I, Potitia geoeraticd si limitele ‘America de Nord si de Sud consiiuie dou continente distinete, ati prin structura geelogici cit st prin cea fizio-geegrafica. In decursul de- ‘elt! palogeogratice, aceate mane continentale au fact fnetdewuna se porate sf numai in miccenul superior 41 in pliocen s-a uni forminda se abla fegGturé simicd sh peninsula, in arma miscvor ‘scart care America de Nord, se ingustear4 foarte mult in partea ej sudic simul Panama are abia 63 km lafime $1 numat langust inguste de mun lie eutare din plocen leags cole doul coatinente. Istmi‘Tebtantepe: foforn o dellmitare mat clara din punct de vedere morfosiuctial, ‘icoarece lanurile meaoalpine coboard pin la 219m, fetd de nivel rmivi,intr-o zond de seafundare tectonic foarte pronuntat, ‘America do Nord tolalizeazi 0 suprafati de 23,5 milicane amt, din eg, 2 7000 aw revi, Crocnandé far 140000 kent Arion ‘rec. Ca supraiafa, America de Nerd tmmeact dupi Asia 4 Affica Dintre perinsule, cea mai mare este Alaska, stuatd 1a nord-vest, ci 0 uprated ‘de 1576700 kin, Peninsula Labrador, la nond-estul continen ‘ul, ‘are 1900 000 km; Peninsula Californie, pe lature pacified, an: 143000 komt, Plorda, Ia muc-ost, are 110-00) lee’ Bosthia of Melville ond, Peninsilele Nowa Scojie sf Delaware sint mai mict $i ajezate pe Tatura esticd a continental ln latitudine, America de Nord se iatinds intre 89°30" latitudine nor- died asula Ellesmere) si 16° latitudine nordich (isumul Tehuantepec). ‘pul Murchison din Peninsula Boothia © seeat la 71°90" lutualne Sor. lic. Asadar, extvemitatea nordic a continentalui. ee Snide. pina in Feelunes ghelurior persistente, lar la eva, continental inginteasd pind. i ‘ona tropleal In longitudine, America de Nord se insinde de a Cap Printului Wales, din Alaska (6 longitudine visti) pind Ia Capul Charles di Peninsula Labrador (85°40 longitutine reste). 3Pom le + Anode Sd ee Amerie de St, Continental are cen mai mare Iie ie ost hens nih de. tear has St Maneurenya ee Teanlope are nimat $00 km fine UY "OF 3 rept tlt Sec ae eS mad tar sig tae eae Ste fl cao Sn Seated Ratitmais Seca Aegis tule ak arid Jot ace oS Bue de WGei sa gauss cg eg ee \e| palecgeografice, facind posibili migrarea visfultearel oe cera aerators gies aera nes atic eroqie tot I Scutisteric al descoperct si explorarii continentulut 1. Descoperia inainte de Columb (Cy.cind secole mainte de debarcarea iui Columb in Indi", norman sis ls ome Cm np nr hashes eran pra, Nias Set ter ca a, mete a Seana ae eee I aS ane Tae DMN crete nit wand te i tes Ta ww a terisiente, ou caro au traversat Atlanticul. tn jurul anultii 1003, ef Seats saa Reseda OT io tac we wees i et eso eC pro a i pr ata, Sake te ae Soe 0 ova, mai pistreazi amintirea lor. Timp de cinci seeole au fost date itr) asoxe dexcopeel, Totuyl acete eilstord wu avut inetuire ast pra dhscoperirilr faeute’ mai tiriu la efiitul secolulul al XVI-lea, in Marea drumulit de nond-vest Intre Oreannl Atlantic = Ocvan ‘ite 2. Blapa mailer descoperii Tle Arle ond ws op oo eile ret ia ara es fe San My stair a aa Sta ra al peat ae, Gate re a ac Seta gia can Nom in ae the meiiam ted cre cto as Baa Bhat ela il ny ed as na Tis ed dines, i, nl Caster cas Aas rh le ath iss Bi ogee" he Pada det Sai! He ets Geek aoe eae yctetane aa in anul 1541, pornind din Florida, ye re eee ae a fon a Suttle evprinse inte Florida si California tavigat da lungul farmulei Poninsules “Alas, doeeoporind Thsulle Aeutine. Taeml de Vest al cantinentulul_a fost ating prima data in 176.de James Cook, in ces deve tels cilitore a sa, Cova mal tir hy C. Vancouver a explorat tet jarmul de vest, fatre Alaska algeria, intro ani 1792 1 1798. ‘Navigatort engier: erau preocupaf, im primut rind, de cautarea dre ‘mult de nond-vest, spre India, Final ceeetarlor @ fost luat de citrs Martin Rrobishen, Sntre 1870 q 1578, care a ajune pind tn Tara wi Baffin. John Davis a pitrung in stimioaree care 1 practi Me ‘ele aa aun i cilatra ln 1531558 pin a, 75 ating no in eid, "bat fin a pitruns spre. rord pind in Seith-Sound, ta latitudine nora, inst gheala ja Docat trecerea, Prin aceste ele ‘hori soa fixat frmmel hordic al continental, fash ma sva gat un de practiabil spre nord-vest, prinire gheturle cc seperi insulele compo: Renteale Arhipelagulal Arce 3. Epoca colonzéri Inaintea venisi curopenilor, populaia bistinags a dus © vat. no= Jada de pescar, vingion eulefator, gisind-se pe o treapt inferioarl [ie civtizate. Nimal la su, Jn Mexia deevaliat un cextru Anportant “(de ‘iulizatle, unde toltecl i aztec) au avut 0. cultura superioara, Th Seco al XVIba, namfral acestei gopnlati bistinage mai tnaintate pe | seara civiizatich, putea fl evaluat ia 20"~30 milloane. Toatl aceasta ae | nate a foe int distrisd de cotropitot spaniel ‘In secolu al XVElea, colonstit olander! su infinfat oragul Nou! Ame sterdam, stuat la gure ‘Muviulul Todson, pe Peninsala Manhattan, Nal firey Coane olandeze an fost cucerte de engler, care Ine de la I= {eputal secolulus au Infinit colonil propeil in Terre Nova (610), Nowa Amalia (New-Rngland) — (1602) st Virginia (1601). Navigators ‘engler aHenry Hudson dexopert fuviul Jenry Hugs vial gi goful ex accagl ume plea sneleaiior spre interior ae tbit dele inepur Ge ee ore ere am Sh acne fuviuhl Misisipi Dac et au Teun st fu ieis eispite 3 nestatomice fg. hn 1765, Angi: fore inate atl ta, oe coh tad Ti es BE ‘naintarea anglo-saxond spre 4. Explerorea Nordulut ‘Tirm de aord al continentulat gi Achipel lira fn sfora cunoastantgoografice a coposiard eessonnos ans et bl secu al SITs paven de Nig ceseny ties ae He, Gistorul mis, Setehov. care a tefinar colle dia Aiweee't na in 187, Husia ga ichidet inteprinderte colaniale In secolul al XIX-loa, eiutarea dramului de nord-vest a fos reluat ire ani (B49 a1 Leah, calor englez W. E, Parry a explorat rit ‘hon Arhipslagului Arctie, descoperind. insulele ce-i poarta-aumele In his, Eramelin a tncereat sa treact cu corse de-a Tung tt hi nordic gi a. plrt prinire ghturie plustoare, tmpreura eu toll iimbril-expediie Sa cerectat st sectoral de nord al jarmului Yack fhe La inceputal secolului al XX-teq intre 1903. sf 1808, nerveglanul Amundsen a scugt si strbetl Arotim, wemind drumul de-a ine ful (armuhi needle. In 1808, Peary, cu sini trae de clint, pornind tin Taras Grae afuns pind la Pou Nerd Hn secolsl al Kien, numarut coetaior sintilice « eresut mult tate damn de megs numee amulet profesor de gel de investors ait Bicunshy Gregoriu Steraucsc cre a tut corcetrt geotogce in clmpile = podigule centrale, procum si IN faianca Manflor Sitcon sta Manic Laur 9h acetone aia all {ifal"Vten Congres Intemational cb Geologie) nut in SUA. (U4), I, Farmurile gi mérile mérginaye America de Nord are, in general, irmurt foarte articulate, coca etre, in ar pat, edrbr eprogenice negate ae sar al ae ea anal fem de ret de enc a formarea golfunior ¢e ingresiune. Totodaa, aciunes er cutter trl momifnt a det negtom nummeronslor Aordart f ineue morenke po nurs nora, ta fora glacatel ‘Tamurie sin mat articulate pe laura nordic’, unde masa continen tolls fost imbacitatisy consttufnd tun rel de tngule mal mari sa Mi cj. care formeazi Athipelagul Arctic canadian, va msl more ins il st strimior. Mil spre sod, tarmul este mal putin articlat; Joar Tolfal Hedson st exuanal SE Laurent pitrund foarte fontlaental, de nard-cst este fragmentat de numeroase floxturi, Rstunrul 5 Getful St: Laurent repress o zona de seufundare, desparfind P= fhinsula Labradarului de Ineula ‘Terma Nova gi de Peninsila Nowa Se {ier la sindul shu, Colful Fundy pitrandetntrePeninoula Noan. Seolie SK continent: La sud de Capol Cad, in aprepiere de Boston, farmul alan= le este traementat de golfurl mich insatit de un roi de insule, find 8tora gfe nd a Capa Rteres, toate sure so ves “Hl su See bemtae GM ale, ote sale vg ali a et ae ial pit el sat piven Faw emote cory poate Stn i SLO aM, Ee exotic Gita Vice trai ll! pre Inn GB Soy ore se Be, Sa pe an we nh cle Ree eal pit arn he Bada pa an fe Coan AS mate pe aren de a Seca a Bee Gea «te pone tema natn nen ra is IE A Soe set tp ite ee gical meas i orn tte Sees stiles os en seg Metall de, Nor, tin Yon aloes a Pe Sa Hes Sete ate ent Sept cami eae etn see ae lw me hie ah steam nee SNe sere «Mow eet casaFPS mins os ot ete — nn pet Muni Stinagt pont, de asemenca, citer denomitt ae as erent ais kann arene, ose Shea tiva ciara ee ee ree a cn Pe i lan. esc cr pais sida asfel aspaeal gencrel de potly Wisse actos tu ‘si ple le de lava completeacd sspeciul reiefulal Se ie cee a de la 1 000 pind 1a 2 500 m. Ve See ere a Miu Sincnt Cancel cy Tnakimt do foto €3a0'an: Ae A PE Hea ic aS ta Es gn Se fea eee cee ee a ito: koe ter Ok Sl a 1a AF latudne nerds, Malta supe tential SUA" neal tae inatatennt el am rcercre peat 1345 m, tin Mundt Front Range, ws Se Cn? # Longs Pets, I ont te ae Sk nc ea mt ce a Apralosil do Nord ret formele de croiune si de acumulare a has bor GL Testes aledtuite din martort de eroziane, = Tanti ialete, despite prin val longing foarte debate eg x ‘eprezinti 0 putersich aaptare la structard, Cute orientate NNE-SSV Ns fot nivelato gl poneplonieate de agenfit subacrieny far ulterior mi nike epirogenice poative au dus a fnaarea relief la Tactivara ‘rug istare Flancuriie de est ¢ de vest dle Appalagilor int manginite de poeiuri a interftavi lang,Astfe, Ta pelle vereantulutelanticapare Pitmatl ‘Appstonian, care, din puncte vedere genetic, pint o tract, MeN ti as Apztlr Con ay ot are pain ramen de troriune.Intre acest podis si farmsl AUantcult ‘ec interpune cn Iitoral unde virie Wf adfacest mult alia api Meoral’ aan ete forma da dence eta eta Doce de acumulare, eu miastny, lune sl cordoane trae. pre, Hint leas errs}, ee a ig aca ag Nt Th St Aids to ate apt. dea pg ai legen Set er el catia Sona ne, ne a pews cent Centrul continentului are un Zell tule mat woe ja vest tt (gegen Sa RS cae ee Hips Paes i a sec ane Birccry acc Cre pt wee he Asn pe Sr ey ea fis est Rebate SOAS Sct rec a Bees Spear tee, re ee iii‘ freak nc de Ge Aca Re Hig ica eT a ts, ea isnt ati nly ie i i iu ge So ime Soe mele ee eee Lh ch a eee ay eae a Hepat fiat hee se hare Bees eee ae eon ea fine as Heil Veta aces tae Be Rice: Co's ont" Zet' tet ne al A NOIR SS aes a ir acon cee heme SO ina Sogn Sunca wa desam igri fons, cu. deporite fuvie-lacustre, Sar spre nord ole_ sit acopts See ee i apa fears oes owes Maal ca tate maa feaeoe B= Annie net aaSpite Seu Canatn «ft nv, nto yesoath de poe sinc a tn ofa ede oe ptt on {inte i te Semana Sv ae Pre mr lite dieawy es ati fel point derek? ae alcrenaiormlistinoas a tri. : ct me wi Pine compra cu Stl Pale Abruptal, bine exprimat in Telie,limiind zona Sedimentciee sete es tment re ae iil de comune gatas nde eae ae ce ae png A eae, pnt ne art Ab Sac ind agin a Procure ee ie ef nrg apes Oc cp aera mane © eg i Tn the te igh es Sane ag Srl fost tec sll da acne de een a ie mull ce alae ye dient an, Inregiuaea Marilor Lacuri, mo “= ae Ui. Cima opr ese opel Pt Nr ‘iit a Sess sea san Scien mc memcce teen sea t forma continentuled, Spre sud, America de Nor se n= fein Samet Soca neem Kelas cence rd en Sr CS ot nee «cert we exp waco ee aay SMe se ret ac Uy deri an ete ch re osae we ng cane seraner ee a ieitcar ti ca geemeran ae Maia at ceca eccre wie Gh u liudine nord asposiga de-a lungul perabelor a, zoulor te tlcots priese anata nextel serach ie 1, Factor orpraft Pail montan al Corillor areata loons ar ce my de ate done Gale igus a More Tanfupile igase proveact 0 ascensiune Sorat a macclor de” act-pe pase Tuunblor, Trecind pene ntjul monkey atade dc acto po Miovn cxcate le coborte, provecind desvaanea procesly-de fe Th foes elt Seats ES cens cond eee ae Bie es ae at a a fee Sein mie hn Sia, Sas Se na Sen ahi ate a ae See: Ghat ee el wen : Ts fc Nex exe rt mtr po te, Vet eg yeep fie ean here ira feeder oe feta tee eae phe Ne a Se i ee ye ee ae aad Soe PERE ee ai tar hae pai fom veal acl pe wre cue.“ de ge noma e Saleen cy Seay Se Tsenoes pace eng cn, doce St Seer aye aera it Secchanter vee Sere Beasts! = G. Infante curenilor marin ta Ameria de Now, inluenta efile saa cro ct A te te het 2 Tae ae fn Suet Qo ie Aging ante‘ Bac Rey GE a (ius sel Ge a aa a Sa Pe Re eaters ed ha Sea aera tence ety | GippalS Ros Kona rt ate fina nena ce mat os Sit con teaches eee mul sudie al Paiicull ete sxdat imports, de opel rele cults Calisrlcs Asse ceeat oe femme i ‘aot feel din alincine, i apropleren euastlorveste, Intestine noeies i oxtomitaten udicd « Panini California yr|. Elonente climates, Contrele de actiune lana nein ential orca wn cert etre piu Maxima faniettondl ‘canadian de lami) iar deadapee soc Mula predomina conte de’ presiune minima fig. {9 Din eaten nuns ist iit cata, "enteionul nond-aereén ts tak al Alenotat det cot siberian” Se mat rosinte'# inflaenfe minaret bier fi. ca contr permanent do sctaney aus form de mad de med ee sn, care se extinds pind tn aren Bain Ts anolimpul de iand a eminfervt nomen, contatul it forte mare: dle excamp, Intre-reghanca Colfuul Huson, ev tonperauit bane fectiute, de 25...-—A0, gi fate Goll Nex, pe nde eee ta terma de 29°C (ie), se forcast o mana de trafic tn conta Oe tnentu, unde se amestecd ase ée aer poate cu cele tropical, wits Aiwpre intr de mare presine a Guiflul Mexe: Hi ineretate ape Minima atlanta cia nowest. La est de Conlin! sc ceplasearh trons Ail calde sh ei, ler din tupta lor oe sacs rl eclonate Mase ae oe Wop, tind mai aide t uoar, sien se pe ebeala frontal rose rovoach precipita abuntente In contr, masele de atr arctic satlonsar8 fm jurul Golf Hudson 9. Penieael Labradors mplesicin patrancenca Aneto det Oa, Uncyirite scopera Golf Heron in inpu feral ek nu se topse det Vara Ursa sang acest send conthna‘oa tome esr. ao Bi Vera predomi influenia misclor de aer de origi tepkal (fg 9) Inveviora continentufu sc neilzte mal pvterne det mae, fat sone. Saadian de iam este niocat intra. 20rd predune file care antrncazh spre nord mace de aef troptale inte Sle Gal Fhlut Sexy east laste provona prepa sounds tempt tena pectin of lunes Appl. Un al cera de mim forename) Marced Bon, te sont entrencecd ane gm fer co tre piste bariera muntoaed din vest La" tecerca, pes mnt lpr fat umexcla mal po provecs pict, \. Paceensernee [6 Pace cath ee Pee {0 sun | »wane Flo. 16 lotrsle mei nar, dp. Fs Brookay A Connar at (. Ja general, tn anotimpal de vari. encicleti de dessupea cceanstor Inaneazt spre"nord, Ana aniiciclonait din Oceanal Pati ia vest de Depesianea Califomicl,are'o develtare foarte puternic, forming ma nal subtropical, tok fame de vest in Met inst nse reams Sout nue Zoele frontale principale s deplasa:k tn fancies anotimp. faroa fe devolt 0 ond frontal poland attend tntre masse de ac plas, formate deasupra eintin¢ntult nori-american sf mascle Gee tre: Pll, formate deasypre Oxcamulul Adan, Acute ona te ealueeos, de obicei, in zona litoralului atlantic. © alti zona frontald, mai slabi, fom Caan de NV separ ‘mascle te ner Panes arte ‘ede mace de aer coment Nara, vona frontal. polar. alanleS se deplaseard, mai sre nord, Jocltndi-se mal aes pe connent, tn su Canace. bt ace Shain, unirastee termice find mal redse Sntre suds not, easth ore frontal esto mai sit dct larna. Zona frontal par ce doplaceess Ml sre nord spre Osea Facies Alc, In ‘America de Nord meroulvresil se carictrizaca prin echinbs ‘brite s-ampiudin, ernie fare aotetuste, Acese career: eee dist ot in regina tnturlar, mal ales vintorie locals nereguates Vin- {ul Nort esi un Vint viglnt care Date dinepre N NC epee cm Pls pute entra Filed ras de conrle de minima presune, Aetiinate de masse de’ er subtopic din sud, stedatl tate ca un Mintlrece po imal este gl proviuca Sade Grade tempera cF (25--a0'O), furtuni st zAped, distrage eulturile gi impletici cireulalia, isooke otoard dia replant mruntoace ain. veal, are un carocter pro: linia foenie este an ‘vin ced usc, topesie.tipaca in reglunea rovoind inundail {hal sade al continentslui q in Florida bintule wragarcle (aur- ‘omadele, stor tropical, gererati de diferenele mari de Drevin, Hle-au uh efect datragstor In eclea lov (fig. 15 pe mate. pro ‘one nautvagiy iar pe uscat marl inundeil:crage si sate sin disteuse fs de cutremurs, far unels case sint dslecate din temeli, acoperisurile SGhlies atsatle"umplite de" sficimeturl, Clelenll tropical bintule. mal flee pe Wemmul Golflul Mexie, provocind valuri puternice care sale (cera farmu ta septembrie 1001" hurricane foarte violets ex bintult pe (mul Golfitel Mexie; valuri de 4m tniljime au nlvallt asupra irmatui ci 9 viterk de 200 km[ori, inandind numerosse azar. La Inccrea unt tornado, ce a avet Toe in septembrie 1950 fa Frida, a Fost smutse scoperigurile caseor sia fost smuls un tren de pe lnk, in Rance ah che et! a a para, preni,e {foarte inegaia'si neregulatt pe anotinpurt (0g. 1). Uncod se dealantule plot toreniale, alstrugitoare. In regiunea deltel Iai Mlsssippi, 1a, Als Sandia (ouisana) wa invegitrat plot de S37 mm in decume de 2 cee egiunes cca mal umesti a continental cate sana fiemulel pate, inne varwarea sails Columbia i Arhipelagal Alexandra 1 @este 3 000 mm) tinal, media precipitation, In zona dint Peninsula Aleska gi mail (Givmple cad, im: medie, 2600~2800 mm anual. Acedstd zond. tora Logatt in plo, cate incé foarte ingusti, [rmal Atanticalat < Cipla Bite aint umente, de eocmenca, le" plot bogate, Taollotole de 1 Tee oan