i F Viipicl My mie rae nr. 7 Septembrie 2008Mesajull istrului Internelor si Reformei Administrative cu ocazia aniversirii Zilet Pompierilor din Rominia Aniversarea, la 13 septembrie, a Zilei Pompierilor din Romania, readuce in memorie sacrificiul ostasilor pompieri care, in anul 1848, au scris 0 pagina de devotament si demnitate national, in confruntarea din Dealul Spiniicuarmata venita si inibuse revolujia romana, Pompierii au inscris pagini memorabile in cartea traditiilor, ea apardtori ai vietii cetdtenilor in lupta impotriva dezastrelor, dar si ca aparitori ai patrici, cu arma in mani, in momentele eruciale ale fiuririt si dezvoltirii Rominiei moderne. in spiritul acclorasi tradifii, pompierii militari, ca si colegii lor civili, au onorat ~ uneori cu pretul sacrificiului suprem - misiunea de apirare a vieti si bunutilor impotriva efeetelor distrugitoate ale incenditlor, inundatiilor, catastrofelor si altor calamita Asigurarea securitatii persoanelor, a bunurilor si a medivlui erearea unui tip de societate informati si rapid’ in reaetii, si redued vulnerabilitatea la incendii si alte dezastre.este o sarcina important, prioritard, pentru statele membre ale capabi Uniunit Europene, Intrarea Romaniei in Uniunea European a impus armonizarea actelor normative gi a reglementirilor tehnice interne eu legislatia europeana specified. Armonizarea reglementirilor nationale cu cele europene si mai ales aplicarea lor este un proces complex, insi experienta si competenta personalului potasigura preluarea si aplicarea eficienti a noilor atribut Roménia ocupa un loc fruntas intrestatele lumii la numarul redus de incendii raportat la mia de locuitori. Structura militar apermiso abordare riguroasd sio exereitare deplind a autorititiintr-un domeniu important al securitité cetdenilor. Evenimentele provocate de fenomenele meteorologice deosebite din acest an, care au produs victime omenesti gi importante pagube materiale, au solicitat din plin efectivele de pompier ale cdror misiuni s-au diversificat ca urmare a infiintarit noilorstructuri, care au intervenitin situatii deosebit de dficile, zi sinoapte. Remarc inaltul profesionalism al cadrelor si fortelor de interventie, care ~ alturi de jandarmi, politisti si politistii de frontier’ -au actionat pentru salvarea populate si limitarea si inlaturarea pagubelor generate de inundatii, produse, din pacate, cu 6 freeventi destul de mare in toate zonele tari. Sirbitorirea Zilei Pompierilor din Romdnia la implinirea & 160 de ani de la memorabilul eveniment din Dealul Spirit constituie un emotionant moment aniversar, care imi ofera prilejul de a-mi exprima convingerea ce pompierié din Romania, cinstind prin fapte demne memoria inaintasilor, sunt la inaltimea nobilelorindatoriri cele revin Cu ocazia acestui fericit eveniment transmit din toatd inima tuturor pompierilor din Romania - militari si civili- cele mai calde felicia tate, putere-de munca si succes in indeplinirea nobilei gi generoasei voastre meniri La Muli Ani? TERNELOR $I REFORMEI ADMINISTRATIVE, CRISTIAN DAVID. ORDIN DE ZI Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situafii de Urgent cu ocazia Zilei Pompierilor din Rominia Ziva Pompierilor din Roménia, aniversatd la 13 septembrie, ne ofera ocazia de a rememora un strilueit episod din istoria national’ -lupta purtatd pe Dealul Spirii, cu 160 de ani in urma, de compania de pompieri din Bucuresti condusi de cApitanul Pavel Zigdnescu, impotriva invadatorului otoman venit si infrdnga prin forja armelor migcarea revoluyionara de la 1848. in yremurile care au urmat pompierii au participat activ, ca aparitori ai vietii semenilor i bunurilor acestora, remareiindu-se, prin spirit de sacrificiu si profesionalism, si cu ocazia altor evenimente din istoria Romniei- operatiunile militare din timpul Raizboiului de Independentt, confruntirile armate in perioada color dou rizboaie mondiale, implicdndu-se, ori de cate ori a fost cazul, impotriva efectelor distrugitoare ale incendiilor, calamitijilornaturale yialtorsituaii de rise. Pompierii militar isi continua siastizi, cu acelasi atasament, misiunea de apdrare a concetitenilor. Obieetivul fundamental al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenfa este axat pe ctesterea performantelor, prin realizarea masurilor de prevenite sieficientizarea continua actiunilor de intervenfie in situatii de urgent, Insp ectoratul general si unitifile suboreonate au devenit, ca urmare a actiunilor concertate ale insttutilor fundamentale ale statului sia eforturilor propria, structuri profesioniste, capabile si indeplineasca la parametri de calitate atribufile de aprare a vieti, bunurilor si modiului impotriva incendiilor sialtor dezastre. Realizarea obiectivelor previzute pentru viitor de catre Inspectoratul General pentra Situatii de Urgenta si structurile din subordine va fi posibilit cu efortul personalului propriu, prin implicare deoscbita 21 de i, prin clisciplind, pasiune gi devotament - calitti pe care pompieriile-au dovedit de-a lungul numeroaselor sdificilelor lor misiuni. ‘Sarbitorirea Zifei Pompierilor din Romania la implinirea a 160 de la memorabilul eveniment din Dealul Spirii imi ofera prilejul de a-mi exprima convingerea ci pompierit romani, cinstind prin fapte vrednice memoria inaintasilor, sunt la inaltimea nobilelormenirice lerevin. Cu ocazia acestui emofionant moment aniversar transmit tuturor pompierilor militari si civili - sincere felicitiri pentru stridania nmunciilor, mult sinatate,fericire si noroc. Inspector General al INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU SITUATH DE URGENTA, General-locotenent Vladimir SECARAPomniarii argeseni Nr. 7 - Septembrie - 2008 Revista editata de INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA “Cpt. PUICA NICOLAE” AL JUDETULUI ARGES Adresa: Pitesti, Str. Traian, nr. "26 Telefon 0248 217 400; 0248 206 164, Fax 0248 611 301 E-mail: isu.arges@yahoo.com www.isuarges.ro COLECTIVUL DE REDACTIE: Publicatie finantata de ea Nicolae Cham Consiliul Judetean Arges ol. Jon ; : Ly Pitesti, Piata Vasile Milea, nr. 1 Lt.Col. Constantin DEACONI pies Jy Coe Telefon 0248 210 056, Fax 0248 220 137 Lt. Cristian BARBULESCU www.cjarges.ro Sit. Viorel CENUSA Sit. Elena Madalina EPURE Ing. Alexandru |ONESCU Tipar executat la s . S.C. UNIVERSAL COLOR S.A. - Pitesti Responsabil de redactie: Telefon: 0248 215 788 Lt. Alin GHIORMA Pompierii intre profesionalism si profesionism ==> 2 inlocuirea claselor de combustibilitate ... =’ 10 Incendiu la Flexiplast => ] ] 4 Misiune ... aproape imposibila => 8 25 de ani... Scoala Basarab| => 18 & S S S a 1.S.U. in probe de... foc => 22POMPIERIT iatre profestonalism si profesionism Pagini glorioase de istorie ne leagit de emofionanta zi de 13 septembrie, ziua in care pompierii bucuresteni, condusi de bravul edpitan Pavel Zéigénescu, au spus hotarat si demn NU invaziei otomane ce incerca sa innabuse Revolufia Pasoptista. Patriotismul, cuvant atét de drag lor sé atat de departe de generaiile de astazi, a stat la baza unui curaj aproape inuman, céici trupele turcesti ,,erau caté frunziisi cata iarba”. Piatré de temelie a istoriei moderne, aceasti fapta de eroism a incununat poate vremelnica lupti de secole a poporului roman pentru neatdrnare, pentru demnitate, pentru féurirea propriului stat nafional, independent sé puternic. Mai marii vremii din intreaga Europa au recunoscut gestul pompierilor ca pe unul nemaiintdélnit sé mai onorabil. Practic, aici a continuat o poveste frumoasé despre oamenii aflati in slujba comunitatilor din térguri, orase $i sate despre care se stiau putine lucruri, dar acele pugine lucruri erau minunate, De la ,,roate” yi, foisoare” la ,batalioane” care pe timp de réizboi deveneau ,,guri de foc” pe redutele independentei Romaniei, pompierii si-au faicut cu prisosinta datoria. Profesionalismul lor a fost desavarsit si intangibit secole de-a randul, neprecupetindu-se efortul in lupta necontenité cu focul, apardnd viata oamenilor si bunurile adunate de acestia cu greu, facdnd fata bombardamentelor de la Ploiesti sau de deasupra Bucurestiului in cel de-al doilea razboi mondial, finénd piept apelor involburate oré infruntind exploztile de la Rafindritle Brazi si Pitesti din anii '70. Aparénd ca structuri militare incorporate mai intai in foryele armate, ulterior in afacerile interne, trupele de pompieri si-au facut cu prisosiné datoria dnd dovadé de profesionalism in orice loc, in orice moment, in orice situatie, datoria find sfinta, chiar dacd uneori situeyia politica, convulsiile sociale, birocratia ori neajunsurile ar fi putut sd-si pund amprenta nefasta asupra calitatié raspunsului pe care il astepta populajia. Atunci cand s-a vorbit de pompieri, un singur cuvant a dominat ani si ani activitatea lor: profesionalismul. Asifel ca, eforturile nu fe-au fost in zadar, deoarece conform unui studiu realizat de GfK Custom Research in perioada marti¢ - aprilie 2008, in Roménia a inregistrat rati de incredere de 94 la suta, fiind urmat de forfele armate (90 lee sutd), serviciul postal (89 la seta) si profesori (85 la sutd); iar la nivel european, clasamentul privind increderea situeaza pompierii tot pe primud loc, cu 91 la suta Aquisul comunitar si nevoia de aliniere la interesele europene majore, necesitatea gestiondrii unor situatit de urgenta din ce in ce mai diversificate, mai neasteptate, mai ample si mai distrugdtoare, au dus dupa anut 2000 in special, lao noud strategie regionalé si napionald in acelasi timp cu privire la organizarea si misiunite pompierilor. La inceput timide, ulterior cu o accelerare debordanta, trupele de pompieri si-au consolidat drumail Lor in spectrul larg al competentelor atituri de protectia civila. Cadrut legistativ now aparut in anul 2004 (OUG nv. (21/2004, HGR nr. 1489/2004, HGR nr. 1490/2004, HGR nr. 1491/2004, HGR nr. 1492/2004 etc.) nu numai cd a marcat integrarea pompierilor intr-un sistem unitar de management al situayiilor de urgenga, dar a si preintampinat eficient si oportun inunclatiile puternice din anul 2005. Fard unirea de facto a celor doud institutit $i fara eficientizarea sistemudui najional de management bazat pe optimizarea raspunsului in situagii de urgenta incd de la previzionarea producerii acesteia (la nivelul comunitéilor locale), efectele acestor evenimente negative ar fi fost cu mult mai distrugatoare. Pe baza unor strategii clare si continue pe termen mediu, prin desfiintarea stagiului militar obligatoriu, s-a conturat wn nou termen: profesionalicare. Profesionalizare care, desi initial s-a referit practic doar la seria de incadréiri de efective noi care sé inlocuiasca militarii in termen, a devenit iminent $i ireversibil un proces activ de crestere a eficientei serviciilor prestate, sporirea calitafii raspunsului catre persoanele aflate in nevoie, optimizarea gestionarii situagiilor de urgenfa, de criza, largirea spectrului de riscuri monitorizate si acoperite, transparenja activitéyii curente, fluidizarea relatiilor cu contribuabilii, cresterea increderii populafici. Tot acest proces de profesionalizare, previzionat si directionat (strategii clare, cadru legislativ propice etc.) a avut de multe ori efecte nescontate (nevoi financiare ridicate pentru solde si echipare ori pentru acordarea de drepturi cadrelor militare), rezultate poate neasteptate (incadrare de personal cu 0 pregétire de specialitate sumara si subofijeri faré stagiul militar satisféicut, timp insuficient alocat pregitirii, vdrsta uneori inaintaté a celor angajati), dificultati in aplicare (spatii de cazare insuficiente, lipsa unor acte normative actualizate privind hranirea efectivelor ori asigurarea rezervelor operative pentru intervengii de Jungd durata), neajunsuri si nereusite (limitarea pregatirii la cald gi antrenamentului in obiective, optimizarea consumului de carburant, dificultagi in asigurarea piesetor schimb si service-ului pentru tehnica din dotare), insdel va fi pand la urma o reusita datorita insusi profesionalismului cu care se luereazis In orice moment, in orice situatie si cu orice pret, structurile profesioniste pentru situatii de urgenta isi vor face datoria cu profesionalismul care ie caracterizeazé profesionalism care face cinste inaintasilor nostri. INSPECTOR SEF Col. Nicolae GROSU SeeMELSASOUL adresat de prefectul Ion Popa cu ocazia Zilei de 13 septembrie Nu doar traditia gsi respectul, ci mai ales actele mirete ale inaintasilor ce s- au afirmat in batalia de pe k Dealul Spirii din 1848, ne h determina pe noi s4 inchinam aceasta zi de 13 Septembrie, pompieritor romani. Istoria lor a inceput, asadar, acum 160 de ani. Daca in acest timp, lumeays-a_schimbat, Romania insdsi s-a «schimbat, scopul si misiunea pompierilor au ramas aceleasiz sd-si inchine nobila meserie, uneori chiar cu pretul vietii,pentru salvarea oamenilor. Fara teama de a gresi, spun ca aceasta istorie inca se scrie: auzim mereu de ei cum raspund prompt la orice chemare, cum sfideaza moartea, devenind, fara doar si poate, eroi ai zilelor noastre. Singurul lucru pe care il putem face, ca partasi directi la acest fapt maret, este sa ne aritim recunostinta’ in fata celor care deservesc societatea, care ne deservesc pe noi toti. In acest context, cu ocazia zilei dedicata. lor, adresez pompierilor din toaté Romania cele mai alese ganduri, dorindu-le, totodata, mult succes si putere de munea in activitatea pe care, cu devotament, au purtat-o $i o vor purta, cu siguranta, si de acum inainte. PREFECT, Ion POPA MESASUL ‘Consiliului Judetean Arges La sarbatorirea ZILEI POMPIERILOR DIN ROMANIA - astazi, 13 septembrie 2008, se implinesc 160 de ani de la ~ 234 legendara lupta din Dealul Spirii impotriva trupelor interventioniste otomane, lupta purtata de bravii pompieri ostasi aflati sub comanda cApitanului Pavel Zaganescu. Cinstirea faptelor de glorie ale inaintasilor, ne ofera un bun prilej de a evidentia realizirile obtinute de cei care, inrolati pe frontul luptei impotriva incendiilor si a altor dezastre, militari si civili, participa la apararea vietii si bunurilor cetafenilor, a ayutiei nationale. In numele Consiliului Judetean Arges, va rog |» si-mi permiteti si adresez cu prilejul »Zilei Pompierilor din Romania”, tuturor pompierilor militari si civili, uraride sanatate, multsucces in viitor impreund cu urarea ca gi pe viitor si onorati cu cinste nobila dumneavoastra misiune de prevenire si stingere a incendiilor si de combatere a efectelor acestora si nu in ultimul rand, sincere felicitari pentru rezultatele pozitive obtinute in activitatea pe care o des fagurati. LAMULTIANT! PRESEDINTE C.J. ARGES, Constantin NICOLESCU a IU ee 3PERSPECTIVE ‘Aderarea la Uniunea Europeand a insemnat pentru toate domeniile de activitate, cforturi mari, pentru imbunditiirea activititii, pentru respectarea standardelor impuse de mecanismele europene, atat in ceea ce priveste pregatirea personalului cat si in ceea ce priveste dotarea cu mijloace tehnice, care si aduc’ plusul de operativitate si eficienti atit de necesar, cind vorbim despre preocupari profesionale. Este de infeles in acest context si preocuparile institujied moastre, in ceea ce priveste pregitirea personalului si in mod special dotirile cu tehnicd de iterventie, care s ne ajute la realizarea unui timp de rispuns adecvat la situafii de urgenta. ‘Tindnd cont de faptul cd in judetul nostru se intilnese majoritatea covarsitoare a tipurilor de rise identificate de legislatia in vigoare, este firesc si existe preocupare, existe interes pentru protectia oamenilor si bunurile acestora, pentru protectia institutiilor de orice fel sia patrimoniului acestui jude Astfel, preocuparile se impart pe doua directii mai importante in ceea ce priveste dotarea cu tehnica de interventie: 1. derularea unui program de achizitii de tehnicd de interventie la nivelul 1LG.S.U. cu credit garantat de Guvernul Romanici, ce va deveni operational din anul 2009; 2. derularea unui program de achizitii prin Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara .,Situatii de Urgent” Sud Muntenia (ADI SUMS) desfasurati prin Consiliul Judefean Arges, in cadrul Programului Operational Regional cu fonduri europene si ale Consiliului Judetean Arges. Pana la momentul actual s-a derulat programul de dotare cu ambulante, prin intermediul Ministerului Sindtitii, program de care I.8.U. Arges a beneficiat prin repartitia unui numar de 5 ambulante tip B2, incadrate cu paramedici subofiferi din cadrul unitigii. Dintre acestea, doua functioneazd, una la Detasamentul 1 Pitesti, una la Detagamentul Curtea de Arges, urmand ca celelalte trei si functioneze catre finele luni august, la subunititile din Mioveni, Campulung si Costesti. Astfel zona de competent a LS.U. Arges este in bund misura acoperiti din punct de vedere al dispunerii ambulanfelor de prim ajutor, ce sunt previzute in statul de organizare al unitatii intreaga activitate se desfisoara in cooperare cu Serviciul Judetean de Ambulanta, cooperarea fiind foarte bund, iar ambulanjele care cost aproximativ 95.000 euro sunt exploatate corespunziitor. Ca asteptiri pentru viitor, ne gandim la derularea proiectului bilateral cu regiunea HAMPSHIRE din Marea Britanie, derulat cu sprijinul Prefecturii Arges. si Consiliului Judetean Arges, precum si implementarea Sistemului de Management Informational pentru Situatii de Urgent (SMISU) la nivel judetean, si operationalizarea Centrului Judetean de Coordonare si Conducere a Interventiei (CICCI). Sigur, asteptirile noastre sunt justificate, dorinta personalului inspectoratului este de a fi in permanent in slujba cetiteanului, dar si nu uitim totusi cd tara in care trim atit poate sa ne ofere la aceasta dati, iar efortul va fi imens, inchei cu titlul ,,PERSPECTIVE”, iar eu cred c& acest cuvaint este actual si perspectivele in plan profesional ale Inspectoratului sunt roze, pline de speranta. PRIM ADJUNCT Al INSPECTORULUI SEF Col. Ion POPAORGANIZAREA CONDUCEREA ACTIVITATILOR. PENTRU RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUT PE TIMPUL SITUATHLOR DE URGENTA Conform Declaratiei Universale a Drepturilor Omului adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948, prin Rezolutia 217A/(II), orice fina umand are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale; fiecare om are dreptul sd i se recunoased pretutindeni personalitatea juridicd, tofi oamenii sunt egali in faja legit $i au, fard nici 0 deosebire, dreptul la 0 egala protectie a legii, tofi oamenié a dreptul la 0 protectie egala impotriva oricdrei discrimindri care ar viola prezenta Declaragie si impotriva oricarei provocari la 0 asemenea discriminare; orice persoand, in calitatea sa de membru al societétii, are dreptul la securitatea socialé; ea este indreptdyitd ca prin efortul national si colaborarea international, findndu-se seama de organizarea si resursele fiecarei {ari, sd obfind realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa i libera dezvoltare a personalitafii sale”. Pe timpul situafiilor de urgenta se pot aduce atingere unor valori indivizibile si universale, cum sunt: demnitatea umand, libertatea, egalitatea si solidaritatea precum si principiile democratiei si al statului de drept, inclusiv cel de sorginte religioasa. Orice eveniment exceptional care determind o situatie de urgent ameninta prin definitie, intr-o masurd mai mare sau mai mica, direct ori indirect, o serie mai larga sau mai restrdnsa de drepturi ale omului si libertdti fundamental ale acestuia. Pe cale de consecin{a.,. orice situafie de urgenja aduce atingere drepturilor omului”. Nivelul de gravitate al ameninfarii largimea seriei de drepturi si libertati periclitate sau lezate, depind, in principal, de amploarea, intensitatea si tipul de risc, precum si de eficienta masurilor preventive si de capabilitatea de raspuns asigurata, Drepturile si libertatile fundamentale care pot fi ameninjate in cazul situatiilor de urgen{i pot fiz demnitatea omului save demnitatea uman drepwul la viata si la integricatea fizicd si psihicd a persoanei; libertatea individual si siguranja sau securitatea persoanei; dreptel de proprietate private; dreptul la nivel de trai decent; dreptul la munca $i protectie socialé a muncii; drepwul la invaqatura; accesul la culturd; libertatea de exprimare si de opinie; dreptul la informatie; libera cireulatie sé dreptul de stabilire a domiciliului sau a resedinei: dreptul la ocrotirea sindtdfii: dreptul la mediu sdndtos; protectia consumatorilor; egalitatea in drepturi intre cetdjeni; nediscriminarea; interzicerea muncii forfate sia muncii copiilor; dreptul de petitionare; accesul liber la Jjustitie; libertatea constiéntei; respectarea si ocrotivea vietii intime famitiale si private; dreptul da securitate social inviolabilitatea domiciliului si a resedin{ei; libertatea economicé; protectia copiilor si a tinerilor; secretul corespondenjei; dreptul persoanei vitdmate de 0 autoritate publica. Pe timpul situafiitor de urgenga, cetiifenii au unele indatoriri, obligafii sau restrangeri prevazute in Constitutia Romaniei, cum sunt cele referitoare la + indeplinirea obligajiilor prevazute in Constitutie gi in alte legi, in speta in UG n1.21/2004 privind Sistemul National de Management al Situafiilor de Urgenté, in legile privind protectia civild, apararea impotriva incendiilor etc.; + contributiile financiare la cheltuielile publice prin impozite sitaxe; + exercitarea drepturilor si libertitilor constitufionale cu bund-credinfa, fard si incalce drepturile si libertitile celorlalti; * acceptarea restringerii prin lege a exereitiului unor drepturi si libertati, pentru prevenirea consecinjelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav; + solidaritatea cetatenilor romani; saplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertitile cetitenilor in concordanti cu Declaratia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.Dupa declansarea situatici de urgenta, prioritatea o constituie apsirarea drepturilor la viati, la siguranta sila sinitatea persoanelor. ‘Operatiunile specializate de interventie, cum sunt cele destingere a incendiilor, de evacuare a apei, de depoluare, de decontaminare, de deblocare, de iluminare, de transport filtrare api ete. pe Langa rolul prioritar de protectie si salvare a oamenilor si animalelor, au si scopul de a proteja proprietatea privat si public’ si mediul inconjurdtor. Totodatd, se urmareste preintmpinarea si limitarea afectari unor locuri destinate activitatilor umane (de munca, de invdtimdnt, de culturd, de ocrotire a sinatitii, de odihni, de reere etc), precum sia locuintelor, contribuindu-se astfel la diminuarea impactului asupra nivelului de trai Probleme foarte importante privind organizarea conducerea actiunilor pentru respectarea drepturilor si libertitilor omului ridica sinistrafii, atat cei rimasi in zona, cit si cei evacuati in tabere sau alte locatii amenajate pentru Gestionarea acestora se face prin componentele Sistemului National de Management al Siuatiilor de Urgent. Se urmireste in principal asigurarea conditiilor si mijloacelor de supraviefuirea populatiei afectate: ‘+ aprovizionarea cu: apa, indeosebi potabila; alimente de primi necesitate; imbracdminte, inedltiminte: cazarmament; medicamente si materiale sanitare si de igi samenajarea spatiilor de cazare provizorie; + asigurarea mijloacelor pentru: prepararea hranei, iluminat, incdlzire, ventilare si alte utilitati, grupuri sanitare, informare public’ si comunicati: + supravegherea riscurilor potentiale transport etc; * alocarea pentru sinistrati a unor resurse financiare pentru cheltuieli uzuale; *acordarea de asistenta: medicala, sanitar-weterinara, social, religioasa, tehnica si juridica; ‘*supravegherea privind protectia consumatorilor; asigurarea spatiilor pentru desfisurarea procesului de invatimant pentru copiii sinistratilor, 8 _ See STM eR Olle eT: * mentinerea ordinii si linistii publice. + actiuni de solicitare, colectare, transport si distributie a ajutoarclor de urgenti pentru sinistrati. $i pentru personalul de interventie, pentru limitarea si inlaturarea efectelor, consecinfelor si urmarilor evenimentelor ce au determinat sittajii de urgen{a, care actioneaza in prezenta unor pericole cu nivel ridicat, diverse siimprevizibile si depune eforturi prelungite, este necesar si se asigure respectarea drepturilor omului, tindnd cont bineinteles, de restrictiile legale si de specificul prestatiilor efectuate. Pe timpul operatiunilor, personalului de interventie trebuie si i se asigure: dotarea si echiparea adecvaté, hrana normala si suplimentard, antidoturile, apa potabild, timpul minim de repaus sau de odihné, asistenta medicalis la faya locului, asistenta psihiatrica in situariile cu un dramatism deosebit, informarea asupra evolufiei situatiei, legdtura cu familia, resurse financiare pentru uz curent, cazare si altele, in functie de condigiile concrete in care lucreaza si durata operagiunilor: Indeplinirea acestor condit are impact pozitiv privind volumul si eficienta contributiei personalului de interventic la apararea drepturilor si libertajilor populatiei periclitate sau afectate in situatii de urgent Baza sau esenta drepturilor omului si libertatilor fundamentale pe timpul situatiilor de urgent o constituie demnitatea umani, prin care, in general, se intelege respectul fati de celelalte persoane si respeetul propriei persoane. © responsabilitate deosebiti revine in acest sens auwtoritaitor. Totodata, reprezentantii autoritiilor trebuie sa aiba grijd de propria lor demnitate umana, care poate fi lezatd prin reacfii intarziate, nejustificate, promisiuni irealizabile, comportament neadeevat, misuri discriminatorii ete. Si in perioada post-dezastru, 0 atentie deosebitd trebuie acordati asiguririi unor drepturi, cum ar fi: facilitarea incadrarii in munca a sinistragilor care si-au pierdut locurile de muned datorita dezastrului, reintegrarea copiilor in procesul de invatiimént si de educatie, sprifinirea in repararea sau dobandirea spatiilor de locuit pentru familiile sinistrajilor, reabilitarea institufiitor publice, acordarea despagubirilor previzute de lege si altele, in vederea revenirii la starea de normalitate in virtutea dreptului la informare, un rol foarte important in reflectarea rapida a modului de respectare si protejare a drepturilor omului si libertatilor fundamentale il are mass-media, Reprezentanjii mass-media au dreptul de acces in cdmpul operational, pe baza autorizirilor acordate. Ca urmare, este necesar si li se asigure acestora posibilitatea exercitirii atribufiilor specifice in condifii de siguranfa: echipament de protectie adecvat, insofire cand ec interzicerea accesului in locurt foarte periculoase, mijloace de supraviefuire. Managerii situatiilor de urgenti au obligatia si organizeze si Sd asigure in limitele competentelor pe care le au, activitatea de informare sistematica a opiniei publice. ADJUNCT AL INSPECTORULUI SEF Lt.Col. Constantin DEACONU.ta caytigat respectul y¢ inerederca latregtt uatiunt De-a lungul gi de-a latul farii, mai ales in aceasta vard, mii de hectare de miristi sau vegetafie uscataé au fost cuprinse de flacari. Pe jos sau cu autospeciatele, pompierii militari au actionat pentru lichidarea parjolului, Ménuind furtunurile sub presiune sau doar sticle cu apa, maturi de nuiele sau lopeti nu s-au lasat pand cand flacarile nu au fost indbusite, Obositi, transpirati, murdari de funingine gi uneori cu fetele partite de foc s-au intors in cazarmi cu bucuria datoriei implinite. Cand din inima codrilor s-a anunfat ca arde padurea, sau vreo stand izolata ori parasité, militarii ‘nu s-au codit $i au plecat din nou in misiune, infruntéind pericole care pandeau la tot pasul, suplinind lipsa apei cu inteligenta, si-au intocmit planuri de actiune si, devotati profesiei pe care si-au ales-o, au impiedicat producereaunordezastre. De la o luménare uitaté aprinsé, de la o defectiune electrica, de la un foc aprins in batatura, de la un cos de fum defect, de la jarul cdézut din soba sau chiar din actiuni intentionate au luat foc case si anexe gospodaresti, flicarile au mistuit bunuri si vatori, uneori au rapus chiar viefi omenesti. Chiar cu riscul propriei viefi si atunci pompierii au fost in primul rand ‘aruncanduese efectiv in mijlocul flacaritor. ...Nordul tarii a fost lovit, din nou, de inundatii catastrofiale. Infrunténd cu bérbéfie valtoarea apelor, cu propriile trupuri tinerii subofiteri au facut pavaza naturii dezlanfuite. Au seos pe brafe si copii, si batrani aflati in neputinja, si animale, si ce mai aveau oamenii mai de pret in casele naruite sub fora stihiilor am vazut luptandu-se cu incrdncenare pentru salvarea vietilor, oamenilor cazufi victime accidentelor de circulajie si a celor lesinati pe strada, pentru asanarea munitiilor ramase neexplodate, pentru punerea la adapost a tuturor celor aflagi la ceas de mare ‘cumpéind. Cu marinimie, au dat din pufinul lor acelor semeni care nu mai aveau dupa ce bea apa. Eau ajutat yi i-au incurajat, Le-au insuflat téria de a depas momenteie cele mai grele din viata. Modesti, nu s-au supdrat atunci cand nu Ii s-a adresat nici mdcar un cuvdnt de mulfumire. Pentru ei conta doar faptel cé trebuiau sé-si indeplineas misiunile incredinjate. Cumpdtagi, echilibraji, rafionali, antrenagi si dénd dovada de un caracter cu totul aparte, pompierii s-au dovedit a fi cu adevarat eroii zilelor de azi. Prin tot ceea ce fac demonstreaza ca merita cu prisosinfaé aprecierea semenilor. Actionénd cu fermitate, hotérare si determinare unde si cand a fost nevoie de ei, gestionénd cu inteligenta situafiile deosebite pompierii si toti ceilalti colegi ai lor de la Inspectoratul peniru Situatii de Urgenta au cdstigat respectul si increderea naiuni. Sé-i felicitim, sd-i prejuim si sd-iiubim ca pe fratii nostri. Merita! Val. NICOLAU Redactor ziarul ,,Argesul” De Geuca Vaastra! De Ziua Voastra, finem sii va mulfumim! Pentru totce faceti pentru noi, cetafenii. Personal, dintre toate institutiile ce compun MIRA, asa cum v-am spus-o de fiecare data si astazi, de Ziua Armei Dumneavoastra vai repet: va respect si vii admir cel maimult! Nu uit cd unii colegi de-at Dumneavoastra, alituri de doi oameni de preséi au pierit la Mihdilest. Amul trecut, mergénd spre Suceava, la inmorméntarea unui coleg am aprins lumanéri la monumentul ridicat acolo. Sunt fericit c@, Societatea Romind de Radio Difuziune, reprezentatd de mine in Arges are asemenea Prieteni, in care trebuie intotdeauna sa crezi! Sd crezi, deoarece in tot ce fac pun, in primul rand, suflet. Apoi, curaj sidevotament! In numele SRR, subredactia Arges vai multumim si, vd dorim de Ziua Voastrd, un sincer ,,Lamulfi ani! alaturi de cele mai bune urari de sanatate, fericire, noroc sinumai bucurti, dumneavoastra si familiilor! Lamulti ani, adevarati barbati! Cu prefuire, Mircea PALLY weMarin Dragnea, din Aninoasa, la cei 40 de ani ai si, se ar din punet de vedere putea considera un om implinit ma familial: avea doua fete minunate, era vesel si plin de viat cunoscut in sat pentru darnicia si bunatatea lui, Vremne de doi ani a fost chiar pompier civil, slujind comunitjii ca sofer pe autospeciala de pompieri din localitate. Avea ins o pasiune, de regula obisnuita, pescuitul, pe care insi prin felul sau dea fio ficea altfel, neobisnuitd si periculoasa: prindea peste pe raul Bratia, far unelte, la cascadele formate in vad, acolo unde pestele, intr-un joc simplu si miraculos, sirea pentru a- si face loc dincolo de digurile din beton, Totul spre veselia copiilor din sat care veneau sa il acompanieze. Natura insi isi cere, mai devreme sau mai tarziu, birul. $i astfel, in dupa-amiaza zilei de 15 iulie, pe cand Marin Dragnea, coborat in albia riului, deasupra primei cascade, se striduia spre deliciul copiilor si prinda in sacul du vreun peste mai saltdref, bruse, pe fondul ploilor torentiale din ultima vreme din zona de munte, nivelul apei a creseut. Viitura I-a surprins, |-a lovit in plin si l-a aruneat cu putere in cascada situaté in aval doar la un metru lie distant. Un batrin aflat in trecere pe acolo gi cdtiva din copii J-au mai vazut o singuri data inainte dea fiinghitit deape La ora 18,22 Sectia de Pompieri Campulung a fost anunjata de producerea tragediei, solicitandu-se sprijinul comunitifii locale pentru gasirea victimei si in zona s-a deplasat imediat un echipaj condus de seful garzii de interventie. Desi parea la prima vedere o banal actiune de cSutare a unei persoane, probabil innecate, in albia riului, inerventia a devenit dintr-o data una extrem de dificild gi neobignuita. Datorité_nivelului ridicat al cotelor apelor misiunea de cdutare in aval de locul accidentului s-a facut cu fardi prea mare sorti de izbindi, pe alocuri adincimea apei depasind chiar 2 metti si, 0 dati cu lisareaintunericului, acest lucrua devenit imposibil. A doua zi, in jurul orei 8,30 interventia a fost reluata sub comanda adjunctului comandantului Sectiei de Pompieri Campulung, mobilizindu-se de aceasti data forte impresionante compuse din personalul subunitatii, pompieri voluntari din localitate si numerosi cetiteni, cdutarea realizindu-se din doua directii opuse de-a lungul albici raului, pe o lungime de aproape 30 de kilometri (pana in apropierea barajului de la Clucereasa). Actiunea a fost ugurati si de faptul cd nivelul apei a scdzut considerabil fata de prima zi, desi vremelnic a continuat si ploui. Cu toate acestea, dupa o cdutare de peste 6 ore,vietima nu a fost de gisit si dintr-o da interventia fara prea multe necunoscute, a devenit o ecuatie aproape fara rispuns. Un gand bun a dus chiar pina acolo incat se spera si nu existe 0 vietima : ,...paate Marin asedpat, ca si alta data de necaz, a iesit si umbla cine stie pe unde, prin sat, caci mai avea are | obiceiul sé lipseasca de acasai! Erau ins acei martori care lau vazut, care au fost eu el, pe care i-a implorat poate din priviri. EPR eeeDegi fusese punctul principal de plecare in actiune si fusese scotocit cu mare grija ined de la inceput, echipele de interventie s-au intors la cascada, parc nevenindu-le si creadi ci nu au gisit victima, Astfel s-a inceput o cereetare amdnunfitd, minutioasd si anevoioasa a locului. Raul Bratia izvordste din masivul Tezer-Papusa, strabate de la nord la sud jumatatea superioard a judetului si se vars in Raul Doamnei, fiind partial regularizat. La locul accidentului, in comuna Aninoasa, dar si in alte punete din amonte, albia riului a fost betonati pe cate o portiune de aproximativ 50 de metri, cu 0 treaptd de cidere, iar pe ambele maluri s-au ficut indiguiri pe lungime de circa 100 de metti. in locurile de cascadé ciderile de api au ficut in timp eratere importante in beton si aluviunile de sub acesta. Un astfel de crater cu un diametru relativ mic (sub 1 metru) s-a format gi la cascada din apropierea primariei comunei, ins terenul propice pentru balastat (in aval se aflé chiar o balasticri cu activitate importanta), instabil si nisipos, a facut ca acest crater si aib& o adancime de 3-4 metri. De asemenea, dupa ce s-au facut cereetiri la alte cascade in amonte mai putin inundate, s-a constatat cd aceste cratere se Lirgese sub betonul din albie si comunic’ chiar cu unele goluri sub digurile laterale, aparent sigure si denepatruns. ‘S-a ajuns astfel la varianta plauzibild c& victima ar fi fost propulsata direct in acel crater, foarte adanc, sub putereaapei, pe-verticali, flrd sansa dea se salva. Cautarile s-au intensificat pe cat posibil in interiorul craterului respectiv imundat cu api, fark posibilitatea de pdtrundere in interior, incercare limitata la 1-2 metri adincime. ‘Cum litimea cursului de ap’ fusese artificial redusi deasupra cascadei cu saci de nisip, s-a trecut imediat la un alt plan de actiune constand in incerearea de a izola complet zona si evacuarea apei din craterul format cu ajutorul motopompelor din dotarea cubunititii si $.V.S.U. Aninoasa. $i aceasta solutie s-a dovedit ineficiemtd existind multiple cai de aductiune a apei in crater. O alta varianta vehiculata a fost aceea de a se devia cursul de apa in totalitate pe un canal de irigatie situat paralel cu réul, solutie teoretie posibil, ins la 0 verificare sumari impreuni cu autorititile publice locale s-a constatat c& devierea apei putea crea un important pentru mai multe gospodarii, canalul ne! intretinut corespunziitor. Ca 0 solutie frecvent invocatai de cetitenii strans numar mare la locul accidentului era si aceea de folosire a unui scafandru, chiar gi interventia acestuia fiind insk imposibila in conditiile date (diametru foarte mic). -O dati cu Lisarea intunericului peste a doua zi, reusita misiunii prea greu pusé la incereare. Incet dar sigur, stresul, oboseala, irascibilitatea, presiunea familie! disperate \cepeau si influenteze substantial interventia, mai cu seam’ cd pirea iminenta blocarea victimei in craterul din albia raului sau intr-unul din presupusele goluri create sub placile de beton laterale. Astfel, comandantul actiunii impreund cu reprezentantii celorlalte forte participante au hotirat si reia actiunea in ziua urmatoare, prin realizarea unui crater intr- una din plieile de beton de pe malul stang, paralel cu cel din cascada, intr-o zona in care se presupunea afi un gol in taluz in cea de-a treia zi toate fortele participante pareau hotirite si scoat pentru ultima dat la lumind trupul lui Marin Dragnea. A fost necesara inst mai intai interventia inspectorului sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,,Cpt.Puica Nicolae” al judetului Arges pentru objinerea autorizarii } spargerii betonului in zona de regularizare a réului Bratia, 0 fisurd neadecvata putind afecta grav structura de rezistentA a indiguirilor. in zona au sosit atat inspectorul sef, cat si primul adjunctal inspectorului set. Cu sprijinul deosebit de important al salariatilor balastierei din localitate administrata de fratele victimei si folosindu-se un utilaj specific din dotarea societatii, s-a lucrat timp de 4 ore pentru perforarea plicii de beton vizate, beton armat gros de peste 50 de centimetri. in cele din urmi s-a ereat o bres de aproximativ 1 mp. sub care s-a descoperit un gol aproape inundat cu apa din riu, gol ce comuniea subteran cu eraterul format in cascada. A fost suficient ca doi servanfi, bine asigurati, s& coboare sub placa de beton ca dup’ numai un minut si descopere trupul neinsuflett al victimei plutind lanivelul apei acumulate. Victima fusese proiectat de viitura direct in craterul creat in betonul cascadei de unde a fost impinsa in lateral sub plicile indiguirilor, acest lucru find posibil datorita faptului cin aval nu exista un alt gol de comunicatie cu vadul réului peunde si fie purtati de ape. Din pacate nu aavutnicio sansa de supraviefuire, golul respectiv fiind in acel_ moment inundat datoritd nivelului crescutal raului. Lt. Cristian BARBULESCUInlocuirea claselor de combustibiltate au clase de reactie la foe Conceptia europeand privind securitatea la incendiu va determina modificari importante atat in ceea ce priveste fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor pentru constructii, a clasificdrii lor din punct de vedere al comportarii la foc, eat $i in elaborarea unor noi reglementiiri tehnice privind construetiile, in special securitatea la incendiu. Sistemul de euroclase de performante de reactie ta foc ale produselor pentru constructii se doreste o armonizare a diferitelor metode de incereare a combustibilitatii si in consecini a clasificdrii diferitelor produse pentru constructii, diferite de la stat la stat. De exemplu in Germania exista clasele Al,A2,B1- B3, in Franta clasele M0-M4, in Marea Britanie clasele 0-4. In Romania, conform P118 art.1.2.8.1, s-a utilizat pind in prezent urmitoarea clasificare, in funetie de comportarea la foe: - materiale gi elemente de constructii incombustibile CO(CA1); - materiale gi elemente de construc{ii combustibile. Materialele si elementele de constructie combustibile se clasifica in clasele de combustibilitate: +C1(CA2a)- practic neinflamabile; *C2(CA2b) - dificil inflamabiles +3 (CA2c)~mediu inflamabile; *+C4(CA2¢) -usorinflamabile, Materialele din clasele C1 (CA2a) si C2 (CA2b), sunt considerate greu combustibile. Ordinul nr. 1822/394/2004 "Regulament privind clasificarea gi incadrarea produselor de constructii pe baza performantelor de comportare la foc" defineste 7 clase de performanta privind reactia la foc a produsclor pentru constructii, cu exceptia pardoselilor, astfel: - Clasa F - produse pentru care nu se determina performante si care nu se pot clasifica in categoriile prezentate in continuare; ~Clasa E - produse capabile si reziste pentru o scurti perioadd la actiunea unei flacdri mici fara propagare semnificativaa flacarii; ~ Clasa D-- suplimentar fata de elasa E, produse care rezistt 0 perioada lung la actiunea unei flacdiri mici si sunt capabile si suporte actiunea termied a unui singur produs arzand; ~Clasa C - suplimentar fata de clasa D, produse care la actiunea unui singur produs arzind prezinti o propagare lateral limitata; ~Clasa B - condifii mai severe decat cele de la clasa C; nuare loc flashover; - Clasa A2 - produse care intr-un ineendiu in faz dezvoltata, nu contribuie semnificativ la sarcina termicd si dezvoltarea incendiului-nuare loc flashover; 10 Pomplerll are - Clasa Al - produse care nu contribuie la foc in nici o fazia incendiului Mai sunt prevazute in reglementarea mentionatd clasificiri suplimentare in functie de prezenta picdturiloriparticulelorarzinde si de emisiade fu. Notiuni si definitii din Ordinul nr.1822/394/2004: > sI-SMOGRAS30m's' siTSP,,,$50m'; > s2l-SMOGRAS 180m's” si TSP,, 200m’; > s3=nicis! nicis2; > d0=fird picdturi/particule arzande conform EN 13823 (SBI) inainte de 600s; > dl=fird picdturi/particule arzande care persist mai be mult de 10s conform EN 1 3823 (SBI) in 600s: d2=nici 40 nici dl; Aprinderea hartici de fileru Reactia la foc este definit’ drept comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimenteaza un foc la care este expus in conditii specificate; sintagma inlocuieste termenul de combustibilitate utilizat in reglementirile romanesti. Ordinul Comun al M.D.LP.L. si MLRA. nr, 431/2008 privind Modificarea gi completarea Regulamentului privind clasificarea gi incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc stabileste inlocuirea claselor de combustibilitate cu clase de reactie la foc, proiectanii fiind obligati sk prevadi in documentatii clasa de reactie la foc, gi informativ, clasa de combustibilitate, in functic de utilizarea finala preconizata. in anexa la ordinul menfionat este prezentat’ echivalenta intre clasele de combustibilitate CO, C1 ,C2,C3, C4 si clasele de reactie la foc Al, A2, B, C, D, E, F cat si de prezenta picaturilor/particulelor arzinde si de emisia de fur. Un exemplu de caleul a gradului de rezistenta la foc a unei constructii: 1a) Se considera o hala de productie de 1950 m, parter, necompartimentata, incadrati la categoria C (BE2) pericol de incendiu, care are 0 structuri de rezistenti metalic’, peretii’ exterior! velitoarea din panouri sandwich cu spumai poliuretanic’ ignifugatd Conform Tabel 2.1.9,/P 118/199 editia a-II-a: -structura de rezistentd-CO(CAI) -15 min-gr. IR.F( cf, art 5.1.6); ~perei exteriori neportanti -C(CA2a) > 15 min- gr WRF; -panouri invelitoare-CI (CA 2a)- gr. IT R.F. constructia se incadreazé la gr. IIR.F. Conform Tabel 2.1.9./P118/1999 editia a-tII-a, modificat conform Ordinului nr. 43 1/2008: tentdi-Al-15 min -gr. TRF. (ef.art5.1.6); 3,d0>15 min-gr. IIR. -panouri invelitoare- B-s3,dO - gr. IRF. constructia se ineadreazé la gr IIR.F.Lb) aceeasi constructie avand peretii exteriori 3i invelitoarea din panouri OLTPAN (panouri sandwich cu spumd poliuretanicd neignifugat’). Conform Tabel 2.1.9./P118/ 1999 editia a-II-a: -structura de rezistenta-CO(CAl) -15 min - gr. IT R.F(cf. art 5.1.6); -pere{i exterior’ neportanti -C2(CA2b)>15 min - gr. HIRE; -panouri invelitoare-C2(CA2a)-gr. IIIR.F. constructiase incadreazii la gr: IRF. Conform Tabel 2.1.9./P118/1999 editia a-IL-a, modificat conform Ordinului nr. 431/2008: - structura de rezistentd - Al - 15 min - gr. IL RP, (ef. art 5.1.6); -pere{i exteriori neportanti-C-s1,d1> 15 min-gr. IIR.F.; -panouri invelitoare-C-s1,dl -gr. IIR-F. constructiase incadreazéa gr. INR. Bibliografie: - Securitatea la incendii in reglementarile europene gi roménesti ~ Comentariu, de general de brigada Constamin Zamfir si colectivul Ed. Fast Print, Bue. 2004; ~ Ordinul nr, 1822/394/2004 Regulament privind cclasificarea si incadrarea produselor de constructii pe baza performangelor de comportare la foc; - Modificarea si completarea Regulamentului privind clasificarea $i incadrarea produselor pentru cconstructii pe baza performantelor de comportare fa foc; aprobaté cu Ordinul Comun al MD.LPL. $i M.ERA. nv. 431/2008; = Normativul de siguranfa la foc a constructiilor P 118/1999 ed. II; Col. Eugen BADEA, LA FLEXIPLAST DATE GENERALE: Atel spuma al SC FLEXIPLAST SA din municipiul Pitesti, str George Cosbue functiona din anul 2002 intr-o constructie tip hala industrial parter, construita in anul 1950, din cdrimida, acoperiti cu o structura din lemn, stuf tencuit si invelitoare din tigi avand gradul de rezistenta la foc IV. Aria construitd a atelierului este de 300 mp si un volum de 1100 me. Construefia a fost prevazutd cu instalafii electrice de 3x380 V pentru jonarea utilajelor si de 220 V pentru iluminat, incAlzirea find asigurati de o centrala termici proprie alimentata cu curent electric. in cadrul procesului tehnologic erau folosite mai multe substanfe chimice: Izocianat TDI, Polioli, Catalizator. Fluxul tehnologic era intermitent avand urmatoarele faze: > amestecarea izocianat TDI cu poliol gi catalizator in tancurile masini de spumat realizdndu-se masa de amestec care se toarnd in matrifd unde are loc reactia formandu-se blocul de spuma; > blocul se lasd la maturare in matrita timp de 60 minute iar dupi scoatere din matrita ined 24 ore; > operatiuni de debitare pe dimensiuni functie de necesitati; in atelierul de spuma bloc se aflau, in momentul incendiului, 22 de blocuri de spuma poliuretanica (88 me). in data de 01.02.2008 ora 00.14 Dispeceratul Inspectoratului pentru Situatii de Urgent "Cpt. Puica Nicolae" al Judetului Arges a fost sesizat, prin apelul unic de urgena 112, de izbuenirea unui incendiu, la 0 hala de productie apartinind de SC FLEXIPLAST SA din municipiul Pitesti care avea ca destinatie producerea de spuma poliuretanicd (burete). Primele date privind izbucnirea incendiului, transmise de citre paznicul de serviciu, mentionau ca loc de manifestare ~ atelierul spuma bloc - cu pericol de propagare 1a celelalte ateliere si cd ardea spuma poliuretanicd iarin zona afectat nu se aflau persoane.Imediat dupa anuntare s-au deplasat la locul interventiei forte si mijloace din Detasamentul 1 de pompieri Pitesti format din: 1 maistru mi 2 de subofiferi cu 4 autospeciale cu apa si spuma (1 APCA, | ATI. R, 1 ASpMC Iveco, | ASpMC Lancer), sub comanda nemijlocité a sefului garzii de interventie, care au intervenit printr-un dispozitiv cireular pentru localizarea si stingerea incendiului cu 8 tevi tip C, jet pulverizat si jet compact. Datoriti gazelor toxice produse de incendiu servantii au folosit aparate cu aer comprimat ruléndu-se un numar de 20 butelii. La ora 00.20 Ia locul incendiului s-a deplasat grupa operativa a inspectoratului compusi din 5 ofiteri si 2 ofiferi din Detasamentul 1 de Pompieri Pitesti torul comandantului detasamentului si ofiterul III), sub comanda inspectorului sef. Urmare a analizei situatici ficute de membrii grupei operative s-a aprobat dispozitivul realizat si s-2 jg hotdrat suplimentarea numarului de butelii cu aer comprimat prin aducerea acestora de la sediul subunitatii prin grija sefului de garaj, folosirea aparatelor cu aer comprimat si de citre servantii care actionau in afara clidirii datorita pericolului intoxicarii cu gaze extrem de toxice rezultate in urma izocianatului TDI, Au fost prealarmate fortele si mijloacele din Detasamentul 2 de pompieri Pitesti Prin actiunea energicd si hotarati a fortelor si mijloaceloraflate in dispozitiv incendiul a fost localizat la ora 00.40 si lichidat la ora 02.52, continudndu-se producerii altor evenimente la locul ini in supraveghere | APCA cu | ofitersi 6 subofiteri. 12 TE CAUZA SI IMPREJURARILE PRODUCERIL INCENDIULUI, APRECIEREA INTERVENTIEI SI CONSECINTELE EVENIMENTULUI: -sursa probabil: autoaprindere; -mijlocul care putea produce incendiul: substante chimice solide: -primul material mase plastice; -imprejurarea determinanta autoaprinderea substanfelor aflate inamestee. Din procesul de fabricatie al spumei poliuretanice rezulta blocuri de4 me care trebuie s stea la maturare minim 24 de ore, dar datorita caracteristicilor amestecului de substanfe s-a produs in interiorul unui bloc un fenomen de autoincalzire urmat de o ardere mocniti care a migrat spre exterior si care in contact cu oxigenul din incdpere a produs flacara si a improscat cu materiale incadescente acoperisul usor combustibil, Interventia desfigurata, pentru stingerea incendiului la hala de productie, a fost foarte dificila datorita temperaturilor ridicate, furnului si gazelor extrem de toxice ce nu a permis, in prima faz, actiunea de interventie in interiorul atelierului decat dupa luarea unor severe misuri de protectie individual a servantilor. Interventia rapid, hotarati si energicd a personalului operativ, a permis, in timp scurt, localizarea si lichidarea incendiului in limitele gasite, cupagube minime i fara victime omenesti. Unmare a incendiului au ars 22 blocuri de spuma poliuretanicd (88 me), 2000 Kg polioli, 120 mp panouri termoizolante, acoperisu! atelierului pe aproximativ 300 mp gi s-au degradat 2500 Kg izocianat TDI, utilajele si echipamentele din interiorul atelierului (magina spumare bloc, centrala termica). fe s-a aprins: / 2008Desi fac parte de putin timp din randurile cadrelor LS.U. Arges, pot afirma cd ma simt ca intr-o mare familie Nu credeam ca voi ajunge sa lucrez in acest sistem, nu. a fost ceva ce mi-am dorit dintotdeauna, ins4 acum constat cd c potriveste Este adevarat c& uncori volumul de_muneéi este mare si oboseala te cuprinde, insi este plicut sentimentul satisfactiei ca fi poti ajuta pe cei de langa tine, gi de ce nu, le poti salva viata. Numarandu-ma printre ,salvatori” pot spune cd percep si vid misiunile acestora cu alti ochi gi nu e vorba aici de subiectivism, ci doar deo constatare reala. Nu de putine ori am auzit spundndu-se: Sa vi pompierii!”, ,Dece nu ajung mai repede?”, ins multi nu stiu cd, de fapt ceea ce ii impiedicd uneori s& ajungd sau si intervind rapid este infrastructura defeetuoasi (sosele inguste, hidranti pufini etc.) sau reaua Voin{é a participantilor la trafic care nu fac loc autospecialelor de interventie sa se deplaseze, Spun asta deoarece, nu de pufine ori, am asistat la situafii in care, declangindu-se alarma, am vazut cum echipele de interventie porese alergind spre masini, incetind orice fel de activitate, lasdnd poate farfuria cu mincare de-abia atinsi pentru a veni cit mai repede in ajutorul celorce au nevoie de ci. Nu este usor, insi este 0 meserie pe care ei 0 practi cu plicere si profesionalism, asumandu-si o responsabilitate enormi, Este nevoie de mult curaj, disciplina, tarie de caracter, siguranga si daruire pentru a face fa, interventiilor tot mai variate Este greu si-ti vezi semenii cupringi de flacari sau blocati intre fiarele contorsionate si si nu te emofionezi, ins in acele momente trebuie actionat precum un robot, programat sa salveze viata celui aflat in pericol. Suferinta si meputinfa celor de ling sensibilizat_mereu, nu numai la interventii. Astfel pompierii argeseni gi-au Iuat misiunea de salvatori in serios si au fost alaturi de oameni si in alte situatii, participand la diferite campanii umanitare. Prin contributia benevold a fiecdruia s-au colectat si donat sume de bani pentru diferite cazuri de cadre suferinde, opere de caritate pentru copii si pentru ajutorarea sinistratilor din nordul farii care au rimas fardi agoniseala de-o viat’ in urma inundatiilor. Scopul principal al activititii inspectoratului este apararea vietii, bunurilor sia mediului impotriva incendiilor si dezastrelor, iar pentru aceasta sunt intreprinse o serie de actiuni de la planificare, prevenire, prognozi, monitorizare, avizare-autorizare, aplicafii si activititi de instiintare, avertizare, alarmare, alertare, recunoastere, cercetare, evacuare, adapostire, cdutare, descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asistenta medicald de urgent, stingerea este ceea ce mi noi ne-a incendiilor, depoluare, protectic N.B.C. si decontaminare, filtrare 5i transport apa, asanare de munijie neexplodata ete, lata, deci o sfera variaté de actiune care presupune efort, atentie dar io foarte bund pregatire. Dar nu trebuie uitat totusi faptul ed pompierii sunt si ei oameni ca toti ceilalfi, eu bucurii i tristeti, cu zile mai bune sau mai putin bune, cu dorinte si aspiratii, chiar daca, in ochii unora sunt ,croii” care le-au salvat viata, Sit. Elena Madilina EPUREfivertizere la inceadiu fia spetii mari Detecteare de fum / bariere de fum Protectia la incendiu este din ce in ce mai importantd. Distrugerile provocate de incendii sunt mult mai mari decat pierderile provocate de efractic, de exemplu. In plus, pericolul de pierderi de vieti omenesti este foarte mare. De aceea sistemele de avertizare si/sau stingere de ineendii beneficiaza de tot mai multi atentie. in cazul suprafetelor foarte mari (hale, supermarket-uri, show-room-uri, depozite) amplasarea/folosirea detectoarelor de fum elasice este aproape imposibila gi in acelasi timp costisitoare. indltimea la care se pot monta detectorii clasici de fum este limitata constructiv La aproximativ 10m pentru protectia mai mare, probabilitatea de detectie nu seade semnificativ, deoarece detectia nue punctiforma. Ariile acoperite au lajimea de 15m si lungimea, in functie de model, poate fi de 50sau 100m. Barierele, constructiv, sunt de dou tip persoanelor si 15m in cazul protect bunurilor, De asemenea aria acoperitd de un detector clasic, conform standardelor, este un cere curaza de 7,5m. Astfel, constructorii, pentru 0 acoperire completa a unei suprafete, amplaseaza detectorii lao distant de cca. 7,5 m. Asadar, de exemplu, pentru a acoperi o suprafata de 100m x 15m, este nevoie de 16 detectori clasici, cu cablare/intretinere aferenti. in asemenea situatii barierele de fum sunt solutia optima, intrucdt, pentru acoperirea aceleiasi suprafeje (100m x 15m), este necesara amplasarea unei singure bariere de fum, in unele cazuri, datoritd indltimii tavanului (peste 10 sau 15m), nu se pot folosi detectori clasici, deoarece, Ia a asemenea iniltime, fumul se degaji (impristie) pe o suprafati mare, detectorii punctiformi nefiind capabili si simt prezenta fumului in timp util. Spre deosebire de acestia, barierele de fum se pot monta pin’ lao indltimede 25m. Principiul de functionare a barierelor de fum: Evident, ambele solutii de montaj, au avantaje si dezavantaje. Model reflectiv. ‘Avaniaj: cablarea se face la un singur capit, la celilalt capit fiind un reflector. Dezavantaj: eroarea la aliniere este dubli, sensibilitatea la migcare/vibratii dubla, fata de modelul cu receptor, Model emigator/receptor. Avantaj: aliniere mai simpla, imunitate mai mare la /miseare. Dezavantaj: cablarea se face la ambele capete. Rezistenta la praf si impurititi a barierelor de fum este recunoscuti. Acestea sunt extreme de utile, inelusiv in mediul industrial, fiind mult mai rezistente la impuritati. in detectorii de fum optici patrunde si se acumuleaza praful, fiind imposibil de curajat. Intretinerea vibrati Emifatorul, amplasat in partea stinga a figurii, emite un semnal optic care este receptionat de modulul receptor din dreapta. in conditiile in care vizibilitatea este redusa de ciitre prezenta fumului, se declanseazi alarma. Chiar daci fumul ce, ,imprastie” pe o suprafata barierelor de fum este insi mult mai simpli: se sterge fereastra de praf si detectorul este ca nou. In concluzie, barierele de fum indeplinese un rol functional eficient fatd de detectoriiclasici Oportunitatea folosirii lor const si in costurile de montaj gi intretinere, mai mici decat in cazul detectorilor clasici. Dezavantajul este in limitarea domeniului de utilizare: spafii cu deschideri mari. ae: Sit. Viorel CENUSA 7 / Septembrie / 2008Reglementari privind dotarea cu instalatii de stingere tip sprinkler in prezent in fara noastri echiparea tehnicd a cladirilor, compartimentelor de incendiu si inciperilor cu instalatii automate de stingere tip sprinkler este reglementata de prevederile ,, Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor”, indicativ NP086-05. Acesta a preluat si adaptat din Normativul 1 9-94 pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare (reeditarea Normativului 1 9-82) capitolele referitoare la instalatiile de stingere a incendiilor mentinind in general aceleasi principii si mod de abordare. Echiparea tehnica a cladiri wr, compartimentelor de incendiu si incdperilor, cu instalatii automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, conform NP 086-05 se asigur‘ila: = constructii inchise din categoriile de important. exceptionald si deosebita (A si B), incadrate conform legislatiei in vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai mare de420MJ/ny - clidiri inalte si foarte inalte cu densitat termice peste 420 MJ/mp, cuexceptia locuintelor; - platouri de filmare amenajate siinchise, studiouri de televiziune si scene amenajate, cu. arii mai mari de 150 mp, inclusiv buzunarele, depozitele si atelierele anexi ale acestora; ~ construcfii de producfie ineadrate in categoriile A, B- sau C de pericol de incendiu cu aria construita de peste 2000 mp si totodatd cu densitatea sarcinii termice peste 420 Miimp; - eladiri publice cu aria mai mare de 1250 mp si densitatea sarcinii termice peste 840 Mi/mp, cu exceptia locuintelor; - constructii (incaperi) destinate depozitarii materialelor combustibile cu aria construita mai mare de 750 mp si densitatea sarcinii termice peste 1680 MJ/mp; - depozitele cu stive inalte (peste 6 m inaljime) si densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MI/mp; - garaje si parcaje subterane pentru mai mult de $0 de autoturisme, precum si la cele supraterane inchise cu mai multde 3 niveluri Gospodaria de apa de incendiu, condifii de proiectare, amplasare, echipare, calcule, etc. sunt prezentate in acest normativ cat si in STAS 1478-90. “irda intra in detalii se permite pistrarea rezervei de api pentru hideantii interiori, exteriori, sprinklere impreund cu apa potabila/menajerd in anumite conditii care si asigure volumele de apa necesare pentru stingere, respectiv rezerva de apa intangibila pentru sprinklere, Statia de pompare in cazul in care alimenteazi gi o e de sprinklere va fi dotata si cu © pompa de rezerva si vaavea asiguratii a doua sursé de energie. sarcinii PR ee) in concluzie se are in vedere importanta constructiei, caracteristicile i destinajia acesteia, s.a.m.d. in reglementarile din alte tari dotarea cu instalatii de stingere tip sprinkler se face dupa criterii diferite. Exemplu conform standardului N.F.P.A.-13, dotarea cu instalatii sprinklerse face dupa dou criteri > existenfa de materiale combustibile (conditie in general realizata in majoritatea cazurilor); © 0 valoare minima limita a cladirii, instal mirfurilor care se pierd in cazul unui eveniment, denumita SP(Sinistre Potential). Conform reglementirii mentionate este de 7,5 milioane euro. Odati stabilitt necesitatea dotirii dupi acesti doi parametrii urmeazi efectuarea calculelor de proicctare, dimensionare, alegerea tipului de refea, de capete de sprinkler, funcie de materialele, constructiile de protejat, ete. La dimensionarea gospodariei de api de incendiu se porneste aproximativ dupa acelasi principiu, respectiv: - pentru pagube estimate intre 7,5 si 80 milioane euro, rezerva de apd pentru sprinklere se pastreazi — intr-un rezervor si printr-un grup de pompare se asiguré parametrii necesariin refea; pentru pagube estimate intre 80 5i 300 milioane euro, rezerva de api pentru sprinklere se pistreazi — intr-un rezervor si prin 2 grupuri de pompare se asigurd parametrii necesari in rejea; ~ pentru pagube estimate peste 300 milioane euro, rezerva de apa pentru sprinklere se pastreaza in 2 rezervoare, fiecare eu grupul séu de pompare. Urmeazi efectuarea calculelor de proiectare, dimensionare, volume, presiuni, debite ete La multe din investitiile de la noi s-ar putea face o evaluare a necesitafii dotarii cu instalatii de stingere si dupa aceste criterii folosite uzual de unele societii de asigurare occidentale. Bibliografie: = Normativului pentru proiectarea, executarea gi exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05; - Normativul 19-94 pentru proiectarea si executarea instalafiilor sanitare; - Alimentarea cu apa la construcfiicivile si industriate STAS 1478-90; - Standard for the of sprinkler systems N.EP.A,-13. Ing. Alexandru IONESCUAdipostirea este mésura specificl de protectie a populatiei, bunurilor materiale, valorilor culturale si de patrimoniu, pe timpul ostilitatilor militare si al situatiilor de urgenti. Adiposturile de Protectie Civili sunt spatii special amenajate pentru protectie in situatii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate si autorizate potrivit normelor gi instructiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenti si aprobate de Ministerul Intemnelor si Reformei Administrative. Sistemul national de adapostire cuprinde, adAposturi pentru puncte de comanda destinate Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgent, adposturi publice de protectie civili aflate in administrarea consiliilor locale si fondul privat de adapostire realizat de agentii economici si proprietarii de imobile. Pe timp de pace adaposturile publice de protectie civild, cu exceptia spatiilor amenajate ca puncte de comanda, pot fi utilizate pentru alte destinafii, cu respectarea normelor ichnice, cu obligatia de a fi eliberate in situafii de urgent in maxim 24 ore si cu informarea prealabili a centrelor operationale din cadrul serviciilor de urgenta profesioniste. Chiar daci este doar slab reprezentata in agenda opiniei publice argesene, problema asi ie populatiei prin adapostire in caz de conflict armat si catastrofe naturale este de o maxima importanta si trebuie tratata ca atare. Credinciosi principiului cd ,,um om informat face cat doi”, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,,Cpt. Puicd Nicolae”, responsabil de asigurarea protectiei cetitenilor pe teritoriul judetului Arges, isi propune sa va informeze cu privire la’ masurile de adapostire ce v-ar putea cdndva salva chiar dumneavoastra si familiei viafa, Dela infiintarea sa in anul 1933, Protectia Civila si-a demonstrat utilitatea, contribuind prin profesionalismul si daruirea de care a dat dovada la salvarea vietii a numerosi oameni. Masurile ce urmeazi sunt deci verificate de-a lungul unei fungi existente, respectarea strict a acestora mirind sansele dumneavoastri de supravietuire. Protectia oamenilor impotriva efectelor loviturilor aeriene serealizeaza prin adapostire. Adaposturile de protectie civila reprezinta totalitatea constructiilor special executate sau amenajate, care au capacitatea sd reducd actiunea de distrugere a bombelor explozive, incendiare, nucleare, chimice si biologice si si asigure protectia persoanelor impotriva daramaturilor provocate de explozii In ad&post, persoanele adapostite trebuie si respecte urmatoarele reguli de comportare: Sa respecte ordinea interioara, si nu cireule inutil prinadapost, si pastreze curdtenia si si nu fumeze; > Sanu deschida usile sau obloanele etanse gi smu parascasca adipostul fara aprobare: > Si se piistreze mijloacele individuale de protectie pregitite si si le Foloseasca la ordin; > Si participe, in caz de nevoie, la acordarea > > primului ajutor sanitar; Siexecute dispozitia sefului de adipost; ‘Si nu introduca in adapost materiale sau substante inflamabile, Clasificarea addposturilot ~ adiposturi de protectie c ;pecial construite; - adaposturi de protectie civili din prefabricate; ~ adiposturi simple de protectie civila. Adaposturile de protectie civila special construite sunt adaposturi realizate ca lueriri independente sau inglobate in subsolurile constructiilor si sunt dotate cu mijloace speciale, care asigura un climat interior corespunzaitor pentru persoanele care se adapostesc. Date tehni rivind adaposturil de protectie civild special construite in alcdtuirea adaposturilor special construite intra urmatoarele compartimente si elemente: } intrare protejati printr-o incdpere tampon (SAS) cu o suprafajd de 2-2,5m', avand goluri de trecere de 1,80x0,80m (cu praguri de 0,15m); ® incaperide adapostit; > incaperile comunica inwre ele prin goluri de trecere deminimum 1,80x0,80m; > un grup sanitar compus din cabine pentru W.C. (cu © suprafati: minima); accesul in cabine se face printr-o ineapere de trecere, iar numarul de cabine se stabileste in functie de capacitatea adipostului, previzénd o cabin’ pentru circa 50 de persoane; > oiesire de salvare (din beton armat) sub forma de ewetunel cu sectiunea de minimum 1,00x1,00m sau circular’, cu diametrul de Im; aceasta iegire comunic’ cu exteriorul, in afara zonei de dirdmdturi (distant "/, (m], la adaposturile > executate in subsolurile cladirilor cu parter, nu se prevad iesiri de salvare), Adaposturile de protectie civil special construite sunt prevaizute cu instalafii de filtroventilatie, sanitare si electrice. Instalatiile de filtroventilatie au ca scop asigurarea unui microclimat in eare si se poatd respira si funetioneazd in dowi regimuri: = regim de ventilare mecanicd normala, pentru curdjarea de praf si de impuritaji ale aerului introdus in adapost; - regim de filtroventilare, in care aerul introdus in adiipost este curatat de praf, de impuritati, de substanje toxice, radioactive si de agenti patogeni. Aspirarea aerului din exterior se face prin cite © prizd pentru fiecare ventilator, practicaté, de reguli, prin tunelul iesirii de salvare. Purificarea aerului aspirat din exterior de praf sau alte impurititi se face printr- un ventilator cu filtru de praf. Retinerea substanjelor toxice, radioactive si a agentilor patogeni din aerul aspirat din exterior, pe perioada functionarii instalatici in regim de filtroventilare, se face cu ajutorul unor celule filtrante. Instalatiile electrice trebuie si asigure iluminatul interior si energia mecesar’ pentru actionarea clectromotoarclor ventilatoarelor, Alimentarea cu api se realizeaz& prin racordarea la reteaua exterioara sau la una dintre conductele de alimentare a clic Evacuarea apei uzate se face la refeaua de canalizare. ‘ind nu se poate executa racordarea la refeaua de canalizare, adapostul se prevede cu closete uscate. Dotarea adaposturilor special construite cu mobilier, telefon, difuzor, trus medicala, unelte de salvare, mijloace PSL etc. si asigurarea rezervei de alimente si ap se realizeazi la ordin, Adaposturile din prefabrieate se construiese (nurnai la ordin) pentru a se completa locatiile necesare protejarii populatiei. Aceste adaposturi se construiesc la cel putin", (m) distanji de clidiri, din panouri din beton armat, in spatiile libere (parcuri, gradini etc), In categoria addposturilor simple de protectie civila intra urmatoarele: © ad&posturile simple care se amenajeazi in subsolul, constructiilorexistente; © adaposturile simple care se amenajeaza in transee sau din alte materiale. Adaposturile simple care se amenajeazi in subsolul constructiilor existente folosese structurile de rezistenti ale constructiilor. Cénd situatia o impune, spatiile prevazute a fi amenajate ca adaposturi simple pot fi folosite si fird amenajfiri, urmind ca, treptat, si se asigure un grad corespunzator de protectie Adiposturile simple se asigura, la ordin, cu elemente pentru. consolidarea structurii de rezistenta. Asigurarea intrArilor in adiposturile simple din subsoluri se face, dupa posibilitayi, printr-o usa corespunzatoare nevoii de protectie (din lemn sau metal), cu deschiderea spre exterior. Adaposturile simple in transee se executh si se amenajeazi numai la ordin, in spatii libere (pareuri, gridini etc). Adaposturile simple amenajate in transee, daca sunt bine etangate, pot asigura protectie si impotriva pulberilor radioactive. Pentru. protectia impotriva substantelor toxice de lupta (STL), este necesar si se foloseascd masca impotriva gazelor. Adiposturile de Protectie Civili sunt marcate conform H.G.R.630 din 29/06/2005 © semnul distinctiv national al Protectiei Civile este destinat identificdirii organismelor de protectie civil’, a personalului, cladirilor sia materialelor apartinand acestora, atunci and, pe timp de razboi, sunt consacrate in exclusivitate indeplinirii sarcinilor de protectie civil’; co ad&posturile puse la dispozitia populatiei identifica prin intermediul aceluiasi semn distinetiv: © semnul distinctiv national al Protectiei Civile este reprezentat de un triunghi cchilateral albastru pe fond portocaliu, care trebuie marcat cat mai mare, pentru a fi cat mai vizibil, inclusiv dela departare. ‘ile se Lt. Gheorghe POPESCUin anul 1983, la initiativa profesorului Morteanu Ion, ia fiingd Cercul tehnico-aplicativ "Prietenii pompierilor” al Scolii "Basarab I" din Curtea de Arges, cere pe care il va conduce domnul profesor maistru Bolovan Gheorghe, Scopul cercului, a fost si este, de educare a cit mai multor elevi in spiritul apirarii vietii oamenilor, a avutului public si privat impotriva incendiilor. Pe Kinga acest scop se umareste formarea si dezvoltarea la elevi a unor trasdturi moral-volitive, cum sunt: initiativa, spiritul de echipa, intrajutorarea, curajul, darzenia, hotararea, cinstea, perseverenta, corectitudinea, disciplina, cresterea mi sportive si cilirea fizica, In anul 1984, la primul concurs la care participa, echipajul mixt, format din 4 baicti si 4 fete, ocupa locul I pe judet si participa, la Targoviste, la faza nationala, ocupaind locul 6din4 1 de echipaje concurente. in anul 1985, ocupa din nou locul I pe judet, iar la faza hationala, care s-a finut la Craiova, a objinut locul Il pe jar, tot din 41 de judete participante. In afar de anul 1986, ind echipajul Scolii .Basarab a ocupat locul II pe judet, in toti anii, inclusiv 2008, a ocupat locul I pe judet, Pana in anul 1996 s-au organizat si desfigurat anual si faz’ judeteand si faza nationali. Intoat aceasta perioada, regulamentul prevedea ca echipajele s& fie formate din 4 baieti si 4 fete. Din anul 1999, regulamentul prevede cA pot participa la concurs echipaje 18° 2S DE ANI DE ACTIVITATE A CERCULUI ,PRIETENII POMPIERILOR” formate din 10 elevi; echipajul poate fi format numai din baicfi sau mixt, si echipaj numai din fete, Deci, concursul se desfisoara separat pentru biieti sau mixt si separat pentru fete. Deci, se pot califica la faza national doua echipaje, unul de baiefi (mixt) si unul de fete; numai cd regulamentul s-a schimbat si in privinja numirului de echipaje care participa la faza national, nu mai participa toate judetele, ci in urma punctajelor primite de la fiecare jude, se calificd primele 8 echipaje de baicti si primele 8 echipaje de fete, Mai tarziu s-a micsorat si acest numar.in 1999 a ocupat locul I pe jude, dar punctajul objinut nua permis sf ajungii la faza najionali. La fel s-a intamplat in 2000 siin2001, in 2002 reugesc s fie printre judetele promovate la faza national, cu echipajul de fete si ocup’ locul 4 pe tard, la Satu Mare. Din acest an se propune ca etapa nationali si aibé loc in 2 in 2 ani, conform unui nou regulament.in anul 2003, de fazi nationala, echipajul de fete, este invitat in Bulgaria la un concurs ca echipaj necompetitional, datorita. terului national al concursului, scopul find s arate participantilor cum se desfaisoari competitia in Romania. Din toamna anului 2003, profesorul Bolovan Gheorghe este transferat la alti scoali, aga ci, activitatea cercului va continua sub indrumarea altor doi profesori: Morteanu lon si Ghita lulian. Ponpleril argesent Punctajele objinute au permis celor doua echi participe la faza nationala in anii 2006 gi 2008 In anul 2006, echipajul de fete ocupa locul II pe tara, iar echipajul de baieti locul IV, la Satu Mare. In anul 2008, echipajul de fete ocup’ locul III pe fara, iar in locul echipajului de baieti, care a participat in afara concursului, din anumite motive, a concurat un echipaj mixt luat locul IV pe fara, la Baia Mare. Ca un bilant al intregii activitii, in cei 25 de ani de activitate, Scoala ,.Basarab I” din Curtea de Arges a castigat: 24 de locuri [ (plus alte $ locuri I cu al doilea echipaj, incepand din anul 2000) si un loc II, la nivel de judet; 2 locuri II, 3 locuri Ill, 4 locuri IV, 1 loc V, 1 loc VI, 3 locuri VII, 2 Jocuri IX, 1 loc X si 1 lo lanivel de tara Pentru. judetul , activitatea seolii Basarab I - Curtea de Arges reprezint& 0 emblema a promovarii iritului competitiei sportive pusi in folosul comunitatilor umane care pot fi afectate de incendii sau calamitati naturale, prin actiuni incepute incd de la varsta copilariei care Lt.Col.Constantin ANDREI TSR Ive)Cerinta de apa trebuie determinata pentru regimul normal si cel cu restrictii de folosire a apei (valori medi zilnice de vari gi de iarna) si se exprima prin debite de calcul siconsum cel putin 24 ore de utilizare Dotarea cu sisteme de protectie impotriva incendiilor a localititilor are in vedere conceptul de prevenire si principiul protectiei (limitarii, localizirii si stingerii incendiilor, cu preponderentii protectia oamenilor, racirea elementelor de constructie a instalatiilor sau a utilajelor pentru ale protejacontra actiunii caldurii) Proiectarea, executarea si exploatarea instalaiilor de stingere a incendiilor cu api in constructii si instalatii, indiferent de specific, forma de proprietate si destinatia acestora, se face conform cu prevederile N.P086/2005, Proiectul instalatiei de stingere a incendiilor confine piese scrise si desenate, instructiuni de functionare si verificare periodica. Instructiunile trebuie si cuprinda schemele de principiu, parametrii proiectati (debite, presiuni ete), descrierea modului de utilizare si intretinere a instalatiilor in situatie normala si in caz de incendiu, inclusiv in caz de avaric. Proicctantii si executantii instalatiei de stingere rispund potrivit competentelor legale ce le revin, de calitatea lucrarilor executate, de asigurarea condifilor de siguran{a a_utilizatorilor, precum si de eficienta stingerii incendiilor in spatiile protejate. Pentru realizarea Iucririlor este necesar si se objind obligatoriu avizele si acordurile necesare in conformitate cu prevederile legalein vigoare. In calculele de dimensionare a sistemelor de alimentare cu apa se folosesc urmatoarele debite de calcul (conform bre viarului de calcul): -debitul maxim al cerintei de apa; -debitul orar maxim al necesarului de apa, pentru -dimensionarea refelelor de distributie si a instalatiilor aferente acestora; -obligatoriu asigurindu-se in retea presiunea de 7 mH20. Debitul pentru un incendiu exterior - l/s - se stabileste tel: -pentru centre populate: in functie de mirimea centrului populat si de numirul de niveluri ale cladirilor conform cu S.T.A.S. 1349/1991; -pentru cladiri industriale conform S.T.A.S. 1478/1990, cu. modificarile ulterioare Prescriptiile fundamentale de proiectare a instalatiilor de apa rece si caldi de consum, in scopuri menajere, tehnologice, pentru combaterea incendiilor se face conform cuS.T.A.S. 1478/1990 cu modificarile ulterioare. Retelele de distributie a apei din centrele populate (localititi) vor fide tip inelar sau ramificat, impirtirea retelei in sectoare prin vane, sigilarea acestora in pozitte deschisi sau asigurarea condifiilor necesare pentru actionarea lor in cel mult S minute, ‘Montarea se va efectua sub adancimea de inghet. ‘Acestea vor fi echipate cu hidranti exterior marcafi si semnalizati conform $.T.A.S. 297/1968, asigurdindu-se conditiile de debit si presiune necesare stingerii incendiilor con orm prevederilor legale. In cazul neasigurarii satisfacerii conditiilor de debit si presiune se prevede rezerva de apa pentru incendii cu dotarile necesare, astfel: -stafii de pompare dotate cu pompede -rezervor sau castel. Prevederea unei rezerve de api este necesara atunci cand objinerea directé de la sursi a cantitatilor necesare pentru combaterea incendiilor nu este postbild din punct de ‘vedere tehnic sau nu este rational din punct de vedere ‘economic. La rezervoarele, bazinele sau castelele de apa trebuie siise verifice ~asigurarea rezervei de api -realizarea unei legaturi intre conducta de refulare a apei gi cea de debitare—aductiune. Pentru indicarea nivelului de apa este necesari echiparea rezervoarelor si a castelelor de api (conform normelor in vigoare) cu indicatoare de nivel si dispozitive pentru transmiterea la stafiile de pompare sau la punctele de comandaa indicafiilor referitoare la nivelul de apa. Instalatia de stingere cu apa avand in dotare hidranti exteriori, pompe mobile, rezervoare, bazine sau castele, constituie mijloace de baza pentru stingerea incendiilor. Interventia se face cu ajutorul tevilor de refulare racordate prin linii de furtun direct de la hideanti Lanivelul judetului Arges au fost introduse alimentiri cuapain 70 de localitati, In comunele Dragoslavele, Stoenesti si Mihaiesti nu au fost montati hidranti de incendiu exteriori, Lucrari de alimentare cu apa in derulare sau lanivel de proiect sunt in localititile: Davidesti, Musitesti, Rica, Ritesti, Cateasca, Uda, Cuca, Domnesti, Pietrosani, Albestit de Muscel, Baiculesti, Nucssoara, Cicdnesti, Ciofrangeni, Hartiegti, Malureni, Merisani, Mioveni. cendiui; Ing. Maria GHERGHE, Se eeGEIRGETAREA GAUZELOIR Orice institutie, operator economic sau de alti naturct este direct interesaté atat in prevenirea incendiilor, exploziilor, avariilor, cat si in eliminarea, fara intarziere, a oriedrei defectiuni tehnice ivite in desfisurarea proceselor tehnologice ce pot genera evenimente nedorite in cazul in care acestea se produc, prezinta interes cunoasterea si analiza cauzelor, in vederea preintampinarii lor. Cercetarea cauzelor de incendiu pune in evidenta pe ling sursa de aprindere si clementele componente ale cauzei care au generat predugerea si evolutia lor, analizand si foate datele rezultate de natura subiectiva si obiectiva ale persoanelor implicate. Cercetarea cauzelor incendiilor urmareste: tabilirea operativa a cauzelor incendiilor; -stabilirea misurilor pentru repunerea in funcfiune, in cel mai scurt timp si in regim normal de functionare a destinatici aferente; tabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiului gi a réspunderii ce revin acestora, potrivit prevederilor legale; -luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru prevenirea unor incendii similare; -verificarea, cercetarea si clasificarea tuturor ipotezelor pe .aza informatiilor si datelor culese, a studierii amprentet incendiului pand se ajunge la stabilirea univocd a adevarului, -protejarea urmelor incendiului si prevenirea distrugerii sau disparitiei lor. Concluziile formulate ca urmare a cercetirii incendiului trebuie s4 se sprijine, fie pe baza probelor certe prezentate de investigatori, fie prin eliminarea celorlalte cauze posibile DE INCGENDIU —=“ ‘Cele mai des intalnite urme ale incendiului sunt; -urme de cenusa si fun, rezultate prin arderea sau topirea materialelor si substanfelor combustibile sau nerezistente la -urme de lichide, vapori si gaze combustibile (produse petroliere, lacuri, gaz metan, vopseluri):

También podría gustarte

• Referat de Aprobare

  

  Documento2 páginas

  Referat de Aprobare

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Kitchen SISTECOIN

  

  Documento6 páginas

  Kitchen SISTECOIN

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Protectia Civila - 3-2020 Pentru Site

  

  Documento36 páginas

  Protectia Civila - 3-2020 Pentru Site

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• Anexa nr.14 La Normele Metodologice Model de Anexa La Autorizația de Securitate La Incendiu

  

  Documento1 página

  Anexa nr.14 La Normele Metodologice Model de Anexa La Autorizația de Securitate La Incendiu

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Legea Nr. 2832022 Pentru Modificarea Si Completarea Legii Nr. 532003 - Codul Muncii Precum Si A Ordonantei de Urgenta A Guvernului Nr. 572019 Privind Codul Administrativ.

  

  Documento8 páginas

  Legea Nr. 2832022 Pentru Modificarea Si Completarea Legii Nr. 532003 - Codul Muncii Precum Si A Ordonantei de Urgenta A Guvernului Nr. 572019 Privind Codul Administrativ.

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Busqueda y Rescate B&R

  

  Documento12 páginas

  Busqueda y Rescate B&R

  berobles

  Aún no hay calificaciones
• Protectia Civila - 2-2020

  

  Documento36 páginas

  Protectia Civila - 2-2020

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Rfil 070219

  

  Documento1 página

  Rfil 070219

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• AccuVein 400-BD

  

  Documento8 páginas

  AccuVein 400-BD

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Tabel Rez Fin Con PAIS AG

  

  Documento1 página

  Tabel Rez Fin Con PAIS AG

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Guia Trafico 061

  

  Documento28 páginas

  Guia Trafico 061

  Alex Bc

  Aún no hay calificaciones
• Opeasy 2000zcl

  

  Documento2 páginas

  Opeasy 2000zcl

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• BIG MGV L125 en

  

  Documento4 páginas

  BIG MGV L125 en

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Easy 3000 Parkfan

  

  Documento8 páginas

  Easy 3000 Parkfan

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Deltair Brochure

  

  Documento4 páginas

  Deltair Brochure

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones
• Enciclopedia Ilustrada de Los Nudos

  

  Documento156 páginas

  Enciclopedia Ilustrada de Los Nudos

  yelapao

  Aún no hay calificaciones
• Manualdeatencionprehospitalaria2011final 120723124957 Phpapp02

  

  Documento103 páginas

  Manualdeatencionprehospitalaria2011final 120723124957 Phpapp02

  mayrapp16

  Aún no hay calificaciones
• Folleto Serie Sentinel

  

  Documento2 páginas

  Folleto Serie Sentinel

  Forum Pompierii

  Aún no hay calificaciones