ICS 91.100.15; 93.080.20 ts 1001552 090.20 agno— SREN 13043 Noiembrie 2003 STANDARD ROMAN Indice de clasificare H 12 Agregate pentru amestecuri bituminoase gi pentru finisarea suprafefelor, utilizate la constructia goselelor, a aeroporturilor gi a altor zone cu trafic Aggregates for bituminous mixtures and surface treatments for roads, airfields and other trafficked areas Granulats pour mélanges hydrocarbonés et pour enduits superficiels utiisés dans la construction des chaussées, aérodromes et d'autres zones de circulation APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 21 noiembrie 2003 Standardul european EN 13043:2002 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 13043:2002 This standard is EN 13043:2002 identical with the European Standard La presente norme est identique a la Norme européenne EN 13043:2002 TASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO), ‘Aérosa postal: str. Mendology 21-25, 70168, Bucurost 1 Direcia Generali: Tol: +40 1211.32.06; Fax: +40 1 210.08.23, Direotia Standardizare: Tol, : +40 1 910.43,06; +40 1310.43.09, Fax: +40 1 316.58.70 Directia Publica: Serv, VanzbrvAbonament: Tal +40 1 212.77.25, +40 1 212.79.20, +40 1 912.94.8, +40 1312.94.80; Fax: +40 1210.25.14, 40 1212.76.20 Reproducorea sou ulzarea rial eau pala prevent land nace publ rn aco procedeu one (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisA dacé nu existé acordul scris al ASRO- Ref.:SR EN 13043:2003 Editiat gna oan dine Stra FuCTetO ewe) 2008-204 ASRO. Be Prt SomwaePreambul nafional ‘Acest standard reprezint& versiunea romana a textului tn limba francezé @ standardului european EN 13043:2002. ‘Acost standard stabileste caracterstcile agregatolor si ale flerelor obtinuto pornind do la materiale naturale, aoe seu recclate pentru a f Incorporate In amestecuri bituminoase pentru finisér ale suprafetelor, tlizate la constructia goselelor, a aeroporturlor si a altor zone de circulate. ‘Acest standard nu trateaza utiizarea agregatelor reciclate. ‘Standardul confine evaluarea conformitatil produselor cu prezentul standard european. Corespondenta dintre standardele ouropene 5} interafonale la care se face referie s standardele romane ‘este prezentala In anexa nafionala NA. Standardele, EN 17441, EN 1744-4 si EN 12697-11 pentru care nu existi standarde roméne ‘corespondente, se utilizeazé Impreund cu prezentul standard. Pentru aplcarea acestul standard so utlizeaza standardele europene la care se face referinf® (respectiy slandardele roméne identice cu acestea). agra otis cn splot Stnserd FuTenC Veo) 2008-1004 ASROK Ba Prot SotwereSTANDARD EUROPEAN SR EN 13043 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD ‘Soptembrie 2002 TES 97. 100.16, 85.080.20 Versiunea romana Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafefelor, utilizate in constructia goselelor, a ‘aeroporturilor gi a altor zone cu trafic Aggregates for bituminous and Granulats pour mélanges Gesteinskérnungen fur Asphslt surface treatments for roads, —_hydrocarbonés et pour enduits und Oberflachenbehaudlungen airfields and other trafficked | —_superficiels utiisés dans la__—flir Stra®en, Flugplatze und areas construction des chaussées, _ andere Verkehrsflachen aérodromes et d'autres zones de circulation ‘Acest standard reprezintd versiunea romana a standardulul european EN 13043:2002. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. Prezentul standard european a fost adoptat de CEN la 5 mai 2002. Membrii CEN sunt obliga s& respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza condifile in care acestui standard european | se atribuie statutul de standard national, ra nici o modificare. Listele actualizate si referinfele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fl obtinute pe baz do cerere citre Secretariatul Central sau orice membru CEN. ‘Acest standard european exista In trei versiuni oficiale (onglez&, francez, germana).O versiune in oricare alta limb, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, fn limba sa nationala si notiicata Secretariatului Central, are acelagi statut ca si versiunile ofiiale. ‘Membr CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmétoarele ari: Austria, Belgia, Danemarca, Eivefia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, Irianda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanle, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceh8, Spania si Suedia. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europdisches Komitte fir Normung Secretariat Central: rue de.Stassart 36, B-1050 Bruxelles ©2002 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi hn orice mod sunt rezervate membrilor CEN Rof.:EN 13043:2002 RO Pogo in epee Sadar Furst View) 2003-208 ARO. Be Project SotsSREN 13043 Cuprins Pagina Proambul ... 1 Domentu de aplicare. 2 Referinfe normative... 3 Termeni si definifi 4 Caracteristicile agregatului grosier si nisipurilr 5 Caracteristicile filerelor. 19 6 Evaluarea conformita. 22 7 Notare. 23 8 Marcare gi etichetare, 23 ‘Anexa A (informativa), Note relative la sensibilitatea agregatelor la actiunea de inghet-dezghet........ 24 ‘Anexa B (normativa). Controlul productiel de agregate. 26 ‘Anexa ZA (informativa). Capitolele prezentului standard european referitoare la cerinfele esentiale ale altor dispozitil ale Directivelor UE. 32 42 Bibliografie.... Pagina ons nace Sandra FurTeCO Vow) 2008-204 ASRO Bi Pict SowaSR EN 13043 Preambul ‘Acest standard european a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 154 ,Agregate” al cérui secretariat este detinut de BSI. ‘Acest standard european trebuie s& capete statut de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fio prin ratificare, pnd cel tarziu th martie 2003 i toate standardele naljonale in contradictie trebuie retrase and cel tarziu Tn iunie 2004. ‘Acest standard a fost elaborat th cadrul unui mandat dat CEN prin Comisia Europeana si Asociatia Europeana a Liberului Schimb gi se bazeazA pe cerinfele esentjale ale Directivei (Directivelor) UE. Pentru relafii cu Directiva (Directivele) Uniunii Europene, a se vedea anexa ZA, informativa, care face parte Integranta din acest standard. Specificatile relative la alte utlizéri ale agregatelor sunt stabilte in urmatoarele standarde europene EN 12620 Agregate pentru beton. EN 13139 Agregate pentru mortare, EN 13055-1 Agregate usoare. Partea 1: Agragate usoare pentru betoane $i mortars. prEN 13056-2 .Agregate usoaro. Partea 2:Agregate ugoare pentru amestecuri bituminoase, pentru finisarea suprafefel si pentru utiliziri in stratur tratate gi netratate, exclusiv betoane, mortare si tencuiel EN 13242, Agregate pentru materiale legate sau nelegate hidraulic pentru utiizare in inginerie clvilé gi In construct de drumurl EN 13383-1, Anrocamente ~ Partea 1: Specificafi EN 13450, Agregate pentru amestec agregat de cale ferata. ‘Anexa A este informativa gl anexa B este normativa, Conform Regulamentului Intern al CEN/CENELEC, institutole de standardizare nationale ale urmatoarelor {8ri sunt obligate s& puna tn aplicare aceast standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franfa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania gi Suedia, Pagina warea cn ops Sanda ToD View (3) 2082004 ASRO 8 Bn Pree SotaareSR EN 13043 1 Domeniu de aplicare Acest standard european stabllagte caracteristicle agregatelor si ale filerelor, objinute pornind de la materiale naturale, arlfciale sau reciclate, pentru a fl Incorporate 1n amestecuri bituninoase si pentru finisdir ale suprafetelor, utlizate la constructia goselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic. ‘Acest standard european nu trateazé ullizarea agregatelor reciclate. ‘Acesta contine evaluarea conformitafl produselor cu prezentul standard european. NOTA 1 - Corinjole din acest standard ouropean sunt bazate po experienja acumulats cu aceste tipuri de agregate ‘vand un rod de utiizare stabil O alentle deosebit trebule acordatafolosiii agregatelor provenite din surse mai putin Utiizate pana in prezent cum sunt: agregatele reciclate si agregatele objinute din anumite produse industrale secundare. ‘Aceste agregate, caro trebulo s8 Indeplineasea toate corinjele acestul standard european pot avea alte caracteristic ‘care nu sunt inciuse in Mandatul M 725 si care nu se aplicd tuturor tipurlor de agregate. In aceste cazur aispoziile in ‘igoare privind tipul de utllzare pot f adoptate pentru evaluarea aptitudinl de folosire. NOTA 2~ Ceracteristicile agrogatelor ugoare sunt stabilite n prEN 19055-2. 2 Referinfe normative ‘Acest standard european contine, prin referint& datata sau nedatata, prevederi din alte publicatil. Aceste referinfe normative sunt citate in locurile corespunzatoare din text gi publicatile sunt enumerate mai jos. Pentru referintele datate, modificarlle sau revizuirle ulterioare ale oricérela dintre aceste publicatii nu se aplic’ acestui standard european decat daca ele au fost incorporate prin modificare sau revizuire. Pentru referinfole nedatate se aplic’ ultima edifie a publicatiei la care se face referire (incluzénd gi amendamentele) EN 196-2: 1994, Méthodes d’essal des ciment-Partie 2: Analyse chimique des ciments. EN 196-6, Méthodes d’essal des ciment-Partie 6: Détermination de la finesse. EN 196-21, Méthodes d’essai des ciment-Partie 21: Détermination de la teneur en chlorure, dyoxide de carbone et alcalins du ciment. EN 459-2, Chaux pour la construction- Partie 2: Méthodes d’essal EN 932-3, Essais pour déterminer les characteristiques générales des granulats- Partie 3: Procédure ot terminologie pour la description pétrographique simplifiée EN 932-5, Essais pour déterminer les characteristiques générales des granulats- Partie 5: Equipement ‘commun et étalonnage, EN 933-1:1997, Essais pour déterminer les charactéristiques géométriques des granulats- Partie 1 Détermination de la granularité — Analyse granulométrique par tamisage. EN 933-3, Essais pour déterminer les charactéristiques géométriques des granulats- Partie 3: Détermination de la forme des granulats ~ Coefficient d‘aplatissement. EN 933+4, Essais pour déterminer les charactéristiques géométriques des granulats- Partie 4 Détermination de la forme des granulats — Coefficient de forme. EN 933-5, Essais pour détorminer les charactéristiques géométriques des granulats- Partie § Evaluation des caractéristiques de surface - Pourcentage des surfaces cassées dans les gravillons et calloux. EN 933-6:2001, Essals pour déterminer les charactéristiques géométriques des granulats- Partie 6: Evaluation des caractéristiques de surface — Coefficient découlement des granulats. EN 933-9, Essais pour détorminer les charactéristiques géométriques des granulats- Partie 9 : Qualification des fines — Essai au bleu de méthyiéne. EN 933-10, Essals pour déterminer les charactéristiques géométriques des granulats- Partie 10: Granularité dos fillers ( tamisage dans un jet d’air ). EN 1097-1, Essais pour déterminer les charactéristiques mécanique et physiques des granulats Partio 1: Détermination de la résistance & I'usure ( micro ~ Deval ). agin xan eps San FulacD Va) 2008-2004 ASRO 6 Blu Proj SosSREN 13043 EN 1097-2:1998, Essais pour déterminer las charactéristiques mécanique et physiques des granulats ~ Partie 2: Méthodes pour la détermination de la résistance a la fragmentation. EN 1097-3:1998, Essais pour déterminer les charactéristiques mécanique et physiques des granulats — Partie 3: Détermination de la masse volumique en vrac et de la porosité intergranulaire. EN 1097-4: Essais pour déterminor les charactéristiques mécanique et physiques des granulats ~ Partie 4: Détermination de la porosité du filler sec compacté. EN 1097-6: : Essais pour déterminer les charactéristiques mécanique et physiques des granulats — Partie 6: Détermination de la teneur en eau par séchage en étuve ventiée. EN 1097-6:2000, Essais pour déterminer les charactéristiques mécanique et physiques des granulats ~ Partie 6: Détermination de la masse volumique réelle ot de I'absorption d'eau. EN 1097-7, Essals pour déterminer les charactéristiques mécanique et physiques des granulats ~ Partie 7: Détermination de fa masse volumique réelle du filer — Méthode au pycnometre EN 1097-8:1999, Essais pour déterminer les charactéristiques mécanique et physiques des granulats — Partie 8: Détermination du cosfficient de polissage accéiéré. EN 1097-9, Essais pour déterminer les charactéristiques mécanique et physiques des granulats Partie 9: Méthodes pour détermination de la résistance & I'usure par abrasion provoquée par les pneus & ‘crampons — essais scandinave. EN 1367-1:1999, Essais pour déterminer les charactéristiques thermique et Faltérabilité des granulats ~ Partie 1: Détermination de Ia résistance au gel-dé-gel. EN 1367-2, Essais pour déterminer les charactéristiques thermique et laltérabilté des granulats ~ Partie 2: Essal au sulfate de magnésium. EN 1367-3, Essais pour déterminer les charactéristiques thermique et 'altérabilité des granulats — Partie 3: Essai d’abulition pour les basaltes . coup de solell , et les latiors d'aciéries. EN 1367-5, Essais pour déterminer les characiéristiques thermique ot altérabilté des granulats — Partie 5 - Détermination de la résistance a la chaleur. EN 1744-1:1998, Essais pour détorminer les charactéristiques chimiques des granulats- Partie 1: Analyse chimique. EN 1744-4:2001, Essais pour déterminer les charactéristiques chimiques des granulats- Partie 4: Détermination de la sensibilté & eau des filers pour mélanges bitumineux. PrEN 12697-11,Mélange bitumineux-Méthodes d'essai pour mélange hydrocarboné a chaud-Partio 11: Détermination de la compactiblité entre granulation et bitme. EN 13179-1:2000, Essais sur les fillers utlisés dans les mélanges bitumineux. Partie 1: Essai bile-anneau. EN 13179-2:2000, Essais sur es fillers utlisés dans les mélanges bitumineux. Partie 2:Viscosité apparente (Nombre-bitume }. 180 565:1990, Tamis de contrOle-Tissus métalliques, tOles métalliques perforées et feulles électroformées — Dimensions nominales des ouvertures. 3 Termeni si defini Pontru necesitail prezentului standard european se aplicé urmatori termeni si defini: 3.4 agregat Material granular utlizat th constructi. Un agregat poate fi natural, articial sau reciclat Pagina eres nape Sandra Fue View (2) 200-208 ARO 8 Be Pre SobreSREN 13043 3.2 agregat natural Agregat de origine mineral care nu a suferit decal o transformare mecanic& 3.3 agregat artificial ‘Agregat de origine minerala rezultat printr-un procedou industrial, care a suferit transformari termice sau de alta natura 3.4 —_agregat reciclat ‘Agregat rezultat prin transformarea materialului anorganic utiizat anterior la construcfie 3.5 clasa de granulozitate Notarea agragatelor In raport cu dimensiunea inferioara (d) si superioara (0) prin cernere, ‘exprimata prin d/D NOTA — Aceasti notare admite prezenta unui refuz D gi a une! trecerid. Dimonsiunea inferioar a sitei poate fi zero. 3.6 Agregat grosier Notarea claselor de granulozitate de mari dimensiuni, pentru care D este mai mic sau egal cu 45 mm ld este mai mare sau egal cu 2mm 3.7 nisip Notarea claselor de granulozitate de mici dimensiuni, pentru care D este mai mic sau egal cu 2 mm gi al cArui refuz pe sita de 0,063 este important NOTA Nisipul poate rezulta din dezagregerse natural a recilor masive sau mobile si/sau prin concasarea lor sau prin ‘watarea agregatolor artical 3.8 particula find Fracjie de granulozitate trecutd prin sita de 0,063 mm 3.9 filer ‘Agregat ale cérul cele mai mari granule trec prin sita de 0,063 mm gi care pot fi addugate materialelor de Constructie pentru a le conferi anumite caracteristici 3.10 filer aditivat Filer de origine minerala, care a fost amestecat la cald 3.11 filer de adaus Filer de origine minerald, care a fost produs separat 3.12 _amestec agregat ‘Agregat compus din agregat grosier gi nisip NOTA - Acosta poate fi produs fir trecerea prin fragile de agrogat grosier gi de nisip sau prin amestec de agregat grosier ginisip 3.13 granulozitate Distributie dimensionalé a granulelor, exprimata in procente de masé care au trecut printr-un ansamblu stabilt de sito 3.14 trecut Parte din agregat trecuta prin mai multe site, utlizat pentru notarea claselor de granulozitate 3.45 refuz Parte din agregat rotinuté pe mai mutte site, utlizat pentru notarea claselor de granulozitate 3.16 categorie Nivelul unei caracteristicl ale unui agragat exprimat sub forma intervalului dintre doua valori sau a unel valor! limita. Intro categorie dferitolor caracteristic NOTA Nu exist o rolaSREN 13043 4 Garacteristici ale agregatului grosier si ale nisipurilor 44 Caracteristici geometrice 44.4 Generalitati Necesitatea Incercéiilor $I declararea tuturor caracteristicilor stabilite tn prezentul capitol variaza in functie de Intrebuinfarea si de originea agregatului. Daca este cazul, Incercéirile stabilte In capitolul 4 trebuie realizate pentru determinarea caracteristicllor geometrice corespunzatoare. NOTA 1 ~ Atunci cand este ceruld valoarea unei caracterstci, dar aceasta nu poate fi efinité prin limite stabilte, e2 poate fi declaraté ca find de categoria XX oer Do oxemplu, tn tabelul 6, 0 valoare de 30 g/kg corespunde Ia Br 20 (Declarat) NOTA 2 Atune! edd o caracteristicd nu este impusi, poate fi ulizaté categoria * Neimpus". NOTA 3 - Pentru obtinerea mal multor informa asupra unor caraclerstci corespunzatoare unor apical stabiite 6° poate face referire la cispozitilenatjonato In vigoare asupra utilizar agregatelor. 41.2 Clase de granulozitate Toate agregatele trebuie notate In raport cu ciasa de granulozitate o/D gi trebt de granulozitate stabilte fn capitolul 4.1.3. ‘i fie conforme cu cerinjele Clasele de granulozitate trebuie stabilte prin utiizarea dimensiunilor sitelor prezentate in tabelul 1 gi trebulo ‘88 confina seria de baz, sau seria do baz plus seria 1, sau seria de bazA plus seria 2. Nu este admis’ combinarea dimensiunilor sitelor din seria 1 si din seria 2. Raportul dintre cea mai mare dimensiune D si cea mai mic& dimensiune d a claselor de granulozitate nu trebuie s& fie mai mic de 1,4 ‘Tabelul 1 — Dimenslunile sitelor pentru stabllirea claselor de granulozitate Serle de baa Serie de bazit seria Soria de baza + seria 2 mm mm. mm 0 0 0 1 1 1 2 2 2 4 4 4 5 5.6 (5) 5 8 - 636) - 8 8 - - 10 s 14,2(11) = - - 12,5 (12) 16 - 14 3 16 16 5 = 20 31,5 (92) 22,4 (22) 5 - 31,5 (82) 31,5 (32) : 2 40 - 45 - 63 63 63. NOTA Dimenslunile rolunjte dintre paranteze pot f ullizale pentru descrerea simpiicalé a clasolor de granulozitate, NOTA — Pentr utiizdri particular la fnisarea suprafejelor, poate fl ullizaté tn seria 2 dimensiune a site! de 2,8 mm, 44.3. Granularitate Granulajia claselor de granulozitate, conform 4.1.2, trebuie determinata conform standardului european EN 933-1:1997 i trebule s& respecte cerinfele din tabelul 2, in func{ie de dimensiunile d/D. 7 Pagina aaa cin ope San Fu otCO Vm) 2052904 ASRO & Bis roo StareSREN 13043 Esto posibilé combinarea a doua sau mal multor clase de granulozitate aldturate ale agregatelor sau ‘agregatului grosier. NOTA — Agrogatele rezultate in urma amestectri diferiolor clase de granulozitate sau difertelor tipur trebuie ‘omogernizat Cand sunt amestecate agregate cu mase volurice semnificativ diferite, sunt necesare precaui pentru evitarea separa! ler. Pentru aceasta, la evaluarea productiei tn cadrul unul sistem corect de producere al agregatelor, cel putin 90 % din agregatele masurate din diferite loturi pe o perioad de maximum de 6 luni, trebule s@ se situeze In Interiorul tolerantelor de granulozitate deciarate de catre producator si stabilite in paragrafele 4.1.3.1 si 44.32 ‘Tabelul 2 - Caracteristici generale ale granulozitatii ‘Aaregat | Dimensiune Procent de trecore(in mas) mm ap 140" o° ¢ a2 Agregat a2 100 100 | intre 905199 | Inte Osi 10 | Inteosi2 | G-90/10 grosior 100 | Intre98 31100 | fn 90 si99 | Inteosits | Inreosis | G.o0rs 100 | triro 98 51100 | tntro 90 3199 | Inroosi20 | Inteo sis | G-90/20 100. | Intre 98 ¢1 100 | Into 85 si99° | Inveosits | iiveogi2 | Gaasits 100 | Intro 08 g1 100 | Intro 85 si99° | Intro 0gi20 | Inteosis | 85/20 100 | tnire 98 gi 100 | Intre 85 si99° | Intro 05135 | Inteosi5 | G.85/95 Nip Ds2 T= [Tre 95 9 100 | Tre 85 5198 = 85 Fmnestee | DS45 gi | 100 | Trire 96.9100 | Tire 80 9198 ~ = G90 agreget | 4 400 | Irivo98 g 100 | Intro 85 s199 G85 7 Afuncl Gand Sitele calculate 1,4 D gi d/2 nu Corespund sitelor exacte din seria [SO 565:1990 R20, {rebuie adoptato sitele cele mai apropiate. © Atunci cdnd procentul refinut pe D este < 1% in masé, producétorultrebule s& declare gi st documenteze granulozitatea tip cu sitele D, d, o/2 si cu sitele seriei de baza plus seria 1 sau ale seriel de baza plus seria 2, cuprinse tntre d si D. ‘© Pentru Agrogat grosierul din clasa de granulozitate de o singur dimensiune dD, tn care D < 20, din categoria G, 88/15, G_ 85/20 si G-85/35, valorile procentuluitrecut prin D poate fi micgorat cu 5% pentru utilizar sau aplicati particule. A Agregat grosier Daca este cazul, trebuie aplicate urmatoarele cerinfe suplimentare asupra trecerii prin sitele cu dimensiuni intermediare ale agregatulul grosier din clasa de granulozitate din domeniul d/D, in care D ® 2d. = Toate granulozitatjle trebule s8 respecte limitele generale prezentate in tabelul 3; Pagina wots in alia tnd FlfeC Vew c) 2008-204 ASRO 8 Bs Pret SobweLeSR EN 13043 = Produc&torul trebuie s& determine gi s& declare trecerea tip pe sitele intermediare si toleranfole categoriei alese din tabelul 3. Pentru agregatele grosiere cu clasa de granulozitate de o singurd dimensiune o/D, In care D < 2d, nu sunt necesare alte specificatii decat cele prezentate in tabelul 2. ‘Tabolul 3 Limite generale $I toleranfe ale granulozitatil pentru agregatul grosier cernut prin site cu dimensiunt intermediare Limite generale 61 toleranfe ale sifelor intormediare rocent in masa trecut Did Site intermediare TToleranfe ale granulozitajitip | Categorie 7 Limite generate declarate de cétre producitor 6 Tnire 25 60 FS Cae <4 Ditad Tare 2070 75 Came Ba Bz Tire 20 9170 2175 Gamins Neimpus Gone Alunel cind dimensiunile sitelor informediare, calculate ca mai sus, nu corespund dimensiuniorsifelor exacto din seria R20 din ISO 585:1990, se adopta sitle cole mal apropiato 2 Nisip g1 amestec agregat granulat Daca este cazul, nisipul gi amestec agregatul 0/D trobuie s& respecte caracteristicle generale de to Tanna Te = @ lo #10 to e108 fu <2 te > ton Tor ta 4.41.8 Calltatea particulolor fine Jn cazul tn care continutut In particule fine dintr-un nisip sau amestec agregat 0/D al cérul D <8 mm, este ‘mal mic sau egal cu 3 %, se aplicd categoria * Neimpus Cand se impune o evaluare mai avansata a calitsi particulelor finelor,trebuie aplicate urmétoarele dispozi Cand confinutul in particule fine din nisip este situat Tntre 3% gi 10 % in mas, nochitatea finelor, (de exemplu, umflarea argilelor), fracfiunii 0/0,125 mm trebuie determinata cu ajutorul valorii de albastru de rmetilen (VB), conform standardului european EN 933-9. Valoarea de albastru de metilen trebule exprimata prin una din categorie stabilito in capitolul 5 relativ Ia filer, ‘Tabelul 6 — Categoril ale valorilor maxime de albastru de metilen (VB) Valoare VBr Categorie Gikg ver oi s10 vB, 10 525 vB, 25 >25 VB Declarat Tampus Vir NR | Categoria Vir NT indica Taptul of nu esto necosard efeciuarea unei mcercBi NOTA Atunc! c&nd confinutul in particule fine este mai mare do 3 % In masa gi daca existé 0 dovada documentata de Utlizare salisfacatoare, nu este necesard efectuarea unei incercdii. 10 Pega enrasa cin aps Stardr uToxCD Viw (9) 201-2004 ASR 8 Bln ree SetarSREN 13043 4.1.6 Forma agrogatulul grosier Dac& este cazul, forma agregatulul grosiertrebuie dotorminaté cu ajutorul coefciontului de aplatizare, stabil in standardul european EN 933-3. Cosficientul de aplatizare trebuie s& constituie incercarea de referinta pentru determinarea formei agrogatului grosier. Coeficiontul de apiatizare trebuie exprimat prin categoria Corespunzitoare stabiité In tabolul 7, In functe de Intrebuinjare sau de aplicalia particular8. ‘Tabelul 7 - Categoril ale valorilor maxime ale coeficientului de aplatizare Costiclont de aplatizare Catagore =10 Avo $18 Ae $20 foo 525 fos 530 Poa $35 Ass <50 Aaa >50 Accent Neimpus Ra Daca este cazul, indicele de forma, determinat conform standardului european EN 933-4, trebuie exprimat prin categoria corespunzétoare stabilité tn tabelul 8, in funcfle de intrebuinfare sau de aplicafia particulara. Tabelul 8 - Categori Indicelut de forma Tndlce do forma Categoria SI zi5 Shs 520 Sis 25 Shs <30 Sis 535 Sis 50 Sho > 50 Sloss Teimpus ‘She 41.7 Procentaj de agregate semiconcasate in agregat grosier Dac este cazul, confinutul de agregate in Intregime concasate, confinutul de agregate in intregime concasate sau semiconcasate si confinutul de agrogate de amestec agregatier’, determinate conform standardulul european EN 933-5, trebuie deciarate utlizand categorile stabilite fn tabelul 9. Nota traducatorului francez: textul in limba engleza este gresit. ‘Agregatele provenind prin concasarea rocilor masive sunt de categorio C 1007 0 $1 nu necesita nici un fel de Incercare, “ Pagina exrsacinopeata Sans FuTexICD iw (2032004 ASRO A Be Pet SteeSR EN 13043 ‘Tabelul 9 - Procentaj de agregate In Intragime concasate, de agrogate In intregime concasate sau semiconcasate si de agregate de amestec (inclusiv procentaj de agregate in intregime concasate si do agragate de amestec) Procenta] de agregate in | Procentaj de agregate in | _Procentaj de agregate de Categorie ‘intragime concasate ‘ntragime concasate sau ‘amestoc (in masa) in masa) | De la 90 pana ta 100 100 ° C00 De la 30 pana fa 100 De la 95 pnd la 100 Do la 0 pang ia 1 Con De la 20 pana ta 100 De la 90 pana ta 100 De la 0 pang ia 1 Com - De la 60 pnd la 100 Do la 0 pind ia 10 Coo - De la 60 pand la 100 Do la 0 pana ia 20, Coon - <50 >30 C nas Neimpus Nempus Neimpus Cwm 41.8 Nerogularitatea nisipulul Daca este cazul, neregularitatea nisipului, determinat’ conform capitolului 8 din standardul european EN 933-6:1999, trebuie exprimatd utlizand categorie corespunzatoare stabiite in tabelul 10. Tabelul 10 - Categoril ale neregularitatii nisipulut Cosficlent de curgere Gategori E 538 Ecs 38 235 Ec235 230 Ec230 <30 EcsDoctarat Neimpus EosNR 4.2 Caracteristici fizice 424 Generalitati Necesitatea incercatilor $1 dectararea tuturor caracteristicllor stabilte in prezentul capitol variaza in functie de Intrebuinfare si de originea agregatului. Daca este cazul, Incercarile stabilte in capitolul 4.2 trebuie realizate pentru determinarea caracteristiclorfizice corespunzatoare. NOTA 1 — Atunci cand este cerutd valoarea unel caractorisici, dar aceasta nu poate f defini prin limite stabilte, 68 poate fi declaratd ca find de categoria XX oaceat. Oe exemplu, in tabolul 11, Cooficientul Los Angeles 65 corespunde la LA es(Decarat) NOTA 2 — Atunci cand o caracterstod nu este obligatorie, poate fi ulizata categoria * Neimpus* NOTA 3 - Pentru obtinerea mai multorinformatii asupra unor caracteristc! corespunzatoare unor aplicailstabilite 6° poate face referre la dlepoziile najionale in vigoare asupra utlizéil agregatelor. 4.2.2 Rezistenta agregatului grosier la fragmentare Rezistenja la fragmentare trebule determinati prin coeficientul Los Angeles conform capitolului § din standardul european EN 1097-2:1998, Incercarea Los Angeles trebuie s& constituie incercarea de referin{& pentru determinarea rezistontei la fragmentaro. Cosficientul Los Angeles trebule exprimat ulizand categoria Corespunzétoare stabil fntabelul 11 in functie de ullizare sau de aplcatia particulars. 12 Pag exten alee Saar FuTetO Vw) 20082004 ASRO & Blue rec StareSREN 13043 ‘Tabelul 11 - Categorit ale valorii maxime ale coeficientulul Los Angeles Cosficient Los Angelos Categorie A a rr Sd <20 LA 525 Ls 530 LAso 540 Lass 550 LAse >50 oct Wampus Te Daca este cazul, rezistenfa la fragmentare prin impact, determinata conform capitolulul 6 din standardul european EN 1097-2:1998, trebuie exprimatd utilizand categoria corespunzatoare, stabilté tn tabelul 12 in functie de utllizare sau de aplicalia particulara. ‘Tabelul 12 - Categorii de valori maxime ale fragmentarii prin impact Valorile fragmentari prin impact Categorie % SZ 216 Sie 522 ‘Sze 526 SZoe 332 SZ >32 82: Taimpus, ‘SzZye 42.3 Rezistenfa la glefulro a agragatulul grosier din stratul de rular Daca este cazul, rezistenfa la slefuire a agregatulul grosier din stratul de rulare, (gradul de slefuire a pietrel PSV), este determinata conform standardului european EN 1097-8:1999. Rezisten{a la slefuire trebuie exprimatd utiizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 13. Tabolul 13 - Categoril ale valoril maxime pentru rezistenta la slefuire it do goTulre acceTarata Categorie PSV re PSVee 262 PSVea 256 PSVie 250 P8Vie 244 PSVue vvalod intermodiaro gi valor < 44 PSVpcuae Neimpus PSV 424 Rezistenfa la abraziune a suprafofel Daca este cazul, rezistenta la abraziune a suprafofei agregatulul grosier, (valoare de abraziune AAV), este determinat conform anexel A din standardul european EN 1097-6:1999, Rezistenfa la abraziune a suprafetel trebuie exprimata utllizAnd categoria corespunzatoare stabilité Tn tabelul 14. 13 apna oxen in eploae Sardar FulTesC0 View) 2002-200 ASRO 8 Bu Proje SoarsSREN 13043 ‘Tabelul 14 — Categoril ale valorll maxime pentru rezistenfa la abraziune Rozlatonfa la abraziune Categorie AAV. =10 BAVio 515 AAVis 520 AAVen >20 AAV: Reimpus, AAV 4.2.5 Rezistenja agrogatulul grosier la uzura Dacd este cazul, rezistenta agrogatulul grosier fa uzur8, (coefcient micro-Deval, Moc), este determinaté conform standardului european EN 1097-1. Coeficientul micro-Deval trebuie exprimat prin categoria Corespunzatoare stabil in tabelul 15, tn functio de Tntrebuinjaro sau do aplicatia particular Tabelul 15 - Categorillo valorilor maxime ale rezistenfel la uzura ‘Cooficient micro-Deval Categorie Moe =10 Moe 10 515 Moc 18 520 Moe 20 525 Moc 25 535 Mee 35 > 35 Ms oat Teimpus MoeNR 4.2.6 Rezistenta la abraziune a agregatulul grosier destinat suprafefelor de rulare, provocata de pneurile cu crampoane Daca este cazul, rezistenta la abraziune provocatd de pneurile cu crampoane, (valoarea abraziunii nordice AN), trebuie determinaté conform standardului european EN 1097-9, Rezistenfa la abraziune provocaté de pneurile cu crampoane trebuie exprimaté utllzand categoria corespunzatoaro stabilté In tabelul 16. Tabolul 16 - Categoril ale valorilor maxime ale rezistent. la abraziune, provocata de pneurile cu crampoane ‘Valoarea incercaril scandinave Categorie A 37 An S10 At S14 Ant s19 Aui9 530 4x30 valod intermediare gf valor >30 Au Noimpus, Aun 4.2.7 Masa volumica reala gi absorbfia apei 4.2.7.1 Masa volumicd reali Masa volumicd realé trebuie determinaté conform capitolelor 7, 8 sau 9 din standardul european EN 1097-6:2000, In functie de granulozitatea agregatului, iar rezultatele trebuie declarato. 4 Pages cn slate Src FTO Vow) 2008-204 ASRO 8 Be Prt SotwoeSREN 13043 4.2.7.2 Absorbfia apet ‘Absorbia apei trebuie determinatd conform capitolelor 7, 8 sau 9 din standardul european EN 1097-6:2000, ‘n funotie de granulozitatea agregatului, iar rezultatele trebuie deciarate. 4.2.8 Masa volumicd In vrac acd este cazul, masa volumiod Tn vrac trebule determinata conform standardului european EN 1097-3:1998, lar rezultatele trebule declarate. 429° Durabilitate 4.2.9.1 Valoarea absorbfiel apel ca doterminare a rezistenfoi la inghet-dezghe} Daca este cazul, valoarea absorbfiei apei ulilizato ca determinare a rezistenfei la inghe{-dezghe} trebuie stabillt8 conform metodelor din capitolul 7 din standardul european EN 1097-6:2000, sau din anexa B din standardul european EN 1097-6:2000, declarand rezultatele si metoda de incercare utilizats. NOTA - Alegerea incercairl de absorbfe @ apel stabilta In capitolul 7 din standardul EN 1097-6:2000, sau din anexa B din standardul european EN 1097-6:2000, depinde de granuiozitatea agregatui Daca valoarea absorbjiei apel, determinate conform anexei B din standardul european EN 1097-6:2000, ‘ste cuprinsa in categoria WAzet sau WAzd2 stabllité tn tabelul 17, agregatul trebuie considerat ca rezistent la Inghef-dezghet. ‘Tabelul 17 - Categorie a valorii maxime de absorbfle a apei (EN 1097-6:2000, capitotul 7) ‘Absorbfia spel Categorie Procentaj In mast WA a7 Wasa 52 Waza? NOTA Ihesrearea de absorbjo a apei nu este aplicabiaé zgurei de fural Dacéi valoarea absorbtiel apel, determinate conform anexei 8 din standardul european EN 1097-6:2000, este cuprinsa in categoria Wer 0,5 stabllité in tabelul 18, agregatul trebuie considerat ca rezistent la inghef- dezghet, ‘Tabelul 18 — Categorie a valorii maxime de absorbtie a apel (EN 1097-6:2000, anexa B) ‘Absorbyia spel Procentaj in mas 05 NOW Incercarea de absorbie aa 42.9.4 Sensibilitate la inghet - dezghot Dacd este cazul, sensibilitatea la inghot — dezghet, doterminaté conform standardului european EN 1367-1:1999 sau EN 1367-2, trebuie exprimaté uflizand categoria corespunzatoare stabilté in tabelul 19 sau in tabelul 20. NOTA. Precizérl asupra utiizirii agregatelor Int-un mediu supus la Inghet-dezghe sunt prezentate In anexa A. 15 Pagina eerasa cin epost Sandra Fue Vow () 2008-2004 ASRO 8B Proj SoarSREN 13043 ‘Tabolul 19 — Categoril ale valorilor maxime ale sensibilitafil la inghef-dezghet Trghat = dezahoh Categorie Procenta do piordore de masa * F a Fi s2 Fe <4 Fe 4 Frowsorat Tamas Fo “In cazurl extreme de frig, slinitate sau saturate In sfruri do dezghojaro, este posibil ca ncercarle care utiizea7a o soluie sérata sau de uree conform anexsi B din EN 1367.1:1099, 4 fe foarte coreepunzatoare. In acest caz, imitele tabelului nu sunt apticabile sensibilit3tit la ‘Tabelul 20 - Categoril ale valorilor maxime ‘aciunea sulfatulul de magneziu Categorie sulfat de magneziu Procentaj de pierdere de mas * Ms. <18 USi6 525 MSes 535 MS >35, MS pwc Taimpus Sia 4.2.40 Rezistenta la goc tormic Dac& este cazul, rezistenta la soc termic trebule determinati conform standardului european EN 1367-5:2001, iar rezultatele trebule declarate. 4.2.41 Afinitatea agrogatului grosier cu lianfi bituminogi Daca este cazul, afinitatea agregatulul grosier cu lianti bituminosi trebuie determinata conform standardului ‘european prEN 12697-1 1:2000, lar rezultatele trebuie deciarate. solare” 4.2.42 Bazalt supus “radi Daca sunt remarcate alterari de tip “radiatje solard *, pierderea de mass si rezistenfa la sféramare trebuie determinate conform standardelor europene EN 1367-3 gi EN 1097-2. NOTA Este vorba deo alterare superficial a rol, susceplibd 8 apard In catova bazaltur i de a se manifesta sub ifluenta condiior etmosferice, AcaastaTncope cu aparija unor pote gl albe. In goneral, four capiare se destépoara tadiar In rl petelor apo! nterconecteaz8 ine ee. Aceasla reduce rezstenia structri inerale gl conduce la altoraroa foci partcule mic. Dupa orga agregatul, acest proces poato apere Tn luna umméloare extracel sau s& se 10 WDectarats Neimpus, Vie Zura BOF: zgurd provenia din Gonverizor Gu suflare de oxigen Geasupra bal ° Zgura EAF: zguré provenité din cuptor cu arc electric. NOTA 1 — Cénd confinutul de MgO determinat conform standardului european EN 196-2:1994 este mai mic sauegal cu 5 %, timpul de Tnoercare trebuie 88 fle de 24h. CAnd conjinutul de MgO este mai mare de 5 %, impul trebuie 68 fle de 168. NOTA 2 — Confintul total de MgO este utlizat ca masurd a MgO liber, in absenta une! metode fiabile de determinare @ Conjinuiuiui de MgO liber. In cazul tn care se dezvolté 0 metoda flabila,trebuie redefnit pragul in termeni de continu de MgO liber. Valorie confinutuiui de MgO declarate de cétre producaitorul de ofel pot fi utilzate pentru determinarea timpului de inoercare. 18 Pagina saranda ncaa FOC ewe) 200-204 ASRO A Bl Paet SoreSREN 13043 5 Caracteristicile filerelor 5.1 Generali Necesitatea efectuarii Incercéiilor gi a declaréiituturor caracteristcilor stabilite th prezentul capitol variaza tn functie de Intrebuintare g1 de originea agregatulul. Daca este cazul, Incorcarile stabilite im capitolul 5 {rebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor corespunzatoare. NOTA 1 — Atuncl cand valoarea unel caracteristici este impusa, dar nu este definité prin limite stabile, ea trebuie doclarata do oitre producitor in categoria XX pwawau. D8 exemplu, In tabelul 27, 0 valoare de 15 % in mas corespunde ccategoriol WS 1x ceseaa NOTA 2— Atunci cénd 0 caracteristica nu este impus, poate fi ulizaté categoria * Neimpus * NOTA 3 — Pentru objinerea de informafii asupra unor categorl corespunzatoare unor apical speciice, se poate face roferir la dispozifile najonale in vigoare asupra uli agregatelor. Cerinfele prezentulul capitol se aplicd filerelor de adaus. Cerinfole de la 5.2.2, 5.3.2 si 5.33 si 5.4.1 se aplica, de asemenea, fractilor cuprinse intre 0 mm si 0,125 mm, nisipurilor sau agregatelor cu D < 8, continaind mai muit de 10 % Particule fine, In masa, NOTA 4 - Fractia 010,125 mm uliizaté pentru metodele de incercare stabilte fn standardole europene EN 933-9, EN 1097-4,EN 1097-7, EN 1744-1:1998 gl EN 13179-1 aste obfinuta conform standerdului european EN 933-1:1997 (fara spilare, dup’ cum este stabilt in capitolul 7.1 din standardul e EN 939-1:1997, extragénd fracia flr din nisipul care contine mai mult de 10% Parlcule fine). Trebuie avuté grid pentru extragerea complet a fraciel asa curn esto stabil prin granulozitate. 5.2 Caracteristici ale granulozitafii 5.2.4 Granulozitate Granulozitatea trebule determinata conform standardulul european EN 933-10. Caracteristicile trebule s& fle conforme cu cele prezentate in tabelul 24. ‘Tabelul 24 — Caracteristicilo granulozitatii filerului de adaus Procental in mas (recut sita mite Inferioare gi auperioare pentru | Domeniu maximal al granulaji mm rezultate Individuale declarate de cétre producitor 2 700 7 0,125 De la 85 pana la 100 0 0,063, De la 70 pand la 100 10 * Domeniul granuleziafi sate declarat po baza a 20 valor (a se vedea tabokl B4, aliniatul 1), 00% din rezultatele declarate trebule sa fie cuprinse in aoest interval, lar toate rezullatele trebuie cuprinse Tnte limitoleinferioare gi ‘superioare ale granulalei (a go vedea coloana 2 de mai sus). 5.2.2 Particule fine nocive Particulele fine nocive, (de exemplu, argliele care so umf), trebuie determinate cu ajutorul valorii de albastru de metilen (VB;) conform standardului european EN 933-9. Valoarea de albastru de metilen trebule exprimaté ullizand categoria corespunzaitoare stabilitd in tabelul 6 5.3 Caracteristici fizice 5.3.1 Confinut de apa Continutul de apa ale filerelor de adaus, determinat conform standardului european EN 1097-5, nu trebuio 88 fie mai mare de 1 % in masa. 5.3.2 Masa volumica reala Masa volumicdi reala trebuie determinat conform standardulul european EN 1097-7, iar rezuitatele trebuie deciarate. 19 Pagina ease cn esate Sand FeO Viw 2} 20062004 ASRO Be Pr SoarsSREN 13043 5.3.3 Caracteristicl de rigiditate 5.3.4.4 Porozitatea filerului uscat compactat (Rigden) Daca este cazul, porozitatea filerulul uscat compactat trebuie determinata conform standardulul european EN 1097-4 §1 trebule exprimata utlizand categoria corespunzatoare stabil in tabelul 25, in funcfie de Inlrebuinfare sau de aplicafi particulare. ‘Tabelul 25 - Categoril de porozitate ale filerului uscat compactat Procenta| in volum Categorie Limite inferioare gl euperioare alo | Domeniu maximal al porozitajil declarate do rezultatelor incividuale tre producttor " v De fa 28 pnd la 38 4 Vaase De la 38 pnd la 45 4 Vass De la 28 pana la 45 4 Vasus De ia 44 pand la 56 4 Vases Neimpus Neimpus Vise Domeniul porozitali deciarat pe baza a 20 valor (a se vedea tabelul 6.4, alinlatul 6), 00 % din rezullatole deciarat ‘robuio sa fe cuprinse in acaat interval, iar toate rezultateletrebule cuprinse inire limteleinferioare si superioare al | granulatjoi (a ge vodes coloana 1 de mai sus). 6.3.3.2 “ Diferenta de temperatura Bil& — Inel “ a filerulul pentru incorporare in bitum Diferenta de temperaturé Bil — Inel trebuie determinaté conform cu standardul european EN 13179-1 si trebuie exprimata prin categoria corespunzatoare stabilts tn tabelul 26, in functie de Tntrebuinjare sau de aplicatia particulara. ‘Tabelul 26 - Categoril ale “ Diferenfel de temperatura Bild — Inel “ ale filerulut ™ Datta temperatura Bila —Inal™ Categorie °C Aras Dota Spandia 16 DreaBi16, De la 17 pana la 25 ‘raat 7/25 Dela 8 pan le 25, ‘Brea8i25 >25 Ar25 Reimpas AnaNR 5.4 Caracteristici cl 5.4.1 Solubilitate in apa Daca este cazul, solubiltatea In apa trebule determinaté conform standardului european EN 1744-1:1998 gi trebuie exprimata utlizand categoria corespunzatoare stabilité in tabelul 27, in functie de intrebuinjare sau de aplicatii particulare. Tabelul 27 - Categoril ale valorilor maxime ale solubllitafil In apa “Sotubiitato th apa Categorie Procentaj in masa WS <10 WS ve > 10 WSpecrat Teimpas WSae 8.4.2 Sensibilitate la ap Daca este cazul, sensibiltatea la apa trebuie determinata conform standardului european EN 1744-1:2001, lar rezultatele trebule deciarate. 20 Pagina exresa cin sponte San FetCO Vw (3) 2082004 ASRO 8B Pet StareSREN 13043 5.4.3 Confinut de carbonat in agregate calcaroase acd este cazul, continutul de carbonali trebuie determinat conform standardului european EN 196-21 si trebuie exprimat utliznd categoria corespunzatoare stabilitS in tabelul 28, in functie de Tntrebuinfare sau de ‘aplicatii particulare. ‘Tabelul 28 - Categoril ale valorilor minime ale confinutului de carbonat Confinut de carbon: Categorie Procontaj de mas cc. 290 CC 280 Clap 270 Cro Weimpus, CO NOTA In standardul european EN 16621, rezultatele Tnoeredror sunt stable tn termeni de Confinut de dioxid de carbon, Pentru calcularea continutului de carbonat de calelu, confnutu {e dioxid de carbon este muitpicat cu un factor egal cu 2.2742. 5.44 Confinut de var stins in filerul aditivat Daca este cazul, confinutul de var stins fn filerul aditvat trebuie determinat conform standardului european EN 459-2 $1 trebule exprimat utlizand categoria corespunzatoare stabilté tn tabelul 29, in functie de Intrebuinfare sau de aplicafii particulare. ‘Tabelul 29 - Categorll pentru valorile minime ale confinutului de var stins Confinut do var sting Categorie, Procentaj in masa Ke 225 Ko25 220 Ke20 210 Kt0 <10 Koad Waimpus TNR NOTK=In standardul european EN 450-2, rozullatele incerearor sunt stable tn termeni do Confinut de var nestins. Pentru calcularea Confinutulul var nestins, continutul de var stins este rmultipicat cu un facior egal cu 1.3213 55 5.5.1 Generalitati Regularitatea productiel de filer trebule masuraté cel pulin asupra uneia dintre urmatoarele caracteristici. 5.5.2 “ Numar bitum “ al fllerulul de adaus Dacé este cazul, regularitatea caracteristicilor de rigidizare ale filerului de adaus este masurata prin * Numar bitum “ care trebuie determinata conform standardului european EN 13179-2 i trebuie exprimata utlizénd categoria corespunzéitoare stabilitd tn tabelul 30, in functie de intrebuinfare sau de aplicatiiparticulare. 24 Pagina era cn epi Stand FuloCD iw (2052004 ASO BUH Peat StareSREN 13043 ‘Tabelul 30 - Categoril de “ Numér bitum “ ale filerului de addugat Timite Inforioare gi suporioare: Domentu maxim al valori Categorie rezultatolor individule aN % Dela 28 panda 3d BN axe De la 40 pana ta 52 BN wae De la 63 pana la 62 BN soee Dedlerat Declarat BN pet ‘Neimpus: ‘Neimpus, BN na ™ Domania valorlor” nurvar bitum “dedlarate pa baza a 20 valor a se vedea tabelul B.4), G0% din rezulatele dclarate trebule 8 fle cuprinse In acest intorva, iar toate rezultatele trebule cuprinse inte limitele infrioare gi ‘suporioare ale granulajiel (a se vedea coloana 1 de mais 5.5.3 Plerdere la foc a cenusilor zburstoare Pierderea la foc a cenusilor zburdtoare din c&rbunele pulverizat utilzat ca filer, trebule determinata conform capitolului 17 din standardul european EN 1744-1:1998. Domeniul declarat de catre producator nu trebule s8 depageasca 6 %, in mast. Daca agregatele contin componenti oxidabili nevolatil, ca in cazul zgurilor de fumnal, plerderea la foc trebuie corectata conform capitolulul 7.4 din standardul european EN 196-2:1994. 6.5.4 Masa volumicé real a filerulul de adaus Masa volumic& a filerului de adaus trebuie determinaté conform standardului european EN 1097-7. Domeniul declarat de cdtre producdtor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 Mg/m* 5.5.5 Masa de Kerosen Masa de Kerosen trebuie determinaté conform standardului european EN 1097-3:1998, anexa B. Domeniul declarat de c&tre producator trebuie sai fle cuprins Intre 0,5 Mg/m® si 0,9 Mgim*. 5.5.6 Incercare Blain ‘Suprafata specificd Blain trebuie determinat conform standardului european EN 196-6. Domeniul dectarat de c&tre producator nu trebule s& fle mai mare de 140 m“/kg. 6 —_Evaluarea conformitati 6.1 Generalitati Producéitorul trebuie sa efectueze Incercar inifiale de tip, (a se vedea 6.2) gi s@ asigure controlul producti! ‘in carierd, (a se vedea anexa B), pentru a garanta c& producfia este conforma cu prezentul standard european gic valorile declarate corespund. 6.2 incercari de tip initiale Incercdrlle inijale tip ,corespunzatoare ullizért prevézute, trebule efectuate pentru verificarea conforma CU cerinfele, In urmatoarele circumstante: a) trebuio utlizat un nou zBcamant; b) a Intervenit 0 schimbare major susceptibilé de a avea repercusiuni asupra caracteristicior ‘agregatelor, in natura materillor prime sau in conditile de tratament. 22 agin ena cin pati Stead FuTetCD View (2) 202006 ASRO Bue Pree StareSREN 13043 Rezullatelo Incercéilor iniiale trebule s& fle documentate si consttuie punctul de plecare al controlulut producfici ‘acestui agregat. In particular, aceast documentatio trebuie $8 conting identincarea tuturor ‘componentelor susceptibile de a emite un nivel de radiafii superior nivelulul de fond natural si toate componentele susceptbile de a elibera hidrocarburi poiaromatice sau alte substante periculoase. Tn cazul in care unul dintre acest compononti depagogte limita fixaté prin reglementarle tn vigoare roferitoare la utlizarea agregatulul,rezultatele incerc&rilorinaletrebuie declarate, 6.3 Controlul productiei de agregate Producitorul trebule 88 aibé pus in aplicare un sistem de control al producfiei de agregate conform cerinfelor din anexa B. Tnregistrie do cairo producstortrebuio sa indice care proceduri de control al alta sunt puse tn functlune ‘in cursul productel de agregate. NOTA — Forma de control aplicaté agregalelor depinde de utiizarea prevazuld a acestora gi de reglementatilo corespunzatoare. 7 Notare 7.1 Notare si descriere ‘Agregatele trebule identificate In modul urmator: a) originea producdtorului - daci materialul este depozitat, trebuie identificata, de asemenea, originea depozitului; ») tipul agregatului, (a se vedea EN 932-3); ©) clasa de granulozitat 7.2 Informatii complementare pentru descrierea unui agregat Necesitatea furnizairii unor altor informatii depinde de situatie si de intrebuinjare, de exemplu a) —_un cod care face corespondenta intre notare si descriore, b) orice alte informatii complementare necesare identificaril agregatului NOTA — La inchelerea comenzii, se recomanda ca beneficarul s& precizeze producstorulul toate cerinjele particulare lagale de inirebuinjarea agregatului ca si toate Informatie complomentare de care are nevole si care nu figuresza In tabolul ZA ta gi ZA.1b. 8 — Marcare si etichetare Borderoul de livare trebule s8 confind cel putin urmatoarele informati: a notare, b) data expesieri, ©) numarul seriei borderoului, d) —_numérul prezentului standard european. NOTA~ Pentru marcare ! etichetare CE a se referi la capitolul ZA.3 din anexa ZA, 23 agin ena cn epainStartd FuTetCD View (0) 202006 ASRO Ble ree StareSR EN 13043 ‘Anexa A (informativa) Note relative la sensibilitatea agregatelor la actiunea de inghet-dezghet AA Generalitati Sensibilitatea unui agregat la inghel-dezghet depinde tn principal de climat, de utiizarea finala, de tipul petrogratie gi de repartitia granulometric& a porilor in interiorul particulelor granulare, Climat Gradul de deteriorara este proportional cu frecventa ciclurlor de inghetare-dezghefare, cu gradul de inghet- dezgho} $i cu gradul de saturare al particulelor granulare. Utilizarea final ‘Agregatul este susceptibil de a fi deteriorat prin actiunea de inghef-dezghet in conditii de mediu tnconjurator partial sau In intregime saturat sau in condi foarte umede. Riscul de deteriorare creste atunci cand agregatul este expus apel maril sau sdrurilor de dezghetare. Tipul petrografic Sensibiltatea la Inghef-dezghet este legata de rezistenta particulelor granulare, ca si de dimensiunea porilor gia distrioutiol acestora tn interiorul particulelor. A2~ Incercari Incercari orientative Incereatile care pot prozenta indicail asupra sonsibliti la acfiunea de tnghel-dezghet includ 0 examinare potrograticé sau incercarlle fzice ciate mal jos. Agregatole care satisfac cernfele uneia din aceste Incorcéri pot Ti considerate ca rezistente la acfiunea do Inghet-dezgh, Examenul petrografic Examinarea petrograficé a agregatului, efectuaté conform modului de lucru stabilit in standardul european EN’923-3, prezint& o indicafie asupra prezentel particulolor stab sau foarte puternic absorbante, susceptibile de a fi deteriorate prin Inghef-dezghet. Dacd se observa sau daca se suspecteaza prezena acestor particule, poate fi utlizaté una din incercérile fizice pe mal jos pentru evaluarea rezistentei agregatulul la actiunea de Inghet-dezghet Agrogaiele susceptibile de a fi utlizate, provenind din roci foarte alterate gi din anumite conglomerate si alte spérturii pot contine partial sau In totalitate urmatoarele elemente: sisturi, micagistur, fllte, creté, mama, sisturl arglloase, bazalt poros sau particule slab cimentate din minerale argiloase. Absorbtla apel ‘Atunci cénd absorbfia apei, determinata conform standardului european EN 1097-6:2000, este mal mic& sau egala valor alese conform 4.2.9.1, agregatul poate fi considerat ca rezistent la inghef-dezghet, Cu toate acestea, numeroase agregate satisfécdtoare au valori de absorbjie superioare alo a De exemplu, calcarele gi gresille Jurasice au frecvent valori de absorbfie mai mari de 4 % , calcarole si dolomitele Permiene ca si gresille Carbonifere au fracvent valori de absorb{ie mai mari de 2 %, totugi pot fi rezistente la acfiunea de inghet-dezghet, Cu siguranta, la agregatele care contin o cantitate de agregat de silex poros, diferentierea inte stabilitatea la inghet-dezghet satisfacatoare gi stablitatea la Inghet-dezghet nesatisfacatoare poate fi evaluat mai bine prin masurarea densitafil decat prin masurarea absorbtiel apel 24 agin exten cn apical Saad FuretD iw (208-2004 ASR & Be Pet SoarsSREN 13043 Alte incercari orientative Rezistenta la Inghet-dezghe| determinaté conform standardului european EN 1367~1:1999 sau Incercarea cu sulfat de magnezlu determinaté conform standardului european EN 1367-2 poate fi aplicata pentru ‘evaluarea rezistentei la actiunea de Inghot-dezghet a unui agregat. 3 Alegerea unei categorit Cénd este disponibilé 0 dovada documentaté asupra performanfelor unui agregat Tn conditl de ultlizare similare celor prevzute, agregatul poate fi considerat ca acceptabil. in cazul in care nu este disponibil nici tun document $i cand sunt necesare Incercéir, condifjile nconjurstoare, utiizarea si climatul pot fi folosite pentru alegerea unei categori corespunzatoare pornind de la tabelul A.1. Categoria aleasa poate fi utlizala Gu capitolul 4.2.9 pentru determinarea nivelului stabilt pentru sensibiltatea la acfiunea de inghet-dezoho} sau a sensiblltifi la ac{iunea sulfatulul de magneziu. ‘Tabelul A.1 — Categoril de sensibilitate relativ la climat sila utilizare Condifitnconjurdtoare Ciimat Waditeranean- ‘Atlantic Continental | “Siuaie Bra ghost sau uscat NR NR NR ‘Soturatie partial, téré sare NR FesauMSss | Frsau MSos Saturaje, f6r8 sare NR Frsau MSs | FisauMSi Sare (apii de mare sau strat de suprafaté ruterd) Fa sau MSs Fea MSs | Fisau MS ‘Acoperil suporfiiale pentru aerodrom Fe sau MSzs FisauMSw | _F,sau MSw a Galagorla Continental poate f aplcala Islandal ih mod sigur parjal Scandinavia’ gi eltorregiuni muntoase Lunde conditle meteorologice de iarna sunt aspre. 25 aa dept Stand FulenD Vw (2) 20382004 ASRO & Be rept SavaneSREN 13043 Anexa B (normativa) Controlul productiei de agregate B.1__ Introducere Prezenta anexai stabileste un sistern de control al producfiei de agregate permifand asigurarea o& acestea sunt conforme cerintelor prezentului standard. Eficacitatea sistemului de control al productiei de agregate trebuie evaluaté conform principilor enuntate in prezenta anexa. B.2 Organizare Responsabilitate gi autoritat Responsabiltatea, autoritatea $I relatile dintre to{i membrii desemnati de a organiza, executa si veriica elementele care afecteaza calitatea, trebule definite, Impreund cu personalul care trebule sa dispund de autonomie organizatoricd si autoritata care s& permit a) —_luarea masurilor pentru prevenire neconformitaior, b) _idontiicarea, inregistrarea si tratarea abaterilor de la caltate a produselor. Reprezentantul directiei pentru controlul productiel de agregate Producditorul trebuie sé numeasc&, pentru toata linla de productie a agregatelor, © persoand investité cu auloritalea necesard pentru asigurarea punerii in functiune gi respectarea permanenté a exigentelor prezentei anexe. Revizuirea de c&tre conducere Sistemul de control al productiel de agregate, adoptat pentru satisfacerea cerinfelor prezentel anexe, trebuie auditate gi trecute in revista, la intervale de timp corespunzatoare, de cétre conducere, pentru a se asigura c& este merou eficace si adapta. Inregistrarile trebuie pastrate. B.3 Proceduri de control Producatorul trebuie s& redacteze $i s& find la zi un manual de control al productiel de agregate defining procedurile puse in funcfiune pentru satisfacerea cerintelor. Controlul documentelor gi al datelor Controlul documentelor si al datelor trebuie s& cuprind’ documentele i datele relative la cerintele prezentului standard acoperind aprovizionarea, productia, controlul produselor si documentele relative la ‘controlul producfiei de agregate. Manualul controlului calitii agregatelor trebule s& contin procedura gestionaril documentelor gi a datelor. ‘Acest manual trebule s& descrie procedurile si responsabiltjile in materie de aprobare, editare, difuzare si ‘gestionare a documentelor gi al datelor interne si extere. De asemeni trebuie trataté pregatirea editéi $i ‘nregistrarii modificirilor corespunzatoare acestei documentati Prestari subcontractate Daca prestdfile sunt suboontractate de cdtre producdtor, acesta din urma trebule $8 la masuri pentru mentinerea controlului, In toate cazurile producatorul poarta intreaga responsabilitate pentru fiecare din subcontracte, 26 nase capes SlanordFulToxtO Vw (6) 20022004 AGRO & Bu Proje SowaSREN 13043 Identificarea materiilor pr Trebule 88 existe o documentatie care s& precizeze natura materialului original, zicdméntul cu, daca este azul, una sau mai multe carfi de identitate care pormit localizarea sa si planul de extractie. Esto responsabilitatea producdtorulul de a se asigura c& sunt identificate substantele periculoase, continutul lor nedepagind limitele stabiite prin dispozitile tn vigoaro NOTA - Majoritatea substanjelor periculoase definite In Directive Consilului 76/769/CEE, de obicel, nu sunt prezente in cele mai multe zicdminte de agregate do origine minerala. Cu toate acestea, nota de la capitolul ZA.1 din anexa ZA este adusé in atenye producatorilor de agregate. B.4 —Controlul producti Sistemul de control al productjel de agregate trebuie s& contind proceduri care permit: a) Identificarea materialolor gi controlul producerii lor. b) NOTA Dintre aceste procedurl, unele pot defini regulle de Tnirejinere gi roglare a materalelor de producto, ‘controlul sau incercarea materialelor esantionate sau In curs de produce, modiicarea procesului de producti, in caz de intempert, etc. c) _Identificarea $i controlul tuturor materilor periculoase menfionate in capitolul B.3.3, pentru a se asigura c& nu depasesc limitele definite prin dispozitile in vigoare din jara in care este folosit agregatul. 4) urarea c& materialele sunt stocate Tntr-o maniera controlata gi c& amplasarea loculul de stocare si confinutul acestuia sunt identificate. ©) —_Asigurarea c& materialele luate din stoc nu sunt degradate de aga natura Incat sé compromita cconformitatea lor. f) __Identifcarea produsului prin originea sa $I prin tip pana in momentul transferulul la cient. B.S Controale gi incereari BSA i personal format necesar pentru Producatorul trebuie s& puna la dispozitie in toate locurile, materiale realizarea controalelor i incercarilor cerute. B52 Aparatura Producatorul este responsabil de controlul, etalonarea sau verificarea si de intrefinerea materialulul de ‘control, de masurare si de Incercare, Urmatoarele puncte trebuie tratate: Exactitatea gl frecventa etalondrilor sau verificdrlor trebule sé fie conforme standardului european EN 932-5. ‘Aparatura trebuie utlizaté conform procedurilor descrise. Aparatura trebuie identificata in mod unic. Toate Inregistrérile, (etalonari si verificari), trebule pastrare, B.5.3 Frecventa gi localizarea controalelor, egantionarilor si incercarilor Documentul de control al produclisi de agregate trebuie s& stablleasca frecventa gi natura controalelor. Egantioanele gi incercérile, atunci c&nd sunt stabilte, trebuie sa fie realizate cu frecventele stabilite tn tabelole B.1, B2, B.3 51 B.4. NOTA 1 ~ Freeveniele incorcériior sunt tn general la anumite pericade de producfe. © perioada de productic este efnita ca o stiptamand, o lund sau un an de producti. NOTA 2 — Controlul productiei poate cuprinde examina, Toate rezultatele acestor examina pot conduce la cresteroa frecventel ncercérior. ar ie epizate Sanda FTO View) 2009-208 ASRO A Be Frost SotsSR EN 13043 NOTA 3 — Daca valoarea masuraté este tn apropierea liriteistablte, ea poate confirma necesitatea reduceri frecventel Inesrcarlor. NOTA4—In unele condi frecventa incarczlor poate fi redusd tn raport cu cea indicat in tabelele B.1, 6.2, B.3 giB.4. Aceste condi pot fi: a) —_unsistem de produce automatizat, b) —_o Indolungats experienta de regulartate al unor caractorstic, ©) un 28cdmént al céror caracteristici sunt conforme, 4) _punerea tn aplicare a unui sistem al cal Insojt de masuri excepiionale tn materie de supraveghere gi de conducere al proceselor de producfe. Producditorul trebuie s& stabileascé un program pentru frecventa incercarilor, bazat pe specificatile minime din tabelele B.1, 8.2, 8.3 51 B.4. Motivele care conduc la reducerea frecventei incercatilor trebuie prezentate Tn documentul de control al productiel de agregate. B.6 — Inregistrari Rezultatele controlului productiel de agregate trebule tnregistrate si menfionate amplasamentele, data gi ora prelevaril eganticanelor, produsul supus Incercéirlor ca gl orice alta informatie pertinent, de exempiu onaiiile moteorologice. NOTA 1 ~ Este posibil ca unele caracterstic 88 fie comune mal mullor produse. In acest caz, producdtorul bazndu-se pe experienja sa, poate apiica rezullatul unei incercéri la mai multe produse. Acest lucru se aplicé tn particular roduselor rezultate din amestecarea a doud sau mai multe clase de granulozitate, Caracteristcileinrinsedl, este posibil 88 nu se schimbe, dar granuloztatea sau puritatea trebuie verificate. Jn cazul in caro produsul controlat sau supus Tncercé\llor nu satsface nivelurla stabllte alese, sau daca considerim 3 el esto in aceasté situa, este indicat do a nota demersurle care trebule facute pentru femedierea acosie situa, (de exomplu realizarea unei noi incercarsisau luarea unor noi msuri pentru remedierea procesului de producte). Trebule efectuate Inregistrarile cerute de catre toate capitolele din prezentul standard european. Ele trebuie pastrate, minimum intreaga perioada reglementara. NOTA 2 — Prin * pericadé reglementaré “ se tnjelege timpul tn care sunt pastrate aceste tnrogistari stabilte prin reglementirlle Tn vigoare din jara de productio. B.7 _Controlul productiei neconforme Tn cazul in care controlul sau o Incercare scoate In evident ci un produs nu este conform, trebuie: a) retras; sau b) _transferarea lui spre o alta Intrebuinfare pentru care este corespunzator, sau ©) _aruncarea sa si marcare ca neconform. Producétorultrebuie sa inregistreze toate cazurile de neconformitate, céuténd cauza gi, dacd este necesar, Intreprinderea unei actiuni corective. NOTA - Printre aofunile corective pot fi citate: 8) —_corcetarea cauzei neconformitai, mai ales examinarea modulul de lucru la incercari sl toate reglajele necesare care sunt urmatoarele: b) analiza procedeelor, aplicarea lor, tnregistrire referitoare la calitate, raportiile reclamafilor clienfilor pentru doteclarea si eliminarea cauzelor neconformit ©) punere jn practica @ acjunilor preventive pentru tratarea problemelor la un nivel corespunzator riscusilor aferente; 4d) efectuarea controalelor care s& garanteze cd acjunile corective au fost apicate si c8 sunt eficiente: ) _punere‘n aplicare si inregistrarea modificarlor procedurlorrezultante din actiurile corective. 28 Pain enase dn eps Sensi Fue Viw) 2008-200 ASAO Bu Proj SowaB.8 Manipulare, stocare gi condifionare in situ Producatorul trebuie ia masurlle necesare pentru a past ‘manipulare si de stocare. NOTA ~ Mésurile de care trebuie s& find seama sunt urmatoarele: 2) contaminerea produsulu, b) —_segregarea, ©) puritatea materialului manipula sia zonelor de stocare. B.9 Transport si ambalare B.9.1 Transport SREN 13043 ra calitatea produsului In timpul operatiunilor de Sistemul de control al productioi trebule s& identifice domeniul responsabilité producatorului pentru ca acesta 84 cuprindd operaiiunile de stocare i livrare. NOTA — Atunci cand agregatolo sunt transportate In vrac, poate f| necesara acoperirea sau plasarea tn containere pentru reducerea oricdrei contamina B.9.2 Ambalare ‘Atunci cénd agregatele sunt ambalate, metodele si materialele utiizate nu trebuie s8 contamineze sau sa deterioreze agragatele in loourile in care caracteristicile sa fle modificate Intr-un mod semnificativ inainte ca 4 fie scoase din ambala}. Toate pracaufiunile [uate in timpul manipulérii sau stocarii agregatelor trebule Inscrise pe ambalaj sau Tn documentele insotitoare. B.10 Formarea personalului Producdtorul{rebuie sa stabiloasca gi sa tind ta zi procedurie de formare a persoanelor implicate In sistemul do productle. Inegistraile acestor formar trebulefinut la 2, ‘Tabelul B.1 - Frecventele minime ale tncercérilor pentru caracteristicile generale — wna | Same [penile Tea qerce ieee [oe es epee Sess eimawereor | vias seaman mm, depageste | seman eet ae 20 agra waree cn spate Snr FulToACO Vw) 2008-200 ASRO BL rjc varSREN 13043 rabelul B.1(continuare Frocvenja Caracteritc NoteReterin | Metoa de incercare | minima pont 70 | Absorbje de apa, Rezsionfala | 4294 EN 1087-62000 Ta2 ani ‘ngheydezghot 4292 EN 1967-1:1999 EN 1367-2:1099 "Tr | Revision Ta goo termic A240 EN 1967-5:2001 pean "12_| Afinfatea cu lianj biruminogl azAt | PrEN 12697-11:2000_| pe an 13. | Compozije chimica 432 : EN 992.3, ‘la ani 14 | Contaminari ugoare 43:3 | AgregatcuD> 2mm | EN 196-2:1904 T pean n.caz de nesiguranis | EN 1744-1:1998,14.2 76 | Substanfo perculoaso™ Baa a a Dack sate cazul ‘in particular: Ba siincaz de Emisl radioactive, esiguranté Emisii de metale grele Emisi de hidrocarbur pollaromatice [Ih afara unor dispozili contrare, numai Cand aceasta este necesar penina marcare CE (@ $6 vedea anexa ZA) ‘Tabelul B.2— Frecventele minime ale incerciirilor pentru caracteristicile specifice utilizaril Frecvenja Caracteristicl Pa Metodi do fais Notilreferingo feeeoee on 7] Reaistonfi ta gieturea | 423 | Agregate deatnale numai | EN 1007-6:1909 pe an ‘agrogatului grosior (PSY) poniru strtul de rularo 2 Rezisienia la abraziune a | 4244 | Agrogate dostinate numal | EN 1097-8:1800, Tpean suprafetel (AAV) entry straturle de suprafaié | anexa A. J | Rezistonja la abraziunea ‘Agregate destinate numal | EN 1097-5 T pean pneurlor cu crampoane pentru stralurile de suprafata ‘Tabelul B.3 - Frecvente minime ale incercérilor pentru caracteristicile specifico ‘agregatelor de origine particular ST] reeves Caractere cae Metodide | nim pentru Ieereare + Bacal spin ajar aaare | AEE] Trea de nesters, ENTSGT-IGIEN —] Ze an atundcandeut | 1007-2 remarcate deteriorri fale adiatel solare Z| Desintegrarea siicatulur dcaicle [433.1 | Numai pentru zguride_| EN 1744-1:1998, | Zpoan furnalracte tn aer 494 3 _ | Dezintegrarea feraiat ZES2 | Numat pentru zgur de | EN1744-2:1008, | 2pean furalracte tn aor 192. 7 | Siabitate volomice FETT | Numel pentru agrogat | EN1744-3:1008, | Zpean de zgura de ojolarie | 19,3 30 agra earseenapicate Stancre FTO Vow 2) 2008-2004 ASO 8 Be Prost SarSREN 13043 ‘Tabelul B.4 - Frecvente minime ale incercérilor pentru caracteristicile filerelor aie apsta Sans uTeCD Vw (2) 0082004 ASRO Eu Project oars Caractoristiel Motoda de] Frecvenfa minima Paragrat | Nottreternfo | Theorears | “pontuincoreare 7] Granulage Baa EN933-10 “pe saptimand 2 | Partioule fine node. Nociiatea | 5.2.2 EN 993-9 pean particuielor fine | Confit de apa Bar ENIO7S pean “4 | Masa volumicd real 532 EN 1097-7 2 pe an. | Proprietde priza 8.3.3.1 | Poroafatea ferulal | EN 1097-4 2 pean tuscat compactat (Rigden) Delta Bilé-nel 5332 En 131794 6 _ | Solubiltate 1 aps B44 EN 1744-1, 76 [sau po an 7_| Sensibiltate la ond BAD EN 1744-4:2001 | 1 sau 2 po an ‘8 | Confinut do carbonat 543 EN 196-21 “pe siptimand ‘2 | Confinut de hidroxid de calcu [5.4.4 EN 4592. “pe saptamang 40] Omogenttatea productiel de filer | 55 T pe siptimand Numée-bitum Plerdere la foc 582 EN 131702 Densiiatea granulclor 553 7 Densitate aparenta tn vrac 564 Tncercare Blain 555 EN 1007-3:anexa B 556 EN 196-6. 31SR EN 13043 Capitolele din prezentul standard european referitoare la cerinfele esen{ sau alte prevederi ale Directivelor UE ZA Domentu de aplicare gi caracteristici asociate Prezentul standard european si prezenta anexa ZA au fost elaborate In cadrul unui mandat' dat CEN de tre Comisia Europeand si Asociatia Liberului Schimb. Capitolele acestui standard european care figureazi In prezenta anexa raspunde cerinfelor Mandatului dat in cadrul Directivel UE relative la Produse pentru Constructi (89/106/CEE). Conformitatea acestor capitole confer’ agregatelor si flerelor tratate in prezentul standard european prezumfia de aptitudine pentru utlizarile prevazute indicate in prezentul standard; el trebuie $8 fac referinfa la informafile care Insotesc marcajul CE. AVERTISMENT Alte cerinfe gi alte directive UE, care nu modifica aptitudinea de folosire prevazuta, pot fi aplicate agregatolor gi filerelor relevate in aceasta anexd. NOTA In afard de. capitolele specifice substanfelor periculoase continuto tn acest standard, pot exsta sl alte cerinje aplicabile produselor care intra in domeniul sau de aplicare ( de exemplu, transpunerea reglementailor europene, log Dreveder! reglomentare si administrative najionale,). Pentru salisfacerea dispozifilor Directivel UE asupra Produselor Pentru Construcji este necesar ca aceste cerinfe si fle respecte acolo unde si cand se eplica, NOTA. 0 bazl do date informative asupra dispozitilor europane $i nefionale refertoare la substanfe periculoase osto isponibita in pagina Construfi de pe site intemet EUROPA ( biip’//europa.cv,int TH 135 Agregale* n forma sa modifcats 32 in speae Sandra Fue Vw) 2008-204 ASRO & Be ret Sonwere‘Tabelul ZA.1a - Domeniu de aplicare gi specificatil referitoare SREN 13043 Produ Feaegate cbr prin Watarea materalelor naturale, arificale sau reciclate care sunt cuprinse in

También podría gustarte

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5820)
• Rich Dad Poor Dad

  

  De Everand

  Rich Dad Poor Dad

  Robert T. Kiyosaki

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (1115)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (353)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  

  De Everand

  The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  Ichiro Kishimi

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (398)
• El retrato de Dorian Gray: Clásicos de la literatura

  

  De Everand

  El retrato de Dorian Gray: Clásicos de la literatura

  Oscar Wilde

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (9461)
• The 48 Laws of Power

  

  De Everand

  The 48 Laws of Power

  Robert Greene

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (2292)
• The Art of War: A New Translation

  

  De Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (3045)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5646)
• Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  

  De Everand

  Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20551)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20113)
• The Handmaid's Tale

  

  De Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (13282)
• The Big Book of 30-Day Challenges: 60 Habit-Forming Programs to Live an Infinitely Better Life

  

  De Everand

  The Big Book of 30-Day Challenges: 60 Habit-Forming Programs to Live an Infinitely Better Life

  Rosanna Casper

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (64)
• To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  

  De Everand

  To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (23017)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (3313)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (3321)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (10370)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (7503)
• The Hobbit

  

  De Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (25894)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (7879)
• Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  

  De Everand

  Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (23121)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2487)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (9975)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (6703)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2572)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (12957)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (9765)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5734)
• La Ilíada: Biblioteca de Grandes Escritores

  

  De Everand

  La Ilíada: Biblioteca de Grandes Escritores

  Homero

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5664)