Está en la página 1de 59

LIMBA SPANIOLA

Genul substantivelor
Substantivele care se termina in o sunt de obicei masculine.
Substantivele care se termina in a sunt de obicei feminine.
Exemple:
el chico la chica
el gato la gata
Subastantivele masculine care se termina intr-o consoana au adesea un
corespondent care se termina in a.
el profesor la profesora (profesorul-profesoara)
el doctor la doctora (doctoral doctorita)
el seor la seora (domnul doamna)
nele substantive care se refera la o persoana au aceiasi forma si
pentru masculine si pentru feminine.!cestor cuvinte le indica genul
articolul "el" sau "la".
el estudiante la estudiante (studentul studenta)
el pianista la pianista (pianistul pianista)
el artista la artista (artistul artista)
Substantivele care se termina in si#n$-ci#n$-dad$ - tad$-tud$-umbre%
sunt feminine.
la televisi#n televi&iunea
la decision deci&ia
la conversaci#n conversatia
la habitaci#n locuinta$ase&area
la ciudad orasul
la universidad universiatea
la dificultad dificultatea
la libertad libertatea
la actitud atitudinea
la gratitude recunostinta
la certidumbre certitudinea
la muchedumbre multimea$aglomeratia
nele substantive terminate in a sunt masculine:
el problema- problema el programa - programul
el telegrama telegrama el mapa harta
el sistema sistemul el poema poemul$poe&ia
el dia &iua el tema tema$subiectul
el clima clima el idioma limba (vorbita)
el sofa canapeaua el planeta - planeta
'ateva cuvinte care se termina in o sunt feminine.

la mano- mana$bratul
la radio radioul

nele substantive au doua genuri$fiecare gen corespunde altui sens.

el frente frontul (la ra&boi) el policia - politistul
la frente fruntea la policia - politia
el guia ghidul el orden - ordinea
la guia cartea ghid la orden ordinea

Numeralele cardinale
(.uno )umarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inaintea unui
*.dos substantive masculine.
+.tres un libro o carte
,.cuatro un perro un caine
-.cinco un hombre un om
..seis )umarul "uno" schimba forma "uno" in"una" inaintea unui
/.siete substantive feminin.
0.ocho una pluma un stilou
1.nueve una gata o pisica
(2.die& una chica o fata
Pluralul substantivelor
3aca un substantiv se termina intr-o vocala$formea&a pluralul prin adaugarea
lui s.
libro:libros (libro 4 s)
seora:seoras (seora 4 s)
3aca un substantive se termina intr-o consoana formea&a pluralul prin
adaugarea lui es.
el borrador los borradores (borrador 4es)
la universidad las universidades (universidad 4es)
la ciudad las ciudades (ciudad 4 es)
3aca un substantive se termina in i#n$adauga es si pierde accentual scris.
el avi#n los aviones
la conversaci#n las conversaciones
la secci#n las secciones
la television las televisions
3aca un substantiv se termina in &$adauga es si schimba & cu c.
el l5pi& los l5pices
la vo& las voces
el tapi& las tapices
la actri& las actrices
'and pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri
diferite$se foloseste pluralul masculinului.
Substantivele compuse sunt mereu masculine si formea&a pluralul doar prin
schimbarea articolului hotarat.
Articolele definite si nedefinite
Articolul definit (hotarat)
el masculine singular la feminin singular
los masculin plural las feminin plural
Articolul nedefinit (nehotarat)
un masculine singular una feminin singular
unos masculine plural unas feminin plural
Forma verbului "Hay"
6erbul "ha7" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural.!re
intelesu de:exista$se afla$sunt.
Exemple: 8a7 muchos libros en la biblioteca.(Sunt multe carti in biblioteca)
8a7 un libro encima de la mesa.(Este o carte chiar pe masa.
8a7 dos baos en mi casa. (Sunt doua bai in casa mea.)
98a7 muchos estudiantes en la clase9(Sunt multi studenti in clasa9)
98a7 una chica o dos 9 (Este o fata sau doua9)

Pronumele personal
eu 7o noi nosotros
tu t: voi vosotros
dumneata$dumneavoastra (singular) dumneavoastra (plural)
usted ustedes
el ;l ei ellos
ea- ella ele ellas
<orma vosotros este folosita numai in Spania$in !merica =atina ustedes este
folosit in ambele situatii:de politete si familial.
erbele re!ulate
"on#u!area verbelor re!ulate
(.verbul la infinitiv terminatia ar 4 o$as$a$amos$5is$an
hablar hablo (hablar ar 4 o )
*.verbul la infinitiv terminatia er 4o$es$e$emos$;is$en
comer comes (comer er 4 es)
+.verbul la infinitiv terminatia ir 4o$es$e$imos$is$en
vivir vive (vivir ir 4e)
6erbe regulate comune
al>uilar a inchiria amar a iubi
andar a merge pe ?os a7udar a a?uta
bailar a dansa buscar a cauta
caminar a merge pe ?os cantar a canta
cocinar a gati comprar a cumpara
contestar a raspunde de?ar a lasa
desear a dori ensear a invata pe cineva
entrar a intra enviar a trimite
escuchar a asculta esperar a spera$a astepta
estudiar a studia firmar a semna
ganar a castiga gastar a cheltui
hablar a vorbi lavar a spala
llegar a sosi llevar a purta$ a duce
mandar a trimite$a ordona mirar a privi
necesitar a avea nevoie olvidar a uita
pagar a plati practicar a practica
preguntar a intreba preparer a pregati
regresar a se intoarce saludar a salute
tocar a atinge$a canta la un instrument
tomar a lua$a bea traba?ar a munci
via?ar a calatori visitor a vi&ita
verbele $er
aprender a invata comer a manca
beber a bea comprender a intelege
corer a alerga creer a crede
deber a trebui esconder a ascunde
leer a citi meter en a baga in
poseer a poseda prometer a promite
romper a rupe$a strica temer a se teme
vender a vinde
verbele $ ir

abrir a deschide admitir a admite
asistir a a insoti la cubrir a acoperi
decider a decide describer a descrie
descubrir a descoperi discutir a discuta
escribir a scrie existir a exista
omitir a omite partir a imparti
permitir a permite recibir a primi
subir a urca sufrir a suferi
unir a uni vivir a trai

Ad#ectivul
!d?ectivele care se termina in o au patru forme:
alto (masculin singular) alta (feminin singular)
altos (masculin plural) altas (feminin plural)
!d?ectivele care se termina in e au doua forme :
inteligente (masculine$feminin singular)
inteligentes (masculine$feminin plural)
@a?oritatea ad?ectivelor care se termina intr-o consoana au doua forme:
popluar$populares (formea&a pluralul adaugand es)
Ad#ectivele de nationalitate care se termina intr-o consoana nu urmea&a
aceleasi reguli ca si alte ad?ective terminate intr-o consoana.!cestea au
forma feminine terminate in a%
el muchacho espaol los muchachos espaoles
la muchacha espaola las muchachas espaolas
Ad#ectivele terminate in or&$'n&$(n&$sau $in de asemenea au o forma
feminine distincta.
el chico hablador los chicos habladores
la chica habladora las chicas habladoras
Ad#ectivele de cantitate stau mereu inaintea substantivului.
pocos libros
muchos libros
)ilele saptamanii
=uni lunes @arti martes @iercuri mi;rcoles
Aoi ?ueves 6ineri viernes Sambata s5bado
3uminica domingo
Boate &ilele saptamanii sunt de gen masculine .
el lunes
el martes
el mi;rcoles
el ?ueves )o traba?o el lunes.
el viernes ()u lucre& luni)
el s5bado
el domingo
Cilele saptamanii care se termina in s nu schimba forma pentru plural.
)umai articolul.
el viernes los viernes
el s5bado los s5bados
el domingo los domingos
Dentru a exprima &iua$se foloseste verbul ser.
9Eu; dia es ho7 9 'e &i este asta&i9
8o7 es lunes. !&i este luni.
@aana es martes.@aine este marti.
Salimos el lunes.Fesim luni.
Numeralele cardinale **$ +,
((-once *(-veintiuno
(*-doce **-veinti#s
(+-trece *+-veintitr;s
(,-catorce *,-veinticuatro
(-->uince *--veinticinco
(.-diecis;is *.-veintis;is
(/-diecisiete */-veintisiete
(0-dieciocho *0-veintiocho
(1-diecinueve *1-veintinueve
*2-veinte +2 -treinta

-er si estar
Dentru a adresa o conditie se foloseste estar.Estar este un verb neregulat si
nu urmea&a regulile standard de con?ugare pentru verbele ar.
esto7
est5s
est5
estamos
est5is
estan
Dentru a adresa o calitate esentiala$se foloseste ser.Ser este de asemenea
un verb neregulat.
so7
eres
es
somos
sois
son
3aca vorbiti despre ce este ceva (o calitate generala)$folositi ser%daca
vorbiti despre cum este ceva (o conditie care poate fi usor schimbata)$
folositi estar.
Ser este folosit pentru a exprima ora$&iua si data
9Eu; hora es9 Son las tres.
9Eu; dia es ho79 8o7 es lunes.
9Eu; fecha es ho79 8o7 es el cinco de ma7o.
Ser este folosit pentru a exprima locul de origine.
93e d#nde eres t:9 So7 de 'olumbia.
Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie.
9 'u5l es tu traba?o9 So7 entrenador.(antrenor)
Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea
9Es ella portorri>uea9
)o es guatemalteca.
Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta politica.
9Son los Garcia bautistas9 Sunt Garcienii baptisti9
)o$son cat#licos.
9Es el gobierno socialista9 Este guvernul socialist9
)o$es comunista.
Ser este folosit pentru a exprima din ce material este facut.
93e >u; material es la mesa9 Es de madera. (madera-lemn)
Ser este folosit pentru a exprima posesia.
9 3e >ui;n es la pluma9Es de Emilio.
Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si
alta.
9 Eui;n es Gogelio9 Es el esposo de @arta
Ser este folosit cu expresii sigure impersonale.
Es importante practicar cada dia.Este important sa practici in fiecare &i.
Es necesario hablar mucho.E necesar sa vorbesti mult.
Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are loc
=a pelicula es en el cine.<ilmul este la cinematograf.
la fiesta es en el club <ant5stico.Detrecerea este in clubul <antastic.
Ser este folosit cu ad?ective pentru a exprima calitati inerente sau
esentiale.
@iguel es un hombre sincero.@iguel este un om sincer.
Bambi;n es guapo.3e asemenea este si frumos.
Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fi&ica.
93#nde est5s9Esto7 en el cuarto.
9 3#nde est5 @;xico9
'hile est5 en !m;rica del Sur.
Este folosit cu ad?ective pentru a exprima o stare sau o conditie.
9'omo est5s9
Esto7 mu7 bien$gracias.
Estar este folosit cu multe expresii idiomatice.
estar de acuerdo- a fi de accord
estar de pie a sta in in picioare
estar en camino- a fi pe drum
estar en las nubes a fi cu capul in nori
Estar este folosit cu timpul progresiv.
9Eu; estas comiendo 9 'e mananci (acum$in momentul de fata)
Esto7 comiendo arro& 7 fri?oles.@ananc ore& si fasole.
'and verbul a fi este urmat de un ad?ectiv$verbul poate schimba sensul
ad?ectivului.
El professor est5 aburrido.profesorul este plictisit.(stare schimbatoare)
El professor es aburrido. Drofesorul este plictisitor.

Ne!atia
Dentru a face o propo&itie negativa$puneti cuvantul no inaintea
verbului.
Ella no habla ingles.
Hl no es professor.
'and raspunsul la o intrebare este negative$cuvantul no apare de doua
ori$ca si in romana.
98abla d. espaol9 )o$no hablo espaol.
9Est5 Gerardo en la clase9 )o Gerardo no est5 en la clase.
6ocabular
algo (ceva) I nada (nimic) alguien (cineva)I nadie (nimeni)
alg:n (-o$-a$-os$-as) (vreun$vreuna$vreunii$vreunele) I
ning:n (-o$-a$-os$as) (niciunul$niciuna$niciunii$niciunele)
siempre (mereu) Inunca (niciodata) ?am5s (niciodata$vreodata)
tambi;n (de asemenea) Itampoco (nici$nici nu)
oJo (sauJsau) I niJni (niciJnici)
!lguno si ninguno pierd o inaintea unui substantive masculin..
9Bienes alg:n libros9
)o$no tengo ning:n libro.
)inguno(-a) este in general folosit cu forma de singular.
9Bienes algunas revistas9 )o$no tengo ninguna.
9Bienes algunos libros 9 )o$no tengo ninguno.
Dluralul lui ninguno (-a) este folosit numai cand substantivul este
numai la plural.
)o ha7 ningunas ti?eras en la ca?a.()u sunt foarfece in cutie)
.ntero!atia
rmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru:
9@aria habla espaol9
@aria vorbeste spaniola9 K 98abla @aria espaol9
98abla espaol @aria9
Gaspunsuri posibile
Si$@aria habla espaol.
)o$@aria no habla espaol.
!lt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta intrebare la
sfarsitul propo&itiei.
9 @aria habla espaol$no9
'uvinte comune pentru a introduce o intrebare:

9!d#nde9 L unde$incotro (intreaba pentru o destinatie)
93#nde9 L unde (intreaba pentru o locatie)
93e d#nde 9 L de unde
9'#mo9 L cum
9'u5l (-es)9 L care si care (pentru plural)
9'u5ndo9 L cand
9'u5nto (-a)9 L cat$cata
9'uantos (-as)9 L cati$cate
9Eu;9 L ce
93e >u;9 L din ce$despre ce
9Eui;n (-es)9 L cine si cine (plural)
9! >ui;n (-es)9 L pe cine$cui
9'on >ui;n (-es)9 L cu cine
93e >ui;n (-es)9 L alMa cui
9Dor >u;9L de ce
9Dara >u;9 L pentru ce


Ad#ectivele posesive
!d?ectivele posesive se acorda in functie de substantiv$cu lucrul
determinat si nu cu posesorul.
mi libro cartea mea
tu pluma stiloul tau
tus plumas stilourile tale
@i$tu si su nu au forma masculine si feminine$ se modifica in functie
de numarul substantivului.
mi amigo tus hermanos su libro
mi amiga tus hermanas sus plumas
mi L al meu$a mea tu al tau$a ta
-u$ca si tu$poate insemna al tau&a ta%3iferenta dintre cele doua
ad?ective este ca su se foloseste cu caracter de politete.
-u are patru forme :al lui$a ei$ai lor si formal:al tau
/aria busca su cuaderno.
0uan busca su caderno.
1llos buscan su cuaderno.
-u madre busca su cuaderno.
)uestro inseamna al nostru&a noastra%
nuestro hermano nuestra hermana
nuestros hermanos nuestras hermanas
6uestro inseamna al vostru a voastra%
vuestro libro vuestra pluma
vuestros libros vuestras pluma
'a si vosotros$vuestro este folosit numai in Spania.
erbe nere!ulate:2ener si enir
2ener si venir sunt verbe neregulate.
tener a avea venir- a veni
tengoMvengo
tienesMvienes
tieneMviene
tenemosMvenimos
ten;isMvenis
tienenMvienen
2ener 3ue %Hay 3ue%
2ener 3ue 4 infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a face
ceva.!ceasta expresie poate fi tradusa prin a trebui%
Bener se con?uga in functie de subiect.
2en!o 3ue comer las verdures.Brebuie sa mananc legumele.
5n!el tiene 3ue leer el peri(dico% Nngel trebuie sa citeasca &iarul.
1llos tienen 3ue comprar una revista.Ei trebuie sa cumpere o revista.
8a7 >ue 4 infinitive este folositsa exprime idea ca e necesar sa faca
ceva%Este mai mult o expresie generala$iar forma verbului ha7 ramane
aceeasi.
8a7 >ue tomar un taxi.E necesar sa iei un taxi.
8a7 >ue estudiar mucho.Brebuie (e necesar) sa studie&i mult.
3iferenta dintre cele doua expresii pe exemple:
@aria tiene un examen el lunes.Ella tiene >ue estudiar.
@aria are examen luni.Ea trebuie sa invete mult.
)o es f5cil aprender espaol.8a7 >ue practicar mucho.
)u e usor sa inveti spaniola.Brebuie (e necesar) sa practice mult.
Expresii cu Tener
tener OOaos a avea OOani tener calor a-ti fi cald
tener frio a-ti fi frig tener hambre a-ti fi foame
tener sed a-ti fi sete tener sueo a-ti fi somn
tener dolor deJ - a te durea J. tener ra&#n a avea dreptate
tener prisa a se grabi tener ;xito a avea succes
tener miedo a a se teme de ceva
tener miedo de a se teme de a face ceva
tener celos a fi gelos
tener confian&a a avea incredere
tener cuidado a avea gri?a
tener vergPen&a a-ti fi rusine
tener la culpa a fi vinovat
tener suerte a fi norocos
tener lugar a avea loc
tener ganas de a avea chef de
tener en cuenta a fi de acord


16presii pentru vreme
Dentru a descrie vremea este folosit verbul hacer%
9Eu; tiempo hace9 'um e timpul 9
8ace frio.Este frig.
8ace calor.Este cald.
8ace viento.Este vant.
8ace sol.Este soare.
8ace buen tiempo.E vremea buna.
8ace mal tiempo.E vreme rea.
8ace fresco.E racoare.
3eoarece expresiile folosesc substantive$ele sunt modificate cu ad?ective
nu cu adverbe.
8ace frio.8ace mucho frio.(nu mu7).
Exista de asemenea expresii pentru vreme care folosesc verbul ha7:
8a7 niebla.E ceata.e negura
8a7 neblina.E ceata.
8a7 sol.E soare.
8a7 luna.E =una.
8a7 rel5mpagos.
8a7 umedad.Este ume&eala.E umed.
8a7 nubes.Este inorat.
8a7 lluvas torreciales.
8a7 un vendeval.E furtuna.
8a7 grani&o.E grindina.
8a7 llovi&nas.Qurnitea&a.Dloua marunt.
!lte pentru vreme folosesc verbul estar impreuna cu un ad?ectiv:
Est5 oscuro.E intuneric.
Est5 nublado.e inorat.
Est5 lloviendo.
!lte expresii de vreme folosesc doar un ad?ectiv:
=lueve.Dloua.(llover a ploua)
)ieva.)inge.(nevar- a ninge)
Bruena.Buna (tronar a tuna)
@oduri comune de a intreba cum e vremea:
9Eu; tiempo hace9
9Eu; clima hace9
9'#mo est5 el tiempo9
9'#mo est5 el clima en J9
9 '#mo est5 el clima ho79

Personalul 7a8
Rbiectul direct este un substantive sau un pronume care primeste actiunea
verbului.Fn urmatoarele propo&itii$obiectul direct este scris subliniat.
@iSe loveste mingea.
George o cheama pe @aria
Fn Spaniola cand obiectul direct este o persoana$ acesta este precedat de
prepo&itia a.
"orect: Aorge llama a @aria.Aorge o cheama pe @aria.
.ncorect: Aorge llama @aria.
Dersonalul a este de asemenea folosit daca obiectul direct este un animal
domestic.
=a mu?er acaricia a su pero.(acariciar)
<emeia mangaie cainele ei.
El perro persigue a la gata.(perseguir)
'ainele fugareste pisica.
Dersonalul a nu este folosit daca obiectul direct nu este o persoana sau un
animal domestic.
"orect: Qebo la leche.(beber)
Qeau lapte.
.ncorect:Qebo a la leche.
Dersonalul a nu este folosit dupa verbul tener sau verbul ha7$indifferent daca
obiectul direct este o persoana.
"orect:Bengo dos hermanos.(tener) !m doi frati
8a7 cinco chicas.Sunt cinci fete.
.ncorecto: Bengo a dos hermanos.
8a7 a cinco chicas.
3aca obiectul direct este o persoana nedefinita$personalul a nu se foloseste.
Ge&ultatul este ca persoana devine nepersonalizata.
)ecesito medico.!m nevoie de (orice) doctor.
!m nevoie de asistenta medicala.
niri de cuvinte
'and a sau de precede articolul definit el$cele doua cuvinte se unesc
devenind un singur cuvant.
a 4 el L al
de 4 el L del
3e 4 la$de4las$ de 4 los$a4la$ a4 las$si a4los nu sunt niciodata unite.

erbele care schimba o:ue
=a prima grupa de verbe care-si schimba ba&a$litera o din ba&a se schimba in
ue la toate persoanele cu exceptia lui nosotros si vosotros%

contraK cuento$cuentas$cuenta$contamos$cont5is$cuentan
moverK muevo$mueves$mueva$movemos$mov;is$muevan
dormerKduermo$duermes$duerme$dormimos$dormis$duerman
6erbe comune care schimba o:ue
almor&ar a lua pran&ul colgar a agata (de ceva)
aprobar a aproba contar a povesti$a numara
costar a costa devolver- a inapoia (un obiect)
volver a se intoarce (de undeva) dormir a dormi
encontrar a gasi envolver a invalui$a impacheta
morder a musca mover a muta
probar- a proba recorder a-si aminti
resolver re&olva rogar a ruga
sonar a suna sonar(con)- a visa (pe)
tostar a pra?i volar -a &bura
=a a doua grupa de verbe care schimba ba&a$litera e din ba&a se schimba in
ie$la toate persoanele exceptand nosotros si vosotros.
cerrar Kcierro$cierras$cierra$cerramos$cerr5is$cierran
entender Kentiendo$entiende$entiende$entendemos$end;is$entiendan
mentir K miento$mientes$miente$mentimos$mentis$mienten
6erbe care schimba e:ie
acertar- a ghici$a avea dreptate
advertir a averti&a$a preveni
cerrar a inchide
comen&ar a incepe
confesar a marturisi
consenter a rasfata
converter a transforma defender a apara
empe&ar a incepe encender a aprinde$a da foc
entender a intelege fregar a freca
hervir a fierbe mentir a minti
negar a nega pensar a se gandi
perder a pierde preferir a prefera
=a a treia grupa de verbe care schimba ba&a$litera e din ba&a se schimba in i
la toate persoanele$cu exceptia lui nosotros si vosotros%

repetirKrepito$repites$repite$repetimos$repitis$repiten
competirK compito$compites$compite$competimos$competes$compiten
pedir Kpido$pides$pide$pedimos$pedis$piden
=ista cu verbe care schimba e:i
bendecir a binecuvanta impeder a impiedica
colegir a deduce maldecir a blestema
competir a concura medir a masura
consiguir a obtine pedir a cere
corregir a corecta pperseguir a pesecuta$a urmari
decir a spune reir a rade
despedir a-si lua ramas bun$a concedia repetir a repeat
elegir a alege seguir a urmari$a continua
freir a pra?i server a servi
gemir a geme sonreir a &ambi
erbele nere!ulate:1star&.r&9ar
estar&ir&dar
esto7 vo7 do7
est5s - vas - das
est5 - va da
estamos vamos - damos
est5is vais dais
est5n van dan

.r a 4 infinitiv
ir a 4 infinitive : a avea avea de !and sa faca ceva (in viitor)
Eduardo va a converser con mi hermana.
6as a inviter muchas muchachas.6ei invita multe fete.
'uvinte si expresii de timp
ho7 a&i maana maine
m5s tarde mai tar&iu esta tarde in dupa-amia&a asta
la semana >ue viene- saptamana viitoare
el mes >ue viene luna care vine
el ao >ue viene anul care vine
esta noche diseara
maana por la maana maine dimineata
maana por la tarde maine dupa amia&a
maana la noche maine seara
Acabar de
acabar de 4 infinitiv : terminarea unei actiuni(in trecutul cel mai recent)
!cabas de invitar a muchas muchachas.Bocmai ai invitat multe fete.
olver a
volver a 4 infinitiv : a face ceva din nou
uelvo a leer el libro%
'itesc iar cartea.
volver (verb care schimba o:ue)
vuelvo volvemos
vuelves volv;is
vuelve vuelven
Numerale ordinare
priero primul segundo al doilea
ter!ero al treilea !uarto al patrulea
"uinto al cincilea se#to al saselea
s$ptio al saptelea o!tavo al optulea
noveno al noulea d$!io al &ececelea
)umeralele ordinare au patru forme ca si ad?ectivele terminate in o.
primero$primera$primeros$primeras
Drimero si tercero pierd o in fata unui substantive la singular
el prier dia
el tre!er ao
)umeralele ordinare de obicei preced substantivul.3ar daca substantivul la
care se refera este regalitate$papa sau o strada numeralele ordinare vin dupa
substantiv.
"arlos ;uinto (regalitate) la "alle -e6ta (strada)
el 3uinto libro la se6ta pluma
<unile&Anotimpurile&9ata =ilei
enero-ianuarie febrero februarie
mar&o martie abril aprilie
ma7o mai ?unio iunie
?ulio iulie agosto august
septiembre - septembrie octubre octombrie
noviembre noiembrie diciembre decembrie
!notimpurile
la primavera primavara el otoo - toamna
el verano vara el invierno iarna
1n Am>rica del Norte& la primavera empie=a en mar=o%
Fn !merica de )ord primavara incepe in martie.
1n Am>rica del -ur& la primavera empie=a en septiembre%
Fn !merica de Sud$ primavara incepe in septembrie.
Fata cum puteti intreba data &ilei.
T'u5l es la fecha de ho79
T ! cu5ntos estamos ho79
T Eu; dia es ho79
T ! cu5ntos estamos9
3aca se face referire la prima &i a lunii se foloseste expresia Uel primer diaV
sau simplu Uel primeroV.
TEu; dia es ho79
8o7 es lunes$el primer dia de ma7o.
8o7 es lunes$ el primero de ma7o.
Dentru celelalte &ile ale lunii se foloseste numarul cardinal .
T'u5l es la fecha de ho79
8o7 es martes$el venticinco de mar&o.
T! cu5ntos estamos ho79
Estamos al domingo$tres de ?unio.
"omparatia de ine!alitate
Fn Spaniola inegalitatea se exprima folosind una din urmatoarele forme:
%s &enos' ( ad)e!tiv ( "ue
%s &enos' ( adverb ( "ue
%s &enos' ( substantiv ("ue
3aca este urmat de un numar in constructia comparativului se foloseste de in
loc de 3ue%
Hay menos de veinte alumnos en la clase%
Sunt mai putin de doua&eci de elevi in clasa
3aca propo&itia este negativa$>ue este folosit chiar atunci cand comparativul
este un numar.
No tengo m5s 3ue cinco dolares.
*oparatia de egalitate
Dentru a forma comparatia de egalitate folosind ad?ective sau adverbe$se
foloseste urmatoarea formula:
tan 4 ad#ectiv(adverb)4 como
El libro es tan bueno como la pelWcula.
('artea este la fel de buna ca si filmul.)
Dentru a forma comparatia de egalitate folosind substantive se foloseste
urmatoarea formula:
tanto($a&$os&as) 4 substantiv4como
Auan tiene tanto dinero como @arWa.
(la fel de multi bani ca si)
<orma lui tanto se acorda in gen si numar cu substantivul.
tanto dinero%tanta paciencia%tantos libros
'and actiunea (nu lucrul) este comparata$si nu exista ad?ectiv$folositi
urmatoarea formula.
verb 4 tanto4como
Sus estudiantes aprenden tanto como mis estudiantes.
(invata la fel de mult ca)
'and actiunea (nu lucrul) este comparata$si exista ad?ectiv se foloseste
urmatoarea formula:
verb 4 tan 4 ad#ectiv (forma masculina) 4como
-uperlative
-uperlativul relativ
articol definit 4 substantiv 4 m's (menos) 4 ad#ectiv 4 de
Auan es el chico m's inteli!ente de la clase.
Aohn este cel mai destept baiat din clasa.

-uperlativul absolut
!re trei forme: muy 4 ad#ective
sumamente4ad#ectiv (aceasta forma este folosita mai mult
de cei din inalta societate)
ad#ective4 isimo ($a&$os&$as)
Pronumele personal si ca obiect al prepo=itiei

'and pronumele mi urmea&a prepo&itia con cele doua cuvinte se combina
pentru a forma conmi!o%
ti 4 con : conti!o (cu tine)
Drepo&itii care sunt urmate de pronumele subiectiv in loc de pronumele
obiectiv.
entre intre excepto cu exceptia
incluso inclusiv menos mai putin$cu exceptia
seg:n conform$dupa salvo in afara de
Pronumele direct
Este echivalentul complementului direct dinlimba romana.
Rbiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiect direct (R3).
Rbiectul direct raspunde la intrebarea ce? sau pe cine? cu privire la ce face
subiectul propo&itiei.
'and pronumele inlocuieste obiectul direct$se folosesc urmatoarele
pronume:
me (7o) nos (nosotros)
te (t:) os- (vosotros)
lo$la (;l$ella$usted) los$las (ellos$ellas$ustedes).

Dronumele direct se acorda in gen si numar cu obiectul propo&itiei.
Fn propo&itile negative$pronumele este pus intre cuvantul negativ si verbul
con?ugat.
)u cumpar cartile.
)o compro los libros.
)o los compro. ()u le cumpar)
Fn propo&itile cu doua verbe $sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul
pronumelui.
pus inaintea verbului con?ugat
Exemple: <o 3uiero ver%6reau sa-l vad.
/aria nos debe visitar%@aria trebuie sa ne vi&ite&e.
atasarea (lipirea) direct la verbul la infinitiv
Exemple:;uiero verlo.6reau sa-l vad.
9ebemos re!alarlo.Brebuie sa-l daruim.


Pronumele indirect
Pronumele indirec (DF) raspunde la intrebarea cui?%
Dentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pronume:
me (imi) nos (ne)
te (iti) os (va)
le (ii) les (le)
Fn propo&itia negativa cu un verb$pronumele indirect sta intre cuvantul
negativ si verbul con?ugat.
Hl no me compra nada.
Hl no te trae el desa7uno.
Ellos no me compran ning:n regalo.
Dentru a se evita ambiguitatile create de le si les se foloseste o +raza
prepozitionala.
Ella les escribe a su hermana una carta.
'ateodata o fra&a prepo&itionala este adaugata un din cau&a neclaritatii$ci
pentru intarire.
Auan me da a mi el man&ana.
Auan imi da mie marul.
Fn propo&itile cu doua verbe$sunt doua posibilitati privitoare la
amplasamentul pronumelui:
pus imediat inaintea verbului con?ugat:
Exemple: @e necesitas dar un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou.
Be necesito comprar un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o
palarie.
!tasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
Exemple: )ecesitas darme un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou.
)ecesito comprarte un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o
palarie noua.

Pronumele direct si indirect impreuna
Pronumele direct indirect personal

me me yo
te te t@
lo&la le >l&ella&usted
nos nos nosotros
os os vosotros
los&las les ellos&ellas&ustedes
'and sunt ambele pronume intr-o propo&itie primul se scrie pronumele
indirect.
Ellos me lo dan.
Ella te la vende.
Rri de cate ori ambele pronume incep cu litera UlV primul pronume se
schimba cu UseV.
le lo L se lo le la L se la
le los L se los le las L se las
les lo L se lo les la L se la
Fn propo&itile negative$cuvantul negativ vine direct inaintea primului
pronume.
No se lo ten!o.
Fn propo&itile cu doua verbe$exista doua posibilitati pentru a pune cele
doua pronume.Fnaintea verbului con?ugat$sau atasate de verbul la
infinitiv.
Be lo >uiero decir.Euiero decirtelo
Ella me lo debe explicar.Ella debe explic5rmelo.
Brebuie sa le-o trimiti lor.
)ecesitas envi5rsela a ellos.
Fn ca&ul propo&itiei negative$cand pronumele sunt atasate la
infinitiv$!uvantul negativ este pus dire!t inaintea verbului !on)ugat.
Fn ca&ul propo&itiei negative$cand pronumele sunt atasate inaintea
verbului con?ugat$!uvantul negativ este pus dire!t inaintea
pronuelor.
erbe precum Austar
<olosirea lui UgustarV necesita folosirea pronumelui indirect%
@e gusta el cuarto.Fmi place camera.
)os gustan las flores.)e plac florile.
'on?ugarea lui gustar se transforma in gusta cand subiectul propo&itiei
este la singular si in gustan cand subiectul propo&itiei este folosit la
plural.
!desea este folosit !ustas&cand se face referire la cineva$la persoana a
doua singular.
6erbe care se folosesc ca si gustar
aburrir a plictisi bastar a fi suficient (a a?unge)
caer bien (mal) a veni bine (rau)$a placea (un placea)
dar asco- a scarbi$a da scarba disgutar a un placea (ceva)
doler(o:ue)- a durea encantar a placea mult
faltar a lipsi ceva importar a interesa
interesa a interesa molestar a deran?a
parecer a parea picar a intepa
>uedar a ramane$a sta volver (o:ue) loco a inebuni
2impul pre=ent

Dentru a forma timpul pre&ent in spaniola$se combina con#u!area
verbului 7estar8 cu !erun=iu%
estar esto7$est5s$est5$estamos$est5is$est5n
Pentru a forma !erun=iul Kpentru verbele regulate de con?ugarea ( se
adauga ando in locul terminatiei 7$ar8%
Bpentru verbele regulate de con?uagarea a *-a si a +-a (er$ir)$se adauga
iendo in locul terminatiei 7er sau ir8%
9aca inaintea lui er sau ir se afla o vocala&$i de la iendo devine y
astfel se adauga yendo%
caer ca7endo creer cre7endo
huir hu7endo ir 7endo
influir influendo leer le7endo
seguir siguiendo (exceptie)

erbe cu prima persoana nere!ulata
rmatoarele verbe au forma neregulata pentru con?ugarea la prima persoana
singular.
caber (a se potrivi cu ceva$a incapea)- 7o 3uepo
caer (a cadea) 7o cai!o
conducer (a conduce)- yo condu=co
conocer (a cunoaste)-yo cono=co
escoger (a alege) $yo esco#o
dirigir (a indrepta spre ceva)$yo diri#o
hacer (a face)$ yo ha!o saber (a sti) yo s>
salir (a iesi) yo sal!o seguir(a urma) 7o sigo
traer (a adduce)-7o traigo valer (a valora) 7o valgo
ver (a vedea) 7o veo
Dentru verbele care se termina in $cer si cir&schimba c in =c pentru
forma yo%
conocer yo cono=co conducir (a conduce) yo condu=co
crecer (a creste)$yo cre=co traducer (a traduce) yo tradu=co
establecer(a stabili$a infiinta) yo estable=co
producer (a produce)-yo produ=co
Dentru verbele care se termina in ger si gir&schimba ! in # pentru
forma yo%
escoger (a alege) yo esco#o dirigir (a indrepta spre ceva)-yo diri#o
emerger (a aparea$a se ivi) yo emer#o
finger (a pretinde$a simula)$ yo fin#o
Dentru verbele care se termina in guir&se schimba !u in ! pentru
forma yo%
se!uir (a urma) yo si!o
conseguir (a obtine) yo consi!o
distinguir ( a distinge) yo distin!o
-aber vs "onocerC Pedir vs pre!untar
Fn spaniola exista$ca si in romana$doua verbe pentru a exprima idea de
Ua sti $a cunoasteV.!ceste doua verbe sunt saber si conocer.3e
obicei$cand in romana se foloseste Ua stiV in spaniola se foloseste
UsaberV$iar cand vrem sa spunem Ua cunoasteV se foloseste UconocerV.
!proape aceiasi situatie o avem si cu pedir si preguntar.'are inseamna
Ua cereV$Va intrebaV.
Pido m's carne.'er (doresc) mai multa carne.
Pedimos ahora.'erem acum.
pre!untar
pentru: a intreba$a cere o informatie
Pre!unto 3u> hora es%Fntreb ce ora este.
Pre!untamos a 3u> hora sirven la cena%
Fntrebam la ce ora servesc cina.
Numeralele cardinale +*$*,,,
(2.die& +(.treinta 7 uno
*2.veinte +*.treinta 7 dos
+2.treinta ++.trenta 7 tres
,2.cuarenta ,(.cuarenta 7 uno
-2.cincuenta -(.cincuenta 7 uno
.2.sesenta .(.sesenta 7 uno
/2.setenta /(.setenta 7 uno
02.ochenta 0(.ochenta 7 uno
12.noventa 1(.noventa 7 uno
(22.cien (2(.ciento uno
9e la *,* la *DD se foloseste 7ciento8%
ciento uno
ciento dos
ciento cincuenta y dos

EbservatieFF
7G8 se foloseste numai intre +* si DD si este folosit pentru
a separa sutele de =eci%
"orect: .ncorect
ciento ochenta 7 ocho ciento 7 ochenta 7 ocho
)umerele cardinale pana la (222 din (22 in (22.
(22.cien *22.doscientos
+22.trescientos ,22.cuatrocientos
-22.3uinientos .22.seiscientos
/22.setecientos 022.ochocientos
122%novecientos (222.mil
16primarea timpului
Dentru exprimarea timpului se foloseste verbul ser%
1s la una%E ora unu.
-on las dos%E ora doua.
@inutele pot fi adaugate folosind cuvantul y (si)
1s la una y cinco%E unu si cinci.
-on las tres y doce.E trei si doispre&ece minute.
@inutele pot fi sca&ute folosind cuvantul menos%
1s la una menos cinco%E unu fara cinci.
3e asemenea se pot folosi cuvantul media(?umatate) si cuarto (sfert)
1s la una y media%
-on las tres menos cuarto%
-on las dos y cuarto%

Dentru a spune ceva ce are legatura cu timpul$se foloseste formula a 4 la(s)
4 ora%
<a fiesta empie=a a las nueve%Petrecerea incepe la noua.
Dentru a face diferenta intre dimineata$dupa-amia&a si seara$se folosesc
expresile de la maana&de la tarde si de la noche%
-on las dos de la tarde%E ora * dupa-amia&a%
-on las dos de la maana% E doua dimineata.
'and ora nu e specificata se folosesc expresile por la maana&por la
tarde&por la noche%
-iempre leo el periodico por las maanas%
@ereu citesc &iarul dimineata.
Expresii de timp
por las maana dimineata (and ora nu e specificata)
de la maana dimineata (cand ora e specificata)
por la tarde dupa amia&a (cand ora nu e specificata)
de la tarde$ dupa- amia&a (cand ora e specificata)
por la noche seara$noaptea (cand ora nu e specificata)
de la noche seara$noaptea (cand ora e specificata)
maana maine$dimineata
maana por la maana maine dimineata
pasado maana poimaine
ayer ieri
anoche aseara
la noche anterior&anteanoche alaltaieri seara
el lunes 3ue viene lunea urmatoarea
la semana 3ue viene saptamana care vine
el ao 3ue viene anul care vine
el lunes pasado lunea trecuta
la semana pasada saptamana trecuta
el ao pasado anul trecut
al mediodia amia&a
alrededor de in ?ur de
de dia de &i
durante el dia in timpul &ilei
a tiempo la timp
en punto exact$fix
tarde tar&iu
temprano $ devreme
Por si para
Dor si para au multe intelesuri si de multe ori sunt confundatedeorece fiecare
inseamna UpentruV.
Dor are multe intelesuri si este cel mai dificil dintre cele doua
He!ula: pentru a exprima recunostinta sau scu&a
/odel: Gracias por la a7uda.(@ultumesc pentru a?utor)
Dentru inmultire si impartire.
3os por dos son cuatros.
Dentru vite&a$frecventa si proportie
6o7 al restaurante cinco veces por semana. (@erg la restaurant de cinci
ori pe saptamana.)
Fnsemnand UprinV$Vde-a lungulV$Vprin &onaV
!ndamos por el par>uet.@ergem prin parc.
'and este vorba despre un schimb$inclusive van&ari
Hl me dio dies d#lares por el libro.(El mi-a dat (2 dolari pe carte).
'and inseamna Uin favoareaV$ Uin folosulV
)o vote por nadie.
Dentru a exprima o lungime de timp.
Xo estudi; por dos horas.
Dentru a exprima un timp general sau nedeterminat$insemnand Uin
timpulV
Duedo ver las estrallas por la noche.
Fn legatura cu transportul si comunicarea
Drefiero via?ar por el tren 7 hablar por tel;fono.
Fn ca& de greseala de identitate$sau Ua fi luat dreptJV
@e tienen por loco.(@a iau drept nebun.)
Dentru a arata motivul unei actiuni (cu: a merge$a veni$a trimite$a
intreba)
Daso por ti a las ocho.(Brec pe la tine la opt.)
'and e urmat de un infinitiv$ pentru a exprima o actiune care a ramas
sa fie completata$se foloseste por 4infinitive
=a cena est5 por cocinar.('ina se pregateste)
Dentru a exprima cau&a sau un motiv.
El hombre murio por falta de agua.(Rmul a murit din lipsa de apa.)
UEsta porV inseamna Ua fi dispus saV
Esto7 por tomar caf;.(Sunt dispus sa beau cafea.)
Fn constructii passive
El libro fue escrito por Rctavio Da&.('artea a fost scrisa de Rctavio
Da&.)
Expresii idiomatice in care apare por
por adelantado in avans por lo visto - aparent
por ahora deocamdata por medio de prin$cu
por alli pe acolo$pe la voi a?utorul
por amor de 3ios pentru 3umne&eu
por a>ui pe aici
por casualidad din coincidenta
por ciento procent$procenta?
por cierto desigur
por complete complet
por dentro inauntru$pe dinauntru
por desgracia din nefericire
por e?emplo de exemplu
pore eso de aceea$pentru aia
por favor te rog
por fin in sfarsit
por lo general in general
por lo menos cel putin por ning:n lado - nicaieri
por lo tanto deci$prin urmare por otra parte pe de alta
por mi parte din partea mea parte
palabra por palabra cuvant cu cuvant
por primera ve& pentru prima data
por separado luat in parte$separat
por supuesto desigur
por suerte din fericire
por todas partes peste tot
por todos lados peste tot$in toate partile
por ultimo in incheiere$in final
Dara are relative mai putine utili&ari.
Dentru a indica destinatia.
El hombre sali# para @adrid.(Rmul a iesit sa mearga in @adrid.)
Dentru a arata scopul unui lucru.
El vaso es para agua.
'and inseamna cu Ucu intentia deV sau Ucu scopul deV
Dara hacer una paella$primero dore las carnes.
(Dentru a face o paella$mai intai trebuie sa pregatesti carnea.)
Dentru a indica ceva$pentru un scop.
Este regalo es para ti.('adoul acesta e pentru tine.)
Dentru a exprima un contrast cu ceea ce e de asteptat
Dara un nio leemu7 bien.(Dentru un copil citeste foarte bine)
UEstar paraV exprima o actiune care curand va fi completata.Fnseamna
Ua fi gata saV$Va fi pe punctul saV.
El tren est5 para salir.(Brenul e gata sa plece.)
"omparative nere!ulate
rmatoarele ad?ective au forme neregulate pentru comparativ si
superlative.
Ad)e!tiv:bueno (bun)
*oparativ,ma?or(mai bun)
Superlativ,elMla ma?or(cel mai bunaMcea mai buna)
Ad)e!tiv:malo (rau)
'omparativ:peor (mai rau)
Superlativ:elMla peor (cel mai rauMcea mai rea)

Ad)e!tiv:grande (mare)
*oparativ:ma7or (mai mare%mai in varsta)
Superlativ,elMla ma7or (cel mai mareMcea mai mare$cel mai in
varstaMcea mai in varsta)
!d?ectiv:pe>ueo (mic)
'omparativ:menor (mai mic%mai tanar)
Superlativ:elMla menor (cel mai micMcea mai mica%cel mai tanarMcea
mai tanara)
'and ne referim la varsta$folosim formele neregulate a-or si enor.
'and ne referim la UconcepteleVde Umai micV sau Umai mareV$se
folosesc formele neregulate a-or si enor.
.l agua es de a-or iportan!ia "ue la !oida.
!pa are mai multa importanta decat mancarea.
La !oida es de enor iportan!ia "ue el agua.
@ancarea e mai putin importanta decat apa.
9emonstrative
ad#ectiv pronume
descrie un substantiv inlocuieste un substantive
!ceasta carte e a mea.(ad?ectiv)
!ceasta e a mea.(pronume).
aceasta Keste (ad?ectiv demonstrativ)
;ste (pronume demonstrativ)
acela Kese (ad?ectiv)
;se (pronume)
acela$acela de acoloK a>uel (ad?ectiv)
a>u;l (pronume)
este libro (aceasta carte)
estos libros (aceste carti)
esta pluma (acest stilou)
estas plumas (aceste stilouri)
ese libro (acea carte)
esos libros (acele carti)
esa pluma (acel stilou)
esas plumas (acele stilouri)
a>uel libro (acea carte) (mai indepartata)
a>uellos (acele carti) (mai indepartate)
a>uella pluma (acel stilou) mai indepartat
a>uellas plumas (acele stilouri) mai indepartate
Iata pronumele demonstrative corespunzatoare:
>ste (acesta - masculin)
>stos (acestia - masculin)
>sta (aceasta - feminin)
>stas (acestea - feminin)
>se (acela - masculin)
>sos (aceia - masculin)
>sa (acea- feminin)
>sas (acelea - feminin)
a3u>l (acela - masc.)
a3u>llos (aceia - masc.)
a3u>lla (acea - fem.)
a3u>llas (acelea - fem.)
3e asemenea$ fiecare pronume demonstrativ are o forma neutra. !cestea nu
se schimba in functie de gen sau numar$ nu au accent$ si se folosesc cand ne
referim la o idee abstracta sau la un obiect necunoscut.
esto (acest lucru)
eso (acel lucru)
a3uello (acel lucru) (mai indepartata in timp sau spatiu
16presii de timp cu Hacer
6erbul hacer poate fi folosit in multe moduri pentru a indica lungimea
timpului si a lungimii actiunii in care are loc in urmatoarele moduri.
Hace4timp 43ue4timpul pre&ent al verbului
/a!e un ao "ue estudio espaol.
3e un an studie& spaniola.
/a!e dos aos "ue ellas estudian ingl$s.
3e doi ani ele invata engle&a.
Dentru a face acest tip de expresie negativa se adauga cuvantul no
inaintea verbului.
!lt mod de folosire a verbului hacer pentru a exprima de cat timp
ceva are loc este urmatoarea:
Bimpul pre&ent al verbului 4 desde hace 4timp
.studio espaol desde ha!e un ao%
Studie& spaniola de un an.
.llas estudian ingl$s desde ha!e dos aos.
Ele invata spaniola de doi ani.
Ad#ectivul si pronumele posesiv

ad#ectiv pronume
descrie un substantiv inlocuieste un substantiv
!d?ectivul posesiv:
mi(s)Kal meu$a mea
tu(s)K al tau$a ta
su(s) Kal lui$al ei$a dumnevoastra
nuestro($a&$os&as)Kal nostru$a noastra
vuestro($a& $os& $as)B al vostru$ a voastra
Dronumele posesiv este similar cu ad?ectivul posesiv$dar este folosit cu
articol definit.
al meu& a mea& ai mei& ale mele
el mioMla mia
los miosMlas mias
al tau& a ta& ai tai& ale tale
el tu7oMla tu7a
los tu7osMlas tu7as
al lui& a ei& ai lui& ale ei& al dumitale
el su7oMla su7a
los su7osMlas su7as
al nostru& a noastra& ai nostri& ale noastre
el nuestro M la nuestra
los nuestros M las nuestras
al vostru& a voastra& ai vostri& ale voastre
el vuestro M la vuestra
los vuestros M las vuestras
al lor& a lor& ai lor& ale lor& a dumneavoastra& %%%
el su7o M la su7a
los su7os M las su7as
Dronumele reflexiv

me nos
te os
se se
.n limba spaniola infinitivul verbelor refle6ive se termina in 7se8%
3aca propo&itia are doua verbe$ sunt doua posibilitati privitoare la
plasamentul pronumelui.
(. Dus imediat inaintea verbului con?ugat
*. !tasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
!ndi trebuie sa-si spele parul.
Andi se ne!esita lavar el pelo.
Andi ne!esita lavarse el pelo.
Dreferam sa ne spalam cu sampon (sapun) parfumat.
Pre+erios lavarnos !on )ab0n per+uado.
Nos pre+erios lavar !on )ab0n per+uado.
Ori de cate ori un verb urmeaza direct o prepozitie, el ramane la
forma de infinitiv. Pentru verbele relexive, sfarsitul "se" se schimba
in acord cu subiectul. Observati diferentele in urmatoarele
propozitii.
!ntes de dormirme$ yo cuento burros.
!ntes de dormirte$ t@ cuentas burros.
!ntes de dormirse$ la chica cuenta burros.
!ntes de dormirnos$ nosotros contamos burros.
!ntes de dormiros$ vosotros cont5is burros.
!ntes de dormirse$ los chicos cuentan burros.

Pentru unele verbe, intelesul se schimba in forma reflexiva.
aburrir - a plictisi
aburrirse - a se plictisi
acordar - a fi de acord
acordarse de - a-si aminti de
acostar - a culca
acostarse - a se culca
casar - a casatori
casarse con - a se casatori cu
despedir - a concedia
despedirse de - a-si aminti de
dormir - a dormi
dormirse - a adormi
ir - a merge
irse - a pleca
morir - a muri ( brusc$ in urma unui accident$ ra&boi$ etc.)
morirse - a muri (din cau&e naturale$ sau figurativ)
negar - a nega
negarse a - a refu&a
parecer - a parea
parecerse a - a semana cu
poner - a pune
ponerse - a se pune
probar - a proba$ a incerca
probarse - a se proba$ a se demonstra
>uitar - a indeparta$ a da la o parte
>uitarse - a-si scoate (haina)
Cateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive.
arrepentirse (e:ie) - a regreta$ a se cai
atreverse a - a indra&ni
darse cuenta de - a-si da seama
?actarse de - a se lauda
>ue?arse de - a se plange de
suicidarse - a se sinucide
!rticolul definit:Dart.FF
3aca substantivul feminin singular incepe cu a sau ha se foloseste forma
de masculin a articolului.
!ceasta regula se aplica numai la singular$la plural se foloseste forma
feminina a articolului.
el agua las aguas
Articolul definit e folosit cu unele tari si orase si nu e folosit cu altele.
Iata cateva exemple cu care e folosit:
la !rgentina
el Qrasil
el 'anad5
el Ecuador
la <lorida
la 8abana
la Fndia
el Aap#n
el Daragua7
el Der:
El Salvador
el rugua7
Articolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de parti ale
corpului, imbracaminte sau alte lucruri perseonale.
@arWa se lava la cara.
Hl se pone el tra?e.
2recutul nedefinit
Dentru a con?uga verbele de con?ugarea F (-ar) la trecut$ se elimina
terminatia ar si se adauga una din terminatile urmatoare in functie de
persoana:
verb regulat ar 4 >&aste&(&amos&asteis&aron
Dentru a con?uga verbele de con?ugarea F la trecutul imperfect se
utili&ea&a urmatoarea formula:
verb regulat ar 4 aba&abas&aba&'bamos&abais&aban
Dentru a con?uga verbele de con?ugarea FF (-er) si con?ugarea a FFF a (-ir)
la trecut$ se elimina terminatia er si -ir si se adauga una din terminatile
urmatoare in functie de persoana:
verb regulat er$ir 4 i&iste&i(&imos&isteis&ieron
Dentru a con?uga verbele regulate de con?ugarea a FF-a (-er) si a FFF-a (-ir)
la trecutul imperfect se foloseste urmatoarea formula:
verb regulat er$-ir 4 ia&ias&iamos&iais&ian
Imperfectul este folosit pentru actiuni care de obicei erau repetate.
Almor='bamos #untos todos los dIas%
=uam pran&ul impreuna in fiecare &i.
<as seoras siempre charlaban por las maanas%
3oamnele mereu palavrageau dimineata.
Imperfectul este folosit pentru a exprima actiuni care se intamplau in
timpul altor evenimente.
Go leIa cuando entr( mi pap'%
Eu citeam cand a intrat tata. ("entrar" este la trecutul nedefinit)
Imperfectul este folosit pentru a spune timpul sau varsta.
1ran las siete de la noche%
Era sapte seara.
<a nia tenIa cinco aos%
<etita avea cinci ani.
Brecutul verbelor neregulate
ser B +ui1+uiste1+ue1+uios1+uisteis1+ueron
irB +ui1+uiste1+ue1+uios1+uisteis1+ueron
dar2 di1diste1dio1dios1disteis1dieron
hacer Bhi!e1hi!iste1hizo1hi!ios1hi!isteis1hi!ieron
.mperfectul verbelor nere!ulate
ser Bera1eras1era1$raos1erais1eran
irBiba1ibas1iba1ibaos1ibais1iban
verBveia1veias1veia1veiaos1veiais1veian
"uvinte si fra=e care indica o perioada de timp
nele cuvinte indica o perioada de timp specificata si astfel sunt un indiciu
pentru folosirea trecutului perfect.
a7er ieri
anoche aseara
antea7er alaltaieri
desde el primer momento din primul moment
durante dos siglos timp de doua secole
el otro dia cealalta &i
en ese momento in acel moment
entonces atunci
esta maana in aceasta dimineata
esta tarde in aceasta dupa-amia&a
la semana pasada saptamana trecuta
el mes pasado luna trecuta
el ao pasado anul trecut
hace dos dias$ aos acum doua &ile$doi ani
a7er por la maana ieri dimineata
a7er por la tarde ieri dupa amia&a
!lte cuvinte si fra&e indica repetativitatea$perioade de timp vagi sau
nespecificate$indicand astfel folosirea imperfectului.
a menudo- adesea
a veces cateodata
cada dia in fiecare &i
cada semana in fiecare saptamana
cada mes in fiecare luna
cada ao in fiecare an
con frecuencia frecvent
de ve& en cuando cateodata
en a>uella epoca in acea epoca (perioada)
frecuentamente frecvent
generalmente- in general
muchas veces de multe ori
mucho mult
nunca niciodata
por un rato pentru un timp scurt
siempre mereu
tantas veces de atatea ori
todas las semanas- in fiecare saptamana
todos los dias in fiecare &i
todo el tiempo tot timpul
varias veces de mai multe ori
6erbele de con?ugarea a FFF-a (-ir) care isi schimba ba&a la pre&ent o schimba
si la trecut (schimba e:i si o:u la persoana a FFF-a plural si singular)
preferir
prefiero preferi
prefieres preferiste
prefiere prefiri#
preferimos preferimos
preferis preferisteis
prefieren prefiriron

erbe nere!ulate la trecut
decir traer ver
di?e tra?e vi
di?iste tra?iste viste
di?o tra?o vio
di?imos tra?imos vimos
di?isteis tra?isteis visteis
di?eron tra?eron vieron
=a fel ca si traer sunt: atraer$detraer$distrer$extraer$maltraer$retraer$sustraer
6erbele care se termina in ucir sunt neregulate si se con?uga asa:
producir Kprodu?e$produ?iste$produ?o$produ?imos$produ?isteis$produ?eron
!lte verbe in aceasta categorie sunt:
aducir$conducir$coproducir$deducir$inducir$introducir$reducir$traducir
Mai multe verbe care sunt nereulate la trecutul imperfect urmeaza
un model specific. In timp ce i!si schimba baza, toate au urmatoarele
terminatii:
$e
$iste
$o
$imos
$isteis
$ieron
Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:
.nfinitiv
andar
estar
tener
Ja=a schimbata
anduv-
estuv-
tuv-
caber
haber
poder
poner
saber
hacer
>uerer
venir
cup-
hub-
pud-
pus-
sup-
hic-
>uis-
vin-
Hace adica 7acum8
2recutul nedefinit al verbului 4 hace 4 timp
1studi> espaol hace un ao%
!m studiat spaniola acum un an
Observati diferentele si asemanarile:
Hace un ao 3ue estudio espaol%
3e un an studie& spaniola.
Hace un ao 3ue estudi> espaol%
!m studiat spaniola acum un an.
<ormarea adverbelor
'ele mai multe adverbe sunt formate prin adaugarea sufixului mente la
forma feminina singular a ad?ectivului.
!d?ectiv <orma <eminina !dverb
claro clara claramente
dificil dificil dificilmente
!lt mod de a forma adverbul este folosirea prepo&itiei !on ( +ora de
singular a substantivului.
cuidadoso (gri?uliu) con cuidado
perfecto con perfecci#n
nele adverbe nu urmea&a nici un model si trebuie memorate.Fata o lista.
bastante destul$suficient$destul de
demasiado prea mult
mal rau
mucho mult
mu7 foarte
nunca niciodata
peor mai rau
poco- putin
siempre mereu
'and doua adverbe modifica acelasi verb$numai al doilea foloseste
terminatia mente%Drimul adverb este la forma feminina sin!ular a
ad#ectivului%
1l chico le habla clara y cort>smente%
Qaiatul ii vorbeste clar si politicos.

"lau=e comune asociate cu folosirea sub#unctivului
al menos >ue cel putin daca
antes (de) >ue inainte ca
con tal (de) >ue doar ca sa
cuando cand
despues (de) >ue dupa
dudar >ue a se indoi ca
en caso de >ue in ca& ca
en cuanto in cat privesteJ.de indata ce
es aconse?able >ue e recomandabil ca J
es bueno >ue e bine ca
es dificil >ue e dificil
es dudoso >ue e indoielnic
es f5cil >ue e usor J
es fant5stico >ue e fantastic
es importante >ue e important
es imposible >ue e imposibil
es improbable >ue e improbabil
es increible >ue e incredibil
es (una) l5stima >ue e pacat
es malo >ue e rau
es me?or >ue e mai bine
es menester >ue e nevoie
es necesario >ue e necesar
esperar >ue a spera
es posible >ue e posibil
es preferible >ue e preferabil
es probable >ue e probabil
es raro >ue e ciudat (rar)
es ridiculo >ue e ridicol
estar contento >ue a fi fericit ca
es terrible >ue ...- e teribil ca ...
hasta >ue ...- pana ...
insistir en >ue ...- a insista ...
mandar >ue ...- a trimite (ordona) ...
m5s vale >ue ...- e mai bine (mai valoros) ...
mientras >ue ...- in timp ce ...
negar >ue ...- a nega ca ...
no creer >ue ...- a nu crede ca ...
no es cierto >ue ... -nu e sigur ca ...
no estar convencido de >ue ...- a nu fi convins ca ...
no estar seguro de >ue ...- a nu fi sigur ca ...
no es verdad >ue ... -a nu fi adevarat ca ...
no imaginarse >ue ...- a nu-si imagina ca ...
no parecer >ue ... -a nu parea ca ...
no pensar >ue ...- a nu gandi ca ...
no suponer >ue ... -a nu presupune ca ...
o?al5 >ue ...- sper ca ...
para >ue ...-pentru ce (ca) ...$ ca sa ...
pedir >ue ...- a cere (a ruga) ...
preferir >ue ...- a prefera ...
prohibir >ue ... -a inter&ice ...
puede ser >ue ... poate fi ca ...
>uerer >ue ...- a vrea sa ...
recomendar >ue ...- a recomanda ...
rogar >ue ...- a ruga ...
sentir >ue ... -a regreta (simti) ...
sin >ue ...-fara ...
sugerir >ue ...- a sugera ...
tan pronto como ...- tot atat de curand (repede) ...
temer >ue ... -a se teme ca ...
tener miedo de >ue ...- a-i fi frica ca... $ a se teme ...
16presii care nu cer folosirea sub#unctivului
creer >ue a crede
no dudar >ue a nu se indoi ca
es cierto >ue e sigur ca (e adevarat ca)
es claro >ue e clar ca
es evidente >ue e evident ca
es obvio clar (evident)
estar seguro >ue a fi sigur ca
es verdad >ue e adevarat ca
no cabe duda >ue nu e nici o indoiala
no es dudoso >ue nu e indoielnic ca
no ha7 duda >ue nu e nici o indoiala
Sub?unctivul present
verbele de con#u!area . ($ar)
verbul la indicativ present terminatia de pre&ent 4e&es&e&emos&>is&en
hablo o Lhable$hables$hable$hablemos$habl;is$hablem
pentru verbele de con#u!area a ..$a si a ...$a ($er si ir)
verbul la present terminatia de present 4 -a$as$-a$amos$5is$-an
Dentru verbele care se termina in =ar&= se schimba cu c cand dupa aceasta
vine litera e%
empe=ar (e:ie) Bempiece
Dentru verbele care se termina in !er sau !ir&! se schimba cu # cand dupa
acesta vine litera a%
esco!er Besco#a
ele!ir (e:i) Beli#a
erbe nere!ulate la sub#unctiv present
dar a da estar a fi haber a e6ista ir a mer!e
d> est> haya vaya
des est>s hayas vayas
d> est> haya vaya
demos estemos hayamos vayamos
deis est>is hay'is vay'is
den est>n hayan vayan
saber a sti ser a fi

sepa sea
sepas seas
sepa sea
sepamos seamos
sepias se'is
sepan sean
16presii comune care introduc un aspect de doriinta propo=itiei
nul din modurile in care sub?uctivul e folosit de a exprima dorinta.
esperar >ue a spera ca
insister en >ue a insista saJ
mandar >ue a ordona
preferir >ue a prefera sa
>uerer >ue a vrea
es aconse?able >ue e recomandabil ca
es necesario >ue e necesar sa
pedir >ue a cere sa
recomendar >ue a recomanda
rogar >ue a ruga
sugerir >ue a sugera sa
Expresii care cer folosirea indicativului%
creer >ue a crede ca
no dudar >ue a nu se indoi ca
estar seguro >ue a fi sigur ca
no es dudoso >ue nu e indoelnic
no ha7 duda >ue nu exista indoiala ca
-ub#unctivul
n alt mod in care este folosit sub?unctivul: sa exprime ignoranta sau
indoiala.
=ista cu cele mai comune expresii care introduce un aspect de ignoranta sau
indoiala propo&itiei$si de aceea cer folosirea sub?unctivului.
dudar >ue a se indoi ca
es dudoso >ue e indoielnic ca
es improbable >ue e improbabil ca
es incierto >ue e incert ca
es posible >ue e posibil ca
no creer >ue a nu crede ca
no es cierto >ue nu e adevarat ca (nu e sigur ca)
no estrar convencido de >ue - a nu fi convins ca
no estar seguro a nu fi sigur ca
no parecer >ue a nu parea ca
no pensar >ue a nu se gandi ca
no suponer >ue a nu presupune ca
puede ser >ue poate ca
negar >ue a nega ca
no es verdad >ue nu este adevarat ca
no imaginarse >ue a nu-si imagina
temer >ue a se teme ca
n alt mod in care sub?unctivul este folosit:dupa anumite expresii
impersonale.
Expresii impersonale care cer folosirea sub?unctivului.
conviene >ue e convenabil ca
es aconse?able >ue e recomandabil ca
es bueno >ue e bine ca
es dificil >ue e dificil ca
es duoso >ue e indoielnic
es f5cil >ue e usor
es fant5stico >ue e fantastic ca
es importante >ue este important sa
es imposible >ue e imposibil ca (sa)
es improbable >ue e improbabil ca
es incierto >ue e incert ca
es incredible >ue este incredibil
es (una) l5stima >ue e pacat ca
es malo >ue e rau ca
es ma?or >ue e mai bine ca
es menester >ue e nevoie ca
es necesario >ue e necesar ca
es possible >ue e posibil
es preciso >ue e necesar sa
es preferible >ue e preferabil sa
es probable >ue e probabil sa
es raro >ue e ciudat (rar) ca
es ridiculo >ue e ridicol ca
es terrible >ue e teribil ca
m5s vale >ue e mai bine ca
o?al5 >ue sper ca
pude ser >ue poate ca
n alt mod in care sub?unctivul este folosit:cu actiuni care nu sunt inca
complete.
=ista cu cele mai comune expresii care indica ca actiunea nu a fost
terminata.
a menos >ue cel putin dacaJ$numai daca
antes (de) >ue inainte de a
con tal (de) >ue ca saJ$pentru ca
cuando cand
despu;s (de) >ue dupa
en caso de >ue in ca& ca
en cuanto de indata ce
hasta >ue pana ce
mientras >ue in timp ce
para >ue pentru ca
tan pronto como de indata ce
16presile de mai sus nu cer mereu sub#unctivul%Numai cand acestea
indica ca e6presia care urmea=a nu a fost terminate%
Pronumele relativ 73ue8
'el mai comun pronume relativ este U>ueV.Doate fi folosit pentru ambele
personae si numere (singular si plural).Fn acest ca& U>ueVeste echivalentul in
romana a lui UcareV Upe careV.
1l hombre 3ue es pobreK.(persoana masculin singular)
<os libros 3ue son e6tensosK (lucruri$plural)
<a seorita 3ue conoci J(persoana$feminin singular)
<a carta 3ue leiste K(lucru$singular$feminin)
Pronumele relativ 73uien8
Dronumele relative U>uienV se refera numai la personae si are forma de
plural U>uinesV.()u exista distinctie intre masculine si feminin.)
'and pronumele relative se refera la o persoana si este intr-o propo&itie de
obiect direct poate fi folosit oricare U>ueV sau U>uienV.!mbele sunt
corecte.Rbservati ca Upersonalul aV este folosit cu U>uienV dar nu si cu
U>ueV.
<a seorita 3ue conoci anoche es la hermana de Pablo.
<a seorita a 3uien conoci anoche es la hermana de Pablo.
'and pronumele relative vine dupa o prepo&itie si se refera la o
persoana$trebuie folosit U>uienV.Se foloseste U>ueV daca urmea&a dupa o
prepo&itie$numai in ca&ul in care se refera la lucruri.
=os chicos$ con >uienes fuimos a la pla7a$son nuestros amigos.
El cuento en >ue pienso es extensor$no es corto.
Pronumele relative:el 3ue&la 3ue&los 3ue&las 3ue si lo 3ue
Pronumele relative 7el 3ue8 si (formele sale) se refera la lucruri si la
personae%1ste diferit de 3ue avand forme pentru ambele personae
sin!ular si plural%
/i tIa& la 3ue es profesora& viene a visitarme hoy dIa%
@atusa mea$ cea care e profesoara$ vine sa ma vi&ite&e a&i.
<as mesas& las 3ue son de pl'stico& son baratas%
@esele$ cele care sunt de plastic$ sunt ieftine.
/i tIo& el 3ue es ta6ista& lle!ar' pronto%
nchiul meu$ cel care e taximetrist$ va a?unge curand.
/is pantalones& los 3ue son vie#os& son muy c(modos%
Dantalonii mei$ cei care sunt vechi$ sunt foarte como&i.
Alt de set de pronume relative care pot fi folosite in loc de el 3ue&la
3ue&los 3ue& si las 3ue
el cual&la cual&los cuales&las cuales
Ad#ectivele relative:cuyo&cuya&cuyos&cuyas
Ad#ectivele relative 7cuyo8 si (formele sale) se traduc in romana prin (al
carui&a carei&al caror&a carora)%
<a nia& cuyo hermano es deportista& es muy simp'tica%
<ata$ a carui frate e sportiv$ e foarte simpatica.
1l hombre& cuya madre vi en el par3ue& escribi( su bio!rafIa%
Qarbatul$ a carui mama am va&ut-o in parc$ a scris biografia ei.
1l coche& cuyos faros no funcionan& es un peli!ro%
@asina$ a carei faruri nu functionea&a$ e un pericol.
Pedro& cuyas hermanas son !uapas& es mi ami!o%
Dedro$ al carui surori sunt frumoase$ e prietenul meu

"omen=ile formale
"omen=ile formale sunt formate in acelasi mod ca si sub?unctivul pre&ent.
Exemple de comen&i formale folosind verbe regulate:hablar$comer$ si
escribir.
Hable Ld% m's lentamente%
Hablen Lds% m's lentamente%
6orbiti mai incet.
"oma Ld% la cena%
"oman Lds% la cena%
@ancati cina.
1scriba Ld% la carta%
1scriban Lds% la carta%
Scrieti scrisoarea.
3a!a pria persoana singular &-o' este neregulata1iregularitatea raane
si se apli!a a!eiasi +orula.
2en!an Lds% un buen via#e% (7o tengo)
Sa aveti o calatorie placuta.
2rai!a Ld% las frutas% (7o traigo)
!duceti dumneavoastra fructele.
en!a Ld% conmi!o% (7o vengo)
6ino dumneata cu mine.
La +el se apli!a si verbelor !u baza s!hibatoare.
"uente Ld% las frutas% (7o cuento)
)umara dumneata fructele.
uelvan Lds% pronto% (7o vuelvo)
Fntorcetiva repede.
Pida perd(n% (7o pido)
'ere iertare.
Ca si in subjunctivul prezent, urmatoarele verbe sunt neregulate:
dar
d> Ld%
den Lds%
estar
est> Ld%
est>n Lds%
ir
vaya Ld%
vayan Lds%
ser
sea Ld%
sean Lds%
saber
sepa Ld%
sepan Lds%
"omen=i nere!ulate
rmatoarele opt verbe au forma neregulata a comen&ilor familiare la
afirmativ:
decir di salir sal
hacer- ha& ser s;
ir ve tener ten
poner pon venir ven
"onditionalul
Pre=entul conditional se formea=a prin adau!area sufi6elor:$
ia&ias&ia&iamos&iais&ian la infinitivul verbului%
iitorul verbal la viitor
Bimpul viitor se foloseste pentru a spune$a indica$o actiune care va avea loc
in viitor.
In limba spaniola,forma de viitor pentru verbele reulate se formeaza
adauand urmatoarele terminatii "!#,!$s,!,$,!emos,!#is,!$n% la forma
de infinitiv a verbului.
hablar & hablar#,hablar$s,hablar$,hablaremos,hablar#is,hablar$n
'xista doisprezece verbe in spaniola care sunt nereulate la viitor.
poner & a pune
(o pondr#
caber & a se potrivi,a incapea hacer & a face
(o cabr# (o har#
decir & a spune poder & a putea
dir# (o podr#
haber & a exista tener & a avea
(o habr# (o tendr#
salir & a iesi )uerer & a vrea,a iubi,
(o sald# (o )uerr#
valer & a valora saber & a sti
(o vald# (o sabr#
venir & a veni
(o vendr#
*erbele compuse,bazate pe verbele nereulate,mostenesc aceeasi
nereularitate.
'xemple: des)uerer & a nedori,a neiubi
(o des)uerr#
resaber & a sti foarte bine
(o resabr#
anteponer & a pune inainte
(o antepondr#
mantener & a mentine
(o mantendr#
prevaler! a prevala,a predomina
(o prevald#


Participiul trecut
In limba spaniola,participiul trecut se formeaza adauand sufixiul +!
ado, "pentru verbele terminate in &ar% si +!ido, " pentru verbele
terminate in &er sau &ir % la radicalul verbului in infinitiv.
hablar
habl - ado . hablado " vorbit%
comer
com- ido . comido "mancat%
vivir
viv - ido . vivido " trait%
*erbe cu participiu trecut nereulat.
abrir " a deschide% & abierto "deschis%
cubrir "a acoperi% & cubierto "acoperi%
decir "a spune% & dicho "spus%
escribir " a scrie% & escrito "spus%
freir " a pra/i% & frito " pra/it%
hacer " a face% & hecho " facut%
morir "a muri% & muerto " mort%
poner "a pune% & puesto "pus%
resolver"a rezolva% & resuelto " rezolvat%
romper "a rupe% & roto " rupt%
ver"a vedea% & visto "vazut%
volver "a 0se1 intoarce% & vuelto "intors%
Trecutul perfect
2recutul perfect se formeaza folosind verbul auxiliar +haber, con/uat
la prezent impreuna cu participiul trecut al verbului.
3aber se con/ua la prezent in felul urmator:
he,has,ha,hemos,hab#is,han
2recutul perfect este folosit adesea cu adverbul +(a,
'xemple:
Ga han comido%
Au mancat deja.

/arco ya ha leIdo la carta%
Marcu a citit deja scrisoarea
Mai mult ca perfectul
4e folosete pentru exprimarea unei actiuni din trecut care s!a
petrecut inaintea altei actiuni din trecut.
In spaniola pluscuamperfectul trecut se formeaza cu imperfectul
con/uat al verbului auxiliar + haber, impreuna cu participiul trecut al
verbului principal.
3aber se con/ua la viitor in felul urmator:
habia
habias
habia
habiamos
habiais
habiaan
*iitorul perfect
*iitorul perfect se foloseste pentru a exprima faptul ca o actiune
se va fi petrecut de/a pana la un anumit moment din viitor.
'ste indicat mentionarea momentului .
As fi cheltuit toti banii pana la toamna.
Cat ar fi stat daca venea poimaine.
*iitorul perfect se formeaza combinand verbul haber con/uat la viitor
si participiul trecut al verbului principal.
Con/uarea verbului haber la viitor
habr#
habr$s
habr$
habremos
habr#is
habr$n

5a viitorul perfect, participiul trecut ramane neschimbat pentru toate
persoanele, numarul si enurile.
Iata cateva exemple:
(7o) Habr> escrito la novela antes del ao nuevo
(eu) Asi fi scris romanul inainte de anul nou.
(t:) MHabr's comprado una casa en un ao?
(tu) Ai fi cumparat o casa intr-un an?
;l Mella) Habr' pa!ado todas las deudas antes del tres de noviembre%
(el /ea) Ar fi platit toate datoriile inainte de trei noiembrie.
nosotros) Habremos vuelto de 1spaa para el doce de a!osto%
(noi) Ne-am fi intors din Spania pe doisprezece august.
(vosotros) Para cuando Ale6 lle!ue& vosotros ya habr>is salido%
(oi) !ana cand o sa ajunga Ale"# oi deja ati fi iesit.
(ellos Mellas) Para cuando Ana vuelva& ellos ya habr'n comido%
(ei /ele) !ana cand o sa se intoarca Ana# ei deja au mancat.
*erbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati.
Pentru a face propozitia neativa, se adaua cuvantul "no" inaintea formei con/uate
a verbului auxiliar "haber".
'xemple:
(7o) No habr> comido%
(eu) Nu asi fi mancat.

(t:) No habr's leIdo la novela%
(tu) Nu ai fi citit romanul.
(;l Mella) No habr' escrito la tarea%
(el /ea) Nu ar fi scris tema.
(nosotros) No Habremos aprendido nada%
(noi) Nu am fi inatat nimic.
(vosotros) No habr>is dormido%
(oi) Nu ati fi dormit.
(ellos) No habr'n lle!ado%
(ei /ele) Nu ar fi sosit.
Cu verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat inaintea
verbului auxiliar.
Observati in urmatoarele exemple cum difera pozitia pronumelui
reflexiv in verbul la prezent si la viitorul perfect:
(pre&ent) Me lavo las manos%
Ma spal pe maini.

viitorul perfect) Me habr> lavado las manos%
M-asi fi spalat pe maini.

- Dentru a face aceasta propo&itie negativa$ se adauga "no" inaintea
pronumelui reflexiv (aici "me").
No Me habr> lavado las manos%
Nu m-asi fi spalat pe maini.

También podría gustarte