Constelatii Diamantine, Nr. 8 (36) / 2013

Revist# de cultur# universal#
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul IV, Nr. 8 (36)
August 2013
Per aspera ad astra
_n acest num#r
semneaz#:
George Popa, Iulian Chivu, Al. Florin }ene, Janet Nic#, Florentin Smarandache, Doina Dr#gu], Constantin Lupeanu, George Filip,
Livia Ciuperc#, Florin M#ce[anu, Adrian Botez, George B#d#r#u, Mihai Miron, Antonia Bodea, Stelian Gombo[, Lucian Gruia,
Ion Pachia-Tatomirescu, Constantin P. Popescu, Geo Galetaru, George Petrovai, Nicolae M#tca[, Constantin Dobrescu, Baki Ymeri,
Valentin Nicoli]ov, Eugen Deutsch, Daniel Marian, Viorel Roman, Marin Voican-Ghioroiu, Emil Bucure[teanu, Petre Gigea-Gorun,
George Petrovai, Gheorghe A. Stroia, Doru Dinu Gl#van, Lidia Pirc#, Eva Halus, Ion I. P#r#ianu, Richard Katrovas, Wojciech Maslarz,
Mariana Zavati Gardner, Ioan Vasiu, Boris Marian, Traian Vasilc#u, {tefan Dumitrescu, Lucre]ia Berzintu, Ion Turnea,
Nicolae Petrescu, Alexandru Clenciu, Nelu Vasile, Mihai Horga, Virgil Stan
N
i
c
o
l
a
s

P
o
u
s
s
i
n

-
E
t

i
n

A
r
c
a
d
i
a

E
g
o
N
u
m
#
r

a
n
i
v
e
r
s
a
r
3

a
n
i

d
e

a
p
a
r
i
]
i
e
George Popa, Fenomenologia creatiei
poetice ............................................................pp.3-5
Iulian Chivu, Memoria barocului ..............pp.6,7
Al. Florin Tene, Glorie Limbii Romne ........p.7
Janet Nic, Paradoxuri umoristice ................p.8
Florentin Smarandache,Menscipulum...........p.8
Doina Drgu(,Constantin Lupeanu - unul dintre
cei mai prolifici sinologi ai lumii.............pp.9-12
George Filip,Versuri .......................................p.13
Livia Ciuperc,Magnetismul unui critic
literar..........................................................pp.14,15
Florin Mceyanu,Nicolas Poussin.................p.15
Adrian Botez, Istorie tragic-valah, viziona-
rism/demnitate eminescian/ i luciditate
codrenian ...............................................pp.16-18
George Bdru,Versuri .................................p.18
Mihai Miron, Tinerete fr btrnete ...pp.19,20
Antonia Bodea,Inelul de iarb.....................p.20
Stelian Gomboy, Zece ani de la naterea n
viata cea cereasc i venic a Printelui
Profesor Galeriu .......................................pp.21-23
Lucian Gruia, Mai mare cu o jumtate de
umbr ...............................................................p.23
Ion Pachia-Tatomirescu,n geminarea
numrului nuntii: 55...........................pp.24,25
Constantin P. Popescu,Dncu - unul dintre
att de necesarii avocati ai cerului .............p.25
Geo Galetaru,Poezia lui Ioan Vasiu:
confesiune i reflexivitate...............................p.26
George Petrovai,A fi sau a nu fi kafkian ..pp.27-31
Nicolae Mtcay, Sonete ...................................p.32
Constantin Dobrescu, Gnduri despre o carte
de educatie religioas....................................p.33
La aniversar............................................pp.34-39
Daniel Marian,Daniela & Daniela ..............p.40
Valentin Nicoli(ov, Pasul de defilare .....pp.41,42
Lidia Pirc, O carte ct o istorie ..................p.42
Eva Halus,Versuri ............................................p.43
Ion I. Prianu,Versuri ...................................p.43
Richard Katrovas, Wojciech Malarz,
Versuri ................................................................p.44
Mariana Zavati Gardner,Pe plaj................p.45
Eugen Deutsch, Janet Nic,Duel sonetistic...p.46
Emil Bucureyteanu, ntlnire cu Nietzsche
......................................................................pp.47-49
Ioan Vasiu, Daniel Marian, un poet cu o
sensibilitate rar ntlnit ...............................p.50
Boris Marian,Dopul .......................................p.50
Traian Vasilcu,Versuri .................................p.51
$tefan Dumitrescu,Versuri ...........................p.51
Lucre(ia Berzintu,Ziua Limbii Romne ..pp.52,53
Marin Voican-Ghioroiu, Centenar Maria
Tnase................................................................p.53
Ion Turnea,Ochiul lumii .........................pp.54,55
Viorel Roman,Antioccidentalism................p.55
Nicolae Petrescu,Constelatii epigramatice ..p.56
Al. Clenciu, Constelatii epigramatice .........p.57
Nelu Vasile,Constelatii rebusiste ................p.58
M. Horga, Iubire trzie, Rebus, Smburele ..p.58
Virgil Stan, Note de cltorie ...............pp.59,60
Sumar
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor
- Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traductor, eminescolog,
critic de art
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
ISSN 2069 0657
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Redactori literari:
IULIAN CHIVU
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
- Prof. univ. dr. VIOREL ROMAN, Germania,
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- GEORGE FILIP, Canada, scriitor
Materialele se pot trimite la adresele:
constelatiidiamantine1@gmail.com
const.diamantine@gmail.com
www.scribd.com/doina_dragut
2
Anul IV, nr. 8(36)/2013 Constela\ii diamantine
Fondatori: Al. Florin }ene, Doina Dr#gu], Janet Nic#, N.N. Negulescu
Ilustra(ia revistei: Nicolas Poussin
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
DTP: Doina DRGUT
Anul III, nr. 5(21)/2012
3
Anul IV, nr. 8(36)/2013
George POPA
O problem esential a poeziei, a artelor
n general, este mecanismul creatiei, feno-
menologia izbucnirii spontane, incontrolabile
a viziunii, a ideatiei si a nfptuirii actului cre-
ator: cum se explic faptul c o Voce dic-
teaz poemul ori o pies muzical, o mn
conduce mna sculptorului n a modela mar-
mora sau a pictorului n a orndui imaginile
si culorile pe pnza tabloului? Cine i insufla
lui Beethoven secventele melodice pe care
le nota febril n carnetul su, lui Eminescu
fulguratiile intelectuale? Dicteul n art
rmne unul din misterele care si rennoieste
mereu vlurile, asemenea zeitei Isis.
nc presocraticii si exprimau uimirea fat
de mecanismul miraculos al creatiei poetice.
Democrit vorbeste despre transa revelatoare
n care intr poetul n clipa dicteului: Tot ce
un poet scrie cu entuziasm si inspirat de su-
flul divin este n mod superior frumos (fr.18).
S-ti reprezinti ceva frumos este vocatia
unei inteligenteinspirat de zei (fr. 112). De
asemenea, Empedocle, care a scris 5.000 de
versuri, din care au ajuns pn la noi 450,
vorbea de interventia divin: cuvintele mele
sunt cele ale unei zeite. Platon, n dialogul
Ion, afirm c poetul nu este un creator pro-
priu-zis, ci un mijlocitor, transmittor al
,soaptei divine, asemenea Pythiei: Nu este
vorba de o art, ci de o putere divin... Poetul
naripat, sfnt, nu se afl n starea de a crea
nainte de a fi inspirat de un zeu, din afara
lui, dincolo de propria sa ratiune... Este un
privilegiu dumnezeiesc... Poetii nu sunt alt-
ceva dect interpretii zeilor (Ion. 533c-534e).
Pentru Platon, inspiratia este delir divin, o
gndire naripat (Fedru, 244), care vede
esenta dumnezeiasc din lucruri.
Despre oVoce cereasc va vorbi si Au-
gustin: este iluminarea Maestrului Interior;
nu se poate scrie poezie nalt fr avea n
spirit o insuflare de la zei. Ideea insuflrii
divine este reluat si de Cicero prin cuvntul
furor, echivalentul entuziasmului elen; zeul
alege pe cel pe care l inspir, lumina divin
nlocuieste pe cea rational. Nimeni nu a
fost vreodat mare fr suflul inspiratiei di-
vine (De natura deorum, II).
n cartea saMathawi, poetul mistic Rumi,
vorbeste despre o mn nevzut: Mna
poetului este prins de o mn ascuns, care
vine din luntrul poetului si foloseste trupul
aflat n afar. Ideea c poetul este strbtut
de un glas tainic, ceresc, este ilustrat, ntre
altii, de El Greco n tabloul Sfntul Idelfons
scriind sub dicteul Sfintei Fecioare (Iliesca,
biserica Spitalului lui Hristos). Leibniz, n
Eseu de Teodicee (af.403): afirm: Nu ne
formm ideile pentru c noi vrem; ele se for-
meaz n noi; prin noi, nu ca urmare a vointei
noastre, ci dup natura noastr, a lucrurilor.
Nietzsche: Un gnd vine cnd vrea el, nu
cnd vreau eu (Dincolo de bine i ru, af.
17). Ideile poetice sunt un meteor, scria
Victor Hugo.
Entuziasmul - care semnific a fi n
dumnezeu - cv tco - constituie fulgerul ce-
resc evocat de Hlderlin, pe care Dumnezeu-
Tatl l ntinde poetului, cel avnd mna
curat, pentru ca acesta s-l druiasc apoi
oamenilor (Ca ntr-o zi de odihn). Dicteul
este starea privilegiat prin mijlocirea creia
divinul este prezent n omul predestinat si i
insufl verbul poetic. Voltaire afirma: Creezi
cnd ti comand entuziasmul, trebuie s pri-
mesti inspiratia, niciodat s nu o cauti. Nu
eu am fcut poeziile, ele m-au fcut pe mine,
afirma Goethe. Misteriosul dicteu determin
uimire si o ncntare indefinisabile. n poezia
Spiritul lui Dumnezeu, Alphonse de Lamar-
tine afirm c inspiratia uneste imanentul cu
transcendentul si ea actioneaz n poet ca
un instrument muzical care asteapt s fie
atins de degetele ceresti: Nu eu sunt cel
care gndeste, ideile sunt cele care m gn-
desc pe mine. Shelley scria: Atunci cnd
creeaz, mintea este asemenea unui jar moc-
nind, asupra cruia un suflu invizibil deter-
min o flacr strlucitoare si pasager.
Suflul inspiratiei este un fulger, un trsnet,
atest si Ren Char. n poeziaCereasc atin-
gere, Lucian Blaga descrie astfel dicteul: Ce
artare! Ah ce lumin!/ Stea alb-a czut n
grdin,//necutat, neasteptat: noroc,/ s-
geat, floare si foc.// ...S-a-ntors ah! n lume
o stea./ Mi-s arse minile de ea. Universul
poetului este o pagin alb, fecioar, care
sufer o sgetare iluminatoare, un dicteu
care este totodat revelarea unei armonii
(floarea) si a unei arderi spirituale (foc).
Expresiv este descrierea fcut de
Nietzsche nEcce homo. El consider c po-
etul-gnditor si gnditorul-poet sunt organul
unei puteri superioare necunoscute: Este o
revelatie, n sensul c dintr-odat, cu o pre-
cizie si detalii indicibile, ceva devine vizibil,
audibil... Auzi fr s cauti; primesti fr s
ntrebi cine druieste; un gnd ne fulger si
se impune... Totul se petrece n modul cel
mai involuntar, dar ca un vrtej de libertate,
de suveranitate, de putere, de divinitate.
Din acest motiv, Nietzsche recomand po-
etului - Fii o plac de aur/ - Atunci lucrurile
se vor nscrie pe tine/ cu litere de aur. Ful-
gerul inspiratiei se druieste celui avnd vo-
catia nltrii: Am crescut mai nalt dect
omul,/ Norii planeaz prea aproape de mine,/
- Astept cel dinti fulger.
Misterul insondabil al dicteului poetic,
caracterul imperios si natura sa de fulger
constituie o revelatie intuitiv originar care
induce o a doua nastere a lumii. Fiecare mare
poem ne dezvluie si ne face s vietuim o
alt fat a absolutului. Poezia este un absolut
real, afirma Novalis.
Inspiratia unui moment face ct expe-
rienta unei vieti, afirm O.W. Holemes. Ful-
guranta violent este experient mistic,
clipe exceptionale de intuitie ideatic, fulgor
et lumen n secunde infinitesimale, scrie
Edgar Wind; o trans ducnd la o executie
mecanic, lipsa de control asupra fortei dic-
teului, pentru c este un travaliu subteran.
Pierre Blanchot crede c inspiratia esteceva
magic, avnd loc instantaneu, este adevrata
clip poetic. Trebuie numai transcris.
Iat n acest sens dou exemple din cre-
atia eminescian. Asa cum rezult din ma-
nuscris, poezia de mare frumusete liric, O
mam... a fost asternut pe hrtiedun seul
Sublimul adevr noi l-avem din cer.
Eminescu
Mrturii
4
Constela\ii diamantine Anul IV, nr. 8(36)/2013
trait sub forma definitiv, cu putine modi-
ficri, nesemnificative n logica intern a ideii
poetice, si anume, cea a eternittii mortii ve-
gheat protector de miscri ale sfintei na-
turi. Aici Natura mediteaz melancolic p-
rnd mpcat cu propria ei eroare, perisa-
bilitatea. Un dicteu fulgurant a fost si poezia
de mare densitate metafizic, Peste vrfuri.
Exemplu extrem de trans a dicteului l
ofer cele 55 Sonete ctre Orfeu pe care
Rainer Maria Rilke le-a scris n doar trei zile
(1-3 februarie 1922), sub impresia mortii unei
tinere dansatoare, de a crei art fusese entu-
ziasmat. Oper de mare tensiune liric, sone-
tele orfice celebreaz muzica, magia ei de a
metamorfoza lucrurile, fpturile, universul n
inefabil, ca evadare din finitudine. Dup Ele-
giile duineze, care ncercau s mpace viata
cu moartea ntr-un spatiu al ngerului, Rilke
depseste cele dou stri n total eliberare.
Fulgerarea dicteului a survenit astfel pe
crestele viziunii antinomiei esentiale a lumii -
fiint/nefiint, dincolo de care putea avea
loc zborul ultim. Nasterea acut a dicteului
de ctredaimonul, dublul luntric, deschi-
derea la fel de acut a receptivittii dicteului
si energia acestui zbor fulgertor - au fost o
revolt-limit, cea mpotriva mortii. Nedreap-
ta, inacceptabila prbusire n neant a unei
fiinte unice, l-a fcut pe poet s se ndoiasc
de faptul c moartea este cealalt parte, in-
finit mai vast a vietii, asa cum celebra n
Elegii. Este ca si cum Natura se rzvrtea
mpotriva ei nssi, a propriei neizbutiri, sin-
gura salvare a sa si a poetului fiind poezia,
transa negritului ca uitare de sine.
Unde sfrseste n actul creator pasivita-
tea impus de dicteu, si unde ncepe activi-
tatea volitional, controlat?
Referindu-ne la poezie, exist exprimri,
versuri, sau chiar strofe dictate sub form
definitiv, orice modificare le-ar altera primi-
genitatea inalterabil. Exist exprimri pri-
mite crora li se poate da mai mult expre-
sivitate, pot fi supuse unor fine modificri,
dar al cror sens spontan aprut, nu ngduie
s fie alterat. Sunt necesare apoi versuri de
legtur care s se ncadreze n spiritul dic-
teului, versuri care necesit un travaliu voli-
tional. Paul Valry scria c poezia sa are dou
feluri de versuri: dictate, care sunt perfecte,
la care nu se mai poate aduga si nici scoate
nimic, si versuri de legtur, confectionate,
care sunt mai putin reusite.
Verbul Primordial a creat o lume disonto-
logic, o fiintare menit mortii - Sein zum Tode
- postuleaz Martin Heidegger, disanalogic
n raport cu Marele Anonim, afirm Lucian
Blaga, De aici necesitatea unei neogeneze.
Aceast a doua creatie a revenit geniului po-
eziei, al artelor n general, chemat s ncerce
transvaluarea primei zile.
Pentru Immanuel Kant, geniul estecel
posednd dispozitia nnscut (ingenium)
prin care natura d legi artei; si anume,
mbinnd organic libertatea imaginatiei cu
activitatea intelectului, a reflectrii, pentru a
crea mpreun idei estetice. Acestea iau
nastere n matricea unei originalitti proprii:
originalitate a receptrii, a gustului n expe-
rimentarea frumosului naturii, originalitate n
a imagina forme inedite de reprezentare es-
tetic a lucrurilor, si activitatea mintii n a sui
obiectul contemplrii la un sens superior.
Pentru a produce art veritabil, imaginatia
trebuie s fie filtrat prin intelect, s fie o
art gnditoare. Altfel, scrie Kant, zburdl-
nicia pur a imaginatiei duce la absurditti.
Pentru arta frumoas s-ar cere deci putere
de imaginatie, intelect, spirit i gust (Cri-
tica puterii de judecare, trad. Tr. Brileanu,
1940, p.188-212).
La rndul su, Charles Baudelaire cerea
ca exegeza n materie de pictur s fie o
plimbare filozofic printre tablouri. Extra-
polnd aceast idee, o plimbare filozofic
deschis emotional ctre sensurile cosmice
ale existentei umane trebuie s fie si her-
meneutica - apropierea de creatiile literaturii
sau ale muzicii aflate n zonele eterate ale
spiritului.
Opera de art ideal trebuie s induc
att sentimentul finitului ct si al infinitului.
Pe de o parte, sentimentul certitudinii existen-
tiale prin certitudinea formei perfecte, a tipa-
rului care capteaz onticitatea n modelul de
fiintarea a lumii umane; pe de alt parte, des-
chiderea, eliberarea ctre infinit, ctre inde-
finit pe care o induce sentimentul inefabilului.
Armonia formei este domeniul sensibilittii,
actul eliberrii apartine intelectului. Certi-
tudinea armoniei mbinat cu certitudinea
eliberrii: acesta este motivul pentru care
n crearea operei de art este nevoie de par-
ticipare indistinct a sensibilittii si a inte-
lectului. Arta gnditoare este cea care cons-
tituie o plimbare filozofic prin semnificatiile
existentei. Poetul imagineaz si suprapune o
alt lume pe-ast lume de noroi, scrie Emi-
nescu, nger palid cu priviri curate, ...Strai
de purpur si aur peste trna cea grea.
(Epigonii).
Geniul vede o alt lume dect tot restul
oamenilor si se comport ca si cum ar fi venit
din afar, afirm Schopenhauer. Or, Emi-
nescu s-a recunoscut dintru nceput un des-
prins, un strin de lumea comun. aflndu-
se ntr-un spatiu dincolo de imanent (nu
are nici o stea) si dincolo de transcendent
(nu are nici un nger); nici n moarte nu se
afl lumea sa (dincolo de groap imperiu
nai o lume), iar visul su de idealitate se
afl dincolo de aceste trei nivele ontologice
(Povestea magului cltor n stele).
Astfel, geniul o lume e n lume. ntr-o
nsemnare Eminescu noteaz: n planul
eternittii sunt o gresal (punct fr destin).
(Sunt un univers necunoscut). Dumnezeu
n aditiunea lui a gresit cu unul, acesta am
fost eu, dar e o minune ce nu exist n rea-
litate, ci numai umbra unei gresele. Din acest
motiv, pn si Dumnezeu se mpiedic de
cifrul geniului. Vorbea aici strinul care se
ntreba: Sunt eu?... Pe cine s ntreb c m-
am nscut n lume?... De ce un geniu coboar
n corpul cel urt? Autorul Luceafrului
dispunea de dou entitti, dou firi: eul,
intramundan, empiric si sinele transmun-
dan. Aceste naturi nu erau psihologice, ci
ontologice, delimitateaxiologic, sinele ex-
tramundan fiind o constiinta-martor valo-
rizant a existentei.
Geniul: maxim deschidere a sensibilittii
si a intelectului pentru aevalua lumea, si
pentru a primi dicteul n vedereatransva-
lurii Fiintei ct mai aproape de vecintatea
absolutului.
Schematic, fenomenologia dicteului ni se
pare c parcurge urmtorii timpi indisociabili:
Viziunea: o tsnire originar incontrolabil,
un vz insolit al ochiului interior receptnd
imaginea unei lumi superioare ontologic -
latent n rezervele axiologice ale spiritul uni-
versal (vidul cuantic, un preaplin de poten-
tialitti, despre care vorbesc fizicienii),si care
foloseste pe poet ca o porta-voce.
Impulsul pentru fructificare, constituit de
Creatorul primeyte fulgerul
Mecanismul dicteului
Nicolas Poussin -
Adormirea Maicii Domnului
5
Anul IV, nr. 8(36)/2013
energia descrcat de revelatia aprut pe
fondul predispozitiei, al deschiderii consti-
intei poetului ctre sensuri poetico-meta-
fizice ideale.
Fructificarea formal, care are loc n ma-
tricea dotrii poetului cu capacitatea de a n-
truchipa dicteul n cuvnt, marmur, culori
sau muzic.
n ce privesteprimum movens, stimulul
care pune n actiune aceast fenomenologie,
el poate fi o idee, un cuvnt, o stare sufle-
teasc, o imagine din natur, sau iruperea
are loc cu totul insolit.
Experientele care concur la creatia n-
truchipat, modulnd-o, difer la omul arhaic
si la omul de cultur. Arhaicul - deschis spre
sublim prin contactul nemijlocit, de prim
zi, cu marile dimensiuni ale universului, cu
misterul, creeaz conform deschiderii sale
originare ctre adevrul primordial al Fiintei,
actioneaz sensibilitatea metafizic pur, si
anume, sensibilitatea axiologic la diada an-
titetic major viat/moarte. Asa au fost cre-
ateGhilgame, Vedele, Miorita, basmul Via-
t fr moarte, tinerete fr btrnete. n
schimb, n constiinta omului de cultur, in-
tuitiei originare se adaug ncrctura mo-
mentului din istoria spiritului - poetic, ar-
tistic, filozofic - stimuli care pot s mbo-
gteasc, dar si pot ngusta si hibridiza ori-
zontul viziunii izbucnit din transcendentalul
luntric. De obicei ns, geniile rmn pure,
imune asemenea omului arhaic, constiinta
lor axiologic se afl nealterat n fata sen-
surilor necunoscute ale existentei.
Poezia este o experient unic, poetul pri-
mind fulgurant un comandament absolut, o
Bun Vestire care izbucneste din strfun-
durile necunoscutului sufletesc, de la du-
blura interioar. Acea dublur este vocea Na-
turii - singura divinitate pe care o cunoastem,
afirm Lucretiu, Spinoza, Eminescu, Bau-
delaire s.a. Poemul nu este autofania unui
autor, ci epifania unei voci, a unei insuflri.
Nemultumit de existenta dat, supus des-
trmrii, Natura dicteaz poetului o refun-
damentare a lumii. Arta, poezia - o oglind n
care natura vrea s se vad ntr-o form ide-
al, asa cum ea ar fi trebuit s se nasc. Din
acest motiv, veritabilacreatie este acea oper
de art, care, prin noutatea, originalitatea ei,
poate intra n fluxul continuuum-ului univer-
sal, mbogtind lumea cu noi hipostaze, cu
superioare ntelesuri. Inspiratia, dicteul cons-
tituie oanticipatie a unei alte lumi posibile.
Natura creeaz omul ales - geniul - care
devine intermediarul ei neocreator. Astfel,
prin mijlocirea geniului, Primordialitatea ros-
teste al doilea cuvnt al Genezei. Acel cuvnt
nerostit n ziua ntia, este soptit poetului:
Noi suntem din cei cu-auzul fin/ Si pri-
cepurm oapta misterului divin.../ Subli-
mul adevr... noi l-avem din cer - scrie Emi-
nescu, n postumaPreot i filozof. n aceste
versuri este exprimat esenta originii si feno-
menologiei creatiei poetice.
Creatia geniului este o stare de gratie a
constiintei axiologice-martor. Astfel, a doua
Facere a fiintrii se nfptuieste tot de Natur
prin intermediul chematului su - poetul,
artistul. Poezia este Tiotihuacan-ul sacru
unde omul devine zeu.
Dicteul este prepersonal, el este primit
de constiinta transcendental a unei misiuni
cosmice. Prin geniul poetic, Spiritul Univer-
sal, Deus sive Natura, se afl n creatie con-
tinu, n reesentializare nentrerupt a lumii.
Natura naturans si priveste n constiint
valorizant proprianatura naturata si cre-
eaz pe alesii pentru o nou zidire. Omul se
elibereaz metafizic atunci cnd se afl n
starea de har al actului creator. Liber s fie
codumnezeiesc.
n cele ce urmeaz, mi ngdui s relatez
o experient personal. n cursul unei dimi-
neti, ctre orele patru, am avut urmtoarea
fulguratie intelectual, dup cuvntul
eminescian:
Verbul meu, scrisul.
naripare
poart-n Deschisul
mintilor rare.
Am gndit n continuare la un sonet, si
mi treceau prin minte rimele abisul si
nchisul (contrast cu Deschisul).
Dar, pe la 8.30, privind un crin care n-
cepuse s se desfac n fata mea (ca si cum
gndul nocturn ar fi indus deschiderea co-
rolei sale regale, crinul fiind nsusit cu o afi-
nitate afectiv si... intelectual), s-a nscut
un poem care ntruchipa acest posibil Mi-
racol:
Verbul meu, scrisul,
naripare
poart-n Deschisul
mintilor rare.
Un crin din vaz
blnd se desface.
Ce-adnc, ce raz
din pura-i pace
la mine-l cheam?
I-a dat avntul
versu-mi, cuvntul?
- O, sfnt seam!
Persista ns necesitatea unei noi m-
pliniri. Astfel, a doua zi m-a vizitat sonetul la
care ncepusem s m gndesc initial si pe
care l-am numitmpcarea antinomiei:
Verbul meu, scrisul.
naripare
poart-n Deschisul
mintilor rare,
zbor de-ntrebare
cerul i-abisul:
care sens doare:
forma, nchisul,
sau devenirea,
joc orb ce-mbin
firea, nefirea?
- O, dar cletarul.
n prealumin -
- i soarbe tiparul.
Totusi, m urmrea senzatia c acel catren
nocturn avea de parcurs nc o ultim treapt.
n ziua urmtoare am aflat continuarea, ro-
tundul:
Verbul meu, scrisul,
naripare
poart-n Deschisul
mintilor rare,
gonind pe-ntinsul
mrii de-azur,
spre neatinsul
Dincolo pur.
Fulgerul transposibilului (dincolo de
fiint si nefiint, dincolo de posibil si im-
posibil), concept din adolescent, nteles ca
extrem a eliberrii metafizice, a fost cel care
mi-a luminat calea: treptele spre supremul
Deschis.
Mi-a venit n minte un poem din tinerete
a lui Friedrich Hlderlin adresat Muzelor:
...Numai o var, una singur, druiti-mi,
puternice Zne,
Si-o toamn n care s se prguie cntu-mi,
Dac-ntr-o zi lucrul sfnt ce-n inim-mi
Slluiete - Poemul - mi-a izbutit,
Voi fi trit ca zeii, i n-am rvnit mai mult.
Not.
Precizm c dicteul poetic n ntelesul dis-
cutat mai sus, nu este un automatism gratuit
dezordonat, o nseilare ntmpltoare,
haotic de cuvinte, - pretins si aplicat de unii
teoreticieni, ci un produs spontan al struc-
turii intelectului care lucreaz abisal n spiritul
armoniei, al unui tot organic, pentru c orga-
nice sunt simtul si necesitatea armoniei pen-
tru om, constanta sine qua non a alctuirii
sale fizice si a gndirii sale creatoare.
Addenda
O experienj a unor sensuri
6
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Iulian CHIVU
ntre Antonio Lucio Vivaldi (1678-1741)
si Johan Sebastian Bach (1685-1750), barocul
epocii face cteva punti de legtur; vene-
tianul improviza cu mult inspiratie si aducea
mai mult vitalitate n orchestr cu fagotul,
violoncelul si chiar cu flautul ori oboiul, n
timp ce marele compozitor de la Weimar, au-
torul celor saseConcerte brandenburgice,
d glas tumultului german n alte formule
orchestrale si n alte tonalitti, tot asa cum
Lutarul lui Caravaggio afirm o alt manier
dectChitarista lui Johannes Vermeer n pic-
tura baroc. n principiu, barocul sauclasi-
cismul post-renascentist, cum era cunoscut
pn n secolul al XIX-lea, se leag de decizia
Conciliului de la Trident (1545-1563), care
admite n Biseric opera de art simpl, usor
accesibil (a se vedea, de pild, Extazul Sfin-
tei Tereza, din Capela Cornaro a Bisericii San-
ta Maria della Vittoria, din Roma, Cina din
Emaus, a lui Caravaggio etc.). Curnd, reactia
baroc mpotriva manierismului va conduce
ns la accenturi ale emotivittii, ale gesticii,
ale vitalittii. Biserica Catolic controla to-
tusi evolutia barocului, dar a tolerat unele
originalitti, doar n ideea de a avea un con-
trol general asupra gustului public. n aceste
conditii, migratia noului stil dinspre Roma
spre alte orizonturi se fcea, n muzic de
pild, sub ideea liberttii de a produce ascul-
ttorului tensiunea receptrii, voluptate si
grandoare prin care acesta era implicat con-
fesional n actul cultural. Barocul prilejuieste
si lansarea femeilor n art, si m gndesc la
Artemisia Gentileschi (Alegoria Picturii, de
pild), la Judith Lyser si altele. nainte de a
impuneopera ca gen muzical, barocul pune
solide temelii muzicii mai nti n Italia, apoi
n Austria si n Germania. n pictur, cazul
Germaniei este unul special: cu o Renastere
de-a dreptul exploziv, exprimat n special
de tablourile lui Albrecht Drer, dar si de
Mathis Neithart (Grnewald), Hans Baldung
(Grien), Lucas Cranach cel Btrn si altii, n
Germania, din cea de a doua jumtate a seco-
lului al XVI-lea, marea pictur se stinge la
umbra marii muzici care avea s se impun,
dar si a arhitecturii (La Roma, de pild, Piata
Sfntului Petru, conceput de Bernini, este
un model debaroc desvrsit, n carepictura
se ntlneste cu sculptura si se completeaz
reciproc). Barocul german (a se vedea de pild
la Dresden, Catedrala Sfnta Treime, Palatul
Zwinger) are totusi personalitatea lui, mai
ales n muzic, prin alternanta n contrapunct
a frazelor muzicale si a armoniei. De la muzica
omofonic se trece la cea polifonic cu im-
provizatii tonal-functionale, terasate, sau cu
schimbri surprinztoare, ca la Haendel ori
Bach. Menuete, sarabande, allemande,
courante ori bourre - pentru dansuri - pun
n valoare lutele, clavecinul si violoncelul.
Fugile promoveaz imitatiile n teme si n
contrasubiecte, ca la J ohann Sebastian
Bach; sonatele permit trecerea de la repede
la ncet si apoi revenirea n alert fie si pentru
unul sau dou instrumente, ca la Domenico
Scarlatti; concerto grosso, cu dinamica lui
terasat, ca la Arcangelo Corelli; preludiile,
ca introduceri la teme majore, bine conturate,
ori simplul concerto ca pies sustinut de
orchestr cu un instrument solist, toate men-
tin un tempo constant cu tonalitate major
sau minor pentru a sugera frecvent stri
sufletesti contrarii ntr-o armonie fr prece-
dent. Ascult (si reascult), dup o nregistrare,
Claveciunl bine temperat si nu pot s nu
remarc calmul melodic, cu toat voiosia co-
pilriei de la instalarea familiei Bach la Ca-
tedrala Sf. Toma, unde gseste una dintre
cele mai bune orgi ale vremii. Maestuozitatea
tonalittilor alterneaz de la un cap la altul al
compozitiei ntre alert si lento reusind s dea
imaginea unor sentimente trite, tot asa cum
cei care l cunosc bine pe Bach au si imaginea
Domului din Kln ascultnd aceeasi muzic.
Nu mai putin interesante sunt dramaticele
cantate scrise la Leipzig. Poate c asa se
explic si consecventa ptimas cu care
pianista canadian Angela Hewitt interpre-
teaz de zece ani muzica lui Bach. Chiar si
cnd a trebuit s scrie cunoscutele sale
Cantate pentru srbtorile religioase, Bach
scrie divin, aidoma ideii de divinitate, si stie
s fac adevrate prilejuri spiritual confor-
tabile ale bucolicului nCantata primverii,
nCantata vntoreasc sau din mpca-
rea lui Aeolus ori dinCurgeti, valuri zglobii,
create la Kthen ori la Weimar. Fie n suitele
franceze, n cele engleze unde se dovedeste
un bun cunosctor al sensibilittilor natio-
nale exprimate n sarabande, allemande, n
menuete, poloneze, gavote ori n arii, dar si
n alternantele si suprapunerile polifonice din
Goldberg-Variationen cu relurile lor tema-
tice succesive. Ascultndu-le, nteleg toto-
dat n adevrata lor splendoare operele unui
Federico Barocci (Eneas scap din Troia n
flcri), cu finetea detaliilor, ale unui Peter
Paul Rubens (Vntoarea de lei), arta scul-
ptural a lui Gian Lorenzo Bernini cu al su
David n ncordarea nfruntrii lui Goliat,
dramatismul sfsietor dinPrometheus al lui
Nicolas-Sbastien Adam, toate din perioada
de glorie a barocului. nainte de a trece ns
ntr-un alt specific al muzicii baroce, si haide
s lum de pild modelul lui Vivaldi, nu trebuie
prsit spiritul muzicii clasice germane fr a
anticipa personalitatea lui Richard Wagner,
al crui temperament vulcanic se va revrsa
impetuos n drama muzical romantic prin
Cavalerii legendari ai Graalului dinParsifal,
prinMaetrii cntreti din Nrnberg, Inelul
Nibelungilor sauTristan i Isolda; o lume
situat romantic la limita legendarului cu ve-
rosimilul, cu usoare trimiteri parc spre nu-
durile lui Renoir sau spre pictura lui Nicolas
Lancret (Lectia de muzic). Pe de alt parte,
barocul muzical italian atinge strlucirea n
genul concerto cu Vivaldi care duce la apo-
geu spiritul concertant, n paralel cu sonata,
muzica sacr fiind si ea o atractie aparte n
creatia vivaldian n antifoane, motete, ora-
torii, arii, cantate etc. AscultLa Primavera,
dinAnotimpurile si parc mai degrab i aud
reverberatiile nRapsodia a II-a a lui Enescu
dect n Voces de Primavera a lui Johann
Strauss, parc mai apropiat deNoscturnele
lui Frederic Chopin; spiritul latin al conti-
guittii, dar si al congruentelor - cald si tem-
peramental, duios si nestatornic, exuberant
si melancolic - nu este aidoma celui german,
de care am mai vorbit. De aceea Vivaldi, pn
si n conflictualaMontezuma este mai cald
dect chiar Clavecinul bine temperat al lui
Bach. Spiritul concertistic vivaldian, cu ca-
Anul III, nr. 5(21)/2012
7
Anul IV, nr. 8(36)/2013
denta nainte de coda, a dat un alt rol orgii,
nevoite s lase loc strlucirii virtutilor so-
listice care aduc parc viata n sine mai dea-
supra emotionalului ei sugerat de orchestr.
El nsusi recunoscut ca un spirit aventuros,
cu harul improvizatiei, desvrseste arta so-
nor dnd personalitate si sclipire fiecrui
instrument pn cnd si nOpus 3, LEstro
armonico, cu cele 12 concerte pentru una
sau mai multe viori, Opus 13 Il Pastor fido,
sase sonate pentru flaut, museta, viol, oboi
sau vioar si bas continuu etc. Nu pot s nu
observ c nMagnificat si n general n mu-
zica sacr a lui Vivaldi, sentimentul numinos,
chiar dac nu si modific intensitatea n com-
paratie cu creatia lui Bach, diferenta de abor-
dare orchestral, ca si odele psaltice aduc
un gen original de smerenie descriptiv, situ-
at ntre apofantic si catafatic, parc ceva
mai aproape de revelatie, ca n viziunea lui
Veronese (Calvarul) sau a lui Michelangelo,
n timp ce la Bach intensiunea dramatic
devine emblematic. Din credinta c muzica,
dac cu adevrat poate schimba oamenii,
atunci poate schimba si lumea, Haendel des-
chidea barocul dinspre mari motive biblice
(oratoriileSaul, Samson, Solomon, Israel n
Egipt, Messiah, Iuda Maccabeul) spre ori-
zonturi laice categoriale, exprimate n meta-
for si alegorie, continuate mai apoi de
Haydn, Beethoven sau Bartoldy. Arhitectura
german, de pild, impunea barocul cu o
oarecare ostentatie prin arhitecti ca J ohann
Balthasar Neuman (Palatul Episcopal din
Wrzburg) sau cu Mathaeus Pppelman
(Palatul de la Zwinger, al principelui August
al II-lea de Saxa) etc. Dup Luther, literatura,
dar si filosofia, adopt metafizica fiintei printr-
un Torquato Tasso, prin Caldern de la Bar-
ca, barocul francez s-ar putea spune c nce-
pe cu Montaigne si continu cu Corneille,
cu Boileau, cu Racine, cu Molicre ti atinge
rococoul cu Charles Perrault, nainte de a
cunoaste Iluminismul. Nu putem s nu amin-
tim de filosofia aceleiasi perioade, a lui Fran-
cis Bacon, Thomas Hobbes, Ren Descartes,
Baruh Spinoza, Gotfried Wilhelm Leibniz,
John Locke, David Hume si care culmineaz
cu clasicismul german inaugurat de Imma-
nuel Kant si Johan Fichte. Se stinge oare ba-
rocul odat cu Iluminismul? Categoric, nu!
Numai c secolele urmtoare au continuat
noi formule care nu au umbrit cu nimic puri-
tatea artei baroce la care ne ntoarcem adesea
hituiti de suprarealismul, impresionismul si
postmodernismul risipirilor cotidiene. Ascul-
tati doar cteva acorduri dinAnotimpurile
lui Vivaldi sau una dinCantatele lui Bach si
le veti cuta si alt dat, dac nu cumva de
fiecare dat cnd Fiinta s-a rtcit de Sine.
Mi-e dat s-mi rostesc gndurile
s visez
n Limba Romn,
fiecare cuvnt un fagure,
ca mierea luminii n degetarul macilor,
ca vrsta arborilor n cercuri,
n fiecare din ele trudeste un strbun,
vegheaz o balad.
Patria Limbii Romne e Istoria
acestor plaiuri pscute de Miorita,
modelate de doine
si fiecare cuvnt al ei a fost cioplit
cu grij
la izvoarele dorului.
Ea nu poate fi mutat,
cum nu se poate nstrina fntna
de izvoare.
Am spart coaja de nuc
a cuvntului si peste ntelesuri am dat
de bine, dulci ca mierea, de duc
si ur,
avea gust de zgur
dar si de pcat,
simteam eminescian vibratie,
ntelepciunea lui Pann din gur n gur
era n smnta gata de germinatie.
Am spart coaja semintei cuvntului
si-am dat peste alt smnt,
un alt nteles, o alt crare,
o alt sperant,
o clant
pentru o alt,
o alt...
pn rmne
mduva Limbii Romne.
n fiecare cuvnt e un oier,
un tran
care face holda s cnte
imnurile acestui pmnt
scrise cu plugul pe nepieritoarele
pergamente
ale brazdelor.
Rostiti un cuvnt n limba noastr
si veti simti
si gustul mierii
si vnturile veacurilor
si mirosul cmpiilor.
Rostiti un cuvnt n Limba Romn
si veti auzi
mngierile mamei
si vorbele tatei grele ca piatra
din temelia casei.
Ascultati un tran vorbind ogorului
si veti vedea cum trec cuvintele
din hrisoave n versurile eminesciene
precum ploaia n rdcini.
Aceasta este eternitatea ei,
gloria ei
de a fi mereu
ca frunzele pe o cetin secular.
Al. Florin }ENE
Nicolas Poussin - Uciderea pruncilor
8
Janet NIC~
1. Domnisoar, sunt mort dup tine, deci exist!
2. Fiind ce sunt, parlamentarii puterii si ai opozitiei au fcut un troc.
3. Chiar dac era un omcrud, sotia l astepta acas ca pe un cires copt.
4. Practic, el se intereseaz numai de teorie.
5. Dac avem un singur par, nu se poate spune c avem un par impar?
6. Era convins c un director e un bun exemplu pentru prosti.
7. Nu avea mam, ntruct era tran din tat-n fiu.
8. Vestea c n scoal e o grenad a czut ca o bomb.
9. Tipa nu avea meserie, dar era de meserie.
10. n loc s dea piept cu dusmanul, ea a dat piept dusmanului.
11. Un om inteligent e cel care si d seama c nu- i foloseste la nimic s
fie destept.
12. Ea vrea s triasc pe picioarele ei, el, la fel.
13. S-a ntlnit cu o poam sub un pom.
14. Acest primar, pe lng lipsuri si neajunsuri, nu are dect minusuri.
15. n Romnia de azi,e foarte greu s fie usor.
16. De fapt si de drept, suntem egali n drept,dar nu si n fapt.
17. Femeia era, din pcate, foarte virtuoas.
18. Si-au declinat competentele n patul conjugal.
19. Se vede c acest alergtor nu si-a iesit din mn.
20. Era un om perfect: nu avea niciun talent.
21. Mioritizarea Occidentului se vede din faptul c Romnia este oaia
neagr a Europei.
22. Dou pini s-au certat pn au ajuns la cutite.
23. I-a cerut mna pe un picior de plai.
24. S-a angajat ca stomatolog pe o gur de rai.
25. Romnii pierd la handbal pentru c nu au juctori de nou metri.
26. A absorbit facultatea ca sef de comotie.
27. Cnd vrei s teafirmi, ecevan neregul.
28. Exist trei gemuri literare, gemul liric, gemul epic si gemul dramatic.
29. A fost aleas Miss la traditionalul BAL AL BONDOCILOR.
30. Numai dac mori de rs, simti c triesti.
Soarele si-a pus doliu.
Vocea ta m nteap n ureche.
Stele dolofane, cu picioare groase, degerate.
Vorbele dispar, mturate de timp.
Nmol aurifer.
Caut ochii ce te-au nscut, lumin, gsiti urechile ce v-au
ascultat, sunete!
Intru n sufletul tu amar ca un buldozer.
n satul meu cresc cimitire.
Cltoresc spre mine.
n tine ntrzii cte putin.
Copaci cu crengi lsate, ca de sni.
Pr de srm.
Ai s m rogi cu lacrimi de snge!
Strig dup mine si nu m ajung.
Doliul ochilor ti mi leag inima.
Giugiuleal - flmnd ca un lup.
Veneam dinspre toamn.
Pe jos s-au risipit si ultimele secunde din ceasornicul vechi.
Viata e ca un tren, n care, n fiecare statie, coboar si se urc
oameni, fr ca trenul s opreasc sau s-si ncetineasc
viteza vreodat. Trenul devine tot mai aglomerat, pn dispare
n negur.
Limba vremii, limb de vnt.
Lumina cnt din org.
ncrcat de tensiune, omul se descarc atunci cnd moare.
Luna si-a tras oblonul si-a adormit cu o jumtate de ochi
deschis.
Url viscolul de lupi.
Ne privim aplecati n tcere.
Iarna si ncrunt sprnceana crivtului, privindu-ne.
Pmntul s-a scufundat n cer.
Marea si brodeaz din valuri nebunia.
Florentin SMARANDACHE
(SUA)
Galopnd prin sentimente
Fotografia viselor
9
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Doina DR~GU}
Un mare (laborios, estet) sinolog al romnilor
este Constantin Lupeanu, cu aproape trei duzini
de cr(i de literatur yi filosofie chinez, traduse
yi publicate n principalele edituri ale (rii. $i-a
nceput activitatea de traducere n anii revo-
lu(iei culturale, o miycare politic de anvergur,
care trimitea flcrilor tot ce nu apar(inea mun-
citorilor, (ranilor yi solda(ilor - o formul pe
msura bunului plac al unor ideologi de extrem
stnga.
Constantin Lupeanu a tradus mai nti cr(i
tolerate, pentru ca treptat s se ndrepte ctre
literatura antic yi s se opreasc ndelung asu-
pra capodoperelor clasice.
Sunt bine cunoscute succesele de librrie yi
de critic ale unor cr(i precum romanele
ntmplri din viaja crturarilor, Lotus de Aur,
Vaza yi Pruniyor de Primvar, Osndijii
mlaytinilor (care yi ayteapt nc editorul
pentru o edi(ie complet), poeziile populare
adunate de Confucius sub titlul Cartea poemelor
sau, n anii din urm, romanul clasic moralist de
aventuri amoroase Rogojina de rug a crnii,
yi mai ales miraculosul roman fluviu esoteric
nsemnarea cltoriei spre vest yi multe altele.
(O list a cr(ilor sale se gseyte pe internet,
pe blog sau pe facebook, cu accesarea numelui
traductorului.)
Constantin Lupeanu a fost diplomat yi amba-
sador al Romniei n China, Thailanda, Vietnam,
Singapore. El a mpletit admirabil activitatea de
diplomat cu aceea de scriitor yi traductor.
I-am solicitat crturarului romn un interviu
yi a fost de acord s stm de vorb, respingnd
de la bun nceput cuvntul interviu, care i se
pare conven(ional, rece.
Doina Drgu(: Bine te-am gsit! Triesti n
Bucuresti, cu toate c te stiu de pe alte me-
leaguri. Cum te-ai obisnuit cu viata capitalei?
Constantin Lupeanu: Bucurestiul mi-a plcut
de la 14 ani nempliniti, cnd i-amclcat ntia
oar caldarmul, pesemne c viata anterioar
mi-am petrecut-o ntr-o metropol cu zeci de
milioane de oameni. Apoi, sunt domenii ale
vietii, politica, de pild, care ti cer s triesti
n capitala trii, dac li te dedici. Dup studiile
de baz n satul natal, Murgasi, ntemeiat de
strbunii mei arimi, am urmat liceul n Cra-
iova, oras elegant ca o vaz de cristal, la actu-
alul Colegiu Carol I. Pe vremea aceea se
numea Colegiul popular Nicolae Blcescu,
si ne amuza, dar ne si ambitiona vorba de
respingere care circula prin oras:
La Colegiul popular
Intri bou i iei mgar...
DD: ntre timp, poezia persiflatoare disp-
ruse, cldirea liceului a gzduit ani de zile
Teatrul National craiovean, absolventii Co-
legiului si fceau un nume, fiind la rndul
lor profesori, juristi, ingineri, medici, scriitori
si actori, mai mult sau mai putin renumiti, dar
buni profesionisti, de valoare, utili...
mi amintesc..., era prin octombrie 2011, cnd
am primit, prin e-mail, un material de la
Constantin Lupeanu pentru revistaConste-
latii diamantine. Era proz scurt si se nu-
meaCnd Gebb. Nu mi-ai spus c esti diplo-
mat, nu mi-ai spus c esti scriitor, nu mi-ai
spus c esti traductor, nu mi-ai spus c esti
sinolog, dar mi-ai spus, cu un fel de mndrie,
c ai fcut liceul la Carol I, din Craiova, si c
esti oltean. Si eu mi-amtocit coatele pe bncile
aceluiasi liceu, la ctiva ani dup tine...
CL: S recunoastem: la multi, la foarte multi
ani dup.
DD: Fac aici o parantez pentru a scoate n
evident renumele acestui liceu. Eramn clasa
a IX-a, la L.N.B. (asta era sigla), si la ani-
versarea liceului ne-a vorbit, printre altii, n
amfiteatrul liceului, profesorul Ion Ptrascu.
Era, pe atunci, conferentiar la Universitatea
din Craiova. Ne-a spus c dup terminarea
faculttii a fost trimis n Italia la specializare.
Acolo trebuia s dea concurs, dar cnd pro-
fesorii au auzit c a fcut liceul Carol din
Craiova, l-au admis fr examen. Deci, iat
ct de cunoscut era, si este, acest liceu, nu
numai n tar, dar si n afara granitelor.
Tin minte c la fiecare nceput de an scolar,
Dialog
Doina Drguj - Constantin Lupeanu
10
si de cte ori avea ocazia, directorul Nicolae
Andrei i enumera pe marii crturari care au
trecut prin acest liceu, profesori sau elevi. Si
de fiecare dat ne spunea c Liceul Nicolae
Blcescu nu este pentru oricine, ci pentru
elite. Tot dl. Andrei spunea c este liceul care
a dat cei mai multi academicieni. Din rndul
fostilor elevi, peste 50 au fost primiti,n semn
de suprem apreciere pentru contributia
adus la dezvoltarea tiintei, artei i cul-
turii romneti i universale, n cel mai nalt
for al trii, Academia Romn.
Ai avut profesori deosebiti, profesori speciali
pe care ti-i amintesti de fiecare dat cnd te
gndesti la anii de liceu?...
CL: Am avut profesori de rar tinut, care
stiau s insufle elevilor, indiferent din ce
mediu veneau, dragostea de carte. Iat: Miti
Teodorescu la limba romn, Rezeanu, diri-
ginte si profesor de geografie, Papadopol si
Valeriu Pisoski la francez, Codreanu la chi-
mie, Piscati la matematic, profesori formati
la scoala veche, crturari cu dragoste de cul-
tur, si nu pot s o uit pe tnra profesoar
de geologie, Andrei, de care eramcu totii n-
drgostiti, iar eu am obtinut nota maxim, o
raritate la materia aceea. Rog cercetati cata-
logul, clasa a 11 B.
DD: Dup liceu, cum era firesc, ai mers la
facultate, nu-i asa, n Bucuresti? Dar nu la
geologie, unde ai luat nota maxim ci la...
filosofie. Trebuie s recunosc c mie mi-a
fost team de Bucuresti. Cnd am terminat
facultatea de matematic-informatic, puteam
s-mi iau repartitia n Bucuresti, la CEPECA,
dar era dup cutremurul din 77 si mi-a fost
team. Te-ai integrat usor n climatul Capi-
talei?
CL: Ajungnd n Bucuresti dintr-un oras bine
construit si ntretinut, n-am avut momente
de rtcire. mi plcea s cred c simt aievea
pe trotuare urmele unor oameni plecati din
Craiova, brbati puternici ca Mihai Viteazul,
ilustri ca Nicolae Titulescu, geniali ca Theo-
dor Aman si Marin Sorescu, de exemplu. n
capital m simt bine, iar pentru a m face
nteles si a elimina zmbetul miticesc, am
renuntat la perfectul simplu, desi convins c
oltenii posed un nalt simt al limbii, ei dife-
rentiind trecutul imediat de evenimentele
petrecute cu mult timp n urm. mi place
Bucurestiul, m-am obisnuit, cum spusei!
DD: Ai mers n Bucuresti s faci Filosofia,
dar stiu c esti licentiat n Filologie... Ce s-a
ntmplat, de fapt? Apetenta pentru filosofie
a rmas, ns. Oricine ti citeste crtile poate
constata acest lucru.
CL: Am dat examen la Filosofie, dar am picat.
La Filosofie si la specialittile artistice, con-
cursul de admitere se tinea cu o lun mai de-
vreme, pentru a da posibilitatea tinerilor, care
se nscriau cu sutele la aceste facultti, s
intre n alt parte. Am fost chiar bucuros c
am fost eliminat, aflnd c n anul acela era
concurs pentru limba si literatura chinez.
M-am nscris fr s sovi. Eu frecventam
biblioteca ARLUS, aflat pe lng Biserica
rus. Se afla acolo un fond de carte bogat,
cine stie de unde fuseser confiscate crti
de mare valoare, editii rare, unele vechi de
secole. Citisem o carte care m fascinase:
Din fluierul de jad, traducere din limba ger-
man de poetul Al Stamatiad. Citind poeziile
acelea scrise cu sute de ani n urm de poeti
chinezi ca Li Bai, m gndeam s nvt eu
cumva limba chinez, s traduc direct din
aceast limb n limba romn. Si uite c
trebuia s cad la filosofie, pentru a mi se ma-
terializa gndul anterior. Stii, eu am avut din-
totdeauna sentimentul c un suflu celest m
sustine si m protejeaz. Examenul n-a fost
usor, am fost 65 de candidati pentru 5 locuri,
dar se pare c fluxul energetic cosmic mi
retinuse deja unul dintre locuri! Sefa sectiei
era o profesoar de exceptie, om bun si res-
pectat, Toni Radian, cu studii n China. Pot
s-mi numesc colegii? Ca un omagiu. Un
semn de iubire.
DD: Terog. Noroc c ati fost numai 5!
CL: Scriitorul George Timcu, Mihaela Guga,
cstorit cu scriitorul Bnulescu, Amarili
Avram si Ruxandra Marinescu, mai mare de-
ct noi, ea vorbea curent engleza, franceza
si italiana, si a lucrat pe la ambasade apu-
sene, cred. Vreau s spun c fusese o concu-
rent ridicat, 13 pe un loc!
DD: Esti un foarte bun cunosctor al culturii,
civilizatiei si spiritualittii chineze. Mult
lume crede c ai studiat n China.
CL: N-aveam cum. Tatl meu a fost negustor
si nemembru de partid. La studii n strin-
tate, erau trimisi, ca si acum, nti copiii acti-
vistilor de partid, prima dosarul. Sansa mea
a fost politica Romniei de echilibru ntre cele
dou puteri socialiste, URSS si China. Re-
latiile cu China au sporit si se cutau cu-
nosctori ai limbii chineze. n ultimul an de
facultate, am fost curtat de Agerpres si de
MAE. Am ales ministerul. Dup un an am
plecat, pentru patru ani, n prima mea misiune
diplomatic la Beijing. Aveam douzeci si
sapte de ani. Abia m nsurasem cu poeta
Mira Lupeanu.
DD: Cum a fost primul contact diplomatic?
Ce te-a impresionat, cum te-ai adaptat stilului
de viat chinezesc?
CL: George Clinescu vizitase China cu o
delegatie de scriitori si a scris apoi cu malitie
c Beijingul era un sat mare. Stiam aceast
expresie si amtrit metafora. Exist o civilizatie
pe orizontal. Exceptnd centrul marilor
orase, SUA sunt un sat fr de margini. Cnd
am aterizat n Capitala de Nord care este
Beijing, Orasul parc nu se vedea. Mi s-a
nftisat sub forma tuturor strzilor asfaltate
ngrijit, curate si a zidurilor mai nalte dect
statul de om. Casele abia se ghiceau n spa-
tele zidurilor semete, cenusii. mi plceau
strzile tiate n unghi drept pe cele patru
laturi ale Palatului imperial, pitit si el dup
ziduri reci si anuntat abia prin turnurile de
paz din colturile patrulaterului. n schimb,
strzile mi se preau supra populate la orice
or a zilei de pedestri si de biciclete de nenu-
mrat. Iar pe msur ce cunosteam urbea
aceasta cu totul altfel dect cele din Europa,
ntre cldirile pitice rsrea cte un templu,
o grdin, un palat din alte vremuri, un vesti-
giu istoric, care te cucereau si iertai mono-
tonia ntins pe kilometri.
S-ar cuveni s evocm cndva China ntr-o
carte nou, sub forma unui poem n proz,
fiindc frumusetile ei sunt fr de numr,
sunt surprinztoare, coplesitoare, ca si oa-
menii acestei tri uluitoare. Iar Beijingul e
altul, o metropol de prim mrime, iar bi-
cicletele aproape c au disprut; nu mai au
loc de masini!
Pe mine si pe sotia mea, Beijingul si China
ne-au cucerit prin patina istoric, prin origi-
nalitate si rafinament, prin puterea creatiei.
Stiai c, n Asia, China a jucat rolul civilizator
al Imperiului Roman? Limba chinez, si nu
numai limba, ci istoria si filosofia, literatura,
dreptul, stiintele exacte, organizarea social
si de stat etc., au fost si sunt limba si scrierea
civilizatoare si modele de progres ale Orien-
tului ndeprtat. Civilizatia chinez este o
insul a comorilor. Anii aceia au nsemnat
pentru mine perfectionarea cunostintelor de
limb, cunoasterea civilizatiei, ntelegerea fe-
lului de a fi al chinezului. O a doua univer-
sitate.
DD: O viat cu dou sensuri, ca s zic asa.
Cum se mpac diplomatia cu literatura? Uite,
au fost diplomati-literati: Vasile Alecsandri,
Duiliu Zamfirescu, Blaga, Eliade, Eugen
Ionescu, Tudor Vianu, Ralea - dar ei nu au
rmas o viat n diplomatie.
CL: Nu m-as pune lng asemenea nume
ilustre. Eu sunt un simplu salahor, n ambele
meserii. nteleg c diplomatia este o meserie
plin de rafinament, ca si literatura. Nu exist
o scoal pentru aceste dou profesii. Te nasti
si nu te faci poet, cu toate strdaniile, ai n
tine darul pentru activitatea diplomatic sau
esti doar un functionar slinos, sters. Diplo-
matia este o esent a politicului. Pentru am-
bele meserii se cere cultur ct mai extins,
deschidere ctre lume, darul selectiei semni-
ficantului, pasiune, iubire.
Eu traducerile le-am fcut ntotdeauna acas,
dup programul oficial de lucru, ghidndu-
m dup deviza: Nulla diae sine linea.
11
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Munca zi dup zi te cizeleaz, te mbogteste.
Cnd m-am oprit asupra unei crti, am citit-o
o dat si nc o dat, la repetarea lecturii dez-
membrnd textul, asa cum face mecanicul cu
o masinrie, ncercnd s nteleg de ce auto-
rul a scris ntr-un anume fel si nu n altul,
nct s pot transpune n limba romn ct
mai exact. Traducerea literar nu este tradu-
cere mot-a-mot, ca la notariat, ci ntelegere si
rescriere, o nou creatie.
DD: Ai avut succes de public, crtile au fost
publicate n tiraj mare si ele se afl la mai
toate bibliotecile nationale, universitare, ju-
detene. S-a scris despre ele? Au fost ele co-
mentate?
CL: Eu nu am tradus pentru a publica. Am
ales marile creatii ale culturii chineze, cu
gndul s mbogtesc literatura romn. Mi-
a plcut s cred c tinerii din Romnia pot
astfel s citeasc nu numai gloriile literare
apusene, ci si culmile literaturii fictionale si
ale gndirii filosofice chineze antice, iar o
esent nemaintlnit pn la ei se va simti
peste ani n creatiile proprii. M astept ca
mcar un scriitor tnr de azi s declare c a
avut de cstigat, estetic vorbind, dup lectura
unui autor sau altul chinez.
Succesul a fost ndelung, recunosc, la fiecare
nou carte. Am primit scrisori de ncurajare,
telefoane, inclusiv pentru cele dou crti de
eseistic: Pai n lumea chinez, 1976, si
Viata intim la chinezi, 1992.
Vorbeam de scrisori. La un moment dat a
existat si o Anonim, trimis la Uniunea Scri-
itorilor, la CCES, la Centrala editurilor, dar si
la CC al PCR si la mine la slujb, prin care
eram incriminat c prea public mult, si se ce-
rea s mi se nchid n nas portile editurilor,
deoarece cu sigurant c folosesc munca
altora. D. R. Popescu a fost primul care m-a
chemat la el, era Presedintele Uniunii Scri-
itorilor, si mi-a dat s-o citesc. Si ce faceti? l-
am ntrebat. Ce s fac? s-a mirat. O moto-
tolesc si o arunc la cos! si asa a si fcut. Mi-
a artat-o si seful de cadre de la minister,
doar c el n-a aruncat-o, a pus-o la dosarul
meu si, mult mai trziu, un secretar cu propa-
ganda de la CC, Petre si..., mi pare ru, nu
mai stiu cum l chema, probabil ceruse refe-
rinte. A vrut s m cunoasc. Eu eram pe
listele lor ca translator de limba chinez si
despre limb am discutat. La sfrsit mi-a spus
s nu fiu necjit, partidul nu ia n seam ano-
nimele. Dac ar fi stiut cel sau cei care s-au
strduit s scrie vreo trei pagini c muncesc
n zadar...
Da, au fost adesea publicate cronici de n-
tmpinare sau de analiz, de exemplu, la o
carte cu mai multe piese de teatru, Valentin
Silvestru a publicat o pagin n Romnia
Literar, pe ideea unui teatru al moralittii.
A propos de titlurile amintite de tine la n-
ceputul acestui dialog, s-au publicat si cte
10-12 cronici la o singur carte!
DD: Ai abordat si literatura modern si con-
temporan. Stiu c dup rsturnarea monar-
hiei si instaurarea republicii de ctre Dr. Sun
Yat sen, s-a dorit modernizarea trii si n cul-
tur si anceput s sescriecan apus, afost
o ruptur total de literatura clasic chinez.
Ce scriitor contemporan te-a atras mai mult?
CL: S-a scris teatru ca Ibsen, proz ca Balzac,
poezie n vers liber si asa mai departe. Am
publicat dou romane de valoare, Familia
de Ba Jin, candidat la Premiul Nobel, si Patru
generatii sub acelai acoperi de Lao She.
Cel mai important scriitor contemporan
tradus de mine este Wang Meng, ministru al
culturii dup dezghetul de dup Mao, el care
fusese ani de zile exilat pe undeva n desertul
Gobi - Lacul adnc, proz scurt, Editura
Cartea Romneasc, 1988, cu povestireaUn
tnr la Sectia Organizatoric, pentru care
fusese acuzat c a defimat partidul.
mi place s cred c cele trei antologii dedi-
cate secolului XX, poezie, teatru, proz, au
nsemnat tot attea momente de bucurie prin
ptrunderea cititorului romn n teritorii a-
proape necunoscute la noi. Piesele de teatru
au fost incluse n emisiuni ale teatrului ra-
diofonic, iar Teatrul National din Iasi, Teatrul
Mic si Teatrul Nottara au avut spectacole de
succes cuTaifun si Pentru ce am murit. Tea-
trul craiovean nu-l avea la conducere pe ne-
asemuitul Emil Boroghin si s-a abtinut!
DD: S ne oprim putin asupra crtilor cu tent
filosofic din antichitate, cnd China a par-
curs independent drumul filosofic urmat de
Grecia, n cutarea rspunsului privind obr-
sia omului si destinul su. M refer, n primul
rnd, la celebrul Yi Jing, cu latura divinatorie.
CL: n secolele V-III .Hr. au fiintat n China
cam toate sistemele filosofice ale lumii. Nu
stiu dac avem timp si spatiu pentru detali-
ere. Eu nti am tradus Lao Zi, Cartea despre
tao i virtute. Maestrul Laocius, dup numele
latinizat, a fost cu sigurant un iluminat. Cu
stiinta de acum putem spune c el, la fel ca
Beethoven sau Einstein, a avut acces la o
cunoastere cosmic. Particulatao, pe care a
fost construit un ntreg sistem filosofic si re-
ligios, se afl dincolo de spatiu si timp, este
sursa universului, o putere suprem, ntr-o
anume ntelegere, Dumnezeu. Cartea are 81
de capitole, iar n Capitolul XXV st scris:
Omul urmeaz modelul Pmntului,
Pmntul urmeaz modelul Cerului,
Cerul urmeaz modelul lui Tao,
Tao se urmeaz pe sine.
Eu am tradus cu mare devotiune crti taoiste
si pregtesc pentru toamna aceasta, mpre-
un cu fiul meu, sinologul Adrian Daniel
Lupeanu, o carte care se va numi probabil:
Textele fundamentale ale taoismului. Vom
aduna la un loc, ntr-o lucrare de tinut aca-
demic, scrierile lui Lao Zi, Lie Zi, Zhuang
Zi. Sper s mi ajung economiile pentru a
plti tipografia. Nu stiu n ce msur va a-
junge la public. Cine stie, poate c un site pe
internet va mijloci ntre noi, tipografie si ci-
titori. DespreYi Jing, Cartea Schimbrilor,
ce s spun n cteva cuvinte? Este Biblia
Chinei si a Orientului extrem. Cuprinde texte
mitice cu tent filosofic si samanic, ordo-
nate si comentate de Confucius n jurul anului
500 nainte de Hristos. E o adevrat enci-
clopedie a nceputului de civilizatie a lumii.
Cartea Schimbrilor porneste de la magie
si divinatie, mbogtindu-se pe parcurs cu
elemente de istorie, art militar, politic,
filosofie, matematic, medicin, poezie si cu-
tume, primnd latura etic, filosofic, de di-
vinatie. Eu citisem n tar n timpul studentiei
simple referiri la ea. n primii mei ani n China,
nimeni nu ndrznea s discute despre o carte
socotit mistic si negat atunci. Era de ne-
gsit. Asa se face c amcitit-o nti n englez.
Cu timpul, pe msura liberalizrii vietii, pentru
c nici n Romnia socialist ea nu putea fi
tiprit, am achizitionat editii mai vechi si mai
noi si m-am apucat s-o studiez. Am lucrat la
ea, mpreun cu Mira, cinci ani ncheiati. Am
publicat-o n anul 1996, n dou volume, to-
taliznd 880 de pagini si mrturisesc c s-au
epuizat n timp record 5.000 de exemplare. n
2005 am realizat cu Adrian Daniel o sintez a
prtii de prezicere, ntr-o editie de buzunar,
pe care femeile ar trebui s-o poarte n geant,
iar brbatii n buzunarul vestei, pentru c
rspunde oricrei nevoi. Bnuiesc c o ai.
DD: Uitec nu.
CL: Atunci e vina mea si mi cer iertare. La
proxima editie, trebuie s stii c au aprut
deja dou editii, vei primi un exemplar, s
scrii o cronic.
Si sinteza aceasta, si mai ales lucrarea mare
n dou volume, cu textele filosofice si co-
mentariile lui Confucius, si asteapt edito-
rul pentru editii de mas n zeci de mii de
exemplare.
DD: Ai vorbit doar de traduceri din chinez
n romn, dar din romn n chinez, cu
editare n China, nu te-ai preocupat? Interesul
nostru, al romnilor, pentru literatura si, ntr-
un sens mai larg, pentru cultura chinez este
dintre cele mai mari. Se poate spune acelasi
lucru si despre interesul chinezilor pentru
valorile spirituale romnesti? De exemplu
versurile lui Eminescu au si n chinez acea
muzicalitate pe care o simtim noi n limba
romn?
CL: Ct dreptate ai! Diplomatii si ambasa-
dorii care nu se preocup si de publicarea
crtilor de valoare ale literaturii romne
12
clasice, moderne si contemporane nu sunt
romni. Ei au sarcini multiple, e drept, numai
c, n ntelegerea mea, celelalte sunt, aproape
toate, perisabile. Cartea publicat vorbeste
despre tara ta fiecrui om, chiar si acelora
care n-o deschid, azi sau peste ani, ci doar o
iau n mn si i privesc coperta. Eu am pu-
blicat poeziile lui Eminescu n toate trile n
care am lucrat, fr buget din tar. ntia oar
Eminescu n limba thai n 1989, n limba viet
n 2001, n editie chinez-englez n Singapore
n 1994. n China a fost publicat de dou ori,
prima oar n anii 50 ai secolului trecut.
Eminescu este gnd nalt, poezie si filosofie
laolalt, el este nendurtor de modern si de
actual, este zeu n orice limb a pmntului
si nu reusesc a-l ntina detractorii oricrei
epoci ori rase. Poezia sa este binecuvntat
n orice limb a pmntului, fiindc este parte
a fluviului ceresc al creatiei, la care omul Emi-
nescu a avut cu sigurant acces. n Thai-
landa, de exemplu, Luceafrul a fost citit pe
fragmente la radio, luni de zile, cu comentarii
bogate, de ctre poetul Montri Umavijani,
care l-a tradus cu mare dragoste, iar dup ce
l-a citit se considera, mai n glum, mai n
serios, ncarnarea poetului romn. n aceste
tri, am oferit cartea oficialittilor si marilor
biblioteci.
Eu cred c fiecare diplomat romn are obli-
gatia de a-l tipri pe Eminescu. Cine manifest
dragoste pentru Romnia si pentru limba ro-
mn o face. nchipuieste-ti s auzim din
pres c n fiecare an au aprut n lume cel
putin zece crti Eminescu, plus alte capodo-
pere nationale!
Da, oriunde n lume exist interes pentru ade-
vrata cultur, desigur, iar publicarea unor
crti depinde de mai multi factori, de starea
legturilor bilaterale n primul rnd si apoi de
ct de active sunt ambasadele si centrele cul-
turale romnesti, de felul n care noi si tra-
ductorii strini prezentm lucrrile respec-
tive, de nivelul sponsorilor etc. n ultimii ani
ncepe s i se dea dreptate lui Nicolae Den-
susianu, din nefericire nu de ctre romni,
noi cel mai adesea ne minimalizm unii pe
altii, ci de ctre strini, si anume c limba
romn este mama limbii latine sau mcar
sor bun cu aceasta. Va trebui s folosim
acest trend. Oficial. Pornind de la autoritti.
Eu am fost n China, ani de zile, consilierul
cultural si de pres. n anii aceia s-a publicat
carte romneasc, n primul rnd au fost tra-
dusi clasicii, apoi scriitori ai secolului XX,
ca Marin Preda, Marin Sorescu, o antologie
de teatru. Nu am acum la ndemn lista, dar
sigur c puteam face mai mult, nu-i asa? Acti-
unea continu.
DD: Ai stat n China 14 ani. Exact ct dureaz
cltoria clugrului chinez Zang, plecat n
India pentru a aduce scripturile buddhiste,
din cartea pe care ai tradus-o. Este mult, este
putin?
CL: Buna mea prieten, m onoreaz staturile
uriase lng care m asezi. Clugrul Xuan
Zang areusit s duc n patriasa, n secolul
al saptelea, crtile sacre buddhiste, declan-
snd rspndirea acestei religii n China. Eu
am tradus crti de proz, poezie si filosofie,
as fi putut s fac alegeri si mai bune, ns
sunt de acord c mcar cele numite n cadrul
dialogului nostru merit calificativul de crti
de exceptie si as aseza pe raftul nti Yi Jing,
Cartea Schimbrilor. Mie mi se pare c pai-
sprezece ani este putin. Lucrez acum la o is-
torie a civilizatiei chineze si mi dau seama c
mi lipsesc unele crti de referint, as avea
nevoie nc de studiu n Biblioteca Beijing,
care aduce cu un castel urias. mi mijlocesti
o burs de studiu de ctiva ani?
DD: Am citit undeva c n dictionarele chine-
zilor figurezi ca unul dintre cei mai prolifici
sinologi ai lumii.
CL: Aici griesc lucrrile, nivelul lor estetic
si al transpunerii n limba noastr, desigur.
Profesorul Ding Chao de la Universitatea de
limbi strine din Beijing a publicat acum
ctiva ani o carte despre prezenta literaturii
romne n China si a literaturii chineze la noi.
Am scris despre ea n revistaRamuri si ar
trebui s se gseasc un editor, poate chiar
Editura Academiei, pentru o versiune ro-
mneasc. El mi dedic mai multe pagini si
se exprim extrem de mgulitor si de elogios
la adresa mea si a sotiei mele. i multumesc
pe aceast cale. Si este aici locul s precizm
c sotia mea mi-a fost de mare ajutor. Gratie
ei amtradus att derepedesi debine. A fost
o vreme cnd nscrierea, pe pagina de titlu a
unei crti: Traducere din limba chinez de
Mira i Constantin Lupeanu era un semn
c este vorba despre o carte de valoare, era
o marc, un brand.
DD: Esti si scriitor, nu numai traductor, ai
publicat, din cte stiu, cteva romane ori-
ginale.
CL: Am scris pn acum sase romane si am
publicat trei. Putem vorbi alt dat despre
statutul meu de prozator? Putem relua dis-
cutia si n privinta traducerilor, dar propun
s ne oprim aici. Sunt multe de spus despre
fiecare carte n parte, istoria achizitionrii ei,
acceptarea pentru traducere, gsirea editurii,
primirea aprobrilor, inclusiv de la cenzur,
care, de la organismul numit Directia presei,
s-a rspndit n toate editurile. Era la editur
un tovars, care dac zicea nu sau zicea s
se topeasc o carte, era vai si-amar. Aventurile
tipririi la Editura Cartea Romneasc a ro-
manului fluviu n dou volumeLotus de Aur,
Vaza i Prunior de Primvar, ntr-un tiraj
maxim de, cred, o sut de mii de exemplare ar
nsemna o discutie poate mai lung dect
cea de astzi!
ti multumesc pentru evidentierea prin n-
trebri elegante si prin comentarii extrem de
competente a fgasului discutiei noastre,
pentru rbdarea de a m asculta, pentru acu-
ratetea consemnrii si pentru multe alte ne-
mrturisite calitti. Cer scuze celor nein-
teresati de dialogul nostru. i salut cu iubire
pe toti cititorii. Cu bine.
DD: Si eu ti multumesc pentru aceast ne-
asemuit de frumoas poveste a vietii tale si
de-abia astept s relum discutia alt dat.
M-am simtit ca nO mie i una de nopti...
George FILIP
(Canada)
TIMP CONCENTRAT
Rinocerii lui Ionesco
au pornit spre abator
i mna nebun un fuhrer
cu mustat de corb chior
n-a zishalt c n-avea minte
o tinea cunur gherade
si si-a turtit cozorocul
prin katiuse si grenade
timpul s-a oprit o clip
s mai bea soldatii ap
c fntnile planetei
toat lumea o adap
si-a fost secet tovarsi
cu exacerbate grade
multi s-au camuflat n verde
cum stii bine camarade
si s-au dus n cimitire
studentime popi trani
ne-attau peste hotare
yankeii americani
taica Stalin sorbea vodc
si mahork si mult cvas
si am uitatder-di-dasul
prin era lui davai ceas
si-am alctuit - tovarsi
hozrascioate colective
toamna ne ajungea rodul
doar pentru niste colive
apoi iarsi am ntors-o
ne-am vrut imperialisti
se ntmpl cnd n-ai minte
si destinul tu ti-l risti
acum batem nicovala
ca tiganii - lng foc
ticluind mndre potcoave
s ne poarte spre soroc
dar norocul - mi crestine
a czut closc-n eter
si nou ne-a rmas sansa
s ne milogim la cer
POEM SUPERSTITIOS
numrul treisprezece este fatal
asa i s-a nzrit omenirii
s-l blameze si s-l deteste mereu
pn-l rstignesc n legea nefirii
dac observati nici-un mcel mondial
nu-l are pe treisprezece danga
doar pe maidanele lumii se-ntmpl
s crape vreo viper - de dandana
s nu ne ducem n treisprezece la trg
c-o s ne moar purceaua de sete
n treisprezece nu se d cu-mprumut
iar noul nscut va fi precis deochete
dac te-ntlnesti cu-n stol de soldati
si ei sunt cam treisprezece laolalt
scuip-ti n sn de treisprezece ori
si treci fuga ulita pe partea cealalt
numai dracii umbl n treisprezece
si toti au cte treisprezece gheare
cine pleac n trei-s-pe la drum - zice-se
va fi rupt n hlci de treisprezece fiare
cic treisprezece - plus Ali-Baba
au fost cndva hotii dintr-o poveste
care umblau noaptea precum strigoii
si presrau Feti-frumosi prin neveste
omul trist njur de treisprezece draci
si tot attea ne d popa - mtnii
cu treisprezece bice de ger bate crivtul
iarna - cnd chiuie-n munti zveltele snii
mai anapest mai hopa-hopa - versul
se chinuie noaptea s-o scoat la vopsea
numrul acesta - treisprezece - nineac
v convinge cum c poezia e grea
deci: treisprezece nu e-ntre etaje
n treisprezece nu se fac nici logodne
la treisprezece ani eu am fugit de-acas
si-aveam gagici vreo treisprezece blonde
...ndat va fi ora treisprezece
am treab n oras - m-nchei la cozondraci
si-n versul ultim pun silabe treisprezece;
eu superstitios?... la vreo treisprezece draci!
POETUL FR TRUP
i multumesc acestui trup de Om
plmdit din luturi si ardoare
c nu s-a ndoit pe drumul lung
si m-a dus o viat n spinare
cu drag i-as da cpite mari de fn
s soarb cer din Marea cea albastr
puteri i-as da - ca unui Ft-frumos
si-as mprti cu el sfnta colastr
dar acest trup de Om n-are hodin
se pierde-n herghelia dobrogean
care i-a dat ovz si mari porunci:
s nu si pun gean peste gean
i-as da si cerga s se nveleasc
n noptile albastre - fr somn
dar el m d cu mna la o parte
cu gesturi consfintite-n os de domn
acestui trup ce-njur romneste
si doar din doine el respir har
i-as da prieteni haina de pe mine
si i-as turna tot sufletu-n pahar
dar n-are timp s pun brazi pe uliti
cu ducipalul zboar tot mereu
n seara asta - hituit de muze
el va cina cu bunul Dumnezeu
as vrea n acest trup s fiu o clip
s-i lustruiesc copitele de cal
si cnd m pierde Marea mea cea Neagr
el s m-ajutes ajung lamal
pe pragurile tineretii mele
pe unde mama mea urzea pe gard
acolo unde m-njurau tranii
nebnuind c eu le voi fi bard
...dar vine dimineata planetar
si-si pune noaptea Luna cpti
si Omul-trup e gata s se duc
iar eu i plng pe umr: mai rmi!
dar ducipalul bate din copit
si s-a topit strinul - spre Parnas
precum un fulger fulgerat n clip;
el a plecat... poetul a rmas.
13
Anul IV, nr. 8(36)/2013
7
Binecunoscut si remarcabil exeget al lite-
raturii, ALEX. STEFNESCU s-a lsat sur-
prins n ipostaza de reflector asupra expe-
rientelor cotidiene, nvluit de mantia de lu-
min a bogtiei gndului binefctor, n-
locuind discursul critic printr-un monolog
constructiv sau printr-un presupus dialog
cu sine nsusi. Si-acest frumos, binefctor
si luminos gest se repet, amintindu-ne de
Prentice Mulford, si-ale sale reflectii: dac
eti bogat n gnduri, devii asemenea unui
copac suprancrcat cu fructe coapte...
Si astfel, fructul coptdevinegnd copt
care va trebui s zboare... Si pentru cas
fie auzit (ne place s credem), s-au nscut
volumele: Jurnal secret, Cum se fabric o
emo(ie, Brbat adormit n fotoliu.
Alex. Stefnescu este un rational nvluit
n mantia binefctoare a umorului sarmant,
care nu se las purtat de sentimente sau re-
sentimente si - ce este important - vocea
criticului si al filologului coexist plcut si
armonios, iluminnd pe cititor (pe oricare tip
de cititor). Dac amintim deJurnal secret
(2005), Jurnal secret. Noi dezvluiri (2007),
Jurnal secret - dezvluiri complete (2009),
aprecierea este unanim. O lectur plcut,
lejer, instructiv. M-a cucerit. As prelua
drept motto al volumului Jurnal secret...,
frazarea: ori de cte ori ntlnesc proti
solemni, transpir n ceaf... Si n-as gresi
deloc, avnd n vedere confruntarea zilnic,
de douzeci de ani ncoace, cu dizgratiosul
verbal si comportamental, al unor semeni de-
ai nostri, constatnd, din pcate c agra-
matii sunt mai multi la numr dect cei care
vorbesc romna corect.
Vizualizm un jurnal discret, deloc
secret. Devoalat fiind, jurnalul deja ne
apartine si-l privim pe omul Alex. Stefnescu
n toat splendoarea lui spiritual. Pe criticul
Alex. Stefnescu l cunosteam: meticulos,
precis, intransigent. Iat-l acum ironic, an-
gulos, revrsnd fulgurant vicleniile si vis-
ceralittile cotidiene dizgratioase. n fond,
era pcat s-l avem doar pe Radu Paraschi-
vescu n postura de jurist al prezentului (gn-
dind chiar si numai la perioada 2005-2009).
Ceea ce m apropie (subiectivismul din
mine glsuieste acum) de autorul acestui
jurnal este simpatia nedisimulat artat
unor personalitti pecaresi eu levenerez. E
vorba de trimiterile la Nicolae Manolescu (a
rmas profesorul meu admirat de alt-
dat...), la Ana Blandiana - zeita (scena
cu ciresele) poeziei romnesti sau la Neagu
Djuvara (iluminati de inteligenta lui...),
la G. Liiceanu sau Andrei Plesu si lista poate
continua. Trecutul comunist, cu deviza sa
ironic s urce Romnia spre prostul-gust
n zbor sau prezentul bulversant, fr ter-
meni de comparatie, vor trece prin unghiu-
larul sfichiuirilor domniei-sale. Un umor ne-
disimulat compun micile sale relatri, ade-
vrate schite satirice. Nu se erijeaz nici de a
deveni domnia-sa protagonismul finelor
autoironii, dar cu o savoare captivant. Nu
iart prostia si o-ncondeiaz, nemilos. Odat,
i se ntmpl un lucru odios: devastarea apar-
tamentului de ctre nisteintrui, si-aflm
cumo reporterit tv ghidu (remarcm
franchetea omului cultivat), cu fusta scurt
(desi n-are-a face fusta, ci mintea, fireste),
m-a tras dup ea n fata camerei de luat
vederi i a nceput s turuie. Nu aceasta a
fost problema, ci ntrebarea care i-a fost adre-
sat a produs hilaritate. Cum poti adresa unei
persoane suprate c i s-a distrus aparta-
mentul, ntrebarea: V rugm... s ne spu-
neti ce simtiti n aceste momente? Neier-
ttor va fi si cu asa-zisii analisti politici care
se doresc neaprat perceputi ca mari cunos-
ctori n problemecu cheie sau cu maremiz
politic. ntr-un dialog avut cu N. Mano-
lescu, ntr-una din interesantele emisiuni tv.
Un metru cub de cultur, nu este omis
nici generatia care are timpanul gros i
himenul subtire. Memorabile vor rmne
n istoria TVR si emisiunileTichia de mr-
gritar sauCum te poji rata ca scriitor,
iar n jurnalism, rubricaCum se fabric o
emojie (Jurnalul financiar).
Si iat-ne amintind de un alt volum:Cum
se fabric o emo(ie, pentru a retine tehnica
dezbaterii unei teme, generic formulate:
limba literaturii (util ndreptar, mai ales,
pentru dasclul deromneasc), avnd ca
protagonisti: sinelesi sinea, ntr-o con-
fruntare initiatic de o utilitate intrinsec,
amintindu-ne de dialogurile: Sabato-Borges,
Paleologu-Noica etc. Subtilitatea unor voci
conventionale ntr-un dialog imaginar,
fiecarevoce (nu neaprat n postura de
sabotor al confesiunilor) reprezentnd
imaginea unei ipoteze de lucru, oplauzi-
bilitate dorit (voit), un ghid ntru sensibi-
lizare, prilej de a formula (transant), intentia
acestui demers (explicitizat): literatura o
citim nu ca s aflm, ci ca s simtim, s
vibrm... Si-n acest context, se impunea,
fireste, si relevarea frumusetii acestui cere-
monial al literaturii, mecanism tehnicist,
numitinginerie textual.
Merit s retinem cteva dintrecombi-
natiile de cuvinte, subiecte care ard n
subconstientului intransigentului critic (ce
e drept, confruntat cu diverseseminte sc-
moase despre care a avut prilej s scrie/s
comenteze, adeseori), privind: imposibilitatea
comunicrii, emotia scriiturii, rezistenta cu-
vntului scris, intimitatea pe care o im-
pune rostirea versului, istoricizarea si n-
crctura de semnificatii aleunor genuri si
specii literare, subtilittile personajului fe-
minin n literatura romn, moralitatea si
impartialitatea criticului de art, sensibilitate
fat de atitudinea si profilul moral al citi-
torului (de ce nu, si-al scriitorului, care, nu
de putine ori, se confrunt cu nemiloasa
realitate), potopul tipriturilor careinun-
d vizualul, literatura - mijloc dedivertis-
ment sau desupravietuire, literatura -
mic saumare piedic n calea uitrii.
De asemenea, un bun prilej de a sublinia c-
teva subtilitti privind romanele obse-
dantului deceniu, ca i alte romane, para-
bolice sau cu cheie, din literatura noastr
de dinainte de 1989, trebuie s ne mpcm
cu gndul c multe dintre ele nu mai re-
zist..., dar si notatii subtile privind evolutia
poeziei romnesti: epoca eminescianiz-
rii, esenta lirismului nichitian etc.
Pe aceeasi linie melodic se-ntretes no-
tatiile memorialistice n volumul Brbat
adormit n fotoliu, printre care, retinem:
Livia CIUPERC~
14
savuroase instantanee cu Nichita Stnescu
sau la un meci de fotbal arbitrat de Ana
Blandiana; cteva exercitii de seductie, nn
audien( la Geo Dumitrescu sauCum se
cucereyte o femeie...; detasare n fata su-
ferintei (Veselia btrnei chinezoaice); fine
autoironii (Comedia numelor,Ce nseamn
s citeyti cu pasiune..., Coymar etc.), n-
tmplri care subliniaz riscurilemeseriei de
critic (Un duyman n plus), satisfactii n fata
unei portii de musaca, atitudinea n fata unor
decizii (Doi (rani) sau riscurile unui gest de
curtoazie (cel din 1982); jocul farselor (Bu-
chetul de flori, Un copil ntr-un coy de
nuiele) sau cel al orgoliilor (Sacoul mitic);
subtile egoisme (dac ne amintim un castron
cu fructe aflat n posesia cuceritoare a lui
Octavian Paler); frumoase ntmplri nv-
luite n mantia tristetilor, amintind de scriitori
foarte cunoscuti: Cezar Ivnescu (O btaie
ca-n filme), George Arion (Vizit neanun-
(at), Marin Sorescu (mbr(iyare pe strad),
George Pruteanu (Cum a dansat George
Pruteanu cearday), Alexandru Condeescu
(Rznd n hohote), sau Grigore Vieru (Me-
tod de seduc(ie).
De retinut c multe dintre textele acestui
volum sunt adevrate scheciuri n care tri-
umf poanta: Pisica de mare yi literatura
romn, Comedia numelor,Dialog cu o uy
de autobuz etc.
Si mai mult dect att, suntem dispusi
chiar s-i dm dreptate lui Hans (Eu nu mai
nteleg nimic din Rumania), dac ne gn-
dim la ce se ntmpla (nainte de 1990) la cte
osimandicoas vntoare, cnd bietii go-
nasi azvrleau iepurii n aer, ncercnd
s-i fac s zboare sau la ctechirurgii
estetice erau supuse anumite fotografii, nu-
mai ca cei implicati s ias basma curat. Asa
c, dup modelul binecunoscut, uneori ar fi
de preferat s nu cunoastem prezentul si s
te nvlui n mister, precum solitarul clugr
din muntii Bucovinei.
n concluzie, lectura acestor crti de me-
morialistic este nu doar incitant si plcut,
ci transmite un autentic fond educativ (Acas
la Constantin Noica,Iat yi un pensionar...),
amintindu-ne de nobletea relatiei student-
profesor sau de generozitatea si verticalita-
tea unor adevrati profesori (Nota zece).
Bibliografie:
Alex. Stefnescu Jurnal secret. Noi dez-
vluiri. Ed. Corint, Bucuresti, 2007
Alex. Stefnescu Cum se fabric o emo-
(ie. Ed. Ideea European, Bucuresti, 2010
Alex. Stefnescu Brbat adormit n foto-
liu. Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2011
Florin M~CE{ANU
Pictor francez n perioada clasicismului
baroc.
S-a nscut la 15 iunie 1594 n Normandia
n Les Andelys ntr-o familie modest a unui
soldat din armata regal francez. Studiaz
pictura la Roven si Paris ntre anii 1612-1621
primele impulsuri avndu-le deja n scoala
din Fontainbleau. n Paris, Nicolas Poussin
va cunoaste pe poetul Marino, care-l initiaz
n mitologia greac si roman, lucru care-l
ajut la compunerea mai multor schite cu
tematic antic.
Ajunge la Roma, n 1624, unde va cu-
noaste pictorii Jacque Stella, Joachim Sand-
rart si Claude Lorain. La 36 de ani se cs-
toreste cu Anne Marie Dughet. Cnd faima
lui Poussin a ajuns pn la Paris, nsusi Lu-
dovic al XIII- lea i-a scris personal s se n-
toarc n Franta, acoperit cu aur si fgduieli.
La finele anului 1640 Poussin soseste,
nu fr regrete, la Paris unde i s-a fcut o
primire splendid. Poussin compunea doar
tablouri de cabinet, cu o art intelectual, n
care desenul era stpn iar culoarea slug.
Curtea si amatorii de art asteptau ns alt-
ceva. Intrigile, criticile, lucrrile dezamgi-
toare, toate l-au dezgustat pe Poussin.
Doi ani mai trziu se ntoarce la Roma
definitiv. Continu s lucreze studios, auto-
didact, inteligent si perseverent. Subiectele
tratate de el tineau de peisajul istoric, sin-
gurul gen care, alturi de portret, prea pe a-
tunci demn de un pictor care-si respect arta.
si gsea subiectele n crtile de istorie
roman sau biblic - lectura lui zilnic. Fai-
moasa delectare care, pentru el, era telul
picturii, o concepea ca pe o mprtsire
activ cu marile legi care-l leag pe om de
natur. n fiecare dimineat cobora din Picio
si pleca s se plimbe pe cmp. Aduna, la
ntmplare, din drum, ierburi si pietre pe care
si le aducea la atelier. Astfel si-a compus
viziunile cosmice din Diogene, Polifem,
Sfntul Matei i ngerul, n care omul inva-
deaz scena, n care omul dispare uitat ca
eroul dinFuneraliile lui Focion.
n 1650, o boal cumplit (Parkinson) l
atac din ce n ce mai mult si tremurul minilor
sale se observ n compozitiile sale. Moare
la Roma la 19 noiembrie 1665, fiind nmor-
mntat la biserica din San Lorenzo din Lucina.
Ca o recunostint trzie a meritelor sale,
n 1665 Ludovic al XIV-lea al Frantei l
numeste primul pictor al Frantei.
Nicolas Poussin Nicolas Poussin Nicolas Poussin
Nicolas Poussin - Autoportret
15
Anul IV, nr. 8(36)/2013
16
Adrian BOTEZ
Avem n fat o nou carte eminescologic
a lui Theodor Codreanu: Basarabia emines-
cian
1
. A opta, cred, nchinat fenome-
nului Eminescu, din 1984 pn astzi -
spune autorul, chiar la nceputul volumului
(cf. n loc de argument, p. 5). O cartepro-
venit din extinderea/dezvoltarea unui
articol: Aceast nou carte despre Emi-
nescu s-a nscut dintr-un studiu de mai
mici dimensiuni, publicat n 2012, n revista
Limba romn, de la Chiyinu, fiind pri-
lejuit de mplinirea a dou veacuri de la
raptul Basarabiei, petrecut n 1812.
Cartea are un continut cu totul special:
din cele XIX capitole, fiecare purtnd un titlu
nu doar sugestiv, ci anuntnd o problem
decisiv a istoriei basarabeano-romnesti
(I - Un numr nefast;II - Cinismul imperial;
III - Rul dinuntru; IV - Cestiunea Ori-
entului; V - Ctre a treia pradimperial;
VI - Pe baricadele Timpului; VII - Basa-
rabia: cestiune de existenj pentru po-
porul romn; VIII - Basarabia dreptului;
IX - De la onoarea (arului la afaceriytii
rzboiului; X - Rdcinile ontologice ale
expansionismului rusesc; XI - Compen-
sa(ii?; XII -De la Eminescu lacazul Stere;
XIII - Moytenirea (arist n bolyevism;XIV
- V ayteptm de 22 de ani!; XV - De ce
atta ur?; XVI - Rzboiul antiromnesc
al Sovietelor; XVII - Legenda neagr;
XVIII - Noaptea de La Blair House; XIX
- Epilog eminescian) - primele opt capitole
fac analiza strict a campaniilor de pres emi-
nesciene, din epoc, cu privire lachestiunea
Basarabiei - dar, ncepnd cu capitolul al
IX-lea, perspectivele se deschid considerabil,
trimitnd la contextul istoric al trdrilor (lo-
vituri din exterior, sustinute de iudele va-
lahilor, dininteriorul Romniei!), din secolele
XIX-XX-XXI, fat de Sfntul Pmnt Ba-
sarab. Pentru c, nu-i asa? - la valahi,moyte-
nirea tracic a fost mai puternic dect
cea roman. Herodot a subliniat principal
meteahn a tracilor: dezbinarea. El pro-
fetiza c nu vor fi niciodat puternici, fi-
indc nu sunt uniji. Si, de ladezbinare pn
latrdare de neam, nu-i dect un pas. Pas
care, n cazul Basarabiei Valahe, a fost fcut,
parc, mai des dect n toate celelalte cazuri,
privind pmnturi clar, strvechi romnesti.
De ce a fost posibil atta instabilitate teri-
torial, n cazul valahilor/pmnturilor valahe,
dar, mai cu seam, ncazul Basarabia/Tinu-
tul Dacilor BESI/BESARABIA (a se ve-
dea istoria trdrii de la 1812, de la Hanul lui
Manuc, unde Kutuzov a micyorat preten-
jiile doar la Basarabia, din capitolul al II-
lea - Cinismul imperial - ...si unde aflm
c prejul trdrii Marelui Dragoman,
Dimitrie Moruzi, n context, a fost promi-
siunea unei moyii n Basarabia, n valoare
de 100.000 de lei aur yi a unui inel de aur,
ncrustat cu briliante, foarte valoros, de
15.000 de piaytri - cf. p. 13 - grotesc de
ieftin au mai fostvndute trdate pmn-
turile Trii Valahilor, de ctre strini, ca la
Hanul lui Manuc, n cazul Basarabia -
1812... sau de ctre romni, precum n cazul,
inexplicabil nemen(ionat de ctre autor, al
anului 1997, cnd evreo-romnul, din Tighina
Basarab, presedintele Romniei, Emil Cons-
tantinescu, dimpreun cu fiul de rabin si ne-
potul lui Saul Bruckner/Silviu Brucan,Adrian
Severin, ministru de Externe al Romniei, au
semnatTratatul cu Ucraina, prin care se re-
confirmau rapturile staliniste, din 1940 - si
prin care erau cedate, scriptic, Ucrainei, fr
nicio presiune, de tiptanc yi tun stalinist,
TOATE pmnturile romnesti deEST, de
NORD si deNORD-EST:Basarabia, Buco-
vina de Nord, Tinutul Her(ei, Insula $erpi-
lor, Maramureyul de Nord...!)? Pentru c,
dup stingerea Musatinilor si Basarabilor,
din veacul al XVI-lea si pn la pseudo-
democrajia din secolul al XIX-lea yi din
cele urmtoare - dispareprincipiul eredi-
tjii (singur el fiind garant al stabilittii unui
popor si al unui stat), nlocuit fiind cu cel al
electivitjii, care a ruinat si aneantizat re-
gate/state nc mai mari /cu mai mare greu-
tate european, dect Principatele romne
(de tipul Poloniei).
Dar cartea lui Theodor Codreanu are me-
ritul de a nu se opri, punctual, la motivele
unei istorii seismice, a momentului - ci trimite
la cauze profunde, uneori greu de sesizat si
de corelat, dar cu actiune si consecinte, n
timp, de-a dreptul catastrofale. Cel mai edi-
Istorie tragic-valah#,
vizionarism/demnitate
eminescian/# [i luciditate
codrenian# - \n cartea
Basarabia eminescian#,
de Theodor Codreanu
Istorie tragic-valah#,
vizionarism/demnitate
eminescian/# [i luciditate
codrenian# - \n cartea
Basarabia eminescian#,
de Theodor Codreanu
17
Anul IV, nr. 8(36)/2013
ficator exemplu este cel prin care, paradoxal,
dar cu totul adevrat, politica antiromneas-
c a Rusiei si a panslavismului (din trecut,
dar cu valabilitate si n veacul nostru, posibil
si n cele viitoare!), dar si ANTIROMNIS-
MUL(iudeo-masonic) european, n genere -
sunt explicate printr-un celebru pasaj din
Engels: Romnii sunt un popor fr istorie
{...} destinaji s piar n furtuna revolujiei
mondiale {...}. Ei sunt suporteri fanatici ai
contrarevolujiei yi vor rmne astfel pn
la extirparea sau pierderea caracterului
lor najional, la fel cum propria lor existen-
j, n general, reprezint, prin ea nsyi, un
protest contra unei mreje revolujii istorice
{...}.DISPARIJIA LOR/ROMNILOR DE
PE FAJA PMNTULUI VA FI UN PAS
NAINTE - s.n. (apud Larry L. Watts, Fe-
reyte-m, Doamne, de prieteni... Rzboiul
clandestin al blocului sovietic cu Romnia,
trad. din englez, de Camelia Diaconescu,
Ed. Rao, Buc., p. 31. Oare triunghiul, trdtor
si satanic, al regionalizanjilor Romniei,
din zilele noastre (Ponta/NAUMOVICI-
Antonescu-Dragnea), nu cumva ascult, si
el, de acestcomandament genocidic, al evre-
ului-ctitor de comunism planetar?!
Theodor Codreanu subliniaz nu doar
onestitatea si demnitatea funciare, de sfnt,
ale lui Eminescu, n contextul unei epoci n
care toti oamenii de la guvernarea Romniei,
ba chiar dintre artistii romni (umflaji cu
functii guvernamentale), trdau scandalos
(a se vedea cazul, absolut penibil, aproape
incredibil, al profitorului de rzboi,corbul
- Titu Maiorescu, cel care echivala sngele
dorobantilor, vrsat, cu generozitate marti-
ric, la Plevna - CU PARALELE C$TIGA-
TE DE EL, PRIN GRETOASELE AFACERI
CU EVREII DIN $LEAHTA ARMATEI
RUSE$TI, DIN 1877-1879 $LEAHT
CONDUS DE WARSZAWSKI! -ncasat
relativ MULTE PARALE, supraocupat, de
dimineaja pn trziu, mai mult de la evreii
ruyi (...). Ajuns la Bucureyti... eu ndat
iaryi la lucru, n mijlocul ncurcturilor
Horowitz-Warszawski-Rubinstein-Hessen-
Hangianof
2
- nJurnalul su, Maiorescu
regret faptul c s-a ncheiat rzboiul
{n.n.: din 1877-1878}, frustrndu-l de noi
cytiguri!!! - ...dar si cel al directorului
dobrogean,Alexandru Macedonschi!!!) si
furau de stingeau, n orice condi(ii istorice
(similitudini frapante, cu ce se ntmpl azi,
n acelasi spatiu si la acelasi nivel superior,
de conducere statal, prin iudeo-masoni!),
ci si VIZIONARISMUL su. Nu a existat, n
toat istoria gndirii politice romnesti si,
implicit, a presei romnesti, un bisturiu mai
ascutit si mai binefctor, prin revelarea Ade-
vrului - dect cel eminescian! (iat cum de-
fineste el nu doar politica partinic rom-
neasc, ci si nssi presa politizat: Toate
puterile sufleteyti ale generajiunii sunt
absorbite de lupte de partide yi, la rndul
lor, toate partidele nu sunt dect amploiaji,
pe de o parte cei active, pe de alta cei desti-
tuiji. Aceytia se ceart pe jara cea de jaf.
MODUL CUM SE CEART L NUMESC
CU TOJII PRES - s.n. Genial si dene-
clintit definitie!
3
).
Eminescu si-a dat seama c rzboiul din
1877 nu era rzboiul Romniei. Iar cnd Rusia
tarist mpinge Valahia, cu brutalitate, n pla-
nul al doilea, dup jertfele romnesti de la
Plevna (prin care valahii salvauonoarea
dezonoratilor, prin toat istoria lor, tari si
politicieni imperialisti rusi!), pentru a putea
ca, la San Stefano, s nu acorde Romniei
statutul de cobeligeran( yi A PUTEA EXE-
CUTA RAPTUL BASARABIEI DE SUD( cea
cu ttari corturari ...fantasma, parsiv, di-
plomatia tarist! - ...da, sigur, ttari cortu-
rari, de tipul boierilor-prclabi voievodali:
Manoil, Stanciu, Albul Sptar, Ioan Bi-
ceanu, Hodeo Crejul, Oanea Pntece, Tu-
dor Vascanu, Giurgea lui Gaur... - tot
nume... ttryti, de boieri ai lui Alexandru
Vod- cf. Mihai Eminescu, n studiul Ba-
sarabia, dinTimpul/1878!) - cu falsa com-
pensatie a ...Dobrogei, CEA MULTIMI-
LENAR (V)LAHO-DACIC $I BIMI-
LENAR CRE$TIN! (...cteecouri nu str-
nesc aceste fapte, cu privire la situatia Ro-
mniei, din al doilea rzboi mondial, cnd
Pactul dintre Stalin-Roosvelt-Churchill
azvrle Romnia n ghearele bolsevismo-sta-
linismului, refuzndu-le romnilor marsul spre
Berlin, dup un nesfrsit martiriu vestic! - si
oprindu-i pe valahi n Muntii Tatrei - ...pe
c(i nu-i zvrlise Stalin, direct, n Siberii,
imediat dup blestemata noapte de 23 august
1944!!! - ...urmnd, apoi, tvlugul ocupatiei
sovieto-staliniste, subnasul mult si vino-
vat-ngduitor al Marilor Puteri ale Lumii
Vestului!) - Eminescu iapozi(ie ferm yi cla-
r, catotdeauna- si vacomenta, cu maxim
luciditate si cu o demnitate unic, exemplar!
- fr nici cea mai mic arogant de... ghi-
citor n stele (ci cu urias si, poate, neme-
ritat ntelegere, pentru orbii politicieni
romni - pe care-i priveste din perspectiva
...poporului romn!) : Noi nu recunoaytem
n ea/Rusia dect pe mandatara Europei,
care n-au declarat rzboi Turciei pentru a
schimba soarta noastr, ci pe aceea a bul-
garilor, srbilor, muntenegrenilor, n sfr-
yit, a tuturor popoarelor de care a fost vorba
la conferenje. De noi n-a fost vorba la
conferenj; rzboiul ce am purtat au fost
poate o imprudenj, ce se iart unui popor
tnr yi arztor, yi alianja de fapt o msur
care s ne asigure succesul armelor noastre,
iar acolo n-avem a mprji nimic cu Rusia
nici n clin, nici n mnec. Poate, din par-
tea noastr, s cucereasc toat jara tur-
ceasc, dac o vor lsa alte puteri, cu noi
n-a avut niciun rzboi, deci n-are a ne lua
nici pmnt nici a ne da cu sila ceea ce nu-
i cerem ei. Dac avem a cere, nu Rusia este
aceea de la care vom primi (). VREA
RUSIA S NE DEA INDEPENDENJA? N-
O PRIMIM DE LA EA. VREA S NE DEA
DOBROGEA? ASEMENEA N-O PRIMIM
(). RUSIA VOIESTE S NE IA BASA-
RABIA CU ORICE PREJ: NOI NU PRI-
MIM CU NICI UN PREJ! (s.n.).
Dup rpirea Bucovinei, de ctre Austria
(1775), dup raptul Basarabiei, din 1812 -
urma noul rapt taristo-rus, asupra Basarabiei,
din 1877-1879. n politica Europei, ches-
tiunea Orientului avea trei solutii, una mai
proast dect cealalt: I - solu(ia austriac
(confederajie dunrean, sub protecjia
Austriei); II - solu(ia greceasc (chipurile,
elenismul s-ar putea opune, n zon, expan-
siunii rusesti - si iat replica lui Eminescu:
n fapt, predominarea intrigantului yi
rutciosului element grecesc n Orient ar
fi o nenorocire yi mai mare dect supre-
majia turceasc - noi, valahii, oprobulu-
isem, deja, prin domniile fanariote!); III -
panslavismul - n viziunea lui Danilevski,
mesianismul rusesc ar fi constituit contra-
ponderea la lumea german/I mperiul
Romano-German!.
Numai Eminescu ntelege, n aceste vremi
att de tulburi si absurde, complexitatea si
tragismul Adevrului Valah:
1 - pe de o parte: Cestiunea retroced-
rii Basarabiei cu ncetul ajunge a fi O
CESTIUNE DE EXISTENJ PENTRU
POPORUL ROMN (dublnd, astfel, cu
chiar mai mare imediatete ntru rezolvare,
cestiunea Ardealului!); CHEIA DESTI-
NULUI ROMNIEI!
Si, n aceast problem, Theodor Codrea-
nu schiteaz o adevrat dinastie ideatic
(foarte lucid identificat!): Eminescu-Stere-
Goma.
2 - nemplinirea unei datorii sfinte (pe ca-
re Eminescu o transform ntr-una testamen-
tar): CREDINJA N TRINICIA PO-
PORULUI ROMN: Dac vom cytiga
de trei ori att pmnt pe ct avem yi vom
pierde aceste temelii (n.n.: MARILE VA-
LORI NATIONALE!!!) - statul romn, fie
el orict de ntins, va deveni o creajiune
trectoare; IAR DAC NE VOM PSTRA
TEMELIILE DE EXISTENJ SOCIAL,
RUSIA NE POATE LUA CE-I PLACE SI
PIERDERILE NE VOR FI TREC-
TOARE(s.n.).
...SUBLIM ADEVR AL CREDINTEI
18
N DUHUL VALAH!
Gloseaz, cu dreptate, Theodor Codrea-
nu: La 1918, aceast dubl ncredere
atinsese pragul cel mai nalt n faja pro-
priei conytiinje najionale yi a Occidentului.
Dar urmtorul rzboi mondial o va zdrun-
cina, iaryi, din temelii - yi asta tot n le-
gtur cu Basarabia yi Bucovina, pro-
vinciile pierdute, prin trdare yi vnzare,
la 1775 yi 1812. Moscova a pretins c i s-
a rnit gravonoarea (cnd, n 1856, partea
sudic a Basarabiei re-trece sub jurisdictia
Valahiei/Principatelor romne, patria de
drept). RUSIA SE SIMJEA JIGNIT C
PMNTURILE ROMNESTI APARJIN
ROMNILOR! (s.n.) - cum excelent co-
menteaz Ion Iachim, n lucrarea O istorie a
expansiunii ruseyti, Ed. Ponto, Chisinu,
2009, p. 105.
...Adevrul acesta, al onoarei hme-
site a Rusiei/aStepei Fr NICIUN Orizont
yi Fr NICIO Msur, nu nceteaz a ne
durea, si azi, n 2013...!
3 - nemplinirea datoriei DE AUTENTIC
ONOARE (...nu precum cea rusesc-impe-
rial, tarist sau bolsevic!) fat de depozitarii
Marilor Valori Nationale, a Celor de Adn-
cime Abisal: Nu sunt n toate limbile ome-
neyti, la un loc, epitete ndestul de tari, pen-
tru a nfiera uyurinja yi nelegiuirea cu care
strpiturile ce stpnesc aceast jar tra-
teaz cea din urm, unica clas pozitiv a
Romniei, pe acel jran care, muncind, d
viaj pmntului, pltind dri hrneyte pe
aceyti mizerabili, vrsndu-yi sngele ono-
reaz aceast jar (M. Eminescu, Opere
X, p. 33).
...Azi, dup cabala ruseasco-americano-
evreiasco-ungureasc din 1989, cnd vedem
cum urmasii Musatinilor si Basarabilor, adic
ai stpnilor de turme care au ctitorit T-
RMUL VALAHILOR, sunt obligati deU.E.
si deF.M.I. s ard si s ngroapemii detone
de ln de oaie mioritic, pentru c de nicieri,
de la niciun for iudeo-masonic al lumii
strmbe de azi (nc mai global strmbate,
dect cea de ieri, scrutat, vizionar, de Emi-
nescu!), nu ni se mai d dreptul (ntr-o con-
tinu propagare alegendelor negre des-
pre Neamul Valahilor! - de lannegrirea/
demonizarea lui Ceausescu/politicii
ceausiste - si pn la identificarea Romniei
cuTARABRAMSTOKER-escului DRA-
CULA!) la dezvoltare economic si la iden-
titate spiritual/national - da, azi ar trebui s
citim lucrarea lui Theodor Codreanu (...prin-
tre extremde putinii romni care judec lucid,
attMERITELE, INCONTESTABILE, alelui
Ceausescu, n stoparea sovietismului, n
Estul Europei - ...Romnia ceausist fcuse,
ENORM $I NTRU ADEVR, pentru
cauza libertjii est-europene, iar Ceau-
yescu este /devine japul ispyitor al Es-
tului - ct si SITUAJIA SCHIZOFRE-
NIC a lui Nicolae Ceausescu, cel care a
nbusit, la un moment crucial, voceana(i-
onalismului autentic, prinvocea comu-
nismului rezidual... - ...noi nepermitem, ns,
spre deosebire de autor, s NU credem n
solutia potential, acapitalismului masonic,
propus, ca solutie de supravietuire, lui
Ceausescu si Romniei, de ctre presedintele
SUA, Jimmy Carter, n timpul nopjii de la
Blair House - aprilie 1978!), ct si versetele
AMINULUI/EMINESCU, cu infinit mai mult
aplecare si smerenie. Cci numai astfel de
crti te avertizeaz, onest, asupracomplici-
tjilor satanelor lumii, si-ti indic, n mod
profund nduhovnicit, solutii (pe termen
foarte lung!) de rezistent si de supravietuire
identitar-divin, n istoria terestr. Cu
conditia, fireste, s nu ne pierdem sau s
dispretuim, n mod imbecil, antenele Duhului!
Note
1
- Theodor Codreanu, Basarabia eminesci-
an, Editura J unimea, Iasi, Colectia EMINES-
CIANA, serie nou, nr. 17 (793), 2013.
2
- Zigu Ornea (evreu), n Via(a lui Titu Maio-
rescu, confirm:Devenise avocatul unor sam-
sari pentru aprovizionarea trupelor ruseyti, de
origine evreiasc, concesionari ai unor servicii
pentru aprovizionarea armatei ruse (...); apoi,
aceast calitate i va fi reproyat n pres, pn
yi de Eminescu.
3
-Tot Eminescu, despre clasa politic romneas-
c: OAMENI CARE AU COMIS CRIME
GRAVE SE PLIMB PE STRADE, OCUP
FUNCJIUNI NALTE, N LOC DE A-SI
PETRECE VIAJA LA PUSCRIE.
() JUSTIJIA, SUBORDONAT POLITI-
CII, A DEVENIT O FICJIUNE. Spre exemplu:
un om e implicat ntr-o mare afacere pe ct se
poate de scandaloas, care se denunj. Acest om
este menjinut n funcjie, dirijeaz nsuyi cer-
cetrile fcute contra sa; partidul jine morjiy a-
l reabilita, alegndu-l n Senat. PARTIDELE,
LA NOI, NU SUNT PARTIDE DE PRINCIPII,
CI DE INTERESE PERSONALE, CARE CAL-
C FCDUIELILE FCUTE NAJIEI N
AJUNUL ALEGERILOR SI TREC, TOTUSI,
DREPT REPREZENTANJI AI VOINJEI LE-
GALE SI SINCERE A JRII. CAUZA ACES-
TEI ORGANIZRI STRICTE E INTERESUL
BNESC, NU COMUNITATEA DE IDEI, OR-
GANIZARE EGAL CU ACEEA A PARTIDEI
ILUSTRE MAFIA SI CAMORRA, CARE MI-
ROASE DE DEPARTE A PUSCRIE (cf.
MIHAI EMINESCU - art. [Domnul Simeon
Mihilescu public] - Timpul, 18 aprilie
1879).Toate aceste afirmatii se potrivesc (poate,
pentru unii naivi, care nu stiu originea ideatic si
mersul/ rnduiala lumii moderne, masoni-
zate pn la nivel medular - surprinztor!),
CUVNT CU CUVNT, si politicienilor romni
de azi, din veacul XXI...!!!
NE DUCEM
ne ducem odat cu norii
cu pinii sechestrati de pcl
o ploaie a mpienjenit muntii
si drumurile tietorilor de lemne
ne ducem n satul nemuririi
tinnd caii albi de cpstru
pn cnd aerul impertinent ne loveste
cu palmele aspre peste fat
trestia divin murmur a rugciune
din care nici dumnezeu nu ntelege
mare lucru
nici ngerii fardati cu cosmetice
de la amvon
nici poetul modern
ne ducem la blci
ca n mlastina unui suflet
la cel de-al doilea cntat al cocosilor
mi trag plriapeochi
s mai adorm putin nainte de a se naste
un poem ultramodern
pe o corabie n deriv
NIMNUI NU-I PAS
la captul iazului sunt dou tufisuri
nglbenite ca dou felinare
si nimnui nu-i pas c triesc
mpletind metafore
si uneori plase si nvodul
cu care pescuiesc
luna czut n lac
bivolii ies din mlastini spumegnd
de mnie
eu scriu n timp ce steaua polar
mi face semne
claxonnd peste ntinderea miraculoas
bruma s-a asezat pe rufele din desagii
atrnati n spatele cailor
n timp ce trec frontiera
n marele ntuneric
cerul s-a prbusit
universul poetic nu mai atrage pe nimeni
vreau s m spl pe mini cu sursul tu
ntorc iarsi cu privirea o corabie
acum cnd amurgul ncepe s se sting
George B~D~R~U
19
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Tinere]e f#r# b#tr@ne]e
Mihai MIRON
n avanpremier pentru srbtoarea Limbii Romne de
la 31 august, luni 27 mai a.c. la Biblioteca Municipal din
Bucureyti a fost lansat volumul de versuri Tinereje fr
btrneje al unui scriitor canadian de origine romn.
Domnul Adrian Erbiceanu
este membru fondator si prese-
dinte al Asociatiei Scriitorilor de
Limb Romn din Qubec, dar
si Director executiv al Editurii de
limb romn (ASLRQ) din
Montral. Domnia sa s-a nscut
pe 6 ianuarie 1941 n Bucuresti.
A absolvit Liceul Militar din
Breaza si apoi Scoala Militar de
Ofiteri din Pitesti. Ca filolog s-a
pregtit mai trziu la Institutul
Pedagogic din Bucuresti urmnd
cursurile Faculttii de Limb si
literatur romn. A colaborat cu
poezii si articole n revistele
Transilvania din Sibiu, Convor-
biri Literare din Iasi, Trnava
din Trgu-Mures, Bucovina
Literar din Suceava, Sfera-
Online, Gazeta de Transilvania
dinBrasov, Argeul din Pitesti ,
Atheneum din Vancouver, Inter-
mundus Media, Agero din Ger-
mania, Poezia din Iasi, ca si la
publicatiile romnesti din Mont-
real, acolo unde locuieste din
1979 pn n prezent .
Adrian Erbiceanu a debutat
relativ trziu, la 62 de ani, n 2003,
la EdituraTribuna din Sibiu, cu
volumul de versuri Confesiuni
pentru dou generatii, pe care
deasemeni l-am prezentat la tim-
pul respectiv. A mai publicat p-
n astazi nc 6 volumedescrieri
poetice, dintre care cel mai re-
cent, Tinerete fr btrnete,
la editura bucurestean Anama-
rol, chiar la nceputul acestui an.
Este o povestire n versuri dup
basmul Tinerete fr btrnete
si viat fr de moarte, cules cu
mai bine de un secol si jumtate
n urm de Petre Ispirescu, de la...
tatl su, publicat prima oar n
jurnal la 1862 si n volum 20 de
ani mai trziu.
Avem de-a face n aceast si-
tuatie cu o poveste veche n hai-
ne noi, care respect modelul
scurt al versului popular, de 8 si-
labe de aceast dat:
Tot ctnd, din fapt de sar,
Rspuns clar la ntrebare,
Negurile nhmar
Stelele la Carul Mare -
Peste timp si peste lume
- Ct a fost si ct mai este -
Punte arcuind, anume,
Tlcurilor din poveste.
n creatia folcloric nimeni
nu-si asum originalul, stim de
pild c George Cosbuc a regsit
n strigturile de la hora satului
Hordou, versuri de ale sale, fol-
clorizate de fratele su. Ne ntl-
nim acum cu un proces literar
inversat: autorul preia o poveste
cu form oarecum fix prin edi-
tare si difuzare mai ales sub
form de carte. Primul editor nu
si-a asumat creatia ci doar publi-
carea ei. Era o perioad n care
romantismul romnesc se supra-
punea n bun parte peste creatia
folcloric - adevratul nostru cla-
sicism.
Autorul de fat, contempo-
ran nou, nu-si asum nici el
subiectul, povestea, ci doar
forma versificat pe care i-o d.
Trecerile din vers n proz si in-
vers nu sunt deloc strine mo-
delului popular, dup cum nici
semnarea versurilor: ntlnim
procedeul mai ales n scrisorile
de ctanie folclorizate apoi n
cntece, alteori n strigturi cu
adres si semntur final n
vers, iar mai trziu n caietele
de versuri culese sau compilate
de scriitorul popular .
Domnul Erbiceanu, poet cu
studii filologice de specialitate si
oper poetic ce st sub semnul
lirismului autentic, dar si cu o re-
al chemare ctre epopee, m-
nuieste cu abilitate versul bine
rimat, ritmurile ce se schimb
dup nevoile de expresivitate, de
la alexandrine la cel de esenta
folcloric - cum este cazul n o-
pera de fat. Pentru c este sigur
c avem de a face cu o oper per-
sonal, o creatie valoroas, ore-
scriere cum spunea criticul Ion
Rosioru. Desigur c tuturor v
este cunoscut subiectul, toti v-
ati bucurat de poveste n copil-
rie, sau mai trziu n citirea ei
pentru copii si nepoti. De aceea
nu v voi spune nimic despre su-
biect, dect c el este tratat prin
sublinierea valentelor tragice cu
mijloace clasice apropiate auto-
rului nostru si n alte volume ale
sale.
Si ca s revin la form, de data
20
Anul IV, nr. 8(36)/2013
aceasta mbrcnd un fond bi-
ne cunoscut si asumat, forma -
deci - este plin de sensibilitate,
de un lirism pur, profund rom-
nesc, ceea ce dovedeste nc
odat c emigratia nu reprezint
n niciun caz o rupere ci - poate,
doar - o plecare cu multe ntoar-
ceri si mii de fire ce leag omul
de originea sa. Tocmai de aceea,
Adrian Erbiceanu este si rmne
n esent - romn. mi sustin afir-
matia cu dou citate din opera
poetic a autorului nostru:
Scrisoare ctre cititor
Pe fiecare fil a crtii care-o scriu
Las sufletu-mi s cearn tcere si
pustiu;
n fiecare urm, pe drumul ce-l
strbat,
Se-aseaz praful vremii, precum
un greu lcat.
E-n toate-o-nlntuire ce-ncerc s
o dezleg
Cnd vremea se ncoard si m
cuprinde-ntreg
Si nu-mi d nici rgazul nici mintea
s-o adun
De parc-ar vrea s spun ce n-as
voi s spun.
Dedicajia volumului actual
Fiilor i nepotilor mei,
i, nu n cele din urm,
limbii romne.
Volumul se bucur de o gra-
fic exceptional semnat de
sculptorul Adrian Popescu, dar
si de o tiprire foarte bun din
partea Editurii ANAMAROL.
Dup toate acestea, nu mai
rmne dect un lucru de fcut:
cititi cartea!
___________
Volume publicate de acelayi
autor:
- Confesiuni pentru dou gene-
ra-tii, Ed. Tribuna, Sibiu, 2003
- Divina Tragedie, Ed. Tribuna,
Sibiu, 2004
- De la Anna la Caiafa, Editura
Ardealul, Sibiu, 2007
- La fontaine de ce sicle, Ed.
ASLRQ, Montral, 2009, poezii
n limba francez traduse de
Constantin Frosin
- Printre silabe, Ed. Singur, 2011
- Tinerete fr btrnete, Editura
Anamarol, Bucuresti, 2013, po-
vestire n versuri dup basmul
Tinerete fr btrnete si viat
Ir de moarte de Petre Ispirescu
Cartea scriitorului Al. Florin
Tene, Inelul de iarb, aprut
la Editura Napoca Nova, Cluj,
2013, confirm ideea sustinut de
Mircea Eliade nItinerariu spi-
ritual si anume c orice se n-
tmpl n viat poate constitui
un roman: orice e viu se poate
transforma n epic.
Cartea nu este altceva dect
expresia unei opinii asupra vietii
din partea autorului. Ea contine
experienta de viat filtrat prin
cultura si sensibilitatea autorului,
deci e un act de cultur.
n cazul n spet, printr-o in-
genioas mbinare de tehnici na-
rative, autorul si creaz posibili-
tatea de a traversa realitti diver-
se ca provocri a nevoii de cu-
noastere, de ntelegere, de expli-
care a substantei lor. Predomi-
narea formulei jurnalului satis-
face nevoia de autenticitate, de
veridicitate n latura fictiunii, a
faptului trit direct, subiectiv, asa
cum de altfel doreste autorul s
conving n interludiu explicativ.
Asistm astfel la desfsura-
rea unei proze experimentale
unde autorul analizeaz cu lu-
ciditatea unei constiinte intelec-
tuale nalte tot ceea ce experi-
menteaz, fie prin confesiunea
personajului - narator, fie prin
introspectie.
ntr-un act mai mult dect
evocator, ntr-o retrire, o re-
construire a faptelor trite, au-
torul personaj-narator, aduce n
prezent aceleasi emotii si ncear-
c s le expliciteze, s le desci-
freze sensul profund.
Nevoia dramatic de explici-
tare a misterului existential pro-
pus n formula liniar a opozitiei
contrariilor se resimte n apelul
judectilor unor gnditori con-
sacrati, drept titluri ale episoa-
delor romanului.
Iubirea devine n roman di-
mensiunea prin care autorul se
raporteaz la altii si la sine n
cutarea acelui ce care scap
oricrei ratiuni. Printr-o sintagm
tulburtoare aleas drept titlu,
romanul deschide un spatiu sa-
cru ncrcat de nevoia pgn de
iubire. Trit n diferitele ei ipos-
taze, iubirea, constituie liantul ce
uneste si identific destinele ero-
ilor crtii, alter-egouri ale auto-
rului. Regsim astfel fiorii ado-
lescentini nvluiti n visul ce
rzbate cele mai grele oprelisti:
La un moment dat, pe drumul
dintre dou sate s-a oprit. A pri-
vit cerul spuzit de stele. A cutat
cu privirea steaua lor... Maria, m
gndesc la tine... Simti acest
fapt?... Departe se auzea urletul
lupilor (p. 38).
Altdat fiinta dual si caut
sinele n atingeri miraculoase,
ntr-un ritual pgn, cnd, rz-
vrtit, senzualitatea se consum
n incandescenta clipei.
Ritmurile pmntului filtrate
prin inocenta simturilor cheam
binecuvntarea cosmic unite
prin Inelul de iarb, precum n
arghezianul poem Logodnica.
Prin personajele, alter-egouri
ale autorului acestui roman, ale
scrierii romanului, imaginate n
medii si situatii diverse, de la ge-
ografii reale la spatii onirice ori
fictiuni cvasi-mistice, autorul ex-
perimenteaz nevoia de cunoas-
tere absolut. Fire imaginativ,
autorul trieste un puternic con-
flict interior ntre chemarea iubirii
maritale si jocul erotic al seduc-
Antonia BODEA
tiei, filtrate prin spiritul autoana-
lizei lucide al constiintei. Iubirea
ca experient total n diversi-
tatea identittii ei confer textului
un lirism profund care nvluie
demersul epic ntr-un aer de nos-
talgie a infinitului, de melancolie,
de suferint a singurttii. Fie-
care dintre eroi manifest nevoia
de mplinire prin semeni, prin co-
municarea de suflet, prin iubirea
trit constient. Astfel, Dorin
Moisescu, scriitor, topeste fieca-
re gest n substant mitic, caut
experiente inedite pentru ca viata
s nu treac pe lng el, accept
si descifreaz semnificatia unor
coincidente aparent stranii, pur-
tnd pentru totdeauna cu el o va-
lent nc disponibil. Ion Netea
pare ciudat prin nclinatia spre
meditatie, spre ntelegere a ceea
ce rutina calc n picioare. n-
setat de iubire o caut asemenea
semintei de pmnt, o consi-
der drumul spre vesnicie n
lupta cu Timpul care cere vam
celui ce se las amgit de clip.
Prin nevoia de meditatie, au-
torul deschide comentarii in-
clusiv pe marginea argumentelor
biblice alturi de spirite cuget-
toare implicate peste timp n elu-
cidarea tainei tainelor Adesea,
acestor judecti le fac concuren-
t verdictele lansate de eroii ro-
manelor, uneori oameni simpli a-
partinnd gliei cu tainele ei, auto-
rul intuind spiritul meditativ al cu-
minteniei pmntului romnesc.
Prin tonul adesea mucalit sau
uneori grav, drumul cunoasterii
ia forma meditatiei, a cugetrii,
inclusiv pe tema Iubirii, alturi de
alte experiente ale momentului,
cu descifrarea cauzalittii,
nscris drept mobil al devenirii
n Istorie.
Marcat de experienta vietii,
autorul se identific printr-un li-
rism esential sub btaia trist a
aripii singurttii care-i ridic n-
doiala asupra Vesniciei ca esent
a Iubirii.
21
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Stelian GOMBO{
Zece ani de la na[terea \n
via]a cea cereasc# [i ve[nic#
a P#rintelui Profesor Galeriu
Zece ani de la na[terea \n
via]a cea cereasc# [i ve[nic#
a P#rintelui Profesor Galeriu
In memoriam In memoriam
n curgerea pmnteasc si vremelnic a
timpului, n urm cu zece ani, n ziua de 13
august anul 2003, platoul ori piateta din fata
Bisericii Sfntul Silvestru din Bucuresti,
precum si strzile din preajma ei, erau ntesate
de foarte mult lume. Patriarh, mitropoliti,
episcopi, multi preoti, oameni simpli si artisti
de prestigiu, studenti teologi si cersetori,
muncitori si intelectuali rafinati l petreceau
pe ultimul drum pe cel care a fost Printele
lor duhovnicesc si, fr s gresim, putem
spune, pe cel care a fost Printele duhovni-
cesc al Bucurestiului. Slujba nmormntrii
Printelui Constantin Galeriu, prin amploarea
sa, a fost asemenea unei ceremonii de cano-
nizare. Astzi, florile si candelele ce strjuiesc
mormntul situat lng biseric, pe latura de
nord, mrturisesc evlavia si dragostea oame-
nilor pentru cel care a fost una dintre cele
mai vii constiinte crestine ale neamului rom-
nesc din secolul al XX-lea.
Asadar, n data de 10 august anul 2013
se mplinesc zece ani de la trecerea la cele
vesnice a Printelui Profesor Constantin Ga-
leriu. Printele Galeriu s-a nscut la 21 no-
iembrie anul 1918, n comuna Rctu -
Rzesi din judetul Bacu. A urmat cursurile
Seminarului Teologic Sf. Gheorghe din
Roman, apoi Facultatea de Teologie din Bu-
curesti. n anul 1973 a devenit doctor n teo-
logie. A fost preot paroh n mai multe sate,
dup care a devenit spiritual la Institutul
Teologic Universitar din Bucuresti (ntre anii
1973-1974). ntre anii 1974-1977 a fost lector,
iar ntre anii 1977-1991 profesor titular la
acelasi institut. Din anul 1992 era profesor
consultant si conductor de doctorat la
Universitatea Bucuresti. La 1 ianuarie anul
1990 a fost numit vicar administrativ al
Arhiepiscopiei Bucurestilor. A fost profesor
la Universitatea din Trgoviste, unde a
predat Teologie dogmatic si la Facultatea
de Drept a Universittii Ecologice din
capital, unde preda istoria si filosofia
religiilor. ntre 7 august - 7 septembrie anul
1950, respectiv 16 august anul 1952 - 26
octombrie anul 1953 a fost detinut politic
pentru convingeri religioase si umanitare. n
contextul evenimentelor istorice din anul
1989, n calitate de vicar al Arhiepiscopiei
Bucurestilor si de membru n Grupul de
reflectie a militat deopotriv pentru nnoirea,
dezvoltarea, statornicia si stabilitatea Bisericii
Ortodoxe Romne. Printele Galeriu a fost
presedinte de onoare al Ligii Culturale a
Romnilor de Pretutindeni, membru n
Comisia National UNESCO, membru
fondator si presedinte de onoare al Asociatiei
medical-crestine Christiana, presedinte al
Editurii Harisma, presedinte al Asociatiei
Sf. Stelian - copiii strzii, al Fundatiei Elena
Doamna, membru de onoare al Fundatiei
Memoria, presedinte executiv al Asociatiei
Frtia Ortodox Romn.
Printele Profesor Constantin Galeriu a
fost distins cu numeroase premii, fiind si
Doctor Honoris Causa al Universittii
Ecologice din Bucuresti. Printele Galeriu
este autor a numeroase lucrri teologice si
crti bisericesti. n ultimii ani de viat, era
preot paroh la Biserica Sfntul Silvestru
din Capital. Printele Constantin Galeriu a
plecat la Domnul nostru Iisus Hristos -
mpratul Cerurilor si a Veacului ce va s
vin, la data de 10 august anul 2003 si rmne
unul dintre cei mai importanti teologi si
duhovnici ai Ortodoxiei romnesti,
contemporane.
Dup cum am spus si n rndurile
anterioare, Printele Constantin Galeriu s-a
nscut n comuna Rctu, din tinutul
moldav al Bacului, de praznicul Intrrii n
Biseric a Maicii Domnului, n anul 1918.
Dup aceea, dup cum am mai spus, tnrul
Costachi Galeri a urmat Seminarul Teologic
Sfntul Gheorghe din Roman, dup care a
absolvit Facultatea de Teologie din
Bucuresti, avnd ca ndrumtor de licent
pe cunoscutul profesor Nichifor Crainic. Desi
absolvise studiile superioare ca sef de
promotie, printele a fost numit, n anul 1943,
ntr-o parohie de tar din judetul Prahova, n
comuna Poenarii Burchii. Aici a stat pn n
anul 1947. Eram foarte sraci - avea s-si
aminteasc mai trziu printele. Erau anii de
dup rzboi, cnd a nceput foametea. Doar
cte un credincios ne aducea un kilogram de
lapte seara si asa am trit. n urma unei
adunri preotesti la care Printele a tinut o
conferint, a fost remarcat pentru cuvntul
su convingtor si episcopul de atunci i-a
propus s slujeasc n orasul Ploiesti, la
parohia Sfntul Vasile. A slujit aici aproape
30 de ani. Predicile Printelui Galeriu atrgeau
mult lume, iar autorittile comuniste au
observat acest lucru. Printele a devenit
incomod regimului si a fost nchis ntre anii
1952 si 1953, fiind purtat prin mai multe
penitenciare din tar si repartizat, n cele din
22
Anul IV, nr. 8(36)/2013
urm, n lagrul de munc Peninsula, care
avea s construiasc canalul Dunre - Marea
Neagr. Din anul 1973, Printele Constantin
Galeriu a slujit n Bucuresti, la Biserica
Sfntul Silvestru, care, de atunci, a devenit
una dintre cele mai cutate lcase de cult din
Bucuresti.
Cei care i-au ascultat predicile, povestesc
c Printele Galeriu avea un incontestabilul
dar oratoric; preacucernicia sa era exhaustiv
si prin aceasta fascinant, unic. Sfintia sa
dezvolta cuvintele, cuvintele cheie. Rmnea
pe ele, le punea n fata ta cu toat tria si
gravitatea lor; ti le imprima n suflet. Chiar el
o mrturisea: mpreun cu colegul meu,
printele Stefan, cercetam n texte, n origi-
nal, ce nseamn odihn. n limba greac
cuvntul pausis nseamn odihn, dar
Scriptura foloseste alt termen, anapausis,
iar particula ana se traduce prin n sus.
Asadar, ajung la odihn atunci cnd m ridic
la nltimea adevrului, adic la lumina care
mi d pacea, mplinirea. Gestica sa si
inflexiunile glasului su erau dttoare de
sens si de fort dumnezeiasc, de trire
sfnt, n fiinta ta, a asculttorului. De aceea,
prelucra permanent si n continuu, divaga,
era atent la public, comunica cu el, se lua de
o idee care vedea c prinde, era acolo
Multumea cnd i aduceai paharul de ap, te
includea si pe tine n predic, te punea n
fata lui foarte firesc si fcea din tine, ntr-o
clip, un partener de discutie.
Jertfa, ca temei al nvierii, cum el nsusi a
spus-o, a fost pasiunea lui de o viat. Nu
pregeta s rup din timpul su, chiar la
btrnete, pentru a rspunde oricrei chemri,
fie c era din partea unui om simplu, fie din
partea unuia important. Modestia si eleganta
cu care se distingea l fceau inconfundabil.
Ca preot, ca duhovnic, profesor sau orator,
printele Galeriu a nltat o stachet greu de
atins pentru preotii din Romnia.
Atunci cnd Petre Tutea a fost mgulit
de unul dintre audientii si care i-a spus
vorbiti de parc ati fi Printele Galeriu,
primul a meditat cu mult umor: Pe moment,
eu, care m cred genial, eram gata s m supr
pentru afirmatia fcut... Pe urm, gndindu-
m mai bine, m-am simtit onorat! Aceast
mrturie, care vine din partea unui geniu
romnesc al oral ittii demonstreaz,
incontestabil, darul oratoric al Printelui
Galeriu.
Printele Constantin Galeriu era nu era
niciodat egoist sau arogant ci totdeauna
cu generozitate si mrinimie de suflet, fiind
uimitor prin discretia lui, prin modul cald si
deschis cu care primea pe oricine avea un
necaz sau o ntrebare. Uitadeel si eraal tu.
Niciodat egoist, ci ntotdeauna mult milostiv
si ndelung rbdtor. Simteai c Dumnezeu
vorbeste prin atitudinea si verbul lui.
Cuvntul Printelui Constantin Galeriu
era norm si reper. Raportarea lui la Traditia
autentic a Bisericii era un lucru firesc,
articulat si natural. Nu ignora si nici nu
dispretuia sursele de informare, media sau
internetul si credea c dac acestea ne
folosesc, le putem uzita, dar cu grij. Invitat
n tar si strintate pentru a conferentia,
prelegerile sale erau gustate si apreciate de
foarte multi si diferiti ori deosebiti asculttori.
Volumele de predici ale Printelui stau acum
s apar la Editura Harisma. El a fost un
om foarte popular, dar care nu a trit din asta.
Chiar l deranjau evocrile si elogiile fcute
la adresa lui.
Se spune astzi, si poate pe bun
dreptate, c teologia a devenit scolastic,
academic. Printele Galeriu poate constitui
un model de teolog si duhovnic care desfiinta
si distrugea, prin naturaletea sa, orice tipar,
stereotipie sau cliseu. Lng el simteai c
triesti cu adevrat. I radia blndete,
dragoste, ntelegere si bucurie. Multi cunosc
ntmplarea petrecut ntr-o sear cnd,
Printele Galeriu, ntorcndu-se de la o slujb
Icut n parohie a venit acas descult.
Doamna preoteas, Argentina, mirat, l-a
ntrebat: Ce s-a ntmplat?. La care
Printele, retrgndu-se n cas, i-a spus:
Nimic, cineva mai srac a avut nevoie de o
pereche de pantofi. Acesta era Printele
Galeriu!... Cel mai bine i se potrivesc
cuvintele pe care o americanc, Ruth
Stapleton, le punea n dreptul oricrui crestin
autentic: Born to serve, born to love
(Nscut pentru a sluji, nscut pentru a iubi).
nainte de a pleca la spital pentru ultima
oar, l-am vizitat acas. Cu chipul lui senin
m-a salutat. Era asemenea unui copil. Lng
patul n care sttea, cineva citea cu glas lin
psalmii lui David. Cuvintele lui au fost putine.
Mi-a spus: S nu uiti: Iisus Hristos,
Dumnezeu si Om este taina tainelor Acest
Iisus Hristos... Acestia sunt printii nostri.
Cu toate c ne-au prsit, din punct de vedere
fizic, ei rmn n sufletele noastre si ne
vegheaz n chip nevzut. Nu trebuie s-i
uitm. Pentru c ne-am uita rdcinile. Iar
cine nu are rdcini, poate fi smuls la prima
adiere de vnt.
Ucenic al Printelui Profesor Dumitru
Stniloae, Printele Constantin Galeriu avea
preocuparea constant pentru dialogul
stiint - religie, teologie - stiint. Tema
dialogului ntre credinta crestin si
cunoasterea stiintific a rmas o preocupare
constant a Printelui Constantin Galeriu.
Aceast preocupare a sporit n intensitate
n ultimii ani ai vietii sale, sub influenta
afirmrii preocuprilor lumii stiintifice pentru
dialogul stiint-religie, reflectia teologic a
printelui nglobnd ultimele descoperiri ale
cunoasterii umane. Initierea si coordonarea,
ncepnd cu anul 2001, a grupului de reflexie
duhovniceascc Constiinte n slujirea cu
iubire a adevrului, care aduna n Biserica
Sfntul Silvestru, n fiecare zi de joi seara,
profesori universitari, cercettori
recunoscuti prin lucrri de anvergur n di-
verse domenii de la economie la geografie,
fizic, literatur, matematic, filosofie, poate
fi conceput, n primul rnd, ca pe un mod
de ncununare a maturizrii gndirii sale
teologice, iar n al doilea rnd, ca pe un mod
de a nvta pe ceilalti s gndeasc corect,
teologic, de a crea o scoal. Erau ntruniri
deosebite, interesante si ndrznete, prin
abordare, la care putea asista oricine. Dup
ce conferentiarul si ncheia prelegerea,
urmau ntrebrile. Ultimul cuvnt apartinea
printelui, care ddea o nou configuratie
prelegerii ascultate la nceput, unde sublinia
conexiunile teologice permise de subiectul
dezbtut. Interesant este c printele nu era
niciodat prins pe picior gresit. ntotdeauna
cuvntul lui de ncheiere reprezenta
adevrata cheie prin care putea fi nteleas
tema aleas spre discutie n ziua respectiv.
Toti asteptau cu interes si surprindere
cuvntul venerabilului duhovnic si profesor
care uimea prin precizia si corectitudinea
intuitiilor sale.
Aceste ntlniri au fost cumva o copie a
dialogurilor pe care Printele Galeriu le avea
cu intelectuali de marc, cum ar fi: Andrei
Plesu, Gabriel Liiceanu si pictorul Sorin
Dumitrescu de la Fundatia si Editura
Anastasia, la Schitul Darvari, unde se
dezbteau subiecte, ncepnd cu crearea
lumii, sensul existentei, pronia lui Dumnezeu
sau suferinta omului. Reluarea unei astfel de
initiative este necesar pentru crearea unei
constiinte eclesiale, a unui mod de gndire
sntos, curat, ortodox. Printele Galeriu
venea cu o experient duhovniceasc si cu
un bagaj cultural impresionant. De aceea,
cuvntul sfintiei sale era unul de mare fort,
cu impact puternic asupra credinciosilor si,
n general, asupra oricrui asculttor.
Garantia propovduirii unei nvtturi fr
fisur, ancorate n Sfnta Scriptur si n
scrierile Sfintilor Printi, citate de Printele,
din memorie, cu o usurint demn de invidiat,
a fost unul din principalele motive pentru
care lumea invada si asalta duminic de
duminic Biserica Sfntul Silvestru din
Bucuresti.
Acum, la mplinirea a zece ani de la
petrecerea n lumea celor de sus a Printelui
Constantin Galeriu si n ncheierea acestui
23
Anul IV, nr. 8(36)/2013
material comemorativ, vin s
ntreb, cu mult ndejde si
ncredere n Providenta Divin,
ce va urma dup toti si dup
toate acestea, care va fi mersul
si evolutia Bisericii n viitor,
deoarece iat, ea se confrunt cu
o multime de probleme si de crize,
tot mai acute pe zi ce trece, multe
dintre ele generate din interiorul
si n interiorul acesteia!... Luci-
ditatea, spiritul su de echip,
respectul fat de ucenicii si
colaboratori si, dreapta lui so-
coteal precum si ntelepciunea
ori diplomatia sa ar fi fost de mare
folos n continuare, dar am con-
vingerea c felul su de a fi si
mai ales, de a vedea si de a trata
lucrurile va fi mostenit de ctre
multi dintre ucenicii si colabo-
ratorii si, n frunte cu succesorul
su, avndu-l astfel ntre noi si
mai cu seam ntru noi, fapt
pentru care m rog ca Dumnezeu
s-i rsplteasc toat osteneala
si druirea de care a fost n stare,
fiind convins c nu va fi repede
uitat, desi de multe ori suferim
de aceast maladie - a amneziei
si a nerecunostintei, fiindc
aportul su a fost cu adevrat
gritor si elocvent, marcant si de-
terminant, din care motiv sunt
ferm convins c se va face foarte
des trimitere si referire la el, asa
nct, dup cum am pomenit si
mai sus, Printele Constantin
Galeriu este ca un far ce lumi-
neaz si va lumina foarte mult
timp (si) de acum ncolo, desi
probabil sunt si dintr-aceia care
ar dori s se sting ori s fie stins!
Prin urmare, ndjduiesc c
vom sti pe mai departe, s ne
cinstim naintasii asa cum se cu-
vine, cu toate c n aceste vre-
muri, pretuim mai mult pe altii de
oriunde si de aiurea, cci ni se
par a fi mai exotici, mai spectacu-
losi, mai senzationali!... Si totusi,
suntem ncredintati de faptul c
ce este nobil rmne iar ce este
ieftin, apune; cci noi locului ne
tinem, cum am fost asa rm-
nem!...
Dumnezeu s-l ierte i s-l
odihneasc!
Venic s-i fie pomenirea!
Amin!
Desi a publicat putin, din po-
ezia Ioanei Tric se poate contura
o viziune specific asupra lumii.
Viziunea liric se desfsoar ntre
dou coordonate: una cosmogo-
nic, avnd ascendenta n sacra-
litatea pgn, crepuscular, lu-
ciferic, blagian, cealalt initi-
atic, viznd metemspihoza pro-
prie mitologiilor/doctrinelor in-
diene si extremorientale.
Lumea, pur la genez, este
distrus sistematic de inconsti-
enta omului, care ncearc s
concureze egoist si malefic De-
miurgul, astfel nct apocalipsa
se apropie.
Purificarea lumii poate veni
prin focul cosmic, n flcrile c-
ruia mai plpie amintirea, se pare
inutil a sacrificiului cristic: si
astzi n noaptea de Crciun //
se mai vd luminile / arznd / ncet
peste case, urmat de o nou
genez. Viata ciclic a omului si
a universului amintesc de mitul
eternei rentoarcei. Ca n mito-
logia indian, dup ultimul ciclu
si o apocalips neantizant, uni-
versul se recreaz, dup care de-
gradarea rencepe inevitabil:
Eram ultima fiint si presimteam
nceputul // Cu capul plecat as-
teptam / s curg toate pcatele
n rul / ce se vars n marea cea
mare.
n universul devenit dezo-
lant, datorit interventiei noastre
distructive, aventura poetei de-
vine trist si solitar: Pe lacul
gndurilor mele plutesc uitate /
mici tristeti. / Tristetile-si revars
norii din alb de caste / dimineti /
/ Pe lacul gndurilor mele arunc
nvoade de cerneal / prin care
fulgerri de spatii reduse la un
punct / rscoal / tot lacul meu
cu apa clar.
Poezia nu aduce scparea din
efemer, dar cuvintele-seminte o-
fer iluzia unei insule n mijlocul
toamnei: ceea ce fac eu acum /
este s arunc vorbe ca niste / se-
minte / nghetate n noapte / si
s-mi nchipui // o insul n mij-
locul toamnei // al crei rost si al
crei nteles / s moar odat cu
mine.
Momentul inspiratiei poetice
ofer prilejul comunicrii su-
fletului artistei, pe linia inconsti-
entului colectiv, cu alt entitate
uman, relevndu-se si pe aceas-
t cale unitatea fiintei : altcineva
mi scrie cntecu-acesta / altcine-
va mi sterge amintirile / pe care
urma s le am // ntr-un alt cer /
ntr-un alt univers.
Poezia de dragoste a Ioanei
Tric asociaz purittile vegetale
cu tcerea. Delicatetea gesturilor
resacralizeaz sentimentul nmi-
resmat de acea tristete pe care
Eminescu o califica drept du-
reros de dulce: Dragostea e ca
un gol / n care se ntorc apele /
si ploile suspendate n nori /
las-ti sufletul / s calc peste el
s te doar / apoi voi veni s te
vindec / cu ploile mele curate /
ca cerceii sunnd n urechi / simt
mbrtisarea ta de departe / do-
rinta ta aspr si vie. / Asteapt
rsritul de lun / s creasc n
trupul tu lumina / abia atunci /
s m chemi alunecos ca o trestie
/ tcut si singur. / S m rotesc n
jurul tu / ca o furtun usoar /
ca o floare ce se deschide ncet.
Nu s-a subliniat ndeajuns
as-pectul social din poezia Ioa-
nei Tric, acutizat de ntnirea ei,
n calitate de traductoare, cu po-
ezia sudamerican: Noi cei multi
si anonimi / stim cine sunt sfintii
nostri / si cine ne sunt clii. /
Stim bine cine sunt / trdtorii si
cine / sunt martirii nostri
Sub aspect stilistic, lirica Ioa-
nei Tric captiveaz, pe lng
imagistica inedit, printr-o mu-
zicalitate aparte. Aliteratiile si
rimele rare limpezesc gndurile.
n registrul aluziv, de la poem la
poem, poeta creste cu o jum-
tate de umbr. Critica literar ar
trebui s observe...
Lucian GRUIA
24
Ion PACHIA-TATOMIRESCU
Un numr ce indic o vrst
aurie - n 2012, pentru ardeleanul
poet Nicolae Bciut (nscut la 10
decembrie 1956, la Chintelnic /
jud. Bistrita-Nsud) - este 55,
obtinut prin geminarea, du-
blarea numrului nun(ii (5),
ce, prin nsumare (n ntreg, 5
+ 5 = 10), ddecada de aur (cum,
de altfel, si primele patru condu-
ctoare de Lume:1 + 2 + 3 + 4 =
10), numr ndrepttit, fireste, a
fi titlul unui volum aniversar de
poeme,Cincizeci yi cinci (2012)*,
volum de se structureaz n bi-
nomul ciclurilor: (I)Sptmna
luminat (dup titlul poemului
deschiderii) si (II) n dunga
nopjii (reunind poeme venite
pe nepus mas [...] scrise pe
patul de spital - n loc de pre-
faj, p. 6; acestui ciclu secund, i
se altur ...ciornele unor po-
eme, cu caligrafia grbit a lo-
cului si strii de creatie - ibid. -,
caligrafieri ce se nf(iyeaz
drept martore de crez poetic:
Eu cred n inspiratie si spon-
taneitate. Nici nu cred c se
poate scrie altfel poezie. Cel pu-
tin, prima sarj trebuie s ias
din focul inspiratiei. [...] Sunt un
autor grijuliu cu textele sale, chiar
dac, inexplicabil, am pierdut po-
eme, ori au ajuns prin cine stie
ce cotlon internautic. [...] dup
ce le-amscris pe petice de hrtie,
pe colturi de cer. - p. 5).
De fapt, cinci ca nuntire
ntru Logos, dup cum certific
nsusi autorul n cuvntul na-
inte (din care amcitat si mai sus),
se relev srbtoreste la Nicolae
Bciut si prin numrul cr(ilor
sale ce au vzut lumina tiparului
n cel de-al 55-lea ocol al Soa-
relui: Aceast carte nu exista
n planurile mele. Cnd am cons-
tatat ns c m apropii vertigi-
nos de 55 de ani, m-am gndit,
ntr-o clip, s marchez ntr-un
mod aparte acest moment. Asa
s-au nscut aceast carte de po-
eme, Cincizeci yi cinci, si alte vo-
lume: Alt facere a lumii, Ni-
colae Bciuj n receptri cri-
tice, Lentila de contact, Presa
cultural mureyean. Reviste,
jurnaliyti. Repere...; mai mr-
turiseste c volumul si relev
tabla de materii de prin hrtii
/ fisiere, din poemele scrise
n ultima vreme, ori poeme uitate,
din alte timpuri. Aveam nevoie,
nu?, de cincizeci si cinci de po-
eme, nepregtite pentru un mo-
ment festiv, poemele mele cele de
toate zilele si noptile. Toate cu-
prinse ntr-o cifr, ntr-o vrst,
ntr-o vam. (p. 5).
O foarte interesant art po-
etic (din 15 mai 2011) a lui Nico-
lae Bciut abordeaz - ghilga-
mesian - ens-Poemul-Enchidu
ca slbticiune sortit spre
mblnzire doar Poetului: n
sfrsit, ammai mblnzit un poem
- / Dresate cuvinte, puse n les,
m urmeaz pe strzi,/ Amusi-
nnd n stnga si n dreapta,/
Mrind usor,/ Dar fr s mai
muste pe nimeni.// n fiecare
dimineat, l scot la plimbare,/ l
dezleg / Si-l las s zburde n voie,
printre tufisuri,/ n cutarea unei
iluzorii przi - / O pisic, un cine
al strzii, / Orice nu e dup chipul
si asemnarea mea... / [...] // Cnd
plec de-acas, poemul meu ve-
gheaz,/ [...] // Cndva, poemul
nu va mai avea nevoie de mine.
(mblnzirea Poemului - p. 13).
Lmurit fiind chipul dears
poetica - din cele 55 de poeme -,
se cuvine a urmri vlurit-mur-
murtoarele, ori abisalele triri ale
eroului liric bciutian, evenimen-
tele extraordinare la care particip
eroul / eul su poematic; dar, na-
inte de toate, e bine s pornim -
ca n orice labirint celest-rotativ
- pe firul rosu al sacrelor sale
iubireme / erotolireme (ter-
menul s-a nscut spontan,
chiar n aceast clip recenzios-
ndiminetit, prin analogie cu
lexem / semantem, mitem, mor-
fem etc.), din Sptmna lu-
minat, chiar dac mai sunt gli-
sante confuzii datorate acelor
zeitti ce tuteleaz fiecare dintre
zilele sptmnii si meteorologia
zaristii de suflet: n fiecare luni
/ e miercuri, / n fiecare nor / sunt
ploaia ta, / n fiecare lacrim / e
ochiul / ce nu m poate lcrima.
(p. 7); erotoliremul-Ea (Iubirea
Christianic / laic) yi erotoli-
remul-El (Iubirea Christianic
/ laic) - din care poate oricnd
s se iveasc ntregul androginic
de dinaintea lectiei de anatomie
a Olimpului -, pe cnd zpezile
se oxideaz / de-attea snge-
rri, intr n cmpul magnetic al
superb-paradoxistului motiv,
colivia expirat (soma-sema):
De-attia fulgi / ca niste blitzuri,
/ s-ncap albul n fotografii, /
s-ncap toat viata noastr / n
expirate colivii (p. 9).
Eroul poematic bciutian mai
vopseste viata unei secunde,
n rosu, cu sngele-i cel tnr /
de-acum (Royu - 20 aprilie 2011,
p. 10), ori comunic, gratie Inter-
netului, cu Dumnezeu (Am dat
clic / pe Dumnezeu / si s-a des-
chis / o fereastr / si n fereastr,
/ o alt fereastr, / n care se des-
chidea / nc o fereastr - / si-n
fiecare fereastr / era Dumnezeu
- Internet, 25 aprilie 2011, p. 11),
particip ntru catharsis la redi-
mensionarea sufletului de Sfin-
tele Pasti (Dumnezeu sdeste-
n noi lumin / Dinspre ochiul l-
crimnd - / Pn-n trupul nostru
se alin / Lemnul crucii-nmugu-
rind - nviere, Paste, 26 aprilie
2011, p. 12), se supune unor fan-
tastice metamorfoze - dinspre
Iubirea Christianic nspre iu-
birea de psri-idei ce vin s i
se ncuibeze n fereastr pn
ea nssi se transform-n cuib,
pn cnd el, nsusi, le este cuib,
dar si anotimpuri echinoctiale,
sau anotimp hibernal, pn cnd
si El, cel de Geniu locuit, le de-
vine lucarn (cf. Cuib, p. 14),
dinspre Iubirea Christian n-
spre nemoarte, gratie nchiderii
acelui sartreannsine / pentru-
sine n carte / cum ierburi n
nisipuri, n litere / care-au uitat
de plumb, / n ultimul cuvnt,
,stiut, pierdut n spalt dup
o noapte alb fr tine (Alt
moarte, 21 iunie 2011, p. 15), n
ultimul cuvnt / pn un alt, /
asemeni lui, / se-nchide-n carte /
ca-ntr-o alt moarte, pn cnd
i moare si moartea ca zare
altui rsrit (Moartea morjii,
Toplita, 18 iulie 2010, p. 17),
thanaticul nstpnindu-se-n
viat, viata nstpnindu-se-n
moarte, ca jertf de sublim zidire:
Pn la tine este noapte, / ca o
lacrim pe cer, / pn la mine totu-
i sapte / ca un ler dintr-un alt ler.
// Si ziua parc e de iarb, / iar
pasul tu e ca o ran, / si mna
mea e nc oarb, / iar zidul tu
25
Anul IV, nr. 8(36)/2013
nc e An. (Pn la tine, 5
august 2011, p. 18).
Alteori, gratie Iubirii Christi-
anice, gratie sublimei jertfe de
zidire, nzestratul erou liric aude,
nu vreun plns bacovian al ma-
teriei, ci un plns al Atoate-
creatorului: Doamne, stiu c
plngi acum - / nu stiu unde, nu
stiu cum. (Sibiu, 2 noiembrie
2011, p. 23), poate, pentru c-l
cheam iarna (pe eroul poematic
bciutian) ntr-o limb alb
(Colivia toamnei, Alba Iulia, 30
octombrie 2011), poate, pentru
c-i ca trandafirul pietrei / n
pustie (28 noiembrie 2011, p.
39), poate, pentru c vinul trage
toamna / dup el, / ca-n iubirile
uitate - / asteptare / ntre arm si
rastel (Mas, 2 decembrie 2011,
p 31), poate pentru c are su-
perbe traiectorii de zar (Mai caut
ziua, luna / anul, / ca s m-nchid
/ n calendar, / n care orei s-i fiu
clip, / n care tie s-ti fiu zar. -
Zar, 8 decembrie 2011, p. 42).
Ciclul secund, n dunga
nopjii (pp. 45-55), stnd mai la
vale, sub motto-ul cules de la
un filosof-pacient-si-mare-ano-
nim (n fiecare sear ne culcm
cu moartea n pat. ntr-o dimi-
neat, numai ea se mai trezeste
- Dedicajie, p. 54), amplific re-
gistrele thanaticului, poematicul
su erou luat de mn de
Dumnezeu - desi-i (el, eroul) cu
tmpl si inim n tangent la
ecranul de celest sticl a limitei
tragic-existentiale - simte parc
o rentoarcere n Cuvnt / Logos,
ntr-un timp genezic-nmuguritor:
Cnd Dumnezeu / te ia de mn,
/ mai poti s te-ntlnesti / cu un
poem, / care n locul tu / va res-
pira/ si-n carenc temai chem.
// Cnd Dumnezeu / te ia de
mn, / te-ntorci n primul su /
cuvnt, // te-ntorci / n clipa ce
se-amn. (De mn cu Dum-
nezeu - 19 decembrie 2011, [h.]
22,10, p. 52), te-ntorci, ns
nicidecum n starea de zero a
universurilor.
(2 prier, 2013, la piramida extraplat
a Timisoarei)
* Cincizeci yi cinci, poeme, de
Nicolae Bciut, Trgu-Mures,
Ed. Nico, 2012 (pagini A-5: 88;
ISBN 978-973-1728-59-9)
Acelasi nume, vertical ca o
coloan pe coperta alb:Dncuy.
Titlul, rosu, ca un semnal de
alarm: Avoca(ii cerului.
Editura: Singur. Anul: 2013.
Un nou volum, un fel de ur-
mare a Eliberrii aprut n 2012,
acest pseudo-eseu al scriitorului
si editorului $tefan Doru Dncuy
este structurat ca un proces ima-
ginar (oare nu la fel de real ca
unul adevrat?), un dialog ntre
avocati pro si contra cauzei pe
care omul $tefan Doru Dncuy
o pledeaz pentru oameni. Nu ar
fi un caz nou (asevedeaO. Paler,
Viata pe un peron), dar forta a-
cestui (alt) strigt bine si clar
rostit, tind n carne vie asa cum
numai adevrul o poate face,
este coplesitoare si autentic.
Dncuy esteunul din att de
necesarii avocati ai cerului, n
vremuri n care biata fptur
uman - capabil att de salturi
cosmice ct si de cderi abisale -
este acuzat clip de clip de vi-
novtia esential, aceea dea fi.
De a fi liber, frumos, curat, bun,
creator, iubitor si generos prin
nastere, nu prin programe care
de care mai stranii, menite tocmai
a-l ndeprta de natura lui divin.
Absurditatea care tinde s-i aca-
pareze pe nesimtite viata n toate
aspectele sale - fie munca, fie
educatia, cultura, sntatea, jus-
titia - este o cangren care pare
s cuprind planeta n aceste
vremuri care par a se grbi spre
nicieri la fel de absurd. Vocea
lui Dncuy este acel glas care
strig n pustia care ar cuprinde
pmntul fr aceste mesaje l-
sate mrturie n crti precumEli-
berarea si Avocatii cerului. Ar
prea c ne este asezat nainte
o foarte sincer si nedeforma-
toare oglind, obligatorie pentru
a redescoperi cu luciditate ce
putem deveni ntr-o lume n plin
derut si degradare a valorilor u-
mane. Este un moment de trezire.
Dncuy nu se dezminte pe
sine nici n aceast nou mr-
turie; el nu este un teoretician
rece, nici un moralist fervent, ci
e un om viu, cu rnile vietii cica-
trizate, care empatizeaz cu omul
Constantin P. POPESCU
n sine - aceast stranie si fabu-
loas fiint - bulversnd o ordine
cu multe puncte slabe. Nu din
orgoliu sau din vreo menire ima-
ginar scrie autorul, ci din dureri
si dragoste fat de oameni. Dup
etapa initial a poeziei, dup
filozofia necesar culturii sale,
acum vin actele de restituire ctre
cititor. Druind, primeti, spu-
nea cineva si acest lucru se simte
din ntrega lectur a crtii, pentru
c $tefan Doru Dncuy nu ar
putea, nu si poate permite s tin
doar pentru sine ceea ce stie.
Ajuns la maturitate de expresie,
el este un deplin stpn pe cuvin-
te si pe forta ideilor; metaforele
curg uneori, fac stilul mai vioi si
mai explicit, dnd savoare si for-
t textului. Volumul este o mr-
turie de eliberare de orice fel de
datorie fat de omenire, lucru care
las a fi pus o ntrebare: oare
cti dintre oameni si pot concepe
viata ca pe o datorie fat de oa-
meni - nu de pltit, ci de mplinit?
Cred c o asemenea optiune n-
deprteaz pe cei mai multi, n-
demnndu-i la o fatal renuntare
si la un trai cldut. Si totusi, a-
ceasta e una din ntrebrile fun-
damentale ale clipei prezente: ce
anume am eu de druit mai bun
fratilor mei, oamenii?
Sentinta pronuntat n final
este clar: ,Stefan Doru Dncu
nu mai are nici o datorie fat
de omenire (pag. 95). Si totusi,
din prea-plinul fiintei lui crea-
toare, sunt sigur c Dncuy mai
are multe de spus, cu claritatea
tioas a unui bisturiu necesar
vindecrii omenirii de propriile-i
cderi. Este unul din avocatii ce-
rului - uitatul loc al tuturor obr-
siilor - pentru noi toti.
D#ncu[ - unul dintre
at@t de necesarii
avoca]i ai cerului
D#ncu[ - unul dintre
at@t de necesarii
avoca]i ai cerului
P
o
u
s
s
i
n

-
A
d
o
r
m
i
r
e
a

M
a
i
c
i
i

D
o
m
n
u
l
u
i
26
Cu un titlu incitant, Arun-
cnd cu pietre dup vnt, volu-
mul lui Ioan Vasiu (aprut n
2012, la Editura Emma, n conditii
grafice deosebite) porneste la
drum aruncnd cu... metafore n
spatiul privilegiat al poeziei. Li-
rismul prezent n aceast carte si
delimiteaz un teritoriu generos,
pe care inspiratia poetului l ex-
ploreaz n profunzime, extr-
gnd carate imagistice din arhi-
tecturi lexicale fastuoase, rever-
berante. Ioan Vasiu nu se lansea-
z n problematizri sterilesi re-
dundante, i repugn filosofarea
seac si sententioas, prefernd
s contureze o geografie liric a
sentimentului n stare pur. De-
parte de rezonanta repugnant a
unui mizerabilism de parad, ca
si de tentatiile facile ale unui bio-
grafism insurgent, dar adesea
lipsit de substant, autorul si
traseaz liniile de fort ale unei
poetici de cert sensibilitate, care
angajeaz palierul reveriei si, im-
plicit, al emotiei: M plnge p-
durea, m plnge duios,/ cu fiece
frunz czut pe jos// si vin c-
prioare la trm de izvor/ cu ochii-
nsetati de senin si de dor// si ca-
de amurgul - greu clopot de jar-/
deasupra pdurii cu gust de ste-
jar// tcerea-ncrustat adnc n
tulpini/ m face s cred c sun-
tem strini// eu trec printr-o poar-
t ce-abia s-a deschis/ n spatiul
rmas ntre cntec si vis// pdu-
rea m plnge, m plnge mereu/
cu fiece ramce se scutur greu...
(ntre cntec si vis).
Poezia lui Ioan Vasiu si cir-
cumscrie o zon a combustiilor
sufletesti, valorificnd din plin
predilectia romantic pentru
componentele tririi autentice,
nesofisticate. Recursul la meta-
for, la ingenuitatea nealterat a
imaginii, reprezint pentru autor
calea cea mai sigur de a-si aron-
da un areal tematic personal, de
a performa n directia disecrii
unor stri sufletesti profunde si
etern umane: Ochiul srut tr-
mul flmnd,/ talpa miroase-a t-
rn.// Vin srbtori nestiute-n
curnd, ca o ninsoare pgn.//
Iar rtcim bolovani printre ploi,/
umbra-i o plas subtire -/ nu-i
dect setea ntoars n noi/ ca o
etern iubire... (Sete de iubire).
Paradigma livrescului este sacri-
ficat n favoarea confesiunii, mi-
nimalismul expresiei cedeaz te-
ren constructiei etajate si ngri-
jite, preocupat de efectele ei n
sensibilitatea cititorului. Poezia
lui Ioan Vasiu din volumul de fa-
t este un afront adus dezabuzrii
crispate, o negare implicit a ric-
tusului demistificator si alienant.
Ea si este siesi suficient n m-
sura n care reuseste s transmit
un set exemplar de teme si obse-
sii legate de locul si rostul fiintei
n lume, ca si de experientele unei
vieti dedicate marilor elanuri ale
spiritului si ale inimii. Versurile
se structureaz n ierarhii ima-
gistice bine controlate, comuni-
cnd o cald fraternizare cu fiorul
naturist, ca si cu pornirile unui
suflet aflat n perpetu cutare
de sine. Patetismului conjunctu-
ral i se substituie o calm reve-
lare a unor stri de sorginte ro-
mantic, infuzate cu o melancolie
surdinizat, tmduitoare: Nu
sunt dect o limpede fntn/ la
care se adap ceru-n zori// cu ciu-
tura ntins ca o mn/ sub li-
nistea supremei srbtori.// Nu
sunt dect o senin fereastr/
prin care trece timpul uneori/ spre
dimineata ce-o visez albastr/ si
vduv deumbresi denori.// Nu
sunt dect un mugur pe tulpin/
ce-ascunde-n el cldur, sev,
flori;/ prin el respir glia grea
lumin/ si se-mpleteste pacea-
adeseori.// Nu sunt dect o pa-
sre ce face/ ntiul zbor prin dra-
goste, nct/ se-aude visu-n oa-
meni cum se coace./ Nu sunt de-
ct un scurt poem!...Si-att!
(Destin).
Solarittile si reculurile exis-
tentiale si dau mna, ntr-un mo-
zaic imagistic care degaj o ncre-
dere stenic n virtutile te-rape-
utice ale cuvntului. Cultul meta-
forei memorabile, al imaginii ca-
pabile s salveze si s conserve
mirajul poeziei, se conjug cu
predilectia pentru o tematic de
anvergur, care-si subsumeaz
secvente emblematice din pano-
Geo GALETARU
plia marilor teme si motive din-
totdeauna. Poezie a conbustiilor
sufletesti, dar si a implicrii n
fluxul dilematic al timpului su,
lirica lui Ioan Vasiu nainteaz
ferm n directia articulrii unui
univers sufletesc de o ampl
rezonant, valorificnd si vasta
palet a obsesiilor existentiale.
Versurile care-si revendic o ase-
menea coordonat tematic aduc
n cmpul liric o ngndurare re-
flexiv, o radicalizare a discursu-
lui poetic, de bun augur pentru
evolutia viitoare a poetului: S-
au surpat attea maluri/ mpletite
sub pleoapele noastre/ nct ni
se face sete/ si simtim cum/ p-
mntul din palme/ devine mai
greu/ cu o noapte (Sete).
Pregnanta imagistic si an-
vergura nucleelor tematice ne
semnaleaz c ne aflm n pre-
zenta unei voci poetice auten-
tice, care stie s-si modeleze
timbrul si s-si particularizeze
expresia. Melancolice sau vizio-
nare, tumultuoase sau marcate
de fiorul inefabil al unei puritti
seductoare, poeziile lui Ioan Va-
siu din acest volum anticipeaz
un traseu liric n care esentiali-
zarea temelor, grefat pe o ima-
gistic de bun calitate, anunt
iminente surprize viitoare.
Nicolas Poussin - Diogene
27
Anul IV, nr. 8(36)/2013
George PETROVAI
Kafkianismul nu este un moft sau o mo-
d, cu toate c n jurul anului 1930, adic
dup efectuarea traducerilor n francez si
englez - ceea ce a facilitat circulatia scrierilor
kafkiene pe arii culturale mult mai ntinse,
opera scriitorului praghez s-a constituit ntr-
o mod literar. Ba mai mult, dup al doilea
rzboi mondial Franz Kafka ajunge s fie so-
cotit un adevrat profet al ororilor naziste.
Dar cu toate c n trile occidentale moda
Kafka ncepe s se estompeze n jurul anului
1950, gloria postum pe care si-a adjudecat-
o acest straniu scriitor, gratie unicittii operei
sale si imposibilittii repetrii ei, nu a fost
nicict afectat de capriciile modei, si asta
pentru c ea (opera) - urmnd curba ascen-
dent pe care se nscriu valorile perene ale
literaturii universale - s-a ntiprit rodnic si
definitiv n memoria cultural a omenirii att
ca obiect de cercetare stiinsific, ct si ca
model literar.
Prin urmare, pentru ntelegerea corect a
kafkianismului, el trebuie receptat n dubla
sa ipostaz determinant: ca mod concep-
tual si atitudinal despre lume, respectiv ca
mod de transfigurare artistic a ntelegerii si
a tririlor autorului.
n primul capitol al acestei prti, nsusi
Kafka ni se destinuie. Si astfel, ntr-o mani-
er aparte, aflm despre traumele copilriei
si despre unele dintre deceptiile ulterioare,
dar si despre putinele bucurii ce i-au strlu-
minat negurile vietii: bucuria de a citi, cltori
si iubi (ns fr norocul rotund al mplinirii
prin dragoste si cstorie), precum si bucuria
de-a scrie si de-a creste spiritual prin scris,
chiar atunci cnd te ndoiesti de calitatea pro-
ductiilor tale artistice. Cci, ne ncredinteaz
Kafka, arta este pentru artist suferint, de
care se elibereaz pentru o nou suferint.
Nendoios c sunt attia si attia semeni
de-ai nostri, care n ceea ce priveste proble-
mele sufletesti si suferintele provocate de
viat, au tot dreptul s afirme c la acest capi-
tol ei sunt mai kafkieni dect nsusi Kafka.
Riguros adevrat, cu mentiunea c dac
privim fenomenul n discutie din acest unghi,
avem de-a face doar cu coaja kafkianismului:
nenumrati oameni au cunoscut pe propria
piele efectele dureroase ale alienrii si nsin-
gurrii, atta doar c unuia singur i-a fost
dat s le nftiseze n opera sa la un nalt si
inconfundabil nivel artistic! Cci, ne asigur
Romul Munteanu n Prefata la romanul
Procesul, Opera constituie n astfel de
mprejurri o ilustrare artistic a biografiei,
un comentariu asupra conditiei umane, rea-
lizat din perspectiva individului care-si stu-
diaz propriile vibratii interioare, ale cror legi
sunt ridicate la rangul de principii cu vala-
bilitate cosmic.
Fr discutie c analiza unei opere, orict
ar fi aceasta de accesibil, implic anumite
riscuri: fie c vei insista asupra unor elemente
considerate de maxim important si atunci
vei trata sumar ceea ce te-a impresionat n
mai mic msur, fie c vei proceda altminteri
(desigur, cu tact si responsabilitate intelec-
tual), oricum o atare initiativ va genera dis-
cutii si va crea nemultumiri n rndul comen-
tatorilor de profesie. C, adic, vor spune ei,
se putea altfel si atunci lucrurile ar fi iesit
mult mai bine...
Cu att mai mult n cazul operei lui Kafka,
unde surprizele se itesc la tot pasul pe drumul
captivant ce duce spre culmile mpodobite
cu delicioase capcane stilistice. Se stie doar
c opera acestui scriitor este inseparabil de
strania sa persoan si c mai ales, potrivit
opiniei lui R.M. Albrs, el a construit n
mod deliberat povestiri neinteligibile, o lume
inexplicabil si ireductibil la un comentariu
rational.
*
Insolitul si atractivitatea operei kafkiene
sunt furnizate de anumite elemente narative,
care n mbinarea lor atins de gratia divin,
i definesc stilul si forta artistic a expresiei.
Primul dintre aceste elemente estecon-
ceptia lui Kafka despre lume, din care - dup
propriile afirmatii - se va naste certitudinea
rostului su pe acest pmnt, anume aceea
de a reda universul prodigios pe care-l am
n cap.
Filosofia sau conceptia kafkian despre
lume s-a cristalizat n decursul timpului, si la
configurarea ei - precum n cazul attor si
attor semeni celebri si mai putin celebri - si-
au adus contributia cei doi factori: impresiile
culese din viat si nvtturile extrase din
lecturi.
Fireste c diferentierile dintre oameni sunt
aproape insesizabile (mult mai conturate sunt
asemnrile!), atunci cnd ele se datoreaz
doar impresiilor si nvtturilor acumulate.
Baza deosebirilor esentiale dintre oameni este
de ordin genetic si ea se nvedereaz n nsu-
sirile native ale mintii, respectiv n cele ale
inimii si firii.
Ei bine, la Kafka s-au altoit impresiile de
viat si influenta lecturilor de calitate pe o
minte receptiv si o fire hipersensibil. Din
nefericire, primele sale impresii de viat se
leag de imaginea autoritar a tatlui su,
lucru pe care l va nftisa peste ani si ani n
dou scrieri cu caracter net autobiografic:
Scrisoare ctre tata si Verdictul.
PovestireaVerdictul merit o mentiune
special, ntruct ea reprezint o etap deci-
siv n evolutia artei kafkiene, cu toate c a
fost scris ntr-o singur noapte: cea dintre
22 si 23 septembrie 1912. Cu o lun n urm,
n casa lui Max Brod se petrecuse un alt eve-
niment important din viata lui Kafka - o cu-
noscuse pe Felice Bauer, cea care pn n
1917 avea s-i fie de dou ori logodnic, dar
de fiecare dat logodna se desface din cauza
scrupulelor sale complicate si a bolii neiert-
toare de care suferea. Plmnii si capul au
complotat fr stirea mea, avea s noteze el.
Asadar, putem spune c anul 1912 se do-
vedeste un an bun si prosper pentru Georg
Bendemann, personajul principal din Ver-
dictul: se logodeste cu Frieda Brandelfeld,
o fat dintr-o familie bogat, iar afacerile cu-
nosc o crestere nsemnat, cu toate c tatl
su l mpiedicase de la adevrata activitate
proprie, prin faptul c nu vroia s admit
dect doar conceptiile sale personale.
Cuprins de fericire, Georg se hotrste
s-i scrie prietenului su dificil din Peters-
burg despre logodn. Apoi, cu scrisoarea n
buzunar, el se ndreapt spre camera tatlui
su pentru a-l nstiinta de cele plnuite. Aici,
ns, n cea mai autentic manier kafkian,
va avea parte de un adevrat soc, ocazie cu
care se va convinge c fericirea nu-i dect o
iluzie. Tatl su are o comportare ct se poate
de bizar: Dac la nceput pune sub semnul
28
ntrebrii existenta prietenului din Peters-
burg, putin mai trziu neag categoric c
Georg ar putea avea un asemenea prieten
(N-ai nici un prieten la Petersburg!), pentru
ca n final s-i spun deschis si categoric:
De bun seam c-ti cunosc prietenul. Ar fi
fost un fiu pe placul inimii mele. ndat dup
aceea el l acuz pe Georg c prin logodna sa
a profanat amintirea mamei, si-a trdat prie-
tenul, iar pe el - btrnul lui tat - l-a vrt n
pat. Devenit deodat justitiar, ncheie cu cu-
vintele: Te osndesc la moarte prin nec!
De ndat ce verdictul a fost rostit, Georg
sesimteirezistibil atras deap, asac o iala
fug spre pod. Ajuns aici, el se avnt peste
parapet ca un gimnast perfect, iar n timpul
cderii mai apuc s rosteasc ncetisor:
Dragi printi, totusi v-am iubit mereu...
Nici mai trziu Franz Kafka nu s-a eliberat
cu totul de sub povara autorittii paterne,
cci ea este modelul dup care n romanele
Procesul si Castelul a construit imaginea
unei autoritti absolute si de nenteles.
Ct priveste influenta lecturilor, se stie
de la Max Brod c viitorul mare scriitor pra-
ghez se simtea atras de tot ce e mare, s-
ntos, simplu si solid construit, ce ajut omul
s se purifice si s se regenereze. Fr a
diminua ctusi de putin rolul marilor scriitori
(Goethe, Byron, Stendhal, Flaubert, Th.
Mann, Dostoievski, Tolstoi etc.) n formarea
intelectual si artistic a lui Franz Kafka, este
lesne de dedus c el si-a consolidat concep-
tia despre lume studiind pe de o parteBiblia
si problemele fundamentale ale iudaismului,
pe de alt parte gnditori precum Spinoza,
Darwin sau Nietzsche.
Profilul filosofic al lui Kafka i-a ndemnat
pe comentatorii operei sale s caute noi apro-
pieri si nrudiri. Astfel, dac pentru Max Brod,
considerat primul si cel mai fidel interpret al
gndurilor scriitorului, exist o cert nrudire
spiritual a lui Kafka cu teologia iudaic si n
acelasi timp cu Kierkegaard, Mariana Sora
se arat mult mai rezervat la acest capitol.
Cci iat ce sustine ea nPrefata la romanul
Castelul: Lectura operelor principale ale lui
Kirkegaard e tardiv si, deci, irelevant pentru
toate scrierile anterioare care vdesc aceleasi
caracteristici artistice si aceleasi tendinte ca
si cele de mai trziu.
Si tot Mariana Sora face alte cteva pre-
cizri interesante:
a) ntre Kafka si filosofia existentei se
pot stabili corespondente, dar nicidecum in-
fluentri, asa ca ntre Proust si Bergson. Ba
mai mult, ntructSein und Zeit a aprut la
trei ani dup moartea lui, el poate fi consi-
derat un precursor al lui Heidegger;
b) Operele cele mai importante ale lui Karl
Jaspers au aprut de asemenea dup moartea
lui Kafka;
c) Da, Kafka a cunoscut bine freudismul,
doar c vizionarismul su este la antipodul
inventiilor aberante si haotice, pe care le
poate plsmui un creier atins de schizofrenie.
Lumea n care se misc eroii kafkieni co-
respunde n ntregime intentiilor acuzatoare
si critice ale autorului. Este o lume strin si
labirintic, o lume cu adevrat leviatanic n
sensul statului acaparator si dizolvant, n
care personajele trebuie s se lupte cu puteri
ostile, stranii, neidentificate. Din punctul de
vedere al aventurii mitice, exist certe ase-
mnri ntre lumea kafkian si marile modele
ale literaturii universale: basmele, Odiseea,
Don Quijote.
Dar lumea kafkian nu apartine n n-
tregime fictiunii. Ea pstreaz nenumrate
puncte de contact cu realitatea, cci este lu-
mea aflat n profund criz spiritual dup
ncheierea primului rzboi mondial, iar
aceasta la rndul ei nu este dect o prelungire
a Kakaniei lui Robert Musil.
Aceste particule de realitate transpuse
n fictiune sunt mai lesne identificabile n
povestiri, actiunea lor - sau mcar a primelor,
desfsurndu-se n Praga. Dar ele nu lipsesc
nici din romane. Astfel, cercetrile mai re-
cente au reusit s stabileasc fr urm de
dubiu c satul cadru din romanul Castelul
are o topografie identic cu cea a satului
Wossek, sat de unde se trage familia Kafka.
O alt asemnare, de data aceasta remarcat
de nsusi Max Brod nBiografia lui Kafka,
este aceea dintre Frieda (personaj din Cas-
telul) si ziarista ceh Milena, pentru care scri-
itorul face o mare pasiune n vara anului 1920.
Dovada furnizat de Brod este urmtoarea:
paginile despre Frieda si legtura ei cu arpen-
torul K. au fost scrise de Kafka n perioada
pasiunii sale pentru Milena...
Iar aceast lume kafkian, pentru care s-
a adoptat sintagma derealism magic, prin
mbinarea dintre concretetea descrierii si
straniul ntmplrii (Mariana Sora), este
traversat de sciziunea autorului si este atr-
gtor populat de el cu simboluri, absurd si
fantastic.
Sciziunea ni se prezint ca un fel de de-
dublare, mai exact ca luciditatea autorului
mprtit ntre antinomii de nempcat. Desi
Kafka stie prea bine c antinomiile nu pot fi
conciliate dect n absolut, totusi - conform
mrturisirii sale: Am ncercat ntotdeauna
s comunic ceva necomunicabil, s explic
ceva inexplicabil, s povestesc despre ceva
ce am trit pn n mduva oaselor -, el caut
s uneasc contrariile cu ajutorul mijloacelor
artistice, cellalt drum pe care se poate ajunge
n vecintatea absolutului, bunoar asa ca
nCastelul, unde eforturile enigmaticului K.
vizeaz mai degrab absolutizarea cutrii
dect cutarea absolutului. Si pentru moment
el chiar izbuteste s uneasc antinomiile n
surprinztoare fabul Puntea, scris la
persoana nti, n care personajul central este
puntea animizat. Iar ea ne anunt c face
legtura peste un abis, cu minile nfipte de-
o parte a abisului, iar cu picioarele de cealalt
parte. Puntea, ns, se prbuseste atunci cnd
se ntoarce ca s vad trectorii, adic atunci
cnd tinde s aib o perspectiv universal.
De regul, sfsierile luntrice l ncearc
pe Kafka atunci cnd se ndoieste de va-
loarea productiilor sale literare. n acele mo-
mente i se pare ba c tot ce pune pe hrtie
este sec, teapn, fals, ba c ajunge s pun
o fraz pe hrtie ca ea s fie perfect. De
unde si convingerea lui c mai poate ncerca
satisfactii trectoare din lucrri, dar c feri-
cirea n-as putea-o atinge dect dac as reusi
s ridic lumea ca s-o fac s intre n adevr,
pur, imuabil.
Ce s ne mai mire n acest caz c opera lui
Kafka ne-a parvenit trunchiat (nici unul din
cele trei romane nu-i terminat!), cnd se stie
prea bine c sub imensa presiune a unor atari
Nicolas Poussin - Dans pe muzica timpului
29
Anul IV, nr. 8(36)/2013
hiperexigente, nsusi autorul si-a ars o parte
din manuscrise, ba mai mult - dup inspirata
expresie a unui istoric literar, el a preconizat
un veritabil autodaf postum, cci i-a lsat
cu limb demoartelui Max Brod cas-i ard
cele mai multe dintre scrieri.
Drept este c s-a pus serios la ndoial
sinceritatea acestei ultime dorinte exprimat
de Kafka, atta vreme ct mplinirea ei i-a
fost ncredintat lui Max Brod, adic taman
aceluia care struise din rsputeri ca autorul
s-si publice scrierile si fcuse tot posibilul
s-l ajute n aceast directie.
Simbolurile si aduc partea lor de con-
tributie la ceea ce singularizeaz arta kafki-
an: reprezentarea parabolic a existentei.
Este adevrat c dup Romul Munteanu, sim-
bolurile kafkiene plutesc parc ntr-o voit
nedeterminare; dar tot att de adevrat e,
potrivit opiniei formulate de Wilhelm Emrich,
c simbolurile kafkiene nu sunt niciodat
simboluri pentru fenomene limitate, ci ele
reprezint realitti generale. Pentru Max
Brod, de pild, tribunalul din romanul Pro-
cesul simbolizeaz judecata divin, iar cas-
telul din romanul omonim, nssi divinitatea
cu cile ei necunoscute.
Pornind de la aceste proiectii ale lui Brod,
unii comentatori au vzut n celebrul castel
kafkian o vast alegorie, cu cte o cheie
pentru fiecare personaj. Alti comentatori -
ne nstiinteaz Mariana Sora - au ajuns la
identificri de-a dreptul hazardante, din mo-
ment ce pentru ei Hanul Podului (stabiliment
dinCastelul) este totuna cu biserica protes-
tant, iar Curtea domneasc cu cea catolic.
n ceea ce-l priveste pe Kafka, n ochii
unora el este nssi expresia maniheismului,
din cauza - afirm ei - credintei sale ntr-un
dumnezeu ru. Asa s-a ajuns ca imaginii unui
Kafka religios s i se opun imaginea unui
Kafka eretic, ba chiar nihilist...
Este de la sine nteles c dincolo de aceste
interpretri mai mult sau mai putin juste, per-
sist coordonatele artei kafkiene - simbolurile
si fictiunile sale absconse, n spatele crora
se nvedereaz multiple sensuri posibile,
cci pentru acest straniu scriitor totul pare
s fie posibil i nimic cert, sau altfel spus c
ntmplrile si situatiile stranii sunt metafore
inventate de un spirit vizionar, n ncercarea
de a transpune n imagini concrete situatii si
triri de o larg valabilitate, ca s ne folosim
de cuvintele Marianei Sora. Exemplul cel mai
potrivit n acest sens ne este oferit de biro-
cratia atotputernic si misterioas a caste-
lului (misterioas mai ales din pricina ira-
tionalittii ei), n care pe de o parte autorul
satirizeaz sistemul absurd-birocratic bine
cunoscut de el n calitate de functionar (prin
extensie satira se ndreapt mpotriva oricrui
sistem de dominatie), iar pe de alt parte n
respectiva birocratie avem imaginea unei
ordini cosmice implacabil.
Odat construit, lumea kafkian trebuie
admis asa cum a conceput-o demiurgul ei,
adic o lume absurd, n care dup desacra-
lizare, ordinea transcendent si ratiunea nu
mai au ce cuta. ntr-o astfel de lume este un
nonsens total s ne ntrebm n ce msur
este adevrat asertiunea hegelian care sus-
tine c tot ce-i real este si rational. Cel mult
putem rspunde n maniera lui Vasili Gross-
man, atunci cnd el, n celebra povestire
Panta rhei (Totul curge) abordeaz problema
statului ntemeiat de Lenin si apoi construit
de Stalin - problema statului opresor si fr
libertate, sau altfel spus problema statului n
care tragicul se dizolv, locul lui fiind luat de
apocaliptic: Nu, afirm categoric Grossman,
nu tot ce e real este si rational. Dimpotriv,
continu el, tot ce este inuman e absurd si
inutil, cci a tri nseamn pentru om a fi
liber! Avem astfel nc o dat dovada c nu
doar n lumea kafkian, ci si n lumea noastr
cea de toate zilele, irationalul cstig din ce
n ce mai mult teren n fata rationalului prin
rzboaie, acte de terorism, intolerant, min-
ciun sau avaritie, si c el si are corespon-
dentele sale tot mai alarmante cu realitatea...
Aceasta fiind lumea plsmuit de Kafka,
se subntelege de ce absurdul - uneori mai
sters, alteori agresiv pn la halucinant, si
iteste capul cam peste tot n scrierile sale.
Iat, bunoar, senzationala parabol n fata
legii, inclus si n finalul romanului Proce-
sul, si care este analizat de preotul nchisorii
cu atta subtilitate si miestrie, nct dup
parcurgerea argumentatiei sale, nu mai poti
spune cu trie ct din ea este absurd si ct
rational (sau, m rog, conform Scripturilor),
dup cum iarsi nu poti s-ti dai seama care
dintre cei doi este nselatul: paznicul sau omul
de la tar! Cci - nu-i asa? - este relativ nor-
mal ca omul s vin de la tar, iar pzitorul cu
barba lui ttreasc si neagr s nu-l lase
s intre n lege. Dar pe urm ncepe s-si
fac mendrele absurdul. Omul nu se alar-
meaz pentru atta lucru, ci se pune pe as-
teptat, spernd c va putea intra mai trziu.
De altminteri, nsusi pzitorul i ntretine
aceast sperant cnd i spune: Tot ce se
poate, dar acuma nu. Timpul trece n aceeasi
not de asteptare rbdtoare, si iat c omul
nostru, de-acuma btrn, se mbolnveste si
trage s moar. Cu ultimele sale puteri, el i
face semn pzitorului s se apropie pentru
a-i putea sopti: Toti se strduiesc, vezi bine,
s afle ce-i legea. Cum se face atunci c, n
atta amar de ani, n-a mai cerut nimeni, n
afar de mine, s intre nuntru? Atunci p-
zitorul i rcneste la ureche: Pe aici nu putea
obtine s intre nimeni altul, ntruct intrarea
asta ti-era hrzit doar tie. Acum m duc s-
o nchid...
Dac nu lum aminte la faptul c eve-
nimentele dinVerdictul nu sunt dect sim-
ptomele unei realitti tragice mult mai adnci,
atunci spiritul justitiar al tatlui nemultumit
de fiu ne apare deplasat, ba chiar absurd, iar
gestul funest al lui Georg cu att mai mult.
n aceeasi categorie, s-i spunem so-
cant, intr si povestea tnrului Karl Ross-
mannn din romanul America. E drept c t-
nrul Karl aspir la independent, ns pri-
meste de la unchiul su - senatorul si omul
de afaceri american, o pedeaps dispropor-
tionat de mare n comparatie cu banalitatea
culpei comise: Realmente el este izgonit de
unchi, numai pentru c fr consimtmntul
acestuia, se hotrste s-l viziteze pe Pollun-
der (om de afaceri si prieten cu senatorul) n
vila sa de la tar. nclcarea de ctre Karl a
autorittii unchiului, chiar dac dorinta aces-
tuia nu ne apare clar formulat, duce automat
la schimbarea modului de existent, lucru ce-
i va fi comunicat tnrului printr-o scrisoare
ce-i va fi nmnat exact la miezul noptii: Te-
ai hotrt n aceast sear s pleci mpotriva
vointei mele. Rmi la aceast hotrre n-
treaga ta viat.
Dar absurdul nucitor cu care se con-
frunt procuristul de banc Josef K., perso-
najul principal din romanul Procesul? Pur si
simplu ntr-o bun dimineata el este anuntat
c-i arestat, fr ca inspectorul care rspunde
de cazul lui s-i poat spune de ce anume
este acuzat: N-as putea spune c esti acu-
zat, l anunt acesta cu senintate, sau mai
bine zis nu stiu dac esti. Adevrul este c
esti, mai mult nu stiu. Astfel ncepe romanul
si totodat calvarul comodului procurist. Din
acest moment demareaz goana lui n dreapta
si stnga, mai nti pentru a afla continutul
acuzatiei ce i se aduce, mai exact n temeiul
creia a fost arestat, apoi - dup ce o va cu-
noaste - pentru a-si pregti aprarea. Dar
zadarnic se prezint n fata unor instante
stranii si a unor judectori mai mult dect
dubiosi, ce-si au birourile n podurile unor
imobile sumbre, cu scri interminabile
(Aproape n fiecare pod exist birouri ale
tribunalului, se amuz scriitorul n capitolul
sapte), zadarnic apeleaz la avocat si la aju-
torul unor cunostinte, culpa el tot nu si-o
cunoaste, la judectorii si functionarii in-
fluenti n-are sanse s ajung vreodat (ca
peste tot n scrierile kafkiene, acestia sunt
inabordabili pn la inexistent), iar lui i se
prelungeste starea bizar-echivoc instalat
n clipa arestrii, cnd inspectorul i adusese
la cunostint urmtoarele: Esti arestat, fi-
reste, dar nimeni nu te mpiedic s-ti vezi
mai departe de slujb. De asemenea, nimeni
30
Anul IV, nr. 8(36)/2013
nu te mpiedic s-ti vezi mai departe de traiul
dumitale obisnuit.
Dar exact la un an de la nceperea pro-
cesului, J osef K. ajunge la constiinta cul-
pabilittii sale, tot de-atunci rezistenta lui
slbeste, ca atare el se las condus la mar-
ginea orasului de ctre cei doi cli tcuti,
care n final l ucid cu un urias cutit de buc-
trie: Ca un cine, spune el, si era ca si
cum rusinea ar trebuit s-i supravietuiasc.
De altminteri, cu aceste cuvinte se ncheie
romanul.
Fantasticul este o alt component de
baz care contribuie la nsufletirea lumii kaf-
kiene si la spectaculoasa mplinire a fabu-
loasei sale arte. Pentru o corect apreciere a
operei kafkiene, trebuie s facem distinctie
ntre fantasticul preeminent dinUn medic
de tar sau din Metamorfoza si cel din
Castelul, de exemplu, unde personajele fac
salturi uriase, respectiv cel din America,
unde pietonii ba fac salturi de adevrati gim-
nasti, ba - atunci cnd strada este prea
aglomerat - prefer s deschid portiera
cte unei masini si s traverseze prin aceasta
dincolo, ca si cum ar fi trecut printr-un pasaj
public...
La drept vorbind, fantasticul nu are ace-
easi greutate n povestirileUn medic de tar
si Metamorfoza. De ce? Pentru c dac n
prima povestire, fantasticul cu nedezmintite
arome de basm este ntmpltor si benefic
(medicul loveste cu piciorul n cocina por-
cilor si de acolo ies de ndat caii cu care
ntr-o clip ajunge la bolnavul aflat la o de-
prtare de peste zece mile!), n cea de-a doua
avem parte de un fantastic precis (am putea
spune chiar stiintific) si cu efecte punitive
pentru Gregor Samsa, cel care ntr-o dimi-
neat s-a pomenit metamorfozat ntr-o gn-
ganie scrboas. Cci chiar asta-i semnifi-
catia miriapodului: existenta parazitar! Ori
din povestire aflm, c dac Gregor n-a fost
chiar un parazit, oricum era un somnolent si
un comod.
ntr-un autentic stil kafkian, povestirea
demareaz cu aceast transformare (cititorul
este pus n fata faptului mplinit, fr pre-
parative si fr explicatii), dup care actiunea
se centreaz pe ncercrile repetate ale lui
Gregor de a-si asigura printii si sora de bu-
nele lui intentii si pe repulsia crescnd a
acestora fat de miriapodul ce nu mai are
nimic n comun cu Gregor de altdat. Dincolo
de absurdul ntmplrii, incredibila meta-
morfoz ne prezint nstrinarea dus pn
la cosmar si halucinant. ntr-adevr, situatia
reintr pe fgasul normal de-abia dup ce
servitoarea l descoper pe Gregor mort din
cauza inanitiei, cci pentru a-si grbi sfrsitul,
el refuz cu obstinatie s mnnce n ultimele
zile ale vietii sale larvare. Fr a se mai gndi
la cel plecat din aceast lume, ba chiar cu un
sentiment de usurare c n sfrsit au scpat
de pacoste, printii si fiica ies la plimbare,
ocazie cu care ei observ c fata este numai
bun de mritat, prin urmare trebuie s-i g-
seasc un sot bun. Deci viata merge mai de-
parte...
*
Cel de-al doilea element narativ, care
confer fort artistic scrierilor kafkiene, este
dat depersonaje. Cu precizarea c este des-
tul de dificil s caracterizezi personajele lui
Kafka, nu numai fiindc nu ni se spune nimic
despre aspectul lor exterior, ci si pentru c -
asa cum cu justete afirm Romul Munteanu
- personajele kafkiene sunt metafore, cre-
ate prin referint la familie, societate si legile
ei apstoare, sau la ntregul univers. Din
acest motiv, cele mai multe dintre ele n-au
nume, sau - m rog - se cheam Betivul, Ma-
estrul foamei, K., J osef K., si asta ntruct
respectivul apelativ vizeaz unindivid sim-
bol, ale crui largi valente sunt destinate s
sugereze conditia uman n general.
Dar nici mcar personajele botezate de
autor nu sunt la acest capitol prea cusere,
de ndat ce Kafka recunoaste c pentru atri-
buirea unor nume, el s-a dedat la speculatii
cabalistice. Astfel, nJurnalul din februarie
1913 el consemneaz c Georg are acelasi
numr de litere ca Franz. n Bendemann -
mann nu e dect o ntrire a lui Bende, care
are acelasi numr de litere ca si Kafka si vo-
calae se repet n acelasi loc caa n Kafka.
Cu certitudine c si cu alt prilej el s-a pretat
la speculatii cabalistice, ca de pild n cazul
lui Samsa, eroul dinMetamorfoza, unde se
evidentiaz aceeasi asemnare cu Kafka, mai
precis cu atmosfera apstoare din familie n
vremea copilriei si adolescentei lui Franz.
Cu toate c initial autorul a negat c ar fi vor-
ba de o criptogram si n acest caz, ulterior a
admis c totusi e indiscret s vorbesti des-
pre plosnitele din propria familie.
Vedem, asadar, c n opera kafkian nu
avem de-a face cu eroi, ci practic cu unul
singur, care de drept si de fapt l reprezint
pe autor! n favoarea acestei asertiuni ple-
deaz cu hotrre multiplele corespondente
dintre Kafka si personajele sale, n mod de-
osebit solitudinea ce-i marcheaz pe toti.
Axndu-si ntreaga oper pe relatia dintre
individ si societatea leviatanic din care face
parte, Kafka dezvolt si argumenteaz cteva
idei cu un mare impact psihologic si social:
a) Tragedia singularizrii si alienrii;
b) Imposibilitatea comunicrii;
c) Ideea c omul nu poate ajuta pe se-
menul su;
d) Neputinta valorificrii omului prin pro-
priile sale forte.
Merit subliniat de asemenea c eroii lui
Kafka nu sunt aruncati n lume fr voie, atta
timp ct ei si asum dificila sarcin de a vedea
adevrul fat n fat. Desigur, nu e o misiune
la ndemna oricui, cci adevrul ntreg se
compune din adevruri partiale, iar cel mai
adesea prtile sunt minciuni si, n plus, se
contrazic. Dar, precizeaz autorul, numai n
corul minciunilor zace adevrul!
Cu toate c ne apar debusolati si rtciti
ntr-o lume strin, eroii lui Kafka - care dup
prerea lui Albert Camus triesc ntr-o lume
n care totul este dat si nimic nu este explicat
- si-au fcut n timp record intrarea n loja
literaturii universale. Si cu o asemenea auto-
ritate nct unii critici si admiratori ai operei
kafkiene au ajuns s caracterizeze realitatea
dup lumea conceput de el...
Iar apropierea fcut de Marthe Robert
ntre arpentorul K. si Don Quijote este pe
deplin justificat: ambii sunt eroi solitari, care
se lanseaz - fr a fi deloc eroici - n aventuri
de care nici un esec nu-i vindec; rtcirile
lor au un scop precis, desi absurd, si le apare
ca vital, iar cititorilor ca o nebunie; realismul
se aliaz cu fantasticul, tragicul cu comicul.
*
n sfrsit, dar nu n ultimul rnd, cel de-al
treilea element la care trebuie s facem refe-
rire estelimbajul kafkian: o limb simpl,
clar si epurat de pretiozitti sau ornamente
inutile, care te duce de ndat cu gndul la
marii artisti ai cuvntului, preocupati pn la
obsesie de puritatea expresiei.
Franz Kafka este prin excelent un scri-
itor citadin, interesat mai degrab s descrie
mizeria mahalalelor si a uriaselor maghernite
pragheze, dect s se lase furat de peisajele
naturii. Cu toate c a cltorit mult si a men-
tinut legturi strnse cu natura locului unde
se vedea purtat de destin (o vreme a fost chiar
vegetarian), opera sa contine extrem de pu-
tine tablouri inspirate de natur, stilul lui pre-
cis si lapidar (deseori aidoma unei dri de
seam) remarcndu-se mai degrab prin di-
sectii psihologice si subtile comentarii logice.
Poate tocmai datorit acestui fapt, fru-
mosul tablou cu care practic se ncheie ro-
manul America iese de ndat n evident,
ca cea mai detaliat dac nu chiar cea mai
frumoas descriere a unui colt de natur din
ntreaga sa oper: n prima zi trecur printre
munti nalti. Peretii de stncrie neagr-al-
bstruie si aruncau nspre tren colturile as-
cutite. Scotnd capul pe fereastr, cutai n
zadar vrfurile acestor masive. Prin fata ochi-
lor se derulau vi ntunecate, strmte si rupte,
care se pierdeau n directii pe care le cutai
urmrind orizontul cu degetul. Aveai sub ochi
ruri largi de munte, care se rostogoleau un-
duitor pe solul bolovnos, sprgndu-se n
31
Anul IV, nr. 8(36)/2013
mii de valuri spumegoase, ca s se prbu-
seasc apoi bolborosind pe sub poduri si
viaducte, deasupra crora treceau trenuri;
rurile acestea se aflau att de aproape, nct
rceala apei ti rcorea fata.
Se mentionm de asemeneasubtila iro-
nie kafkian, ndeosebi atunci cnd autorul
vrea s scoat n evident contradictiile in-
terne ale lumii zmislit de el. Ca de pild
buctica de lume din castel, unde aflm c
exist o coordonare admirabil a diverselor
servicii, coordonare despre care se bnuia
c e perfect, ndeosebi acolo unde prea s
nu existe.
Concluzii
De la sine se impune prima si cea mai
important concluzie: Franz Kafka apartine
acelui grup binecuvntat de corifei din care
mai fac parte Thomas Mann, Marcel Proust,
J ames J oyce, Virginia Woolf, William
Faulkner, grup despre care se stie c a re-
volutionat literatura secolului 20, exercitnd
o influent covrsitoare asupra generatiilor
urmtoare de condeieri. Deci Kafka este un
scriitor mare si profund.
Ori un scriitor mare nu se destinuie cu
una cu dou, ci mereu invit la lectur atent
si reflectie adnc. Frumusetea acestei no-
bile ndeletniciri const n aceea c la fiecare
nou lectur descoperi lucruri surprinztoare:
ba c recitirea unei crti ti provoac o ne-
grit bucurie intelectual, acesta de altmin-
teri fiind apanajul exclusiv al literaturii cu
adevrat valoroas, ba c gndirea si simtirea
artistic a unui scriitor ti se dezvluie doar
prin focalizarea insistent a lecturilor efec-
tuate n decursul timpului din diferite unghiuri
de ntelegere si cu diferite stri emotionale.
Opera kafkian se dovedeste de-a dreptul
inepuizabil prin varietatea strilor sufletesti
pe care le poate induce cititorilor, functie de
starea psihic si de gradul de instruire al aces-
tora: de la emotie si ncntare, pn la deza-
mgire si perplexitate. Si fiecare din aceste
stri reprezint n sine tot attea concluzii
impuse de crtile scriitorului praghez...
Am cutat n cele dou capitole nchinate
lui Kafka si kafkianismului s mbin fluenta
relatrii cu rigoarea informatiei si analizei, iar
din aceast mbinare s rezulte un tot armo-
nios si atrgtor. Altfel spus, n prima parte
am optat pentru varianta epistolar, atribu-
indu-i lui Kafka gnduri si idei care precis c
l-au frmntat, dar pe care n-a mai apucat s
le ncredinteze hrtiei, ori poate c a fcut-o,
ns tocmai acele manuscrise au fost distruse.
n cea de-a doua parte am insistat pe ceea
ce n opinia mea constituie coordonatele ma-
jore ale kafkianismului, dat tot asa, cluzit
de marea grij s nu fiu greoi n formulare si
apstor n excesul de rigoare, respectiv n
opiniile comentatorilor citati.
E clar c n asemenea conditii aflate ntr-
un relativ conflict, musai rmne ceva pe
dinafar. Deci, amintindu-mi eu dup n-
tocmirea celor dou capitole c n-am apucat
s scriu tot ce initial mi propusesem, ce mi-
am zis? Dect s peticesc ceea ce deja este
ncheiat - c orisict, peticele se vd de la o
post - haide mai bine s lipesc un apendice
cruia s-i spunConcluzii.
Ei da, acuma pot s fac precizarea c
romanul Castelul este esoteric (Procesul la
fel) si c structura sa nu este piramidal, ci
circular.
Asa cum deja am artat, a fost o vreme
cnd Kafka s-a artat foarte preocupat de
problemele muncitorilor. Faptul acesta se
reflect pe de o parte n critica vehement
adus de scriitor mecanizrii si muncii ne-
ntrerupte, iar pe de alt parte n compasiunea
lui fat de cei obiditi. Romanul America se
impune la acest capitol, ndeosebi prin dure-
roasa istorisire a Terezei despre mizeria crun-
t ndurat mpreun cu mama ei, dup ce
tata le prsise pe amndou, apoi despre
cumplita disperare a mamei, ncheiat cu
sinuciderea ei sub ochii ngroziti ai fetitei.
Citind paginile respective, gndul te
poart de ndat la suferintele micutelor per-
sonaje ale lui Charles Dickens, la umilitii si
obiditii lui Dostoievski si - de ce nu? - la
teribila foame ndurat de tnrul Knut
Hamsun, ce ne este nftisat cutremurtor
de precis n romanul autobiografic cu acest
nume acuzator la adresa autorittilor si a
potentatilor vremii.
Sau poate c profetismul de care amin-
team a functionat att de bine si de ast dat,
nct aproape c suntem tentati s credem
c Franz Kafka si-a prevzut enormele pri-
vatiuni din anii 1923-1924 - ultimii si doi ani
de viat, cnd diminuarea drastic a pensiei
din cauza devalorizrii monedei, l-a obligat
s cear ajutorul familiei. Iar ajutorul nu n-
trzie s soseasc: unchiul su ce era medic,
se grbeste s vin la Berlin, pentru a-si ngriji
nepotul grav bolnav.
Din aceast ntmplare deducem c, n
pofida relatiilor ncordate dintre tat si fiu,
familia nu i-a ntors rebelului spatele, deci
nu s-a repetat inumana corectie administrat
lui Baruch Spinoza de ctre familia acestuia
si coreligionari, deopotriv indignati c el se
ncptna s caute cu dezinteresare ade-
vrul, desi fusese avertizat n chip ultimativ
c printr-o asemenea alegere, risc nici mai
mult nici mai putin dect excomunicarea din
comunitatea evreiasc si din congregatia ora-
sului Amsterdam. Ceea ce chiar s-a ntmplat
nu peste mult timp, celebrul rebel Spinoza
fiind vzut si tratat ca un adevrat paria de
ctre fostii si coreligionari...
Ei bine, chiar dac distanta n timp dintre
cei doi iudei nzestrati este de dou secole si
jumtate (Spinoza s-a nscut la Amsterdam
n 1632, iar Kafka la Praga n 1883), prin ur-
mare am fi ispititi s credem c moravurile
(inclusiv cele religioase) s-au schimbat, lu-
crurile nu stau nici pe departe n aceste fel
cnd avem n vedere lumea nchis a con-
gregatiilor evreiesti, o lume adncit n
superstitia, fanatismul si ignoranta cele mai
detestabile, dup cum se exprim con-
temporanul nostru Isral Shahak n uluitoa-
rea sa cartePovara a trei milenii de istorie
i de religie iudaic.
n parantez fie spus, Isral Shahak s-a
dovedit att de transant si vehement n de-
nuntarea fundamentalismului iudaic (folo-
sea expresia iudeo-nazism atunci cnd
condamna metodele israeliene de supunere
si oprimare a palestinienilor), nct ziarul
Washington Post i-a anuntat moartea, si nu
s-a mai dat niciodat vreo dezmintire n le-
gtur cu falsul intentionat publicat, nici
mcar dup ce mortul a mers la redactie
pentru a dovedi contrariul...
Dac Franz Kafka n-a avut parte de trata-
mentul la care a fost supus Spinoza, faptul
acesta se datoreaz n mai mic msur
timpului scurs (timpul se vdeste neputin-
cios n societtile fanatice si nchise), dect
gradului diferit de nzestrare al celor doi pen-
tru ntelegerea si argumentarea chestiunilor
iudaice. Copil fiind, Spinoza pur si simplu i
uimea pe rabini cu subtilitatea dovedit la
discutarea celor mai gingase probleme de
religie, deci era de pe atunci privit ca un viitor
mare rabin, pe cnd Kafka a nceput s se
intereseze relativ trziu de problemele iu-
daismului, dar nu un iudaism pur, ci ca parte
component a unui cocteil intelectual, com-
pus printre altele din teoria cuantelor, teoria
relativittii, freudism, filosofie clasic ger-
man (Kant, Fichte, Hegel), spiritism si chiar
teozofia lui Rudolf Steiner.
De retinut c Franz Kafka, desi cu sn-
tatea la pmnt, a nregistrat ntoarcerea n
familie ca pe o nfrngere...
Poussin - Scen bahic
32
Nicolae M~TCA{
n mant-nveymntat, printre strini
(La monumentul lui Mihail Eminescu
din Montral)
Ce foc si zbucium, dor de deprtri,
De destratii ti din lume - Mamma mia! -,
Ca s cutreieri nou mri si tri
Si s ajungi n Plaza Romania?
*
Sus, Mont-Royalu
**
-si scoate plria,
Jos, Saint-Laurentu
***
-avntu-se n scri,
Ca s-ti nchine binecuvntri
n urbea ce-o sanctific Maria
****
.
n mant-nvesmntat, printre strini,
Cu fruntea-n gnduri, tlpile zdrelite,
Tot singur esti. Romnii pelerini
N-au timp de duiosie, pasmite.
Doar cte-un inuit
*****
, prin timpi si spatii,
Bonom si lud, te-mbie-n rezervatii.
*
Plaza Romania - Place de la Roumanie - denu-
mirea unei piete publice din Montreal, cuprins
ntre strzile paralele Sewell si Clark, pe de-o
parte, si arterele Avenue des Pins si Saint-Cuth-
bert, pe de alt parte. n acest dreptunghi, la 18
septembrie 2004, cu concursul autorittilor ro-
mne de la Bucuresti, a fost dezvelit un monu-
ment reprezentndu-l pe poetul nepereche al
romnilor. Autor - sculptorul romn de origine
basarabean Vasile Gorduz (1931-2008).
**
Mont-Royal (muntele regal) - denumirea colinei
cu acelasi nume (nltimea de peste 200 m), situat
n centrul Montralului.
***
Saint-Laurent - Sfntul Laurentiu, fluviu care,
trecnd de-a lungul Canadei ncepnd din lacul
Ontario, scald si coastele insulei pe care e
amplasat Montralul si se vars n golful Saint-
Laurent din Oceanul Atlantic.
****
n urbea ce-o sanctific Maria. La nceput,
conform traditiei navigatorilor de a acorda pri-
oritate numelor de sfinti la denumirea locurilor
descoperite, urbea se numea Ville-de-Marie
(preasfintei fecioare nsctoare de Dumnezeu).
*****
Inuit (pl. Inuiti) - denumire dat reprezentan-
tilor unui trib indigen din Canada, unii dintre care
mai triesc si astzi pe pmnturile proprietti
ale lor cu statut de rezervatii.
Pe soclu-n vlvtaie
al trunchiului bor(os
Cnd si trimise-n lume Ignatiu de Loyola
*
Adeptii s propage cuvntul lui Hristos,
naripati de cinstea de a-l sluji pios,
n suflet le sclipise tria lui Scevola.
Pe soclu-n vlvtaie al trunchiului bortos
Jean de Brebeuf
**
simti cum i explod sistola.
Pe Saint-Laurent, n zare, se stinse barcarola.
Ca un Cristos n cuie, un sunet nu a scos.
Dac-i att de marw, vrtos ca cremenea,
Cumzici c-i Domnul vostru, decenu vine-acum
S te salveze fulger de flcri si de fum?,
Asa-l sfidau pgnii. Iar el, arznd, zmbea.
Mirati de brbtia, tria-i de otel,
Ei inima-i mncar, s fie tari ca el.
*
Ignatiu de Loyola (1491-1556), clugr iezuit de
origine spaniol, ntemeietorul Ordinului iezuit
al clugrilor catolici (1534).
**
Jean de Brebeuf (1593-1649), clugr iezuit
francez, misionar crestin, venit n America de Nord
s converteasc la crestinism triburile indigene.
Capturat, torturat (ncins cu fier rosu, udat cu ap
fiart, scalpat) si ars de viu pe rug, la 16 martie
1649, mpreun cu confratele su de credint
Gabriel Lalemant, de ctre irochezi lng loca-
litatea Saint-Louis din Tara Huronilor. n 1930,
canonizat de Sfntul Sinod ca martir canadian.
La poalele colinei Mont-Royal
La poalele colinei Mont-Royal,
Pe Lacul Castorilor, ghem, hoteste,
Vreun biet rtoi cnd prinde cte-un peste,
Dau pescrusii iama la chefal.
Hodorogit, prin stufuri, croncneste
O cioar c cioroiu-o d de mal.
mprejmuind prelnicul Stymphal,
Din pdurice-un monstru ne pndeste.
Pe fund de lac, prin ml, o artare
Mai c-ar ntrece monstrul din Loch-Ness.
Dar castorii? Acestia unde-s oare?
Trecuti demult n lumea de eres,
Vnduti de irochezi pentru-un fileu,
mpodobesc vreun chel n vreun muzeu.
De-a debarcat destinu-(i
pe (rmul jinduit
La nceput francezul, pe ducipal tintat,
Intrase n Americi spre a-si preaslvi fiinta.
Perfidic, Albionul i si rosti sentinta:
Ori te mparti cu mine, ori te-am fcut psat!
Francezului - o mn! - i plnse biruinta:
O parte din pmnturi cu snge le-a cedat,
Dar limba, sfnta fire, si neamul, si credinta,
Si setea de vendet nicicnd nu le-a-nchinat.
De-a debarcat destinu-ti pe trmul jinduit,
Un te-au adus ciulinii si ai pupat faleza,
C esti englez de spit sau alolingv sfrijit,
S te fereasc sfntul s-i ignorezi franceza:
Pe dat francofonii, de drept - cei din Quebec,
Te iau la trei pzeste si-ti trag cte-un refec.
P
o
u
s
s
i
n

-
A
d
a
m

y
i

E
v
a

n

P
a
r
a
d
i
s
33
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Volumul printelui Radu
Botiy intitulatAspecte pedago-
gice yi catehetice n lucrarea de
mntuire a Domnului Iisus
Hristos, aprut n conditii grafice
de exceptie la editura Inspirescu
din Satu Mare, anul acesta, este
necesar tuturor crestinilor orto-
docsi. Lucrarea a aprut sub egi-
da Asociatiei Cultural-Crestin
Umanitar Ars Vivat din loca-
litatea Ulmeni cu binecuvntarea
PS Iustin Sigheteanu, fiind la a
doua edi(ie. Prima editie a fost
premiat la Crtile anului, sec-
tiunea Didactic, Baia Mare,
2012. Cartea are 246 pagini, fiind
redactat pe baza unei bogate bi-
bliografii de specialitate.
nainte de a proceda la recen-
zarea crtii, considerm necesar
s punctm impresionanta perso-
nalitate a printelui Radu Botis,
care ni se dezvluie nu doar ca
un prelat aplecat spre cele sfinte
cu pasiune si druire, ci si ca un
exceptional om de cultur.
Prin activitatea sa multilate-
ral, Radu Botis binemerit de
la comunitatea din care face par-
te yi creia i-a consacrat toat
priceperea yi activitatea sa.Rar
mi-a fost dat s ntlnesc n rn-
dul preo(ilor o personalitate de
talia printelui Radu Botiy, care
exceleaz n varii domenii de
activitate: cultural, creytin-fi-
lantropic, didactic yi duhovni-
ceasc. M bucur c m numr
printre cunoscu(ii si yi sunt
onorat de colaborarea cu sfin(ia
sa. Regretatul Artur Silvestri
spunea despre Preotul stavrofor
Radu Botis c este unul dintre
multii rzboinici ai lui Hristos,
care stie s foloseasc cu talent
si folos, n lupta de educare
crestin, o unealt, poate cea mai
prost folosit de majoritatea
oamenilor Pmntului.
Din bogatul su CV, aflm c
preotul Radu Botis este membru
al Asociatiei Scriitorilor, filiala
Baia Mare, al Ligii Scriitorilor,
filiala Maramures, laureat al Con-
cursului literar de inspiratie spi-
ritual-crestin Izvorul Tmdu-
irii Bucuresti, al Concursului
International de poezie al Rom-
nilor de pretutindeni Starpress
2008, etc.
Radu Botis este o prezent
literar activ n revistele din
Germania, Canada, Italia, Serbia,
SUA etc. De asemenea desf-
soar o bogat activitate crestin-
umanitar si ndrum cteva re-
viste de cultur electronice.
n conditiile globalismului,
cnd ne confruntm cu un spirit
uniformizator si un atac virulent
la adresa bisericii si religiei cresti-
ne, cnd are loc o permanent a-
menintare a degradrii credintei
n ideologie, cnd se pledeaz
pentru nlocuirea crestinismului
cu rationalismul ateu sau cu o
nou religie universal de tip
New Age, trebuie pus accentul
pe asumarea si promovarea valo-
rilor crestine, care l au n centru
pe Dumnezeu, iar lucrarea preo-
tului Radu Botis este de strin-
gent actualitate.
Constatm c volumul recen-
zat esteun instrument de cerce-
tare nu numai pentru teologi,
studenti, dar se adreseaz celor
ce vor s cunoasc mai bine im-
plicarea Divinittii, din punct de
vedere spiritual si moral-religios
n educatia religioas, n spatiul
geografic al ortodoxiei. Credem
c nu gresimafirmnd c lucrarea
este rezultatul unei perioade n-
delungate de cercetri si reflectii
moral-crestine, din partea auto-
rului. Lucrarea contribuie la n-
trirea educatiei religioase, com-
ponent de baz a educatiei civi-
ce si morale a membrilor comu-
nittilor umane pe baza unor
principii si metode pedagogice
printre care amintim principiul
psihologic al intuitiei, principiul
practic-educativ si metodele dia-
logului, observatiei, exemplului
personal etc.
Lucrarea este structurat pe
cinci capitole bine nchegate,
care contribuie la o mai bun n-
telegere si aprofundare a cuno-
stintelor religioase si, mai ales,
ajut cititorul s ptrund n
esenta spiritualittii crestine.
Autorul accentueaz latura
spiritual a nvtturii crestin-
ortodoxe, semnificatia existentei
factorului divin pentru omenire
si efectul nvtturilor lui Dum-
nezeu asupra Apostolilor si, prin
ei, asupra Comunittilor umane.
Cartea printelui Radu Botis
este o mare oportunitate si pentru
slujitorii scolii, pentru printi si
pentru toti cei interesati de apro-
fundarea valorilor moral-cresti-
ne, acum cnd este nevoie de o
nou ncrestinare.
Aceast carte ar trebui s se
afle n mai toate institu(iile de
educa(ie, biblioteci yi lcayuri
de cult pentru a fi studiat yi a
servi drept cluz.
Lucrarea este scris cu acri-
bie, ntr-un limbaj elevat, dar ac-
cesibil si profanilor. Pentru ntoc-
mirea ei s-a investit munc si timp.
Autorul se relev ca un erudit
care ncearc s pun n lumin
vocatia de nvttor si pedagog
al lui Dumnezeu n relatia cu oa-
menii, care formeaz turma sa.
Prin aceast lucrare cu real
continut stiintific, Radu Botis
mbogteste bibliografia teologi-
c si religioas att de necesar
preotului si profesorului de reli-
gie, casi celor carevor s seini-
tieze n studiul religiei.
Capitolul Pilde, ti provoa-
c, dup lectur, o meditatiepro-
fund asupra adevrurilor funda-
mentale ale crestinismului pentru
a ptrunde n esenta spiritualittii
moralei crestine.
Acest compendiu de religie
sub toate aspectele ei morale, are
rolul de a armoniza mistica bise-
ricii crestine cu valentele cogni-
tive si propune paradigma simbi-
ozei ntre suflet si ratiune.
Cea mai mare parte a lucrrii
se refer la specificul nvtturii
lui Iisus Hristos cel mai mare
pedagog si catehet al tuturor
timpurilor, deoarece gsim ex-
plicatii cu privire la diferite nu-
me ale divinittii privite prin
prisma misiunii sale pe Pmnt.
n ncheiere putem afirma c
eruditia autorului acestei lucrri
si activittile cultural crestin-
ortodoxe si filantropice n care
este implicat, ni-l nftiseaz pe
printele Radu Botis ca pe un
adevrat spirit renascentist des-
tinat unor noi nfptuiri, care s
sustin mretia Bisericii strmo-
sesti si Neamul.
Constantin DOBRESCU
34
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Cuvintele din Constela(ia
Limbii Romne sunt mai
diamantine ca diamantul
Am rmas frumos surprins cnd doamna
Doina Drgut m anunta c revistaConste-
latii diamantine, pe care o editeaz cu pro-
fesionalism, mplineste trei ani de la aparitia
primului numr. n acel e-mail mi sugera s
scriu cteva cuvinte despre acest eveniment,
care jaloneaz evolutia revistei de la nfi-
intarea ei de ctre N.N. Negulescu, Doina
Drgut, Janet Nic si Al. Florin Tene.
ntorcnd paginile timpului, din istoria
recent a acestei reviste ce apare n capitala
Olteniei, mi aduc aminte c, n urm cu trei
ani, scriitorul N.N. Negulescu m ruga s-i
trimit acceptul meu pentru a edita online
revista Constelatii diamantine, revist de
literatur universal, cu aparitie lunar sub
egida Ligii Scriitorilor Romni. Acceptul i l-
am dat imediat, astfel aceast publicatie lite-
rar devenea a saptea din portofoliul de pu-
blicatii editate de asociatia noastr profe-
sional, numrnd azi 17 reviste, din care
nou cu aparitii pe suport de hrtie.
nc de la nceput, colectivul de redactie,
chiar dac n-a spus-o, a avut n vedere vor-
bele lui Albert Camus: O realizare este un
angajament - oblig la o realizare si mai mare.
Iar numerele aprute pn acum confirm
acest adevr.
Dup un timp, cnd conducerea revistei
a fost preluat de inimoasa si talentata scri-
itoare Doina Drgut, avndu-l alturi, ca se-
cretar de redactie, pe Janet Nic, poet de o
sensibilitate deosebit, redactori pe Iulian
Chivu, Baki Ymeri si Florin Mcesanu, iar
membri de onoare ai Colectivului de redactie
pe: prof. univ. dr. Remus Rus, prof. dr. Florin
Agafitei, orientalist sanscritolog, pe diplo-
matul Petre Gigea-Gorun si prof. univ. dr.
George Popa, scriitor si eminescolog, iar ca
suport moral si redactori asociati pe Florentin
Smarandache, Cristian Petru Blan, din SUA,
Mariana Zavati Gardner, Anglia, si George
Filip, Canada, publicatia a ridicat stacheta
calittii materialelor publicate, devenind una
din principalele reviste literare din literatura
romn contemporan.
Aceast revist a reusit s cuprind n
paginile ei mai toate diamantele literaturii
romnecontemporane, din tar si depema-
pamond.
n conditiile europenizrii trii, a feno-
menului de globalizare, multe din creatiile
artistice romnesti, inclusiv traditiile etno-
folclorice, obiceiurile si operele literare, vor
intra n conul de umbr al uitrii sau se vor
estompa; revista Constelatii diamantine
este, n acest context, lada de zestre, pen-
tru urmasii nostri.
Doina Drgut, cu structura sa de mate-
matician, a adus un plus de suflu nou n or-
ganizarea rubricilor revistei, n selectarea
materialelor, n structurarea paginilor si
estetica lor. Parafrazndu-l pe Borges, care
spunea c orice cuvnt a fost odat, un neo-
logism, pot spune c orice creator ce se ex-
prim prin limba romn care a publicat n
Constelatii diamantine a intrat n constelatia
valorilor culturale, strlucind ca un diamant.
Doresc revistei craiovene viat lung si
rodnic pe ogorul mnos al literaturii romne,
iar realizatorilor ei, sntate si putere de
munc pentru a slefui pe mai departe acest
diamant din constelatia revistelor romnesti.
Al. Florin Jene
Preedintele Ligii Scriitorilor Romni
Membru corespondent al Academiei
American Romn
Felicitri
Urez revistei s rmn, ca ideatic - la
altitudinea cereasc aconstelatiilor, iar n ce
priveste spusul, consonant cu cel mai de
nobil produs al pmntului - diamantul.
Pe verticala pmnt-cer, revista s se afle
neabtut ntotdeauna pe creste.
Succes!
prof. univ. dr. George Popa
Presa online continu s dea ngrijorri
tot mai temeinice acelora care s-au afirmat si
rmn conservatori ntr-o formul deja insu-
ficient, nesatisfctoare, pe ici-colo expirat
chiar si, dup cum se vede, trebuie s-si ca-
ute un nou echilibru; unul transfrontalier,
flexibil, lipsit de idiosincrazii, nonelitist, me-
reu competitiv. Cu o astfel de convingere m-
am apropiat de mai multe reviste romnesti
de pretutindeni, printre care si Constelatii
diamantine, de la Craiova (dac mai con-
teaz), unde am avut un loc parc privilegiat
prin abilittile polarizante ale d-nei Doina
Drgut, a crei poezie m ncnt de fiecare
dat. Aici am avut onoarea de a-mi semna
eseurile alturi de nume sonore ale culturii si
literaturii romne de pretutindeni, sub cen-
zura gndului la multimea greu de cuprins a
cititorilor. Gndul acesta angajeaz si oblig
la noi exigente ntr-o competitie atletic a
desvrsirii. Asadar, cu astfel de gnduri sa-
lut cititorii de pretutindeni ai Constelatiilor
si colectivul redactional la mplinirea primilor
trei ani de la iesirea n lumea virtual. ntru
multi si frumosi ani!
prof. Iulian Chivu
membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia
Regina revistelor noastre
cu suflet de poet
n luna august, revistaConstelatii dia-
mantine mplineste 3 ani de aparitie continu
(lun delun - caun ceasornic, fr adepsi
data de 15). Este un eveniment deosebit, care
merit srbtorit cu cteva gnduri din partea
autorilor de suflet. Prefer s fiu si eu unul
dintre ei, cu cele mai sincere felicitri la adresa
redactiei si aDoamnei DoinaDrgut, un su-
flet urias, care stie s aduc bucurie n su-
fletele noastre arse de setea nerbdrii de
a se ntlni cu aceast tribun frumoas si
bogat. n primul rnd, revista poart un nu-
me frumos. n al doilea rnd, este un tezaur
de nepretuit care ofer spatiu celor mai buni
poeti din tar si strintate, fr a-i uita pe
prozatorii, pe pictorii si criticii literari.
Constelatiile diamantine seamn cu o
carte pentru rcoarea sufletului, fiindc este
revista revistelor noastre cu suflet de poet.
n paginile ei triumf cei curajosi si talentati.
O femeie care nu se parfumeaz nu are nici-
un viitor, la fel ca o revist literar. Parfumul
Constelatiilor diamantine ajunge pn n
cele mai ndeprtate colturi ale lumii. Este un
proiect realizat pe baz voluntar, de o mie
de ori mai bun si mai bogat dect unele pro-
iecte sponsorizate n numele unor asociatii
cu banii Guvernului nostru, precum foaia de
perete Prietenul albanezului care cultiv
cultul personalittii, al nepotismului si fami-
liarismului.
Revista Doamnei Drgut este o oglind
literar care cultiv frumosul, afirmnd scri-
itori de talie national si universal, oferind
spatiu si tinerelor talente.
La Multi Ani, Constelatii diamantine!
Baki Ymeri
poet, traductor, eseist,
35
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Orice aniversare este
un prilej de bucurie
Drag Doamn Doina Drgut,
redactor sef fondator al revistei
Constelatii diamantine,
Revista Domniei Voastre nu a mplinit trei
ani, cum s-ar prea la o prim vedere super-
ficial, ci treizeci si sase, este cu adevrat ma-
re. De treizeci si sase de ori pn n prezent,
ea s-a mplinit pe sine, s-a nnoit, a renscut si
a crescut cu fiecare numr, ca altii ntr-un an.
La aniversarea unui act de cultur att
de nobil, bucuria noastr este ncrcat cu
mndrie, iubire si ncredere n puterea cre-
atoare a arimilor, strmosii nostri dinti!
A fost extrem de ambitios s creezi din
nimic o revist literar cu un profil bine pus
la punct si recunoscut nc de la nceput.
Opera aceasta a solicitat efort, abnegatie,
druire total si special la fiecare aparitie,
cutare ndelungat si concentrare pentru
stabilirea si mentinerea prestigiului deja re-
marcabil.
Felicitrile noastre pornesc de la con-
vingerea c munca depus a meritat, iar m-
plinirile viitoare vor confirma evolutia pozi-
tiv pe calea devenirii.
Talentul si experienta s-au vdit si n ale-
gerea autorilor si n conlucrarea cu ei, prin
lucrul la fiecare colaborare, iar rbdarea si
perseverenta au fost rspltite.
Statura impozant a revistei ne ncnt
inima la fiecare nou respiratie a ei.
V rugm nc o dat s acceptati sin-
cerele noastre felicitri!
Constantin Lupeanu
ambasador, scriitor, traductor
Stimat Doamn Doina Drgu(,
Aniversarea n august a trei ani de la apa-
ritia primului numr al revistei Constelatii
diamantine mi ofer plcutul prilej de a v
felicita pentru calittile sale literare si grafice
si pentru tematica sa diversificat pus n
scopul promovrii valorilor culturale rom-
nesti. Pentru aceste calitti o consider una
dintre cele mai frumoase si mai atractive
publicatii literare romnesti online. mi dau
seama de volumul urias de munc cheltuit n
fiecare lun pentru a putea scoate la lumin
un nou numr al revistei si v urez s v dea
bunul Dumnezeu mult sntate si putere
de munc pentru a realiza la acelasi standard
nalt de calitate si numerele ce vor urma!
Aceeasi urare o adresez si tuturor cola-
boratorilor dumneavoastr care contribuie
la realizarea ei.
Sper s m numr n continuare printre
acestia pentru a promova n paginile revistei
Constelatii diamantine, asa cum am fcut-
o si n ultimul an, si poemele de sorginte ni-
pon (haiku, senryu, tanka, haibun etc.),
precum si alte forme clasice literare.
V multumesc pentru revist si astept cu
interes numerele urmtoare!
La multi ani!
Valentin Nicolitov
Preedintele Societtii Romne de Haiku
LA MULTI ANI,
Constela(ii diamantine!
Orice aniversare nseamn bucurie asu-
mat de realizri, care se cer reamintite, spre
a surde si mboboci nspre alte prospectii si
mai ndrznete. nsusi motto-ul revistei - Per
aspera ad astra - confirm ancorarea ntr-
acest prezent, cu trud si vrednicie, cu pa-
siune si iubire, cu noblete si druire. Merit
a retine c revista Constelatii diamantine
mbrtiseaz aspiratiile echipei redactionale,
care se doreste n armonizare perfect cu
idealurile comitetului director al unui orga-
nism cultural de prestigiu, care se numeste:
Liga Scriitorilor Romni.
Pentru ca o revist s durere n timp, s
dobndeasc prestigiu si recunoastere, e
nevoie de o echip care s conlucreze n
armonie, respectnd cu strictete platforma-
program, s aib parte de fideli colaboratori,
s fie nconjurat de prieteni sinceri, cu des-
chidere spre nou, constructivi, pasionati -
dar nu ptimasi, neuitnd c arta esteche-
mat s exprime frumosul (Titu Maiorescu)
- pentru a-l sensibiliza pe cititor.
n acest trudnic demers se impune mult
luciditate, uneori, chiar simplist - dup
modelul Eugen Ionescu -, prin tresltri ntru
frme de fiint, mpovrat de nelinite,
de suferint i de dragoste... Si-ntru reusit:
s ne mbrcm n armele luminii (Ro-
mani 13.12), s fim uniti n duh i n cugete
(I Corinteni 1.10), s ne pzim demutilare
(Filipeni 3.2) - pentru ca rodul gndirii
noastre s devin - vibratie, rostire ntru
adevr, ntrusimtimnt natural (Titu Ma-
iorescu), astfel nct limba s devin instru-
ment al gndului sau chiar gndul nsusi
(Constantin Noica).
Avem a nu uita nicicum si nicicnd:
creatia nseamn tcere (Ana Blandiana)
- otcere care invit la reflectie, otcere
care s ne nvredniceasc spre-acel generos
cmp al logicului (Constantin Noica), ca
o deschidere spre unitate, pocint, as-
cultare, rugciune - dac vrem a prelua si
din ndemnul testamentar al printelui Iustin
Prvu, n speranta nvrednicirii noastre de a
ne face Domnului slavoslovitori - pre-
lund modelul scriitorului crestin Alexandru
Lascarov-Moldovanu.
Scribul zilelor noastre se impune a avea
treaz constiinta, ncercnd a se armoniza
cu cerintele prezentului - trind n prezent,
neuitnd realizrile naintasilor (pionieratul
jurnalismului romnesc) si prelund acel bob
de nectar care s foloseasc acestor generatii
- si mai ales - al acelora care vin dup noi.
Prezentul va nflori n viitor numai si numai
n armonizare cu trecutul. Cultul trecu-
tului, rosteste de dincolo de timp, Mihai
Eminescu.
Ca slujitori ai condeiului, s avem mereu
treaz n sufletul nostru ndemnurile lui Mihail
Koglniceanu din a sa Introductiune la
Dacia literar, si-anume: o limb i o
literatur comun pentru toti, respect
pentru drumul btut cu migal de naintasi,
respect pentruLimba Romn, moralul,
criticaneprtinitoare, valoarea. Si mai
presus de orice, avem a nu uita: pasiune, dar
nu patim n nscrisul nostru. Numai astfel,
creatia va deveni suflet al vietii (Nichita
Stnescu), ardere-de-tot si jertfire-de-
sine (Constantin Ciopraga).
La multi ani, Constelatii diamantine! S
nfloresti frumos, prestigios, armonios - ntre
celelalte flori ale jurnalismului romnesc!
Felicitri Ligii Scriitorilor Romni, coordo-
natorul attor actiuni de prestigiu cultural!
Felicitri creatorilor revistei si tuturor cola-
boratorilor! Sntate, inspiratie, vibratie
constructiv, prieteni fideli, noi si noi suc-
cese, scump doamn Doina Drgut!
prof. Livia Ciuperc
Fondator i coordonator al Simpozionului
National Ioan Petru Culianu
Fondator i redactor al revistei literare
Primvara ieean
36
Anul IV, nr. 8(36)/2013
LA MULTI ANI
Constela(ie Diamantin!
CINA DIN CONSTELATIE
n Constelatia Diamantin
intrati desculti, ca n eterne temple.
aici ne-asteapt gratia Divin,
sudoarea fruntii noastre s-o contemple.
aduceti doar strjerii mintii voastre,
voi, puii ratiunii - ou dogmatic,
n zi de toamn dati n prgul vietii
si-ntindeti cina pe-un covor tomnatic.
aduceti vin - s vin si poetii
si lutari s vin... si fecioare.
flcii si strbunii tin n palme
amurgul ce adoarme-n Sfntul-Soare.
o zi e ct un veac - o vesnicie.
prin timp trudesc si muzele si sfintii.
trudim cu toti prin pronia Divin
precum prin veac, strbunii si printii.
sudoarea fruntii noastre s-o contemple,
ne-asteapt vesnic gratia Divin.
veniti meseni ca-n pmntene temple,
n Constelatia DIAMANTIN...
George Filip
poet, Canada
Iubit Constela(ie Diamantin,
Eu te-am descoperit ntmpltor, prin
nebuloasa brownian a ordinatorului meu
neodihnit. Si te-am ndrgit din prima clip.
Dar cine esti tu?, nenea poetule, m-a ntrebat
prea tnra fecioar. Ce fel de romn te pre-
tinzi, tocmai din Canada aceea a zpezilor
vesnice? Nu-i chiar asa, Constelatie Diaman-
tin, i-am rspuns. Partea aceasta de lume se
mai numeste si Tara frunzei de artar. Aici a
nins Dumnezeu cu tot verdele din ceruri. Dar
tu esti prea tnr ca s ntelegi ce sunt
dorurile unui poet emigrant...
- Emigrant?... Ce este acela un emigrant?!?
- Iubita mea mic-mare Constelatie Dia-
mantin... n cazul meu, un emigrant este un
romn gonit din Tara lui, la vremuri de res-
triste. Dar s stii c romnul, desi pleac de
acas, inima lui rmne acolo. Numai dorurile
si le ia cu el.
- Asaaa?... Si pe mine de unde m cunosti?
- Tu, frumoas Constelatie Diamantin, ai
rsrit dintre laserele unor nenea scriitori din
Tara ta - Romnia. ns mama ta cea adev-
rat este de fapt D-na profesoar Doina
Drgut. ti place numele ei?... Si mie!
- Nenea poetule, dar si mai exact: cine este
mmica aceasta a mea?
- Iaca... este o olteanc, o profesoar de ma-
tematic, poet si...
- Stop nenea! Cum adic, matematicienii pot
fi si poeti?
- O... desigur. A mai fost unul Ion Barbu...
Barbilian, matematician de renume dar si mare
poet-filozof.
- Deci se poate si-asa?
- Desigur c se poate. Dar tu abia mplinisi
trei ani de la nastere... aparitie, am vrut s
spun - si prea stii multe...
- Pi, nenea, de-aia sunt eu o Constelatie
Diamantin - s m disting, s strlucesc
printre suratele literaturii romne.
- Gata fetito... prea esti precoce pentru vrsta
ta...
- Nenea... dac tot ti zice lumea POETU, f
o demonstratie de fort, poleieste-m la ani-
versarea mea cu o metafor... dou...
- Draga mea, eu numele tu l asemn cu...
Scufita Rosie. Printesa copilriei mele. Esti
tot att de frumoas, inteligent si gospo-
din precum zna din amintiri...
Acum, n aceast lun de august, tu mpli-
nesti... TREI ANI! Lng numele tu frumos
de Constelatie Diamantin eu adaug si S
FII ETERN!
- Multumesc, nenea poetu. Eu ti urez co-
laborare ndelungat si... lectur plcut.
Sper c m citesti...
- Zboar, frumoaso! Noi vom veghea la zbo-
rul tu!
asa cum esti - diamantin,
s vii n veci la geamul meu
si ti promit c tineretea-mi
te va ntmpina mereu...
vino etern - copil drag,
adu-ne munti de mngieri
si muzelor s le zici mam
mereu mai tnr - ca ieri,
ce constelatie divin
esti tu, prin infinitul cer!
din cofa ta diamantin
sorbim miracol de eter.
...eu ti promit c tineretea
va sta etern pe pragul meu.
ct tu existi - diamantin,
s vii s m alinti, mereu...
ps:
si dac tot te tii mreat
prin universul mare... mic,
ct esti tu de diamantin
mie te rog s-mi zici - TTIC!
poet George Filip
august - 2013, la Montreal
Felicitrile noastre echipei de la
Constelatii Diamantine:
Doamna Literelor Craiovene drguta Doina
Drgut,
si simpaticul oltean paradoxist, pus pe sag,
Janet Nic fr fric!
Fie vremea ct de rea, tot ti-o schimb
revista!
prof. univ. dr. Florentin Smarandache
profesor de matematic la Universitatea
New Mexico din Statele Unite
Cu prilejul aniversrii a trei ani de aparitie
continu (lun de lun - ca un ceasornic,
Ir a depsi data de 15) a Constelatiilor
Diamantine felicit mai ales pe doamna Doina
Drgut, ntreaga echip redactional, din
care am onoarea si plcerea s fac parte din
aceast lun, pentru profesionalism si pentru
imaginea grafic, de fiecare dat original.
Calitatea materialelor foarte diverse, actu-
alitatea problematicii abordate si contributia
la propsirea culturii romne n vremuri de
restriste m ndeamn la un sincer La multi
ani!
prof. dr. Viorel Roman
consilier academic la Universitatea
din Bremen
A realiza o revist literar, necesit mult
munc si transpiratie. Acest lucru minunat
nu se poate nfptui fr mult, mult dra-
goste. Colectivul de redactie trebuie s lu-
creze umr la umr, ca o adevrat familie.
Cnd revista strluceste prin calitatea textelor
publicate timp de 3 ani cu o aparitie lunar
Ir sincope, ea trebuie s poarte numele de
Constelatii diamantine.
Felicitri realizatorilor si viat fr de moarte,
revistei!
La Multi Ani!
Lucian Gruia
37 Anul IV, nr. 8(36)/2013
La ceas aniversar: Revista
Constelajii Diamantine, ajuns
la vrsta de trei ani de aparijie yi
activitate nentrerupt yi
nencetat n demersul ayezrii
culturii yi spiritualitjii autentice
n rostul firesc al multora dintre
noi, cititorii ei, fideli yi
credincioyi
Stimat Doamn Director Doina Drguj,
Tin s mrturisesc faptul c ntotdeauna,
cnd am prilejul s citesc ori s rsfoiesc o
revist cultural, spiritual sau duhovni-
ceasc m bucur nespus de mult, deoarece
constat c este mult folositoare multora din-
tre oamenii de cultur, preotii si credinciosii
nostri, care sunt cititorii ei!...
Acum, la ceas aniversar, cu prilejul
ajungerii acestei prestigioase reviste la
vrsta de trei ani de activitate editorial i
cultural-spiritual a publicatiei, constat si
observ cu mult bucurie si multumire su-
fleteasc c rolul si rostul Revistei Cons-
telatii Diamantine este acela de a-si con-
tinua, pe mai departe, misiunea ei curat ci-
vic, educational, apologetic, profund spi-
ritual si autentic cultural si romneasc.
Sunt convins c, n pofida tuturor gre-
uttilor, a piedicilor si a ispitelor, truditorii
acestei reviste nu se vor opri aici ci vor con-
tinua s-si dezvolte activitatea lor pe toate
planurile, pe acest trm publicistic si me-
diatic, inclusiv prin dezvoltarea site-ului, prin
ct mai multe ntlniri cu cititorii, inclusiv n
mediul virtual, electronic si prin publicarea a
ct mai multe crti, de folos cultural si spi-
ritual pentru cititorii ei si nu numai!...
ntotdeauna, cu fiecare numr, mesajul
acestei reviste se nscrie cu prisosint n
procesul transfigurrilor si transformrilor
instructiv-educative, culturale si spirituale,
att de necesare omului contemporan, n
goana si n agonia lui prin lume. Nu v pot
ascunde nestvilita mea bucurie pentru
aceast colectie de aproape patruzeci de
numere ale revistei Constelatii Diaman-
tine, care mi-au descoperit frumusetea unui
discurs intelectual, cultural si spiritual viu,
simplu, dinamic, abordabil si accesibil, ce ne
cheam si ne provoac la o actiune si acti-
vitate responsabil n fata propriei culturi,
civilizatii si credinte, ndrumati si cluziti
fiind de o atitudine echilibrat, plin de
discernmnt si dreapt socoteal. Marele
istoric si savant Nicolae Iorga spunea, afirma
undeva, c omul rmne n viitor doar cu
ceea ce a putut da sau oferi altora. Gndindu-
m la acest aforism, am senzatia si impresia
c Doamna Doina Drgut a fost ntotdeauna
si permanent constient de aceast vocatie
a omului, de druitor pentru cei din jurul
su si din neamul su, cel strmosesc, cresti-
nesc si romnesc. Astzi, din pcate, modelul
si exemplul dumneaei sunt tot mai greu de
cuprins si de asumat ori de nsusit n arealul
personalittii noastre, mult pretentioase si
simandicoase. C nu este totul pierdut ne-o
dovedeste acest buchet, de acum nsutit, al
numerelor acestei prestigioase reviste pe care
domnia sa ni-l druieste tuturor, spre luare
aminte, lucrare si mplinire.
Doresc s apreciez n mod deosebit seri-
ozitatea, competenta, realismul, discern-
mntul, hrnicia si drnicia membrilor si co-
laboratorilor care fac parte din acest veritabil
colectiv redactional, si s-i felicit pe toti
pentru tot efortul depus n desfsurarea acti-
vittii lor, cu timp si fr timp, rugndu-m
ca Bunul Dumnezeu s le fac parte, n con-
tinuare, de mult succes, de mult spor si de
multe mpliniri spirituale si duhovnicesti, iar
revistei Constelatii Diamantine care a
ajuns acum la aceast cifr rotund n ac-
tiunea si activitatea ei de rostuire a mintii si a
sufletelor multora dintre noi, cititorii ei fideli,
loiali si credinciosi, precum si Directorului
i Redactorului n persoana Doamnei
Doina Drgut, le doresc s aib parte de
viat ct mai lung, cu mult folos sufletesc
si cu multi cititori, s se bucure de realizrile
si mplinirile de pn acum, s le cultive si s
le nmulteasc si s le sporeasc, pe mai de-
parte, ndeosebi pe cele de ordin duhov-
nicesc, apologetic - misionar si cultural -
crturresc!...
Dumnezeu s v ajute, s v binecu-
vnteze yi s v poarte, pururea, de grj!...
Un sincer yi clduros La Mulji yi
Fericiji Ani! Doamne ajut!
Cu aleas prejuire,
Drd. Stelian Gombo,
de la Secretariatul de Stat pentru Culte
din cadrul Guvernului Romniei
O revist absolut necesar
Constelatii diamantine, la multi ani, la
aniversarea a trei ani nentrerupti de aparitie
editorial, trei ani dedicati virtutii si puterii
de influent a cuvntului.
Pe parcursul acestor trei ani fructuosi am
avut onoarea de a colabora la revist din
Anglia, ca redactor asociat. Fiecare numr al
revistei reprezint pentru mine o descoperire
pozitiv. Ca cititor, continutul si designul
revistei m ncnt, i astept publicarea cu
nerbdare.
Sub conducerea redactorului-sef, dis-
tinsa Doamn Doina Drgut, secretarului
general de redactie, Domnul Janet Nic,
redactorilor literari, Domnii Iulian Chivu si
Baki Ymeri si a redactorului artistic, Domnul
Florin Mcesanu, revista Constelatii dia-
mantine a devenit o revist prestigioas, cu
colaboratori din Romnia si din alte prti ale
lumii, voci cunoscute n lumea literelor.
Constelatii diamantine s-a impus ca o
revist absolut necesar n cultura national
contemporan.
prof. Mariana Zavati Gardner UK
poet bilingv (romn i englez),
critic literar n ambele limbi i traductoare.
Vivat, Crescat, Floreat!
Trei ani reprezint, desigur, o vrst fra-
ged, dar o revist lunar creyte ntr-un an
ct altele (cele trimestriale) n patru! De
altfel n constelajia publicatiilor similare
aceast aparitiediamantin a iesit mereu n
evident prin calitatea materialelor, prin ele-
ganta prezentrilor dar si prin ecourile str-
nite printre cititori.
Stiu bine ct este de greu s colectezi
materiale de calitate si de aceea aparitia re-
gulat a CONSTELATIILOR mi se pare o
realizare exceptional. Asa c la acest mo-
ment aniversar v doresc s continuati s
urcati spre vrf, sclipitori ca un diamant cu
multe fatete, reflectnd ceea ce este mai
frumos n jurul nostru si neuitnd nici o clip
c zmbetul este cel mai valoros matelot
iar umorul este probabil cel mai necesar me-
dicament pentru toate vrstele!
Asa c v urez: Vivat, Crescat, Floreat!
Eugen Deutsch
scriitor,
membru al Academiei Libere Pstorel,
membru fondator al Uniunii
Epigramitilor din Romnia
38
Gnduri bune,
ntr-un ceas bun
Singurul prilej cnd te simti mndru si te
bucuri de trecerea timpului, este atunci cnd
ai parte de o aniversare. De o nou mplinire
a unui lucru bun din viat. Fie c e vorba de
familia ta, de prietenii ti, ori de ambele la un
loc, asa cum se ntmpl cnd prietenii ti
sunt n egal msur familia n care te reg-
sesti ca fiind acas.
De ast dat, acas nseamn pentru
multi dintre noi, Constelatii diamantine,
revista de cultur si art care ne reuneste
atunci cnd avem de spus n felul nostru
fiecare, despre rostul pe care am ales s-l
avem. E o lume ntreag, care, esentializat,
ne aduce n fata ochilor, sufletului, mintii,
acea parte important a tririlor noastre.
Constelatii diamantine ne cuprinde al-
turi, lun de lun, prin grija doamnei Doina
Drgut, care, cu o druire mai rar ntlnit, de
nepretuit, mpreun cu o echip redactional
de exceptie, ne d form gndurilor n paginile
elegante pe care ntotdeauna le asteptm cu
fior, pentru a le savura si a le pretui.
Toate cele bune din lume, s se adune
laolalt, nConstelatii diamantine! Doamne
ajut!
Daniel Marian
scriitor
MI-E ATTA DOR!...
...Tu stii, draga mea Printes, c-mi este
atta dor de tine s-ti ating cu raza ochilor
ale tale cuvinte de aur, pe care l-ai cules din
Constelatii diamantine de la ndrgostitii
slovei fermecate, scris cu har si-ntelepciune.
Doamne!... si-mi esti foarte ntelegtoare:
asculti n miez de noapte dorintele unui m-
ptimit al condeiului (m consideri c-ti sunt
frate bun) si-mi povestesti cnd n vers cu-
prins de nostalgia gndurilor, cnd fraze de
alint, izvorte din sufletul tu nobil (n care
sunt attea nestemate... ale unei lumi neb-
nuit de frumoas), iar vocea ta de zee m
cufund n mreaja peisajelor mirifice, si str-
bat infinitul galaxiilor prin care te plimbi de
trei ani de zile, ca apoi s intri n casele
romnilor s le aduci lumin sfintit, ocazie
fericit de a-ti spune, iubit Revist Conste-
latii diamantine LA MULTI ANI!... att tie,
iubitei tale mame, distinsa d-n prof. Doina
Drgut, si tuturor truditorilor care lucreaz-
n ograda ta.
LA MULTI ANI, FERICE!
Constelajii Diamantine
Prin(es, mbrac straiul de mireas,
Mirt si crin regal, diadem-ti pune!
Vino sor drag, stai cu noi la mas,
Te asteapt fiii, si cu drag vor spune:
La mul(i ani!... Pentru-al tu renume,
Latrei aniyori, multi printii au s vie...
Tu-i primesti n cas cu sare si pine;
Esti strlucitoare..., aprins fclie.
A ta frumusete le-ncnt privirea;
Vorba ta cea dulce o vor ntelege...
Glas de ciocrlie, tu le cnti iubirea
Cu triluri celeste, si naiul ce-i rege.
Si cel fluier sfnt, dorul nostru zice,
Purtat de Luceafr... pn n zenit;
Hora mare-ntins, Romnu-i ferice,
Pe sub Poarta sacr trece-n infinit.
Neobosit urc pe-o Coloan sfnt,
La Masa tcerii o s-mi odihneasc;
Prin(es iubit, vocea ta ncnt,
Decenii vor trece, si-o s recunoasc
Truda si iubirea celor ce-ti slujir
Cu bun credint, slvind scrisul tu;
Ai ajunsRegin, fiindc te-ngrijir...
Binecuvntat, fii de un Dumnezeu!
Marin Voican-Ghioroiu
Scriitor-compozitor
Cel mai scump diamant
Pe pmntul acesta sunt multe diamante,
ascunse n adncuri de pmnt. Dar dup ce
sunt gsite, scoase la suprafat sunt pzite
cu strictete cu ivre sofisticate. Strlucesc,
ti iau ochii. Pentru obtinerea lor se bat bo-
gatii lumii. Cele mai valoroase diamante sunt
ns cele de suflet, cele create de mintea omu-
lui, diamantele care au ca structur cuvintele.
Un astfel de diamant a crei valoare se m-
soar n satisfactii spirituale este revista on-
lineConstelajii diamantine. n constelatia
creatiilor de gen ocup un loc de prima m-
rime, cu multe karate literare.
Slefuitori ai acestui diamant sunt multi:
poeti, prozatori, critici literari, pictori, ntr-un
cuvnt generic, oameni de cultur, dar cred
c nu atentez la orgoliul nimnui, spunnd
c lefuitorul ef esteDoamna Doina Drguj,
cu nume si prenume predestinate pentru ase-
menea mestesug ales: Doina - Sufletul rom-
nului, durerile si bucuriile lui, si Drgut -
buntate, sinceritate, frumusete sufleteasc.
La cei trei ani aniversari ai Constelajiilor
diamantine, unLa Mulji Ani revistei si cola-
boratorilor ei, cu urarea de a realiza noi si
remarcabile diamante literare.
prof. Emil Bucureteanu
scriitor
VIVAT!
Dimensiunea timpului ne urmreste
permanent n Universul cel nemrginit.
Aceasta consemneaz epoci, oameni, fapte
sau evenimente pe care le ncrusteaz n
memoria timpului scurs.
Si s-au nscut aniversrile care s ne
aminteasc parcurgerea unui drum.
Astzi se mplinesc trei ani de cnd o
prestigioas revist, pe numele suConste-
latii diamantine, a ptruns n constiintele
oamenilor cu o tematic si un continut diver-
sificate si complexe. Caracterul su literar s-
a mbogtit cu stiinta, politica si complexe
activitti social-culturale.
Competente si talentate condeie ale unor
personalitti de seam ale stiintei si culturii
romnesti si universale au lsat urme adnci
n constiintele cititorilor.
Sunt bucuros pentru aceasta. De aceea,
doresc noi succese conductorilor acestei
minunate reviste si i felicit din toat inima.
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!
Petre Gigea-Gorun
Ambasador, scriitor
Nscut sub auspicii
providen(iale
O, m bucur, doamn Doina, si-i urez s
aib parte de tinerete vesnic la anii ei de
maturitate!
Dar chiar dac este att de tnr, oricine
din afar vede c revista s-a nscut sub
auspicii providentiale, motiv pentru care de
la primele numere a aruncat ct colo biberonul
si scutecele cultural-intelectuale, evidentiind
o remarcabil vigoare artistic si o precis
identitate printre suratele ei.
La ct mai mare!
prof. George Petrovai
scriitor
Lungul drum printre
constela(ii sau parcursul
cultural meritoriu al revistei
Constela(ii diamantine
Exist, n sfera online de pe ntreg mapa-
mondul, reviste cu diferite profile: de specia-
litate, literare, stiintifice, magazin, pentru copii
si tineret, reviste muzicale, de dramaturgie,
reviste cu orientare spre artele vizuale (foto-
grafie, pictur, grafic) dar si reviste pluri-
culturale, ce nglobeaz n curpinsurile lor
mai multe domenii, sau poate doar unul sin-
gur: FRUMOSUL. Ca redactor-sef al unei
reviste online de creatie si atitudine culturale
(Armonii Culturale - fondat la Adjud, n anul
2011), consider c nu este usor s-ti creezi
un loc si apoi, s capeti un nume, n paleta
bogat a revuisticii mondiale. Dar, mai con-
sider c, doar abordnd teme generoase, su-
biecte interesante, promovnd valoarea si
strngnd n jur doar creatori de FRUMOS
de o nalt tinut etic, moral, cultural, vei
reusi.
Multe ncercri de aparitie a revistelor s-
au dovedit a fi fabuloase esecuri, tocmai da-
torit lipsei de consecvent n crearea si res-
pectarea propriilor principii, abandonarea
acestora fcnd posibil cderea n desuet,
n penibil si, de ce nu, n dizgratia cititorului
su. Pe aceast cale grea, spinoas, cu orgolii
luntrice nemsurate si, alteori nejustificate,
trebuie s ai curaj, energie, demnitate, verti-
calitate, pentru a putea izbndi. Nu de multe
ori trebuie s rezisti unor presiuni mediatice,
create pentru a-ti abandona calea corect n-
ceput sau pentru a elimina lucrurile care dau
cu adevrat consistent si valoare esentei
actului tu cultural, n spet. mpotriva oa-
menilor trebuie s lupti. Dar, nu pentru a ti-i
face dusmani, ci pentru a-i apropia, pentru
a-i nvta s gndeasc, s simt si, de ce
nu, s creeze FRUMOS. Suntem deja ntr-o
degringolad total, n care cititorul contem-
poran deja nu mai stie ce s citeasc, sufocat
fiind de mondenitti, difuzate obsesiv pe
toate canalele media, cu personaje de carton,
care nu au nicio tangent cu un act cultural,
cu valoarea sau cu respectul fat de semeni.
Acestei Apocalipse mediatice trebuie s-i
tin piept o revist cu profil cultural, s fie
impartial si decis s nu-si abandoneze prin-
cipiile, orice ar fi.
O astfel de revist vertical, cu coloan
vertebral si pus doar n slujba culturii este
si revista craiovean Constelatii diaman-
tine. Prin munca sustinut a ntregului co-
lectiv redactional, n frunte cu redactorul-
sef DOINA DRGUT, revista a nscut, de
fiecare dat, din cenus, ca pasrea Phoenix.
Fiecare pas fcut a nsemnat lrgirea cercului
su de influent, n atragerea ca un magnet a
multiple personalitti artistice, literare,
stiintifice si culturale, de pe ntreg pmntul.
n solul su bogat n multivitamina FRU-
MOSULUI, au nceput s creasc, n pomul
cunoasterii Constelatii diamantine, coroana
bogat n clorofila culturii, ramurile ncrcate
cu florile srguintei si roadele dulci ale
minunilor existentei. S-au adunat n frunzele-
paginile sale sute de articole interesante, cu
mari creatori ai lumii, care au opinat, au cri-
ticat sau apreciat, care s-au ntlnit s ro-
deasc, s sprijine, s multiplice si, de ce nu,
s transforme ntregul ntr-o Constelatie.
Iat, astzi, la cei trei ani de existent ai
revistei, putem spune c a crescut miraculos,
precum Ft-Frumos din povestea popular -
ntr-un an, ct altii n zece. Aici se ntlnesc
toti creatorii de frumos. Lor le datorm faptul
c o nou constelatie a prins contur, a cres-
cut si a devenit universal, fr nicio rezerv.
La ceas aniversar, i dorim revistei viat lung
iar echipei care o coordoneaz: LA MULTI
ANI! Spor si putere de munc, pentru a
continua s fie polii ultrapozitivi n cultura
prezentului, spre propsirea si nemurirea
culturii romne, n arealul universalittii!
A prins contur doar ntr-o noapte:
s-au cobort din cer trei soapte
tandru vorbeau despre o muz
spuneau soptit de o acuz
cu nerv si vis si druire
si ngerii de psuire
curaj si lupt fr seam
scntei de jar ce fr team
s-au tot luptat si au nvins
un cer de astri neatins.
Asa spune legenda mare
C-n lutul fr de culoare
O constelatie-a prins glas
n pas cu al zilelor alb ceas
A prins s zboare, s viseze
S cheme vraja, s pulseze
S urce ctre infinit
Pe-al lumii chin nebnuit
S nfloreasc-n stele mii
S coloreze verzi cmpii
S deseneze n priviri
Oameni, zeite si mriri.
LA MULTI ANI, Constelatii diamantine!
Gheorghe A. Stroia
Membru corespondent al Academiei
Romno-Americane de Arte i Stiinte
Trei ani speciali oferi(i, cu
drag, cititorilor de ctre
revista Constelajii diamantine
n tumultul si n vltoarea nenumratelor
reviste literare este din ce n ce mai greu s
discerni si s stabilesti care revist e mai bun
si care reuseste s se impun n contextul
literar actual, dar si printre surorile ei de gen.
Iat c, doar la trei ani de la aparitie (fondat
la Craiova n septembrie 2010), publicat lu-
nar, revista de cultur universal Constelatii
diamantine condus de Redactor sef Doina
Drgut si de Secretar general de redactie
Janet Nic, reuneste nu doar nume ilustre n
redactia sa, ci si personalitti ale culturii ro-
mne care triesc n tar sau n strintate.
Editat sub egida Ligii Scriitorilor Romni,
Constelatii diamantine ne bucur si ne in-
cit curiozitatea cu fiecare aparitie. Un con-
tinut deosebit, extrem de bogat si de variat,
interesant, echilibrat, cuprinznd grupaje de
poezie rafinat si de o calitate deosebit,
texte inedite care scot la lumin lucruri poate
demult uitate sau chiar necunoscute. Fiecare
numr este nnobilat cu o ilustratie absolut,
aleas cu grij, care vine s-i confere prin
tablourile postate, ce apartin unor pictori
celebri n toat lumea, o not aparte de dis-
tinctie si elegant. De altfel, ntreaga revist
are, din toate punctele de vedere, un mesaj
educativ perfect dozat, dar si neinvaziv. ti
rmne n suflet si simti c-ti este prieten
discret, delicat, statornic. Constelatii di-
amantine este o lung plimbare prin marile
muzee ale lumii, nsotit de o la fel de lung
discutie literar, filosofic sau uneori chiar
exprimat n versuri. Totul ntr-o agor mo-
dern a Cettii Bniei, depsind granitele
nc de la prima aparitie.
i dorim revistei Constelatii diamantine
La multi ani, la cei trei ani de aparitie cons-
tant si felicitm din suflet att ntregul co-
lectiv de redactie, ct si pe prietenii acestuia..
Doru Dinu Glvan,
Preedinte UZPR
39
Anul IV, nr. 8(36)/2013
40
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Prietenul nostru al tuturor si dintot-
deauna, Valeriu Brgu, spunea pe coperta
acestei crti a Danielei Drghia: Dac pri-
mul romn ajuns n Regatul Unit al Marii
Britanii a fost Vlad ]epe - DRACULA - care
i-a nfiorat pe mndrii insulari, ultimul
romn sosit n acelai regat este ngerul
Daniela.
n @, copyright-ul su incontestabil,
romno-englez dac nu mai degrab, dat
fiind reusita traducerii, anglo-romn, Dnuta
nu poate porni altfel dect, logic, de la
Preistorie / Pre-History: De cteva mi-
lenii-ncoace / alergm de colo pn dincolo
(...) (pag. 8).
Nu dureaz mult, pn cnd fragilitatea
si cerculetul acela de-l poart ngerii pe cap,
nu mi vine-n minte cum l cheam, ajung ntr-
o Habitudine / The Daily Round, unde
nainte de rzboi / amazoana las singu-
rtatea / ultimilor ani n grija servitorilor. (...)
(pag. 10). E bine c avem amazoana; c sin-
gurtatea iese din peisaj cu trufia nvinsei -
dar nepredatei!; c n castelul de amazoan,
pentru c sigur trebuie s existe si un castel,
servitorii stau nsirati ca la poman, dar cu
frac si papion.
ndat, dac tot vorbirm de castel, vine
inevitabilul - basmul: Acum, dup ce-a ucis
/ plngtoarele slcii / bea o lingurit / de
otet cu sirop si ap / lng fata / ce a nghitit
basmul / si osul de peste. (pag. 10).
La un moment dat, nestiut dinainte, avem
parte de oExplozie universal, care ori-
cum scnteiaz pagina pe care scriu, de
aceea n-o s citez din ea; spun doar att, c
ar putea fi o explozie perfect, care se anunt
caBig Bang; precum dinBig Ben se d ora
exact pe ntreaga planet de vreo mie de
ani, vreau s cred asta.
ntr-un Troc / Barter, Dnuta vine
Daniel MARIAN
Dac am ajuns a psri n englezeyte,
fr s ne dez-romnim, nseamn
s rmnem la o explozie universal
Daniela: @
Slbatic poate fi cuvntul, n timp ce
frumos se asterne pe haolul alb ca n palma
ta; poate s muste, de prea mult zvrcolire.
ntreaga ta fiint e pus sub semnul ndoielii,
lumea e potrivnic si poate c nici nu mai, n
sine, cteva repere te mai pot tine n ceea ce
ndeobste e cunoscut ca si realitate. Timpul
devine formidabil de strmt, de departe, de
strin; a fi n afara lui, nseamn c ti trebuie
o alt msur care s te tin n acceptiunea
unu si cu unu fac doi, ori cteodat trei, sau
minus / plus infinit. Prin multimea de sur-
suri/ trec decapitat,/ capul l duc n mini/
cu ochii bine nchisi/ si prul rezemat de
tmple/ si gura si urechile pecetluite,/ undeva
nluntru nu mai sunt huiiduielile/ doar
crtita spion se zvrcoleste/ n cutare de
pmnt,/ strigoi robusti m ntmpin/ dup
fiecare colt/ rnjind n buchetul de ciulini,/
cu greu musc din timpul gunos/ vslind
dincolo de noapte. (dincolo de noapte).
Starea de imponderabilitate o comple-
teaz pe aceea de sufocare existential; tot
sprijinul mai e n cineva indefinit, poate chiar
inexplicabil, care se dovedeste a mai fi pe
deasupra si iresponsabil. Aerul era foarte
sus gata s nfrunzeasc cerul,/ pieptul era
foarte nalt/ cu multe guri de adpat,/ drum
interminabil s-ar putea spune/ sau prostie
ncremenit pe zvorul usii/ degeaba strig
deschide-te/ noptile au albit/ ce usor con-
funzi tu noapte cu zi,/ piciorul de balerin cu
sfesnicul prfuit/ cearsafurile cu lobul ure-
chii/ ca si cum nemurirea s-ar disculpa mortii./
Aerul era foarte sus, gata s nfrunzeasc
cerul. (timp).
Ct de ea nssi si n acelasi timp imper-
sonal, imprevizibil, poate fi Daniela Vis-
ternicu, nu am reusit s aflu. Ceea ce e sigur
ns, c un necuprins l atinge, oricum, si ori-
pe-unde si ntoarce aripa din suflet, sfre-
delitoare de porti ctre neasteptate uni-
versuri care altfel ar fi interzise, de neaflat
printr-o vraj oarecare... ncerc s te nvt
pe de rost/ cu toate plecrile si sosirile/
Vietile hituite/ frumos mirositoare,/ si rondul
de noapte/ ascunzndu-se nluntrul lupului
alb;/ bufonul si cplul si strng minile./ ploi
nedumerite ud grumazul,/ eu culeg alge.../
limba lupului alb/ poate s fie mna mea.
(de undeva eu). Tu, doar tu.
de ne ia cu fiorii blnd-clduti ai pericolului
cderii n banalitatea zilei / noptii, care or fi
acelea, de azi-ieri-mine-poimine: n piata
cu vechituri, / la kilogram sau la bucat: vor-
be. / (...) / degeaban-au lei / au emigrat si ei
/ la zoo acum s, / acu nu mai s / cu antichi-
ttile / din muzeul cu verbe. (pag. 12).
nspimntarea ne ajunge ns atunci
cnd avemparte de Vendetta / Vendetta:
Luceafrul-de-amiaz se joac / de-a eclipsa
/ iar asteptarea macin trupul - / umbra ade-
vrului s-a lipit de perete si fr s stiu de ce
/ strig: // - Carnea devine cuvnt ! (pag. 16).
mi place cum sun n englez: Flash, be-
come word!; vzusem un film, Flash and
Blood, dup care n-am dormit o noapte...
Haiku 1 / Haiku 1: Cea dinti bru-
m: / licurici n zori de zi / pomii si iarba
(pag. 22); Senryu 2 / Senryu 2: Miau...
miaauuu... / Papagalul imit / pisica din geam
(pag. 30). ntr-o tar, sau n niste tri pline de
cuvinte, e mare lucru s vorbesti cu tine nsuti
nonsalant si aproape c liber() de cuvinte.
Mai ales cnd, n englez sun ntocmai asa:
Mew! Mew! Mew! Mew! Mew! Mew! / The
parrots imitating / The cat at the window.
mi aminteste de The Catcher In the Rye,
pentru c timpul se micsoreaz pn devine
un punct, iar infinitatea e cu totul n alt parte,
sub form de gnduri...
Ce pot s mai zic, cnd aud una ca asta
(?): Volum furat / Stolen Verse-Book:
Poetul acesta / care-si bate joc de cuvinte /
este prietenul meu ! // poetul acesta / de care-
ti vorbesc / merit un debut n volum. // po-
etul acesta / pe care nu-l cunosti / m-a chemat
la nmormntarea lui... (pag. 26).
Vreau s rmn cu ast primvar n
mintea-mi de pe urm: Cine-i acolo ? / O
oaz de verdeat / printre zpezi ( Haiku 3
/ Haiku 3 - pag. 54).
Daniela Visternicu
Vslind dincolo de noapte,
ncerc s te nvj pe de rost
41
Anul IV, nr. 8(36)/2013
n anul acelamplinisem, cred, 30 de ani.
Fusesem convocat la o unitate militar de pe
lng Trgoviste, unde urma s fac un stagiu
militar timp de o lun ca s-mi mbunttesc
pregtirea de ofiter n rezerv, s dau niste
examene si, dac le luam, s mai capt o ste-
lut pe livretul militar (eram sublocotenent
n rezerv).
Am cobort din tren n halta B., de unde
urma s parcurg un drum de vreo doi kilometri
printr-o pdure, dup cum mi explicase ofi-
terul de la comisariat care mi-a nmnat ordi-
nul de convocare. Mergeam agale prin pdu-
rea deas, pe o crare ngust strjuit de
copaci nalti, stejari si fagi. Era o liniste adn-
c, auzeam din cnd n cnd cntecul unei
psri fr s pot s aflu cu exactitate locul
de unde cnta si m bucuram de aerul curat
si de mirosul proaspt al vegetatiei. Deodat,
n fata mea, dup ce am ocolit niste tufe, la o
cotitur, am zrit un cal mare, alb, care pstea
chiar pe crare. M-am ntrebat cum poate
paste liber, singur n pdure, un asemenea
cal frumos, era o aparitie deosebit. Apoi, pe
msur ce m apropiam, mi-am dat seama c
aveam o problem, nu-l puteam ocoli fiindc
ocupa toat crarea. n jur pdurea era plin
de lstris nalt greu de trecut asa c m-am
oprit la vreo sase pasi deprtare de cal nesti-
ind ce s fac: m gndeam chiar s m ntorc
din drum si s caut o alt crare. Deodat ca-
lul a ridicat capul, m-a privit un moment si
apoi s-a deplasat spre marginea crrii f-
cndu-mi loc s trec. M-am strecurat pe lng
el cu o oarecare team, era att de mare si de
aproape de mine si sttea cu urechile ciulite,
nemiscat, asteptnd. Parc sttea la pnd
si-mi era team c dintr-o clip n alta ar putea
s m atace. Dup ce l-am depsit am respirat
usurat si mi-a venit inima la loc. Am privit n
urm si l-am vzut revenind pe crare si con-
tinund s pasc nestingherit.
n ziua urmtoare am avut o discutie n
sala de curs la care a participat si comandan-
tul unittii. L-am ntrebat despre acel cal alb,
frumos pe care l-am ntlnit n pdure, nu sti-
am al cui era si i-am povestit ct de inteligent
fusese, cum se dduse la o parte si m lsase
s trec pe lng el pe crare.
A, e Misu, calul unittii. E veteran, are
16 ani de cnd e n armat. Si-a fcut stagiul
Valentin NICOLI}OV
militar de 14 ani la o unitate de vntori de
munte. Dup aceea a fost trecut n rezerv,
trebuia s fie predat la un abator, ca unitatea
s-l poat sterge din acte. l cunosteam mai
demult pe comandantul unittii de vntori
de munte. Ne-am ntlnit la o convocare la
comandamentul armatei si mi s-a plns c
este nevoit s predea la casare la abator un
cal foarte bun, inteligent, care fusese refor-
mat, si conform ordinelor existente n armat,
trebuia scos din efective si predat pentru
valorificarea crnii. Am aranjat cu el un trans-
fer legal, i-am dat act de primire pe cal, si de
doi ani l folosim la treburile gospodresti, a
devenit calul unittii. Am intervenit si la esa-
lonul superior pentru a-l nscrie n efective
fiindc are si el nevoie de ngrijire medical
si de hran, mai ales iarna. I-am construit
ntr-o magazie veche un mic adpost cu iesle
si adptoare, dar acolo se duce s stea nu-
mai pe timp friguros sau cnd plou. Vara, n
schimb, cnd nu trage la crut, se duce me-
reu n pdure si paste toat ziua n liniste.
Nu-i place s pasc nicieri altundeva dect
n pdure, cred c iubeste linistea si singu-
rtatea, ca orice btrn de altfel....
M-a impresionat povestea calului Misu
si n zilele urmtoare l-am cutat cu privirea
prin cazarm. Cnd ieseam de la masa de
prnz, l-am zrit din nou. Astepta rbdtor,
n spatele blocului alimentar, lng o crut
plin cu butoaie metalice n care niste militari
n termen turnau gletile cu resturile de mn-
care de la buctrie. Apoi, unul dintre ei i-a
pus hamurile si i-a zis: Hai, Misule! Si Misu
a plecat singur, trgnd cruta cu butoaie
spre gospodria agrozootehnic, situat un-
deva la vreun kilometru deprtare, la mar-
ginea cazrmii, la porcrie. L-am urmrit n
continuare pe Misu, aveam o pauz de studiu
de vreo dou ore n dup amiaza aceea si
voiam s-l vd ndeaproape. A tras cruta
pn n fata grajdurilor de porci si s-a oprit
asteptnd. Dup vreo zece minute au iesit
din grajduri doi soldati jegosi care au golit
butoaiele cu lturi din crut. Apoi, unul
dintre ei, i-a spus calului: Dii, Misule! Si
Misu a ntors singur cruta si s-a napoiat n
spatele popotei. Aici, a asteptat iar, rbdtor,
vreun sfert deor, pn ceaiesit un plutonier
cu banderol rosie pe mn, care l-a desh-
mat, i-a dat s bea o gleat cu ap, apoi l-a
btut pe crup si i-a zis: Hai, Misule! Si
Misu a plecat direct spre pdure.
L-am ntrebat pe plutonier cine l aduce
din pdure cnd au nevoie de el. Nimeni,
stie singur cnd s vin la crut. Cred c
aude gornistul cnd sun adunarea militarilor
pentru mas.
Dup mesele de dimineat, de prnz si de
sear, Misu venea din pdure, se aseza lng
hamuri si astepta linistit. Uneori militarii care
ncrcau butoaiele cu lturi ntrziau destul
de mult, dar Misu nu se misca din loc si
astepta rbdtor pn ce butoaiele erau
umplute si primea comanda s plece: Dii,
Misule! Cnd aducea cruta cu butoaiele
goale de la porci astepta din nou s vin ci-
neva s-l deshame ca s poat pleca la ps-
cut. Dar cnd gornistul unittii a plecat ntr-
o permisie timp de vreo cinci zile si n-a mai
sunat adunarea militarilor pentru mas, am
observat c Misu a venit ca de obicei, fr
ntrziere, n spatele blocului alimentar as-
teptnd s fie nhmat la crut. Se pare c
avea propriul cronometru pentru msurarea
timpului si nu se baza prea mult pe sunetul
goarnei.
ntr-o dimineat am fost martorul altei
ntmplri interesante. Militarii abia ncor-
porati ncepuser antrenamentele de defilare
pentru festivitatea depunerii Jurmntului
Militar si l-am vzut pe Misu c nu a mai ple-
cat n pdure ci a rmas mult vreme s pasc
n apropierea platoului de defilare, de parc
l-ar fi interesat s vad cum se instruiesc re-
crutii. Surpriza cea mai mare am avut-o apoi
n ziua festivittii de depunere a Jurmntului
Militar, cnd am observat un comportament
total diferit al calului. Tocmai fusese nhmat
la crut dup masa de dimineat si urma s
plece spre porcrie cu butoaiele pline cu zoaie
si lturi cnd a nceput pe platou s cnte
fanfara militar si a pornit defilarea militarilor.
L-am vzut deodat pe Misu plecnd cu c-
ruta n spatele pistei de beton si oprindu-se
acolo. A asteptat pn ce a trecut defilnd
detasamentul militarilor de ciclul nti, apoi a
pornit si el dup trup trgnd cruta cu
42
butoaie, dar de data asta se de-
plasa ntr-un mod ciudat. Mergea
parc ceva mai repede si ridica
copitele mult mai sus. Unul dintre
ofiterii de la tribun l-a observat
si a strigat: Opriti-l pe Misu, vrea
s treac prin fata tribunei cu c-
ruta cu lturi!. Un alt ofiter a zis:
Las-l, mi, s treac, nu vezi,
bate pasul de defilare mai bine
ca recrutii stia!. Asa c Misu,
trgnd cruta cu lturi a par-
ticipat la festivitatea depunerii
J urmntului Militar trecnd
mpreun cu trupa prin fata tri-
bunei, tinnd ritmul si btnd pas
de defilare asa cum nvtase de-
mult la vntorii de munte. Acest
fapt a produs o mare ilaritate n
rndul ntregii asistente, iar ofi-
cialii de la esaloanele superioare
prezenti la festivitate l-au felicitat
rznd pe comandantul unittii
pentru modul cum fusese instru-
it... calul.
Au trecut ani multi de atunci
si nu mai stiu ce s-a mai ntmplat
cu Misu, dac a murit de btrnete
sau a ajuns totusi la un abator.
Pstrez ns n memoria mea amin-
tirea unui cal alb, frumos, discipli-
nat, inteligent, care a slujit armata
cu devotament pe tot parcursul
vietii sale. Si care nici la btrnete
nu uitase pasul de defilare.
Lidia PIRC~
O analiz interdisciplinar
dezvluie nclinatia profesoarei
Livia Ciuperc spre romanul is-
toric, autobiografic, existentialist
si de analiz psihologic semnat
de Dominic Stanca, ntre dou
fronturi, roman care devine o ve-
ritabil carte de istorie, un docu-
ment viu pulverizat n microna-
ratiuni memorialistice menite s
conjuge ntr-o manier postmo-
dern pagini de jurnal din timpul
Primul Rzboi Mondial cu me-
morabile interpretri ale senti-
mentelor si tririlor pe tema rului
provocat de om mpotriva seme-
nului su.
Lucrarea de fat este un ex-
curs temerar ntr-o lume a zbu-
ciumului sufletesc suspendat
ntre datorie si iubire de neam,
zbucium care pune n lumin fr-
mntrile abisale ale fiintei, dar
mai ales o geometrie interioar
complex capabil s tin piept
absurdului rzboiului vzut ca un
tragic si dezgusttor complot m-
potriva fiintei umane.
Protagonistul este docto-
rul Dominic Stanca, medic militar,
a crui biografie este prezentat
cu fine si delicate interpretri sti-
listice prin intermediul analizei
romanului ce dezvluie experi-
enta celor patru ani de lupt n
linia nti. Timpul devine supra-
personajul romanului, alunecnd
tiptil n analiza Liviei Ciuperc.
Timpul este una dintre mstile
preferate ale istoriei, care dic-
teaz stri contradictorii, prin
nvluire, camuflnd adesea rea-
litatea. Reflectiile autoarei pun n
valoare nu doar personalitatea
romancierului, ct mai ales ecoul
tririlor acestuia, prin referire la
alti scriitori romni a cror sub-
stant romanesc a fost Primul
Rzboi Mondial: Liviu Rebreanu,
Camil Petrescu, Cezar Petrescu.
O carte ct o Istorie este,
pe de o parte, o ncercare de con-
turare a disperrii de nchegare a
unei identitti personale auten-
tice, a celui obligat, mpotriva
dorintei si principiilor sale, s
ntoarc arma mpotriva confra-
tilor, pe de alt parte, o reconsti-
tuire a imaginii identitare etnice,
care a suportat consecintele mai
multor sute de ani de mutilare
ideologic.
Considerm c ntre identi-
tatea vocii auctoriale si povestea
personajului se stabileste o in-
terdependent direct trdat de
analizele stilistice, de pasajele
descriptive, care pun n lumin
zvrcolirile permanente ale ero-
ului si fiinta periclitat a neamului
ardelean aflat n deriv. ntre
aceste dou instante narative se
afl suspendat lectorul care cu
rvsinde gnduri si reordo-
neaz memoria pentru recepta-
rea, re-spunerea, reconfirmarea
povestii identitare actualizate
prin revalorificarea paginilor de
jurnal ce au memorat episodul
istoric ardelenesc.
Bogata bibliografie care n-
soteste lucrarea aduce n atentia
receptorului textului o abordare
veridic si persuasiv a unor
realitti istorice, pornind de la
Romanitate si dacism pn n
secolul al XX-lea. Aducnd n
actualitate afirmatiile unor ilustri
istorici (Lucian Boia, Ion Buz-
dugan), autoarea subliniaz fi-
lonul romanic al fiintei noastre,
dar si contradictiile existente de-
a lungul timpului n documentele
istoriei noastre, prin trimiteri
exacte la document, ceea ce
ndeprteaz cartea de fictiune.
Lucrarea poate fi lecturat si
ca un avertisment asupra faptului
c pierderea memoriei duce la fi-
surarea identittii si pericliteaz
grav proiectia noastr n viitor,
este o veritabil lectie de patrio-
tism, dar si o invitatie la meditatie
asupra conditiei noastre n Uni-
vers.
Nicolas Poussin - Bacanala
43
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Ion I. P~R~IANU Eva HALUS
(Canada)
Ora poveytilor
Cuminte ora m-nfsoar
ntr-un fuior usor de-aram
Ca printr-un somn m-ndeamn
S si zmbesc, s si surd
De-asa povesti ce mai aud.
Nu mai sunt mic, dar parc
Urechea mi se pleac nc
La frumoasele povesti
Cu eroi (de azi) ce au curaj
Si la frumoase fete-mprtesti
Ceau noroc ct acul mic
Ascuns n fnul din crut
La care trage un mgar ponosit
Ce noaptea se schimb
ntr-o stea ascuns.
Culeg povesti trunchiate
De azi si de demult
Si le nsir ntr-un mrgritar
Pe toate
Asa cum ele sunt,
Perechi, perechi,
ntre mtnii adunate
Mtnii de demult.
Ce boabe aromate curg
n ora cuminte de demult
Cum eu ascult cuminte
Cum mi aduci aminte.
Madona
Madona, gratie divin
Sub pasul tu stau norii
Si sub nori, pmntul,
Furtuni de isc vreo glceav
Tu le calmezi cu aura-si senin.
Nu stiu din care inim
S-a scurs albastrul trandafir,
Te rog pe tine, tine-l bine
n pieptul de profir.
Stiu nc ncotro merg pasii,
Dar nu stiu cnd, de ce se-opresc
La ce multime adunat
La poala crui munte sfnt
dumnezeiesc.
Madona, gratie divin,
Mi-asez n culcus noaptea
Perna, senin,
Ca-n somn eu s dorm,
Dar s fiu treaz
La semnul tu divin ce radiaz.
Crmpei de peisaj slbatec
Deluroase spinri
Pe marginea apei, tcute,
Ce alte poveri au crat
Dect ale amintirilor ce n-au vrut
S asculte?
Dealuri spinoase n jur
Cu spini de trandafir slbatec
Unde noi ne fcuserm crri
Printre spinii pasiunilor
Arsi de soare de jeratic.
La marginea apei
Ne privim tcuti
Traseele degetelor renvie
Trasee de mult uitate
Pe spinrile ce n-au crat
Dect povara unui amor,
Al dealului ce ne st n spate.
SUFLET SF$IAT
Ai sufletul sfsiat de dureri;
ncerci s-l torci
fuior puternic,
s-l pstrezi
n caseta de aur
sub stern .
E locul lui etern.
Vreau s prind vntul n palme,
n care s-ti cioplesc chipul,
s-l pun icoan
ntre patru rame.
Esti singur!
Te plngi c n-avem tat,
iar cnd dormim,
te bucuri;
l auzi cum te cheam
pe buza lui -
UN SIMBOL
Criminalii svrsesc crime premeditate.
Mafia e-n floare. Toti sunt n libertate.
mi dau cu presupusul, eu nu pronunt sentinte;
Vd inculpati ca martori n sala de sedinte .
Au omort un porumbel al pcii .
Fcuse peste Prut un pod de flori si slcii .
Era un simbol al ntregirii natii,
Furitor de Limb, nu trdtor ca altii,
Era un Eminescu al Daciei strvechi,
Era si este ntre poeti, ce nu si au perechi .
Avea o inim ct Harta Romniei
Si inima-i pulsa n ritmul bucuriei,
C niciodat durerea nu si-a spus-o.
Era lovit; stia, dar nicieri n-a scris-o .
Iubea pe Eminescu si a murit cu El
Rpus de multi ereti ca albul porumbel .
Nu stim cine-i simbolul si cine-i porumbelu ?
E dintre noi romnii cu mult mai mult romn
Basarabeanul neaos:
MriaSa Poetul - Grigore Vieru .
nfricosat de groap.
Stim bine: v-ati iubit.
Lundu-ti inima n palm,
Ir s ne spui,
te-ai furisat
la nceput de toamn
s v-ntlniti.
Erati prea reci;
cu mult peste msur .
Sufletele s-au nclestat
si furisndu-se
au gsit ntre stele cldur.
n fiece zi
m-ndemn s v-aduc lumin,
iar trupul Lui si-al Tu
le nclzesc,
din adnc,
cu aburul sufletului meu.
P
o
u
s
s
i
n

-
C
e
l
e

4

a
n
o
t
i
m
o
u
r
i
44
Richard KATROVAS, Wojciech MALARZ
(Anglia)
Podul intelectualilor
De-ar fi fost ceh si ar fi binevoit s triasc
pn n 53, Crane ar fi elogiat nc un pod,
cci, n anul mortii lui Stalin,
artistii si intelighentia Pragi -
ns numai cei ce trebuiau ndreptati de Partid
dup o elegant lovitur de stat n 48 -
si isprvir podul peste Vltava.
si aduceau n fiecare dimineat prnzul n desag?
Se maimutreau si i ocreau pe la spate
pe sefii de santier? Existau sefi de santier? sau
fiecare brbat (erau si femei?) si fcea norma
indiferent de etosul clasei sale?
Dintre cele unsprezece poduri serpuind Praga
acesta e cel mai mohort si putin trebuincios.
De pe drumul ce prseste orasul se zresc smocuri
de iarb si buruieni ce mping cu fort traversele
ruginite parcurse, zice-se, arar de trenuri,
si se observ fisurile n form de pnz de pianjen
din betonul sur al pilonilor ce se nalt din ap
ca pantalonii kaki si jilavi ai btrnilor pescari.
Oare cei smulsi de la ndeletnicirile lor
de aspiratiile la o faim burghez
pentru munca silnic de aici,
au ironica consolare c,
desi munca ti confer o identitate,
attia muncitori proslviti rmn anonimi?
Oasele unor generatii anonime zac
de-a lungul anticei timiditti serpuitoare a Chinei;
pensulele unor ucenici necunoscuti
au acoperit cu strlucire celest obrajii
ngerilor deczuti din capodopere.
Oamenii mrunti si neghiobi, care au smuls
floarea unei generatii din vita-de-vie pulsnd a viat,
au urmrit propriul lor pod prpdindu-se,
si chiar dac aceast fars de pod rmne nefolosit,
prginit la periferia orasului,
constructorii lui reabilitati -
majoritatea morti deja, pe cnd restul, precis la munc,
mprstiati prin Praga, n apartamente mici, singuri -
se simt, poate, rzbunati n amrciunea lor,
de supravietuieste amrciunea absurdittii.
M-ar linisti s stiu c o dat, de dou ori pe an,
un btrn, ale crui mini sunt fine de la cugetri lenese,
vine, cu autobuzul ori masina,
doar pentru a-l contempla nitel
si a se minuna cum de mai st n picioare.
Richard Katrovas (n. Virginia, SUA, 1953) si-a petrecut copilria
prin masini si moteluri, tatl su fiind un nelegiuit. Este director
academic fondator al Programului de Var din Praga si autor a sase
volume de poezie. Poemul su, Podul Intelectualilor, este inclus n
volumul Povestiri din Praga.
Traducere de
Alexandra Munteanu,
masterand MTTLC
Aceste poeme sunt
traduse n cadrul Proiectului
Interna(ional Poetry PRO,
coordonat de Lidia Vianu, Director
al Masteratului pentru Traducerea
Textului Literar Contemporan -
Universitatea din Bucureyti,
http://mttlc.ro
Prosim, asculta(i-l pe Honzik
Cel mai des cutreierat loc din galactic
e Podul Carol, spuse Honzik cel Capsztyk
un betiv din J elinku. nainte nu era
deloc asa, ns de-ndat ce mostenise pensia tatlui su
(dinWehrmacht), nici mcar n-avea copii, zu!
i ddu papucii sotiei sale-
tare cochet!
si si fcu curaj s-si dezvluie viata secret:
e atras de brbati. Acum bea,
cci dragostea brbteasc doare mai tare dect ai crede
Iar de se gndeste cnd e cu alti brbati la donsoar
E din cauz c pe atunci viata era mai usoar.
Wojciech Malarz (n. Polonia, 1962) este filolog, traductor de
literatur polon si ceh, si poet, scriind n limba englez - limb pe
care o si pred. Este editorul polon al New Europe Writers si tocmai
a publicat un volum de poezii, editie de buzunar, intitulatMinotaurul.
Poezia sa, Prosim, ascultati-l pe Honzik, mpreun cu nuvelaNu
visul lui Kafka, au fost publicate n volumul Povestiri din Praga.
45
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
- Mami, bunico. Strig Scumpa, crlionti
rebeli dansndu-i pe fat.
- Priveste, Scumpo! Puntea asta a plutit
din J aponia ...
- Plictisitor... eu vreau ..., dar dorintele-i
sunt luate de vnt...
- Nu mai ntrerupe, Scumpo... a plutit mai
mult de un an, pn s ajung pe plaj aici...
de pe cealalt parte a oceanului.
Scumpa topie pe plaj si sare printre
dune, ignornd ceea ce-a fcut stirile prin-
cipale pe coasta de vest a Pacificului, urm-
reste si se holbeaz la o macara urias adus
dis-de-dimineat pe plaj pentru a ridica
platforma japonez.
Persoane cu copii, persoane cu cini, si
oamenii singuri sunt aici grmad s se uite
la platforma care a plutit din J aponia, dup
tsunami.
Scumpa, mami si bunica merg pe crruia
mrginit de iarba infuzat n ultima zi a
platformei japoneze. Atmosfera-i marcat de
alge, de macaraua urias pe nisipul fin al
plajei, de scoici bizare si de lemnul adus de
ocean.
- Scumpo, sunt alte vremuri acum. Acum
petrecem concediul pe coasta Pacificului. n
tineretea mea mergeam la Southwold. mi
amintesc cum cldura intersecta suprafata
mrii. Reflect bunica, cu ochii albastri spre
orizont.
- Asa-i maman, mi amintesc stivele cu
sezlonguri si cabanele de pe plaj vopsite n
culorile mrii.
- Bunico, vreau nghetat! Nrile Scum-
pei adulmec aroma care vine de la un vn-
ztor ambulant de nghetat.
- Scumpo, iar ai uitat pe te rog!
- Bunule Dumnezeu, binecuvnteaz-o,
Doamne, are personalitatea nc n formare!
Spune bunica clipind continuu n soarele
dup-amiezii.
Mami, bunica si Scumpa se pun la coad
s cumpere nghetat, n spatele unui brbat
cu un cine lup irlandez priponit ntr-un ham
rosu. Peste ochelari de soare, pescrusi
obraznici taie aerul n bucle ascutite, tot mai
aproape de nghetata de cpsuni a Scumpei.
- Hai s mergem pe dig, Scumpo! Spune
bunica si bea dintr-o sticl din plastic apa
mineral cu arom de piersic. Mami, bunica
si Scumpa merg spre dig unde se opresc n
fata unei instalatii cu ceas n form de cad.
Roti propulsate de ap marcheaz ora si jum-
tatea. Mami, bunica si Scumpa merg printre
mame mbrcate n culori de azur cu privirea
pe copii lor care nghit ap carbogazoas re-
frigerat sau mnnc nghetat si chicotesc.
Tati si bunici epuizati stau tolniti pe sez-
longuri sub cerul nrosit din ce n ce mai
puternic.
Mami, bunica si Scumpa sunt la captul
digului unde pescari amatori verific ori-
zontul si pelicani stau pe parii din lemn ai
digului meditnd la umbrele n miscare la
plimbare de-a lungul falezei.
- M dor picioarele. Mami, ia-m-n brate!
Bunico, vreau n brate!
- Nu pot, Scumpo, nu cu hernia mea.
Spune bunica si mai ia o nghititur din sticla
cu ap mineral.
- Esti prea mare ca s fii dus n brate
acum! Cocuta din burta mea nu va aprecia
asta! Si nu uita pe te rog, Scumpo!
- M dor picioarele. Mami, ia-m-n brate!
Zbiar Scumpa. Pelicanul cel mai apropiat o
priveste dezaprobator, la fel ca si un numr
de printi cu copii tcuti.
Macaraua ridic platforma japonez sub
cerul greu de azur si toti, de la mic la mare
abandoneaz castelele din nisip si sandvi-
surile cu sunc, gletelele, loptelele si for-
mele pentru nisip si urmresc fascinati ce se
ntmpl pe plaj.
- Mi-e de ajuns! Plictisitor! Vreau s merg
acas! Zbiar Scumpa fixnd aerul cu ochi
furiosi.
Bucureyti, 16 iulie 2013
COMUNICAT UZPR
UZPR particip la Programul
ONU - Pactul Mondial
Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romnia
- UZPR - participant la Pactul Mondial,
sprijin initiativa ONU pentru respectarea la
nivel national si mondial a celor Zece Principii
cuprinse n:
Declaratia Universal a Drepturilor Omului
Declaratia OIM referitoare la principiile si
drepturile fundamentale n materie de munc
Declaratia de la Rio, referitoare la Mediul
nconjurtor si Dezvoltare
Conventia Natiunilor Unite contra Coruptiei
DREPTURILE OMULUI
1. Mediul coroprativ trebuie s sprijine si s
respecte drepturile omului recunoscute pe
plan national si international.
2. Mediul corporativ s nu fie complice la
abuzurile comise n materia drepturilor
omului.
REGLEMENTARI N MATERIE
DE MUNC
3. Mediul corporativ trebuie s respecte
libertatea de asociere si recunoasterea
efectiv a dreptului la negocieri colective.
4. Mediul corporativ trebuie s elimine toate
formele de munc fortata si obligatorie.
5. Mediul corporativ trebuie s renunte, n
form efectiv, la munca minorilor.
6. Mediul corporativ trebuie s elimine discri-
minarea cu privire la angajare si ocupatii.
MEDIUL NCONJURTOR
7. Mediul corporativ trebuie s sustin me-
todele preventive referitoare la problemele
ambientale.
8. Mediul corporativ trebuie s adopte
initiative pentru a promova o mai bun
responsabilitate ambiental.
9. Mediul corporativ trebuie s contribuie la
dezvoltarea durabil si la folosirea tehno-
logiilor inofensive pentru mediul ncon-
jurtor.
LUPTA CONTRA CORUPTIEI
10. Mediul corporativ trebuie s actioneze
mpotriva coruptiei, sub toate formele, cum
ar fi extorsiunea si mita/spaga.
Doru Dinu Glvan
Presedinte UZPR
Poussin - mprjia florei
46
Janet NIC~ Eugen DEUTSCH
C#r]i primite
la redac]ie
SONEET CROCANT
mi pare c-ai rmas copil
Uznd cuvinte drept arsice
Si ndemnndu-le cu bice
Te simti un pic mai versatil.
Mai bine-ncearc o matrice
Ce prins-n dans cu un cadril
L-ar antrena la joc pe Bill
Si-ai deveni astfel ferice.
Iar de iubesti strbunul ceai,
De suntoare, spini, urzici,
De cactus, izm sau ce ai,
De-l bei vei deveni agil
Si drept urmare, ce s zici,
Eviti s-ajungi un calo-fil!!!
25 februarie 2013
SONET... IREAL
Am parfumat un trandafir
Cu... usturoi, ca orice om
Ce-adun roade dintr-un pom
Sdit cndva de Cantemir.
Dar mi-amintesc de Riga Lear,
Din cel mai vechi ilustru tom,
Cel ce lupta, deloc bonom,
Cu zeitti de glaspapir.
Dar, vai!, Realul, pe-un panou
De afisaj, pictat drept TAUR,
Pierduse titlul dat cadou
La Barcelona, team de aur
Ce, n arene, ca un faur
nvinge c-un superb ecou!
25 februarie 2013
SONET COPILANDRU
Sunt sigur c-am rmas copil,
Mai joc mijoarca si arsice.
Si zic unii orice-ar zice,
ntregul mond e infantil.
Mai marii zilei, John sau Bill,
mpinsi de dracu si de bice,
Mai pun o bomb-n lan de spice,
Mai pun la sonde un fitil.
Eu chiar iubesc strbunul CEAI
De romanit si de ment
C-mi face mintea mult mai lent,
Si, prins de poala mamei, scai,
mi pare viata ca un rai
n lumea infinit dement!
25 februarie 2013
SONET ISTET
Am altoit un trandafir
Cu borangic si busuioc
Si CERUL tot, atunci, pe loc,
S-a scurs, ca duhul, n clondir.
De bunseam, nu m mir
C-n mine prunele se coc,
Strine-n totul de noroc
Si fr s dau la altii bir.
Despriponit de orice zeu,
Hatrul meu, mi-l fac chiar eu!
Nicicnd, la nimeni nu am spus,
Desi e falnic de frumos:
Eu vreau, cnd vreau, de sus n jos
Si pot, cnd pot, de jos n sus!
25 februarie 2013
47
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Emil BUCURE{TEANU
n perioada cnd mi-am fcut studiile, anii
cincizeci, la Facultatea de Filosofie a Universi-
ttii Bucuresti, biblioteca avea dou fonduri
de documentare, unul cu acces liber si altul
de unde se putea citi o carte numai cu apro-
bri speciale. Care erau aceste opere, este
lesne de nteles pentru cei care au trit peri-
oada comunist; erau crti care ar fi influentat
negativ educatia oamenilor, recte a studen-
tilor, erau considerate un pericol social. Prin-
tre autorii, foarte multi, tabu ai acelor timpuri
era si Friedrich Nietzsche. Din informatiile
care ajungeau pn la urechile noastre, filo-
sofia nietzschean ar fi stat la baza ideologiei
naziste privind rasa arian, ras superioar
si de aici ura, n special, asupra evreilor.
Timpul a trecut, antrenat n fel de fel de
activitti, Nietzsche a rmas pentru mine, ca
si pentru majoritatea intelectualilor din Ro-
mnia, un necunoscut, altele erau sarcinile,
nu are rost s le spun, dar si preocuprile.
Am intrat n relatie cu opera lui Nietzsche
dup Revolutie, dar, folosind vorbe din po-
por, niciodat nu-i prea trziu, nu voi muri
prost, cel putin din acest punct de vedere.
Continund acest rationament, exprimat nu
n abscons, putem afirma c si cei mai mari
savanti mor tot prosti, toate cunostintele
omenirii nu le poate detine nimeni. Aceste
ultime asertiuni sunt, s zic, niste scuze, sau
o atitudine autocritic din partea-mi.
***
n 1992, aproape imediat dup Revolutie,
Editura Humanitas a dat publicittii o selectie
din aforismele si scrisorile lui Friederich
Nietzsche, fcut de Amelia Pavel. Tot dum-
neaei semneaz traducerea din limba ger-
man si o documentat prefat.
Fr a neglija lectura aforismelor, ci mai
mult din ratiuni practice, dac scrii despre
ele formulnd idei generale, o tratare global,
se pierde valorosul continut de idei pe care
l are fiecare aforismn parte. Problemele sunt
att de diverse si att de multe nct este
greu, dac nu imposibil, s faci o sistema-
tizare, o clasificare dup un anumit criteriu
Ir s se piard din valoarea intrinsec a
ideilor exprimate. Dac ai curajul s scrii
despre fiecare aforism n parte rezult o nou
carte mult mai voluminoas, si vorbind n
termeni nietzscheeni, ar trebui ein super
Mann sein, cel putin egal creatorului lui Also
sprach Zarathrustra. Eu nu m consider un
astfel om si nu m voi avnta ntr-o asemenea
expeditie filosofic.
Cele ce scriu n continuare nu se consti-
tuie ntr-o critic a gndirii lui Nietzsche, ci o
proprie clarificare a unor idoli de care eram
stpnit din diverse motive, unele lesne de
nteles de tritorii timpurilor mele. Dac cele
scrise de mine vor fi de folos si altor per-
soane, ca informatie, cu att mai bine.
Un alt motiv pentru carenu m ocup de
Aforisme n aceste nsemnri este c, ab
initio, m-a interesat evolutia lui Nietzsche
mai nti caomsi apoi cafilosof - asacuma
vrut s fie considerat, sau ca filolog, poet,
cum a fost - dac structura lui psihic se
potrivea, desigur, peste timp cu ideologia
fascist. Din scrisorile dintre oameni, prieteni
sau dusmani, precum si scrisorile familiale,
descoperi mult mai multe trsturi de caracter
ale unui autor dect din opera sa, chiar si
cea beletristic, poezie sau proz.
Lecturnd scrisorile lui Nietzsche, n to-
tal optzeci si sase cte au fost selectate de
Amelia Pavel dintr-un numr destul de mare,
se zice c Nietsche ar fi lsat vreo cinci sute,
as afirma c ele alctuiesc un adevrat ro-
man, epistolar, att prin bogtia de idei cu-
prins, prin faptele povestite, dar si prin cali-
tatea exprimrii. O viziune mai complet des-
pre personalitatea lui Nietzsche, n special
structura lui psihic, rezultat din epistole,
am avea dac autoare ne-ar fi prezentat si
rspunsurile prietenilor la scrisori. Poate, vi-
itorul ne va rezerva si o asemenea bucurie
de triri spirituale.
Pornind delaaceast ideevoi ncercas
fac o scurt cronic, sau recenzie, a Scriso-
rilor, ncercnd s revelez ct mai multe din
ideile nietzscheene, ncadrndu-m, pe ct
posibil, n canoanele unui succint rezumat.
***
Friedrich Nietzsche a aprut pe lume n
ziua de 15 octombrie 1844 n localitatea
Rcken din Germania. Este fiul un preot pro-
testant. Dup moartea acestuia (informatii
despre decesul lui nu am gsit nici nAforisme
i scrisori, nici nAa grit-a Zarathustra,
nici nDincolo de bine i de ru si nici pe
Wikipedia, nici n Antologia filosofic Editura
Scoalelor 1943), familia, alctuit din Fran-
ziska, mam, si Elisabeth, sor, si el, Fritz,
cum i spuneau acas, s-a mutat la Naum-
burg. Aici, copilul Nietzsche a urmat scoala
primar si prima treapt a gimnaziului. si
continu studiile la Schulpforta, scoal re-
numit pentru instructia profund ce se fcea
n domeniul disciplinelor umaniste clasice,
elen si latin. si adnceste pregtirea n fi-
lologie clasic si filosofie la Bonn si Leipzig
avnd un renumit profesor n domeniu, Ritschl.
La recomandarea acestuia la vrsta de 25 de
ani, ocup o catedr la Universitatea din Basel
(Elvetia) si va functiona doar zece ani.
Primele scrisori, asa cumreiese din cartea
amintit, prezentate ntr-o ordine crono-
logic, sunt cele de la Pforta. Sunt adresate
cu precdere familiei. Sunt pline de afectiune,
scrisori de familie, s-ar putea spune. Dar nu
numai att. Din aceste scrisori desprindem
preocuparea lui Nietzsche, nc de dinainte
de a fi student, pentru o temeinic pregtire.
[...] Binenteles c eu m strduiesc ca ceea
ce (asa este traducerea) studiez s studiez
48
temeinic. Dar cu att mai grea devine ale-
gerea, cu ct trebuie ctat specialitatea
n care poti spera s realizezi ceva pe de-
plin, va nota Nietzsche, ntr-o scrisoare adre-
sat mamei, care, dup spusele Ameliei Pavel
n prefata crtii, ar fi preferat ca fiul s urmeze
calea tatlui, studiul teologiei si nu filologia
si filosofia cum a fcut, si de aceea de aici a
urmat o rcire a relatiilor dintre ei. n aceleasi
scrisori, precum si n altele de mai trziu,
Nietzsche va purta discutii, n special cu so-
r-sa, pe teme de cultur, mai ales muzical,
dar si despre cariera pe care si-a ales-o.
Peste tot pe unde a trecut, gimnaziu, liceu,
universitate, Nietzsche si-a fcut prieteni. Fa-
t de acestia a avut o comportare de adnc
fidelitate n relatiile de amicitie. Scrisorile
ctre ei ncep cuDragul meu prieten, Dragi
prieteni. n scrisoare, ctre Carl von Gers-
dorff, cruia i murise un frate, pentru a-l con-
sola i aminteste o cugetare a vechilor greci:
favoritii zeilor mor de timpuriu iar epistola
si-o ncheie cu sintagma, Fidelul, dar i adnc
ndureratul tu prieten. Pentru a mai su-
blinia nc o dat loialitatea lui Nietzsche fat
de prieteni mai citez doar propozitiaSemper
nostra manet amicitia (Rmn vesnic
prietenia noastr - n. trad. Amalia Pavel).
n scrisorile sale le spune prietenilor bu-
curiile, de pild cum a petrecut de Crciun,
cum si-a fcut stagiul militar, de care nu era
prea ncntat fiindc nu avea timp pentru
lecturi, la ce spectacole muzicale a fost, f-
cndu-le si critica de rigoare.
Nietzsche a avut o sntate subred.
nc de Pforta si anunta familia c este rcit.
ntr-o scrisoare ctre Carl Fuchs datat iulie
77 l anunt pe acesta c, din cauza bolii va
trebui s prseasc Universitatea din Basel.
Din octombrie pn n mai am fost la Sor-
rento mpreun cu trei prieteni, inclusiv du-
rerile mele de cap. Peste sapte ani, ntr-o
scrisoare ctre familie, trimis de la Nisa, con-
sider c Baselul a avut o influent negativ
asupra snttii sale si c regret c nu s-a
ocupat mai mult de acest aspect al vietii. Sun-
tem serios pedepsiti pentru ignoranta noas-
tr; dac m-a fi preocupat la timpul potrivit
de problemele medicale, climatericen
loc s m ocup de Theogonis i Laertiu Dio-
gene, n-a fi un om pe jumtate condamnat
la pieire. Tot de la Nisa, peste trei ani, i co-
munic lui Georg Brandes c Am renuntat la
catedra mea universitar. Sunt pe trei sfer-
turi orb. Din aceeasi scrisoare aflmsi despre
starea de spirit a lui Nietzsche. si scrisese o
compozitie oral Imn ctre viat, destinat
s rmn i s fie cntat spre pomenirea mea.
Era n decembrie 1887. Nietsche avea
doar 43 de ani. Dup acea dat i apare doar
Ecce Homo. Moare n 1900, nainte ca n 1901
s ajung la Versailles, cum si pusese n gnd
si-i comunicase prietenei sale Malwida von
Meysenbug.
Fireste, oricine citeste acest buletin me-
dical se asteapt ca filosofia lui Nietzsche,
ca si ntreag lui creatie, a fost compozitor, si
nu unul de mna a doua, poet, filolog, s ai-
b un caracter pesimist. Aceast asteptare
este cu att mai mult ntemeiat dac tinem
cont c pe Nietzsche trei lucruri l relaxau
...relaxri alese - Schopenhauer al meu, mu-
zica lui Schumann i plimbrile solitare.
Pentru Schopenhauer Orice plcere e ne-
gativ, pe cnd durerea e pozitiv (Arthur
Schopenhauer, Aforisme asupra ntelepciu-
nii n viat, editura Enciclopedic Gheorghe
Asachi, Chisinu,1994, p. 242.) Titu Ma-
iorescu, primul traductor al lui Schopen-
hauer la noi, formuleaz categoric: Schopen-
hauer este filosoful pesimismului, amintind
tocmai asertiunea transcris mai sus din
cartea citat, tradus si publicat n ianuarie
1890, editia a doua, specificatie fcut n
introducere. Or, pentru Nietzsche, rezult din
scrisori c suferintele produse de boal nu-
i aduceau multumire, ci din contr. ntr-o
scrisoare, destul de lung, trimis surorii sale
Elisabeth, de la Bonn, n a doua zi de dup
Rusalii, povesteste cu lux de amnunte des-
pre distractiile, chiar cu caracter bahic, la care
a participat, din care se deduce c era fericit.
De altfel, dup anii tineretii, Nietzsche nu va
mai fi att de entuziasmat de filosofia scho-
penhauerian. nc de pe vremea cnd scri-
am mica mea lucrare despre Schopenhauer,
nu mai credeam ferm n aproape niciunul
din toate punctele dogmaticii lui (Scrisoare
ctre Paul Deussenn, august 1877) n filo-
sofia ambilor gnditori vom gsi folosit ade-
sea notiunea Voint. Opera de baz a lui
Schopenhauer esteLumea ca voint i re-
prezentare. La Nietzsche coloana vertebral
a operei sale este conceptul vointa de putere.
C durerea nu este izvor pentru o feno-
menologie pesimist, nu numai c rezult din
ntreaga activitate a lui Nietzsche, si mai ales
din cea spiritual, dar el si exprim, ntr-o
scurt not, calificat aforism, si conceptia
la chestiunea n discutia acestui material.
ntr-o scriere de o pagin de carte format
obisnuit, A5, rspunde la ntrebrile dac
Boala l face pe om mai bun, dac domo-
lirea europeanului n ultimul mileniu poate
fi privit ca urmare a unei lungi suferinte
(), dac moralitateanoastr - fragila noas-
tr moralitate european modern (...)sunt
expresia unui regres fiziologic. Rspunsul
este negativ, fiindc dac asa ar sta lucrurile
ar trebui s admitem ungnd stupid si anu-
me: cu ct un om se simte mai sntos, mai
puternic, mai bogat, mai fertil, mai ntre-
prinztor, cu att va deveni mai imoral,
virtutea ar deveni lucrul cel mai scump din
lume si cu ajutorul ei pmntul ar deveni
un spital.
Boala desi l-a mpiedicat pe Nietsche s-
si continue cariera de profesor universitar,
desi prsirea acesteia a avut si alte motive,
n primul rnd de a avea mai multspatiu tem-
poral pentru elaborarea si tiprirea operei
sale filosofice (La Basel era profesor de filo-
logie clasic) nu l-a oprit de la ntlnirile pri-
etenesti si, mai ales, n a seinstrui continuu.
l citeste pe Spinoza si l declar ca un bun
coleg de idei, c nu este singur n ceea ce
priveste expeditiile lui filosofice, l citeste pe
Dostoievski si are toat admiratia fat de ope-
rele marelui scriitor rus, rspunde criticilor,
poart polemici, n special privind ruperea
prietenii cu Wagner.
Citind biografiile celor doi titani amintiti
ai gndirii filosofice germane din secolul 19,
ntlnesti multe similitudini. As aminti, n
primul rnd, c familiile au vrut ca celebrele
lor odrasle s urmeze alte ci n viat. Mama
lui Nietzsche, dup cum am spus, dorea ca
Friedrich s continue traditia tatlui, de pas-
tor. Schopenhauer fcea parte dintr-o familie
de negustori, bogat. Fortat de tatl su ur-
meaz scoli comerciale, dar imediat dup
moartea acestuia le prseste si se preocup
de medicin si filozofie. Amndoi se remarc
printr-o pregtire temeinic nc din tinerete.
La 25 de ani Schopenhauer si ia doctoratul.
Nietzsche la 25 de ani este deja profesor la
Universitate din Basel. Amndoi si trdeaz
mentorii. Schopenhauer pretindea c duce
mai departe filosofia lui Emmanuel Kant. Nu-
mai c filosoful din Knigsberg considera
c lucrul n sine, das Ding an sich, nomenul,
ne rmne necunoscut, n timp ce Schopen-
hauer pornind de la ideea c omul este si
lucrul n sine si fenomen poate surprinde
esenta lucrurilor, acea parte din spatele lumii
fenomenale.
Att Schopenhauer ct si Nietzsche au
ca substrat al pregtirii lor cultura elen, nu-
mai c ultimul este influentat hotrtor de
presocratici iar cellalt n special de filosofia
lui Platon. Si receptarea lor n Romnia are
ceva asemntor. Romnii, m refer desigur
la intelectualitatea de marc din tara noastr,
au intrat n contact cu filosofia celor doi gn-
ditori, Schopenhauer prin traducerile fcute
de Titu Maiorescu, iar Nietzsche prin cele
ale lui Constantin Rdulescu Motru, doar
dup moartea lor. Opera lui Nietzsche intrnd
n circuitul cultural romnesc mai mult dup
Revolutia din Decembrie. As mai aminti faptul
c ideile lor s-au bucurat de mai mult apre-
ciere spre sfrsitul vietii, sau dup ce a trecut
pragul final al acesteia.
Desi a avut multi prieteni, paradoxal,
49
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Nietzsche a fost un singuratic, n special dup
prsirea profesoratului la Universitatea din
Basel. Poate boala l-a dirijat spre aceast stare
existential. Colinda statiunile din Elvetia,
Franta si Italia n cutarea snttii, scria cu
o voint furibund, se interesa de tiprirea
propriilor lucrri pe care le trimetea cunos-
cutilor, odat cu propriile preri despre ele.
Nietzsche a fost un maestru al stilului,
recunoscut de ctre cititori si, care nu erau
de mna a doua. De altfel, constient c scrie-
rile sale nu erau adresate vulgului, ci elitelor,
era multumit c este citit de oameni alesi, si
n fata acestora era plin de sine. Imputndu-
i-se c scrie prea mult n limba latin, con-
sider acuzatia ca un merit. Wagner spunea
odat (citat din scrisoare ctre doctorul
Heinrich von Stein) despre mine c scriu
latinete i nu n german: ceea ce este i
adevrat i agreabil de auzit. Amintindu-le
prietenilor/ dusmanilor faptul c originea lui
este polonez - Examinati-mi numele: str-
moii mei au fost nite nobili polonezi (Nici
Immanuel Kant nu era un german pur: era
fiul unui curelar de origine scotian), mama
bunicului meu mai era o polonez - le spune
c desi este un semigerman, pretind c nte-
leg din arta limbajului mai mult dect le
este posibil germanilor s-o fac. Aceast
stare de multumire si de o oarecare emfaz
privind stilul su, contributia la mbogtirea
limbii germane, ducnd modestia peste li-
mitele acceptate, exprimndu-m eufemistic,
o aflm dintr-o scrisoare adresat lui Erwin
Rohde, filolog de seam si prieten apropiat
al lui Nietzsche, prin care i mrturiseste . [...]
mi imaginez c, prin acest Zarathustra, am
dus limba german la punctul desvririi
ei. Dup Luther i Goethe mai era necesar
un al treilea pas. Nietzsche dup aceea i
spune prietenului c l ntrece pe Goethen
liniatura mai riguroas, mai viril, fr
ns a cdea ca Luther n grosolnie. Con-
tinu cu: Stilul meu este un dans; un joc al
simetriilor de orice fel, precum i un salt
dincolo de aceste simetrii. Pe aceeasi tem
Nietzsche i spune lui Rohde: [] am rmas
poet pn la ultima limit a acestui concept
O fi lips de modestie sau constiinta ge-
nului privind realizrile sale si rolului pe care-
l are?
Nietzsche a fost un burlac. Cartea despre
care discutm nseriaz si cteva scrisori
adresate unor femei. Nu par a fi scrisori de
dragoste desi, cuprind formule de adresare
din care rezult c relatiile erau apropiate.
Continutul scrisorilor ne vorbeste ns de
niste relatii de amicitie, nu par ale unui n-
drgostit, puteau s-l contin si scrisorile
adresate prietenilor. Totusi, Amalia Pavel , n
introducere, ne informeaz c Nietzsche, ar
fi dorit s se cstoreasc cu Lou von Salo-
m, fiica unui general rus, scriitoare. Refuzul
l dezamgeste pe Nietzsche si ntr-o scrisoare
ctre Malwida von Meysenbug, o alt prie-
ten de cugetri, riposteaz dur. Domnisoara
Salom l informase c s-a logodit. [...] Acest
soi de oameni, crora le lipsete respectul
fat de ceilalti, trebuie evitat, mrturiseste
el Malwidei. O observatie rutcioas din
parte-mi ar fi c pentru cucerirea unei femei
nu este suficient numai vointa de putere,
c femeia este mai greu de descifrat dect
filosofia, c nici cele mai profunde studii, fie
ele si despre gndirea greac veche, nu te
ajut. Vorbele frumoase ajut, au rolul lor,
dar femeia e... femeie.
Citind scrisorile lui Nietzsche, descoperi
o personalitate complex, cu intense si con-
tradictorii triri spirituale, si cu dureroase,
uneori dramatice, triri fizice. Nietzsche si-a
constientizat sfrsitul prea timpuriu si s-a
aflat ntr-o lupt perpetu cu sine nsusi pen-
tru a-si termina opera. Vointa de putere teo-
retizat de el a rezultat si din aceast lupt
sortit nfrngerii fizice. Nietzsche moare ne-
multumit de societatea n care tria dar mul-
tumit deAa grita Zarathustra si celelalte
scrieri ale sale. Contemporanii si urmasii n
ale filosofiei si literaturii au avut ce scrie ne-
fiind nici dincolo de bine si de ru si nici
ntre bine si ru, adic ntr-o prezentare ce-
nusie, ci s-au exprimat viu, colorat, cu pu-
ternic contrast n alb si negru.
Nicolas Poussin - Parnasus
Bucureyti, 16 iulie 2013
COMUNICAT UZPR
Pactul Mondial, cea mai
important ini(iativ civic
la nivel planetar
Participarea jurnaliytilor
profesioniyti din Romnia
Companii nationale si multinationale,
organizatii neguvernamentale si institutii de
nvtmnt din ntreaga lume particip la
Pactul Mondial. Uniunea Ziaristilor Profe-
sionisti din Romnia se numr printre orga-
nizatiile neguvernamentale care promoveaz
respectarea celor Zece Principii ale Pactului
Mondial si si propune s informeze corect
opinia public, n ceea ce privesteimportanta
respectrii drepturilor omului n lumeaglo-
balizat a secolului 21. Prin numrul mare de
participanti: 7413 companii, 3823 de orga-
nizatii neguvernamentale din 145 de tri,
Pactul Mondial (Global Compact) este con-
siderat cea mai mare si important initiativ
civic la nivel planetar. Acele companii care
ader la Pactul Mondial mprtsesc con-
vingerea, potrivit creia, practicile bazate pe
principiile universale contribuie la cons-
tructia unei piete globale stabile si echitative
care ajut societatea, comunittile din zona
n care si desfsoar activitatea s triasc
mai bine. Pactul Mondial include dou obi-
ective: 1) ncorporarea celor Zece Principii
n activittile mediului de afaceri, pe care
fiecare entitate economic le realizeaz att
n tara de origine, ct si n alte tri unde are
reprezentante. 2) Initierea si implementarea
actiunilor care sprijin Obiectivele de Dez-
voltare ale Mileniului (ODMs) Prin parte-
neriatele ncheiate ntre organizatiile negu-
vernamentale, mediul corporativ, institutiile
de nvtmnt si administratia local se pot
realiza obiective comune si / sau obiective
individuale. Pactul Mondial este o initiativ
international propus de Organizatia Na-
tiunilor Unite, al crei obiectiv este anga-
jamentul voluntar pentru responsabilitatea
social, prin implementarea celor Zece
Principii bazate pe drepturile omului, mediul
nconjurtor si lupta contra coruptiei. Ini-
tiativa Pactului Mondial i-a apartinut fostului
Secretar General al Natiunilor Unite, Koffi
Annan, si a fost prezentat la Forumul Eco-
nomic Mondial de la Davos (1999).
Doru Dinu Glvan
Presedinte UZPR
50
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Ioan VASIU
Drumul, destul de sinuos, pe
careDaniel Marian si l-a croit,
n ultimii 20-30 de ani, n literatura
contemporan romneasc, este
demn de urmrit. Dup ce a de-
butat ca poet, a cochetat o vreme
cu reportajul (ca jurnalist de mar-
c), ncepnd mai apoi s scrie
incitante cronici literare pe mar-
ginea unor crti semnate de scri-
itori, din diverse generatii. Si iat
c, din cnd n cnd, se rentoar-
ce la prima sa dragoste,poezia.
St dovad, n acest sens, volu-
mul de versuri, intitulat Cpi(
de fluturi, ngerii mei, tiprit
n anul 2011, ntr-un tiraj restrns,
la Maia Imprimeria din Deva.
Structurat n sase capitole,
cu titluri mai mult dect ndrz-
nete (Picat de aripi; Crduri n-
doielnice; Beat (viata cu pisici,
cu cini si cu alte maimute); So-
bolan-bar reloaded; f-h; Dama de
pic), volumul semnat de Daniel
Marian ne dezvluie un poet cu
o sensibilitate aparte, rar ntlni-
t: Inimii tale i veneam ca o m-
nuy,/ minii tale i veneam ca
un inel,/ ochiului tu ca o lacri-
m blnd,/ moftului tu nebun,
ca o prad,/ era-n zadar, dar eu/
(ie (i veneam. (Arc electric - pag.
8) sauEyti dus de-mult n su-
fletul meu,/ n-am de gnd s-(i
scriu cuvinte,/ nu dormi - citey-
te-mi fierbinte/ din ce ytii, numai
tu cu Dumnezeu! (Despletind
un srut la repezeal - pag. 36).
Refuznd adeseori versifica-
tia diluat si plictisitoare, talen-
tatul poet prefer de cele mai mul-
te ori poezia scurt, concentrat,
redus la doar cteva versuri, la
o singur metafor: Aiurea n
tramvai de diminea(/ nfulecnd
crocodiliceyte cea(/ sufletul se
umple de mtrea(/ de la via(a
ce-i grozav de crea( (Nu-i de
ajuns - pag.39) sau Poate fi
cryma-n care stm/ din aur/
numai sufletul mi-i podidit cu-
argin(i/ cnd se las o noapte de
balaur/ ne-om duce s ne poleim
n sfin(i (Icoan srac - pag. 11).
Chiar dac, pe ansamblu,
Daniel Marian pare un poet nos-
talgic, sentimental si uneori trist
si pesimist, n realitate, citite cu
mare atentie, versurile sale, las
impresia unui optimist incurabil,
vistor si ncreztor n destinu-i
demn de a fi invidiat: Las n
seama mea - orice belea - vom
nayte/ mpruen nc-un fluture/
chiar zgonit de acea aprig-
nfurtunare/ cu nechezatul n-
geresc de cucuvea, s murmu-
re (Altminterea - pag.73).
Autorului acestor poezii, care
ating direct coarda sensibil a
cititorilor avizati, i place s se
joace de-a v-a(i-ascunselea/ cu
visele cele mai adnci... s se
nchine la un poem ca la un
nuc, stnd cu dracu-n sanctu-
ar... si lund din zdroaba de
cuvinte/ cte-un ochi; o nevs-
tuic, sau un dinte. Am citat
aleatoriu din alte cteva poeme
din acest reusit volum.
Prezent destul de frecvent, n
ultimii ani, n paginile unor presti-
gioase reviste de literatur din
tar si chiar din strintate, att
cu grupaje de poezii, ct si cu bi-
ne apreciate cronici literare, pe
marginea unor crti semnate de
confrati de-ai si, Daniel Marian
reuseste s se impun tot mai
mult ca un scriitor de curs lung,
care, fr ndoial, nu a spus tot
ce are de spus. As putea afirma,
metaforic vorbind, c el este ase-
meni unui vulcan ce nc fumeg
si din cnd n cnd bolboroseste,
prevestind o iminent eruptie
care i va impresiona pe multi.
Astept cu interes si cu nerbdare
momentele acelea, cu certitudi-
nea c nu vor ntrzia...
Boris MARIAN
De la o vreme nu auzeambine, ceea ce enerva pe cei din jur, ncepnd
cu sotia pn la seful direct, de la serviciu. De fapt , este bine s nu
auzi totul mai scapi de belele. M-am prezentat la ORL, unde o rosco-
van ntre dou vrste m-a examinat cu mare atentie, mi-a gsit niste
bomboane n nas, ceva calciu n urechi, mi-a luat exudatul de pe
limb, din gt, din nas, din toate orificiile faciale, apoi mi-a prescris o
serie de analize, n special legate de tiroid, totul ridicndu-se la o
sum exorbitant, care m-a scutit s mai merg n Corfu, n excursie.
Sntatea nainte de toate, c-i mai bun dect toate. Zis si fcut.
Analizele au fost catastrofale, am nceput s nteleg de ce merg mai
greu, de ce nu prea aud, de ce m doare capul, de ce scriu poezii, de
ce m enervez usor. Dar am cptat o obsesie. Unde zream un dop,
de bere, de sampanie, de Fanta, l culegeam si l depuneam triumftor
n lzile pentru deseuri, reusind s intru n conflict de interese cu
boschetarii care adun sticle goale. Am fost muscat de un cine, a
trebuit s fac injectii antirabice. Un prieten care m conseia n pro-
bleme de calculator, s-a suprat pe mine c am uitat s-l felicit de ziua
lui, am ncercat s m scuz, dar am
aflat c murise la osptmn dup
mplinirea unei frumoase vrste. Mi-
am uita geanta n Cismigiu, am
schimbat broasca, alti bani, eu con-
tinuam s caut dopuri. Cineva mi-a
sugerat s le adun si s construiesc
o machet, ceva care s aminteasc de Castelul Huniazilor, constructie
care mi-a reusit de minune. Am luat un premiu, evident, mai mic dect
costul analizelor. Dar am intrat n Uniunea Machetistilor Europeni,
adic UME. Unii au spus c as fi delaSecu , fostaSecu, UME? Alt
belea. Prietenii au nceput s m ocoleasc. Chiar unul care a si fost
ofiter sub acoperire, chiar el m ocolea cel mai ostentativ. Se fcea c
nu m aude. Am nceput s regret c mi-am scos dopurile. M-am dus
la doctorita roscovan si am rugat-o s-mi pun dopurile la loc. A rs
nervos si mi-a spus c nu are timp, este n proces de divort. Am iesit de
acolo nuc, m-a lovit un camion. Amrmas fr picioare. Dar aud bine.
51
51
Anul IV, nr. 8(36)/2013
***
S-a profetit Lumina. Pot s fiu
Ce n-am fost nc-n veacul mostenit.
Si-n templul de smerenie zidit,
A treia zi din moarte pot s-nviu.
Am plns si-n mine mahnele s-au stins.
Si-n lacrima lui Christ prea suferirea
mi caut ca s-mi aflu mntuirea
Si-mpodobit cu rni, s-mi strig Iubirea
Si-apus n toti, s fiu deraiuri nins!
***
Cu minile pe piept mpreunate
Si-o floare nlumnrit-n zori,
Pomii crunti si-mbrtisati de sfori,
Cndva nvulturiti, sunt dusi n moarte.
n candelele cerului, surpate,
Zorii de noapte ca sentinte curg
Si pomii doborti n-au Demiurg,
Stingerea lor e-aplaudat-n burg,
Si-i plng si n-as mai scri... si nu se poate!
***
Ea n-avea chip. Numai surs era.
Cu legnarea inimii visat,
Sub giulgiul de parfume ngropat,
Suflet de pus pe ran-mi druia.
Ea n-avea chip. I-am zis: Nemrginirea.
Din viata ei mi oferea o parte
Si jumtate de eternitate,
Si chiar sursul ei - mai drag din toate,
Si-a disprut... Cci i-am cerut Iubirea!
***
M-am stins n cer
Ca s fiu pe pmnt
Si de atunce
N-am mai fost cuvnt.
Pn-ntr-o zi,
Ca s nu mai disper,
M-am ars n voi
Si m-am nestins n cer.
Traian VASILC~U
(R. Moldova)
***
Secunda-mi ajunge,
V las vou ora,
Din ea s refaceti
Veacul tuturora.
***
Vijeleste cu lumine
Si printre nmeti de cnturi
Trec, sorbit de-alese gnduri,
Si m-nec n mri divine
Si spre trilul Tu din zare
S mai zbor nu mi-s n stare.
***
D-mi un fir de moarte
S nu mai fiu foarte,
Si un fir de rai
Rogu-te s-mi dai,
Triluri de lumine
Glas s-si ia din mine
Si la cpti
Cerule-,mi rmi,
Bat-m nevina
De a-ti sti senina
Ochilor privire
Peste monastire,
Unde, Rnii mire,
Lcrimez psaltire.
Cntec de cimitir
Sunt dou sate ntr-un sat,
Mai multe burguri ntr-un burg.
Iaduri n tot ce-i Demiurg,
Raiuri - n orisice pcat.
E-atta criz de Cuvnt,
E-nvingtor orice nvins
Si candela din noi s-a stins
Si-ntreb: De sunt, cine mai sunt?
Si la aceast ntrebare
Din lut de-azur Iisus d-n floare.
Damnare
Vedeti poporul acela pe deal n rsrit
Ducnd pe umeri un sicriu gol
Curge lumina n sicriu si se aude
Primvara susurnd un ru
Iat acel popor pe munti.
Umbre lungi se pierd n cmpie
Unde se duce el n dup amiezele
Pustii si sfsietoare aiurind?
Nu vedeti acel popor n fundul lumii
Trecnd nalt cao umbr
ncovoiat sub un sicriu
Care e nsusi acest univers ?
Mihai Viteazul n Rzboiul de Independen(
Attea steaguri pe coline
n vntul lumii bubuind
Peculmeadealului cumvine
Domnul Mihai cel fr chip
Iat-l cum intr-n btlie
Asemeni unei togi pe-o poart
Lumea miroase-a vesnicie
Parc-ar ncepe nc odat
Cnd ceturile se lumin
Si-n vecii lumii am nvins
El o apuc trist pe dealuri
mpovrat si parc nins
Blcescu n Rzboiul de Independen(
Acele fclii fumegnd n albastru
Ca niste plopi pe linia zrii
Chipul lui ca un fulger scurgndu-se
Din cer n mijlocul btliei
Minile prin aer ca vitele
Si acele armate vlurind ca holdele
Si carnea ca un munte negru rspndind
ntuneric de parc-ar bate vntul
Toate petrecndu-se la umbra lui de arbore
Al lumii n Cmpia balcanic
Inima lui ca o lamp agtat ntr-un plop
n lumina ei ne-am purtat btliile
Spiritul lui mergea prin zloat
Si ntuneric tinnd lampa soldatilor
Care naintau ctre moarte si aveau
S ias printr-un munte n lumina primverii!
{tefan DUMITRESCU
52
Limba romn, srbtorit la maturitate,
are o istorie ndelungat. O limb romanic,
vorbit n principal n Romnia si Republica
Moldova, are patru dialecte care se disting:
1) daco-romn, vorbit n Romnia si Repu-
blica Moldova precum si n diaspora; 2) aro-
mn, sau macedo-romn, vorbit n comuni-
ttile din Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo,
Serbia; 3) megleno-romn, un dialect aproape
disprut din nordul Greciei, si 4) istro-romn,
de asemenea aproape disprut, vorbit n pe-
ninsula Istria din Croatia.
Limba romn, singura limb romanic
din Europa de Est, a suportat mai multe influ-
ente de-a lungul istoriei. ns, a vorbi despre
istoria unei limbi - n cazul de fat, limba
romn -, ar fi imposibil s nu te raportezi si
la istoria poporului romn.
Prima perioad a limbii noastre este pe-
rioada dacic, dacii fiind prima civilizatie care
a trit n zona n care se afl acum Romnia.
Constantin C. Giurescu, n cartea sa, The
Making of the Romanian People and Lan-
guage, scrie si care au fost activittile princi-
pale ale dacilor. n principal s-au ocupat cu
agricultura.
A doua perioad este cea de romanizare,
dup cucerirea Daciei de ctre romani, n anul
106, dup multi ani de lupte. Romanizarea s-
a ntmplat destul de repede, n cei 165 de
ani, prin cstorii mixte, prin rspndirea
religiei crestine cu ajutorul misionarilor...
Dup romanizare a fost o perioad de in-
fluent slav, cnd n timpul secolului al 7-
lea si pe parcursul secolului al 9-lea, cnd au
venit slavi n zona Daciei, influenta fiind si
prin pronuntia cuvintelor.
Cel mai vechi document scris n limba
romn, pstrat, esteScrisoarea lui Neacu
din Cmpulung ctre judele Braovului
(1521), descoperit n 1894 n Arhivele Na-
tionale ale judetului Brasov unde se ps-
treaz si astzi.
Cea mai veche inscriptie n aromn este
datat la 1731.
Limba romn a fost introdus ca obli-
gatorie, n actele de stat si n ritualul religios,
n timpul voievozilor Vasile Lupu (1634 -
1653) n Moldova si Matei Basarab (1632 -
1654) n Tara Romneasc.
Prima gramatic romneasc se dato-
reaz lui Samuel Micu si Gheorghe Sincai.
Dateaz din anul 1780, se intitulaElementa
linguae daco-romanae sive valachicae si a
fost tiprit la Viena.
A urmat o perioad de re-latinizare, spre
secolul al 19-lea. Pe la anul 1800, lingvistii
romni au lucrat pentru crearea unei limbi
mai frumoase, nobile... prin anumite modi-
ficri, eliminnd unele cuvinte dure, de ori-
gine slav.
n prima jumtate a secolului al 19-lea a
nceput o perioad deiluminare n Romnia.
Au fost traduse crti ale unor scriitori din
vest, ca: Racine, Moliere, Lemartine... n acea
perioad, scriitorul teoretician romn, Ion
Heliade Rdulescu si-a scris opinia cu privire
la purificarea limbii literare romnesti. El a
vruts ne unim n scris yi s ne facem pentru
noi nyine o limb literar. Miscarea Heliade
a nceput prin selectarea cuvintelor italiene
si eliminarea celor de limb german, rus si
greac. n 1828 el a scris: Scrii s fii njeles
de ctre contemporanii ti... Scriem pentru
cei care triesc yi nu pentru cei morji.
Prima ycoal de limb romn avea ca
scop, printre altele, s nvete 12 elevi muzica
evropeneasc.
Constantin Radovici Golescu, membru
al Societtii literare, afost unul dintrepro-
motorii artei si literaturii romnesti de la
nceputul veacului al XIX-lea, alturi de Eli-
ade si Ion Cmpineanu. El a ncercat s aseze
scoala romneasc pe alte precepte dect
cele impuse de biseric, unde dasclii greci
i nvtau pe copii psaltirea.
Influentat de curentele postrevolutionare
din Franta, unde fusese de cteva ori, el nfi-
in(eaz pe moyia sa din satul Goleyti - Mus-
cel (lng Piteyti) o ycoal gratuit pentru
oricine voia s se nscrie. Elevii puteau fi
copii de boieri, negustori si chiar de robi.
Deschiderea scolii a avut loc la 1 mai 1826 si
aici se nvta romna, italiana, germana, lati-
na, greaca si alte materii. Elevii triau ntr-un
internat sub supravegherea profesorilor lor.
La sfrsitul primului an de studiu, n loc
de examen, elevii au jucat tragedia mora-
l Regulus, realiznd astfel un nceput de tea-
tru romnesc, dup cum ne spune Pompiliu
Eliade nHistoire de lesprit public en Rou-
manie. Din aceeasi surs aflm c, pe lng
scoal, exista si un taraf format din 12 copii
de tigani, care nvtaser acolo s cnte din
vioar, flaut s.a. Taraful nvtceilor din Go-
lesti n-a reusit s se apropie prea mult de
muzica evropeneasc, cum dorea Golescu,
dar a reusit s nvete s cnte.
Lucre]ia BERZINTU
(Israel)
A vorbi despre limba n care gndeyti, a gndi - gndire nu se poate
face dect numai ntr-o limb - n cazul nostru a vorbi despre limba
romn este ca o zi de srbtoare. Frumusejea lucrurilor concrete nu
poate fi dect exprimat n limba romn. Pentru mine iarba se numeyte
iarb, pentru mine arborele se numeyte arbore, malul se numeyte mal,
iar norul se numeyte nor. Ce patrie minunat este aceast limb! Ce
nuanj aparte, mi dau seama c ea o are! Aceast observajie, aceast
relevajie am avut-o abia atunci cnd am nvjat o alt limb.
Nichita Stnescu
Scrisoarea lui Neacyu
53
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Limba romn din perioada modern, ca
toate limbile, mprumut multe cuvinte din
alte limbi, n special din limba francez.
De la Revolutia din 1989, Romnia a fost
deschis lumii ntregi. Acum, limba romn
este influentat foarte mult (ca majoritatea
limbilor trilor europene) de limba englez
american.
Limba romn este, asacumspuneaNe-
gruzzi, o pnz (esut cu multe fire diferite.
Dar romnii de astzi au ajuns s accepte
mai multe firegrosiere...
Din nucleul de cuvinte dacice, de latini-
zare i influent slav, limba romn spune
povestea unui popor de supravietuitori.
TRIASC PATRIA MEA, PATRIA LIMBII
ROMNE! LA MULTI ANI!
Bibliografie:
Mihai Ferscu, Cine tie... Rspunde!, EP,
Bucuresti, 1972; linguistics.bzu.edu,
Encyclopedia Britanic.
*** Legea nr. 53/2013 privind instituirea
limbii romne a fost publicat n Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 145, din 19 martie 2013.
Potrivit actului normativ, ziua de 31 august
va fi marcat de ctre autorittile i insti-
tutiile publice, de reprezentantele diploma-
tice i de institutele culturale ale Romniei,
care vor organiza programe i manifestri
cultural-educative, cu caracter evocator
sau tiintific, consacrate limbii romne. De
asemenea, legea prevede ca Guvernul i au-
torittile administratiei publice locale vor
arbora drapelul Romniei, se va intona
imnul national i se vor folosi sigiliile cu
stema Romniei.
Marin VOICAN-GHIOROIU
n Mrtisorul din Deal
Cnt-un fluier si-un caval,
Si-n Grdinarii din Vale -
Un glas de privighetoare
Se-ngn cu zorile...
Imitnd viorile:
Lir, lir, lir i iari lir!
De tine ne amintim...
Bobocel de trandafir.
MARIE, TE-AM NDRGIT
Minunatei Maria Tnase
Marie, te-am ndrgit
De cnd eram copil mic.
Glasul tu l-am ascultat,
n inim te-am purtat...
Doina ta m-a fermecat -
Si ca tine am cntat:
Lir, lir, lir i iari lir!
Cu tine n gnd trim -
Toti romnii te iubim! Poussin - Adorajia magilor
54
Ion TURNEA
Ce zice lumea? De mirul lumii. n rndul
lumii. Om ca lumea. S fii ca lumea. Vorba
lumii. A intrat n gura lumii. De rsul lumii.
A te face plcut lumii. Zilnic auzim aceste
sintagme mentionate. Omul se ngrijeste att
de mult de cele ale lumii, nct uit s mai fie
el nsusi. n loc s lase lumea cu ale ei si s
si vad de sufletul su devine robul acesteia.
Lumea este asemenea celui ce se numeste
pe sine prietenul tu iar atunci cnd esti n
nevoie, te trdeaz, ti ntoarce spatele rznd
de neputinta ta. ntrebarea este dac si do-
reste cineva un asemenea prieten? Rspun-
sul ar fi categoric, nu. Cu toate acestea, orbit
de praful nseltor al desertciunii omul ajun-
ge s se complac n ftrnicia acestei lumi.
Ce nu vede ochiul lumii? El vede tot, nc
si prea multe vede. Din preri nentemeiate,
din vorbe aruncate la glum se nasc dileme
de genul: Oare acesta este adevrul sau
cellalt?
Treaba lumii este rutatea cu toate slugile
ei: invidia, prefctoria, minciuna, lingusirea,
brfa, vorba cea rea si ucigtoare de suflet.
Astzi lumea rosteste un lucru. Mine acel
lucru i se pare sters si caut altul. Poimine
lumea se mpiedic n alt lucru mai pigmentat.
Lumea trieste ntr-un lant nesfrsit, iar cei
ce se conformeaz ei si pierd libertatea, drep-
tul la viat. Cti oameni, attea preri sunt.
Dac un om ti spune s asezi un obiect ntr-
un anumit fel, c asa este bine, se gseste
altul s-ti sugereze c obiectul si are rostul
asezat si mai dichisit, apoi un altul care i
mustr noua nftisare. Cu lumea indiferent
ce ai face, tot nu-i esti pe plac. Poti s te faci
dup cum spune expresia popular luntre i
punte si tot nu-i intri n voie. A lumii este
invidia si dac invidia o roade cum ai putea
s-i fi pe plac? Bun de esti, lumea ncearc
s te dizolve n nefiint, roas de invidie.
Ru de esti, te poart n vorba ei. Lumea este
urechea ce st la pnd s adune brfe ca
femeia ce nu are alt ocupatie n aceast viat
dect grija altora. Pe lume poti s o poleiesti
cu aur si pietre scumpe si tot n-o multumesti,
cum nu se las multumit femeia usoar de
cadourile oferite de cel cruia i-a furat mintile,
pn ce nu-l ruineaz si-i stinge viata din oase.
Fata lumii pare rosie si plin de viat.
Ochiul ei nsealtor pare s fie ntruchiparea
ntelepciunii, cci multe a vzut ea. Sufletul
lumii este ns amar. Multe a vzut ochiul
lumii si ea tot nu s-a nteleptit. A aruncat cele
bune mbrtisnd invidia si a adunat n cosu-
i cele rele care au dat pe de lturi ca un vul-
can si timpul a asternut uitarea peste toate
desertciunile ce preau att de importante
n momentul cnd erau elogiate.
Toat mirarea tine trei zile este o alt
fat a desertciunii acestei lumi. Lumea este
simbolul mortii, a tot ceea ce este trector
dar majoritatea orbiti de a se face plcuti lumii
si uit propria-i viat.
Omul ar trebui s nchid ochii fat de
cele trectoare ale lumii si s pun pret pe
lucrurile simple dar att de valoroase ale
vietii, s fie multumit cu linistea colibei sale
dup cum spunea btrna dinMoara cu no-
roc a lui Ioan Slavici. Dac omul si asterne
viata sa departe de orice form a ruttii mul-
tumind lui Dumnezeu pentru toate binefa-
cerile, ar putea s fie fericit si ar putea s si
gseasc acea fntn vie a vietii sale, acel
talant pe care s l cultive n limiste, cu pasi-
une, fr a se ntreba ce spun cei ce stau s
ti numere si tiglele de pe cas.
Omul care pune gura lumii, prerile ei n-
seltoare, care azi l elogiaz pe el cu o fat,
rznd de acelasi el cu alt fat pentru ca
mine s i ntoarce spatele n favoarea altuia,
mai presus de darurile adevrate primite de
la Dumnezeu, familie, prieteni, credint, dra-
goste este asemenea crtitei care nu vede
lumina dect atunci cnd este prea trziu si
moare n fata strlucirii ei.
Exist frati care se judec pentru averi iar
cnd aurul le surde vine la poart moartea
sau dac nu vine moartea s-i pedepseasc
si apuc s se bucure de strlucirea celor
materiale pentru care a clcat n picoare su-
flete, vine duhul ruttii si pune stpnire
pe viata lui, orbindu-l cu ale sale pn si
pierde sufletul. Dezumanizarea aduce dup
sine si moartea spiritual.
E adevrat c trim ntr-o societate si
aceasta se ghideaz dup anumite legi. Si
universul infinit si are legile lui, altfel ar fi
totul un haos. Noi trebuie s respectm legile
lumii care nu te deprteaz de la ceea ce este
moral. Nu am spus s ne izolm si s trim
precum slbaticii din copaci. Am ndemnat
omul s discearn ntre bine si ru. Ale lumii
sunt desertciunile. Invidia lumii a dat nas-
tere marilor rzboaie din istorie. Invidia lumii
a destrmat familii si rupt adevrate prietenii.
Trebuie doar s fii chibzuit s dai Cezarului
ce este a lui dup cum ne ndeamn Mntui-
torul Iisus Hristos, apoi s ne vedem n liniste
de cele nlttoare.
Omul ajuns sclavul celor materiale ajunge
s se supun lumii apelnd la toate viclesu-
gurile ei spre a-si mri punga si uitnd de
cele spirituale, de ntelepciune, de dragoste,
credint, de prietenii adevrati. Ochiul n-
seltor al lumii l face s par puternic. Pentru
nceput nedreptatea pare s trimfe mpotriva
adevrului dar toate lucrurile acestei lumi
supuse desertciunii se vor risipi si drepta-
tea, blndetea, buntatea se vor aseza peste
tot ce au npstuit ca o adiere de vnt mn-
gietor.
Cei care au nselat ca s si ndese sacul
Ir fund cu cele materiale ale lumii vor da
rspuns pentru faptele lor n timp ce aceia ce
au dat de la ei ca s ajute pe cei aflati n su-
ferint, n nevoi, trind n simplitate si cu su-
fletul alb asemenea florilor ce mbrac prunii
primvara trezind natura la viat si vor primi
rsplata. Toate si primesc plata mai devreme
sau mai trziu iar plata va fi n functie de
munca depus. Nimeni nu munceste degea-
ba. Atta doar c unii muncesc spre pierzare
iar altii spre mngiere.
Asa grieste Domnul Dumnezeu: Vai de
Poussin - Inspirajia poetului
55
Anul IV, nr. 8(36)/2013
pstorii lui Israel, care s-au pstorit pe ei n-
sisi! Pstorii nu trebuiau ei oare s psto-
reasc turma? Dar voi ati mncat grsimea si
cu lna v-ati mbrcat; oile grase l-ati junghi-
at, iar turma nu ati pscut-o. Pe cele slabe nu
le-ati ntrit; oaia bolnav nu ati lecuit-o si
pe cea rnit nu ati legat-o; pe cea rtcit n-
ati ntors-o si pe cea pierdut n-ati cutat-o,
ci le-ati stpnit cu asprime si cruzime. Si ele
neavnd pstor s-au risipit si risipindu-se,
au ajuns mncarea tuturor fiarelor cmpului.
(Iezechel 34, 2-5)
Cei care se fac robii lucrurilor materiale
ale lumii acesteia si se poart dup rnduiala
desertciunii ei si sunt asemenea pstorilor
din proorocia lui Iezechel. si vd doar de
chipul vruit si si mresc punga. Pozeaz n
modele demne de urmat dar ei sunt modelele
lumii acesteia si nu modelele adevrului, n-
telepciunii si iubirii. Cei care sunt slujitorii
drepttii se deosebesc de monumentele v-
ruite prin modestia fiintei lor, prin blndetea
sufletului, prin cldura dragostei ce o arat
cnd se sacrific pe sine nsusi spre a-si ajuta
aproapele, chiar dac acesta l-a lovit cndva
si cu piatra dup legile acestei lumi.
Dac cei pusi s conduc dau un exemplu
gresit cei fr temelii puternice se pierd. O
oaie dac se arunc n pru se iau dup ea
alte sute. Fiarele cmpului sunt duhurile r-
uttii: invidia, ura, minciuna, nedreptatea,
falsitatea etc. Fiarele cmpului au putere dac
omul de rnd l vede pe cel pus pentru el ca
model, fie el mprat sau pstor, fie unul din
marile personalittii ale lumii mondene din
zilele noastre svrsind fapte ale desertciu-
nii. Problema este c mai credincios este un
cine stpnului dect cei ajunsi sus mnati
de interese, principilor morale, binelui si ade-
vrului pentru Dumnezeu si semenii lor.
Fiecare ar trebui s se cerceteze pe sine
nsusi si s nu slujeasc omul ca pe Dum-
nezeu. S vad chipul lui Dumnezeu n om si
s-l ajute pe acesta n toate nevoile dar s-i
slujeasc lui Dumnezeu. Substituindu-l pe
Dumnezeu unui om ce este pus de legile lumii
s te conduc vei gresi. Lumea aceasta este
supus greselii datorit cderii omului n
pcat n grdina Edenului, astfel toti oamenii
pot s greseasc.
nteleptul deosebeste binele de ru si n
modestia lui svrseste fapte vrednice. Ele i
strig numele. Nenteleptul se laud iar fap-
tele lui l lovesc peste obraz. Lumea este ase-
menea nenteleptului. Vorbeste mult, se laud,
brfeste, este invidioas si se neac n pro-
pria ei desertciune, n propria-i amrciune.
Sfatul meu pentru fiecare om este s lase
sintagmele de genul Ce spune lumea? depr-
tndu-se de ochiul ei nseltor si s pretu-
iasc darurile primite de la Dumnezeu.
Viorel ROMAN
(Germania)
Totul ncepe cu Marea Schism din anul
1054. Anatemizarea reciproc a fcut c si
azi ortodocsii se simt, duhovniceste, supe-
riori occidentalilor si invers, vestul se uit
cu condescendent la situatia material din
est. Romnii sunt cei mai sraci europeni.
O retrospectiv. Cruciatii refac n fort
unitatea crestin dup ocuparea Ierusalimu-
lui si Constantinopolului. Dar n loc de buna
ntelegere de atunci toti greco-ortodocsii au
o aversiune atavic fat de cruciati, occi-
dentali.
Unirea de la Conciliul de la Florenta e la
fel, de scurt durat. O discordie n vest faci-
liteaz cderea Constantinopolului si astfel,
greco-ortodocsii, nolens volens, devin anti-
occidentali sultanului musulman turc, care
trage o Cortin de Fier ntre crestini.
Inchizitia lupta cu succes mpotriva a-
vorturilor. S-au depsit astfel pierderile din
vremea ciumei. Devenind mai numerosi,
crestinii occidentali rspndesc apoi Evan-
ghelia pe toate continentele. Ortodocsii vd
si azi numai jumtatea goal a paharului.
nfrnti la Viena, turcii pierd Transilvania
si ortodocsii romani se unesc cu Roma (1700).
nlturarea statutului de tolerati al orto-
docsilor romani n Imperiul occidental (azi
UE/NATO) nu convine maghiarilor si greco-
pravoslavnicilor, care-i vor pe romni jos.
Conflictul dintre adeptii si adversarii
Unirii din Ardeal oblig Viena la trimiterea
gen. Bukow cu misiunea de a face pace si cu
acest prilej se desfiinteaz mnstirile con-
templative, fr scoli, spitale etc., fr o acti-
vitate util n Sfntul Imperiu Roman.
Rzboaiele napoleoniene i apropie pe
moldo-valahi de Europa. Prin cultur, ma-
sonerie, ei se reorienteaz spre vest. Cuza si
Carol I continu tendinta, dar refacerea uni-
ttii cu Roma e boicotat de greco-pravo-
slavnici, n schimb antioccidentalismul pro-
movat, ca azi.
Romnia Mare, oper att a ideii unitilor
ardeleni, ct si a faptei moldo-valahilor, era o
constructie cu picioare de lut, pentru c s-a
subminat crearea unei mari dioceze romane
la Dunrea de jos. Cine a trdat, moldo-va-
lahii sau vestul?
n perioada Rzboiului Rece dintre
ortodoxo-comunisti si occidentali, n spatele
Cortinei de Fier antioccidentalismul devine
politic de stat. n vest nu se fcea diferenta
ntre ortodox si comunist si pentru c toate
prejudectile religioase de mai sus deve-
niser n est canon laic, dictatorial.
n 1965 a avut loc ridicarea anatemelor la
Constantinopol si Roma. Schisma ns r-
mne. Cruciadele, Inchizitia, Unirea, Bukow,
prbusirea Romniei Mari si trdarea ves-
tului, ortodoxo-comunismul sunt leitmoti-
vele unei aversiuni reciproce greu de nteles,
mai ales dup Conciliul Vatican II, vizita
Fericitului pap Ioan Paul II la Bucuresti si
aderarea Romniei la civilizatia occidental.
Ortodoxul si occidentalul vd paiul din
ochiul celuilalt, dar nu vd brna din ochiul
propriu.
Poussin - Funeraliile lui Focion
56
Nicolae PETRESCU (n. 01.11.1936)
Nscut n loc. Aninoasa, jud. Dmbovita. A absolvit Liceul Ienchit Vcrescu, la Trgoviste si Facultatea
de Matematic-Fizic, la Universitatea din Bucuresti. A lucrat ca profesor de matematic la Trgu Crbunesti,
jud. Gorj (1961-1964), apoi la Pitesti, pn la pensionare (1999).
Membru al Clubului Cincinat Pavelescu Bucuresti, membru fondator al Uniunii Epigramistilor din Romnia,
al Fundatiei Culturale Liviu Rebreanu si al Clubului de Umor AG PE RIME, ambele din Pitesti.
Colaborator la zeci de publicatii (semneaz cu pseudonimul Nic Petrescu), inclus n peste 60 de volume
colective de epigram, a primit numeroase premii pentru creatiile sale.
Aparitii editoriale: Joc fecund (epigrame, 1996), Distihuri si catrene din vremi oligrofene (2001), Femeia te
ridic, femeia te coboar (epigrame, 2001), Vrei, nu vrei, defilm cu ei (2005), Epigrama - floarea parfumat a
literaturii / O antologie a epigramei romnesti, vol. I (1493-1900) - 2008; vol. II (1900-1938) - 2013).
Epigrama
Opernd cu ea pe viu,
Fr de urmri fatale,
Epigrama-i bisturiu
Pentru asanri morale.
Memento
Epigrama de valoare
N-o compui asa usor:
Prea ar face-o orisicare
...Scriitor!
Epigramistul
Printre poetii cu toptanul,
Epigramistul de valoare
E ciotul renumit de care
Se-mpiedic Aliotmanul.
Coinciden(
Avnd un foarte prost stilou
Si-a cumprat un altul nou,
Dar si acesta-i prost, c scrie
Tot cu greseli de-ortografie.
Criticul literar
Om ce-ncearc s gseasc
Argumente capitale,
Gustul s ni-l slefuiasc
Dup gusturile sale.
Din n(elepciunea poporului
Dragostea, s-a constatat,
E o boal cam ciudat;
Pune simultan la pat
Doi deodat!
Virtutea modera(iei
Cnd educi nu fi satrap,
Dac vrei s-o faci cu spor;
Nici s-i bati mereu la cap,
Nici s-i lasi de capul lor!
Unui matematician
De mai mult vreme
Se iubeau asa:
Ea-i crea probleme,
El le rezolva.
Viitor ndeprtat
Va reveni matriarhatul,
Belsugului gsi-vom cheia
Doar cnd va cstiga brbatul
Ct poate cheltui femeia!
Ghinionistul
Obsedat c pierde-ntruna,
Vrnd chiar soarta s-si ajute,
A fugit si el cu una.
ns ea fugea mai iute...
Unuia care se acuz singur
Soacra lui e-o vac cic.
Am rmas mai toti tablou:
Fata ei e deci vitic,
Ginerele e un bou!
Stupefac(ie
S-ajung sus, usor si iute,
Multi, fr nicio reticent,
Obtin, pe ci de ei stiute,
Dispens de inteligent.
Rug
Cum esti dornic de dreptate,
Doamne,-ascult ruga mea:
Nu da omului ct poate
Si nici prostului ct vrea!
Lepra a fost eradicat
n lupta cu si fr spor
Ne avntm cu srg mereu.
Cu lepra nu ne-a fost usor;
Cu leprele e mult mai greu.
Comuniytii
Au distrus n patru zri
Bunuri, vieti, orase, tri...
Mai cunoasteti voi jivine
Ce fac ru... att de bine?
Omul se trage din maimu(
Cam de la Marx s-a pus la cale
Acest slogan njositor,
Dar oamenii nu-s animale!
(Ei, comunistii... treaba lor!).
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
$anse yi neyanse
Capetele geniale
Nu fac azi nici trei parale,
Dac nu-s apreciate
Si de capete ptrate.
Cum te prinde norocul
Pe unii-i prinde-att de bine
Petrecerea la mese pline...
Pe altii, mai autohtoni,
Pe trecerea de pietoni.
Nedumerire?
Crestin si blnd Popor Romn,
Prea rar te vd la chip senin.
Ce vipere-nclzisi la sn,
De nu mai scapi de-al lor venin?
Reticen(
De-am strpi pe prosti, cumva,
Cum s-ar crede c e logic,
Oare nu s-ar perturba
Echilibrul ecologic?
Unor politicieni
Scrbit de crasa nesimtire,
Eu nu-i blestem! Dau glas urrii:
S aib-atta fericire
Exact ct au adus ei trii!
Perfec(iune
n dragoste femeia-i totul:
Si virusul si antidotul!
n jurul unui divor(
Divortul lui nu-i un capriciu:
A prins-o n flagrant deliciu.
Omule
Dac n-ai ajuns bunic,
nc n-ai ajuns nimic!
Eu yi genera(ia mea
E clar c n-am avut deloc
Norocul de-a avea noroc!
Autoepitaf
Zac fericit si-ndatorat
La toti iubitii mei amici,
C-n viat mult m-au ajutat...
S-ajung aici!
Alexandru CLENCIU (9.12.1913-25.07.2000)
G
r
u
p
a
j

r
e
a
l
i
z
a
t

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
Nscut n loc. Negru Vod, jud. Constanta, mort la Bucuresti. A absolvit Liceul Papiu Ilarian, la Trgu-Mures
si Institutul de Belle Arte, la Bucuresti. n tinerete a practicat boxul, fiind campion la categoriamusc.
A lucrat ca artist plastic la Bucuresti. Colaborator la reviste de umor de prin 1940, numrul lor fiind impresionant,
caricaturile sale fiind prezente si n zeci de culegeri si antologii de epigram. Membru al Clubului Cincinat Pavelescu
Bucuresti, Membru de Onoare al Uniunii Epigramistilor din Romnia.
Aparitii editoriale: Aventurile lui Gmlie (1946), Clenciuri (1973), Eu i restul lumii (dueluri epigramatice,
1974), Dragi fumtori nceptori (1975), Epigrame desenate bune pentru sntate (n colaborare, 1976), 101
sportivi romni vzuti i comentati (1978), Idoli cu crampoane (1980), Proiectile cu venin (1997), Oglinzi de hrtie
(antologie de umor, fr an),101 epigramiti retuati i ncondeiati (2001). A publicat, mpreun cu Zorina Drgnescu,
un CATALOG ALMANAHdedicat primei expozitii a constructorilor din Romnia, cu portrete-sarje epigramate
(1979). Este inclus n peste 60 de volume colective de epigram.
Credo
S nu m socotiti clu,
Cnd m ridic solemn si spun:
Epigramistul este bun
Doar n msura-n care-i ru!
Epigrama
Trei versuri lin coboar panta,
Arznd mocnit ca un fitil,
Spre-ncrctura de trotil
Din care bubui-va poanta.
Unor epigramiyti pretinyi
Mai sunt ctei, am constatat,
Lipsiti total de har si vn,
Ce au ltrat la Cincinat
Si-acum se cred duli de stn.
Graficianului $tefan Popa PopaS
Acest brbat de haruri plin,
De subsemnatul mult iubit,
E Pop doar pe buletin
C-n grafic-i... Mitropolit!
Ilie Nstase
Nstase-al nostru, snge pur,
St-n toiul verilor nefaste
Un pic pe Coasta de Azur
Si mult mai mult pe alte... coaste!
Moda must(ilor la Tiriac
O fi ea, mustata, fal,
Dar eu unul m abtin;
Nu mi las mustti pe oal,
Dac-n oal nu-i si vin!
Fotbalistului Dobrin
Avem mereu dovezi concrete
C asul fentelor, Dobrin,
Cnd bea pe sturate vin,
Nu joac cu aceeasi sete...
Puiu Clinescu
Glumetu-acesta, bun de gur,
E-att de tras printr-un inel,
C poti, oricnd, dup friptur,
S te scobesti n dinti cu el!
Unui solist supervrstnic (Gic P.)
Resping minciuna - ceea, crunta,
Ce circul mai ru ca banu,
C dnsu-ar fi cntat la nunta
Lui... Mihail Koglniceanu!
Unui expozant
Ai pictur la Apollo
Si probabil e divin,
Din moment ce, de acolo,
Iese lumea si se-nchin!
Uneia
Doamna Ics - smerit fat -
De cnd e n-a dus-o greu,
C s-a descurcat n viat
...ncurcndu-se mereu.
La aniversarea unei cochete
La urarea mea fierbinte
Mi-a rspuns clipind vioi:
Dect multi ani nainte!
Mi-as dori ctiva... napoi!
Madrigalul unui septuagenar
adresat unei frumoase
Ce ochi ai, doamn, si ce gur!...
Si ntr-att m ispitesti,
C ti-as propune-o aventur...
Dar ce m fac dac primesti?!
Musafirul
Dup ce-a mncat piftia,
Trei crnati si cinci cotlete,
Pe motiv c-i este sete
mi sorbea din ochi... sotia.
Unuia care se descal( la intrare
Nu-ti scoate-ncltmintea, te implor,
Cnd vii la mine, intr ncltat,
Prefer s-mi lasi o pat pe covor,
Dar s-mi rmn aerul curat.
Lacomul
E singurul, avem indicii,
Din tagma celor nestui,
Care-a-nghitit pe toti calicii
Ce se bteau la gura lui.
Servilul
Smerit ca-n fata unor moaste,
Mereu ncovoiat de trunchi,
Pe seful su el nu-l cunoaste
Dect din tlpi pn-n genunchi.
Fabul
Pus pstor, un lup mai mare
Zise, invocnd toti sfintii:
Turma asta de mioare
O voi apra cu dintii!
Culesul viilor
Se tot petrece, anual,
Aceeasi milenar dram:
Culesul viilor pe deal
Si-al... mortilor mai jos, la cram!
Prostul
Prostul, ce e drept e drept,
Spun si mi asum tot riscul,
Aparent e-un om destept,
Dac nu deschide... pliscul.
ntoarcerea eschimoyului de la vntoare
n caiac, vslind se-ndreapt
Ctre trm, unde-l asteapt,
Rumen de ger la fat
... Eschimoas-sa pe gheat.
Din statuia lui Lenin a rmas doar soclul
A stat prea mult sub blndul cer,
Stropit de vrbii si lstuni,
Cu mna-nfipt n rever
Si-n gtu-attor natiuni!...
Filozofie
Destinu-acesta e nedrept,
Sucit mai e si-al vietii rost,
Te nasti frumos, te nasti destept
Si mori apoi ca orice prost!
Unuia care m contest
S nu te vd, rnjind sub facl,
Perfid si fr de rusine,
C-mi iau ciolanele din racl
Si dau cu ele dup tine.
57
Anul IV, nr. 8(36)/2013
58
Nelu VASILE
(
f
a
n
t
e
z
i
e
)
ORIZONTAL: 1) ... 2) Mod deatedescotorosi deceva- Arma
racului. 3) n mod normal sunt trase de urechi - Butur indis-
pensabil - Suprare extrem (pl.).4) Urc la bloc - Termin repriza la
box - E ntr-o ureche. 5) Sfrsitul notului - Grdin amenajat. 6)
Continutul carotei! - nglbeneste vezica - Tara care a interzis sahul.
7) Oul de la cornis (pl.) - Dispozitie executorie - Un oarecine. 8)
Prima ofert a Polianei! - Rontit de soarece - Element de compunere
desvrsit. 9) Deschide sezonul estival - Termin viata (pl.). 10) A
avea rezultate - l ntlnesti numai la Pasti. 11) Trimisi mai demult -
Directie muzical. 12) Ied decapitat - Organizatii politice sud-ame-
ricane - nnoit de popor. 13) ...
VERTICAL: 1) 2) Prinde vnatul - Strluceste brusc - Unde
nenumrate! 3) Vine si pleac - Limb international. 4) Cmsile
oricror fiinte! - St mpreun cu noi - E btut n cap - Nojit cu
capetele rupte! 5) Nu poti trece de el - Copac... mpungtor - A iesit
de la joc. 6) Delicatete pentru rtani - Nu-i de pe aici - Puse bine de
rebusisti!7) Inima lui Gg! - Codul aeroportului Erbach (Germania)
- A termina lucrul. 8) Ravac sec! - Loc rezervat - Poezie relativ mare.
9) Greaca veche - Exponent al puterii. 10) Spus verde-n fat!... -
...sau cenusiu - Msurau cndva lungimile. 11) Sigla Inspectoratului
pentru Situatii de Urgent - Moment de criz - E nrod dar nu e
animal! 12) Prefix de demult - Exprimat defect (pl.). 13) ...
Dezlegarea careului: ULTIANIREVIST - MARITA - CLESTE - ATE - APA - E - URI - L -
CAT - GONG - AC - INEC - S - PARC - O - RO - ICTER - IRAN - OVE - ORDIN - INS - IA
- CRANT - ATOT - E - IUNIE - CRIME - RODI - N - PASCAL - T - O - A - SOLI - LA - ED
- J UNTE - NOIT - DENITNAMAIDII. (DOINA DRGUT; J ANET NIC, DE TREI ORI
LA MULTI ANI REVISTEI CONSTELATII DIAMANTINE).
P.S.: La o dezlegare corect, pe diagonalele rasterate veti descoperi numele si prenumele celor doi artizani ai bijuteriei creia i
este adresat urarea de pe manseta careului. Nelu VASILE
neva194987@yahoo.com
Dolean(, la trei ani
Ttuc Janet,
Mmuc Doinit,
Ies din intelnet,
Vleau la gldinit!
Nelu VASILE
REBUS
Sir de zale? - Lant!
Loc de taclale? - Sant!
Pauz scolar? - Recreatie!
Abuz de soare? - Insolatie!
Gresite? - Incorecte!
Tmpite? - Imperfecte!
Daruri? - Plocoane!
Favoruri? - Balcoane!
Pop tuns? - Minune!
Ca la urs? - Lume!
Pasre solitar? - Cuc!
Pomcu frunza rar? - Nuc!
Puiul cprioarei? - Ied!
Scaun cu trei picioare? - Trepied!
Pian oltenesc? - Tambal!
Oprire? - Final!
..................................
Rebus? - Joc cu minte,
Cuvinte potrivite...
Mihai HORGA
IUBIRE TRZIE
(pamflet)
Rmn ndrgostitul tu etern!
Cnd ti srut, n rai urc-din infern
Obrazul, vduvit de fond de ten
Ca floarea jefuit de polen...
Iubito, de ne-om da o srutare,
Ne vom ciocni lucrrile dentare
Cum clinchet, d la o aniversare,
Cristalul pretioaselor pahare...
Sunt nins de ani, nu mi va fi usor
Dar, iart-m iubito, te implor:
Nu pune baterii la vibrator
(Mai vreau s facem-demodat amor)
Iubirea e iubire, chiar trzie
Si o repet iubitei, ca s stie
Dar, aste rnduri, nu! voi fi discret
Nicicnd nu le-o citi-e un secret...
Mihai HORGA
Culcati n fn
Ne nfruptam
Din pepeni dulci...
Sirop-un gram,
Sri atunci
Pe al tu sn
Si-un smbur ru
(Ce derbedeu!)
Alunec n decolteu...
Priveam, gelos
Cum, pctos,
Cltorea, mai jos,
Mai jos...
Stai! nu-i permis
n spatiul-interzis
Bermude...zis
Cu buze ude
S-l prind-am vrut
Nu s-a putut
C tu, atunci
Cu buze dulci
Nu mai lsat
M-ai srutat...
Cum s-a brodit
C smburele a -
ncoltit?!...
Un pepene a rotunjit
Pntecul tu-pcat!
M-ntreb mereu
Tot eu
Sunt oare, vinovat?...
Mihai HORGA
SMBURELE
Virgil STAN
59
Anul IV, nr. 8(36)/2013
Dup dou sute de km de drum si mai
bine de trei ore de mers printre munti, am
ajuns la destinatie. O mic localitate de munte
unde exista un magazin nu att de mare dar
bine aprovizionat si cu unele preturi la jum-
tate ca n Norvegia, mai ales la bere si tigri.
n rest la fel de scump si inaccesibil pentru
mine, dar accesibil pentru copii, de aceea au
si fcut 400 de km. Se putea plti cu cardul n
moned norvegian, care era mai mare dect
cea suedez si convertirea se fcea automat
la cas. La intrarea n magazin erau zeci de
crti n suedez, care se ddeau gratuit celor
ce doreau s le ia. Mi-am ales ceva si eu des-
pre geografia zonei, cu multe ilustrate, dar
nu am luat-o atunci, creznd c o gsesc la
iesirea din magazin dar, nu a fost s fie, o
luase alt amator, acolo este posibil s se mai
citeasc, nu ca la noi, numai internet, asa c
am gsit altceva interesant despre Simbad
marinarul, dar nu povestea cunoscut, ci cum
s-a construit o barc ca a lui si peripetiile din
timpul cltoriei pe traseul lui Simbad din
poveste.
Drumul de ntoarcere a fost mai relaxant,
mergeam pe un traseu deja cunoscut si ntre
timp se zvntase si soseaua. Pescarii erau tot
la copc dar nu pot spune dac au prins ceva.
Dup alte mai bine de trei ore de drum si zeci
de fotografii fcute din viteza masinii, am re-
venit acas unde am gustat berea suedez cu
3,5 grade alcool. Aici au bere de la 2,4 grade
pn la maximum4,5 grade. Nu simti plcerea
unei beri ca la noi ci doar c ai but ceva rece
dac este tinut la frigider. Este la fel de rece
si dac o lasi n portbagajul masinii.
Nu am reusit s beau mai mult de dou
beri odat, orict de mult mi plcea berea
acas si asta nu c mi-ar fi pierit cheful stiind
ct cost o bere, echivalentul a 12 lei cea mai
ieftin la magazin si a 35-40 lei la restaurant.
O sticla de coniac de 1/2 litri cost 200 kr,
adic cam 120 lei la noi. Cred c este singura
posibilitate de a te las de butur, numai c
nu se ntmpl asa. Am vzut femei norve-
giene trecute de mult de prima tinerete cnd
ieseau din super market cu un cos plin cu
buturi alcoolice si nu erau cu bere.
Mai aveam de stat n Norvegia doar trei
zile, iar copiii s-au gndit s-mi fac cadou o
excursie prin aceast zon nordic a trii.
Smbt de dimineat dup micul dejun
si cafea, ne-am urcat n Audi si am pornit la
drum. Vineri a fost o zi frumoas ca timp. Ca
mai toate zilele din nord, a alternat perioada
de zpad cu ploaia de dimineat, dar a pre-
dominat soarele n restul zilei. Poate n ciuda
acestui lucru smbt s-a pornit din zori o
ninsoare cum putine zile am ntlnit n iarna
aceasta la Mangalia. Ningea cu fulgi mari ca
n plin iarn si pe jos se asternuse un strat
subtire de zpad. Nu ne-a descurajat acest
lucru. Prima parte a traseului a fost drumul ce
ducea spre Sordland. La vreo douzeci de
kilometri de Lodingen am fcut la stnga,
prsind drumul cunoscut. Muntii erau mai
semeti si mai nzpeziti, iar ninsoarea din ce
n ce mai puternic. Ginerele schimbase cau-
ciucurile de iarn cu cele de var si ne era
team de derapaje. Ne bazam pe faptul c se
rula oricum sub 80 km la or si c are cauciu-
curi noi.
Ne ndreptm spre zona litoral numit
Lofoten, dup numele unui oras aflat la peste
250 de km de noi, la ocean, adic spre ori-
ginala Laponie. De fapt, zona litoral a Ocea-
nului Atlantic pe o distant de cel putin 200
km (nu stiu ct apartine Norvegiei), se nu-
meste Marea Norvegiei, sau Norskehavet n
limba lor, dar face parte din Oceanul Atlantic.
Noi ne ndreptam spre Svolvaer, un or-
sel foarte frumos, cu un port turistic aglo-
merat de ambarcatiunile private de toate
mrimile si mrcile.
Cutnd prin biblioteca lsat mostenire
copiilor mei de fostii proprietari ai casei, n
afara unei colectii complete a dictionarului
explicativ al limbii norvegiene, vreo 15 tomuri
frumos legate n piele, am descoperit si un
atlas geografic editat prin 1983. Fostul pro-
prietar a fost cadru militar si dup cum am
constatat foarte preocupat de carte. Dac le-
a lsat mostenire celor cinci copii ai si casa,
nu acelasi lucru s-a ntmplat si cu pasiunea
pentru cultur. Asa c nu au fost interesati
s revendice vreunul din ei si valoroasa co-
lectie de crti si un atlas geografic mare si
bine documentat. Eu cum aveam s m mai
documentez acum dac le lua vreunul din ei?
Cum spuneam mai sus, am fcut la stn-
ga spre Laponia si imediat s-a schimbat si pe-
isajul. Muntii erau mai semeti si mai plini cu
zpad. Am descoperit n atlasul geografic c
n zona localittii copiilor muntii se numesc
Lodingen si nu neaprat dup oras, ci dup
un mare erou al lor si cel mai nalt vrf este
Lodingaksla de 568 m. Acum eram n zona
muntilor Hinnoya cu cel mai nalt vrf Buk-
ketind de 985 m. Declansatorul Nikonului meu
functiona continuu n ciuda faptului c m
chinuiam din cauza vitezei masinii si a deselor
curbe, s nu fotografiez doar balustrada de
pe marginea soselei cum m ironiza fiic-mea.
Am ajuns si la primul tunel din cele 9
cte vom ntlni n total pn la Svolvaer,
lung de 6,3 km. Nu stiu de ce i este team si
ru fiicei mele n tuneluri. Poate c are cla-
ustrofobie. A nchis ochii si s-a adncit n
scaunul ei de copilot. Dac nainte de a intra
n tunel ningea si era vremea ntunecat,
cnd am iesit pe partea cealalt nu mai nin-
gea, era putin zpad pe munti si soare. Doar
6,3 km de tunel ne desprteau de dou feno-
mene meteorologice diferite.
Lsasem n urm nainte de a face la
stnga malurile fiordului Kanstadfjorden si
din cnd n cnd mai ntlneam cte un lac
de munte nghetat, sau cte un pru. Acum
n dreapta noastr a aprut un nou fiord numit
Raft-sundet, dar trecnd prin un alt tunel din-
tre cele nou cu lungimi ntre 6,3 km cel mai
mare si 500 m cel mai mic, fiordul a aprut n
stnga noastr. Ca de obicei n toat Norve-
gia si aici, am ntlnit putine localitti ntre
munti. Din cnd n cnd aprea cte o cas-
dou de vacant, ascunse printre munti si
asezate obligatoriu pe malul unei ape.
Pn la Svolvaer am fcut vreo or jum-
tate. M ntrebam privind peisajul, drumurile
si mai ales acele tuneluri, cum a putut o mn
de oameni, ceva peste patru milioane cu totii,
acum fiind cu emigranti cu tot putin peste
cinci milioane, s realizeze toate aceste dru-
muri pe miile de kilometri ct are Norvegia?
Numai de la Oslo pn la Lodingen sunt
peste 1.200 de km. Dar pn n nordul extrem
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e

d
i
n n
r
.
t
r
e
c
u
t
60
la granita cu Rusia sau cu Finlanda?
Deci ei, cu o populatiecevamai maredar
nu cu mult, dect Bucurestiul si Clujul luate
la un loc ca orase, au reusit s construiasc
attea drumuri printre toti muntii acestei tri,
iar noi n 23 ani de stare occidental, nu am
reusit s unim cu o autostrad Brasovul de
Constanta?
Jumtate de an exist aici zpad, dar nu
si drumuri nzpezite, sau masini blocate n
nmeti. Imediat cum ncep ninsorile si uti-
lajele lor alearg cu vitez pe sosele, printre
munti si pe serpentine, la deszpezit. Nu se
d cu sare sau cu alte solutii ca s distrug
asfaltul ca la noi.
Masina care arunc cu vitez zpada
peste balustrade, mprstie pietris n urm,
iar cauciucurile autovehiculelor nu au lanturi
sau sunt mai moi, ci au cuie n ele si sunt
obligatorii de la data X la data Z indi-
ferent dac ninge sau nu, iar amenzile sunt
extrem de mari dac nu-ti echipezi corespun-
ztor masina.
n Svolvaer nu am stat prea mult. Am intrat
ntr-un mare magazin AMFI unde doar ne-am
cltit ochii, copiii cutnd alt ncl-tminte
pentru cel mic. Are 12 ani, este n crestere si-
l dor tare picioarele. ncltmintea cumprat
la Harstad era prea grea. i cutau tenisi pentru
mers la scoal la orele de sport.
Fiicaavrut s mergemlaMelbu, un oras
pe partea cealalt a altui fiord, la un fost coleg
al ginerelui care i-a mai vizitat din cnd n
cnd, asa c am fcut calea ntoars vreo 30
de km si am schimbat iar la stnga dup primul
tunel, s ajungemlaMelbu, lastatiadeferibot
Fiskeboll. Nu a durat prea mult si a sosit si
feribotul. Taxa nu a fost exagerat, doar 203
koroane (1kr =0.56 lei). Ne asteptam la mai
mult. Nici distanta de parcurs nu era mai mare
de vreo dou-trei mile maritime (1 mil =1830
m). Am urcat de la puntea de mbarcare a
autovehiculelor cu liftul la puntea salon, o
ncpere elegant, cu bar si tot ce era necesar
pentru ca pasagerii s se simt bine.
Nu peste mult timp s-au auzit pornite si
motoarele navei iar aceasta a nceput s p-
rseasc cheul de acostare. n afara faptului
c am fost marinar de nav militar timp de
doi ani pe perioada armatei pn n 1966, pe
nav efectiv am mai fost ntr-o excursie n
Grecia spre Muntele Athos acum vreo 4 ani.
Am iesit pe puntea brcilor s fotografiez si
s filmez tot drumul pn la Melbu, care nu a
durat mai mult de vreo 15-20 minute.
Binenteles c iar i-a fost ru fiicei de-
oarece cum am iesit n larg dintre muntii nalti
aici de peste 1.400 m si nzpeziti, cum am
descoperit c pe ap este furtun de gradul
doi spre trei, cu valuri de un metru nltime,
iar cnd prova navei clca peste talazuri, se
mprstia n jur spum multicolor, culoare
cptat de la razele luminii solare, nsotit
de un zgomot puternic de busitur.
Mi-am epuizat repede memoria aparatului
cu filmuletul realizat, asa c am revenit cu-
minte n salon nainte de a ajunge la Melbu.
Nici plcut nu mai era de stat, fiind un vnt
puternic care te tia prin haine, iar sederea pe
punte era instabil din cauza tangajului si al
ruliului, plus c m udau stropi de ap rece
cnd nava sprgea valul.
Si la Melbu am intrat ntr-un magazin, de
data aceasta al firmei REMA 1000, s cutm
carne de porc pentru un grtar. Romnul dac
nu face un grtar indiferent n ce tar ajunge,
nu se simte bine. Nu am gsit asa c am ple-
cat la altul arbesc s lum brnz. n Norve-
gia nu se gseste dect brnz topit si este
finlandez, la cutii de 200 gr. Produse pe care
le consumm noi ca: varz acr, frunz de
vit, brnz, mlai, mirodenii, le gsesti doar
la magazinele arbesti.
Prin zona Lodingenului pe o raz de peste
o sut de km nu se gsesc asemenea maga-
zine. Acela era singurul magazin cunoscut
din zon. Cum arabul pe care l-am salutat cu
un Selam Alekum adus de pe litoralul ro-
mnesc, mi-a rspuns vesel, am zis c putem
cumpra ce ne intereseaz. Contrar obice-
iurilor si al regulilor comertului din aceast
tar, preturile nu erau afisate la vedere. Ara-
bul tot arab. Dorea negociere direct si dup
cum gseste fraierul. Am vzut o cutie de
brnz dar arabul a cerut 160 kr. pe un kg de
brnz, adic cam 100 lei romnesti. Ne-am
lipsit de brnz si de negocieri si am plecat
spre cas.
Partea aceasta de tar este cu zone de ses
mai largi ntre apa fiordului si munti si cu mai
multe localitti.
Am vzut chiar oi cu mieii lng ele, vaci
tinute n niste conditii de-ti venea s-i mpusti
pe proprietari. Mocirla unde stteau era de
peste douzeci de centimetri adncime. Caii
ntlniti erau tinuti afar nu n adposturi dar
cu niste mbrcminte pe ei ca niste pilote
legate sub burt. Aveau tractoare si baloti de
fn acoperite n folie alb de poliester la
marginea soselei. Asa tin fnul verde tot tim-
pul si nu mucegieste ne avnd aer s fac
reactie aerobic.
Am ntlnit pe malul fiordului zeci de gste
slbatice pscnd linistite iarb. O pa-sre
ciudat sttea n mijlocul soselei si nu s-a
ferit de noi cum ar fi fost cazul si cum ne
asteptam. Era mare ct un porumbel, cu un
colorit ca la cotofan, negru cu alb, dar cu un
cioc lung de vreo cinci-sase centimetri,
colorat n rosu aprins. Aici i spune tjeld, la
noi nu stiu dac exist, dar cred c da, prin
zonele deltei.
Dac la dus amplecat pe ninsoare si la -
1,5 grade, drumul de ntoarcere a fost pe o
vreme nsorit si clduroas, chiar dac afar
nu erau mai mult de cinci grade cu plus. Sa-
tele erau mai dese, casele mai modeste, la fel
de viu colorate, unele chiar frumoase, mari
dup posibilittile financiare ale proprietarilor.
n curnd dup ce am trecut printr-un nou
oras numit Stokmarknes dotat cu un ae-roport
pentru avioane de mici dimensiuni si cu ceva
industrie, am trecut peste fiordul
Boroysundet pe un pod cu o pant destul de
accentuat. Era nalt s poat trece cu navele
pe sub el, fiind fiord navigabil. Pn la
Sortland nu erau dect vreo 70 de km de la
Melbu, asa c am traversat orasul, apoi am
urcat pe un alt pod de data aceasta peste
Sorland Sundet si am intrat pe traseul cu-
noscut, pe drumul de circa 70 km, ce leag
cele dou orase, Sortlandul de Lodingen.
Desigur c odat reveniti ntre munti, a
nceput din nou s ning usor iar temperatura
a sczut la 0,5 grade. Audi-ul copiilor avea
termometru de interior si exterior si afisa con-
tinuu cele dou diferente. Am ajuns acas
flmnzi, hrniti doar cu micul dejun de di-
naintea plecrii si cte un preparat de pa-
tiserie destul de delicios, cu crem de vanilie,
cumprat din magazinul firmei AMFI din
Svolvaier. Aici sunt mai multe firme de comert
care au lanturi de magazine n toat Norvegia.
Pe lng cele amintite aici mai sunt cele ale
firmei ICA, Coop Prix, Cubus, Eurosca, etc,
cum sunt la noi Metro, Lidl, Bila, si altele.
Mai am putin si prsesc acest tinut cu
totul deosebit. Mine dimineat la ora 6,40
voi fi n zborul spre cas. Am de schimbat trei
avioane, n Evenes, Oslo si la Frankfurt, iar
pe Otopeni voi ateriza la 18,30.
Norvegia are ca form de guvernmnt
monarhia constitutional cu sistem parla-
mentar, este lung de 1.750 km de la nord la
sud. Suprafata sa este aproape egal cu cea
a Marii Britanii, Italia si Japonia, dar cu o sut
de mii de kilometri ptrati mai mult dect a
Romniei, avnd o populatie etnic norve-
gian de peste 4,3 milioane de oameni, ns
cu toti emigrantii ajunge aproape de cinci
milioane. Printre acestia se numr si cei pa-
tru romni din Lodingen, nevoiti s pr-
seasc pmntul dobrogean unde s-au ns-
cut si s emigreze la aproape cinci mii de
kilometri deprtare de cas, datorit condi-
tiilor oferite de-a lungul celor peste douzeci
si trei de ani, de toate guvernele ce s-au suc-
cedat la conducerea acestei tri, greu ncer-
cat mereu de-a lungul istoriei sale.
Asa c veti ntelege de ce am ales acest
titlu al reportajului meu, c Norvegia repre-
zint pentru romni un nou El Dorado, tara
Igduintei, numai c am nceput s ne facem
cunoscute anumite obiceiuri chiar si acolo.

Constelatii Diamantine, Nr. 8 (36) / 2013

Cargado por

Información del documento

Título original

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Constelatii Diamantine, Nr. 8 (36) / 2013

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

Revist# de cultur# universal#

editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

También podría gustarte