Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Curs de Limba Germana
Curs de Limba Germana
ruft = striga
Sagt = spune
Alfabetul limbii germane este la fel cu cel al limbii romane,numai ca anumite litere sau grupuri de
litere se citesc altfel decat se scriu. A(a);A..
(e);B(be);C(t.e);CH(t.eha);D(de);E(e);F(ef);G(ghe);H(ha);I(i);J(iot);K(ca);L(el);M
(em);N(en);O(o);O..(oe);P(pe);Q(chiu);R(er);S(es);SCH(s,);SS(est,et);T(te);U(u);U..(iu);V
(fau);W(ve);X(ics);Y(iupsilon);Z(t.et).
Vocabular: die Fibel = abecedary
also = deci
aus = din
In limba germana articolul hotarat este asezat intotdeauna in fata substantivului si are forme pentru
cele trei genuri ca si in limba romana: masculin-der
feminin- die
neutru-das
Articolul nehotarat este asezat de asemenea inaintea substantivului si are la singular doua
forme:masculin-ein = un;o
Exemplu:das Kind-ein Kind
feminin-eine = o;una
neutru-ein = un;o.
Pentru plural articolul hotarat are o singura forma pentru toate cele trei genuri:die.
Articolul nehotarat nu are forma la plural.
Vocabular: hier = aici
dort = acolo
ist = este
sind = sunt
Wo ist der Vater?
Ce este acesta/aceasta?
sprechen = a vorbi
viel = mult
und = si
klein = mic;mica
gross = mare
alt = batran/batrana
niedrig = scund/scunda
dick = gras/grasa
sehr = foarte
yung = tanar/tanara
hoch = inalt/inalta
mager = slab/slaba
wa..ht = bate/adie
Was macht?
zu = prea
scheint = straluceste
Ce face?
clein = mic
eu=oi
heute = azi
tz(tetet) = t,
ch(teha) = h
machen = a face
ge=ghe
geben = a da
gi=ghi
gibt = da`
ig la final = ih
st=st
zwanzig = 20
stehen = a sta (in picioare)
sp=sp
springen = a sari
3
qu=cv
ph=f
ss(estet)=s
K(ca)=c
V(fau)=f
verlieren = a pierde
Sch=s,
es schneit = ninge
W(ve)=v
Z(tet)=t,
Tion=t,ion
In limba germana exista doua consoane de acelasi fel,alaturate,denumite consoana dubla care se citesc
una singura.Consoanele duble sunt:dd;ll;mm;nn;rr;pp;ss;tt.
Ex.:Teddy = ursuletul
alle = toti,toate
der Schwamm = buretele
die Sonne = soarele
der Scharr = cardul
die Puppe = papusa
die Tasse = cana
das Bett = patul
Cand o vocala se afla inaintea unei consoane duble sau este urmata de alte doua consoane,ea este
"scurta".
Consoana "h" dupa o vocala nu se citeste,ea fiind doar un semn ortografic care ne arata ca vocala este
"lunga".
Ex.: gehen = a merge (pe jos)
4
der = er
der Mann = er
die = sie
das = es
-sie = ea (feminin)
das Ma..dchen = es
wo? = unde?
wie? = cum?
welcher,welche,welches? = care?
Danke! = multumesc!
wer? = cine?
Wohin? = incotro?
woher? = de unde?
Danke scho..n! = multumesc frumos!
Pronumele personal este scris cu litera mare numai cand este la inceput de propozitie sau ca forma
de politete. Ex.:Sie macht einen Ausflug. = Ea face o excursie.
Vocabular: wohnen = a locui
verschieden = diferit
aber = dar
English = engleza
Schwedisch = suedeza
Tschechisch = ceha
Spanisch = spaniola
Tu..rkisch = turca
Franzo..sisch = franceza
andere = altele
haben = a avea
sein = a fi
ich-habe
werden = a deveni
ich-bin
ich-werde
du-hast
du-bist
du-wirst
er,sie,es-hat
er,sie,es-ist
er,sie,es-wird
wir-haben
wir-sind
wir-werden
ihr-habt
ihr-seid
ihr-werdet
sie-haben
sie-sind
sie-werden
lebt = traieste
Entschuldigung = scuzati
gerade = tocmai
auch = de asemenea
La substantivele terminate in "er" care denumesc meserii sau nationalitati,pentru feminin adaugam
sufixul "in".Ex.:der O..stereicher = austriacul/die O..stereicherin = austriaca.
vorstellen = a se prezenta
spielen-spielte-gespielt = a se juca
lesen-las-gelesen = a citi
schreiben-schrieb-geschrieben = a scrie
korigieren-korigierte-korigiert = a corecta
vergleichen-vergleichte-vergleicht = a compara
bewerten-bewertete-bewertet = a aprecia
kommen-kam-gekommen = a veni
heisen-heiss-geheissen = a se numi,a se chema
due Aussprache = pronuntia
der Partner = partenerul
Pentru exprimarea unei porunci sau a unui imperativ,daca este vorba de formula de
politete,folosim persoana a 3-a plural punand pronumele dupa verb,care se va scrie cu
majuscula.Exemplu:Sagen Sie! = spuneti / Sprachen Sie! = vorbiti!
Pentru singular,cand ne adresam unei persoane apropiate,pornim de la persoana a 2-a
prezent,inlaturand pronumele si terminatia.Exemplu:sprich! = vorbeste!
Auf = pe,in
fu..nf = 5
eins = 1
zehn = 10
sechs = 6
zwei = 2
elf = 11
sieben = 7
drei = 3
zwo..lf = 12
acht = 8
vier = 4
neun = 9
Numeralele germane sunt simple pana la 13.De la 13 in sus ele sunt compuse.Pana la 20,din unitati si
zeci,si anume:
Dreizehn = 13
sechszehn = 16
neunzehn = 19
Vierzehn = 14
siebzehn = 17
zwanzig = 20
Fu..nfzehn = 15
achtzehn = 18
10
Pentru numeralele de la 20 in sus vom proceda astfel:punem mai intai unitatea,apoi conjunctia
"und",iar la urma punem zecile.Exemplu:einundzwanzig - 21............dreizig = 30.
De la 40 in sus,pentru formarea zecilor pornim de la unitati la care adaugam terminatia "zig".
Vierzig = 40
siebenzig = 70
neunzig = 90
Fu..nfzig = 50
achtzig = 80
hundert = 100
Sechzig = 60
De la 100 in sus numeralele se formeaza punand mai intai suta,iar apoi celelalte numere:
Hundertzwei = 102
Dreihundertdreiunddreizig = 333
Das Komma = virgula
Der Grossvater = bunicul
Fremd = strain
fremde = straina
Suchen-suchte-gesucht = a cauta
Der Bahnhof = gara
im Bahnhof = la gara
Gleich = imediat
Links = la stanga
rehts - la dreapta
Vorne = in fata
zu..ruck = inapoi
geradeaus = inainte
hinten = in spate
Gern = cu placere
Genau = precis;exact
Wisen-wusste-gewusst = a sti
Einfach = simplu
Die Richtung = directia
Fu..llen-fu..llte-gefu..llt = a completa
Buchstabieren-buchstabierte-buchstabiert = a silabisi
Stadtplan = planul orasului
Der Anfang = inceputul
Zu Fuss - pe jos
dieEndungen = terminatiile
Kombinieren-kombinierte-kombiniert = a combina
Das Cafe = cafeneaua
U..ben-u..bte-geu..bt = a exersa
Zuordnen-ordnete zu-zugeordnet = a asocia
Vergleichen-vergleich-vergleichen = a compara
Markieren-markierte-markiert = a marca;a sublinia
13
Beschrieben-beschrieb-beschrieben = a descrie
Korigieren-korigierte-korigiert = a corecta
Ankreuzen-kreuzte an-angekreuzt = a bifa
Wiederholen-wiederholte-wiederholt = a recapitula
Bewerten-bewertete-bewerten = a aprecia
Passen-passte-gepasst = a se potrivi
Mitlesen-las mit-mitgelesen = a citi cu
Der Schu..ler = elevul
Fast = aproape
Einfach = simplu
kompliziert = complicat
Ganz = total;foarte
Viel = mult
wenig = putin
heiss = fierbinte
kalt = rece
14
Prosit! = Noroc!
Dumm = prost
dummkopf = prostanac
Daca am uitat in timpul scrierii cand trebuie sa folosim o consoana dubla,deasupra celei existente
se pune o linie.
Was mo..chten Sie? = ce doriti?
Mo..gen-mo..chte-gemo..cht = a dori
Der Lindentee = ceai de tei
Nehmen-nahm-genommen = a lua
Essen-ass-gegessen = a manca
Das Bier = berea
Zusammen = impreuna
Verbele in timpul conjugarii la toate timpurile au trei forme:-afirmativa
-negativa
-interogativa
Forma afirmativa este forma de baza si se compune din pronume si verb.Exemplu:Ich sage = eu
spun.
Forma negativa este formata din cea afirmativa la care se adauga negatia pentru
verbe:nicht.Exemplu:Ich sage nicht. = eu nu spun.
Forma interogativa este formata din verb la inceput,iar dupa aceea vine pronumele,iar la sfarsit
semnul intrebarii.Exemplu:Sage ich? = eu spun?
Etwas = ceva
Glu..cklich = fericit;fericita
Das Paket = pachetul
Die Sache = lucrul
nahe = aproape
Zu = prea
Wissen-wusste-gewusst = a sti
Doch = titusi
Nein = nu
ja = da
Vieleicht = poate
16
Vorgestern = alaltaieri
gestern = ieri
Heute = astazi
morgen = maine
u..bermorgen = poimaine
u..beru..bermorgen = raspoimaine
am morgen = de dimineata
der Stamm = radacina
dieSommere = verile
Lunile anului:
Januar = ianuarie
Februar = februarie
Aprill = aprilie
Ma..rz = martie
Mai = mai
Juni = iunie
Juli = iulie
August = august
September = septembrie
Oktober = octombrie
November = noiembrie
Dezember = decembrie
frei = liber
Schlagen-schlug-geschlagen = a bate
Das Zeug = obiectul;martorul
Bekannt = cunoscut(a)
Reisen-reisste-gereisst = a calatori
Oft = adesea
18
Unterwegs = pe drum
Nie = niciodata
Die Zeit = timpul
Seit = de
Schon = deja
Nach = dupa;spre
Dann = apoi
Immer unterwegs = mereu pe drumuri
Dauern-dauerte=gedauert = a dura
Die stunde = ora
Auch = de asemenea;si
Treffen-traf-getroffen = a intalni
Zufrieden = multumit
unzufrieden = nemultumit
Schlafen-schlief-geschlafen = a dormi
Der Schlaf = somnul
schla..frig = somnoros
Ganz = total
neu = nou
alt = vechi
In limba germana exista verbecare cer un anumit caz,fie dativul,fie acuzativul.Verbele care cer
acuzativul sunt:
Finden = a gasi
machen = a face
haben = a avea
Singen = a canta
spielen = a juca
ho..ren = a auzi
Sprechen = a vorbi
lesen = a citi
schreiben = a scrie
Declinarea articolului hotarat are la singular trei forme,pentru fiecare cate una,iar pentru plural o
singura forma pentru toate cele trei genuri.articolul nehotarat primeste in cadrul declinarii terminatiile
articolului hotarat,neavand forma pentru plural.
MASCULIN
FEMININ
NEUTRU
N-der - ein
N-die - eine
N-das - ein
G-des - eines
G-der - einer
G-des - eines
D-dem - einem
D-der - einer
Ac-den - einen
D-dem - einem
Ac-die - eine
Ac-das - ein
Pentru plural;M,F,N:
N-die
G-der
D-den
Ac-die
Exista cazuri in limba germana cand substantivele nu au articol.Atunci ele au inainte ori un verb,ori
un adverb.
Die Blo..kflote = flautul
Die Vorwahl = prefixul
Die Botschaft = ambasada
Der Bote = solul;emisarul
Inland = intern
ausland = extern
21
schnell = repede
Geboren = nascut
22
Numeralele cardinale sunt numeralelede baza care ne ajuta sa numaram,sa socotim,sa exprimam
date si ani.Spre deosebire de acestea,exista numeralele ordinale care ne arata ordinea sau ierarhia.La
numeralele de la 2 la 20,la numeralele cardinale se adauga sufixul "te".Numai primul si al 3-lea se
formeaza deosebit.Numeralele ordinale au inaintea lor articolul hotarat .Exemplu:der,die,das erste =
primul;prima
Der,die.das dritte = al 3-lea;a3-a
Der,die,das zehnte = al 10-lea
Der,die,das lezte = ultimul;ultima
Fu..nfzehnte = al 15-lea
Neunzehnte = al 19-lea
Toate numeralele de la 20 in sus primesc sufixul "ste".Exemplu:
Der,die,das zwanzigste = al 20-lea.
Pentru scrierea datei punem numeralul in cifre,apoi punct,iar dupa aceea urmeaza
luna.Exemplu:der 26.Februar = der sechsundzwanzigste Februar.
Das Datum = data
An der Reihe = la rand
Der Untrricht = invatamantul;orele
Die Stunde ora
Spa..t = tarziu
fru..h = devreme
Der Viertel = sfertul
verabschieden-verabschiedete-verabschiedet = a se desparti
Ich verabschiede mich =ma despart
Alles Gute! = toate cele bune
Mich = ma
Dich = te
Sich = se
Uns = ne(noi ne)
Euch = va
Sich = se
Von mir = de mine
Von dir = de tine
Von ihm = de el
Von ihr = de ea
Von uns = de noi
Von euch = de voi
Von sie = de ei,de ele
Wie geht es?(es = forma impersonala) = cum merge?
Die Leute = die Menschen = oamenii
Gut = bun,bine
schlecht = rau,prost
Blind = orb
Die Kuh = vaca
Dumm = prost
dummkopf = prostanac
Die Fo..tze = .....organ sexual feminin
Essen-ass-gegessen = a manca
Der Arschloch = anus
Ku..ssen-ku..sste-geku..sst = a saruta
Umarmen-umarmte-umgearmt = a imbratisa
Lieben-liebte-geliebt = a iubi
Klingen-klingte-geklingt = a suna
Der Wecker = ceasul desteptator
Blieben-bliebt-geblieben = a ramane
Aufstehen-stand auf-aufgestanden = a se scula
Zuerst = prima data
Dushen-dushte-gedusht = a face dus
Losgehen-ging los-losgegangen = a pleca
Genau = precis,exact
Abfahren-fuhr ab-abgefahren = a pleca
Die Abfahrt = plecarea
besetzt = ocupat
Etwa = cam,aproximativ
So = asa,deci
Treffen-tref-getroffen = a intalni
Der Freund = prietenul
Verzeihung! = iarta-ma!
Oft = adesea
selten = rar
Sto..ren-sto..rte-gesto..rt = a deranja
Niemand = nimeni
jemand = cineva
Etwas = ceva
alle = toti,toate
alles = totul
Verstenden-verstand-verstanden = a intelege
Kaufen-kaufte-gekauft = a cumpara
Verkaufen-verkaute-verkauft = a vinde
Die Arbeit = munca
Die Freizeit = timpul liber
Ganz = toata
Von = de
bis = pana
Treffen-traf-getroffen = a intalni
Der Ausflug = excursia
dieAusflu..ge = excursiile
28
Wandern-wanderte-gewandert = a drumeti
Der Zelt = cortul
Za..hlen-za..hlte-geza..hlt = a numara
Betrunken = beat,matol
Der Ei = oul
Schnarchen-schnarchte-geschnarcht = a sforai
In limba germana exista cinci grupe de plural.Din prima grupa fac parte substantivele terminate in
consoana si care la olural primesc terminatia "e".Exemplu:der Tag-die Tage.
Substantivele din grupa a 2-a de plural se termina la singular in vocala "e"si primesc la plural
terminatia "n".
29
Alta categorie de substantive,tot din aceasta grupa,se termina in consoana si primesc terminatia
"en".Exemplu:die Sprache-die Sprachen;der Mensch-dieMenschen.
In grupa a 3-a de plural intra substantivele terminate in consoana dar care au in interiorul
cuvantului sau in radacina lui "a" si atunci primeste "..".Exemplu:das Land-die La..nder.
In grupa a 4-a de plural intra substantivele care la singular se termina in "er", "en" sau "el".
Exemplu:das Zimmer-die Zimmer,das Zeichen-die Zzeichen.Caracteristica acestor substantive este ca
la plural nu primesc nici o terminatie.
In grupa a 5-a de plural intra toate cuvintele straine sau neologismele,aceste substantive primind la
plural terminatia "s".Exemplu:das Auto-die Autos.
Der PKW = der Personenkraftwagen = autoturismul
Der LKW = der Lastkraftwagen = der Laster = camionul
Die Last = greutatea
Die Kraft = puterea
Der Wagen = masina,vagonul
Mu..de = obosit
Dannach = dupa aceea
Wie bitte? = cum va rog?
U..brigens = de altfel
Fru..her = mai devreme
Schauen-schaute-geschaut = a privi,a se uita
Leise = incet
laut = tare(sunete)
Deutlich = rar
Auf = pe
Langsam = incet
schnell = repede
Warum? = de ce?
Darum = de aceea
allein = singur
mo..glich = posibil
Unmo..glich = imposibil
Das Zeichen = semnul
Bilden-bildete-gebildet = a forma
Der Fragezatz = propozitie interogativa
Propozitia interogativa incepe intotdeauna cu verbul sau predicatul,urmat de pronume,iar dupa
aceea celelalte parti de vorbire sau propozitie.
Reden-redete-geredet = a vorbi
Woru..ber? = despre ce?
Benutzten-benutzte-benuzt = a folosi
Fertig = gata
VERBELE CU PARTICULA SEPARABILA
TRENNBARE VERBEN
Trennbar = separabil
untrennbar = inseparabil
Verbele cu particula separabila sunt o categorie distincta de verbe germane care au inainte un
prefix sau particula separabila care in timpul conjugarii se separa de verb,adaugandu-se la sfarsitul
acestuia.In propozitie, particula separabila este asezata la sfarsitul propozitiei.In aceasta categorie de
verbe intalnim si verbe care au particula inseparabila.
Particule neseparabile:
BeEmpEnt-
bekommen-bekam-bekommen = a deveni
empfehlen-empfohl-empfohlen = a recomanda
entwerfen-entwarf-entworfen = a concepe,a crea
32
Er-
erza..hlen-erza..hlte-erza..hlt = a povesti
GeMiss-
gerieben-geriebte-geriebt = a rade
missverstehen-missverstand-missverstanden = a nu intelege
Ver-
verbringen-verbrachte-verbracht = a petrece
Zer-
zerbrechen-zerbrach-zerbrochen = a sparge
Ich zerbrache etwas. = Eu am spart ceva.
Exista verbe separabile care mai contin si un alt prefix si anume "vor-" :
Vorbereiten-bereitete vor-vorbereitet = a pregati
Ich bereitete das Essen vor. = Eu pregatesc masa.
Ich bereite mich vor. = Ma pregatesc.
Aufmachen-machte auf-aufgemacht = a deschide
Zumachen-machte zu-zugemacht = a inchide
La participiul 2 sau a 3-a forma de baza prefixul nu se mai separa de verb, darintre prefix si
radacina se adauga "ge".
(sich)anziehen-zog an-angezogen = a (se) imbraca
Ich ziehe das kind an. = Eu imbrac copilul.
(sich)ausziehen-zog aus-ausgezogen = a (se) dezbraca
sich anziehen = a se imbraca
Ich ziehe mich an = ma imbrac
Du ziehst dich an = te imbraci
Er zieht sich an = el se imbraca
Sie zieht sich an = ea se imbraca
Es zieht sich an = el,ea se imbraca
Wir ziehen uns an = noi ne imbracam
Ihr zieht euch an = voi va imbracati
Sie ziehen sich an = ei,ele se imbraca
33
DIE
MODALVERBEN
VERBELE MODALE
Verbele modale sunt verbe auxiliare de mod.Verbele modale nu sunt de sine statatoare,folosindu-se
cu infinitivul altor verbe.Ex.:Ich kann lernen = eu pot sa invat:du musst schreiben = tu trebuie sa scrii.
In propozitia dezvoltata verbul la infinitiv este asezat intotdeauna pe ultimul loc.Ex.:Ich kann
Deutsch,Englisch,Italienisch lernen. = Eu pot sa invat.....:Du musst die Lection schreiben. = Tu
trebuie sa scrii lectia.
Verbele modale se refera la vorbitor si exprima pozitia sa fata de cele exprimate in
propozitie.Ex.:Du musst sehr scho..n schreiben. = Tu trebuie sa scrii foarte frumos.
Scho..n = frumos
Nett = dragut(a)
garstig = urat(a)(infatisare)
Schlimm = rau
Brav = cuminte
Daca adjectivul are in fata articolul nehotarat,el va primi terminatiile articolului hotarat dupa cum
urmeaza: Masculin - ein-er ex.:der Vater-ein guter Vater = un tata bun
Feminin - eine-e ex.:die Mutter-eine gute Mutter = o mama buna
Neutru - ein-es
Daca adjectivul este precedat de articolul hotarat,pentru toate genurile el va primi terminatia
"e".Masculin-der - e
der gute Vater
Feminin-die - e
Neutru-das - e
Ho..flich = politicos
Unho..fliche = nepoliticos
Die Ho..flichkeit = amabilitatea
Gescheit = destept
Die Scho..nheit = frumusetea
Verbele modale se refera la o persoana sau la mai multe persoane care in majoritatea cazurilor nu
sunt numite.Verbele modale sunt:
-ko..nen-konte-gekont = a putea
34
Suchen = a cauta
Ausleichen-liech aus-ausgeliehen = a imprumuta(carti)
Die Hilfe = ajutorul
Die Zeitschrift = revista
dieZeitschriften = revistele
Schwer = greu
leicht = usor
Seit wann? = de cand?
Woher? = de unde?
Wohin? = incotro?
Warum? = de ce?
Wie? = cum?
COMPUNEREA SUBSTANTIVELOR
Substantivele noi pot fi formate prin derivare si compunere din substantive sau alte parti de
vorbire.Derivarea se poate face cu ajutorul prefixelor si sufixelor.Cel mai frecvent procedeu este
derivarea cu ajutorul sufixelor.Cele mai des folosite sufixe sunt:
a)-er; -ler; -ner -pentru masculin
-erin; lerin; nerin - pentru feminin.
Substantivele formate astfel indica de obicei persoane care exercita o activitate,o
meserie.Ex.:arbeiten - der Arbeiter = muncitorul
-die Arbeiterin = muncitoarea
die Kunst = arta - der Ku..nstler = artistul
-
Substantivele care au in radacina lor vocalele "a", "o", "u",prin derivare primesc ".."(umlaut).
b)-e - care indica substantive feminine si totodata se formeaza multe substantive abstracte.Ex.:gross
= mare
die Gro..sse = marimea
Mit wem? = cu cine?
Lieben = a iubi
38
Cu ajutorul sufixului "-schaft" formam substantive feminine care indica o colectivitate,un raport
intre doua sau mai multe persoane.Ex.:der Bu..rgerschaft = toti cetatenii;cetatenia(der Bu..rger =
cetateanul); die Freundschaft = prietenia.
Substantivele formate cu sufixul "-tum" sunt neutre si arata o colectivitate,o stare, o ideie.Ex.:das
Burgertum = burghezia; das Heldentum = eroismul(der Held = eroul).
Cu ajutorul sufixelor "-chen" si "-lein" se formeaza toate diminutivele din limba germana, care sunt
intotdeauna de gen neutru.Ex.:das Ha..uschen = casuta; das Vo..gelchen = pasarica;das Bu..chlein =
carticica; das Junglein = baietelul; das Ma..dschen = fetita; das Tishlein = masuta.
Der Tishleifer = mileul
Das Leben = viata
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
Derivarea se poate face si cu ajutorul prefixelor,iar dintre cele mai folosite sunt:ge-; ur-; un-.
Cu prefixul "ge-" se formeaza substantivele colective.Ex.: der Berg = muntele - das Gebirge = muntii
in totalitate.Ich gehe ins Gebirge. = Eu merg la munte.;der Busch = tufa - das Gebu..sch = tufisul.
Prefixul "ur-" are sensul de "foarte vechi" si imprima acest sens substantivului nou format.Ex.:der
Wald = padurea - der Urwald = padurea virgina;die Zeit = timpul - die Urzeit = preistoria;die
Urmenschen = oameni preistorici;die Sache = lucrul - die Ursache = cauza.
Prefixul "un-" arata contrariul sau intareste sensul.Ex.:der Dank = multumirea - der Undank =
nemultumirea; das Glu..ck = fericirea - das Unglu..ck = nefericirea; der Unmensch = neomul; die
Menge = multimea = die Unmenge = (tot)multimea(forma intarita).
Un alt procedeu prin care putem obtine substantive este procedeul compunerii.Cu ajutorul
compunerii noi putem sa formam din doua cuvinte unul singur,printr-o litera de legatura.Primul
cuvant se numeste "determinativ"si este si cel pe care cade accentul,iar ultimul cuvant,
"determinant",este intotdeauna un substantiv care da si genul substantivului compus.Cuvantul
"determinativ" poate sa fie si o alta parte de vorbire decat substantiv,si anume:adjectiv - gross + der
Vater = der Grossvater = bunicul
-hoch + das Haus = das Hochhaus = blocul
-hoch + das Parter = das Hochparter = parter inalt(mezanin)
verb - schlafen + das Zimmer = das Schlaufzimmer = dormitorul
-
Cand cele doua cuvinte sunt substantive,pentru a se forma substantivul compus,se intercaleaza o
consoana de legatura si anume:
-
POSSESSIVPRONOMEN
PRONUMELE
POSESIV
Pronumele posesiv se acorda in gen,numar si caz cu substantivul inaintea caruia sta. Pronumele
posesiv are urmatoarele forme:
-de singular - mein = al meu
- meine = a mea
- dein = al tau
- deine = a ta
- sein = al sau
- seine = a sa
- unser = al nostru
- unsere = a noastra
- euer = al vostru
- euere = a voastra
- ihr = al lor
- ihre = a lor
Cand in propozitie avem deja o negatie sau un cuvant negativ,negatia "nicht" care sta langa verb nu
se mai pune.Ex.:Niemand spricht. = Nimeni nu vorbeste.
Niemand spricht nichts. = Nimeni nu vorbeste nimic.Alle schweigen.
= Toti tac.
Schweigen-schweigte-seschweigt = a tacea
Schweigen-schweig-geschweigen = a tacea
Denken-dachte-gedacht = a gandi;a crede
Versuchen-versuchte-versucht = a incerca
41
Beraten-beratete-beratet = a sfatui
Dieser = acest
diese = aceasta
dieses = acesta,aceasta
Ab = de la
bis = pana la
Der Aufenthaltsraum = sala de primire
Der Hinterhof = curtea din spate
Regen-regnete-geregnet = a ploua
Es regnet = Ploua
Gespa..ndet = donat
Spa..ndet-spa..ndete-gespa..ndet = a dona
Der Tanz = dansul
Gewinnausgabe = primirea
Besuchen = a frecventa
Verschieden = diferit
Besuchen-besuchte-besucht = a frecventa,a vizita
Feiern-feierte-gefeiert = a sarbatori
Lachen-lachte-gelacht = a rade
Sich unterhalten-unterhielt sich-sich unterhaltet = a se intretine(a face conversatie)
Tanzen-tanzte-getanzt = a dansa
Der Gast = oaspetele
Exista substantive al caror gen din limba germana nu corespunde cu genul din limba romana.
Gemeinsam = comun
Sehen-sah-gesehen = a vedea
Berichten-berichtete-berichtet = a relata
Anbieten-bat an-angeboten = a oferi
Sich freuen-freute sich-sich gefreut = a se bucura
Ganz = total;complet
Ernst = serios
Tra..umen-tra..umte-getra..umt = a visa
Traurig = trist;trista
Faul = lenes
faulpel = puturos
Fleissig = silitor
teilnehmerinen = participanta
Passen-passte-grpasst = a se potrivi
Beraten-beratete-beratet = a sfatui
Helfen-half-grholfen = a ajuta
In propozitie locul al 2-lea sete intotdeauna locul verbului.Daca verbul este la un timp compus,
verbul auxiliar sta pe locul al 2-lea ,iar participiul trecut pe ultimul loc.Cand propozitia incepe cu un
complement sau orice altceva,pronumele este asezat dupa verb.
DECLINAREA
ARTICOLULUI
der
die
das
45
des
der
des
dem
der
dem
Ac
den
die
das
Pentru plural exista o singura forma pentru toate cele trei genuri:
MFN
N
die
der
den
Ac
die
Articolul nehotarat, care este asezat tot inaintea substantivului,nu are decat forme pentru singular.
ein
eine
ein
eines
einer
eines
einem
einer
einem
Ac
einen
eine
ein
Articolul nehotarat negat are atat forme de singular precum si o singura forma de plural,primind
terminatiile articolului hotarat dupa cum urmeaza:
SINGULAR
M
PLURAL
F
kein
keine
kein
keine
keines
keiner
keines
keiner
keinem
keiner
keinem
keinen
Ac
keinen
keine
kein
keine
In limba germana exista situatii cand articolul hotarat se poate contopi cu prepozitii pentru
prescurtarea exprimarii:
An = la
an + das = ans = la
46
Ich gehe an das Fenster. = Ich gehe ans Fenster. = Eu merg la fereastra.
Auf = pe
Ich sitze auf das Bett. = Ich sitze aufs Bett. = Eu stau pe pat.
Fu..r = pentru
Ich arbeite fu..r das Leben. = Ich arbeite fu..rs Leben. = Eu muncesc pentru viata.
In = in
in + das = ins = in
Vor das Leben habe ich Angst. = Vors Leben habe ich Angst. = De viata mi-e frica.(In fata vietii mi-e
frica.)
U..ber = peste
U..ber das Land ist Nebel. = U..bers Land ist Nebel. = Peste tara este ceata.
Durch = prin
Durch das Land weght der Wind. = Durchs Land weght der Wind. = Peste tara bate vantul.
Aceste contopiri se folosesc cu substantive aflate in cazul acuzativ.Exista alte prepozitii care se
contopesc cu articolul numai la dativ.
An = la
an + dem = am = la
Ich bin bei dem Arzt. = Ich bin beim Arzt. = Eu sunt la doctor.
In = in
in + dem = im = in
Die Kinder spielen in dem Hof. = Die Kinder spielen im Hof. = Copiii se joaca in curte.
Von = de la
Von dem Vater habe ich das Heft. = Vom vater habe ich das Heft. = De la tata am caietul.
Ich komme vom der Freundin. = Vin de la prietena.
47
Zu dem Theater wollen alle gehen. = Zum Theater wollen alle gehen. = Toti vor sa mearga la teatru.
Zu = la;spre
Zu der Post ist ein langer Weg. = Zur Post ist ein langer Weg. = La posta este o cale lunga.
La verbele care indica directia miscarii sau arata modul de deplasare,prepozitiile vor fi folosite cu
cazul acuzativ.Pentru acuzativ intrebarea este "wohin?"(unde?;incotro?).La verbele care arata stare pe
loc sau miscare statica,prepozitiile se vor folosi cu cazul dativ.Intrebarea la care raspunde este
"wo?"(unde?).
Ich gehe in der Park. = Merg in parc.(wohin?) (Ac)
Ich bin im Park. = Sunt in parc.(wo?) (D)
Ich bin im Zimmer.
Ich bin in der Klasse.
Contopirea articolului cu prepozitia se intampla numai la genul masculin si neutru.
48