice Domnul ca: daca fi crezut Moise, ati fi crezut
284. 19, 28. Chipurile lui Iosua Eleazar sint preinchipuiri ale Fiului lui
Dumnez,eu, cel dintii oa voievod, celalalt oa preot, cum reiese clar din rezumatul
grecesc al lui Procopie.
285. Ios. 14, 6. Inima are de ca l,a 8t01ci, lucru pe care Origen
pa:re a-l fi lu'at de 1a Filon, j,a'llbert, 386-387. La fel Filon, De mut. nom. 124; Baeh-
rens, 407.
286. Rom. 7, 14.
280
ORIGBN, SCRIBRI
cacl despre scrie aceIa 287. Mie, adica Iegatura cu tema
CaIeb care este inima. Este sigur ca Moise a scris despre inima, eI ale
carui scrieri abunda inteIepciune prudenta. zice: Cita putere
aveam atunci, tot atita am acum 288 . Sfintul este, prin urmare,
putere, prezent ca trecut, probIemele ca
cele vechi, Evanghelii ca Lege. Iata ce zice el: are ace-
putere azi, vremea Iosua 289, ca altadata sub Moise, caci
inima vegheaza cu putere tainele celor doua Testa-
mente.

Sa vedem, acum, rugamintea pe care Caleb, fiul Iefone, a adre ..
sat-o Isus : Eu cer, zise el, muntele acesta, de care a vorbit nom-
nul ziua aceea 2941.
Sfintul cere nimic neinsemnat pamintesc, nimic din ce se ga-
fundul vailor, ci el cere munte inalt, munte acoperit cu
,mari intarite. Scris este doar: Acolo sint enacheii, care au
cetati mari tari 291. daca a cerut, e ca a cunoscut de
a Iupta, dupa cum este scris: Inteleptul ia cu Iupta crunta cetatea
rastoarna intariturile in puneau nadejdea 202. Crezi,
ca daca Solomon a spus acestea a voIt sa ne invete pe ca
leptul cetati meterezele zidite din pietre 1
lesul acestor cuvinte este urmatorul: ora$ul meterezeIe indica
taturile judecatile cn care filosofii construiesc toate parerile profane
potrivnice Legii divine, care sint observate de pagini barbari. La
numarul de pareri josnice de intarite, pe munti, trebuie
!;d adaugam $i afirm:atii1e pe care ereticii Ie atribuie Scripturii pe
care ei Ie a$eaza ca pe munti inalti. Acestea sint cetatile pe care
!e darima inte]eptii proclamind cuvintul adevarului, minciu-
pe care le rastoarna berbecul adevarului, precum Apostolul Pavel
287. ln. 5, 46.
288. 5, 46.
289. 105. 14, 11.
290. 105. 14, 12. se vedea Omil. ler. 12, ed. Klostermann, 98. vorba
de Enakim S<iU
291. 10s. 14, 12.
292. pjlde 21, 22.
OMILII LA CARTEA IOSUA 281
zicea: surpam gindurile toata trufia care se [idica impotriva
Dumnezeu 293.
astazi inaintea Isus, preainteleptnl Caleb, marturisind
(:a e tare [azboi gata de lupta, ca sa spunem invoirea
sa se bata, sa atace pe inteleptii veacului, pe cei care afirma minciuna
,locul adevarului, sa-i biruie, sa-i invinga sa rastoarne intreg edi-
ficiul spuselor 10r. De aceea, vazind insufletirea lui Isus, il binecuvin-
teaza 294. Fara indoiala binecuvinteaza astfel de dorinie, de cute-
Dar tu, daca' vrei sa te dedici invataturii, cugetind legea lui
Dumnezeu, duhnl inteJepciunii devenind ca inima Legea lui
Dumnezeu, rasturna cetati mari intarite, adica nascocirile minciu-
invrednicindu-te de binecuvintarea lui Isus astfel de
1a el Hebronul.
Dar Hebron se comuniune ori casnicie.
Acesta ar putea fi intelesnl pericopei :, cea dubla pe care
Avraam a pregatit-o se aici 295, unde odihnesc patri-
<Irhilor ale sotiilor 10r, adica a lui Avraam cu Sara, Isaac cu Rebeca
r
Iacob cu Caleb a 'meritat, deci, sa primeasca ca
1ele parintiIor sai, fara indoiala, pentru ca prin intelepciunea care
intr-insnl care i-a dat putere atit vremea lui Moise, cit a lui
Isus, sa inteleaga rostnl acelSltor tmperecheri sa le patrunda rtemeiu-
rile, caci : de ce oare numai Sara Avraam odihneau acolo, cita vreme
cinstire a fost refuzata atit Agarei cit Cheturei '? care este
motivul ca alaturi de Jacob numai nu Rahila, care era
('ea iubita, niciuna dintre femeile de rangul doilea nu s-au
adaugat mormintul lui Caleb, cel inte1ept prudent, este acela
care, amintirea parinti10r sai, ii
zeaza Isus (Iosua) Hebronul, principal al enachitilor,
care-i apartine ziua 'de azi 200.
daca putea eu invrednici de Avraam a
lui Isaac, iar Dumnezeul lui Iacob 2117 5a devina mea intru
Jisus Hristos, Domnnl nostru, a caruia este slava puterea vecii
vecilor. 298.
293. 1 COI. 10, 5. Despre simbolismul dublu al inaltimilor (luminoase sau intune-
coase) Origen OmiI. [eI. 12.
294. [05. 14, 13.
295. Adica Hebron. Despre Hebron acest fel (De p05t.
Cain. 50), cf. Baehrens, 409.
296. [05, 14, 14.
297. Ie$. 3, 6 7, 32.
298. 1 4, 11.
OMIUA )Q(
Despre greutatea de a intelege:
cum de a primit Caleb
Hebronul1 299

ORIGEN, SCRIERI
Daca ar ficineva stare sa urce la Tara sfinta buna, tara
celor vii 300, care mai este moarte daca ne-am invrednici, cu
jutorul Duhului, sa ne putem ridica 1a aceasta atunci
am putea cuprinde, intr-o adevarata cunoaf?tere, intelesul deosebirilor
pe care Scriptura le face atunci cind despre partile de
nire, despre 10cul 10r numele 10r. Intrucit e greu de gasit inima atit
de buna de incarcata de harurile Duhului, ne vom stradui, ce
ne sa aducem modesta contributie, pe masura ascultatorilor
gindindu-ne ca, lipsa unei e:x.plicari clare, sa se simta impo.
varati de oboseaHi 1a citirea cuvinte10r sfinte. De aceea, cu ajutorul
rugaciuni10r voastre cu harul Domnu1ui, voiincerca sa trag doar con-
c1uzii pentru ca din ele sa putem zidi suflete1e noastre. Daca sint mo-
mente care, azi, intelegerea noastra, sau daca sintem inca
de a 1e pricepe, irebuie sa nadajduim ca fiind ajutorati de expli-
('arile prezente, ajunge, devenind mai buni, sa inte1egem ceea ce
acum inca intelegem. Cel mai bine ar fi, sa ajungem, cit timp
"lntem inca aceasta viata, 1a dreapta rasplatire a ostenelelor noas-
tre, caci altfe1, dupa llloarte, va fi data, fara indoiala, ace-
tora care s-au aratat vrednici de ea.
eu dori sa anticipez ideea ca fapt de a asculta
cHirea cuvintelor sfinte, chiar daca se pare ca nu le pricepem
intregime, pentru suflet este de mare folos. Caci, daca paginii considera
ca inginindu-se anumite cintari, zise vraji, de catrei cei care le aplica,
'3au daca se rostes,c anumite nume a1 caror inteles este necunoscut
de cei care fac invocarea 10r, intepenesc pe prin simplul efect
vorbe1or rostite, sau ii fac sa iasa din adincul daca se
ca adesea e suficient simp1u sunet de cuvinte ca sa d'ispara
299. a XX-a, Migne, P.G., tom. 12 b, col. 921-928.
300. Ie!$. 3, 8. l,egat'l1ra cu numelor de taina din Iosua
15, 13-62 Origen aici (ca i;i C. CeIs 6; 24) cunoscuta 5a teorie despre
folosul aproa,Pe magic al de, nume sfinte (Avram, Iosua care, chiar
d.aca nu sint imoo.ia,t au pute.l!'i mdJ'aculo,ase 'alungind
pe demoni, a.!1B cum reiese din omilie.
OMILII LA CARTEA IOSUA
rani din chiar trupul omenesc, umfHituri alte rele de felul acesta,
sau uneori provoaca fel de anchilozare a aptitudinilor intelectuale,
acolo unde credinta Hristos constituie impediment - ei bine
de toate aceste vraji farmece pagine, cu cit sint mai mari pute-
rea forta pe care trebuie sa le atribuie credinta noastra tuturor cuvin-
Lelor tuturor numelor din Sfinta Scriptura
Caci, daca la necredincio!';li puterile potrivnice asculta sau
cutare nume, cu,prins farmece sau vraji, sar ca ni!';lte slugi devo-
tate la lucrarea pentru care se considera anume chemate prin acele nume,
punindu-!';Ii aplicare intr-o oarecare masura puterea talentelor a
slujitoriIor lor folosul stapinilor 10r, cu atit m,ai mari vor fi bucu-
riiJe bunavointa puterilor aingerilor numnezeu, care
insotesc - precum vorbe!';lte Domnul despre copiii cei mici ai Bise-
ricii, ai caror ingeri pururea vad pe Tatal lor care este ceruri 301 -
cind vor auzi toate aceste cuvinte toate aceste nume din Scriptura
fara intrerupere din gura noastra ca cintari ca vraji.
Caci, chiar daca nu intelegem cuvintele pe care le rostim, aceste
puteri care sint alaturi 'de le inteleg ele se bucura sa ne inso-
teasca sa ne poarte de grijti, ca cind ar fi fost cintare
vrajita. Ca exista numeroase puteri divine numai preajma noastra,
ci chi,ar inlauntrul nostru, arata profetul, care spune psalmi:
c(Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul toate cele dinlauntrul
meu, numele cel sfint al 302. Este sigur ca exista multe pu-
teri, carora 1i s-a incredintat paza sufletelor noastre a trupurilor noas-
Lre, care, 'daca sint sfinte, atunci cind citim Scriptura, se bucura
devin mult mai puternice a ne ajuta, chiar daca intelegerea noastra
ramine fara roade, dupa cum este scris: Caci daca ma rog limbi,
duhul meu se roaga, dar mintea mea este 303. Caci daca a!';l
fndrazni s-o spun, intr-adevar e taina impresionanta ceea ce spune Sfin-
Apostol Pavel atunci cind pune urechile oamenilor afirmatia ca
uneori: duhul nostru se roaga, 'dar mintea noastra este neroditoaren.
E.xplicatia provine de acol0 ca uneori se poate intimpla mintea noas-
sa fie dar ca duhul, adica puterile caror rol este de
a sustine sufletul, se hrane!';lte se prin ascultarea ,Scripturii
Sfinte, ca dintr-o traista cu provizii divine intelepte.
301. 18, 10.
302. Ps. 102, 1.
303. 1 Cor. 14, 14. ,In legiiturii cu doctrina pnevrnaitologica a lui se
vedea W. V61ker, bei Origenes, 1931, a,poi
G. Verbeke, L evolution de docIrine du du SIoicisme Augustin, Paris,
1945 J. Danielou, Origene, Paris, 1948.
284
ORIGEN, SCRIERI
Dar curn sa inte1egern ca puterHe divine se hranesc se ospateaza
rje fiecare data cind cuvinte1e Sfintei Scripturi ies din gura noastra
Pina Dornnu1 nostru Iisus Hristos atunci cind ne afla vrednici sa
aplice 1a un studiu de felul acesta, sa ne introduca astfel de expe-
. riente, se bucura S8 sa ia rnasa cu refaca aici pute-
rile Sa1e. Mai rnu1It, daca 1a pregatita cina, atita bucurie vrea
faca aduce pe Tatal Sau cu Sine. Iataceva care pare nernai-
auzit mai presus de om! Vei afla, ins8, dovada pentru aceasta
\'orbele rne1e, ,ci ce1e a1e Dornnu1ui Mintuitorului nostru: Amin
\'a zic voua, Tatal Meu cu Mine veni, face intr-Insul sala-
nostru prinzi impreuna cu el 304. Cu cine 1 Desigur, cu cel
care poruncile.
Marturisesc ca acest fel de rneditatii ne asigura participarea im-
preuna-1ucrarea cu a puterilor .pe cind citirea unor
astfel de cuvinte risipef?te vicleniile puterilor potrivnice alunga ata-
c'urile josnice ale diavolului. Sa luam pilda. Poate ca multi dintre
"or fi vazut pe cineva tinind un !;>arpe irnblinzit prin cintece
vrajitore!;>ti, sau scotind din adincul prapastiilor care mai
poate face nici rau., pentru ca pu.terile sale otravitoare sint ca
amortite urma vrajilor. bine ! tot asa si citirea text sfint con-
1ine acelea!;>i purteri: daoo s-a incuibat tine vreun cu putere
\'rajmaf?a, daca se ascunde tine vreo vipera a fatarniciei,
rabaare asculta, te lasa prada oboselii sau plictiselii f?i 5arpe1e tau
fi alungat prin cintarile Scripturii prin staruirea ta cuvintul lui
Durnnezeu.

Dar, daca se intimpla, ascultatorule, sa nu in1elegi ce este scris
1egea ,care izbe!;>te timpanul urechilor ta1e, f?i daca intelesul ei ti se
pare intunecat, sa bagi ,cel putin de searna ca cel dintii folos consta
a alunga si a pune pe fuga, la singura ascultare a acestei vraji, otrava
pnterilor raului, care te pindesc te asediaza. Ia searna ca tlu curnva
5a te faci ca vipera surda, care-si astupa urechile ei, ca sa auda.
glasul descintatorilor, nici al vrajitorului care vraje5te cu iscusin1a 105.
C:unoastern cintare intonata cintata de inte1eptul Moise, alta cin-
tare intonata cintata de in1e1eptul Isus, fiu1 Navi, precurn altele
intonate cintate de proorocii cei intelepti. Iata de ce spus ca
304. In. 14, 23.
305. Ps. 57, 5-6.
()MILII LA CARTEA lOSUA 285
nu trebuie sa ne pierdem cind citi.m Scripturile, chiar daca
nu le intelegem, ci ele sa se-iaca dupa credinta noastra 306, ca unii
care credem ca : toata Scriptura este insuflata de Dumnezeun deo-
potriva folositoare. Caci chiar daca nu-i simtim folosul, trebuie sa
credem ca Scriptura ne este dep1in folositoare. Doctorii sa
('ecomande, cind mincare, cind bautura, pentru a indrepta, de exem-
plu, proasta vedere. timp ce 1uam aceasta hrana sau aceasta ba.u-
tura, nu simti,m ca ne-ar fi folositoare, nici ca e]e ar avea vreun efect
asupra ochiului insa dupa ce a trecut doua sau trei, deodata, la
anumit moment dat, alimentul sau bautura respectiva va arata
efectul a$teptat. Dusa 1a ochi pe cai necunoscute, ea u$ureaza, putin
cite putin, vederea, j,ar incepem a ne da seama de aceasta hrana ori
d,e a,ceasta bautura care face bine ochilor nO$tri. Acela$i lucru se pe-
!rece,in general, cu cele1alte ale trupului. Tot acest fel tre-
buie considerat folosul influenta Sfintei Scripturi asupra sufletului nos-
tru chiar atunci cind lnomentan nu-i inte1egem sensul, pentru ca,
precum spus, puterile binelui care ne Insotesc aceste cuvinte
<> reconfortare, ce puterile raului sint adormite indepartate prin
astfel de practici.
Dar poate ca vreunul din ascultatorii mei va zice: spuiaceasta
doar ca sa te fere$ti de ob1igatia de a lamuri textul ca sa pui capat
acestor discutii, tu dore$ti sa ne dai nici ajutor, nici ce1 putin
a.co1o unde aceasta ar fi cu putinta. Nu vrei sa rogi pe Domnul sa-ti
daruiasca harul Lui pentruca sa ne dezva1ui inte1esul acestor pericope,
sa luam cit de putina hrana d$teptarea talmacirii tainelor ascunse !
Or, nu pentru acest motiv ne-am exprimat a$a nu am cautat sa ne
gasim scuza, ci am vrea doar sa aratam ca Sfinta Scriptura exista
un fe1 de putere care ajuta chiar fara tilcuire, celui care cite$te.
111
De fapt, intrucit nu avem timpul necesar sa tratam despre tot ce a
fost citit, atinge doar unele puncte, atit cit ne a,juta
Impartirea mO$tenirii, facute de Isus (Iosua) incepe cu Caleb. Lui
Caleb, personal, s-a dat partea de mO$tenire inainte ca cei din semin-
tia sa, cea a fii10r 1ui Iuda, sa fi primit ceva. obtinut partea sa,
nu undeva colt oarecare, indep.a.rtat de tara, ci mijlocul
lor lui Iuda. aceasta parte nu atribuit prin tragere la sorti, ci 1a
306. 9, 29.
307. 2 Tim. 3, 16.
286
ORIGEN, SCRII!RI AU!SB
.porunca a Domnu1ui se da intreg. era vrednic sa obtina
astfe1 de parte? Nimeni a1tul afara de Caleb! care.
singur. impreuna cu Isus (Iosua) a fost mintuit dintre sute de mii
de oameni inarmati, care din Egipt Trebuia, deci, ca e1 sa pri-
lnedsca capita1a Despre aceasta este scris : Isus (Iosua) dat ora$ul
Arba, capita1a Enac, care este Hebronu1 3()8, unde se aflau morminte1e
parintilor. Acesta, dupa ce a cucerit Arba, capita1a Enac, adica
Hebronul, a alungat de a,co10 pe cei trei ai Enac 309.
Ce crezi ca vrea sa arate Scriptura atunci cind merge pina ,la a
semna1a despre Caleb faptul ca, dupa Ce a obtinut partea sa ,de
nire, a nimicit pe cei trei ai Enac, a1 caror nume se reda: Sesai,
Ahiman Talmai, lu,i Enac. 310.
Sa vedem ce ll-a fost destul sa-i numeasca Scriptura fii ai
Enac, ci mai adauga la du.pa numeIe 101" cuvinte1e:
tia erau urma$ii Enac ? Ba, se relateaza mai departe, ca dupa ce a
primit partea sa de Caleb a pornit spre cei care 10Guiau
Dabir. Or, Dabir se numise inainte ora$ al cartii (<<Chiriat-Sefer) 311.
Sa ve,dem de ceacesta a fost al apoi a devenit Dabir ?

Se relateaza, continuare, cum Ca1eb, care avea fiica, i-a pus
urmatoarea conditie, zicind : Cei ce va bate cartii {Chiri'at-Sefe-
va lua, aceluia ii da pe Acsa, fiica mea, de sotie 312. s-a
intimplat ca Otniel, fiul Cenez, fratele mai mic al Ca1eb, a luat
cartii (Chiriat-Sefer) 313.
Dar precum am zis, trebuie neglijat nici amanunt din Sfinta
Scriptura, ca,ci aceasta pericopa apare noua prob1ema: aici
E'ste nu.mit frate a1 Caleb, Caleb fiu ,al Iefone Otnie1 a1
Cenez. Cum apare e1 frate1e ,Caleb, daca nu-i 1ui caci
unul e numit fiu a1 Iefone altul, al 1ui Cenez a,cesta, ce1 din
nrma, a fost cel ce a 1uat Chiriat-Seferul. Despre e1 se spune ca era prea
Linar, ca masura faga.ctuintei 1ui Ca1eb, rasp1ata pentru vitejia
a primit ca sotie pe Acsa, fiica Ca1eb, caci el a cucerit nimicit
Chiriat-Seferul carturariei). Dar din casa tatalui ei, Acsa,
308. los. 15, 13. se vooea pina ,la textul grec de IProoopie
d,e G.az,a, 1a Baehr'ens, 418-427.
309. los. 15, 14.
31D. los. 15, 14.
311. los. 15, 15.
312. los. 15, 16.
313. los. 15, 17.
OMILII LA CARTEA IOSUA
281
cnre a fost data de sotie fagaduintei Caleb,
pe ,asin, zise sotului ei : Eu cere tatalui meu tarina. a
inceput sa strige din inaltul muntelui. Caleb i-a zis: Ce Iar a
raspuns: Fa-mi dar, caci mi-ai dat inspre miazazi. ea a
obtinut Gonet1a de Sus Gonet1a de Jos (Izvoarele cele de sus Izvoa-
rele cele de jos)>> 311. Scriptura rezuma aceasta zicind: Aceasta este
fiilor Iuda 315.
Vedeti, deci, ca este de ajutorul Oumnezeu pentru a ex-
pHca acest text, este cu neputinta ca orice om sa poata talmaci aceasta
tema, daca este luminat de harul lui' Dumnezeu. Ajutati-ma, dar, $i
cu rugaciuni1e voasire, luati parte la stradania mea, pentru ca
pasajele acestea atit de intune-coase $ide ,ascunse Domnul sa ne arate
lumina adevarului, ca sa va putem desco,peri cit de adevarate, folosi-
sfinte sint vorbele acestea, dar care din pricina slabiciunii ome-
sint acoperi1:e cu simboluri inviHuite taine.
v
Sa cercetam de ce a primit Caleb capitala ? anume
aceea care-i considerata dintre toate capitalele din Tara fagaduin-
tei, care fusese este capitala Enac. Enac se smerenie
sau : raspuns zadarnic. Caleb a primit, deci, capitala smereniei zadar-
nice. Este sigur ca sint doua smerenii. Una es'te despre care
zice: Invatati-va de la Mine, ca bIind smerit cu inima veti
gasi odihna sufletelor 316, Despre aceasta smerenie s-a zis :
Oricine se inalta pe sine va smeri 317, iar alt loc: Smeriti-va
sub mina cea tare a lui Dumnezeu 318.
Dar mai exista alta smerenie, smerenia vinovata a
cum este cea despre care Scriptura legatura cu impreu-
nare el a smerit-o 319, este cea scrisa despre Amon, care
smerit pe Tamara, sora luin.
Exisia deci smerenie care se na$te din pa.cat. Aceasta este
capitala smereniei de$arte, pe care a luat-o sau a rapu:s-o Caleb a
ucis pe cei trei Enac, care au fost fii smereniei Dupa
314. Ios. 15, 18--19.
315. Ios. 15, 20.
316. 11,29.
317. Lc. 14, 11.
318. 1 5, 6.
319. 2 Reg. 13, 14.
288
ORIGEN, SCRIERI
moartea acelora, el lor,' face cele ce se des-
criu departe.
Cine sint, insa, a,cei copiiai smereniei pe care Caleb
ucis '? Intliul $esai, se in afara de adica afara de
'Jfint, caci fiu1 smereniei este afara (strain)de ceea ce este
'SIint, adica afara de Dumnezeu. doilea, Ahiman, se
frateIe meu afara de intelepciune. urmare toti fratii care se nasc
din smerenie sint, desigur, departe de inteIepciune. treilea,
Tolmai, care se prapastie sau suspendare, ceea ce irl-
-seamna ca el nimic este statornic, ci toate ale Iui sint
se go1.
e cazuI cu cei trei Enac, pe care i-a ucis macelarit
Caleb, apoi s-a suit Ia Dabir. Dabir purta mai intii numele de:
.al cartii (al literei) (Chiriat-Sefer). Dar Dabir se cuvint)).
(ar numele de ,mai inainte al Dabirului era Chiriat-Sefer aI cartii,
(11 literei). cartii trebuie inteles intreg Vechiul Testament.
adica Scriptura pe care ne straduim s-o tilcuim acum cind ea este
a1 cartilor, care dupa aceea devine Debir, sau simpIu cuvint)).
urmare, ceea ce inainte era carti care se inteIegea din
('arti, a devenit curind Biserica Iui Hristos, cuvint, descoperirea
Domnului. Sfintii Apostoli au fost cei dintii care au tilcuit-o. cei care au
tndepartat cele dedeasupra ale cartii au Hicut sa izvorasca din ea un
:cuvint duhovnicesc. La rindul lor invatatii bisericilor scot din litera legii
cuvint invata1ura evanghelica.
Care sint cei trei fii Enac, pe care maSaCT\1t Caleb, care
am fi afIat puterea Legii Prin smerenie nu trebuie sa in-
{e]egem invataturile despre divintate ale tuturor poetilor !;ii a tuturor
filosofilor acestui veac, caci cugetele lor sint josnice nedemne de
Dumnezeu.
Dar cine este chiar ati1 de josnic de decazut incit sa confectio-
zei de lemn de piatra sa-i considere atare '/ Celdintii
a1 acestei smerenii este cel numit: Susi, adica afara de
mine, ceea ce inseamna ca intiiuI g:ind afara de adevar.
.afara de Dumnezeu. ce pe cel de-al doilea, Ahiman, acesta
este un frate fara intelepciune, sau cum zice, mai pe scurt, fratele
unei rataciri izvorite dintr-o lipsa de intelepciune. Caci cine este atit de
nebun. incit sa paraseasca pe Dumnezeu. Cel care ne-a dat viata.
urma pe zeii, pe care i-am creat treia cugetare
este Tolmai, care inseamna pr4pastien ori suspend-areII. Caci rezultatul
OMILlI LA CARTEA IOSUA
cel din urma al ratacirii sint prapastiile adincurile iadului. Acestea
sint cugetele pagine, pe care Legea le-a rasturnat, ca pe lui Enac.
Legea se 'dovedea veche ratacire, cu toate ca dupa litera ea proclama
Dumnezeul cel adevarut creatorul tuturor lucrurilor.

Insa, acum Caleb suie spre (Chiriat-Sefer) zice:
Ce! ce va bate Chiriat-Seferul va lua, aceluia ii da de pe
Acsa, fiica mea" 320. Iar Otniel, fiul lui Cenez, a cucerit Insa
numele lui Otniel, care a primit inseamna odihna lui
Dumnezeu. Ar putea fi numit raspunsul lui Dumnezeu, omul caruia
ii raspunde Dumnezeu, adica cel caruia ii incredinteaza tainele
descopera misterele. urmare, cel care poate literelor,
1 vechi sa inlature care omoara 322, este fratele
mai mic ,al Caleb. Biserica eu sint fratele mai mic allui CaIeb,
eu care, dupa ce am fnlaturat am rupt litera caut ea inteIesul
duhovnicesc. rup litera, daca nu sint taiat imprejurdupa trup,
daca nu mai maninc azima dupa trup, daca numai tin cu iudeii
nici nu mai cinstesc Sabatul dupa litera lui. s-a fagaduit door ca
daca dobindi literelor, pe fiica fratelui mai mare.
urmare, eu am fost mai inainte fiu al lui Cenez, care se
(,dispret. Cine a fo'st dispretuit ca cei pagini, care eram strtiini
de comuniunea cu Israel, fiira nadejde fara Dumnezeu lumea ace.as-
ta ? Dar acest frate mai mare, a carui fiica am :primit-o pentru ca am
cucerit ora9uI litereIor, era fiul lui Iefone, ce se conver-
tire. da, deci, pe fHca lui, adica Legea lmi 'da celui mai mic,
!;'tiinta despre ea, dupa cum este scris : Imparatia lui Dum-
nezeu se va lu'a de la se va da neamului care va face roade 323.
Intelesul este ca Legea, reprezentata .aici prinCaleb, e cutotulalt-
(eva decit litera Vechiului Testament, pe care-l reprezinta noi
literelor.
deci, pe fiica lui Caleb, eu, fratele m,ai mic, fac sa iasa
din ,casa parintelui ei. timp cemerge pe drum mine, calare pe un
asin (pe care asin de buna seama pe cel care a fost adus de ucenicii
320. 105. 15, 16. Susi, fiu lal EnaIC, FilOO1 (De
Cain 61), a se vedea Ba,ehren.s, 423.
321. 105. 15, 16.
322. 2 Cor: 3, 6. loc Jud. hom. 3, 1), Ord.gen pe
dart mie de Dumneze'U. 425.
323. 21, 43.
J9 - Odgen
290
ORIGI!N, SCRIEIU
Mintuitorului 824), ea zice, catre tatal Da-mi binecuvtntare, tata 1
Sj ea a primit Gonetla de Sus Gonetla de Jos 8U. Citde1im:pede vor-
Apostolul 'despre: Fagaduinta vietii de acum a ceIeice 56
vina 328, iar Mintuitorul celor care asculta invataturile Sale
mod ca ei vor primi insutit acum, viata aceasta, iar In
vea,cul ce va sa : vi,ata ! 827. Acesta este, prin urmare, inte-
)esul acestei binecuvintari, intelesul1ui Gonetla de SUS a lui Gonetla
de JOS. '
Sa cerem aceasta pentru ca sa ne
a primi prin lisus Hristos, Domnul nostru, a caruia este slava
terea Amin 328.

Despre tragerea la 50rti 329.

Despre intelesul sortilorloind cele semintii primira
10f.
Dupa modul de al oamenilor, atribuirea a urma tra-
gerii sorti"se considera mai mult un dar al intimplarii declt -al altor
cauze.
fn Sfinta Scriptura, fnsa, nu este De aceea, de multe ori m-am
intrebat cum se face ca, intr-o serie de lucruri de importante, sfintii
strabuni au putut acorda atita incredere tragerii la sorti
daca era la sfinti, pare firesc sa fi fost tO't la restul
iar paginilor nu le parea nimic surprinzator ca sfintii .practicau trasul
la sorti. Dar, sa daca nu cumva se gasesc Scriptura indicii care
ne-ar lamuri intelesului tainic sortiIor.
Sa incepem, deci, cu unde este scris : au aruncat
(zice Scriptura) doi sorti: un sort pentru {un tap) al Domnului, un
324. 21, 2.
325. los. 15, 19.
326: 1 Tim. 4, 8.
327. 10, 30.
328. 1 4, 11.
329. Omi1ia 23, Migne, G., Itom. 12 ,bis., col. 934-939. Trebuie 1I10ta.t cli
dceastli omiHe avem de Procopie <le Migne, G., 87, 1a
Lev. 9, 6 (Baehrens, ci/., 928)1 Origen se, exprimli
simHar. .
OMILII LA CAR'fBA IOSUA
291
50rt pentru Azazel 330, adica pentru tapu1 Tapu1 asupra
caruia a cazut sortu1 1asat 5a p1ece pustie. Dupa ilCeea
s-a junghiat inain1:ea Domnu1ui a1t ta.p 331.
Cei care cite5c acest text cunosc bine ce urmeaza de aici. a1t4
tragere 1a sorti a f05t atunci cind Moise a repartiz<at partea 10r semin-
Ruben Gad precum jum6tatii din semintia Manase 332,
care au starui1: sa prImea'sca, dinco10 de Iordan, pamintul pe care l-au
cucerit fiii Israe1
333
, din porunca Iosua a dat el un 10-t
sortii lui Caleb, Iefone, semintiei Iuda. Asemenea
semintiei Efraim jumatatii din semintia Manase 334, care m<ai
ramasese. Dupa aceasta e1 a adunat pe Jui IsraeJ (zice Scriptura)
1e-a spus: Eu arunca sorti inaintea Domnului nostru, dar mai
inainte duceti-va de faceti descrierea pamintului apoi veniti
mine) 336. A!$a s-au aruncat sortii s-a impartit mO!$tenirea poporuJui
lui Dumnezeu. astfe1, 10turile n-au fost la lntimplare, ci
trivit unui p1an ;pe care Dumnezeu l-a statornicit de mai inainte. Cea
din e pomenita semintia Veniamin, care a primit tocmai lotul
in care se cuprindea Ierusalimu1
337
Dupa e1, al doi1ea rind, !$i-a primit
lotul semintia Simeon, IIsahar, pe urma Zitbu1on, apoi Mer, dupa
aceea Neftalim 1a urma Dan 338. Ce1e trei semintii din urma 'sint ce1e
care din tiitoare]e .}uI Iacob.

Care estedeci intreb aceasta pe mine insumi
mai inainte de a patrunde, in urma numeroase1or marturii a1e Scripturii,
intelesul tainic. Eu am descoperit, chiar din Scriptura, ca paginii
faceau de sorti atunci cind au f05t incercati de furtuna cind era cu
Iona corabie : Sa aruncam sorti, au zis corabierii, ca sa din
cui a venit peste nenorocirea aceasta 339, ca cind sortii
le-ar fi ;putut indica pe ace1a a carui prezenta punea primejdie viata
navigatorilor. Dar, cu toate ca ei sint pagini striHni de cunoa!$terea
330. Lev. 16, 8.
331. Lev. 16, 10-15.
332. 10s. 13, 15.
333. Num. 32, 1-":5.
334. [os. 17, 1.
335. [os. 18, 1.
336. 10s. 18, 4.
337. 108. 18, 11.
338. [os. 19, 1.
339. [os. 1, 7.
292
ORIGEN, SCRIERI
lui Dumnezeu, ei n--au fost 10r, caci
le-au descoperit adevarul. cazut pe 10na, zice Scriptura ....
Cercetind,am gasH ca Proverbele lui Solomon se zice : ({Softul
face sa inceteze sfada intre cei puternici 341, ca cind
s-ar zice ca neintelegerea ia atunci cind se arunoo sortii.
Vechiul Testament s1nt putine referirile sorti, dar indrep-
tindu-ma spre Noul Testament, ca sa vad daca el nesocote$te sortii,sau
dimpotriva se leapada 'de aceasta indeletnicire, aflu ca intr-una din
lipsind un 'apos'tol din numar'ul apostolilor fiind nevoie sa aleag&
altul 10cul Iu'da, aposto1ii s-au intrunit - de$i ei erau mult
superiori intelepciune celor care fac acum hirotonia episcopilor, a
preotilor $ia - au ales doi {barbati) i-au mijlo-
cul lor pentru ca nu voiau sa asupra 10r raspunderea unei sentinte,
8n ales mijlocul care le convenea 10r: staruit rugaciune, zice
Scriptura, au hotarit prin sorti numele celor doi pe care-i
inaintea lui Dumnezeu: losif, care se chema Varsava, supranumit
Cel drept, Matia. sortii cazut pe Matia care a fost asociat
celor unsprezece Apostoli 842. Intrucit ei s-au rugat mai intif, nu era
]ucrul intimplarii, ci Providenta era cea care a tras sorti hotarirea
Dumnezeu.
Cu toate acestea, am continuat sa mai cercetez Testament
daca se mai gase$te acol0 sortul legMura cu Hristos, cu Biserica,
sau cu rea1itati1e care de domeniul sufletului. iata ca
gasesc epistola a ,sfintuluiPavel, care scrie efesenilorin legatura cu
Hristos, zicind: Intru Elam primit m.O$tenire, rinduiti fiind mai ina-
jnte 343, 'dupa r1nduiala Celui oare toate le lucreaza, potrivit sfatului
Sale. Ca sa spre lauda slavei Sale, noi cei care mai tnainte na-
daj'duit intru Hristos 344, iar catre tesaloniceni 345 scrie Mul-
tumim cu bucurie Tatalui Celui care ne-a invrednicit pe sa luam
parte mO$tenirea sfintilor, intru lumina 346.
Cu toate ca ,am strins atltea dovezi, din Sfinta Scriptura, privitoare
folosirea sortilor, pentru ca cercetarea a,cestora sa ne ingaduie
telegere mai e:xJacta legatura cu lucrurilor, dar cu toata
aceasta multime de texte, ca n-am fost stare sa desprind adevarata
340. 1, 7.
341. 18, 18.
342. Fapte 1,23-27.
343. - ,rinduiti prin sorp" (de ex. Jeubert, 457).
344. 1, 11_12.
345. i!1U ci
346. Co1. 1, 12.
OMILII LA IOSUA
interpretare care se cere, ca ma cuprinde teama de a dezvalui de
a divulga taine atit de adinci. Sa. fim ca am ajuns la
.concluzie pe masura pe care cere rtema: intrebuintarea sortilor de catre
Apos,toli ca acolo unde se intrebuinteaza sortii cre-
dinta recurgind la rugaciune,. sortii reveleaza chip lim-
pede oamenilor vointa tainicii a Dumnezeu. \

Daca, cauHim intelegere duhovniceasca a lucrurilor, dupa
nlm se vede din indicatiile, pe care le dii Sf. Pavel. cind zice: cii
avem parte de sortul sfintilor cii sintem chemati sort la
toS, atunci trebuie sa cercetam daca nu cumva sortul care are ast-
fel de la oameni, n-,ar avea la puterile cele de sus,
daca nu cumva putere oarecare ar fi aceea care dirijeaza aceasta lu-
crare. Daca, de exemplu, luam cazul de fata al tragerii la sorti, practI-
catede Isus, fiul Navi, vedem cii puterea respectiva e cea care diri-
jeaza sortii, dar nu dupa oarecare ordine de preferinta, ci dupa cum
este pliicut Dumnezeu, ca uneori ea facesa piarda tocmai cel care
parea ca ocupii 10cul cel mai de. frunte ochii Dumnezeu, iar
atunci sortii ar descoperi oamenilor tocmai ceea ce este ascuns Dum-
nezeu, pe cind s-ar atribui aceluia abia locul al doilea sau chiar
al treilea.
cred cii lucrurile se petrec intocmai nu numai pe pamint, ci
in ceruri. Exista un mod de tragere la sorti ,de felul acesta, rinduiala
intemeiatii de Dumnezeu, pe miisura vrednicii1or, care a avut 10c cea-
cind Cel Preainalt a invrednicit neamurile de apoi
cind a pe fiii Adam a fixat hotarele popoarelor dupii
nnmarul ingerilor lui Dumnezeu: partea Domnului a fost Iacob, partea
Sale, Israel. lntelegi, dar, pe temeiul 'acestei pericope cB. Dum-
nezeu a tras la sorti partea Sa acesta este Israe1
347
Nu
irebuie sii-ti inchipui cii, cu totul intimplator, cutare inger a primit
tragere la sorti grija de cutare natiune, unul de exemplu de egipteni,
altul de idumei altul de moabiti, iar altul India mai departe,
pentru fiecare natiune a pamintului. Dar chiar acest oaz, cind tot
dupa numiirul ingerilor lui Dumnezeu au 10st repartizate natiunile, tre-
crezut ca tragerea la sorti s-a fiicut ca la oameni, unde sortii arata
mod public judecata ascunsii a Dumnezeu, dupii vrednicii sau
347. Deut. 32, 8-9.
294
SCRIBRI
dupa puterea proprie a primit fiecare din ingeri ca cutare sau
(utare natiune.
Dar de ce sa leg de lucruri at1t de mari de generale Pentru
ca nici unu1 dintre nu este strain de acest gen de' s{)('ti, care nor-
meaza hotaririle lui Dumnezeu. Jncepind de la de pilda, fiecare
din/noi ca impartea1a, c.utare sau cutare gen de viata. pri-
vinta doctrinei, pe care adesea subliniat-o, dupa Sfinta Scriptura,-::a
ingerii buni lngerii rai se ocupa de oameni, afirmam ca aceasta
nu se face pe baza unei simple lintimplari, ci a unei hotariri divine, cind
cutare sau cutare sufIet, de exemplu, sufIetu1 lui Petru, sau sufletul lui
. Pavel, sau chiar al unui mic prunc a1 Bi'sericii, despre care Domnul a
spus ca: ingerii 10r ceruri pururea vad fata Tata1ui care este
ceruri 348. Nu-i nici ca pe temeiul lui Dumnezeu, care
are vedere atit vrednicia 10r, cit ca1itatea sufIetelor noastre,
primesc ca incredintare pe seama lor grija de fiecare din care s-a.r
pntea spune ca-i tot un fel de tragere sorti duhovniceasca datorata
conomiei providentiale a lui Hristos.
Dar, ca sa-mi exprim aici parere personaHi, nu ezita sa spun
despre puterile careau primit indatorirea de a purta grija de' bunul mers
a] acestei lumi, ca de lucru nu se face intimplator.
Ca,ci nu e intimplator faptul ca .putere oarecare este aceea care
fecundarea pamintului a arborilor a1ta alimenteaza din
izvoare1e fluviile, p10ile sau vinturile, alte1e sint ce1e
carora s-a incredintat grija de anima1e1e acvatice,a1te1e' sint ce1e carora
li s-a incredintat grija anima1e1or terestre a tuturor p1antelor oare
pot produse 'de pamint. Exista, fiecare, taine ale aces-
tei Iconomii care a impartit fiecare 1ucru dupa rinduia'la
proprie a atribuit fiecarei puteri sarcina care ii revine.
Apostolul Pave1: Ingerii oare nu sint toti duhuri slujitoare,
ca sa slujeasca pentru cei ce vor fi mintuirii 349.

trebuie sa credem ca aici, acest 10c a1 Scripturii, avem
imitatie a lucrurilor pe care Iosua le trage la sorti. Potrivit
planului dumnezeiesc, pamintul este repartizat pe seama fiecarei se-
mintii, multl1mita harului inexprimabil al Dumnezel1 a pre$tiin
348. 18, 10. Angheologi,a este pentru Orig.en tema impor,toanta. Aproape
simi1ar se ex:prima 8, i Num. 4 !?i aHe se
vedea lu:i J. Dan1el-Qu, Origene, 223
349. Evr. 1, 14 i C. Cels. 31 i De princ. 3, 3, 8.
LA CARTEA IOSUA
Sale, aceste trase la sorti. a fost sdhitat modelul
viitoare ceruri. Gaci Legea (zice Scriptura) e5te umbra
360, precum zice Apostolul; despre cei care au venit 1a
tos: V-ati apropiat de muntele Sionului de cetatea Dumnezeuiui
celui viu cel ceresc 351. A!?adar cer exista. un ora!? nu-
mit Ierusalim un munte Sion, este fa.ra ratiune ca Venidmin a
10tul sa.u ,Ierusalimul muntele Sion 352. Numai ca. natura Ieru-
salimului ceresc oa sa. dea nimanui altcuiva. dectt
Veniamin, acest IerusaliIn care preinchipuie are forma Ieru-
salimului ceresc. lucru se poate spune despre Betleem, ca
fa.ra temei a cazut acest lotul Iuda, dupa cum lucru
i] spune '<iespre Hebron 'despre toate celelalte cetati reparti-
zate fiecareia dintre semintii. Singurd explicatie a acestei repartitii a
10turilor, am spus-o deja, este aceea ca. aceste locuri (intre care
SP. numara mai ales Ierusalimul Sionul mod sigur toate locurile
care sint apropiate vecine). cuprindeau intr-insele, ceruri, pricina
care au normat distribuirea sortilor pe pamint.
Iata. pentru ce a rtnduit tntelepciunea dumnezeiasca: Scriptura
contine nume de locuri careau semnificatie spirituala prin care
Sf' arata ,ca. sint folosite pentru ratiuni sigure nu la voia
Ca.ci, d,aca trebiIie crezut ca hazardul n-are nimic comun, de pilda, cu
numele ingerului sau cu cel al lui GavriiJ, cu al lui Rafael ; ca
daca, pentru a ajunge oameni,hazarduI n-are nimic de-a face nici cu
numele patriarhului Avraam, cu cel al Isaa,c, sau cel al lui Israel,
nici chiar cu numele femeilor lor, ci, daca. e a intelepciunii
divine care a dat Sarei numele '<ie 353, Iacob pe cel de Israel 354,
lui pe cel de Avraam 355 daca este sigur ca ingerii
m,enii primesc ca lot numele pe care-l poarta ,sau potrivit cu functiunile
faptele care sint proprii, urmeaza ca exista locuri cetati
Iar daca exista ceruri 'Ierusa1im un Sion, exista
$i alte cetati al caror tip imagine 11 indioa ceHitile pamintului, iar Isus
{jul lui Navi da indicatii de natura tainica acest 10c al Scripturii.
Despre 'aceste cetati, consider ca s-a zis : se vor zidi cetatile lui Iuda
350. 10, 1.
351. 12, 22.
352. 10s. 8, 28.
353. Pac. ,17, 15. Orig,en adeseoIli (C. Cels 25 i De princ. 8, 1
Num. XIV, 2) numele 'celor
354. Pac. 35, 10.
355. Fac. 17, 5.
296
ORIGEN, SCRIERI
. locui acolo pe el 356. Despre acestea vorbe:;;te !;'i
OomnuI Mintuitorul nostru :ca: in casa Tatalui Meu rnu1te
sint) 357. despre acele ceHiti trebuie sa credern ca este vorba
cuvintele Domnuluicatre sluga aceea care a facut sa sporeasca banii
sa.i: sa ai stapinire peste zece cetati 358, iar catre alta (sluga) :' sa
stapinire peste cincL cetati 359. Acest'd este intelesul, rnasura
care rni s-a ingaduit, am indraznit sa fac afirmatii ce impar-
tirea sorti a pamintului Iuda, ca. Scriptura este .cea care ne vor-
be!;'tedespre un Ierusalim ceresc despre ,rnuntele Sion de alte
cruridesprecare scrie ca sint ceruri, am putut sa ne dam searna
ca aceste' texte ale Scripturii contin descrierea unor taine
Iata de ce spunem sa nu considerati plictisitoare aceasta
citire, sa credeti ca vreun text a1 Scripturii ar fi de neluat searna
pentru ca e de nurne proprii. DimpotriV6, sa ca paginile ei se
cl1prind taine negraite, prea rnari .pentru a gasi un terrnen ornenesc sau
pentru a fi intelese de urechea vreunui muritor. le istorisi cu vrednicie
toata integritatea este cu neputinta nu nUill'di pentru n1ine cel
mic 360, ci chiar pentru cei care sint cu mult mai buni decit mine.
Nici daca aceste taine sint deplin integral de catre
Sfintii ApostoJi. Nu spun ca ele n-ar fi dep1in cunoscute, ci doar ca nu
sint integral publicate.
Sigur ca aceste taine au fost cunoscute pricepute intregirne de
acela care a fost rapit a1 treilea cer 361, care, pe cind era in
ceruri, cugetind cele a vazuIt Ierusalimul, adevarata cetate a
lui Dumnezeu. a mai vazut acol0 muntele Sion, oriunde s-ar afla
situat, apoi Betleemul Hebronul toate (ceHIti1e) aCdre ne-dU fost
descrise aicL tragerea la sorti, nu numai :ca le-a vazut pe toate,
le-a inteIes :duhul ratiunea de a fi, caci: dec1ara el, a auzit
spunindu-se cuvinte tilcuiri. sa fie aceste cuvinte ? Desigur
acelea care se cuvine oamenilor sa le graiasca 362.
Vezi, urmare, ca Pavel tot $i intelege-a tot duh, dar nu-i
era ingaduit sa asemenea taine. Caror ?
Fara indoiala, acelora, carora le spune chip de dojana: Nu sinteti
356. Ps. 68, 39.
357. In. 14, 2.
358. Lc. 19, 17.
359. Lc. 19, 19.
360. COI. 15. 9. Nu e singurul loc Origen cu modestie despre
sme. se vedea
361. 2 COI. 12, 2.
362. 2 COI. 12, 4.
OMILlI LA CARTEA IOSUA '297
oare nu dupa omenesc umblati ? 383. Dar el a spus-o celor
care nu umbla ca omul, a spus-o, zic, Timotei, a spus-o lui Luca
celorlalti ucenici care e,rau stare sa inteleaga astfel de taine nespuse.
recomandarea pe care adreseaza lui Timotei este aluzie-
de taina atunci cind zice: Adu-ti aminte de cele ce ai'auzit de
mine, incredinteaza-1e la oameniicare fi destoinici sa inyete !;ii
pe 364. Sa credem, ca aici avem de-a f,ace cu Laine
de care se cade sa ne silim sa fim vrednici ca sa le primim cu vrednicie
viata noastra, credinta, faptele vredniciile noastre, pentru ca.
dupa ce le fi inteles, mod demn, sa ne facem vrednici a le
Iisus Hristos, Domnul nostru a caruia este
slaya puterea vecii veci]or. Amin 365.
OMILIA
Despre cetii\ile
care au iost date levl\tlor
loturile lor 366.

Israel primit lotul tara, timp ce levitilor
le-a ramas drept numai Dumnezeu. intrucit
primeau de la Israel, potrivit rinduielii Dumnezeu 367, zeciuiala
primele roade ale pamintului, a trebuit ei sa dea, daca ,ma exprim
bine, zeciuiala dupa Iocatie a pamintului. ca, rea-
litate, ei au obtinut zeciuiala ,din toate 368.
Iata de ce au venit familiilor levitilor Eleazar, preo-
luJ, la Iosua, fiu1 la capeteniile semintiilor fiilor lui Israel,
au vorbit cu ei $iJo, pamintul Canaanului, au zis :' Domnul a
poruncit prin Moise sa se dea cetati pentru locuit imprejurimile 101
pentru vitele noastre 369.
Trebuiau trase la sorti imprejurimi1e acordate levitilor,
pentru ca impartirea sa nu para a fi rodul unei oarbe. Tre-
363. 1 CO!. 3, 3.
364. 2 Tjm. 2, 2. Un.uldim ,textele c1asice, prlin OJ'igen c,[edea in existenta
unei aroana" ,a vechi. Dar in timp Origen era ,de
cii tainele inviitiit,urilor ,celor mai ,adinci pot fi incredintate u1timilor
se vedea l,uj JaubeI1t, cj[., 468-469. -
365. 1 4, 12.
366. ,a XXV-a j Migne, G., ,tom. 12, b, col. 941-944.
367. Ios. ,13, 14.
368. Ev!. 7, 2.
369. Ios. 21, 1-2.
298
QRIGEN, SC1U1!RI ALBSE
buia, cu alte cuvinte, sa se lucreze armonie cu practica uz l.a
Israel :un feI de Iege interna care repartiza loturile dupa vrednicia
fiecaruia. Aceasta tema am mai expus-o pe masura puterilor noastre
mai inainte,' atunci clnd am vorbit despre cei oare au primit
din miinile lui Moise, dincoIo de Iordan de Ia Iosua Tara fagaduin-
'Intiiul 10t. s-a acordat lui Veniamin 370, apoi fiecare a primit lotul
sau, Dan, ,s::are a fost cel din urma 371. Trebuia, dar, sa un fel
de ratiune implirtireaIoturilor pe seama tagmei Ievitice,
pentru 'sa primeasca, rindul prim, doileaaltii,
treilea ceilalti, du,pa rang 312. Or, Scriptura ne spune ca <cfiii lui Levi
fost : Cahat Merami. De unde reiese ca intiiul rang
era Cahat, caci avusese de fii pe Amram, Moise, Aaron Mariam) 373.
Din Cahat a deci, popor, tagm.a preoteasca, adica Aaron
sai. Cit despre Moise, trebuia pl.asat fie intre preoti, fie mai bine-zis,
daca ar fi existat un rang celui preotesc, deasupra preotilor. Cu
copiii Iui lucrurile stateau insa altfel. Ceilalti fii Cahat, care co-
boara ,din Ithan, Hebron Ozie1
374
, ocupara ei semintia lui Levi un
10c, dupa rangul 10r. dupa eI, dupa Cahat, ceilalti fii ai lui
primit ei fiecare partea 10r. Gerson vine rindul aI treilea iar
Merari este u1timuI dintre toti 375.
Aceasta este ordinea care observat-o, intii, cartea Nu-
meri10r intre ceIe ,patru cI.ase ale levitilor. tirziu, cele douasprezece
-semintii au fost impartite dupa cele patru puncte cardinale pentru a
alcatui paza jurul Ghivotului legamintului Domnului, au luat 10c
Iatura de rasarit, trei latura Africii, sau de miazazi,
1rei la'tura marii, spre apus, trei Iatur.a Acvilonului, spre nord 376.
La rindul Ior, levitii au fost lmpartiti ordine, dupa cele
patru punote cardinale. rasariteana, unde se afla semintia
T11da, cea dintii ,dintre toate,au fost plasati Aaron sai 377. Ceilalti
fii lui Cahat primira porunca de a purta, pe umerii .Chivotul lega-
mintului Domnului 378 de a suna din trimbitii a$a fel incit atunci
ctnd va suna data se pune taberele c;eledinspre rasarit,
cind va suna a doua oara se ridica cei dinspre miazazi, cind va suna
370. 108. 18, 11. se vedea mai s<us
371. 108. 19, 40.
312; Fac. 46, 11.
373. 1elj. 6, 18---20.
374. 1elj. 6, 18.
375. 108. 21, 5. se vedea Num. 3 4, 1-2.
376. Num. 2,1.
377. Num. 3, 38.
378. Num. 4, 15.
()MILlI LA CARTEA IOSUA 200
a treia se ridica cei dinspre mare,cind suna a patra oara
cele dinspre miazanoapte 379. Vezi, dar, cita disciplina ce aranjament
pastreaza Sfinta Scriptura Nimic nu se petrece filrli rost, fara ratiune
fara rinduiaIa. Patrunde mai adinc intelegerea Scripturii peste
tot vei descoperi aceasta armonie. Daca, este greu sa str.abati
cn ochiul ager inimii toate cartile Scripturii, cel putin acest loc (biblic)
supune-l unui studiu mai aprofundat.

lntiiu1 10t, spune Scriptura, a revenit lui Cahat, el a fost pentru
preoti, fiii lui Aaron, care erau dintre leviti 380. Cui se cadea sa dea
i'ntiietatea '/ Cuitrebuia sa se dea intiiul l.oc, ,daca nu lui Aaron, tntiiul
arhiereu, tntiiul prin viata prin vredniciile sale, intiiul rang
putere? deplin convins ca astfel de stare nu se l-a
timplare, e indrumata cu ajutorul unei puteri superioare, dupa hota-
rtrea Providentei Sa vedem, acum, ce 10c s-a atriltuit
fii10r lui soarta un laCd$tot attt de drept'i au tras
sorti treisprezece ziceScriptura, semintia lui Iuda,
lui Simeon semintia lui Veniamin 381. Vezi, dar, ca oameni
ale$i au fost cu Hica$u1 tot semintii alese 10r.
Iar al. doilea 10t cui trebuia sa-i fie Fiilor lui Cahat, care
au ramas preajma fii10r lui 382. $i ce semintie au obtinut ei
semintia Efraim, zice Scriptura .in semintia lui Dan juma-
tatea semintiei lui Manase 383. Sor1ii le-au atribuit zece ora$e. Care este
insa lui Gherson. care semintie obtinusera
10tu1 ? au obtinut douasprezece cetati Isahar, zice Scr'iptura, A$er
Neftali jumatatea semintiei lui Manase, care este Vasari 384.
care sint acum ultimii lui Merari 385, spune Scriptura. Sa
vedem care semintie au primit din urma partea ? primira
douasprezece cetati dincolo de Iordan, semintia lui Ruben, semin(ia
Gad semintia Zabu1on, acesta este cel mai :tinar copil al Liei, zice
Scriptura 386.
379. 3.
380. Num. 10, 3.
381. 108. 21, 4.
382. 108.21,5.
383. 108. 21, 5.
384. 108. 21, 6.
385. 108. 21, 7.
386. Num. 2, 7.
300

Cu acestea n-am ajuns la constatari mai de seama
}a Ghiar daca nu putem descoperi toa1e profunzimi1e,
vom renunta a pune discutie consideratiile ce1e mai inaltatoare,
pentru ca toti ascultatorii sa afle prilejul pentru a 'patrunde mai
adinc inte1egerea ce10r tainice.
Sint patru puncte cardina1e ale pamintului. a ocupat 10cu1 cel
dintii fiii 10tu1 dinspre rasarit, impreuna cu semintiile care
detinusera ele 10cul Vezi, prin urmare, cum totul se armonizeaza.
Este sigur ca intre cele patru laturi ale pamintului, Rasaritul pare mai
nobil. Aici avea semintia lui Iuda, cel mai ales dintre toti 387. Intre
c:ele dintii semintii, - Intiia parte a pamintului - preotii, lui
Cahat au primit, sorti, intiia 10r parte, impreuna cu Gherson
Merari, care au fos1: cei dintii copii ai lui 388. cei dintii
copii ai Levi au obtinut RasarHul. ce Apusul, unde se afla
Rubea, Simeon Gad, Cahat a1 doilea semintia 1ui Si-
meon Merari, sau 10t semintia Ruben, dupa cum Merari
primi un semintia lui Zabulon 389, a1 treilea 1a num.ar, 1atura
Rasaritului 390. Aceasta s-a implinit pentru ca sa se sa1veze principiuI
dreptatii intr-o tragere la sorti, care dupa orinduirea 1ui Dumnezeu,
buia sa orienteze duhurile spre adincirea :taine10r veacu1ui
viitor. Dupa aceea, intre semintiile care erau 1atura Marii, adica
Efraim, Veniamin Manase, Cahat trage a1 doilea 10t a1 sau, semintia
]ui Veniamin, iar restul familiei lSale Efraim. Gherson obtine.
la sorti. un jumatatea semintiei lui Manase, care era Tara Sfinta,
acela!?i Gherson mai obtine inca un al1: 10t jumatate a se-
mintiei lui Manase 391.
Dar, liindca trebuia ca cei care erau in1atura de miazanoapte sa
se invredniceasca de prevazu:te pe seama preotiei ca sa
nu fie lipsite cu de darurile nici semintiile de rangul
ultim, cele din miazanoapte, adica Dan, Neftali, a92, s-a hotarit ca
pr,eotii 1ui Cahat, ci ceila1ti copii ai 1ui sa primeasca a1 doilea in
semintia lui un a1 ,treilea semintia lui Neftali 393.
387. Num. 2, 3. se Omjl. J05. 3; Omil. Num. 1.
388. [05. 21, 4 !$i UTm.
389. /05. 21, 5-7.
390. Num. 2, 1.
391. [05. 21, 2-7. Du;pa Iosua 21, 5 e vorba de lui Gahalt. Gre:?ala se d'ido-
l1at1I11. Ea. nu se afla Itextul grecal 1ui Procopie Jaubert

392. Num. 2, 25.
393. [05.21, 5-7.
()MILII LA CARTEA IOSUA 301

Cine ar fi stare sa urmareasca sa inteleaga toate aceste ama-
nunte Cine ar putea sa-$i aminteasca sa retina ordinea acestor lu-
cruri tainice'l Daca este anevoios sa tilcuie$ti numai dupa litera textul
<lcestei expuneri, daca e greu sa descifrezi aceasta tesatura de locuri
<ie peiSOane pe careo contine expunerea istorica, a1unci ce sa spunem
de tainele c?re sint descrise aici care se impartirea mO$-
1enirii vii'toare, acele taine prin care se va duce la ind'eplinire impartirea
:mo$tenirii Tarii Sfinte, tarii pe care mO$teni cei blinzi
Dar ar putea talmaci specificul tuturor acestor a$ezari ale ta-
berelor modul cum se vor acorda toate aceste mO$teniri la invier.e pe
:seama sfiniilor, dupa rinduiala statornicita de preoti pentru ca
,atunci, precum zice ApoSJtolul. sa nu seconstate nici nerinduiaIa, ci
sa vie rindul cetei sale, Hristos incepatura, apoi cei care sint
lui Hristos, care au crezut venirea Lui, cind va preda imparatia lui
Dumnezeu-Tatal Ii va fi supusa orice domnie staptnire 394.
Exista, nira indoiala, un fel de analogie ce prive$te reglementarea
cjmpurilor, atribuirile speciale facute preotilor, apoi ordinea ierarhica
:semnalele trimbitelor. Daca Dumnezeu a dat un stelelor cerulul,
le-a a$ezat dupa legi negraite, daca pe unele le-a a$ezat pe
latura de miazanoapte, pe altele spre latura de rasarit, pe altele bolta
<lstrala a cerului, iar pe altele, de asemenea, partea de apus a soarelui,
eu cred ca pe aceia care la Invierea mortilor sint asem:enea stelelor 395,
-prin numarul lor prin stralucirea lor care au ie$it din semintia lui
Avraam 396, Dumnezeu ii va rindui cu vrednicie imparatia cerurilor,
<iupa ordinea stelelor impartire<a cerului, le va da unora partea lor la
Iasarit, altora cea de la apus, iar altora la miazazi. va a$eza latura
.clinspre nord pe cei pe care Insu$i ii cunoa$te, caci mulii vor veni de la
rasarit de la apus, din cele patru laturi ale pamintului vor lua loc
imparatia cerurilor cu Avraam, cu Isaac Iacob 397, prin harul Dom-
nului nostru Iisus Hristos, a caruia este slava puterea vecii vecilor
Amin 398.
394. 1 Cor. ,15, 23-24. Despre ,dintre impartjriLe
a 5e ve>dea 181 Anned J,aubeIlt, cit., 51-54.
395. Dan. 12, 3. Origen se ginde$!.e1a
396. Fac. 15, 5.
397. 8, 11.
398. 1 4, 11.
302
rxX;VI
Despre sabllle de piatra
care au fost ingropate
despre altarul zldlt de cele
doua semlntii Jumatate
care sint dlncolo de Iordan ... 399.

ORIGEN, AJ.8B

ceIe de mai' sus s-a spus ca fiii Iui Israel au dat lui Isus (Iosua) ()
parte de mO$tenire pe muntele Efraim, dupa ce $i-a primit partea Isus
a zidH, acolo, cetate a locuit intr-insa400. Acum Scriptura reia acela$i
subiect, adaugind amanuntul despre sabiile de piatra, adica cutitele
de cremene, cu, care. Isus (Navi) a taiat imprejur pe Israel
pustie, pe care a poruncit sa le ingroape ora$ul pe care-l zidise tn
care locuia 401. ne luam obligatia de a expune acest adaos,
pentru a ne da seama, cu ajutorul Dumnezeu, despre adevaratul sens
Scripturii. Dealtfel am SpU5, inainte 402, ca Domnul nostru Iisus
Hristos ne cere 5a alegem un loc pentru a zidi a locui acolo $i
trebuie 5a ne prin curatenia prin -sinceritatea sufletu-
lui, sanatatea trupului a duhului, pentru ca Domnul 5a gaseasca
un loc 5ufletul nostru, ca sa-$i zideasca acolo lac8$ sa 5ala$luiasc&
e1. Dar, spune-mi, care sint, dintre toate popoarele, acelea care sint
aHt de placute lui Dumnezeu ca 5a se invredniceasca a fi alese S-ar
putea spune oare ca numai unul singur ar fi vrednic de a$a ceva 1 Sau
cumva poporul intreg, Biserica insa$i, toata intregimea poate avea
puterea de a pe Domnul Iisus ca sa locuiasca ea. Sa vedem,
deci, care-i acest loc, care. trebuie sa sala$luiasca lisus Pe muntele
Efraim, zice Scriptura, adica pe un munte Ce crezi, care sint
muntii roditori, unde sala$luie$te Hristos Aceia, desigur, unde
se gasesc roadele Duhului: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rab-
dare, facerea de bine altele 403, Ace$tia sint muntii purtatori de roade,
inca roade ale Duhului, ale caror cugete nadejdi sint totdeauna pe
tnaltimi. sint putini cei care 1ntrunesc aceste conditii. Dar, chiar daca
aceste sufle-te sint putine, Domnul Iisus saHi$lui intr-insele, ca
399. OmiJia XXVI-III.. Mig.ne, G., tom. 12 b. co1. 944-948.
400. 108. 19, 50.
401. 108. 21, 42.
402. in omina XxlV.
403. GaI. 5, 22. .SE! V'edea despre mun-tele rodd.tor 2.
OMILII LA CARTEA IOSUA
303
Unul care este lumina cea adevaratall revarsa razele Iuminii 5aJ:e
peste toti ceilalti, peste cei pe care la inceput nu vrednici
sa-i pomeneasca.

vedem acum care sint acele sabii de piatra, cu care Isus a taiat
imprejur pe fiii lui Israel Daca rugati ca sa fie cuvintul
nostru viU, lucrator mai decit orice sabie 405, atunci Domnul
ne invrednici sa curliti\i de cuvintul lui Dumnezeu pe care
anum.e tiHere imprejur de toate necuratiile, care sa
orice intinaciune, sa indeparteze orice faradelege sa taie din
radacina tot ce puterile sufletului simturile firii. veti
fi taiati tmprejur de catre Iisus, Domnul, prin mijlocirea cuvintului
lui Dumnezeu, cliruia i 5e zice aici sabie de piatrli, veti auzi atunci
ca "In ziua de astlizi am ridicat de pe ocara Egiptului 408. Cdci,
tr-adevar, la ce ne din Egipt dacli tot purtlim Cu
inca Egiptului Ce-am folosit din umblarea pustie Ce folos
ca renuntat la acest veac, prin botez, daca 'Staruim departe
vechile obiceiuri ale pacatului plicatelor Se CU-
vine, deci, ca dupa trecerea Marii adica dupa harul Botezului, prin
Iisus, Domnul nostru, sli piara de la naravurile vechi ale plicarelor
carnii, pentru ca, sa eliberati de egipteana a rauHi-
tilor. Acestesabii de piatra aceste cutite de cremene, cu care ,taie-
imprejur Iisus pentru a doua sint puse 10cul pe care Isus
l-a cerut l-a obtinut, acol0 10cul pe care il detine sufletul celui
drept, care a ascuns sabiile .sale Adesea am aratat ca cuvintul lui
Dumnezeu e numit sabie, caci sufletul acelora care-l asculta, acest CU-
vint tntinaciunea rautatii. Acesta este locul
unde este ingropata puterea cuvintului dumnezeiesc. Sufletul
un cuvint al un cuvint al intelepciunii, astfel incit la
potrivit acest suflet, incarcat de darurile Duhului, cU Ull CUvin-t al
intel
l
epciunii cu Ull' cuvintal sa arunce aceste slibii
sa taie imprejur, a doua oara, pe aceia care ari trebuinta.
ce prive!?te expresia slibii de picitra, care ne aduce amintede-
cutite scoase din stinci, iar nu de cutHe de fier, care ar fi ceva
tificial, lucru de arata cli acest cuvint al lui Dumnezeu,.
care poa'te taia imprejur necuratiile din sufletul ascultatorilor, nu pro-
404. In. 1, 9.
405. 10s. 5, 9.
406. 105. 5, 4. din Egi'pt, iune!tele alte ex.primari de-
felul eV'OCa din
:304
ORIOBN, SCRJBRI
din mdiestria unui gramatician sau a unui retor, care n-a fost COI1-
fectionat de ciqcanele invatatilor, nici n-a fost ascutit la tocila cartura-
riei, ci are aceasta "Piatra desprinsa din munte, nu df'
mina omului, dar care a umplut tot pamintul 407 a daru-
rile sale peste Itoti cei
Dupa aceea, Isus, aduna pe fiii lui Ruben, pe fiii lui Gad jumatate
din semintia lui Manase 408, care luptasera' cu izbinda impotriva du!?ma-
nilor 1ui Israel, ii trimi:te partea 10r de dupa ce ii rasp1a-
precum este scris Scriptura). Iata, dupa parerea mea, ce consta
taina indicata aici: dupa ce va intra tot numarul paginilor 409, dupa
ce vor fi primit de la Domnul Iisus implinirea fagaduintelor, aceia care
au fost invatati de Moise, care ne-au decursul 1up-
te1or, cu plingerile rugaciuni1e lor care, dupa cum zice Aposto1ul
Jnca n-au primit ce le fusese 410, caci ei sa se impli-
.neasca chemarea noastra, primesc sfir!?it, desavir!?irea rinduita pentru
-ei 411. De la Iisus primesc ei acum darurile cuvenite de acum tra-
icsc cu totii pace, caci a venit tuturor a tuturor
.atacurilor

Dupa aceea s-a citit ca lui Ruben, lui Gad jumatate din
semintia 1ui Manase, care erau dinco10 de 1ordan,au zidit un
.altar ca ceilalti fii ai lui 1srael, care nu !?tiau pentru ce s-a construit
acest altar, au trimis pe Finees, fiullui E1eazar, fiul lui Aaron, impreuna
zece oameni, cite unul de fiecare semintie, ca sa in'l:ereseze daca
a,]tarul e un semn al indepartarii 10r de Dumnezeu, caci caz ca el
reprezinta lepadarea razvratire impotriva poruncilor 1ui Dumnezeu,
.atunci ei vor fi atacati de catre ceilalti iar daca nu, atunci
macar sa spuna ce gind au. (cei din urma) au dat satisfactie
privinta altarului au zis : (;$tim ca a1tarul cel adevarat e 1a aco1o
unde Isus. Cit despre acesta de 18" pe care l-am ridicat
dupa mode1ul celui de la l-am ridicat pentruca sa l:ivem ima-
ginea ohipul adevara,tului a1tar, aceasta de teama ca nu cumva sa
dec1arati miine ca IordanuI ar fi hooor intre ca .el ar indica
granita ca nu aveti ce cauta 1a altarul nos'l:ru. 1ata acesta a fost
raspunsul pe care 1-au trimis ei.
407. Dan. 2, 34-35.
408. 108. 22, 1. De Iaict 1a omiLiIa poate de textul
9l'eC coment,aTului lui Prooopie, Migm,e, P.G., 87, 1040-1041.
409. Rom. 1 25. se vedea Omil. Num. 26, 6.
410. 11, 39.
411. 11, 40.
OMILII

Dar sli vedem ce lucruri tainice se ascund dosul acestor fntfm-
plliri. Intiiul popor, cel t!ierii tmprejur, este indicat prin Ruben 41',
care a fost intii nliscut, dar prin Gad 413, caci el e intii nliscut, Insli
din Zelfa prin Manase 414, de asemenea nascut. Cind zic intH
nascut, gindesc la ordinea timp. Acestea se spun pentru se arMa
ca nimic nu ne desparte de dreptii de dinainte de Hristos, cunoscind
prin aceasta ca sint cu cu toate ca au trait inainte de ve-
nirea lui Hristos. Chiar daca ,au avut un altar de venirea Mintui-
torului, ei simteau c! nu acela' este adevaratul altar, ci
numai chipul asemanarea viitorului eltar $tiau ca pe acest altar, alta-
ruI poporuIui intii nu se aduceau jertfe adevarate, care sa $l:earga
pacatele, caci numai acolo unde se afla Iisus se aduc altar jertfe ce-
jertfe adevarate. Nu exista deci decit turma un pastor 416,
alcatuire formata din dreptii de inainte din cre$tinii de acum.
Pentru a intari spusele mele vrea sa un alt fapt. Numai
'de-ar da Domnul sa fiu vrednic descoperi intelesul cel duhovnicesc.
Se intimpla ca pustie adeseori poporul cadea murea 416. Atunci a venit
ca arhiereu Aaron a stiat mijlocul mortilor 417, pentru
ca sa nu-i mai ajunga pe ceilalti.
Dar iata ca, cele din urma, a venit adevaratul arhiereu, Domnul
meu, s-a tot lntre cei morti intre cei adica tntre aceia
dintre iudei, care nu s-au multumit cu aceea ca nu L-au primit, ci s-au
dat ei 10c sa se daruiasca Lui, atunci cind au zis: Sin-
gele Lui asupra noastra asupra copiilor 418. De eceea tot sin-
gele dreptilor, raspindit pe paminrt, de singele dreptului Abel, 18.
singele pe care l-au ucis intre Itemplu altar, va razbunat
de acest neam 419, care a zis: Stngele Lui asupra noastra asupra
copiilor 420.
Aceasta este partea moarta a acestui popor, pentru ca nu prliznu-
dupa cuviinta nici azimile, nici zilele de sarbatoare.:
412. 29, 32.
413. Fac. 30, 10.
414. 41, '51.
415. 10. 16. Tema unitatii omeIJeSC Mlntuilto-
e UJI1a 'Clin oele ma1 ,sulstinute de OI'igen Itoate sale
el de toti P!finJtl. cfnd dIe iClmtre liudei
tini (08 Rom. Vechiului Noului (08 Cor. 111
-ca a\i'ci) sfintiloI e de J.aubert, cJt .
. 498-499. de lJubac, 1945, 105-1'10, 190-20'1.
416. V.
41'1. Num. 1'1, 13.
418. 2'1, 25.
419. 23, 35.
420. 2'1, 25.
20 -
8CRJIRJ ALIII
se preface jale toa,te cintarile tinguire 421, chiar de-al"
ei n-ar putea praznui zilele de sarbMoare 10cul PQ care Domnul
Dumnezeu l-a ales. Cu toate acestea n-aJn ZiS catre ei: nu veti
avea parte de altarul nostru nici de Domnului, Ci
VQinta lor proprie, au refuzat adevaratul altar pe Arhiereul ceresc,
au ajuns intr-o stare de nenorocire, ca au pierdut nu au
primitt adevarul, de aceea Ji s-a SPUS : Iata se lasa casa voastl:ra
pustie 422. Caci harul Duhului Sfint trecut asupra neamurilor, care
ne-au lasat noua praznuirea 10r,pentru Arhiereul a trecut de partea
noastra, nu arhiereul dupa chip, adevaratul Arhiereu, ales dupa rin-
duiala lui Melchisedec 423. urm.eaza, mod obligatoriu, ade-
varatele jertfe, jertfele cele oare se aduc la aces:t Arhi-
ereu le aduce, anume acolo unde se templul Dumnezeu
din pietre 424, .care este Biserica a Dumnezeu 425, acol0 unde
se afla adevaratul Israel Iisus Hristos, Domnul nostru, a caruia este
slava puterea vecii veci1or. Amin 426.
421. Tob. 2, 6.
422. Lc. 13, 35.
423. Ev[. 5, 6.
424. J 2, 5.
425. 1 Tim. 3, 15.
420.1 4,11.
OMILII LA CARTEA
ClNTAREA CINTARILOR
lNTRODUCERE .
Clntarea Clntdrilor este creafje unic<'i prin genuJ $i frumuse-
Subiectu1 11 formeaz<'i iub1rea, care este una s1ngur<'i, fie c<'i per-
sonajele nume1e Solomon $1 Su1amita, fie c<'i a1tle1e, care
putea expr1ma frumusetea $1 tr<'iinicia 1ubirii adevdrate.
Clntarea C1nt<'iri1or este poezie de extens1une mai mare
care unitatea cuget<'irii unitatea poeticd este incontestab11<'i.
Euseb1u d1n Cezareea istor1a sa (VI, 32,2), c<'i lncd
de tjmpul c.ind p1ecase Atena, c1rca 240, Origen lnceput sd
scrie comentarul Clntarea Clnt<'iri1or, care dus pln<'i cartca
u cincea. dup<'i ce lntors Cezareea, dus pln<'i capdt,
cu ,cuv1nte pln<'i zecea carte. Din toat<'i aceast<'i oper<'i nu S-Q
mai grece$te declt un m1c fragment (din cartea doua)
Filocalie, precum 1/1 clteva fragmente Catene. schimb S-QU
ln traducerea Rufin (terminat<'i 410) prologul,
cdrtile 1/1 din cartea G., 13, 61-198),
cuprinzlnd comentarii asupra capito1elor 1,2-2,15 din textuJ bib1ic.
Frumusetea Or1gen f<'icut Fericitul s<'i
duc<'i 1/1 ln latine1/te (1nc<'i ln anul 383) dou<'i omil1i, prezentlndu-le
drept model cititorilor din Apus. Dup<'i textul f<'icut $1 tradu-
cerea de baz<'i textu1 critic restabiljt dupd mai multc
variante de W. pub11cat CorpuJ berI1nez (G.C.G.
Origens- Werke Band 8, Leipzig 1925). nou, ediJia fost
muJt 1mbundt<'i(itd de 01iver Rousseau pub1icat<'i (text latin $i
ducere francezd) coIectia Sources Chretiennes, 1966.
de entuziasmat rdmas Fericitu1 Ieronim de scrierc,
c1t spus celebrele cuvinte: Daca ln celelalte carti Origcn lntrc-
cut toti cci1alti scriitori, aceasta S-Q
308
ORIOBN. SCRIBRl
Se spune cd Origen fost cel dint1i scriitor care
u prezentat formd neintrecutd explicat1a raportului dintre Lo-
gosuJ lnlrupal $i Biserica cre$tind. De aceea, influenta lui
rdsfrlnge asupra spiritualitdtii lntregului mediu rdsdritean
apusean.
decursuJ timpuJui s-au scris multe comentarii Clntarea C1n-
tdrilor. bibliogratie selectd dd, ma1 nou, poetul
Alexandru, lucrarea Clntarea Clntdri1or, Bucure$t1, 1977.
Numeroase slnt interpretdri1e care s-au dat, curgerea vremu-
aceste1 capodopere 11teratur11 b1blice. interpretarea
alegoricd. aceastd formd iubirii dintre mire $1 autoruJ
vrea sd lnfdti$eze cum trebui sa dintre Dumnezeu $i om,
dintre suflet $i Hristos.
Dacd redactarea rdmasd de Rufin convingerea cd
prin S010mon vorbe$te Hristos, iar prin mireasa sufletu1 omenesc,
jn schimp, ce1e doud omilii de Fericitu1 Ieronim, -interpre-
tarea vede m.ire Hristos" iar mireas(l Biserica dupd cum
spune pr010g: Christum sponsum inte1lige, ecc1esiain s,ponsam
sine macula et ruga>l, cum spus-o Sf1ntul Pavel epistola
Efeseni 5,27.
Teologii ortodoc$i Isidor Onciu, V asi1e Tarnavschi, IuJlu
01aru, Popescu Mdldie$ti $i altii, care scr1erile ating,
gential, problema interpretdrii Clntdrii Clntdri1or, propun interpreta-
alegoricd.
Frumoasa creatie Clntarea Clntdri10r este opera unei
tdti 11terare. Cartea fos,t scr1sd sub lnrlurirea insp1ratiei slinte. Au-
torul considerd 11 S010mon, lmpdratu1 cu acest nume, cum re,zuJtd
din capit01uJ (1) textului origina1, unde citim: Clntarea So-
10mon.
Cartea nu trateazd 1ucruri curat omene$ti. un caracter cu
totul special, de aceea problema interpretdrii S-Q pdrut totdeauna un
lucru greun. S-a propus interpretarea literard, tipicd, realistd etc.
considerdm cd alegoria teoretic (Israel $i Dumnezeu) mesia
nicc'f (Hris,tos $i Biserica) este cea ma1 multumitoare 1nterpretare ce i
,se poate da cdrt1i.
CINT AREA CINTARILOR 1
Omllla
1
de la Moise ca nu exista numai Sfinta 2, Ci Sfinta
Sfintelor 3, numai un Sabat 4, Ci Sabatul Sabatelor 5. De
asemenea din scri'sul Solomon, ca llU sint numai unele cintari,
Ci Cintarea-Cintarilor.
Fericit este cel care intra Sfinta, dar mai fericit acela care
intra Sfinta Sfintelor. Fericit este acela care Sabatul,
dar mai fericit acela care Sabatul Sabatelor 6. Fericit
este acela care intelege cintarile le cinta 7, dar mai fericit acela
care cinta Cintarea Cintarilor. precum cel care intra Sfinta mai
are trebuinta de multe impliniri a intra Sfinta Sfintelor, cel
care Sabatul rinduit de Dumnezeu pentru poporul Sau,
are inca multe trebuinte pina sa poata praznui Sabatul Sabatelor, tot
nu se va gasi om care sa urce, fara munca, spre calea cintarilor pe
care le contine Scriptura, sa aiba puterea sa se ridice la Cintarea
Cin1arilor.
trebuit sa din Egipt, din tara Egiptului 8, sa traversam Ma-
rea pentru a cinta intiia cintare zicind: Sa Domnului
ca lntru S-a '.
Cu toate ca ai vestit intiia cintare, inca departe de Cintarea
Cintarilor. Lunga a fost calea duhovniceasc'B. prin pamintul pustiului,
ai ajuns la fintina unde ai scapat de regi, pentru a psalmodia
cea de a doua cintare, ajungind apoi la hotarele pamintului sfint, pen-
tru a intona la malul Iordanului Cintarea lui Moise zicind: Ia aminte
1. De inoeputul CintMii p1na Wlde se spune: regele k
oo[Jma sa.
2. este din sflDt.
3. pa.rtea 9f1.nt unde dntrB numai tarhiereul, odalt!
pe
4. Sabat.ul, ziua de a
5. Sa,batul este jubileu, fiecare cincizecilea (7 7), numlt
Robii deveneau liberi, dator\iile se conVeI1teau, proprietatile instrli.-
reveneau vecMulu:i
6. Adica jubileu, liberarii.
7. Nimeni nu sftl!1ltul l/ica$ altul!1ci clnd .prazndc.
8. tara Egioptului - - a rob1>ll sluj!1"ea

9. 15, '1.
310
ORIGBN, SCRIBRI
cerulf', asculta pamintule gurii mele 10! Tu trp-
buie sa lupti, sub ascu1tarea lui fiul lui Il, pentru a lua
stapinire Tara Sfinta. Trebuie ca albina sa prooroceasca despre tine
sa te judece (caci Debora 12 inseamna albina) ca tu sa poti rosti
aceasta cintare cuprinsa Cartea ludecatorilor 13. Dupa aceea te
sui la Cartea Regilor vei ajunge la cintarea unde David, mintuit din
mtinile tuturor din mina lui Saul, zice: Domnul este
tnM.rirea mea, scaparea mea izbavitorul meu 14. Atunci trebuie sa
ajungi la Isaia pentru a spune: Vreau sa cint pentru prietenul meu,
ctntecullui de dragoste pentru lui>l 15.
dupa ce ai acestea, urca mai sus, cit putea, cu
inima luminata de razele frumusetii, cintind apoi cu mireasa aceasta
cintare a Cintarilor.
Ce rol are aceasta cintare? Nu sint sigur. Multumita rugaciuni-
lor masura care Dumnezeu imi ingaduie, mi se pare
ca patru personaje: mirele mireasa, cu mireasa fete tinere,
cu mirele un manunchi de prieteni. Unele cuvinte sint rostite de mi-
reasa, altele de mire, clteodata de tinerele fete altadata de priete-
nii mirelui. Caci e p6trivit ca, la nunta, mireasa aiba alaiul
ei de fete tinere !;ii mirele anturajul flacailor 16.
Identificarea nu trebuie insa cautata afara, cei care au
fost prin Evanghe1iei. mire trebuie sa intelegem
Hristos, miFeasa, Biserica cea fara pata sau zbircitura, dupaCUni
este scris: ca s-o Biserica mareata, patti
sau zbircitura, ori altceva de acest fel, ci ca sa fie sfinta !;ii fara de
prihanan 17. 'In aceia, insa, care devotati, nu sint chiar precum ii
descrie

dar care par sa fi rea1izat oarecare propa!;iire pe
calea mintuirii, vad sufletele se identifi.ca cu fecioarele
din alaiul .miresei,clta vreme prin ingerii cei care au ajuns la starea
barbatului' 19, pe din jurul mirelui.
se pare ca al patrulea element pe care trebuie sa-l sub1iniem: ambele
10. Deut. 32, 1.
11. Jud. 5, 2.
12. Debor,ah 5.f.
13. Jud. 5, 2.
14. 2 Reg. 22, 2.
15. 15.5, -contine para,boloa cu via.
1 Se prezinta perrsonajeIe.
17. 5, 27.
] S.crLpburii.
]0. 4, 1:1.
OMILII LA CARTEA CtNTAREA CtNTAR.ILOR

personaje, mireasa sint douli simfonii armonic acordate,
reasa cintind cu fecioarele, cu S8i.
ca sliintelegem aceasta, ascuIta Cintarea Cintarilor,
Sd sa repeti, impreuna cu ceea oe spune mirea:sa,
pentru a putea intelege ceea ce mireasa singura a inteles. Dacd"
insa, nu zice, impreuna cu ea, ceea ce a spus mireasa, preocupata.
de a intelege ceea ce i-a zis, ceI putin, sa te bucuri ca te
apropierea mirelui. Iar daca aceste cuvinte te tine-te
macar de fecioarele care se bucura de bunavointa miresei.
Acestea sint personajele cartii, care-i drama scenica totodata
(cintec de nunta). De cind au cunoscut paginii cartea, au admis
epitaIamul, care de aici l-auimprumutat. Cintarea Cintarilor este prin
t1rmare un epitalam propriu-zis.
Mireasa este ce-a care cere tot ea este cea care este ascultata
rugaciune. Din mijlocul unui de fecioare, care insotesc, mi-
reasa pe mire trecind pe dinaintea ei. La rindul lui mirele este
acela care-i raspunde. dupa cuvintele mirelui, timp ce acesta
dura sprea salva, prietenii mirelui raspund ca pregati pen-
tru mireasa, cit timp mirele sta la masa 20, cind ii trece supararea.

Sa cautam aICl cuvintele prin lasa auzita mireasa, .pentru
intiia data, cerere staruitoare : cSa cu gurjj tale
Inte1e5ul este urmatorul cind se va margini mirele sa-mi tri-
numai saruiarile Moise profeti realitate eu vreau
sa ating buzele mirelui, ca el va veni, va cobori. Ea roaga, deci, pe
Tatal mirelui, z.ice: Sa ma saruti cu sarutarile gurii tale, pen-
tru ca se cade a vedea implinindu-se ace5t cuvint profetic: ctt
eu zice: Iata-ma 22. Tatal mirelui rugt\.
!I11intea miresei, e1 trimite pe Fiul Sau. Vazind, 'dar, pe ceI rinduit sa
vina, iata ca inceteaza a se ruga acestuia fata catre fatA :
Caci mai buna-i iubirea ta decit vinul, miros pIacut bogate sint aro-
mele tale 23.
Mirele, adica Hrist05, trimis de TatiH, este inmiresmat de
aude graind : Iubit-ai dreptatea ai urit ; pentru acct:'d
20. Cint. 1, 11.
21. Clnt. 1, 1.
22. 15. 52, G.
23. Cln/. 1-2, c !>ur.uriilor. gcncro.II (>( Cf.'05 cu C
bun. r,Ilt'fumul (' siIJ1boltIl
312
ORIGBN, 8CR1BRI
Te-a uns pe Tine, Dumnezeul T6u, cu untdelemnul bucuriei, mai mult
decft pe 24,
mirele atinge, peste mine se vor v6rsa aromele Sale,
fncft putea zice impreunacu Apostolii: sintem buna mireasma
8 lui Hristos tot locul 25,
Cu toate c6 auzim acestea, sintem minjiti inca de mirosul nepla-
cut a1 p6catelor al din ,pricina c6rora p6catosul
gura prqfetului: IImputitu-s-au au putrezit r6nile mele, de la fata
nebunieI mele 26, Pacatul are mirosul putreziciunii, virtutea raspinde5te
parfumuri al caror chip il vei afla cartea 27. Vei a.fla aco10 de
flori carora li se zice mirt, tamiie binemirositoare a1tele. Ade-
v6rat ca ele slujeau pentru ardere, d.ar pentru indeletnicirea parfumarii
sc iaudiferite mirodenii parfumate, intre care nardul mirtul. Dum-
nezeu, care a facut ceru1 pa.mtntul, zice cMre Moise: Eu 1-am
umplut cu duh dumnezeiesc, dindu-i intelepciune, iscusinta
C8 s6 izvodeasca lucrurile ce1e mai 28. in fe1ul acesta a
fndrumat numnezeu pe preg6titorii de miruri.
Daca acestea nu le Inte1egem sens duhovnicesc, oare insemneaza.
c6 slnt basme D.aca. nu cuprind oarecare nu sint e1e oare
vrednice de Celcare sa tilcuiasca Scrip-
turHe, sau cel putin are aceasta, trebuie sa din toata pu-
terea pentru a atr6i dupa trup dupa singe, ca sa .devina
vrednic de tainele ca sa ma folosesc de expresie mai
tare, el arde de celor de iubirea spirLtua1li,
c1.ci exista dragoste De asemenea exista hrana
trupeasca alta spirituala, M.utura dupa trup alta dupa duh.
iubire trupeasca, ce vine de 18 Satan, alta iubire, cea
dup6 duh, care-$i are ei Dumnezeu. nu poate fi
de dou6 iubiri. Daca trupul, vei iubirea du-
hovniceasca. Iar dac6 iei iin seama toate ce1e a]e trupului nu ma
g!ndesc singe, ci la 1a bogatii, 18 toate
cele a1e chiar ale cerului caci toate acestea trece 29,
$1 tu ai toate acestea), cu alte cuvinte, dacli sufletul tau nu a
24. Ps. 44, 9. Mirele iubit din cauza
ImpkAt!ei. a Iui Mesia (mirel<e). ungerea mirelui este sim-
bolul .De laceea ungerea C'U untdelemn a:pl!i.ca oaspe1!ilar
25. 2 Cor. 2, 15.
26. Ps. 31. 6.
21. le!$. 30, 34: bill1e mirO&itoare, balsam, halvan, $i pe
HngA
28. 31, 3.
29. 24, 35.
CARTIA CINTARBA CfNTARD..O"
plistrat nimic din cele treclitoare $idac6 nu z6bovit la lubirea patl-
rnilor, abia atunci putea intelege dragostea cea duhovnIceascli. Spun
toate acestea pentru ca s-a ivit astfel prilejul de a vorbi despre iubirea
cluhovniceasca.
Insa se pare salutar preceptul Solomon, sau mai ales at
Celui care prin gura Solomon, despre intelepciune: Nu
intelepciunea ea te sta de veghe 30.
Exista duhovniceasca. Aceasta si:mt
mireasa mirele, ca sa zic caci este scris de care
ocupam: Stinga este sub capul meu, cu dreapta ma imbr4-
31.

cu gurii tale. 'Este datina a Scripturii de
il pune forma imperativa locul optativuIui, intocmai ca aceste
vorbe : Tatal Nostru, ceruri, sfinteasca-se numele Tau 3!.
loc de: bine ar fi sa fie sfintit)), chiar aici: Sa mli sliruti, cu
sarutarile gurii tale, loc de : bine ar fi sa sarute. Dupa aceea.
mireasa mirele, care vine uns cumirodenii. Putea oare sl! 50
infati$eze al1fel fa1a miresei TatiH putea sa trimita altfel Fiul
la nunta fost uns cu felurite mdrodenii l-a fticut uns. vine exha-
lind felurite miresme se aude griHnd: Sinii tai sint mai buni declt
vinul)). drept ca cuvintul lui Dumnezeu nume!',ite cu mai muIte numiri
lIllul lucru, dupa CUlIIl arata texteIe biblice. Cind victim!
este adusa ca jertfa dupa Lege, in1elepciunea cuvintului precizeazli cli
partea de sus a pieptului este .pusa la parte 33. vorba despre cel
prinze!',ite cu Iisus !',ii care se desnHeaza cu comuniunea sentimente-
10r: eI (Cuvintul) nu despre partea de sus a pieptu1ui, ca mal
inainte, ci despre pieptullui 34.
cind mireasa s-a adresat mirelui - este despre un clntec
de nunta - Scriptura vorbe$te despre partea de sus a pieptului.
cum e cazul cu Ioan ci despre sini: Sinii ta.i, zice
sint mai buni decit comuniune cu mireasa, cu sim1!-
mintele mirelui, !',ii acelea$i sentimente te sH1pinesc !.'iHi
ofera desrfatare ; precum paharul imbatator al Domnului este bun ade-
30. 4, 6.
31. C1nt. 2, 6.
32. 6, 9.
33. Lev. 10, 14.
34. 13, 25, c!nId un ucenic pe care-l Iisus S->a pe p1eptul Mtntul-
torului.
314 ORIOBN, SCRIBRI ALESE
inteles al cuvintului 35 tot mirilor sint mai buni decit
Pentru C.1 se spune ((sinii tai sint mai buni decit ..
miezul rugaciunii, ea adreseaza mirelui cuvintul: m,irosul
mirurilor tale e mai presus de toate mirodenii1e. num,ai cu sin-
gurli mirodenie, ci cu toate mirodeniile este uns nlireIe cind vine.
da,c.1 ,mirele va binevoi sa se indrepte spre inima mea, mireasa
lui, cit trebuie S.1 fie ea de frumoasa incit a atras pretuirea inaltimii
cerului, pentru face sa coboare pe pam,int, pentru a veni in apro-
pierea celei lubite? Cu cita frumusete. trebuie sa strdluceasca ea
cH de mare trebuie sa fie ardoarea iubirii incit sa-i spuna ceea ce
i-a zis miresei celei "ochii tai, tai, miinile tale,
coapsele tale, umerii, picioarele tale 36. Sacercetam aici, daca -Domnul
ingaduie, cum se face ca se madulare ale miresei,
ca se obtine apreciere deosebita pentru fiecare din parti ? Dupa aceasta
expunere vom cercet-a cum poate primi inima noastra aceea$i apreciere ?
Sinii tai sint mai buni decit Daca vei vedea pe mire, vei inte-
lege ca adevar Pentru ca sinii tai sint mai buni decit
mirosul mirurilor taIe mai presusde toatearomeIe. Mu1te mirodenii
au ei: Regina de la miazazi a adus aromate Solomon 37, multi
aItii poseda aromate. De-ar avea oricit ar dori, niciodata ele pot fi
at;emanate cu aromele Hristos, despre care se zice acum: Mirosul
mirurilor tale e mai bun decit toate aromele.
Eu cred ca Moise are aromate Aaron fiecal'e dintl'e prooroci,
dar cind vad pe Hristos simt dulceata parfumurilor a1:unci indata
sint gata a grdi: Mireasa mirurilor tale e mai presus de toate aro-
rnatele.

este numele lau 38. 1at.1 taina profeHca 39. Abia
s-a vestit numele Iisus,abiaa venit lume, s-(I vorbit des-
pre rnireasma pe care a Evangheli.e feIneie a luat
un vas de alabastru, cu mireasma, cu nard veritabil de mare pret,
l-a varsat pe capul picioareIe \isus 40. Sa observam cu atentie,
<:are din cele doua femei a varsat mir pe capul Mintuitorului? Despre
35. Ps. 25, 2, ve-deti ca bun este Domnul".
36. C1nt. 1, 10 i 1, 15 i 5, 14 7, 9.
37. 3 Reg. 10, 1-10.
313. C1nt. 1, 3.
39. Numele Mirelui va fi vesHt cu ,atita se va toate partile
lrutocmai cnm se poalI'fumului vars-a:t pe
40, Mc. 14, 3.
CART!A CINTAR.rt.oR
315
cea p6c6toasa este scris ca ea a aceea care a varsat mirodenia pe
picioarele pe ,cind cea care i-a tnrnat pe cap se zice ca nu era IJt1-
catoasa 41. Baga bine de seama afla ca Evangheliei, evan-
fac istorie descriu ci descriu tainele. Casa
s-a umplut de mireasma mirelui 42. ceea ce avea pacatoasa
raportat la picioare, iar tot ceea ce avea nepacatoasa referit
la cap. e de mirare ca toata casa s-a de miros, clta
acest mirosa lumea. loc este scris despre Simon Le-
prosul despre casa 43.
cred ca este stapinul acestei lumi cii el se
Simon cel lepros, a carui casa s-a umplut 'de miros placut la venirea
Hristos, cind pa.catoasa tl act de pocainti1 vreme ce Cee
5finta a uns Iisus cu mirosurile
Numele este ca mir varsat. mir, care im-
de jur imprejur, mirosul sau, este numele Hristos.
Pe tot se numele lisus, pe tot se ves-
meu. Numele Sau este varsat". Cine a auzit
de numele Moise, care e doar hotarele inguste a\('
Iudeii 'dintre greci nu-l nici vreo istorie lite-
rara gasi.m nimic scris despre el despre altii. Dar deodata cu Iisus,
iata ca el altii stralucesc lume, caci Iisus f.ace 5a iasa umbra
Legea profetii cu adevarat, 5-a acest profetic :
varsat este nun1ele tan.
v
De iubesc ca lui s-a
revarsat noastre Duh 44. Pe buna dreptate se
revarsat: mir revarsat este numele tau. Zicind
aceasta, mireasa ca fecioarele. ea il ruga pe Tata\
relui vorbea de-aproape mirelui, fecioarele 45 inca erau de
Dar se sosirea corului de fecioare primirea mires(\i :
De aceea te iubesc pe tine fecioarele tea$teapta. Fecioarele
urma ta bogate sint aromele tale 46. Ce frulnos ! Insotitourel(\
miresei marturisirea miresei. Mireasa urma
41. De ca 1'de.n.tifi.ca ce1edoua ferruei pecind Origen
altii .sustin ca-i vorba doua femei ideosebi:te.
42. 12, 3.
43. Mc. 14, 3.
44. Rom. 5, 5.
45, FecJoarele sirut stIfletele int-egre, neintinate, cei
poarel'e c,ea noua.
46. Clnt. 1, 3--4.
3115
SCRIERI
relul, ci ea lnainteazli aHituri de el, ea tine m1na mirelui mina ei este
la dreapta mirelui. [nsotitoarele ei, dimpotrivli, intrli urma lui.
ele regine optzeci tiitoare femei fara numar. Una-i porum-
bita 'mea, prea curata mea, singura fii<:a a mamei sale, cea mai aleasa
celei ce a nllscut-o 47. Bogate sint aromele mirurilor <:are venim
dupa tine 48.
despre iubire, dar spus cu multa elegantll bogata
aromi1 a mirurilor tale, dupa tine, precum scris este: Am ajuns la ca-
drumului 49, : Din toti (ICei carealeargll stadion, numai
unuI cel care ia cununa cununa aceasta este Hristos.
Ia'ta ce grlHesc fecioarele, despre care ca ramin pe dinafara
pentru ca dragostea lor ll-a facut decit inceputul, dupa acest exemplu :
(,Iar prietenul mirelui, care asculta, se bucura cu bucurie mare de
gla5ul mirelui 50. Aceste fecioare piHimesc, de vreme ce mirele intra iar
ele ramin afara. lnsa mire'asa frumoasa, fara pata sauzbir-
citura intrind camara mirelui, incaperea impi1rateasca,
spre fecioare le ceea ce ea a vazut: m-a introdus
camara 5a
Ea nu zice: el ne-a introdus, pe multimea, incaperea 5a:
muItimea a ramas' afara mireasa intra singura camara
pentru a tainice ascun5e pentru a vesti pe
e! :' IIImpara'tul m-a dU5 camara lui.
rindul lor, fecioarele, adica multimea numeroasa a acelora care
ca miine vor deveni mirese, timp ce mireasa intra camara mirelui
vede bogatiile acestuia vreme ce ea reintoarcerea Lui,
c!nttnd voioasa: Bucura-ne-vom vom veseli intr,u tine, se
bucurli pentru miresei. cele ale virtutilor nu este pism.a.
Aceasta iubire e curata, aceasta iubire este fara cusur : Bucura-ne-vom
ne vom veseli inItru tine. Cea care e5te mai mare sebucura de lapte
IJi de sinii tai voioasa: Mai buni sint sinii tai decit vinul,
celelalte 1nsa lasa pentru mai tirziu veselia bucuria lor - caci ele nu
sInt dec!t fecioare - ele lasa pentru mai Hrziu indurarea lor zicind:
47. C1nl. 6, 8. e luat d'in ohiceiul Orient de a i1V1ea
106 Reginele sill1lt de iI1lt1iul rang, HitoareIe femeile de
reng, iar femeile s1nt fetele strtnse ourte, cu timpui, sotii
nu ci indicaun numax mare. Ele repre-
nati:unlle considerate mirese ale ... Una., alta
eI.
48. C'nI. 4.
49. 2 Tim. 4, 7
50. Jn. 3, 29.
51. 5, 27.
52. Is. 45, 3.
QMILII LA CARTEA CINTAREA CINTARILOR
317
Bucura-ne-vom ne vom veseli intru tine. zic ele, vom iubi
iubim sinii tai mai mult apoi ele zic mirelui: Nepri-
hranirea 53 te Elogiului miresei ele ii adauga atributul de nepri-
hanita, dupa propriile ei Neprihanirea te

La rindul mireasa raspunde fecioarel0r: cNeagra slnt, dar sint
fiice Ierusa]jmu1ui, indata ca aceste
fecioare sint fiice ale Ierusalimului. Eu stnt neagra, dar frum.oasa, fiice
ale Ierusalimului, cum sint corturile din Cedar, cum stnt covoarele lui
Solomon 54, nu ca sint neagra, soarele m-a ars 55.
Ea este frumoasa din cale afara afla cum este de fru-
m.oasa mireasa.
Dar trebuie s.a cercetam cum, fiind lipsita de culoare alba,
-ea poate fi. frumoasa '/ Ea a aratat pocainta pentru pacate
convertirea i-a dat frumusete. Iata pentru ce ea este cintal\:a ca fiind
foarte frumoasa. Dar, intrucit ea nu er'a curatita inca de toata 1ina pamin-
tnlui, inca nu era spalata baia mintuirii, i se zice neagra. Dar nu
ramine aceasta innegrire. Ea devine alba. De aceea cind se spre
lucruri inalte, cind incepe a se dovedi josnicia acestei lumi raport
cu reaHtatile superioare, se zic'e despre ea: Cine-i aceea care suie, cea
.alba '/ 56. cum sa mai bineaceasta taina '/ Scriptura nu zice,
cnm se multe manuscrise : Rezemata de cel iubit, adica a se
odi,hni pe pintecele lui. zadar s-a spus ca-i vorba despre sufletul mi-
resei despre Cuvintul ) mire : odihnind pe pieIJtul ei, pentru ca
aici zace partea stapini1toare care-i inima noastra (ibi principale cordis) .
. Sa indepartam, deci, cel-e ale carnii sa gustam cele ale
legind ca e mult mai bine a iubi decit 'a inceta a iubi. Scriptura
'Suie, decI, odihnindu-se pe pieptul prea iubitului, cea care la ince-
putul cintarii a fost declaral\:a neagra, iata ca se cinta despre ea la
tul epitalamului : Cine este cea care suie, cea alba '/
Acum 18m decI, cum este mireasa neagra frumoasa toto-
data. lnsa, daca tu nu pocainta, atent ca sa nu se zica des-
53.
54. a. ara.'ba s'tii!1e
.easca trista. zice: pielea mea '5-6 Celdar e un areb. Corltudle
lnvechLte covoarele scot evid'ell1ta Omu1 fi1'elSJC e negru,
e oa zapadla.
55. Clnl. 1, 5-6.
56. Textul de (cea teXltu1 ebra!c
c,are faoe 8, 5. presupune termenul
318
ORI0BN, ICRIIIRI
pre inima ta Cli-i urita, sa nu fii acoperit cu aceasta dub1a
neagr.d din pricina pacateIor taIe vechi, urita ca tu starui
deprinderi reIe. Daca, dimpotriva, faci act de pocain\a,
sufletul tau fi negru, din pricina pocaintei, eI fi, de-o
fl'umusete oarecum etiopiana. pentru ca am pomeni' cuvintul etio-
pian, aduce marturiile Scripturii aceasta privinta, Aaron
riam au murmurat pentru ca Moise luat sotie etiopianca 57.
noul Moise de asemenea etiopianca de sotie. Legea sa intr-adevar
a trecut 1a etiopianca 58.
murmurat deci Aaron, preotu1 iudeilor, murmura Miriam si-
nagoga 10r, Moise aduce aminte de murmuru1Ior, eI eti-
opianca sa, despre care se zice de catre profet: Din insule1e ce1e mai
indepartate aduce daruri 59 inca: Etiopia va intinde mai 1a
Dumnezeu mina ei 00. frumos zis: Va intinde mai inainl!e.
ghelie aceasta femeie, care avea curgere de singe, intrece vinde-
care fiica mare1ui sinagogii 81. [n feIul acesta este
decata, cHa vreme Israel este inca bolnav: Prin caderea 1ui, neamuri-
Ior le-a venit mintuirea, ca Israe1sa rivneasca la ele 62.
Eu stnt neagra, dar frum.oasa, fiice ale Ierusalimului. tu, ca
serica, indrepti tale catre fiice1e ,Ierusalimului zici : Mire1e
ma mult, el ma mai mult decit numeroase fiice
ale Ierusalimului. ramineti afara veti vedea pe mireasa intrind
camara. Nime'ni nu se ca cea care este numita ane'agra n-ar
fi frumoasa, caci cu adevarat negri sintem Nu sintem oare ohe-
mati sa pe Dum.nezeu, sa cintam ca Cintarea Cintarilor,
sa venim din indepartata Etiopie de 1a pamintu1ui, sa
tl1m intelepciunea Solomon '/ 63.
cind fi auzite cuvintele rasunatoare a1e Mintuitoru1ui: Im-
plirateasa de la miazazi se scula 1a judecata cu neamul acesta
osindi ... caci a venit de 1a marginile pamintului ca sa asculte intelep-
ciunea lui Solomon, iata, aici este mai mult decit SoIomon atunci
sc'i pricepi inte1esul ascuns a1 acestor cuvinte.
51. Num. 12, 1.
58. ln 5e(!lSul ca Bi\Seri'oo cupoode pe oameroj carei na.tiuni

59. Ps. 11, 10.
60. Ps. 67, 32.
61. Ml. 9, 18.
62. Rom. 11, 12.
63. uRii ex'egeti areasta fraza Ifi glosa
oareo
64. 12, 42.
CINTAIIlJA (INTARI1.0R

Regina din miazazi, care din pamintului, este Bise-
rica, judeca acestui adica pe
sIujba trupuIui a singeIui. de marginile pamintuIui,
intelepciunea, nua acelui SoIomon, care se Vechiul Testa-
ment, ci a Aceluia, care, e mai mare decit Solomon.
Sintneagra, dar frumoasa, fiice ale Ierusalimului, neagra ca sala$u-
rile din Cedar,frumoasa ca SoIomon.
Aceste numiri se cu frumuse\ea miresei. La Cedar
are iritelesul de intunecos. Eu sint deci neagra ca corturile lui Ce-
dar, ca sau ca etiopienilor, foarte frumoasa ca
Solomon, acelea care le-a lasat acest tempIu, pen-
tru a-I impodobi, templul, pe care el l-a cu multa grija imensa
osteneaHi. Solomon bogat, urmare, in\elepciunea sa nimeni
nu intrecut.
Eu sint neagra, dar frumoasa, fiice ale Ierusalimului, ca corturile
din Cedar, ca Solomon. Nu uita\i ca sint neagra.
Ea se smere$te pentru negreala ei, pocain\i'i,
stare mai buna, se marturise$te fiicelor Ierusalimului, ca" e neagra dar
frumoasa, precum spus inainte, zice: Nu uitati ca sint
neagra. va de culoarea sumbra, soarele m-a ars, caci
a revars(jjt asupra mea focul razelor sale, care m-au innegrit. Din pricina
10r 66, neamurile la prin necredinta neamurilor
la cunoa$tere Israel
68
. Dar am ca una alta se Iamu-
resc Apostol 69.

mamej mele mlniat pe mine 70. Trebuie sa vedem cu ce
tnteles zice mireasa: mele s-a.u ctnd
s-a urnit cearta fratilor Ca sa intelegem cum luptat
impotriva tl:rebuie sa gindim Pavel ca prigonitor al Bisericii 7.1.
Prigonitorii Bisericii s-au ca.it vra.jma!?ii au S'teagul suro-
rii credinta pe care ei au incercat s-o nimiceasca 12.
Tocmai aceasta cinta Biserica, intr-un duh profetic : s-au miniat pe
65. 111. teXt este iude'i.
66. a
67. Rom. 11, 11.
68. Rom. 11, 30.
69. la Sf. Pave1.
70. C1n/. 1, 6.
71. 1 Tjm. 1, 3.
72. Gaj. 1, 23.
320
mine m-8U numit paznica viilor, nu mi-am '71. Eu
Biserica, eu mireasa, eu cea de eu fost paznica
multor vii de fiii mamei mele, care s-au razboit cu mine. Smucilt! din
toate prin grijile nelini!?tele pazind multi eu n-am
putut p!zesc pe a mea. Refera aceasta laPavel la toti acei Sfinti
pleocupati de tuturor vei vedea ca, a pazi via proprie,
nu poti pe a altora, precum pentru a ci!?tiga pe altii (pentru Hris-
tos), insu!?i a consimtit la unele pagube, slobod cum era s-a
tnsu!?i rob tuturor, iar ca s!-i dobindeasca s!-i cf!?tige pe ,toti, s-a
slab ca pe cei slabi ci!?tige, cu iudeii s-a facut iudeu, cu cei
de sub lege, ca unul de sub lege 74 !?a.m.d. zicea : Eu n-am pazit
mea proprie.
ea cauJt! cu privirea pe mire, care, ce s-a aratat, s-a fa-
cut nevazut. Aceasta se deseori, Intreaga cint'are el sin-
gur poate pricepe cine l-a ispitit.
Deseori Dumnezeu este martor, simteam mirele se de
:mjne cu aHt cit se putea, deodat!, el se ducea nu
mai puteam g!si ceea ce cautam. Din nou incepeam a dori venirea lui
uneori el revenea, cin,d aparea, eu i1 tinE!am de Dar iat! ca
nu data el scapa disparea, iar eu plecam din nou cautarea
lui. f!cut acest lucru pina ce l-am prins bine ca apoi sama inalt la
:iubitul meu 75.

(fSpune-mi tu cel iubit inimii mele, unde pa$unezi, $1 unde odih-
np.$ti amiaza ? 76. Nu retine citU!?i de putin alte tim:puri cind' pa!?unea-
turma: seara, dimineata, sau la apusul soarelui. Cauta doar
mentul acela, cind maretia zilei, gase!?te pe mire plina lumina,
stralucirea majestoas!. Spune-mi tu, cel iubit al mele,
unde p!$unezi unde te odihne!?ti la amiaza '1. Fii cU luareaminte
,(cre$tine) la textele unde : amiaza. iDupa Iosif (Flaviu) la amiaza
iau fratii prinzul 77, ingerii tot la amiaza se invrednicesc de ospita-
litate,a lui Avraam 78 altele asemanatoare. Cerceteaza vei afIa c!
Sffnta Scriptura nu intrebuinteaza nici un cuvint fara rost sau la intim-
plare. Cine crezi tu ca este vrednic tntre de-a a$tepta la amiaza,
13. Clnt. 1, 6.
14. 1. Cor. 9, 19 urm.
15. CJnt. 8, 5.
16. CJnt. 1, 1.
11. Pac. 43, 16 25.
18. Pac. 18, 1.
CAR'fIIA
3121
pentru a vedea unde p6storuI unde se odihne$te eI '1 Spu-
ne-mi tu, cel iubit al inimii meIe, unde unde odihne$ti la
amiaza '111. Dacl. tu nu-mi spui, eu aIerg.a din Ioc Ioc, cerce-
tind turmeIe altor pastori. oricare aItul afara de tine, ma stinghe-
re$te eu imi acopar fata, caci sint mireasa foarte frumoasa nu-mi
arat citU$i de putin fata mea descoperita nimanui, ci numai tie unuia
pentru ca te-am sarutat de rnulta vreme.
Spune-mi tu, cel iubit al inimii mele, unde pa$unezi unde te odih-
ne$ti la amiaza, caci de ce sa alerg ca riHacita pe la turmele
ra$ilor tai 79.
Pentru ca sa nu indur a$a sa nu umblu cu val pe obraz sa
nu trebuiasca sa-mi acopar fata, pina te intorci tu sa nu ajung
sa iubesc pe altii, pe care eu nu-i cunosc deloc, spune-mi unde
sa te caut, unde sa te c3flu la amiaza, caci, de ce sa ratacesc incol0
incoace, pe la turmele

Dupa aceste vorbe mirele zice: Sau tu nu te Cll-
nO$ti pe tine insuti (uitind) ca tu e$ti mireasa imparateasca, frumoasa
din cale afara, caci Eu te-am facut frumoasa, pentru ca ai devenit
Biserica mareata, neavind intinaciune sau zbircitura 80, sau afla ca daclt
nu te cunO$ti pe tine insuti, 'daca nesocote$ti maretia ta nu seamd
de ceea ce Eu, cu un cuvint, nu $tii aceasta, tu cea mai fru-
moasa intre femei, atunci ie$i pe urmele turmelor le pa$te, nu turmele
oilor ale miei1or, ci aIe caprelor. (Dar nu uita ca) pune oHe de-a
dreapta Sa, iar caprele de-a stinga.
Dac8, insa, tu te pe tine cea mai frumoasa intre femei, pc
urma pa$te iezii pe linga colibele pastorilor 81. Cu alte cu-
vinte Scriptura sa spuna legatura cu aceasta: Tu cel din
urma dintre pastori, care nu sta mijIocul oilor, ci mijIocul caprelor.
Iar raminind cu ele, tu nu vei fi cu Mine, adica cu BunuI pastor.

Cu un telegar lnhdmat carele aseamdn 82.
yei .pricepe, mireasa mea, cum trebuie S8 cunoscutfi, ia amintc ('11
79. C!nt. 1, 7.
80. 5, 27.
81. C1nt. 1,8.
82. C!nt. 8.
21 - Origcn
322
SCRIBRI
ce te atunci vedea cunoscind frumusetea ta, nu te
vei mai intina. Cum a'dica: Te-'am asemanat cu un telegar inhamat la
carele lui Faraon Eu ca mirele este un caHiret, caci profetul
zice: Carele lui sint de biruinta 83. Tu te asemeni, deci, ,cu telegar
fnhamat 1a care1e Faraon. Pe cit se te1egarul de 'mine
care Domnul care sint cuceritorul corabiilor Faraon a capi-
tanilor sai, a calaretilor, cailor carelor lui 84, cit de mult calarimea Mea
se infurie celeia lui Faraon, pe atlta vei intrece tu pe toate
fl1cele, tu mireasa, tu suflet ales 85, asemanata ,cu cele care nu sint alese,
asemanata cu toate cele care nu apartin Bisericii. Deci, daca tu ai un su-
flet bisericesc, tu mai buna ,decit toate sufletele, iar daca tu nu
e$ti mai buna, nu ai suflet bisericesc, ci Teaseaman cu un telegarinha-
mat la carele lui Faraon, pe tine, iubita mea 86. Eldescrie cu
iubire duhovni,ceasca, frumusetea miresei sale : obrajii tai sint aseme-
nea unei turturele 87. lauda obrajii ei se inflacareaza de
obrajilor ei. Pe obraji se frumusetea unei femei. Intelegem,' insa,
prin obraji frumusetea sufletului, iar dupa buze dupa limba se vede
intelepciunea ei. Gitu1 ,tau este un de marge1e 88, De obicei dupa
aceasta podoaba atirnata de gitul fetelor care se margele
89 chiar fara aceasta gateala gitul tau este podoaba. Dupa
aceasta mirele trece la odihna. se asemenea leului adoar-
ca un pui de leu, ca sa poata auzi apoi : Cine-l va trezi 90. timpul
somnului sau insotitorii mirelui, ingerii, se arata miresei mingiie
cfnd: nu-ti facem ,pOodoabe deaur, nu sintem inca atitde bo-
gati ca tau, care-ti 'da ,margele deaur. produ,cem imitatii de
aur, cfici n-,avem aur. se cade sa. te bucuri de ceea ce
facem, de imitatiile de aur cu podoabe de argint. facem imitatii
de aur cu podoabe de argint 91, insa nu putem totdeauna, ci numai
c'ind mirele tau se din somnul ,Cind se trezi, el te face
83. 3, 8.
i!4. le$. 15, 1.
85. es'te
86. Clnt. 1, 9.
87. Cint. 1, 10.
Clnt. 1, 10.
8!). margele
,e'so(e Iu,a,ta ,din 49, 9: de leu este !'ud,a, el se culca
cine-l v,a !u:d,a fratilor sai rolul p,e oare-l are
,r,eg.nul i,IIJse,affi'Ilaca e un erou tem,UJt.
C;Jnt. 1.
CARTBA CINTAIULOR
323
de aur, el te va face de argint. eSl1:e acela care tmpodobi spiritul
t6u cu adev6rat bogatii, rnireasii casa Mirelui,
a caruia este slava vecii vecilor. Arnin 92.
OMILIA
De la 10cul unde este scris:
Nardul meu a revarsat mireasma 93
la:
Glasul tau este blind privirea ta este placuta 94.

Urzitorul tuturor actiuni10r Durnnezeu 95, a adus ]a exis-
tenta toate lucrurile spre binele comun. Insa, viata, se intimpla adesea
. ca lucrurile bune ne indrurna spre pacat, 'pentru ca le dam intrebuintare
Or, una dintre manifestarile sufletului este dragostea, pe care
ofolosim rnult pentru a iubi, atunci cind iubim
tutea; insa cind iubirea noastra coboara la fapte rnai putin bune, atunci
carnea singele sint cele pe care le iubim. Tu insa, care ,( om) du-
hovnicesc 96, asculta cind Ise cinta aceste cuvinte de
dragoste invata sa te ridici spre ,ceea ce este superior, spre ceva mai
bun, masura care suf1etului tau sesizeaza tonul firesc
iubirii t,ale, dupa cuvintele: intelepciunea ea te va veghoa,
nu lepa,da ea te va pazi 97. Barbatilor iubiti femeile voastre
zice Apostolul. lnsa el nu se aici. bine ca exista anu-
mita iubire a barbatilor, chiar pentru propriile lor sotii, care uneori ('SlC
dezonoranta, alta iubire care place lui Dumnezeu. De accca,
tocmai pentru a invata cum trebuie iubeasca barbatii propriile so-
tii, a intregit: Barbatilor iubiti pe femeile voastre precum Hristosa
iubit Biseri,ca 99.
Toate acestea le-am spus, intr-un fel oarecare, ca introducerc>
cele ce urmeaza. In vreme ce irnparptul la masa sa 100, caci odih-
nindu-se a adormit ca un leu ca un pui de leu 101, timp ce mi-
92. 13, 21.
93. Clnt. 1. 11.
94. Clnt. 2, 14.
95. 11, 10.
96. 1 CO!. 3, 1.
97. pjJde 4, 6.
98. CoJ. 3, 19.
09. Ef. 5, 25.
100. C1Ilt.
Din 1/(IC. 40, leullnHlgincilzli BrisI!os.
32<4 oarOBN. SCRIBRI ALBSB
reBsa trezirea mirelui, prietenii miresei i-au sli-i facii
imitat1i de aur argint 102. aici, vorbe tainice, vestirea patimilor
mirelui. Dar riispunsul miresei nu-i lipsit de judecata. Intelegind cii este
vorba despre otaina, legatura cu patimirea, a auzit oferta
vom face imitatii de aur cu podoabe de argint timp ce imparatul
este 1a odihna 5a. Ea raspunde: Nardul meu a revarsat mireasma. iu-
bitu1 meu este pentru mine un manunchi de mir, e1 ramine pe mei.
Cum potrivi vorbe1e acestea 1a cele care au precedat, adica: in
ce imparatul este 1a odihna sa", cu cele care urmeaza acum : {(Nar-
dul meu a revarsat mireasma
Ev.angheliile scriu ca va femeie avind un alabastru plin cu
de mare pret 103. Femeia aceasta, despre care vorbesc, nu este paca-
toasa, ci Sfinta. $tiu ca Luca despre paca10asa 104, dar Matei 105,
Toan 106 Marcu 107 nu vorbesc de-o pacatoasa. Va veni deci, nu paca-.
toasa, ci aceea al carei nume il da Ioan: era Maria. Ea avea
(un vas de alabastru plinde adevarat, de mare pret, pe care I-a
varsat pe capul 1ui Iisus. dupa ce Apostoliis-au intristat, de!$i nu
C'hiar toti. Iuda 108 singur s-a mi!hnit a fost singurul care a zis: Se
pntea vinde mirul acesta pe trei sute de dinari sa se fidat saracilor 109.
lnviitatorul Mintuitorul nostru a raspuns :Pe cei saraci totdeauna
fi aveti cu dar pe Mine nu aveti totdeauna. Caci ea (turnind
mjrul acesta pe trupul Meu) a facut-o intru irumormintarea Mea. Oriunde
se va .propovadui aceasta toata lumea), se spune ce
a facut ea intru pomenirea ei 110.
Ea este chipul aceleia despre care se zice: Nardul meu a revarsat
mireasma, caci Maria a varsat mirul capul Domnului. tu.
deci, nardul, dupa ce varsat mod pe capul lui Iisus,
zice cu toata increderea: Nardul meu a mireasma
atunci putea inte1ege acest raspuns al lui Iisus ,ca oriunde se
propovadui Evanghelia aceasta, se va spune ce a ea intru amin-
tirea Fapta ta de asemenea se va vesti 1a toate popoarele. Dar cind
vei tu aceasta Cind vei fi ca Apostolul vei zice:
sintem buna mireasma a lui Hristos intre cei care se mlntuiesc
102. CjnI. 1,
103. 26, 7.
104. Lc. 7, 37.
105. 26, 7.
106. 12, 3.
107. Mc. 14, 5.
108. In. 12, 5.
109. 12 .. 'i.
110. 26. 12-13.
CART8A CINTAR8A
325
Intre cei care pierll 111, ceea ce c! faptele cele bune au miros
de Daca, p!c!tuie!?ti, vor Impra!?tift
un miros dezgustator: <I,Imputitu-s-au au putrezit ranile mele, de la
fata nebuniei mele 112. Duhul Sfint n-avea 'de a grai a!?6 despre
nard, Evanghelistul n-a scris despre acest parfum, pe care-l putem vedea:
cu ochii no!?tri, ci despre un nard duhovnicesc, care revarsat mi-
reasma.

lubituJ meu este manunchi de mir pentru mine 113, adioa pica-
tura. citim 114 ca porunca lui Dumnezeu au Hicut mir,
ca !?ihalvan. mirodenie arsa este mirul preotesc. Iar tu,
vezi pe Mintuitorul meu coborind la cele smerite,
atunci vei intelege cum dintr-o uria!?a putere dintr-o mare
dumnezeiasca, mica s-a scurs pina la Aceasta este pica-
tura pe ,care a cintat-o ,proorocul cinda zis: Aduna-te-voi pe tine, Ia-
cobe, tot, stringe-voi laolalta acea ce a mai ramas
din Israe} 115.
De asemenea, dupa una din notiunile lor (ale profetilor), venirea
Mintuitorului nostru trup era piatradesprinsa din inaltime, nu de
mina 118, caci nu tot muntele a coborit pe pamint putinatatea ome-
neasca nu putea cuprinde maretia muntelui intreg. Num,ai piatra din
munte, a poticnirii, stinca de sminteala 117 a coborit
lume. De asemenea, dupa un alt mod de vorbire, este numitfi pic!-
tura, deoarece toate natiunile sint considerate vadra)) 188.
Trebuia deci ca, Cel care facut tuturor toote pentru mintuirea tutu-
ror, sa devina picatura, pentru ca neamurile sa fie eliberate.
Dar, ce n-a devenit pentru a noastra mintuire sin-
tem s-a de!?ertat pe Sine, chip de rob luind 119. sintem
popor nebun fara minte, s-a facut nebunie a propovaduirii 120. Dum-
nezeu a devenit pentru ca nebunia lui Dumnezeu este mai
111. 2 Cor. 2, 15.
112. Ps. 37, 5.
113. C1nt. 1, 12.
114. 1e$. 30, 34-35.
115. Mih. 2, 12.
116. Dan. 2, 34.
117. 1 2, 8.
118. 1s. 40, 16.
119. PlJ. 2, 7.
120, 1 Cor. 21.
328
8CRIIRI
tnteleapt! decit :intelepciunea oamenilor sHibicinnea lui Dumnezeu
mai decit taria 10r 121.
Astfel toate neamuriIe sint socotite ca picatura 'de apa vadra,
ca un graunte la cintar 122. s-a facut picatura printr-Insul mirosul
picaturii sa mirezmuiasca ve!?mintele noastre, dupa cuvintul: smirna
aloia imbaIsameaza ve$mintele TaIe din paIate de filde$, cintari de
aHiuta Te veseIesc, fiice de imparati intru cinstea Ta 123. ce
spune despre mireasa psalmul al patruzeci patruIea 124. Manunchi
de mir este fratioru1meu pentru mine 125. Sa avem vedere ce vrea sa
spuna cuvintul 123. Biserica e cea care se vorbe!?te a$a,
iar sintem ,cei care am fost adunati dintre neamuri. Mintuitorul nos-
tru este fiuI surorii natii10r pagine, adica a1 sinagogii, caci eIe sint doua
snrori, Biserica sinagoga 127.
Mintuitorul nostru, precum am spus-o, barbatul Bisericii, mi-
rele Bisericii, estein acela$i timp fiul sinagogii-surori, fratioruI128 mire-
sei Sa1e.
Manunchi de mir, intre sinii mei, este iubitul meu pentru mine 129,
Cine este mai fericit ca aceIa oare are ca oaspete al inimii, intre sini,
pieptul sau Cuvintul 1ui Dumnezeu ceea ce se cinta:
teaza intre sinii mei. Dac,a sinii tai nu s-au desfrinat 130, mijIoculIor
va Iocui Cuvintul dumnezeiesc. Intr-un cintec de nunta este fires,c sa se
vorbeasca mai mult de sini decit 'de piept. U$or a inte1ege de ce,
vederea exp1icarii acestora se zice: ,intre sinii mei va innopta, s-a
foIosit aceasta fr,aza : Daca sinii tai s-au desfrinat, intre sinii tai va
saIa!?lui Cuvintul Iui Dumnezeu. Unde se. zice: daca sinii tai nu s-au
desfrinat '/ La IezechieI 131, pasajul unde Ierusalimul este dojenit de
CuvintuI Iui Dumnezeu. Intre altele se spune aceasta: In Egipt s-au
desfrinat siniitai. Femeile fe,cioare au sinii nedesfrinati, dar ace$tia
sint sinii desfrinatelor, ,care devin moi sub pieIea prea larga. Sinii fecioa-
relor smerite sint intin$i umilati de pudoarea fecioreInica. sint cei
care primesc Cuvintul, pemire, zic : Intre sinii mei innopteaza ...
121. 1 Cor. 1, 25.
122. Is. 40, 15.
123. Ps. 44, 10.
124. Ps. 44, '12.
125. Clnt. 1, 13.
126. ina1t, 'fratior, 'cum reda tJexDul romAnesc.
127. 4, 21
128.
129. C1nt. 1, 13.
130. lez. 23. 3.
131. lez. 23, 3.
OMILII LA CARTEA CtNTAREA CtNTARILOR
327
Ciorchine de chiparos f10are este iubitul meu pentru mine 132. Aici
este (chiparosul) inceputul Cuvintului, saminta sa, inceputul
cuvintului, de aceea ea zice : Ciorchine de chiparos floare este iubi-
tul meu pentru mine. Ea nu zice numai : Iubitul meu este un ohiparos
floare, Ci adauga pentru mine, pentru ca sa se inteleaga ca peste
tot nu exista decit un singur ciorchine de chiparos.
Dar sa vedem, acum, care tinut se afla acest ciorchine al mire-
sei? In viile din Engadi 183,ceea ce se cu: ochiul ispitei.
viile din <<Qichiul ispitei se afla fratiorul meu un ciorchine de chipa-
ros, singurul careare importanta pentru mine. Ochiul ispiteieste viata
de aici, atita vreme cit noi staruim ispita, intrucit viata omului pe
pamint este ispi,ta 134. Cita vreme traim lumea aceasta sintem
viile din Engadi, iar, daca ne invrednicima fi sa.diti parte, vom
fi, plugarul nostru, ceea ce vom Nu te teme ca nu vei putea fi
mutat din viile de la Engadi intr-un loc mai bun. Stapinul noastre
este un vier cu experienta bogata indeletnicirea de a sadi vie 135 Via
din Egipt ai mutat-o ; izgonit-ai neamuri ai pe ea. Umbra ei
mladitele ei au acoperit cedrii lui Dumnezeu 136. tocmai ceea ce
am aratat : mireasa a vorbitdespre mire, insemnind iubirea sa !;ii insem-
nind primirea care-i este rinduita mirelui ce vine cum va innopta
mirele, oare vine intre sinii tainele inimii ei.

Mirele adreseaza apoi cuvintul lui miresei !;il-l zice: Clt e$ti de
iubita mea, cu adevdrat tu e$ti frumoasd, ochii tdi slnt porum-
bei 137. La rindul ei, ea zice mirelui : Cit de frumos 138, iubitul meu,
apropiatul meu 139. La rindul lui, ii spune : Cit de frumoasa adau-
gind cuvintele: ,apropiata mea. De ce nu zice ea : cit de frurnos
!;iti apropiatul meu, ci numai ,cit de frumos timp ce el spune
tu e!;iti frumoasa, apropiata mea 1
Daca mireasa este departede mire, ea nu este fru,moasa, insa devine
(frumoasa) cind se apropie sa se impreune ,cu Cuvintul lui Dumnezeu.
132. Clnt.l, 14, cum rtra,duce 10111 A1ex,a.rudru.
133. Clnt. 1, 14.
134. Iov. 7, 1
135. 15, 1.
136. Ps. 79, 1.
137. Clnt. 1, 15.
138. Clnt. 1, 16.
139. <<p'roximus meus.
ORIUIIN, 8CRIBRI
$1 in\elege acum a fi foarte aproape, a nu se mai
CH de frumoasa apropiata mea, cit de frumoasa Tu
Incepi s6. frumoasa cind aproape, dupa aceea, cind tu ai
ceput sa frumoasa, tu frumoasa chiar fara ,a adauga fru-
moasa mea, tu Cit de frumoasa apropiata
ctt de frumoasa !,
Sa vedem ,acum alta elogiere a celei prea frumoase, intruclt
nazuim a deveni mirese, ochii sint porumbei. Cel care arunca
privirea spre alta femeie, fiind aprins de acela a adul-
ter inima sa, (acela) n-are ochi de porumbel. Cel care ll-are ochi de
porumbel, intra cu durere casa fratelui sau, netinind seama de ceea
ce este prevazut Proverb: "In casa fratelui tau nu in1ra ziua res-
tri,tii tale ]40 (Ceea ce cei au tradus in ziua necazului
141. Aquila redind cu exactitate textul (evreiesc) traduce : ....
adica
Insa, cel are ochii de porumbel vede just merita indurare 142.
cine vede just, daca nu cel care se uita cu privire neprihanita cu
ochi curati se pare ca ar fi vorba aici numai de odhii cu
toate ca nu e exclus sa fie vorba de ochii duhovnice$ti. Cu ajutorul
duhului caut ins6. ochi, pe cei iluminati de poruncile Dumnezeu,
cum zice psalmistul: Porunca lui Dumnezeu este stralucitoare ea lu-
ochii 143, munce$te sa cin-
stit tot ceea ce s-a spus, atit pentru ca ochii tai sa fie porumbel, cit pen-
tru a intelege tot ceea ce e asemanator acelui duh coborit sub chipul
unui porumbeI 141, Daca intelegi Legea duhovnice$te, ochii tai sint
rumbei, De asemenea daca intelegi Evanghelia cum trebuie inteleasa
propovaduita, pe Iisus tamaduind toata boala toata neputinta 145,
nu numai vrema a aceste tamaduiri dupa trup, ci ;
coborind intre oameni nu numai vremea aceea, ci Il vezi co-
borind fiind de fata, dupa cum a zis: Iata Eu cu
stnt toate zilele la sfir$itul veacuriIor 146, "Ochiitai sint porum-
bei. Cit de frumGIas6. e$ti, cea apropiata de mine, cu adevarat tu e$ti fru-
moasa, ochii tai sint porumbei, Aceasta lauda este auzita de mireasa,
140. 27, 10.
141. Mc. 14, 4.
142. Ps. 106, 42-43 - est.e va prlicepe 1ndurarnle
143. Ps. 18, 1.
144. 3, 16.
145. 4, 23.
146. 28, 20.
OMJLJJ CARTIA CINTARBA CINTARU.OR
aduce la rindul ei, omagii mirelui. Ea nu numai cA cuprindc lau-
dele ei ceea ce nu fAcuse incA, ci, Intelegind frumusetea lui contem-
plindu-o, zice : Cit de frumos pli1cut friitiorul meu,
nostru este 147. gindesc patul unde se odihnesc mire}e
mireasa. Acesta este daca nu ma corpul omenesc, cAci dacA s}aba-
nogul care zAcea 148 caru.ia Domnul i-a poruncit sa se scoale
patul sa mearga casa sa 149, zacea inainte de a fi tami1duit,
pe slaba imbinare a picioarelor sale, iata acuma fost inti1rit de puterea
dumnezeiasca. inteleg eu porunca : Ia-ti patul mergi la casa ta,
ci1ci Fiul lui Dumnezeu coborit din ceruri pe pamint pentru a da.
porunci privind facerea patului, nici nu a coborit spre a
nu Iasa sA plece fara pat pe acela caruia curmat cind a
zis : Ia-ti patul mergi casa ta.
tn, deci, tamaduit fiind de Mintuitorul, patultau mergi
casa ta, cind mirele la mireasa se odihni cu tine.
tu ti vei zice : Iarta ce frumos este fratiorul meu, plAcut umbros este
nostru. Iata ce frumos este fratiorul meu. este frumos
umbros : soarele te arde, nici noaptea 150.

Grinzi1e caselor noastre sJ.nt cedrjj 151. Aceste cuvinte sint spuso
de multe ori. se pare ca sint oamenii care-s CI1
Mirele, 'despre care s-a vorbit mai sus cind a zis: Casele
sint schelet de grinzi ,de cedru au capriori din 152, caci in
Ioc de nard sAlbatic, vor locul urzicii va
mirtul 153.
Cerceteaza de ce natura sint arborii intelege cl\. ce-
druI nu ca chiparosul e de un miros foarte placut, c!eci
lucreazA tu pentru e-ti in:tari casa ta, incit sa se poata spune des-
pre tine: Grinzile caselor t'ale sint din cedru cApriorii din
154.
147. C1nt. 1, 15.
148. 9, 2.
149. 9, 6.
150. Ps. 120, 6.
151. Clnt. 1. 16.
152. Clnt. 1, 16.
153. 1s. 55, 13.
154. C1Ilt. 1, 16.
330
ORIOEN, SCRIBRI ALESI!

acestea mireIe graie$te: Eu slnt din clmpie crin
de prin vllceJe 155, pricina mea, care eram vai, a cO'bO'rit el
vai, venind acO'IO', devine crin aI vailor, IO'cul pO'mului
car'e a fO'st sadit p'aradis de Dumnezeu 156, devenind astfel flO'area
tregii cimpii, adica a Iumi, a Ce poate
flO'area decit HristO's, flO'area lumii '? Mir varsat este
meIe tau 157, e Acela despre care se aici, termeni :
{(Eu sint flO'area din cimp, crin aI vaiIO'r, Hicind referire la
ElO'giind pe mireasa, el zi,ce: Ca crin mijlO'cul spinilO'r,
.este iubita mea intre feciO'are" 15R. Precum se pO'ate asemana crinul cu
spinii, printre care de obicei, iubita mea, care-i mai presus
decit toate fiiceIe, este crin mijlocul spinilor.
Mireasa, auzind aceste cuvinte, da mireIui raspnnsul
delicateta la e], de landa.
Mirosul de parfumuri, cu rtO'ate ca se cu delicatete in-
,cinta pe mirositor, este tim.p de gust placut. Este insa cite
lucru care este delicat pentrn mirositor pentru gust, care desfa-
teaza paIatul prin delioatetea sa parfumeaza aerul pe care-I :
este pomul care, prin natura sa, are alta. De aceea, voind
5a Iaude numai mireasma cuvintului, ci savoarea mireasa zice :
{iCa mar intre copacii padurii este iubitul men intre fe<:iori 159.
<::opacii sint paduri neroditoare asemanare cu Cuvintul Dumnezen.
Tot ce-ti tu inchipui nu fi decit maracini asemanare cu :Hristos.
tnaintea Lui totul e lipsit de rod. ,Ce se poate roditor inaintea ?
Nici macar acei pO'mi care par incO'vO'iati sub pO'vara roadeIor, nu aratil
sterilit,atea lO'r fata venirii Sale. De aceea, ca mar intre cO'pacii
padurii, este iubitul meu intre feciO'ri sub umbra en stau cu
drag 160. Ce :fru'ffios e spus! zice: Eu doresc sa stau Ia umbra
Lui, ci, eu stau Ia umbra Lui, eu ma a$ez, ci a$ezata.
'Chiar daca putem avea de la inceput cO'nvorbiri cu ne in-
vrednicim, inca de la inceput, de anumita umbra, zice, de maretia
Sa. Dealtfel la profeti se citi : Suflarea vietii noastre este Htistos
155. Clnt. 2, 1 - ,cimpLa 'esrte reg1une {'ertila de-Ia lungul MediIterane:i, ini!.re
CezaI1eea Iope Cimpi,a este renu'mita ,pentru ei natu'rale. !,;ai,a
,d,espr<e ,stralucire,a (35, 2).
156. 2, 8.
157. C1nt. 1, 12.
158. Clnt. 2, 2.
159. CJnt. 2, 3,
160. CJnt. 2, 3.
OMILII LA CARTEA CfNTAREA CfNTARILOR
331
Domnul, despre care zicem : {(la umbra vietui printre
poare 161. Iar de la umbra trecem acum la alta umbra, caci peste cei
care locuiau latura umbrei mortii lumina va straluci 162, fel
incit trecem de la {(umbra mortii la cea a vietii. C,alea
este aceasta: la inceput sa cel putin, sa te la umbra
virtutilor. Iata pricina pentru oare cred ca Hristos a inceput
intr-un fel de umbra, dar s-a insa, umbra, ci adevar.
Se spune aoar: Duhul Sfint se va cobori peste tine puterea Celui
Preainalt te va umbri 163.
lui Hristos a inceput printr-o umbra, dar numai la
Maria a inceput aceasta printr-o umbra, ci Cuvintul lui Dum-
nezeu ia tine, daca vrednic. Fa posibila coborirea um-
hrei cind vei fi vrednic de umbra, razele ei ,coboara peste tine, putind
zice ca din aceste timpuri se umbra, ca,ci cel ce este credincios in
foarte ,in <mult e credincios 164. cuvintele eu rivnesc sa fiu
umbra lui sa ma odihnesc acolo, sa inielegi ca ea va fi tot-
deauna la umbra, ci va trece la stare mai buna, caci ea spune:
rodul lui estedulce pentru cerul gurii mele. zice ea, vreau sa ma
odihnes,c la umbra sa ma adapostesc sub umbra lui, ca sa fiu indes-
tulata de roadele lui, ca sa pot zice : rodul este dulce pentru cerul
gurii mele 165.

Du-ma ln CQSQ vinului 166. Mirele statuse afara. fost apoi primit
de mireasa s-a odihnit pe sinii ei. Mu1te din fecioare n-au inca vred-
nicia de a primi pe mire ca pe oaspete, caci multimiIor el le
de obicei, parabole 167. ca multi dintre nu .putem fi
fecioare. Du-ma casa vinului. De ce sa ramin multa vreme afa-
ra ?. Iata Eu stau la bat; de v,a auzi cineva glasul Meu va
deschide intra la el cina <cu el el cu Mine 168. Du-ma
$idin ne spune cuvintul dumnezeiesc lucru. Iata pe
Hristos graind: Du-Ma pe Mine. voua candidatiIor la botez,
spune : Bagati-Ma nu num,ai casa, ci casa vinului, pentru ca sufle-
tul vostru sa se umple de vinul bucuriei, de vinul Duhului Sfint, ast-
161. 4, 20.
162. 1s. 9, 1.
163. Lc. 1, 35.
164. Lc. 16, 10.
165. Clnt. 2, 3.
166. Clnt. 2, 4.
167. Mc. 4, 2.
168. Apoc. 3, 20.
332
OR10BN, SCRlBRl ALBSB
fel lAsati-L pe Mine, Cuvintul
169
, Intelepciunea 170, Adev8rul
171
, sa intre
casa voastra.
Se poate spune chiar acelora care sint inca Du-
ceti-ma casa

cu dragoste 172. cu gust aIes:
ti-rna cu dragoste, c8ci de multe actiunile dragostei sint nerinduiaIa.
Ceea ce trebuie sa cinsteasc8 mai intii, ei cinstesc rindul aI doilea,
ceea cetrebuie sa cinsteasca rindul aI doilea, ei 'cinstesc rinduI
intii, ce trebuie sa iubeasca rindul al patruIea, ei iubesc rindul
al treilea din al patrulea loc de al treilea. Astfel ordinea iubirii
este rasturnata la cei mai muIti. Iubirea Sfintilor este insa bine rinduita.
Doresc 58 dau uneIe exemple, pentru a se intelege, ceea ce se spune
aici: Rinduiti-ma pentru iubire. Inv.atatura dumnezeiasc8 vrea ca tu
sa pe tatal tau, ,pe tau, pe fiica ta. Cuvintul dumnezeiesc
vrea c'a tu sa iube!?ti pe Hristos; doar zice sa copiii tai
sa nu bun8 intelegere cu parintii. prin iubire. Dar ce spune '?
Sa ai iubire dezorganizata, nu iubi mai pe tat8ltau pe mama
ta apoi 5a ma pe Mine. fi mai prin iapta indurarii,
de tau de fiica ta apoi de : CeI ce pe tat8 pe
mama mai mult decit pe Mine, nu este vrednic de Mine, cel ce iube!?te
pe pe fiica mai mult decit pe este vrednic de Mine 173.
Pastreaza con!?tiinta ta devotamentul pe care-I ai fata de tatal tau, de
mama ta de frateIe dar cu dragoste Cuvintului
Dumnezeu Iisus. Poate ca recuno!?ti tu insuti, ca iubef,itimai mult
pe fiul pe fiica ta docit pe Cuvintul cel dumnezeiesc pe tai
mai mult docit pe Hristos. Ce crezi, care dintre a ajuns la af,ia desa-
incit sa aiba, mod principal primul rind, dragoste fata de
Cuvintul Dumnezeu f,ii sa-i pe copiii sai planul al doilea '?
Tot sa iubef,iti pe sotia ta. Nimeni !?i-a urit trupul sau 174,
ci iubef,ite ca f,ii carnea Se zice :ei sint doi dar trup 175.
pe Dumnezeu, nu insa cum iubef,iti ,trupul singeIe, ci cu duhuI: Cel
169. ln. 1, 1.
170. 1 Cor. 30.
171. ln. 14, 6.
172. C1nt. 2, 4.
173. 10, 37.
174. 5, 29.
175. 5, 31.
CARTEA CINTAREA
333
ce se de Dornnul este singur Duh cu 176, Iubirea este caIe
ne-a aratat-o Durnnezeu tot trebuie sa fie
intre oameni. porunca este 'sa iubim pe parintii a doua sa
iubirn pe copiii a treia (sa iubim) slujitorii Daca, insa, co-
piIul e raudar slujitorul e bun, ordinea iubirii slujitorul se cade sa
fie pus Iocul copilului. Iata dar, cum s-a facut rinduiala iubirea
Sfintilor, Invatatorul Domnul nostru a statornicit Evanghelie
runca iubirii, facind virtute proprie din afectiunea fiecaruia a dat
inteIepciunea acestei orinduiri, ceIor care pot inteIege Scriptur.a graind :
mine iubirea, Sa dar, pe Domnul Dumnezeul tau
din toata inima ta, din tot sufletul tau sa pe aproapele tau ca
pe tine insuti 177, n-a zis : Pe Dumnezeu ca pe tine insuti, pe aproa-
pele tau din toata inima, din tot sufletul tau din toata puteroo ta,
a mai zis inca: Iubiti pe 178, fara sa se mai spuna :
din toata inirna, Invatatura dumnezeiasca nu este neorinduiaIa, Dorn-
nul nu cere im,posibilul, nici nu zice: Iubiti pe ca pe
179, ci numai : iubiti pe de-ajuns sa inte-
[egem ca trebuie sa-i iubim sa nu le insa pe aproa-
peIe sa-l ca pe tine insuti, iar pe Dumnezeu din tot cugetul tau.
Daca tu intelegi aceasta, cea ce inteles, ai facut
ceea ce s-a poruncit prin cuvintul Mirelui: Duceti-ma casa vinului,
mine iubirea. Cine crezi tu, ca este printre de-o iubire
bine rinduita Intariti-ma cu rniruri 180. Una 'din traducerile vechi are
181. Mireasa insa raspunde astfel: ImprospMati-ma cu mere, Ce
mere "Ca un mar mijlocul padurii este iubitul meu intre
feciori 182. I,ata de ce se spune: Improspatati-ma cu rnere, caci sint
bolnava de iubire 183, Cit de frumos de maret este sa te
de iubire. Numai ca unul sagetile iubirii trupe$ti, ,pe cind altul
ste bolnav de alta patima paminteasca; cit despre tine
taciunile trupului tau, sa stai gata sa loviturile sagetii, ale
sagetii prea frUJmoase, caci Dumnezeu este
Asculta Scriptura care-ti graie$te despre aceasta sageata, sau mai
degraba admira asculta ce spune sageata Facut-a din mine
176. 1 Cor. 6, 17.
177. Mt. 22, 37
178. 5, 44.
179. 5, 24.
180.
181. baabe de (lorid,e struguci.
182. Clnt. 2, 3.
183. C}nt. 2, 5.
334
5CR!IIR!
s&geat6 ascutit6 tolba sa de-o parte m-a pus, mi-a zis: este
mare lucru fii numit sluga mea 184,
Intelegi ce vrea sa spuna sageata, cum a fost aleasa de Dom-
nul '/ Ce fericire e sa ranit de aceasta sageata! De a,ceasta sageata
fost raniti cei care dialogau intre ei, graind: Oare nu ardea
noi inima noastra cind ne vorbea pe cale cind ne tilcuia S.criptu-
rile '/ 185, tot daca cineva a fost ranit de vorbele noastre, prin
instruirea ale Scripturi, incit el sa poata spune: Sint
rlinit de iubire, atunci poate ca acestea se refera 1a el. Dar de ce sa
zic Este doar limpede,

Stlnga este sub capuJ meu cu dreapta md 186,
Cuvintul 1ui numnezeu are mina dreapta una stinga, Inte1epciunea
e multipla, dupa varietatea intelepciunii, dar e una singura fond,
,Solomon ne-a invatat 'despre dreapta :;>idespre stinga intelepciunii :
lunga e dreapta, iar stinga, bogatie slava 187,
Deci mina sa stinga este sub capul meu, caci bratul mirelui devine
perna mea, partea mai insemnata inimii me1e se reazima pe Cuvin-
tul Dua:nnezeu, Mina lui stinga este sub capul meu, Nu te intrista
c! ai urechi care te fac sa oftezi. Scris este Iezechiel: Vaide cei
ce cos pernite ,pentru subsuori fac va1uri pentru cap 188, La ce
pernite Nu cauta aiurea reazem capului, pune mina stinga pe mire
: Stinga lui este sub capul meu, Cind vei face avea tot ,ce e
cuprins stinga pu,tea zice : mina sa stinga sint avutii mariri,
cu mina lui dreapta ma va Pentru ca dreapta mirelui sa
te Lungimea anilor este dreapta, iar stinga bogatie
slava 189, tu vei avea viata indelungata, zile multe pe pamintul
C'eI bun pe care Domnul Du,mnezeul 1-a dat 190,
jur, fete djn Ierusalim, cerboaice, gazelele djn clmp, nu
trezifj draga mea, nu-i fj 191, De Ce oare le jura pe
fiice1e Ierusalimului ? Pentru a nu 1e 1asa sa mai doarma, ci ca sa 1e tre-
zeasca dragostea,
184. Is. 49, 2 i 49, 6.
185. Lc. 24, 32.
Clnt, 2, 6.
187. Pi1cle 3, 11.
188. Ie!j. 13, 18.
IHfJ. 3, 16.
190. le$. 20, 12.
I!Jl. Is. 1, 21.
OMn.11 CARTIA CINTARJI CINTARJLOR 33,s
De c1tA vreme doarme dragostea fiice ale Ierusalimulu.i,
fecioarelor dragoste nu-i mine, cAci eu sint de dra-
goste, ci fiice ale Ierusalimului, care sinteti multe tinere. Dra-
gastea mirelui doarme acum, dar jur, fiice ale Ierusalimului, ca.
cJipa cind v-a trezit, ati facut sa se inalte dragostea care este
Creatorul tuturor lucrurilor, cind. v-a creat, a sadit inimile voas-
tre semintele drag05tei. Dar acum, precum 5e 5pune : Dreptatea a ador-
mit 192, iubirea caci tot Scriptura zice undeva:
Mirele 5e ca leul ca de leu 193.
Cuvintul Dumnezeu dormiteaza ina,ceia carc
au nedumeriri inima, dar e treaz Sfinti. doarme aceia care
se clatina de furtuni, in5a 5e 5trigatul acelora care sa
fie mintuiti de catre mirele trezit. ,Cind este treaz atunci
revine tumultul apelor caci vinturilor
trivnice, minia corabii1or se Cind insa doarme, este vijelie,
moarte di'Sperare: Va jur, fiice ale Ierusalimului, pe puteri pe
Hirii1e tarinei. De ce tarina '? Pe acel miros al cimp bogat,
care l-a binecuvintat Domnul" 194.

Nu tulburati $i nu treziti plna sa-i ei. iulJi-
tului meu. Iata-l vine pa$ind peste mun/j 195. Aici este iara$i
rica, cea care vorbe$te, indemnind fecioarele sa se pregateasca pentru
venirea mirelui, caci avea sa vina sa le ,acorde convorbire. :Ea
vorbea cind, moment dat, iata ,ca sose$te mirele, atunci il arata (u
degetul zice : iata-L vine sarind peste
Recunoa$tem mireasa inima veseIa desavir$ita, pentru
vede mai departe contempleaza mai repede venirea Cuvintului.
simte ca a venit intelepciunea, a venit dragostea spune celor CMC
inteleg inca: Iata-L, este, a venit. Roaga-te ca eu sa pot spun!;' :
(Iata-L vine.
Daca putea infati$a Cuvintul Dumnezeu, zice intr-un fc!
()arecare: Iata-L Pe unde vine'? Nici intr-un caz va.i
pe locuri joase. Atunci cum'? Sarind peste munti, plutind pestc ('0-
1ine 190. Chiarde-ai fi munte, Cuvintul Dumnez,eu salta peste
102. 15. 1, 21.
193. Num. 24, 9.
104. F(/c. 27, 27.
1 (15. Clnt. 2,
1%.

ORIOBN, aCRIBRI
da.c! nu fi munte, ci doar colinli, mai putindecit un munte,
trece peste tine. Ce bune ce frumoase sint aceste cuvinte ! sare
peste munti, oricit fi de inalti, pestecoline, pentru ca. ('Ie
stnt prea joase. nu peste munti, nu salta. peste coline:
vine, saltind peste munti, plutind peste coline.

unei gazele sau unui pui de cerb este fratiorul meu din
muntii de Betel" 197. Scriptura. sint des mentionate aceste doua
ceea ce este mai interesant, ele sint citate, de obicei, impre-
una. dobitoacele pe care le puteti minca, zice Scriptura,
: gazela
cartea aceasta, de obicei, cerbul se apropie de gazela. Aceste
dobitoace sint foarte inrudite vecine. Gazela, adica (dorcas), are
privire foarte agera., cerbul este un omoritor de Cine, dintre
crezi tu ca este vrednic sa explice, cu toata demnitatea, taina ratiunea
acestui pasaj '/
Sa rugam pe Dumnezeu sa daruiasca harulde a deschide Scrip-
tura, pentru a putea zice : {(Cum ne Iisus ? 199. Des-
pre ce este vorba? Zicem despre gazela, dupa psihologia acelora care
,dezerteaza de natura tuturor dobitoacelor, ca. a primit numeIe ei de
la specificul pe care il are ea. Se gazela. - (dorkas -
urma pronuntatei sale sensibilitati acustice, adica :
Cerbul intr-adevar este vinatorul caci,
narilor sale, face sa. iasa din neutralizind efectul veninului
se desfateaza fata
Poate ca, dupa teorie, Mintuitorul meu este g,azela un cerb, dupa
tapte. Care sint ispravi1e Lui ? ucide sugruma puterile vraj-
aceea eu zice: Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apa,
Tu ai sfarimat capetele balaurilor 200.

Asemenea este iubitul meu unei unui pui de cerb
nluntele lui Dumnezeu (Betel)>> 201. Betel se traduce, cu
197. Cln/. 2. 9.
198. Deu/. 14. 4-5.
199. Lc. 24, 32.
200. Ps. 73. 14-15.
201. Clnt. 2. 9 - batt - oaSd - el - Dum.nezeu -
Durn.n-('zeu.
CINTARIA CINTARILOR
331
ccCaSa lul Dumnezeu)), Nu to\1 mun\l1 stnt CaS8 ale luiDumnezeu, ci ocelo"
tare sInt mun\ii Bisericii, Se gAsesc 81\i mun\i, care sInt ridica\i rt.n-
dui'i lmpotriv8 lui, Dumnezeu 102, care i
Mun\ii Egiptului filistenilor 203,
Vrei sa daca iubitul ei"este asemenea unei gazele sau a unui pui
de cerb pe casei lui Dumnezeu (Betel)
Fii insuti .munte bisericesc, munte al casei lui Dumnezeu,
Mirele va veni la tine, asemenea gazelei sau puiului de cerb, pe muntii
dlll Betel. Ea vede ca Mlrele apropie sim\itor, cel care se afla mai
inainte pe mun\i pe coline, ea il saltind sarind,
da seama a venit spre ea spre alte fecioare, zice: Iata-l,
stind Ifata perete1ui nostru 204, tu vei zidi un perete daca tu
inalti casa lui Dumnezeu. e1 vaveni fata ,peretelui tau, privind pe
ferestre 205, Una din ferestreare intelesul ca prin ea Mirele.
Ce alt inte1espoate sa-1 aiba fereas:tra prin care-L vedem pe Mire'i ce
sens, anume, ne Cuvin,tul lui Dumnezeu Ce prin
fereastra cum Mirele' prin ea'i Exemp1u1 urmator te va
muri. Unde Mirele nu vedem moartea patrunzind,
cum citim 1a Ieremia : Caci iata moartea intra pe ferestrele noastre 206.
Cind pentru .a pofti 207, moartea intra pe
trele tale,
prin gratii 208, Adica, ai grija cind pe sub mijlocui
tava:nului mergi sub sc'helele 209,
Totul este impinzit de retele,diavolu1 a cotropit totul ,cu cursele
sale. Daca vine Cuvintul lui Dumnezeu a se arata vorbe$te
printre curse, tu vei zice : Su{letulmeu a scapat, ca pasare din cursa
vinatorilor, cursa s-a sfarimat ne-am izbavit. Ajutorul nostru este
- numele Domnului celui care a facut cerul pamintul 210.
MireIe a venit retea, Iisus a deschis drumul. a cobortt pe
pamint. e supus reteIe10r lumii, vazind un mare numar de oa'meni
,f
202. 2 Cor. 10, 5.
203. ,Prin cuvtnl\Ju1 olofi1es (de alt n:e,am) se intelege poporul filistlelan.
204. C1n/. 2, 9.
205. C1nt. 2, 9.
206. Ier. 9, 21.
207. 5, 28.
208. C1nl. 2, 9.
209. Inf. Sir. 9, 20 ddn 1968.
210. Ps. 123 .. 7-8.
22 _. Origcn
ALISa
pr1n,1 In reteIe, $1 vliz1nd cli retelele nu pot fi sflir1mate de nimeni altul
afarA de vine spre reteIeIe Sale. trup omenesc, impiedicat de
tegAturlle puterilor 'du:;;mane$i sfatma Iegaturile 211 acelea. Pentru
a flicut aceasta, tu zice: Iata-L acolo, stind :fata perete-
lui nostru, 5e uitape .fereastra, pinde$te ptintre gratii.
Clnd va tu ii V'ei zice:' Iubitul meu raspunde! Iar
zice: De:;;teapta-te iubita mea 212. Eu am deschis drumul, Eu
am acum la iubita Mea. De:;;teapta-te, iu-
Mea, frumoasa Mea, porumbita Mea 213.
De cezi,ce eI :, de ce grabe$te-te ? Eu rabd pentru
tine primejdiiIe furtunii 214, eu indur corabiile care trebuiau sa se
funde, intristatu-s-a sufletuI Meu pina .1a moarte 215, pentru Euam
tnviat din morti, dupa ce am rupt mortii dezlegat lega-
turile iadului. lata ce spun: De:;;teapt/i-te iubita Mea, fru-
moasa Mea, porumbita Mea pentru ca, iata, iarna a trecut, ploaia s-a
dus, a plecat, s-au ivit pe Inviat din am do-
moHt ,furtuna am nicut lini$te 217.
pentru ca dupa rinduiala trupeasca, Eu sint nascutdintr-o fecioara
prin voia TataIui Meu pentru spoream cu cu vir-
sta 218. florile s-au ivit pe timpultiHa.tu1ui a sosit 219.
Taiatul este iertarea pacatelor, caci se spune ca: Orice
care nu aduce roada intru Mine, Tatal Meu taie 220, incit ea nu. mai
poate rodi. Sa deci, toade, caci tot ce este neroditor se va
lua. Timpul a sosit, gIaIsul turturelei se aude pe pamint,
18 221.
Nu fara 'temei se aduceau ca jertfe, fie pereche de turturele, fie
doi pui de porumbei 222, aceste vietuitoare se intregesc niciodata.
nu :sint amintite separat, numai pereche de porumbei, ci pereche de
211. sfannli IegMuri1e
212. C1nt. 2. 10.
213. C1nt. 2, 10.
214. 8, 24.
215. 26, 38.
216. C1nt. 2, 11.
217. 8, 26.
218. Lc. 2, 52.
219. Clnt. 2, 12.
220. In. 15, 2.
221. C1nt. 2, 12.
222. Lev. 5, 7.
OMILII CARTIA CINTAIULOR
338
,
turturele, doi porumbei. Porumbelul este Duhul Sfint. Ins! .Duhul Sftnt.
cind adinci marete, din ce1e pe care mu1ti nu 1e pot cu-
1e indica ciripitul turture1e10r, adica aceste pasari care
toata ziha: stau pe coama virfu1 arborilor.
regiunilecare depa$esc nivelu1 oamenilor, este
acela care se 1a ca imagine figurativa.
atunci cind Mintuitorul a binevoit a lua 'trup omenesc,
a venit pe pamint, ou toate ca erau multi oameni pacato$i, aproape de
Duh nu 's-a turtureQ, ci eI a devenit poru'm-
beI, pasare muJt mai blinda, pentru a sta mai aproape de din cauza
de oameni. Moise, de pilda, i s-a aratat sub chipu1 unei
turturele, precum fiecaruia dintre prooroci, care s-au retras munte
sau pustie, pentru a primi Cuvintul lui Dumnezeu. Strigatul turture-
lelor se aude tara lanoi. Smochinul' $i-a pJrguit roade1e de prima-
vara 223.1nvatati de smochin pilda: (ICind mladita 1ui se face fragedIi
odraslesc frunze, cunoa$teti ca vara este aproape 224.
Hotarirea 'dumnezeisca vrea sa ne vesteasca aici ca, dupa iarna
. .
dupa furtuniIe suf1ete10r, se a.propie seceri$u1. Smochinu1, ziIce ea (hota-
rirea-dumnezeiasca), smochine, viile sint floare impra$tie
rosu1 Ele dau floare, timpul culesului va veni fi struguri.

porumbita meQ 225. Cele
spuse mai inainte au fost vorbe1e Miresei, fara ca sa 1e auda fecioa-
rele. Ea voia sa ascl!lte singura ,cuvinte1e Mirelui, vorbind Miresei:
Ridica-te, iubita mea.
nu cheama fecioarele. nu zice: Ridicati-va / ci: Ridica-te,
vino iubita mea, porumbita mea, crapaturile stincilor 226.
Moise insa s-a crapiHurile stincilor 227 pentru a vedea
spateIe lui Dumne.zeu 228. Tot a$a iubita mea se ascunde crap!tura
peretelui din fata)) 229. Vezi mai fata peretelui, apoi tu vei pu-
223. Clnt. 2, 12-13.
224. 24, 32.
225. C1nt. 2, 13.
226. C1nt. 2,13-14.
227. La
228. 32, 23.
22(). C1n/. 2, J 4.
8CRIIRI
tea intra acolo unde este peretele stIncii, zice IIAra-
fata 230,
ziua de azi se spun asemeneavorbe catre Mireasa, insa ea
nu indr,azni sa cOIlltempleze, fata catre fata, slava Domnului 231. Acum,
cind ea este pregatita impodobita, se zice : Arata-ti fata ta,
nu era inca .destul de dulce ca sa se zica: IILasa-ma saaud glasu1
232, Insa cind eaa invatat a vorbi - i-a aminte Israele asculta
- caci ea are sa-ti spuna: une'le lucruri, graiul ei a,devenit dulce catre
Mire, precum spun aceste cuvinte profetice: Dulci sa vorbele ei.
Mirele ii Fa-ma' sa ascult glasul tau, caci glasul ta:u e
dulceII 233, tu deschide gura pentru Cuvintul Dum!1ezeu,
. Mirele iti va spune : Glasul tau e dul,ce Ifata ta placuta 234. De aceea
sculati-va., sa rugam pe Dumnezeu sa ne faca a fi vrednici de Mire,
Cuvintul, Iisus-Hristos, a caruia ii este slava stapinirea
vecii veci"lor. Amin 235.
230. Cln/. 2, 14.
231. 2 Cor. 3, 18.
232. Cln/. 2,. 14.
233. Ps. 103, 34. InP,salm avem redata numai ideea.
234. Cln/. 2, 14.
235. 1 4, 11.
OMILII LA CARTEA
IEREMIA
INTRODUCERE
Dupd cum se d1ntre cdrti1e Vechiulu1 Testament comen-
tate de Origen ($i se cd n-a rdmas nici unQ, care sd n-o ex-
.
plicat), numai cele douazeci de omilii la cartea proorocului Ieremia
una la Regi 28, 3-25 s-au in limba greaca. ln alard de nu
se cunosc dec1t scurte iragmente ln calene, cum slnt cele editate de
Faulhaber, ma1 nou $i de acesta
acestor mai mare, lntruclt, astfe,l putem cunoa$te mal
ae aproapelntreg feluJ de glndi $i de se exprima acestui mare
De aceea, vom reda a1c1, ln traducere, textuJ cltorva d1n aceste
omiIii.
.
t a rostiri1 se poate deduce din lf'!su$1 textul De
pildd; d1n Omi1iile 3 $1 3, care publicdm a1ci, deducem cd
Or1gen era clndle-a rostit 1. Or, se $tie cd Or1gen lost hlro-
ton1t prin anuJ 231, cum deducem din Istor1a lu1 Euseb1u. In
3 $1 10 Ierem1a, el,sereierd unele dln
cartea Psalmilor, care explicat-o lnainte. Faptu1 acesta dovede$te
cd Or1gen comentat ma1 lntl1 psalmii $1 ceva mai t1rziu cdrtile proIe-
urmd ce1e istorice. lntruclt exp1icarea Psa1mu1ul
36, 1, Origen Iace aluzie doi lmpdrati care au persecutat cre$tinismul,
din care ce1 dint1i domnise 30 de ani, doilea murit Idrd sd 11
ldsat mdcar vreo urma, se $tie cd nu vorba dec1t de Septimiu
Sever, mort ln 4 iebruarie 211 de Maximin TracuJ asasinat 1mpreund
1. mi se oere' mu1t decit unui d.i.acon, .i,a,r dlia'conulud mai d,ocllt
sim.plu mlrean". '
2. d,eCeSl6ree: His/oire eccJesias/lquc, V-VII, tex,te grc,c, irndur
tion e.t ,notoes Gustlave Bardy, 1955, 123-124.
. .
'''2
ICRIIRI
cu sdu 238, urmeazd cd omillile Psalmi dateazd din }urul
240. CercetdrJ mai recente fixeazd data rost1rii omjJjiJor le-
,
remla }urul anilor de c1teva afirmalH d1n
omi1ii1e Iosua 13" 3 $1 lezechiel 11, 5 care se referd
tlmpu1 clnd explicam cartea proorocu1ui Ieremia 4.
u m ci r u 1 m i 1 1 i 1 r 1 a e r e m i rostite de Origen
lost mai de 20. Filocalie e reprodus un fragment din omilia
leremia5, Cassiodor aminte$te de 45 omilii, dar
cd vCizut dec1t ce1e 14 omilii a Fericitu1ui
nim. Restu1 S-Q pierdut.
e t u 1 celor 20 de omj]ji fost editat mod c:ritic 1901 de.
K10stermann dupd un codice din sec. pCistrat
din Escoria1 (cod. Scoria1. -19) aflat lntr-o stare '}alnicCi, dupCi care
. .'
editorul lncercat - bazlndu-se lndeosebi traducerea lui. Ieronim
-,. sci redea clt forma originald. Ultima edi1ie, Husson-Nautin,
aduce ser10ase 1mbundMtiri, stl1:bi1ind cd codicele din Escoria1, ,clt
ii cunoscute, au avut un origina1 comun lncd necunosclit. Au fost
iolosite $i fragmente, pCistrate catene, $1 au fost fCicute confrunt<'iri
cu editJi1e Lyon 1623, Paris 1668 1740, 1843. In
fond, omilii1e pCistrate grece$te, se referd tex-
tul din cartea proorocului de primulcapito1 capi-
tolul 20 stih 12. Doar frsgmente1e dih catene, cum au fost pub1i-
cate- de K10stermann, se referd ce1ela1te capito1e dinopera
cu1ui. f010sit pentru traducere at1t editia Migne P.G., 13, 256-
526, editia K1ostermann, clt cea editatd de Husson - Nal1tin.
C n t i n u t u 1 m i 1 i i 1 r e bogat din
aceste omilii erau predici de-sine-stdtdtoare, cuprinzlnd explicarea unei
pericope sau a unui fragment care se citea fata
credincio$i1or $i se explica.' Uneori se cuprindea numai temd, alteori erau
multe teme aceea$i 6. Omi1iile se improvizau aproape ,zil-
rlic, dupd cum se afirmd panegiricul dedicat Origen de admira-
------_. ,
3. Na'u.ti'n Origene: sur Jeremie, par
et 1976, 20-21. .
4. Klostermann Origenes Werke, 3 Band corpul b&linez (G.C.S.), Leipzig,
1901,
5. 00. 1893, 33-34, 59.
6. "N,avem vorbim d,espre toa,te s-au Cli1iJt, aceeaalegem dOlar
15, 6, KloSlterrna.nn, 130 .

OMILII CARTIA 30
,
torul sdu PamfU'f, Dealtle1, 2ntr-o oml1ie cartea Pacerll, predlcatorul
deschls catehumeni cd nu ln 'toate zileleII Biserlcd, ci
numal dumlnica $; sdrlx'ttor;, $1 nici atunci nu s2nt atenti, ci dlscutd
lucruri lume$ti 8, Episcopul preotii, erau de fatd presbiteriu
1I
,
semicerc juru1 altarului 9. Predicatoru1 e cu Biblia mlnd $i face
pe Q$cu1tdtori $1 pasaje1e anter10are. ca sd scoatd 2nvdtd-
tura din cele 10. Maimu1t,' Origen face chiar criticd de text
sdi. Omilia 13 subliniazd Sep-
tuaginta fatd de textu1 ebra1c. Tot OmiHa 5 discutd despre
copi1>I, ma1 exacte legdturd cu textu1 de Ierem1a 15, 10.
Despre Origen compard diferentEHe d1ntre s1nopt1ci $1
ln legdturd cu cea de zilele. a C1ntarea
Clntdri1or se ocupd de unor expresii grece$ti,
C i t t e 1 e 9 i b 1 1 c e $i anume din toate cdrti1e Sfintei
Scripturi, slnt una din caracteristi9i1e cele inai esentiale ale exegezei fd-
cute de Origen. Aceasta lnseamnd BibIiei prin Biblia 2nsd$i.
$i aici dovadd grditoare despre cunoa$tere
Scripturi de mare1e Origen. Slnt citate $i cdrti1e Cronici1or, Esterei, Tobit
Mo.cabei. mai mult, $tie cd Susanei nu face part.e din
lui Daniil, cum iigura unele redactdri. alte locuri aminte$te dc'
cartea pe care, desigur, respinge.
S t r u c t u r m i 1 i i 1 r e : .un scurt prolog,
.taremailung6$ioconcluzielegatd.de obicei de explicarea u1timului
yerset per1copei. Desigur, ceea cecaracterizeazd cel mu1t
Origen este lndemnul, aplicarea inoralizatoare. Acestea toate slnt le-
gate de persoana Mlntuitorului Hristos" care leg6tura lntre Ve-
chiul $i Noul Testament cdruia se aduce sub de ctI
sf1r$it de omilie, doxologie. De aceea, t11cuirea tipologicd,
logicd anagogicd sau alegoricd rdmlnetrdsdtura fundamentald exe-

gezei lui Origen. aceasta pentru mai multe motive : 1) Despre Dumne-
zeu $i lucrurile tainice nu putem vorbi altfel ; 2) pentru cd Biblie slnt
exprimdr1 care numa1 f1gurau $1 spiritual se explica; 3) .pentru
sufletul omenesc nu simte numai cu pamlnte$ti. D(,
7. Tractatus' quos pene quotidie ecclesio. habebal, Mlgne, P.G., 7, 545. D('
acea re'spinsa par,I!r,ea c<llre .ele fi 'avut
num,ad (1st. bis. 22, P.G., 67, 636).
OmJ/. (G.C.S.), 93.
9. t,n !crcm. 3. s,c ved,ea
10. 14. Asc vodea
()RIGJ!!II. SCRII!.RI
ciceea, pe l1ngd pe care le-a dat Origen ln- Cattea
Despre principii, cititorul vaputea urma'ri i$i caror
cere aici, 'mostre, destule, de astfel de interpretari mal du
lnalte, tainice lucrurilor, care au drep)
scrisu1 lui Origen, sa purifice $i sa lnalte con$tjjnta auditori1or.
, e m t 1 c m 1 1 i 1 1 r e bogata $1 c:iteva exemp1e:
.. .
Mai lnt1i, despre rolul pastorilor de suflete. Comentlnd cuvjntele din
cartea proorocului Ieremia 4, 3 ogoare Origen spune
,Oniilia 13 ca acest cuvlnt e adtesat ln primuJ r1nd didasca1i10r
cle$tin1, carora le cere sa l!U 1ncredinteze cuvinte1e Scriptur1i unor ascul-
de ogoare f/loi sufleteIe 10r.
Sau Omilia 1, 13 : Cuvlntul Domnu1ui cunoai$ie primejdiile, care
pasc.pe slujitorii Biser}.cii din parteace10r care slnt trimi$i. Clnd
ce,arta slnt urgisiti. Clnd mustra .slnt pr1goniti. Prooroci1 lndura felul
de nenoroc1r1.
D1nIre cre$tin1smului, Or1gen nu uitd omi1ii
de ceea cea scris Kata Kelsou) niqi agnosticismu1 pdglnj]or care
neagd Prov1denta 11, n1ci ge10zia rdu lnteleasd 1udeiIor 12, dar ale$
ereticilor marcioniti, vas1lidien1, "alentinieni 1.'1.
Patrunzatoare slnt criticile aduse de Or1gen d1n
vremea sa: Dacd lucruriJe Ui$a .curn slnt reaIitate, nu
dl,1pd. numdr, vQm vedea ca vremea de nu preq slntem cre$tini.
se putea vedea care erau adeva,ati cre$tini. Clnd lntorceam
din cimitire, adundri1e biserice$ti dupa ce am lnsoJit trupurile
10r, i$i clnd toata Biserica de acol0, catehumenii .erau
ca sd martiriza(i $1 sd moara, marturisind credinta pjna moarte
cea mai mica fr1ca 14.
ca sa lncheiem aceste cons1derafii, 1aslnd grija de
surprinde el1nsu$i s1mfirea ca1da $1 deosebita mareIui predfca-
tor, sd ma1 amintim ca mai presus de sa moralizeze, sa
11. Pui 1 De <:e vedem sucit 1 Ma-i ,sa ne
tntreb6m: ce adultere, desfrinari, faradelegi 1" 11
98).
12 ... unde mai sint rproorocii unde m.ai sint semnele.?
Dumnezeu 1 Unde-i cu11ul, 1 Au fost
2. Kl-ost,ermann, 24-25).
13. 'Chiar cei ce c'ir'tesc cpntre. -(aum zice Ieremie
12, 1). (lDe ,au valentinieni?., (Omil.
.5 i KloSitelrm. 75).
14. IV, 3 i K]ostermann, 25.
OMIUI LA CARTEA PROOROCULUI IEREMIA
345
lnalte. La ce mi-ar folosi toate daca ln 10cuJ celor $i
din radacjna (Ier. 1, 10) n-ar fi bunuri cu mult maj lnalte ? Toc-
,
maj de aceea, lucrarea cuvjntelor Dumnezeu duce maj lnt1j smul-
gerea din radac1na pentru ca abja dupa aceea sa 1nqeapa "zjd1rea $i ra-
sad1rea $1 ma1 departe : adevarat ca exlstQ care strjca 1m-
dar nu 1mparatij materlale, cl altele, cum slnt fdtarnicia, rauta-
tea, ne1nfr1narea 15.
sa 1asam sa gra1asca 1nsU$1 in limbajuJ care ne-am
straduit sa-1 facem c1t mal u$or de lnteles. l1nga sublinlerea marjj
personalitdti proorocului, problema providentei $1 educatiel omen1rii
$1 in rjdjcarlj el.'Spre Dumnezeu formeazd
jdeea celormaj multe' djn care traducem a1ci. Desigur,
cum am spus-o ln studiul jntroductiv, oric1t de alegorizant $i de greoi
s-ar stilul acestor explicari, Origen vrut prin sa
credinta Cre$tjna i sa lnalte om. De aceea, chiar $1 lectura 101
lncd1ze$te $1 lnaltCi sufletele.
15. 16, cjt . 14-15. 50cOtit iIl'ecesar sa
vO!rbim peifsoana proqrocului IeremiJa despre v,alorHe cartii salle. Se ca
in ,texrtul s-aupasUat maI'i cea
greaca, J'uC'IlUde calre Origen se V1edea Studiul
poo,tru uzul teo!ogice, Bucurl$bi, 1955, 138

Cind a inceput leremia sa prooroceasca 1
Sub regi ce anume i-a spus lul Domnul 1

Dumnezeu e grabnic daca-i vorba sa faca bine, dar e zabavnic cind
trebuie 56 pedepseasca pe cei de osinda. CU toate ca ar prutea
pedeapsa fara. sa zica nimic fara. sa ariunte dinainte,,, Domnul nu
fb.ce a!Ja, ci ohiar cind trebuie sa pedepseasca, 'anunta mai ca
. Vd. face !Ji asta rtocmai ca sa intoarca de Ia ostnda pe cel vinovat.
Sfinta Scriptura sint mu1te pilde asemanatoare, dar din ele vom
alege numai cFt:eva, care-mi minte, ca sa ajungem sa intelegem
rostul celor citite adineauri. Locuitorii cetatii
delegi mari fusesera osinditi de Dumnezeu: inca trei zile cetatea
va fi nimicita .16. Dumnezeu ll-a vrut, sa-i osindeasca fara
spuna nimic, ci acordindu-Ie rastimp de pocainta 17 de intoarcere,
a trimis la ei un prooroc, dintre evrei, sa le aduca aminte ra iata inca
tr,ei zile Ninive va fi nimicita, pentru t:a cei osinditi nu piara, ci sa
dobIndeasca prin cainta iertarea 'lui Dumnezeu. au fost
cei din Sodoma Gomora, dupa cum se vede din cuvinItele adresate
cle Dumnezeu Avraam 18, cu toate acestea implinit rostul
lor cauttnd :sa mintuiasca pe cei ce nu voisera sa se mintuiasca,
prin aceea ca l-au intrebat pe : mai dintre tai cetartea aceas-
ta, gineri, sau fiice '/, cu ca ca sa urmeze
<:alea lui Lot, de dus la implinire lucrarea de bunatate
iubire de oameni 19 a Celui ce-itrimisese

invataturi' le veti lucrarea proorocului Ie-
r<>mia. carrtea lui se ararta vremea care a proorocit, data cind
tncepwt lucrarea termenul cind s-a incheiat. Daca se in'timpla ca
cititorul fie atent la lectura rostul celor spuse
acolo, atunci va zioe: ei bine! aici avem de-a face cu istorie
16. 10na 3, 5.
17. 1nt. So1. 12, 10.
18. Pac. ,19, 13.
19. 3, 4.
IIRIMIA
, , 347
nuitA, care informeazA despre tlmpul clnd a Inceput s4 prooro-
ceasc! dup4 c!t ,timp el profetic4, dar pentru
mine ce are s! cunosc aceast!' istorisire '1 Doar am citit am
1nteles c4 leremia a inceput s4 zilele lui 10sia, fiul
lui regele lui luda, al treisprezecel
I
ea an al domniei 20, apoi
c4 a mai proorocit zn zilele lui 10l;achim, fiul lui losia, regele lui luda,
pina la implinirea celui de al unsprezecelea an al lui Sedec'hia, fiul lui
10sia, regele din luda 21, i1:ragind concluzia ca lucrarea lui profetica s-a
intins pe de timp cH au domni1: l"egi, incheindu-se deodaia
CU caderea lerusalimului inrobia Babi10nului din luna a cincea. Care-i,
dar, znvatatura pe care am SCOS-O din urmarirea celor citite '/

Dumnezeu a pedepsit Ierusalimul pentru pacatul lui, osindind pe
robie. Cu toate acestea, Dumnezeu trimite pe
proorocul leremia,in vremea celei de a treia domnii, inaintea plecarii
robie, perrtru cacei care dea seama sa se caiasca la CU-
vintele proorocului. mult, Domnul a trl"mis pe prooroc sa
duiasca ,pe vremea regelui care a urmat celui dintii, ba sul>
cel de al treilee rege, care domnea tocmai cind a inceput aceas-
ta, pentru ca marea Lui milostivire, 'Dumnezeu a mai dat un ragaz chiar
ajunul luarii robie, indemnind pe cei ce-L asculta sa so
drepte ca sa scape de necazul robiei. Caci, e scris doar, ca proorocul 1(,-
remia a pina robirea Ierl1Salinrului luna a cincea
CU alte robia incepuse deja timp ce Ieremia proorocea ('am
felulacesta : iata ca robia a picat pes1:e dar, pocaiti-va ml\car
.acum, caci daca va indreptati, suferintele robiei znceta mila Dom-
nului va veni peste
Desprintlem, deci, invatatura folositoare pina. din descrierea
,I'ocului care Ieremia propovaduirea anume
pina ultimul moment, mIarea iubire de oameni, Duinnez('u
deamna pe cei ce sa-L asculte, sa nu cada robie. Tocmai ceva so
1ntimpla cu Daca cadem intr-o 'robie, caci a da \1<'
cineva satanei 23 e tot atita cH a da pe fiii Ierusalimului lul
Nabucodonosor. Deci, dupa cum au cazut aceia robia acestu1ia, t()t
pacatele noastre ne dam puterea satanel care e tot Ull
20, Ier. 2.
21. Ier. 3.
22. t, 3.
23. 1 Cor. 5, 5.
ORIGIN.
de Nabucodon,osor, zice Apostolul despre alti care
dat c'a sli Se invete sa nu huleasca 24.

Vezi, dar, ce nenorocire mare este c;aderea pacaJt princare te dai
care tine roble sufletele parasite de Dumnezeu! Doar nu.
farli pricina fara rost Dumnezeu pe cei ce L-au parasit. In-
tr-adevar, cind trim:ite pioaie vie, dar aceasta loc sa faca stru-
guri face 25, atunci ce safaca Dumnezeu, decH sa porunceasca no-
rilor sa m:ai p10uapeste dinsa ploaie
tm fel de robie ameninta pe urina pacatelor,
daca ne intoarcem, fi dati Nabucodonosor de
Or, cind astfel de amenintari de cuvintele proorocilor.
de cuvinte1e Legii, de cuvintele apostolilor de Domnului
Mintuitorului nostru Hristos, sa ca ele despre pooainta
ne vqrbesc, cheama intoarcere. Daca 8Jscultam de ele, potri-
. '
Celui care a zis : cai pentru rele1e care am socotit sa le fac
lofl> 28.
V
Asta pentiu ceea ce se spune primul verset cartii
dupa aceea, este scris: a fost cuvintul Domnu1ui catre mi-
ne ", cualte cuvinte catre Ieremia. Ce sa insemne Cuvintu1 Dom-
nului" Ceva cu totul deosebit t:ata de ceea ce s-a spus celorla1ti prooroci.
C!ci, intr-:adevar, nici proorocnu inHlnim astfel de rostire.
$i iui Avraam s-a spus prooroc intr-un 10C: prooroc este se ruga
pentru ,tine 28, dar Dumnezeu nu, spus ca 1ui Ieremia mai inainte
de a te fi urzit pintec!e te inainte de a din pinltece te-am
sflntit"29, intrucit Avraam a fost sfintit numai dupa ce din pa-
lui 30, din ruden(a lui, dQn casa ta.talui lui. Isaac s-a nascut
dlntr-o fagaduinta, cu toate acestea, nici lui nu aflam nicaieri sa se fii
spus astfel de cuvinte.
Dealtfel, ce ne-ar folosi sa controlam cu ce fel de cuvinte au fos,t
proorocii Ieremia s-a de. un dar deosebit :
24. 1 Tim. 1. 20.
?5. Is. 5. 4-6.
26. Pac. 18. 7.
'J7. ler. 1, 4.
:'8. Pac. 20. 7.
2n. Icr. 1. 5.
12. 1
OMILII LA CARTEA PROOROCULUI IEREMIA

inainte de at-e fi urzit tu pintecete mai inainte de a ie$i din
pintece rte-am sfintit 31.

Nu ca aceste cuvinte unii Ie refera Ia cin-eva mai mare de-
<::11 Ieremia anume Ia Domnul Mintuitorul Hristos. Trebuie sa
doar ca, daca prin ceIe mai multe din aceste graiuri, pe care Ie cita,
se are vedere Mintuitorul, pot fi aplicate Lui, schimb, exista
citeva din cuvinte1e adresate 1ui care ne fac oarecum greutati
la explicare, caci,' dupa parerea ce10r mai multi, acestea nu se pune
jn 1egatura cu Mintuitorul. Sa vedem mai care sint ceIe care se
T>otrivesc Lui '/ Caci catre la care te trimite vei merge toate
cite porunci tie, vei grai. Sa nu te tep1i, insa, de fata ca Eu cu
sint, ca sa te izbavesc, zice Domnul 3?. Chiar daca nu reiese destuJ
de limpede ca prin aceste cuvinte se are vedere Mintuitorul, totU$i
ce1e ce se spun mai departe: a intins Domnul mina Sa' catre mine
s-a atins de -mea a zis Domnul catre mine : iata, am dat cu-
vinte1e Me1e gura ta, iata te-am pus astazi peste neamuri peste
imparatii ca sa smulgi sa a.runci la pamint 33 ('acestea nu se potri-
vesc 1ui Ieremia). Ne intrebam: ce neamuri a s'muls Ieremia Ce impa-
Tatii a aruncat e1 1a pamint? caci scrie c1ar: iata te-am pus astazi
peste neamuri peste imparatii, sa smulgi sa strici, sa arunci 1a pa-
mint. ce putere avea Ieremia <lsa piarda,. din moment ce cuvintul
acesta s-a spus ? apoi, exis'ta oar-e astfel de oameni pe care Ieremia
sa-i fi zidit, pentru ca sa se poata spune despre e1 :sa cit'a
vreme Ieremia dec1ara: nici n-ain :dat cu dobinda njci mie nu mi-a
dat nimeni cu dobinda ? 34. Dar,a:tunci, de ce s-a incredint'at sa
sa 35. S-ar pentru Ieremia cuvintul Or,
daca raporiam aceste cuvinte Ia Domnul Hristos, ele nu fac' nici greu-
tate tilcuitorului,pentru ca aici Ieremia simbolizeaza (sau prefigureaza)
pe Mintuitorul. Pe de alta parte, cuvintele pe care le cita de acum
lnainte, pun incurcaiura pe cel mai dibaci 'tilcuitor care ar vrea sa
leaplice la adresa Miniuitorului: am zis: 36 Doamne! Cel ce
stapin, iata eu nici macar nu sa vorbesc. care-I intelepciu-
31. Iefj. 1, 5.
32. Ier. 1, 7--8.
33. Ier. 1, 9-10.
34. Ier. 15, 10.
35. Ier. 1, 10.
36. Ier. 1, 6.
350
8CRJIRI
nea IIPuterea lui Dumnezeu 37, care ne-a chemat sa
din toata plinatatea Dumnezeirii c'are jntru 38;
blne Mintuitorul ar putea rosti oare cuvintele:. sint inca tinar '?
Aceste cuvint.esint inca tinar nu se cade sa le raportam Mintuitoru1,
" pentru ca tocmai este Cel ce-i raspunde (omului): Sa nu zici, sint
Inc! tinar. De aici urmeaza, ca nu se cuvine sa vorbim despre
Domnul cuvinte pentru ca cuviincios.
sint multe cuvinte care se potrivesc cu rolul Mintuitoru-
dar sint altele, ca cele dinainte, care ne fac greutati aplicin-
du-le la sa spunem, deci, ca unele se refera Ieremia,
'altele la. Mintuitorul. orice om, care judeca limpede, se simti
oarecum strimtorat la :aceasta pericopa socotind ca ar trebui sa fii nesim-
tft sa intervii 'lntr-un text atit de strins, punind unele cuvinte in lega-
turacu Ieremia, altele cu MintuitoruI spunind ca unele se'
trivesc cu MintuitoruI, ci cu Ieremia, pe cind altele, care-l pe
nu' se potrivesc cu acesta, ci cu Mintuitorul.

Dar, s8 admitem ca pasaj s-ar referi la Ieremia sa
cercam sa explicam lucruriIe care-I pe prooroc. Oricine a pri-
cuvintele ca venind de la Dumnezeu indragostitde f,aimetuI
cuvintelor inseamna ca le-a primi't sa smuIga sa strice nea-
Dluri imparatii. Dar, cind se spune ca cel ce a primit cuvintele
Dumnezeu, Qcela smuIge neamuri imparatii, atunci sa cuvin-
tele neamuri imparatii inteles trupesc, ci tinind seama ca pa-
catul peste .sufletele dupa cuvintul
mai stapineasca pacatul trupuI vostru cel muritor 39 vazin..d
c! exista multe ,feluri de pacate, atunci intelege chip ,alegori,c
prin (neamuri imparatii, rautatile smulse nimicite de cu-
Dumnezeu date Ieremia sau oricarui altprooroc. tot
chipuI acesta putem atribui Ieremia cuvintele rostite mai inainte,
care nu se potrivesc cind gindim la Mintuitorul, dupa cum pe cele-
'lalte le putem atribui Ieremia daca sa le talmacim alegoric.
Dar, poate ca riposta cineva dintre ascuItatori: explica-mi cela-
Jalt cuvlnt (<<sint inca tinar) isa aplici tot aces't pasaj per-
37. 1 Cor. 1, 24.
38. Col. 2, 9.
Rom. 6, 12.
OMIUI LA CARTlA 'ROOROCULUI
soana MtntuitoruIui. Pentru partea a doua nu existA nici greutate, pen-
tru cA e limpede 04 Mintuitorul a s:tnuls impAr4tiile din mina diavolului
a nimicit popoare, inlaturindu-le 'trasaturile pagine. schimb, ca s6
raminem la fraz,a, care pare huHi da,ca aplici la MintuitoruI. li:imu-
re!?te-ma cum ar putea spune DomnuI : nu vorbi, pentru ca sint inc6
tinar maideparte.
Cred, d:ar, ca ai inteles ca pasajul respectiv ne pune incurcatur4.
cum s-ar putea referi chip mai cuviincios mai apropiat
de adevar aceste cuvinte la Mintuitorul '1 Va trebui sa recurgem la mar-
turia Scripturilor, caci fara marturii incercarile explicarile noastre n-au
nici crezare, dupa cum spune regula : gura adoua sau a trei mar-
turii va sta ,tot adevarul, care se aplica, dealtfel. mai mult la explicarile
de text, decit la Cu alte cuvinte, reguIa imi cere so bazez cuvin-
tele tilcuirii pe doi martori, pe Noul Vechiul Testament, luind anume
trei martori : un evanghelist, un un apostol, carora
sta tot cuvintul. Dar cum am puteaapHca la MintuitoruI cuvintul
respectiv'l Iata marturie din Vechiul Testament : ca :mai inainte de a
pruncul binele sau rau!. lepada raul ca sa aleaga binele
foarte limpooe se scrie despre Mintuitorul cartea lui Isaia :
fecioara pintece va lua va fiu se va che,ma numele
lui Emanuil4l,' Reiese ca tocmai la Mintuitorul se refera vorbele: mai
inainte de a te tu prunc. Iar daca trebuie sa Iuam vreun exemplu
din Evanghe1ie, inainte de' a se fi facut mare, pecind Iisus
prunc, pentru ca S-a pe Sine 42, adica (or, de
huna seama ca nimeni mai odata ce a atins deplinatatea, c1
doar atunci cind trebuie s'a mai creasca), adica cu vtrstct
cu intelepciunea sporea cu harulla Dumnezeu la oameni &8. C!cl,
daca S .. a coborIndu-Se pe pamint daca fiind acum
tat a luat din nou ceea ce lepadase; caci de buna voie, a
putut fi de mirare cind s-a spus ca cre!?tea cu intelepciunea cu virstct
'cu harul inaintea Dumnezeu a oamenilor 1. Intocmai cum S-l\
spus tot despre Ia Isaia: inainte de a prunc1,lI binele SflU
raul. eI va lepada raul lipindu-se de bine 44 celelalte cuvinte pe citre
le-am pomenit.
40. Is. 7, ,15.
41. Is. 7, 14.
42. 2, 7.
43. I.c. 2, 52.
44, 7, 15.
ORIOBN,

Dar, poate va zice cineva : chiar daca poti spune despre Mintui-
torul cli ccnu sa vorbesc 45, chiar daca I-ai atribui asemenea lucruri
socotindu-L inca mi<:: 48, oare nU-i suparator sa vorb,im felul
acesta despre Cel Nascut 47, Cel, mai nascutdecit toata
fAptura 48, care, mai inainte de a se fi intrupat, a fost cu CU-
vlntele : Duhul Sfint se va pogori peste tine puterea Celui Preainalt
te umbri 49. sa SPUi locul Lui, nu vorbi! Cauta, daca nu
poti afla ceva mai de cinste mai maret, despre Mintuitorul, socotind
Cli daca n-ar lucruri, El e. mai maN de<::it daca le-ar
sprijinul acestui gindchiar cuvintele LUi, atunci cind .spune ca nU
anumite lucruri. Cred ca la astfel de fapte S8 refera cuvintele
din Evanghelie: au nU numeIe Tau am mincat numele Tau am
bliut numele Tau am scos dra<::ii am facut .atitea minuni 1" 50. Iar
alt loc raspunde: Niciodata nU v-am cunoscut pe 51. Oare afir-
matia facut,a de Mintuitorul, niciodata nU y-am pe ar
scadea puterea 1 Oare nu f,ace mai mare mai minunata
aceea ca n-a cunoscut rautatile oamenii cei pierduti 1 Pentru ca,
fntr-adevar, n-a cunoscut decit ceea ce-i ales desavir$it: cunos-
cut-a Domnul pe cei ce sint ai Sai 52, iardaca cineva nU vrea sa
. sli nu 53.
pe pacatos nu-l Dumnezeu.
Dar, poate ca cineva dintre ,ascultaiori: ne-ai aratat ca
Dumnezeu nU vrea ,sa ,de ,ca nU vrea sa aiba, de-a face cu
CCcei lucreaza fara'delegea 54 pentru ca nU-S vrednici sa fie cunoscuti
de 55, dar cum dovede$ti ca expresia nU $tiu vorbi e ceva mare
,1 neintrecut atunci cind e rostita de Mintuitorul1 VOl"birea e
general un lucru omenesc. Ca sa vorbim folosfm de limba
CU'ffi e ,oazul /cu cea vorbita de evrei, de greci de altii. Daca te-ai
ridica cu gindul la Mint'uitorul, pecare-L cuno$ti ca e Cu.vintu1, care
45. Ier. 1, 6.
46. [8. 7, 15.
47. In. 1, 14.
48. Col. 1, 15.
49. Lc. 1, 35. '
50. Lc. 13, 26.
51. 7, 23.
52. 2 Tim. 2, 19.
53. 1 Cor. 14, 38.
54. 7, 23.
5,,). Ier. 1, 6.
CARTIA PROOROCULUI
353
era dintru Inceput 16. Du,mnezeul) e1 bine s! c! nu' vorbi,
pentru c! vorbirea tine de oameni, Iucrurile pe care le de-
graiul ornenesc. Iar dac4 faci leg!tura
intre lirnbile s4 c4 e rnai mare 58 !?idecit ingerii.
dupa ,cum ne-o spune Apostolul epistola c4tre Evrei, c4 va trebui
54 spui ca intrecea limbile ingere!?ti pe 'cind Dumnezeu Cuvintul era
la Dumnezeu TataI59. A!?a incit invata sau agonise!?te inv4t4tura,
nu atit a lucrurilor mari, ci a celorde jos mai marunte, dupa cum ma
silesc eu sa bolborosesc cu cei mici (caci necunoscind limba 10r, rna
silesc eu. omadult,ce sin-t, sa ,conversez cu ei, curn se converseaza
cu 68, tot Mintuitorul ,atitavrerne cit e in Tatal pe-
trece maretia slaveI lui Dumnezeu nu limba omeneascii,
putind spune ca aici la lnceput 61 nu sa vorbesc, caci sint lnca
tlnar, tinar fiind dupa trupeasca, dar batrin ca Cel mai
nascut decit toata faptura, tinar pentru ,ca a venit la veacu-
rilor); 62 sosirea lumeaaceasta s-a facut destul de tirziu.

cind zice nu graiII, vrea sa spuna : lucruri mai mari
decit cele care ar pute'a fi spuse, lucruri care intrec puterea graiului
omenesc. Vrei sa le vorbesc oamenilor'/ N-arn luat decit limbli
orneneasca, dar am limb-a cu ,care ma adresez Tie, Doamne. Eu slnt
Cuvintul, ,care graiesc catre Tine, Doamne. Tie cum sa m4 adre
sez, oameniior nu cum sa le vorbescI), slnt inca tinarII 63. rAs-
punsul: Nu zice, sint inca tinar, caci catre la tare- te trimite.
yei merge 64. iata, Ia intins mina Sa c!tre mine, S-a
de gura mea, mi-a dat cuvintele SaIe 65, vederea ilnp4r4tiiIorII, pe
care le smulge. Pe cind era la Tatal, Mintuitorul, n-avea
de cuvinte care sa dezradacineze, nicI s.a strice sa risipeascl\
rele, caci acolo era nimic de smuls. nicI de stricat.
56. In. 1. 32.
57. 1 Cor. 13, 1.
58. Evr. 1, 4-5.
59. In. 1, 1-2.
60. In. 14, 10-11.
61. Ier. 1, 6.
62. Evr. 9, 26.
63. ler. 1, 6.
64. ler. 1, 7.
65. ler. 1, 9-10.
:21 -- Orlgen
354 . 8CR11RI
Tot de mare Iucru este spui: nu $tiu de unde sinteti
lucr!tori nedreptatii 66, ca cum ar spune Mintuitorul din partea Sa:
cellU $tiu vorbesc, ,pentru ca gindindu-ne Ia covir$itoarea
puterii Luil) 67, intr-un caz altul aceasta insemna ca nu graie$te
tntf-o limba omeneasca.

'In Iegatura cu cuvinteIe mai inainte de a te fi urzit pintece.
te-am cunoscut 68,fie au fost spuse lui Ieremia, fie Mintuitorului.
cite$te cartea Faceril vezi ce scrie acolo despre facerea lumii vei
InteIege ca Scriptura foarte dialectic ferindu-se spuna
de a te facut pintece, eu te-am cunoscut.
ctnd a fost creat omul, dupa chipul asemanarea lui Dumnezeu, Dum-
nezeu a zis : sa facem om dupa chipul asemanarea Noastra 69, dar
zis: sa pIasmuim, ci cind a Iuat tarina din pamint n-a mai facut
pe om, ci I-a I-a a$ezat Domnul raiul desfatarii. sa-l
lucreze sa-l pazeasca 70. De aceea, Domnul adresindu-se, fie lui Iere-
mia, fie MintuitoruIui, s-a sa spuna: te $tiu dinainte de a ,te fi
pintecele maicii taIe. aceasta pentru motivul ca ceea ce
s-a facutl) nu era ceva fntr-un pintece oarecare, ci tocmai ceea ce fu-
sese sau format din tarina pamintului, aceeaa fost creat
plntece 71.
Te dinainte de a te fi urzit pintece 72. Or, daca
torul cuno$tea pe toti mai trebuie sa a'daugam aici expresia
$tiu sa vorbes,cj), atunci ll-ar ,mai ,fi spus lui Ieremi.a cuvintul acela aHt
de deosebit : te-am cunoscut.Caci :Dumnezeu cunoa$te pe oameniJ.
pe ceivrednici Ide a fi cunoscuti de <<L:unoscut-a Domnul pe cei
Ce stnt pe cind pe cei nevrednici, dimpotriva, Domnul cu-
noa$te, iar Mintui,torul nici atita, caci a zis despre niciodata nu v-am
cunoscut pe 73.
masura care oamenii ajungem sa judecam cam
ce fel de lucruri sinlt vrednice sa Ie cunoa$tem. Exista Iucruri despre care
nici nu ne place sa auzim vorbindu-se, dar sa le cunoa$tem sau sa
66. Lc. 13, 27.
67. 1, 19.
68. ler. 1, 5.
69. Fac. 1, 26.
70. Fac. 2, 15.
71. ler. 1, 5.
72. ler. 1, 5.
73. 7, 23.
OMILII LA CARTBA PROOROCULUI
355
le $tim. Cum se prezin,tl\ Iucrurl1e Dumnezeul tuturor IucrurilorH
Vrea s/i cunoascl\ pin,l\ $1 pe faraon pe egipteni, cu toate cl\ ace!$tia nu
slnt s/i fie cunoscuti de schimb, Moisi e de
dupl\ cum Ia fel ,de sint toti proorocii deopotriva. Multe fapte
bune ar trebui sa c'a aduca aminte de tine Dumnezeu,
pentru ca daca-1 !;itia pe Ieremia, inc/i dinainte 'de a se fi zamis1it el
pintecele maicii Iui, desigur c/i sint destui altii pe care ajunge sl\-i cu-
noasca de cind se implinesc treizeci sau patruzeci de ani.

Sint, dar, destule tainice, pe care aplicindv.-le la Mintuito-
rul nu ridica nicI greutate, dar pe care daca le raportam Ia Ieremia,
(<<celor ce au de auzit ! 74) reclama atentie deosebita. Caci cum
ar putea spune Dumnezeu : inainte de a te urzi tu 'pintece te-am
cunoscut mai inainte de a fi ie!$it tu din pintece te-am sfintit 75. Pen-
tru Sine insu!$i !;itim ca Dumnezeu sfinte$te pe anumiti oameni. cazu1
luileremia. a$teptat clipa cind sa pe lume, ci inca
inte de a fi fost nascut din pinteceIemaicii, Domnul l-a sfintit. ace
daca raportezi la Mintuitorul, ll-a fost sfintit nu-
mai inainte de a se fi nascut, ci a fost sfiD,tit cu mult mai Iere-
mia insa a ,fost sfintit numai inainte de din pintece.

Prooroc spre popoare te-am rinduit 78, se spune tot aco10. Dacl\ 81
cautat sa exp1icI aceste aplicindu-Ie 'Ia Ieremia, sa bagi de sea
ma ca s-a dat porunca sa prooroceasca tuturor elami
tenilor, ceIor din Damasc, moabitenilor. expresia: proorocit
tuturor neamurilon> 77, s-o intelegem sens 1iteral.
Cit despre intelesuI daca-i de leremia,
mai incolo, dar daca am ap1ica-o la Mintuitorul, cite ar trebui spuse
aicI Mintuitorul a proorocitde multe ori tuturor
neamurilor, de aceea, intre multe alte titluri, il are pe ceI de proo
roc. Dupa cum e mare preot 78, Mintuitoru1 nu putea sa nu 'fie !;ii doc
tor prooroc. FaptuI ca proorocind despre Moise prezentat
ca pe un prooroc, ci ca pe proorocuI proorocilor : prooroc 'din fratii
74. 11, 15.
75. ler. 5.
76. ler. 1, 5.
77. Ier. 25,15.
78. EI'r. 2, 17.
350
ICRIIRI ALISB
tai, ca mine, itiva ridica Domnul Dumnezeu, de ascultati 79
omul care .asculta cuvintul va fi nimicit scos din neamul
Jui $0, Prin aceasta ca Lui fost proorocia pentru toate
neamurile, ca care va primi Duhului pe buzele
LUi 81, pentru canu numai atunci cind a fost de fata ci
cind e prezent cu puterea cu Duhul Lui 82, tuturor nea-
murilor, incit viata tuturor neamurilor proorocia
clleama pe oameni 1a mintuire.

, am zis : Doamne Dumnezeule' ca eu nu :?tiu sa vorbesc
. .
pentru sint inca tinar. a zis Domnul mine,: zice ca tinar
eu, caci la citi te trjmite, vei merge 83.
Am spus-o, de multe ori, ca poti fi copildupa structura sufle-
teasca, chiar daca trupe:?te e:?ti virsta batrinetii 84. Dar to1. la fel de
bine se poate ca cele din afara sa copil, iar din punct de
. vedere launtric sa fii barbat. a fost Ieremia, care dobindise 'deja
harul lui- Dumnezeu pe cind era prunc, de aceea zis
Domnul: (Nu zice ca tinar eun, iar dovada ca nu era prea ci
barbat 85, tinta spre care a fosttrimis: caci la
te trimite, latoti vei merge tot ce-ti porunci tie gfai.
nu te temi de 86. 'Cuvintul lui Dumnezeu cun08:?te primejdiile
care pasc pe slujitorii Cuvintului ,din partea celor la care sint trimi:?i.
Cind cear,ta, ei sint llrgisiti; cindmustra sint prigoniti. Proorocii in:dura
tot 'felul de Proorocul nu este declt patria lui
casa lui, dupa cumam a.mlntit nu demult 87.
A:?adar, DomnuI ce primejdii ameninta pe prooroc, de aceea ii
spune : Sa rtu te terni de pentruca Eu sint cu tine, ca sa te 5cot
c1in mina 10r, zice Domnu1
88
Ne-au ramas marturii suferintele
." (
19. Deut. 18, 15; 19.
80. Lev. 23, 29.
81. Ps. 44, 3.
82. Desp.re Slpirituala 13 vezi Harl: Origene et
Ionction reve1atrice du Verbe incarne, 1958, 207-208.
83. 1er. 1, 6-1.'
84. tdee ,a dezbatu,t-oO Origen V Ps. 37, 25 {Mign.e, P.G .
12., 1354-1355).
85. 4, 13.
86. 1er. 1, 1-8.
81. Se ca Origen nu poate face nici aluzie la Comentarul 1a Matei 18,
pentru ,c! ,a,ce51ta v,a ficompus mul,t mai a.nul 241), mai curind l,a
Coment,aru1 IO'an 55 (54), ,oare ,a fost scris mai inainte de ,anul 220.
88. 1er. 1, 8 ..
OMILII LA CARTEA PROOROCULUI IERBMIA
357
indurate de Ieremia: a fost aruncat groapa cu unde a
nemincind ,decit piine pe Hira sa. beadecH apa 90, iar miile de
alte suferinte pe care le-a indurat sint arata1:e toate car1:ea lui. Caci,
care 'dintre prooroci nu I-au prigonit parintii ?)} 91. Doar acum
a devenit regula cfi: toti citi voiesc sa traiasca cucernic Hristos
fisus fi prigoniti)} 92 de puterile cu toate mijIoaceIe de care
dispun 'ele. Tot se ca cei prigoniti, inclura totul fara sa le para
straniu, ci unii din ei dorind chiar sa sufere pe nedrept, iar nu pe drep't,
pentru vreo nedreptate, pe care ar ii pentru vreun pacat sau
pentru vreo lacomie. Caci, daca se intimpIa sa fie prigoniti pe buna
dreptate, atunci sa asculMm ce fericire li se adreseaza: fericiti veti fi
cind prigoni pe zice tot cuvin1tul rau impotriva voastra,
pentru mine. Bucurati-va veseliti, ca plata voastra multa
este ceruri, pentru ca tot au prigonit pe proorocii cei ,dinainte
de C3.

Caci cu tine sint ca sa te scot din mina Ior, zice DomnuI catre
leremia. Domnul a intins mina Sa catre mine S-a atinsde gura mea
mi-a zis : Vezi, dar, ce deosebire se face in1:re Ieremia Isaia. Isaia
zice: TicaIosul de mine! ca om cu buze spurcate sint Iocuies,c
mijlocul unui tot cu buze necur,ate toate acestea ajuns
sa-L vad pe imparatul, Domnul 94. pO'trivit acestei marturi-
siri el avea, daca nu fapte necurate, cel putin citeva cuvinte necurate -
altceva sa fi paoatuit - cu toa;te acestea spre Isaia n-a intins Dom-
nul mina, ci doar unul din serafimi a atins cu mina buzele lui i-a zis :
iata, fa.radelegile, pe clta vreme Iui Ieremia, pentru
ca fusese sHntit din sinul maicii sale 95, nu s-a trimis nici nici
carbune Iuat de pe altarul de jertfa - caci n-avea nimic, pentru a fi
curatat cu foc - ci mina Domnului a fost aceea care l-a atins.
De aceea a zis: a intins Domnul mina Sa ca,tre mine S-a
atins de gura mea. a zis Domnul catre mine: iata, am dat cuvintele
MeIe gura ta,. iata te-am pus astazi peste neamuri peste impa-
89. 1er. 38, 6.
90. 1er. 37, 20.
91. 7, 52.
92. 2 Tjm. 3, ,12.
93. 5, 11-12.
94. 15. 6, 5.
95. Is. 6. 6.

8CRIIRI
sl le smulgiII 86. Dar cine poate fi atit de fericit ca sA smulg!
nenumArate impAratii, pe care Ie arata diavoIuI 87, CU ajutorul cuvin-
telorII, pe care le da Dumnezeu, dupa cum este scris: Iata am dat
cuvintele Mele ta, iata te-am pUS astazi peste neamuri pes-
te ca sa Ie smulgiII dupa cum exista imparatii, tot
exista neamuri. daca exista, de pilda, impar'atie a
atunci neamurile curviei sint faptele singuratice ale fiecarei desfrinari
parte. Lacomia furtul. care sint pacate de fel, nU formeaza
dectt 9 $ingura imparatie, vreme ,ce exista mai multe imparatii acolo
unde felurimea pacatelor e mai mare. Pe de alta parte, sa contro-
16m pe pe fiecare parte, ca sa intelegem ce sint nea-
murile supuse acestor imparatii. S-ar putea spune, depilda, ca
unul are mai multe neamuri care asculta de imparatia desfrinarii, al-
tul are mai mult,e neamuri din, imparatia fur.tului, a calomniei, a mi-
niei. Cuvintele lui Dumnezeu trimise impotriva neamurilor a 1m-
p6ratiilor au drept scop sa smulgaII sa nimiceasca. Sa smulga
ce Mintuitorul este Cel ce m-a invatat: orice ras'ad pe, care nu I-a
sadit Tatal Meu cel ceresc, va fi smuls din radacina 98. Inaun,trul su-
fletelor exiS'ta lucruri care n-au fost sadite de Tatal ceresc. Toate
gtndurile rele, uciderile, adulterele, martu-
, riile mincinoase, hulele 99, sint rasaduri care n-au fost sadite de Ta-
t61 ceresc. daca vrei s/1 cine a aceste soiuri de
atunci asculta: un a facut aceasta 100, ceI care a semanat ne-
ghina printre griu 101. Cu alte cuvinte, suflet ne-a intrat Dumnezeu
Cu semintele Sale, dar tot acol0 a intrat diavolul. Daca loc sa
l!sam drum liber diavolului 102, am liisa loc liber lui Dumnezeu, Dum-
nezeu ar semana cu bucurie semintele Sale cugetul nostru 103. Sa nu
ne inchipuim, dar, ca Ieremia va fi primit vreo favoare atunci
cind a fost pus peste neamuri peste imparatii sa le smulga din ra-
dacina. Na! Bucuria lui Dumnezeu este doar sa se inlature prin cu-
vinte imparatiile opuse imparatiei luiDumnezeu, neamurile
poporului lui Dumnezeu.
96. Ier. 1, 9-10.
97. 4, 8.
98. 15, 13.
99. 15, 19.
100. 13, 28.
,101. 13, 25.
102. 4, 27.
103. I,d,ee stoica, potrivit careia minte virtutii, Cels,
37, 40 i De 1, 3, 6.
OMILII LA CARTEA PROOROCULUI IEREMIA
359

Sa smulgi din radacina sa Exista, e drept,
dire a diavolului, dar exista a lui Dumnezeu. Cladirea
Sip 104 e a diavolului, ca ea nu-i pe nimic statornic,
tare unificator, pe cIta vreme cladirea pe piatra 105 este a lui Dum-
nezeu. C6ci, iata ce s-a spus oamenilor lui Dumnezeu : 'sinteti ogo-
rullui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu 106.
Cuvintele lui Dumnezeu dar, peste neamuri peste impi.ra-
tii, ca sa le smulga din radacina sa le nimiceasca 107. Daca smulgi
din radacina nu ceea ce ai smuls, aceea ramine mai de-
parte; daca numai semintele, iar pietrele de pierzanie nu, s'a-
minta raului tot mai' r&mine. Una din 'siIintele lui Dumnezeu este,
dar, ca dupa ce ai smuls dia radacina, sa ce ai smuls sa
pierzi ce ai nimicit! Despre astfel de lucruri smulse din radacina
nimicite cu luare-amiIYte cum au fost nimicite : ardeti paiele
focul ne.stins, legati snopi neghina dati-o apoi focului. se
face nimicirea, dupa smulgerea din radacina. Vrei cumva sa vezi
se intimpla cu stricarea zidirea cea Casa darimata din pri-
cina leprei pacatului se va ca praful va fi aruncata apoi
(<.afara din cetate, ca sa nu mai fie nici urma de piatra, cum spune
psalmistul: ca Hna ulitelor ii vor zdrobi pe ei. Caci, lucrurile rele
Inu trebuie sa mai dureze, in nici un chip, din clipa care au fost
nimicite. ca sa nu mai poata fi folosite la 6lta zidire de catre cel
viclean, au fost smulse din radacina pentru ca diavolul sa nu mai afle
nici urma din ceea ce fusese semanat, ca sa nu mai poata semana ne-
ghina, caci tocmai pentru ca avusese, de aceea semanase. De aceea
zice: legati neghina snopi ardeti cu totul foc pentru ca
sa se nimiceasca dupa ce a fost smulsa, iar zidirea diavolului, odata
impiedicata, sa fie nimicita de tot.
XVI
S-ar parea ca cuvintele lui Dumnezeu nu ar vrea sa spunasmul-
gere, stricare nimicire. Sa admitem ca, intr-adevar, din mine s-ar
smulge, s-ar strica s-ar nlmlcl orice faradelege. La ce. mi-ar
toateacesltea daca, locu1 celor smulse din. radacina, n-ar .4} rasadite
104. 7, 26.
105. 7, 25.
106. 1 Cor. 3, 9.
107. [er. 1, 10.
OR'tGIN, ICRIIRI
bunuri, cu mu1t mai inalte 'i Tocmai de aceea, lucrarea cuvintelor
Dumnezeu duce mai la smulgere din radacina, la stricare la
nimicirej), pentru ca abia dupa aceea sa iD,ceapa zidirea
eu constatat ca Scriptura se pomenesc intii lucrurile care par,
ca s6 zicem triste, iar cele care par a' fi mai de bucurie sint
amintite abia rindul al doilea: Eu Eu face viu.
C!ci. n-a zis ca va face viu abia dupa aceea ucide,
c8ci, e cu neputinta cIa sau alltcineva sa uci.da ceea ce
Jnsu'$i a facut, ci a zis mai intii Eu. ucide Eu face
viU)I
108
Pe cine Eu voiucide 'i Pavel am avut
gonitor, pe face ViU, ca sa ajunga Pavel, apostolul
lui Hristos 109. Dacanenorocitii de eretici din 'vreJJlea de azi ar fi inte-
les acest lucru, atunci nu ne-ar fi acuzat intr-una, spunindu-ne: vedeti,
. e de de neomeneasca t'gea DumJ;].ezeu 110! Dar
cum se poate spune: eu ucide face viu 'i Oare nu vezi
aici, Scriptura, nigaduinta a vezi ca aceas-
t! lnviere a mortilor incepe fiecare din cacl am fost ingropati
cu Hristos moarte botez 111, pentru ca sa inviemapoi impreune.
cu 'i
poate, e necesar sa inceapa cu lucrurile
care par mai triste, de pHda: Eu ucide dupa r.e omori Eu
face ViU, pentru ca Dumnezeu pe cine-l iu.be!?te il cearta, bi-
pe tot care-l prime!?te 112. intii il diIpa
aceea il vindeca, dar tot miinile Lui dau sanatate 113. Tot
aici: te.am pus de peste neamuri peste impa.ratii. ca sa
smulgi, sa strici sa pentru ca apoi sa rasa-
114. cel dintii lucru este sa stirpim din tot ce-i rau.
cici Dumnezeu nu poate zidi acolo, unde mai stau urme de zidire gre-
'$ita: ce insotire are drepta;tea cu faradelegea 'i sau ce are lu-
cu intunericul ? 115. Trebuie, dar, smuls raul din radacina, zidirea
raului trebuie nimicita cu totul scoasa din sufletele noastre, pentru
108. I,dIee 6.
109. 1 COI. 1, 1.
110. vorba. mad Ia1
I
es de Ma!rctoil1, V.a1entiJl ebioniti, cacre Dum-
nezei, um,u1 (,a1 V. milos,tiv (a1 Tes't-amerit). se vedJea la
Origen ,1, 57 i 5, 10,
\'01. I(ed. 1975), . . ,
111. Rom. 6, 4. .
112. 12, 6.
113. 5, 18.
114. IeI. 1, 10.
115. 2 Cor. 6, 14.
CARTRA PJtOOJtOCULUI IIIRIIMJA
381
ca s6 zideasc! ,1 s6 r!sl1deascl1 de c!cl alt-
fel nu pot intelege de ce s-a scris: IIlata am-:t.pus Mele
gura ta 116. de ce anume? Tocmai pentru ca sa smulgi din rl\.d!-
cina, sa strici sa ..
ca exista care smulg din radacina nea,muri.
care strica imparatii"dar materiale din lumea
aceasta. Trebuie sa intelegi cum se ce srnt aceste ,care
smulg care nimicesc ceea ce-i de smuls de risipit. Caci, chiar acum.
ceea ce spun, e de nici siLa - atlta cH da Domnul.
cind zice : Domnul da celor ce-L cu putel'e lIlulta 117,
putere, deci, care smulge din radacini)) necredinta pe. care intilnesc.
rautatea, neinfrinarea, putere care daca exista
idol incuibat inicma 118, pentru ca odata idolul nimicit,
sa se zideasca locul un templu al Dumnezeu 119, iar acest
templu rezidit sa se arate marirea lui Dumnezeu S8 mai creasca
({lemIi frunzos subcare sa se desfrineze 120, sa fie un rasad al
Dumnezeu nou aI Lui, un templu aI Dumnezeu, intru
Jisus Hristos, caruia se cuvine marirea puterea vecii vecilor. Arnin.

La
cum te-ai schimbat intru amaraciune,
vi1a ce e,ti
la
de te-ai spala salitra 1i-ai inmulti larba,
spurcata cu nedrepta1ile tale inaintea mea,
zlce Domnul.

Dumnezeu ll-a facut moartea, nici nu se bucura ,de
\Tii, ci a zidit toate lucrurile spre fapturile lumii spre izl)l\.vire.
este intru ele saminta de pieire, .nici moartea nu a1'e 'putere asufJrtl
pamrntuIui 122. Iar eu, trecind, mai departe, peste acest teX!t, m:a' intreb :
116. Ier. 1. 9.
117. Ps. 67, 12.
118. Id,ee ,asU.pra care.i,a revine a,ctes'eorli, C. IV, 1; 2.
119. 1 Cor. 3, 16.
120. Ier. 3, 6.
121. 15, 13.
122. Int. 801. 1, 13 14.
'82
8CRIIRI
De unde a .venit moartea 1 iata, raspunsul da cal'1te : prin
pizma a moartea 1ume 123.
Dumnezeu a facut tot ce a putut fi spre ,fericirea noastra, dar
ne-,am atras asupra-ne rautati pacate. De aceea aici, la
ceputul 1ec'turilor de azi din proorocul Ieremia, auzeam deodata cu cei
caror inima e de amaraciunea aHt de straina de fericirea pe care
Dumnezeu ne-o rinduise, punindu-se intrebarea Eu te-am sadit ca pe
vita de soi, cum dar te-ai ramura salbatica ,de strai-
1 124. Sau cum s-ar spune cu alte cuvinte, Dumnezeu nu ne-a facut sa
ci, dimpotriva, ne-a OOt tuturora picioare sprintene, dar la
un moment dat intimplat ceva, lncit ne-am schilodit, ajungind sa
La Dumnezeu ne-a facut toate madularele sanatoase,
<lar a intervenit intre timp pricina, care a facut ca unele din ele sa
sufere. Dupa, cum sufletul a [ost Hicut dupa chipul lui Dumnezeu nu
numai 1a primu1 om, ci la oamenii, caci cuvintul sa facem omdupa
chipul dupa ,asemanarea Noastra se i.ntinde 1a toti, dupa cum
Adam, ceea ce se intelege general dupa chip e anterior fata de ceea
5..;a adaugat dupa ce s-a imbracat prin pacat chipul ce1ui pamin-
tesc 125, tot 1a toti oamenii chipuI Dumnezeu e anterior c,hipului
ce1ui rau 126. Dupa cum am imbracat, ca chipul celui pamintesc
vom purta, schimbindu-ne, chipul Celui ceresc 127, cum spune
Apostolul, caci faptura noastra a fost zidita dupa chipul Celui ceresc.
Iata, dar, ce problema pune aici Scriptura fata sub
forma de dojana: Cum te-ai putu,t schimba ra;nura de vita straina,
pentru ca Eu te-am sadit vita roditoare, de ce1 mai ales soi ? 128. Adi-
neaori am spus-o revin ca sa conving ca. Dumnezeu a sa.dit
sufletul omului ca pe vita.de soi nobil, dar ca schimbindu-se, fiecare
din am devenit tocmai contrarul la ceea ce dorise Ziditorul
129
: Eu
te-,am roditoare, de soi ales, iar nu numai parte de soi,
buca'ta buna alta rea, ci Eu te-am' sadit ca pe roditoare,
de soi. Or, daca te-am crea,t intregime nobila, atunci cum te-ai
schimbat te-ai fa.cut vie straina. ?
123. lnt. 801. 2, 24.
124. ler. 2, 21.
125. 1 Cor. 15, 49.
126. Spre 'caunele suflete si:nJt
veci s:pr'e (Com. 50), OlligelIl lapa['a wmr,or:a.
127. 1 Cor. 15, 49 .
. 128. ler. 2, 21.
129. Hom. Lc. 5. SpI1e dJeose,bilre ,de Fdlon, n-,a fost
d,e ordiJJ monal, ,ca lea s-,a p[icina neascuLtarii ,a paoa-
tuJul (2 Cor. 4, 16). Hom. Gen. 11-12 Hom. Exod, 1,5.
OMILII LA CARTEA PROOROCULUI IEREMIA
363

Sa vedem ce spune mai departe: De spala cu silitra ai
cheltui pe tine multa patat nedreptatile tale, zice Dom-
nuI 130. Cu a1te cuvinte, un suflet pacatos crede ca daca arfolosi silitra
s-ar spala cu ar scapa de necuratie de pacat. Ar putea, deci,
crede cineva ca daca ar folosi anumita iarba, care pe pamint,
s-ar spala cu preparata din ea, curi'iti sufletul pentru ca cu-
vintul de aici sa spuna vitei schimbate amaraciune salbata-
cita: De te-ai spala cu silitra de oheltui pe tine multa tu tot
patat nedreptatile tale, zi,ce Domnul. Nu ci trebuie sa
ca Cuvintul are putere mare : dupa cum Cuvintul e stare sa dea viata
intregii Scripturi, tot are putere chiar sa vinde,ce 131, are putere sa
curateasca sa Iimpezeasca totuI, caci lucrator este Cuvintul
lui Dumnezeu, mai ascutit decit orice sabie cu doua 132, tot
ce credem ca ar fi nevoie gasim puterea Cuvintului. Exista,
cuvint tare ca siIitra patrunzator ,ca CuvintuI care chiar nu-
mai cind il auzim e stare sa curateasca intinaciunile de acest fel. Dar,
intrucit acest cuvint, care-i ca silitra ,ca ierburile de vindeca
de orice pacat, pentru ca sint pacatecare cer alt tratament decit ceI cu
silitra cu s-a spus su.fletului care credea ca prin silitra
s-ar putea spala : Chiar dete-ai spala cu silitra cu inaintea Mea
tot patat ramii prin rautati1e tale, zice Domnul.
Vedeti, de cite feluri sint ranile: cauta sa le inmoaie,
.altii le ung cu uleiuri, altii le bandajeaza, crezind ca felul acesta se
vindeca, dar mai sint alte rani, despre care este scris : totul e numai
vinatai, rani pline de puroi .necuratate, nemuiate cu untdelemn ne-
legate ; tara voastra a ajuns pustie, cetatile voastre arse de foc 133. Tot
se poate spune despre pacate : unele 'din ele intina sufletul pen-
tru pacate omul are nevoiede cuvinte tari ca siIitra, de 'cuvinte patrun-
zatoare ca dar exista pacate care se vindeca nici felul
-acesta, caci nu sint de soiul celor care pateaza.
Iata, pentru ce, sa faca deosebire intre pacate pacate,
tuitorul, care prin gura proorocului Isaia, zice : Va spala Dom-
nul necurati:a fiilor a fiicelor Sionului va faradelegile
130. ler. 2, 22.
131. Hom. Exod. 27, oiJtat 4, ed. 245, 246:
Ouvintrullui e
132. EVl. 4, ,12.
133. Is. 1, 6-7.
ORIOBN, SCRIBRI ALBS&
din mijlocul lor cu duhul al nimicirii 184, Necuriitie!;'i
fIirl1delege : necuratia spala cu duhul dreptatii, iar Hiradelegea cu
dt1hul nimicirii. Ca,ci daca savir!;'it vreun pacat, chiar dacaacesta nu-i
de moarte 135, insemneaza ca pacatos, intinat atunci
Domnul spa]a intinaciunea fiilor fetelor Sionului va curati fara-
delegea din mijlocul lor, necuratia se poate inlatura prin duh
de dreptate, dar faradelegea numai prin nimicire. De astfel de lucruri
avem, deci, nevoie de obicei, cind pacatuim mai greu, nu de silitra, nici
de gramezi de ierburi, ci de duhulcauterizarii, al nimlcirii.

Abia acum ma lamuresc de ce .Iisus boteza cu Duh Sfint
cu foc 136. Nuera, deci, un om oarecare Cel pe care-L b6teza cu Duh
Sfint cu foc. Numai un sfint poate fi botezat cu Duh Sfint, pe cind
pe ceilalti, ohiar daca au crezut au fost socotiti vrednici de Duhul Sflnt.
fntrucit au pac:atuit din nou, ii spala foc, ceea cenu-i totuna cu
omul botezat de lisuscu Duh Sflnt cu foc.
ferice de cel botezat cu Duh Sfint, care nu mai are nevoie
de botezul focului ! sohimb, e de 'trei ori nenorocit cel ce va trebui bo-
tezat cu foc. ,Cu toate acestea Iisus se impletesc amindoua. Caci scrie
va hn toiag din radacina lui Iesei floare se va inalta din ea 13;,
ceea ce inseamna ca toiagul e pentru cei floarea pentru cei
drepti 138. La fel se spune alt loc ca Dumnezeu e foc mistuitor 139-
sau Dumnezeu este lumina 140: !foc mistui.tor pentru lumina
pentru cei drepti sfinti 141.
Fericit cel oare are parte de invierea cea dintii 142 care a pas-
trat botezul cu Duh Sfint 143. Cine e cel care nu se decit prin-
, .
134. Is. 4, 4.
135. 1 In. 5, 17.
136. Lc. 3, 16.
137. Is. 11, 1.
138. Hm. ln., 1,36 (41).
139. Evr. 12, 29.
140. 1 ln. 1, 5.
141. Hom. ln., 23.
142. Apoc. 2CJ, 6.
143. I.deea ,ca b01Iezul s-ar :putea paSltT,a, vinede Pdstorul Asern.
VIII, 72, 3, undc se spune c'a au primit pecetea, apoi au stricat-o fara 5-0
(ed. HussQI1 246,'nat,a 5).
OMILJI LA PROOROCUI.UI
365
tr-o nou! lnviere 1 Cel ce are botezat cu foc atunci ctnd
.ajunge Domnului, pe care focul le dovedi)) 144 pe care
acest foc 145 11 sub de lemn, fin, paie de ars
Dupa toate cele spuse, tragind invata.tura, pe cit'ne este cu putintE>,
.(Iupa tot ce s-a spus Scriplturi, sa le punem inauntrul inimilor sA
ne silim sa potrivim viata dupa ele, pentru ca sa ne curatim
tare inainte de a pleca din aceasta lume pentru ca, pregatindu-ne
.
prin fapte bune vederea acestei plecari, sa avem parte sa fim numa-
rati printre cei buni sa fim mintuiti prin Hristos {isus, carui3 s('
cuvine marlrea !;ii puterea. vecii vecilor,

L a c u n t e le :
Au doara pustiu am fost pentru Israel ?
sau tara a intunerlculul 1

La inceputul ,celor citite din capitolul doi ,al ca.rtii lui DoIH-
zice ca vrea sa fie 'pentru Israel nicI pustietate>;, nicI tart1
intunerlcului)), 'Cind ar cineva ,aceste cuvinte, oare ,s-ar stradui
sa. priceapa pentru ce-au fost scrise 'ele? Se spune: de buna sp.am6
.ca. Dumnezeu nu putea fi fata de Israel nici pustiU)), nici tara intul1('-
ricului, lar atunci cum fi .ajuns Dumnezeu asta.zi pentru Israel
"pustietate, pa.mint intunecos Sau da,ca pentru Israel n-a fost 6f;6
fi fost cumva pentru alte neamuri ?
Intr-adevar,daca pentru toti intotdeauna Dumnezeu nu poate [)
ceva pustiu, daca pentru toti intotdeauna nu-i tara a intunericu-
atunci ce nevoie er,a sa-i spuna. lui Israel acest lucru ohlp
deosebit: fos,t-am Eu pustiu pentru Israel'1 sau tara a intuneri-
cului '1, Ca sa raspundem la aceste intrebari bine sa duccm cu
144. 1 Cor, 3, 13.
145. 1 Cor. 3, 12.
146. Dup4 Origen cei ,ce com!s grcle vor merge ra1 Indlatli ce
.mor, pe vor sa se .alte lumd ab1a ur,m1i .
se vedea stlUttiul dn1r'Od
1
uct:lv <11 lul Nau1tin OIni/ilJc lcrcm/a, Pl1r!!I.
19713, 172 $.U.
O1UOBN, 8CRJBRJ
gindul atit la unele binefaceri, pe care Dumnezeu Ie-a revlirsat pentru
toti, cit 1a altele pe care le-a numaiunora 147.

Dumnezeu nu lucreaza fara folos pentru nimeni, caci ca Unul care
face sli rlisara soarele peste cei rai peste cei buni, nu poate fi pen-
tru nimeni tara a intunericuluiatita vreme cit face sa ploua' peste
cei cei 148. Cum ar putea fi Cel care
face sa rasara ziua sa plece' noaptea la odihna ? fie un pustiu
cure face pamintul sa rodeasca? Un care inzestreaza pe tcrt.
omul cu 'un suflet, ca sa se bucure de ratiune, 'sa intelepciune
se deprinda invatatura, dar care timp i-a dat un trup
cu 51mturi treze? Dumnezeu nu e cev.a indiferent, nu poate
tate pentru nimeni. Dar, dintr-un punct de vedere particular, intorc
la istoria poporului Israel spun: nici pentru el Dumnezeu ll-a fost
nici tara a intunericului atlta vreme cit fa,cea semne
minuni pentru popor. Dar, de fiecare data ,poporul lui Israel parea
parlisit, Dumnezeu a ajuns pentru el ca ca tara a
intuner.icului, cu toate acestea, nici pentru poporul Isr,ael Dum-
nezeu n-a fost nici pustietate, nicitara a intunericului de$i chip
fost cev,a, dar numai pentru celela1te neamuri. schimb.
intors fata ,de la poporul Israel, devenind pentru el pustiu>)-
tara a intunericului, atunci harula ajuns sa se reverse peste cele-
lalte neamuri. Dar nici pentru cei de azi, Hristos Iisus nu este
pustietate, ci deplinatate, tara a intunericului, ci pamint roditor.
caci, zice Scriptura, mai multi sint rfiii celei pustii, declt ai celei ce are
b!rbat 149.
De aceea Dumnezeu face atenti pe cei pentru care
ajunsese sau tara a intunericului, spunindu-le:
iatli, Eu ll-am fost fata de nici nici tara a
cului, dar cum atiajuns sa spuneti: ,nu ne vei mai stapini mai
mult 'de aceea ni,ci nu m,ai la Tine 150. Oare din cauza carei
deznaclejdi a putut scoate din gura poporul lui Israel cuvinte ca acestea :
in$ine ne sintem stapini ... ?
147. Dunmezeu d.a/t unele diarur:i, pe CraJre {dev,e-
rei <<!pUS1tiJu) ca 5a [re dJea al1tora dJe
148. 5, 45,
149. 1s. 54, 1.
150. 1cr. 2, 31.
OM1Ll1 LA PROOROCULU'

cuvintele:
a zls Domnul catre mIne zIlele lul Iosie imparatul
pina la Fl1ca Israel cea necredincloasa
s-a dovedit"mai dreapta
decit Iuda cea lepadata de Dumnezeu
(Ier. 3, 6-11).

367
,
Cuvintul citit acum ascunde neclaritate, 'pe oare vrem s-o
lamurim, iar dupa aceea, cu ajutorul lui Dumnezeu, sadesprindem
telesul lui tainic.
Proorocul vrea, sa cum este scris CarteaRegilor 161,
ca poporul -s-a dezbinat vremea lui Roboam reg,atul oelor 10 tri-
buri sub conduterea lui Ieroboam, pe cind cel de-al doilea regat, ,cu-
prinzind doar doua triburi, s-a pus sub conducerea Roboam.
Ieroboam s-au numitlIsrael, iar cei de sub lui Roboam,
Iu'da. dupa cite din istorie, dezbinareapoporului a
durat pina Intr-adevar, nici eveniment. care fi
unit ,din pe IuIda cu Israel intr-o singura imparatie 152. Dintre
sau gruparea condusa de Ieroboarn cei oare urmat dupli eJ,
primii cel mult. demult pacatuit compara\io
r:u cei din Iuda, incit au fost. pedepsiti de Providenta sa fie rob1e
asirieni, unde sint, cum zice Scriptura, acum 153. Mai tirzi'u au
pacatuit fiii Iuda, fiind osinditi ei sa fie robia
pina acum, ca cei din Israel, ci 69 de cum a proorocit Ieremia
cum scrie cartea Daniil
154

cazul ca faptele acestea 'le punem legatura cu poporul de'
atunci 155, trebui sa vedem daca cumva prin aceste cuvinLe proo-
rocul ar vrea sa spuna urmatoarele: Dumnezeu denunta pd'catele ]ui
Israel cum le putem citi, a,poi spune ca desp're toate cite a
Israel,adunarea Iuda a luat a vazut ce chip ajuns
sa plece ei robie, ,dar lucrul acesta nu i-a fost Iuda spre ni,ci
151. 3 Regil2.
152. Nu c<'i preferinjla ll\li ,alegordci!., OrIgcn
vedea oele dou! pe (- pe (-
153. 4 Regi 17, 23 ..
154. Icr. 25; 9, 12. sp Dennefeld, PIHIs,
romAno$te Neaga, Profetii mesianlce, Sibiu, 1944.
155. cap. 3, 6-11. ,.poporu\ d(! I\ltunI'L" vrI,t siI Il,(J dIII'"
J(1 <11'11-11.
ICRIBRI ALBIB
DirnpotriVA, ei au sAvir$it pAcate mai rnari, incit la
urm!i parcA dreptatea a fost mai putin.1 Iuda, decit Israel. De aceea,
proorocul prime$te porunca sa prooroceasc.1 cum ca Iuda s-af.1cut mai
rAu decit Israel, pentru ca, felul acesta, doar-doar se vor intoarce
Iuda. La urma, veste$te ca Israel va veni casa lui Iuda
$1 intr-o popo.arele se vor uni laolalta. Daca ati vrea sa pricepeti inte-
Jesul celor citite, atunci sa .analizam intreaga lectura 'de azi vedea
<:4 intelesul a fost bine gindit ,de prooroc : a zis Domnul catre mine
fn zi1ele Iosia : vazut-ai ce a facut casa Israel? (nu a Iuda,
"
a Israel, mai : ,a umblat prin muntii inalti pe sub
-cop.acul umbros s-a desfrinat pe acolo. dupa ce a toate nele-
'9iuirile a'cestea i-am zis: intoarce-te la Mine, dar nu s-a intors. d
V6zUt aceasta Iuda, sora sa cea necredincioasa. au vazut cei din
Iuda ca de$) a fost lepadata casa lui Israel cea razvriHita nu s-a t'emut.
am' indep.1rtat-o pe ea din pricina tuturor nelegiuirilor sale i-am
'carte de despartire 156. Iuda ,ar fitrebuit,dar, sa invete ceva de aici
-- caci am casa lui Israel, adunarea lui Israel am alungat-o la
,asirieni i-am dat carte de despartenie mina ei, dar ni,ci sora ei
.Juda, cea necredincioasa, nu s-a
intimplate Israel (parasirea darea cartii de
Idregatorii din Iuda ar fi trebuit sa traga invatatura din sufe-
rintele venite peste sora sa,dar nevrind sa-$i insu$easca ,aceasta lectie,'
strins mai multe pacate, incit la urma pacatele ,casei lui Israel
ou ajuns ,sa para dreptate comparatie cu nelegiuirile celor din Iuda.
am dat carte 'de despiirtenie mina casei lui Israel, dar nici sora
:sa Iuda, cea necredincioasa, ll-a mai dovedit nici nici teama
Durnnezeu}, ci s-a dus $i ea ca sa se pingareasca prin ei
desfrinari a pingarit tara, nelegiuind 'cu lemn cu piatr.1 157. cu
toate dcestea casa cea razvratita a Iudei nu s-a intors din toata sa
1a Mine, ci se prefacea doar ca se intoarce. Dupa cHe i-am facut
1ui Israel, casa lui Iuda totU$i nu s-a temutde Mine, ca sa se intoarca.
Dimpotriva, 10c sa se schimbe cu adevarat, se prefacea chip
cinos ca se intoarce : toate ,acestea, casa razvratita a Iudei nu S-ft
1ntors din toat.1 inima sa la Mine, ci la minciuni. De aceeaa zis Domnul
<"4tre rnine: indreptat-a sufletul sau Israel fata de razvriHirea casei lui
156. Ier. 3, 6-8.
157. Ier, 3, 8-10.
Lo\ IBRRMfA
_._---_._--------,
,ce. comparatte Iud:ei,
cele ale lui Israel plireau drepta'te. De aceea mi .. a zis ccmergi
cuvinte\e acestea"clHre miazanoapte.

Daca' intelegem bine sa spuna Scriptura, atunci sa, vedem
care este scopul mai inal:t al acestor rinduri.
Chemarea neamurilor avut originea caderea lui Israel, de
aceea, apostolii propovaduind iudeilor adunarL le-au zis: Voua v-a
lcuvintul mintuirii, ,dar de vremece l-att ya soco-
titi .. nevr,ednici de el, iata intOcarcem spre neamuri ca unulcare
ce spune, ,Apostolul zice in. alt loc: cilderea neam\lrilor
le-a venit rnintuirea, ca IS]jael intarite rivna fata,de ele 160.
ale acestui popor au avut drept urmare lui
venirea ,noastra la' ,(jnadejdeamintuitiin care eram straini de
fag!iduintei,fi.ind 1ipsitide nadejde fara Dumnezeu
,Cum se face, dar, caeu d'e oriuhde fi, fiind strain d'e teea
ce sftnta, vorbesc ,azi de fagaduintele lui Dumnezeu,
ca cred lru,1)umnezeul Avraamj 8.1 al lui Iacob, ca primesc
p'r"in haru11ui Dumnezeu pe Hristos Iisus celvestit odinioara de proo-
tbci'?' i:>aca sa faci deosebire intl'e a'ceste popoare: poporul
dinIsra.el poporul provenit ,din neamuri, Citunci saiei aminte c4
robia Israel se aplica la poporul din Israel sa intelegi cli
desp1e aicestpoporafost scris la Ieremia: d'epi\.rtatu-l-am i-am dat
carte de clespartenie. '
Intr-adevar,. Dvmnezeu a lepadcitacest i-a dat' cartC' 'de
desparfenie, se intimpla viataoamenilor tare au fost casli-
toriti. Daca femete nu mai eta iubita de sot, parfea
tll.l'ui, legii Moise 163, cCl.rte 'de despartenie, femeia era
repudiata, deci era sIobozita casa sa, intrucit se purtase
iar eI putea ia alta. 'Tot trebuie intelese lucruri1e' cu
de" aici diri Scriptura, care, din pricina ca a primit carte' de
tenie,a cu parasit. Dar unde-s sint
158. l,er. 3, 11.
159. PapIe 13, 26, 46.
160. Rom. 11, '11 .
1' 161. 1 Tes. 5, 8.
,162 .. 2,\2.
163. f)eul. 24, 1.
24 - OrIltcl1
SfO
ALMI
- --_._--_ ..... -----
nele? Unde-i atAtarea lui Dumnezeu Unde-i cultuI. templul, jertfele?
Au f05t desfiintate toate.
se dAduse, lui Israel carte de despArtenie. Dup6 aceea
Iuda din pricina ca Mtntuitorul s:-a ri4,icat din tribul lui
Iuda) ile-,am intors la Domnul ultimele zile ar fi fost de
n-am mai 'n fost) da, u1timele noastre zile,.parc! se cu
ultlmele zHe ale lui Iuda,daca nu sint chiar rele.
111
de fapt e veacul nostru la acestei lumi relese cu
evident6 din cele spuse de Domnul inEvanghelie :ccdin pricina inmul-
itibirea se va r6ci, dar cel ce r6bda la
acela se mtntui iar alt 10c spune : cel ce veni (Hris-
tosul cel mincinos) va face semne minuni ca s6 a,m6geasc6, de
cu putinta, chiar $ipe cei 186. stau lucrurile epoca noas-
despre ea putea spune Mintuitorul intrebiildu-Se atunci clnd
v& din nou daca atitea biserici se afla, yreun credincios:
"ctnd va veni Fiul Omului glisi oare credint6 pe pamint '1 167.
tntr-adev6r, lucrurile cum sin:t nu dupa numAr.
dac6 judec6m lucrurile pe plan mai nu ... num6rul oame-
nilor citi se string biseric6), vedea c6 vremea ,de acum nu
prea slntem cu ,adev6rat Alt6data, ins6, pe vremea venerabi-
1ilor martiri, deodatli cu revenirea de la conv;oaiele de mucenici
din cimitire, stringeam la adun6ri, Biseric6 g6seai
8col0 f6r6 cea mai mic6 team6, catehumenii er'au catehizati
mijloculmartirilor a celor care m6rturiseau moarte
sa se nici s6 se tulbure lor Dumne
.
zeul cel viu. astfel de cazuri oameni care au fAcut
fapte din comun miraculoase 168. Existau pe atun'ci chiar
dac! nu prea 'multi, care erau cu adev6rat care intrau pe
calea cea' strimt,6 tngust6, care duce la viata.;. Dar acum, cind ne-am
tnmultit, e cu neputinta sA existe 'multi (c6ci Iisus nu minte,
.ctnd zice <cmulti sint chemati, dar putin printre multimea celor
164. 13, 49.
165. 24, 12-13.
166. 24, 24.
167. Lc. 18, 8.
168. Se CWlOSC :prln oa:re a Origen lUII. tn dorol
mart1rlu ctnd urma sl fie prlns, dar de fiecare dati scipa. Euseblu, 1st. bl . , 2,
3, 4
CARTIA MOOROCULUI
c;;:are mIrturlsesc cI foarte pu\ini sint cei ce ajung la ale-
gerea dumnezeiascI la fericlre 189.

cind lepadat intii pe Israel din
pricina pIc.atelor lui l-amtrimis robie, iar Iuda, cu toate caa auzit
ce s-a lui Israel, nu s-a indreptat,), atunci sa c6
despre pacatele noastre Cind citim despre nenorocirile care
au venit peste apasarile care au dat peste acest popor,
at trebui sa apuce pe fric.a sa zicem : Daca n-a crutat Dum-
nezeu ramurile cu atit mai putin ne va pe Daca pe
cei ce lauda ca ei sint maslinul cel bun" ca ei sint inradacinati
pe tulpina patriarhilor Avraam, Isaac lacob, Dumnezeu tIi-
fara crutare, cu bunatatea iubirea Lui de oameni, cu cit mal
putin se feri sa ne crute Sa vedem, ,dar, bunatatea, dar
sa vedem asprimea lui Dumnezeu. nu-i bun fara sa fie drept.
dupa cum nu-i nici iute fara sa fie bun. Caci daca ar fi sa fie numai
bun fara sa fie drept. n-am face decIt dispretuim pen,tru bunAtatea
Lui, iar daca ar numai drept fArI sa fie bun,desigur ca ne-am deznIi-
di1jdui pentru pacate1e noastre. Dar realitate, ca1itatea de Dum-
nezeu (caci prin convertire alegem bunatatea Lui, iar cind stIiruim
pIcat asprimea Lui e 'categorica), e bun aspru 170.
prin mijlocirea proorocilor, se adreseaza noua: YIzut-al
ce fIcut casa lui Israel (iar prin Israel intelege pe evrei). S-a
dus tot muntele inaIt sub tot lemnul umbros a fIcut fIrA-
delegi. Dac6 sea'ma fariseul, care urc6 fudul templu,dar nu,t
pieptul nici nu-i pas6 de pacatele lui, ci di'mpotriv6declam6
muItumesc c6 nu sint ca ceilalti oameni, r6pitori, nedrep,ti, prea-
sau ca acest postesc de doua ori pe saptamlna,
din toa!e cite 171, atunci vei intelege ca el s-a i urcat
tot muntele Inalt, cu simtaminte condamnabile, numai ca sa se afi$eze,
de mindrie $1 de aroganta; s-a urcat pe tot dealul s-a dus
(I5ub lemnul umbros 172, dar nu sub roditor, ci sub lemn umbros,
169. Com. 24, Ongen nu "blserialille" oom./
c!ci mul11 <:n!\J'tiol. 00 umbl! s! se scbimbe prin (Rom. 12. 2). ct
multi .se dau
170. oare vediea'u DumneZleu! NouLud Te.stlament pu
Dumnezeul Nou!ul ,pe Dumnezeul cel bun,
c! a ,pedepslt Dumnez,eu peevrel, cum 'nIcl dln
pe
111. Lc. 18. 11-12.
172. ler. 2, 20.

flrA rod. CIicl una e le1nnul Umbros cutotul altceva e pomu1;roditor.
Ctnd se sAdesc arbori, padure, nu se puieti roditori, cUJn sInt
sau de numai puieti pentru
Poti fntelege de tot sint discursurile eretice frumusetile
In,elIitoare ale argumen.tarilor 10r, dar care sint neputiricioa'se' cind e
vorba de a oamenilor. Cind te ra:pitde astfel dedis-
cUrsuri eca cum te-ai duce sub lemnul umbros intelegi pticina
pentru care Legiuitorul hotara: nu-ti tie nici copac
lInga pe care-l face Dumnezeului tau 118,
lncit intelege de ce a oprit Dumnezeu acest lucru.
v
s-a desfrinat aool0. zisdupa ce afacut toateaceste
nelegiuiri: intoarce-te' dar s-a int()rs. a
Iuda, sora sa cea necre,dincioasa 174. acestea se
noua. Cu alte pacatuim,caci nu ne-am 'tinut fagadu-
intele facute inaintea Oumnezeu, ca unii care nu hu
dem altii cu Dumnezeu, cu toate ca sint$I
ei de neam .ales, urma$i ai lui fii fagaduintei. Caci
sa ne fi gindit ,ca daca aceia au cazut din fagad,uinte1e
nu le-a mai fost de un fo10,s coborirea
'.' '. t. ,
cu ati:t mai rnutt fi pedepsiti CiIH:t pii<;atuim
DacA ati fi lui Avraam, face lut 170, <;um a spus
Mintuitorul. Jar Ioan, (Botezator1l1) le va spune: (INu incepeti spu-
neti: tata pe Avraam, caci spun ca Dumnezeupoate, din
pietrele acestea sa ri,dice fii lui Avraam 116. Iar cind pomene$te de
opietre se <lesigur la noastr-a 'de piatra $1 18
fata de 177. Astfel, e perfect adevatat putereaLul,' Dum-
ta.ria sa faca din pietre fil ai vraam: daca
Infiere daca tinem viu duhul irifierii. '. . "" .'
. faradelegea casei Israel a fost de Iuda, sora sa
ne'cred1ncioasa', caren-a pastratnic1'J crediricip$ia legatur,ii cu' Du,m
.' '. ' .
Deut. 16, 21.
14. ler. 3, 6-1.
115. ln. 8, 39.
116. Lc. 3, 8.
111. lez. 11. 19; 10,21.
1." .cARTIA ,aOOROCULUI 313
---,--------
nezeu, fap:t pentru core, Inurma tuturor acestor nelegiuiri, fost
datli. bine facem ,adicli neamul Iu,da cel du-
hovnicesc, cum citim Scripturl\ : uitl\m !?i cl\ Dumnezeua leplidat
casa lui Israel ,cea razvrl\tita a din pricina nelegiuirilor 178,
dindu-i carte de despartenie. s-ar cadea noua sl\ scoatem
turl\ ,din felul care i-a Judecat Dumnezeu pe altii pentru pl\cat,
i-a parasi.t robie, dlndu-i la moarte, puterea vrajma-
Ar fi zic, sa ne scnimbam felul de vietuire
sa, ne inteleptim pentru ca daca Dumnezeu ll-a crutat ramuri1e
'nici pe nu ne va cruta 179. Daca, felul acela, a Hisat sa fie izgo-
patriarhilor pentru ca aupa'catuit, atunci ce rau vom avea
de suferit cei chemati dintre neamuri Dar, j,ata, nici nu ne
' . "
'inteleptim,'cu toate ca ne-am li putut lndemna caderea lui Israel
180
,
cind l-am vazut ca un rob de onoruri, la care fusese inl\ltat
de ei au suferit atita, cu atit mai mult vom fi parasiti
,daca pacatui intr-una. '
, Sa, nu uitaJIl, d,ar, ce zice Domnul: ur,ma nelegiuiri10r sale am
,qepartat de mine pe fiii casei Iui Israel !?i Ie-am dat carte de despl\r-
tenie. Dar vazut ,p,e necredincioasa Iu'da ca nici ea nu s-a temut 18t
, de ceea ce se casei lui Israel, pe care ,am_parasit-o dindu-i
carte dedespartenie, pentru ca se vede ca nu-i pasa de ce se intimplli
Cind un sclav vrea sa intre pentru data casa la
se .informeaza care dintre slujitorii de mai inainte a fost mai pre-
tuit c,are a fost ocarit pentru ce? Iar dupa ce se va ft
destul d,aca putea rl\mine sa,u nu sa slujeasca la acest stl\ptn,
da silinta sanu celor dinainte, pentru a fi ,1
.eI alungat oasa dat sa fie judecat, se va gindi 1a pilda celor
ce }usesera care s-au facut vrednici sa fie eliberati. se
va lua la ip.trecere cu
Intr:-o vreme am fost robi, dar ai Dumnezeu, ci ai ido-
ai diavoHIor, caci er,am pagini numai de ieri de
ne-am intors la Dumnezeu. Sa citim numai Scriptura sa vedem cine ..
fost rasplatit cine a fost osindit atunci sa urmam pilda celor apre-
178. ler. 3, 7-8.
179. Rom: 11, '21.
180. Rom. 11, 11.
181. lcr. 3,
374
ORrOIN, 8CRIIRI
cIatt 56 ne ferim de a c6dea <:elor clizuti $1 luati robie,
a celor care au fost plirlisiti de Dumnezeu.
Spune ,Scriptura: nici Iuda cea necredincioasli s-,a temut (de
c1te a pa1it sora sa), ci s-a dus ea sa se desfrinez,e (se ca Israel
fusese cel dintii care s-a desfrinat, Iuda a urmatdupa aceea),
vliditele ei desfrinliri a pingarit toata tar,a s-a ,desfrinat cu pietrele
,cu lemnele 182. cind pacatuim, nimic altceva facem decit,
ca care avem inima de piatra, ne desfrinam cu piatra. Cind gre-
ne pingarim sub toti copacii ne desfrinam pe sub copaci.
tnca ceva: Iuda, necredincioasa mea sora s-a intors la Mine din
tOo,t6 inim,a, ci numai din prefaca.torie 183. Daca intoarcerea noastra ca-
Dumnezeu am facut-o cu oarecare atunci sintem
s6 fim ocariti pentru ca ne-am intors toata inima, dupa eum
spune acesttext al Ieremia: necredincioasa Iuda intors din
toata inima. zice : necredincioasa Iuda s-a intors a ramas
cum fu'sese, ci spune necredincioasa Iuda s-a intors la Minf din
toat! inima ei, ad'augind s-a intors numai din
adevarata tnseamna Isa bine cele vechi 184,
ca sa cine sint cei indrepta1i, pe care sa-i urma, d,ar sa
$1 sIi vezi cine sint cei osindi1i, ca sa te sa cazi tu aceea$i
ostnd6. Sa oar1ile Legamint Cuvintele
dupa ce le-ai citit sa le scrii pe toate inima ta 185, tndreptindu-ti viata
dupli ele ca sa ne dea carte de despar1enie, 'ci ca
'56 putem ajunge la cea sfinta. pentruca toate popoarele
sli se mintuiasca, trebuie sa se poata intoarce Israel, ,dupa cum se
spune 188 pentru ca, atunci cind tot numarul neamurilor intra, atunci
tntregul Isr,ael se mlntui fi pastor 187,
t!ndu-ne s4 pe Dumnezeu Atotputernic Hristos Iisus,
cliruia se cuvine m6rirea puterea Amin.
182. ler. 3, 8-9.
183. ler. 3,10.
184. n,u oa legea 111 oaI1tea de
185. 'SCIierea t,n 4, 4, Ier. 31, 20, Bvr.
8, 10 10, 16, nu e de 276 11.
(NM1Itin, clt., 277).
86. Rom. 11, 25-6.
187 ln. 10, 16.
CARTlA
V
cuvintele:
lntoarcetl-vi, copII rizvritItI,
vIndeca neascultarea voastri
. la
Inctngetl-vi cu sac $1 plIngetl"
(Ier. 3, 22-4, 8).

3'15
Scrie limpede Faptele ApostoIi1or ca apostolii auintrat mai
sinagoga iudeilor, ca sa le binevesteasca, calitate de urma$i
neamuIui Avr'aam, Isaac Iacob, cele scrise Scriptura cu pri-
vire Hristos lwne. Dar, intrucit iudeii n-au primit cu-
v-intele, li se vesteau, au fost caute au-
ditori, de aceea, dupa ce au discutat mai multe contradictoriu, ei s-au
dus, dupti cum este scris: Voua sa se vesteas-cti mai tntii
cuvtntul lui Dumnezeu, dar devreme ce il Iepadati vti aratati ne-
vrednici (de viatti bine, latunci ne-am tntors ciHre neamuri 118.
Or, ceea ce s-a spus limpede Faptele Apostolilor, se cuprinde,
chip virtual, 10curi din prooroci, caci chiar daca Duhul Sffnt
adreseazti prin proorocilor rlnd poporului iudeu,
se tnttmplti ca dupa ce li s-a vorbH vreme lndelungatti 11
s-a dat ascultare, atunci cuvtntul a fost propovtiduit neamurilor.
Lucrul acesta reiese din lectura biblicti fticutaastazi, tntructt, chiar
pasajul acesta, se spune fiilor I'Srael: iarti,i zis ca
te vei mai deptirta de Mine.Insa, dupa femeia ne-
credincioasti pe iubitul cas,a lui Israel. purtat
cu In$elaciune fata de Mine 189. Dar, dupti ce s-au spus aceste' lucruri
mai despre Israel, care stricat ctiile uitat pe
DomnuI Du'mnezeuI 10r 180, Duhul Sf1nt se tntoarce catre fiii neo-
muri1or, zice : copii rtizvriHiti, vindeca ne8.-
cu1tarea voastra 191, pen<tru cA sintem cei de cum zice
Apostolul : ccpentru ca eram aItadata de minte, neascult6tori,
51ujind poftelar feluri de desfatari, petrectnd
rautate pizmuire, urindu-ne unii pe altii. Dar ctnd buna-
tatea $1 iubirea de oameni a nostru Dumnezeu
188. Popte 13. 46.
189. Ier. 3, 19-20.
190. ler. 3, 21.
191. leI. 3, 22.
378
.'1,'
ICRItRI
atunci baia de a doua mila s-a revArsat
102. Dar chiar daca am citat acest pasajal Apostolului, am
s! tncerc sA-l Hilmacesc mai e1 zis ca a1tadata eram
pro$ti necredincio$i, .ci Pav:el, appstQlul, 9areexa$i el fiu de israe-
litean, ce prive$te dreptatea Cea din Lege, era de prihana,
vletuire,a lui 193 a zis era:rn alta'data, da,noi, Israel, eram
f6rAminte neascultatori. nar fiii neamurilor nu erau numai sin-
guri fara minte nici erau numai ei neas,cultatori, nici singurii

din lume, ci cei care am primit invatatura Legii, tot a$a
era,m inainte de venirea Hristos.
11
A$adar, dupa aceste cuvinte adresate Israei,' nise'spune
celorproveniti dintre neamuri : Intoarceti-va, copii razvrarHti, Eu
vindeca neascultarea voastra. ,.
, .,
putea zice cineva : acestecuvinte numai
iu vrei sA le lega'tur
I
a cu Totu$i, am. Sra arM ca atunci
se ginde$te sa adres,eze lui cu
tntoarcerea lui,ei bine, atunci a$teaptoa timp ca sa adauge
lui ,Jsrael, ci face qcest lucru dir,ec't. cum. se,vede din
cuvintele : de sa te intorci, IsraeIe, zice Domnul, iIlJto,ar,
ce-te la de vei departa dIe la fata Mea, vei mai
rlHaci. tu vei jura : Viu este Domnul !,
drepitate, binecuv;inta S8 yor Hiudq. 194. D,e
Se vede, ca pri:mul pasaj a fost n'ea,murHor,'da.r
de caci es!te scris : .<::e va intra 'tQt
nilor, abia atunci,se mintui 'intregul
Epistola catre 11
" Vezi, deci, cum Domnul, cadac'a ne intoarcemj 'sanein-
cu -totu},fagadu-indu-ni-,seca daca ne 'intoarce a$a, atunci
Hristos va vindeca ranile. sa :nici
's!i thtirziem, cind e vorba de mintuire (cum a facut'lsrael),vom ra'Spunde:
tata, Doamne, venim la Tine 196. Dumnezeu ne-a spus :'
_;,_' ,. ,
192. 3--.6. ,
193. 3, 6.
194. Ier. 4, 1-2.
195. Rom. 1'1, 25-26.
;'
196. Origen se va fli 19'1!!l,dit l'a de tCM'e'
NauHn, cJt., 284 no:ba, oum r,eiese 84 la Lu,cIa, ed: ",,8.
1962, 543).
OM!LII CARTEA PROOROCULUI IEREMIA
377
Eu vindeca rani1e ! Dar neamurilor
raspund: Doamne, venim,
taI1e nueram acum, eram ai celui I1au, dar carede acum
tot ai Caci intr-adevar, cind Cel Preainai:t Cl impartj(
nirea popoarelor, nu am cazut de partea Ta, lot de
cu poporul lui Iacob, ajuns 10tul altora. Dar, cu toate
incaput stapinirea altora, acum cind s-a spus.: lntoarceti-va, fiilor,
Eu vindeca ranile voastre,. ra5pundem indata:
iata-.neaici, nu al,tceva, dec'it Ta.Fata
care aumai dar care s-au scuzat nupot sa
nu facem, cum citim de fapt pildele Evanghelieica care
chemati inaill'tea altora care au inceput, pe rind, sa sescuze,' unulzi-
cind: femeiemi-'am luat,' rogu-te sa ma ierti altul: cinci de
boi cumparat, trebuie sa-i lncerc, rogu-te sa ma ierti. Caci nu-i felul
nos,tru, al celor care ne itragem dintre neamuri, sa fifQst invitati S8
ne scuzam. De ce am fi facut-o '/ ne ce ,fel de tarina sa ne .ocupam '/
Ce intelegem prin femeie inteleapta '/ De .altceva sa m.ai purtam
grija '/
Dumnezeu ne-a spus, lntoarceti-va,fiilor razvr:atiti\!?i Eu
vindeca ranile voastre. De aceea, vazind cite rani avem pe
auzind s-a vindecare, raspundem zicind: Iata-
ne, sintem. a'i caci Tu Dumnezeul nostru. am raspuns.o
data: iata, veriim 'la Tine aducem aminte aceasta fagaduinta
nu am facut-o: numai data, fagadui,t sa fim. numai ai De
aceea, acum nu trebuie sa mai raminem stapinirea
duh de miiH'e, nici duh de trlstete, nici duh dle' pofta, caci aceas'ta
insemneaza a fi stapinirea d'iavolului a ingerilor lui 191. Dimpo-
triva, din iHpa care am foSlt chemati, iar am r1lspuns : iata,
l'a sa aratam prin fapte ca, din 'clipa in care fagadult cii'vom
flai Lui, sintem hotariti sa nu ne mai incredintam nimanuia.ltcuiva decit
Lui, pentiu ca Tu 'bumnezeul Caci de acum iha-
. ,
inte nu mai ca Dumnezeu nici stomacul, ca cei lac'omi
<,al caror dumnezeu este pintecele' 198, nici banU1, ca cei ':hI1iipareti, nicj
care'infelui e'i este inchinare la icloli 199. nu ne
divinizam nici pe a1tceva, dupa cumau obicei 5-0 facamultinilIe,
ca Dumnezeu nurnai pe Dumnezeu cel pes,tetoate, Cel
197. 25; 41.
198. Ptl. 3, 19.
199. 111: 5, 5.
3'.
ALIII
care e peste pr'in Itoate $i tntru 100. Dar IntrucIt singurulnos-
tru rost este sli iubim pe Dumn,ezeu - iubirea este puterea care
face cu - e bine spIlnem : fi, pentru
cIi e$tl Domnul Dumnezeul nostru.

astfel, sli ostndim gre$elile de acum, dtndu-ne seama ctt
de de puternici ti socotim pe idoli incM le aduceam cinstire
$1-1 de deosebi1i tnctt ajuns s6 le acord6m chiar
C::111t. De acum, 10()t'e le osindim $ispunem cli-s
c1n06se $1 flirli nici valoare, declartnd dup6 ce ne-am Intors Tine
cIl cccu adevarat de$ert ne pusesem dealuri
mun\ilon) 201, ajungind acum s6 inal1imile de
toate care orbeau. daca da ctt de
Mga de neamurHor deosebire tntre
(Icolinele $i inuntii pe care le-au cei ce declaraJt : de
8cum venim la Tine, pentru c6 Tu e$ti Domnul Dumnezeul nostru, do-
vadli cli $i 18 erau socotite mincinoase aHt colinele, cIt Clici,
ce gaseau neamurile intre coline mun1i. pe care
DOI spunem cii le ostndim declartnd : cu adev6rat de$ert ne-am pus
deJdea dealuri mul1imea muntilor '1 lat6 repet6m ca oslndim
plcatele trecutului: fiintele adorate p6gtni slnt adorate, unele
ca a1tele ca recunosc ei Itt$ii'ii unele
din aceste fiinte au fost C'fndva oameni au ajuns mai ttrziu fie
diviniza\i. Pliglnii cinstesc pe Heracles nu ca pe un din na$tere, ci
ca pe i,un schiD)bat zeu. Tdt a$a cinstesc pe Asc1epios ca
schimbat din zeu urma sAu de schimb,
atunci cfnd adorli pe acestor eroi - pe care numesc zei -
plgIn1i 11 nu ca filnte omene$ti schimbate zei, ci ca
ni$te zei, despre care credeau c6 s-au n6scut rea1mente chip
11at 101. Intr-un fel, cei care ar fifost de origine zei stnt asem6na1i cu
nl,te sau cu pe ctnd cei fost
ficaU din slnt cu ni$te IIcoline.
Dar $1 despre despre din cei carora se tnchinau pligtnii,
mlirturisit : cu adevarat, de$ert ne-am pus n6dejdea dealuri
200. 4,
201. 4,
202. Cel dIntre c:re,tini, care a, fIcut (dupii Hesiod) deosebirea Intre ..
.... a fost ,tn 8a, oap. 2&--30. vedea
rOIDAneasci a Pr. Prof. Bodogae, Pdrlnll blserlce,tl, 11, 380.
OMILII CARTEA PROOROCULUI IEREMIA
379
multimea mun1ilor, cu toate 00 multa vreme M.nuiau c.a ce
li se aducea era adevarata., oracolele lor socotindu-'le Iar
vindecarile crezindu-le vindecari reale, fara sa vada deosebirea intre
vdiferitele feluri puteri, de semne, de minuni mincinoase de
giri pentru pierzarii 203, pe de parte Inltre pwterea,
semnele minunile adevarului, pe de a1ta. Cele de IisulS slnt
adevarate, cele savfr!$ite mai fnain'te de Moise erau lucrari cu
pu'tere mare, cita ceea ce egiptenii erau minuni
semne mincinoase. Tot astfel ceea ce Simon Magul, care,
dupa Ina11area la cer a vrajea uimea neamul Sama-
riei, dfndu-i sa inteleaga ca el este cineva mare 204, tot ce facea el
erau doar semne minuni mincinoase.
cre!$tinii, ostndim aceste credin1e spunem cu ade-
varat, ca dealurile acelea erau decit minciuni la fel ca multimea
lnun1ilor.

Iar daca cei proveniti din pagini, !$tim ca prin cMerea Israel
am ajuns sa ne de darurile mintuirii ca iudeii fost
aruncati afara pina ce va fi tot numarul paginilor 205
atunci tntregul Israel se va mintui 206, aitunci e cazul sa spunem
ca In primul rind dealurile multimea nu erau tntr-ade-
var deciJt minciun.a,iar doilea rind, legaltura tu neamullui Israel,
care se mtntui, dupa ce va intra Biserica tntreg num'arul pagtni-
IOf, fn Domnul Dumnezeul nostru este cuprins6 mtntuirea
Israel 107. Dar, Intruclt am pomenit adineaori cuvtntul apostolului ca
prin caderea Israel le-a venit neamurilor mtntuirea 208 ca tot
marul paginilor va intra, timp ce Israel fi l'asat pe dinafara, dar ca
ptna la urma se va mfntui Israelu'l bine, S6 cum
trebuie tn1elese aceste pasaje.
Cu toate ca cea mai mare partte din neamul Israel a dizut,
vremea de acum mai este aleasa prin har 2", de aceea
se spune ca Dumnezeu ll-a lepadat cu totul pe poporul S6u 218, sau
203. 2 Tes. 2, 9-10.
204. 8, 9-10.
205. Lc. 13, 28.
206. Rom. 11, 25-26.
207. Ier. 3, 29.
20&. Rom. 11, 11.
009. Rom. 11, 5.
210. Rom. 11, 2.

cuna zicea proorocul IHe: deo parte de.
c:ue DU $i-au plecatgenunchiul inaintea 1ui BaCi} 211, Ce putem tHcui
felu1 : este vremea de acum aleasa prin
harll. Cuallte cuvinte, cu toate ajuns sa f.ie 1epadai,
Israelu1 mintuit e pastraJta inoa. Identifica daoa poti
doua de oameni provenitidinpagini. Caci Scriptura
zis: cind toate neamurilese fi mintuit, abia atunci se
Israelul intreg,), ZiS : ({cind numaru1 paginilorva atunci
In,tregul Israel se vamin1tui 212. Exista, deci, un Isralel fi mintuit
nudupa ce1elalte neamuri,cidupa numarului paginilor 213.
daca fi staresa inteleaga cum, .se poate
mintui Israel dupa intrat intreg numarul neamurHor :tJ,ecredin-
!'a fixeze cU mintea timpul clt va .dura atunci. sa
ctnd vafi c1ipa cind, dJ+pa cum proorocul Sofonie, ioate
poare1e, incepind de granite1e aduce prinoase
Aceasta aseamana cu ceea ce spune Psa1mul 67, cind ({Etiopia
,,a intinde mina ei catre Dumnezeu, dupa care Cuvintul ca toate
Imparatii1e pamintu1ui sa Dumnezeu1ui 1ui Iacob 215
.. . .

. -
'. Pe .de parte referim, dar, 1a neamuri,
,caim pentru pe care 1e 10c d'e .adevar;
adevara.t, dealurne erau decit puterea
pe de parte staru1e ca m,acar.
npa5tra,dar pina la ur:ma, poporul Israel va fi mint.uit: <(CU
Dumn;ezeul ecupril1sa lui
218. DlIpa acestea, marturisindu-ne jn c.are p,e
laidoli, declaram cu, proof.OcU) :
a minca't ostenelile parintilor
no,tri, oile boii fiicele 10r 217. Deci a mincat
ostenelile parintilor celelalte pe care le-am
osteneala Iilunca niincinoasa a pariIl\ilor
'care erau lucru nuniai" cu se' pot minca
211. Rom. 11, 4.
212. Rom. 11, 25-26. . .
213. PotrivJ:t Inv!t!turii Origen
o
l,a se .... "JI1IIntui
di.ntre ,jjntre i'u,dei. CeHa1ti 5e .tn
Iumi . Abi'a vea,O\1,ri1or fi ,adunati toti in.,f,eri<:irealui
214. 30 9-10.
215. Ps. 67, 32-33.
216. 1e1. 3, 23.
217. 1e1. 3, 24.
CARTlA
"osteneala celelal'te de5pre care ,textul.
54 vedem acum ce deosebiri stnt tntre .
"'.' ,
nic,i 5e de
cate1c care 1e sint cei ce peltrec ne,simtire care
s-au dat pe sine cu nesat, faptele 218, cum
zic.:e Apostolul. Cred ati vazut cum paginii, catalogul
desfrinari10r aladulterelor ca acestea fi vi:tejO,
sa ca facut cut.are sau cutare f,aradelegi,
dar despre ,care .cred ca sint. pacate. Pe cH sint de de
ei da.u seama de oboseala, pe atlta macina pc:j.caItele.
Inceputul binelui se simte cleoda:ta cu fata de unele de .care
inainte te De aceea, ca ar fi ble::;tem pe care-l
rostesc proorocii cind spun : sa se sa se intoarca
cei ce urasc Sionul 219, ,In real'itate e dorinta cei care n-au con-
ca ar dea seama de ele, pentru
pacatelor ..

..
Faptele lipsite de ale au fost numite de pro.oroc
oaci din vietuitoarele de ratiune nu toate stnt de
lauda, ba, sint unele care sint chiar de osindi1t, cum sint oile p!rintl-
lOf care au rn timp, insa, exista fiinte
site de ra1iune, cum' e cazul cu cele din unde
de Mele, care asculta glasul Meu 2%0. acestea
sint bi cu ele asemanam cind avem pe Pastoru1 cel bun
inimile noastre. cind Mintuitorul zice Eu sint PcstoruI
('81 bu.ll, eu .inteleg lucruriLe sens general, cum cJred
anume ca e pa.storuI cMar. daca acest tnteles
este ce! salla.tos - ci trebuie sa inlauntrul sufJ.e
, " , .' ".'
tului meu pe flristos, Pastorul ce} bun, care simt:e ca. are toiagul Lui
ceea ce stnt lipsite de ratiune, ca, dru,mul
spre sa. nu iasa cumva din turma, ci pentru ca, fiind indru'-
mate de Pastor, aceste care odinioara erau straine, acum sli
devina.. ale Sa,le
221
. pe', acum . in. mine, Pastorul" acesta
conduce simturile, care nu mai sint' supuse'unuiduh strlHn al Jt1I
sau Nabucodonosor, ci pastor. '
218. 4, 19.
219. Ps. 128, 5.
220. ln. 10, 27.
221. ,lu,IIII1! D,' 4.'i 1.011),



<eDin tineretJea uriciune a ostenelile
lor no,trl: oile lor boii lor. Exista facultate care plug6re,te
- care sIntem n01 - anume i1 r.au, cu toate c6
nu ,t1m cum am putea gindt rau despre un plugar din aceia care il plu-
g6resc bine : daca-l r.au e ca cum ar minca cu ru,ine oste-
nellle plirintilor, pe cind p1ugare,te bine, n-ar mai exista (joste-
ne11 pentru timp fac pame dintre animalele
aduse 121 pe Domnu1t1\)) 2!3. fiicele lor trebuie sa
\elegem. pe 1a cine anume se refera cuvintul lor daca nu
p6rintii caror f'iice mistuiti de ru,inea lor 1 Am spus-o
adeseori: prin1re 'Odraslele noastre gindurile sint ca fii,
lucr6rile actiunile sint ca ni$te fiice. lar, penlru ca exisla
gJnduri rele, cum au fost de a se incre,tina) cei proveniti din-
tre p6gini tntrucilt sint acum destule fapte urile, tocmai de aceea
stnt fii ,1 fiice, care lrebuie misiuiti de lor din pricina ru-
p6catelor lor.
daca putea sa nu zamislim arstfel de fii fiice a
cliror ru,ine s6 trebuiasca s-o mincam !

Dar sa auzim departe cum marturisesc ace,ti oameni paca-
tele: iar zaceam noas'tr,a ocara noastra acoperit
ca cu un val 224, mai adeseori despre acoper.amintul
pus pe fata celor care nu se intorc cMre Domnul 225. pricina aces-
tul val, atunci cfnd se ci
I
le,te din Moise 228, paca'tosul nu intelege,
clici -e pus un pe 227. pricina aces:tui val, cind se ci-
t.,te din Vechiul Testament, cel care aude nu intelege, incit din pricina
ccv61ului In5a,i Evanghe11a noastra ramine acoperi1a pentru cei
plerdu\i 118. zice, deci, legatura cu ca ru,inea e un
. 222. 18, 11.
223. Ortgen fi de la Filon (De agrjcultura 20, 21) deosebirea
luOIlaU Oa.ln (Pac. 4, 2) !ii 9, 20). Cel dlllntli
r_, se a.re sensul 0IIe ar
ctesIg.na ,ar oajunge pe altarul

224. ler. 3, 25.
225. 2 Cor. 3, 16.
226. 2 Cor. 3, 15.
221. 2 Cor. 3, 15.
228. :4 Cor. 4, 3.
.. .....
pentru cA, Jntr-edevAr, multa vreme sIvlr,1m doar' fapte de ru-
cum spune de pildA ,1 Psalmul 43: ru,inea obrazulu1 meu
acoperlt cu un 810. spune, asemAnare, cI faptele care nu
stnt ru,inoase n-au nevoie de nici un cAci, cum z1ce Sflntul
: to\i stAm cu fa\a descoperitd, privind ca oglindI slava lu1
Dumnezeu 291. Cine stI cu descoperitA inseamnd CA nu a savIr,lt
fapte ru,inoase, pe clnd cel care nu-i cum spune SfIntul acela
fa\a acoperit6, de aceea spune Psalmul 43: ru,inea obrazului meu
s-a acoperit cu un sau cum spune proorocul Ieremia aici
voastr6 acoperl\ 181.
Ati'ta vreme cft sdvir,im fapte avem fe1 de pe
inim.a 233. Daca vrem Sd inldturam acest al necinstei, se cade
vir,im de cinste tinem bine cuvtntul SpuS de
tuitorul Ca tO\i sa cinsteascA pe Fiul cum il cinstesc pe sl\
aducem aminte ,1 ce spune Apostolul: de cite calci 1egea, de
necinste,ti pe Dumnezeu 234. Omul cinstit, fel cinste,te pe F1u},
cum cinste,te pe dar cind la mijloc e necinste, necinstea
adusa trece asupra pe fa\a noastra se ca
fel de Inclt dreptate SA Ieremia : ocara ne
aeoperA fa\a. lnteleglnd, dar ce vrea zlcl\ puS de faptele
ale nec'instQi, sli silim sa ridic.am clici acest Iucru std num'ai
puterea rtoastrd, a nimanui altcuiva, dupd cum Moise, de ctte or1
mergea fata DomnuIui Sd vorbeasoa cu de ori vlilu1
Cred ca intelegi Cd Moise reprezenta uneori poporul : de cIte nu .e
intorcea spre Domnul de atitea orti multimile care nu-L
cautau pe Domnul pe dar cind cduta spre
fa\a Domnului, inchipuind pe cei ce se spre de atltea or1
Moise ridica Doar nu Domnul porunca sl\ se acopere
cu cdciDumnezeu n-a zis: :vlilul, ci de cfte vedea
Moise cli poporul nu putea sd vad'd mdrireq-.Lui, atunci punea v6lul
pe fdrd Sd mai a,tepte spund pune-ti valul, de
data clnd te Intorci spre Domnu1
29B

229. 2 Cor. 4, 2.
230. 43, 11.
231. 2 Cor. 3, 18.
232. Jer. 3, 25.
233. De principJJs 1, 2: Donec enim n.oo
est velamen super cor ... 1> Bd. 1913, 18,
12-13.
234. Rom. 2, 23.
235. le,. 34, 3(.
236. Ie,. 34, 35.
OAIOIN,

Toate acestea s-au scris pentiu ca la 'rlndul taU 'tu, care 'pus
fata din pricina fci.ptelor necinstite sa te
'S'a!-l ridici dacate sa te illtorci spre 1)omllul, sa-ti ridici valul
riu 'mai'ziciocara. ne-aacoperit . .A:$a, depHda, tninia
cUiva in' iaf fata S'e lasaun fel de
D'e ac:eea, 'daca vtem 'sa spunem rugaciunea
luminafetei Tale, Doamne 238, atunci sa ne ridi-
sa Apostol\.J.lui : 'vri:!au cabarbatii 'sa
se roage tOlt locul) miinile sfinte,fara' de
de 289. -Daca inlaturam, dar, mini'-a, vom inlatura $i v.alul tot
a$a V'om faoe cutoate celelaHe Dar il'tita ele staruie
trimtnteanoastra, ginduri1e necinstea se
noastTa launtrica, pe, forta'Ild8stra lncit
n-u" 'sa \"edem s,tralucind marirealUi Dumnezeu: caci
CeI ce iIe 'ascundea marirea, ci punind pe cugetu1
laun'tric valUl din 'pAC:a't.

. ,Caci, ;lice departe proorocul 240,
catuit, inaillte Dumnezeului nostru/>. un lucru pe care
l-aril spune deodata, cu, ei: ePaoatuilt-am, Doamne Dar. nu-i ,tot
una 'sa SPU1 aIil pacatuiJt\>sau sa spui Sa nu ZiC8, dar, cel
cel care a pacatuit inainte; darcaz:eacum
g::acait, acela' sa spun,a, dih Doamne,' cum a.u
marttiri'silt cei din Dani:il, care gre-
dar zic pa.ca.tuit-am,'Doamne; faradelege am fatut 241, ori
sa Iiu ne p6mene$ti, Doain:ne, taradelegHe noastre celede
242. Sa ne marturisim dar pacatele', chiar daca nu-S numai
de feri, de alalt&ieri, 'ci sa m,arturisi'm chiar daca' ele arfi
mai vechi de 15 chiar daca de l:rlcoace fi
Dac! gre$elile noastre fi numai de ieri, poate ca nu fi crezuti
n-am avea poaJte ocazia sa simtim c-am fost iertati.
231. 3, 25,
Ps. ,4,6,.
239. 1 Tim. 2, 8.
240. Ier. 3, 25.
241. Dan. 9, 15.
242, Ps, 78, 8.
,k()oROCULUI
C4clam. pliclituiJt Domnului nostru, ,J
no,tri, din tlnere\ea de .' . A,a-
dar, acestei fraze ,aratt\ cum trebuie. Sl! mArturisim. pAca-
tele . iar sftr,itul frazei precizeaza de lunga e dUfilta de c1nd plicdtuim :
din tineretile noastre azi. Iar n-am ascultat glasu.l Domnului
Dumnezeului nostru. Cu alte cuvinte, 18m p!catuitll n-am ascultat
acum. Abia dupa Un timp, cind m-am intors am f!cut deja un
inceput de imbunatatire, zice : am pacatuit n-am CAcl,
a vrea s! asculti a asculta efectiv sint totdeauna ceva simultan.
caz de r!nire, ne trebuie anumit r!stimp ne
vindecam, tn caz de convertire, trebuie sa ne Dum-
nezeu deplin cu toat! curatia.

leg!tura cu soar,ta Israel ,oomnul a zis: ,oaca vrei
. ,te intQrci, I5raele, zice Domnul, atunci intoarce-te Mine 2". Aceasta
vrea sa insemne;ze deplin!, intoarcere adevarata ca cum
fieC;C;lre clipa incepe sa 5e converteasca. ,oumnezeu .continua :
daca vel departa uriciU1l!i.le de fata Mea, vei mai ratdci daca
jura : este Domnull adevar, judecata dreptate, atunct
neamurile se binecuvinta se Iauda inEI 245. Dac! toate
5e implini, atuIici neamurile vorbi numai de binecuvintare.
care sint oare lucrurile pe care trebuI sa le faca pentru ca neamurile
sa blnecuvinteze pe Domnul Iat!-le: de vei dep!rta uriclunile de
fafa ,oar ce tnseamn! uriciunilor Tot ce grliim de
riiu cu gura seamana a osinda, de aceea s! dispara de pe buzele noa5tre
uriciunea orice' ocard, orice cuvint de,ert, orice vorba goaHi, cAci
peIlltru orice cuvint de,ert, pe care-l rosti oamen1i, da socoteal!
judecatii, zice Domnul 246, A,a 'incit, daca vrem tmpll-
nea5c'a fag4duinta Domnului: a1unci toate neamurile se
v1nta se vor H\uda intru 247, atunci, s4. facem ce.ea ce se cerea
incepuItul frazei. Ad'ica ce Sa din gura noastr411,
dupAcare mai urmeazli ace5te cuvinte: dacli plitruns de fr1c6
inaintea Meal>i Dar, numai s4 fim de friclilI, intrucIt exlstA
frici, care totdeauna izvorlisc numa'i prezenta Dumnezeu,' c6cl
243. ler. 3, 25'.
244. ler. 4, 1.
245. ler. 4,
246. 12, 36.
247. It'I. 4, 2.
25 - OrlIIen



C'el care se tem seama de ce se tem, aceia nu sInt
de adev4rata teClma fat4 de Dumnezeu.In schimb, cei cu
de teama de Dumnezeu pe motivul ca nu inceteaz6 s4 vad6
$1 54 siltllt6 'fata Dumnezeu intoars4 c4tre cei ce fac i'ele, ca s4 piara
lor de pe p4mint 248, iata, ace$tia sint patrun$i de adevarata
team6 de Dumnezeu '

, Sa meditam asupra cuvirutelor: De vei dep4rta uriciunile de la
fata Mea, de vei fi patruns de team4 inaintea Mea daca te vei jura :
Viu este Domnul ! adev4r, judecat4 dreptate.
54 ne privim pe in$ine, care ne jur4m s4 vedem daca nu
cumva atunci cind ne jur4m cu j\1decat4 ori far4 judecata, juri!.Jmin-
tele noastre seam4na mai mult a decit a jur4mint. Intr-ade-
var, de multe ori 14s4m de Aici proorocul Ieremia
despre un fel de juramint daca,te-ai jura: V:iu este Domnul!
adevar, judecdita dreptate, pe ctnd Evanghelie ca
Mintuitor,ul a spus: Zic voua: sa nu va jurati nicidecum 249. bine,
sa judec4m putin aceste doua sirtuatii vedea caamindoua lucru-
se vor lamur'i deopOltriva. Sa incepem cu primul caz, care
trebuie sa t;; juti adevar, judecata dreptate, iar dupa aceea
sa vedem de se SpUllie sa nu ne juram nicicum aHfel cel
mult cu da, pozitiv, sau cu nu,in caz negativ, desigur fara sa
se ceara nici intr-un caz, nici celalplt, nici un fel de martori.
Daca se vajura cineva : Viu e Domnul adevar, cere celui
ce jura sa nu existe l'amijloc vreo minciuna, ci adevar, pentru ca
lucrurile sa corespunda adevar realitatii. cazuri de felul
acesta, cum ne prezentam nenorocitii, care mergem acolo incit
f.acem juramintmincinos Dar, sa presupunem cane jur4m drept.
Nici acest juramint nu-i valabil daca nu-i facut CU judecata. De pilda,
c[nd ne din atunci, dovedim n-am facut-o cu jude-
cata. Iar, daca pentru un juramint de acest fel iei de martor pe Dumne-
lumii pe Hristosul Lui, atunci citde poate temeiul
care-mi plec genunchii pentru care jur Pentru a birui necre-
celor de alta parere poate ca pu.tea-'o face,dar daca lucrurile se
petrec la intimplare, atunci un astfel de jur4mint e paca,t,
,,' --------,-----
248. Ps. 33, 15.
249. 5, 34.
()MILII c,;ARTIA laAIWtA
ccDacA te juri: Viu e Domnull adevAr judecatA, deci
cum se cuvine pe dreptate, atunci scris este neamurile vor
pe Domnul, cAci Domnul este cel care a unit pe ceIe douA
popoare, pe pAgtni pe Israel deopotriva 10t este cel care a vorbiot
atit catre pagini, catre Israel: atunci neamurile vor binecuvtnta
pe Domnul se vor lauda intru caci a grait Domnul catre bar-
batii lui Iu.da catre cei ce }ocuiesc Ierusalim 250.
Domnul le-a vorbit celor dintre pagini, cit
fiilor lui ISI1ael ai lui Iuda. Imi aduc aminte ca v-am mai vorbit, nu de
mult, despre intelesul duhovnicesc al locuitorilor din Iuda din Ierusa-
1im 251. bine sa nu uitam ca, prin vointa lui Dumnezeu, sintem
locui,tori ai Ierusalimului Iar daca ne gindim la spusa Domnului, ca
unde este comoara voastra, ac'Olo e voastra daca ne
adunam comori cer253 , atunci e semn ca inima noastra e in
Ierusalimul cel de sus, despne care zice ca e mama
. noastra 1264.
Iata, mai departe, ce a spus Domnul catre barbatii din Iuda din
Ierusalim: arati-va ogoare mai prin spin'i 255.
Acest cuvint e adresat mai ales didascalilor, cerindu-le sa nu incre-
dinteze cuvintele Scripturii unor inainte de a fi pregatit
()goare sufletele lor 256. Caci, cei care au pus data mina
plug 257 facut din suflet (<ogor nou)}, iar auditorii ii ascultA C8
bun ales 258, aceia nu mai seaman.a intre spini. Daca,
insa, inainte de a fi pus mina pe plug de se fi arat ogor
nou .in cugetel'e auditorilor se se seamana semintele sfinte ale
viitiHurii despre despre Fiul despre Duhul Sfint, invatatura
despre inviere, despre pedeapsa despre odihna despre Lege,
despre prooroci 259, cu un cuvint despre toate cite sint scrise Scrip-
250. 4, 2-3.
251. ler. 4, 2-3 ; IV, 2.
252. Lc; 12, 34.
253. 6, 2.
254. Gal. 4, 26.
255. [er. 4, 3.
256. Des,pre didasoa,li, CJa'l'e pe la 200-240 aveau atit functie dlidacHc!
de clt sptritu.alli, se
studiul Popescu, Primii didascali extras din Studii
vech,e), 1936, ,j,ar ma,i ,nou J. DaniIHou, Origene, 1948,

257. Lc. 9, 26.
258. Lc. 8, 8.
259. Origen adeseori, un grup de prooroci,
a fosl, rlnd, dascal, Alci, Ins!!, schi\I'CIZ/\ prlll
c1pa1e ,al'e dogm,aHoM CU.III <'11111 IP'c- LlIf\j

,
turi, se porunta primii care spune ara1l-v4 ogoare
nol) precum cea de a doua : nu semanati intre spini.
Dar poate c'ii zice cineva dintre cei carIe ne ascultii acum: eu nu
tnvl!.t sii supun porunci. omule, tu te faci
cultiva
1
toral liiun'trului tau propriu, iar eu nu sem,an intre spini, ci
pregl!.tesc ogor nou)) dintr-o bucatii de pamint pe care ti-a tncredintat-o
Dumnezeu peste ,toate. la aceasta buciitica, uita-te unde
stnt ea spini, care nu sint altceva decit griji ale veacului,
ciune a bogatiei dupa placeri 260 dupa ce f.acut
teala citi Spini .sint sufletul tau, indrea}Jta-te spre plugul cel duhov-
nicesc, decare ne-a vorbit Iisus spunind oricine pune mina pe plug
se uitii indarat nu este potrivit pentru imparl!.1ia lui lJ)umnezeu 261.
dupa ce e:autat aflat ce trebuie, din clipa aceea sltringe din
Scripturi boii Cu care lte vei putea ajuta cu niidejde, arii rasco-
Je,te piimintul, innoindu-l, ca sii nu mai fie vechi, dezbriiclnd pe omul
cel vechi impreuna cu faptele lui imbracindu-l inltru cel nou, care se
spre deplina cuno,tinta 262.
A,a ajunge sa-ti tu un ogor nou sii procuri
seminte de la cei care sa le iei din Lege, din Prooroci, din
scrierile din apostolilor odata strinse, acestea
toate sa le insamintezi suflet prin memol'ie ,i prin punere
tica 263. Acolo s-ar ca cresc de la sine 246, dar, realitate ele nu
se vor dezvol!ta numai prin faptul ca ne aducem aminte de ele, ci Dum-
nezeu este Cel ce le va face S8 creasc,ii, dupii cum zice Apostolul: eu
aJti siidit, a uda,t, dar DUmnezeu es'te cel care a facut sa
Cl'eascii 2115.
eles anum,e: 1. mai ales pe
baptllsma1i, 2. despre despre $1 3.
despre TestJameJ}Jte a
Q8re doi unul al VechiuILui oeJ.Il1alt al Noulul

260. Mc. 4, 19.
261. Lc. 9, 62.
262. Col. 3, 9-10. 1,ucraI1ile $l 68 Luoa 157):
C1ecare dln plugaruI. care,ne .a suf1etulud nos,tru,
,cu plugul cel ... , "Sources 87, Paris, 1962,
516). cit . 314.
263. Mul\i dln cei care lau n-au subliniat la el declt latura
)ui n'e
,acbiv la V1i,a1a

a ei, un
multlml1or.
264. Mc. 4, 28.
265. Cor. 3, 6.
CAIlTIIA PR()OROt:IJI,UI II!RI!MIA
Oricum., dac! cineva a putut ajunge sli inteleagl\ acela
cli trebuie preg6tit ogor nou, iar ce acesta-i preglitit,
atunci se face decit intre spinij), iconomia
Dumnezeu e rinduit ca semintele sli nu din'tr-o ca griu, ci,
cum spune la Evanghelia dupli Marcu, ele se fac mai intii holde,
spice abia ga1ta de cind vor fi gata de secerat,
a,tunci vor secerlitorii, carora Cuvlntul }e : ridicati-va pri-
virile priviti holdele sint ,albe pentru
s-a spus, : arati-vli ogoare nu mai sem,anati printre
spini. De aceea (omule), inainte de a sufletul, du-te cum
incarcat de spinii la cel ce este stare te invete sau
care cel putin e cunoscut se ca oore-i sli-ti dea
ca sli nu mai 266, contra poruncii de
a nu semana printre spini.Dupa aceea proorocul adauga:
imprejur pentru Domnul lepadati
la cuvintele imprejur pentru Domnul va trebui
adaugat cuvintul vostru Dumnezeul vostru), care,
desigur, gindul iti merge spre imprejur a trupului. Dar, pe
trupeasca, taiati imprejur nu sint numai cei ce legea lui Moise,
ci sint inca multi altii. Preotii idolilor egipteni erau ei taiati
Imprejur, dar aceasta taiere imprejur se facea pentru paza idolilor,
Dumnezeu, cum a fost cazul cu taierea Imprejur a evreilor.
ct,nd taiati-va imprejur pentru Domnu1, oprim
numai 1a intelesul 10r literal, ci trecem ales la cel duhovnlcesc, pen-
'tru ca sa aflam cum e cu putinta ca printre cei taia\i imprejur tn chip
duhovnic:esc bine ar fi sa li se spuna stntem tliierea
tmprejur), sfnt taiati imprejur pentru Dumnezeu, pe cind
stnt deloc pentru Caci exista alte tnvlitaturi dectt cea
adevarata, a Bisericii: cei ce se deprind filozofie (s-ar putea spune)
ca sfnt taiati privinta purtarii a de
aceea de regulli spI1e cumpoatare. La rindul ereticii practic!
ei cumpatarea au un fel de taiere tmprejur, dar daca aceasta nu-i
adevarata imprejur, atunci nu-i nici pentru Dumnezeu, tntructt
tmprejur se faC'e virtutea Unei tnvatlituri mincinoase.
Iar cfnd participila comuniunea Bisericii te conformezl
266. 51! aflc Or,lgen 'un m"stIc I11fiu'enflIIt d'(1
$1 ,ales de j,a.r de '01 ,ar f1
de genul Hri!'itOIi
Orlgenes, 1931. 197 Di.n IiIICCIi"'" 0<1 d,f;n
($1 ,reI,ese cu Orl!j'cn

Ise vodI('l/l .1. np. cit., 6.'i
:\RO SCRIBRI ALBSI
<
l'egulilor ei du:hului adevara,tei invat6turi, ei bine tu nu e$ti numai
slmplu taiat imprejur, ci tiHat imprejur pentru Dutnnezeu 267.
A$adar, taiati-v,a imprejur penltru Domnul lepadati
inimii voastre 268. Dar citi nu trec peste aceste cuvinte din urma
spunind ca nu sint limpezi'/ $tim ca existi'i margine a trupului barba-
tilor ca ea trebuie taialta imprejur, dar daca urmarim mai adinc ratio-
namentul, iata cam ce am putea spune. Aceaslta margine a trupuIui e
ceva congenital, pe cind 1:aierea imprejur e ceva intim:plator. Ceea
('e a venit se inlatura acum tiiiere i,mprejur. Dar, daca
se cere sa margin'ea trupului cea dUJhovniceasca, tre-
bU.ie sa' existe inima ceva ca sa pu'tem spune ca ne-am
taiat imprejur la inima. cind ne gindim la cuvintele eram din
ai miniei cum mai sint inca altii 269, sau cind ne aducem aminte de
IItrupul smereniei" 270, care ne-am nascut, care nimeni nu-i fara
de pacat, chiar daca fi numai de viata Iui 271, caci anii luni1e
sale sint numarat'e, atunc'i se va vedea ca ne-am nascut necu-
cu inimii

Casa intrebuintam un exemplu mai simplu, stare sa faca sa
vedeti ce inseamna imprejur a inimii,), sublinia ca
prima parte a vietii se infiripeaza suflet tot felul de pareri gre$ite,
Cfl.Ci e cu ncputinta ca omul sa primeasca chiar de la inceput invataturi
adevarate Cuvintul Dumnezeu a vegheat, insa, ca sa existe
t) istorie Scriptura, pe care 'trebuie sa le acceptam sens literal-
istoric, pentru ca odrasla nascuta dupa trup din Avraam sa se hra-
neasca mai cu cuvinte dupa trup sa se nasct1 mai intti fiul
robiei, pentru ca abia dupa er sa se nasca fiul femeii slobode, adica
fagaduint'ei 272. Daca intelegem pentru !ce s-a spus acest lucru,
atu'nci putem intelege ce-i marginea inimii, care urma sa se circum-
cidii dupa aceea.
261. Desproe 1t1ili'erea a fHiOsofQ<lor
adeseol1i. A!ia Omil.Num. 7; C. Cels 41...,-48 Ii!tc.,IIndeosebi eceasta
dlon luc1I1are cum ViOm 1a timpul sMl, multe referiri I,a
iondHeremt ca-.j vOTlba dle d!e
de
268. Ier. 4, 4.
269. 2, 3.
270. Pll. 3, 21.
271. 4, 11.
272. 4, 23.

391
Trebuie, s6 primim Cuvlntul, care

lnliiturii toate p6rerile infiripate Or,
tocmai sa ne t,iiiem imprejur inimaII. Caci daca inima eS'te cea
are cugetul ea gindurile, pentru
ca din ies - cum se spune- gindurile rele 273, trebuie sa ca
numai acela care inla.itura aceste ginduri rele putea in16tura
marginea trupului inimii (care trebuie abia altunci devine el
barba't din Iuda locuitor IerusaIimului, taiat imprejur cu adevarat
intru curatie. daca cineva nu scapa de aceasta margine a trupului
inimii, acela nu scapa de amenintarea Cuvintului: sa nu-ti
chipui CUmva ca minia Mea nU izbucni ca focuI. arde nestins4
din pricina rautatilor voastre nimeni stinge 274. Dom-
nului deci, ca un foc impotriva celor care nu-s imprejur,
pentru Dumnezeu, contra celor care nu cauta sa scape de aceasta mar-
gine a trupului inimii, caci din pricina rautatii faptelor noastre nimcni
nu putea stinge acest foc. acest foc din
inimii voastre, a deprinderilor voastre nimeni nu putea stinge
aceasta rautate. Spuneti acestea Iuda le vestiti IerusaIim !
trimbitati cu trimbitele prin tara! Strigati tare ziceti 27/1.
XIV
Cred, ca inteles, ca prin cei din tribul Iuda trebuie sa fnte--
legem pe Hristos, caci este ca Domnul nostru a rasarit din
Iuda 276. Prin cuvintele graiti trimbitati prin tara, Cuvintul sffnt
razboiul impotriva patimilor, razboiul impotriva putN!-
lor potrivnice prin care sarbatorile 277. (Scriptura n
spune cu tarie intr-un caz celalalt), caci Scriptura e ca trfm-
bita. ciartea Numerilor prin tri'mbita intelegem Cuvinlul sfint, ca-
re-mi mie tuturor celor care vrem care
tntelegem Scriptura. acolo cerea sa 5e faca doua trimbiti d<>
argint 27R. De aceea, Ieremia Cuvintul zice: Graiti trtmbita\i cu
trtmbiti prin fara! Strigati tare zicefi: adunati-va sa
cetatea cea 279. Cuvfntul nu vrea ca 5a intram tntr-o ce-
cetate neintarita, ci intr-o citadela de intiirituri. Biserlca
273. 5, 19.
274. le!. 4, 4.
275. ler. 4, 5.
276. 7, 14.
'277. Num. 10, 11,
'278. Num. 10, 2.
'270. 4, 5-6.
SCRI!RI
Dumnezeu]ui este tocmai pe
180, Ea este tntr-adevar intarirea, caci Psalmul 17 spune despre
Dumnezeu c6 e 281.
dar, va Sion, cu alte cuvinte toti cei
ce stati de Sion, hotariti-va refugiati-va in Sion, grabiti-va
spre turnul de veghe, ca iata aduc peste de la miazanoap-
te n;ecaz nevole mare 282. cind spun ca relele dinspre miaza-
noapte (caci. cum am mai spus-o adeseori, miazanoaptea inseamna
oricine va ramine surprins, cel care se sa
intre repede intre zidurile adica
nezeu ramine afara, acela fi prins de omorit.
Vreis! $tii cine-i cum continua proorocul: iata, iese
leul din sl!.u pierzatoruI popoarelor se apropie 284. Acum
cine ti-e Leul e pe urmele voastre. Inca tot cine-i'?
Ne apostolul Petru atunci cind invata: vos-
tru, dlavoluI, umbHi, ca leu, cautind pe cine sa inghita;
stati impotriva tari credin\a 285. Iar Psalmul 9 spune:
din ca leul din sau 286. ne
ci pe cind se coboara noaptea, pentru ca, potrivit Psalmului
103, Pus-ai. Doamne, intuneric s-a nicut noapte, cind vor toate
.fiarele leiIor mugesc ca '86 apuce sa ceara de la Dumnezeu
m.fncarea lor 287.

auzit dar: leul iese din sl!.u. Vrei sa $tii unde cind'?
Acum e la pll.inint. a cazut, a coborit cele mai de jos ale pa-
mtntului. D.ar, uita: leul iese din Tu numai dar
presus decit diavolul, caci bun decft el oricum 8i
pe ctnd el 8 c!zut din pricina rButatii
ne din el s-a ridicat spre .pier-
'.,
zarea popoarelor. odata ce ne din locul
280. 1 TJm. 3, 15.
281. Ps. 17, 21.
282. ler. 4, 6.
283. 2 Tes. 1, 4.
284. ler. 4, 7.
285. 1 Pt. 5, 8-9.
2$6. Ps. 9, 29.
2t1. Ps. 103, 21-22.
CARTEA PROOROCULUI 393
cu pedeapsa pe care a primit-o, eI {(s-'a ridicat din sau ca sa
duca Ia pierzare popoareIe ca sa pustiasca pamintuI 'tau 288. gata-
gata sa intre pamintuI tau, despre care am vorbit pe scurt adinea-
ori 289, ca S8 ne inghita pe fiecare din Caci IeuI vine S8-ti pus-
tiasca pamintul, sa-ti caIce picioare seminteIe, pentru ca pamintuI
tau sa rodeasca, pentru ca cetatile taIe sa ramina stricate fara
Iocuitori, de aceea incingeti-va cu sac 290.
daca IeuI a pornit, daca te ameninta vrea sa-ti pustiasca
pamintuI, incinge-te sac, adica sa-ti plingi pacateIe sa gemi, sa
t(' rogi necontenit Dumnezeu ca sa striveasca pe acest Ieu, sa te
scape de eI sa cazi gura Caci, ciobanul e stare
sa scoata din gura IeuIui doua de carne virf de ureche 291,
t01 cauta leul aces1a sa te inhate de ureahi aruncindu-ti
mincinoase, care ca-ti plac, pentru ca astfel sa te indepartezi de
adevar, sa-ti mu1e picioarele de adevarului apoi sa te
inghita. Tocmai de aceea incinge-te cu sac, bate-te piept, pHngi,
s1riga te aIarmeaza cind vezi ca iutimea miniei
Domnului sa se abata de la tine 292 pentru ca odata inlatura.ta aceas-
taminie, sa fii deplina, la adIapost de amenintarile leului
(ca care de acum ai intrat cetatea .cea intarita), sa lauzi pe
Dumnezeu care te Hristos Iisus, carui1a' cinste
marire se cuvin vecii vecilor. Amin.

La cuvintele:
din prlclna mea toata tara a lost pust1lta
despre briu

Ce ar vrea sa spuna proorocul prin cuvintele {(din pricina mea toa-
ta tara a fost pustiita 293 Cred ca s-a Ia Hristos. fara
doiala ca inainte de a fi S05it erau multe pacate popor, dar
chiar atiteaincit poporuI fntreg sa trebuiasca sa parasit trimis
288. ler. 4, '1.
289.Mffi su.s, 13.
290. Ier. 4,'1-'---8.
291. Amos. 3, 12.
292. ler. 4, 8.
293. ler. 12, 11.
ORI0BN, SCRIBRI
Il1tr-o robie Dar, atunci cind masura parintilor a fost intre-
cutA" 211& clnd s-'au CU omorirea proorocilor cu
gonirea dreptilor, Ci omorit pe Hristosul Domnului 296, atunci
5-8 implinit cuvintul: !ata, casa voastra sc lasa
feI, din pricina lui toata tara a fost pustiita 296.
11
Dar, daca vrei sa intelegi bine cuvintele din Inea
a fost pustiita toata 1ara, atUI1Ci sa pricepi cum s-a putut
pu5tii toata tara venirea lui Iisus, bine ca tara aceasta e
tine, sufletul tau 297. tntr-adevar, 1ara a fost pustiita
ca fost nimicite toate madularele ei de pe pamint. incit ea ll-a
putut fi sltare sa faca fapte bune, Ci numai fapte ale trupului, cum
stnt adulteruI. desfrinarea, inchinarea la fermeca-
toria 298 celelalte. De aceea, !t;1intuitorul a ZiS : sa socotiti cumva
cA venit sa aduc pace pe pamint; n-am venit sa aduc pace, Ci sa-
bie 299.Din acest punct de vedere e foarte adevarat ca inainte de a fi
venit Domnul pe pamint nu era sabie, caci trupul nu poftea
potriva duhului nici duhul impotriva trupului, iar de cind a
de cind inteles care sint lucrurilc trupului care slnt ale
duhuIui, de atunci invatatura aceasta e ca sabie implintata
mtnt, despar1ind trupul pamintu! de duh 300.
Tara se cind' purtam trupul nostru omorirea lui
Iisus 301 cind nu mai traim dupa trup, ci duhul
cfnd nu mai semanam in trup, ci numai duh, ca sa nu mai sece-
ram stricaciunea, care vine din ale trupului, ci duh de viata
nic6 302.
294. 23, 32.
295. Lc. 9, 20.
296. Lc. 23, 38.
29'1. vedea. 8, 2. s.ale, Origen a,re in vedere
Cf!eB ce spunea Evanghe!istul 17, 21.
298. 5, 19-20.
299. .. 10, 34-
300. Se .a peIlitru trihotom:isltii. Dupii
abj,a I!ii ,rostu! Sufletul se
cu divim. ,a.m
tarul So!omon nu se cu
.rHdelor, nlci cu fizica EcleziastuIui. ci numdJi prin unire, pr1n dragostede
nesfIr!iItA ,a Itot <i!iIB. a a1e
a]e De lIlIU este primul
!jI1 pri\mul ffiJal'e
301. 2 Cor. 4, 10.
302. 6, 8.
OMJLII LA CARTEA IEREMIA
395

Bine s-a spus ce10r ce au paciHuit: semanati griu sece-
rati Spini 303, caci chiar daca petrec repeta cuvintele Dumnezeu,
r;ei ce se hranesc din ele cum se cuvine, traiesc cinstit au
credinta indestulatoare, ca aceia seamana griu, dar culeg Spini.
Ne putem da seama despre acest 1ucru chip deosebit cind ne gin-
dim 1a eretici, care de fapt citesc Scripturile, dar secera Spini
din Scripturi, Ci din propriul 10r fe1 de a intelege 1ucrurile.
Slujba 10r le va fi de niCi folos 304, zice proorocul. Acest
1ucru I-au !;ii a1tii inainte de intrucit respingem
tilcuirea 10r, redam aici bucuro!;ii, ca cum am fi gasit-o
ci pentru ca am gasit ea invatatura adinca. Daca sintem
atenti 1a ceea ce s-a scris, cuvintul acesta ne-ar fi de fo1os atlt voua,
cit noua, care se pare ca chemare sintem situati mai sus decit
incit mu}ti doresc sa ajunga la aceasta slujire. Dar sa ca
intrarea c1er aduce chip automat mintuirea, caci dintre
dreptii slujitori mu1ti s,e pierd, dupa cum dintre mireni multi vor fi
recunoscuti ca fericiti. Exista intre c1erici care traiesc im-
bunatatindu-se de pe urma 10r sau sa fie spre podoaba slu-
10r 305. Despre ei spun ca proorocul ar fi zis : au muncit
ll-au avut nici folos. Caci, presbiteriu poate fi so-
cotita ca fo1os, ci vietuirea vrednica de astfel de chemare, cum
cere Cuvilltul. Caci tuturora ne cere Cuvintul, atit voua, cit noua,
sa vietuim cuviincios, iar daca-i adevarat ca trebuie spus: cei puter-
nici trebuie pedepsiti cu 306, atunci vom intelege de ce mi se
cere mie mai mult decit diacon, iar diaconului mai mult decit
mirean. Cit despre ce1 caruia s-a incredintat sa exercite condu-
cere bisericeasca peste toti 307, ace1uia se cere mai mult. De
aceea, ascultati bine ce spune Apostolul despre cel caruia s-au incre-
dintat mari raspunderi: sa ne socoteasca pe fiecare om: ca
slujitori ai Hristos ca iconomi ai tainelor Dumnezeu. Iar la
iconomi, mai ales, se cere ca fiecare sa fie aflat credincios 308.
303. Ier. 12, 13.
304. Ier. 12, 13.
305. Termenul chemare, ra d,at Origen ooazie sa vorbeasca despre
cle.rici, pe oare - conceptiei - dorea mai
ca-L pe
306. Int. 801. 6, 6.
307. C1nd acest'oo, OrigJen era preOlt, fapt care nu-l sa
,adeseori Na,utin, 421.
308. 1 Cor. 4, 1-2.
308
SCRIIRI
tr-adf'v6r, e foarte greu s6 iconom credincios cinstit,
fnctt Iisus, care toate mai fnainte de a face 30D, spunf'
cine este iconomul credincios intelept, pe care stapinul il pune
p'este slugile sale, ca sa le dea la vreme partea lor de gr1u 'i 310. Iar pe
iconomii ii dezaproba astfel: De zice sluga cea rea
sa: Stapinul meu sa incepe sa bata pe
slugi pe slujnice sa manince sa bea sa se tmbete, veni-va
st6pfnul slugii ace]eia care se .ceasul
care ea taia doua, iar partea ei pune cu cei
311. Iata de ce lam zis ca slujirea lor le fi de nici
folos.

Dar sa vedem acum certarea care urmeaza de alcl pe care
e bine s-o tinem ca pe 1nvatatura. Ne-o spune tot aici proorocul
leremia: dar, fala de ocara ce aduceti
Domnului 312. Stnt lucruri cu care falim pentru ca nu-s
vrednice sa laudam cu ele. de pilda, cind cineva se lauda ca
e bogat ca are atitea atitea bunatati, ca acests s-ar
trivi cuvintul proorocului mai bine cu fala ta.
Dar sa ascultam departe porunca data proorocului. Ea ne
5a ne falim sa ne 18udam cu intelepciunea proprie. Zice
Ietemia: S8 se laude cel intelept cu intelepciunea sa, sa nuse
IBude cel puternic cu puterea sa, nici cel bogat sa se laude c!l bo-
g6tia sa, ci de se lauda cineva, sa se laude numai cu aceea ca pricepe
cunoa$te ca sint 313, Dacli vrei' sa te Iauzi flirli
s6 se spuna de (ala ta, atunci fli-o cum a facut-o
ApostoIuI Mie sa fie a ma decit crucea Dom-
nostru Iisus Hristos, prin care Iumea este rastignita pentru mine
$1 eu pentru Iume 314. Sau, daca vrei Sa te cu ceva, flirli sa
'ti se spuna: de faIa t6, atunci ascuitli-l pe aceIa$i Sftnt
PaveI cum se lauda, tnvata de la el ce spune: Bucuros ma lau-
damai ales 'sIabitiunile mele ca sa 10cuiasca tn mine puterea
Hristos 3111. Asculta, deci, spune: cine ar putea zice ca el:
309 .. /.t. SU8. 1, 42.
310, Lc,I2, 42.
31 Lc. 12, 45-46.
312. 12, 13.
313. 9, 22-23
314. Gal. 6, 14.
31.5. 2 Cor. 12, 9.
CARTEA
ostene1i mai mult decit oricare altul, inchisori mai mult, M.tai pes-
te masura, la moarte adeseori, de la iudei de cinci ori am primit patru-
zeci de lovituri fara una, de trei ori am fost batut cu pietre, de trei
ori s-a sfarimat corabia cu mine ... 3141.
invatam ca chiar intre laude sint deosebiri, incit de unele
se cade sa ne fie putind lua aici de pilda Apostolului :
(Marirea lor e spre lor 317. aceasta pentru ca acolo unde ar
fi trebuit sa se se falesc !

Dar sa vedem ce semnificatie are (cbriul. de care aici pro-
orocul Ieremia: grait Domnul: mergi cumIpara un briu
de incinge peste mijlocul dar apa sa nu-l bagi. cum-
parat briul, dupa cuvintul Domnului l-,am incins peste coapsele mele.
'a fost cuvintul Domnului catre mine zis : Ia briul, pe
care l-ai cumparat sculindu-te, du-te la Eufra't acolo
crapatura unei stinci 318. Dupa mai multe zile proorocul s-a dus la Eu-
frat a gasit briul putrezit cu totul. Dupa aceea Domnul a spus aceste
cuvinte, care neajuta sa intelegem ce-a vrut sa ne invete prin pi1da
brlului : Precum este briul aproape de coapsele omului. am apro-
piat Eu de Mine casa lui Israel toata oasa zice DomnuI.
sa-Mi fie poporUl Meu, numele Meu, lauda Mea slava Mea, dar
ll-au ascultat 319.
proorocul tine locul lui Dumnezeu atunci cind incinge lm-
prejurulcoapselor s'ale briul de cum s-a legat Dumnezeu de
porul Sau: M-am apropiat Eu de acest popor, zice Domnul".
Poporul a devenit un fel de briu, cu care Dumnezeu s-a in-
cins imprejurul coapselor Sale. De ce '/ Sa citeasca cine poate pro-
orocul Iezedhiel sa vada cum e cu putinta ca sa-L cugetam pe Dum-
nezeu incit de sus pina jos la coapsele a,celui chip de
era foc de la coapsele chipului aceluia sus era ca argintul
sa caute sa inteleaga de ce partea din Dumnezeu care e jos este
de foc 320. Cred ca din coapse din foc izvorasc ele, caci
tot ,ce exista lume prin trebuie sa se puri,fice tot prin foc,
tot ce e nascut pe lume nu se daca nu-i pedepsit Dar,
316. 2 Cor. 11, 23-25.
317. 3, 19.
318. ler. 13, 1-4.
319. ler. 13, 11.
320. lez. 1, 27.
aCl\tIRI
ceea ce este deasupra coapselor, care e mai presus e ma-
terle care-i ca ch.ihlimbarul, foarte curat foarte pre1ios. Se spune,
C6 chihlimbarul e pretios J?i decit aurul. De aceea, tocmai
S6 un exemplu, aratind C6 Dumnezeu are Ull corp superior mai
pretios unul putin pretios. tocmai de aceea a prezentat Scriptura
pe Dumnezeu ca fiind din foc din chihlimbar : lumea celor
nascute, fiecare din e intr-o masur6 oarecare foc, ,dar acela!?i timp
este trup al lui Dumnezeu. Daca tindem spre progres spre
HHire, de!?i nu sintem chih1imbar, e cu putinta sa schimbam
urcind spre Dumnezeu odata trecuti prin foc, sa ajungem sa
fim chihlimbar, incorporindu-ne partea superioara a Dumnezeu.

De ce jurul coapselor briu de Ca sa arate ca
poporul este paza lui Dumnezeu. Caci, celor ce
doresc sa pe Dumnezeu, poporul prinde curaj, facindu-!?i parcadin
Dumnezeu un scut,!?i nu ingaduie seaduca
Dar daca intocmai ca proorocul care-!?i para-
se$te briul aruncindu-l, drept' pedeapsa, Eufrat, sa 'putrezeasca, tot
pacatosul departat de coapseleI> lui Dumnezeu lepadat fiind,
se ineacain Eufrat,. patria asirienilor; a
lui Israel, .unde sint babilonienii, acol0 321.
Cu toate ca sint atitea proorocul a fost trimisdin Iudeea
tocm,ai la Eufrat faca de lucru acol0 cu briu de sa-l
ocol0, Dar, oare, de ce tocm.ai de Pentru ca din pamint,
dupa ce a fost bine ingrijit, el e daracit, spalat, uscat bine tratat,
('6 S6 se poata face din el briu sau oarecare. La rindul
nostru, oamenii intram prin na!?tere ca $i briul)) Dum-
nezeu; ne luam inceputul tot din pamint, de multe
!ngrijiri ca sa, fim daraciti spalati spre a pierde astfel culoarea pamin-
tului. Caci intr-un fel e ,culoarea inului la cu totul altfel de-
ea dupa ce a fost tratata atit de culoare.a fireasca a inului
e negricioasa, dar dupa tratare foarte deschisa. Ceva asema-
nator se cu cei ce na!?tem pe pamint. La incepu-
turile noastre sintem cu totii 'negriCiO!?i ce prive$te credinta (poate
acesta-i intelesul cuvintului de la inceputul Cintarii Cintarilor negri-
cioasa sint, dar sint frumoasa 322) asemanam atunc'i suflete$te cu
321. 1,11 1ui sint cum s-a spus
pr'lm-a
322. C1nI 1, 4,
CAaTEA
etiopieni, ,dar dupa ce ne usca'm Ia soare ne facem mai
cum zice cuvintu1 Scripturii : cine se a'cum aIbita inflorHa 323.
tirziu sintem tesuti ca sa devenim briu aI Iui Dumnezeu ne in-
vrednicim sa fim Iegati de
Dumnezeu nu arunca, de parte, ca pe netrebnici. Primul
popor, intreaga casa a lui Iuda casa IsraeI e ,drept ca au fost
parasite pentru ca Dumnezeu Ie purta briu. IocuIIor Dum-
nezeu S-a inclns cu caci dupa ce parasit briul, eI mai
goI, ci tesut un alt briu. Acest briu e Biserica din
neamuri. Sa ea (membrii acestei Biserici) ca, d,aca Dumnezeu
crutat pe cei dintii, cu virtos nu va cruta nici pe cind
pacatui, daca se vrednica qe coapsele Iui Dumnezeu.
schimb, ceI ce se de Dofunu1 este un singur duh cu 324
Hristos Iisus, caruia se marirea puterea

De 1a cuvintele:
De aceea spune-Ie cuvintul acesta :
zice Domnul Dumnezeu,l luI Israel:
tot ulclorul se umple cu 325 ...
pina la
se vor umple och1i de lacrlml,
cacl turma Domnulul va tl dusa roble 326.

Ceea ce se proorocului s8 spuna din partea lui Dum-
nezeu, trebuie sa fie ceva de Daca raminem insa la intelesul
literal, atunci acest citat are un caracter vrednic de dumnezeire.
incit, cine nu asculta decit inteIesul literal, zice: aceste sint
prostie. zice omul firesc, caci omul firesc nu cele
ale Duhului lui Dumnezeu pentru el acestea sint nebunie 327.
ce zice cuvintul : spune catre poporacestea : zice Dom-
nu1 Dumnezeul Iui Israe] 328. Ceea ce zice Domnul Dumnezeul
323. C1nt 8, 5.
324. 1 Cor. 6, 17.
325. Ier. 13, 12 u,rm.
326. Ier. 13, 17.
327. 1 Cor. 2, 14. de
din exegeza lui Filon de Alexal1ldria. se vedea J. Danielou, Origene,
180 Ea Origen: 1 i 2
328. Ier. 13, 12.
aC1IIAI ...
f1e vrednic de ulciorul se umple cu ei. toti vor zice tie :
oare nu ca tot ulciorul se umple cu ?. Cei ce raspund
s-au oprH litera. zic : de mult ca tot ulciorul se umple cu
Dar ei nu zic adevarul. Pentru ca nu tot ulciorul se umple cu
Sint ulcioar,epline cu unWelE!mn sau cu alta. subsloanta lichida, iar unele
rilmin ohiar goale. ca mint cei oare zic ca tot ulciorul se ya umple
cu caci acest lucru est,eadevarat. Dar poporul zice ca raspuns :
oare !?tim ca ulciorul se va umple cu
Dupil putinta noastra,iata CUJll tilcuim acest text :
Daca ne gindim diferitele soiuri de la cele ce se spun des-
pre ele - prin urm,are despre ul60arele care s-au turnat aceste
vinuri - vedea ca este a,devara't ca tot ulciorul se va umple cu
Daca printre ulcioare este vreunul, pe care merita sa-l num'im bun.
acela va fi cu un. bun, pe masura bun!t!tii lui.Iar dac! alt
ulcior, comparatie cu primul - intrucit ele se pot compara pri-
vinta ca1it!tii 10r - este rau, acela fi, cu r!u, pe masura rau,
tatii lui.
Deci, ce gasi'm Scriptura despre ,feluritele soiuri de Despre
soiurile rele este scris: (iCaci via lor este din vita de vie a Sodomei
din Gomorei, strugurii 101' sinof struguri bobitele 10r
stntamare. Vinul 10r este venin de otrava pur-tatoare ,de as-
pida Iar despre soiurile bune. este scris: Paharul tau este adapin-
du-ma ca puternic 330 cheama pe la paharul ei
zicind: Veniti mincati din piinea mea beti din pe care eu
lam ,amestecat 331. Exista., a!?adar, un din Sodom,a pe care
t) amesteca Intelepciunea. zice iara!?i: Prietenul meu avea vie pe
coasta ,m!noasa 332, sadita de Dumnezeu, aleasa minunata, nu-
mita din Sorec. Mai este insa via egiptenilor, pe care love!?te
I>umnezeu, dupa cuvintul batut cu grindina via lor duzii Ior cu
piatra 333.
11
Presupunenl deci, ca acum, chip figurat, toti oamenii pot sa con
ii numesc ulcioare zic ca cel raueste ,cu din via
Sodomei, cu egiptean, cu vrajma!?ilor lui Israel. Iar
329. Deut. 32, 32-33.
330. Ps. 22, 6. Ou Oele cu
si'n't cu sintt IfM.
331. 91 5.
332. Is. 5, 1.
333. Ps, 77, 47.
'ROOROC\1LUI
401
omul nevlnovat Inalntat virtute este cu din vi<a Sorec,
despre care s-a scrls : Paharul tttu este adttpindu-mtt, ca un puternic 83',
omul nevinovat este cu pe care l-aamestecat inte-
lepciunea. putem presupune ctt se umplu cu ulcioarele, cin,d este
vorba de virtute pttcat. Dar ,acum trebuie sa vedem ce fel sint nu-
mite vin urmttri1e virtutii ale pacatului, adica pedepsele pentru pacat,
binecuvintarile fagaduintele pentru virtute. Despre aceasta scrie
Sfinta Scriptura : Ia cupa aceasta cu vinul urgiei Mele ,adapa din ea
toate neamurile, 'l,a care te trimite Eu, se zice la proorocul Ieremia,
apoi se adauga: ele vor bea, se vor vor innebuni vor
cadea 335. Proorocul aici, pedepsele neamestecat, pe care
il beau cei vrednici de pedeapsa neamesteca'ta. Sint unii care beau
pedeapsa amestecata. Caci : P,aharul este mina Domaului, cu
cur,at, bine-mirositor il trece de unul altul, dar drojdiile nu
s-au varsat, din ele vor bea toti pamintului
Daca vrei, acum, sa vezi vinul binecuvintarii, pe care-l beau cei
drepti, sa-ti fie de ajuns cuvintul 'Intelepciunii, care zice: Beti vinul,
pe care l-am amestecat Eu 337. Vezi ca la rindul Lui Mintuitorul urca
mare, gata 338 impodobit, unde
cu ucenicii Sai. Le-a dat un pahar cu despre care Scrlp-
tura nu spune ca era amestecat. Cac-i Iisus, ca sa inveseleasca pe ucenici,
le da neamestecat le zice : Luati beti, acesta este Singele Meu,
care se varsa pentru spre iertarea pacatelofl) 339. le zice:
Aceasta sa faceti intru pomenirea Mea 340. Amin zic voua ca nu
mai bea din aces't pahar ziua care bea cu nou
imparatia lui Dumnezeu 341. Vezi, dar, care este fagaduinta: Paharul
Legii celei Vezi unele pedepse, care sint ca un pahar cu nea-
mesteoat, iar altele sint ca un amestecat, incit pentru fiecare om
se prezinta proportia care sint amestecate faptele bune
rele. ,Intelege ,acum ca unii care traiesc la intimplare, fartt evlavie
334. Ps. 22, 6. Sa se observe grairoo ,alegorioa a lui Ongen, Omil. 14 (ed.
43, 25 43, 26) Omil. 6 (Klost. 5, 25, 30) etc.
335. ler. 32, 15-16.
336. Ps. 74, 9.
337. PlIde 9, 5.
338. Mc. 14, 15. OIigen <a se.nsul mOIlal ,al
in foi!iorul de sus al tre'buia folosit 4'1a-
sau - sa.u \Progres, spre a da s1l. intelegem Slau rldl
carea de ce;le 1p8.mlntle!itl, ,pentru c1l. aicl a,vem dea cu hrana cea ve:Jnlcll,
Imp1l.rlltl.a lui Dumn'ezeu.
339. 26, 26.
340. 26, 27.
341. 26, 28.
-
SCRIIRI
fl1r4 54 amin'te 1a beau neamestecat, ,despre care vor-
be$te citatuI din Ieremia. fara a se Iepada intregime de credinta,
fl1r4sl1 fie cu pactHo$i, sint insa nevrednici sa bea din paharuI Legii
ce1ei caci fac cind binele, cind raul bind data curat,
a1tadata de ,amestecatura, caci Dumnezeu 1-,a turnat dintr-unul
aJtuJI>.
Care sint, dar, ceIe doua pahare f Ca sint doua pahare reiese cIar
din cuvintul: varsat dintr-unul altul, insadrojdiile Iui nu s-au
342. 'Presupune ca paharul cu fapteIe taIe bune este intr-una din
miinile lui Dumnezeu.ln>draznesc 5a vrei, ca paharul cu faptele
ta1e bune este mina dreapta, iar paharul cu pacatele tale mina
stinga a lui Dumnezeu. Ci:tld va vremea sa fii pentru
cateIe tale, atunci - $i fapte bune - paharul este mina
Domnului cu ne,amestecat, de amestec l-a varsat din-
tr-unul altuI, din paharuI care este stinga Domnului cel din
dreaptaSa. Caci, ca unul ,care nu ai facut num,ai binele, nu poti be,a nu-
mai bunatatilor; fiindca ai facu't cite bine, nu bea
numai paharul pacatelor. De aceea, Dumnezeu 1-a varsat dintr-unul
altul.In proporti,a pacatelortale este facut $iamestecul de minie pe-
deapsa, a$a incit sa fie sau cu mai multaapa el, sau tare mai
amar. Caci, precum spuneam, dupa proportia pacatelor a faptelor bune
scade sau cre$te durerea din paharul miniei lui Dumnezeu, aceasta fa-
cindu-se .dupa cum se cuvine pentru fieoare pacat. Iar daca este cineva
bun drept, atunci zice : PaharuI mintuirii Iua numele'
nului chema 343. Deci, tot ulciorul va fi umplut cu 844 fie el bun,
fie rau, iar vinul fi turnat fiecare dupa calitateau1cioruIui, pe
masura celor numitiaici de prooroc ulcioare. Nu se aceste
ulcioare nici untdeIemn, nici ,aIt licMd, ,ci toate u1cioare1e trebuie sa fie
umplu,te cu

pentru ca erau multi pacato$i Ierusalim Iudeea pe vre-
mea IeremiiI, proorocul ,arata cu ce fel de ,fi umplute ulcioa-
rele, care pe pacato$i. vor zice : oare ca
ulciorul se umple cu 1)), iar tu sa 1e spui : A$a zice Domnul : Iata
umple de pe toti Iocuitorii tarii acesteia, pe regi, fiii lui
342. Lc. 21, 17.
343. Ps. 115, 4.
ler. 13, 12.
CAkTIA
403
Davtd, care stau pe scaunul lu1, pe preotiII 3411. Cel care pedepsl nu
cruta pe nimeni. ,Chiar daca cinev,a este numit <cproorocI> 8441, 'dar are
pacate, fi umplut cu amenintarilor sus pomenite. tot
cineva spune ca e <cpreot 347 aceasta are un tit1u superior
celui mireanului, aceasta nu 'inseamna ca daca are pacate, Dumnezeu
cruta de pedeapsa. Caci, cele ce sint scrise despre ceilalti evrei,
Apostolul zice ca s-au scris spre povatuirea noastra, care au ajuns
veacurilor 348. Deci, ,daca un preot - vorbesc 'de preotii
- sau unul dintre levitii care conduc poporul - vorbesc des-
prediaconi - va primi pedeapsa. sint bine-
cuvintari anume pentru preoti, pe care le vom cerceta cind, dupa ce
tilcui cuvintul acesta al proorocului, vom trece, cu ingaduinta Dum-
nezeu, cartea Numerilor 349, caci acol0 este vorba despre preoti.
Dumnezeu zice ca umple canile cu pina va imbata, atlt pe
preoti, cH pe prooroc pe iudei pe totilocuitorii Ierusalimului
ii va pe ei, pe barl:>a't pe fr,atele sau, pe parinti pe
10r. Iar acestea sa le intelegem felul urmator : pe cei drepti ii adu-
Dumnezeu, pe ii De aceea, cH timp oamenii nu
sc departeaza de Rasarit, Dumnezeu nu ii Cind, insa, au
ceput sa se departeze de Rasarit: cind au zis unul catre altul: Hai-
deti sa 'ne facem un un turn carui virf sa ajunga cer 350,
atunci Dumnezeu zice despre ei: Hatdeti sa ne pogorim sa le ames-
tecam limbile, ca sa nu se mai inteleaga unul cu altul.
tot pamintul 351. Iar poporul lui Israel, clt timp nu a facut pacate, a
putut sa ramina Iudeea. Dar cind a inceput sa pacatuiasca, a fost ras-
pindit toate partile, cum este acum toata lumea.
Intelege, deci, ca Iucru se petrece cu toti
Exista Biserica a celor intii nascuti, ceruri 352. Acolo este
Sionul, muntele cetatea Dumnezeu, Ierusalimu1 cel ceresc 353. Cei
fericiti vor fi a,dunati acolo, ,ca sa impreuna, pe cind vor
345. ler. 13, 12-13.
346. ler. 13, 13.
347. ler. 13, 13; ,se y,oo,ea 307 Ide Omilia 3.
348. 1 Cor. 10, 11 9, 10.
349. Ier. 13, 13-14. Am studiul introductiv, 1a omllH, c& ,ele au
fost prin 241-242. Cartea ca din <:ele <aU
mai tirzlu, dup& Origen aicl.
350. Pac. 11, 34.
351. Fac. 11,37.
352. 12, 13.
3fj3. 12, 28.
404
ICRIBRI ALBI.
mai avea de suferit pe deasupra pedeapsa dea nu putea fI unii cu al1ii.
$t1u c! unii regi surghiunesc intr-o insula indepartata pe cei pe care vor
sii-1 pedepseasca. Daca cineva s-a razvratit impotriva puterii lor, pe
acesta il pedepsesc prin suferintele pe care le impun alor sai. Pe
fel incit sotia este intr-un loc, un alt loc cela-
lalt alt loc. Regii facacest lucru ca cumva, in durerea ei, mama sa
se mingiie cu iar fratele cu fra1ele. Tot se petrec lucrurile cu
cei nedrepti. Trebuie sa mai mare amaraciune, tu pacatosule, pe
care Dumnezeu te-a zidit, pentru ca, luind invatatura, sa poti fi mintuit.
cumtu sau sluga numai din capriciul 'de
pedepsi, ci ca prin durerea pedepsei sa-i intorci pe calea cea buna,
iDumnezeu ii <Invata prin dureri suferinte pe cei ce, prin ratiune,
nu se intorc nu se vindeca. Caci, Dumnezeu ne da suferinta spre inva-
dupa cuvintul biciul cu durerea Ieru'sa
354. Deci, pentru a spori durerea care pe oameni, cei
pedepsiti sint despartiti, ca sa laolalta, caci taria durerii ar sca-
dea, daca ei s-ar mingiia unul pe 'altul.

Daca ar fi sa mai adaug inca pricina, pentru care cei rai sint im-
zice urmatoarele : cind cei rai sint impreuna, ei se gin-
desc decit la rele astfel sporesc raul. Tot Ia$a cei buni, cind sint im-
preuna, se gindesc la bine. Intentia de a face raul se pierde
cei rai sint dar putere cind sint mai mu1ti
meni rai impreuna. ne aceea, Dumnezeu ca cei rai sa fie
lmpreuna. Poate face din purtarea de grija pentru ei, ca rautlifile
10r, 10c sa sporeasca, sa se sa dispara.
se versetul: zdrobi pe unii de pe parinti
pe fii, zice Domnul. cruta milui, nicI nu-Mi va fi
rnila sa-i pierd) 355. Dealtfel, de asemenea spuse se folosesc ereticii aiunci
ctnd zic : vezi cum este Ziditorul vostru 'l Dumnezeul tuturor proorociIor
cste stare sa zica : Nu-i cruta nu-Mi fi mila de pieirea lor
Cum poate sa fie a'cesta un Dumnezeu bun '?
354. Ier. 6, 8. se vedlea lucrarea Hal Koch, et paideUfsis, LeLp-
Zig, 1932.
355. /er. 13, 14. Origen YICl-
lentin. Se cii respingea cu totul Vedhiul Testament. Mai pe llarg, cind
vom vorbi despre orhon KeIsou. se vedea Nautin, SludiuI
ductIv, 165 Marcion D.u!I1iI1eoouJl e
cum se Origen ,adoi.
CARTIA
405
V
Dar dac! lu!m pHdd pe un 'dregdtor de stat, care nu se poate opri
la un particular, ci are vedere binele public, atunci U$Or se poate inte-
lege de ce Dumnezeu pe unul singur ca sa crute pe cei multi.
Tot ,a$a putem lua exemplul medicului care taie un madu1ar bolnav,
ca sa crute tot trupu1.
Sd luam cazul unui judecator pus sa restabileasca pa,cea care a
fost tulburata. La acest judecator care lucreaza interesul poporului e
adus uciga$, frumos la infati$are, incit face placere sa te la e1.
Mama acuzatului v,ine la judecator vorbe pline de jale, rugindu-l sa-i
tie mi1a batrInetele ei. Sotia acelui om nemernic il ea
sa 'aiba miIa, iar vor cere ei lacrimi acela$i lucru. Intr-o ast-
fel de imprejurare care este interesul comunitatii ? Sa se induplece ju-
decatorul sa-l miluiasca pe uciga$ sau Dar daca odata uci-
ga$ul se intoarce iara$i crimele ? 'Pede alta parte, ,daca uciga$ul
fi miluit, va fi osindit la moarte, comunit,atea fi cea avan:ta-
jata. Tot Dumnezeu, daca ar cruta pe un pacatos, fiindu-i mild de
el, I-ar pedepsi din m,are milostenie, atunci cine ar fi 1m-
pins spre rele? Caci om rau, care numai de frica pedepsei inceteaz!
de a mai face rele, oare nu fi indemnat la pacat nu va fi mai rdu
daca Dumnezeu i-ar arata prea multa mila ? Acela$i lucru se inti'mpla
biserici. persoana a pacatuH, iar dupa p.acat, a cerut sa fie reprimHd
ob$tea credincio$ilor Sfinta Cuminecatura. Daca este primita prea
degraba, ob$tea credincio$ilor va fi indemnata spre rele pacatele celor-
vor fi mai mari. Dar daca judecatorul, din chibzuiala, pentru
i-ar fi miHi de pacatos sau ar <fi el neomenos, din
de grija, atit pentru individ, mai seama pentru ob$te,
paguba care ar urma din primirea la imparta$anie d,in iertarea plicato-
sului .aceluia, este lucru firesc sa-l indeparteze pe pacatos pentru ca s!
mintuiasca multimea credincio$ilor.
Tot a$a $imedicul, daca nu taie ce este de taiat cauterizeazli
ce este de cauterizat, gindindu-se bolnavul Ya trebui sa aibd dureri
dupa astfel ,de operatii, el face boala sa progreseze sa se agraveze.
Daca, dimpotriva,medicul procedeaza cu mai multa Indrazneala la am
putare sau la cauterizare, atunci, prin a$a-zisa lipsa de mila prin apa-
renta nemilostivire, salveaza viata celui amputat sau ,cauterizat.
a$a face Dumnezeu, care poarta grija numai de singur om, ci (l()
intreaga lume. Mai mult, raspunde (Ic s(' j)t'Lr('('C cer Pf'
mtnt, sc la fn!nsul
8CRIBRI AL!SB
vietuitoarelor. Pe cit este cu putinta, la folosul omului sin-
guratic, desigur, nu este spre paguba de cea
f05t foCul cel 356, iat& dece s-a gatit 367, iata
de ce exista intunericul cel mai ,dinafara 358. De toate acestea nu-i ne-
voie attt pentru a pedepsi pe cel vinov,at, ci't ales Ipentrua promova
binele intregii comunitati.
lar daca vrei sa iei Scriptura drept marturie ca sint pedep-
siti spre a fi altora tle invatatura, chi,ar cind nu mai era
nadejde de scapare, ascu1ta ce zice Solomon Pilde: pe cel
fara de minte va ,deveni mai intelept 359. nu zice ca cel 10vit fi
mai intelept m,ai 'cum,inte, ci zice ca cel nebun se va schimba din ne-
bunia sa intelepciune prin faptul ca Dumnezeu i-a trimis lui sau altuia
boala. Deci, ca sa ne facem vrednici de mintuire, este interesul nos-
tru sa tragem invatatura din pedeapsa laltora. Caci, precum lui
Israel a ajutat la mintuirea neamurilor 360, tO't pedeapsa altora ajuta
la mintuirea noastra. De aceea Dumnezeu, fiind bun, zice: nu-i cruta
nu-Mi fi mila de ei ca'derea lor 361.
VII
Dupa ce am tilcuit acest inceput de capitol, sa vedem ce ne invata
restul capitolului : Ascultati luati urechi1e voastre nu va min-
dritj, DomnuI a vorbit: dati slava Domnului Dumnezeului v05tru
rnai inainte de a se lasa tntunericul mai inainteca picioarele voastre
se impiedice de munti intuneco;;i. veti lumina, dar
va preface umbra mortii, pref,ace negura a,dinca. d,aca nu
ascuHati, sufletuI meu plinge locuri tainice mindria voastra ochii
mei vor varsa Iacrrmi, pentru ca turma DomnuIui a fost 362. Pro-
orocul vrea ca totodata sa auzim sa luam urechi, neajungindu-i nu-
mai unuI din cele doua cuvinte. J.ar apoi, dupace am ascuItat ,luat
356. 25, 41.
351. 18, 8.
358. 8, 12. Despre interventi'a salvatolare a anedicului, Origen
aIte locuri. De pilda, ler. XIV, 1 (Klosterrn,ann, 106), unde pare a cit,a chial
dl'n IpOC"I1ate.
359. 25.
360. Rom. li1, 1'1.
361. ler. 13, 14.
362. ler. 13, 15--11. Amt,ndoua v'CI'bele a lUlI'echl le
tIlnlrn tratatul Despre rugdciune, cap. 21, 6.
OMILII LA CARTEA PROOROCULUI IEREMIA
407
urechi, ne porunce!?te: s6 nu mindri inv,a\a ,ce trebuie s6
facem. Ce anume inseamna sa ascultam ce vrea sa spuna ce
este sa Iuam urechi, iputem intelege 'din chiar cuvintele intrebuin-
tate. Iu,a uredhi tnseamna a primi cu urechiIe a asculta.
cu primul cuvint, oare nu inseamna a primi minte? de-
oarece dintre cuvintele Scripturii, unele sint nespus de tainice,altele
sint de nemijlocit folos celor care le in\eleg, cred asculta este
Intrebuintat pentru cuvintele tainice ale Scripturii, iar pentru cele
care pot fi intrebuintate fara tilcuire de cel ce le aude, este intrebuin-
tat cuvintul a lua urechi.
Decl, acum, daca cercetam Intreag,a Scriptura, vom zice ca ca-
matari intelepti: 363 pe aceasta s-o ascultati, pe cealalta s-o 'luati
urechi. dupa ce am ascultat am luat urechi, ne :
$1 nu mindri 864, caoi tot cel ce se pe s'ine, smerit 365.
Mintuitorul, ctnd zice: tnvatati-va de Mine, ca sint blind smerit
cu inima veti afla odihna sufletelor voastre 366, ne invata sa nu ne
mtndrim, caci impreuna cu celelalte paoate acesta se
foarte des la Uneori ne mindrim nici un temei, pentru 'lucruri
pentru care n-ar trebui sa ne mindrim de fel; ne mindrim cu mai
bun temei. Dar chiar daca avem motiv sa ne mindrim, nu-i lucru
sanatos.

Acum fi limpede ceea ce vreau sa spun. Exista persoane, care se
mindresc c6 de mari dreg6'tori ,ai lumii sau de conducatori de
poare : mtndrindu-se cu un lucru in,diferent, care nu depinde de vointa
nu au nici un temei sa se mindreasca cu ceva. Altii se
mindresc ca au putere de viata de moarte asupra oamenilor ca au
primit avantaj ,de a putea scurta pe altii de cap. :Slava este
spre ru!?inea 867. A1tii se mindresc cu avu\ia dar nu cu cea ade-
varata, ci cu cea paminteasca. Altii mindresc ca au, de piIda, casa
frumoasa intinse. Nimic din toate acestea nu au importanta,
nici nu sint vrednice sa ne mIndrim cu ele. temei de mindrie ar fi
cind cineva se ca este intelept, ca nu s-a 'atins de placeri tru-
pe!;irti ,de peste 10 ani sau chiar din copiIarie cind cineva se lau,da'
363. Un citat pe care Origen il crede din Scriptura, dJar nu este de acalo.
364. Ier. 13, 15.
365. Lc. 14, 11 ; ,18, 14.
366. 1'1, 29.
367. 3, 19.
408
ICRIBRI ALBlI
c6 purt,at lanturi 388, pentru Hristos. Acestea, hai S6 zicem C6 sint
temeiuri care ne-ar face sa credem ca cineva se pe drept
cuvtnt.
Dar, pe buna. dreptate, nici cu acestea llU trebuie sa ne mindtim.
PaveI avea temeiuri sa se mindreasca pentru vedeniiIe sale 369, pentru
ariit4'rile sale 370, pentru minuni1e semneIe saIe 871, pentru nevointeIe
cu care s-a luptat Hristos, pentru biseri,ci1e pe care le..,a intemeiat din
rtvna sa de a intemeia biserici acolo unde Hr,istos nu fusese numit 372.
Acestea toate i-ar fi fost destule temeiuri de mindrie, daca ar fi fost
vorba de oarecari temeiuri. Dar, fiindca este primejdios sa mindrim
chiar cu astfeI de temeiuri, preabunuI ,Parinte, care ,dat IPavel
aratari, mai dat, - ca pe harisma speciala -, un
ger satanei, ca sa-l bata peste obraz, ca sa nu se trufeasca)) 373. pen-
tru aceasta de trei ori rugat pe Domnul sa departeze de la eI pe
gerul satanei, ceI dat din purtarea de grija a Dumnezeu, ca sa
se trufeasc6. ra,spuns Domnul lui Pavel - caci vrednic era Pavel
de raspunsul' - este de ajuns harul Meu, caci puterea
Mea se neputinte 374. nu trebuie sa ne mindrim
cu nimic, caci dupa mindrie vine caderea, precum zice: Inaintea darI-
marii mintea omuIui se ina}ta inaintea ridicarii lui, mintea se sme-
375.

Acesta este intelesul cuvintelor: Auziti urechi, nu fiti
mtndri, Domnul 376. Sa vedem acum ce ne mai
56 facem. Caci zice : Dati slava Domnului Dumnezeului nostru,
nu se lovesc picioarele voastre de muntii
veti lumina 377. Dumnezeu vrea ca cel ce-I da slava sa
dea clt este lumina, caci slava lui Dumnezeu poate fi vestita cind se
Insereazii se face intuneric. Dar cind se insereaza cind nu este
serare Lucrati este lumina cu 378, adica sa lucram avem
368. Eles. 3, 11.
369. 2 Cor. 12, 1.
370. 16, 19.
371. Rom. 15, 19; 2 Cor. ,10, 12.
372. Rom. 15, 10.
373. 2 Cor. 2, ,17.
374. 2 Cor. 12, 7-41.
375. Pilde 18, 12.
376. Ier. 13, 15.
317. Ier. 13, 16.
378. In. 9, 4.
OMIL11 C:ARTIA
400
pe cel ce zlce : <cEu sint Lumina lumii 8111. at timp 'tine
aceastA lum1n4, dA s1avIl Dumnezeu. Dar sIl !,'tii cIl poa'te s4 se inse-
reze nu tntunericul, c1 dIl slava lui Dumnezeu inainte de a
se tntuneca.
Poate vom intelege cele spuse cu ajutorul cuvint din
ghelie, spus de Mintuitorul care suna Lucrati este ;
caci noaptea, cind nimeni poate sa lucreze 380. Domnul a
eici veacul de acum. Am zis cIlci $tiu ca alte 10curi
inseamna altceva. Deci, a numit zi, veacul acesta,
iara lntuneric sfir!,'itul acesteia ca urmare a pedepsei.
CIlci proorocul Amos zice: 'de cei ce doresc sa vada
! Ea este intuneric, lumina 381. Daca sa $tii ce Idurere urmeazIl
sa se intinda peste eproape intreg neamul omenesc dupIl s'fir$itul lumii,
drept pedeapsa pentru pacatele atunci ca clipa aceea
atmosfera se intuneoa nimeni mai putea preamIlri pe
nezeu. dreptilor le-a poruncit Cuvintul Dumnezeu : Mergi poporul
Meu, camIlruta ta, inchide dupa tine, ascunde-te putine clipe,
cind minia fi 382.
Ia aminte, dar, d'aca poti intelege ce inseamna cuvintele ccciteva
clipe, cit de putin. Ce anume inseamna pentru Dumnezeu,
pentru om. Trebuie sa vedem ce estemare sau ce este mic pentru fie-
care. ca oantitate poate sa fiemica pentru unul, schimb
pentru celalalt sa fie mare. Aceea!,'i de hrana este mica pentru
animal mare, dar este mare pentru animal mic. Tot a$a, canti-
tate dehrana, mica pentru om, este mare pentru alta viet,ate. Ceea
ce este putin pentru toata firea, este prea mult pentru un prunc.
Astfel, intregul timp ,al unei omene!,'ti, fie ea oriclt de lungIl, este
foarte scurt fata de toata vremea veacului de ,acum. Tota$a,ceea ce
pentru Dumnezeu este putin, pentru este mult, ,pentru este
veac, ceea ce la Dumnezeu este clipa. Deci, daca s-a zis: <cDu-te
porul Meu, cam,ar,a ta, inchide dupa tine a$teaptIl citeva
clipe, va fi trecut minia, deducem, dar, ca acele putine se
379. In. 8. 12.
380. 9, 4. C,d cum zice ; iJ>c zi.U'd
Rom. 13, ,12.
381. Amos .5. 18.
382. ls. 26, 20.
ORIQIN,
rcfer! Cel ce d! porunca, cel ce acele
tine pentru Dumnezeu, slnt multe pentru C!ci, dac! tre-
bule s! intre c!m!rile lor va trece mtnia Dumnezeu, iar
altora li se iart! pacatele, numai veacul de acum, dar nicI
cel viitor 383, e limpede ca ,acele clipe se lntind aHt clt am spus eu.

A$adar, datt slavd nomnului Dumnezeului vostru Dar cum sl
dau slava Domnului Dumnezeului tl!.u Desigur, sunetul cuvin-
telor caut eu sl!. dau s}.av! Domnului Dumnezeului nostru. pe
Du,mnezeu prin cump!tare, dreptate, binefacere. Dl!. slavl!.
Dumnezeu barb!tie rabdare; d! slava Dumnezeu prin facere
de bine, sfintenie celelalte virtuti. Daca acesta este adeva-
dac! numai felul acesta omul pe Dumnezeu, sa
credeti cl!. hulesc cind sustin contrariul, ca adica omul poate necinsti
pe Dumnezeu. Aduc marturie Scriptur,a: cel cumpatat pe Dum-
nezeu, cel neinfrinat il caci, intocmai ca Nabucodonosor,
cel netnfrtnat s'tricatemplul Ju:i Dumnezeu 386, caci calcarea legH)
11 pe Dumnezeu 388, cum zice chiar Apostolul
pac!tosul pe Dumnezeu, $i prin nimic se pune discutie
purtarea de a Dumnezeu, dec1t s-ajungi rautatea omene'asca
s! te de existenta Proniei rautatea
atunci va mai fi pentru tine pricin! de indoiall!.. Cei ce se
Indoiesc de Pronie, rastoarna lucrurile cu susul jos atunci cind zic :
de ce exista at}tia desfrinati atitia malahieni, pentru ce sint atitia atei
$1 necredincio$i Or, cei care au hulit impotriva Proniei care au facut
sminteli impotriva Dumnezeu hule impotriva Duhului Sflnt a
Ziditorului lumii, sint tocmai adevar, dau slava
Dumnezeu, dar altii, care prin paca'tele lor fac cele potrivnice slavei,
dau slava numnezeu.

Dati slava Dumnezeului vostru ce intune-
ricul, ce nu se lovesc picioarele voaslre de munti intunecO$i 387.
383. 12, 32.
384. ler. 13, 16.
385. 1 Cor. 3, 17.
386. Rom. 2, 23.
387. ler. 13, 16.
'ROOROCULUI
Stnt muntI fntuneco,i ,1 munti lumino$i ; dar tntructt muntI, ,1 unii
,1 stnt marl. lumino$i s1nt ingerii lui Dumnezeu, sfintii, proo-
rocii, Moise robul Domnului 388, lui Iisus Hristos. ace,tia
sint munti lu,mino,i cred ca despre zice psalmi: Temelii1e Lui
muntii cei sfinti 389. Sint ,i munti intuneco,i, muntii Cine sInt
ace$tia Stnt cei ce rMica trufi,a tmpotriv,a cunoa,terii de Dumnezeu 318.
Diavolul este munte conducatorii veaculuI de acum, care
stnt pieritori 391, sint munti intuneco,i. diavolul cel mic, lunatic, era
tot munte intunecos, de aceea a zis: Veti zice muntelui
acestuia ... 392, oaci, f'acindu-se cercetare despre lunatic, apostolii ziceau :
(Ide ce n-am putut sa-l scoatem ? 393, Mintuitorul le-a raspuns:
daca avea credinta cit un graunte de mU$tar, zice ,muntelui aces-
tuia ,(,desprecare discutati) muta-te de alcl dincolo se va muta 394. ;
muta-te de aici, 'adica din dincol0, adica 1a locul care, este pro-
priu.
A$adar, cei ce se lovesc, nu se lovesc de muntii lumino$i. ci de mun-
tii intuneco,i, cind umbla cu diavolii cu ingerii lor, care devin un fel
de munti intuneco,i. De a spus proorocul: veti a,tepta
11lmina 395. Se poate face legatura intre cuvintele : da.ti slava lui Dum-
nezeu ,i veti a,tepta lumina. Daca veti da Domnului Dum-
nezeului vostru pina nu vine tntunericul nu se lovesc picioarele voas-
tre de muntii intuneco$i. e 1impede ca veti lumina)), chiar
daca se intuneca. Lumina voastra va urma. zice -
nu ,tiu daca tilcuirea e buna, - ca cei ce se impiedica de muntii
tii lumina milostivirii, zabovind linga muntii intuneco,i.
se pare ca acesta este intelesul cuvintelor: a$tepta
lumina. Dar, sa mergem pe muntii cei Sntuneco$i, sli vedem este
acol0 Acolo este umbra mortii 396. Unde stnt muntii cei lntuneto$l,
acolo este umbra mortii, produsa chiar de acei munti. pre-
face negura adinca 397.
388. Num. 12,7.
389. Ps. 86, 1.
390. 1 Cor. 10, 5 i Se ca aci OrIigen
exprima, 'wtu1'OIJ'1a, vedea .$1 1111 ePerd
391. 1 Gor. 2, 6.
392. 17, 20.
393. 17, 19.
394. 17,20.
395. Ier. 13, 16.
396. Ier. 13, '16.
397. ler. 13, 17.
412


Iar asculta.ti taina, suHetul plinge voas-
tr! din pricina ca veti robien 398. Dintre cei ce asculta, as-
ln taina, ceila1ti asculta taina, de!?i ace!?tia Deci,
tnseamna a asculta taina? Este tot una cu wPropovaduim inte-
lepciunea lui Dumnezeu taina, pe ceaascunsa, pe care Dumnezeu mai
fnainte de veci ,a rinduit-o spre marirea noastra 399. iara!?i, zice alt
)oc: Cele mai multe 1ucruri ale Dumnezeu sintascunse 400. Cind
ascult Legea, pot s-o ascult ifie taina, fie 1itera. Iudeul asculta 1egea
litera. De aceela, se taie imprejur chip vazut, caci nu !?tie ca nu cel
se 'arata pe dinafara esteiudeu, nici ceea ce se ,arata pe dinafara
trup este ,taiere imprejur 401. Cine asculta taina legea taierii imprejur,
fi taiat imprejur taina. Cine asculta tai,na cele rinduite cu pr.i-
vire la .se ospata din Hristos, caci : nostru Hris-
tos s-,a jertfit 402. cum este Cuvintului aflind ca este :
(IAdevarata mincare 403, se din caci a ascuItat taina
cuvintele despre P>a!?te.
'In timp, iudeul a pe :Domnul Iisus este
vinovat de ,uciderea fiindca ascultat de Lege de prooroci in
taina. Daca despre azime sa intelegi, fie sensul tainic, fie pe
ce1 literal poruncii. femeile, careframintati azimele 1e
pr!znuiti, - caci Pa!?tile sint ,aproape - le praznuiti trupe!?te, sa
oascultati porunca urmatoare: IIDaca veti asculta suf1etul
vostru p1inge Unele femei care n-au ascultat ce proorocul
despre Sabat, inteleg acest lucru superficial, fara sa-i intele-
sul tainic. Ele se spala ziua simbetei, ci se intorc inapoila stihiile
s)abe, 405, ca cum Hristos n-ar venit nu ne-ar fi facut
invatindu-ne sa trecem de la stihiile Legii
Evangheliei.
De aceea, sa luam aminte nu cumVla, cind citim Legea Proorocii,
sa clidem sub osind,a proorociei care zice: daca ascultati taina,
sufletul vostru plinge din pricina ca veti fi robie 406.
398. ler. 13, 11.
399. 1 COl. 2, 1.
400. S1,r. 16, 21.
401. Rom. 2, 28.
402. 1 Cor. 5, 7.
403. 6, 55. (:) (Omil.ler. 2, Klos-
LermlllMl, 72,13-14).
404. [er. 13, 16.
405. Gal. 4, 9.
406. ler. 13, 17.
OMILII LA PROOROCULUI
413
femeilor, care cu toate tineti postul evreiesc,' fiindca nu inteles ca
ziua curatirii 407 1ncepe dupa ce va Iisus Hristos, dovediti ca nu
prins intelesul tainic al curatiei, ci numai pe cel de supIafata. Caci
intelesul tainic al curatirii este : ,(<Dumnezeu a rinduit jertfa de
pe Jisus, ,pentru pacatele noastre 408. 'mai mu1t: este pen-
tru pacatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre ci pentru
lumii intregi 409. Daca citim pildele evanghelice unor ascultatori
nepregatiti, aceia nu inteleg tilcul ascuns. insa, ascultatorul este
apostol sau este dintre cei ce intra 1n casa 410 lui Iisus, se apropie de
n intreaba despre nelamuririle cu privire 'la aces'te pilde, lisus le
ascultatorii prind atunci sensul lor ascuns, pentru ca sufle-
lor sa nu plinga, caci sufletul celui ce nu ,asculta intele'sul
plinge.
Este de mirare ca proorocul nu zice : daca nu veti intelege cele tai-
nice plinge, ci zice : Sufletul vostru va plinge. Exista un plins care
este numai al sufletului, cil1id el este trist. Poate ca Mintuitorul despre
acest plins ne invata, cind zice : Acolo va plingere 411, precum cind
zice : Vrai voua, care rideti acum, ca va veti jeli veti p1inge 412.
tuitorul tot despre acel plins, cu oare ne amen:inta proorocul,
prin cuvintele: Daca nu veti cele ,ascunse, sufletul vostru va
plinge din pricina ca veti fi asupriti ochii vor varsa lacrimi, caci
turm,a Domnului va fi zdrobita 413. Daca se cineva la soarta de
acum a evreilor aseamana cu cea din vechime, va vedea ce fel
a fost zdrobita turma Domnului. Evreii, e adevarat, au fost turma Dom-
nului deoarece au fost gasiti nevrednici, Cuvintul s-a catre nea-
muri daca aceasta turma a Domnului a fost zdrobita, atunci
maslinul salbatic altoit impotriva firii pe maslinul cel bun 415
maslinul cel bun sint parintii), nu va trebui oare sa ne temem mai tare
ca V1a fi zdrobita aceasta turma a Domnului 'j Caci, va fi zdrobita cindva
ea dupa S'pusele Mintuitorului anume 'atunci cind: din pricina
multirii faradelegilor, dragostea multora se va raci 416. Despre cine este
vorba 'j Oare, nu s-a spus cuvintul Iacesta despre care sint
numai cu nu'mele,ca se v,a raci dragostea multora ? Despre cine zice
407. Lev. 215, 9. voroo de iom Kippur, ziua impacarii, care se cu post.
408. Rom. 3, 25.
409. 1 2, 2.
410. 13, 30.
411. 8, 12.
412. Lc. 6, 23.
413. lel. 13, 17.
414. Fapte 13, 40.
415. Rom. 1,1, 17.
416. 24, 11.
4.4 ICRIIRI
IIClnd veni OmuluI g6si o.are credintl1 pe p6mtnt t17.
Oare, nu despre se zice acest lucru De aceea, sl1 lul1m aminte
811 facem ,to.t ce putem, ca, pe ce trece, turma aceasta a Do.m-
nului 511 se facl1 mai bun6 s6n6toas6, s6 se tamaduiasc6 astfel
se depl1rteze de la zdro.birea, ca s6 fim Hristo.s Iisus,
cAruia este ml1rirea puterea veci.

De 1a cuvinte1e:
de mlne mama ...
pina
B1estemat e omul. care pune nadejdea om
se sprijlnl pe puterea bratului

Cei care fericesc pe pro.o.ro.ci se roagl1 s6 aiba parte cu ei, sa invete
din cuvintele pro.o.ro.cilo.r vietii 1o.r ,deo.sebite Intr-adevar, cerce-
t!nd, ei se vor co.nvinge ca dac6 trai ,dupa dupa
care au tr6it pro.o.ro.cii, o.ricH le-ar fi de greu s6 imite vI'ata lo.r viata
proo.ro.ciIo.r, preg6ti o.dihna ferIcire impreuna cu ei. Din multe
lo.curi ale Scripturii se desprinde alese ale pro.o.ro.cilo.r :
bertatea cu care vo.rbeau, puterea Io.r, trezvia lo.r, vegherea nu se
fngrijo.rau de pro.pria libertate cind ajungeau primejdii, numaI sa
po.atl1 mustra, s6 intoarce pro.po.va.duirea cu indrazneala a cu-
v!ntului 418 mustrare.a chiar daca cei mustrati erau
oameni de cea m
l
8re vaza. peste Scriptura.,putem vedea
aceasta, sa. cerceta.m cum reiese acest lucru ,din citirea de asIa.zi. Pe multi
i'a Imustrat pro.oro.cuI multo.ra 1e-a grait ca.ci eI s-a nascut, vre-
mea cind po.po.ruI se intinase pacat, dupa cum reiese din f.aptul ca
robla babilo.nic6 a avut lo.c pe vremea Iui Ieremia. spunea vo.rbe aspre,
pentru cl1 a mustrat pe multi era judecat de 'muIti pentru asprimea, cu
care le graia.
11
Mai intii s6 vedem d,ac6 din cuvintuI acestui pro.o.ro.c putem o.bserva
de la inceput vigo.area, libertatea, indrazneala puterea, caracteristice
pro.o.ro.cilo.r. vom trece la inteIesul spiritual.
417. Lc. 18, 8. se ved,e.a
418. PapIe 4, 29.
OMIt.LI LA

cc de mlne, n4scut ca fiu un om de cearta. de
pricin! pentru toat! '19. ma.ma de ce n4scut ca pe un om de
pentru toti citi sint tar!, un om tagaduH de toti cei de pe
mint Ca Isaia ca toti ceilalti prooroci, proorocul nostru trebuia
sl\ mustre, s! invete poporul sa-l intoarca. Trebuia, deci, proorocul
nostru sa Idiscute, sa mustre, sa judece intr-o vreme putea fi el
judecat ,ca un pacatos, cind mustr'a pacatele poporului. tre-
buie sa spunem, ci'te rele n-au facut cei proorocilor ?Pe
unul ucis cu pietre, pe altul tai,at cu fierastraul, pe altul l-au
ucis lntre biserica altar 420. Pe Ieremia, care-i mustra cu asprime, l-au
aruncat intr-o groapa cu noroi 421. Dar, mai presus de toti, chiar
tuitorului nos1tru I-au facut ceea ceau facult tuturor proorocilor, numai
ca a patimit acele defaimari mai bine, fiindca era Domnul proorocilor :
a fost biciult, rastignit Iparasit de iudei 422, 'mai bine-zis de
tl\torii iudeilor de conducatorii popor,ului, pentru ca le-a zis:
voua, carturari farisei fatarnici ... 423. a motivat fiecare din acest
voua, prin faptele 10r. Deci, daca rlvnim
fericirea proorocilor, s! facem faptele lor, incit vorbind impotrlva
multora judecati sa putem zice: c<Vai dc
mine, mama, ca nascut sa fiu om de cearta de pricin! pentru
lumeaIJ 424.

Citatul acesta este mai profetic, daca-l raportam MtntuitoruI.
Caci, daca admitem ca proorocul zice acestea despre sine atunct
nu spune adevarul, ci poate se exprim! cuvinte mai inflorite. el
fost om de cearta tot pamintul. Dac!, insa, la Mintuitorul ,1
f10mnul nostru, mai cu seama faptul ca venit spre judecatlilI
ca zice : ca sa indreptt1tit intru cuvintele Tale sa cInd
vei judec.a Tu 246, imi dau seama ca Mintuitorul Domnul este Cel care
sta 1a judecata, fa1a Tata1ui, impreuna cu cu toti oamenii.
419. Ier. 15, 10.
420. 23, 3-4.
421. Ier. 45, 63.
422. 20, 18-19.
423. 23, 13.
424. Ier. 115, 10.
425. ln. 9, 39.
426. Ps. 50, 5. o.men es<: , Logosul s!m'tIe "6! Me
.. Id,UJP! Slustln'ee (Padagogul,
46). sc vcd'E.'B Omil. ler. 3, stlI leglItur! oolnvAtlItura
'tI lu,j Orlgen.
418
ICR.IIRI
dupli cum $tim ca se va fa,ce judecata tuturor oameniloT, ca
sa apere adevarul, iar nu sli judece.
de mine, mama, ca m-ai nascut ca sa fiu de cearta de pri-
cina pe tot pamintul ! Un prooroc nu putea zice despre sine tot
ml:ntul. Eu cunosc uneIe persoane, care iubesc pe DomnuI Mintuitorul
nostru care nu numai ca 11 iubesc, ci au pentru adevar,a't dra-
goste curata. Aoeste persoane sustin ca nu se refera la Mintuito-
rul, ca acest cuvint nu este potrivit cu Fiul lui Dumnezeu. Trebuie sa do-
vedim ca aceste cuvinte: de mama nu sint nepotrivite cu
Fiul 'lui Du'mnezeu '/ Dar ce sint cuvintele Intristat este sufle,tul Meu
la moarte 427 S-a tulburat sufletul Meu '/ 428. De aceea, printre
cuvintele Slpouse de Domnul prooroci, oare nu ,avem aici acela$i inteles:
Vai de mine, 'mama, ca m-ai nascut oa sa fiu de cearta de pricina
pentru tot pamintul '/ Oare, nu ca atunci cind a cules agurida, 10c
de strugurI dulci, zicind : suflete, ca. a pierit cel cucernic tara,
nu-i printre oameni un drept pe pamint '/ 429. Cine zice ca : Vai mie,
,am cules ciorohinI loc de struguri 430. Oare proorocul este cel ce
cules culege '/ Dar, oare ,are proorocul '/ Nimanui nu-i este dat
sa a,dune $i adune totul - ceea este pe ogor ceea ce a fost smuls
-, .decit num,ai Mintuitorului nostru Iisus Hris1:os.
fiindca multe sint scaderile p'rintre pagini, dar printre
care uneori numai cu numele f,acem parte din Biserica, plinge se jele$te
Iisus pentru pacatele noastre, zicind : Vai ca sint ca un care
loc de cIorchini goi ! 431. De aceea, fiecare din se
cerceteze pe sine : oare este el un spic ? Va gasi oare Fiul lui Dumnezeu
ceva de cules sau de secerat e11 Vom afla ca unii sintem spice scutu-
rate de Vlnt; chiar daca mai avem citeva boabe, ele sint tare putine,
doua sau trei.pacateIe, schimb, sint multe. A$adar, vazind acele
biserici oare zic ca sint adevarate, dar sint pline de zice :
mie, am strins vremea agur,ioda cule-
sului)) 432. Stapinul a venit vie sa caute rod, iar fiecare din fost
tadiIt, ca sa fim vie pe manoasa 433. via din Egipt am rasa-
dit-o)) 434. Mai zice: Eu te-am sadit ca pe roditoare, de soi
427. 26, 38.
428. In. 12, 27.
429. Mih. 7, 2.
430. MJh. 7, 1.
431. Mih. 7, 1. Bi:seri,ca estJe cea QaJI1e
432. MJh. 7, 1.
433. Is. 5, 1.
434. Ps. 79, 9.
OMIUI
417
ales Vine Domnul vrea adune roadele, dar nu decit
CioTchini mici, rari $1 pu\ini. Cine 'Printre are ciorchini
virtute 'i C1ne are roadele lui Dumnezeu 'i Doamne, Dumnezeul nostru,
C1t este de minunat numele Tau tot pamintul ! 436.

Toate acestea le-am spus, abatindu-ma de lasubiect, despre cuvin-
tele: Vai mie, mama ... , ca sa arat ca nu-i nepotrivit cu dumnezeirea
Mintuitorului sa zica acelcitat Vai mie, mama ... , cind vede pacatele
oamenilor. Aici, insa es'te vorba de Mintuitorul ca om, nu Dumnezeu,
ca suflet, nu ca. intelepciune. Pentru Mintuitorul ca proorocul a ada-
ugat acest cuvint: mie, suflete, ca a pierit dreptatea de pe 'panunt
nu este cine sa faca binele 437. Suflelulfericit Domnului a venit
omeneasca a luat trup, pentru oameni. Cind vede pacatele 10r,
zice c.atre Tatal: Ce folos de singeleMeu de coborirea Mea stri-
caciune'i oare Te lauda pe Tine tarina'i 438. pentru sa nu zicd
Mintuitorul sa nu zica nici ingerii din ceruri, caci dOdf
ei nu stnt buni decit Mintuitorul, de$i vad ei scaderile noastre. Pe
riciti sint insa aceia despre c.are ingerii nu zice vai /. Ace$tia stnt
numiti fericiti. Caci m,ai mare bucurie va fi cer pentru un pl\cl\tos
care se pocaie$te, decit pentru nouazeci noua de drepti care nu au ne
de pocliinta m.
Aceasta sa fie spre
mie, mama, ca M-ai nascut ... n cine nume$te mam6n? Oarc
poate numi intre ca mama sufletul sau pe 'i Dar ,dact\
lulim de bune cuvintele: M-a luat de Mama Mea, Duhul Sftnt $1
M-a suit pe muntele cel mare, Taborul 440, se poate vedea care este
Mama Lui. mie, mama, ca nascut ca sa fiu de ceartii de
pricina pe tot pamintul. este judecat discutat tot pamintul va
zice fiecaruia : ,Eu facut asta planul de mintuire a lumiiam
timit atitea atitea pentru mintuirea ta. Ce face, dar, oamenH,
cind MintuitoruI ne zice a$a (la dreapta judecata) 'i
435. ler. 2, 11.
436. Ps. 5, 1.
437. MJh. 1, '13.
438. Ps. 29, 10. Oa al filnte
existd ferlclre de a trup. NauHn, cJt., 11, 121.
439. Lc. 15, 7.
440. ler. 15, 10. - de Ex.pre. revLn(! illldQ!ioeOl\l
scrisul !ul Orlg('n. Dl'C'l c vorbu oogrAire 5!. Trelm1.
27 - or1aen

ORIOIN, SCRIlkI
V
CAci Va fi 'de pri,cinA pe fata ,a 'tot pa'mintul,). Sa vedem m,ai de-
parte. Aici cuvtntul poate sa se refere la prooroc, dupa tilcuire, dar
la Mtntuitorul. Sa vedem. N-am dat nimanui cu dobinda
nici nu mi-a dat nimeni cu dobinda 441. Vine stapinitorul
acesteia, dar cu nu are nimic 442. inadevar, nu a dator,at nimic
nt'manui, dar dintre ii sintem datori prin pacatele
datoria este scrisa intr-un zapis. drept ca la Botez zapisul a fost
443, dar cite alte zapise ll-am mai contractat 'l Cu cine 'l Cu cel
care ll-a pacat nici nu s-a aflat gura Lui 444.
insa ll-a dat Care este intelesul cuvintului: Ni'me,ni nu mi-a dat
cu 'dobinda 445. Cum sa acest cuvint la Mintuitorul 'l acea-
sta este versiunea din textul meu, trebuie sa ca copii-
Septuagintei ,aceste cuvinte lipsesc. Apoicorectind celelalte ver-
siuni ale textului, am vazut ca este doar de transcriere.
pasajul trebuie explicat intr-un fel. Cum sa intelegem, dar,
cuvintele nu am dat nlmanui cu dobinda'l Sa intelegem ca chiar nici
un nu i-'a fost d'ator Da, pentru ca !Elle-a iert'at tuturor datoriile 'lor.
Un camatar avea doi datornici. Unul era 'da:tor cu 500 de dinari, celal'Cllt
cu 50. Dar neavind ei cu ce sa plateasca i-a iertat pe amindoi 446. Vrei
poa'te sa cine sint cei ,dol datornici, cel care datora 500 de dinari
cel care datoI'1a 50 vorba de ,doua popoare care au credinta Dum-
nezeu. Iudeii, c.are nu cred ca Hristos e'5te Dumnezeu, datoreaza' 50 de
dinari. Iar cei dintre neamuri, Clare eram mai nelegiuiti decit toti,
datoram 500. Deci, despre ar fi spus Domnul ceea ce zice despre des-
frinata care s-a pocait. Ar putea obiect,a cineva: cum se refera acest
cuvint la cei 500 de dinari 'l Fiindca Simon se gindea: Ce fel de fem,eie
este cea care s-a atins de 447, la care Damnul i-a zis lui Simon:
camatar ave'a doi datornici ... Atita despre cuvintele : ,N-am d,at nlmanui
cu dobinda nici mie nu mi-a dat nimeni ceva cu dobinda totU!?i toti
blestema 448. Dar Iisus a murit din sIabiciune, puterea lui
Dumnezeu este Viu 449.
441. Ier. 15, 6.
442. In. 14, 30.
443. Col. 2, 14.
444. 1 2, 20.
445. Ier. 15, 10.
446. Lc. 7, 41-42. se yedea st1:lJdiul
447. Lc. 7, 49.
448. Ier. 15, 10.
449. 2 Cor. 13, 4.
CARTIIA 'ROOROCULUI

trecind peste mai multe stihuri poate ar fi de spus clte
ceva despre fiecare dar nu ne timpul, care ne dli zor) sli
vorbim despre ceea ce s-a citit ,continuare: este omul
pune nadejdea om 450. Prin aceste cuvinte respingem pe
cei ce cred ca Mintuitorul, Fiul lui Dumnezeu, era om. Caci unii, dupli
,multe alte rautati au indraznit sa faca asta: afirmind cel
Unul-Nascut 451, Cel maiIntii Nascut dintoa'ta zidirea 452 nu este Dum-
nezeu. Dar cuvintele acestea sint clare : cei pun nadejdea om sint
blestemati. ,Cit despremine, eu zic ca nu-mi pune nadejdea om.
schiImb, atunci cind imi nadejdea Iisus Hristos, eu mai
numIai un om. Nu num,ai ,ca va,d om, ci vad
ta '!ntelepciunea Dreiptat,ea, c,aci ca1itate de Cuvint prin
s-,au facut toatedin cer de pe pa:mint, cele vazute cele nevazute, fie
tronuri, fie stapiniri 453. De aceea blestemat este ceI pune nadej-
dea om. Cu toate ca Mintuitorul nostru ca a pur-
tat firea omeneasca, acU'm nu mai este nici,decum om, caci aposto-
Iul zice : L-am cunoscut pe Hristos dupa trup, nu-L cu-
dupatrup 454. Mai mult, eu insumi nu m,ai sint om, d'aca urmez
cuvintul Hristos. zice despre mine: Eu am zis : toti sinteti dum-
nezei ai Celui Preainalt 455.
precum a fost HTistos Cel dintii nascut dintre morti)) 450,
s-a facut Cel dintii nascut dintre toti oamenii, cu firea lntru totul
indumnezei,ta.
Deci, Blestemat e omul, pune nadejdea om ftl.ce
sprijin din trup omenesc 457, <aIdica cel ,ce va pune te'mei doar ceJe
simtite, caci Idobindind puteretrupeasca, se va inrola oastea cea dupA
trup. Omul sfint nu este astfel, intrucit el nu 'Se sprijina pe puterea
bIatului sau, pentru ca poar,ta ,totdeauna moartea lui Hristos trupul
sau 458. omoara madularele sale cele adica: desHitarea
necuratia 459 omorindu-Ie nu se sprijina. numai pe puterea
sau. Blestemat este cel pune nadejdea om - dar cei
450. ler. 17, 5.
451. 1, 18.
452. Col. 1, 15.
453. Col. 1, 16.
454. 2 Cor. 5, 16. Cf.C. 'Ge,1g 16, 52.
455. Ps. 82, 6. Cel nIiscut din Duh nu mai e om. Com. In. 2.
456. CoI. 1, 118.
457. ler. 17, 5.
458. 2 Cor. 4,10.
459. Co/. 3, 5.
420
ORIOBN, SCRIBRI
pun n!dejdea numai slujbe ina1te. Pentru el nu al"e valoare sa spui :
urn un prieten ofiter sau comandant de companie sau dreglitor,
prieten bogat face daruri. Blestem,at ecel pune
Sa nlidlijduim dar nici om, oricit s-ar parea ca. ne este
prieten. Sli ne punem oameni, ci Domnul nostru Iisus
Hristos, clici a este slava pl.lterea vecii vecilor 460.
XVI
D e 1 a c u v n t e-I e :
Iata am sa trimit multime de pescari, zice Domnul
pina Ia
pacatullui Iuda este scris cu condei de fier
cu ghlara de diamant este gravat
pe inlma din pIeptuI

Ev'anghelia dupa Matei este scris ca Mintuitorul nostru a venit
lfng! Marea Galileii a vazut Simon pe Andrei, fratele sliu, arun-
mare, clici erau pescari 461. adaugli apoi evanghe-
listul cli Mintuitorul, vlizindu-i, le-a spus: Veniti dupa Mine vli
face pescari de oameni, iar ei mrejele, au mers dupa 4f1i!.
S-ar putea spune ca. Iisus chemat tot 1a un fel de pescuit, dar 1a pes-
cuit de oameni. a aflat pe doi frati, pe Iacob, fiul lui Zevedei
pe Ioan, fratele lui, corabie cu tat!l 10r, mrejele che-
mat pe ei 463 la' indeletnicire i-a flicut pe ei pescari de
oameni. Sli ne gindim cli sint unii oare ,au ,darul de a impleti cuvintul
ca rnreaj4 de a intretese citate din SfinteIe Scripturi ca un n!vod,
fel incit s4 prind! ele sufletele ascultatorilor. Sa ne gindim,
c! acest pescuit se face Cl.l rna.iestrie, potrivit cu pe care ne-a
predat-o Iisus Hristos. atunci 1ntelege, ca nu numai vrernea
aceea, ci acuxn Mintuitorul ne trimiie pescari de oameni, dupa ce le-a
460. 1 Petru 4, 19. Mept <il OIligen refuza ou duhul
lumii. Dar nici nu accepta nici un fel de razboi materlal.
461. 4, 19.
462. 4, 19-20.
463. 4, 21. Despre Origen a.mii-
Com. 12, e drept, acolo, mai mult perspectiva esh,ato]ogic!
sau mreaj<i, care <Ioduna prin Marea era lmpar1it!a
uu1aurului, ,a diavolului. Pescuirea .din .mare dupii Origen Ipu-
terea celul rau.
CARTlA PROOROCULUI IIRIMIA
421
dat ca s! putem d1n mare s! putem sc!pa ,de valurlle
cele amare.
drept ca pe!;itii Icei neinsufletiti, cind a,jung n!voade,
mreje, sau ctnd se prind undita, mor de moarte dup! care nu
mai urmeaza alta viata. Dimpotriva, ce1 prins de pescarii Iisus,
din apa, moare el, dar moare pentru lume, moare pentru pa.cat.
Iardupa ce 'moare pentru lume pentrupacat, este inviat de Cuvtntul
Dumnezeu a1ta viata. De pilda, daca cumva, ti-ai putea
inchipui sufIet de oare, dupa ce a din trupul s-ar trans-
forma deveni altceva m,ai bun decit presupune cl!.
se intimpla un 1ucru ca ce1 urmMor. dat doar exemp1u, sa
aiba prilejul sa inteleaga ceva ce au auzit de 1a mine). Iata,tu
un felde pe!;ite, care, dupa ce te-ai inaltat supraf'ata. marii ai
cazut mr.eaja pescarilor Iisus, te-ai schimbat 1a suflet; acum
mai un nu valuri1e sarate ale marii, ci indata
sufIetul se schimba, se face ceva m,ai bun mai dumnezeiesc decit era
inainte. Ca sufletul se transforma se schimba, asta spune Sfintul
Pavel: toti care, cu frata descoperita, privim ca oglind! slava
Domnului, ne prefacem cihip, din sla,va slava, ca de 1<6 Duhul
Domnului 'acest preschimbat, care a fost ,prins de pescarii
Iisus, lasindu-!;ii maritima, i!;ii duce deaici inainte sus
pe munti. ca acum nu nevoie de pescari, ca sa-1 scoa,tl!. din
mare, de doilea fe1 de oameni, care se numesc vinatori.
il vineaza toti muntii toate dealurile 465.
IniHtindu-te, deci din mare flind prins de mreaja luI
Iisus, muta-te din mare de ea, 466, sus pe muntii - ca,re stnt
- pe dea1urile - care sint cei drepti - du-ti viata acol0,
ca dupa aceea, cind y1a sosi vremea ie!;iirii din viata, sa fie tri-
tine mu1H vinatori. altii decit pescarii. cine stnt
altii, vinatorii cei rinduiti sa prinda pe dealuri pe munt1
suBetele, care la joase'/ vezi daca cumva tocmal
aceasta striga proorocul taina acest inteles da el : <cIaHt
mu1time de pescari - zice Domnul - vor pescui pe ei dup!
aceea trimite vinatori multi, ii pe ei toti muntii
pe toate dealurile 467.
464. 2 COI. 3, 18.
465. [eI. ,16, 16.
466. Ps. 44, 11. Despre lui .SllS "jos 0<1 despre "IJun"
s'au ri!u pe care-l expriml1 unelc pi!siirl, pe$t,j sau ,al,te {1,n,lmale (Influentra luI
sc vedea 186,
467. 1('r, 16. Ar"f'5!i vinl1lol'j () S1}1\1'11C nJ,111 f1"
1aru (;om. 6.
422
8CRIBRI

Deci, daca vrei sa prins de vinatori, vezi sa nu-ti petreci viata
vai, sa nu petreci 10curi joase, ci cauta muntii. Urca pe muntele pe
care s-'a schimba't nsus la fata 468, urca pe munteIe pe care s-a suit Iisus
cInd a vazut multimile !;ii L-au urmat ucenicii Sai 469, !;ii acol0, pe munte,
deschizindu-!;ii gura Sa, invata zicind : Fericiti cei saraci cu duhul ca
lor este j,mparatia cerurilor 470, spunindu-le ceIeI,alte fericiri.
De vinatori nu 'poti fi prinsaltundeva decit pe munti, pe dea-
luri !;ii crapaturHe stinci<lor. Caci, aceste trei feluri de locuri sint enu-
merate cartea proorocului : ii vina pe ei pe munti, dealuri
!;ii stincilor 471. Ou;m se inteleg stincile !;ii crapaturile
stincilor '/ Ia cartea !;iicaut urma tilcuirii crapaturi'le de
stinci. Aici aflam despre Moise ca a vrut sa vada faya lui Dumnezeu !;ii
Dumnezeu fagaduit aceasta zicind: Iata te pune scobitura
stincii, !;ii vei vede'a spatele iMeu, fata Mea insa nu vei putea sa vezi 472.
Daca intelegi ce este stinca crapaturile stincii ce fel de om
este ,cel care sta pe stinca incrapatura stincii vede pe Dumnezeu,
atunci, vei intelege celeI,alte stinci crapiHurile din ele.
Deci, ce este acea unica stinca '/ Ne spune Scriptura: Stinca este Hris-
tos, caci au baut din stinca duhovniceasca, ce avea sa urmeze 473,
mai zice: Pe piatra a intarH picioarele mele 474. Ce este, dar, crapatura
stincii '/ Daca te ginde!;iti la venirea lui Iisus, intelegi ca este stinca
tntreaga. Iar crapatura stincii este venirea Lui lume, care cra-
patura putem contempla cele dupa Dumnezeu. Caci astfel se inteleg cu-
vintele : vei vedea spatele Meu.

Dar, a.flind num,ai singura scobitura !;ii singura piatra, ma duc
gindul de l,a scobitura la crapatura cautind pietre mai multe.
Dacarna ,duc cu gindul Ia cetele, fie ale proorocilor, fie ale ,aposto1iJor,
fi.e ale ingerilor sfinti !;ii preainalti, ca toti urmatorii Iisus sint un
fel de pietre sau stinci du'pa cum insu!;ii este Piatr'a sauStinca
excelenta. precum Hristos are scobitura, care putem
468. 11, 1.
469. 5, 16.
470. 5, 3.
471. ler. 16, 16. Uilla im,aginne
412. le$. 33, 22-23.
473. 1 Cor. 10, 4. Acaeea"ii iIdee ,d,ezvoO!It1\ Orrigen OmjJ. Ps. 36, 4 (Klloster-.
mann, 134).
474. Ps. 39, 2.
CARTIA 'ROOROCULUt
cele ce slnt spatele lui Du1mnezeu, tot fiecare din Iprooroci, apos-
toli sau Ingeri - f!clndu-ne cale spre lui Dumnezeu,
c'ele spuse de ei - face scobitura Iln piatra; sau dac!. e sa- numlm
altfel face crapatura. Prin ,aceasta crapatura, a diferitelor cete, pu-
tem vedea, prin Moise, Legea ; prin Isaia proorocia lui ; prin Ier9mia alte
cuvinte ale lui Dumnezeu. Iar daca cel ce este un inger, m!
opresc la cuvintul inger. Caci ingerul a vorbit, dupa cuvintul:
inger ,a vorbit cu m.ine 475. Vad inger stinca scobiturl1 a
stincii atunci vad pe Dumnezeu forma de inger.
IV
Am, insa, nevoie de un exemplu ca sa arat cum se poate sa te
pe un inger prin el sa pe Dumnezeu. Este scris cartea :
s-a ariHat un inger al Domnului flacara de foca rug. Moise
a vazut ca rug1!l ardea cu foc, daT nu se mistuia 476. Aici ll-a zis
tura ca la tnceput: s-a aratat Inger, nu zice tngerul DomnuluiII,
ci zice: Eu sint Dumnezeul Avra.am, Dumnezeul lui lacob Dum-
nezeullui Isaac 477. Era, deci, acolo Dumnezeu vazut prin inger ; tot
Dumnezeu este aici cunoscut stinca prin scobitur,a stincii.
tu nu clnd anume vor fi vinatorii. De aceea nu
cobori niciodata de pe munti. nu parasi dealurile, nu din scobiturile
stincilor ;' caci daca a.flat pe a,fara, ti se v,a vorbi ca unuia din afarli,
care se preocupa doar ,de lucrurile din : Nebunule, chiar noap
tea aceasta se va cere sufletul tau de 1atine, cele ce ai pregatit, ale
cui vor fi 1 478. Acestea ti se vor zice tie ... tot la fel ti se v,a rlis
punde daca zici : Strica-voi jitnitele mele mai mari le zidi
zice sufletului meu: suflete 'ai multe bunatati strtnse pentru \multi ani,
maninca, bea, 479. Vezi cum, cel ce sta l,a poalele muntilor
dealurilor $i nu intra scobiturile stincilor, apro
pierea bunatatilor, socotind ca bunurile tre'catoare sint bunatati. Deaceea
ctnd zice ,(nebunul) : spune sufletului meu : suflete ai bunatati mu)
te, strinse pentru multiani, el ca griul celor
sint ca cele cu adevarat bune nu slnt
pamintul pe care-Icultivi, ci a,devaratele bunatati sint cer. $1 fiindcli
socotea ca cele sint bunatati adunat comoara pe
475. Zah. 1, 9.
476. 3, 2.
477. Ie$. 3, 16.
478. Lc. 12, 20.
479. 12, 15 --19,
424
mInt", Ins! ce1ui ce de Iisus se v,a ingriji de comorile din cer,
8ce1uia nu se va zice: (nebunule, noaptea aceasta cere su-
fletul 480,. venind care nu vinaturile cele din locuri
joase, pe ce1e -de pe munti, de pe dea1uri
el le prinde 1e vor duce departe de vinatoarea aceea. Unde 1e
duce'l La odihna sfintilor a fericitilor, Iisus Hristos.
zice : Pentru ca mei sint deasupra tuturor cailor lor 481,
ale oamenilor de acest fel. Eitraiesc pe munti, pe dea1uri prin crapatu-
rile stincilor. Dumnezeu are ochii Sai deasupra tuturor cailor 10r. Ast-
fel de oameni nu vor fi de fata Mea 482, caci numai cei rai
se ascund de 1a fata 1ui Dumnezeu. Dupa caIcarea poruncii, 6 auzit
Adam glasul Domnului Dumnezeu, care umbla rai dupa amiaz1i
S'a ascuns 483, Sfintul, Jnsa, nu se ascunde. are inima plina de indraz-
neaHi catre Dumnezeu, dupa purtarea lui cea sfinta. Caci daca
noastra nu ne are Indrazneala catre Dumnezeu orice
cerem de 1a .primim 484.
lhsa Adam a pacatuit, e drept, dar nu a un pacat din cale
de greu ; de aceea s-aascuns de 1a fata 1ui I)umnezeu. Ce a facut
Cain, mai pacatos mai ne1egiuit decit Adam, Cain
plecat de 1a futa 1ui Dumnezeu 485, ca, din compararea acestor rele,
de 1a fata lui Dumnezeu este un rau m,ai mic. Caci omu1 nu
se ascunde sa $e aceasta fiindc1i se de Dum-
nezeu.
v
nu s-au ascuns de la fata Mea.Cei f.ac chiar
daca vreodata pescarii ii pescuiesc din pacatele care sint
mare. tnsa, pentru ca cei pescuiti, care se duc pe munti, sa
tnchipuie ca pentru anumite fapte ale lor ar fi rasp1atiti, cuvintul le
- ne - pacate1e din trecut. nu sint
ascunse 10r dinaintea ochi1or Mei 486, zice Domnul. Textul
<.:are urmeaza impune mai multe discutii. Caci, fie ca intelegem ca e
vorba despre plata pacateJor, ca urmare, fie ca se pare ca pasajul
nu are nici 1egatura cu ce1e spuse mai inainte despre cei ce sint pes-
480. Lc. 12, 21.
481. [e[. 16, 17.
482. Fac. 3, 8.
483. 'Fac. 3, 8. Influenla a alegorice. DaniEHou, cit., 180-190.
484. t In. 3, 21-22.
485. Fac. 4, 26.
406. 16, 17.
tlLII ,,,OO"OCULUI 425
cJ1ti vJnetl, textul ne pune astfel Intr-o nemaipomenit!.
zice : (c$1 le rlisplliti mai IntH tndoit lor plioa'telc
prin care au spurcat Iplimintu1 Meu cu stirvuri1e spurcaciunHor ]or
CU lor, cu c,are au umplut Me'a. Numai Dum-
nezeu ar putea daca din au omis, din cuvtntul
mai intii daca Septuaginta I-a omis,dintr-o iconomie 487. Insa com-
parfnd traducerea Septuaginif:ei cu celelalte am scris :
raspHHi mal lnt1i indoit nedreptatile 10r ... . 'Proorocul vrea sa ,arate
iudeii prin faptele 10r cele de, pe urma s-,au fiicut vrednici de feri-
cjre, ca oameni, fiindca au cazui unele pacate, ei trebuie
mai intii pliita pacatelor lor. se pare cumva caaceasta este ver-
siunea cea mai adevarata '/ Cine primi plata 'pentru pacate ? Nu-
mai cel care, dupa ce a crezut a primit iertarea pacatelor, incit a
auzit pe Iisus zicindu-i: Itiertate sint pacatele, sa mai
de aici inainte 488, numai acela mai Iar daca
iertarea pacatelor' dupa rinduial,a baii adoua 4811, mai
paciituim, precum facem cei mai multi dintre care ajuns la
desavir$irea apostoli!or, atunci e lesne de inteles ce ne a$teaptii. De
aceea, chiar dupa ce am pacatuitsau timp ce pacatuim, sa siIim
sa mai fapta buna.
Dar dacii plecam din avind paCoate fapte bune, vom fi min-
prin f!aptele bune vom fi dezlegati de pacatele de ne-am dat
seama ca leooIam Sau vom fi pedepsiti pentru pacate, farli sli
pri'mim nici rasplata pentru faptele noastre cele bune Nici primII
alternativli - adica sli primim cele rele, flirli cele bune - nu este confor-
mlicu dreptatea Dumnezeu, a ,doua alternativa, adica sa priml,m
cele bune' flira cele rele nu este dreapta, ci este impotriva dreptlitti
Dumnezeu, care vrea sa inlature sa nimicea5ca raul.
Sa presupunem ca, dupa ce Iuat pe Hristos drept temelie, zidit
nu numai C(aur argint piatra scumpa 490. Pie ca ai aur mult, fie putin,
fie cli argint pietre scumpe, tu le-ai Dar nu zidit numai
pe acestea, ci sa presupunem ca zidit !;>i (Ilemne fin paie. Ce crozi
ca intrmpla dupa moarte'l Cum vrei S8 intri fntru cele cu
Iemnul, cu .finul cu paiele ta1e S8 intinezi astfel Imparatia Dum-
487. Ier. ,16, 18. ln(;d un.ul de ,c::rri,tica de de 'Od,r,c do
v,ada OIigen, clnd InotJr1e sc V'edea c,IIzul
Icr. 20, 2 analizat Omi1. ler. 13 Nautin, Jercm/c, 116--117. sc
mai j05, Ia Omil. XVI, 9.
488. Lc. 5, 20; 5, 15.
489. 3,
40(). 1 Cur. :1, 11- 12.
ORIG!N, SCRI!RI
.
nezeu? Pe de altli parte oare sli rlimii focul din
f1nului, a lemne]or a paielor tale, farli sli ni'Ci rlisplata
tru auruI, argintuI pietrele tale pretioase Nici acest Iucru nu-i cu
cale.
Deci cum fi Urmeazli ca mai 1nt1i primi ca platli pentru
lemne focul ceI mistui<ton>, care arde finul p'aieIe. Caci
Dumnezeul nostru este numit foc mistuitor pentru cei ce pot sa intelea-
gli. Proorocul, insli, a trecut sub tacere materia, care este mistuita, ctnd
zice: Dumnezeu'l nostru este foc mistuitor, dar, ne-a lasat pe sa
fntelegem .acest lucru. Dumnezeu desigur nu ce este dupa
chipul asemlinarea Sa, nu Sa zidire 491, ci finul
care a fost zidit peste aceasta, lemnul care au fost zidite pes'te
zidirea lui Du'mnezeu.
Citatula fost foarte greu de tilcui't. Au fost pomenite m,ai intii faga-
duintele, iar dupli fagliduinte zice: le rasplliti intii indoit
nedreptlitile lor 492. 'In mod necesar a a,daugat proorocul
1nt1i. Mai intii dli pedeapsa pentru nedreptate, apoi rasplata pentru drep-
tate. Caci Dumnezeu nu 'alta ordine, decit 'aceasta. Daca
ar mai tntii cele bune, ar trebu!j sa inceteze binele, pentru oa
primim cele reIe. realitate, insa, mai intii faptele rele,
pentru ca pedeapsa celor ce sufera ,afIe sffr$itul prin nimicirea re-
lelor pentru ca abia dupa acee,a sa rasplateascli binele. De ,aceea,
afla Sfinta Scriptura cli Dumnezeu mai tntii despre cele ce
par mai grele, despre cele mai bune. Eu ucide face viu,
bate tot Eu tamlidui 493. 'dli dureri ne face slinli-
tO$1 ne-a batut mtinile SaIe ne-au vindeoa't 494. Cel inteleglitor
gat'a sli primeascli cu aceste cuvinte poate sli zicli a$a: Doamne,
cIne locui cortul Tau sau cine se va salli$lui pe muntele cel sftnt
Tliu va zice : Cel nevinov,at care graie$te adevarul
1nima care n-a vicIenit cu limba lui facut rau aproapelui sau,
nici n-a oclirit pe vecinul sliu 495. insli oclirim pe cei ce se cliiesc
se Intorc de la plicate'le lor, de$i Scriptura, zice : Nu ocliri pe omul care
491. Orligen sub1inioaza ,ai,ai o,I1tlOd.ox (<:,a Omi1. Fac. XllI, 4) p,rlin
pAoat nu ,se ,desf_teaza chipu,l lud am, CIi 5e se
Vezl mllllsus Omfl. 1er. 11, 1.
492. 1er. 16, 18.
493. 32, 39. Omil. 1er. 16.
494. 5,10.
495. 14, 1-3.
CARTIA 'ROOROCULUI
427
se intoarce de 488, care oc!rlt pe aproapele s!u.In schimb,
s! DomnuIuicei ce fac iar pe cei ce se
tem de Domnul ti 487.

'toti oare ,avem ma'terie pentru focuI aceIa, vom
primi mai intii plata pacatelor noastre. Dar unii din ascultatori imi vor
zice cuvintul indoit. Caci sa primesc mai
plata pacatelor mele, pentru ca ce imi p'rimit plat,a pacatelor,
sa se impolineasca mine spusa Apostolului : lucrul cuiva v,a arde,
el se va mintui, dar prin foc 498. ,Insa de sa iau plata
pentru pacatele mele Trebuie mai sa spunem ca : care
voia stapinului sau, dar nu face, fi biHut - nu putin, ci 488.
se cuvine din neamuri, cei nebotezati sa prime'asca platIi
simpla cind pacatuiesc. insa ,vom primi plata dubla pentru caderile
noastre. Caci daca dupa ce ,am luat ,despre adev!r,
nu mai ramine pentru pacate, nici jertfa, ci a
judecatii iutimea 'focului, care va mistui pe cei potrivnici 500. Deaceea
se prooroce::ste m,ai intii 'despre cei ce au fost deja pescuiti vinati,
care vor prLmi mai intii plata indoita pentru pacatele 10r. nupa aceea
proorocia despre chemarea neamurilor, mod foarte clar. Nu
d neamurilor care sint acum chemate, ci a celor ce au fost chema'te mai
care sa se marturiseasca pentru ce sa multumeasca, fiind-
ca primit invatatura. Caci aflam ca ele au fost chemate, pescuite
vinate, iar al doilea rind ,aflalm ca s-au convins deadevar mod liber.

vedem ce despre cei care aJm invatat de acum s!
rugam: taria mea, ajutorul meu apararea mea, ziua
necazurilor, la Tine neamurile de 1a marginea pamintului vor
zice: cuvintul (Iindoit. Caci fie sa primeasc mal
de nici un folos 501. De margini1e au venit neamuri la Dum-
nezeu. neamuri1e au zis: minciuna sint pe oare i-au
496. Int. Sir. 8, 6.
497. Ps. 14, 3-4.
498. 1 Cor. 3, 15.
499. Lc. 12, 47.
500. Evr. 10, 26 27, ,LlU (IIun,cl p-rln c,,1 .c!lntrc ...
te 1 ('g u,r,c p'l1lrmlloNN 11 u
[;01. 19.
ORIOI!N, SCRI!RI
parlnt1i nO$tri nu sint de nici un folos. Cum ,au venit de la marginile
p!mfntuIuiII ? Stnt unii care sint de pe pamfnt, altii sint cei din
urma, cei de la margini. Cine sint Cei dintii de pamintn, nu cei din-
tH general ? Sint inteleptii lumii, sint cei de neam ll11are bogati, cei
cu slujbe inalte. Cine sint cei din urma? Dumnezeu $i-a ales pe cele
nebune ale lumii, cele de neam de jos, cele umilite, cele ce nu sint 502.
A$adar, veni neamuri de la marginile pamintului)), adica: dintre
oamenii cei mai de pe urma pamintului, cei nebuni, cei de rind, cei de
jos zice : sint idolii pe care i-au pa-
nO$tri, nu sint de nici un folos. Cu alte cuvinte, nu ca
idoIii sint ceva faIs neadevarat, ci, fiind mincino$i. idolii nu sint de
nici un folos.

De aceea proorocul Ieremia se intreaba : Poate oare omuI sa-$i faca
dumnezei ?}) 503. Nu numai din chipuri cioplite fac oamenii zei, ci
din inchipuiri fac unii dumnezei. cei ce sa-$i faureasca alt
dumnezeu alta decit facerea lumii, cum a descris-o Duhul
Sfint, alta decit lumea cea adevarata, toti $i-au facut dumnezei
se inchina lucrurilor fa.cute de miinile omene$ti 504. sa socote$ti
ca sint acei greci, care au nascocit doctrina, sa zicem, dintr-o $coala
fHozofica saualta, sau cei care au nascocit erezii. Ace$tia $i-au facut
loru-$i idoli$i chipuri cioplite dupa chipul launtrice cu
fata intoa:rsa spre ele, s-au inchinat lucrurilor propriilor
au luat drept adevar propriile lor inchipuiri.
Deci, pe toH care, luindu-se dupa simturi sau dupa in<:hipuirile
facut dumnezei, ii mustra cuvintul, zicind : daca face
dumnezet, aceia nu sint dumnezei; de aceea le arata mina Mea
vremea aceasta le face cunoscuta ,puterea Mean 505. Insa, care
vreme? Aratind ca aici e vorba de vrecmea celei de a doua
a Domnului, textul adaug& : cunoa$te ca numele Meu este
DomnulII 506.

Dar este inca proorocie, pe care, de ce, nu aflam
Septuaginta, schimb gasim celelelalte editii. Desigur gasim
:;02. 1 Cor. 1, 26-28.
503. ler. 16, 17.
504. ls. 2, 8 .
.'in.'). lcr. 16, 20.
!iIJn. lcr. 17,21.
OMILII LA CARTEA PROOROCULUI IEREMIA 429
fiindca se afla textul ebraic. Ea este de invataturi dintre cele mai
trebuitoare, care pot, daca luam sa intoarca sufletele noastre spre
Dumnezeu. Iar cuvintele proorociei sint acestea; Pacatu1 ce10r din se-
mintia 1ui Iuda este scris cu condei de fier, cu vIr.f de diamant a fost scris
pe pieptul ini,ma 10r 507. Putem da acestor cuvinte inteIesul care ne
este cel mai la indemina sa zicem ca acestea s-au scris despre iudei,
ca despre paootul s-a scris. Dar daca vezi, cum 'am aratat adesea,
ca Hristos este numit Iuda chip figurativ, atunci pacatul Iuda este
oare al nostru, a1 celor ce credem ca Hristos este din semintia lui
Iuda 508. lar, daca sa inteles mai tainic, poate ca proo-
rocia se refera 1a Iuda tradatorul, ca cum despre el zice proorocia:
paoatuI lui Iuda a fost scris cu condei de fier, cu virf de diamanta fost
inscris pe pieptul inima 10r. Dar, 1a aceasta ti1cuire, nu se potri-
pluralul lor.
Atunci, nu cumva s-a zis despre se vor intimpla noua cele
proorocite aici, daca vom cadea pacate sintem cei care am pa-
catuit pacatul nostru fost scris afara noastra, ci ln jnima noas-
unde a fost scris cu condei de fier cu de diamant. Iar faptul
('a pacatele, pe care le facem, se inscriu inlauntrul nostru fap-
tul cii piicatuim, poate dovedi experienta noastra, a fiecaruia. Nu prea
er,am daca am sau nu cutare sau cutare sau pacat,
dar prin insa$i lui, eu i-am primit tiparul mine, ca cum
chipul pacatului pe care l-am savir$it s-ar fi intiparit sufletul meu.
Daca pacatul meu ar fi scris cu cerneala, Dar de fapt a [ost
scris cu condei de fier , a fost scris cuvint de diamant, a fost
scris pe pieptul mea, ca sa se implineasca prooroci-a care
zice; Nici un lucru ascuns nu este care sa nu iasa la nici un
lutru acoperit care sa nu fie descoperit vreodata 509. Dezgolite vor fi
pieptul inima mea care poarta inscrise pe ele semnele pacatului meu,
tnscrise cu condei de fier cu virf de diamant, vor citi pe piep-
tul meu inima mea semnele paoatelormele. Caci nu-i nici un lucru
ascuns care sa fie dat la iveala)}, ba chiar ({dintre ginduri, unele
invinui, altele vor dezvinovati mai ; Nu judecati inainte de
vreme, pina ce va DomnuI, Care va lumina cele ascunseale in-
507. 17, 1. se V{!dea Omi1. ler. 5. La fel 1 i 12 i etc.
508. Apoc. 5, 5.
509. 10, 26. in Iil paoaJtului e
tn a1e De ex. Despre rugdcjune, 28, 5. Jui Ier<mim
imagdi!llea dupa Ps. 50, 4, cjt., 142 i!lota.
510. Rom. 2, 15.
430
SCRIIRI
,
tunericuIui sfaturile din Inimi 5J1.pentru cine ceIe
B5cunse Desigur nu pen,tru sine caci toate, inainte
de a fi ele. pentru cine va vadi 'toate Pentru cei care, din
pricina 10r, vor vedea pacatul ceIui ce a pacatui't, pentru ca
tnvieze spre ocara 512. Dar DumnezeuI tuturor
!)l\ ne izbaveasca de inviere spre ocara, oa sa inviem intru slava cea
Hristos,a este marirea iputerea veci.

De a c u t e 1 e :
PrepeIita a dat glas ... ,
pina la
tu ca Eu BU am dorlt
a omulul

Am ajuns la problema controversata, anume sa vedem cine
se ascunde sub prepelita despre oare Prepe-
Iita a dat glas a ,adunat puii, pe care i-aouat; este cel ce
avere nedreapta, la mijlocul va parasi la
se va trezi ca este nebun 513. Trebuie sa ne referim la cele ce
despre firea ,animalelor cazulde fata la ceea ce se zice despre pre-
pelita, pentru da, ce vom adevarul despre acea.sta
$tim ce s-o buna sau rea. Se spune 514 rpasarea
aceas'ta are naravuri foarte urite : es'te vicleana., Cind vrea sil
pe vinatori adesea se jurul picioarelor vinato-
ba sa-l faca sa se inotarca, ca cum ea n-ar fi gat,a sa zboare .la
cuib. cind prepe1ita ca a intors din pe vinator ca
puii ei au avut timp sa fuga, abia atunci zboara ea la cuib. Ace,asta
este foarte necurata, incit se bat intre pentru
p'reunare incaleca pealt
Deci, daca Iacest animal este naravit, necurat viclean, reiese chip
li.mpede ca 'trebuie rinduH categoria celor rele. Este deci i'mpietate
crezi ca proorocia despre prepelita s-ar putea referi la Mintuitorul.
511. 1 Cor. 4, 5. c!i e ceI1ltriu al adieseord e truttlnllta 1a
e c-c;b -ul de cal'e VOI'DeSC Omil. leI. 8 i
XY,5'ek.
512. Dan!il 12, 2.
!i13, 17, 11 .
AristotcI. Hist, Anim, 9, 8 Ambrozic, Epist. 32, 1--8; Migne, L. 16, 1069,
.. PRUURUCIJLUI
A$ad,ar, dacA vrem lnte'l1pretAmacest ve'rset, referindu-ne 1'8 potrivni-
cul, trebuie vedem d'ac! tntreaga tt1cuire potrive$te 614.
11
Sa incepem cu cuvintele : Prepelita a dat glas, ca sa adune puii pe
('are nu i-a scos. Diavolul llU-$i aduna propri,a progenitura, nu aduna
puii, pe care i-ar fi nascut el ; ci, cind da gla5, el aduna progenituI1a altuia
,face a lui insu$e$te. A$a a dat glas prepelita Valentin,
glasui,t Marcion, a vorbH prin Vasilide 516, prin toti cei cu invata-
turi straine. Nici unul dintre 'ace$tia ll-,au putut sa repe,te cuvintul lui
Iisus: Oile Mele asculta glasul Meu 517. Iisus rasuna Pavel
Petru. Caci Pavel a zis: cautati dova,daca Hristos vorbe$te
prin mine ... 518. Dar glasul prepe1itei care aduna puii, pe care nu i-a ouat
ea, este din ,aceia oare duc rtltacire amagiri pe cei mai simpli dintre
, credincio$i, din pricina nevinovatiei a 1ipsei 10r de pregatire.
IPrepe1ita a da,t glas ca sa adune puii pe care nu ouat ea, adu-
nindu-$i nedreapta, facut avere. Iata zeci de mii are.
Se vede sint ceiai prepelitei, celei potrivnice. Ea
facut averea fara sa-i pese de vreo judecata, fara sa discearna proce-
dind fara preget. de aceea zice Scriptura ca prepelita fa.cu't avutic
nedreapta, Dar Mintuitorul nostru face avutia Sa cu judeca,ta. Avutitt
Sa este facuta cu socoteala dreapta prin a1egere.

La mij10cul zilelor sale para5i, toti cei ce odinioara dm
fost SUPU$i prepelitei, care a dat glas, am parasit-o 1a jumatatea zilelor
ei. Caci prepelita ,a dat glas nu numai prin cei pe care i-am ,pomenit mai
sus, ci prin toti -absolut toti - ama.gitorii care, sub pretextul de-a
chema 1a 5fintenie pe cei fara Dumnezeu, ii cheama la invataturi
nice adevarului. Deci am parasit-o la jumata'tea zile10r ei. Totalitatea
ziJe.}or prepe1itei sint zilele veacului aces'tuia. nar, ,fiindca Hristos Ii5US
ne-a ales pe noidin mij10cul acestuia viclean, de aceea am
parasit-o pe prepelita ],a zilelor ei.
la sfir$Hul zilelor ei ea fi nehuna. Cind a f05t inteleaptA,
ca sa fie nebuna numIai la sfir$i,tul zHelor Da, adevarat, putem zice
515. exprima.re genul lui Filon.
516. 1ni,aIdJa ,aelor 3 CIaJI1e Ol'lg,en ,de
OmiJ. le1. 5 .
.')17. Tn. 10, 27.
518. 2 (;or, 13, 3.
"32
ORIOIN, 8CRIIRI
ca f05t ,inteleapta ; caci era cel din toate
lele, pe oare 1e facuse pe Domnu1 Dumnezeu 619, Era
prepelita fe1ul care griHe$te proorocul Isaia: pedepsi pe
regele Asiriei pentru graiul cel mindru din inima lui, caci a zis : cu pu-
terea mele cu mea lucra, distruge hotarele
dintre neamuri, nimici puterile lor zgudui cetatile 10cuite de
ele 520, Daca cineva caut'a sa inte1eaga de ce fi ne-
buna, spune caaceasta vine din faptul ca intelepciunea ei a fost rea,
Hcaci era celm'ai intelept din toate animalele de pe dimpo-
triva deveni nebuna cele rele, din intelapta ce era, Vei intelege
mai bine ce inseamna 'ci:l 1a ei fi nebuna, daca dai seama
cum se tie prin ApostoI, sa nebunia pentru min-
tuire, caci zice: Daca se pare cuiva dintre ca este intelept veacul
acesta sa se faca nebun ca sa fie inte1ept 521, Dupa ce ApostoluI a vorbit
astfel despre ce1 nebun neinte1ept, incheie indemnind : sa intelept,
daca este vinovata, conform careia vea-
cului acestuia slnt mai intelepti decit luminii522, bun este Dumnezeu,
care pe unele"prin contrarul 10r, incit face sa se implineasca
proorocia: ei va nebun, Cind va nebun pre-
Trebuie ca Hristos sa tmparateasca ce va pune Dumnezeu
pe toti Lui picioare10r Lui 523, Iar cind Dumnezeu
fi supus toate 1ui Hristos, atunci fi nimicit ultimul
moartea 524, Dupa ce fi fost atunci veni
prepelitei 1a ei, ea va nebuna, Acestea 1e-am
spus despre prepelita.

Iar inceputul frazei a doua este : 5caun ales al loc inaltat
dintru inceput, sfintirea puterea Israel, DOiamne, toti cei ce te-au
parasit sa fie pentru ca s-au departat de Tine, sa fie pe
pulbere, pentru ca au parasit pe Domnul, Izvoru1 vietii 525,
519. Pac. 1, 4.
520, Is. 10, 12-13. greoescse Iurmam
d1,lpi Fericitului red<l.ta de clt., 145-146 N<IIU-
tJn 11, 164-166. In.teresan1e observatii legatura cu opera filologici a. Origen
fIIce Dom. BarthIHemy, Origene et del'Ancien Testament, me-
langes offertsau oardinal Jean DaniIHou, Paris, 1972, 247-262.
521. 1 Cor. 3, 18.
522. Lc. 16, 8.
523. Ps. 109, 1.
524. 1 Cor.15, 25-26.
525. Ier. 17, 12-.13.
CARTlA 'ROOROCULUI
Peric1tul prooroc ISfiia, cInd 1 arAtat Domnul, zis: Am v,Iizut
pe Domnul Savaot, pe un scaun Inalt mIiret 628. v,!zut $1
Ierem1a cum Dumnezeu. De aceea s1avindu-L, zice: scaun
al slavei, loc Inaltat din inceputuri, sfintirea noastra. Nu gre
nici daca vrei sa intelegi ca aceste .cuvinte se refera la Hristos,
nici daca le intelegi cu privire la Tatiil, aceasta parere fiind de
evlavie. Caci Mintuitorul este scaunul inalt al maririi Sa
este deosebita, de aceea scaunul Lui este inallt. Sfintirea noas-
tra este Hristos, caci zice: cel ce cei ce sint sfintiti,
sint din Unul 621.
Taria <;28. Pr,ecum Mintuitorul este dreptatea ade-
este Itaria Nu-i cu pu1tinta sa fie cineva drept
fara Hristos, nu-i Sfint far,a nici tarie nu are, daca nu ar,e pe Hris-
tos, caci Hristos este taria Iui Israel. Dar daca referi citatul Dum-
nezeu-TataI, nici nu hula.
Doamne, cei ce te parasesc sa fie pen'tru ca s-au departat
de Tine 529. Fiecare dintre cind pada.tuim, prin pacatul pe care-l
facem, parasim pe Hristos. Parasind pe Hristos, parasim pe Dumnez,eu.
Cind nedreptate, drepta1tea ; cind cazi necuratie,
curi'itia; Hicind razboiul, pacea; supunindu-te vraj-
ma:;;ului, rascumpararea; departindu-te de intelepciunea Iui
Dumnezeu, Intelepciunea. proorocul blestema pe toti
car,e parasesc pe Dumnezeu, zicind: Cei ce Ite parasesc, sa rU$i-
nati! masur", care s-au depaTitat de Dumnezeu, mli-
sa fie
Sa pe puIbere. oamenii sInt inscri:;;i : Sfintii cer,
pe pamint. Iisus a ZiS catre ucenicii Sai: Bucurati-v.a Ci1 nu-
meIe voastre au fost scrise ceruri 530. Deci, trebuie sa te bucuri dac6
te faci vrednic sa-ti fie scris numele ceruri. Dar, precum numele
sint scrise ceruri, tot numeIe celor care tri1iesc
siti de pamint, aI celor cenu ocolesc pamintul Edomului 631 iau st!
pinire ogoarele viile tarii Edomului, sint scrise pe pulberea pi1min-
tului, ci1ci ei au parasit pe Dumnezeu.

526. 18. 6, 1.
527. 2,11.
528. [CI. 17, 13.
529. [CI. 17, 13.
530. Lc. 10, 20.
531. Erjom .. QIlnd sIt Inlll1l1l(l-
biJis 144 cJI., 147).
28 -
OR1GIN, ICRIIRI
ClI.ci Scriptura : sa fie pentru s-au indepartat sa
fie pe pulbere)), intrucit cu ce masura veti masura, cu aceea
se masura)) 532. Fiecare este raspunzator de felul cum este inscris.
Daca ce1e de pe pam.int, insemneaza ca nu cauti cele ;
daclI. sufletul ti s-a plecat spre lucrurile de vei raspunde de tine,
lisus Nu adunati comori pe pamint, unde molia ru-
gina le strica unde furii le sapa le fura, adunati-va comori in
ceruri) 533. Oare iti aduni tu comoara Vei fi raspunzator daca
numele tau va fi scris cer
Acesta este intelesul cuvintelor : Sa fi,e pe pamint. Proo-
l'Ocul exprima cauza pentru care sa fie scri!?i pe pulbere: caci au
parasit pe Domnul, izvorul vietii)) 534. incepu1t prooroc a zis,
din partea lui Dumnezeu: M-au parasit pe Mine, izvorul apei celei
vii)) 535. Iar acum zice: ei au patasit pe Domnul, izvorul vietii. Deci,
chiar daca nu vrem sa parasim izvorul vietii, sa zicem cuvintul
adevaratilor ucenici ai lui Iisus 536, pe care l-au spus ,Invatatorului,
ctnd i-a intrebat: "Oare vreti sa va duceti 537. Deci, ,sa zicem
la cine sa ne ducem? Tu cuvintele vietii
538.
v
Cu aceasta se termina a doua fraza din proorocie. Urmeaza
rugaciune care suna astfel: "Vindeca-ma, Doamne, fi vindeaat;
fi mintuit, ca Tu lauda mea. Iata
tia imi unde este cuvintul Domnului ? !J)ar eu nu Te-am
indemnat la mai rau, n-am dorilt ziua nenorocirH, Tu aces-
tea)) 530. Oricine vrea sa-ifie vindecat sufletul de boala, sa se indrep-
teze numai spre Acela, care a venit ca doctor penItru cei bolnavi a
:zis: Nu au trebuinta de doctor cei s{inato$i, cei bolnavi 540. Lui
sa-i zicem cu lncredere; vindeca-ma, Doamne fi vindecat. Dar,
daca, oricine altcineva, afara de propune vreun tratament sufle-
tesc, aceluia nu i-ai putea zice cu increderea: vindeca-ma,
Doamne, fi vindecat. De fIapt "femeia cu cu.rgere de singe) chel-
532. 7, 7.
533. 6, ,19-20.
534. ler. 17, 13.
535. Ier. 2, 13.
536. ,dIe,s 'Cf. Nau:ttn 171, not,a.
537. 6, 67.
538. ln. 6, 68.
539. Ier. 17, 16-18.
540. 9, 12.
ONJL!! LA .IOOIOCULUJ
cctoIatl avereoII 1161 e1 cu doctorl1 ,1 nu putuse sl1 fie vindecatl1, de
nici unul din e!l) Nici unuia din doctori nu sl1-i zici pe drept
cuvInt: c(vindecA-ml1, Doamne fi vindecatl>, Hiri\ numai Aceluia
este de ajuns sl1-i atingi marginea 543. li zic, deci,
I.ui: vindeca-ma, Doamne, fi vindecat. Caci daca Tu ma
maduie!$ti, dupa tamaduirea Ta va urma vindecarea, ceea ce
dupa aceea : mintuirea. Oriciti a.r fi cei ce pot sa mintuiasca, eu nu pot
mintuit de e1. Una singura este adevarata mintuire, cind mintuie!$te
Hristos, caci atuncivoi fi realitate mintuit. Mincinos este calul spre
sc:aparen 544. Mincinoase sint toate ce1e1alte mintuiri, afara de cea data
de Dumnezeu. De aceea vreau sa spun: Vindeca-nla, Doamne, fi
vindecatn. lucru nu-1 spune, insa, decH daca pronunta
urmarea, lepadindu-ma de orice 1auda straina: oaci 1auda mea e!$ti
Tun. Atunci porunca urmartoare, care zice: Sa nu se 1aude
('e1 intelept cu intelepciunea sa, nici cel puternic cu puterea sa, nici cel
l:Jogat cu bogatia sa ; ci cel ce se lauda, sa se laude cu aceasta, ca Inte-
1ege ca Eu sint Domnul 545. fIericit cel ce s-a 1epadat
de toa1:a lauda pamintIeasca, de a!$a-zisul neam bun, de frumusete de
lucrurile trupe!$ti, de bogatie de slava. FerlciJt este acela caruia ii
este de ajuns sa zica: Lauda mea e!$ti Tu Doamnen.

Ia'ta ce zic ace!$tia: unde este cuvintul Domnului Sa vinll
eu n-am ostenit venind dupa Tine 546. Iisus zice:
ta urmeaza-Mi 547. mai zice alt 10C: parase!$te toate
dupa Mine 548. I:ar alt 10C: Oricine iube!$te pe tata sau pe maml1
mai mul1: decit pe nu dupa Mine, nu este vredn'ic sa-Mi
fie ucenic 549. Daca, deci, fi stare sa urmezi mereu pe Iisus, aItunci
Inergi dupa cH timp urmezi, nu osteni, oaci nu este supl1-
rare Iuda nu se vede osteneala Israe1 550. Cel ce urmIeazl1 pe
Iisus n-are parte de ostenea1a. Faptul insu!$ide a-L urma pe Iisus inll1turl1
toa:ta osteneala. ca sa nu mai obositi care inainte dc
541. Mc. 5, 25.
542. Lc. 8, 43.
543. Lc. 8, 44.
544. Ps. 32, 8.
545. ler. 9, 23-24.
546. 17, 18.
547. 24.
548. 9, 9.
549. 10, 37.
550. Num. 23, 21.
.&38 OItIQBN,
Incepe sA-L urmAm, eram obositi, zice: 1a toti cei
obositi impovarati odihni pe 551.
Deci daca, fiind obositi, 'Venim 1a Iisus urmam, putea
zice: Eu n-am obosilt urmindu-Te. Urmarea este ca-I spune
cuvtntuI: N-am dorit ziua necazului 552. Exisfa a omului, exista
a Dumnezeu. Sa dorim cu totii ziua lnvierii Sfintilor, acea
zidespre care s-a scris: Vai de cei ce doresc ziua Domnului, caci ea
este intuneric, lumina 553. Cine poate sa zica: Eu am dorit
a omului '/. Limpezimea cuvintului ne va mustra pentru ca dorim sa
vedem ziua Adesea, cind sintem bolnavi ajungem sa ne
chipuim ie$irea sufletului nostru, rugam pe fratii care ne cerceteaza
zicem : 00 ! daca s-ar mai da perm.isie ! 554 roaga-te sa mai ramin
viata. Cind zicem a$,a, dorim Sfinta a Domnului, ci a
De aceea, sa lepadam iubirea de dorul dupa ziua ome-
neasca sa cau'tam sa vedem acea care dobindi fericirea
Iisus Hristos, caci a este slava puterea veci.

De la cuvintele:
Cuvintul care a iost de la Domnul catre Ieremia zicInd :
Scoala-te $1 coboara casa olarului ...
pina la
ca iaca tara grozavie batjocura
1
S-au citit aici doua vedenii ale proorocului Ieremia. Cea dintii
contine cuvintele despre vasul de nears din mina olarului. Acest
vc!s, dupa oe s-a spart, poate fi refacut, caci este cu putinta sa fie
delat din nou. CealalHi vedenie contine despre vasul de lut
ars, care, odata spart, se mai poate indrepta. Cit timp este
nears, daca se sparge, cu toate ca vasul este modela't, este cu putinta. sa
devina iara$i masa de lut sa fie prelucrat a doua oara. Dar daca
\iasul de lu{ a fost ars s-a intarit foc, atunci lutul ars mai
poate fi refacut daca se sparge.
551. ,1 '1, 211.
552. Ier. 1'1, 16 .
.553. Amos 5. 18.
554. sens mi1utar (,comnl,e.aJDU,S). KIOlS1tIeTIwan.n, cit .. 150.
OM!UI LA CAR'fBA PROOROCULUI
431
Mai sa inte1egem, rezumat, ce sa zica aceasta
apoi, daca ne fi da't 555, tilcui cu
C1t timp sintem aceasta, sintem mode1ati ca ola-
rie, pentru ca nostru este de lut nears. Sintem modelati, fie dupa
modelul pacatului, fie dupa al sintem mode1ati fel
rautatea noas'tra sa poata fi sparta ca sa se faca faptura noua.,
mai buna, ina1ntarea noastra. 556 sa poata. fi schi'mba.ta., dupa
mode1are, intr-un de 1ut nears. Dar, dupa ce trecem de acesta,
ajungtnd la noas,tre, sintem fie de focul sagetilor
aprinse a1e 557, fie de focul ce1 dumnezeiesc, ca.ci Dumne-
zeul nostru este foc mistuitor 558. Astfel, ceea ce tre-
buie sa fie d'e un foc, fie de ce1alalt. Daca acum, dupa ce
am fie frumoase, fie de calitate inferioara, sintem sparti
nimiciti, putem fi refacuti din nou, nici starea noastra nu poate fi
imbunaMtita. De aceea, cilt t'imp aceasta s>a fim ca cum
am fi mina olarului : chiar daca nostru cade din mtna lui, olarul
ii leacul il din nou. Aceasta este tilcuire foarte pe
mai inainte de a cu amanuntul despre cele doua
felurl de unele de lut nears all!:ele de lut ars 559.

Sa acum, p1ecind chiar de 1a expresia lIlJtrebu'intata. Scrip-
tura, ce se spune despre de lut nears din mina olarului cum
care se proorocie despre care prooro-
Domnul 560, ne da prilejul sa facem alta interpretare mai ampla
despre mode1at din mina olarului.
care a fost d,e 1a Domnul catre Ieremia zicind : scoala-\I:e
coboara casa olarului 561. Ieremia este sus, mai sus toate
de lwt nears. Iar de lut nears sint jos; firea, care con-
duce de lut nears, facind pogoramint ca.tre cei este ea
jos. De care a fost de 1a Domnu1, ca.tre Ieremia, ii zice :
5coa1a-te coboara casa olarului asculta. aco1o Mele 58!.
555. J)aca ne Vla fd expIIeSlie ,dJes de Origen., semn al
viei 1111.
556. OmiI. Ier. '1 j 16 112, 8 3 etc.
557. 6, 1,6.
558. DeUJt. 4, 24.
559. IldJee dJiJn Epist. 11 a lui CLem. 8, 1-3. KIOS11:ermann,
cit., 151
560. este Oel Ps. VarnaVrd,
16, 9. Klostermann ibid., colectia de fata 1, 134.
561. Ier. 18, 1, 2. De. retinut termenul - pogoramint, c;ondescendenta.
562. 1er. ,18, 2.
438
IICR1IRI
Lui Moise se zice : Suie-te munte asculHi 1S63. Lui Ieremia,
se zice : coboara..lte casa olarului ascuHa Dintre cei ce asculta
Cuvtnltul, unii primesc invataturi despre cele de sus, iar altii prim,esc
despre oele de jos. Daca urmeaza sa primesc invatatura des-
pre cele d,e sus, ma sui cu ratiunea, ca sa vad cele de sus,. iar daca
urmeaza sa primesc invatiHura despre cele de jos, m,a cobor cu ratiunea
ca sa vada cele de jos.
Dar, pentru oa sa puteti urmari cu totii, 'pe cit va este cu putinta,
spusele mele, folosi un exemplu tot d'in Scriptura, iar dupa exemplul
acesta da tilcuirea clara, caI1e mi-a fost daruilta de bun'atatea lui
Dumnezeu : ,In num'ele lui Iisus tO't genunchiul sa se plece, al celor ce-
al celor al celor d'e dedesubt toata limba sa mar-
cum ca lisus Hristos este Domn intru slava lui Dumnezeu
564. Este intelepciune despre fiecare dintre aceste feluri de
inte. Este intelepciune despre cele adica despre felul care
sin't rinduite cele din ceruri, intelepciune despre cele de dedesu.bt,
fiindca despre rinduiala celor de dedesub,t tot Intelepciu.nea lui Dum-
nezeu tine seama. La fel d,espre cele Acum, daca vreau sa
cuprind intelepciunea d1espre cele ma sui la cele precum
s-a suit Moise pe virful muntelui, ca sa poata auzi glasul din cer, pre-
cum es1te scris 565. avea sa primeasca invatatura despre cultul datorat
celor Caci este umbra un chip al tainelor legile
care Moise le-a scris pe piatra, precum ne Invata Apostolul zicind:
Care se inohina ce10r chip umbra JlOO.
precum a'tunci cfnd urmeaza aflu ceva despI'le ce-
ma sui cu mintea spre cer, tot dac'a trebuie s.a primesc inva-
despre cele de dedesubt, trebu'ie sa cobor, chiar daca fi eu
prooroc. poate de aceea Samuil, cind s-a dat sa afle despre
cele de sub pamint, a coborit a ajuns iad. nu era osindit sa ra-
mtna iad, ci a fost observator primitor al rtainelor subpamfn-
tene 567. Poate ca tot acest int
,
eles 11 au cuvintele despre
Intelepc'iune, care distinge intre Largimii, lungimii, adin-
cimii inaltimii 568. Daca vrei sa inaltime,a, suie-te cu ratiunea
la daca sa adincimea, coboara-te cu ratiunea
563. [e,!}. 24, 12.
564. 2, 10, 11.
565. ,a Idivine /1i U'IThall1e", cum '8
se 1u[ Jeremie, Omil. 2, 358-359.
566. 8, 5.
561. 1 Regi 28, 9.
568. 2, 18.
OMIt.LI CART.A 1
4311
adIncime dacll vrei 81 cele tntre Inliltime adln-
cime, atunci lungimea $1 llirgimea. Mintea, care poate urma
pe Dumnezeu, merge pretutindenea, de Cel ce
toate, - Cuvtntul. Mintea prin lepadarea ei de lume prin
luarea cruc!ii 1169, pe Iisus poate urmeze numai acela care este
in stare sa zica: Lumea este rastignita pentru mirue eu pentru
lume 1170.
Cuvintele Coboara-te casa olarului acolo auzi cuvintele
Mele 571, trebuia sa le explic printr-un exemplu. Trebuia sa Ie
alaturi cu: Suie-te vei auzi cuvintele Mele 572. Din1tre oei care as-
culta, unii se suie ca sa primeasca invatatura, se suie, dar Cu trupul,
altii se coboara, dar au suf1etul sus, ca sa vada ratiunea ceIor jos, dar
se atHi sus,
Stapinul meu, Iisus Hristos s-a suit s-a coborit. Cel ce s-a pogo-
rH, tot Acela suit. este deasupra tulturor cerurilor 573. Deci,
daca vrei sa intelegi Cuvintul, carle s-a suit in:altime des-
pre cele inalte, slau sa cuprinzi Cuvintul care s-a coborit la cele mai de
jos, vorbindu-ti despre cele de jos, sa zici: ((Cine se sui
'l ca sa pogoafle pe Hristos, sau ((Cine se coborI adinc 1
ca sa ridice adica pe Hristos din morti. Dar ce zice Scriptura 1 Aproape
de tine cuvin1tul, gura ta ta 574. prin te inalti
cer. aceasta suire Cuvintul este aproape de tine. pentru ceIe
de jos, aproape de tine este Cuvintul. ce poate avea sfint pen-
tru sine, decit pe Cuvintul atOltprezent, Imparatia cerurilor
este inlauntrul VIostru 575.

proorocul se coboara casa olarulu1. ce a
zut acol0, zicind : iata, el facea lucru cu miinile vasuI pe care
11 facea din nears cazut din ; a facut din el alt vas,
dupa. cum placut sa-l faca 576. Dar ce-a vazult proorocul cind
a ajuns la ollar : e drept ca a vazut olar lucrind, dar vasuI pe care-l
569. 16, 24.
570. Gal 6,
571. Ier. 18, 2.
572. Iel$.24, 12.
573. 4, 10.
574. Rom. 10, 6--8.
575. Lc. 17, 21. ,se rIesIznItie a!cIi Sitoilcli
denl. Ilf, 185.
576. Ier. 18, 3.
440
ORIGIN, SCRIIRI
facuse erade lut nears ct1zuse jos. De ce nu spune, insli, olarul a la-
sat el sl\-'i cada vasul din de ce nu pune pe olar
Desigur, fiindca este vorba de vlClse insufletite, care cad cu voia 10r,
..
propria lor vinl\. De aceea s-a zis : vasul a cazut din miinile lui. la, deci,
la tine insuti, ca nu cumva, cit timp inca miinile olarului,
propria lor De aceea s-a zis : vasul a cazut din miinile lui. 1a, deci,
nu va d'in mina Mea 577, zice Evang'helia dupa Ioan.
Insa Evanghelia nu zice ca, precum nu din miinile Lui,
nu poate cadea din miinile Lui. De aceea omul, avind Jriberul arbitru,
este sHipin pe sine. zice oa nimeni nu ne va din mina pastorului,
din mina Dumnezeu nimeni nu poa'te scoatl\. Dar, dacl\ sintem
fara de grija, putem sa cadem din miinile Sale.

a fost cuvintul lui Dumnezeu catre mine, zicind: Oare
putea sa fac cu ca olarul, casa a lui Israel? zice Domnul Unul
ia intelesul m,ai superficial, altul ia intelesul profund, scotindu-l
ca dintr-un put adinc. Amindoi avea f'Olos, caci Itext,
unul este pentru altul put. Marturie despre acest fapt este peri-
copa evanglhelica cu samIariteanca, pentru ca aceasta pericopa
lucru este numit put, dupa intelesul frazei. Deci, cine
poate inteleaga ca un lucru - esenta - este pen1:ru
minte superficiala, dAr .este pentru una adinc'a.
Aceasta este introducerea mea la tilcuirea care urmeaza, despre
vasul de lut n1ears, care a cazut din mina olarului indata a fost din
nou modelat. au privit au Inteles acestea simplu. Va Pf:,e-
zenta gindul iilcuirea 10r, dupa aceea, daca au inteles mai adtnc, il
"oi explica pe acesta
zic ca acest fragment este posibil sa fie redate adev:l\rurile
<Iespre invierea mortilor, caci daca vasul de lut nears a cazut din mH-
niJe olarului daca olarul, din materie, din lut, face un
aJt vas dupa cum ii place, atunci Dumnezeu, olarul trupurilor noas-
tre, Facatorul alcatuirii noastre iIl!tregi, daoa vasul cade se sparge
dintr-o pricina sau alta, poate sa-1 ia din nou mina sa-l mode1eze din
577. In. 10, 28.
578. Ier. 18, 4. cu ,dtin f1ruttna (Pilde 5, 15)
Origen d'e l,a (De 1. 374--375, cl.
154, nata. se vedea Omjl. Omi1. Num. 1.
CARTIA 4 .. 1
poate s'!-1 fac! frumos mai bun, sl!. faClll. alt vas cum 1-6
pll\cut 670.
V
Fie aceasta tilcuire! !fa-l ascuHam pe Domnul
murindu-ne aceste cuvinte cind zice: putea sa fac cu
olarul, casa a lui Israel zice Domnul. Iata, ca lu,tul nears al olarului,
sfnteti miinile Mele, c'asa a Israel. Daca zice cindva
impotriva a rege ca-l dezradacina, il sfarima
tl pierde acel se intoarce de la rau1Jatile pentru
care am vorbiIt impotriva lui, atunci indeparta CIe gindeam
fac. Iar daca zice despre despre un rege ca-l inItocmt
tntari, dar aceia face c'ele rele inaintea Mea nu asculta
glasul Meu, schimba binele, cu care voiam sa-i fericesc -
zjce Domnul 680.
Vedem, dar, ca cele petrecute casa olarului se referl\ la cineva
anume, ci la doua popoare. Cuvintul zice la ca vorba des-
pre popoare ca sa dea dIe inteles ceva persoanelor stare sa asculte
taine negraHe. Cit despre cuvintele vorbi cindva impotriva unui
popor, c'erceteaza care eSite cel dIinItii ce insemneaza
"cindva. Care poate fi poporul impotriva caruia Dumnezeu,
despre pieirea din pricina pacatelor Dupa oe a grai.t desprIe pie-
ire din pricina pacatelor, ca, daca poporul acela se
toarce de la rautatile sale, atunc:i Dumnezeu va relele pe care
a zis ca le face acelui popor. Iar despre al doilea nu-
mai bine oa-l zidi din J1eface intregime. fiindca
poporu], odata zidit din sadit, poate sa se apuce de pacate, Dum
nezeu adauga: daca s'e va abate de la faptele cele bune atunci
schimba binele pe care zisesem ca face,
Care sint, dar, ce]e doua cel pe care Cuvintul il pome-
mai il a1l1Jeninta al doilea, caruia se fac fl\gaduintel'e 1
Dumnezeu ameninta pe buna daca poporul se
toarce, Dumnezeu va implini dar, <:li
daca al va cadea nu mai fi vrednic de binele
mai dobindi acel bine.
Toata iconomia Dumnezeu are veder'e mai ales doul1 popoarc.
fos,t mai ace] popor, Isra'el, iar al a fost poporul accsLa,
579. ler. 18, 4.
ler. 18, 0-10.
8CRI!RI
cre!)tin, venirea Hrist1os, lume. Pe poporul cel d'intii, pe Is-
rael, Dumnezeu l-a amenintat vedem urm&rile amenint,arii acesteia :
a fost dus robie, cetatea i-a fost darima1ta, templu\ i-a fost ruinat,
altarul pingiirit nimic i-a mai ramas din tot ce a avult Caci
spusese Dumnezeu .de mlllte ori acelui popor : ; dar el
s-a pocait. Dupa ce i-a zis primului popor, catIe cel de-al
doilea spunindu-i ca il va zidi din nou. Dumnezeu vede, insa, ca acest
popor este alcatuit oameni el poate sa cada pacat. De
aceea Dumnezeu 'ameninta acest popor ii zice: V-8m prezis
despre zidire din despre sadire despre plugarie, veti pa-
ciHui, dupa ce veti pacatui se vor lintimpla nenorociri,
despre care am spus primului popor, din pricina pacatelor Le veti
fndura daca veti pocai.
Cerceteaza toata Scriptura vedea ca cele mai multe din spu-
sele ei se refera la aoeste popoare. Dumnezeu a ales pe patriarhi, le-a
dat fagaduinta, a scos din Egipt popioruI care se tragea din acei patriarhi,
a l"abdat indelung cind ei au pacatuit, i-a pedepsit ca parini1:e, i-a dus
tara fagaduintei pe care le-a dat-o ; din cind c'ind Ie-a trimis
oroci, i-a pedepsit i-a intors de la pacatele 10r, i-a rabdat mereu in-
delung,trimitindu-le barbati care s,a-i vindece, pina sa vina Marele Doc-
tor, Proorocul, care-i mai presus decit toti 'proorocii, Tamaduitorul, care
fntrece pe t10ti Itamaduiltorii. Cind a venit ei L-au tradat L-au omorit
zicind : ia-L, ia-L de pe pamint, pe 581.
Imediat dupa aceea a venit asupra poporului certare de Ia Dumnezeu :
582, care Iisus al meu a fost rastignit 583, a fost pustiit Dum-
nezeu a ales alt popor Vedeti ca este iar lucratorii
'slnt 584. DeaItfel, Dumnezeu face ca mreaja sa fie mereu aruncata
acestei vieti ea sa s'e adune de multe feluri 585. Dum-
nezeu trimite multime de pescari, trimite multime de vinatori, iar ei
neaza pe tot muntele tot dealul 586. Vezi cilt de mare este purtarea
de a Dumnezeu pentru mintuirea oam.enilor !
1
vezi ca bunatatea asprimea Dumnezeu fata de primul
popor, care a cazut, este asprime; fata de tine cel de-al doilea popor,
buniHatea, daca tu srtarui altfel tu vei fi
581. ln. 19, 15. ,
582. Ier. 40, 33.
583. Apoc. 8.
584. 9, 31.
585. 113, 41.
586. ler. 16, 16. se Ier. X!VI, 1.
CARTIA IIRIMIA
smuls .. 1117, c4cl SACUrea nu z4cea atunci la r!d!cina pomHor, CI
este gata s4 iar!. ccSecurea este la r!d!cina pomilor zice Iisus
al meu, proorocind despre poporuI Israel, Hng,li care era atunci securea.
Iar s'ecurea era lisus, care era secure pen1tru neroditor
Acum securea este la radacina pomilor. Toti ctti erau fara
rod, au fost aruncati foc pedepsiti. Iar acum a fost pluglirit
alt ogor, asemenea cu primul, despre care Scriptura zic'e : duce
sa-i pe muntele tale, cel tie 589.
Dumnezeu dus poporul pe muntele Sale. inteleg
muntele ca evreii, din materii neinsufletite. Munibele este Hristos 590.
el am fost saditi, ne intarim sintem. Luati aminte ca cumva
Stapinul casei, dupa ce a indelung, sa sa zica: De trei
la smochinul acesta are nici rod. Taiati-l !, de ce s!
ocupe d'egeaba '/ 591 Caci ocupa degeaba pamintul cel bun, pe
Hris<tos, taina Bisericii, de aceea taiati-l pe cel ce vine adunarea cre-
aduce roada.
vorbi cindva impotriva popor a rege 592. Cuvlntul
cindva se pare ca e spus fara inteles adinc, dar el insemneaz! urmI-
toarele: fraza vorbi impotriva popor a rege, acel
"cindva insemneaza ca Dumnezleu ii va zdrobi pe ei. Iar c'elui
de al doilea popor este ca Dumnez'eu iI va zdrobi din nou. celor
dintii li se spune scoalte din radacina, iar celor de al doi1ea
sadi 593.
Oare pentru ce Scriptura de tl"ebule fntr-
adevar sa aiba loc'/ $tiu Dumnezeu se dar
se zice ca se Sa luam aminte la acest cuvint daca putea
sa aratam cu ce scop a fost zis, sa-l putem lua de bun. Daca vorbi
cindva impotriva popor sau a rege ca-l dezr,adacina,
sfarima pierde daca poporul acela se intoarce de la r,!utl\tile
peIlJtru care am grait impotriva atunc'i ciH indep!r'ta
raul ce gindeam sa-i fac. daca zice despre popor sau despre
rege ca ii zidi din ii sadi, daca acela face cele rele
587. 3, 10.
588. 3,110.
589. 15, 17.
590. se ler. 111 , 3.
591. Lc. 13, 7.
592. Tn. 18,
593. Oml1. Ter. 10.

!mpotrlva Mea, ca nu asculte glasul Meu, atunci schimba
binele, care spusesem face 594. se cere explic:am putin
_cAlnta Dumnezeu 595. GaCi a se oai nepotrivit nedemn
numai pentru Dumnezeu, Ci pentru orice intelept. inteleg se
nici inteleptul, deoarece a te cai insemneaza ca-ti pare rau de
hotli.rire luata fara rost. Or, Dumnezeu poate sa ia decit hotariri
bune, dinainte cele ce vor se Deci, de
ce zice Scriptura ca se 1 spune inca de ce cartea
Regilor eSite scris : pare rau ca am uns rege pe Saul 596. gene-
raI se zice despre Dumnezeu : caindu-Se de rautatile ... 11117.
Dar, oare, ce din 8criptura, despre Dumnezeu general1
cfDumnezev. este ca omuI, ca sa-L minti. nici ca Fiul Omului, ca sa-I
parli. rau 598. Din aceasta fraza InteIegem ca Dumnezeu ca omul
Dar din alt Ioc anam ca Dumnezeu este ca omul, caci zice:
.Cli Domnul Dumnezeul 'tau te-a pedepsit, precum orice pedep-
fiul 599. mai zice : S-a purtat cu cum se cu fiul
sliu 600. cind Scriptura despre Dumnezeu sine,
!nteIes teoIogic, fara a se referi la Pronia Sa IegMura cu oamenii 601,
zice cli Dumnezeu nu este ca om, caci maretia are sfi:r-
$it 602. e mai presus de toti dumnezeii)) 003
'ccLliudati-L pe totiIngerii Dumnezeu, laudati-L pe toate pu:terile
lliudati-L pe soarele luna Llludati-L pe toate stelele lu-
m'ina)) 604. s-ar mai pU!tea gasi multe alte locuri Snntele Scripturi,
din care sa reiasa ca Dumnezeu este ca omul 605. Dar, clnd Pronja
se cu lucrurile atunci
telegere purtari graiuri ca de om. Caci, dupa cum cind vorbim
cu cop'il de doi ani stilcim vorbele pentru copil, caci daca pastram
virstei noastre mature nu facem pogoramint la limbajul
copilaresc, copiii mici inte1eg, 11:0i1: ceva sa intelegem despre
594. 1er. 18, 7-10.
595 . .A.oegte se capagindi 1e ,adl\llClea,u loa aCU2'!e 1a ,adresa
C. Cels. 71 ; 2.
596. 1 Regl 15,11-2.
597. 2, 13.
598. Num. 23, 19.
599. Deut. 8, 5.
600. Deut. 1, 31. Mel100 iIlllPrum,ut,1!Jt,e din (Quod deus
280; cf. cit., ,158.
601. prin veacu1 la despre Dumneze'll,
deci despre Dumnezeu s'ine.
602. Ps. 144, 3.
603. Ps. 95, 4.
604. Ps. 148, 3-5.
605. Num. 23, 19.
445
rbporturlle Dumnezeu cu oamenl1, atunci cfnd prin
Pronie, ceva pentru omenesc, AC'easta cu seamli ctnd
111enii sfnIt fnc6 prunCi 606.
Mai mult, s6 observam cum schimb6m cei maturi, numele lucru-
rilor pentru cei micuti. Numim piinea intr-un fel propriu limbajului lor,
iar cind bem ne exprimam altfel, printr-un cuvfnt copilaI1esc pe
care nu-I mai intrebuintam cind vorbim cU Ull adult. obiectele de
bracamirute, cind le numim perutru le dam alte anume
nunriri Oare clipele acelea llU mai sintem maturi 'l
daca cineva ne-ar auzi stind de cU copiii, ar zice ca batrinul acela
a dIat mintea copiilor sau ar zice ca acest barbat a uitat ca este
toata firea? Or, ll-ar pune faptul ca llU folosim limbaj de batrtn
sau de aduLt, pe seama imprejurarii ca vorbim cu un copil mic 'l
Dumnezeu ne ca unor copii! Zice :
1ata eu pruncH pe care mi i-a dat Dumnezeu 607, vine sa spui dt'
batrin care cu un copil sau, ca sa exagerez pu-
cu un sugaci {J08, ca s-a potrivit fiului sau nepotului sau,
modul de comporture tOaJta siItuatia copilului mic sa-mi intelegi
Scriptura, cind zice: S-a potrivit tie Domnul Dumnezeul tau, dupl\
cum omul se dupa fiul sau 609, se pare cli cei ce au
tradus din evreie!?te, neaflind a1t :termen limba greaca, au creat cu-
vintul tropofored, adica a luat modul de comportare al cuiva, a S8
cuiva au zis ca Dumnezeu s-a potrivit omului,
A!?adar, fiindca sintem cHi care ne caim, Dumnezeu, ctnd vor-
be!?te cu oarora ne parIe rau, zice : Ma caiesc, cind ne
5e face ca nu viitorul, ci ne amIeninta v'orbind cu ca cu
sugacii, se face ca Nu toate inainte de a fi ,ele, Ci, ca
cum ar incerca sa pe un prunc, se preface c6 nu
viitorul. Dumnezeu ameninta, deci, un popor, pentru p6catele lui
zice : daca poporul se cai, cai Eu,
DumnezeuJe mare! cind amenintai oare nu dac6 poporul
se va pociH sau nu se pocai '/ cind fagaduiai TalIe nu
daca omul sau poporul aceIa va ramIlne vrednic de f6gaduinte 'sau
nu va ramine ? Desigur ca dar Tu te prefaci ca nu
gasit multe astfel de locuri in Scl"iptura, care-L araM. pe Dum-
nezeu vorbind ca un om, de pIlda: fiilor Israel, poa'te vor
606. 1 Cor, 3, 1.
607. 18. 8, 18.

600. 11,31.
SCRtBRt
auzi se vor e!i)) 610. Dumnezeu nu ziee : vor asculta indoindu,'s,e
pare,4 de viitor, caci Dumnezeu nu 5e niciodata nu
poate zice precum zicem oamenii: poate vor a5culta vor
c4i)), ci zice ca 5a apara mai limpede libertatea vointe'itale, liberul
H1u arbitru. Ca tu 5a nu poti zice : daca a prevazut ca
fi pierdut, trebuie sa fiu pierdut; daca a prevazut Dumnezeu ca fi
mlntuit, trebuie, oricum, sa fiu 611.
Deci, Dumnezeu preface ca nu ce va veni peste tine ca
p!streze liberularbitru, parerea ca nici ll-a ba.nuit, nici
---,-..".-.....,.,,----"'--
'vdzUt daca te pocai 5au nu. De zice proorocul:
poate se vor pooai. CiItate de aceSit fel SInt multime, din care reiese ca
Dumnezeu 5e omului. Cind auzi despre urgia)) minia lui
Dumnezeu)) sa nu eare cumva sa crezi ca urgia minia sint patimi ale
Dumnezeu 612. Scriptura intrebuinteaza ace5te expre5ii din 'ioonomie,
ea sa intoarca sa un prunc, dupa cum facem
mustrare inspaimintatoar,e fata unui copil nu doar ca vrem cu tot
dinadinsul s13-l speriem, c'i numai ca sa-l Daca aratam pe
trasaturile fetei noastre mila din sufletul nostru, dind la iveala
dragostea noastra pentru copil nu ne prefacem, nici nu ne schimbam,
oarecum, pentru a-l intoarce de la rele, il dam pierzarii inraim.
Tot zioe Scriptura despre Dumnezeu ca: s,e minie
catu sa te intorci spre bine)) 613. Dumnezeu de fapt niei nu se minie, nici
nu dar tu vei avea de suferit urmarile miniei ale urgiei Sale,
cind vei cadea dureri suferinte, din cauza rautatii tale, fiind pedepsit
de minie a lui Dumnezeu)).

P,e urma, dupa a fost vorba despre cele doua popoare, primul care
amenintarea al doilea care fagaduinta, Dumnezeu
zice, e limpede ca cu primul popor : dcum catre
biirbatii din Iuda, catre locuiltorii Ierusalimului : zice Domnul : Iata
Eu f!uresc rele impotriva mina Mea sint reIele pe
610. ler. 33, 2, 3.
611. a <l e Ori.
gen mal LBlrg tn aapltoI,eI,e 8-111 ,a,l,e ,caune dlfn 'da!I1e
.Filocal,i,a>1 nlea pastralt un f!1agment (nr. XXV), RobillJson, 226-231. mai
larg
612. V'edJea Num. 2. Minia lui e ,p'edagogic,
C. Cels, 72.
613. Deu,t. 29" 13.
614. Ier. 18, 11.
OMIUJ CAItTIA PItOOItOCULUI
care le f4uresc tmpotrIva voastr4 acostea pot sl\ oodIi. sCi cadl1
din mlna Mea, ca 511 preschimb bine rl1Ul pe care il Hiuresc tmpo-
triva voastrl1. Nicl1ieri Sfin'ta Scripturl1 nu vei gl1si scris: iatl1, fau-
Jesc pentru bine cuvintele urml1toare.), ca sa para dupa aceea cl1
Uinele pe care il Ias,a sa-I piara din miini, ca sa faca din el
raul. raul dupa pilda pe care am spus-o (mai inainte), dar
timp ce raul, lucrurile fel, incit chiar
dacti cadea chiar daca relelor faurite va veni, acesta
sa nu fie un rau.

sa se intoatca din calea lui cea rea, indreptati-va cl1ile
purtarile voastre 615. Dar s-ar putea inItimpIa ca cei mai simpli sa zicl1 :
Fericiti au fost oamenii din vechim,e fiindca au ascultat pe Domnul
bindu-le prin prooroc Domnul le-a vorbit noua ne
acum Dumnezeu Scrip.turi, zicindu-ne: Sa se intoarca fiecare de
calea Iui cea rea. Domnul cu tine iti zice: In-
dreptati-va caiIe purtarea voastra. Insa cei carora li s-au spus aceste
cuvinte cu indemnul spre pocainta, au dat un raspuns oar,ecare. sa
yedem oe au raspuns, ca nu cumva sa raspundem la fel. Deci ce
au raspuns ei '/ Zadarnic! zic ei vom trai dupa gindul nostru
ne vom purta fiecare dupa inimii noastre celei re1e 0\6. C4c1
daca n-aH spune chiar daca viata voastra ar fi
fel incit sa paca,tuiti, zice virtua1 prin faptele voastre ce1e re1e,
C'a raspuns cuvin1ele de indemn: zadar, tot dupa gindu1
tru vom Itrai ne vom purtafiecare dupa. inimii noastre ce-
]ei rele.
Dar ce inseamna ,tot dupa gindul nos'tru trai Uitl1m
ca cei care au inceput sa puna mina pe plug 617 trebuie sl1 priveascA
spre cele ce le au fata nemaiui.tindu-se la cele dindl1rl1'tul 10r 618 ,1
ocolind faptele rele '/ Caci daca cineva, dupa ce a pus mina pe plug,
intoarce inapoi spre cele neplacute, ins1emneaza oa va merge dup4
ele. chipul acesta unul va merge spre cele de la care s-a' "rntors
l"eveni Ia pacatele pe care le parasise. cei ce aud aces1tea, c4
sint din cei c'hemati, care jelesc viata lor de dinainte, fie cli slnt d(1
acum inaintati imbunatatiti dacl\ viata lor
615, [eI. '18, 10.
616. [er. 18, 11.
617. l.c. 9, 62.
618. 3,14.
OIUGIN, ICRIIRI
strica, nu zic decit: tot dupa gindul nostru vechi vom trai
fiecare va face dupa placul inimii celei rele.
Caci exista inima rea inima buna. nimeni sa nu tra-
iasca dupa gindul cel vec'hi, nici sa nu faca cele placute inimii lui
celei rele. De aceea aoelora care raspund astfel le zice Ji;>omnul: rn-
tl'ebati popoare1e : cine a auzilt pacate atit de grozave ca acelea pe care
10-a facut de mu1te ori fecioara lui Israel ? 619.
S-ar parea ca acest cuvint a fost SpUS fara a1t inteles. lnsa. hu
daca Biserica cea din neamuri Se intoarce 1a Dumnezeu, dupa cum tre-
buie, se va spune despre ea: Itntrebati intre popoare : ati auzit
grozave pe le-a tacut adesea fecioara lui Israel ? Caci sa compa-
ram viata evreilor care au pacatuit, cu viata celor ce s-au intors au
crezut vom afla ca. aceia au facut fapte grozave, omorind <<pe Dom-
nul slavei 620, iar pe cind evreiifiiceau fapte grozave, s-au
to"rs la Domnul Slavei, Cel ce a fost de evrei pentru paCaitele
lumii.

Intrebati prin neamuri cine a auzit fapte atDt de ingrozi-
toare, ca cele pe care le-a fa.cut fecioara lui Israel ? oare za.-
pada Libanului stinca muntelui ? Oare seaca apele ce de departe
sint reci curgMoare ? Poporul Meu M-a parasi,t, idoli, s-a
tiGnit caile sa1e a parasit caile cele vechi mIerge acum pe carari
nebata.torite, ca tara grozavie batjocura 621. Scrip-
tura face aici deosebire intre doua feluri de ape. Mai este vorba die
a.pa expresie: ape1e ce de departe al rind, este
aJta apa sau zapada de pe Liban iar al 'treilea rind,
tot despre apa se cind zice : seca-vor oare apele curgatoaI1e ?
Aceste trei feluri de ape sint acEHe izvoare de apa, care inseteaza.
sufletul dreptilor, care se aseamana. cu cerbul, incDt zice: ce chip
cerbul izvoar,ele apelor, se sufletul meu dupa Tine,
Dumnezeule 622.
Cine s-a facut, cerb? Caci cerbul, dupa cite se
despre e1. este nu nimic de pe urma ve-
ninu1ui de 623. Cine a insel\:a.t dupa Dumnezeu aHt de mult, incit sa
619. 18, 13.
620. 1 Cor. 2, 8.
621. Ier. 18, 13----\16.
622. Ps. 41, 2.
623. Despr:e cIerbul, 'pe 'Oiilre nu-l Omil. ClnI. IJ, 11 Com.
18. provii!1Je ddn Piziolog. 71,CIf. cit., 163.
OMILlI LA CARTEA PROOROCULUI IEREMrA
449
zica: Sufletul meu a insetat dupa Dumnezeul cel viu ? 624. Cine este
atit de insetat dupa apele de pe piatra? - iar piatra este Hristos 625.
Cine este atit de insetat de Duhul cel Sfint, 1ncit sa zica: in ce chip
cerbul izvoarele apelor, se sufletul meu dupa Tine,
Dumnezeule ? 626 Daca nu vom inseta dupa cele trei izvoare de apa, nu
vom afla nici macar un singur Se parea ca. iudeii au fost insetati
de un singur de apa, de Dumnezeu Tatal : dar pentru ca nu au fost
insetati de Hristos de Duhul Sfint, nu pot bea nici din Dumnezeu
Se parea, ca ereticii all fost insetati 'de Iisus Hristos, dar fiindca
nu erau lnsetati dupa Dumnezeu Tatal, care este Dumnezeul Legii al
proorocilor, nu beau nici din Iisus Hristos 627. Cei ce cred intr-un singur
Dumnezeu, dar dispretuiesc proorociile, nu sint 1nsetati de Duhul Sfint,
care a grait prooroci. De aceea, ei nu beau nici din izvorul TatiHui,
nlci din Hristos, care a templu a zis: Daca lnseteaza ci-
neva, sa vina la sa bea 628.
nu seca izV'Oarele de pe piatra, dar aceia au parasit
izvorul apei vietii)) 629, nu izvorul i-a pe ei. Oaci Dum-
nezeu nu se departeaza de nimeni, dar cei ce se departeaza de
630. Dimpotriva, Dumnezeu se apropie de unii oameni iese
calea celor care spre ln adevar, cind acel fiu, care cheltuise
toata averea lui, s-a lntors, tatal sau i-a cale 631. Dumnezeu fa-
prooroci ca : Sint mai aproape de decit de
trupul lor 632. Caci zice: Eu s1nt un Dumnezeu apropiat nu un Dum-
nezeu departat, zice Domnul 633.
Deci nu vor seca apele de pe piatra, adica apele lui Iisus ; nu
zapada de pe Liban", adica apele Tatalui. Liban insemneazd
tamiie sfinta, adusa dupa legea lui Dumnezeu pus:a pe jertfelnic, ta-
miie cllrata parti egale 634. muntele este tot Liban ('tamiie)
624. Ps. 41, 3.
625. 1 COI. 10, 4.
626. Ps. 41, 2.
627. Cunoscutele rataciri al'e Va1ootin, care vedea,u
Dumnz,eu1 Testament d'emiurgul dSPru p,o.rivnic 1ui Hristos,
Dumneooul 001 Bun. OmiI. ler. r. 16.
628. ln. 7, 37.
629. leI. 2, 13.
630. Ps. 72, 27.
631. Lc. 15, 12.
632. Aoost IagIrofo.ne in Qeme<nt Alex. 84, tr:tducere
.. 108., dwpa lez. 34,.23).
633. 23, 23 .
. 634. le$. 30, 34.
29 - Origea
4'0

$1 este zapada care de pe Liban, apa Duhului 5ffnt, despre
care se nu vor seca apele reci curgatoare. seaca, se
scurgeapa Duhului 5fint. ci fiecare dintre ne scurgem,fara
sl\ bem din Duhul 5fint.

Pentru ca poporul Meu M-a uitat, ei au idolilor. Oricine
uita de Dumnezeu, dar dreptul zice : acestea toate au venit
peste Te-am uitat, nici n-am facut nedreptate legamin-
tUl Tau 635. PoporUl ?cela intr-adevar uitase de Dumnezeu a tamiiat
zadar. Trebuie sa tilcuim ce insemneaza: autamiiat idoli. Daca
reluam cele spuse psalmul citat, intelegem ce este : au tamiiat idolii.
Caci psalm se spunea ceva felul acesta: sa se indrepteze ruga-
ciunea mea, ca tamiia inaintea Ta636. Deci, rug,aciunea mea, care este
alcatuire subtire de ginduri subtiri- ale unei inimi subtiate. - cind inima
noastra se ingreuiaza --,- cind este inaltata, atunci se aseamana cu
tamiia care spre Dumnezeu. Iar daca rugaciunea celui drept este ca
tamiie inaintea Dumnezeu, rugaciunea celui nedrept este tot tamiier
1nsa tamiie de naturA, incH zice despre ea despre ne-
drept, care se roaga : atamiiat zadar sau la idoli. este scris
despre Iuda: rugaciunea se va preface pacat>? 637. Acela, cind
s-a rugat, a tamiiat zadar.
mai cugetam, cine este cel ce zadar: De trei ori
pe toti cei de parte barbateasca sA se inainte'a Domnului
Dumnezeului tau 638. numaidectt adauga: 5a te
tea mea mina goala 839.
(Text incomplet) 640.
635. Ps. 43, 18.
636. Ps. 140, 2.
631. Ps. 108, 6.
638. le$. 23, 17.
639. 23, 15.
640. Q Gatene 165) o1n
chelere omiJlei: deosebirea dintre vietii (Ps. 138, 3) $1
- Hr!stos (In. 14, 6), dlm din m.lngle $i pe om.
OMILlI LA CARTEA
451
POSTFATA
omitLilor lui Or,igen 1a oar;lea
Ia!DJumeLa cap. 24, \1-3, spunea ca IdJaca e vorba sa se
exprime cumva comparativ cH e de mare v'aloarea omului, atunci trebui sa
ca el valoreaza cit lumea toata. Desigur, ca teolog convins cum era, Origen
motiva lacest adevar, prin ceea ce Sfintul :Aav,el in Epistola Icatre Corinteni
(15, 49), cii este omului palnintesc, el poarta in timp chipul
celu,j
spune ca pentru 'uezirea chLp oer,esc om ,a Ortgen
toata scris, cilt g'I1aJi salIe stil ,arproape
CalduI1a ,aoestor ,ca a 'pUJtUIt din d!in
.in Vlo!um.
gasirn necesar sa repetam ceeaoe iam stwctiuol
!ii in omiHilor di,n fioc'are ,oart,e oare 5-,a ,aioi: atunci
cind nu face abuz de mijloacele ermineutice, pe care le imbie textul, vrea
sa VII1ea sa sai
viu, de 'avint mOI1al.
Desigur, ,ceea 'am aici nu-i oe ,ar fi rpUltUJt mai bun opena 1ui
La Q-,am ,d:ecit singura (a noua),
cdlrtea Cintarilor, doua. Din omiIiile ,a de la Numeri labia 5-au tradus aici doar
primel-e ,doua capitole (di,n tobalul de 8), ia'r din omilia a XlI ... a numai prirnele trei
capitole (fara a! patrulea). vo!umul paginilor a crescut. Ar fi trebuit sa prezen-
tam mostre din altele (de din Psalmi, la Iezechiel, la Isaia etc.). Iconomia lu-
CIarii mai VIOlumul vom carti
Noul pI1ecum Des!pre ,rugaci,une, :iIdlT ca ,a
lIui opere vom tradu.ce acolo lDeiIlltrec:ute.le pia.giniale
Speram ca acolo '''3 fi mai putin greoaie de<:it a fost
umbtra vechi-tes1;,amenta,ra a textelor dtn volum.

INDICE SCRIPTURISTIC
Facere
1, 4: ler. 2: 432
1, 7: 4: 87
1, 26: Num. XXIIl, 1: 205 i
ler. 9 : 354
28: Fac. 2: 46
2, 2: Num. 4: 201
2, 8: Cint. 6 : 330
2, 12: 4: 99
2, 15: Num. 1: 167 i
ler. 9: 354
2; 23: 3: 57
2, 24: Num. 1: 160
3, 8: 105. XIII, 4: 267 i ler.
4: 424
3, 15: 105. 2: 262
3, 18: 105. 3: 267
4, 7: 4: 128
4, 25: Num. 4: 181
4, 26: 105. 1: 230 i Ier.
4: 424
5, 24: 1 : 80 i 105.
1 : 230
6, 8-9: 105. 1: 230
6, 6: Num. 2: 191
6, 15: Num. XXI, 2: 186
11, 34: ler. 3: 403
11, 37: ler. 3: 403
12, 1 : ler. 5: 348
12, 2: Fac. 1: 42
13, 16: Fac. 1: 42
14, 10: Num. 2: 168
15, 5: Fac. : 43 i Num.
XXJ, 2: 187 i 105.
4: 301
16, 10: Fac. 1 : 42
17, 2: Num. 1: 230
17, 5: 105. 4: 295
17, 15: 105. 4: 295
18, 1 : Cint. 8 : 320
18, 7: Ier. 1: 348
18, 11: 105. XVI, 1: 268
19, 13: Ier. 1 : 346
19, 37: 105. 5: 251
20, 7: ler. 5: 348
20, 20: Rom. 1: 167
21.3 !ii 16-17: Num.
: 161
21. 19: le$. 2: 72
22, 2: Num. XXI, 3: 172
22. 9-10: Num. xn, 3: 172
22, 15-17: Fac. 1: 42 i
1 : 42 i 1 : 43 i
1: 43; 1: 45;
1 : 46
22, 17: Fac. 3: 46 i
3 : 48
24. 1: Num. 1: 167
25, 25: Fac. 1: 44
26. 15: Num. 1: 164 i
1 : 166
26. 18: Num. 167
27, 21: Cint. 11, 9 : 335
27, 36: 105. 1 : 230
29. 14: le$. 4: 57
29. 32: 105. 3: 305
30. 10: 105. XXV1, 3: 305
35, 10: 105. 4: 295
35, 29: 105. 1: 268
41, 51 : Fac. 1 : 44 i 105.
3: 305
43, 16: 25: Cint. 2 : 320
46, 3: Num. XXIV. 3: 218
46. 11 : 105. 1 : 298
47, 9: 105. 1 : 269
49, 9 : C!nt. 10: 323

1, 1 : le$. 2: 55
1, 5: le$. 1: 56 i ler.
5 : 349
1. 8: le$. 5: 59 i
6 : 79
1, 6-7: 3: 57
1, 8: Ie$. 5: 59 i 1: 63
1, 9: Ie$. 5: 60--62
1, 10: Ie$. 5: 60 i 1,
5:60;62
1, 11 : 5: 61
1, 14: 5: 59
1, 15: 1: 63
1, 16: 1I, 1: 63
1, 21 : Ie$. 2: 66
1, 22: Ie$. 11, 3: 66
2, 1 : 4: 68
2, 1-2: le$. 11, 3: 61
2, 6: Ie$. 4: 68
2, 9: Ie$. Il. 4: 68
2. 10: Ie$. 11, 4: 68
3, 2: Ier. 4: 423
3. 5: 3: 117
3, 6: 105. 3: 281
3, 8: 105. XVlII, 1: 278.
1 : 282
3, 16: Ier. 4: 423
3, 18: Ie$. 3: 74
4. 6: Ie$. 2: 111
4, 10: le$. 1 : 70
4, 12: 2: 71 i
2: 73
4, 15: Ie$. 2: 73
4, 27: le$. 2: 73
5, 1: 3: 74
5, 2: 3: 76
5, 4: 3: 77
5, 22: 3: 77
5. 23: Ie$. 3: 78
6, 18-20: 105. 1 : 298
8, 8: le$. Ill. 3: 76
8, 20: Ie$. 3: 76-78
10, 27: Ier. 5: 372
1'2, 3: 105. 4: 245
12, 5: Num. 1: 159;
XXJV, 1: 213
12, 8: Num. 1: 159;
10: 207
12. 11: 1: 81
12. 13: Num. 1: 210
12. 51 : Num. 3: 218
13. 17: 105. 2: 232
13, 18: C!nt. 9: 334
15: Num. 2: 141
14, 22: 13: 107;
105. 4: 233 i 1 : 241
15, 1: Ie$. 1: 94;
13: 107 i C!nt. 1 : 321
15, 4: 3: 97
15, 5: Ie$. 2: 97 i 98
15, 10: Ie$. 4: 98
11: Ie$. 4: 99
15, 12: 5: 100
15, 13 : 6: 101
15, 14-15: Ie$. 6: 101
15. 16: Ie$. 8: 101. 102
IND&e:1
15, 17: 9: 104, 105,
Num. 209,
XVJ1J, 5 : 443
15, 18: Ie,. 12: 100
15, 19: Ie!i. 13: 107
16, 1 Num. 2: 141
17,1: Num. 2: 141
17, 6: NUIn. 1. 2: 141, 142
17,8--9: 105. 1,1: 231
17, 11: 3: 79 105.
1 : 231
18, 13: 105. 1. 2 : 231
20, 2: 1: 80, 83
20, 3: 3: 83
20, 4: 3: 84
20, 3-6: 2 :81
20, 5-6: 4: 85,
88 VIII, 6: 94
20, 12: Cint. 8 : 334
20, 24: Num. 3: 157
21, 1: 1: 108
21, 22: 1: 107, 109,
112
22, 28 : 105. 1 : 238
23, 1: 3:
23, 15: ler. XVIII, 10: 450
23, 17: Ier. 10: 450
24, 12: ler. 2: 438
XVIII, 2 : 439
24, 13: 105. 2 : 232
25, 2: Ie!i. 2: 126
25, 4: Ie!i. 5: 128
25, 8: Ie!i. 1: 122
25, 20: Num. 3: 157
28, 21 : 7: 130
29, 41 : 7: 131
30, 34-35: Cint. 1, 1: 312
3: 325 ler. XVIII,
10: 449
31, 1-6: Num. XVIII, 3: 177
31, 3: Cnt. ,1. 1 : 312
31, 18: Num. 3: 157
32, 1: NUIn. XVllI, 3:
178, 231
32, 23 : Cint. 13 : 339
33, 3: Num. 1. 3: 144
33, 12: 105. 1. 2 : 232
33, 15: Num. XXIV, 3: 218
33, 22: Ier. xvI, 2: 422
33, 23: 3: 118
34, 30: 1: 115
34, 34-35: ler. V, 7: 383
35, 3: Num. 4: 201
35, 4: 1 : 122
35, 5: 1e$. 2: 123
3: 125 3: 127
5: 129
35, 6: Ie$. XILI, 4: 127
35, 24: le$. 5: 120
35, 33: 5: 120
35, 37: )0,. , 3: 126
7: 130
36, 1 : Ie!J. 7 : 131
39, 1-32: le$. 1: 122
40, 1-30: Ie$. 1: 122
Levitic
1, 1: Num. 2: 142
4, 20: Num. 2: 155
5, 7: Cint. Il, 12 : 338
10, 14 : Cint. 3 : 313
16, 8: 105. XXVIII, 1:,291
16, 18: 105. 1 : 291
23, 29: ler. t2: 356
25, 9: Ier. 12: 413
Numeri
1, 1 : Num. 1 : 139, 141
1, 3: Num. 1. 1 : 139, 140
2, 1 : 105. XXV, 1 : 298
2, 3 : 105. XXV, 3 : 300
2, 7: 105. XXV, 2: 300
XXV, 3: 299
2, 25 : 105. XXV, 4 : 300
3, 38 : 105. 1 : 298
4, 15: 105. 1 : 298
10, 2: ler. 16: 391
10, 2: 105. 1 : 247 ler.
V, 14: 391
10, 3 : 105. 1 : 299
10, 11: ler. 7: 391
11, 11: 105. XvI, 1: 268
11, 16: Num. 4: 193
11, 24: Num. 1: 14.5
2: 146
11, 25: Num . 2: 146-
147 4: 193
11, 27: Num. XVIII, 2: 176
12, 1: Num. 4: 150
Cint. 6: 318
12, 7: 105. 1 : 230
12, 14: Num. 4: 150
3: 174 ler.
12: 141
13, 17: 105. 2: 232
14, 31 1: 105.
5: 272
17, 13: 105. 3: 305
18, 1: Num. 1: 151
1: 154 3: 156
18, 7: Num. 3: 156
18, 8: Num, 1: 158
18, 15: le\>. 3: 118
18, 17: Num, 3: 16 ler.
7: 382
18, 32: NIIm. 151
NU/Tl, VI, :1' 14t1
21, 16: Num. 1: 164,
1: 167 3: 173
21, 17: Num. XlI, 2: 168
21, 18: 1: 167
2: 168 2: 169
3: 170, 173, 179
21, Num. : 168
21, 19-20: Nutn. 2:
170 171
21, 28: Num. 2: 171
23, 7: Num. 3: 178
23, 19: ler. 6: 444
23, 21 : ler. 6: 435
24, 1: Num. 3: 174
24, 4 : 105. 5 : 272
24. 9 : Cint. 9 : 335
24, 11 : Num. XVIII, 3: 179
24, 12: Num. XVIII, 1 : 175
24, 15-16: Num.
2: 176 177
24, 17: Num. 1: 175;

24, 18: ;Num. 4: 182
26, 20: Num. 3: 173
26, 54: Num. 1: 184,
185 187
27, 4-11: Num. 1:
189 193, 194
28,2: Num. 3: 172, 196
28, 19: Num. 1 : 211J
29, 2: Num. 1: 210
30, 3: Num. 1: 213,
216
31, 6: 105. IV, 2: 244
32, 1-5: 105, 1 : 291
34, 2: Num. 2: 219
34, 7: Num. XXIV, 1: 219
Deuteronom
1, 31: ler, 9: 444,
19: 446
4, 24: Ier. 1 : 437
4, 44: Num. 1: 159
8, 5: Ier. 6: 444
10, 12: Num. 2: 172,
2: 215
12, 5: Num. 4: 223
14, 4-5: C1nt. 11, 11 : 336
16, 3: Num. 10: 207
16, 21: ler. 4: 372
18,15: ler. 1,11: 356
19, 20: 4: 114
20, 16-21 : 1 : 108
24, : ler. 2: 36f1
25, 10: 3: 118
28, 13: los. 252
29,13: ler. 7:
:12, : :
:1'.', : 103
32, 7 : 1 : 116
32, 6: 10: 103
32, 8-9: Fac. 3: 47;
2: 83; Num.
XV111, 3: 293
32,9: 4: 83; 86
32,9: Num. 1: 190
32,16: le!j. 4: 69
32, 32: ler. 2: 400
32, 39: Num. XlI, 3:
4: 202; Ier.
7 : 426
losua
1, 105. 2: 235
1, 13: Num. 3: 192
1, 2: 105. 2: 238
1, 3: 105. 4: 236 3:
240
1, 3-4: 105. 4: 240
7: 105. 2: 291
2, 6: 105. 11, 2: 234
2, 20: Num. 105. 5: 235
3, 4: 105. 3: 245
3, 6: 105. 4: 233; lV, 2:
244
3, 7: 105. lV, 7: 243
3, Num. 1 : 184
3, 15: Num. 4: 194;
105. IV, 1 : 242
4, 23: 105. XVII, 1 : 273
5, 4: Num. 2: 303
5, 6: Num. 1 : 184
5, 9: 105. 7: 238; XXVI,
2: 303
5, 11: 105. 4: 234
5, 11-12: 105. 4: 234
18: 105. VH, 4: 250
20: 105. VII, 1 : 247
6, 25: 105. VII, 5: 251
12: 105. 6: 254
7, 23: 105. VII, 7: 254
8, 22: 105. 2: 266
8, 28: 105. 4 : 295
10, 3-6: 105.IX, 1 : 256
10, 14: 105. 5: 235
\0, 16": 105. 3: 258
10, 21: 105. 2: 262
10, 24: 105. 6: 260
10, 25: 105. 3: 263
11, 23: Num. XXlI, 4: 194;
105. 7: 237; XVI, 3:
270
13, 1 : Num. 1, 3: 144 i 105.
1 : 268; 3: 270
13, 2-3: 105. 3: 270
1:1, 6: 105. 4: 271
13, 8: 105. 5: 271;
XVI1, 2: 275
13, 14: XVII, 2: 275 ;
XXV, 1: 297
13, 5: 105. 1: 291
14, 1: 105. XVI, 4: 271;
5: 271 XVIII, 1: 278
14, 4: Num. XVIII, 1: 187
XXVIII, 2: 221
14, 6: 105. 2: 279
14,11; 105. XV1II, 2: 280
14, 12: 105. XVIII, 2: 280
14, 13: 105. 3: 281;
3: 286
14, 14: 105. 3: 281
3: 286
15, 13-17: J05. 3: 28(1
15, 15: Num. 3: 144; 105.
3: 286
15, 16: 105. 4: 286;
6: 289
1.1, 17 : 105. 4 : 286
15, 18-19: 105. 5: 287
15, 19: 105. 6: 290
15, 20: 105. 4: 287
17, : 105. 1 : 291
18, 1: 105. 1 : 291
18, 4: 105. 1 : 291
18, 11: 105. 1: :J91
1 : 298
19, 1 : 105. 1 : 291 .
40: 105. 1 : 298
19, 50: 105. 1 : 302
20, 8: Num. 3: 222
21, 1 : 105. XVII, 2: 275
21, 27; 105. XXV, 3: 299
21, 2: Num. 2:
221; XXV,. 1 : 297
21, 3: Num. X!XVIII, 1: 221
21, 4: 105. XXV, 2: 298;
XXV, 3: 300
21, 5: 105. XXV, 1: 298;
2: 300
21, 5-7: 105. XXV, 3: 299
21, 6: 105. XXV, 2: 299
21, 7: 105. XXV, 2: 299
21, 42: 105. XXV1, 1 : 302
22, 1 : 105. XXVI, 2: 304
Judecatori
5, 2: Cint. 1 : 310
9, 31: Num. XXIV, 2: 215
16, Num. 140
18, 1-31: XlIl, 5: 130
Regi
1, 11 24: Num. 2:
215
ORIOEN, 8CR.lERI
2, 30: .Num. 2: 215
3, Num. 3: 149
6, 4: Num. VI, 3:
11, 1: Num. 3: 149
15, 1-2: 1er. 6: 444
16, 7: Num. 2: 155
16, 17: Num. 3: 178
23, 11: Num. 3: 149
25, 37: Num. XXII, 1: 190
28, 9: 1er. XVIII, 2: 438
Regi
2, 6: Num. 4: 202
13, 105. 5: 287
18, 21 : 4: 86
22, 2: Cint. 1, 1 : 310
Regi
4, 25: Num. 4: 195
10, 1-10: 1. 3: 314
12: 1er. IV, 1: 367
Regi
1), 17: 2: 72
17, 23: Ier. IV, 1: 367
(111 Esdra)
1, 8-9: Fac. 3: 48
9: Fac. 3: 48
13, Num. 4: 20:

1, 21 : V1II, 6: 94
2, 10: le$. VIII, 6: 93
4, 17: 1er. V, 14: 390
5, 18: Num. 4: 202;
Ier. 360; Ier. XVI,
G : 426
6, 3: Fac. 2: 46
7, 1 : Cint. 3: 327
38, 36: Num. XVIII, 3: 177
Psalmi
1, 1: Num. 9: 206
1, 2: Ie$, 4: 86;
1: 116; 105. 237
1, 6: 105. 2: 265
2, 2: 3: 47
2, 3: Fac. 3: 47; 3:
47
2, 8: Fac. 3: 47 1e$.
V1II, 2: 83; 105. 3 : 257
3, 7: le$. VI, 4: 113
4, 6: Ier. V, 384
5, 1: Ier. 4: 417
7, 10: Num. 3: 156
9, 2f1: 6: 302
11, J." 2, 124
13, 1 : !i: 60
J 4, 1-4: Ier, 6: 426,
421 \
11, 21: ler. 16: 392
18, 1 : Cint. 4 : 328
18, 3: 3: 47
18, 8-9: 1: 108
18, 8-10: Num. 1: 159
18, 13: 3: 112
22, 6: ler. 1 : 400; 401
25, 2: Cint. 3 : 314
27, 25: Num. 4: 194
28, 3: Ie!? 6:. 91
29, 10: ler. 4: 417
30, 19: Num. 2: 169
32, 8: Ier. 5: 435
33, 7: 2: 12
33, 15: Ier. 1: 386
35, 6: Num. 2: 169
37, 4: Num. 4: 301
37, 14: 2: 72
37, 5: Cint. 2 : 325
37, 6: Cint. 2: 312
38, 17: Num. 11 : 207
39, 2: Ier. 2: 422
39, 3: 2: 79
41,2: ler. 9: 448,
449
41, 3: Ier. 9: 448,
4,49
41, 3-5: 105. 4: 246
43, 17: Ier. 8: 383
43, 18: Ier. 9: 450
43, 24: Num. 1 : 211
44, 3: Ier. 12: 356
44, 9: Cint. 2: 312
44, 10: Cint. 3 : 326
44, 11 : ler. 1 : 421
44, 12: 3 : 326
44, 12-13: 4: 68;
6: 93
44, 14: Num. 2: 187
46, 2: 2: 82
49, 1: Ie$. 2: 82
49, 14: 3: 74; Num.
4: 202
50, 5-6: Ier. 3: 415
50, 7: Ie$. 3: 111
50, 12: Num. 3: 149
50, 13: 3: 149
50, 14: Num. 4: 150
50, 19: Num. XXV, 21:1
50, 19: Num. XXIV, 1 : 21
57, 5-6: ]05. 4: 113;
284
65, 12: XXll1, 4:
12: 8:
16: 361
67, 32-34: 380
68, 1-2: Iel;. 3: 61
68, 39: 105. XXlll, 4: 296
71, 8-9: 10s. 3: .270
71, 10 : Cint. 6: 318
71, 11: Ios. XVI, 3: 270
72, 2: 3: 79
72, 5: Ie$. 3: 76
72, 8: Je$. 111. 2: 71
72, 22: 1: 70
72, 24: Ier. 9: 449
72, 27: Ier. 9: 449
73, 14-15: Cint. Il, 11 : 336
120, 1 : 105. [j: 235
120, 6: 11, 4: 329
455
123, 1-8: 11, 12: 337
126, 1: 3: 125
128, 5: Ier. 5: 381
131, 5: Ie$. 7: 131
140, 2: Num. 3:
200; Ier. 10: 450
144, 3: Ier. 6: 444
146, 6: Num. 4: 140;
XXlII, 2: 200, 220
146, 8: Num. 4: 202
148, 3-5: Ier. 6:
444
74, 9: ler. 2: 401 Pilde
77, 9-10: Cint. 3: 327 1 5 163
77, 24: 105. 1 : 241 ,: um. , 2:
77, 47: Ier. 2: 400 1, 24-25: Ie$. 6: 43
78, 7: Ier. 10: 384 3, 11 : Cint. 9: 334
79, 9: Ier. 3: 416 3, 16: Cint. 11, 9 : 334
79, 9-11 : 9: 105 4, 4: Ier. 6: 314
80, 4: Num. 9: 206 4, 6: Cint. 3: 313;
80, 11: Ie$. iII, 2: 71 5 1 1:
8\ 2: 82; ' 164; 2: '
81. 5: Ie$. 2: 83 9, 1 : Ie$. 12: 106
81 6 4 99
9, 5: Ier. Xll, 2: 400, 401
, : e$. , : ; er. 18 12 8 408
6: 419 ' : er. ,:
82, 6: Ier. 6: 419 18, 18: 105. 2: 292
84 12 1 273
19, 25: ler. 6: 406
, : 05. ,: 21 22 2 280
86, 1: Ier. 12: 411 ,: os. ',:
88, 15: 105. 2: 248 22, 20: Num. 1, 2: 142
88 32 6 93 23, 1 : le$. 11, 3: 67
, : e$. ,: 26, 11: 105. 1: 268
90, 13: 105. 6: 260 27 3' 4' 99
91, 13: Num. 3: 218- 27' 10" t 4'. 328
93, 1: los. 2: 248 ,. , .
95, 4: ler. 6: 444
95, 13: Ie$. 1: 95
101, 27: Num. 1:
212
102, 1: 105. 2: 283
103, 21-22: Ier. 14: 392
103, 25: ]e$. XIlI, 7: 131
103, 34 : 12 : 340
105, 35: le$. 5: 61
106, 42-43 : Cint. 4 : 328
108, 6: Ier. 10: 450
109, 19: ler. 4: 432
109, 4: Fac. 1: 43
110, 4: 9: 104
110, 10: Ie$. 1: 66
111, 1: 105. 2: 248
113,7-8: 105. 2: 243
113, 24: 2: 56
115,4: ler. 2: 402
11 (), 105: '2: 244;
3: 278
1111, 6: 4'
Cintarea ctntirilor
1, 1: Cint. 1, 311 ; 2:
311; 8: 321
1,3: Cint. 1. 4: 314
1, 3--4: Cint. 4: 315
1, 4: 5: 316, ler.
6: 398
1,5-6: Cint. 6: 311
1, 6: Cint. 1: 319 1. 7:
320
7: 1. 8: 321 8:
322
8: Cint. 9: 322; 10:
322
1,9: 1,10: 321 .
1,10: c:tnt. 3: 314; 10:
321
1, 11 : (:Int. : 31 11, 1 :
322 11, 2: 323 324
1,12: 2' 325111.
:1' :1:/ 5 11, :130
458
13: Clnt. 3: 326;
3: 326
14: Clnt. 3: 327
1,15: Clnt. 3: 314; 4:
327 J 4: 329
16: Clnt. 4: 327;
5: 329
2, 1 : Clnt. Il, 6: 330
2, 2: Clnt. 6 : 330
2, 3: Cint. 6: 330 i Il, 6 :
330; 8: 331, 333
2, 4: Clnt. 6: 331 ; 7 :
372
2, 5 : Cint. 8 : 333
2, 6: Clnt. 2: 313; 9:
334
2, 7: Cint. 9: 335
';!, 7-8: Cint. 10: 335
2, 8 : Cint. 10 : 335
2, 9: Cint. 10: 336;
11 : 337; 12: 338
2, 10 : Cint. 12 : 338
2, 11 : Cint. 12 : 338
2, 12: Cint. 12: 338;
12: 339
2, 12-13: Cint. 13: 339
2, 14: Cint. 1 : 323
2, 13-14: Cint. 13: 339;
13: 339, 340
5, 14: Cint. 3: 314;
12: 339, 340
6, 8: Cint. 5: 316
7, 9: Cint. 3 : 314
8, 5: Cint. 7: 320; Ier.
6: 399
IsaIa
6-7: Ier. 2: 363
11, 1: Ier. 3: 364
11, 2: Num. 3: 147
13, 16: Num. 2: 215
13, 17: 2: 169
14, 12: 105, 6: 236
14, 19: Ie$. 6: 92
17,10: Num. 3: 144
21, 23: Ie$. 4: 113
26, 18: Ie$. 3: 110
26, 20: Ier. XLI, 10: 409
29,11-12: Ie$. 4: 119
34, 5: Ie$. 4: 85
37,3: le$. 3: 111
40, 15: Cint. 3 : 326
40, 16: Cint. 3: 325
43, 2: 105. 1 : 242
45, 3: Cint. 5: 316
45, 22: Ie$. 9: 104
45, 25: Num. 2: 214
49, 2: Cint. 7 : 334
49, 6: Cint. 7 : 334
50, 1 : Ie$. 5: 89;
8: 103
50,5: Ie$. 2: 72
50, 11: Num. 2: 169:
4: 201
52, 4: Ie$. 2: 55
52, 6: Cint. 2 : 311
52, 7: ,Ie$. 3: 110
52, 11 : Ie$. 4: 88
53, 2-3: Ie$. 1 : 95
53, 3: Ie$. 4: 113
53, 8: Ie$. 1 : 95
54, 1: 105. 4: 241; Ier.
2: 366
55, 13: Cint. 5: 329
65, 2: Ie$. 5: 100
68, 8: Ie$. 3: 111
9-10: um. 2: Ieremia
198
14: Num. 2: 198
21 : 9: 334; 335
2, 8: Ier. 9: 428
4, 4: Ier. 2: 364
5, 1: 1: 310; Ier
1: 400; 3: 416
5, 4-6: Ier. 4: 348
6, 1: Ier. 4: 433
6, 5: Ier. 11. 16: 357
6, 6: Ier. 16: 357
7,11: Num. 2: 177
7, 14: Ier. 7: 351
1, 15: Ier. 8: 352
7. 23: Ier. 8: 352
8, 18: Ier. 6: 445
9, : Clnt. 6 : 331
10, 12-13: Ier. 3:
432
1,2: Ier. 2: 347
1,3: Ier. 3: 341,347
1,4: Ier. 5: 348
1,5: Ier. 5: 348; 10;
. 354; 1 1 : 355; 12: 355
1, 6-9: 1er; 8: 349; 8 :
353, 356
1, 1: Ier. 6: 349; 9:
353; 13: 356; 13:
356
1, 8: Ier. 13: 356
9-10: 105. 3: 266;
Ier. 6: 349; 9: 353;
14: 358; 14-17: 361
1, 10: 105. 3: 266;
Ier. 6: 349, 360
2, 10: Ier. 11, 350
2, 11: Ier. 3: 417

2, 13: 1er. 9: 434;
9: 449
2, 20: 1er. 4: 371
2, 21 : Ier. 1: 362
2, 22: Ier. 2: 363
2, "25: 1er. 9: 384
2, 31 : Ier. 2: 366
3, 6: Ier. 16: 361
3, 6-1 : Ier. : 366
3, 6-8: Ier. 1: 368;
5: 373
3, 7: Ie$. 5: 90
3, 8-10: Ier. 368;
15.: 374
3, 11: Ier. 1: 369
3, 20: Ier. 3: 374;
1: 375
3, 21 : Ier. 6: 375
3, 22: Ier. 1: 375
3, 24-25: Ier. 5: 380;
7: 382; 7: 382;
8 : 383, 384, 385
3, 29: 1er. 4: 379
4, 1-2: Ier. 1 : 376;
11 : 385
4, 3: Num. 8: 203;
387; 11: 387; 13:
390
4, 4: ler. 12: 390;
13: 391
4, 5: Ier. 15: 392
4, 6: Ier. 16: 392
4, 7: Ier. 16: 393
4, 8: Ier. 17: 393
5, 14: 1e$. 4: 128
6, 7-8: Ie$. 5: 90
6, 8: Ier. 3: 404
7, 11: Num. 2: 177
9, 21 : 11, 12: 337
9, 23-24: 1er. 5: 435
12, 11 : Ier. 1 : 393
12, 13: 3: 395;
3: 396
13, 1-4: Ier. 4: 397
13, 11 : Ier. 5: 397 .
13, 12: Ier. 1: 399;
2: 402
13, 13 : Ier. 2 : 403
14, 13-14: Ier. 4: 404;
6: 406
13, 15: 1er. 7: 406;
8 : 407, 408
13, 16: Ier. 2: 402;
11: 404; 12:
410; XII, 13: 41 412
13, 17: 3: 11"1;
Num. 2: 169; xxrv,
2 :' 215; 1er. 12: 399;
INDICI
13: 411 13:
412, 413
15, 6: ler. 5: 418
15, 10: ler. 1, 6: 349
2: 415 4: 4111
5: 418
15, 16: ler. 2: 415
16, 16: ler. 1: 421;
2: 421; 5:
442
16, 11: ler. 4: 424;
5: 424; 8: 428
16, 18: ler. 6: 426
16, 19: ler. 8: 421
16, 20: ler. 'XlVI, 9: 428
11, 1: ler. 10: 429
11, 5: Ier. 5: 419
11, 10: Num.l, 3: 144
11, 11: 5: 62; ler.
1: 430
11, 12-13: Ier. 4:
432; 4: 433; }Cvn,
4: 434
11, 16-18: ler. 5:
425; 5: 434;
6: 435, 436
11, 21 : ler. 9: 428
18, 1 : ler. 1: 431
18, 2: ler. 1: 431;
2: 439
18, 3: ler. 3: 439
18, 4: ler. 4: 440,
441
18, 6-10: Ier .. 5:
441 ; 6 : 444 ;
8: 441
18, 11: ler. 1: 446;
9 : 441
18, 13-16: ler. 9:
448
23, 23: ler. 9: 449
25, 15: ler. 12: 355
25, 1-38: ler. 1: 361
32, 11: Ier. 4: 119
32, 15-16: ler. 2: 401
33, 2-3: ler. 6: 446
37, 20: ler. 13: 357
38, 6: Ier. 13: 357
30, 53: ler. 5: 442
45, 63: ler. 2: 415
Plingeri
1, 8: 105. 2: 198
7, 20: Cint. 6: 331
lezechleI
1, 27: ler. 5: 391
6: Num. 1: 152
30 - OrlMcn
457
Agheu
1, 6: Num. XlI, 1: 164

11, 19: Ier. 5: 312
16, 42: le$. 5: 90
16, 43: le$. 5: 90
23, 3: 11, 2 : 326
33, 11: 9: 104
33, 11: 6: 92 1, 9: Ier. 3: 423
8: 104
Daniel
1, 11: Num. 3: 119
1, 19-20: Num.
3: 119
2, 34: Cint. 11, 3: 325
2, 34-35 : los.
2: 304
2, 35: le$. 12: 106
9, 12: ler. 1: 361
9, 15: ler. 10: 384
12, 3: 105. 4: 301
Osea
2, 1: 4: 86 i 81
2, 9 : 4 : 86
4, 14: le$. 5: 90
Amos
3, 12: ler. 11: 393
5, 18: Ier. 6: 436
8, 5: ler. 6: 409
8, 10: Num. 3:
9, 14: los. 3: 266
lona
1, 1: los. 2: 292
3, 5: ler. 1: 346
Miheia
2, 12 : 11, 3 : 325
200
4, 4: Num. 1, 3: 144 i Num.
2, 5: Num. 3: 118
5, 1: le$. 4: 98
MaIeabi
3, 20: 105. 5: 235 3 :
251 i XiV1, 1: 269
4, 2: Num. 5: 203
tntelepciunea Solomon
1, 13-14: Ier. 1: 361
2, 20: 1 : 95
2, 24: ler. 11, 1: 362
6, 6: ler. 3: 395
1, 10: Num. 1: 161
7, 11-20: Num. 1: 166
1, 22: los. 1: 255
9, 15: Num. iXXIII, 11: 208
12, 10: Ier. 1: 346
18, 12: Num. 1: 140
tntelepciunea
1, 1: Num. 3: 111
2, 1 : 105. 2: 256
2, 14: le$. 4: 86
8, 6: Ier. 421
9, 5: 11, 11: 331
14, 23: Num. 1 : 219
16, 5: Num. 2: 181
16, 20: ler. 13: 412
16, 21: Num. 11:
209
17, 14: Fac. 3: 48
19, 22: Num. 3: 117
43, 20: Num. 3: 143
4: 271 Tobit
7, 1-2: Num. 2: 2, 6: 105. 3: 306
198 i Ier. 3: 416
1, 13: ler. 4: 417

2, 13: Ier. 6: 444
Avacum
3, 8: le$. 1 : 96
10: 321
SoIonie
2, 9--10: Ior. V, 4: 380
3, \0: :\: 270
I5toria Susanei
1, 42: Ier. 3: 396
Matei
1, 1: Fac. 3: 46
2, 2: Num. 4: 180
3, 9: le$. 4: 98 8 :
103
3, 10: Ier. 5: 443
3, 14-17: Num. XVIlI, 4:
\80
:i, \Ii: <:Int. 11, ,,: 328

3, 9: 1 : 98; 8 :
103 .
4, : 11, 2: 6'1
4, 8: ler. 14: 358
4, 10: 5: 62
4, 1'1: los. 3: 25'1
4, ler. 13: 388;
1: 420
5, 2: Num. 2: 155
5, 3: los. 2: 248; Ier ..
2: 422
5, 5: Num. 3: 144; 105.
11,2: 240
5, 8: '15; Num.
3: 147
5, 9: 7:" 130
5, 11: .Ier. 13: 35'1
5, 15: le. 7: 131;
los. 2 : 244
5, 16: Fac. 1: 46;
2: 46; ler. 2: 422
5, 1'1: Num. 1 : 160
5, 18: 4: 58
5, 19: Num. 2: 181 j
Ier" .14: 391
5, 20:. Num. 2: 162,'
163
5, 21 : 3: 7'1 j Num.
2: 162
5, 22: Num. 2: 163
5, 24 : Cint. 8 : 333
5, 27: Num. 2: 163
5, 28: Num. 2: 163 j
Cfnt. 11; 12: 337
5, 30: los. 6: 254
5, 34: ler. 1'1: 326
5, 35: Fac. lX, 3: 48
5, 38: 1 : 108 j 1 :
108
5, 44: Cint. 8 : 333
5, 45: Num. 2: 162 j
4: 202 j ler. 1 :
366
6, 1 : 3: 67
6, 2: ler. 12: 387
6, 3: 3: 67
6, 6: Num. 2: 187
6, 6: 11, 3: 67 j Num.
3: 157
6, 9: Cfnt. 3: 313
6, 19: 5: 61 j Ier.
4: 434
6, 21: Num. 1: 164
6, 23: los. 3: 277
24: Ier. 6: 435
7, 6: 1: 122
'1 : .Ier. 5: 434
7, 13-14: Num. XXl, 2:
166
7, 23: Ier. 8: 352; 10:
354
7, 25: ler. 15: 359
7, 26: ler. 15: 359
8, 11: Num. 3: 143
8, 11: los. 4: 301
8, 12: ler. 5: 406
8, 24 : 11, 12: 338
8, 26 : 11 : 338
8, 29: 3: 76;
6: 92
9, 2: Cint. 329
9, 3 : Num. : 213
9, 6: Cint. 5: 329
9, 9: ler. XVII, 6: 435
9, 12: ler. X'VII, 5: 434
9, 18 : Cint. 6: 318
9, 29: los. 2: 285
9, 38: ler. 5: 442
10, 26: ler. 10: 429
10, 28: 4: 113;
Num. 4: 182
10, 30: Num. 4:
224
10, 30: Num. 1: 140; Ios.
6: 290 .
10, 34: ler. 2: 394
10, 37: Cfnt. 11, 8 : 332; ler.
6: 435
10, 38: Num. 2: 216
11, 11-12: los. 1 : 261
11 ,13: los. 3: 232
11, 15: ler. 11: 355; ler.
11 : 355
11, 27: Num. 12:
176
11, 29: los. 5: 287;
Ier. 7: 407
12, 5: Num. XXIII, 4: 201
12, 19: ler. 12: 411
12, 29: 7: 102 j
los. 5 : 250
12, 31 : le$. 2: 71
12, 32: Ier. 10: 410
12, 36: 2: 71 j
11: 385
12, 42 : Cint. 6: 318
12, 43-44: 4: 87
12, 46: Num. 1: 145
13, 4: 3: 97
13, 7: Num. 8: 206
13, 8: los. 1 : 239
13, 9: 3: 110
13, 25: Ier. 14: 358
13, 27: 9: 104
13, 28: 9: 104; ler.
14: 358
13, 30: Ier. 13: 413
OIUGIN,
13, 31 : 1 : 54
13, 43: 9: 104
13, 47: )QVIII, 5: 442
13, 49: Ier. 3: 370
13, 52: Num. 2: 161
14, 25 : 4 : 98, 99
15, 13: Ios. 4: 267;
Ier. 14 : 358; 16: 360;
1 : 361
15, 14: 105. 3: 277
15, 19: ler. 14: 358
16, 6: los. 5: 235
16, 24: Num. 2: 155;
Ier. 2: 439
16, 26: 3; 111
17, 1: ler. 2: 422
17, 1-2: XII, 3: 118
17, 6: Ier. 6: 435
17, 7: 2: 73
17, 15: 4: 118
17, 20: ler. XII, 12: 411
17, 28: ler. 6: 436
8, 5: 105. 6: 253
18, 6: 4: 114
18, 8: ler. 5: 406
18, 10: 105. 1: 283;
3: 294
18, 11: 1: 95
18, 17: 105. 6: 253
18, 19: 5: 129
18, 24-35: 3: 112
19, &-6: 6: 161
19, 11: 6: 130
19, 21: 105. 2: 276
19, 28: Num. 3: 188
19, 28 : Num.
4: 224; 105. 1 : 2'19
19, 30: los. 5: 252
20, 18-19: Ier. 1 : 415
20: 10: 104
21, 2: los. 6: 290
21, 43: 10s. 6: 289
22, 2: 5: 89
22, 14: Num. 1: 190
22, 20: 9: 104
22, 37: Cint. 8 : 333
23, 3-4: ler. 1: 415
23, 13: ler. 2: 415
23, 23: Num. 2: 162
23, 32: ler. 1: 394
23, 35: Num. 1 : 211 ;
los. 3: 305
23, 37: Num. 2: 197
24, 11: Ier. 1: 413
24, 12: Num. 2: 186;
10s. 3: 258
24, 12-13: Ier. 3: 370;
2: 415
JND1CB
24, 19: le,. 4: 14
24, 22: 108. 3: 258
24, 24: Ier. 3: 310
24, 32: Clnt. 12: 339
24, 35 : Ctnt. 2 : 312
25, 23: 4: 224
25, 21: 1: 122
25, 41: 6: 93 i
4: 128 i Ier. 3:
377 i 5: 416
26, 7 : 2 : 324
26, 12 : 2 : 324
26, 15-16: 6: 92
26, 26: Ier. 2: 401
26, 27: Ier. 2: 401
26, 28: ler. 2: 401
26, 38: 12: 338 i
ler. 3: 416
27, 25: 105. 3: 305
28, 15: 105. VII, 5: 251
28, 19: Num. XlI,' 2: 170
28, 20: Num. 4 : 202 i
105. 5: 236 i
3: 328
Marcu
4, 2 : 11, 1 : 331
4, 19: Ier. 12: 388
4, 24: 2: 66
4, 28: ler. 15: 388
5, 25: Ier. 4: 435
9, 29: 11, 3: 67
12, 20: 4: 85
12, 30: 4: 121
13, 51 : Num; 11 : 208
14, 3: 4: 314, 315
14, 5: 11, 1 : 324
14, 15: ler. 2: 401
Luca
1, 35: 105. 1: 273 i
6: 331 i ler.
8: 352
1, 79: 5: 101
2, 52: Cint. 12: 338;
1er. 7 : 351
3, 8: Ier. 5: 372
3, 10: 9: 105
3, 16: Ier. 2: 364
5, 20: Ier. XIVI, 5: 425
6, 14: Num. 9: 206
6, 23: ler. 13: 413
7, 26: Num. 1: 210
7, 37 : Cint. 2 : 324
7, 41-42: Ier. 5: 418
7, 49: ler. 5: 418
8, 8: ler. 15: 387
8, 43 : Ier. 5: 435
8, 44: ler. 5: 435
9, 20: Ier. 1: 394
9, 26: le:,. 6: 95, ler.
ler. 13 : 381
9, 62: 105. 1 : 268; Ier.
12: 388; XVIII, 6: 441
10, 19: 105. 6: 260, 262
10, 20: ler. 4: 433
11, 16 i le$. 4: 87
11, 24: 5: 88
12, 10: 2: 71
12, 15-19: ler. 4 : 423
12, 20: ler. 4: 423
12, 21: ler. 4: 424
12, 34: ler. 13: 387
12, 42: 1er. 3: 396
12, 45-41: ler. 3: 396;
XlV1, 7: 427
12, 49: 4: 127;
105. 4: 223
13, 7: Ier. XV1II, 5: 443
13, 13: 11, 1: 64
13, 23: Num. 1: 140;
2: 186
13, 26: Ier. 8: 352
13, 27: Ier. 9: 354
13, 28: 1er. 3: 379
13, 35: 105. XXVI, 3: 306
14, 11 : Num. 10: 207;
105. 5: 281;,
1: 407
14, 26: 105. 2: 276
14, 33: 105. 2: 276
15, 5: 105. XV, 6: 253
15, 7: Num. )0(111, 2: 197 i
Ier. XV, 4: 417
15, 12: Ier. 9: 449
15, 16: Num. XVIII, 4: 182
16, 8: Ier. XVII, 3: 432
16, 10 : Cint, 6: 331
16, 13: 3: 74
16, 24: 105. 3: 232
25: V1lI, 6: 93
16, 29: 3: 75
17, 10: 105. 2: 263
17, 21 : Num. 2 : 214 ;
108. 1: 264 i ler.
2: 439
18, 8: ler. IV, 3: 370 i
13 : 414
18, 11-12: Ier. 4: 371
18, 14: Ier. 7: 407
19, 13: 3: 112
16: Num. 3: 172
1!), 17: 1: 123 i
105. 4:
458
19, 19 : Num.
4: 223, 105. 4 : 296
21, 12: Num. 2: 155
21, 17: ler. 2: 402
22, 3: 2: 71,
6: 91
23, 21 : 5: 100
23, 38: Ier. 1: 394
24, 26: VI, 1 : 95
24, 32: 4: 119,
4: 128;
8: 334 i 11: 336
Ioan
1: le$. 1: 70 i Num.
1: 212 i
6: 332; ler. 8: 353
9: 1,05. 3: 278
1 : 302.
1, 13: 108. 1: 239
1, 14: Ie$. 4: 120; Ier.
1,8: 352
1, 24: Num. 1: 212
29: Num. 2: 154,
6 : 204 i
1: 210 i 105. 1 : 273
1, 32: Ier. 8: 353
33: Num. 3: 148
1, 36: Num. 6: 204
1, 48: Ie$. 2: 55
3, 9: Ie$. 6: 91
3, 16: Num. 2: 216
3, 29: Cint. 5: 316
4, 14: Num. 1: 165
4, 38: 10: 105
5, 15: Ier. 5: 425
5, 17: Num. 4: 202
5, 22: NUIl\. 1: 184
5, 23: 1: 95
5, 46: Num. 1: 168,
105. 2: 231;
1: 280
6, 3: 105. 2: 243
5, 53: Num. 6: 204
6, 55: Ier. 13: 412
6, 67-68: Ier. 4: 434
7, 19: 105. 1,.2: 231
7, 37: Ier. 9: 449
7, 38: Num. 1: 165,
1 : 166
8, 4: 6: 91
8, 12: Ier. 9: 409
8, 18: Num. 1: 165
8, 31: le$. 1: 80
8, 34: 2: 83
8, 36: 1('11. 4: 121
39: 5: 372
11, 44: !i:
111, VI, 10: 103
8. 56: le,. 4: 118
8 ... : Ier. 9: 408-409
9. 39: ler. 3: 415
10, 18: Num. 4: 151;
108. 3: 305; ler.
6: 374
10, ler. 6: 381;
2: 431
10, 28: ler. 3: 440
11, 50 le$. 111, 3: 78
11. 52: 105. 11. 1: 239
12, 1: le$. 1: 95
12, 3: 4: 315;
1: 324
12, 5: Cint. 11, 1 : 324
12. 24: le$. 4: 58; Num.
2: 198
12, 26: 105. 11, 3: 240
12, 27: ler. 3: 416
12, 31: 105. 5: 235
13, 5: 105. 3 : 240
13, 25 : Cfnt. 3 : 313
13. 27: le$. 2: 71;
1: 96
14, 2: Num. 13: 143 10s.
4 : 296
14, 6: le$. 4: 120;
Cint. 6: 332
14. 10-11: ler. 8: 353
14, 16-17: Num. 1 : 165
14, 23: Num. 1: 284
14. 30: ler. 5: 418
15, 1 : Cint. 3: 327
15, 2: 11, 11 : 338
15, 4: Num. 3: 218
15. 5: Num. 4: 201
15, 16: le$. 111, 3: 74
15, 18: 105. 5: 235
16, 11: Fac. 3: 48
16. 27: Num. 3: 218
17. 10: le$. 2: 83
17, 21: Num. 3: 188
105. 2: 276
17, 24: Num. 3: 188
4: 224
18, Ier. 6: 443
18, 13: ler. 8: 448
19, 15: ler. 5: 442
20, 17: le$. 1: 96
Faptele Apostolilor
14: 105. 2: 249
23-27: 105. 292
4. 29: ler. 1 : 414
7, 22: Ie$. 111, 1: 70
3: 85
7, 32: 105. 3: 281
52: Ier. 13: 357
8, 9-10: ler. 3: 379
8. 32: Num. 1 : 211
13, 26: Ier. 1: 369
13, 40: Ier. 13: 412
13, 46: ler. 1: 315
16, 19: ler. 8: 408
Romani
1, 7: Num. 1: 152
29-30: le$. 2: 71
2, 15: Num. 3: 151 Ier.
10: 429
2. 23: ler. 8: 303
11 : 410
2, 28-29: Num. 1 :160
2 : 163 ler. 13 : 412
2, 29: Num. 4: 150
3, 19: 105. 1: 274
3, 20: le$. 3: 117
3, 25: Num. 10: 207
ler. 13: 413
4, 16: Fac. 1: 44
5, 2: le$. 3: 79
5, 5: ler. 5: 315
5, 12: Num. 3: 192 i
}QXIV, 1 : 212
5, 14: Num. 3: 192
5, 20: Num. XOCII' 3: 193
6, 3: '105. 2: 243
6, 4: Num. 3: 173 ler.
16: 360
6, 8: Num. 2: 173
6, 12: 105. 1 : 264 Ier.
7: 350
6, 19: 105. 6: 259
1: 265
7, 2: 105. 3: 233
2: 266
7, 14: le$. 11, 2: 65
2 110 Num. 1: 140
1: 196 105.
1: 239 1: 219
7, 23: Fac. 3: 48
1, 24 : Num. 3: 193
8, 10-11: Num. 3: 147
8, 17: 105. 3: 240
8, 19-21: Num.
2: 222
8, 22: 5: 62
9, 3: Num. 1: 211
9, 5: Num. 1: 185
9, 6-1 3: 77
9, 24: 105. 5: 235
1 : 241
10, 3: 105. 2: 231
10, 4: Num. 4: 194
10, 6-8: ler. 2: 439
10, 8-9: 2: 124
10, 9: le$. 3: 74
10, 10: Num. 2: 168
OUOIN,
10. 15: 105. 2: 262
10, 16: Fac. 2: 45
3: 47
11, 2: ler. 3: 379
11, 4: ler. 3: 380
11. 5: ler. 3: 379
11, 11: 6: 319 ler.
I'V, 2: 369 IV. 5: 372
4: 379; 6: 406
11, 12 : Cint. 6: 318
11, 11: 105. 5: 252/ Ier.
12: 413
11, 21: ler. 5: 373
11, 25: le$. 9: 102
Num. 4: 150 105.
X:XVI, 1 : 304
11, 25-26: Num.
4: 180 105. 3: 257
ler. 6: 314 1 : 376
4: 379 / 4: 380
11, 30 : Cint. 6: 319
11, 32: Num. 3: 192
11, 32-33: Num. 4: 151
11, 34: Num. 2: 176
11. 36: Num. 3: 218
12, 2: 105. 4: 251
13, 9: Num. 1: 160
13, 13: 105. 3: 258
14, 2: Num. 6: 204
14, 20: Num. 1: 152
15, 1: Num. 1: 151; 105.
2: 251
15, 10: ler. 8: 408
15, 19: ler. 8: 408
15, 29: 4: 59
16, 20: 3: 79
Corinteni
1, 1: ler. 16: 360
1, 1-3: Num. 1: 152
1, 10: 105. VH, 2: 248
1, 20: le$. 1: 54
1, 21 : 3: 325
1, 21-23: 4: 120
1, 24: 105. '7: 255
2: 275 ler.
6: 350
25: Cint. 11, 3: 326
1, 26-28: ler. 8: 428
1, 30: 105. 3: 216
Cint. 11, 7 : 332
2, 2: le$. 4: 130
2, 6: 4: 120 Num.
1: 145 1: 146
ler. 12: 412
2, 7: :Ier. 13: 412
2, 8: ler. 8: 448
2, 9: Num. 6: 204;
4 : 224
INDICI
2, 10: NUD1. 2: 170
2, 13: NUD1. 2: 191
2, 14: NUD1. 5:203
Ier. 6 : 399
2, 15: 4: 114
2, 16: 1: 115 i
Num. 2: 216
3. 1: 1: 323; ler.
XV1I1, 6: 445
3, 3: Num. 1: 152 i 105.
4 : 297
3, 6: ler. 12: 388
3, 9: 11: 106 i 105.
4: 267; Ier. 15 :359
3, 12: 3: 98, 99;
105. 245; ler.
3: 365; 5: 425
3, 13: Ier. 3: 365
3, 15: 3: ler.
7: 427
3, 16: Num. 4: 223;
Ier. 16: 360 i 1: 361
3, 17: Ier. 11: 410
3, 18: Ier. 3: 432
4, 1-3: Ier. 3: 395
4, 5: ler. 10: 430
4, 8: Num. 2: 110
4, 9: 105. 1: 247
4, 15: 3: 57
4, 18: Num. 1: 152
5, 1: Num. 1: 153
5, 2: Num. 1: 153
5, 5: 105. 6: 252; ler.
3: 347
5, 6: 105. 4: 251
5, 7: Num. 1: 153;
204; ler.
13: 412
5, 8: Num. 4:
1: 160; XXIll, 7: 204
105. 4: 234; 11, 1: 239
5, 13: 105. 6: 252
6, 17: Num. 5: 203 ;
3: 218 11,
8: 322 ler. 5: 399
6, 19: 105. 1: 265
7, 2: Num. 1: 146
7, 5: Num. 3: 200
7, 23: Ie$. 9: 103
8, 4: 2: 82
8, 5-6: Ie$. 2: 84
8, 6: Num. 3: 173
8, 12: Num. 1 : 153
9, 13: Num. 3: 162
9, 14: Num. 2: 162
9, 19: 7 : 320
9, 27: le$. 5: 129
10, 2: Num. 4: 194
10, 4: Num. 2:
ler. 3: 422 Jer.
9: 499
10, 5: Num. 1: 1831
4: 194, 105.
3: 281; ler. 12: 411
10, 9-11 : le$ 5: 60; los.
1: 264 i ler. 3:
403
10, 18: le$. 2: 55 Num.
1: 153
10, 21 : Num. 1: 153
11,2: Num. 2: 217
11, 21 : Num. 1: 153
11, 30-31 : Num. 1: 153
11, 32: 6: 93
12, 10: Ie$. 2: 72
13, 1 : le$. 2: 124; ler.
1,8: 353
13, 9: Num. 11 : 208
13, 11: Num. 1: 140;
3: 144
13, 12: Num. 3: 144 ;
1: 185 i 3:
192; 105. 2: 262
14, 14: Num. 3: 156
105. 1: 283
14, 20: Ios. 1 : 274
14, 38: ler. 8: 352
15, 9: 105. 4: 296
15, 10: Num. 2: 186
105. 2: 263 3:
263
15, 12: Num. 1 : 153
15, 17: Num. 1: 153
15, 22: Num. 4:
223
15, 23: Num. 3: 143
15, 23-24: 105. 4:
301
15, 25: 105. 3: 270;
Ier. 3: 432
15, 26: Num. 3: 173
105. 3: 271
15, 40-41 : Fac. 1: 46;
2: 48; le$. 5: 62
15, 45: Num. 4:
223
15, 47; Fac. 1: 43
15, 47-49: le$. 5: 10
Ier. 1: 362
15, 49: Fac. 2: 45, 46
16, 13: Ie$. 3: 79
11 Corinteni
2, 15: le$. 11, 5: 61 i 3:
78 i 7: 131
2: 312 11, 2: 325
2, 16: le$. 3: 78
2, 17: ler. 8 408
3, 3: Num. 3 157

3, 6: Num. 2 161 105.
6: 289
3, 7-8; 13-14: le$. 1:
115
3, 11: le$. 4: 119-121
3, 14: le$. 1: 115
Num. 1 : 210
3, 15: le$. 2: 117
4: 119 ler. 8: 382
3, 16: le$. 4: 69; 1 :
115; Num. 6: 204,
105. 1: 239; ler. 8:
382 ler. 1: 421
3, 17: le$. 4: 119
4: 119 4: 120
3, 18: 11, 13: 340 ler.
8: 383 1 : 421
4, 2-3: ler. 8: 382-383
4, 6: Num. 8: 206
4, 10: le$. 4: 58 ler.
2: 394 ler. 6: 419
4, 16: Ie$. 5: 63; Num.
2: 213
4, 18: Ie$. 11, 1 : 64
5, 4: Num. 3: 156
5, 6: Ie$. 4: 120
5, 16: Ie$. 4: 120,
Num. 1: 216, Jer.
6: 419
5, 17-18: Fac. 2: 45
6, 11: 105. 3: 263
6, 14: le$. 111, 3: 76, 78
ler. 16: 360
6, 16: 4: 87
7, 34: Num. 2: 216
8, 14: 105. 3: 277
8, 15: 105. 3: 277
9, 5: 105. 3: 278
10, 5 : 11, 12 : 337
10, 12: ler. 8: 408
11, 2: le$. ;VIII, 5: 89 101.
2: 266
11,14: le$. 5: 61
11, 23-25: ler. 4: 397
12, 1: ler. 8: 408
12, 2: 105. 4: 296
12, 4: Num. 3: 177
105. 4: 296
12, 8: ler. 8: 408
12, 9: ler. 4: 396
12, 15: Num. 2: 154
13, 3: ler. 2: 431
13, 4: XV, 6: 418
OaI.teni
15: Num. 3: 158
23: 1: 319
2, 16: Num. 2: 163
2, 20: Num. 2:
3, 9: Fac. 1: 42
3, 13: Ie!1. 9: 103;
2: 163
3, 16: Fac. 1: 45;
1: 48; ,105, 2: 249
4, 4: Num. 3:
105. 2: 240
4, 9: Ier. 13: 412
'4, 19: 3: 57 3:
111
4, 22: Num. 1: 161
4, 23: Ier. 14: 390
4, 24: Num.
4,26: Ie!1. 1: 80; 105.
274; Ier.
.381
4, 29: Fac. 1: 42
5, 1: 3: 19
5, 2: Num. 1: 160
5, 1: Num. 4: 195
5, 9: Num. 1: 205
5, 13: Ie!$. 4: 121
5, 11: 105. 5: 235;
2: 249
5, 19-20: Ier. 2: 394
'5, 22: Num. 8: 206
105. 1 : 302
5, 24: Fac. 1: 41;
1 : 94'
6, 8: le!$. 8: 102; Num.
8: 2051 Ier. 3 :
394
6, 11: 105. 3: 263
6, 14: 105. 2: 249; ler.
4: 396 2: 439

11-12: 105. 1: 292
19: Ier. 9: 354
2, 3: Ier. 14: 390
2, 6: Num. 3: 114 .
2, 11: Num. 4: 150
2, 12: 105. 1 : 265; ler.
2: 369
2, 14: 105. 4: 234;
3: 216
2, Ier. 2': 438
2, 20: 105. 4: 261
2, 22: 105. 1: 265
3, 1 : Num. 4: 181
3, 11: Ier. 8: 408
3, 14-15: Ie!$. 2: 56
4, 4: 105. 2: 244
4, 6 Ier. 3: 318
4, 8 Num. 4: 181
4, 9 Ie:,. 5: 101
4, 10: ler. 2: 439
4, 13: Num. 3: 211,
218; Cint. 1: 310; 'Ier.
1,13: 356
4, 15: 105. 2: 269
4, Ier. V, 5: 381
4, 22: 5: 63
4, 24: Num. XXIlI, 5: 203
4, 21: Ier. 14: 358
4, 29: Num. 146
4, 30: Num. 3: 141
5, 5.: Ier. 3: 371
5, 105. 5: 272
5, 105. 1: 231
5, 24: 1 : 94
5, 25 : Cint. : 323
5, 21: Cint. 1 : 310 5:
316; 9: 322
5, 29: Cint. 8 : 330
5, 31 : Cint. 8: 332
5, 32: Fac. 1 : 46; Num.
1: .
6, 12: f1ac. 3: 41;
3: 16; 3: 85,
12: 91; Num.
,4: 181; 105. 5: 235;
105. 4: 258; 1:
260
6, 14: Ie$. VI, 8: 102
6, 15: 3: 18
6, 16: le$. 5: 61; 105.
2: 262; ler.
1: 431
6, 19: le$. 2 : 11

22: Ie$. 4: 58
23: Num. 2:
2, 1---8: Num. XXIIl, 2:
191; Clnt. 2: 325 Ier.
1: 351
2, 8: Ie$. : 95
2, 9: 105.
2, 9-10: 105. 2: 243
2, 10: Num. :
105. 1: 230; ler.
2: 438
3, 6: Ier. 316
3, 13: 105. : 269
3, 14: Num. 1 : 201;
8 : 441
3, 15-16: Ie$. 13: 101
3, 19: Fac. 2: 46; ler.
2: 311 Ier. 4:
391; 1: 401
8C1WIR1
3, 20: Num. 2: 191,
2: 222
3, 21 : ler. 12: 390
Coloseni
10: lef$. 5: 62
1 12: 105. 2: 292
1: 15: Num. 2: 168;
ler. 8: 352; 6: 419
1, 16: lef$. 2: 82
6: 419
1, 11: 105. 5: 253
1, 18: ler. 6: 419
1, 26: Num. 1: 166
2, 3: 105. 3: 216
2, 8: Num. 1 : 210
2, 9: ler. 6: 350
2, 11: le$. 8,: 104
2, 14: Fac. 3: 41; ler.
5: 418 .
2, 14-15: 105. 3: 250;
5: 259
2, 15: le$. 8: 102;
Num. 4: 181 105.
1,3: 232 .
2, 16: Num .. 11: 208
2, 16-11: Num .. 5:
203
2, 20: Num, 4: 183
3, 1: le$. 1: 64 105.
3: 240 ,
3, Num. 1: 196
3, 3: Num. 2: 110
4: 183
3, 5: 1: 94 Num.
3: 115 Ier. 6: 419
3,9-10: Fac. : 45 Ier.
14: 388
.3, 10: Num. 2: 214
3, 11: Num. 4: 202
3, .19: Cint. 11, 1 : 323

4, 16: Num. 3: 142
4, 16-11: Num. 3: 142 J
105. 1: 242
5, 8: Ier. 2: 369
5, 14: 105. 2: 251
5, 17: Num. 3: 199
5, 23: 3: 15
11 Tesaloniceni
1, 4: Ier. 16: 392
2, 8: 1: 95
2, 9-10: ler. 4: 379
Timotei
1, 3: ctnt. 1: 319
1, 20: ler. 3: 348
JNUICI
2, 4: 10" 92
2, 6: Fac. IX, 3: 47
2, 8: le,. 3: 79, ler.
10: 384
3, 3: 4: 114
3, 15: 105. 4: 241
3: 306 Ier.
16: 392
4, 8: 105. 6: 290
5, 13: 3: 125
5, 15: 4: 113
5, 20: 105. 6:
5, 21: 4: 114
6, 4: 3: 110
6, 10: 105. 3: 263
6, 11: Num. 1: 160
11 Timotei
2, 2: 105. 4: 297
2, 8: 5: 59
2, 10: Num. 2: 155
2, 11: Num. 3: 173
3: 173 4:
183
2, 14 23: 3: 110 i
4:
2, 19: Ier. 8: 352
2, 24: 3: 110
2, 25: 4: 112
3, 12: 105. 2: 256 i ler.
13: 357
3, 16: 105. 2: 285
4, 4: 5: 130
4, 6: Num. 2: 154 i
1: 211
4, 7: Cint. ,5 : 316

3, 3: 105. 5: 259
3, 4: Ier. 1 : 346
3, 5: 7: 101
3, 3-6: Ier. 1 : 376
3, 9: Ier. 5: 425
Evrei
1, 4-5: ler. 8: 353
1, 14: 105. 3: 294
2, 11: Ier. 4: 433
2, 14: 4-14: 58
2, 17: Ier. 12: 355
3, 13: 105. 4: 245, 246
4, 9: Num. 4: 200
4, 12: Ier. 2: 363
4, 13: Num. 1 : 213
4, 14: Num. 2: 154 i 105.
2: 269
4&.1
5, 10 XXVI, 3: 306 2, 8: CInt. 11, 2: 325
5, 10: [08. XVII, 1: 274 2, 9: Num. 2: 170
5, 12-14: Num. XXIV, 1: 105. 5: 235, 2: 240
210 2, 22: Num. 3: 148
5, 13: Num. 6: 204 ler. 5: 418
6, 7: 4: 58 4, 6: Ie$. 5: 91
6, 13: Fac. 1: 43 4 11
6, 15-17: Fac. 1: 43 '3 :18 um. 3: 144,
6 17 F 1 43 : 8 i 4: 218;
, : ac. , : 105. 4: 246 5
6, 20: Num. 4: 202 272
7 2

1 2
97 1 3 : 281 i
, : 05. ,: i 13': 340
3: 67 4
7, 10: le$. 3: 117 ' 12: 105. 4: 297
7, 14: Num. 1, 3: 143 i ler. 4, 19: Ier. 1 : 420
16: 391 5, 4: 105. 2: 269
8, 5: Num. 1: 219 i 5, 6: 105. 5: 287
1: 220 i 105. xn, 5, 8: Fac, 3: ,47 i
1 : 260 i 1 : 273 i Ier. 3: 47
2 : 438 5, 8-9: ler. 16: 392
9, ' 4: Num. 3: 157 5, 9: le$. 3: 79
9, 13: 105. 1 : 239 i
1 : 273 Petru
9, 26: Ier. 8: 353
10, 1: Num. 1: 159 i 1, 20: Num. 4: 18'
1: 190 1: 2, 19: 4: 121
210 i 1: 220 3, 13: le$. 1: 80;
2 : 222 105. Num. 1-1 : 208
1: 273 i 4:

10, 26-27: 1er. 7: 427
11, 9: Num. 11: 207 1, 5: ler. 3: 364
11, 10 : Cint. 1 : 323 2, 2: ler. 13: 413
11, 12: Num. 2: 187 2, 13: Num. 1: 140
11, 17: Num. 3: 172 2, 15: 105. 4: 251
11, 39-40: 105. 5: 2, 15-16: 1e$. 3': 14
272 2: 304 2, 17: Num. 11': '2():1
11, 40: 105. XVI, 2: 275 i 3, 2: le$. 4: 100
2: 304
12 6 111 3 73
3, 9: 6: 9'
, : e$. , : i ,
5: 90 i ler. 16: 360 3, 21-22: Ier. XvI, 4: 4:1.1
12, 13: 105. 2: 265 4, 1 : le$. 2: 72'
, ler. 3: 403 4, 18: 6: 94
12, 22: Num. 2: 5, 17: 1er. 2: 364
220 i los. 4: 295 5, 16: le$. 3: 112
12, 28: Ier. 3: 403
12, 29: Ier. 11, 3: 364
13, 21 : Cint. 1 : 323
Iacob
1, 8: 4: 86
1, 17: Num. 1: 175
2, 14: 105. 5: 272
4, 7: Ie$. 3: 79
4, 10: Num. 10: 207
Petru
1, 10: 105. 1: 239
2, 5: los, XXvI, 4: 306
Apocalipsa
3, 20: Cint. 11, 7 : 331
5, 5: le$. 4: 119,
9: 429
6, 9: Num. 2: 155
7, 5-7: le,. 2: 56
7, 16: Num. 11 : 209
11, 8: ler. 5: 442
19,15: Num. 2: 170
19, 16: Num. XXVIII, ,\
204
20. 6: lor, 11. 2: 364
INDICE REAL ONOMASTIC

Aaron: Ie!1. 111, 2: 73 i 3: 77 i 111,
3: 78 i 3: 79 i Num. 4 i 150 i
4: 150 i 1: 151 XXIl, 3: 192 i
105. 1. 10: 230; 1: 297;
1 : 298 i 2: 299 i 3: 304
Abel: Num. 4: 181 i 105. 1: 230
Abiud : 105. 2 : 231
Accaron: 105. 4: 271
AC5a: 105. 4: 286 i 6: 289
Acvilon: Num. 3: 143 i 105. 1:
298
Adam: le!1. 1. 3: 571 Num. 4: 181 i
3: 192 i 3: 223 i 105.
XVIII, 3: 293 i Ier. 11, 1: 362 i 4:,
424
Adonbezec : 105. 5 : 259
Ahiman: 105. 3: 286; 5: 288
Ahlsamac: Num. 3: 178
: 105. 1 : 256
aici acum: 105. IV, 4: 246 i ler. Xll,
12: 411 i 3: 431-432
Africa : 105. 1 : 298
AfriCU5: 1: 219
105. 3: 281 i Num. 1:
161
Num. 2: 162-163 i
181'. 5-6: 441-446.
Amalec (amalechiti): Num. 1, 2: 141 i 105.
1 : 230 1 : 231 1 : 232
Amon: 105. 5: 287 i Ier. 2: 347
Amorei: Num. 2: 220
Amram : 105. 1 : 298
Andrei (ap.): Ier. 1 : 420
Antilikan: 105. 11, 4 : 241
-Apo5tolul" (Pavel): Fac.IX, 1-2: 43-
44 2: 55 i Num. 3: 142 i
1: 151 i 1: 159 i 2: '168 i 105.
1 : 242 i 2 : 2491 4: 251 j
2: 256 i 4: 258 i 1: 261 ;
3: 263 xViII, 2: 279 i
3: 280 1: 283 i 3: 293
4: 295 i 1: 324; ler.
16: 3601 1: 3621 2: 3691
1 : 3761 5: 381 i 8: 383 i
9: 384 12: 387 i 4: 396 i
8: 408 i 1: 421 i 2: 431;
3: 432 2: 438 etc. '
ap05toli: Num. 2: 169--170; ler.
2: 369 1 : 376 2: 439 etc.
Arba 105. 3: 286 '
A5clepi05 : ler. 3 : 378
asirieni: Num. 2: 141; Ier. 1: 367
astrologie: Num. 1, 2: 141
A!?er: 105. 1: 291; 2: 299;
3: 300
Avraam: Fac. 1: 42 i 1: 43;
1: 44 i 2: 45 3: 46; 3:
48; le!? 111, 3: 77 6: 93 i
3: 118; Num. 1: 161 1:
164; 1: 166; 3: 172;
11: 207; 105. 5:' 252 i 1:
268 i 3: 281 i 4: 295
4: 3011 8: 320 i ler.
.1 : 346 i '5 i 348 i 2: 369; 4:
'371 ; 1: 375 i 15: 390 etc.
Azazel : los. 1 : 291

Baal: Ier. 4: 380
Babilon: ler. 2: 347 i 1: 367;
6: 398
Balac : Num. 1 : 174
Bamot: Num. OCll, 3: 171 3: 173
Betel: Num. 3: 140 i C1nt. 11, 11 : 336
11 : 331
Betleem: Num. X!VIII, 3: 180 i los.
4 : 295 i 4 : 296
Befaleel : Num. 3: 177
Befer : Num. 2 : 222
BiserIca: prefigurarea ei Testa-
ment: Fac. 1: 42 4:
68-69
continuare a 5inagogii: ler. 360-
361 3: 370; 14: 392 15:
393 6 : 398-399
mebrii Bi5erlcii: Ier. 3: 416
conducerea ei: Num. 2: 162 i 105.
1: 241; ler. 11, 3: 364-365
mireasa lul Hrlstos: Num. 1-2:
165-168 Clnt. 1 : 310
INDICE ONOMASnC
cea dintre neamuri: Fac. 2:
44-46 Cint. 6: 317-318 Clnt.
3: 328-329
responsabi1itatea slujitori1or : 105.
6: 253-254; XVIII, 2-3: 292-
294; Ier. 5: 441-442; XVIII,
8: 447-448.
Botezul: 5: 60 i 4: 85-86
Num. 4: 180-181 Ios. VII, 6:
253-254; Ier. XVI, 5: 425
Botezul focului: ler. 3: 364
C
Cahat: 105. XX1V, 1 : 298; XXV, 2: 299
XXV, 3: 300
Cain : Ier. XVI. 4: 424
calea (duhovniceasca): Cint.
2 : 325-326 Il, 8 : 334
Caleb: Num. 3: 188 Ios. XVIII, 2:
279; XVIII, 2: 280; XVIII, 3: 281
1 : 282 i 3: 286 4 : 287 ;
5: 288 6: 289 1:
291
Canaan: Ie$. VI, 7: 101
canaanei : 105. XVI, 4: 271
catehumeni: 4: 112-113 Cfnt.
7: 333 Ier. IV, 3: 370 XVIII. 8:
447-448
Cenez: 10S. 4: 286 6: 289
chenoza: Clnt. 3: 328-329 ler. XVIII,
2: 438-439
Chiriat Sefer: 105. 3: 286 4:
287 ; 5 : 288 6: 289
Cedar : Cfnt. 1. 6 : 317
Chetura : 105. XVIII, 3 : 281
101-102 ,
cintari 1. 1: 54; VIII, 2:
81-83; VI, 9: 101-102; Num.
1: 163 urm.; Clnt. 1: 309-311 ;
11, 1-3 : 323-329
convertire: 4: 99 VI, 9: 105
2: 116 4: 119-121 Num.
XXIV, 1 : 211-213
Corint: Num. 1 : 152
Cfnt. 1. 1 : 309-310 Ier. IV, 3:
370 XV, 3: 415 XVI, 7: 427
(ra5pindirea lui): Fac. 2:
44-48
omeneasca: Ier. 10: 35
D
Damasc : Ier. 12 : 355
Dabir: 105. 3: 286; 5: 288;
XXV, 1 : 298 ; XXV, 3 : 300 ;
Dan: Num. 3: 178 105.
1 : 291
Daniel: VI, 11-106; Num.
3: 179
David: 3: 117 3: 178-
Debora: 1 : 310
Deuteronom: Fac. 1: 44 1
108
diaconi : Ier. XIl, 3 : 403
diavol: 4-5: 59-60 2: 71
2: 72 6: 91; 3: 84
VI, 1 : 94 Cint. 12 : 340
Dumnezeu (intreit per50ane): Num.
3: 143 3: 156

Tata, (Facatorul a toate): Cfnt. 9:
335 Ier. 8: 352 1: 362
11 : 410
Fiul (Domnul Mlntuitorul lisus
Hristos): 2: 65 2: 72-73-
5aminta lui Avraam: Fac. 3: 46,
noul Moise : Cint. 6: 317
Cel unul nascut: Ier. 1, 9: 353
Cuvintul : Ier. 9: 353 XV, 5: 418-
etc.
"Pastorul cel bun: Fac. 3: 46.
Num. 1: 159 Cint. 9: 322;
Ier. V, 6 : 381
Mirele Bisericii : Cfnt. 2 : 324
"Piatra: Ier. XVI, 3 : 423 XVIII. 9 :
449
Doftor bolnavi10r: Ier. 5
434
lntelepciunea lui Dumnezeu: Ier.
XVIII, 2: 438-439
coborirea iad : VI. 6: 101
Lui: 4: 128.
Ier. 16: 360-361; XV, 6: 419 :
2 438
Duhul Sfint : 111, 2: 71 ; Ios. 1 :
239 1 : 283 Cfnt. 2 : 325-326;:
Ier. 12 : 365; XVI, 9 : 428.
ebraic (textul) : Ier. XVI, 10: 429
Edom: Num. VI, 8: 51 XVIII, 3: 182;;
XVIII, 3: 182
Efraim: Fac. 1: 44; Num. 3:
187 105. 1 : 291 XXV, 2: 299 i
XXV, 3: 300 XXV, 1: 301 XXVI,
1: 302.
Egipt (robia diavolului) : Ie$. 2: 55; 3 :
56 3: 57 1. 4: 58; 4: 59 Il.
466
1 : 63; Il, 1 : 65; 2: 66; 2: 67;
1: 70; 2: 73; 3: 74;
3: 75; 9: 105; 1 : 80; Num.
2: 141; Ios. 1, 4: 233; 7: 237;
1 : 241 ; 4: 271 ; 3: 286;
2: 303; 1 : 309.
Eleazar: Num. 4: 193; Num.
4: 194; Ios. 2: 304
Elisei : 2 : 72.
Emanuil : Ier. 7: 351
Enac: Ios. 3: 286; 3: 287;
5: 288
-enachiti: Ios. 3 : 281
.Engadi : 1, 3 : 327
Enoh: Num. 2: 220; Ios. 1:
230
-eretici : 2 : 65; .6-8: 103; Ios.
1 : 264; 3: 267; ler. 4 :
372; 14: 391; 6: 419;
9: 448
Esau: Fac. 1: 44; Num. 4:
181 ;
Etiopia: Ios. 3 : 270; 6: 318;
Ier. 4 : 380'
-etiopieni : Ios. 3 : 270
etiopianii (frumusete): 6: 318
Eufrat: Ios. Il, 4: 240; Ier. 5: 397;
6: 398
,euharIstia: Ier. 2: 401; 5: 405
Num. 2: 220 i Ios.
1: 273 . .
F
.Faraon (exterminator) : 5: 59 i 1 :
63; 2: 65 i Il, 3: 67; 4: 68 i
3: 75; 3: 76; 3: 77;
3: '78; 3: 79; 1: 95; Num.
2.: 141; 10: 321; Ier. V. 6 :
etc.
farisei: Num. XJVIII, 2: 175-176
ferezei : Num. 2 : 220
Num. 1 : 140
Finees : Ios. 3; 304
fintini (taina Num. 14 : 163--169
frumusetea morala: 6: 317-318;
Ier. 4: 371
G
Gabaon: Ios. 5 : 235
Gad: 10s. 2: 274; XXlII, 1: 291;
2: 299; 3: 300; 3:
304; 3: 305
GaIileea : Ier. 1 : 420
Garizim : Ios. 1 : 273
(inger) : Ios. 4: 295
OR1GBN, SCR1BR1 ALBSB
Gherson: Num. 4: 193; 105.
1: 248; 3: 249; 3: 250
ghibeoniti: 105. 1: 256; 1: 257
Gomora : Ier. 1 : 346; 1 : 400
Gonetla : 105. iXX, 6: 290
gustul celor Fac. 2: 45-46;
1 : 64
gustul celor 8 :
103-104; 3: 118

Hai: 3: 171, 173, 174; Num.
3: 174
Herbon: 105. 5: 259; 1: 64;
1: 265; 1: 266; 2:
267; 1: 278; 3: 280;
3: 281; 1: 283; 3:
286; 105. 4: 295; 4:
296; 1 : 298
Hecate : 3': 86
Heliopoli5 : 1, 5 : 61
Heracle : Ier. 3 : 378
: Num. 2 : 220
Hristos: Fac. 1: 42; Fac. 1: 44;
Fac. 2: 45; Fac. 2:' 46; Fac.
3: 48; 2: 56; 3: 57;
. 4: 58; 1, 4: 59 j 3: 67 2: 72;
3: 73; VILI, 4: 87; 6: 91;
8:.103jX, 4: 112; 1: 115;
2: 124; 6: 130 i 7:
131 ; Num. 3: 142.; 3: 147;
3: 148; 4: 151; 2: 154; 1 :
159; 1:.160 j 1: 168;
3: 173; 2: 175; 3: 177;
3: 193; 4: 195;
2: 197; 2: 198; 5:
203; 2: 215; 3: 217;
3: 223; ,3: 224.; 105.
1 : 230 ; 7 : 238; 1 : 239; 3 :
240; 4: 241; 2: 243; 4:
246; 1: 247 j 2: 249;
3: 250; 5: 252; 3: 257 ;
5: 259; 1 : 264, 2: 266;
4: 267; XVI, 3: 270; XVI, 5:
272; 1 : 284; 6: 290;
2: 292; 3: 293; 4: 297 ;
4: 301; XXV1, 302;
3 : 305; 2: 311; 3: 314;
Ier. 7: 350; 8: 352; 2: 363;
V, 1: 375; V, 8: 383; 2: 394;
13: 412; 2: 416; 1:
420.
Iacob (apostol): Ie$. VIIl, 4': 86; 105.
1 : 247
Iana : 3: 174
IND!CE REAL ONOMASDC
Iconomia mtntuirii : Ier. 5 : 441-442;
6 : 443-446
ido1i: 4: 85; Num. 1:
152-153; Ier. 9: 428;
9: 448-449
idumei : 105. 3 : 293.
lefone : 105. 2 : 279
leremia: 5: 62; 4: 128; Num.
2: 198; Ier. 12: 386;
3: 396
Ieroboam : Ier. 1 : 367
Ierihon: 10s. 1: 247; 2: 248
4 : 251 ; 5: 251 7 : 254;
7 : 255; 1 : 265.
iertarea pacatelor: Cint. 12 : 340
]erU5alim: VJII, 1: 80; 4: 86;
Num. 2: 198; XXVIII, 2: 221 ;
Ios. 11, 1: 238; 1: 256; 5:
259; 1: 273; 1: 274 ;
1: 291; 4: 295;
4: 290; Cint. 6: 317; 8: 335; Ier.
2: 347; 12: 387; 3: 403;
7 : 446.
Iesei: Num. 3: 347; Ier. 3: 364.
(Carte) : Ier. 2: 422
lezechiel : VlLI, 5: 90; Ier. 5: 397
llie : 2 : 73 ; Ier. 4 : 380
]liria : 4 : 59 ;
inima: Num. 4, 1: 141; 2: 146;
2: 168; Ier. 10: 39; 8:
429
lndia : 105. 3 : 293
interpretarea Scripturii :
literala : Fac. 1, 41-42
morala : Fac. 2 : 45-46
5pirituala: 105. 2: 240; 2:
248-249
tipologica: Fac. 1 : 41-42
tropica : Fac. 45-46
1ntoarcere (convertire) : ler. 5 : 372-373
lngeri buni: 3: 84-85; Num.
4: 180 2: 197;
3: 199; 105; 1: 283; 3:
286; Cint. 1,2: 312; Ier. 12: 411;
1-2 : 421-422
jngeri ai popoarelor: 105. 3: 264
Ier. 2: 377; 4: 423-424
1ngeri rai : Fac. 9, 3: 43; 105. 1 : 261 ;
1nvierea mortilor: Ier. 3: 364;
4: 440
Ioachim : Ier. 2 : 347
Ioan Botezatorul: Ios. 3: 232; Cint.
5: 316; Ier. 5: 31
Ioan Evanghelistul: 2: 56; 4:
99 ; los. 1: \19 1: 35;
1 : 71 ; Cint. 2: 19; Ier.
1 : 372
Iona : 105. 2 : 291
lordan: Num. 3: 40; XXL, 1 : 44;
4: 194 2: 221; Ios.
4: 233; 1: 241; 1: 242;
1: 243; 4: 245; 4: 44;
2 : 274; 2 : 275; 1 :
278; 1: 291; 1: 298;
2 : 299 ; 1 :.309
losif (egipteanul): 2: 55; 4:
57 ; 4: 58 5 : 59; 1 : 63;
Iosif Flaviu : Cint. 8 : 320
Iosif (Varasava) : Ios. 8: 292
Iosua: Num. 3: 144; 1: 34;
1: 184; 1: 185; 4: 194
4: 195 (prototip al lui Iisus
Hristos); los. 1 : 230; 2: 232; !,
3 : 233; 4 : 274; 5 : 235; 7: 237;
1 : 238; 2 : 239; 2 : 243;
3: 250; 5: 251 7: 255:
: 256; 1 : 260; 261 2:
262; 1 : 264; 1 : 265
3: 266; 1: 269 3: 270;
5 : 272 ;. 2 : 279 ;
3: 281; 2: 284; 3:
285; 3: 293; 4: 295;
1 : 297 ; 1 : 302.
: Num. 3: 177
Isaac: Fac. 1: 44; 1: 161;
1: 164 j 1: 166; 3: 172;
11: 207; los. 1: 230;
5: 252 3: 281; 4: 295;
Ier. 5: 348; 2: 4: 371.
Isahal: Num. 3: 143; los. 2: 299
'Isaia: 2: 72; Cint. 1 : 310 ; ler.
. 7: 351 2: 363; 3: 432.
Ismael : Num. 1 : 161
ispite: 4: 98-99
Israel: Fac. 3: 47; 2: 55;
4: 57; 4: 58; 5: 59; 3: 66 j
3: 76; 2: 83 13: 107
1: 115 j 2: 123 j Num.I, 2:
141 ; 4: 150; 3: 172;
3: 177; 3: 178; 1: 189;
4: 194 j 1: 195 j
2: 215 j 1 : 219; 2:
220 j 2: 221; los. 1: 230;
1, 1 : 231 j 2: 231 ; 4: 241;
6: 254 1: 256; 1: 264;
2: 265 j 3: 266; 4:
271 j 1: 278 j 1: 291;
3: 293; XXIIl, 4: 295;
1 : 297 1 : 298; 1 : 302;
2: 303 2: 304;
3 : 304 3 : 305; Cint. 6 : 318 ;
Ier. 1: 365 j 1 : 267 ; 2 : 376 ;
4: 379; 6: 398 j 1: 399
Xll, 3: 403, 6: 435; 4:
440, 6: 445.
Iublrea dIvln!: ler. 4: 404
curat! 5f1ntilor): Cint. 5: 315-
316, 8: 331
dIntre Hri5t05 $i Biserica: 5:
315-316
dlntre Cuvlntul dumnezeie5c 5ufletul
omenesc: Cint. 10: 309
pAmtnteasca (trupeasca): Cint. 1:
323-324; 11, 8: 334-335
luda: le$. 2: 55 4: 58; 2: 11;
Num. 3: 143; 3: 111;
2: 220; los. 3: 285; 1:
291 4: 296; 1:' 298 ;
XXV, 2 : 299; XXV, 3 : 300.
luda (.apostol) : Num. 3 : 241
Iscarloteanul: Cint. 11, 2: 321; ler.
IV, 1.,-6: 368-369; 15 : 392 ;
1: 420; 10: 429
Judeea: Num. 4: 119, 1:
219; ler. 6: 399; 3: 403.
Iudei : Num. 1 : 151 ; 4: 315;
6: 318; 1: 320; ler. V, 4: 319-380;
3: 403 i 13: 412; 5:
418 i 5: 442.
L
Laban : Ie$. 3 : 57
Lachi$: Ios. 2: 262 i XllI, 1: 265 i
XIlI, 2: 265.
VIIl, 6 : 93
Lebne: 105. 1: 265 2: 265.
Legee trebuie. tntelea5a duhovni-
Ie$ 11, 1: 63-64 i 8: 109 i
, 2: 123-124; CInt. 4: 329.
1ege. firii : Num. 3: 157
: 2: 55 i 2: 56; Num. 1:
139 105. : 298; 2 : 299
, 3: 300.
u.: J08. 3 : 281 i
Uban : J05. 11, 4 : 241
le$.
t : 80-81, ler. XV, 1 : 264-265;
3: 439-440 i XVII1, 6: 444-446.
Luc:e: los. 1: 241; 4: 297;
$1 poftele ei: le$. 5: 59-60;
Num. 3: 142-143. ,
lupte duhovnlce$ti: le$. 5: 59-60;
11, 3: 67 i 111, 3: 74-78 i Ctnt. 1:
310-311.

: le$. 111, 3: 14
Manase: Pac. 1: 44; Num. 3:
18'1 2: 221 105. XVII, 2:
2'14 2: 299 XXV, 3: 300.
ORIGIN, S.CIUBRI
Mara: le$. VILI, 1 : 81
Marcion ($i 50tii): Ie$. 2: 73 i Num.
2: 168; 105. VII, 7: 255 i 105.
3 : 263; ler. XVlI, 2: 431 i
Marcu: 105. 1 : 247 i Ctnt. 11, 2: 324.
Maria (Miriam): le$. VI, 4 i Num. 4:
150
martiri: Num. 2: 141; 2: 146;
2: 155; Ier. 2: 369.
Matana: Num. 3: 171-113.
Matei: 105. 1 : 247 ler. 1 : 422.
Matusalem: ler. 1: 268
Marea RO$ie: le$. 1: 81 i
2: 141 i 105. 4: 233 i 1: 231 i
1 : 241 i IV, 1 : 242 i 2: 243; IV,
5: 246; 2: 244 (saratii).
medic: Num. 10, 1: 154 i 3: 118 i
Ier. 5: 405-406
Melhi5edec: Fac. 1: 43; los.
1 : 214; XXV, 3 : 306.
Merari: 105. 1: 298 i 2: 299 i
3: 300
Meriba : Num. 3: 9
Mesopotamia : Num. XVIII, 3: 118
Mihail (ing.): Ios. 4: 295.
Moab: Num. 3: 173 XVIII, 1: 175 i
4: 180; moabiti: Ios.
3: 293 Ier. 12: 355
Moise: 105. 11, 4 :,69; 111, 1 : 70; 2: 73
2: 74; 111, 3 15; 111, 3: 76; 111, 3:
71; 3: 18; 111, 3: 79; VIlI, 2 : 82;
3: 85; 1: 94 i 1: 114;
2: 116; 3: 117; 3: 114
4: 119 i 1: 122 i 4 :
121 i Num. 2: 141 i 2: 146;
4: 150; 1: 152 i 1 : 159; 1 :
160; 1: 164 i 1: 167;
3: 191 4: 193; 4: 194
2: 213 XXVlII, 1: 219; 105.
1; 230 2: 231 2: 232 i 3:
233 i 3: 234 6: 237; 7: 238;
7: 239; ctnt. 1: 309 2: 312 i
4: 315; 6: 318 i Ier. 2: 369;
2: 422; 2 : 438

Nabucodonosor (chip al diavo]u]ui): ler.
3-4: 341-348; 6: 381;
11 : 410
Nahaliel: 3: 111 i 3: 173
Nadab : 10s. 2 : 231
Navi: Num. 4: 194 i los. 2: 232 i
2 : 293.
Neftalim : Ios. )QXV, 2: 299 i 3: 300
Ninive: ler. 1 : 346
Noe : Num. 2: 186
lNDICE REAL ONOMASTlC
Noul Testament: Num. 1: 198 i los.

2: 292 i ler. 7: 351 i
6: 374.
Oholiah: Num. 3: 178
om launtric din afara: 1: 64 i
6: 91-92 i ler. 13: 356-357
om rational: 1: 70; 2:
124 i Num. 2 : 214
om pamintesc: 5: 89-90 i
3 : 97 ; ler. 3 : 422-423
: 5: 61
Or: Num. 3: 177, 3: 192
Osea (profet) : los. 2 : 232
Otniel : los. 4 : 286; 6: 290
Oziel : 10s. 1 : 248

Pa$tele: Num. 6: 204 Ier. 2 :
402 i 13: 412-413
Pavel: Fac. 1: 43 i Num. 3: 141 i
1: 152; 1: 160 i 2: 170 i
Ios. J!V, 1: 242 i 3: 250 i 4:
251 i 2: 256 i 4: 258; 1 :
260; 3 : 270 i 1 : 283
2: 292 3 : 293 i 3: 294
4 : 296 1,7: 319 etc. (Vezi
Apostolul)
pacatul: 3 :88-90 i VI, 5: 100
2: 312 Ier. 5: 371-372
2: 377; 6: 426 etc.
pagini (neamuri): ler. 14: 358 2:
369 3 : 378 7 : 427
persecutii: 1: 64 111, 2: 71-72
Petru: 2: 73 4: 98
1: 247 i 3: 294 Ier.
2: 431.
Pitom : 4 : 61
pocainta: 6: 317-3181 ler. 4 :
4041 4: 417 6: 426
6: 444
progresul duhovnicesc: Num. 2: 55
3: 118 6: 317-318 ler.
2: 438-439.
pronia: ler. 1-2: 365 11: 410
5 : 442 6 : 444
Pua : 11, 1 : 65
R
Raav pacatoasa (chip al Bisericii): los.
5 :' 235 5: 251
Rafidim: 1: 81 Ios. 1: 230
Rafila: Num. 1: 167 J05.
3: 281
469
Rafael (inger): 105. 4: 295
Reveca: Num. 1: 167 los.
3: 281
Roboam : ler. 1 : 367
Romani : Ier. 2 : 376
Ruben: 2: 55 i 2: 56 Num.
3: 143 3: 187; 10s. )()VlI, 2:
274 1: 290 2: 299
3 : 300 3 : 304
rugaciune: los. 2: 292-293; Ier.
13: 356 i 12: 387-388 etc.
S
Sabat: 1: 309 i ler. 13: 412
Salfaad: Num. XXII, 1 : 188 i 1 : 190
Samuel : Ier. 2 : 438 i
Saba : Ies. 4: 113
Sara: Num. 1 : 161; 10s. 3 : 281
4: 295
Scriptura: Fac. 1 : 41-42 1 :
94 i Ier. 1 : 346 11, 1: 362 i 14:
391 i 2: 438 i 5: 442
etc. ("Vechiul Noul Te5tament)
Sfintii: Ie$. 9: 105 i 4: 98-99
Num. 1: 151 i Ier. 3: 395-396
Sefora: 1 : 63 11, 1 : 65
Set: le$. 4: 179 Ios. 1: 230
Septuaginta : Num. 3: 179
Sidon : los. 4: 271
5idonieni : los. XVI, 4 : 271
Simeon : 2 : 55 2 : 56 Ios.
1 : 291
Simon Leprosul : 4 : 315
Sinai: VIII, 1: 81 i Num. 2: 141
11, 12 : 339
$esai : los. 5 : 298
Sion: Num. 2: 221 Ios.
4 : 295 4: 296 Ier. 2: 363
V, 13: 392
Solomon: Num. 1: 140 i Ios. 2:
292 2: 313 4: 314 6:
318 Ier. 6: 406 etc.
sufletul omenesc (chipul lui Dumnezeu
el) : Ier. 11, 1 : 362.
suflete : 3 : 57
: los. XXV, 1 : 297
sfinta: Num. 1-3: 165-166
profane : Num. 1 : 152
taierea imprejur: a carnii: Fac. 1 : 42
a inimii : 1er. V, 14: 391-392
cea tainica : 1er. 2 : 401-402

talente : 2: 124
Talmai: 10s. 3: 286
Testamente (V. Noul): 11, 2: 65
tilcuitor: Ier. 6: 349 V, 4: 379-380
470
tlpol0gIe: Pac. 1: 42 Num. 1:
158 105. 3: 232-233; '1: 239;
VII, 1-2: 241 XVII, 1: 213-214 i
6: 311 Ier. 1: 350-351 i
8 : 383 i 8 : 428.
T1motei: los. 4: 297
TolmaI : 10s. 5: 288
TreImea sflnt! :' le$ VI, 3 : 91 i ler. 13:
390-391

Valaam: Num. 1: 174 i 3:
11'1 i 3 : 178 i 4: 179 i etc.
Valentin: Ie$. 2: 73 i Num. 2:
118 i 105. 7: 255 i 3 : 263 i Ier.
2: 431.
Vasan : 105. 2 : 299
..
Num. 2: 168 i los. '1:
255 i 3 : 263 2 : 439
v!lul: ler. 8: 383
Vechiul Te5tament) : le$. 11, 2: 66;
ler. 1. 7 : 351 i 8 : 382
e1iar: le$. 4 : 81
Veniamin: Num. 2: 221 j los.
4: 295 1: 298 j
2 : 299 j x,xrv, 3 : 300
virtuti (sau 5imtiri rationale,,): le$ire 1,
5: 58--60 j Num. 1: 164-161

Zaharia : 105. 3 : 305 etc.
Zavulon: 105. 1: 291 j 2:
299 i 3 : 300
Zelfa: 105. 3: 305
Zevedei : ler. 1 : 420
CUPRINSUL
STUDIU lNTRODUCnv
1. Origen. ScuI1ta
2. Origen rea1itatile din epoca sa
3. Opera exegeticii. :a lui Origen
4. ,Insemnare
5. Bibliografi.e
PAGINl DIN OPERA EXEGETlCA ORIGEN
la Cartea
Omilia
la
Introducere
Omilila
OmiliIa Il
Omilia
OmiJia
OmiHa
Omilia
OmHia
Omilia
Cartea Numeri
In,troducere
Omilia

OmHia
OmiHa
Omilia
Omili-a
Omi1ia
Omilia
Omilia XXIII

OmiJi.a
IV. la Car/ea Iosua
Irntroduc'er('

()ml1ilI 11
Pag.
21
25
33
34
3()
41
4\.
49
54
6:l
7()
80
901
107
114
122
132
132
139
145-
151

163
174
183

19.';

211)
22:'
:l'I.:.
:l:JO
2311
472
OmiHa
OmiHa
Omilia
Omilia Xll

Omilia
Omi1ia

Omilia

Omilia
Omilia
V. 10
Lntroducere

Omilia 11
Cartea Proorocului leremia
Introducere
l'Qs/fata
lndice
Cuprins

1I
Omi1ia
Omilia
OmiHa V
Omilia
Omilia XIl
Omilia
OmiHa
OmiJia

Redactor: CORNELIU
Tehnoredactor : ALENTLN BOGDAN
Dat Ia cules 14 1980. Bun de tipar 18 fe-
bruarie 1981. Apirut 1981. Co\i de tipar 29,50.
Format legat 1/1. Comanda nr. 222.
TIPOGRAFIA INSTlTUTULtJl BIBLIC DE MISIUNB
AL BISERICIl ORTODOXE ROMANE
Pa&.
241
247
255
260
264
268
213
278
282
290
297
302
307
307
309
323
341
341
346
361
365
361
375
393
399
414
420
430
436
451