ICS 03.420.10; 01,040.03, = Oe SR EN ISO 9000 age Aprilie 2006 STANDARD ROMAN Sisteme de management al calitat Principii fundamentale si vocabular Quality management systems. Fundamentals and vocabulary Systemes de management de la qualité. Principes essentiels et vocabulaire APROB HE Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 aprilie 2006 Standardul european EN ISO 9000:2005 are statutul unui standard roman jnlocuieste SR EN ISO 9000'2001 CORES °ONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 9000:2005 This standard is identical with the European Standard EN ISO 3000:2005 La présente norme est identique la Norme européenne EN ISO 9000:2005 RSOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Acrosa posta. st. Mendeiees 24:25, 010952, Buouess Direcia ganerass Tel 14021 316.3296, Fax ¥4021 315.0870 trcizare. Tel +40-21 310 43 08, +4021 310-43 09 sau +021 312.47 44, Fax +4021 315 $870 Direc. Pubical-Ser, Varean/Abonamente: Tel 44021 316 7 25.140 21 3167920, +40.21 31294 88, Fax 44021 31725 14, +4021 316 7620 Servicul Redacte Marteting, Dreptur de Autor + 4021 316.9974 ORSRO 7 sau ullaaea iiegralé £80 poral a prezentuursiancare Ye ofae paca! BT oncmrOoRIeU ‘ nesenie. olecepere.microfimare etc) este estes sara nu 2x9 aeordul se al ASR, Ref: SREP 1° 9000 2006 Editia 4Preambu. national Acest stan! -eurezinti versiunea romana a textulul in limba englezé @ standardului european EN ISo 900 Textul ISO 20022005 a Tost aprobat de CEN ca standard european (EN ISO 9000:2008) #88 nicio modificare Standardul 51° FN ISO 9000-2008 descr principle fundamentale aie sistemeier de management al inologia pentru sistemele de management al cali ‘Acest stan. ‘sovezints revizurrea standardului SR EN ISO 9000:2001, pe care Il Inlocuteste. Familia doo aorde ($0 9000 a fost elaboraté pentru a ajute organizalile, de orice tip sau mérime, sa impler "27> 5) sa conduca elicace sistemul de management al calli. Impreuna, acestea formeaza « \ snsamoiu coerent de. standarde penis sistem! de management al cali care faciteaza | (- cacrea mutual in comertl national silernajions Acest stan’. siude o anoxa nalionald NA (informativa) In care este prezentat indexul alfabetic al termeniior ">> vomansSTANDARD EUROPEAN EN ISO 9000 EUROP =. STANDARD NORME £ GROPEENNE EUROPAISCHE NORM Septembrie 2005 TeS0s. 120 <* o4003 Tnlosuiegte EN ISO €000:2000 Versiunea roman Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale i vocabular (ISO 9000:2005) Quality ~.r:senent systems. Systemes de management de Quaiitatsmanagementsyste Fundans ard vocabulary la quali. Principes essenticis. me. Grundlagen und (180.96, (9) et vocabulaire Beagrie (180 9000:2005) ('SO 9000:2005) Acest stan zinta versiunea romand a standardului european EN ISO 9000-2005. Standardul a fost tra0, . ASRO, are acelasi statul ca si versiunile cficale si a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest stan ‘opean a fost adoptat de CEN Ia 12 septembrie 2005, ‘Membrii Ce: +s eblgali sa respecte Regulamentul intern CEN/CENELEC, care stipuleaza condijile In care ae=-".. standard european | se atribuie statulul de standard najional f&r8 nici o modifcare. Listele actu. += 31 referintele bibliografice reteritoare la aceste standarde nationale pot fi cbtinute pe baz’ de ce: “ire Secretaniatul Central sau orice membru CEN, Acest stal ean exista in trei versiuni cficiale (englez# trancez3, germana). © versiune tn orice alta alzala prin traducere sub responsabiltatca urui membru CEN, in limba sa national; 4: Secretariatului Central, are acelagi statut ca si versiunile ofciale. Membrii t's +o organise nationale de standardizare sin Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Evelia, Es. Finanda, Franja, Germania, Grecia, trianda, islanda, ttalia, Letonia, Lituania, Luxembure 3 Marea Bntanie, Norvegia, Olanda, Polonia. Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, {, <. Suedia si Ungana, CEN ‘COMITETUL EUROPEAN DE STANOARDIZARE European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee for Normeng Centru de Management: rue de Stassart 36, B - 1050 Brussels © 2005 CE! “aie drepturile de exploatare sub orice forma gi in ‘© mod sunt rezervate membrilor national CEN Ref. EN ISO 9000:2005 ROPreambu Acest doc calli 5. Managem: Acostul ste text ident conflictual Acest doc Conform F trebuie sé Estonia, F Malta, Ma Spania, Su Declarati Textul ISC modificare {180} (Or ralionate inlemation interesat comitet participa « {CEL in ce: Standarde Partea 2 Principala standarde membre organisme Se atrage incidenta « de autor 1S0 g000 calitti, S. ‘Anexa A conceptel specifice SR EN ISO 9000:2008 ‘0 9000.2005) a fost elaborat de Comitetul Tennic ISO/TC 176, Managementul aiitalz, Subcomttetul 1, "Concepts and tormiology", In coaborare cu Centrul de SMC), buropean trebuie sa i se acorde statutul de standard national, fle prin publicarea unui on ratificare, pana cal tarziu In martie 2005, iar toate’ standardele nationale vetrase cel tarziu in martie 2008, uleste EN ISO 9000:2000, {ul Interior al CEN/CENELEC, organismele de standardizare din urmatoarele {ari aplicare acest standard european: Aus‘ia, Beigia, Cipru, Danemarca, Elvejia, santa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Vala, Letonia, Lituania, Luxemburg, ame, Narvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Ungaria atificare 5 a fost aprobat de CEN ca standard european (EN ISO 9000:2005) faré nicio, © + niernalionala de Standardizare) este este o federalie mondiala de organisme veatdizare (organisme membre ISO}. Actwtatea de elaborare a standardelor slizeazé prin intermediul comitetelor tehnice ale iSO. Fiecare organism membru pentru care s-a infnjat un comitet tehnic are dreptul $4 fle reprezentat In acel © internationale, guvemamentale gi neguve:namentale, in legatura cu ISO, Ja luerar. ISO colaboreaza strans cu Comisia Electrotehnica Intemajionalé te standardizarea in domeniul electrotebinic (tonale sunt elaborate In conformitate cu reguille prezentate in Directiv ISOIcel, \ comtetelor tehnice este s8 elaboreza standarde internajjonale. Proiectele ronale adoptate de comitetele tehnice sun! supuse pent vot organismelor acestora ca standarde internationale nezesit? aprobarea a minimum 75% din care au vorat |. >: exist’ posbbiltatea ca unele elemente sle acestui document 5 poaté intra sub ‘© autor. ISO nu este responsabila pentre identiicarea unora sau tuturer drepturilor st elaborat de Comitetul Tehic ISO/TC 176, fa SC 1, Concepts and terminalogy. smertul calitafil $i asiqurarea 1 standard intemalional are caracter informatv. Aceasta include diagrame ale souaza 0 reprezentarea grafica a relatiel dintre (cimenii din domenille conceptelor a sistemele de management al cali1 Dome 2 Princi: 24 Arge 22 Cen 23° Abo 24 Abc 25 Poli 28 Rok 27 Doc 28 Eva 29° imp 240 Rok 241 Sist 242 Rel: 3. Terme 34 Ter 32 Ter 33° Ten 34 Terr 36° Terr 36 Terr 37 Ten 38 Ter 39° Ten 340 Ten Anexa A ( Bibliografic index alfat SR EN 1SO 9000:2008 Cuprins Pagina crate ale sistemelor de management al cata altu sistemele de management al cali sisteme de management al calitlil gi cerinle pentru produse. ‘emolor de management al caiti 18 pe proves erraooaa vate la caltate 51 obiectivele cali mrentului de la cel mai inalt nivel in cadrul sisieviui de management al calitii.. 8 8 -emelor de management al cali 10 ontinua. rmnne MY slatstice innate " -snagement al calltai gi alte orientari ale sisternciu: de management ....uene 14 |e sisleme de management al calif gi modele de exCEIEM Ean nniurnnnenne IZ ti ‘ 12 ‘ona calitate eee eee la management : 13 rita organizatie 15 ‘orl la proces gi produs : eenecee +8 © tori la caracteristcl i seven 18 tori ta contormitate : ee 19 aia documentatie 20 ila examinare a ala audit 22 ‘ori la managementul calitii pentru procesele 02 MASUTATE annum 24 1) Metodiologia uttizata in elaborarea vocabuiar iu : 26 36 36o In o1 Ge Familia de orice tip 8: = isos termin = 180.9 are ne siale: - 180 ¢ sistern organ’ = 1801! mediu Impreun calitat ca 02 Pr Penttu ca fie coord: implemen: continua < manager ‘Au fost ide ‘cel mat ine a). Orient Organiza aientior. asteptanie b) Leader Lider stai mentin’ organizatc "NOTA N. ~s8 fie pros sd intoless Tehiain cx locale $s: sa stable: “si stable: = s8 asigur *sdinspie 38 eouce, sa stables + simpler pie managementului calitat SR EN ISO 9000:2006 re a |S0 9000 prezentata mai jos a fost elabora pent a ajuta organiza, de ‘9 implementeze si 88 conduca ehcate sisters de management al calf ‘2 principile fundamentale ale sistemelor de management al calitatit gl specifics viru sistemele de management al cali 14 cerinle pentru un sistem de management «i cailtati atunci c&nd o organizaye semonsireze abiltatea de a furniza produse care indeplinesc cerinfele clientulul ‘lor aplicabile 51 urméteste S8 cressca satisfac clientulu. ceaza lini ditectoare care lau in considerare atat eficacitatea cat gi eficion|a snagement al caitli, Scopul acestul stands: este imbundtllicea performantel s:sfacii’ clenjlor precum si a aitr palinterescte ‘az indrumari refertoare la auditarea sistemclor de management al calitai lal “yeaa un ansamblu cosrent de standarde pentru sistemul de management al intelegerea mutvala in comer{ut naliona’ i s'ernalional is SA poalé fl condus’ si sf funcfioneze cu succes este necesar ca aceasta s& ‘calvolaté intrun mad sistematic si transpa onl. Succesul poate rezulta satistsca ‘cerintele cllentulul gi ar trebu 32 se preocupe sf depdgeasca salva dintre scopul si ovientarea organizaticl. Acestia ar trebul 84 creeze $i 8 rm in eare personalul poate deveni pe depin impicat in realizarea sbiectvelor iru apicarea prineipilul de leadership o pers-ane ar trebul 1 prin exemalu propti, fla sonimbarie dn medial exter, cvcile tutor parlor interesate,inclusiv cent, pr arsamblu, une ara pentru vitor organizatic, mune si modelle do etc Ia tate nivelurie o ws resus are § lbertatea de a eciiona cv: soneablitate gi rispundere, 72 9) tecunoasca contniouila personal ircare deseisd $1 onest 9188 indrume personal, Suite inaréane ‘tegr venir, realizared acestoroblective geile cna, personal fumizon, comunitat 4©) Implic. Personal’ sale 83 fie 4) Abort: Rezultatu tun proces: €) bors! Identifcar. eficienta o 9 imbun: Imbunatat organizalic 9) bord: Decizile © hy Relat © organiz ambiior de Aceste of ‘manager SR EN ISO 9000:2008 * personatului ‘wate nivelurile este esenta unei organizali grnp!r-atee lul total’ permite ca abiltajle 1n seneficiul organ zalie. hozata pe proces rsele aferente sunt conduse ca inut mai ficient alunci c&nd activtatile gir ‘nanagementului ca sistem .ge 22 $1 conducerea proceselor corelate ca un ..stem, contribuie a eficacitatea si arn realzarea obiectivelor sale, rea continua aunt a performante: globale a organizatiel ar rer s& fle un obleetiv permanent ‘pe baza de fapte in luarea deckzillor 2328 pe analiza datelor $i informatilor wore vantajoase cu furnizorul ‘ernicorn 83) sunt interdependent gi relaie 'eccroc avantajoasa creste abiltatea bi de management al calit&fii constituie bazz standardelor pentru sistemul de cite sein ead fami 1S 90001 D Acest star care fac o1 Acest star a) b ° e) 9 2 24 organ: celta organ produ utlize color exer; color calital de ree color la sist labo: P: A Sistemole Clients necesitat generic de fi'deterrn: produsuic ‘31 progre: procesele: Abordare: lientului 4 find ac Iimbunatal creslerea saicd org 22 ce Familia 1S pentru prc Cerinjete sistemele ‘sau econ: Produse Corinjele sau prin r SR EN ISO 9000:2008 iu de aplicare iniernahional descrie prncipille fundamentale ate sis:=melor de management al caliti, familie: ISO 9000 gi defineste termenil asocia, fernatonal est aplicabi: care cauta $8 bling avantaje prin implementatc unui sistem de management al care cauta sa oblind Tneredere din partea fu:niz~ilor ¢& cerinjele lor referitoare la saistacute de © Intelegere mutualé a terminologiei utlizate in managementul calitafi (de ori exen}. autor de reglementare); Inlenorul sau ain exteriorul une! organiza audited are. 0 evalveaza sistemul de management al -2 pentru conformitatea cu cerinjele ISO 901 (de exemplu auditor, autoritati isme ve certificarefinregistrare) intevtul sau din exteriorul unei organiza, ofer., consultanfa sau instruire referitor nanaxement al caliétii adecvat acelel organizati ~ ae standarde conexe. pti fundamentale ale sistemelor de manajement al calit ‘ute pentru sistemele de management al cal-tati vegemen calitli pot ajuta organizalile la cresteia satistactel clientulu voduse cu caracterstc! care 8 le satisfacd necesitiile si asteptarile. Aceste fn sunt exprimate Tn specifeatile produsuiti si sunt mentionate prin termenul > ale chntului Cennele clientului pat f specficate contractual de eae client sau pot jar calla ins5i in ofeare din eazur, client de-ide in ultima instant acceptarea sce renesitaile 9 asleptile cientuluise schim 5 calorté presiunlor compe (© ganizaliie sunt determinate s&-si imbur isteased continuy produsele $i ke 32 management al caltalii incurajcazé organizalile s& analizeze cerinjele Is°) procescie care contribuie la realizarea unu! produs acceptabil pentru client si ccrese sub control. Un sistem de management ai ctl poate furniza cadrul pentru nue pentru @ eést probabiltatea de crostere 2 satisfactiel clientului si pentru 1 alter pari Interesate, Acest sistem funzearé -ncredere organizatiel $i clienjior to onpatsla $8 furizeze produse care indepiine.: In mod consecvent cerinjele, » pentru sisteme de management al calitatii si cerinte pentru produse ‘ace “since Intre cerinjele pentru sisteme’e d= ‘anagement al calitai $i cerinjele management al caltétii sunt specificcie in SO 9001. Cerinfele pentru aplicabile org zalulor din orice sector industriat le categoria de produse oferite, ISO 900' .: sine nu stabileste cerine pentru cuse pot fi speciicate de client. de organizalie 22 anticipare a ceringelor cliengilor wv Cerntele pentru produse gi In unele cazur’ pentru procesele asociate pot fi 6cuprinse « contractue 23 Au O aboraar tape cate a) ») ° d) 2 » 9 ») deter stabil deters deter: stabil aplica sete stabil cali © astfe! existent os © organic proceseio: Aceasta ¢ organzati 24 AS rice act! intrare Pentru c= procese ¢ constitu! sistemalic procese = Intenyia 2 a conduce Figura 1 ISO g000, elemente' evaluates necesit3 un nivel SR EN ISO 9000:2006 spetilicalii tehnice, standarde de produs standarde de proces, Infelegeri Pte ~glementate, .cea sistemelor de management al calitatit try sh implementaril unui sistem de menagemé 1 al caltatii const din mai multe rele 2: itfor si agteptarlor cientlor gi ale ator pari interes oiectiveler organizatielreferitoare la calitate olor $i fesponsabilitajior necesore pentru a tinge obiectivele calti ratea tesursetor necesare pentru 3 at Je objectivele caltati O° Je masur a eficacitalil gi eficientel leon. oroces; ‘ov nuisutdri pentru a determina efieacitatea s\ ef enta flecarui proces; 1 de prevenire a neconforritsilac si de <.vninare @ cauzelor acestora rou unui proces pentru Imbunatatirea contin. a sistemului de management al ve ste aplicabila de asemenea pentru montinc ‘ea $1 Imbundtalirea unui sistem 2 al cali scol8 modul de abordare de mai sus gonc:eaz4 Incredere In capabiltatea ltatea produselor sale gi asigura o baz.: pentru imbundtafirea continua, vi.c8 la creslerea satisfactiel clientilor si 2 2 cr pili interesate $i la succesul vy pazata pe proces lu de actvittl care utlizeazé resurse Te poate fi considerata un proces. ntru a transforma etementele de functioneze eficace, trebuie $8 ident 22 $1 $8 gestioneze numeroase iteracl oneaza intre ele. Adesea, eleine’ =le de iesire dint-un proces vor vele de inirare pentru urmatorul proces Icentifcarea si managementil soi. ublizate ia cadral unel organizati §1 in sp. cia! interactiunile dintre astfel de vie sourdare bazata pe proces 21. international este 88 Incurajeze adopia’ea ; vordaril vazate pe proves pentru ul de management al calitati bazat pe sro: +s deseris In familia de standarde ezentare arst 8 parile interesate jac: =n rol somnificat in furnizarea we penttu organizalie. Moritorizarea saisiz ‘| parlor interesate necesita ‘esitoare I perceptia parlor interesatc |i. “ea co priveste masura In care (or 2u fost indeplinte. Madelul prezeniat /: figura 1 nu prezinta procesele taClient Giate parti interesat 25 Pe Politica re corienteze resursele stabilrea = report cu acestora « asupra ce satisfacic 26 RK m Manager personaiu' eficace P ‘mat inalt © a) sasta b) 88 pre reste SR EN ISO 9000:2006 Imbunatatirea continua a sistemului se management al calitati } | managementului (si alte oe pari be Inereeate een sh emente “Vanagementa) ((Masurae,anaica tesursalor i bunatare 7 ce (Reali 2S edu =D} |i care adauga valoare <= Flux de inforenati te2d oe apie la ISO 9001 al unui sistem de management alc: « bazat pe proces roteritoare la calitate $i obiectivele calitatii caltate 1 oblectivele caltahii sunt stabw'e pevtru a furniza 0 directie care $8 vo Améndoud determin rezuttatele dori si utd organizalia s&-si ulilizeze wrea acestor rezultate. Politica referitoz’> ia aitate asiguré un cadra pentru 24 obiectvelor calli. Este necesar ca abecti ute caliti $A fie consecvente In s'roare la calitate gi CU angajementul de in :umatatie continua gi realizarea sa fie masurabila, Indeplinirga obiective'c ca sli poate avea un impact pozitiv ‘lui, eficacttali operationale si perfor nar’ or financiare si astfel asupra rllorinteresate. cagementului de la cel mai inalt nive teat al calitatii in cadrut sistemului de 21 mar inattrivel poate crea, prin leaors”'> gi aetiunl, un mediu In care 2: deplin $i in care un sistem de manage! el casi poate s& funcioneze shagementolui calli (@ se vedea 0.2) pf." 2ate de managementul de la cel folului sau, care este mentin’ politica gi obiectivele organizal: re toare la caltate; ica referitoare ta calitate si obiectivele cata! ./n intreaga organizatie pentru a (3rea, motivarea si implicarea, 8©) sase d) SB se clients @) 88 se eficas f s8se 9) sdane h) sade i) s8de 27 OD BIA Vi Documeni a a). obt b) asigu ©) repete 6) fumizs e) evalu: Generare: adauga vc 272 7 Urmatoar: a) docur dems b) doce proe ¢) docur 8) docu direct e) docu 5i Pr dese: ) docu ast Fiecare 0 depinde complex demonst corinjeior SR EN 1SO 9000:2005 srientarea intregit organizali asupra cerinlelor centului, sunt implementate procese adecvate pent’ a facilta Indeplinirea cerinfelor ‘al interesate precum $i realizarea obiecti-2icr -altali <1 este stabil, implementat gi mentinut «a s.-1m de management al calitii ‘ventru a realiza aceste objective ale calla sigponibiitatea resurselor necesare) seviodie sistemui de management al caliti 1 cu privie la politica referitoare la caltate s: cb stivele cali; ‘ciunilor ce imbunatafire a sistemulul de | yar zement al calltiL Matie Jocumentatiet _-caz comunicarea intenfiel gi conseeventa acli.nii Utilzarea acestela contribule siti cu cerinjele ciontului $i imbunatalre: ce! ai stu adecvate asabilitate 02 objective, $1 ~< tal gla adecvarll continue a sistemului de rmer-.cement al caliti ontaliel nu ar trebui $8 fle un scop in sine as =r trebul sé fle © activitate care imente utilizate in sistemele de manay2.1 at al calitagil ‘4 documente sunt utiizate In sistemele de n:anci.cment al caliti: rc furnizeaza. atat inter cat gi exter, infomio\s consecvente, referitoare la sisterul 1 a caliti, astfel de documente sunt deri te » anuale ale cali, eseriu cum se aplicd sistemul de mana astfel de documente sunt denumite + al calitatit unui anumit produs, isu > alti © stabilese cerinle, astfel de documente sum Jen nite specificai, ‘vs Stabilese recomandari sau sugesti astic| . documente sunt denumite lini ~ ‘umizeaz’ informatii despre modul In care izeazi cu conseovent’ activtsti sitei de documente pot include proceduri Joc. entate, instrucjiuni de hucru gi re tunizeazé doveri obiective ale activitélio” of==: ate sau ale rezultatelor objinute: mente sunt Wenumite inregistari Ve stabileste volumul documentaliel cerute s suycrtul care va fi utlizat. Aceasia im ar fi Upul $i marimea organizaliel, com a\c- satea si interactiunile proceselor, uouselor, ceriele clientulul, cerinfele 225—ent4nlor aplicabile, abiltaile S'sonalulul. si mésura in care este necoss 4 se demonstreze indeplinitea se management al cali.28 E 284 P: Atunes c& care ar ne a) Este b) Sunt ©) Sunt d) Estes Ansambl. sistem ae activity, 282 A Auditurie cali si managerr Ausit Pot forms Augitunie lientulu: Ausitunile regula ac ISO 900" 180 190 283 Ar Unul din regulate calitai in ‘consider: necesita nevesaru Prine 3 managen 284 Autoeval rezultate: Autoeval rmaturitate zonelor di SR EN (SO 9000:2008 2 sistemelor de management al calitati ue evaluare in cadrul sistemului de management al c tl aiueazi sistemele de management al calta:.. esta patru Intreban fundamentale = refentor la flecare proces evaluat sientifcat gi defint corespunzaitor? esponsabiitat? 12 $1 men| lute procedurile? rocasul in oblinerea rezultatelor cevute? lor a intrebarile de mai sus poate detennn..s “zultatul evaiu’ril, Evaluarea unul ‘ment al calitaji poate varia ca domeniu a= spare $1 poate confine o serie de ‘audtarea $1 analiza sistemului de manageme "9. caltali precum gi autoevaluan a sistemulul de management al caliti (wate pentru 2 determina masura In care ovinicle sistemului de management al sovnite, Constaténle auditului sunt utiizate per". evalua eficacitatea sistemului de <2 $i pentru a identifica oportunitai de imi 41e\ve arte sunt efectuate pentru scopuri interne ~~: Tp numele organizaljel Insasi si deciaral'a de conformitate data de 0 i sole pe propria r&spundere, Inc patte sunt efectuate ue clientii organizes) sau de alle persoane tn numele toa'te sunt efectuate de organizatii exteme dente. Asemenea organiza, de sumizeaza cerlifcarea sau inegistrarea co" il eu cerinje cum ar fi cele ale ‘indrumari referitoare fa auditare. a sistemului de management al calitatii ‘anagementulti la cel mai inalt nivel este i= % efectua eyaluari sistematice si oe ia potrivres, adecvarea, offcacitatea si cf =~? sistemulul de management at coltica referitoare la calitate gi cu obieciv=" a1 aln. Aceast’ analizé poate lua In 2 adapta politica referitcare la calitz'- ~ riectvele calli ca réspuns la tanle Tm schimbare ale partior ineis.2i2 Analiza include determinarea de Informali, rapoartele de audit sunt « entre analiza sistemului de orgarizalii este 0 analizé cuprinzato stematicd a activititilor si a cei in raport cu sistemul de management =) 11 sau un model de excelenia. a furniza 0 vedere de ansamblu 2 per emuiui de management at calitSi, Aceasta fhe Gare necesit’ imbundtalii sila detern. = 21 organizatiet si a gradului de asemenea ajuta la identificarea ontatio, 1029 Wy Scoput in cresteri se a) anal b) stabil oa 0) eval ©) imple! A eras obiec 9) oficia Rezuitate enbunate side laa Utlizat de 240 R Utlizares organizal faciiteaz Variabilis stapiltate produsel: studiut pie Tennicie astfe! de poate ah. rezonare, promova: Ingrumar ISO/TR 1 21 Sisterui orientata agteptir objective securitate putea fi Manager resurselo Sistemut managen rinjele de manac SR EN ISO 9000:2008 stre continua continue sistemului de management si == ienilor gi altor pan} interesate. Actluric oluatea sitvaliei existente pentru a identifics ~ lor pentru imbunstatire; posibile pentru realizarea obiectivelar So» Solgl ¢?realizarea unei select 1 soluiel selectate; -afea, analizarea si evaluarea rezultatelo’ > indeplinite icaror wate, dupa cum este necesar, pent. mod Imbunatalirea este 0 activtate cor ‘sate, de Is aucitur gi analize ale siste'" 2: sentry a identifica oportunitat de fmbunec nicilor statistica statistice poate ajuta la Injelegerea ve" = ve probleme si $3 Imbunaidieascd ‘ea ullizarea mai bund a datelor disponi.» — = observata ia dostégurarea 51 rezultatele © astfe! do variablitate poate fi obs: cselor gi poate fi intalnité in difeste etape 2 >< ve-ul la cient gi pana le scoaterea din uz 4 gjula la masurarea, descrierea, anai= ‘iar cu un volum relativ imitat de date. ‘und Injologere a naturi, amploarei § e prevenirea problemelor care pot rez. ni eontinue. ‘a tehniclle stalistice Intr-un sistem de r management al calitatii gi a! neat oment al caliiii este acea parte a sisi ‘92 rezultatolor. in raport cu objectivele or panilor interesate, dupa caz. Obiec siiel cum arf acelea refertoare ia cre aeupationala. Difertele parti ale sistem: sprauna cu sistemu! de managemer aloseste clemente comune. Aceast= obiectivelor nomplamentare gi evalu: ment at organizaliei poate fi evalus' ‘iza{iel. Sistemul de management poa! internayonale cum sunt 180 9001 si IS: efectuate separat sau combina " este de a mari probabiltatea unatabre includ urmatcarele: 2\> pentra Imbunatatie; ri pentru a determina dacd e-mine oportunitatutterioare de Feedoack-ul provenit de la clen|i le management al caltahi poate fi 1 si ptin aceasta poate ajuta zen si eficienla, Aceste tehnici «9 ajuta Tn luarea decizio. ‘ur activitii, chiar In condi de © caracteristicle masurabile ale tur de vial at produsefor de ta Srodusulul xpreterea $i modelarea unei atistca a unor asemenea date 2 variabiligf, ajutind astlel ta ‘0 astfel de variabiltate gi la ‘> ent al calitati sunt prezentate fn orientari ale sistemulul de ae management al organizajei ceiru satistaverea necestior, snail sunt complementare altor Cantare, proftabittat, mesiu si 4 aragement al unei organizatii ar 2 eli inteun singur sistem de = facia planifeares, alocarea ciati globale @ organizafe “cont ow cerinjele sistemulut de w= asemenea auditat in raport cu Aceste audituti ale sistemuluiSR EN ISO 9000:200" 212 ire sisteme de management al calitar si modele de excelenta Abort de management al caltsil prezentate a1 de standarde 1S0 9000 i in modelole 4 organizaiionala se bazeaz’ pe principi.» Ambele abord&r: a) perm 12a s5-siidenifice punetee forte gi sib ») cont Dent evaluate in report cu model gene e) furmz penteu Imbunatalite continua, si cont centru requnoasiere extema Diterenta > datlesistemelar de management a} caitss 5: “vn ISO 2000 gi din modelele de exce ‘in domeniul for de aplcare. Familia de = vss 12 !SO 9000 furnizeaza cerinje pentru s: ranagement 3) calti ¢ Indrumar pents. 1 valrea performantol, evaluarea sistemelc jement ai caltati determina indepiinire:. © cetinle. Modelele de excelent contin ermit evaluates comparabvs 3 pesfosn: ganizalionale gi atestea sunt aplicabie “ator tuturor parlor interesate ale. «canal. Criterile de evaluare Tn ceadtul oncetents farrizeaed 0 bazs penn 6 ¢.. sic pentru asi compara proprile performa manjelealtor erganizati BT si defini Unterme nei defini sau note, care este definit| . 2 a acestu capitol, este indicat pin ute ‘relor algine, urmat de numarul si. in paronteza. Un asemenea fermen. < vere aldine, poate finfocuiteu definiia s. > = 18. Oe exemple 8 jeste defini ca rezuitat af unui proces. « » Gefint ca ansamblu de activa corel” $1 interactiune care transform ° introre i elemente de iesite Daca ter es este Inlocult cu defintia s2 se obtine atune: cezultat al unui ansamblu de = rotate sau In interactiune care ementelo de inisare in elemente de legire sr Injeles special intr-un anumit context = ‘nor paranteze unghiulare, <>, Inaintes cat prin desemnarea domenitdui xu uni audit, lermenu inseret pentry © ic este’ ‘and care fucnizeae® cunogtinje spec’ expertiza™” echipel de audit 347 Hferitori la calitate a4 catitate rmiisura samblu de caracteristicl (3.5.1) intrinsec i, veste ceringete (8.4.2) NOTAt ate poate futlzat cu adjective cum orf sic au excelent NOTA? ceusie albu inseamnd existent in eva. > + #0 caracteritica permanenté "nots Termenut zat tn versiunea englez’ esic in sensu de: abit. experensd profes Ne, ale Uni exper, 123A2 cerita nevaie sé NOTA + organizat asteptare: NOTA 2 manager NOTAS NOTA 4 NOTAS ey er 343 clasa categone B41) s: EXENPL! NOTA a: 344 satisfact percepire NoTa 1 acestora Nota 2 mod nece 348 capabi capacitai (3.42) ce NOTA.T 348 compete capaciat: NOTA vacate 3207 324 ‘sistem ansambl. 3.2.2 sistem d sistem ( SR EN 1SO 9000.20 -are este ceciaratd, In general implicit « implicit are injelesul c& aceasta reprezinis eu elienti (5.3.5) seestela si peninu ale vgerare este implica ssemne un up speciic d8 cefinje, ca de Cerin ale ciertulul, poate fuiizat un cai feat ost. acne care este dactaratl, de ex ‘generate de diferte part interesate (3 We dferé be coe indicat in 3.12.4 din Pare \nytul uur document prin care se transm sfonmatatea ov documentulg fata de care m siocat difeitetor ceringe referitsare 18 ce 3.2.1) avand aceeagi utlizare funcional lelor de avion gi categorile hotelurior dint tabilepte 0 cern refetiloare a cata, eos ui despre masura in care ceringele (3.1.2) lentulul congttuie un inebeator obignuit a lad necasar 9 saustacie inal a Gientuly srinjete cientulul au fost stablte cu acasta fiat 3 cient -rganizatii (2.3.1), unui sistem (3.2.1) sau nj cerinjele (3'% 2) pentru acel produs la capabiviaien procesuiui in domeniul sia 118 de a aplica cunostinfe gl abit competen esto defint in sens gener ale ISO poate /1 mai specifics “eritori la management 2 corelate sau in interactiune orient se stabilese politica si obiectivele si pr 13 3 si atone tema sau © abignuinld penta ‘oleresate (8.37), la care nevora sau crinle pentru ptedus, oerinle ale vn document (3.7.2) 4s Diectvelor ISONEC. © umeazd 68 fe Indeplinite dacs Ise abated niu produse (24.2), procese ‘eneral specticata 1, 3 fost indeplinite scazute 3 dlientuul, dar abseria adeplile, aceasta nu asigur8 in 4 1) de a realiza un produs init in 1SO 3534-2, tardard Intemational, Utitzarea : tealizeaza acele obiectiveNOTA - arfiuns managen: 323 sister as sistem d: ceea ce p 324 politica © inteni si exprimate Nota t un cage ¢ NoTa 2 stables 3.25 obiectiv « ceca ce s: NOTA 1 nota 2 @3n) 326 managen activital < NOTA in persoane ‘manager contuzia + 327 managen persoan rive! 3.28 managen activa « Ay NOTA «ir 24) § alia 329 planifica: parte an fare spe: obiective NOTA. §: SR EN ISO 9000:200° -aragement al unel organizati (33.1) poate snagement af calitafi (3.23), un sistem ce ment al cal ment (3.2.2) prin care se orienteaza si s itatea (3.1.1) ‘a calitate nnerale ale unei organizatii (3.3.1) rete: managementul de la cel mai inalt nive! oitioa referitoare la cattate este conseeventa c 2 obiectivelor caNtati (3.25), vagementului cali prezentate in acest st ‘ioare la caliate {@ ae vedes 02). © sau spre care se tinde, refertor la calita: ccolwele caltati se bazeaz’ pe politica organ bedtvele callati sunt specifoate pentru riv pentra a orienta sia controla o organizatic \.seimenul management se refers uneorle Si fesponeabiliate penny conducerea + tm accel sens ar trebui Infotdeauna s! Se manayement. definit mai sus. De ex: ssvanagementul do la eel mal inalt nivel (3 2 cel mai inait nivel © persoane care orienteazs si controteaz stati Dentru a orienta $i 2 controla 0 organiza’ slates gi controll refentoare Ia caltate vor caltat 2.5) planificarea cali (3 2 undtaires caltatil (22,12), tului calitatit (2.2.8) concentrat’ po s esele (3.4.1) operational nacesare Lull ealatd 3 7 5) poate parte a plans 14 fe sistome de management cu «ent financiag, sau un sistem de 'cazd o organizatie (3.3.1) in calitata (3.1.1) aga cum sunt "© slobala a organizatio gt funizeazs rational pot forma o bazA pentru ze uritoare Ia ealitate (3.2 4). roetuly relavante din organtzatie 2 +s acid © persoana sau un grup de "une! organizafii Atune! cand cu un ealficalv pent a evita avagementul tebuie... nu este este acceptabil 1 nizatie (3.3.1) la cel mai inait 1 In Coea ce priveste calltatea « politill referitoare ta calitate

cump8rator™, uilizator final, comerciant cu ‘din intefioru sau din exterior erganizaist. 54 persoané care fumizeaza un produs (3 + distrbuiter, comerdant cu amnuntul sau v8 pate fin intenovui sau din exten organizat actuale furizorul este denumt uneoti contra we ate un interes referitor Ia functionarea © 5), proprietarpersoane din cadrul une oxy prinde 0 organvalie,o pare din aceasta sa coligatit ‘ntract este dent in sens generic in acest sia Smal speciics feritori la proces gi produs 1 corelate sau In interactiune care transtor ventele de initare i un proces sunt ele ‘cesele dint-o organizatie (33.1) sunt pla Temenul "cumparator® eeprezints una gin reba englez 16 sare pentru funetionarea unei ar fi temperatura, scheme de 1. beneficar $i achzitor smut produs, sau furnzor al unui «sul unei organizatil (3.3.1) nizori (8.36), bancher, sindcate, rato organizatie, ‘national, Utilearea cuvantull tn ‘ente de intrare In elemente de ale altorprocese, esttgoar8 In condi controlate e Wradueere In mba romana @SR EN ISO 9000:2006 NOTA 3-- Un proces, in care contormitatea (3.6.1) produsulul (3.42) rezultat nu poate verificata prompt sau ‘economic, este in mad frecvent denumit proces special 3A2 produs ‘ezultat al unui proces (3.4.1) NOTA 1 - Exist patru categori generice de produse, dupa cum imeazs: = senici (de exemplu transport) = software (de exemplu program de colculater, ictionan, = hardware (de exemplu parte mecarié @ unui motor = material procesate (de exemplu lubrifiant ‘Multe produse cuprind elemento care apartin dfetlor categori genevice de produse, Elementul dominant este Cel care determin’ dack produsul este denumt_servicu, software, hartware sau material procesat. De exerpiu Produsul ofert aulomobi’ consid din hardware (de exemplu, anvelopel, materiale procesate (de exemplu Combustion de racire), sofware (de exemplu: programul software de Contok al ator, carlea masini) si servici (de exemplu, expicali de operare furizate de vanzaton) NOTA 2 - Serviciul esto rezuitatul cel putin al unei activi realizate in mod neceser Ia interata dintre furnizor (36) gi client (3.35) §1 este in general imeteral. Prestarea unui serviou poate implica de exempl lunmatoarel: = 0 acivtate desfigurat® asupra unui produs material furnizat de cient (de exemplu, un autoturiem care lurmesza 88 fe reparat); = 0 adivtate destigurata asupca unui produs imateral furizat de clont (de exemplu deciaratia de venit necesara pentru pregatires rambursarw%ei taxe, = livraree unui produs imaterial (4e exempiu vrarea de informal ‘a contextltransmiteni de cunostinje); = crearea unel ambianfe pentru client de exemplu In hotelurisirestaurante). Software-ul consti din informalii gi este 1a general imaterial si poate f sub fomnd de aborda,tranzachi say roceduri (3.45) Hardware-ul este In general tangibil gi cantilatea sa este o caracteristich (3.5.1) masurabilé. Materiaole procesate sunt In general tangibie $i canttatea lor este o caractristicl continu’. Hardware-ul gi materilele proceseie sunt adesea denumite bunur NOTA Asiguraroa calitati (32.11) este In principal concentratd pe produsulntentionat, 343 project proces (3.41) unic care consta dintr-un ansamblu de activitti coordenate gi controlate, cu daté de Inceput $1 dald de finalizare, intreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerintelor (3.1.2) specifice si care include constréngerirefertoare ta timp, costuri gi reSurse NOTA 1 Un proiee individual poate consti o parte din structura unul project mal amplu, NOTA 2- Pentru unele proiecte, obiectvele sunt perfectionate si caractetiatcile (2.5.1) produsulu sunt defrite ‘progres pe misurd ce proiectul evolueaza NOTA 3 - Rezultatul unct project poate una sau mai multe unitai de produs (3.4.2). NOTA 4 Adoptaté din ISO 10006:2003, 344 prolectare gi dezvoltare ansamblu de procese (3.4.1) care transforma ceringe (3.1.2) in caracteristici (3.5.1) specificate sau In spectficatil (3.7.3) ale unui produs (3.4.2), proces (3.4.1) sau sistem (3.2.1) NOTA 1 - Termeni proiectara si. dezvoltare sunt uneor utlizati ca sinonime gi ateort pentru a defini difente tape din cadrul procesului global de proiectae si dezvatiare, 7SR EN ISO 9000:2006 NOTA 2- Pentry a indica natura 8 coea ce se proiecteaza gi se dezvolid poate fl apicat un calictiv (de exemply proiectarea $i dezvoltarea produsull sau proiectarea i dezvollarea procesulu), 348 proceduré mod specifcat de efectuare a unei activitti sau a unui proces (3.4.1) NOTA 1 - Procedutie pot f documentate sau nu. NOTA 2 - Atunci cand 0 procedurd este documentata, se utlizeaz& frecvent termenul de procedura scrsa_ sau {do procedura documentaté . Documentul (3.7.2) care conjine 0 procedura poate 11 denumit ca document procedur 3.5 Termeni referitori la caracteristici 3.6.4 caracteristic’ fasdturd distinctiva NOTA 1-0 caracteristca poate f intinsecd sau atribuits NOTA 2-0 caractorstica poate f caltativa sau cantata NOTA 3- Existé ciferte clase de caracterstici cum ar fi = fice (de exemplu caracterstc mecanice, electice, chimice sau biologice) = senzoriale (de exemnplyrefenitoare la mic, pip, gust, vz, auz): = comportamentale (de exemplu curtoazie, onestiate, sinceiate) = temporale (de exernplu punctuate, fabiitate . dsponiitate). = ergonomice (de exemplu caracteristc ziclogice sau refertoare la securtatea individu) = functionale (de exemplu viteza maxima @ unui avion). 36.2 caracteristica a calitatit caracteristica (3.5.1) intrinseca a unui produs (3.4.2), proces (3.4.1) sau sistem (3.2.1) referitoare lao cerinta (3.1.2) NOTA 1. Intinsec Inseamna existent In ceva, in special cao caractersticd permanent’ NOTA 2- © caracteristic8 atrbuité unui produs, proces sau sistem (de exemplu pretul unui produs, proprictarul unui produs) nu este o caracterisica a cali acetui produs, proces sau sistem. termen colectiv utilzat pentru a descrie performanta de disponibiltate si factorii care 0 influenteazé: performanja de fiabiitate, performanta de menienabiltate si performanfa suportului pentru ‘mentenanis NOTA - Dependabiltatga este uiizaté numai pentry descrier generale n termeni necantitativ. [CE1 60050-191:1990)"" 35.4 trasabilitate abiltatea de a reconstituistoricul, aplicarea sau localizarea a ceea ce este luat in considerare NOTA 1 - Atunci cand este lua in considerare un produs (3.42), trasabitatea se poate refer la: = ofiginea materalelor si componentelor, + 'storcul proves gi NO NOTA NATIONALA In standardul SR CEI 60050(191):2002 termenul dependabilty este tradus.siguranié ‘in furctionare 18SR EN ISO 9000:2008 + istibule i ocalizares produsului dupa lvrare. NOTA 2- In domeniu! metoiogiel este acceptata defnsia 6.10 din VIM: 1993. 3.6 Termeni referitori la conformitate 3.84 conformitate Indeplinirea unel cerinte (3.1.2) NOTA -Termenul conformare este sionim dar nerecomandat, 36.2 econformitate neindeplinirea unet cerinfe (3.1.2) 383 defect ‘eindeplinirea unei coringe (3.1.2) referitoare la utlizare intentionata sau specificata NOTA 1 - Distinaia dintre conceptele de detect gi neconformitate (3.62) este importanté decarace aceasta are ‘conotali legale, in special colo agociale problemelor refertoare la raspunderea juridcd pentru produs, In Cconsecinys,emenul defect ar rebui utlizat cu extrema prudent. NOTA 2 - Ubizarea intentionata, asa cum a fost provazuté de elient (9.55), poate fi afectata de natura informatie, cum ar finstruciun de utlizare sau de mentenan( lurnizate de furnizor (3.36), 36.4 actiune preventiva acliune de eliminare a cauzei unei neconformitati (36.2) potentiale sau a altel posiolie situa nedorite NOTA 1 - Pot exista mai multe couze pent © neconformitate potential NOTA 2 - Actiunea preventiva este Intreprinsa pentru @ preveni apa, in timp ce acflunea corectiva (3.6.5) este inreprinea pentru a preveni eapariia. 365 actiune corect aclune de eliinare a cauzei unei neconformitayi (36.2) detectate sau a alte situaiinedorite NOTA 1 «Pot exista mai multe cauze pentru o neconformtate, NOTA 2 - Actunea corectiva este Intreprins? pentru a preveni reaparia, n timp ce actlunea preventiva (3.6.4) este inreprinsa pentru a preveni apaniia, NOTA 3--Existo distinct intre corectie (3.66) gi actiune corectva 366 corectie acliune de eliminare a unei neconformitati (3.6 2) detectate: NOTA 1-0 coreetie poate fi efectuata impreund cu 0 acfiune corectiva (2.6.5) NOTA 2.0 coreetie poate f, de exemplu, reprelucrarea (3.67) sau reclasarea (3.6.8) 367 reprelucrare acfiune asupra unui produs (3.4.2) neconform, gentru 24 face conform cu cerintele (3.1.2) NOTA - Sore deosebire de reprelucrare, repararea (3.6.9) poate afecta sau schimba p&Mi ale produsuii econtorrn, 19SR EN ISO 9000:2006 3. reclasa ‘modticarea clasei (3.1.3) unui produs (24.2) neconform pentru e4 face conform cu cerinfe (3.12) diferte de cele initale 389 reparare aciiune asupra unui produs (3.4.2) neconform, pentru a! face acceptabil pentru utllzarea intenjionat’ NOTA 1 - Repararea include actiuni de remediere Intreprinse asupra unui predus, anterior conform, pentru 2-1 repune In uz, de exemply ca parte a mentenan NOTA 2 - Spre deosebire de reprelucrare (3.67), repararea poate afecta sau schimba pai ale produsull nreconform, 3.6.10 rebutare agiiune asupra unui produs (3.4.2) neconform pentru a impiedica utlizarea intentionata initial EXEMPLU - Reciclare, cistrugere. NOTA--In siuaia unui servieiu neconform, utitzarea este Impiedcaté prin Intrerunerea servicilu 3.6.11 derogare dupa fabricatie ‘utorizare de ullizare sau eliberare a unui produs (3.4.2) care nu este conform cu cerintele (3.1.2) specificate NOTA - In general, 0 derogare dupa fabricalle este timitaté la lvrarea unui produs care are caracteristic (25.1) ‘neconforme tn cadrul unor limite speciicate pentra 0 perioada de timp convents sau o cantitate acceptata din ‘cel produs. 3.6.12 derogare inainte de fabricafie autorizare de a Se abate de la cerintele (3.1.2) specificate realizare I pentru un produs (3.4 2) inainte de NOTA - In general o derogare Inainte de fabricalie este dati pentru 0 cantitate de produse sau 0 percada de timp limitata gi pentru o anumita utlzare, 3.6.13 eliberare autorizare de a trece la utmtoarea etapa a unui proces (3.4.1) NOTA - In limba engleza, tn contextul software-ului pentru computer, termenul “eiberare” este uliizat in mod frecvent pentru a se refer la o anumitd versiune a software-uhi 3.7 Termeni referitori la documentatie 374 informatie date care au semnificatie 372 document informatie (3.7.1) impreund cu mediul sau suport EXEMPLU-- Inregistrare (3.7.6), specificatie (3.7.3), document procedura, desen, rapor, standard NOTA 1 - Mediu! poate fi hétia, discule magnetice, elecronice sau optice pentru computer, fotografia sau mostra, sau combinati ale acestora, NOTA 2--Un set de documente, de exemplu specifcai si inregistrdri este frecvent denumt documentatie 20SR EN ISO 9000:2006 NOTA 3 - Unele cerinte (3.1.2) (de exomplu cernla de a f ible) se referd ia toate tpurle de document, totus ot f apinte dierte pentru speciicall (de exempla cerinfa de a f controlate prin tevizut) i inregistr (de ‘exemplu cernja de a putea f regasite). 373 specificatie document (3,7.2) care stablleste cerinte (3.1.2) NOTA - 0 specifcatie se poste asocia activator (de exemplu document procedurs, specticat de proces $i speciicale de incercare). sau produselor (3.4.2) (de exemplu speciicale de produs, desen gi specttcalie ce execute), 374 ‘Manualul calitstt document (3.7.2) care descrie sistemul de management al calitafii (3.2.3) al unei organizaii 33.1) NOTA - Manuaiele cali pot ifort ca format gi nve! de detalere pentru a se adapta marimi gi complextii urei ‘anumite organza 378 lanul calitagii document (3:7 2) care specifica ce proceduri (3.4.5) si resurse asociate trebuie aplicate, de cine si cand pentru un anumit proiect (3.4.3), produs (3.4.2), proces (3.4.1) sau contract NOTA 1 - Aceste procoduri includ in general pe acelea referitoare la provesele de management al cali gi le ‘rocesele de realizare a produsulu NOTA 2 - Adeseori un plan al cali face refers fa padi din manualul calittt (2.7.4) sau ia documenta procedun, NOTA.3- Un plan al cai este in general unul din ezuitatele planificaril calles (2.2.9), 278 inregistrare document (3.7.2) prin care se declard rezutate objinute sau se furnizeaz’ dovezi ale actvititior realzate NOTA 1 -Inregisrane pot f utiizate, de exemplu, pentru a documenta trasabilitatea (3.5.4) si pentru a fumza dovade vertical (3.8.4), actiunil preventive (36 4) sia actiunil corective (3.6 5). NOTA 2. In generat inregistrle nu trebuie supuse contoluirevizirior. 3.8 Termeni referitori la examinare 38.4 dovadé obiectiva date care susfin cd ceva existd sau este adevarat NOTA - Dovada obiectivs poate f oblinut prin observare, mésurare, Incercare (3.8.3) sau prin alte mijoace. 38.2 inspectie ‘evaluate a conformitat! prin observare si judecare Insojte dupa caz, de masurare, Incercare sau ‘comparare cu un calibru [Ghid 2 1SO/CEN] 383 incercare persoand care furnizeazd expertiza sau cunostinte specifice echipel de audit (3.9.10) NOTA 1 - Expertiza seu cunostintele specifice se referd la organizajia (33.1), 1a procesul (3.4.1) sav te activitatea care se auciteaz8, ov la culturd sau limba. NOTA 2- Un expert tehnic nu aconeaza ca un auditor (3.8.9) n echipa de audit. 3.9.42 plan de audit descriere a actvitsilor 51a acordurilor pentru un audit (3.9.1) 3.9.43 domeniul auditului ‘amploarea si limitele unui audit (3.8.1) NOTA. De obice! domeniul auditulul include 0 descrere a local fizice, 2 unititior organizationale, a ‘altar si proceselor (3.4.1), ca 9| a penoadei de timp acoperite 3.9.44 ‘competent aptitudini personale demonstrate si capacitate demonstata de a aplica cunostinte $i abiltai 3.10 Termeni referitori la managementul calitatii pentru procesele de masurare 3404 sistem de management al masurarii ansamblu de elemente corelate sau in interactiune necesare pentru oblinerea confirmarit metrologice (3.18.3) $I controlului continuu al proceselor de masurare (3.10.2) 340.2 proces de misurare ansamblu de operalii prin care se determina valoarea unei marimi 3.403 Confirmare metrologica ansamblu de operat cerute pentru a se asigura 4 echipamentul de masurare (3.10.4) este conform ‘cu cerintele (3.1.2) pentru utiizarea intentionata NOTA 1 = Confrmarea metrologicS include in general etalonarea sau veriicarea (3.8.4), orice ajustare sau reparare (36.9) necesare i reetalonarea ultercara, comparatea cu cerinele metrologice pentru utlizarea intentionaté a echipamentulut, precum si orice siglare g etichetare cerute NOTA 2 - Confirmarea metrologicd Se obtine numal daca si numai dupa ce s-a documentat gi demonstrat ‘acecvarea echipamentuui de masvrare pentra uilizarea intentional NOTA 3 - Gerinlele pentru utiizarea intentionata includ unele considera cum ar fi inlervalul de mBsurare, rezolifia $i eroile tolerate, NOTA 4 - Cerinjele metrotogice sunt de regula distincte de cerintele pentru produs gi nu sunt specificate In acesiea, 3104 echipament de misurare ingvtument de masurare, software, etalon de masurare, material de referin{& sau aparat auxiiar, sau 0 combinalie a acestora necosara pentru a realiza un proces de masurare (3.10.2) 3.105 catactoristica metrologicé ‘pasatura distnctva care poste infuenfa rezuitatele mésuré NOTA 1 -Echipamentul de masurare (3.10.8) are ce regula mai multe caracterstici metolagice. 24SR EN ISO 9000:2006 NOTA 2 - Caraclristicie metrologice pot f subiectu etalonari. 3.106 functie metrotogica funclie cu responsabiltate administrativa si tehnic& pentru definirea si implementarea sistemului de ‘management al masurarii (3.10.1) NOTA Termenul de defnire are infelesul de. speciicare. Acesta ru este utlizat In sensul terminologic de ete aunut concept (in unele Imi, aceasta aistince nu este cra Numai din context) 25SR EN ISO 9000:2006 Anexa A (informativa) Metodologia utilizata in elaborarea vocabularului A Introducere Caracterul universal al aplicdri familiel de standarde ISO 9000 cere utiizarea: = une descriertehnice dar fara utlizarea unui limbaj tehnic $i = unui vocabular coerent si armonizat care este usor de Infeles de toti utiizatorii potential al standardelor pentru sistemele de managerrent al calti, Conceptele nu sunt independente unele fal de altele si o analiza a relailor dinte concepte in domeniul sistemelor de management al calli gi aranjamentul lor in sistome conceptuale este remiza unui vocabular coerent. © astfel de analizé @ fost utlizaté in elaborarea vocabularului ‘peciicat in avest document. Deoarece diagramele conceptelor utlizate pe parcursul procesulUl de ‘laborare pot ute in sens informal, acestea sunt reproduse tn A.4 2 Confinutul unei intrari de vocabular si regula de substituire ‘Conceptul formeaza unitatea de transfer dintre limbi (inclusiv variante tn cadruh nel limbi, de exemplu cenglezS americana si engleza britanic8), Pentru fiecare limba, este ales col mai potrivit termen pentru trensparenta universal @ conceptului in acea limba, adicd nu se alege pentru traducere 0 abordare itera, © defiritie se formeazé prin descrierea numai a acelor caracteristci care sunt esentiale pentru a identifica conceptul, Intorma\i ceferitoare la concept care sunt importante dar care nu sunt esentiale Pentru descrierea acestuia sunt prezentate ih una sau mai multe note la definite. ‘Atunci cand un termen este substitut cu definitia sa, cu schimbari minore de sintaxd, nu af trebui s& schimbe injelesul textulul. O astfel de substituire furizeazé 0 metod’ simpla penttu a verifica ‘acuratelea unei defini. Totusi, acolo unde definitia este complex, in sensul c4 include un numar de termeni, substituirea este cel mai bine realizat® prin acceptarea unela sau cel mult a dou’ defiili simuitan. Substituirea completa a tuturor termenilor va deveni difciS pentru @ realize constructia sintactica ¥ (a4 utiitate In transmiterea Ttelesuli A3 Rol le dintre concepte si reprezentarea lor grafic A.34 Generalitati Ih elaborarea terminologiel retatite dintre concepte sunt bazate pe formarea ierarhic’ a Caracteristicilor unei speci astfel incat cea mai succinté descriere @ unui concept este formata prin ‘wmirea specilor sale 51 descrierea caracteristcilor care 0 disting de conceptele parinte sau fat. Exist trel forme primare de relat intre concepte indicate in aceast anexa: genericd (A.3.2), partiva (A3.3) si asociativ’ (A3.4). A.3.2 Relatie generica Conceptele subordonate in cadrul ierarhiei mostenesc toate caractersticie conceptulul de rang superior gi contin descrier ale acestor caracterstci care le disting pe acestea de conceptele de rang ‘superior (parinte) sau egal (fra) cum arf relaia dintre priméverd, ver, toamna gt iarna in report cu ~anotimpul Relatile generice sunt descrise print-un evantai sau 0 diagrama erbore fra sagoli (a se vedea figura A). 26SR EN ISO 9000:2006 anotimp primavars vara toamna, Figura At Reprezentarea grafic’ a unei retafii generico A3.3 Relatie partitiva Conceptele subordonate In cadrul lerarhiei formeazé pani constituents ale conceptulul de rang ‘Superior, de exemplu primavard, varé, toamna gi iaind pot fi definite ca parti ale conceptului an. Prin ‘comparajie, este inadecvat a defini vremea Insorté (© posibilé caracteristed a veri) c@ parte @ unui an Relafile parttive sunt reprezentate printr-o schemé de forma unei greble fra sdgelj (a se vedea figura ‘A2). Partile singulare sunt reprezentate printr-olinie simp, parfile multiple prin lini duble. an if . primavard vers iama Figura A.2 Reprezentarea graficd a unei relatll partitive Relatile asociative nu pot asigura aspectul succint al descrieriior care exista in relalile generice si parttive dar sunt utile In identificarea naturi relafiel dintre un concept si altul int-un sistem de cconcepte, de exempiy cauza 51 efect, acivitale $i localizare, activtate gi rezultat, instrument gi funcle, ‘material gi produs. Relalile asociative sunt descrise de 0 linie cu ségefi la ambele capete (a se vedea figura A.3) \Vreme insorité — wan Figura A3 Reprezentarea grafic’ a unei relatii aso aSR EN 180 9900:2006 A4 Diagrame conceptuale Figurile de ia A.4 pana la A.13 prezintas diagreme conceptuale pe care se bareaza gruparie tematice din captolul 3 Intrucat definitile termenilor sunt repetate fra nicio nota aferenté, se recomanda s@ se faca referire la capitolut 3 pentru a consutta fiecare din aceste note, ‘caringd (3.1.2) <> elas 3.1.3) nevoie sau agteptare categorie sau rang alocat diferitelot care este deciarata, in cerine refentoare la calitate pentru general implicit sa produse, procese sau sisteme avand ebligatorie ‘aceeasi utlizare functional calitate (3.1.1) _<—————+competenté (3.1.6) ‘msura In care un ansambla ‘capacitate demonstratd de a ve caatersirininec! aplca sncne ebay indoinente coisa T capabiltate (3.1.5) cepacitatea une! organ'zati, sistem sau proces de a realiza tun produs care va indepini Cerinfele pentru acel produs i ‘satisfactia cliontului (3.1.4) perceptie a clientului despre masura In care cerinjele clientului au fost Indeplinite Figura A4 Concepte referitoare la calitate (3.1) 28SR EN 150 9000:2006 sistem (3.2.1) management (3.2.6) ansamblu de elemente corelste sau in interactiune ‘orienta si a controla 0 “actviti coordonate pentru —_— inalt nivel (3.2.7) ersoana sau grup de izalle persoane care orientea7a gi oe clio ors at eth sist de managoment $22) atten retenonre i cata Sinun incur so aabies ace meee ge cece iace! care SS coon acete ‘calitate aga cum sunt exprimate Gal co arapemeri sea co) rare mmanagerantat ai 8) sistem de management I calitati (3.2.3) sistem de management prin care se orienteaa’ $i se controleaz’ o organizatie in ceea ce priveste calitatea <<, actvitii coordonate pentru a orienta gi a ccontrola 0 organizalie in ceea ce priveste caltatea obiectiv al calitatii (3.2.5) ceva ce se urmareste sau spre care se tinde referitor la caitate imbundtatire continua (3.2.13) activitate repetaté pentru a reste abiltatea de a indeplinicerinje Planificarea calityil 629) parte a maragementulul caltai concentrats pe stabiirea obiectvelor alti scare specifica rocesele operationale necesare si resursele aferente pentru a Indepini obiectvele celta activiajie planificate gi sunt obtinute controtul calitati asigurarea —_Imbun&titirea caltati (ei) potes| cals (O21) (02.12) managementulu partea parte a alti, ‘managementului ‘managementul concentrat’ pe calli, alti, concentralé pe Indeplinirea concenvata pe —_cresterea abiitSfivde a cerinfelor refer- furizarea Indeplini cerintele toare la caltate increderi ca referitoare la caltate crtinile refertoare la caltate vor f Trdepliite 7 eficacitate (3.2.14) masura in care sunt realizate eficienta (3.2.15) relafie ire rezuitatul obtinut siresursele utiizate rezultatele planificate Figura A.5 Concepte referitoare la management (3.2) 29‘SR EN ISO 9000:2008 organizatie (3.3.1) grup de persoane gi facia cu un ansamblu de responsabiltj autoritati gi relatil structurs parte IMteresald (3.37) organizatoried aly | 2) persoané sau grup care ae un ‘neamblu de Intresrefertor ia unctionarea responsatita ‘aU sUcceeU une! orgaizal autora get dre perscane farnitor @.36) ellont (3.35) orgenizatie sau organizale sau persoane care ersoand care fumizeazé vn produs —_rimeste un produs infrastructurd (3, = “organizaie> contract 3.6) sistem de facia a Pi acord care etableste obliga ‘erwailnecesare pentru funcfonarea une! organza medi fe tucru (3.34) angamblu de condi n care se dosgoara acvtaten Figura AS Concepte referitoare la organizatle (3.3) procedura (3.4.5) a Proces (3.4.1) produs (3.4.2) mod speciicat de efectuare a ansamblu de actitati_ — rezutat al unui proces unej acivital) sau a Unui proces corelate sau In interactiune ‘care transforma elemento de intrare In elemerte de nD eeccaa iegire proiectare gi dezvoltare (3.4 4) protect (3.4.3) ansamblu de procese care proces unic care consta dintt-un ansamblu de transtormi verinte In caracterstici activtati coordonate si controtate, cu data de inceput ‘specifcate sau in specifcafi sie ‘51 dat de finaizare, Intreprins pentru realzarea unui ‘Unul produs, proces eou sistem ‘biecti conform cerinjelor specfice gi care include cconstranger referitoare fa ena, costun 5i resurse Figura A.7 Concepte referitoare la praces si produs (3.4) caractoristica (3.5.1) dopendabittate (3.5.3) 4 aselura dstnevs Set ccsabiaeta 354) termen colectiv utilizat pentru a descrie abiltatea de a reconstitui istoricul, performanta de disponibilitate $i factor aplicarea sau localizarea a ceea ce care 0 influenteaza: performanta de este luat in considerare fiabiltate, performanta de mentenabilitate f si performanta suportulul pentru caracteristicd a calltaqi mentenanja (52) caracteisticl intrinsec3 a unui rodus, proces sau sistem referioare lao cerinja Figura AS Concepte referitoare la caracteristici (3.6) 30‘SR EN ISO 9000:2006 corinta (3.1.2) nevoie sau asteptare care este declarats, In general imolicta sau obliaatorie defect (363) «> rneindepliirea une’ cernfe neconformitate (3.6.2) fefenioare la 0 utiizare neingepinirea unei cernfe intentionats eau specificatts confbrmitate (3.6.1) Indepiinres une cerinte liberare (3.6.13) autorizare de a trece la urmatoarea etapa @ ‘nui proces actiune preventiv’ actiune corectiva derogare dupa derogare (364) 8.6.5) fabricatie Inainte de aciiune de eiiminare ——_aciiune de eliminare 6.41) fabricatie ‘a cauzel unei a cauzel unei autorizare de 6812) economia neconformitati uilizare sau autorizare de a potentiale sau a detectate sau a atel elberere aunui se abate dea alte’ posible svat situali nedorte produs care nu cetinjele nedorite este conform cu. —_specifcate inifal cenntele pentru un produs spectficate ‘nainte de realzare corectie (3.6.6) acfiune de eiminare a rebutare (3.6.10) luneineconformitati —_acjiure @supra unul detectate ‘produs neconform pentru a impiedica uiiizarea intenjionataé inifal reprelucrare (3.6.7) reclosare (3.6.8) actiune asupra unui modificatea clasel unui produs. rodus neconform, neconform pentru a:|face pentru a face conform cu cerinie diferite de contorm cv cerinjele cele Initiale ceparae (26.2) actiune asupra unui ‘produs neconform, pentru ‘2 face acceptadil pentru utiizarea intentionata Figura A.8 Concepte referitoare la conformitate (3.6) 34‘SR EN ISO 9000:2008 informatie (37.1) document (3.7.2) ——, date care au semnificatie "informatie impreund cu ‘mediul sau suport document procedura [qu este defini, a se vedea nota de la procedural) iicatie (3.7.3) marivalul planul calittii (3.7.5) seca OTS) alta (3.7.4) document care Inregistrare (3.7.6) stapieste cernje document care ——_spetiicd ce proceduri document prin care se descrie sistemul 5|fesurse asaciate dedlar’ rezuttate objinute de management _‘tebuie apicate, de ‘Seu se furnizaaza dover! alcaltajirslunei cine sie&nd pentru un —_—aleactvtailor reaizate organzati anumit proiet, produs, proces sau contract Figura A10 Concepte referitoare la documentatie (3.7) doterminare [nveste defini] fuss lacs eae obiectiva (3.8.1) date care Susi, analiza (3.8.7) cA ceva exist factvtate de a sau este determina adovarat potrvirea, adecvanta ae sieficacitatea ae ‘subiectulu Incauzé inceea ce verifieare (384) validare (3.8.5) priveste indeplinirea confirmare, on confirmare, prin biecivele elablte furnizare de dovert furnizare de doveci obiective cA a Tost obiecivec& au fost J Indopinte cennjete Indeplinte cernjle specifeate entry © anna Inspect (3.8.2) uilizare sau apicare evaluare a intenionate ‘confermitat}i prin observare $i Incereare 25.3) judecare fasoite etermnare a ‘dupa caz, de tela sau mat masurre, incereare multor ‘sau comparere cs ——_caracteisteIn tnealionn conformitae cu 0 procedira Figura A.11 Concepte referitoare la examinare