Accentul ortografic si reguli de pronuntie in limba spaniola * Toate cuvintele a

u accent. Unele il au scris, altele nu. Exemple: casa, p erro, mam, libro, lpiz, l
ibrera. - Toate cuvintele se divid in silabe, dar nu se separa la fel ca si in li
m ba romana. Mereu incepem cu silabele finale pentru a accentua: - Ultima silaba
se numeste "aguda". Se accentueaza daca se termina in: "n" o "s" sau in cele 5
vocale: a, e, i, o, u. Exemple: cancin, pap, comps, tab, colib r, llam, comi. - Penult
ma silaba se numeste "grave" sau "llana". Se acentueazaa daca se termina in cons
oanele care nu sunt "n" o "s". Exemple: lpiz, crcel, rbol, lbum, csar , - Antepenulti
ma silaba se numeste "esdrjula". Mereu se acentueaza. Exempl e: esdjula, cmoda. - C
uvintele cu mai mult de 3 silabe, sobresdrjulas, se accentuaeza mereu. E xemple:
slamente, lcitamente. - Pronumele ste, se, etc., pentru a se distinge de adjective.

- Cul, quin, cyo, qu, cmo, dnde, cundo, tnto, cunto, daca au valoare afectiv ogativa
exclamativa! - Adverbele slo si an cand inseamna todava = inca. Exceptii: Cuvintele
comp use cu verbe. Exemplu: sabelotodo. - Exceptii: Pentru a distruge diftongul
si forma alta silaba. Exemple: maz , da, Mara, roco, - Cand verbul este deja accent
uat si se adauga un pronume. Exemple: estte, cayse, mtete. - Monosilabele (fui, vio
, dio, di,) nu se accentueaza, cu exceptia cazului cand pot fi confundate cu alt
e cuvinte. Exemple: s d s l t t (afirmativ) si (conditional) (verbul dar) de (prepozit
ie) (verbul saber) se (reflexiv) (pronomue) el (articol) (pronoure) tu (posesiv)
(planta) te (reflexiv)
- Reguli de pronuntie. * 1. La fel ca in limba romana, intr-un cuvant spaniol to
ate literele se pro nunta, cu exceptia lui "H" o Exemplu: hora (ora) - se pronun
ta [ora] 2. "J" se pronunta "H" o Exemplu: viaje (calatorie) - se pronunta [viah
e] 3. "" se pronunta un "n" imuiat + "I" scurt o Exemplu: maana (maine, dimineata)
- se pronunta maniana 3. "LL" se pronunta un "l" slab + "I" scurt (in America L
atina: Mexic, Per u, Argentina - se pronunta "GI" slab) o Exemplu: llamar (a che
ma) - se pronunta [liamar] ([giamar] in Amer ica latina) 4. "GE" se pronunta "HE
" o Exemplu: gente (lume) - se pronunta [hente] 5. "GI" se pronunta "HI" o Exemp
lu: gitano (tigan) - se pronunta [hitano] 6. "CE" se pronunta "SE" o Exemplu: fe
lices (fericiti) - se pronunta [felises] 7. "CI" se pronunta "SI" o Exemplu: fel
icidad (fericire) - se pronunta [felisidad] 8. "Z" se pronunta un "S" peltic

o Exemplu: zapato (pantof) - se pronunta [sapato] 9. "" se pronunta "U" o Exemplu

: vergenza (rusine) - se pronunta [verguenza] 10. "QUE" se pronunta "CHE"Genul su
bstantivelor : Part. I Un substantiv este un cuvant care exprima o persoana, loc
, lucru sau idee. * Persoana : Marius, fata, dentist Loc : gradina, universitate
, Venezuela Lucru : carte, masina, rosie Idee : libertate, prietenie, inteligent
a In Spaniola, substantivele sunt ori masculine ori feminine * Masculine Feminin
e el chico baiatul la chica fata el jardn gradina la universidad universitatea el
libro cartea la revista revista el miedo frica la libertad libertatea Urmatorel
e substantive indica fiinte vii * el gato motanul pisica el perro cainele cateau
a el chico baiatul fata el abuelo bunicul bunica la gata la perra la chica la ab
uela
[Test] - Cum sunt aceste substantive? * el el el el gato perro chico abuelo
Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii [Test] - Cum sunt ace
ste substantive? * la la la la gata perra chica abuela

Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecarei linii "El" si "la" sunt art
icole hotarate. Pentru cei care stiu engleza, "the" in limb a engleza * el chico
(baiatul) la chica (fata) * el perro (cainele) la gata (pisica) - Ce parere ave
ti despre ultima litera a acestor substantive? * Masculine gato perro chico abue
lo gata perra chica abuela Feminine
- Substantivele care se termina in -o sunt de obicei masculine. Substantivele ca
re se termina in -a sunt de obicei feminine. Exista insa si exceptii, dar le ve
ti invata curand. - De multe ori, daca in romana cuvantul este la un gen, nu ins
eamna ca si in spa niola este la acelasi gen. Exemplu : * el vestido (masc.) = i
mbracaminte (fem.) * el archivo (masc.) = arhiva (fem.) * la pluma (fem.) = stil
ou (neutru) * Cand inveti un cuvant nou trebuie sa stii si articolul care-l inso
teste. S unt mai multe motive petru asta : * Pentru a sti genul substantivului,
deoarece nu toate cuvintele terminate i n -o sunt masculine si cele terminate in
-a sunt feminine. * Multe cuvinte se termnina in litere diferite de -o si -a o
Exemplu: que (ce, care) - se pronunta [che] 11. "QUI" se pronunta "CHI" o Exempl
u: Quijote- se pronunta [chihote] Genul substantivelor: Part. II Substantivele m
asculine care se termina intr-o consoana adesea au un coresponden t feminin care
se termina in -a * el profesor - profesorul la profesora - profesoara el doctor
- doctorul la doctora - doctorita el seor - domnul

la seora - doamna Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma

pentru masculin si feminin. Acestor cuvinte le indica genul, articolul "el" sau
"la" * el estudiante - studentul la estudiante - studenta el pianista - pianist
ul la pianista - pianista el artista - artistul la artista - artista Substantive
le care se termina in -sin, -cin, -dad, -tad, -tud, -umbre; sunt femini ne. * la l
a la la la la la la la la la la televisin - televiziunea decisin - decizia convers
acin - conversatia habitacin - locuinta, asezarea ciudad - orasul universidad - un
iversitatea dificultad - dificultatea libertad - libertatea actitud - atitudinea
gratitud - recunostinta certidumbre - certitudinea muchedumbre- multimea, aglom
eratia
Unele substantive care se termina in -a sunt masculine * el el el el el el el el
el el el el problema - problema telegrama - telegrama programa - programul mapa
- harta sistema - sistemul poema - poemul, poezia da - ziua tema - tema, subiect
ul clima - clima idioma - limba (vorbita) sof - canapeaua planeta - planeta
Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine. * el el el el el el el
el telegrama - telegrama programa - programul problema - problema sistema - sist
emul poema - poemul, poezia idioma - limba (vorbita) clima - clima tema - tema,
subiectul
Observatie: Cateva cuvinte care se termina in -ma sunt feminine, exemple: la cam
a si la pluma Unele substantive care se termina in -a sunt exceptii si trebuie
memorate.

* el el el el
da - ziua mapa - hara planeta - planeta sof - canapeaua
- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminine. * la mano - mana, bratul l
a radio - radioul - Unele substantive au doua genuri, fiecare gen corespunde alt
ui sens. * el frente - frontul (la razboi) la frente - fruntea el gua - ghidul, p
ersoana ghid la gua - cartea ghid el polica - politistul la polica - politia el ord
en - ordinea la orden - ordinul + Recapitularea regulilor invatate in lectiile 1
si 2. * - Substantivele se impart in masculine si feminine. * - Majoritatea sub
stantivelor care se termina in -o sunt masculine. * - Majoritatea substantivelor
care se termina in -a sunt feminine. * - Substantivele masculine care se termin
a intr-o consoana adesea au un cor espondent feminin care se termina in -a. * Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru m asculin
si feminin. Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la". * - Substa
ntivele care se termina in -sin, -cin, -dad, -tad, -tud, -umbre; sun t feminine. *
- Multe substantive care se termina in -ma sunt masculine. * - Cateva cuvinte c
are se termina in -o sunt feminine. * - Unele substantive au doua genuri, fiecar
e gen corespunde altui sens. Acum stiti majoritate regulilor care determina genu
l substantivelor. Mai sunt ca teva lucruri de stiut, dar ele vor fi acoperite ma
i tarziu. Nu uitati, ori de ca te ori invatati un substantiv, invata-l complet c
u articolul (el, la). Articolul definit este subiectul unei urmatoare lectii. Pl
uralul substantivelor Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza plur
alul prin adaugarea lu i -s. * libro: libros (libro + s) pluma: plumas (pluma +
s) (chico: chicos (chico + s) seora: seoras

(seora + s) Si articolele definite (el, la) i-si schimba forma la plura. Vor deve
ni "los" si "las." Articolul definit va fi explicat mai mult in urmatoarea lecti
e. * el libro: los libros la pluma: las plumas el chico: los chicos la seora: las
seoras Daca un substantiv se termina intr-o consoana, formeaza pluralul prin ada
ugarea lui -es. * el borrador: los borradores (borrador + es) la universidad: la
s universidades (universidad + es) el profesor: los profesores (profesor + es) l
a ciudad: las ciudades (ciudad + es) Daca un substantiv se termina in -in, adauga
-es si pierde accentul scris. * el avin: los aviones la conversacin: las conversa
ciones la seccin: las secciones la televisin: las televisiones Observatie: Poate v
a intrebati de ce "avin" nu este feminin. Observati ca nu este clasificat de regu
la care spune ca substantivele terminate in -cin si sin sunt fe minine. Daca un su
bstantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c. * el lpiz: los lpices la
voz: las voces el tapiz: los tapices la actriz: las actrices Cand pluralul se re
fera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite, se foloseste pluralul
masculinului. * 2 perros + 6 perras = 8 perros (nu perras) 1 gato + 8 gatas = 9
gatos (nu gatas) Cateva substantive sunt "substantive compuse", adica, sunt for
mate prin combinar

ea a doua cuvinte in unu. (Exemple: abre + latas = abrelatas / deschide + conser

ve = deschizator de conserve). Aceste substantive compuse sunt mereu masculine
s i formeaza pluralul prin schimbarea lui "el" in "los." * el abrelatas los abre
latas el paraguas los paraguas + Sa revedem regulile pentru formarea pluralului
substantivelor. * - Daca un substantiv se termina intr-o vocala, formeaza plural
ul prin adau garea lui -s. * - Daca un substantiv se termina intr-o consoana, fo
rmeaza pluralul prin ad augarea lui -es. * - Daca un substantiv se termina in -z
, adauga -es si schimba z cu c. * - Daca un substantiv se termina in -in, adauga
-es si pierde accentul scris . * - Substantivele compuse sunt mereu masculine si
formeaza pluralul prin sch imbarea lui "el" in "los". Articolele definite si ne
definite: Part. I Diferenta dintre articolele definite si cele nedefinite poate
fi observata in ex emplul de mai jos : * Da-mi ciocolata Kiss. Da-mi o ciocolata
, te rog. Imaginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfurie. * Prima propozi
tie vorbeste de o anumita ciocolata (sau definita): Da-mi ciocolata Kiss. * A do
ua propozitie vorbeste de oricare din acele ciocolate (sau nedefinite) : Da-mi o
ciocolata, te rog. Diferenta dintre articolul definit si cel nedefinit este dif
erenta dintre a vorb i despre o anumita ciocolata sau oricare dintre ele. * cioc
olata o ciocolata In limba spaniola articolul definit are 4 forme, depinzand dac
a substantivul est e la feminin sau masculin, la plural sau singular. * el gato
motanul los gatos motanii (sau pisicile in general) la gata pisica

las gatas pisicile (femelele) Observatie: Pluralul masculin definit si nedefinit

(los, unos) este deasemenea fo losit pentru a indica un grup de mai multe sexe.
Astfel, "los gatos" poate sa se refere la un grup de motani sa la un grup format
din motani si pisici. Cele patru forme ale articolului definit sunt : * el masc
ulin singular la feminin singular los masculin plural las feminin plural In span
iol articolul nedefinit are 4 forme, depinzand daca substantivul este la feminin
sau masculin, la plural sau singular * un gato un motan unos gatos niste motani
(sau in general niste pisici) una gata o pisica unas gatas niste pisici (dar nu
mai femele) Observatie: Nu uitati, pluralul masculin definit si nedefinit (los,
unos) este d easemenea folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe. Astfel
, "unos gatos " poate sa se refere la un grup de motani sa la un grup format din
motani si pis ici. Cele patru forme ale articolului nedefinit sunt : * un mascu
lin singular una feminin singular unos masculin plural unas feminin plural Aici
sunt articolele definite si nedefinite, impreuna : * el,un masculin singular

la, una feminin singular los, unos masculin plural las, unas feminin plural Fiec
are din ele are un sens diferit : * el gato motanul los gatos motanii (sau pisic
ile in general) la gata pisica las gatas pisicile (femelele) un gato un motan un
os gatos niste motani (sau in general niste pisici) una gata o pisica unas gatas
niste pisici (dar numai femele) Un si una poate insemna de asemenea si numeralu
l "unu" sau "una". * un coche o masina una temporada un anotimp una silla un sca
un