Separarea amestecului

azeotrop metanol-metilacetat
utilizând glicerol drept
antrenant

2018-2019
 Cuprins

1.
Tema de proiectare............................................................................................................3
2. Procesul de obținere și separare a azeotropului acetat de metil - metanol......................3
2.1. Descrierea procesului de obținere a metil acetatului................................................3
2.2. Posibilități de separare a amestecului.......................................................................8
2.2.1. Separarea reactivă a glicerinei brute cuplată cu distilarea reactivă.......................8
2.2.2. Separarea amestecului metilacetat – metanol prin separare extractivă..................8
2.2.3. Separarea acetatului de metil de metanol prin distilare prin schimb de presiune
prin încălzire................................................................................................................. 10
3. Procedeul de separare simulat pentru separarea amestecului azeotrop.........................11
4. Descrierea procesului de separare a amestecului..........................................................12
5. Simularea procesului de separare.................................................................................13
6. Predimensionarea utilajelor..........................................................................................15
7. Concluzii......................................................................................................................16
Bibliografie.................................................................................................................. 16

2
 1. Tema de proiectare
În procesul de obținere a acetatului de metil, din metanol și acid acetic, prin procedeul de
esterificare rezultă, în urma fazei de operare de distilare, un amestec azeotrop, conținând
metilacetat și metanol, având următoarele caracteristici:
- compoziția: 0,668% metil acetat și 0,332% metanol (% molare);
- temperatura: 35°C;
- presiunea: 1 bar;
- debitul: 280 kmol/h.
Conform procedeului menționat mai sus, acest amestec trebuie supus unei operații de
separare, produsele rezultate din acest proces trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- puritate (procent masic) > 99% (component 1: metil acetat).
- puritate (procent masic) > 99% (component 2: metanol).
Se dorește sintetizarea (concepere folosind și prelucrând informații (grafice sau tabelate)
de tipul curbelor reziduale/de distilare + analiza prin modelare, simularea, evaluarea tehnico-
economică și impactul de mediu + validarea (susținută de justificări)) un proces de separare a
amestecului azeotrop menționat mai sus, care să ducă la obținerea produselor de separare dorite,
proces constând din distilare extractivă.

2. Procesul de obținere și separarea azeotropului acetat de metil - metanol

2.1. Descrierea procesului de obținere a metil acetatului
Acetatul de metil este utilizat drept solvent, acesta fiind un lichid imflamabil cu miros
caracteristic, plăcut, care se aseamănă cu cel al adezivilor, având proprietăți slab polare și
lipofile, fiind puțin toxic și slab solubil în apă. Procedeul în care este oținut acetatul de metil
constă în esterificarea acidului acetic cu metanol, reacția având loc în fază lichidă, în mediu acid,
în prezență de acid sulfuric, dar reacția poate avea loc și în fază gazoasă, amestecul de reactanți
aflat în fază de ,vapori fiind trecut peste catalizatori încălziți, precum clorura ferică sau clorura
de aluminiu. Reacția secundară din cadrul procesului în care are loc descompunerea acetatul de
metil conduce la cantități mici de dimetileter (DME) și apă.

Figura 1, Reacția de obținere a acetatului de metil

3
 Procedeul cel mai utilizat pentru obținerea acetatului de metil este distilarea reactivă,
deoarece diferența de volatilitate dintre componenți permite separarea lor prin acest procedeu.
Cantități mari de acetat de metil sunt produse la fabricarea alcoolului polivinilic (PVA),
unde se obțin 1,68 kg de PVA per kg de materie primă, iar acest produs secundar este
comercializat cu un preț scăzut datorită capacităților sale slabe de solvent, acetatul de metil fiind
supus hidrolizării pentru a obține metanol și acid acetic.
Procesele convenționale care se utilizează pentru a hidroliza acetatul de metil utilizează
un reactor cu strat fix de catalizator, urmat de un aranjament complex de mai multe coloane de
distilare sau extracție. Conversia este limitată de echilibrul nefavorabil ce are constanta de
echilibru de 0,14 -0,2, fiind necesară separarea și recircularea unei cantități mari de acetat de
metil. O schemă a instalației care se utilizează la hidroliza acetatului de metil este prezentată în
Figura 2.
Reacția se desfășoară într-un reactor cu strat fix de catalizator după care efluentul
reactorului este supus separării cu ajutorul a patru coloane care separă metanolul și acidul acetic,
acetatul de metil neconvertit fiind recirculat în reactor. Fabricarea acetatului de metil se
realizează prin distilare reactivă pentru a simplifica procesul de obținere, procesul de distilare
reactivă realizându-se la scară de laborator cu catalizator de tipul rășină schimbătoare de ioni.
Procesul astfel realizat elimină multe etape complicate, iar utilizarea catalizatorilor cu acid solid
elimină necesitatea recuperării acidului uzat și a utilizării de materiale de construcție scumpe.
Coloana de separare care conține catalizatorul are pereții format din peleți de catalizator, în acest
fel aceștia nu doar că asigură creșterea vitezei de reacție, dar și au și rol de „ambalaj” pentru
coloană.

Figura 2, Procesul convențional de hidrolizare a acetatului de metil

O diagramă schematică a procesului de distilare reactivă este reprezentată în Figura 2.

Apa este alimentată în partea superioară a coloanei reactive și acetatul de metil este introdus în
4
partea de jos a acesteia. Coloana este operată sub reflux total de azeotrop metilacetat-metanol.
Secțiunea de stripare separă întregul acetat de metil, iar produsul de bază este, în esență, lipsit de
acetat de metil. Produsul din bază, care va conține numai metanol, apă și acid acetic, poate fi
ușor separat utilizând două coloane de distilare în serie, furnizând metanol și acid acetic ca
produse.

Figura 3, Procesul de distilare reactivă pentru hidroliza acetatului de metil

Procedeul astfel prezentat elimină două echipamente din procedeul convențional: o

coloană de spălare a apei pentru separarea metanolului din acetatul de metil și o coloană de
îmbogățire cu metanol pentru recuperarea metanolului diluat cu apă. În acest proces se obțin
conversii de 99%, iar economiile de căldură sunt estimate la aproximativ 50% față de cele ale
procesului convențional.
Procesul de esterificare a acetatului de metil care este utilizat de compania Eastman
Chemical este o aplicație clasică de intensificare a procesului, în care procesul convențional de
producere a metilacetatului care constă într-un reactor și nouă coloane de distilare a fost înlocuit
cu o singură coloana de distilare reactivă. Acetatul de metil este o substanță chimică de mare
valoare, producția unei instalații tipice variind între 18.000 și 200.000 de tone pe an.
Acesta este utilizat în principal ca solvent și drept intermediar la fabricarea a diverși
polimeri, precum bazele de filme fotografice, acetatul de celuloză, materialele plastice și acetatul
de Estron. Cu toate aceste avantaje apar destul de des probleme în stratul de catalizator al
coloanei reactive, cele mai frecvente fiind limitările transferului de masă vapori-lichid, umezeala
care se acumulează la nivelul catalizatorului, densitatea redusă a stratului catalitic, căderea de
presiune excesivă pentru catalizatorii de dimensiuni mici și limite de inundare limitată.
Dacă se utilizează o înaltă gravitate sau o rotație a patului de catalizator are loc o
interacțiune contrară a lichidului și a gazului, iar sub acest câmp centrifugal ridicat lichidul
formează filme subțiri și picături mici, ceea ce duce la un transfer masiv îmbunătățit între faze.
În plus, accelerația centrifugală mare ridică limita de inundare a patului ambalat, permițând
utilizarea unor debite mari de gaze și o suprafață specifică mare a catalizatorului. Într-un sistem
5
cu rotație a stratului de catalizator cele două discuri coaxiale se rotesc în direcții opuse, rezultând
un transport mare de vapori-lichid în spațiul dintre inelele adiacente. Astfel poate fi obținută o
creștere semnificativă a coeficientului de transfer de masă al vaporilor în raport cu un sigur strat
catalitic.
Studiile realizate recent propun un nou poces de distilare reactivă cu înaltă gravitate, cu
configurație de împachetare divizată, performanța lui fiind evaluată pentru esterificarea
acetatului de metil.
Acetatul de metil este un ester cu importanță industrială, fiind utilizat în principal ca
solvent pentru lacurile care au uscare rapidă și ca solvent pentru nitratul de celuloză și alți
derivați ai celulozei. În anul 1985 producția de acetat de metil a fost de 17.350 tone.
Un proces convențional de obținere a acetatului de metil este ilustrat în Figura 4, unde în
etapa de separare se utilizează distilarea reactivă, distilarea azeotropică, separarea prin decantare
și extracția.

Figura 4, Procesul convențional de obținere a metilacetatului

În Figura 5 este prezentat un procedeu alternativ de obținere a metilacetatului în care sunt

utilizate patru coloane, dar și utilizarea asistată de calculator (se utilizează analiza amestecului
pentru a identifica azeotropii binari sau ternari, se împarte faza lichid-lichid și limitele de

6
distilare, iar selectarea solventului se realizează folosind tehnologia de proiectare moleculară
asistată de calculator).

Figura 5, Instalația alternativă utilizată în producția metilacetatului

Este posibilă și utilizarea unei coloane reactive care înglobează etapa de reacție cu cea de
separare. Cu ajutorul unei astfel de coloane este posibilă obținerea a 90% acetat de metil pur ca
produs. Atunci când se combină o coloană de distilare reactivă cu una convențională de separare
se poate obține acetatul de metil cu o înaltă puritate. Schema de reacție pentru acest proces este
constituită din două coloane de distilare, una reactivă și una nereactivă.1

Figura 6, Metilacetatul produs prin distilare reactivă

1
https://www.sciencedirect.com/topics/chemistry/methyl-acetate
7
 Acetatul de metil este obținut ca produs secundar și în procesul carbonizării metanolului,
unde și de aici acesta trebuie izolat din amestecul de reacție. Amestecul azeotrop acetat de metil -
metanol este generat și în producția de alcool polivinilic, acesta necesitând separare pentru
prelucrarea ulterioară sau recirculare. Separarea lor este destul de dificilă, deoarece cei doi
componenți formează un azeotrop omogen cu punct de fierbere minim.

2.2. Posibilități de separare a amestecului

Printre metodele de separare a amestecului azeotrop acetat de metil – metanol se pot
enumera:
- distilarea reactivă ;
- distilarea extractivă utilizând un antrenant adecvat;
- distilarea cu presiune integrată prin încălzire.

2.2.1. Separarea reactivă a glicerinei brute cuplată cu distilarea reactivă

În cadrul distilării reactive pentru producerea acetatului de metil, fracția molară de
metilacetat în fluxul de distilat crește cu cantitatea de metanol care este absorbită de glicerolul
pur. La 30% procente masice de metanol în glicerolul brut fracția molară de acetat de metil
obținută este de 95%. Glicerolul care are o puritate mică, cu urme de acid acetic, constituie
alimentarea celei de a doua coloane reactive pentru a produce triacetină. Fracția molară de
triacetină se reduce atunci când crește procentul de metanol din glicerolul brut, conversia
glicerolului scăzând ușor iar randamentul triacetinei scăzând și el la 99,85% atunci când
metanolul în glicerol este de 30% procente masice. S-a constatat că acest proces consumă o
cantitate mare de energie în comparație cu alte procese datorită secției de separare reactivă a
glicerinei pentru a obține acetatul de metil.

2.2.2. Separarea amestecului metilacetat – metanol prin separare extractivă

Pentru a separa acetatul de metil din amestecul de reacție se pot utiliza solvenți de
extracție, unii dintre aceștia putând fi și regenerați.

8
 Figura 7, Procesul în care se realizează regenerarea solventului
Drept solvent de extracție poate fi utilizat trifluormetansulfonat de 1-etil-3-metilimidazol,
utilizându-se o coloană de distilare în care se realizează procedeul, regenerarea solventului având
loc în a doua coloană de distilare. Într-un alt caz posibil de separare a metilacetatului se poate
utiliza același solvent, diferența constând în faptul că regenerarea lui se realizează într-un
evaporator.
Drept solvent de extracție se poate utiliza și sulfoxidul de dimetil, condiția ca acesta să fie
utilizat constând în puritatea mare a acestuia pentru a putea rupe azeotropul acetat de metil-
metanol, regenerarea solventului realizându-se în a doua coloană de distilare.
În toate cazurile prezentate mai sus trebuie îndeplinită aceeași condiție, care constă în
obținerea acetatului de metil în coloana de extracție cu un procent molar de 99,5%. În urma
studiilor s-a pus în evidență faptul că atunci când se utilizează trifluormetansulfonatul de 1-etil-
3-metilimidazol care se regenerează prin evaporare, consumându-se mai puțină energie și capital,
instalația având costuri de funcționare mai scăzute.2

2
https://link.springer.com/article/10.1007/s11705-018-1769-9
9
 Figura 8, Separarea acetatului de metil de metanol prin distilare extractivă

Acetatul de metil nu poate fi îndepărtat în totalitate din azeotropul binar format de acesta
și metanol prin metode de distilare. Acetatul poate fi eliminat la vârful coloanelor de separare din
amestecurile care îl conțin, iar metanolul se poate îndepărta prin utilizarea unui extractant în care
agentul de separare este un compus organic care conține oxigen, azot sau sulf, cei mai utilizați
solvenți care se încadrează în aceste clase fiind dimetilsulfoxidul, glicerina, propilenglicolul,
etilen glicolul și dimetilsulfoxidul cu 1,5-pentadiol. Metanolul poate fi obținut și el ca produs de
vârf, dacă se utilizează drept agent de distilare extractivă nitrobenzenul, carbonatul de propilenă
sau fenileterul de etilenglicol. 3

2.2.3. Separarea acetatului de metil de metanol prin distilare prin schimb de presiune
prin încălzire
Amestecul azeotrop acetat de metil – metanol este destul de dificil de separat, motiv
pentru care se poate sparge cu ajutorul efectelor puternice ale presiunii asupra compoziției
azeotropice și a temperaturii pentru sistemul acesta. Ideea de bază a acestui proces constă în
operarea unei coloane la un nivel scăzut de presiune, iar cea de a doua coloană să funcționeze la
presiune ridicată pentru a obține separarea dorită. Sistemul astfel format nu necesită o a treia
componentă și are potențial economic de capital și energie prin integrarea căldurii între
condensatorul coloanei de înaltă presiune și refierbătorul din coloana de joasă presiune.

3
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00986448408911119
10
 Pentru distilarea prin schimb de presiune prin încălzire s-au realizat multe studii pentru
acest azeotrop, astfel încât să se poate realiza o optimizare a procesului.

Figura 9, Separarea azeotropului binar prin distilare cu presiune integrată prin încălzire

3. Procedeul de separare simulat pentru separarea amestecului azeotrop

Din punct de vedere economic, cel mai convenabil proces de separare a amestecului
azeotrop acetat de metil – metanol îl reprezintă distilarea extractivă unde se utilizează glicerina
ca agent antrenant. Glicerina care este utilizată în cadrul acestui proces poate proveni dintr-o
instalație de obținere a săpunurilor din grăsimi, unde aceasta este obținută ca produs secundar.
În Figura 10 este prezentată diagrama curbelor reziduale obținută cu ajutorul programului
Aspen Plus, pe care s-a reprezentat amestecul ce se dorește a fi supus separării. Condițiile în care
a fost reprezentată diagrama ternară constau în presiunea de 1 atm, utilizându-se drept pachet de
proprietăți NRTL.

11
 Figura 10, Diagrama curbelor reziduale

În Tabelul 1 sunt prezentate cele trei puncte care corespund vârfurilor triunghiului, adică
componenților puri, precum și punctul ce corespunde compoziției azeotrope. Concentrațiile
înscrise în tabel sunt exprimate în fracții molare.

Tabelul 1, Punctele semnificative de pe diagrama curbelor reziduale

Nr. Temperatura Clasificare Tip Nr. Acetat Metanol Glicerină
crt (°C) componenți de metil
.
1 53,618 Nod instabil Omogen 2 0,668 0,332 0
2 57,05 Punct șa Omogen 1 1 0 0
2 64,53 Punct șa Omogen 1 0 1 0
3 287,71 Nod stabil Omogen 1 0 0 1

Diagrama curbelor reziduale pune în evidență prezența punctului amestecului azeotrop și

faptul că întregul sistem este omogen. Compoziția amestecului inițial ce intră în prima coloană
de separare (F1) va fi aceeași cu compoziția azeotropului: 0,668% acetat de metil și 0,332%
metanol (% molare). Acest amestec azeotrop va intra în contact cu antrenantul, glicerina, care va

12
interacționa cu metanolul, iar metilacetatul va părăsi prima coloană ca produs majoritar rezultat
în vârful primei coloane de distilare (D1). Acetatul de metil rămas în blazul coloanei se va resimți
sub formă de urme, aici regăsindu-se glicerina cu metanolul (W 1) care vor fi separate în cea de a
doua coloană de distilare, reprezentând alimenarea coloanei a doua (D 2), unde metanolul va
părăsi secția de separare ca distilat (D2), iar glicerina ca produs de blaz (W2).

unde A – Acetat de metil

B–
Metanol
C–
Glicerină

Figura 11, Schema coloanelor de separare a acetatului de metil-metanolului-glicerinei

4. Descrierea procesului de separare a amestecului

Conform celor prezentate mai sus, separarea amestecului se va realiza prin utilizarea a
două coloane de rectificare cu recircularea solventului. Procesul de separe și datele de intrare
provin din simularea unei instalații de esterificare a metanolului cu acidul acetic, proces simulat
pentru proiectul de diplomă, în care secția de separare a amestecului azeotrop este cea prezentată
în poiectul de față.
Schema de separare convențională a amestecului este prezentată în Figura 11. Solventul,
glicerina, este alimentată în prima coloană deasupra amestecului azeotrop pentru a asigura o
contactare cât mai bună cu componenții ușori volatili, ce au tendința de a se situa în vârful
coloanei. Glicerina va extrage metanolul din curentul alimentat, iar metilacetatul se va regăsi în
distilatul primei coloane, doarece acesta este cel mai volatil component din coloană.
Curentul de alimentare care conține componenții ce se doresc a fi separați provine de la o
instalație de esterificare a metanolului cu acidul acetic, acest curent intrând în coloană răcit la
temperatura de 35°C și presiunea de un bar, fiind sub formă de lichid. În contact cu glicerina se
va realiza separearea amestecului, în bază regăsindu-se glicerina și metanolul care vor constitui

13
componenții alimentării celei de a doua coloane. Cea de a doua coloană va separa componenții
astfel încât metanolul se va regăsi drept distilat, iar glicerina obținută în bază va fi recirculată în
prima coloană.

5. Simularea procesului de separare

Procesul de separare a fost simulat cu ajutorul programului Aspen HYSYS, utilizând
drept pachet de proprietăți pentru amestecul ales NRTL. Amestecul de separat este introdus în
prima coloană la presiunea de 1 bar și temperatura de 35°C, glicerina fiind și ea introdusă la
presiunea de 1 bar și temperatura 35°C. Amestecul de separat are un debit de 280 kmoli/h, fiind
compus din 0,668% metilacetat și 0,332% metanol (% molare), iar debitul de glicerina,
antrenantul procesului, este de 1012 kmoli/h, acesta fiind debitul care este recirculat în sistem și
amestecat cu glicerină proaspătă pentru a compensa pierderile ce apar în timpul procesului.
Schema procesului de separare a amestecului acetat de metil – metanol simulat în Aspen
HYSYS este prezentată în Figura 12.

Figura 12, Schema procesului de separare simulat în Aspen HYSYS

Coloana T-100 este constituită din 16 talere, este alimentată cu antrenant pe talerul 5, iar
alimentarea cu amestecul azeotrop este introdusă pe talerul 8, specificațiile introduse în simulare
fiind următoarele: recuperarea acetatului de metil în distilat să fie în proporție de 99,90% și rația
de reflux să fie de 3.
Cea de a doua coloană, T-101, este formată din 6 talere, alimentarea coloanei realizându-
se pe talerul al doilea, acest curent fiind amestecul de blaz din prima coloană, specificațiile
acestei coloane fiind următoarele: gradul de recuperare al metanolului în vârful coloanei este de
99,90% și gradul de recuperare al glicerinei în bază este de 1%.

14
 În Tabelul 2 este prezentat bilanțul de materiale pentru simularea realizată, fiind
menționată compoziția fiecărui curent. Se poate observa că în urma procesului simulat se obține
puritatea acetatului de metil de 99,89% (% molare) și metanol de puritate 99,80%, iar glicerina
care se recirculă în sistem este de puritate 99,99%.

Tabelul 2, Bilanțul de materiale al procesului de separare

Nume Fracția Temperatura Presiune Debit Debit Fracția Fracția Fracția
curent de (°C) a molar masic molară molară molară
vapori (bar) (kmoli/h) (kg/h) MeAc MeOH Glicerină
Feed 0 35 1 280 16830 0,668 0,332 0
Solvent 0 35 1 1012 93170 0 0 1
Distillat 0 56,49 1 187,1 13850 0,9989 0,0011 0
Bottom 0 154,5 1 1105 96160 0,0002 0,084 0,9159
MeOH 0 74,67 1,5 92,83 2982 0,002 0,998 0
Glycerol 0 313,2 2 1012 93180 0 0,0001 0,9999
Mix 1 312 2 0,1042 3,340 0 1 0
Gly 0 313,2 2 1012 93170 0 0 1
Solvent 0 35 1 100 9210 0 0 1
proaspat

Bilanțul energetic al echipamentelor utilizate în proces sunt prezentate în Tabelul 3.

Tabel 3, Bilanțul energetic al echipamentelor

Numer curent Echipament Debit termic /
putere (kW)
QD1 Condensator T-100 - 6,272 ∙ 106
QB1 Refierbător T-100 1,49 ∙ 107
QD2 Condensator T-101 -1,765 49 ∙ 107
QB2 Refierbător T-101 1,789 49 ∙ 109
Qpump Pompă P-100 3.044 49 ∙ 103
Qu Răcitor E-100 7,73949 ∙ 106
Quu Răcitor E-101 1,91249 ∙ 107

6. Predimensionarea utilajelor
Pentru acest proces de separare a amestecului acetat de metil – metanol s-a realizat
predimensionarea coloanelor, condensatoarelor și refierbătoarelor, calculându-se diametrele și
înălțimile acestora.
Predimensionarea coloanelor s-a realizat în Aspen HYSYS cu ajutorul opțiunii Internals,
verificând astfel diagramele de curgere specifice fiecărui taler al coloanelor, iar vasele sunt
calculate pe baza debitului volumetric de lichid ce intră în acestea. Poziționarea vaselor este
considerată verticală, raportul dintre înălțimea și diametrul acestora fiind considerat 2, iar timpul
de staționare al lichidului în vas este de 10 minute, lichidul ocupând 50% din volumul total al
acestora.

15
 Prima coloană a procesului de separare este o coloană de separare cu talere tip sită, cea de
a doua coloană utilizând și ea tot talere tip sită, configurația hidraulică respectându-se în ambele
cazuri și fiind optimă din punct de vedere al realizării separării.
În Tabelul 4 sunt prezentate datele obținute în urma predimensionării coloanelor, iar
pentru predimensionarea condensatoarelor și refierbătoarelor s-a luat în considerare debitul
volumetric de lichid din vas care are timpul de staționare de 10 minute și ocupă 50% din volumul
total al vasului. Tabelul 5 prezintă rezultatele care s-au obținut în urma predimensionării vaselor.

Tabel 4, Predimensionarea coloanelor folosite în proces

Coloana T-100 Coloana T-101
Număr talere 16 Număr talere 6
Taler alimentare solvent 5 Taler alimentare 2
Taler alimentare amestec 8 Presiunea din vârful coloanei (bar) 1,5
Presiunea din vârful coloanei (bar) 1 Presiunea din blazul coloanei (bar) 2
Presiunea din blazul coloanei (bar) 1 Rata de reflux 19
Rata de reflux 3 Tipul de taler Sită
Tipul de taler Sită Distanța dintre talere (m) 0,61
Distanța dintre talere (m) 0,61 Talere secțiunea 1 1
Talere secțiunea 1 1–4 Diametru secțiunea 1 (m) 30
Diametru secțiunea 1 (m) 2,5 Talere secțiunea 2 2–6
Talere secțiunea 2 5–7 Diametru secțiunea 2 (m) 31
Diametru secțiunea 2 (m) 2,58 Înălțimea coloanei (m) 3,66
Talere secțiunea 3 8 – 16
Diametru secțiunea 3 2,65
Înălțimea coloanei (m) 9,75

Tabel 5, Predimensionarea condensatoarelor și refierbătoarelor

Utilaj
Debit Volum lichid Diametr Înălțime
(m3/h) (m3) u (m) (m)
Condensator T-100 44,23 7,37 3,1 6,3
Refierbător T-100 115,5 19,25 8,2 16,3
Condensator T-101 73,91 12,31 5,2 10,45
Refierbător T-101 70,93 11,82 5,01 10,03

7. Concluzii
Amestecul azeotrop acetat de metil – metanol poate fi separat prin mai multe procese,
separarea realizându-se în tema de față prin distilare extractivă utilizând drept antrenant

16
glicerina. Acest proces de separare a celor doi componenți este economic, glicerina fiind utilizată
datorită prețului ei scăzut, obținându-se ca produs secundar la fabricarea săpunurilor.
Procesul de separare a amestecului azeotrop acetat de metil – metanol utilizând drept
antrenant glicerina este eficient pentru a obține atât metanolul cât și metilacetatul cu o puritate
cât mai mare. Numărul de talere cu care funcționează coloanele este destul de mic, coloana a
doua fiind economică datorită celor 6 talere tip sită, coloana T-100 necesitând o investiție
economică mai mare datorită celor 16 talere.
Coloanele operează la presiuni scăzute, maxim 2 bar, ceea ce nu implică alte costuri
suplimentare. Nici temperaturile ce apar în cadrul procesului nu sunt unele care ar implica
costuri suplimentare, fiind necesare puține unități de răcire.
În urma predimensionării utilajelor se constată că coloana T-100 este împărțită în trei
secțiuni de diametre apropiate, iar coloana T-101 prezintă 2 secțiuni de diametre diferite.
În concluzie, procesul simulat este fezabil din punct de vedere al separării eficiente a
amestecului azeotrop, motiv pentru care este aplicat la scară industrială în ingineria chimică.

Bibliografie
1. https://www.sciencedirect.com/topics/chemistry/methyl-acetate
2. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780444595072500251
3. https://link.springer.com/article/10.1007/s11705-018-1769-9
4. https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00986448408911119
5. https://twin.scihub.tw/5785/042922b4a471b9c85e0fe2d93a893536/zhang2016.pdf?
fbclid=IwAR0KbFw5VIPtIRoKuYVOR1pV6JJmkMkCdArbQe049uKBvmrU1Jzqdqs0R
Kc

17
 Anexa

2018-2019