Manual de siguranţa

Cuprins
1. PROCEDURA DE DERULARE A EXERCIŢIULUI DE EVACUARE .................................................. 5
Scop .......................................................................................................................................................... 5
Domeniul de aplicare .............................................................................................................................. 5
Documente de referinţă .......................................................................................................................... 5
PROCEDURA ......................................................................................................................................... 5
Pregătirea exerciţiului de evacuare ................................................................................................... 5
Instruirea personalului ....................................................................................................................... 5
Desfăşurarea exerciţiului de evacuare .............................................................................................. 7
Concluzii în urma exerciţiului de evacuare ...................................................................................... 7
Apărarea împotriva incendiilor ......................................................................................................... 8
În cazul declanșării alarmei de evacuare ......................................................................................... 8
În caz de incendiu: ................................................................................................................................ 9
În timpul unui cutremur: ................................................................................................................... 12
După un cutremur:.............................................................................................................................. 12
ANEXE............................................................................................................................................... 13
2. PROCEDURA OPERAŢIONALĂ DE COMUNICARE A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A
INCIDENTELOR PERICULOASE .............................................................................................................. 21
b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului; .............................................................. 21
c) locul unde s-a produs evenimentul; ........................................................................................... 21
d) data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul; ............ 21
e) numele şi prenumele victimei;.................................................................................................... 21
f) datele personale ale victimei: vârsta, starea civilă, copii în întreţinere, alte persoane în
întreţinere, ocupaţia, vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă; ..................................................... 21
g) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive; .................................................................. 21
h) consecinţele accidentului; .......................................................................................................... 21
i) numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul; ......................................................... 21
3. AMENINŢARE CU BOMBĂ ............................................................................................................... 27
4. PROTECŢIA MUNCII ........................................................................................................................ 29
Obligaţii salariaţi .................................................................................................................................. 29
5. PRINCIPIILE DE BAZĂ ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ..................................................... 44
Asigurarea locului accidentului ........................................................................................................... 44

2
Prevenirea agravării situaţiei ............................................................................................................... 44
Stabilirea contactului cu persoana bolnavă sau accidentată............................................................. 44
Intervenţia în cazul în care o persoană este lipsită de cunoştinţă..................................................... 45
Ameliorarea durerii .............................................................................................................................. 45
Priorităţi ................................................................................................................................................ 45
Pentru a evalua gradul de afectare ...................................................................................................... 46
Resuscitarea cardio-pulmonară ........................................................................................................... 47
Acționați rapid .................................................................................................................................. 47
Examinarea și tratamentul ............................................................................................................... 47
Deschiderea căilor de acces ale aerului ........................................................................................... 48
Resuscitarea cardiacă ........................................................................................................................... 48
Plăgi și bandaje ..................................................................................................................................... 49
Diferite tipuri de plăgi ...................................................................................................................... 49
Complicații ale plăgilor .................................................................................................................... 49
Primul ajutor în cazul plăgilor prin tăiere ..................................................................................... 50
Acoperirea rănilor și oprirea sângerării ......................................................................................... 50
Bandajarea......................................................................................................................................... 50
Bandajul pentru răni/tăieturi .......................................................................................................... 50
Bandajul compresiv .......................................................................................................................... 51
Bandajul de susținere ....................................................................................................................... 51
Informații generale despre bandaje ................................................................................................ 51
Fracturile ............................................................................................................................................... 51
Tipuri de fracturi .............................................................................................................................. 51
Semne ................................................................................................................................................. 52
Complicații......................................................................................................................................... 52
Primul ajutor ..................................................................................................................................... 52
Imobilizarea cu atele ......................................................................................................................... 52
Imoblizarea fără atele ....................................................................................................................... 52
Fracturi ale membrului superior ..................................................................................................... 53
Fracturi ale membrului inferior ...................................................................................................... 53
Fracturile costale ............................................................................................................................... 53
Fracturile coloanei vertebrale .......................................................................................................... 54

3
 Primul ajutor în entorsa gleznei ...................................................................................................... 54
Hemoragii .............................................................................................................................................. 54
Hemoragia externă............................................................................................................................ 54
Primul ajutor ..................................................................................................................................... 55
Tratamentul hemoragiei nazale ....................................................................................................... 55
Arsuri ..................................................................................................................................................... 56
Primul ajutor ..................................................................................................................................... 56
Arsuri prin electrocutare ......................................................................................................................... 56
Primul ajutor ..................................................................................................................................... 57
Otrăviri, intoxicații ............................................................................................................................... 57
Intoxicații prin înghițire ....................................................................................................................... 58
Intoxicații prin inhalare.................................................................................................................... 58
Toxice care pătrund prin piele ......................................................................................................... 58
Înțepături de insecte și mușcături de șarpe veninos ...................................................................... 59
Mușcături de animale ....................................................................................................................... 59
Insolația.................................................................................................................................................. 59
Simptome ........................................................................................................................................... 59
Primul ajutor ..................................................................................................................................... 60
Primul ajutor la înec ............................................................................................................................. 60
Degerături locale ................................................................................................................................... 60
Primul ajutor ..................................................................................................................................... 60
Transportul unui accidentat ................................................................................................................ 61
Accidentatul trebuie transportat înainte de tratament ? .............................................................. 61
Ce traumatisme a suferit victima ? ................................................................................................. 61
Măsuri în vederea transportării ...................................................................................................... 61
Alegerea metodei de transport ......................................................................................................... 61
6. INSTRUIRE ANGAJATI TEMPORARI ............................................................................................. 62
7. GHID DE POZIŢIONARE A MATERIALELOR DE INFORMARE ................................................... 65
Modul de afișare a planurilor de evacuare .................................................................................... 69
Planurile de urgență ............................................................................................................................. 71
INSTRUCTAJ DE SECURITATE ÎN NOUL MAGAZIN ..................................................................................... 73

4
 1. PROCEDURA DE DERULARE A EXERCIŢIULUI DE EVACUARE

Scop
Prezenta procedură stabileşte modul de desfăşurare a exerciţiului de evacuare în cadrul
magazinelor H&M.

Domeniul de aplicare
Procedura se aplică de către tot personalul H&M.

Documente de referinţă
- Legea 307/2006;
- Ordin 163/2007 privind aprobarea normelor generale de apărare împotriva
incendiilor din 28/02/2007;

PROCEDURA

Pregătirea exerciţiului de evacuare

Exerciţiul de evacuare se va desfăşura pentru personalul care îşi desfăşoară

activitatea în cadrul magazinelor H&M.

Directorul de magazin va stabili, ziua şi ora exactă când va avea loc exerciţiul de
evacuare. Evacuarea se va efectua de două ori pe an.

Managerul de magazin va anunţa administraţia clădirii asupra detaliilor (data şi ora)

desfăşurării exerciţiului de evacuare.

Managerul de magazin va desemna un angajat responsabil cu declanşarea alarmei de

incendiu în ziua şi ora stabilita.

Instruirea personalului

Managerul de magazin se va asigura că personalul H&M este familiarizat cu semnalul de

alarmă de incendiu.

Personalul va fi instruit cu ocazia instruirilor periodice:

- să păstreze ordinea;

- să nu intre în panică;

- să nu se înghesuie la uşile de ieşire;

5
 - să oprească toate echipamentele aflate în funcţiune în momentul declanşării alarmei
de incendiu;

- să se îndrepte la locul de adunare.

Pe planul de urgenţă sunt disponibile informaţiile necesare în caz de situaţii de urgenţă:

- Componenţa echipei de criză (managerii ce trebuie informaţi în situaţie de urgenţă);

- Pompierii militari (telefon 112);

- Poliţia (telefon 112);

- Salvarea (telefon 112).

Managerul de magazin este responsabil de informarea persoanelor menţionate mai sus

cu privire la detaliile situaţiei de criză.
Personalul trebuie să cunoască simbolurile internaţionale pentru evacuarea în caz de
incendiu:

6
Desfăşurarea exerciţiului de evacuare

Angajatul desemnat de managerul de magazin va declanşa alarma de incendiu. Acesta

reprezintă momentul de începere efectivă a exerciţiului de incendiu. La auzul alarmei de
incendiu, tot personalul va părăsi imediat clădirea.

După ieşirea din clădire, întreg personalul se va îndrepta către locul de adunare până la
primirea unor noi dispoziţii. Persoana responsabilă cu declanşarea alarmei de incendiu va
verifica toate spaţiile pentru a se asigura că nu a mai rămas nimeni în magazin.

La locul de adunare fiecare manager de departament va face prezenţa şi va raporta către

managerul de magazin informaţiile. În situaţie de urgenţă REALĂ, dacă unele persoane lipsesc
de la locul de adunare, managerul de magazin va informa echipele profesioniste de intervenţie
(Pompieri, Poliţie) cu referire la acest lucru.

Pe parcursul desfăşurării exerciţiului de evacuare, managerul de magazin va fi

responsabil cu monitorizarea şi coordonarea evacuării. Acesta va completa ANEXA 2
(Monitorizarea evacuării).

După finalizarea exerciţiului, toţi angajaţii vor fi anunţaţi de către managerul de magazin
sau responsabilul cu evacuarea că se pot întoarce la locurile de muncă. Timpul de evacuare va fi
cronometrat şi nu trebuie să depăşească 2 minute pentru ultima persoană.

Modul de desfăşurare a exerciţiului de evacuare este detaliat în diagrama din ANEXA 1.

Concluzii în urma exerciţiului de evacuare

După finalizarea exerciţiului, pe baza constatărilor, managerul de magazin va consemna

efectuarea exerciţiului de evacuare (ANEXA 3) şi, în cazul în care este necesar, va elabora un
plan de măsuri de îmbunătăţire (formularul de recomandări de îmbunătăţire – ANEXA 4).

7
Apărarea împotriva incendiilor

Conform Legii nr. 307 din 12/07/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,

Art. 22. - Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:

 să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub

orice formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

 să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei

oricărui pericol iminent de incendiu;

În cazul declanşării alarmei de evacuare, personalul aparţinând serviciului de securitate al

clădirii, declanşează procedurile de intervenţie pentru situaţii de urgenţă: “situaţie incendiu”,
aplicând procedurile specifice situaţiei create.

Personalul aparţinând serviciului de securitate al clădirii care monitorizează sistemele de

siguranţă va declanşa procedurile de intervenţie pentru situaţii de urgenţă: „situaţie incendiu”,
aplicând procedurile specifice situaţiei create.

Alarmarea personalului clădirii se va face prin sistemul de sonorizare prin acţionarea unui
buton de incendiu, pentru fiecare aripă a clădirii, asigurându-se în acest mod deblocarea uşilor de
evacuare. Activarea sistemelor tehnice de protecţie la incendiu va fi coordonată de echipa
pompierilor civili aparţinând imobilului.

În cazul declanșării alarmei de evacuare

 Întrerupeţi activitatea şi vă deplasaţi către cea mai apropiată cale de evacuare pentru situaţii
de incendiu;
 Personalul cu atribuţii de intervenţie din cadrul SC H&M Hennes & Mauritz SRL pentru
situaţii de incendiu, vor îndruma persoanele aflate în spaţiul respectiv spre căile de evacuare;
 Nu se vor folosi lifturile pentru evacuare, acestea vor fi comandate automat de sistem sa
coboare la parter;
 Părăsiţi imediat clădirea prin ieşirile de urgenţă;
 Îndreptaţi-vă în cel mai scurt timp către locul de adunare. Locul de adunare este marcat de
dreptunghiul verde.

8
 La locul de adunare veţi face prezenţa şi veţi aştepta anunţarea încheierii procesului de
evacuare de către colegii dvs., membrii ai echipelor de intervenţie.
 La auzul alarmei de incendiu, tot personalul va părăsi imediat clădirea.
 După ieşirea din clădire, întreg personalul se va aduna la locul de întâlnire până la primirea
unor noi dispoziţii.

Vă rugăm să luaţi în considerare că o situaţie de urgenţă poate apărea în orice moment. De

aceea trebuie să trataţi cu maximă seriozitate atât instrucţiunile de mai sus, cât şi cele primite de
la echipele de intervenţie.

În caz de incendiu:

REGULI DE COMPORTAMENT

 Angajații companiei pe tot parcursul programului de lucru și pe toată perioada de la intrarea

în clădire și până la părăsirea acesteia, ascultă și urmează întocmai directivele personalului
desemnat.
 Orice neregulă, improvizație, defecțiune descoperită de angajații companiei, va fi anunțată
şefului direct;
 Dacă se descoperă un început de incendiu, se încearcă stingerea lui cu mijloacele tehnice
din dotare conform instrucțiunilor de utilizare:

I. ALARMA

1. Persoana care a observat un incendiu, dezastru natural sau o altă ameninţare locală este
obligată să anunţe imediat persoanele aflate în zona de ameninţare precum şi: conducătorul
locului de muncă.

2. În caz de incendiu trebuie activat prin apăsare Butonul de Alarmare. Se contactează

Serviciul Pompieri şi se dau informaţiile solicitate.

9
3. A se păstra calmul pentru evitarea panicii.

4. Evacuarea clienţilor din magazin se va face către cea mai apropiată cale de
evacuare.

Nu folosiţi lifturile!

II. ACŢIUNEA DE SALV ARE – STINGEREA INCENDIULUI

6. Se trece la stingerea incendiului cu ajutorul echipamentelor de stingere
aflate la îndemână, în dotarea obiectivului în locurile marcate cu:

7. Până la sosirea unităţii de Pompieri coordonatorul acţiunii este proprietarul, administratorul

sau utilizatorul clădirii iar în cazul absenţei acestora, Store Manager-ul.

8. Trecând la acţiunea de salvare – stingere, fiecare angajat trebuie sa reţină faptul că:

 În primul rând trebuie acţionat pentru salvarea vieţii omeneşti aflate în pericol;
 Se deconectează alimentarea cu energie electrică în locurile cuprinse de incendiu (dacă
există acces);
 Se înlătură din zona afectată de incendiu, în măsura în care este posibil, toate materialele
inflamabile;
 Nu se deschid, fără să fie absolut necesar, uşile sau ferestrele din încăperile cuprinse de
flăcări;
 Evacuarea trebuie efectuată prin toate ieşirile accesibile spre exterior;
 Fiecare persoană, în măsura posibilităţilor, trebuie să se achite de sarcinile încredinţate
de către persoana care coordonează acţiunea de stingere a incendiului.

10
 Stingerea incendiilor:

La descoperirea unui incendiu, orice persoană are următoarele obligaţii:

 Să anunţe IMEDIAT incendiul;

 Să încerce să stingă focul, dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1
stingător; dacă focul nu s-a stins, se evacuează imediat zona);

o T– Trage cuiul

 T- Ţinteşte duza spre baza flăcării

 A- Apasă pârghia

11
În timpul unui cutremur:

Dacă vă aflaţi înăuntru:

 Păstraţi-vă calmul !
 Dacă cutremurul nu este puternic se va opri curând si vă veţi putea continua linistiţi
activitatea.
 Dacă cutremurul este puternic, împotriviţi-vă impulsului de a fugi. Nu părăsiţi clădirea.
Pericolul de accidentare reprezentat de materialele desprinse este cu mult mai mare dacă
fugiţi decât daca vă adăpostiţi într-un mod corect.
 Nu folositi ascensoarele.
 Nu folosiţi scările.
 Îndepărtaţi-vă de geamuri, de bucăţile de sticlă, rafturi si de obiectele grele ce ar putea
cădea peste dvs.
 Nu staţionaţi pe culoare, scări, balcoane. Deschideţi usa încăperii în care va aflaţi pentru a
preveni blocarea ei.
 Adăpostiţi-vă sub un birou solid ghemuit in pozitie fetală.
 In lipsa unei mese, lipiţi-vă cu spatele de un perete interior de rezistentă, departe de
geamuri.
 Protejaţi-vă capul şi gâtul de materialele care cad.
 Într-un loc aglomerat, feriţi-vă să nu fiţi călcat în picioare.
 Dacă cutremurul vă surprinde într-un ascensor, staţi pe loc şi asteptaţi ajutor. În caz contrar,
riscati să cădeţi în puţul liftului.

Dacă vă aflaţi afară:

 Îndepărtaţi-vă de clădiri, copaci şi cabluri electrice.

 Nu intraţi în clădiri.

După un cutremur:

 Rămâneţi calm. Evaluaţi situaţia din jurul dumneavoastră. Verificaţi dacă aţi fost vătămat,
dacă este vreo scurgere de gaze sau vreun incendiu. Nu aprindeţi lumina sau chibrituri până
când nu vă asiguraţi că nu există nici o scurgere de gaze.
 Fiţi gatat pentru replici. Mutaţi-vă într-o zonă sigură în interiorul sau în afara clădirii. Nu
reintraţi în clădirile afectate.

12
 Evacuaţi cădirea în caz de avarii grave ale structurii sau dacă există risc de incendiu,
urmând instrucţiunile personalului responsabil cu evacuarea. Acestia vor verifica în
prealabil integritatea scării şi calea de evacuare.
 Evacuarea trebuie desfăşurată în ordine formând un singur şir. NU vă grăbiţi. NU
împingeţi. NU o luaţi înaintea altora.
 Nu uitaţi, chiar dacă scările nu se prăbusesc în timpul cutremurului, s-ar putea prăbusi mai
târziu, cănd ar putea fi aglomerate cu oameni.
 Verificati mai intâi scara şi drumul de iesire.

Oferiţi ajutor

 Oferiţi primul ajutor persoanelor vătămate.

 Nu mutaţi victimele decât în caz absolut necesar, doar dacă situaţia continuă să fie
periculoasă.
 Raportaţi victimele colegilor pregătiţi să acorde primul ajutor. Nu mişcaţi răniţii grav.

NU UITAŢI !
 O MULŢIME PANICATĂ POATE PROVOACA MAI MULTE VICTIME DECÂT CAUZA PANICII.

ANEXE

Anexa 1 - Diagramă desfăşurare exerciţiu de evacuare.

Anexa 2 – Formular monitorizarea evacuării.
Anexa 3 - Registrul de evidenţă a exerciţiilor de evacuare.
Anexa 4 – Formular de recomandări de îmbunătăţire.
Anexa 5 – Formular Organizarea apărării împotriva incendiilor.

13
Anexa 1 - Diagramă desfăşurare exerciţiu de evacuare

14
 ETAPELE ORGANIZĂRII EXERCIŢIULUI
DE EVACUARE

Planificarea anuală

Anunţarea managementului

Comunicare procedură evacuare şi formulare

Verificare prealabilă a căilor de evacuare, Plan de evacuare

Verificare mijloace de stins incendii: stingătoare, hidranţi interiori, exteriori

Verificare mijloace de detectare, semnalizare, alarmare, stingere incendii (după caz)

Verificare funcţionare iluminat de siguranţă

Desemnat responsabili pe nivele cu evacuarea, instruire şi echiparea acestora

Desemnare persoane responsabile cu efectuarea prezenţei persoanelor evacuate

Desemnarea persoanei care acţionează alarma de incendiu

Desemnarea persoanei care cronometrează timpul de evacuare

Desemnarea persoanei care va instrui referitor la manipularea stingătorului

Stabilirea locului de adunare, semnalizarea acestuia

Instruirea tuturor persoanelor participante la exerciţiu (atenţionare să nu apeleze 112)

Declanşare alarmă, evacuare propriu-zisă conform procedură

Completare formulare aferente procedură

Şedinţă management după exerciţiu, analiză/sinteză date înregistrate pe formulare

Concluzii rezultate

Măsuri pentru remediere deficienţe, măsuri de îmbunătăţire

Întocmire plan de măsuri, aprobarea acestuia de către management

Desemnare persoane responsabile cu realizarea şi verificarea realizării măsurilor

15
Repetare exerciţiu după realizare efectivă a măsurilor

Verificarea eficienţei măsurilor luate

16
Anexa 2- Formular monitorizarea evacuării
Anexa 3
H&M

EVIDENŢA
exerciţiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor construcţiei

Data şi Locul/Sectorul de Cine a organizat

Nr. ora Tipul activitate exerciţiul Observaţii
crt. executării exerciţiului
Numele şi
prenumele Funcţia Semnătura
exerciţiului

Întocmit. Sec.36.01
CADRU TEHNIC CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL

APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Anexa 4 - FORMULAR DE RECOMANDĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

CONSTATARE MĂSURĂ PROPUSĂ

Responsabil implementare măsuri propuse

__________________________________
(nume, prenume semnătură)

Data: ..........................................................

19
Anexa 5 - Formular Organizarea apărării împotriva incendiilor

Acest formular trebuie lipit pe uşa ce face accesul dinspre zona personalului către zona de clienţi
astfel încât să fie văzut doar de către salariaţi.
Completaţi spaţiile libere cu numele salariaţilor care vor efectua operaţiunile (cei desemnaţi de către
managerii de magazine).
Dacă aveţi nelămuriri sau întrebări, persoana de contact este: Bogdan Neagu 0737509955.

20
 2. PROCEDURA OPERAŢIONALĂ DE COMUNICARE A ACCIDENTELOR DE
MUNCĂ ŞI A INCIDENTELOR PERICULOASE

-eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de munca ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoana dată dispărută sau
accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum şi cazul susceptibil de boala profesională sau legată de profesiune;
-incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din
comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea
urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;

Orice eveniment sau incident periculos va fi comunicat, de îndată managerului de magazin sau înlocuitorului
acestuia.
Managerul de magazin sau înlocuitorul acestuia va comunica de îndată evenimentul, Depatmentului de
Securitate și Inspectoratului Teritorial de Muncă.

Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori, evenimentul va fi comunicat şi
angajatorilor acestora de către Departamentul de Securitate.

De asemenea evenimentul se va anunța și:

- la nr. de tel. 112 pentru a chema SALVAREA în cazul victimelor accidentate sau POMPIERII pentru
situaţiile unor incidente periculoase de către managerul de magazin sau înlocuitorului acestuia.
- anunţarea serviciului extern de securitate a muncii de către Departamentul de Securitate.

Comunicarea evenimentelor către Departamentul de Securitate va cuprinde informațiile cerute de formularul

“Raport Incident/Accident”.

Comunicarea evenimentelor către Inspactoratului Teritorial de Munca va cuprinde cel puţin

următoarele informaţii: a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi, dacă este cazul,
denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului;
c) locul unde s-a produs evenimentul;
d) data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul;
e) numele şi prenumele victimei;
f) datele personale ale victimei: vârsta, starea civilă, copii în întreţinere, alte persoane în întreţinere,
ocupaţia, vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă;
g) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive;
h) consecinţele accidentului;
i) numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul;
j) data comunicării;
k) unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul.

21
 (1) Managerului de magazin, sau înlocuitorului acestuia, va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica
starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, până la primirea acordului din partea organelor care
efectuează cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente,
ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii.

(2) În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, se
vor face, după posibilităţi, schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica şi se vor ridica orice
obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectuează
cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului.

(3)Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului, angajatorul sau
reprezentantul său legal va consemna pe propria răspundere, într-un proces-verbal, toate modificările efectuate
după producerea evenimentului.

Raportul Incident/Accident face parte din prezenta procedură.

22
 RAPORT INCIDENT / ACCIDENT
nr:______ data:__________

Data şi ora producerii incidentului Data:___ Ora: _________

Locaţia incidentului Număr Magazin
Persoana care a raportat incidentul
Nume: Ora raportării incidentului
Tipul incidentului

□ Incident potenţial (near miss) □ Incident □ Accident

Descrierea incidentului / accidentului

Detalii despre persoana vătămată sau autorul unui accident / rănire

Nume Prenume Număr de telefon
Adresa
Data naşterii
Condiţii /alţi factori care au favorizat producerea incidentului (verifică toate care se aplică)
□ Cauzat de angajatul locului de muncă □ Defect datorat exploatării necorespunzătoare
□ Cauzat de alt angajat al unui prestator □ Verificări defectuoase
□ Dezordine în spaţiu □ Sistem de iluminare defect
□ Greşeală de proiectare □ Utilizarea unui echipament
□ Expunere la coroziune □ Expunere la căldură/frig
□ Întreţinere preventivă slabă/lipsă □ Sistem de ventilaţie defect
□ Dezactivarea/defectarea sist. de siguranţă/alarmare □ Incendiu
□ Nu ştiu □ Alte cauze
Ce a cauzat sau influenţat condiţiile nesigure? (verifică toate care se aplică)
□ Necunoaşterea pericolului □ Necunoaşterea procedurii de siguranţă
□ Nivel scăzut de calificare la locul de muncă □ Ignorarea pericolului cunoscut
□ Încercarea de a economisi timp □ Încercarea de a evita efortul
□ Starea de sănătate □ Starea de oboseală
□ Deficienţa de vedere □ Deficienţa de auz
□ Alte stări fizice □ Alte cauze determinate de building
□ Alte cauze
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Acest raport trebuie trimis Departamentului de Securitate Pentru uz intern
Fax: 0314370734
 Martori
Nume prenume Număr telefon

Măsurile luate ( exemplu: s-a acordat primul ajutor, s-a înlocuit echipamentul
generator de eveniment, etc.)

Acţiuni pentru a preveni repetarea incidentului (acţiuni preventive)

Responsabil: Termen:
Semnătură manager Semnătura persoanei vătămate

Acest raport trebuie trimis Departamentului de Securitate Pentru uz intern

Fax: 0314370734
Model declaraţie SSM

ANEXA Nr. 10 (Anexa nr. 14 la normele metodologice)

Dată în faţa mea/noastră, Conţine ..... pagini

Azi ...........................................
Membru comisie de cercetare/inspector de muncă .........................................
Posesor legitimaţie nr. ........../...................
Membrii comisiei de cercetare a evenimentului:
..............................................
..............................................
..............................................

DECLARAŢIE

Subsemnatul/Subsemnata, ..................................................................................., fiul (fiica) lui

........................ şi al (a) ......................, născut(ă) în localitatea ................................................,
judeţul ......................................., la data de...................., cu domiciliul stabil în judeţul.................
.................................,localitatea.............................................., str....................................................
nr. .........., bl. ........, sc. ......, et. ....., ap. .........., sectorul........, posesor al BI/CI seria …............,
nr. ..................., eliberat(ă) la data de …………............, CNP ................................................., de
profesie................................................................., angajat(ă) la .....................................................
.............., din data de ..........................., în funcţia de ......................................................, cu privire
la evenimentul din data de ….............................., ora ..........., ce a avut loc la
........................................................................., la locul de muncă ..............................................
..........................................................................., situat ................................................................. ..
................................................................., şi în care au fost implicaţi numiţii:
………………....................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
declar următoarele:
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Semnătura,
 Comunicarea evenimentelor
Fişa nr. Judeţul: Denumirea angajatorului la care s-a produs evenimentul: Adresa:

Cod CAEN Telefon:

Localitatea: Denumirea angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul: Adresa:
Data/ora producerii:
Telefon:
Data comunicării: Locul producerii
VICTIME
evenimentului:
Numele, funcţia Nume Nume Nume
persoanei care Prenume Prenume Prenume
comunică: Unitatea Ocupaţie: Ocupaţie: Ocupaţie:
medicală la care Vechime în ocupaţie: Vechime în ocupaţie: Vechime în ocupaţie:
a fost internat Vechime la locul de muncă: Vechime la locul de muncă: Vechime la locul de muncă:
accidentatul: Vârsta: Vârsta: Vârsta:
Starea civilă: Starea civilă: Starea civilă:
Copii în întreţinere: Copii în întreţinere: Copii în întreţinere:
Alte persoane în întreţinere: Alte persoane în întreţinere: Alte persoane în întreţinere:
ACCIDENT INCIDENT PERICULOS: Decizia de încadrare INV

Colectiv Individual Nr./data Gr.

Nr. de Din care Invaliditate Invaliditate Deces
victime decedaţi evidentă

Descrierea împrejurărilor care se cunosc şi cauze prezumtive în care s-a produs evenimentul:

Consecinţele accidentului (în cazul decesului se va menţiona data şi ora decesului): Starea civilă:
C – căsătorit
D – divorţat
N – necăsătorit
 3. AMENINŢARE CU BOMBĂ

Ameninţările cu bombă pot fi făcute la telefon, printr-o notificare, scrisoare sau e-mail.
Majoritatea ameninţărilor cu bombă sunt făcute de către persoane care vor să creeze o atmosferă
de anxietate şi panică generală. Toate aceste ameninţări trebuie luate în serios şi tratate ca atare.

DACĂ PRIMIŢI O AMENINŢARE CU BOMBĂ PRIN TELEFON, URMAŢI ACEŞTI

PAŞI:

 Rămâneţi calm. Ţineţi interlocutorul la telefon. Nu îl supăraţi. Arătaţi-vă disponibilitatea

de a coopera.
 Puneţi multe întrebări. Unde se află bomba? Când urmează să explodeze? Ce fel de
bombă este? Cum arată? Permiteţi-i să spună cât mai multe lucruri fără să îl întrerupeţi.
 Notaţi tot ce vi se spune precum şi observaţiile referitoare la zgomotul de fundal,
caracteristicile vocii interlocutorului, ale limbajului, etc. Folosiţi Formularul - AB din
anexa.
 Sunaţi imediat la 112, iar apoi la Departamentul Securitate. Pe cât posibil, cereţi unui
coleg să facă acest lucru, în timp ce continuaţi să vorbiţi cu interlocutorul. (Scopul pentru
care continuaţi convorbirea cu interlocutorul cât mai mult posibil este de a ajuta la
obţinerea a cât mai multor informaţii utile.)

DACĂ DESCOPERIŢI UN PACHET SAU UN OBIECT CARE TREZEŞTE

SUSPICIUNI:

 NU-L ATINGEŢI!
 Sunaţi la 112 şi informaţi-i cu privire la descoperirea făcută ;
 Evacuaţi zona;
 Urmaţi instrucţiunile personalului de urgenţă.

27
 Anexa

CONDUITA ÎN CAZ DE AMENINŢARE CU BOMBĂ

( Formular AB)

Nr. Telefon: ………………………………………

Dumneavoastră notaţi Informaţii despre apelant
 Data/ora: ………./……….  Limba utilizată
 Textul exact al ameninţării Dialect/ accent
Sexul
Vârsta apreciată
Felul de a vorbi
 Rar  Agitat
 Repede  Tare
 Normal  Încet
 Prefăcut  Nazal
 Întrerupt  Şoptit
 Hotărât  Clar
 
 Durata apelului:  Alte caracteristici speciale de vorbire
Conduita dumneavoastră

 Declanşarea semnalului convenit pentru Zgomote de fond (descriere)

ameninţare cu bombă
 Se ascultă mesajul de ameninţare
 Nu se întrerupe convorbirea
 Se iau imediat notiţe
 Se obţin cât mai multe informaţii
 Se încearcă continuarea convorbirii
Întrebările dumneavoastră Anunţarea imediată a ameninţării
 Când va exploda bomba ?  Telefon pentru situaţii de urgenţă:
112
 Poliţia/serviciu de urgenţă: 955
 Unde se găseşte bomba ?
 Cum arată bomba ?  Alţii (cale de comunicare convenită)

 Cum este temporizată bomba ? Date personale ale celui apelat

 Cum vă cheamă ?  Nume:
 De unde sunaţi?  Prenume:
 De ce aţi pus bomba?  Adresă:
 4. PROTECŢIA MUNCII

Obligaţii salariaţi

Un număr îngrijorător de mare de accidente au loc atunci când desfăşurăm activităţi

simple, precum urcatul scărilor sau pur şi simplu atunci când mergem, accidente ce nu pot fi
atribuite “sorţii”, căci putem lua măsuri pentru a ne proteja sănătatea şi securitatea.
Pentru creşterea nivelului de securitate şi pentru a vă proteja sănătatea, se recomandă ca
angajatul să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu
instrucţiunile primite, astfel încât să nu se expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire
profesională.
Vă recomandăm în acest scop câteva reguli de protecţie a muncii, care, odată însuşite, vă
vor ajuta să preveniţi accidentele nedorite de la locul de muncă:

 Utilizaţi corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele

de transport şi alte mijloace de producţie;

 Utilizaţi corect echipamentul individual de protecţie acordat. După utilizare,

înapoiaţi-l;

 Utilizaţi corect toate aparaturile, maşinile, uneltele, instalaţiile tehnice. Nu le

scoateţi din funcţiune, nu le modificaţi, nu schimbaţi sau înlăturaţi dispozitivele de
securitate proprii ;

 Comunicaţi imediat şefului direct orice situaţie de muncă, considerată un pericol

pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

 Comunicaţi şefului accidentele suferite de propria persoană;

 Învăţaţi şi respectaţi prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă şi măsurile de aplicare a acestora.
43
 5. PRINCIPIILE DE BAZĂ ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

În toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important să se:

- asigure locul accidentului;
- ia măsurile de prevenire pentru ca starea de fapt să nu se înrăutăţească;
- stabilească contactul cu persoana bolnavă sau accidentată;
- acţioneze corespunzător când persoana accidentată sau bolnavă este lipsită de cunoştinţă;
aline durerea; stabilească priorităţile.

Asigurarea locului accidentului

Personalul de prim ajutor trebuie, în primul rând, să asigure securitatea persoanei
accidentate, a celor din jur, cât şi a lui însuşi. De fapt, aceasta înseamnă scoaterea persoanei
accidentate din zona în care a avut loc accidentul, dacă există pericol de incendiu, explozie etc.

Prevenirea agravării situaţiei

– Pentru a preveni agravarea traumatismelor sau a bolii, personalul de prim ajutor trebuie
să examineze accidentatul/accidentaţii. Salvatorul va trebui să evalueze situaţia şi să înţeleagă
cauzele care au provocat-o. Tratamentul stabilit a se aplica în urma acestei evaluări nu trebuie să
contribuie la agravarea situaţiei. Urmează câteva exemple asupra modului în care personalul de
prim ajutor trebuie să gândească şi să acţioneze pentru a preveni agravarea situaţiei în timpul
tratamentului.
– Pentru a preveni sufocarea, aşezaţi persoana care şi-a pierdut cunoştinţa în poziţie
laterală, stabilă.
– Hemoragia trebuie să fie oprită rapid, pentru a preveni pierderea inutilă a sângelui. În
cazul simptomelor şi indiciilor de oase fracturate, personalul de prim ajutor va lua măsurile
necesare pentru prevenirea agravării fracturii şi a perforării pielii de către oasele fracturate.
– Când temperatura aerului este scăzută, trebuie să se prevină scăderea inutilă a
temperaturii corpului.

Stabilirea contactului cu persoana bolnavă sau accidentată

Cel ce acordă primul ajutor nu trebuie să se lase constrâns de spectatorii prezenţi în a
acorda asistenţă inutilă sau exagerată. Totodată, nici nu trebuie să evite acordarea ajutorului de
teama că face ceva greşit.
Prima examinare trebuie să evidenţieze posibilele traumatisme fizice ale victimei.
Adeseori, acest lucru este dificil, datorită stării psihice a accidentatului. Gândurile îi sunt haotice

44
şi se concentrează cu greu asupra celor spuse de personalul de prim ajutor. Purtaţi-vă calm,
hotărât şi cu încredere. În situaţii concrete, este recomandabil să acţionaţi în următorul mod:
- în timpul examinării, ţineţi în mâna dumneavoastră mâna accidentatului, pentru a stabili un
contact fizic. Aşezaţi mâna cealaltă pe pieptul sau pe abdomenul acestuia, când îl întrebaţi dacă
are dureri în zona respectivă. Aceasta îi dă posibilitatea să urmărească mai uşor examinarea
efectuată de personalul de prim ajutor sau să dea răspunsuri clare;

- personalul de prim ajutor trebuie să dovedească o atitudine optimistă şi, în primul rând, să-şi
exprime încrederea că deţine controlul asupra situaţiei, iar persoana în dificultate va beneficia în
curând de ajutor;

- din consideraţie faţă de celelalte persoane afectate şi pentru a apăra accidentatul de încordare
excesivă, în anumite situaţii, este de dorit ca acesta să fie protejat faţă de mediul înconjurător. În
această situaţie, cei mai mulţi accidentaţi au nevoie de un contact apropiat, de cineva care să-i
ţină de mână, să-i asculte.

Intervenţia în cazul în care o persoană este lipsită de cunoştinţă

În această situaţie, viteza cu care se acţionează este de cea mai mare importanţă.
Examinarea şi tratamentul trebuie să fie efectuate rapid. Pentru ca ajutorul acordat să fie eficient,
în primul rând trebuie efectuată o evaluare a semnelor, a indiciilor clare care demonstrează lipsa
de cunoştinţă. Acest lucru se realizează numai prin studiu şi pregătire.

Ameliorarea durerii
Durerile pot fi ameliorate prin aplicarea de bandaje, prin imobilizare şi printr-o
transportare corespunzătoare.

Priorităţi
În cazul în care există mai multe persoane accidentate, este important să stabilim
priorităţile, astfel încât primul ajutor să se acorde cu prioritate persoanei celei mai grav
accidentate. Poate fi dificil de stabilit o linie corectă de priorităţi, deoarece, câteodată, cei care
prezintă cele mai evidente traumatisme nu reprezintă neapărat accidentaţii cei mai gravi. De
asemenea, nici cei care atrag cel mai tare atenţia prin ţipete sau plânsete nu sunt întotdeauna cel
mai grav afectaţi.

45
Pentru a evalua gradul de afectare

1. Vorbiţi cu accidentatul!
– Care este starea de conştienţă – pacientul este conştient, coerent, confuz, obosit, inconştient? –
Are accidentatul dureri? Unde? – Işi poate mişca accidentatul mâinile şi picioarele?

2. Observaţi accidentatul!
– Există semne de leziuni externe?
– Semnele externe dau vreun indiciu asupra gradului şi tipului traumatismului?
– Accidentatul respiră? Cum este respiraţia? Normală? Greoaie (cu bolboroseli şi gemete)?
– Care este culoarea feţei?

3. Atingeţi accidentatul!
– Palpaţi pulsul la încheietura mâinii sau la gât. Este accelerat?
– Cum este pielea? Rece? Lipicioasă şi umedă?
– Examinaţi corpul accidentatului şi verificaţi dacă sunt semne de fracturi.

4. Evaluaţi!
– Sunt ameninţate funcţiile majore ale vieţii;
– Starea de conştienţă, respiraţia, circulaţia sângelui.

5. Stabiliţi priorităţile!
- Cine necesită tratament pentru salvarea vieţii?
- Cine mai poate aştepta?

Măsuri de autoprotecție
Cei care acordă primul ajutor vin în contact direct cu persoane rănite, intoxicate sau care
pot suferi de o boală transmisibilă. Ca atare, sunt necesare măsuri de autoprotecţie pentru cel
care intervine.

46
De aceea:
- La persoanele otrăvite cu substanţe toxice pulverizate: se va spăla bine cu apă curată faţa
acestora, înainte de a executa manevrele de respiraţie artificială;
- La persoanele intoxicate cu gaze într-o încăpere închisă: înainte de a se acorda primul ajutor,
vom chema personalul de specialitate, pentru a scoate victimele din mediul toxic. Prevenirea
contaminării cu boli transmisibile prin sânge (ex. hepatita B şi SIDA);
- La manevra de respiraţie artificială: teoretic, singurul risc poate să îl constituie sângele din gura
victimei. Se aplică un material filtrant pe faţa accidentatului;
- La oprirea hemoragiei: teoretic, singurul risc este numai dacă cel care acordă primul ajutor are
răni.

În acest caz:
- îşi va pansa rănile;
- dacă accidentatul sângerează şi este inconştient, se va apăsa pe zona hemoragică, utilizând un
strat gros de ţesătură sau se va face compresie cu mâna acoperită de un material impermeabil,
pentru a se evita contactul cu sângele victimei;
- după îngrijirea unui accidentat, spălaţi-vă cu grijă mâinile cu apă şi săpun!

Resuscitarea cardio-pulmonară
Resuscitarea trebuie să fie efectuată numai pe indivizii care sunt în stare de inconştienţă,
nu respiră şi prezintă o posibilă întrerupere a circulaţiei sângelui (nu au puls). O persoană în
această situaţie se află în stare de comă. Scopul resuscitării este de a scoate pacientul din această
situaţie şi de a preveni decesul.

Acționați rapid
Este extrem de important pentru creier să aibă un flux continuu de oxigen. Celulele
creierului pot tolera numai o scurtă întrerupere a fluxului de oxigen, de obicei între 3-5 minute.

Examinarea și tratamentul
Scuturaţi umărul accidentatului şi strigaţi: „Sunteţi treaz?”. Dacă nu există nici o reacţie:
- strigaţi după ajutor; deschideţi căile de acces ale aerului; vedeţi dacă pacientul respiră
(pentru aceasta, folosiţi numai 5 secunde!).

47
 Dacă pacientul nu respiră:
- palpaţi-i pulsul (pentru aceasta, folosiţi doar 5 secunde).
Dacă nu respiră, dar are puls:
- începeţi respiraţia artificială.
Dacă nu respiră şi nu are puls:
- începeţi manevrele de resuscitare cardio-pulmonară. Pulsul este examinat la gât,
prin palparea cu degetul arătător şi cel mijlociu pe partea laterală a Mărului lui Adam, în
scobitura dintre trahee şi muşchiul gâtului (artera carotidă).

Deschiderea căilor de acces ale aerului

Când persoana care acordă primul ajutor asigură deschiderea căilor de acces ale aerului,
unei persoane în stare de inconştienţă, în primul rând trebuie să înlăture toţi corpii străini vizibili,
care obturează gura şi gâtul. Apoi, înclină spre spate capul accidentatului: aşează o mână pe
frunte şi cu două degete de la cealaltă mână ridică mandibula, fără a închide gura accidentatului.

Respirația artificială (metoda „gură la gură”)

– După ce aţi deschis căile de acces ale aerului, verificaţi dacă pacientul respiră.
Verificaţi dacă pacientul are puls.
– Blocaţi nările pacientului între două degete; insuflaţi aer şi verificaţi dacă se ridică cutia
toracică. Folosiţi două secunde pentru fiecare insuflare.
– Lăsaţi aerul să iasă afară şi verificaţi dacă se decompresează toracele. Menţineţi capul
accidentatului în aceeaşi poziţie.

Resuscitarea cardiacă
– Găsiţi locul de apăsare corespunzător ;
– Localizaţi sternul ;
– Punctul de apăsare va fi situat deasupra limitei inferioare a sternului, la o distanţă de 2
degete;
– Aşezaţi palma mâinii peste punctul de presare şi cealaltă palmă peste prima. Ridicaţi
degetele de pe cavitatea toracică;
– Apăsaţi drept în jos, de 80-100 ori/min.
– Apăsaţi de sus în jos cca. 4-5 cm la o persoană adultă. Dacă pacientul nu respiră şi nu
are puls, executaţi 15 compresiuni externe ale pieptului la două insuflaţii (resuscitarea cardio-
respiratorie).

48
Plăgi și bandaje
Pielea este un organ cu funcţii importante pentru viaţă. Dar factorii externi îi pot cauza leziuni
care necesită acordarea primului ajutor. După profunzime, se disting:

- tăieturi simple, cu afectarea exclusivă a pielii;

- tăieturi complexe, când vătămarea cuprinde, după caz, oase, vase de sânge, nervi,
tendoane, muşchi sau organe interne.

Diferite tipuri de plăgi

– Sfâşierea sau frecarea produc plăgi superficiale. Dacă nu se infectează, ele se vindecă
fără a lăsa cicatrice;
– Inciziile adânci, provocate de tăişuri ascuţite, pot sângera din abundenţă. Tăietura este
de obicei curată. Sângerarea are un efect de curăţare şi, astfel, pericolul infectării este mic, dacă
obiectul care a produs rana nu a fost murdar sau ruginit;
– Penetrări prin străpungere (cu un cui, cuţit, geam) cu o deschizătură mică de intrare şi
un canal îngust de-a lungul tăieturii. Atingerea organelor interne este frecventă şi, adeseori,
impurităţile pătrund adânc în ţesuturi, mărind riscul infectării. Toate plăgile provocate prin
înjunghiere (ale pieptului sau abdomenului) trebuie tratate de medic, fiind pericol de perforare.
Tot medicul trebuie să examineze şi secţionarea încheieturilor, pentru a se evita infecţiile.
– Plăgile provocate prin împuşcare pot avea aspecte diferite, în funcţie de calibrul armei
şi de viteza glonţului. Când este lovit de un glonţ, osul se sfarmă. Orificiul de intrare al glonţului
poate fi mic şi adânc, iar cel de ieşire poate fi larg şi zdrenţuit, ţesuturile fiind rupte şi
însângerate. Schijele provoacă o combinaţie de răni zdrobite şi răni adânci, similare celor
provocate prin împuşcare.

Complicații ale plăgilor

– Sângerarea: va înceta de la sine în cazul tăieturilor minore. Când pierderile de sânge
sunt mari, există pericolul întreruperii circulaţiei.
– Infecţia: pielea este un înveliş protector împotriva impurităţilor care pot pătrunde în
corp. Când pielea este ruptă poate interveni infecţia; plaga se inflamează, temperatura creşte,
ţesutul se umflă şi, după un timp, se formează o plagă purulentă.
– Vătămările interne: datorită pericolului perforaţiei, ca în cazul rănilor de cuţit în piept şi
abdomen sau infectării articulare, în cazul tăieturilor în articulaţii, toate aceste plăgi trebuie
tratate de medic.
– Tetanos: plăgile infectate, cum sunt cele zdrobite sau tăiate, pot conduce la tetanos,
complicaţie ce poate fi observată abia după câteva zile de la infectare.

49
Primul ajutor în cazul plăgilor prin tăiere
- Acoperiţi rana şi opriţi sângerarea;
- Ţineţi ridicată, pe cât posibil, zona afectată a corpului;
- Preveniţi întreruperea circulaţiei;
- Transportaţi rănitul la medic sau spital.

Acoperirea rănilor și oprirea sângerării

Tăieturile mici, deschise, pot fi tratate cu apă curată, cu apă şi săpun. Marginile deschise
ale tăieturii trebuie să fie puse cap la cap, înainte de acoperirea plăgii cu un bandaj sau comprese.
Dacă tăietura este mare şi trebuie să fie tratată de medic, persoana care acordă primul ajutor
trebuie să cureţe rana şi apoi să aplice un bandaj curat. De obicei, se acoperă cu o compresă. Este
important ca nimeni să nu atingă interiorul compresei cu degetele. Sângele, impurităţile,
fragmentele de corpi străini nu se îndepărtează, deoarece se poate provoca o sângerare şi mai
mare, crescând pericolul infectării.
– Ca bandaj, folosiţi faşa, care se prinde în trei puncte. Bandajele trebuie să fie aplicate solid şi
sigur, dar nu prea strâns, ca să pună în pericol circulaţia sângelui. Puneţi bandajul compresiv sau
de susţinere peste tăietură, în funcţie de tipul rănii.
– În cazul tăieturilor mari şi a pierderilor masive de sânge, există pericolul unei întreruperi a
circulaţiei (vezi Prevenirea – la cap. „Fracturi”).
– În ceea ce priveşte transportul persoanei accidentate – vezi cap. „Transportul unui accidentat”.

Bandajarea
Înainte de a aplica un bandaj, trebuie să ştiţi care este funcţia lui. Multe persoane aplică
bandajul numai pentru a acoperi aspectul neplăcut al unei plăgi. Un bandaj are următoarele
funcţii:
- protejarea împotriva infecţiilor: bandajul pe rană;
- oprirea hemoragiei: bandaje compresive;
- protejarea tăieturilor: bandaje de susţinere.

Bandajul pentru răni/tăieturi

Este format din două părţi: o parte interioară şi una exterioară. Bandajul interior trebuie
să fie curat şi să acopere toată suprafaţa tăieturii, pentru a o proteja de impurităţi. Compresele
sterile sunt bune, în special ca bandaje interioare. În cazuri de urgenţă, se poate folosi o batistă
curată. O compresă simplă, fixată cu o rolă de tifon, este bandajul folosit în mod obişnuit.

50
Un bandaj exterior funcţionează ca un suport pentru bandajele interioare. La fel de bine se poate
folosi o bandă elastică sau un bandaj elastic.

Bandajul compresiv
Se foloseşte pentru o tăietură adâncă – ce produce o hemoragie serioasă. Acoperiţi
tăietura cu bandaje curate. Aşezaţi un obiect care să exercite presiune (piatră, o bucată de lemn)
pe bandajul de deasupra rănii. Asiguraţi bandajul printr-o acoperire circulară. Aşezaţi rănitul într-
o poziţie ridicată. Apăsaţi bandajul. În cazul unei hemoragii, un bandaj exterior este aşezat ca un
bandaj compresiv (aşa cum este descris la cap. „Hemoragii” – Tratamentul în cazul hemoragiei
externe). Acest bandaj exterior nu este neapărat necesar să fie steril.

Bandajul de susținere
O rană a mâinii se bandajează aplicând o compresă pe mână şi o rolă în palmă. Mâna este
susţinută prin aşezarea antebraţului într-o eşarfă. Braţul trebuie să fie ridicat în poziţia diagonală.
Acest bandaj trebuie să protejeze zona afectată de traume externe. Astfel, durerea şi complicaţiile
vor fi reduse. O bandă elastică este foarte funcţională ca bandaj de susţinere.

Informații generale despre bandaje

– Bandajele se folosesc fie ca să acopere rănile şi să oprească hemoragia, fie pentru
susţinere;
– Un bandaj se aplică cu multă siguranţă, dar nu aşa strâns încât să afecteze circulaţia.
Evitaţi folosirea şnururilor pentru fixarea bandajelor;
– Printr-o bandajare corectă se va evita frecarea rănii de pielea sănătoasă. O astfel de
frecare se poate produce, mai ales, la bandajarea picioarelor sau a mâinilor;
– Nodul bandajului nu trebuie aşezat niciodată pe rană. Când bandajul se aplică peste o
articulaţie, el trebuie să aibă o poziţie înclinată. Această poziţie este cea mai confortabilă pentru
rănit, permiţându-i o mobilitate mai mare a articulaţiei.

Fracturile
Scheletul uman este compus din aproximativ 220 de oase, legate între ele prin articulaţii
şi muşchi. O fractură sau ruptură poate fi cauzată de suprasolicitare, violenţă externă sau
presiune.

Tipuri de fracturi
Persoana care acordă primul ajutor trebuie să fie capabilă să deosebească o fractură
închisă de una deschisă. La fractura închisă, pielea nu este străpunsă, în timp ce la cea deschisă
apare plaga. Rana poate fi cauzată de o forţă externă sau de fragmentele osoase ce forţează

51
ieşirea prin piele. Deosebim deci: fracturi închise – fără răni deschise în zona osului rupt şi
fracturi deschise – cu răni deschise peste fractură.

Semne
– Poziţie nefirească,
– Mişcare nenaturală,
– Braţ sau picior scurtat.

Complicații
Sângerarea. O fractură deschisă poate provoca sângerarea pielii, a muşchilor sau ruperea
vaselor mari de sânge. Şi fractura închisă poate provoca o sângerare, chiar majoră, dar se
evidenţiază numai când apare umflarea zonei vătămate.
Infecţia. În cazul oricărei fracturi deschise, există riscul infectării. De aceea, cel ce acordă
primul ajutor trebuie să acţioneze corect şi rapid.
Afectarea nervilor. Fragmente ascuţite de os pot vătăma nervii adiacenţi, ceea ce are ca
efect paralizia sau pierderea sensibilităţii. Persoana care acordă primul ajutor trebuie să se
gândească la aceasta în timpul tratamentului sau al transportului.

Primul ajutor
– Opriţi sângerarea şi acoperiţi rana;
– Imobilizaţi, pe cât posibil, partea vătămată;
– Preveniţi întreruperea circulaţiei;
– Transportaţi cu atenţie accidentatul la spital.

Imobilizarea cu atele
În cazul fracturilor oaselor lungi, ca cele ale gambei, coapsei, braţului şi antebraţului,
pentru a se menţine cât mai fixe, sunt necesare atelele.

Imoblizarea fără atele

Pentru aceasta, se vor folosi materiale textile: eşarfe, triunghiuri de pânză etc. La o astfel
de imobilizare, pentru fracturile membrului superior se va folosi ca atelă trunchiul, iar pentru
fracturile membrului inferior se va folosi ca atelă membrul inferior sănătos.

52
Prevenirea întreruperii circulației
În cazul apariţiei unei hemoragii, este important să se prevină întreruperea circulaţiei.
Dacă persoana care acordă primul ajutor este sigură de acest pericol, atunci:
- opreşte hemoragia;
- aşează persoana accidentată pe spate, cu picioarele ridicate şi sprijinite, astfel încât o
cantitate suplimentară de sânge să se scurgă dinspre picioare spre organele vitale ale corpului;
- ţine accidentatul acoperit, dar nu excesiv; calmează durerile;
- nu-i da lichide;
- se cheamă ajutor, se transportă rapid accidentatul la spital.

Fracturi ale membrului superior

Pentru fracturile antebraţului şi ale încheieturii mâinii, este necesară o simplă eşarfă.
Folosiţi două eşarfe în cazul fracturilor antebraţului, braţului şi claviculei. În caz de urgenţă, se
poate folosi ca eşarfă de prindere, o cămaşă sau o bluză.

Fracturi ale membrului inferior

Pentru fracturile de şold, sunt necesare, pentru imobilizare, două atele: una externă, de la
subsuoară până sub articulaţia gleznei şi una internă sau interioară, de la rădăcina membrului
fracturat şi până sub articulaţia gleznei.
În cazul imobilizării fără atele, se vor folosi materiale improvizate – eşarfe, baticuri,
bucăţi de pânză – cu ajutorul cărora membrul inferior fracturat va fi fixat de membrul inferior
fără fractură. Se vor folosi pentru aceasta cca.5 bucăţi de pânză, cu care se va asigura fixarea în
puncte diferite, începând de la coapsă şi până la articulaţia gleznei.

Fracturile costale
Aceste fracturi, atât cele deschise, cât şi cele închise, pot provoca leziuni ale cutiei
toracice, plămânilor şi ale vaselor de sânge. Deşi s-ar putea ca fracturile să nu fie vizibile,
accidentatul poate însă scuipa sânge şi spumă de sânge, uşor rozată.
Aşezaţi un bandaj în jurul cutiei toracice, pentru mai multă stabilitate şi pentru alinarea
durerii.
Fractura câtorva coaste este serioasă şi poate avea drept urmare oprirea respiraţiei.

53
Fracturile coloanei vertebrale
Aceste fracturi pot provoca leziuni ale măduvei spinării, care au drept consecinţă
paralizii.
Este foarte important ca salvatorul să examineze pe cât posibil accidentatul la locul unde
s-a produs accidentul. Posibilitatea unei fracturi de coloană se evidenţiază prin următoarele
semne: contractură musculară în zona fracturată, asociată sau nu cu deplasări evidente ale
vertebrelor. Ele pot fi însoţite de următoarele simptome: amorţeli sau lipsa de control (paralizie)
a unei zone a corpului, durere ca o şfichiuire de bici la nivelul gâtului. Lipsa de control sau
amorţeli ale corpului de la gât în jos, evidenţiază o fractură a coloanei cervicale.
Lipsa de control sau amorţeli ale corpului de la mijloc în jos evidenţiază o fractură a
coloanei lombare. În situaţia în care există suspiciuni de fractură a coloanei vertebrale,
deplasarea accidentatului se va face numai dacă este absolut necesar şi numai păstrând
rectitudinea coloanei vertebrale.

Primul ajutor în entorsa gleznei

Cea mai frecventă entorsă este cea a gleznei.
Următoarele recomandări sunt aplicabile pentru toate entorsele:
- Ridicaţi piciorul afectat;
- Aplicaţi un bandaj elastic strâns;
- Scădeţi temperatura zonei afectate, prin aplicarea pachetelor cu gheaţă pe bandaj.
După acordarea primului ajutor, este necesar un examen medical.

Hemoragii
Hemoragiile pot fi: externe şi interne. Hemoragia internă nu este vizibilă. O persoană
poate avea hemoragie internă din cauza ruperii vaselor de sânge sau a organelor interne.

Hemoragia externă
– Hemoragia masivă din arteră: sângele se scurge în exterior în pulsaţii, în ritmul pulsului
accidentatului.
– Hemoragia venelor: un flux continuu de sânge.
– Hemoragia capilară: o mică scurgere de sânge care, de regulă, se opreşte singură. O
pierdere rapidă a sângelui este mai periculoasă decât o hemoragie lentă şi continuă.
În hemoragia arterială, sângele se scurge în afară, în pulsaţii; pune viaţa în pericol şi
trebuie să fie oprită imediat. De asemenea, şi hemoragia din venele mari poate fi periculoasă.

54
Primul ajutor
– Exercitaţi presiune asupra punctului hemoragic;
– Folosiţi o compresă sau, în cazuri urgente, orice materiale textile curate disponibile.
Ridicaţi zona hemoragică şi, în acelaşi timp, presaţi rana bandajată.
– Aşezaţi persoana accidentată în aşa fel încât rana sângerândă să fie mai sus decât planul
corpului. Sângerarea va fi astfel diminuată, iar în cazul sângerărilor capilare, acestea se vor opri.
– Aplicaţi un bandaj compresiv. Puneţi o compresă peste rană şi strângeţi apoi cu clame.
Aşezaţi un obiect (piatră, o bucată de lemn) deasupra compresei şi bandajaţi rana. Bandajul
trebuie să fie aplicat strâns, în aşa fel încât hemoragia să se oprească. Dacă rana continuă să
sângereze după aplicarea bandajului, măriţi compresia printr-o curea, eşarfă etc.
– În cazul unei amputări, braţul sau piciorul se vor bandaja complet şi se poate aplica
garoul.
– Dacă este amputat un braţ sau un picior, bontul trebuie să fie complet bandajat. Dacă
este posibil, odată cu accidentatul, braţul sau piciorul trebuie, de asemenea, transportate la spital.
Ele vor fi ţinute la rece, într-o pungă de plastic pusă, la rândul ei, într-o altă pungă de plastic cu
gheaţă şi puţină apă.

Important în cazul hemoragiei masive!

- datorită pericolului de întrerupere a circulaţiei, aşezaţi persoana accidentată culcată pe

spate, cu picioarele ridicate. O persoană lipsită de cunoştinţă trebuie întotdeauna aşezată într-o
poziţie laterală stabilă;
- calmaţi durerile şi imobilizaţi fracturile;
- nu daţi niciodată lichide unei persoane accidentate şi care prezintă o posibilă întrerupere
a circulaţiei sângelui;
- protejaţi persoana accidentată împotriva frigului;
- când accidentatul prezintă o hemoragie masivă, opriţi hemorgia şi asiguraţi imediat
transportul acestuia la spital.

Tratamentul hemoragiei nazale

Hemoragia nazală se poate opri dacă accidentatul stă în poziţie verticală, se apleacă puţin
înainte şi îşi apasă cu degetele ambele nări, circa 5-10 minute.

55
Arsuri
Cauzele cele mai frecvente ce pot provoca leziuni prin arsuri sunt: accidente casnice (apă
fierbinte, ceai, cafea, grăsimi); incendiile; accidentele de muncă; accidentele de maşină, barcă,
avion; accidentele provocate prin electrocutare.
Gravitatea arsurilor se măsoară în trei grade:
- arsurile de gradul I sunt leziuni superficiale; pielea este roşie, uscată şi dureroasă
(asemănătoare arsurilor obişnuite provocate de soare.
- arsurile de gradul II conduc la leziuni mai profunde, dar care nu ajung la straturile cele
mai joase ale pielii. Tegumentele afectate sunt roşii şi dureroase. Pe aceste zone se formează
băşici umplute cu un lichid ce conţine plasmă, care se scurge în afara vaselor mici de sânge. În
cazul arsurilor prin opărire, se produce o combinaţie între arsurile de gradul I şi cele de gradul II.
- arsurile de gradul III: leziunea pătrunde şi mai adânc, străbătând toate straturile pielii.
Aceste arsuri provoacă răni sau carbonizează suprafaţa arsă. Un accident la bucătărie, spre
exemplu, prin opărire cu un lichid clocotit poate produce chiar leziuni de gradul III.

Primul ajutor
– Primul lucru ce trebuie făcut este răcirea imediată a zonei arse, cu apă rece, timp de
până la o jumătate de oră sau până când, îndepărtând apa de pe zona arsă, durerile nu se mai
simt. Prin răcirea locului, se previne şi pătrunderea mai adâncă a arsurii în ţesuturile pielii.
– Îmbrăcămintea arsă de pe piele nu trebuie îndepărtată decât în cazul în care ea arde
înăbuşit.
– Faza următoare o constituie bandajarea suprafeţei arse. Folosiţi comprese sterile,
cearceafuri sau prosoape curate.
– Mai trebuie prevenită întreruperea circulaţiei, care survine, de obicei, când suprafaţa
pielii este arsă în proporţie mai mare de 20%. (Determinarea gradului de întindere a unei arsuri
se poate aprecia astfel: suprafaţa unei mâini reprezintă cca.1% din suprafaţa întregului corp; un
braţ – 9 %; un picior – 18 %; abdomenul şi toracele – 18 %, iar spatele tot cca. 18 %).
De asemenea, trebuie supravegheată şi respiraţia, căci accidentaţii arşi pot inhala aer
foarte cald sau gaze otrăvitoare. Tratamentul final pentru cei cu arsuri de gradul II şi III trebuie
făcut la spital. Deci, atenţie la transport!

Arsuri prin electrocutare

Tipuri de arsuri:
– Arsuri prin contact. Sunt localizate, de obicei, pe braţe şi picioare (părţi ale corpului ce
vin în contact direct cu firele electrice);

56
 – Arsuri în formă de arc. Sunt cauzate de o scânteie produsă între două fire electrice. Este
suficient ca o persoană să se afle în zona în care se produce scânteia, pentru ca vătămarea să se
producă. Într-un spaţiu deschis, scânteia este superficială, dar într-un spaţiu închis, ea va fi
explozivă, iar urmările foarte serioase. Un copil poate suferi un şoc electric care-i poate
determina oprirea respiraţiei şi a inimii.
– Combinaţia contact-arc. Se poate produce dacă o persoană în contact cu pământul vine
în contact cu o altă persoană, în momentul în care aceasta suferă un şoc electric.

Primul ajutor
1. Scoaterea victimei de sub influenţa curentului electric trebuie făcută rapid. Dacă
accidentul a fost produs de curent de joasă tensiune, este mai uşor, căci puteţi scoate victima fără
a vă pune propria viaţă în pericol, trăgând-o de haine. În cazul curentului de înaltă tensiune,
acţiunea este periculoasă pentru persoana salvatoare. Excepţie face cazul când persoana care
acordă primul ajutor poate ajunge la sursa principală şi o poate întrerupe.
2. Stingerea incendiului. Când persoana accidentată are hainele în flăcări, acestea
trebuie stinse fie cu apă, fie acoperind accidentatul cu o pătură. Nu aruncaţi apă peste instalaţiile
electrice, până nu a fost întreruptă alimentarea la curentul electric.
3. Reanimarea. Dacă accidentatul nu are puls şi nu respiră, îi faceţi respiraţie
artificială (gură la gură) şi masaj cardiac.
4. Scăderea rapidă a temperaturii corpului. În acest scop, se foloseşte apa rece.
Procedeul trebuie să continue circa 30 de minute.
5. Bandajarea. Plăgile din arsura prin electrocutare sunt curate şi trebuie doar
protejate împotriva infectării. Se vor aplica comprese curate, prosoape, cearceafuri.
6. Transportul la spital este absolut necesar, căci oprirea inimi poate surveni subit,
chiar la câteva ore de la producerea accidentului.

Otrăviri, intoxicații
Semne generale care ne orientează spre otrăvire: persoană fără cunoştinţă; crampe
abdominale, greaţă; plante otrăvitoare, medicamente, cutii cu toxic lângă victimă; miros de gaz
într-o cameră cu una sau mai multe persoane lipsite, mai mult sau mai puţin, de cunoştinţă.
Trebuie să acţionăm rapid. Primul ajutor trebuie acordat corect, fiind foarte utilă
cunoașterea naturii toxicului. Transportul la spital se face rapid.
Otrava poate pătrunde în organism pe următoarele căi:
- gură (prin înghiţire);
- plămân (prin inhalare);
- piele (prin absorbţie).

57
Intoxicații prin înghițire
Plante, ciuperci:
- provocaţi vărsătura, dacă victima este conştientă (salvatorul introduce 2 degete în gura
victimei, până la baza limbii şi le mişcă uşor, până când aceasta începe să vomite);
- apoi, daţi-i să bea multă apă;
- aşezaţi-o în poziţie laterală stabilă; dacă nu respiră, nu are puls, efectuaţi manevrele de
resuscitare.
Sodă caustică, acizi, petrol: Apar leziuni grave în gură, gât, esofag, stomac:
- nu provocaţi vărsătura;
- aplicaţi comprese reci la gât;
- aşezaţi victima în poziţie laterală stabilă;
- transportaţi-o rapid la spital, sub supraveghere.

Intoxicații prin inhalare

Cele mai frecvente sunt cele cu monoxidul de carbon (CO): gaze de eşapament, arderea
incompletă a combustibilului într-o sobă fără sistem de aerisire, pivniţe, calele vapoarelor.
– victima se scoate la aer;
– salvatorul trebuie să se protejeze!;
– se deschid căile de acces ale aerului;
– se efectuează manevre de resuscitare, dacă este cazul;
– se aşează în poziţie laterală stabilă;
– se transportă obligatoriu la spital.

Toxice care pătrund prin piele

Substanţe cum sunt cele folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor: parathion
(Verde de Paris), etc.

Primul ajutor
– spălaţi pielea victimei cu multă apă;
– menţineţi calmul victimei;
– supravegheaţi-i funcţiile vitale;

58
 – dacă este necesar, efectuaţi manevrele de resuscitare;
– transportaţi victima la spital.

Atenţie la autoprotecţie!

Înțepături de insecte și mușcături de șarpe veninos

Semne generale: vărsături, contracţii musculare, tremurături, greutate în respiraţie.

Primul ajutor:
- pungă cu gheaţă pe locul înţepăturii/muşcăturii;
- supravegheaţi victima pentru a observa dacă prezintă semne de întrerupere a circulaţiei
sângelui sau de sufocare;
- transportaţi-o de urgenţă la spital.

Mușcături de animale
Primul ajutor:
- plaga muşcată se bandajează;
- dacă aceasta sângerează, opriţi hemoragia.
Persoana muşcată se va prezenta obligatoriu şi cât mai repede la medic. Acesta va stabili
tratamentul. Plăgile muşcate prezintă riscul transmiterii turbării (rabiei) de la animalul bolnav la
om. Rabia este o boală infecţioasă netratabilă, mortală. Se poate evita îmbolnăvirea numai prin
vaccinare antirabică, efectuată din timp şi corect pentru plăgile muşcate, considerate ca posibil
infectate cu virusul rabiei.

Insolația
Cea mai obişnuită formă de insolaţie este cauzată de expunerea prelungită la soare.
Insolaţia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucrează în arşiţa soarelui sau în unităţile
industriale cu temperaturi înalte şi la persoanele care stau prea mult la plajă. În cazul unei
insolaţii, temperatura corpului depăşeşte 40 grade Celsius. Este o situaţie gravă, trebuie să se
acţioneze rapid, altfel se poate ajunge la deces.

Simptome
Semnele instalării insolaţiei pot apărea pe neaşteptate. Ele constau în ameţeală, sete,
dureri de cap, dezorientare, comportament apatic, greaţă, contracţii musculare, pierderea
cunoştinţei, febră.

59
Primul ajutor
– Scăderea temperaturii corpului celui în cauză, prin aducerea lui la umblă şi stropirea cu
apă rece;
– Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor conştiente;
– Transportarea la spital, pentru control.

Primul ajutor la înec

Victima trebuie scoasă cât mai repede din apă, după care se efectuează manevre de
evacuare a apei din plămâni: răsturnată cu faţa în jos, victima este prinsă de salvator de abdomen,
cu mâinile făcute chingă, ridicată de la sol, cu capul în jos şi scuturată de câteva ori, până ce apa
se scurge afară. După această manevră, victima este culcată pe sol, pe burtă, cu faţa întoarsă într-
o parte şi se curăţă gura şi nările de eventuali corpi străini. Dacă accidentatul nu respiră, îl
aşezăm în poziţia cunoscută (faţa în sus, capul flectat pe spate) şi începem manevrele de
resuscitare respiratorie; dacă nu are nici puls, efectuăm şi manevrele de resuscitare cardiacă.
Victima trebuie transportată de urgenţă la spital.

Degerături locale
Degerăturile pot apărea chiar la temperaturi de zero grade. O temperatură moderat
scăzută, combinată cu umezeală şi vânt, este deseori mai periculoasă decât temperatura scăzută
fără vânt, pentru că umezeala şi vântul sporesc pierderea căldurii prin piele. Degerăturile locale
se împart în: degerături superficiale şi degerături profunde. Degerătura superficială se limitează
la zona pielii. Cele mai afectate sunt degetele de la mâini şi picioare, urechile, nasul, obrajii.
Degeratul are senzaţia de furnicături ale pielii, urmată de o durere moderată. Apoi, pe piele, apar
pete albe.
Degerătura profundă nu se limitează numai la piele, ci şi la muşchi şi oase. În acest caz,
pielea devine albă, tare, rece, insensibilă şi imobilă pe planurile profunde.

Primul ajutor
Degerăturile superficiale trebuie să fie tratate cât se poate de rapid. Pielea degerată se
poate încălzi în contact cu pielea cu temperatură normală: degetele se pun la subsuoară, bărbia şi
urechile se aşează în palme, iar picioarele lângă abdomenul persoanei care acordă primul ajutor.
Menţineţi contactul cu pielea caldă până când pielea îşi recapătă culoarea, sensibilitatea şi
consistenţa. Degerăturile profunde nu trebuie tratate pe loc. Cel afectat trebuie transportat într-un
loc unde i se poate aplica tratamentul necesar. Până atunci, protejaţi porţiunea degerată de
traumatisme şi presiuni; scoateţi victima din vânt şi frig; nu bandajaţi degerătura; nu masaţi,
înfăşuraţi-l în haine călduroase şi transportaţi-l la spital.

60
Transportul unui accidentat
Transportul înseamnă oricare dintre modalităţile prin care putem deplasa o persoană
traumatizată sau bolnavă. Metodele de transport depind de tipul accidentării şi de mijloacele
materiale de care dispunem. Înainte ca o persoană accidentată să fie transportată, trebuie să
reflectăm asupra câtorva aspecte.

Accidentatul trebuie transportat înainte de tratament ?

Trebuie evitată transportarea sau mişcarea inutilă a victimei. Cu toate acestea, o mişcare
minimă poate fi necesară pentru a se face o evaluare corectă a situaţiei, înainte de acordarea
primului ajutor. Dacă există pericolul de explozie, incendiu, gaze, avalanşe, persoana accidentată
trebuie scoasă din zona respectivă, într-un loc în care să se afle în siguranţă.

Ce traumatisme a suferit victima ?

Înainte de a transporta accidentatul, el trebuie examinat pentru a i se evalua gradul şi
natura traumatismelor suferite. Ele vor stabili ordinea urgenţelor în raport cu transportul.
Acest lucru este important mai ales în cazurile cu mai mulţi accidentaţi.
Măsuri în vederea transportării
După ce accidentatul a fost examinat şi traumatismele evaluate, el trebuie pregătit pentru
a fi transportat. Tratamentul necesar la locul accidentului depinde de situaţie. Dacă o persoană şi-
a fracturat piciorul, iar ambulanţa este pe drum, nu mai este nevoie să punem piciorul în atelă.
Tratamentul se limitează la sprijinirea piciorului în timpul transportului la spital. Dacă
transportul este de durată şi dificil (cum este, de exemplu, în cazul folosirii schiurilor ca targă),
se acţionează diferenţiat. Fractura trebuie să fie fixată în atelă, cu mare grijă, iar corpul bine
înfăşurat şi legat, în siguranţă, de targa din schiuri.

Alegerea metodei de transport

Dacă aveţi la îndemână mai multe posibilităţi de transport, două aspecte vă vor ajuta să o
alegeţi pe cea mai indicată.
- Natura accidentului. Traumatismele grave (victimele cu tulburări circulatorii sau
respiratorii) trebuie transportate rapid la spital sau, dacă este prea mare distanţa, la cel mai
apropiat cabinet medical. În cazul unui traumatism al gâtului, capului sau spatelui, transportarea
trebuie să se facă cu cea mai mare grijă.
- Tratamentul în timpul transportului. Viaţa celor mai multe persoane accidentate depinde
şi de tratamentul acordat în timpul transportării. Poate este nevoie să se continue primul ajutor
acordat anterior sau poate trebuie să se aplice un nou tratament. Este, deci, necesară o pregătire
specială a personalului care asigură transportul şi, totodată, trebuie să se respecte norme speciale
de transport.

61
 6. INSTRUIRE ANGAJATI TEMPORARI

SC H&M Hennes & Mauritz SRL APROBAT,

INSTRUCŢIUNE PROPRIE

DE SECURITATE A MUNCII SI MODUL DE ACŢIUNE ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ

PENTRU PERSONALUL EXTERN CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI TEMPORARE

IPSM NR 15/2011

Conform Legii nr. 319 din 14.07.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, Art. 22. Şi Art. 23 - Fiecare
lucrător are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:

- EXTRAS DIN LEGEA 319/2006 -

Art. 22. - Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

Art. 23. - (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligaţii:

a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de

transport şi alte mijloace de producţie;

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl

înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea

arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă

despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

62
 e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;

f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a
face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru
a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără
riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;

h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

63
 FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ
privind securitatea şi sănătatea în muncă

întocmită azi ________

Subsemnatul .................................................., având funcţia de ................ , am procedat la instruirea unui număr de

.......... persoane de la ......................, conform tabelului nominal de pe verso, în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, pentru vizita (prezenţa) în întreprindere/unitate în zilele ................................................ În cadrul instruirii s-au
prelucrat următoarele materiale: Identificarea riscurilor din magazin, evacuare in caz de situatii de urgenta,
reglementarea fumatului, modul de actiune in caz de evacuare.

Prezenta fişă de instructaj se va păstra la ................................. ................................................................................

Verificat, Semnătura celui care a efectuat instruirea

Fişă de instruire colectivă

TABEL NOMINAL
cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa de instruire
colectivă privind securitatea şi sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. Numele şi Compania Act de Motivul Persoana Ora Semnatura

crt. prenumele identitate vizitei vizitată
Sosire Plecare

Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar ....................

Semnătura ....................

Notă: Fişa se completează în 2 exemplare.

7. GHID DE POZIŢIONARE A MATERIALELOR DE INFORMARE
 Se afişează pe toate uşile de
evacuare din magazin(sales şi
staff area, cu sau fără bară de
panica), care sunt folosite
15 doar în caz de evacuare de
urgenţă! Se afişează lângă
butoanele de alarmare în caz
de incendiu din staff area!
Modul de afișare a planurilor de evacuare

A1. Un model este pentru magazin și trebuie pus pe pereți la intrări și ieșiri precum și lângă
hidranți. Aveți mai jos un exemplu. Îl recunoașteți dupî faptul că are 2 instrucțiuni:
în caz de incendiu în caz de cutremur

69
 A2. Un alt model de plan de evacuare este numai pentru zona salariaților. Acest
plan de evacuare îl puneți la intrarea Staf Area la intrările din birouri și depozite
precum și la bucătărie. Îl recunoașteți după faptul că are 3 instrucțiuni:
In la evacuare
în caz deincendiu
caz de incendiu în caz de cutremur

După poziţionarea planurilor de evacuare pe perete se va lipi omuleţul care indică poziția în
care este planul de evacuare Toate planurile de evacuare vor avea rame roșii.

70
Planurile de urgență

Se pun lângă planurile de evacuare din zona în care au acces numai salariații. Trebuie
trecute numele și numerele de telefon pe care le cere planul. Puteți folosi mașina de tipărit nume
pentru ecusoane.

Pentru orice intrebare sau nelamurire va rog sa contactati:

Bogdan Neagu 0737 509 955
Marius Minut 0726 552 744

71
ACUL MANOMETRULUI DE LA
STINGĂTOR TREBUIE SĂ FIE
ÎNTOTDEAUNA ÎN DREPTUL CULORII
VERZI.

PE ACEASTĂ ETICHETĂ SUNT TRECUTE

URMĂTOARELE DATE:

*DATA CÂND A FOST FABRICAT

RECIPIENTUL

*DATA CÂND EXPIRĂ VALABILITATEA

RECIPIENTULUI

NOTĂ- RECIPIENTUL ARE O

VALABILITATE DE 5 ANI.

PE ACEASTĂ ETICHETĂ ESTE TRECUTĂ

DATA CÂND A FOST VERIFICAT
STINGĂTORUL ȘI DATA URMĂTOAREI
VERIFICĂRI.

NOTĂ: INTERVALUL DE VERIFICARE A

SUBSTANȚEI DIN STINGĂTOR ( PRAF,
SPUMĂ SAU CO2 ) ESTE DE 1 AN.

72
 INSTRUCTAJ DE SECURITATE ÎN NOUL MAGAZIN

Instructajul de siguranță și securitate în noul magazin trebuie ținut de Instructor - Coach

(sprijin SM)
Instructajulele trebuie planificate în avans pentru a fi efectuate înainte de deschiderea
zilei.
Instructorul este responsabil cu asigurarea listelor de prezență completate și finalizate.
Organizarea: Instructorul trebuie să planifice timpul, să ducă întregul grup într-un loc
liniștit (de exemplu în camera de depozitare) și sa prezinte materiale de mai jos (citiți
materialul și întrebările).

INSTRUCTAJELE CARE TREBUIE EFECTUATE DE CĂTRE INSTRUCTOR ÎN

NOUL MAGAZIN:

1. INSTRUCTAJUL PENTRU PREVENIREA PIERDERILOR PENTRU

INTREGUL PERSONAL (Instructorul trebuie să tipărească materialele de
instruire în magazinul lui/ei înainte de a acorda sprijin în noul magazin).

2. ȘEDINȚA DE ÎNCEPERE A CONSULTATIILOR PRIVIND VÂNZARILE:

SIGURANTA ȘI PREVENIREA PIERDERILOR (Instructorul trebuie să tipărească
materialele de instruire în magazinul lui/ei înainte de a acorda sprijin în noul magazin).

3. INSTRUCTAJUL DE SIGURANTA incluzând următoarele puncte:

• Alarma pentru incendii
• Echipamente de stingere a incendiului: stingătoare, buton de anunțare a
incendiilor, hidranți (localizare, semnalizare și cum se folosesc)
• Dorma (localizare și cum se folosește în caz de evacuare)
• Ieșirile în caz de urgență (localizare și cum se deschid în caz de evacuare)
• Planul de evacuare (planul grafic cu echipamente de stingere a incendiului, căi și
ieșiri de urgență)
• Lanterne (localizare)
• Telefoane (localizare)
• Trusa de prim ajutor (localizare, responsabili de acordare a primului ajutor, liste)
• Lista persoanelor de contact în cazul evacuării + cartea de conexiuni (localizare,
când se folosesc)
• Anunțarea evacuării
• Control acces (localizare, cum și când se folosește)
• Planuri de evacuare și planuri de urgență (localizare și ce informații cuprind)
• Elemente generale (ce trebuie făcut în cazul evacuării)

4. Formularele privind prevenirea pierderilor

Este responsabilitatea instructorului să se asigure că toți noii angajați au semnat
formularele de control pentru Prevenirea Pierderilor (se referă la angajații care nu au
semnat în magazinul de unde se face instruirea) - contactați Departamentul Payroll.

73
 INSTRUIRE DE SECURITATE ÎN NOUL MAGAZIN H&M
- listă de prezenţă -

NR. MAGAZIN: ________________________________

DATA INSTRUIRII: _________________________
LECTOR: ___________________________________________

Nr. Prenumele şi numele angajatului Semnătura angajatului Dată

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

 Instruirea se aplică tuturor angajaţilor magazinului

 Lista de prezenţă trebuie să fie completată după fiecare sesiune de instruire ţinută şi să fie depusă
împreună cu semnăturile la Casierie

74