WINISTPRUL BDUCAEEL 8t IXVAPAMINTULUL Conf. dr. ing. IACINT MANOLIU FUNDATII $! PROGEDEE DE FUNDARE = Curs.pentru subingineri = * EDITURA DIDACTIGA $1 PEDAGOGICA » BuewregttCUPRINS Prefatit 10 Introducere 11 Partea. inti ELEMENTE DE GEOTEHNICA Cap, 1, Nojiuni generale despreroel 6.2 22 acacnd oBitiye ceueinlie 17 1, Rocilemagmatice 5 5 6. 6 wie Hes fiat scab, Ms rh es 4,2. Roolle sedimenitara:a:ssy ais tltcbwvasioae « ace ont sige nallnialnls a8 19 1.2.1. Rocile sedimentare detritice .. 6. 66 ss ete Ee 19 1.2.2. Bocilesedimentare de precipitatie idle a vertat-cd cttaelea’s. 20 0 1.2.3. Roeile sedimentare blogenc sau organogenes- sss 6 4 oes 20 1.2.4, Caraeteristicl generale ale rocilor sedimentare <2 6 sss + + + at . Fioelle smietminoeties © ree oki rte ses MRR Ag Se 21 Modul de formare a piiminturilor 2. 5... + pn he tinea cea oe 14.1, Eroxiunea . . coeds ee ee Cee ee ee we eS Fee 22 14.2, Transportal 6. 66 ee 2 cline sgh takwcwnen ayer oo? ot WAS @ 1.4.3, Sedimentarea . . 4 Dial hig ae a EROETE eS ae 1,5, Prineipalele eategorii de pamintuet Ta pl Seemed cies Oe 1.54, Pliminturile mecoerive. 2. 5 6 I Ee ae a4 1.5.2, Pimintusia eoesives . co 6. Woe GaN at Cup, 2, Aledtuirea slelasificnrea piminturilor © © ©. 6 6 ee es Ks 2.1, Granulozitaten piininturilor .. see t Reeser ss 2. Compozitia mineralogied a piminturilor .... 5. cabs 9.5, Fenomene de suprafata la piimtnturile argiloase - . . «+ PE ena aa 24. Struetura piminturilor . 66-2 ee ee eee We Gulaise re sere 24,1, Structuri caracteristice pentru paminturi coszive - - - - - ce 24.2. Structurl earacteristice pentru paminturl necoezive . . - - . . - Q) 2.8, Indiei geotehnict simpll. - 6. see bt tn ttn tnetitetet 2.5.1. Porozitatea n, indicele porilor ¢ . . ¢ 6 setts Peer 30 2.5.2, Umiditatea ww... « Bree a att wiih sen cr eat ® 2.5.3. Greutiiftile volumice gi deasitaile pimintul). . we ee. Relatiile intre y, n, © in functie de starea fizicé a pamintului . Gradul da umiaitehe ayes ei tes cae ie ere 0s . Gradul de indesare 5... es 2 > Gbpaettited de tndesame< 2. is oat i ee hy ey , Plasticttaten paminturilar coezive. Timiteto de Plasticitate, Indieele de plasticitate i 2.5.0. Consistenja piiminturllor coezive. Indicele de consistent Gap. 3 Apa tn pimint . . cere 3.41 Apa legaté sau absorbit@ . 2 RRM etc cde iis pceeee poet eten BS cApaeaplhir<:: Waits seen Mieted keels! eae Apa liberd (gravitational) 1, Presiune efectivé si presiune neutrald Actiunea mecanic& @ apei asupra payintului hay Pity: taverns (5) 2s a eee ah mere ace lneee 7c hne ab hitak ae eo es Cap. 4. Proprictitile mecantee ale piimiuturilor. .. . . . ft pes 4.1, Compresibilitatea piminturilor 6. Ge ee 4.1.1, Comportaren fazelor componente ale piiminturilor sub actiunea solicita~ rilor de comprestune . . . a2 8 AER taal 43.2; Stuaisl comprestblitafit ta Iskorator’ ..... « onsamelareiinn 2 4.1.8, Determinarea pe teren 4 compresibllitd}i pautalurtior <0 s-4. 1.2, Consolidarea paminturllor ... 2. sw wh ve we 4.3. Rezistenta ja foriecare a phnithtustior ett ab neinowty 4.3.4. Gondifia de rupere le paminturl eo. ae Determinarea in laborator si pe tener a “Fesistente ww forfecare « 4.3.3, Metodica delermindril rezistenfei la forfecare « piminturilor 4.9.4. Rezistenfa Ya forfecare a misipurllor . 4. 608 eee ee eo tae 1.3.5. Fleristenfa In forfecare a argilelor . . . . ‘otedimevce le Cap. 5, Gercotarea terenulul de fumdare . . 5.1. Prospeetiuni prin sondaje siprin metode geofizice . 51d, Sondajele .... . oye csi FUER caay Ue Ai vlad LEE = 5.1.2, Probele de pimint . . 2... 2. ey wet al heile'L 34 oh 5.1.3. Prospeetiunile geofltice 0°. 5. seals alinildii’s ee 5.2, Determinarea pe teren a proprieti{ilor pAminturilor prin prot penetrare . . cage eee eS . Prezentarea graficd a rezultatelor cereetirii terenului de fundare . 2... dcithialinl: pootebendee so iat ese te ete he ert ieee eet noe Parlea «down PROCEDEE GENERALE DE EXECUTIE A FUNDATIILOR Stabilitatea taluzurilor i versunfilor, Sapiiturl nesprijinite . Caleulil pantei taluzului stabil in masive de péimint omoger S115 Pamintay nepokee ). celor doud diametre care define: iracjiunea pind la intersectia cu curba de granulozitate. Se citese pe axa oonatelor procentele corespunziitoare celor doud, diametre. Diferenja celor dou’, procente reprezinti-procentul ciiutat, adici indltimen treptei napective din histograms. fog d, in mnPiagrama ternard utilizeazd proprietiifile triunghiului echilatoral. Oole trei laturi sint gradate de la 0 1a 100 (procente) gi sint atribuite fieeare unei anumite fractiuni granulometrice. In diagrama din figura 2.5, a, 510 20 30 40 8060 70 60 S00" rat : qa 4 Fig. 2:3, Diagram’ temard (a) si folosiren ei la amestecurl titre pimninturi](), Jaturile sint atribuite celor trei fractiuni granulare principale : nisip, prat, Granulozitates unui pamint se exprima in diagrama ternard printr-un punct. Fie un pimint cu urmétoarea granulozitate (tig, 2.3,4); nisip 50% praf 30%, argilis 20%, Din dreptul procentulni 50 de pe seura ,,nisip” se duce o paralela, cu sears, precedenti (argili), iar din dreptul procentulni 30 de pe scara ,,praf” o paralela. cu seara ,nisip’. Cele doui paralele se intil- nese in punctul B, care defineste granulozitatea pimintului respectiv. Diagrama ternard este utlizath si in probleme de amestecuri intre pimimturi, Dindu-se ‘ous piiminturl ale cdror granulozitati sint reprezentate prin, punctele 2 si Cm disgrama tersiarit (fig. 2.3, b), un piimint obtinut prin amestecul m orice proportie a piminturilor Fi C este reprezentat printr-un punet D aflat pe dreapta care uneste # cu G, Fie, de exemplu, un pamtit D avind urmatearen comporitie : D= (MBB + in WE, Pentru aflarea pdmintului D se procedeaza astfel :seimparte dreapta JC in 100 divisi Se masoari a diviziuni, Incepind din #, obtinindu-se punctul cutat. In exemplul din figura 2. m= 30%, n= 70% Fiind aflat punetul D, ducind paralele in cele trei Jaturi st afl compozitia granujometric’ (in procente din fracfiunile principale) i pimintului D reznitat din amestecul in propdrtia dath 2 paminturilor B si C. 3,6 Granulozitatea, constituie un eriteriu de bazi pentru clasifiearea pauninturilor. In STAS 1243-74. sint cuprinse tabele care aratd ce procente din diferite fractiuni granulare trebuie si confini un anumit piimiit spre a fi clasifieat, de exemplu, drept nisip, praf nisipos sau argilii 2Bprifoasi cic. In standard este dati si diagrama ternara din figura ajutorul cdreia se poate clasifica dintr-odaté pimintul dupa ce i se stabi- Jeste pozitia in diagram. Cunoscindu-se eurba dé granulozitate se poate aprecia cit de uniforn: kau neuniform este pimintul respectiv eu ajutorul coefierentilud de newni- formitate U, care se defineste + unde dy si d, represinté diametrele particulelor de pimint corespunzi- toare procentelor 60 gi respectiv 10 de pe curba de granulozitate, Daci U, <5 pimintul are granulozitate foarte uniform. Daci U, = 5... 15 pamintul are granulozitate uniforma. Daci U, >15 pimintul are granulozitate neuniforma. Cu cit un pimint este mai uniform, cu atit curba de granulozitate ete mai apropiata de vertical’ (fig. 2.5). of aN 9 a0 Fede Xe 60} ie Veen \, oy Kee nN 4 ar) ae AN 3 60 80 0 20 ——=PRAF— , al - 1_t (05-0005 mm) “Argyid pretoase nisicoas Se Ay fogd.inmm Fig. 2.4. Diagramé ternara standard. Fig, 2.5. Curbe de granulozitate pene iri: Pe linga utilizarea la clasificarea paminturilor, cunoasterea granulozi- iStii este importanté ori de cite ori pimintul servegte ea material de constructie, la realizarea amestecurilor de piminturi, la confectionarea filtrelor inverse ete. 9az. COMPOZITIA MINERALOGICA A PAMINTURILOR ‘Compozitia mineralogieii a piminturilor depinde de modul lor de formare. Cind paminturile s-an format printr-m proces de dezagregare pe cale ich a rocilor existente, caracterizat prin modificarea dimensiunilor fragmentelor de .roed, si mentinerea compozifiei chimice, in produsul dezagregirii se regisese aceleasi minerale ca gi in roca de bagi. Acestea sint mineralele primare, ea de exemplu cuarful, feldspatii, calcitul, mica etc. Piiminturile la care predomind fracjiunile granulometrice nisip si praf sint aletituite din minerale pritmare. Dupa cum s-a aratat, o alté cale de formare a piminturilor o constituie procesul de alterare a rocilor, care are ca rezultat nu numai firimitarea’ fragmentelor de roca pind la dimensiuni coloidale, ci modificaréa. compozitiei lor chimice. In cursul acestti proces 0 elasi deminerale primare, feldspafii se. transforma in minerale semindare sau minerale argiloase. Mineralele argiloase constituie din punct de vedere chimie alumino- sitieafi hidratefi. Ele formeaz’ o familie din care principalii reprezentanti sint eaolinitul, montmorillonitul gi illitul. Proprietifile acestor minerale aint ifluentate de modul de asezare relativa in refeaua cristalink a atomilor e le compun. in reteaua cristalind a mineralelor argiloase, se intilnese dowd. wnitepi eristalin le basa: — unitatea tip tetraedru, cu formula SiO,, avind atomul de Si** in centru, iar cei de oxigen 0*~ in colturile tetraedrului (fig. 2.6) ; prin asocie- rea mai multor tetraedri se formeazd un strat la care atomii de oxigen de la baz apartin concomitent la doi tetraedri; stratul tetraedric se noteazd eu simbolul —unitates tip octaedru, cu formula ANOH),, cu atomii de Alt (san Meg*+) in centru gi de (OH) la colfuri (fig. 2.7); prin asocierea mai multor oetaedri se formeazi un strat care se noteazd cu simbolula. © = Al *sau Mg2t Fig. 2.6, Unitate tip tetracdru, Fig. 2.7. Unitate tp oetaedra. Distantele intre atomii aflati in colfurile unitafilor de tip: tetraedric Bi oetaedrie gint identice. Aceasta favorizeazi aaocierea straturilor tetraedrice si octaedrice pentru a forma lamele structirale. 7 a0Difcritele minerale ale fam — modul de asociere a struc forma lamele structurale ; modul de asociere a Jamelelor pentiw a forma mineralul argilos. Lamela bistrat (fig. 2.8), rezultata prin asocierea unui strat tetraedric cu unul oetaedric, este caracteristica pentru caolinit. de minerale argiloase se dec ‘ilor tetraedrice gi oetae esc prin : pentria Cee nm AP sau Mg? * LAAN, BF" Vig, 2.8, Lamela bistrat (eaolinit) Asocierea unui numdr Mare de asemenea lamele, reprezentata simbolic in figura 2.9, fort io partioulé de caolinit, Doud lamele suece fata in fai atomii 0* edric eu atomii (OH) tului octaedric care, desi au sarcind electricd de i semn au naturi intre atomii de 0* si (OH) se stabile o legitu relativ legdtura hidrogenied. Reteana cristali eaolinit particulele sale sint inflmenjate in misuri mai redush de uni exterioare, in primul rind de cele ale apei Lamela tristrat 2,10), constind dintr-un strat octaedric cuprins intre dowd’ straturi tetraedrice, este caracteristica petitru montmor itlonit. Mai multe asemenea lamele formeaz’ particula minerali (fig. 2.11). Sim de atomi ale lamelelor fati, in fata sint identice 0°, legitura dintre lamele este foarte slabi, permitind apei ai intre intre ele si le indepirteze. Reteaus cristalin’ a montmorillonitulai este extensibili. Toate propriet pile montmorillonitului legate de prezenta apei sint mai pronuntate (pkasti- eitatea, contractia, umflarea). Fig 2.10. Lathela tristrat (montmorillontt), Fig. 2.11, Reprezen larea’ — simbolicd montmorillonitului, olIlitul are o structuri similari cu a montmorillonitului, deosebirea constind in faptul ci un numir de atomi de Si sint inlocuifi eu A+. Lamela tristrat devine astfel incireat& cu o sarcin’ electricd negativi, neutralizati prin atragerea'de ioni de potasiu K+, ceea ce asigura o legituri mai puternicd intre lamele (fig. '2.12). Din punctul de vedere'al proprietiti- lor in raport cu apa, illitul ocupa o positie intermediaraé intre caclinit ¢1 montmorillonit. 2.3. FENOMENE DE SUPRAFATA LA PAMINTURILE ARGILOASE Ca urmare a strictirii bidimensionale a minera- lelor areiloase, particulele de argili au forma unor foije sau plécufe. Datoritt: gradului ridicat de disper- es sie si formei de placufai, particulele de argil&i au o Pig. 242, Repreventarea gypratapi specified foarte mare (de exemplu, $00 m*/z Sal aap lalla Hi montinonillonit, 80 ‘int/g Ta illit, 16 mg la ewolinit), Suprafata lateral a foifélor argiloase reprezintd sediul unor fenomene acteristice denumite fenomene de siprafata. In cursul procesului de alterare suferit de particulele de argili, parte din ionii pozitivi (cationii) de pe faba particulei sint smulsi din rejeaua, cristalind, trecind in. medin! inconjuritor, In geest fel, suprafata particulei are o sareind electric’ negativi. © alidi manifestare @ procesului de alterare avind drept consecin}a aparitia unei sarcini electrice, o constituie substitupia izomorjd, prin care se intelege inlocuirea unui ion din rejeaua cristalind cu un altul avind aproxi- mativ acecagi mirime, dar yalent& diferitd, De exemplu, inlocuirea: ionu- lui de Si 4 sareini electrice pozitive cu ionul de Al, avind numai3 sareini electrice positive determin’ aparifia, wnei sarcini electrice negative. Pe de alta parte, chiar atunei ind particula in ansambIn poate fi conside- punet de vedere electric, centrele sarcinilor electrice (--) yi{—) nu coincid. La suprafafa particulelor se afli atomii incdrcati negativ, de.O gi OH, in timp ce in interior se gisesc cei incdrcati pozitiv, de Si, Alete., astfel incit suprafafa apare inedrcati negativ. Sarcina electrici disponibili a particule’ de angili este nentralizata prin atragerea de cationi metalici (de Lit, Nat, K*, Mg**, Cat*, Al’, Fe* ote.) proveni{i prin disocierea eleetrolities a diferitelor siruri-aflate in apa din pori (fig. 2.13). : ; Oationii atrasi de supratata particulei pot fi inlocuifi. Acest fenomen cu importante aplicatii practice, in special in probleme de imbunatafire a paiminturilor prin tratarea ct substante chimice, poarth numele de schimb de cationi. 32_Thtr-o exprimare conventionald, inlocuirea cationilor de Nat prin cation’ de Ca~* este ilustrata astfel : Na Na Nw Ca Ca angili mi + & NaCl Sarcinii electrice negative de la suprafata particulei ii cor aut punde un polenjial electric ¥, w chrui intensitate seade pe miisura departé de parti bes it, > - + = us * £ 2 + & i < + Distange de Ja particuld Fig, 2.13, Cationi atrasi de par Fig. 24s Variatia grosimil stratulul difwz cu va- tienla de argili : lenja eationilor; 1 pee pactcale deargit; # — ea J = valen SS) 2 — valent ‘tient, cule, Anih sa acestui potential se face prin cationii atrasi in jurul par enlei gi dixpuyi in doua stratur: dratul de contraioni, alcituit din cationi retinuti direct pe supradata particule stratul difuz, format din cationii aflati in zona de atractie a partieulei. Grosimea stratului difuz scade pe masuri ce creste valenta cationilor ( 2.14), concentratia de joni a apei din jurul particulei, temperatura ape Atit particula de argilii cit gi cationii din jurul particule pot atrage molectile de api, Molecula de api este neutra din punct de vedere electric, dar centrele sarcinilor electrice (++) ) nu coineid, formindu-se astfel un dipol (fig, 2.15). tntr-un eimp electric, moleculele de apa polarizeazi, adie’ se ovienteazi eu polul (+) sau (—) elitre suprafetele incdreate electric (fig. 2.16). Aga se intimpli gi in jurul particule: de argili. O parte din er te 36 oe eee Dyin Og B... 2. Dipolul de apa. Fig. 2.16. Polarizarea mole culelor dé api he, 02 33moleculele de api sint atrase direct pe suprafaja particulei, altele se orienteazd cu polul (+) spre particulé, sub influenta sarcinii electrice a acesteia; in sfirgit, oa trein categorie 0 formeaz’ moleculele de api care, ca un roi, se fixeazi in jurul cationilor (apa de hidratare). Totalitatea moleculelor de apa Presiunea osmotich “0. orientate in cimpul electric al : particulei de argilé formeazd un Apa legate Apatite’ _—=sintvelig samo peliculli deapd tegata sau apd adsorbitd. Presiunea cu | eare moleculele de ap’ sint atrase de particula de argilA, denumita presiune osmotiod, des- eregte odatd. cu. distanja de la faja partieulei (fig. 2.17). La limita stratwlui de ap& legaté, Distanta faté departiculd =o presinnea osmotic& se anuleazi, Fig. 2.17, Variatia presiunii osmotice eu distanfa moleculele de apii se gésesc in de la partiewlA, starea de agitafie caracteristich (migearea brownian’), iar apa incetind si se mai afle sub in- fluenta particule: se numegte apd liberd. Pelicula de api legata gi straturile de cationi din jurul particulei. de argili, formeaz’ aomplewul de adsorbfie (tig. 2.18). 2.4, STRUCTURA PAMINTURILOR Prin structurd se infelege aranjarea relativi a particulelor care aleiituiese un pamint. 2.4.1, Structuri caracteristice pentru paminturi coezive 4 Fie doud particule de argilA care se afl intr-un bazin cu apa (fig. 2.19). Cind particulele se apropie una de cealaltd, incep si se inflnenteze reciproc. Ca urmare a faptului ef fetele particulelor sint, incdrcate cu sareimé electricé de acelagi semn (negativa), intre particule se manifest’ o fort&i electro- static de respingere R. Pe de alti parte, intre particule se manifests o forfa de atrae- tie A, de natura, cleciro-moleculari, de tip Yan der Waals. Ambele forte descrese pe mAsura ce cregte distanta dintre particule ; la distanje foarte mici, forta A. este intot- deauna mai mare, in schimb se atenueazi mai repede eu cregterea distanjei. For{a de atractie A este independentatde natura me- diului in care se giisese particulele. In schimb, 34 Fig. 2.19 Interactiunea intre dowd particule de argila in cursu) depunerii : Y= partioulA de argilt;, 2 —tnveliy de api legat.forla de respingere R depinde de hatura mediului, de va- peas lenta cationilor din complexul = de adsorbtie, de concentra- tia de siruri, de temperatura ISS apei. —=—= Greutatea proprie G a par- —_+ ticulelor este neglijabilAinraport = SS on R gi A, astfel incit forfa neta AS rezulti prin insumarea forelor i —_—S——= desemn contrar R gia. es Oind invelisul de aps legaté, ae este mate (ceea ce se intimpla’ in cazol saturirii complexului [== Lo de adsorbtie cu ioni de valenta. mich, sau in cagul unei solntii Fig: 2.20, Structura de tip dispers. eu coneentratie sefimuthi de si- muri) particulele sint finute una fafi de alta la distantela care for{a de respingere Fe este predominanti, Partieulele se depun Ja fundnl bazinului in mod individual. Fenomenul acesta poartii numele de peptizare sau dispersie, iar structura la care di nastere este o structura de tip dispers, caracterizat’, prin agezarea jafd t+ fafd m particulelor, agezare pentru care forta neta de respingere este maxinuc (fig. 2.20). Structura de tip dispers este proprie argilelor depuse in bazine cu api dulee (la care eoncentrafia de shruri este minim‘). Cind invelignl de ap’ legatd este subtire (ceea ce se intimplé in cazul saturirii complexului de adsorbfie cu ioni de valent ridicata sau in cazul ineisolufiicu concentratie mare de siruri) particuleleajung in contact una on cealaltti, se asociaaii in eursul sedimentarii, forja de atractie 4 este predo- : minanta. Acest fenomen poarté numele de eoagulare sau floculare, iar structura la care d& nagtere este o structura de tip floeular. Contactul are loc in mod preferential intre miuchia unei particule gi fata celeilalte (fig. 2.21) deoarece diseontinuitatea girurilor de atomi din ‘refeaua’ eristalini, in dreptul muchiilor, le las& pe acestea incircate elec- tric pozitiv in timp ce fefele sint, dup cum 8-2 aritat, incdrcate electric negativ. Fig: 2.21; Legitura intre muchia tunel, particule $1 fata altet parti- Structura de tip flocular, caracterizata “eule., prin agezarea muchie pe fafa (fig. 2.22), se intil- neste la argilele depuse in bazine cu apa sirata. O particularitate a structurii unor p&iminturi argiloase o constituie plezénta unor legituri intre particule, formate in decursul timpului geologic pein depunerea in punctele de contact a unui material de cimentare provenit fie din siirurile aflate in apa din peri, fie ca produs al alterdrii chimice. 35Aceste legdiuri de cimentare intre partieule, care pot fi asemuite cu nigte punti rigide (fig. 2.23) reprezinté una din componentele coeziunti pimintu- rilor argila . Legéturl de cimentace partionle de argila Fig. 2.22. Structura de tip flocular, Diferite cauze pat produce modificari ale siructurii naturale a piminturilor, O as ea cauxi o constitule, de exemplt, (ulburarea sau remeaiéerea structurii, cum este cea care se produce prin transformarea In lahorator, prin {rimintare, a unej probe intacte, reeoltate din terem, Intr-o pastil. Accast remaniere are drept efect ruperea legdlueilor de eimentare $1 0 reorienLare a particulelor, ceca ce duce In scideren registen{ei pAmintniui. Aceasta selidere de rezistenta este denumita sensitivifate 4 structuril 91 se exprim’ cantitativ prin raportul S intre revister}a la compresiune cu defermare Jaterali liherd a unei probe de panint netulburat gt revisten{a compresiune, in aceleasi candifii pe © proba din acelasi pimint, nlburat, flirdi modificares uini~ ititil gi poroxitapii. In functie de marimea raportului S, paminturile se clasified astfel S< 2 pamintari sitive 5 piminturi putin sensitive; ..8 paminturi sensitive ; S> 8 piminturi foarte sensitive, nice (secur Remanicrea stracturii pAmintarilor argilease In urma unei actiuni mee: vibra{ii) poate avea drept rexultat trecerea plimmtulul in stare curgiitoare, transformarca acestuja intr-un lichid yiscos, Aceasta constituie o manifestare a ({xofropiei la paminturi. in primul stadin al depunerii, un péimint argilos formeaz& ceca cc chimia colnidald denumeste gel : de particulele coloidale aledtuiese o refen structurala continnd, dar fragili; in timp, numir contacte Intre particule erepte, inveligul de apa legatil se subsiazi, rezistenta sistemulul eregte ; cind se produce actiunes mecaniel, reteaua structurald este distrusi dar, dupi trecerea unei perioade de timp de Ja Incetarea aetiunii, se reface. 36Tixetropia argilelor se manifesta, de ¢xemmplu, la infigerca prin batere sau vibrare a piloli- Jor. Remanicrea structurll pamintuluj la contactul eu pilotul permite patrunderea mai ugoarti a pilotuini in p&mint. Este necesari treeerea unei periaade de timp dela ineetarea baterii sau vibririi pentru ea legiiturile distruse si se refacd. 2.4.2. Structuri caracteristice pentru paminturi necoezive Paminturile necoezive sint definite prin wtheoneré grauntoasd. Tn cursul procesului de sedimentare predomina forjele masice ; particulele se depun sub efectul gravitatiei. Structura griuntoasi se caracterizeaz’ prin sontactul direct de ln particuli la partieula (fig. 2.24). 2.5, INDICI GEOTEHNICI SIMPLI Mirimea relativd a fazelor constituente ale piiminturilor, raporturile eantitative dintre ele, se exprim’ prin caracteristici denumite indict geolehniet simpli. 2.5.1. Porozitatea n, indicele porilor e Fie un volum de pAmint ¥ compus in cazul cel mai general din ¥, yolumul pirtii solide ; V.— volumul ocupat de apa din pori; ¥, — volumul ocupat de aerul gi gazele din pori; V, gi V, formea: yolumul porilor V,,. In mod similar, G,, G, gi @, veprezintéi greutifile care corespund célor trei volur iar G este greutatea totala, Se consider’ ci volumele aferente celor trei faze s-ar fi separat pe aap unei probe de pamint avind sectiunea unitard gi volumul V (fig. 2.25). fig. 204. Structura gréiuntoasi, Fig. 2.25, Volum de pimint, aSe defineste” porozitate x piminturilor gi se noteaz’ en» raportul intre'volumul porilor V, dintr-o cantitate de piniint gi volumiul aparent V (volumul total al piimintului, inclusiy golurile) al acelei cantititi : a% = a +100. (2.1) Se defineste indice al porilor gi se noteaxt cu ¢ raportul intre yolumul porilor V, dintr-o cantitate de pamint gi volumul particulelor solide V, din acea cantitate de pimint : 12.2) (2.4) ¥ «lito 100 in cazul pAminturilor necoezive. mirimea Ini n (sau ¢), poate da o indicatie asupra stirii relative de indesare a paimintului. Fie un sir de sfere egale (fig. 2.26, @). Dact s-ar uni centrele sferelor s-ar obfine cuburi, Aceasta este pozitia sferelor clireis ti corespunde yolumul maxim de goluri, circa 48% din volumul total. Daci sferele ar fi astfel agezate’ fnett prin unirea centrelor lor si se obtind tetraedre (fig. 2.26, b) volumul de goluri ar fi minim, reprezentind cirea 26% din volumul total, 6 Granulele unui pamint nisipos nu sint egale gi nici nu au forma, sferied.. Totugi, analogia cu sferele conduce la valori_ extreme ale porozititii care sint destul de apro- iate de cele ale piminturilor reale, ntr-adeviir, porozitaten m 9 nisi- purilor yaring’intre 20 gi 50%. Pamincurile neuniforme an porozi- tiifimaireduse, deoarece particnlele mai miei intré in golurile ce se for- meaza intre particulele mari. Nisi- 26, Asezarea particulelor de ford sferica : area oea rdtiatinai’ 8— (A stardg ooh sal Indesatd,purile care contin mied, mineral primar sub formii de foite, pot avea poro- aitiiti mult mai mari (ping la 90° in ecazul in care mica repregintaé 40%), La pdminturile coezive, gama de variatie a porozitatii este mare, dup cum rezulté din urmitoarcle valori orientative ale Lai n+ - argile recent, depuse, miluri 70...90% ; —argile moi 50...70%; —argile consistente gi virtoase 30...50%% 5 — argile tari 15...80%. Paminturile loessoide se caracterizeazt prin porozitifi mari, cuprinse intre 40 si 60%. 2.5.2, Umiditatea w Se defineste umiditate si se noteazi cu w raportul intre masa apei My, continuté in porii unei cantitag¢i de pamint si masa particulelor solide M, din acea cantitate : w% = Me 100. (2.6) In laborator, umiditatea se determin’ cu ajutorul etuyei (v. anexa I). 2.5.3. Greutatile volumice 5i densitajile pamintului Greutatea volumicd a soheletului se noteazt -y, gi se defineste ca raportul intre greutatea particulelor solide dintr-o cantitate de pimint gi, volumul propriu al acestor particule (1ar% goluri) : (2.7) Densitatea seheletutui se noteazi p, si se definegte ca raportul intre masa particulelor solide dintr-o cantitate de pimint gi volumul propriu fl acestor particule (fara. goluri) : (2.8) Marimea densitdtii scheletului depinde de densitatea mineralelor tare aléituiese pimintul. Intrucit acestea sint bine determinate pentru fiecare piimint, 5, varlazi intre-limite restrinse, intre 2,65 gi 2,80 g/cm‘, In mod corespunzitor 7, variaz’ intre 26 si 28 kN/m*. Grentatea volumicd a scheletului se determinf in Iaborater cu picno- metrul (v. anexa I), Greutatea volumied a pdmintului se noteazi y gi se defineste oa raportul intre greutates pimintului si volumul acestuia (inclusiy golurile) : 1 Set (2.9) 89Determinarea in laborator a greutdtii volumice a pAimintului se face cu gtan{a sau prin parafinare (vy, anexa [). 2.5.4. Relafiile intre y, ¥., 0, W, in functie de storea fizica a pamintului Aga cum s-a arfitat, porozitatea n este un indice care se caleuleazii. In acest scop, este necesara cunoasterea unor relafii intre n gi indicii w, y, y, care se stabilese prin incereari de laborator. Fie un cub eu latura egalii cu unitatea reprezentind 0 proba de pamint Ja care partes solidi s-a eoncentrat pe o anumit& indlfime, lay bazi, iar restul este ocupat de goluri. Intrucit, prin definitie Fe sa VB 100 OV V =1, n%100 = Vy, deci indltimea volumului de goluri este %,/100, iar iniltimea volumului piirtii solide, cu greutatea volumica a scheletului y, este (1 — n%/100). Corespungiitor diferitelor stiri de wmiditate ale pamin- tului, se definese expresiile greuti{ii volumice : a) greutatea volumicd a padmintului in stare uscatd yy (tig. 2.27, a): — in acest caz Gy = 0, 4 = G,: ; in easul (= ay te Gy nt - Ey V5 2.10 ( =) de? (a0) b) grevtatea volumied a padinintiului in stare saturatd v.95 (fig. 2.27, b) + — in acest caz G, = Gy, G = 4, + Gy: | 2% dae tet te ; ey Sat Gu pe $00 106, (: a he th (2.11) v 1 Youd 100" . 2.27, 6).f ei c Fig. 227, Velum unitar de piimint corespunaitor diferitelor stiri firice : @— plmint seat; & — pimiat satural; ¢—plmint partial satural. ae Ud a0)— in acest caz, doar o parte din pori sint umpluti cu apa. Pornind de la relatia (2.6), umiditatea w poate fi exprimatd gi sub forma + wy= om 100; (2.42) G=6, +6, = 6, _ cee) z al #4 Ct +3 (2.13) Aceasta este cea mai generali relajio intre indicii geotehnici y, Ys ngiw. Oricare dintre acegtia poate fi ealeulat daca se cunose ceilalfi trei ; 4) greutaiea volumicd a pdmtntutud fa stare submersatd y’ (fig. 2.28). Cubul unitar, inconjurat de api, este supus fortei de subpresiune egalé cu grentatea @' a volamulni de api dislocuit : G=6,—-G4; tees [ah ta qi pepe n% a) er il peg 2x im (2-33) tv — ye) cari (2.14) Spre dcosebire de greutatea volumich a scheletului, greutatea yolumios a pimintului variaza in limite largi, dela valori in jur de 10 KN /m* tim pamintul in stare submersati, la valori in je 20 kN/m* pentru pimintul in stare sabur jatd, Importanja practiced a unei asemenea vari- atii poate fi inteleas’ din urmitorul exeraplu ; dact printr-o coborire gencraliva nivelului apei subterane un pamint trece din stare submersata in stare saturati, greutatea lui volumica sed ubleagii, Tasari suplimentare ale eonstructiilor, eare au insotit o agemenea coborire a nivelului apei subterane, au fost explicate pe aceasta cale. Daci in loe de a raporta greutatea la volum, ge raporteaz’d, masa la yolum, se obtin valori ale donsitiitii pamintului corespunzitoare celor 4 stiri do umiditate, gi anume ¢ i —densitatea pamintului in stare uscat® pa} rig, 2.28 ve 8 Festa ee eniibaluttir stare sabutat Pa”! plat ee a— densitatea pimintului in stare umedi 9; — densitatea pimintulni in stare snbmersata p’. Densitatea pimintului se exprimé in g/em* 2.5.5. Gradul de umiditate Gradul de umiditate 8, se definegte ca raportul intre volumul ay con{inute in porii pimintului gi volumul total al porilor din acel pAmin S,= Fei (24 x 8 neyo seama ci Vy = G,/y., iar conform cu (2.4) V, = eF,, relat evine : Be ae. (Bp pee sae ia Siopte la tare Ie 3s Tas Se Te ee 100 tee te Luind y, = 10 kNjm?: where 2 49 8, = 4 2: e000 +e ats In expresia (2.18') # se exprimé in procente, iar in KN /m*, In functie de marimea lui S,, piminturile se clasified astfel : Bh a O acsrapinreaeace pamint wscat ; 04 <4, <0,8 ... pimint umed ; 0.8 <8 - 40: reilit rash. 5... 20: nisip argilos, 2.5.9, Censistenta paminturilor coezive. Indicele de consistenta Staren fizied a paiminturilor coezive depinde de confinutul lor in api. Unul si acelagi pamint coeziv poate avea in funetie de umiditatea sa stiri » foarte diferite : ea o bucata de pintri, dacik este useat, sau ca un lichid viseos, daci are o umiditate foarte mare. Starea fiziet a unui pimint cooziv, depinzind de umiditate, se denumeste stare de consisten{a sau, pe seurt, consistentd. Consistenta unui pimint se exprimi cantitativ prin indicele de consis- lenfa 7, definit prin relafia : ow i= i (2.21) tn functie de valonrea indicelui de consistenf’ J., care depinde de pouitia relativ’ a umidititii w fati de wp gi w,, un pimint eoeziv poate fi, Abdin punctul de vedere al consistentei : tare, plastic sau eurgiitor (tab. 2.1). Consistenta plastica euprinde, la rindul ci, patru trepte, dupa cum piimintul este mai aproape de starea tare sau de cea curgitoare. , Tabelul 2.4 Denumirea stort de consistenia Curgdtor: Virtos: |Consis ~ tent] vorfiotia dul I, in functie oe We ce Veriatia umiditdtit naturale W* Seara'umiaitdjilor Clasificarea, paminturilor dup& valorile lui J, : — tare, dact I,>1j —'plastic virtos, daci I, = 0,76... — plastic consistent, daci 7, = 0,51...0,75; — plastic moale, daca Z, 1,50 5 — plastic curgator, daci 7, = 0,01. ..0,25; — eurgitor, dacd I, <0. Cunoagterea indicelui de consistent J, gi determinarca sa corecta au o deosebit’ importanfii. Astfel, valorile presiunilor conventionale de caleul pentru piminturile coezive, care intervin in_caloulul fundatiilor, sint date in BTAS 8316-77 ,,Terenul de fundare. Principii fundamentale de ealeul", in functie de 7,. Aprecierea stirli de consistent a pammturilor coezive pe baza indicelui de eonsisten{ii J, calculat cu relafia (2.21) in funefie de limitele de plasticitate, poate fi uneori eronati. Aceasta se intimpld 1a pimminturile la care legiturile de cimentare dintre particule sint puternice, La con- fectionarea pastelor pentru determinarea limitelor de plasticitate, detste leghturi sint distruse, ‘Lipsiti de aportul lor, pasta, dest cu o umiditate egal eu a pamintulul tn stare naturalé, are o consistent mai sedizut&. De fapt, J, calculat eu relajin (2.21) aratd care este consistenta pastet pregtitd dintr-1n pamint atunel cind umiditatea pastei este egald cu umiditatea pe care péntintul ‘respectiy o are tm strat, In modul acesta, J, nu fine seama de influenta legiturilor de elmentare, erorile find cu alit mal mari eu eft aceste legaturi sint mai puternice. Pentru a preveni asemenea crori este indicat aprecicrea stiril de consistenta sl ew metode care nu implied deranjarea structurii naturale a pamintului, In laborator, se poate folosi in acest scop conul care serveste pentrn determinarea limitel de curgere. Adincimea de Infigere a conu- ui in proba netulburats constituie o misuri a consistentei pamintulul (v. anexa 1). Pe teren, consistenta poate fi apreciatd prin probe de penefrare, care vor fi deserise In capitolul 5,Capitolnl 3 APA IN PAMINT Se vor examina succesiv prineipalele varietaji de api din pimint, care influenteazi, comportarea pimintului ca teren de fundare sau ca material in constructiile de pimint. 3.1. APA LEGATA SAU APA ADSORBITA Apa legati reprezinté apa atrasi in jurul particulelor de argila incireate electric, ca urmare a proprietatii moleculelor de apa de ase orienta intr-un eimp electric. Moleculele de api se fixeaza: fie direct de suprafata particulei, fie in jurul cationilor stratului difuz sau se afl in zona de influenjé a particulei. fn cupringul inveligului de apa legata din jurul particule’ de argili se deosebese dona straturi (fig. 3.1): —un strat foarte subtire, cu grosimea a 3 salt 4 molecule de apa, aflat in imediata veeinitate a partioulei si refinut de aceasta cu presiani foarte mari, denumit strat de apd string legatd ; — in continuare, pind Ja limita unde inceteazi 1 ? 3 atractia particulei, se afi stratul de apd slab legate. in afara inveligului de apd legaté se gisegte, apa OZ tibera. . Apa string legatd ave proprietiti diferite de ale apei obignuite : densitate mai mare, temperaturi de inghey mai setizutd, viscozitate. Se admite o& acest strat se deplaseaz’ solidar cu particula solidi, putind fi indepartat doar prin useare la temperaturi de peste 200°C. Apa slab legata constituie partea mobild a inve- ligului de ap& legata., Grosimea acestui invelig depinde in primul rind de natura mediului fn care se aflh 1 — apd steins tents 2 ops yarticnla. La fel ca in cazu) stratului difuz de ca- “8 27 br tioni, grosimea peliculei de apa legati este eu abit mai mare cu cit sint mai soimte valenta ionilor din complexul deadsorbtie, concentratia deioni gi temperatura solufiel in care se afli particulele.. Pe aceasta: proprietate se bazeazi unele procedes de imbundtatire a piminturilor, Astfel, adaugarea ATsirurilor unor metale monovalente in apa din porii pimintului, prin efectul de ingrogare a peliculei de ap& legata duce la colmatarea porilor de clitre aceasta ap& gi reduce considerabil permeabilitatea pAmintului. Grosimea inveligului de apA legati se poate modifica de asemenoa. prin evaporare sau prin eregterea presiunii cn urmare a inefiredrilor exte- rioare aplicate pimintului. In acest din urmi caz, ridicarea inefiredrilor este insofité de o tendin{a de refacere a grogimii initiale a peliculei supus’ Fig, 3.2, Efectul de pana al apei legate. compresiunii, apa legati avind fafa de particulele solide un efect de pan’ fig. 3.2). ; ie douii particule de argilA, suficient de apropiate astfel incit inveligu tile de apa 1 fi si, se intrepitrundés (fig. 3.3), Tonii si moleeulele de ap& din zona comuna sint atragi concomitent de ambele particule, stabilindu-se rin intermediul lor o legituri care poart’ numele de coeziune primard. fh cazul in care inveligurile au grosimi diferite (fig. 3.4) moleculele de api vor fi atrase mai mult spre particula eu pelicula mai subtire. Se produce. astfel o deplasare a apei de Ja particule ce exercita o fort de atractie mai redusi spre cea care exerciti o forf{i de atractie mai puternic’, pind la egalarea celor doud forte de atractic, Acest mod de migrare a apei legate oferi explicajia fenomenelor de contractie si umflare. Fie un pachet de particule de argilii, eu invelisurile respective de api legaté (fig. 35,0). Prin evaporare se produce o micgorare ainveligului de api legati din jurul partieulei in contact cu atmosfera. Le ar Fig. 3.3. Coegiunen pri- Fig, 3,4, Migrarea apei legate. mark, Moleculele de api din jurul particulei urmitoare sint atrase mai puternic de prima particuli, aceasta la rindu-i pierde o noua cantitate de api prin eyaporare, y.a.m.d, ; procesul se propagii ,,in lanj” la particulele 48urmatoare, pind cind umiditatea atinge limita de contraciie. Fenomenul de umflare are un mecanism similar, Proba de pamint pusd cu baza in contact eu apa (fig. 3.5, 6) se umfla ca urmare a daptului ci inveligurile de apa legati se ingroagi, rind pe rind, prin migrarea apei in sus. Aga. cum 8-9 aritat, presents invelisului de apa legati explica proprietatea piminturilor coezive de a nu putea fi modelate decit in cuprinsul unei anumite game de umiditdfi,adicaplasticitatea, Dackin jurul particulelor s-ar afla numai apa liberi, atunci din stare useata, eind pimintul este tare, s-ar trece direct la starea de curgere. Calitattd, stiirile de consistenta ale piminturilor coezive pot fi aso- ciate cu preponderenta unui anu- mit tip de api. Astfel, se poate considera ci, umiditatea pilmintului Fig. 3.5, Gontractia (a) si umflaren(b). in stare tare se datoreazi, in cea mai mare parte apei strins leg cea a pimintului in stare plasticé apei slab legate, iat cea a pimintului stare curgitoare apei libere, 3.2, APA CAPILARA Este cunoscut fenomenul de ridicare 4 apei in tuburile subjiri numite tuburi capilare (fig. 3.6, a), Coloana de apa de iniltime 4, este suatinuta de forta de tensiune superficial’ care se dezvoltt pe cireumferinfa meniscu- luice se formeazi, la contactul in- tre api si peretele tubului eapilar (fig. 3.6,8) : Inv T, COR & = rey, (3.1) Luind « = 0, yx = lg/em4, te a (3.2) unde T, reprezint&i tensiunea 5, Ae; p ig. 8.6. Tuburi capilare (a) 31 forfa care actio- superficialé ; 1, = 72,8 dynejem—= ‘heazi asupra unui tub capllar (6), = 0,075 gicm. fnlocuind in (3.2): ©18 Tem]. (3.3) ? h, mae Golurile pimintului — porii — pot fi asimilate eu nigte tuburi capi- lare cu sectiume neregulati. Empirie se consider’ ci dimensiunea medie a 49 tonporilor unui piimint este egal ou aproximatiy 1/5 din diametrul mediu al particulelor. In virtutea acestei reguli, un pimint nisipos avind diametrul mediu al granulelor de 1 mm are pori de circa 0,2 mm, un pAmint priifos eu dimensiunea medie de 0,01 mm are pori de 0,002 mm, iar un paimint argilos ou particule de 0,002 mm are pori de circa 0,0004 mm, Tnalyimile uzuale de ridicare capilari observate la piminturi. sint : —piminturi nisipoase 10... 100 em; — piminturi prifoase 2 .. ; —piminturi argiloase 4... 5 m. Intre indltimile observate gi cele calculate eu relatia (3.3) introdueind dimensiunile medii ale golurilor indicate mai inainte, se constati diferente care sint cu atit mai mari eu cit pimintul are particule mai mici. Aceste diferente se explicd prin prezenta in jurul particulelor fine de pamint a inveligurilor de api legatd care obtureazé porii, impiedicind circulatia apei capilare. Examinarea peretilor unei sipituri deasupra primei pinze de api subterand, numita pined freatied, permite recunoagterea citorva zone cu api eapilar’, (fig. 3.7): — zona de saturare eapilara ; — zona de saturare partialii ; — zona cu apa de contact sau de colt. Apa de contact sau de colt (fig. 3.8) care apare cdtre suprafata terenn- Jui in puncte izolate, la contactul intre particulele de pamint, este rimasd dupi evaporarea apei din zona de saturare partiali sau provine din infiltragii. Acfiunea apei capilare asupra scheletulwi mineral poate fi pusi in eviden{a cu ajutorul tubului capilar din figura 3.6, &. Intre peretii tubului gi Fig. 3.7, Zone de apa capilari: Fig, 3,8, Apa de contact: tereoulal; 2—sond ou aph capilar’ f= particule; 2— api capitard, zonide ‘saturure partiala capiard ; jurase capilart ; $—nivelulapei subterane, lichid exist& o interactiune. Fortei de tensiune superficialé ii corespunde o fort’ egali si de sens contrar care ac{ioneazi, agupra peretelui, cu o com- ponenté normala pe perete, care finde s& micgoreze cireumferinjs» tubului si'o componenté in lungul peretelui, care exercita asupra acestuia o com- 50primare. Analog, in. porii pimintului, meniscurile capilare tind 5A apropie particulele de pimint gi totodati exereitdo,actiune de compriniare. Prezentei apei capilare i se datoreazi, aga-numita cocziune aparenté. a nisipurilor, care reprezinta o legiipurd, intre granule asigurataé de menisoutile eapilare. Ka inceteazii in momentul disparitiei meniscurilor (prin inundare sau prin evaporare), de unde gi denumirea de aparenta. In ceea ee priveste actiunea de comprimare exercitati de apa capilara ea este uneori suficient de. puternic’ pentru a produce tasiri ale terenului si-ale constructiilor fundate pe terenul respectiv. 3,3. APA LIBERA (GRAVITATIONALA) Apa liber’ sau apa. gravitafionali, este apa care se deplaseaz’ in pimint sub influenta gravitatiei. Spre deosebire de apa legaté si apa capilara. care sint rejinute la suprafata particwlelor de pimint prin forte de natura electrochimicd (adsorbtia) gi, respectiv de natur’ fizied (tensiunea superficial’), apa gravitationalé este liber’ fatai de scheletul mineral, fiind prezent& indeosebi in porii paminturilor necoezive. Apa liberé, provenind din apele de precipitatii care se infiltreaz’ in pimint se acumuleazd in porii straturilor de roca permeabila aflate deasupra unui pat impermeabil, formind un strat de apd sublerand, Pentru ca apa gravitational’ si cireule intre doud puncte din pamint trebuie ca intre cele doud puncte s& existe 0 diferen{d de nivel piesometrio. Prin nivel piezometric se intelege indiltimea, masurata fata de un plan de referinfii orizontal la cave se ridiei apa intr-un tub perforat la parten inferioard, introdus in pimint, numit tub piezometric. in tiecare din puturile montate in punctele 7 gi 2 apa se stabilizeazii 1a acelasi nivel ca gi in stratul de api subterand din jur (fig. 3.9). Acesta este cazul stratulud de apa cu nivel liber. Dacd h, = hy, apa nu cirenlé intre punctele respective ; regimul este hidrosiatic; daca, yeh, apa circuld de la punetul eu nivel piezometric ridicat cftre ¢el cu nivel mai coborit ; regimmul este hidyodinamie. Stratul de api subterani din figura, 3.10 se giseste intre doud straturi de pimint impermeabile, Executind un pup intr-un punet apa se ridic& mai sus decit nivelul apei subterane in acel punct si anume, in conformitate eu principiul var selor comunicante, pink la nivelul cel mai ridicat al stratuluij respectivyde fapa. * ‘Avesta este cazul siratulud'de-apa ‘subte- Fl $9. Strat api subtaramt eu nivel rand sub presiune. Un caz particular al straturilor de apa subteran’i sub presiune il constituie stratul artezian. de apd subterand, la eare nivelul apei intr-un put care perforeaz’ stratul se ridic& deasupra suprafejei terenului (fig.'3.11). Plan de referinta BLCurgerea apei prin materiale poroase, cum sint pdiminturile, poate fi Jaminard san turbulentd. Se admite faptul ci in cele mai multe piminturi eurgerea apei este de tip laminar, adicd moleculele de apa descriu linii de ecurent continue, paralele. Curgerea de tip turbulent, caracterizati, prin or Fig. 3.10, Strat de apd subterand sub presiane, Fig. S11, Strat de apd artezian {— strat imperteabiil linii de curent neregulate si prin virtejuri, poate apure Ja viteze mari in piminturi eu goluri mari, cum sint pietrigurile, bolovinisurile, blocurile. Curgeren apei libere prin pimint poate fi studiati intr-un dispoxzitt de felul celui din figura 8.12 aledtuit dintr-un cilindra transparent in care se afl o probié de paimint, la capetelé ciruia sint racordate, prin tuburi flexibile dou rezervoare cu aph, Apa va circula intre punctele A gi B eu 2 Fig. 3.12, Dispozitiv pentra studiul curgerié apel libere + 7 — protek de paentnt; 2 — rezervr eu api condifia ca hy > A,, tinzind, in virtutea principiului vaselor communicants si stabileasc’ acelagi nivel in cele doud rezervoare. Circulatia apei prin proba de pimint, intre C gi D, se produce sub efectul presiunii yh, cores: 52qunzindu-i o pierdere de nivel piezometric h, ea urmare a luerului mecanic pe care trebuie si-l efectueze apa pentru a invinge frecarea de particulele de paimint pe traseul ¢—D. Experimental este pus in evident’ faptul ed debitul ¢ de ap& care treee in unitatea de timp de la A la B este direct proportional cu diferenta de nivel piezometric A gi cu sectiunea aa probei gi invers proportional cu lungimea ta probei. Legea care gfuverneaz’. curgerea apei prin pimint, formulath de Darey in 1856, se exprima : v= ki, 4) in care: res ie de curgere a apei prin piitmint ; k — coeficient de permeabilitate ; iz eradientul hidraulic care se definegte ca raportul intre diferenta de nivel piezometric h intre doud puncte si drumul } stribitut de api intre cele doui puncte: Debitul ¢ in unitatea de timp sau debitul specific qaeeauk i (3.6) Debitul total Q: Qa gla aki-t (3.7) Dacé in expresia (3.7) a= i =f = 1, se obtine @ =k. oeficientul de permeabilitate k poate fi definit drept cantitates, deaph care se seurge printr-o sechiune unitari: norma pe linia de curent, in uni- a de timp, sub un gradient hidraulic egal en unitatea. Coeficientul de permeabilitate are dimensiunile unei viteze : em/s, mjzi_ ete. In expresia (3.4), © reprezint’ 0 vitez’i aparentd, deoareee s-a consi derat ci apa ar cireula prin intreaga sectiune a. In realitate, apa cireuli doar prin porii pimintului, astfel incit intre viteza reala *, si vitez apa- renti 6 exist relatia : te ° tp) ea 1% 100 unde » reprezinté porozitatea pamintului (in procente). Coeficientul de permeabilitate poate fi determinat prin incerciiri de luborator sau de teren. fn laborator, determinirile se fac in aparate numite permeametre in care ge introduce proba de pimint prin care este lisati sa filtreze apa. In functie de conditiile sub care are loc filtratia, se deosebese permea- meire cu nivel constant gi permeametre cu nivel variabit (v. anexa T). Ce] mai concludent mijloe de determinare a coeficientului de permeabilitate 1 constituic pomparea de proba pe teren. In acest scop se exeeutd un pul-fillri care, dack ajunge Ja stratul impermeabil se denumeste puf perfect, Pe fundul putului se introduce sorbul unel pompe ; In rma pomparii din put a unul debit de regim g se produce o coborire a nivelulul pinzel freaticr (ig. $.19), Pentru a deduce ecuatia suprafetel denivelate a apel, se consider un cilindru itmaginar de rari si Indllime z, Cantitatea de apiig ce se infiltreaxd in put in unitatea de timp este egald 53cu cantitatea de api ce se infiltreezd prin suprafata lateralfi.@ a cilindrului imaginary Gontpam cu. (3.0): ok ies HiPTRL: ves “qe alt Qme rk; i S(O) tan Fig, 3.19, Pompare de proba : 4} — strat {m permeabil; 2 —‘nivelul apei dupi pompare; 3— n{relu) (ni{la) al apel, a ayind valori mici, sin @ a tg a si deel + dz i-——, @.10) az inlocuind (8.10) in (3.9) dz : qe On ork —s aay de if Se separd variabilele si se integreard : q ae "Sak & s q — = in e+. ' (3.125 2) Suk Pentru aflarea constantei de integrare C se exprim& conditia pe contur pentru x =F, f= h, introducindu-se tn (3.12) : ae) 4 rz fy erie Fas (3.18) 2. Ont : Se seade (3.13) din (3.12) pentru eliminarea lul C: ql ot ie In (3.14) nko Relafia (3,14) constituie ecuatia suprafe(ci denivelate a apel subteranc’ dupa pompare, Pentru aflarea ooeficientulul-/ este necesari determinarea prin imdsuritori a ecordonatelor unui punct al suprafefel apef. Tn acest scop; dup Inceperea pompirii, se masoard Intr-un pub 54apropiat, aflat la distanta x,, mumit pu} de observatie, denivelarea s, a suprafejei apei, pebaza eclreia se caleuleazi ordonata z, eu relafia: y= H— 4, (3.15) in care H este grosimea stratulul de api, veticientul de permeabilitate & se caleuleaz’ cu ccuatia (3.14) in eare s-au introdus z = * ae sietaei | Msg yeh (3.16) In lipsa unor valori experimentale ale lui k, in scopuri practice se pot folosi formule empirice cate leagit pe k de alte caracteristiel fizice ale pimintului, ‘Astfel, cunoscindu-se curba de gramulozitate a nisipnrilor uniforme, se stabileste diame- trul dg, nunit diametra eficace, tn funetie de care se calewleaxi k : k= 100 diy, G7) unde k se exprima in cm/s, iar d,,, fm om. Alté relafie empiticd leaga pe kde indicele porilor ¢ : Kat 1,4 Regge, (3.18) unde Kp,gs Feprezintd eoeficientul de permesbilitate al plmintulul avind indiecle porllor 0,85, Coeficientul de permeabilitate variazi in limite foarte langi, depinzind de mirimea particulelor, de starea de indesare a paminturilor, de structurad, de gradul de saturatie. ‘YValorile uzuale ale Ini & gi gradul de permeabilitate al pimintu- rilor sint redate in tabelul 3.1, Tabelut 3.1 Natura pimintalal keto omls | Pempeabilitaten | pletrls | tom..-t0-a mare |—-nisip cu pietris, nisip mare, nisip mij-| och 40-1. 10-8 medic isip fin, nisip fin priifos, praf nisi- pos 40-8, ..10-5 redust |—prat argilos, argild prifoasi, argitd AAisipoas’ 410-8..10-7 foarte redust argile <10-7 paminturi practic Imper- meabile 3.4, PRESIUNE EFECTIVA $I PRESIUNE NEUTRALA Presiunea totali p sam @ care se exercitai intr-un punct al unei mase de pimint saturat este preluatd atit de scheletul mineral cit gi de apa: din pori, Partea preluati de scheletul niineral se numegte presiune efectiva. (fort unitar efectiv) gi se noteazh p,y sau o’, Partea preluati de apa din 55pori se numegte presiune neutral sau presiunea apei din port gi se nobeass eu py ban u. Se poate deci serie : P= Pa + De (3.19) sane c=a' +4, Conform principiului presivnii efective enuntat de Karl Terzaghi in 1925, comportarea plimintului sub solicitiri este dictata de presiunea preluatd de scheletul mineral, adici de presiunea efectivii. Se consider’. o proba de nisip saburat, de iniltime £, aflaté la fundul unui vas, Asupra probei se exercité o presiune p prin intermediul unui piston prevazut cu orificii care sh permits trecerea, apei (fig. 3.14, a). Sub actiunea presiunii p se Inregistreazi o deformatia AL a probei de pimint. Presiunea totali p, la fundul vasului este dati de presiunea exterioara p la, care se adaugi presiunea corespunzitoare greuti{ii proprii a stratului de indltime DB: P= P+ Yan’ De (3.20) Se face o nou incereare cu o proba de piimint identicd. In Joc, insi, de a apliea presiunea p prin intermediul pistonului se realizeazii, o coloant, de apa de iniljime H echivalent’ eu presiunea p (fig. 3.14, 6): ta te Presiunea total’ Ja fundul vasului rimine nesehimbatt : Pe= yor H+ te b= Pr Yaa Le (3.21) Cu toate acestea, in cel de-al doilea cay proba nu se mai deformeazi, Aceasta este o demonstratie simpli a principiului presiuniiefee- tive. Intr-adevar, in primul ee ee eee eed cag presiunes exterioar’ 8-9 AA AeA transmis in intregime sche- 9.2 letului mineral méarind ast- ~| [?,2,? felpresiunea intergranular’ : (presiuneaecteetivi) si deter- a minind deformarea probei. Fig. 9.14. Principiul presiunii efective : Tn cel de-al doilea caz, spo- ” ? ints con aig rul de presiune, corespun- aitor greutifii coloanei de apide iniltime H a revenit exclusiy presiunii neutrale, a cirei mirime, la baza vasului, a devenit : UW = Yet H+ Yet L = yf + 1). (3.22)Presiunea efeetiva in cel de-al doilea eax: = PS Ye Bt ta Be bE) iy Di (8.23) = (Yat ~ Ye) Relatia (3.23) este important’, arditind ei presiunea efectiva intr-un strat de pimint sub apd, supus greutifii proprii, este data de grentatea in stare submersatA a pmintului gi este independenté de iniiltimea coloanei de api aflatf, deasupra. 3,5, ACTIUNEA MECANICA A APEI ASUPRA PAMINTULUI incurgerea prin porii pamintului, apa liberi exercita asupra particule lor solide o actinne denumitd acfiune mecanicd sau acfiune hidrodinamica, Pentru a o ilustra, se efectueazi urméitoarea incercare simpli. de laborator : fie doud vase comunicante transparente A 3i B, umplute eu api, legate printr-un tub flexibil (fig. 3.15). In vasul B se afla o proba de nisip de indltime E. Se ridie& vasul A astfel incit intre nivelurile de apa in yasele A gi B si ate o diferent’, &; apa va cireula dinspre A spre B, stribiitind proba de nisip de jos in sus (eurent ascensional}. DenivelArii h ti corespunde © pierdere de presiune (de sareind) egali eu Yoh, clreia pentru proba de sectiune a ii corespunde o forpa: Tmoyy hoes (3.24) J poarti numele de forja totald a. curentului gi reprezinti forta pe care apa in migeare o exercits asupra scheletului mineral. Se raportenzi forta ¢ Ia volumul probei de pimint : Yeh Lea h « mice aa (3.25) jreprezinta forta curentului asupra unitatit de volwum. Din expresia (3.25) in eare ¢ reprezinta wn numdir fira dimensiuni regulta ci j se exprima, 0a si yy, in KN/m*, Acjiunea pe care apa in migeare prin porii Fis, Acfiunea mect pimintului o exerci asupra scheletului mineral el 4 apel asnpea pamin- ke manifesta, agadar, prinaccea cin fiecare pumct —;_ yrebs ge phnint satura al traieetoriei curentului de api (traiectorie denu- initd Hine de curent) apare o fort de naturi masic& (ca gi greutatea pro- pric) dirijata in sensul curentului, tangenti la linia de curent, numitd forfa eurentuhtt. Daca se ridicd treptat vasul A, ficind astfel sti creasoa hk, la o anumiti ‘yaloare a lui h se constatd, 0 afinare puternice’ a nisipului care trece in 57stare de plutire (plasind, in prealabil, o greutate la suprafaja probei, greutatea se scufundd bruse in pimint). Acest fenomen poarté numele de antrenare hidrodinamicd. 5 Pentru a exprima analitic conditia de aparitie a antrenarii hidrodina- mice, fie un volum unitar de pimint de la suprafata probei de nisip. Asupra. yolumului unitar se exercit& doud forte (fig. 3.16) : — greutatea rie +’ dirijata, de sus in jos; be fora cae ey = ye i, dirijat&i de jos in sus, . Situafia critic’ a antreniirii hidrodinamice se produce cind forta curentului ajunge si egaleze greutatea proprie a pimintului : Y= Yer ber 5 (3.26) n% — | . 3.16. Volumul unk UMN (: sal idm tae canal eure fee Ses . (3.27), tului ascendent. te Ye Pentru valori uzuale ale lui # gi ys si luind y. = 10 kN/m® rezulta ig = 1. 3 Pinind seama CA tg, = 45, condifia (3.26) poate fi pusi gi sub forma : Yee m0; yD Yat he = 0. (3.28) Dar, aga cum $-a aratat, +’ L reprezinté presivsiea efectivd 1a baza unei probe saturate de iniltime Z, in conditii hidrostatice (fir curent de apa). Curentul ascensional are deci em rezultat micgorarea presiunii efective cu o cantitate y. a ciirei mairime depinde de diferenta de nivel piezometric: ht care determing curgerea apei, An- —-. trenarea hidrodinamic& corespunde acelei deniveliri h., care conduce la anularea presiunii efective. Sta- rea de plutire in care trece piimin- tul corespunde intr-adevar situatiei in care presiunea efectivé devine nuli, scheletul mineral fiind inea- pabil dea prelua vreo inotireare.: La lucririle de constructii exis- ti numeroase situatii in care se poate manifesta fenomenul deantre- nare pen ae In ne 3.17 m se arataé exeraplul, unui perete etang Fig more gees Cai Gi heating numit perete de palplange la adii- : postul ciruia, dacd se procedeagi: la evacuarea prin pompare a apei acumulate pe fundul gropii de fundatie, — lucririle se pot desfigura in uscat, Se pune problema determinirii adin- 58cittii de infigere t a palplangei in p&imint (fisa‘palplangei), astfel incit ‘si se realizeze fata de antrenarea hidrodinamicé ut eoeficient de ‘siguranti 7. Ateastii conditie se exprimé : (3.29) a terectiy Fo 4 Fig. 3.18. Curent descen- Fig. 3.19. Volumul uni- dent, ‘tar in conditiile curen- ‘tulul deseendent, ' Dintre toate liniile de eurent pe care le deserie apa in migearea dintr-o parte in alta a peretelui, in yirtutea diferentei de nivel piezometric: h, intereseazi cea care conduce la valoarea maximé a gradientului efectiy. Aveasta corespunde drumului celui mai seurt parcars de api, adie& A -F t + +t=h4+ ot: h ‘ teste = (3.30) y rilleciind (3.30) in (3.29) se obfine valoarea lui ¢ ciutatad. De obicei y a6 ia 2,5...3. Pentru a urméri efectul unui eurent descendent de api asupra pamintu- lili se utilizeaz’ acelagi dispositiv experimental din figura 3.15, cu deosebi- rea 4 vasul A este coborit in Taport eu yasul B, determinind eurgerea apei dela B spre A si realizarea unui curent descendent prin probii (fig. 3.18). Considerind un volum unitar de pimint(fig. 3.19), asupra acestuia aifioneaaii tot fortele masice 7’ si j = 7° #, dar, de data adeasta ambele aoe acelasi semn. Spre deosebire de cazul curentului ascendent, in cazul fului descendent presiunea efectivd creste cu y.* ceea co are drept etest fndesarea paémintului. 3,6, FILTRE INVERSE _ Mijlocul cel mai utilizat de protectie fata de antrenarea hidrodinamica, ileonstituie filtrele inverse. Protectia constd in agezarea pe stratul de pimint ce trebuie apirat, a unuia sau mai multer straturi de material granular 59filtrant, mdrimea particulelor crescind pe masuri ce se indepirteazi stratul protejat (dac& acesta este orizontal, partieulele mai mici ale filtru- lui se agazi cele dintii, apoi altele mai mari 5.a.m.d., in ordine inversd celei ce se realizeagi prin sedimentare naturala, de unde si denumirea de filtre inverse), in figura 3.20 se aratd un baraj al cdrui picior trebuie protejat fafa de area hidrodinamies, Detaliul A arati modul de aledtuire a filtru- vers. Materialul de agezat in primul strat al filtruloi invers trebuie si, indeplineased, doud conditii: eranulele trebuie s& fie su- ficient de mari astfel ineit si per- mitd o miegorare corespunzitoare a forte’ curentului; — granulele trebuie sa nu de- Migeased. 0 anumiti marime pentru cA atunei si porii (golurile) dintre elo ar fi mai mari, existind riseul antrenirii particulelordinpamintul 1... 4 op » 4 de protejat printre acegti pori. ee locate, ee eee Experimental s-au stabilit ur- matoarele conditii pentru’ dimensionarea filtrului : 1). disp > (4 oes B) ye (est) totiut A care corespunde primei conditii enuntate mai inainte si 2) dys (4 6. 5) dys care corespunde celei de a doua condifii. In relatiile (3.31) si ( procentului 15 de pe curba de granulozitate a filtrului, iar dy, gi dg, diame . trele corespunzitoare pro- centelor 15 i 85 de pe eurba granulometricd pimintului de — protej (fig. 3.21). Se mai urmiregte ca. uniformitatea, filtrului gi a pamintului de protejat sa fie asemanitoare, eeea ce inseamnaA incliniri aprepi ate ale curbelor de granu- lozitate, Tinind seama de aces- te condi(ii, rezulti cf orice jimint euprins in zona > constituie un material bum * 85 Fig. 3.21, Dimensionarea filtrelor inverse : [o—iaterial de protejat; & —xond in oars se poate situa {ikrvl de filtru pentru protejarea pimintului a. Stratul al doilea al filtrului se dimensioneasi pe acceagi baz, luind primul strat ee se protejeazd gi aplicind prin raport cu acesta conditiile 60(3.31) 91 (3.32) s.a.m.d, Grosimea unui filtru invers trebuie si fie de cel putin 30 em. Jicacitatea filtrutni invers asupra reducerti forjei curentului este ilustraté prin urmitorul calenl : se exprima conditia ca viteza cu care apa curge prin pamintul de protejat si prin filtru (deci gi debitul) si fie eonstanta (conditia de continuitate a eurgerii) : c= ki = kay (3.33) ariitut, coeficientul de permeabilitate k se poate exprima Dupai eum eu relatia empil k= 100 - dy, in mod aproximativ se poate serie : k= 100+ dy. (3.34) Tinind seama de (3.31), (3.53) si (3.34) se serie : piliish aL ycrttulomalat & (3.35) 100 djs (6 dy,)* gai, 35 Asadar, gradientul hidraulie in filtru devine i/25, ceea ce, tinind seams de relatia (3.25), inseamma’ o micgcrare de 25 ori a forte enrentului. a7. APA SUB FORMA SOLIDA Aceasta este apa sub formé de gheatii, care se formeaza, incepind de la suprafa{a terenului, cind temperatura werului coboar’ sub O°C. Prin inghetare, apa igi mareste volumul cu cires 9%. Cregterea de volum cores- °, ar trebui sa fie de ¢ pungitoare unui pimint saturat ayind n t Fig. 9.22, Apa solidd : 7 — dewnie de ghea{l ; 2-— plwint irghejat ; 3 — pamintneingbefat; 4 — pelieuki de apd, 4,™,. Tn realitate, unele piminturi manifest’ prin inghet umfliri cu mult mai mari (20... 30%). O explicatie a acestui fenomen este urmatoarea (fig. 3.22) : in apropiere de suprafata terenului se formeazii lentile de gheati prin inghetarea apei fillibere si a unei parti din inveligul de apa legati din jurul particulelor solide. Trecerea unei pir{i din apa slab legati in cristale de gheatii duce la micgo- ratea invelisurilor de api legaté in jurul particulelor aflate in contact ditect cu frontul de inghetare, Starea de echilibru in eare se giseau inveligu- rile de apa legata ale acestor particule eu cele aflate mai jos este deranjati, fn virtutea acestui dezechilibru, apa din jurul particulelor aflate mai in afincime este atrasi spre particulele de la suprafata, iar de acolo trece in stare solida, Sngoying lentilele de gheaji. Aceasti migrare a apei legate face ca volumul de api supus inghefirii si fie mai mare decit. al apei aflate in porii zonei din imediata apropiere a suprafetei, Proprietatea pimintului de a suferi umfliri prin inghet poarta numele de gelivitate, Din punetul de vedere al comportiirti la inghe}, paminturile se clasifich in negelive gi gelive. Avind in vedere mecanismul umflirii prin inghet rezult& c& posibilita- tile unor umfliri mari prin inghe sint foarte reduse la pietriguri si nisipuri datorit’ faptului ci na au decit api liber’. di deci nu apare presiunea osmotica, presiune eare face si, vehieuleze apa din adincime spre suprafata, dupd formarea primelor lentile de gheat&. De asemenea, argilele gi argilele grage, din cauza permeabilitatii lor foarte seAzute, datorita intrepaitrunde- rii inveligurilor de ap’ legat’, care impiedici accesul apei atrase spre suprafatd, sint piminturi eu gelivitate scizuta. Paiminturile intermediare din punctul de vedere al granulozitayii 5 ayind plasticitate redusi: nisipurile fine prifoase, nisipurile prafoase, prafurile nisipoase, nisipurile argiloase, sint paminturi gelive deoarece, pe de © parte, contin particule fine inconjurate de pelicule de apa legata gi, pe de alti parte, sint suficient de permeabile, Umflarea prin inghef urmata de inmuierea, pimintului la dezghet degradeazi lucririle de.,constructie fundate in apropierea suprafe}ei terenului, ca de pild& drumurile, ciile ferate ete, La elidiri, pentru evitarea degradirilor prin inghe}-dezghet, cota.de tundare trebuie aleasi sub adincimea de inghef data’, in STAS 6054-64 pentru principalele localitati din tari.Capitolul 4 PROPRIETATILE MECANICE ALE PAMINTURILOR Fie o fundatie care transmite la teren o presiune uniforma, p (fig. 4.1). {in legdtur’. cu comportarea masivului de pimint sub actiunea presiunii p se pun doui probleme de baza : —o problemi de defermajii gi anume determinarea tasiirii s a fun- datiei, corespunzitoare presiunii p ; * —o problem’ de capacitate por- danid: determinarea sigurantei. pe cate presiunea p o oferd, fati de perieolul de pierdere a stabilitagii fundatiei. Pentru a se putea rezolva aceste probleme, cunoasterea doar a carac- teristicilor care servese la identificares si clasificarea p&iminturilor (granulo- zitate, compozitie mineralogici, plasticitate, permeabilitate etc.) este inkuficient’. Comportarea pimintului sub solicitiiri depinde de proprieti- {ile sale meeanice, Astfel, pentru rezolvarea, problemei de deformatii este esentialé etinoagterea comprestbilitdfii, in timp ce pentru determmarea capacitatii portante este importanta cunoagterea resiatentei la forfecare. Fig. 4.1, Fundatic cu presiune uniforina p. 4.1, COMPRESIBILITATEA PAMINTURILOR 4.1.1, Comportarea fazel componente ale paminturilor sub aefiunea solicita rilor de compresiune Compresibilitatea reprezint&é proprietatea piminturilor de a se deforms, sub actiunea unor solicitari de compresiune, devenind mai indesate, mai compacte, Pentru a infelege pe seama cui se produce aceasta indesare, se va examina comportarea fazelor componente ale pimintului sub actiunea ineirefirilor de compresiune, Particulele solide. La contactul intre particule se produce, odati cu aplicarea inciircirii exterioare, 0 comprimare a particulelor. Accasta este neinsemnatd fati de marimea deformatiilor inregistrate si este, in acelasi timp, reversibiid (particulele igi revin elastic odaté cn ridiearea inearcdril), Tn uncle puncte de contact s¢ poate produce gi o strivire locald, cu caracter 63iveversibil, a cirei contributie la miirimea deformatiei totale este de asemenea neglijabili. : Principalul efect legat de prezenta particulelor solide il constituie reeranjarea particulelor prin reducerea, volumului de goluri. Apa, La piminturile coezive, in urma aplicdrii incdrcirii se produce o micgorare a inveligulni de apa adsorbiti, o parte din apa slab legat& tre- cind in api liberi. La incetarea incercirii existd tendinta inversi, ca urmare a efectului de pani deseris. Apa fiind practic incompresibil’, aportul apei la deformatia total’ ce se inregistreazi sub incdrcare este inexistent. Prezen{a apei este important’ insi din alt punet de vedere gi anume : la péiminturile saturate, apa controleazd viteza procesului de deformare, deoarece numai dupa eliminarea apei este posibila rearanjarea particulelor inty-o noud pozifie, mai indesatd. Gazele. Prin eregterea presiunii se produce comprimarea gazelor aflate in pori. Totodata, o parte din gaze pot fi dizolyate in apa din pori. Ambele fenomene au un caracter reversi in concluzie, se poate considera et principala explicatie a deforma jiiler prin compresiune ale pAminturilor, o constituie tndesarea prin rearanjarea particulelor solide, Deformatiile pamintului pot fi reversibile (comprimares elastica a urticwlelor solide si a gazelor din pori, subtierea inveligului de api adsorbi tii) gi ireversibile sau remanente (cele datorate strivirii locale a particulelor solide gi indesirii prin rearanjarea particulelot solide). 4.1.2. Studiul compresibilitatii in laborator In laborator pentru determinarea compresibilititii se ubilizeagz’i apa- ratul numit edometrw (fig. 4.2). Principala caracteristici a incercirii in edometru este aceca cl, deformajiile laterale ale probei de pamtint sint tmpredicate, proba fiind cuprinsi intr-un inel metalic rigid. Reducerea de volum se produce prin comprimarea pe vertical’ a probei. Pentru a se crea posibilitatea: evacuirii apei din pori, proba este plasaté intre dou pietre poroase, Dimensiunile obignuite ale probelor ineereate in edometru sint : diametrul 7...10cem, inilfimea 2 . dem, Inciirearea se aplicA prin inter- mediul unui piston. La fiecare treapta _-4 de ineiircare se mAsoari cu un micro _.3 _metru comparator reducerea de indl- time AH a probei. n anexa T sint date detalii asupra ineerefirii, tl V7 Rezultatele unei inecereiiri de ene ae eR RSSSSSSSROS eompresibilitate in edometru se pot Vig 4.2. Seheina solicitanti m edometa= — yrazenta. prin ourba de, compresi- proba; 2—inel ; Piatra poroaad; ¢— plaod de “ fiat — egneta ; 6 — mlerecomparator; F—Inckreare; UNe-basare san prin eurba de com- +7 Ret presitne — porozitate. : Curba de compresiune-tasare este o diagram’ in care in’ abscish se reprezinti presiunea, la scari obignuiti (fig, 4.3, @) sam la seard. logaritmics A & 4(fig, 4.3, b), iar in ordonati tasarea specifich ¢ definita ca raportul intre deformafia finala, A 2 i éx P Fig. 4.3. Curba de compresiune-tasare ; @—la scard normald; 0 — la scaril semnflogaritmiod. ‘A H sub presiunea p gi indljimea H, exprimatii in procente. lop. fnedreare Pe baza curbei de compresiune-tasare, se pot determina urmitoarele caracteristici de compresibilitate : —tasarea specificd pentru o presiune dati. Pentru compararea piminturilor in functie de compresibilitate se utilizeazd tasarea specific’ « corespunzitor presiunii de 2 daN/em*. In functie de aceasti, valoare ty-3 piminturile se consider’ : . ; — putin compresibile, dac’ ey-2 <2 %} —eompresibile, dao& s,-2= 2%... 6%} — foarte compresibile, daca cy.2 > 6% — moiuilil de deformafie edometric M. Se consider’ intervalul dintre dowd presiuni p, si ps (fig, 4.3, a) gi tasirile specifice corespanziitoare ep); gj Pentru intervalul considerat se asimileazi curba cu o dreapti: tgp =o Mapes ps — Sor Ac (4.4) Definijia moduluiui de deformatie edometric MM reaminteste de cea a modulului de ela: aticitate H =o/e (legea lul Hooke). fntre cele dond catacteristici exist totugi o diferentd importanta gi anume faptul ci pentru un pimint dat 2 nu este constant, ci depinde de intervalul de presiuni pentru care este definit. Pentru a compara pAminturile in functie de aceasti caracteristici, ae obignuieste sf se caleuleze MW pentru intervalul de presiuni de la 2 la 3 daN fem: ; arqlld plastle moale 10 : argild plastle consis- it — aaX jem’. enti foray tea argild plastle virtoasit nisipuri afinate tn, tabelul 4.1 se dau, citeva, va- | mputl, de tndosare lori orientative ale Tui MWy-, pentru nisipurl tndesate, ar- gile tari aiferite piminturi. | I Be. 22 Tabelul 4.1 [inecnatien 15... 50 | 50...100 | 100... 150 100, ,.200 200. , 500 | | >500 | 65Curba de compresiune-porozitate (fig. 4.4) este o diagramé. in care in abscisi se reprezint’ presiunea la seard obignuitd sau Ja seari logaritmici, iar in ordonati — indicele porilor ¢: ee * tga=a = ‘ ap a Coeficientul a, este denumit coeficientul de compresibilitate gi se exprima in 4 ios em#/daN. > incdrcare ! i ‘Trecerea de la un mod de reprezentare Ja celalalt se poate face stabilind relatia care leagé variatia Desedreare de volum (sau de iniiltime) a probei de variatia indieelui poritor, Deoarece deformatia lateralé este Impicdi- Fig. 44. Curba de compresiune-porozitate, cat, se poate serie + AV AH AH H H 3 aay Va Vy + Vy) = Vy + tates Ves Verh Vy = Vet eV AV — _¥, -+ito¥, — ¥, — eV, f—e Ae Yo VC +e) Lt —=—. a4 Pentru a putea construi curba de eompresiune-porozitate, atuncl eind se cunose tasirile AH, este mecesar si se cunoased indicele porilor initial, ey. Deformatiile reversibile (sau elastice) si ireversibile (sau remanente) ale piaminturilor pot fi puse in evident’ dac& dup’ incircare in edometru pind la o anumita treapta p se procedeagzi la descarearea probei (v. fig. 4.4), curba de descdrcare fiind diferita de curba de inedreare. 4.1.3, Determinarea pe teren a compresibil paminturilor Asa dupi cum s-a aritat, incercarile in edometru permit determina- rea unor caracteristici de compresibilitate (M, ay) necesare pentru calculul tasiirilor. Rezultatele sint influentate de deranjarea pe care a snferit-o 66structura probei de la recoltarea din strat si pind in momentul incercirii. Totodat&, conditiile de incereare cu deformare lateral’, impiedicaté nu se realizeazi intocmai in natura. in prezent, se considerd ef mijlocul cel mai bun pentru ob{inerea earacteristicilor de deformabilitate ale paminturilor il constituie ineéredrile pe plact, la suprafa(i, in groapa de fundatie sau ja adincime, in foraje. Conditiile de efectuare a inedrcirilor pe placd sint definite in STAB 8942) fn anexa I sint date detalii ale incercrilor gi indicatii privind modul de prelucrare a rezultatelor in vederea obtinerii modulului de defor- matie liniara) # al pAmintului supus inceredrii. 4,2, CONSOLIDAREA PAMINTURILOR Prin consolidare se intelege procesul de desfigurare in timp, sub fnedireare constanta, a deformatiilor pamintului. Acest timp este necesar pentru evacuarea sau expulzarea apet din pori, care are loc tntr-un ritm direct legat de permeabilitatea pdminiulut, Consolidarea constituie un proces caracteristic pentru paminturile argiloase care all, dupi cum s-% aritat, o permeabilitate foarte selzuta. La nisipuri nu se poate pun problema de consolidare deoarece, ca urmare @ permeab lor mari, apa este expulzata din pori practie odati eu aplicarea inedredrii, dind posibilitatea particulelor si ocupe pozitia corespunziitoare noii stiri de indesare. Pentru infelegeren procesului de consolidare se poate folosi um model mecanic de felul celui din figura 4.5. Fie un vas cit api inchis la partea superioaré cu un piston previzut eu un oriftetu gl legat de fundul yasului cu un are, Un tub piezometric Ja partes inferionrs a vasului permite masurarea presiunil apei din vas (fig. 4.5, a), ‘Asupra platonulul se aplic& o presiune p. La timpul f= 0, cind apa nu a Ineeput s4 fle evacuata din vas deoarece orificiul din piston este Inchis, intreaga presiune peste preluatd de apa. fn tubul piezometrie apa se ridica ia tnlfimea HT = pir (fig. 4.5, 4) Fig, 4.3, Modelul mecanic al consolidarii in timp, dupa deschidevea orificialui apa incepe s4 fie evacuata pria orificiu. O parte din presine se transmite arcului, Inr cealaltd parte este preluata de apa (fig. 4.5, ¢). 87Procesul este Incheiat atunci etnd intreaga presiune p este transmis arcului (fig. 4.5, di. In acest model arcul simmulenzi sehetetn! solid al pimintului, iar apa din vas, apa din port. Notind presiunea In scheletul solid (In arcul modelutul) cu p,y, iar presiunea in apa din peri enw, se poate serie pentru cele trei momente earac- teristice ale procesului de transfer al pre- siunii p (fig. 4.6): —momentul inifial, f= 0) p =u; Pa = —momentul intermediar, f=; : Paty + Ua Fig. 4.6. Evolujia In timp a raportului intre — momentul final, t= tyipets P= Pes yi ad Consolidarea poate fi privitd ca un proces de trensfer al presiunil de la apa cAtre scheletul solid. Deformatiile AH, pe baza cirora se construiesc curbele de compresiune- tagare, reprezinti deformafii finale, inregistrate la incheierea consolidarii sub treapta respectivi, de inedircare. Pentru studiul consolidarii eu ajutorul edomabeutta ‘se procedeazi, astiel : pentru una gi aceeagi treapta de inedircare se inregistreazd deforma- tiile Ja diferite intervale de timp (A W),, (AZ), ... (A Dynes Se defineste gradul de consolidare corespunzitor unui timp t: (4.5) Curba de consolidare a unui pAmint, obtinutd in edometru, reprezinti variatia in timp a gradului de consolidare. In figura 4.7 stint date curbele de consolidare caracteristice pentru diferite ptiminturi, Intre timpii de consolidare t, gi dy si grosimile #, si Hy ale unor straturi din acelagi pamint, exist’ relatia : ot pee 16 ay (4.6) fore Relafia 4,6 se folosegte. de obicei pentru a trece de Ja timpul de consolidare din laborator la cel din natura, Fie f,=1000 min ;H,=2 em; Hy = 100m; HE 4008 tty —— = 1000- Ht 4 = 2500000 min = 1790zile. Fig. 4.7. Curbe de consolldare pentru diferite paminturi. 684.3, REZISTENTA LA FORFECARE A PAMINTURILOR Dac, pentru o fundatie de suprafaf& (v. fig. 4.1) se sporegte treptat: presinnea p, la o anumiti valoare a presiunii se produce pierderea de atabilitate a fundatiei (fig. 4.8),Un fenomen aseméndtor se intimpla in eazul cind suprasar- cina p de pe rambleul din figura 4.9 depiges- teo anumitd limita, De asemenea, in urma NS tt ‘unei ugoare rotiri sau — Ee deplasari a unni zid de ae sprijin (fig. 4.10) in Fig, 4.8 Epuizarea capacititii portante In 0 fundafie de supra- sensual indepartarii de falk masivul de pimint din spate, se formeazi in cuprinsul acestuia 0 supra- fata de cedare. Cele trei exemple, care ilustreaz’ trei probleme de bazi ale geo- tehnicii — capacitatea portanté, stabilitatea taluzurilor gi impingerea Le Fig. 4.0. Stabilitatea unul taluz, Fig, 4.10, Impingerea pamintulul. spainturilor, —am 0 trisdturA comuni:o parte din masivul de pimint se esprinde de restul masivului dupé o suprajatd in lungul edreia este dntrecuta revistenta le forfecare. Un volum de pimint aflat in cuprinsul suprafetei de rupere este forfecat in dou’ pirfi, dintre care una apartine masei de pimint in miseare, iar cealalt{ rimine pe loc. 4.3.1, Condifia de rupere la paminturi Ruperea intr-un masiy de pAmint se produce acolo unde este depigita résistenta la forfecare. Prin cunoagterea rezistentei la forfeeare se poate deci defini conditia de rupere la pAaminturi. Rezistenta Ia forfecare a piminturilor se exprim’ printr-o relatie intre éfortul unitar normal ¢ gi efortul unitar tangential +, care poate avea una din urmitoarele forme ; ay =otg 0; (4.7) =, = ate @ +63 (4.8) Te = 0. (4.9) 69er Fig, 4.11, Dreapta intrinsecd. Pamint nesceriy ; f,¢—pimint covzly, Grafic, rezistenta la forfecare se exprimda printr-o dreapti (fig. 4.11) care poarti numele de dreapld intrinsecd sau dreapta lui Coulomb gi este definité prin doi parametri — inclinarea fai de orizontald ®, denumita wnghi de freeare interinard ; — ordonata la origine ¢, denumita coeziune, Expresia (4,7) este caracteristici pentru. piminturile necoesive : nisipuri, pietriguri, in timp ce expresiile (4.8) si (4.9) sint earacteristice piminturilor coezive, Se constata ci, exceptind eazurile in care pimintu- rile argiloase se comporti ca medii ideal coezive, lipsite de frecare intern’ (® = 0, ty = ¢) in toate celelalte cazuri rezistenta la forfecare a pamintu- tilor este functie de marimea efortului normal c. In consecin{ii, ceea ce conteacd ne este valoarea absoluta a efortului unitar tangential +, ei raportul tn eave acesta be afld fafa de efortul o, Fie masiyul de pamint de sub © fundafie (fig. 4.12), un punct A In interiorul masivulul gl un plan a—q care treee prin punctul A. Fle p efortul total pe planul a— ain punctul A, de compo- nente o sl 4. Se cere si se stabileascd conditia de rupere in punctul A, Problema va fi examinaté mai tnt pentru piiminturile necoezive gf apol pentru cele coezive, Paminturi neeoezive Este data dreapta intrinsech de eenatie : te atge, eit “, reprezentatd in sistemul de eoordonate ¢ 0+ \ Mm care se construieste si punctul N, avind drept coordonate componentele a 31 + ale efor- tul total p pe planul a. Dae& punctul N se gasepte pe dreapla intrinseea (fig. 4.13, a) atunci condifin de rupere este Indeplinita chiar 6 pentru planul a—aeare poarti numele de plan * Fig, 412, Etortut intr-un punet, de rupere, Duel punctul N se giiseste sub dreap- ta intrinseed (fig. 4.13, 4), a—@ nu este plan de rupere, Trebuie ins si se verifice dae& nu existi un alt plan care trece prin punctul A gi pentrn care condifia de rupere si fie indeplinits. Problema revine Ia a studia vartafta efor- turiter In furl anui prenel. 70Fie un element de pamint care trece prin punctul A din masiv (fig. 4-14, a), pe fefele efiruin achioneazd eforturile unitare mormale oy, 9; §i Tyz = tre Fie un plan carecare BC care trece prin elementul considerat, flicind unghiu! x cu axa Ox. Se cere nflarea componentelor normalil oy v t Fig. 4.15, Conditia de rupere, $i tangenfiali x, ale efortului total p, care actioneazh asupra planulei BC, pentrn orice valorl ale unghiului « (fig, 4,14, &). Pentru a exprima condifiile de echilibru ale elementulul ABC, se deseompun eforturile ‘unitare care actioneazh asupra fetelor AB 5i AC dupa directia BC si dupa normala Ia BC, Ecuatia de proiectie a forjelor normale pe BG: 0, BC = o,AC sina + o,AB cos e+ t,(AC eos 2 + AB sin), (4.0) Impirtind prin BC, se obti inte + ¢cos*a + 2s,,sina cos a td) Ecunjin de proieefie a forfelor paralele cu BC : sin 2c — typ cos Da (4,12) Fig. 4.14. Starea de eforturi (a) si condifiile de ehilibru (0) pentru wn element plan, ‘Bgalind cu zero partes dreaptdl a ecuatiel (4.12) se obfine : (4.13) 7Aceeasl expresie a lui o se obfine sf daca se anuleazi derivata expresiel (4.11). Eounfia (4.13) arati ei exista dona plane are tree prin punetul A, inttinindu-se sub un unghi drept, cara eterizate prin faptul edi eforturile unitare normale au valoarea maximd, respee- tiv minim, jar efortul unitar tangenfial este nul, Aceste plane stnt numite plane prinetpale, Fig, 4,15, Condijia de echiti- Fig. 4.16, Cereul lui Mohr, bru in functie de eforturile prineipale, Eforturile unitare normale care acfioneazd asupra planclor principale sint mumite eforturi unilare prinetpale gl se notenzd 9, (maxim) gi a, (tiinim), Valorile acestor eforturi se obfin inlocuind (4.13) In (4.11): ‘ Se tid VE) + ad. (ata) 2 2 tn cazul In eare planul BC face unghiul cu directia planului principal pe eare acioncart efortul principal unitar maxim a, (fig. 4.15) cele dowk eeuafii de echilibru due la urm&toarele expresif ale Ini 0, $1 t,t at 6; og = oy costa + oy sinter m= SET Ey Tt TB cgey y: (4.15) 2 2 a 2 tq = (0, — ay) sin cos am sin Qe, (4.1) in sistemul de coordonate ¢ 0-7, scuaplile (4.15) gi (4.16) descoiu un eere de diametru (o, — a), eu cenirul ta distanta —— ta}il de origine, care Intilneste axa Oo in punctele de coordonate (a, 0) si (ag, 0). Acosta este denumit cereut efordurtlor sau cercut lut Mole, Dupi eum rezultd din relayiile (4.15) §1 (4,16) componentele a, si 7, ale efortulul p, pe un plan eare face unghiul x¢u planul de efort unitar prineipal maxim sint date de coordonatele punctului obtinut prin intersectia cu cercul a razei construité cu unghiul Ja centru 2 @ (fig, 4,16), Verificarea condifiel de rupere Intr-un punct din masty cu ajutorul eereulul Iul Mott decurge asttel : P — se caleuleazi eforturile o,, 0; pi ty: Im punetul considerat ; In functie de acestea se Aetermind 4, 03; — se construlegte cereu! eforturiler;— cunoscind-se cereul eforturilor pentru punctul dat din masiv s¢ poate verifiea dintr-o data conditia de rupere pentru toate planete eare tree prin acelpunct, Este suficlent si se cxamineze pozifia cereulut eforturitor fata de dreapta intrinseet, Fig. 4.17, Condifia de rupers: a —Indopliniea (pentru pimint necoeaiv}; 5 — neindeplinita (pentru plmint necoeziv). fn cazul in care cereu! eforturitor este tangent ta dreapta inirinseed (fig, 4.17, a) punctul de tangen{4 reprezinth extremitatea efortulul total p pe planul de rupere a carul directie trebuie determinata, Unghiul TCH, ca unghi exterior triunghiulul dreptunghie OGT are valoarea : ay TOR =22=2 0+. Planal de rupere face cu dtrectta planulul de efort principal maxim unghiul «= 45 + @/2, Din figura 4,15 rexulté pentru inclinaren @ fata de normala a efortului p expresia : wom —, e In sistemul de coordonate oO y se regiiseste unghiul @ ca unghi de inelinare a efortulul total p, fal de axa Oo (¥. fig, 4.16). In eazul pAminturilor necoezive se constatii cli la rupere, adick atuncl elnd directia efortulul p, s¢ confunda cu direetin dreptei intrinseci : Bas =O; aap hghtl 0 poarta numele de unghé de dewiere. Condijia 4.17 ponte fi formulatd astfel : intr-um pimint necoeziy ruperea se produce pe acel plan pentru care unghiwl de deviere devine egal eu unghtul de freeare intertoard. Ga ajutoral cereului lui Mobr se poate da o formulare analitied pentru conditia de ropere, bazatd pe proprietatea dreptel intrinseel de a fi tangenté la cereul eforturilor care” eorespunde uperii in triunghial dreptunghic OCT se serie 1 cT 2 oy — 4; Ho ie gs 2 Sg (4.18) oc tH oti, 2 | fn cand in care ceren! eforturtior nu este tangent iq dreepta tntrinsecd (fig. 4.17, #) punctul M | din masiy se giiseste in echilibru stabil, Pentru orice plan care trece prin punctul M, 6<®, | "3Piuminturi coezive In acest eaz dreapta intrinseed are expresia ; spe oted te, (4.19) Fig. 4.18. Conditia de rupere pentru paminturi coezive, Rezistenfa la forfecare este majoratii in fiecare punct al masivului eu o valoare constanta ¢, coeziunea, Ca urmare a acestui fapt, unghiul de devicre poate fi mai mare decit unghiul de frecare interioara ®, fliri a se produce ruperea, In figura 4.18, ase observa ; atg® t= sp (4.20) o Deci O> ® Cu ajutorul cercului fui Mohr, conditia de rupere se scrie din triunghiul OCT (fly.4,18, 5) 9) — % iso (at) 4.3.2, Determinarea in laborator si pe teren a rezistenjei la forfecare Se utilizeazit trei inceredri de laborator pentru determinarea rezistentei la forfecare a piminturilor ; incereare de forfecare direct’; incercare de rupere prin comprimare triaxiala ; iIncereare de rupere prin comprimare monoaxiali. Tneerearea de forfecare directa se efectueazi in aparatul de forfecare directé 1 cAirui pies de baat o constituie o caseti de formi: pAtrati aled- tuita din doni jumitati care se pot deplasa una in raport cu cealaltd. Proba de pimint este introdusé in caseté gi supusit unei incdrcdri normale NV. Dupi apliearea incirearii normale se exercité o solicitare orizontalé, 7 care determina deplasarea relativa a celor dond parti ale casetei (fig. 4.19). Se inregistreazi marimea fortei 2m la care se produce forfecarea probet inlungul planulad obligai de separafie, intre cele dowd jumatiti ale casetet. 74Raportind incareirile N gi Twas la sectiunea A # probei, se obtin efortul normal ¢ = = gi efortul tangential t, = Ante ; care corespund ruperii. In sistemul de coordonate of, cele doud eforturi reprezinti, coordonatele unui punct care apartine dreptei intrinseci. nN Incerearea se repet eu o alt& incircare normalé N, ciireia ii cores- Tr punde un alt Tne, deci alti pereche G-----—4 i de valori si alt punct al dreptei intrin- — Be BeCL. De obicei se efectueazi trei ineer- 4 eri. Dreapta care trece prin cele frei puncte este dreapta intrinseet,..F# 4.19, Schema sollelttrit de’ fartecare Se misoard inclinarea ei fafa de ori- : gontal’, pentru a se afla unghiul de frecare interioaré ® gi ordenata la origine pentru a se afla coeziunea ¢ (fig. 4.20). Tncercarea de rupere prin comprimare triawiald se efectueazd in apa- ratul triaxial, previizut cu o celuli cu pere}i grosi in care se introduce proba de pimint de forma cilindric&, protejatii cu o membran’ fini de caneiue. Incercarea triaxial’ comporta dowd faze (fig. 4.21); —in celula se introduce aer sau un lichid sub presiune cu ajutorul ciruia se creeazd o presinne hidrostaticd (egali in toate directiile) py; — prin intermediul unui piston care pitrunde pe la partea superioara ¢elulei se aplica o presiune vertiealA suplimentara Ap, care este miiriti treptat pind la ruperea. probei. Hforturile principale corespunzitoare ruperii probei sint : 0, = fy + Ap; (4.22) 6, = Pow Be vede ci: oO, — cy =.Ap. (4.23) Po ae tap oh | ee He e h. | -_ z | P| ar PO Po “J | 2 ~ - 9 ie 7 T tT Ap Ardp Fig. 4.20, Prezentarea rezultatelor inceresrii 4,21, Schema solicitarli triaxiale. de forfecare directa. Diferenta eforturilor principale Ap, poarta numele de deviator al gforturitor, Cu deviatorul Ap corespunzator ruperii probei se construieste un cere al eforturilor care este tangent Ia dreapta intrinseci. 75Se repetd incercarea cu o proba din acelagi pamint, modificind presiu- nea initial’ (hidrostatic’) p, din celula. Ruperea probel 8e produce iru. alti, pereche de eforturi principale of, 3%, c4rora le corespunde un alt cere al eforturilor. $i acest cere este tangent la dreapta intrinseci. Bi Ge — ot i Fig. 4.22. Prelucrarea rezultatelor inceredrii trinxiale. Se construiegte dreapta intrinsecd ducind tangenla comund la cele dowd, cercuri (fig. 4.22). Incerearea de rupere prin comprimare monoagiald este o incercare de comprimare cu deformare laterald liberd care so poate efectua fie intr-un dispozitiv special, fie in aparatul triaxial, In acest din urmi caz, proba este supusi doar comprimfrii pe directie verticali, cu ajutorul pistonului, fara a se mai introduce in prealabil presiune in celula. Acest tip de incercare se utilizeaz’ in special in cazul paminturilor argiloase saturate. Proba este supusi unei presiuni pe directie verticali care este majorata treptat pind la rupere (fig. 4.23) : O,=.9} Gp = 0. (4.24) +4 4s q c Fig, 4.28, Fig, 4,24, Prelucrarea rezultatelor Inceredrii Schema se monoaxiale, citirii_ mono- axlale, Cercul eforturilor este tangent in origine la axa ordonatelor. Dreapta intrinsecd, tangentii la acest cere, se duce paralel ewaxa absciselor (fig. 4.24). Rezultd : gua 2. 28h gi etgs (4.25) 76Determinarea pe leren a rezistenfei la idiere a pdimintului se face cu ajutorul aparalului eu patete sau scizometrului (in limba englezi ,,vane- borer) care consta dintr-o tijd terminatd cu dout palete dispuse in cruce (lig. 4.25). Se inregistreazi momentul de torsiune M, care trebuie aplicat asupra tijei pentru a se produce o rotire completi a paletelor in pimint. Aparatul se folosegte in special in piminturi argiloase de consistenjé redusa’. Efortul tangential zy care se dezvolt& pe suprafata laterala gi pe cele dowd baze ale cilindrului de pimint avind ind jimea ha paletelor si diametrul d@ se determini din tekatia + ah a Mant,(F +e), (4.28) fn conditiile in care se efectueazii incercarea se ia: Ci Fp O utilizare interesantd a aparatului cu palete o con- stituie reconstituirea formei suprafefei dupi care 5-a produs alunecarea unei mase de pamint. asa In acest scop se efeetueazii inceredri de fortecare heel ja diferite adincimi intr-un numiir de foraje dispuse pe un profil transversal in axnl alunecirii si se raporteazi. id yalorile t, (sau c) objinute in diagrame de variatie in adincime (fig. 4.26). Fig. oer Tnind cu o curb’ continus punctele carora le )_ ‘corespund yalorile minime ale lui +,, se ob{ine alura probabil. a suprafejei de alunecare, o poritia inainte de tnecc~ care 2 posifia ip. evrsul tacer- cil, ig, 4.26. Folosirea aparatalul eu palete la reeonstituirea suprafefei de alunecare: 7 --talueul inainte 48 alunecare ; 7— talurul dupl aluvecaré ; 3 — suprafaja probeblia de abinecare. 43,3, Metodica determinarii rezistentei la forfecare a paminturilor ‘Numeroase cercetiirl, pe cele mal diferite paminturi, au ardtat ed rezultatele determindrilor privitoare la rezisten{a la forfeeare depind nu numal de aparatura uifi(zatd (aparatul de forfecare direct, aparatul triaxial ete,), cl gi de meledica de incercare aplicata. Prin metodicd se injelege Aniamblul de reguli si procedee folosite intr-o anumitd determinare, 1‘Din punctul de vedere al mefodiei’ aplicate, Incercrile pentru determinarea rezistenfet ki forfeeare a piminturitor s¢ pot grupa tm trei categoril, prezentate in continuare. A531. Ineereiri nevonsolidate nedrenate sau Ineeredel rapide pe probe neconsolidate (nceredri de tip U). ln eazul forfecdirit directe, utiltzares acestel metodici impune respectarea urmiitoarelor regull principale: — 18 aplicarea Inciredrii normale asupra probei, drenarea apel din paril probel este im- piedicatd, ceed ec face ca proba si rimind neconsolidalil ; = Incircarea tangential eare duce la forfeearen probel se aplicd imediat dupa cea hormald, jar viteza de Incarcare cate suficient de mare pentru ca gi in aceasti fazi drenarea apei din pori sil fle impledicata. In cazul rupertt prin comprimare triaxiata, drenarea apei din probd este, de asemenea, impicdicata, atft in prima fazii, a solicitarii hidrostatice cit $l In faza final, a aplieirii deviate rulul. Ruperea prin comprimare monoaxiala pe probe saturate 91 forfecarea in situ eu aparatul eu palete pe piminturi care, de asemenea, in strat sint practic saturate, sint prin definitie incercdri nedrenate, datorita faptului ed starea de rapere fm pamint se realizeaz rapid, fird posibilitatea de drenare a apei din pori. Parametrii rezisten{el Ia forfecare obtinufi cu aceasta metadicd se noteazd O,, cy. 4.3.5.2. Tneeredri consolidate nedrenate san ineerefirl rapide pe probe consolidate (inceresiri de tip CU), In cazul forfeedrii directe, utilizarea acestel metodiel impune respectarea urmitoa: lor reguli principale : — 14 aplicarea Ineiirciirii normale asupra prabei, drenarea apel din pori este permis, agteptindu-se consolidarea probel ; — inciirearea orizontald care duce la forfecarea probei se aplicé pe proba tn prealabil consolidata sub incircares normala; totugi, viteza de Incireare este suficient de mare pentru ca In aceasta fazi drenarea apet si fie Impledicati, In cazul ritpertt prin comprimare triaxtaia, drenarea apei este permisii in prima faz, a solicitaril hidrostaties, agteptindu-se consolidarea probei; la aplicatea deviatorulul drenarea apei este impiedicata, Parametrii rezistentei la forfecare objinuti cu aceasta metodici se noteazi Py, pus 4.33.3, Inceredrl consolidate drenate sau inceredri lente pe probe consolidate (Incerciri de tip 1), In cazul forfeeartt direete, utilizarea acestei metodici impune respectarea urmitoarelor reguli prineipale : — la aplicarca tneareai consolidarea probel ~ Incircarea orizontald care duce la forfeearea probei se aplicd pe probii eu o vitexd atit de redusd ineit este posibilé drenarea apei, In caaul ruperti prin comprimare irtaxtatd, diferenta tat de metodica precedent consti in faptul ed ritmul de eresterea deviatorului este lent, lar drenarea apel este permis gi in aceasti faz. Parametrii reaistenfel Ia forfecare obtinuti cu aceasta metodicil se noteazii ®,, eq. Adoptares uneia sau alicia dintre cele trei metodicl de determinare depinde de natura problemei ce se cere solufionatd. Astfel, la fundarea pe un piimint argilos a unel construetii ce urmeaz a se exeenta eu o tehnologic care favorizeazA un ritm rapid de jndljarea structurli de rezisten{a (prefabricate, cofraje glisante ete.) o fncereare de tip U este cea mai indicat& (ca urmare a permeabilitatil reduse a pimintulu!, aplienrea jneiirearii se face tntr-un ritm care nu permite consolidares), Dimpotriva, dac& tncercarea se aplicd in trepte, Misind timpul necesar consolidirii sub fieeare treapta, @ Incercare de tip CU este recomandabila, normale drenarea apei din pari este permis’, asteptindu-se 7844. Parametril efeetivi gl parametril apareng al rezistengel la forlecare a pimintulul in earul tn care In cursul determindrii rezistenfei la forfecare a padmintului se mésoard presiun ea apel din port w, este posibild aflarea efortulul unitar normal efectiv eu relatia : =e, in caré g este efortul unitar normal total aplicat asupra secfiuni de rupere, In daN/em®, iar presiumea mésuratd a apei din pori (presianea central), m daN/em*. Reristenta In forfecare se poate exprima tn funclie de efortul unitar normal efectiv ou relatia = -(o—upigh +e, apse lee +e! ta care: este eneziunea efectiva, in daNjem*; >’ — ungbiul de freeare interioard efectiv, in grade. in eamul in eare presiunca apef din porl nu este cunoseuta, rezistenta la forfecare s¢ exprima in funefie de efortul unitar normal total @, ou relatille : ~ ja Incercarea de tip U =atgO, +e; (4.28) Ja incercarea de tip CU ty = 2 te Pon + Sous (4.28) D,, ty, Bey $1 e,, sint denumifi parametri aparenff ai rezistentei la forfeeare. 4.3.4, Rezistenta la forfecare a nisipurilor Se exprimd cu relafi 7 =otg® sau 7, Fie o sectiune in dreptul planului de separatie dintre cele doud pairgi ale casetei aparatului de forfecare direct& (fig. 4.37). Prin aplicarea efortului nor- mal a, la contactul intre gra- nulele de nisip se dezvolta efor- ——— me ieee) Ut turi unifare normale care, la tendinta de migcare relativa a granulelor, determind aparitia a unor forte de freeare intre parti- cule, O componenta a rezistentei la taiere a nisipurilor se dato- + 1 reazi frecdrii intre particule. La | ~~~ apliearea efortului tangential in jungul planului ? —J forfecarea oO ey chiar a particulelor de nisip na b este posibi Dar, pe miasura. éresterii efortului tangential particulele se vor despéima, vor trece intr-o stare mai afinata, pind cind toate se vor gisi de o parte sau de alta a planului obligat de téiere. A doua componenta a rezistenfei la Fig. 4.27, Proba de nisip+ a —{nalote de fortecare ; 6 — dupti forfcoare. 79tiiere a» nisipurilor se datoreazd dnclegtérii dintre particule. Inclestarea eate cu atit mai puternicé cn cit pimintul este mai indesat. fitarea de indesare constituie factorul principal de care depinde rezisten{a la forfecare a nisipurilor, Prin incercdri a fost pus’ in evidenta urmitoarea relatie intre unghiul de frecare interioara ® gi gradul de indesare I,: ® = 30° + 15-Tp. (4.30) Relatia (4.30) este aplicabilé in cazul nisipurilor cu procent de nisip fin sau praf sub 5%. Fie un nisip de indesare medie avind Ip = 0,50: ® = 30° + 15 x 0,50 = 37° 30’ Pot fi Inate in considerare ea valori orientative pentru unghiul ©: 28... 34° la nisipuri afinate gi 35 ... 46° la nisipuri indesate. Principalii factori de care depinde rezistenta la forfecare a nisipurilor in afar’ de starea de indesare, sint : —mirimea particulelor (© cregte odati cu miirimea particulelor) ; — gradul de uniformitate (ou cit pimintul este mai uniform, eu atit unghiul de frecare interioari este mai mic, deoarece efectul de inclestare este mai redus); —forma particulelor (piminturile cu particule colfuroase, ascutite, au © mai mare decit cele cu particule rotunjite) ; — compozitia mineralogic’ (nisipurile micacee au ® mai mic decit nisipurile cuartoase). Rezistenta la forfecare a nisipurilur nu depinde practic de umiditate, deoarece intre apa din pori gi particulele solide nu se manifesta forte de natura clectrochimicd. Totugi, la nisipurile partial saturate, existenta meniscurilor capilare creeazi, coeziunea aparenté care dispare la completa uscare sau la completa saturare a piunintului. Uneori, se obignuiegte a se echivala unghiul de trecare interioard ® en unghinl de taluz natural «, adicd unghiul dupd care se agazi in mod natu- ral o grimadi de pimint necoeziv (fig. 4.28). tn realitate « = doar in cazul nisipuriler afinate. La piminturi indesate, datoritii efectului de inclestare >, Tot prin inelegtarea dintre particule se explici de ce Fig. 4.28, Nisip agezat Ia taluz natural, talugurile naturale de nisip én sépdturd, se mentin la pante mai abrupte — decit. cele in umplutura. In mod acoperitor, in lipsa altor masuratori, unghiul de taluz natural poate fi utilizat in caleule ca unghi de frecare interioara. 804.3.5. Rezistenta la forfecare a argilelor Rezistenja Ia forfecare @ argilelor se exprimA prin relagii de tipul : smo tg +c, care pot avea diferite forme particulare in functie de metoda de determinare, iar exprimarea se face in functie de efortul unitar normal efectiv sau in functie de efortul total. Principaliifactori de care depinde rezistenta la forfecare a paiminturilor eoezive, sint prezentafi in continuare. 4.3.5.1. Struetura pimintului. Orice solicitare la forfecare a unui pimint argilos provoaed, o reorientare a particulelor solide care tind si se ageze dupi directia forfeciirii. Dacii se supun unei incerciri de taiere dou’. probe de argili, avind aceleagi porozitafi gi umiditati dar cu structuri diferite, proba avind structura de tip floculay va, manifesta o rezistenfi la téiere mai mare decit proba cu structura de tip dispers (fig. 4.29), deoarece este necesar si se depunai un lucru mecanic mai mare pind cind particulele se reorienteazd gpre a ajunge paralele unele cu celelalte. Influenta structurii.se manifesti. gi in mirimea celor doi parametri care caracterizeas’ registenta la forfecare : unghiul de frecare interioar’ ® gi eoeziunea c. Ca gi la nisipuri, unghiul de frecare interioara depinde de forjele de frecare gi de inclegtarea reciproca dintre particule. Natura coeziunii piminturilor argiloase este complexi, gi, inci nu a fost pe deplin explicats. In mod simplificat, coeziunea poate fi privita ca sumd, a doi termeni: 0 = Cyt Ce5 (4.31) in, care: o, este coeciunea primardé datorata fortelor de atractio. molecular’ dintre particule si care se manifests, prin intermediul inveligu- rilor de apa, adsorbitii ; ¢ — coeviunea structurald datorati unor legituri de cimentare care se pot forma la contactul intre particule. Tig. 4.29. Forfeearea unor probe de argilé eu structuri diferite: a= tip flecular; & = tip dispers. Dup% cum s-a aratat cind s-a examinat modul de interpretare a yalorilor indicelui de consistent’ I, objinute in laborator, coeziunea structurali dispare prin distrugerea legiturilor de cimentare daci proba do 4-318 BL