,

~ ~ ,

; ~e,~s:lIii~iii~nie Colle~,r,G1 I'CII,dlio ~,i temev~!ii~.n:'le C.oI,K~i:a m,di'O ~m~el~lIIj:r;i'!,!!lR,e

'\

"I t.. 1 ~ .•

~ . i

t:

i It •

Q .. OLA,IIU

P)ESE $11 QONSTtR.UC1~~ 'RADlO M'ONT AJE S,IIMPlE DE RADIIORECIEP"OARE

Ing. Olariu Ovidiu

PlESE $1 CONSTRUCTII RADIO MONT AJE SIMPLE DE RADIORECEPTOARE

Editura tehnidi Bucuresti - 1969

Brosura COlIl~iJ1Je notiunile cele rnai elementare necesare abord.irii radioconstructiilor: la acestea se ada'uga citeva scheme descrise amarruntit pentru a da posibilicarea di,!a,tan'tilor pasionati, mai ales tineretului ~IM, de a efeotoa citeva constructii reusite menire sa suscite interesul si sa prevaleze intelegerea Fenomenelor mai complicate ale radioelectrorucii, U'tj;]e chiar si viitorului specialisr. Sin'!: descrise metode praonice deasamb~are, fixare a pieselor, notatii, scheme si tehnologi] manuale in constructia apararurii radioelectroonce. Se ~n~i.sta in mod deosebit ope lanura practica, parrea xeoreticd limitindu-.sedoar Ia descrierea unor fenornene fizice a carer cunoastere este absolut necesara,

PREFA T,\

s~ . poutc aiirrn.. (,' od,zta cu dcsco perirc.i radtocomuuicatiei <l radioului <I "pamt ,Ii lnteresul, sau iuai bine zis pasiuuea tnultora pcntru noul .ii interesantul capitol de [izic«. Ace$tia ccrceteaza, construiesc, cxpcrimenteaza tot [elul de coustructii, p.urunzind tot lIl<1i ad inc iii tainele radioelectronicii. De tnulte ori acestl neobositi pionicri <Ii electronicii, desemnati prin cuointu] radioamatori, <1jung specialistl de VllZ;i miinc . In zilele noastre radioelectronica .t .itun, baza dezooltarii multor procese de productie. Automat izari, si chiar cosmouautica ,I ctualii ar Ii de IJeCOII.rp ut fara radiocomuuicatii, sistemc de diriiarc "i <lutoll/.atiz,'iri

clectronice. .

Explicind pe scurt .ouanite [enomene [izice, punind accentul num.ti pe cele strict neccsare primclor rcaliziiri practice, brosura de faP! se adreseazli celor care vor s,'1 IUCCllP,'i a «ctivitate sustinutd in domeniul radioelectronicii, ln special acelora din rindurtle tineretului scolar sau mai oirstnici, presupunind cunoscute [euomenele de baza ale electricitdui $i elect+otebnicii $i auind vagi cunostinte in radioelectronicd. Tinind searna de stadiul actual de cunoastere, brosura, desi la niuel clementar, prezintd uncle realizari mai pretentioase cum ar ji: receptoare supcrbetcrcdind, amplijicatoare, magnetojoane etc., lolosind metode $i tehnologii moderne cu circuite imprimate, IIlh2~aturizate $i tranzistorizarea integrala chiar ~i la [recoente mart,

Pcntru buna reusita II constructiilor descrise nu este suficientii strddania autor ului de a se lace inieles, ci trebuie dePItS,'i mult,'i perseoerentii, irnaginatie, ingeniozitate # mai ales pasiune din pnrtc« cititorului, cumulind cele continute III .rceasta bro~1tra cu cele din alte brosuri lzp,'irute in Colectut Radio ~i Televiziune in reoistele de specialltate.

Autorul

CUPRINS

I'rdala

Cap. I. Elementele radioreceptoarelor tranzistorizate 1.1. Sasiul

1.2. Rezistcnte

1.3. Condensatoars 1.'1. Bobine

1.5. Tranz istoare

3

(i \1

13 1~

Cap. II. Recornandari pentru construe tori ::'1

ILL Ceneralitati ::1

11.2. Cablaje imprirnate 27

II.3. Confectiunea transformaioarelor 31

II.4. Comutaror de game. 32

Cap. III. Descrierea constructiilor :{ 1

IlL I. Receptor US 31

111.2. Receptor eu amplifieare directa 38

III.3. Receptor superheterodina 43

a. Schirnbiitorul de Irecvcntii (Convertorul) H

b. Arnplificatorul de FI 51

Co Amplificatorul de audifrecventii . ;)(i

III.4. Receptor superheterodinii ell 5 tranzistoare 59

lII.5. Amplifieator de putere de lnalta fidelirare pentru

rcceptoan- auto

JlL6 .. \ mplificaior de amcnii lV

(i(i

69

Cap. IV. Dispozitive de incercare ~i rnasurar Folositc in eOI1-

structia radioreceptoarelor 74

IV.!. Dispozirive de incercar tranzistoare 71

IV.2. Voltmetrul electronic 82

Bibliografic

Capitolul I

ELEMENTELE RADIORECEPTOARELOR TRANZISTORIZA TE

Un aparat de radio, sau mai general, un aparat electronic privit In ansamblu se compune dintr-o casctii (curie) In care se Introduce Intregul aparat construit pe un suport=sasiu - pe care sint fixate mecanic ~i legate electric Intre cle piesele componcnte: tuburi, tranzistoare, rezistente, condcnsatoare, transformatoarc, difuzoare, microfoane sau subansambluri intregi care contin parte din piesele enumerate inainre.

Buna reusita a unei constructii radioelectronice depinde III marc masura de cunoasterca rolului Fiecareia dintre pieselc componente ale aparatului: astfel, de excmplu, simpla pozitie gresita a unei bobine poate compromite intreaga constructie de piese aranjate pe sasiu cu meticulozitate. Asadar inainte de a intra tn miezul problemei - descrierea citorva 1110ntaje - sa ne reamintim pe scurt rolul ~i functia celor mai irnportante piese folosite in radioelectronica.

1.1. SASIUL

Intocmai ca Ia 0 constructie mecanica simpla, primul rol ~11 sasiului cste de suport al pieselor. La constructiile radio, unde se lucreaza cu tcnsiuni si curenti mici, cu amplificari mari, apar inductii ~i influente capacitive care ar putea C0111- promite Functionarea aparatului. Pentru Inlaturarea efectelor respective sint necesare ecrane meralice; sasiul are si un astfel de ro1. Punctul de masa, de potential zero sau de referinta

este comun pentru toate etajele din aparat; ill mod obisnuit tot sasiul indeplineste acest ro1.

Tabla de fier, de zinc si mai ales tabla de aluminiu, COI1- srituie materialul eel mai folosit pentru realizarea sasiului. Grosimea tablei se alege in funqie de dimensiunile si greutatea constructiei.

Pentru aparatele obisnuite de radio se Ioloseste tabla de 1 111m (cifra orientativa), Constructiile industriale folosesc din ce in ce mai putin sasiul metalic, acesta reducindu-se la o sirnpla rarna pe care se Fixeaza 0 olaca cu circuite imorimate, Realizarea manuala circuitelor imprimate este posibilii, insa pre tin de mai multa atentie, 0 greseala de grayare ne mai fiind reparabila. Se pot folosi In loc de sasie ~i simple placi de hares sau pertinax pe care se Fixeaza cose ~i capse pentru sustinerea pieselor; acestea se pot folosi numai acolo unde nu cxista posibilitatea unor perturbatii sau influ-· cnte externe (de exemplu In amplificatoarele audio din receptoarele cu tranzistoare).

Sasiul, indiferent de categoria lui, este prevazut in plus cu diverse dispozitivc de fixare ca: reglete izolante cu capse si cose, coltare gauri, izolatoare de trecere etc. Toate acestca contribuie la obtinerea unei bune rigiditati a consrructici, factor important in stabilirca pararnetrilor elcctronici ai aparatului.

1.2. REZISTENTE t

in monrajele constn;ite de amaton smt folosite mai mulr rczisreutele chimice si mai rar cele bobinate. Fiind mici ~i usoare rezistentcle chimice sint sustinute numai de firele de conexiuni care nu trebuie sa fie prea lungi, In cazul circuitelor la care conectarea elementelor se realizeaza cu conductoare lungi, rezistorul se [ixcaza pc 0 rcglcta izolanta de la care plead conexiunea lunga, unindu-se cu altele prin lcgarc 111 forma de cablu, prin introducerea firelor 'In incle obtinute prin taierea lor din tub izolaror de diarnetru corespunzator. Uneor i pcntru a asigura 0 bunii izolare, rezistcnta se intro-

I Vczi ~i lucraren "Picsc si constructii radio. Rezisroarc. Coudcn-ato.irc. Bohinc'' de ing. 1'. :'\PO'I01. Bucurcsti, Edituru iehnica. 196'-).

6

duce intr-un tub izolator; acest lucru este permis numai cu r,:;istcn\c1c prin care nu trece un curentoare sa provo ace inc.ilzirea lor.

Rezistentele de putere mai mare, prin care tree curenti importanti, au dimensiuni mai mari si uneori sint bobinate; .icestea trebuie fixate de sasiu prin coltare sau suruburi care t rcc prin interiorul suportului materialului rezistiv.

Rolul rezistentelor Intr-un montaj cste destul de variat.

Ele servesc la alimcntarea circuitelor, la separarea lor, ca sarcina la iesirea unor etaje, pentru stabilirea anumitor curenti sau tensiuni in unele puncte etc.

Rezistentele fabricate in tara noastra sint de tipul cu carbon pelicular, avind toleranta de 5% (E24), 10010 (E12) si 2Co 0 (E6) si puteri nominale de 0,25; 0,5; 1 si 2 W. Sirul de valori pcntru scara E 24 este urmatorul:

10, 11, 12, 13, 15, 16, 18, 20, 22, 24. 27, 30, 33, 36, 39, 43, 47, 51. 56, 62, 68, 75, 82, 91 plus rnultiplii zecimali. Asadar

Rc 1025 as w

l'ig. 1.1. Gabaritcle rczisrcntelor I.I'.R.S.

-~
~;
-t
I
",'
"'I ~I
,,>,
I Rc r027 =r>:

Rc tON 2",

111.1 trebuie cautate in mod inutil valori care nu se Fabrica, ci trebuie aleasa valoarea cea mai apropiata in raport cu cea ncccsara. Gabaritele celor patru tipuri de rezistente corespunziitoare puterii nominale se vad In fig. 1.1.

7

Valorile pe rezistente se noteaza prin patru inele colorate. Primele doua inele reprezinta cele doua cifre ale valorii, inelul al treilea da numarul de zerori care urmeaza cifrelor, iar ultirnul inel arata toleranta adrnisa (tabelul 1.1.).

T'lbelul 1.1.

1 ~I .~

I

I 1/

\ -, _j -- j_ - .

\. M ultip Ilea lor IJO ~ to too to' Ifl' to' t0511

\}-\ T-o-/-e-r-o-f7-t.~o_--_-_-_:-!_~-'O_.<-t<L·-_j-1._o:-_-_""'r~o~-'r:o~"-~_C~_//~/(}_U_I_.e __ !_2_(J_%_O J

'~~-:r>
.'> " t .. c% ~ ~ ~
" ? '- '" ., ~ ~ -~. ~i~
e, ~. <.. -,
;-~ , ~ " <,
... "'" <: ~ c>_. c_~ __ ~. -=-- ~

0 /' ] " 5 6 ~~~J~

~II 0,' 0 0 0

\ I

, ,

... - - I

Fig. 1.2. Codul culorilor folosit pemru rezistente

Un dispozitiv de cmt valorile rezistentelor se poate realiza usor. In acest scop, se taie patru discuri din prespan subtire avind circa 30 mm diametru; se ~mpart ~n sectoare, fie-

8

, . 1I"l' disc corespunzind unui inc! din tabelul de valori, SecI I '.1 rcle se coloreaza cu tempera sau acuarele ~i se scrie pe fieI'. Ire cu tus valoarea corespunzatoare culorii. Discu rile se IllI,nteaza la rind, prin capsare pe 0 rigla din prqpan sau 111.1 terial plastic, astfel ca sa se 1'lI.na roti usor (fig. 1.2.). Folo.uca riglei este destul de simpla: unind rigla in mina se rotesc I II scurile astfel casa se vada secI I ',Hele dorite, citindu-sc direct \ .iloarea cautata, In incheiere unintim d incalzirea peste i,Q"C reduce mult puterea nom i- 11.1Ia a rezistentei; de aceca ele ircbuie alese corespunzator locului din montaj in care Iucreaza. I 'c scheme se specifics puterea m.ixim adrnisibila (watajul),

prin bararca rczistentei cu liniutc Fig. 1.3. Not area puicrii

(fig. 1.3). zistcntelor

I.3. CONDENSATOARE 1

---c=:z:=J---- o ZS W

~05W

-c=c=J--fW

--c=ICJ-2W

Condensatoarele sint piese de cuplaj, Filtrare, scparare a curcntilor alternativi ~i continui, sau elemente de acord III vircuitele radio. In general, clasificarea condensatoarelor se I',lee in Functie de dielectricul l'ntrebuinpt: condensatoare I,'LL hirtie, cu hirtie metalizata, Cli pelicula de material plasI ic, eu mica, eeramiee si eleetrolitiee. Condensatoarele electrolitice se folosese in circuitele de filtraj, cele cu mica si ccr.unice in radiofrecventa, iar celelaltc in audiofrecventa, de«uplaje etc. La folosirea condensatoarelor trebuie avutc in vcdere tensiunile maxime ce pot fi aplicate, pe fiecare picsa fjind 0 inscriptio in acest sens. De asernenea, polaritatea este i',l,ute importanta la condensatoarele electrolitice; nerespeci.irea ei poate duee la deteriorarea lui si a altor piese. In r;e-

1 Vezi lucrarea "Rezistoare. Condensatoare. Bohine", de ing. P .. '\],'''.' ,I. Bucuresii, Edituru tchnicii, 1%9

I 101 '0'

: 0:

V

1

3

2

'Lego/IIN! 1t1 armdtura Infer/ot1ru

S

Fig. 1.4. Condcnsatoare:

I, /. - COIH1CI1!>:1to;l.n: clcct rofitice ; ) - eu htl'tie uleiatd ; 4 - eu srirc llcx:

5. 6 - cerarnice

,11, toate condensatoarele au notara armatura exterioara () dunga neagra; se va prefera legarea ei la masa sau la .ctul de potential scazut, De obicei la condensatoarele .rrolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a rdensatorului. In fig. 1.4, sint reprezentate tipuri si noi i de condensatoare.

Deoarece exista numeroase tipuri constructive, modurile lixare sint diferite, de la caz la caz. De cxemplu condonoarele ceramice, cele cu hirtie sau cu midi. sint sustinute catre firelc de legatura; cu exceptia celor miniaturale, cele ctrolitice sint prevazute cu un dispoziri v de fixare. In cir-

rele de radiofrecventa, pentru acord se foloscsc condenI iare variabile, semivariabile sau semircglabile; pentru «tea din urrna s-a Incetatenit termenul de trimeri. Con.satoarele variabile se folosesc la acordul radioreceptoare-

pe postul dorit, axul lor fiind scos afara la un buton cct sau prin intermediul unei demultiplicari In vederea bunatatirii reglajului. Constructiv, condcnsatorul variabil prezinta sub aspect normal sau miniatural, dielectricul foit fiind, In mod obisnuit, aerul pentru prima categoric ~i .crsi dielectrici solizi pentru cca de a doua. Azi In mod rent se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax) ntru radioreceptoarele su perheterodina In vederea asigu'ii monocomenzii asa cum se va descrie In capitolul de preuare a schemelor. De obicei sint interesantc doua marimi

condensatoarcle variabile si anumc capacitarca minima, lIita si capacitate reziduala si capacitatea maxima. RadiIII raportului lor reprezinta raportul frccventelor acope-

de 0 gama din viitorul receptor. Se prcfcra totdcauna -acitati reziduale cit mai mici si montarea unor trimeri In r.ilel, In scopul largirii posibilitatilor de reglaj,

Trimerii sint mici condensatoare semivariabile, adica se ~lcaza rarcori la rcacordarca aparatului sau la punerea in ictiune, Reglajul se face CLl ajutorul unei surubelnite sau .ic speciala, trimerii neavind prevazut ax cu buton. Din net de vedere constructi v, condesnatoarele semivariabile se "/ind sub diverse forme: disc izolat cu cal it, plat cu mica, i ndric cu aer etc.

11

Pentru Frecvente mari (unde scurte) se prefera cele izolate cu calit sau aero in montaj, condensatoarele semi variabile sint mentinute de conexiuni sau sint fixate cu ajutorul suruburilor, capselor sau niturilor cind au gabarit marc.

n_n

Fig. 1.5. Trimeri

Fixarea lor se face astfel inch sa poata fi actionate in timpul reglarii fara ca montajul sa fie scos din cased.

Fig. 1.5 prezinta citeva tipuri de condensatoare trimer. Rezistentele si condensatoarele sint piese de montaj pc care constructorul le procura din comert, Numai condcnsatoarele mici pot fi improvizate. Pentru citiva picofarazi (2-5) este suficient sa rasucim doua sirrne pe 0 portiune de 1-2 ern, Bobinind 0 sirrna subtire, de exemplu 0,3 111m. peste una mai groasa, de exemplu 1 mm, se obtine un trimer care se rcgleaza prin debobinarea citorva spire. Deza vantajul acestora consta ill faptul d nu pot fi folositi decit la frecvente red use (unde medii) datorita inductantei prezcntate. Pentru unde scurte se pot realiza condensatoare mici infa~urind sirma desizolata pe un tubusor de ceramica: dupa aceea se cositoresc spirele intre ele, introducindu-se in inreriorul tubului 0 bucatica de sirma de acelasi diametru ell gaura respectiva. Inlocuind sirrna cu un surub de diametru corespunzator si lipind 0 piulita de ceramica se obtine un trimer micut, Lipirea se poate face cu lac incolor sau celuloid dizolvat 111 acetona (fig. 1.6.).

12

l.a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate ,I iusta foarte usor taind cu clestele din marginea discului I ''II .lcnsatorului. Astfel dintr-un condensator de 5 pF se poate I ,I,,' usor unul de trei taind ceva mai mult de un sfcrt din 1ll.lr~inea discului.

)

104. BOBINE I

Bobina estc un element Iolosit In schernele radio la cir\ uitele acordate de la intrarea receptoarelor, C;1 circuit de ',I rcina In amplificatoarcle de radio sau audiofrccventa, ca I r.msformator de impedanta la etajele de putere, ca element I'" separare a circuitelor de curent continuu si alternativ.

Bobinele se rcalizcaza de catre constructor conform "'Dpului sau destinatiei sale. Uneori se pot folosi ~i bobine .1111 comert care se potrivcsc de la un montaj la altul; caz I o.irte frecvent la transformatoarele de frecventa interrnc,klra sau cele de iesire audio.

Deosebim doua categorii mari de bobine: de radiofrcc\ l'1l~a si de audiofrecventa. Ccle de radiofrecventa au purine "I,ire si pot fi cu sau fara miez magnetic iar celc de audio au

I Vezi lucr arca "Picse ~i Constructii radio, Rczistoarc. CondenseI,' Ire, Bobine", de ing. P. Apostol. Bucu resti, Editura rehnicii, 1969,

13

multe spire si circuit magnetic format din tole de tabla silicioasa sau permalloy. in cele ce urrneaza se vor descrie 1110- durile de realizare a bobinelor din radioreceptoare.

Bobine de radiojrecoentii. In majoritatea cazurilor se folosese miezurile din fier carbonil sau ferita care prezinta avantajul rcalizarii unor bobine de gabarit redus, de calitate buna si mai ales fad cimpuri de dispersie mari, adica Cll influenta intre bobine redusa la minim. Bobinele cu aer se mai folosesc doar la receptia undelor scurte si ultrascurre. Infasurarea se realizeaza pe 0 carcass sau fadi carcasa, Carcasa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice pentru Frecvente mari: trolit, calit ~i azi unele materiale plastice. Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina sau ccluloid lipit cu acetona. Infasurarea conductorului se face spira llnga spira sau distantat pe 0 anumita lungime dupa datele din descrierea constructiei.

Fixarea sirmei la inccputul sau sfirsitul Infa~urarii se poarc face ca In fig. 1.7, adica se practica doua gauri In carcasa si se trece prin cle eonductorul. Cind materialul carcasei nu permitc gaurirea ei se poate fixa inceputul cu a~a Infa~urata strins si innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spircle bobinei (fig. 1.7). In timpul Infa~urarii conductorul tre-

Fig. 1.7. Moduri de Fixare a capatului bobinei

buie tinut binc Intins. Pentru ca spirele sa fie strinse pe carcasa , eventual se poate impregna bobina In parafina CLlrata. Bobinele Hid carcasa se folosesc mai ales In domeniul un del or ultrascurte. Ele au numai citeva spire din slnna

]4

',IIl,lsa care se mentin la forma data In timpul bobinarii; III 1111)0 obisnuit, aceste bobine se construiesc cu spirele distan\,1 t,-, iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau de,',I rtarea spirelor deforrnind mecanic bobina. lnfasurarea se I .uc initial pe 0 mandrin a de lemn sau alt material cu dia.urtru putin mai mie stiind ca la scoaterca prin arcuirca spi- 1.,lllr diametrul creste. Bobinarea se face spira linga spira In- 1lll/lndu-se apoi bobina la lungimea necesara prin tragere de ,I pctele infa~urarii; se obtine astfel 0 distanta uni forma inIll' spire.

Este important de stiut ca inductanta unci bobinc crcstc la: . rcsterea numarului de spire, la marirea diametrului, la apro"ILTca spire lor, la introducerea unui miez rnagnctodiclectric ill bobina si scade la: introducerea bobinei in ecran, la intro.Iucerea in interior a unei spire in scurtcircuit, la distantaI,',L spirelor, la introducerea In interior a unui miez de ala- 111.1. Cunoscind aceste lucruri putem usor opera eu valoarea uu Iuctantei bobinelor realizate. Trebuie sa ne arnintim si 1,1 ptul ca doua bobine asezate pe acelas ax sau pe axe paraI"k sint cuplate electromagnetic inrre de, cuplajul fiind invcrs proportional cu distanta ce le separa, Cuplajul este miuim sau chiar nul cind axele sint perpendiculare Intre de; .r-.rdar sint posibile trei distante de minim cuplaj (corespun/ .uor eelor trei directii perpendiculare din spatiu).

Cuplajele parazite pot fi I'nlaturate si prin ecranarca bol-inclor, adica Inchiderea lor I'n cutii metalice.

Circuitele de intrare in radioreceptoare sau celc de free\ l'llta interrnediara contin astazi aproape I'n exclusivitatc bol-ine cu miezuri magnetodielectrice, care au avantajul unui t.ictor de cali tate ridicat, dimensiuni reduse, cimp de disper,it: mic ~i ecranare usoara. in plus, Iolosind lita de radiol rccventa se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de l-obinaj Intrudt majoritatea miezurilor sint prevazute cu C;1r, ,I sc din material izolant bun a vind 'santuri In care sirrna se l-obiueaza In vrac adica spirele una peste alta, timpul reali/ ,I rii unei Infa~urari reducindu-se si simplificindu-se conside- 1,1 hil. Trebuie retinut faptul ca fiecare tip de miez magneto-

• I idcctric are proprietati diferite si numarul de spire trebuie ,I j uxtat dupa calitatea miezului, Asadar In datele din bro-

15

sura pot interveni diferente in raport eu eele obtinute atunci cind miezul folosit are alte caracteristici,

Asa-zisa atenta magnetica este de fapt 0 bobina - chiar bobina circuitului de intrare - care arc un miez lung din Fcrita. Receptia oferita de 0 astfel de antena este destul de buna, insa prezinta dezavantajul directivitatii, adica reeeptorul trebuie rotit de la post la post pentru a obtine sensibilitate maxima. Radioreceptoarele portabile lucreaza eu antena de ferita iar cdc de casa pot luera fie eu antena de Ferita fie

T abclu! 1.2 Caracteristicile constructive ale bobinelor din rndioreceptoru] "Litoral"

Bobina I Dcu urn ircu I Nr. I Conducrorul I Pclul bohinaju lui
spire
L 1---2 I UM I 42 CuEm 0 :;,2 Clinice ell pas
1 2-3 Intrare 1:::
d~ :::,5 rnm
--- ---
t. 2 1--2 Intr.irc UI. 15:; ell Ern 0 :1,2 Bobinaj in cinci
2-3 25 secuiuni
-\ X39+ 1 X 19
spire
L 3 1--2 Oscilator UM s:: CQIEm 0 ::,1 Cilindric
2-3 5 111 galepi
---
L -'I Rcactie 2·:; C"E:n 0 :;,1 Cilindric
_--
J. 5 1-2 Oscilator UL 178 GI.IEm0 ::,1 In gale~i
2-3 18 80+90+10
'spllre
L 6 Reactie 15 C",Em08,1 Cilindric
l. 7 FI.1 98 Li\a 9XO,8S Cilindric
t. 8 n.: n Idem GlinJd1'1: c
--- -
r. 9 1-2 II.2 145 Idem Cilindeic
2-3 .~::
---
/_ 1:: FL2 15 Idem Gli'l1Idr~c
--
" 11 1--2 I'D 155 Idem C:lindIl:c
2-3 2:
I t. ,
12 FT' -11l-' Idem Cilindnic 16

Tabelul 1.3 (:Jl".lcteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Sport (Turist)

I i

, I

I

I

I I I I
Bobina Dcnumirea Nr. I Conducrorul l-elul bobinajului
spire
1 Irurare UL 170 Lha 5XO.07
2 1-2 UM 20 Lila 5xO.07
2-3 Intrare 9.5 Lila 5XO.07 Cilindric pe
UL-UM bad de feridi
\ Intrare 9.5 Lila 5X::l.C7
UL-UM
~ Oscilator s Lila sxc.cs
UI.-UM
~ 1-2 Oscilator 8; Lila 9XC.:S
2-3 Ul.-UM 3
(. 1-2 rr.: 84 Ula 9X:.::;
2--3 44 Lila 9XC.:S
7 FI.I 9 l,i\a 9XC.::; Cilindric pe
--- carase eu rmez
1·-2 rr.z 64 L,i\a 9XC.:5 de Ierita
X 2--3 64 Lila 9XO.C5
I) l'I.2 7 IJi\a 9 x C.:5
10 1-2 F1.3 64 Lila 9XC.C5
2-3 64 Lila 9XO,C5
11 FI.3 17 Lila 9XC,C5 , I I

I

: I

cu antena norrnala. In tabelele anexate vom da caracterrsncile constructive pentru bobinele avind ferite care se 'gasesc I"l' piata ~i sint folosite In diverse radioreceptoare de Fabrica.

Folosind carcasele respecti ve,constructorul poate: realiza .iceleasi bobine sau altele cu date precizate la descrierea srhemei.

De notat ca bobinarea cu pas se poate face manual bob i- 111nd sirma respect iva In paralel cu alta avind diametrul egal l'1I pasul respectiv (bobina de unde medii - intrare la receprorul Litoral).

17

1.5. TRANZISTOARE 1

Tranzistorul este un dispozitiv cu semiconductoare, de dimensiuni mici, care a ~nlocuit tubul electronic ~n toate functiile lui. El se prezinta sub forma unei capsule metalice din care ies trei fire corespunzind cclor trei electrozi: ernitorul, baza ~i colectorul care ne amintesc respectiv de catod, grila si anodul din tubul electronic. Tranzistorul difera de tub prin faptul di nec~sita 0 anumita putere la intrai e, deci un curent, 111 tirnp ce tubul putea sa functioneze si ~n lipsa curcntului In circuitul de comanda, adica fad consum de eucrgie. Pe scheme, electrodul ell sageata reprezinta emitorul, linia groasa baza iar linia subtire simpla colectorul. In mod obisnuit colectoru] este marcat pe capsula metalica a tranzistorului cu un punct colorat care corespunde limitelor mai strinse ale factorului de amplificare de curent (se recornanda consultarea brosurii "Dispozitive serniconductoare" de colectiv Stere R.).

in functie de dispunerea jonctiunilor din semiconductor exista doua feluri de tranzistoare numite n.pn si pnp, Tranzistoarele npn functioneaza cu plusul la colector iar cele pnp cu minusul la colcctor. Majoritatea tranzistoarelor la indemina radioconstructorilor sint de tipul pnp cu exceptia citorva tipuri de Fabricatie cehoslovaca care sint npn. Se fahridl 0 multime de tipuri de tranzistoare ficcare avind un indicativ ~i anumite caracteristici putind fi Folosit cu succes numai In locuri si In conditii date de Fabricant. Astfel, sint tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de audiofrecventa, pentru preamplicatoare de audiofrecventa, pentru amplificatoarele de frecventa interrnediara si etajcle schimbatoare de frecventa In unde medii ~i lungi ~i tranzistoare de Frecvente mari care se folosesc In unde scurte.

Radioconstructorul trebuie sa cunoasca citeva date ~n legatura cu tranzistorul si anume tensiunile ~i curentii maximi admisibili Frecventa limita ~i coeficientul ~. Acest coeficient reprezinta variatia curentului de colector ~n raport cu varia-

1 Vezi [ucrarca "Semi.:onductoare:e si utilizarea lor" de ing. E. V,l<iliu, Bucuresti, Editura tehnica, 1969

18

\1.1 curentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa, ( 'II cit ~ este mai mare cu atit amplificarea etajului respectiv ",Ie mal mare.

Exista trei montaje fundamentale de folosire a tranzistorului si anume: montajul cu ernitorul la masa in care intraIl',l curentului in etaj se face intre baza ~i ernitor iar iesirea i I \ I re colector si ernitor. Acesta este monta jul clasic eel mai .ks intilnit. Montajul cu baza la masa in care intra rea se face .utrc emitor ~i baza iar iesirea intre colee tor si baza. Mentalid este mai rar folosit, se intl'lne~te in schemele ce functioIIl,na pe Frecvente mari (vezi "Amplifictor de antena TV"). I'rczinta inconvenientul unei impedante (rezistenta complex.i i n curent alrernativ) de intrare mid. Montajul cu colectorul 1.\ masa in care intrarea se face intre baza ~i masji iar iesirea 1111 rc ernitor si masa, Accst montaj mai estc denumit si rcpcto r I" -ntru ca nu scoate la iesire 0 tensiune rnai mare decit la ini r.ire, puterea insa creste. Impedanta de intrare este foarte .n.irc ~i cea de, iesire foarte mica. Estc folosit ca montaj sepa- 1,\ lor intre etajele care este montat, anulind sau mai corect 11\ icsorind influenta dintre elc.

in montaj, tranzistorul este sustinut de catre conexiuni sau .. ,' po ate fixa in niste dispozitive asemaniitoare soclurilor fol.isire la tuburi asa dupa cum vorn vedea in capitolul II. i'r.inzistorul trebuie ferit de surse de caldura, scurtcircuituri "\ II supracurenti fiind 0 piesa foartc sensibila care se poate .hrcriora complet la 0 singura greseala. Uneori, la tranzisI ».irele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare ',l' folosesc radiatoare de racire sau se monteaza cu capsula I'l' 0 placa metalica suficient de mare. In functionare, tranI I sroarele au 0 durata foarte mare incornparabila cu a tubuI III or, bineinteles dad nu survin accidente,

Putinele date privitoare la piesele componente ale radionccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au pretentia sa "1)11 izeze problema. Rolul lor este numai de a forma un sue'lilt bagaj de cunostinte celui pasion at care va continua sa , i 1l';1sd alte carti completindu-si cunostintele indispensabile l'l'll tru intelegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

19

buna reusita a constructiilor des crise in capitolul urmator sau in alte carti ~i reviste.

In cele ce urrneaza, inainte de a incepe descrierea COl1- structiilor se vor face citeva recomandari privind realizarea practica a montajelor, asezarea pieselor, fixarea lor, realizarea cablajelor imprimate, constructia unui comutator etc.

Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

ILl. GENERALITATI

Radioconstructorul i~i forrneaza un stil propriu de lucru, «.rrc de la bun inceput poate sa dea rezultate bune dad indeplineste conditiile impuse de natura activitatii. 0 lucrare «rdonata, bine studiata inainte de efectuare, scuteste de multe II ~'placeri ~i pierderi de timp ulterioare. Aspectul ingrijit ~i .icuratetea constructiilor radioelectronice nu constituie un snoliism ci 0 necesitate, 0 conditio "sine qua non" de care depinde dl' rnulte ori perforrnantele ridicate,

Asadar cu ce incepern? Cum e firesc cu alegerea schemei. ( .riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa includa in primul rind experienta anterioara si cunostintele executantului. Pentru .ucasta se aleg doua-trei scheme, se studiaza, se compara si "c' alege aceea care a fost mai bine inteleasa, care a suscitat 0 imagine a viitoarei constructii ~i care nu creeaza dubii execuiantului. Odata aleasa schema trebuie aprofuodata, vaZllta in -patiu si alese nistc piese: mai intii cele mari - difuzcare, I ransformatoare, bobine, antene de ferita, condensatoare varial-ilc, potentiometre ~i dupa aceea, vine rindul tranzistoarelor, !'l'Iistentclor, condensatoarelor, conexiunilor, regletelor de lixare etc. Urrneaza procurarca tuturor pieseIor. Este gresit ,Ie a incepe constructia inainte de a dispune de toate pieseIe I'l'ntru ell s-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba I';,lbaritul necesar si sa nu lucapa S<l>U sa nu se poata fixa In locul prevazut si atunci urrneaza neplacerile modificarilor si ,dl' improvizatiilor. Avind toate piesele mari In fata se po ate I" "iecta sasiul apararului. Asezind piesele pe 0 hirtie 1a dis-

21

~

,

b

c

Tr.J" z/s for

f'lOC!7 monlc:/

Fig. ILL Fix area picse.or in montaj:

a - fix area tranzircarelor , b PUI1(tc de fixare Bra capse; c - pun etc de fix are

eu cose; d - Fixare eu capse taiate din rczerve de pix ell pasta

i.uncle ~1 111 pozitiile convenabilc se determina dimensiunile ).I\illlui metalic sau placii izolante, se stabilesc gaurile nece•. 11'· ., modul de fix are cu coltarc, prin lipire, placi suport penI l.t rczistentc, cablajc si mai ales asczarca butoanelor de co- 111.ll1da ~I scala aparatului, Abia acum se poate trece la partea 1'l':lClid incepind cu confcctionarea sasiului In ordinea pe care " i" .ate intui fiecare constructor: se ,taie tabla, percinaxul sau I u.ucrialul respectiv la dirnensiunile necesare, se dau gaurile si

I aie orificiile rnari si eventual se fac indoiturile tablei, UrIIIC',Va fixarea pieselor rnari - condensatorul variabil, transI, .rmatoarele, bobinele cu ecran, potentiornetrele ~i dad este "vlII difuzorul. Dupa aceea se trece la cxccutarea cablajului ',1 [ixarea prin lipire a pieselor sustinute de conexiuni cum \11:11 rezistentelc, condensatoarele si la urrna tranzistoarele. l'uuctele de intilnire a mai multor piesesustinute deconexiuni I I I I sc lasa In aer si se fixcaza la 0 cosa prevazuta apriori In .1' ,',l scop. Astfclv s~ creeaza posibilitatea vibratiilor care dau "ic'ete foartc suparatoare cum ar II microfonia,instabilitatea freeI ,11\ci si posibilitatca scurtcircui- 1(' lor care pot fi fatale tranzistoa- 11,1,,1". In cadrul acestei brosuri nu \, rot epuiza retetele de con-uuctii dar sc dau citeva idei. 1.1 1.1 dcexemplu In fig. 11.1, a ciI ',.1 moduri de fixare a tranzisI, !,Irdor pe placile de ma-

1'·li.ll izolant. In placa se practica

"a lira in care se ni tuicste () , .11"'\ pentru Fiecare punct de coli' \ i line rnarcat pe schema eu un i" I I ur ingrosat la intilnirca linii-

i", a:did lipire, Capselc se pot

1IIIi'l'OviZ!a din tuburi subtiri de "I·i'm. alama sau chiar din mine 111.I.llice de pixvtaiate bucarele si II I III i tc ca in fig. ILL In prealabil

IDr spala cu alcool si tiner si Fig IU pieselor in

.( momaj:

11'1" curata de eventualii oxizi. e _ Fixarea pieselor pe reglate.

23

N u estc ncaparat ncvoic de capse; .se pot imagina () 111\\1- time de moduri de fixarc: iata de cxcmplu In fig. ILl, b posibilitatea creerii unor astfel de puncte prin introduccrca sirmci de conexiuni prin gaurilc placii si crearea unor ochiuri cu un ac pentru introduccrea Iirelor de Ia condcnsatoare, tranzistoare etc. Dcsi simpla solutia da un aspect compact CDI1StfllCtici asemanatoare cablajclor imprimate. in ascmenea cazuri piesele se fixcaza pc 0 parte a placii iar conductoarclc pe c.alalta. Excmplc sc pot lua si prin studierca montajclor industriale; iata de cxemplu in fig. I1.2 citcva rnoduri de fixarc a antenci maguctodielcctrice inspiratc din diverse tip uri Jc aparate.

La punctul a, Icrita este prinsa cu un inc! de P.\'.c. sau cauciuc intr-o degajare practicata In placa si avind 0 pElcuta distantoarc innrc fefita si placa ; la b, ferita trecc prirur-o piesa de polistircn fixata cu un surub sau prin lipire de placa;

9Q /,M
~
a
ii?zso b c
1
~~
d e Fig. II.2. Modul de fixare a Feritei

la c, un inel de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui coltarj la d ~i e, un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa vertic ala. Toate sint dispozitive extrem de simple care permit montarea si demontarea rapida,

Transforrnatoarele de frecventa interrnediara mici, pentru cablaje imprimate, se fixeaza prin lipirea ecranului la punctul

24

.1 mctalizare ce reprezinta mas a ~1 pnn lipirca conexiunilor .1 «ablajul irnprimat. Radioconstructorul care nu dispune de ,,1.11 i imprimare poate realiza 0 fixare analoga fadnu pe par'''.1 opusa a placii un ochi de sirma si lipind strins de el ure,h,·." ecranului care trece prin placi la fel si concxiunile I'I',. 11.3. Dupa cum se

.• 1 ",' J'\'a Iolosirca ~urllI," ri lor estc rcdusa la "'I,im oreind un marc 1\ .nuaj economic si in-

1,11, rind posibilitatca /"~. / . . hl'acerii piulitei din -"-"- ......... ~A&o~'"'-'- ....... .....;.~ ..... :.LL.~

, .111/ a vibratiilor,

I iifuzorul se princle 'II suruburi prin in-

u-rincdiu] unor saibe Fig. II.3. lixarea l_ran~f~rnutoardor de Fl

.I,. pisia sau de plastic pnn lipirc

III"ale; pentru inlaturarea vibratiilor care produc zornaituri, l I.: altfel trebuie avut in vedere ca fixarea placii de montaj ' .. 1 sc fadi in oaseta in mod analog, iar caseta sa fie bine lipid 1.1 Imbinaru sau elemente decorative.

In cazcontrar se produc vibratii la un volum sonor mai 11I.1.rC care devin foarte ,~mparatoa.re. Teate partile metalicc 111.uiadica carcasa difuzorului, a condensatorului vaeiabil, ,·tT.lIlde bobinelor, ale conductoarelor etc., se lipesc cu cositor 1.1 masa, Nuse vor folosi la lipire decapanti industriali, ap.i r.trc, clorura de amoniu (tipirig) ci numai colofoniu curat. I 1.lca piesa nu prinde cositorul se cura~a cu hirtie abraziva sau prill razuire cu un briceag ~i se cositoreste folosind tot colol ouiu,

O piesa necesara de rnulte ori este dispozitivul de fixat I r.uizistoare, analog socluloi de la tuburi, Se poate improviza I, iarte usor un asemenea dispozitiv urmarind Figura 11.4. Se I'.actica sase gauri de 2 mm diametru si placa de baza a men- 1.1 j ului; gaurile pot fi in triunghi sau oricum cere tranzistorul 11·'pcctiv.

Din tabla de cupru, alama sau pur si sirnplu tabla cositoI i I ~ de la cutii de conserve se taie fisii de dimensiunile date III Iigura, se finiseaza rnarginile, se indoaie in forma de U, se IIT(' prin gauri si se string cu un cleste capetele lamelor se

/ / Fr ron rj

/ Ploro dl' mont,;/

d~ slrmti

25

indoaie putin in afara, apoi se trage pe portiunea rarnasa dreapta 0 bucatica de tub izolator P.V.c. de lungime corespunzatoarc, Cele doua lamele care ies din P.V.c. vor sta apropiate fiind strinse de acesta cindse introduce tranzistorul, prin apasare lamelele se vor departa faeind loc sirrnei de conexiuni a tranzistorului, rarninind In sa strinse pe aceasta de catre tubul P.V.c.. Lipitura eu cositor pentru alte conexiuni sc executa pe portiunca de lamela aflata intre cele doua gauri pe partea cealalta a pHtcii. Se observa dl dispozitivul este dcosebit de simplu si cficacc, Sc atragc atcntia asupra Faptului ca pe timpul

fib' IIA. Dispozitiv (soclu) pentru fixarea lipirii se scoate tubul

tranzistoarelor de P.V.C.,altfel acesta

se va largi si contactul devine imperfect. Se trecomanda folosirea acestor socluri la frecvcnte mari unde firele de conexiuni ale tranzistorului se taic scurt si lipirea cu cositor poate periclitaoalitatea acestuia. Si pcntru ca tot am ajuns la lipirea tranzistoarelor trebuie sa amintirn citeva lucruri. Tot timpul lipirii tranzistorul se tine de firul care se lipeste, nu de altul, cu un cleste eu fiilci late. In felul acesta scasigura 0 hun a racire si eventualii curenti provcniti din proasta izolarc a ciocanului de lipit electric nu tree prin tranzistoare. Pentru siguranta se reeoruanda folosirca un or ciocane de lipit pentru tensiuni joasc 6-24 V, incalzitc la limita de topire a cositorului. De asernenea estc contra indicata lipirea si deslipirea in timpul funetionarii aparatului. Fasonarea firelor de conexiune ale tranzistorului se face tinind firclc intre facile unui cleste lat in apropierea intrarii in capsula, astfel inch locul indoirii sa fie la marginea falcii clestelui pentru a -nu aparea nici un efort intre fir ~i capsula. Precautiilc de mai sus nu sintexageratc

26

0.25 q]

"III ar parea la prima vedere, dar nercspectarea lor poate ,1111'1' la deteriorari cu cfectc imediate sau in tirnp,

(:cle de mai sus reprezinta doar 0 succinta recapitularc a uunimului strict necesar pentru abordarca constructiei. Este II'I"';ara consultarea si a altor carta si brosuri. - Astfel sint I, '.Irlte folositoare: "lni~iere in radiorcceptozre" de Th. Ba,1.11.iu ~i B. mirbat, "Ini~iere in electronica" de A. Milca si a111·le din colectia "Radio ~i Televiziune" aparute la Editura 1,llllidi.

11.2. CABLAJE IMPRIMATE

Realizarea cablajelor limprimate pare a fi 0 problema difi. 11,1 pentru amatori, in realitate insa estc destul de simpla, .1.1' .i radioconstruetorul dispune de placa neprelucrata eu folio ," «upru pe ea. Operatiilc nccesare realizarii plaoii sint urrnii- 11I,lrcle: 1) trasarea; 2) gaurirea; 3) acoperirea cu lac; 4) coro.1.111 'a; 5) spalarea si 6) indepartarea lacului,

Trasarea se face pe 0 bucata de hirtic subtire sau pe hirtie 111 iii metrica respectind cu exactitatc dimensiunilc necesare, Sc ',I da 0 atentie deosebita locului gaurilor. Se pune 0 foaie de ililligo pe 0 placa neprclucrata si deasupra hirtia eu desenul, .11" ,i se traseaza cu un creion ascutit si tare. Locul gallrilor se \ ,I 110ta cu un punct in eentru indepartindIndigoul si hirtia, I' placa trebuic sa ramina un desen format numai din COI1- rururi subtiri si precise pc partca cuprata, Cu un punctator I ',II·te ascutit se marchcaza centrele gaurilor trecind apoi la ,,\<,'utarea lor dinspre partea cuprata apasind foarte usor pc 1"II.',hiu. In general gaurile pcntru conexiuni au diametrul de I IIilIll sau 0,75 mm. Celelalte orificii se fae dupa ncccsitate. t 'I"'ratia urrnatoarc, acoperirea cu lac sc poatc face folosind l.« incolor, duco, lac de unghii, solutie de polistiren etc. I iuiile se trag cu un tragator de tus obisnuit incarcat cu lac , .ur a fost diluat corespunzator cu einor sau acctona, SupraI, 1':1c mari se acopera cu 0 pensula mica. Stratul de lac treI 'i I i l' sa fie uniform fara locuri ncacoperite, J n jurul gaurilor

iraseaza un cere pe care va rarninc folia pentru lipirc.

I vvmplu de trasarc se vede in fig. II.s. Partilc negro sint cele I' Ilpcrite cu lac care dupa corodare Idimin cu folia metalica

27

pc clc rcpre7.cn Lind conductoarele receptorului. Sc lasa sa se USllCC lacul bine dupa care placa se introduce intr-o ta va din cclc folositc la dcvclopatul fotografiilor si sc toarna 0 solutie co nccn t rata de clorura Ferica. Sc agita din cind in cind miscine] tava si dup:l circa 10 minute sc studiaza placa. Operaria

Fifi. If.S. Trasarca unci placi irnprimate

se considera tcrrninata cind au disparut toate urrnelc de cupru din partile neacopcrite. Penrtru 0 observare mai precisa se privestc placa prin transparenta in fata unui bee. Apoi, se spala placa binc cu apa multa ~i se pune la uscat intr-un loc aerisit si caldut. Eventual se poatc usca cu un aparat de uscat paruI. Dupa aceia, se cura~a stratul de lac cu 0 cirpacurata inmuiatii in tincr sau acctona astfel inci« sa nu ram~na urme de lac. Se exarnincaza placa si se considera reusita daca stratul de cupru a fost complet dizolvat in locurilc rieacoperite si nu a fost atins in locuirilc acoperite cu lac. Realizarea montajului sc face cxtrern de rapid caci se aseaza piesele la locul lor introducind firele de legatllri in gauri urrnind taierea si lipirea lor una dupa alta.

Dificultatea cea mai mare la realizarea cablajului impnmat consta in rcalizarea desenului cablajului avind in vedere conditia ca lcgaturile sa nu se incruciseze. Lucrul este posibil dar pretinde putin studiu, N u se pot elabora nistereguli fixe dar pot fi luate in consideratie citeva recornandari, De pilda, masa se poate face sub forma masiva in partea de jos a figum, ca In exernplu dat anterior. Legatura de minus care ali-

28

III -ntcazji toate etajclc trcce de-a lungul lor la cxtremitatea .1 sus a placii. Celelalte sint legaturi scurte avind rezistcnre .1 condensatoare intrc ele, Pcntru 0 mai buna intelegerc se ,I., 111 fig. II.6 asezarca pieselor pe placa ,impl'imata si in III~. II.7 schema electrica a aparatului respectiv, Se obscrva

Fig. 11.6. Asez area pieselor pe 0 placa irnprimaui

(.1 lcgaturile bazelor si colectoarelor apar sub forma unor 1"lllcte de lipire de la care plead rezistente si condensatoarc i.1 plus (masa), minus si ctajelc urmatoare, In concluzic treI," it' desenata placa cu picscle pc ea ca in figura si trasatc I q.;:i turile eu schema electrica In fata ~i mai ales cu 0 guma ,!I ,Ii I uri! Si pentru ca tot s-a dar exemplul unui receptor, ,'I,'\'a cuvinte desprc cl. Estc yorba de un receptor special 1,01, isit de radioarnatori in competitiile asa numitc "Vlnatoare ,I,· vulpi". Singura particularitate fata de un receptor obisnuit ,',1(, Faptul ea permite rcceptia directionala stabilind si sensu] I" directie pentru gasirea statiei de ernisie. De fapt radio.unarorii inteleg prin vinatoare de vulpi, gasirea in timp cit 1II,Ii scurt a trei ernitatoarc - vulpile -, ascunse in tercn Ir,'idcntat care emit scmnale eu intrerupere folosind ca ogar 1IlIIIIai un astfel de receptor, Prirnul etaj este un ainplifieator ,I radiofrecventa prevazut cu 0 antena verticala omnidirec\ I' '1Iala si cu posibilitatca reglariiamplificarii din potentio,,,,I rill Pi' T2 este un etaj detector cu rectie, care primeste

2!)

.. ...

'" o

,;; N

g

~

'" ....

o v

",Ililal de intrarc pe doua cal: direct din antena magneto.11l'1::etrica dircctionala si din amplificatorul omnidirectional. II ,·,~Ilild PI astfel ca ccle doua sernnale sa fie egale se obtine ."Iha denumita cardioida rcceptionindu-sc maxim numai in'I 1111 singur scns, Amplificarea si reactia din ctajul T~ se "l~lcaza tot potentiometric din P'!.. Etajele T3 si T" sint ampliII, .uoare obisnuite audio cu cuplaj Re. Alirncntarca se obtine ,I. la 0 batcric de 4,5 V. Aparatul poate dcvcni un receptor ,lli:illuit cu rcactie inlaturiud etajul eu tranzistorul T[ inclu-

.1 \ ,,'!, si diminind un receptor eu trci tranzistoarc. Placa irn- 1'Illllar;l ramine acccasi avind In plus citcva legaturi in cazul I< ,",1 a ncfolosirc.

11.3. CONFECTIONAREA TRANSFORMATOARELOR

inarte mult Iolosite in aparatura tranzistorizata, transI, .rmatoarele de audiofrecvcnta sint de dimcnsiuni mici ~i 11I.IIl· varietate de tipuri. Adesca se intimpla ea radioconstruc- 1111'1 Ii sa fie nevoit a-si confcctiona singur transforrnatorul nc-

• ,·~.II'. dispunind de tole si sirrna. Prima problema de rezolvat ." " confectionarea carcasei si a doua bobinarca. Confectio".11,'.1 carcaselordc dirnensiuni miei cere oarccare dibacie. MaI, 'I i .ilu] folosit este cartonul subtire gen carte postala din care I.lic cele doua piese care forrncaza carcasa, pererii latcrali

I 1'.lrtea mijlocie. Dupa stabilirea dimcnsiunilor eu elt mai '(1.11,' cxactitatc sc trascaza carcasa dupa cum sc vedc in I,,'. 1 [,8 si se taie piescle 1 si 2 pe urrnelc liniilor pline, In.1. ,illdu-se pe urmcle celor punctate.

'-ic introduc doi pcreti laterali inauntru si se indoaic mar"lllik pentru lipirc si se lipesc de 0 parte si de alta perctii, , "lIlplctindu-se loeurile ramase libere cu niste coltare din aceI.I)i carton (fig II.S. 3). Deasupra se lipesc peretii laterali

\I «rior] carcasa aratind in final ca in fig. II.8 pet. 4. Lipi'''.1 sc face cu lac incolor, lae de unghii, vinacet, sau celuloid .1 i /l)l\'at in acetona, Carcasa confectionata se lasa sa se usuce 1111 (.i a doua zi, dupa care este apta pentru bobinare.

1l"hinarea se po ate face in vrac fara izolare speciala intru. II rcnsiunile de lucru sint foarte mici. Totusi intre infa~urarea 1'1 illlOlra si cea sccundara se pune un strat de hirtie subtirc

31

de condensator iar la exterior se acopera bobinajul cu L11l strat din cartonul carcasei pc care se inscriu datele transIorrnatorului.

,

Putl! Y p~fllru ;;/lIre

Fig. II.S. Confectionarca carcasei de mansforrnator

II .... COMUTATOR DE GAME

Este greu de procurat comutatorul de game care sa sarisf aca cornbinatia de coutacte din schema aleasa de radioconstructor. Sc poatc lllsa realiza 0 constructic ingenioasa capabila de mai multc cornbinatii la dispozitia constructorului. In cele ce urmeazii vorn d, 5i dimcnsiuni lIlsa constructorul poate adopta altele cordate intrc de tinind coot numai de ideia principala a accstui comutator.

Pentru intelcgcrca dcscricrii sa urmarirn fig. 11.9 care rcclaxomutatorul ansarnblat: 1 este un disc ce se : poate roti purtind cu iel una sal! mai multe bile (de rulment) care faccontact intre capsele discurilor 2, strinsc arcuit in ansarnblu. Comutatorul se actioneaza irnpingind tangential Cll dcgerul+discul 1 prevazut Cll creneluri pentru usurinta

32

.n.uicvrarii. Discul 1 ~l I'I'I'l'ehea de discuri 2 se , , 'II Iectioncaza din pertiIU', textolit, ebonit etc. ,k 2 mm grosirne. Pcntru ,1,II.la lungimi de unda se ,1111 trei gauri in discul 1 ~I sase in discurile 2. (,.llIrile discurilor 2 se t .uc in ordinea urrna',',In::: se traseaza un sinrur disc, se face gaura .li'l mijloe si apoi celcI .rl I c sase sirnultan in am- 1,.1,' discuri; ele fiind "'lllse cu un surub la Illiil,)c pentru a fi siguri 1,1 flrif.iciile pcntru capse "'II exact una in drcptul f -lvilalte. Pcntru ca dis• urilc 2 sa stea fixe si sa 1111 fie antrenate la roti- 1,,1 lui 1, se taie 0 mar",illl' dupa 0 secanta ca in 111',lIra, avind grija ca la t 1\ .u'ca portiunilor -drept~

'.,1 i mpinga fara pic de

,,: in peretele lateral al • "I i irului de fixare. Fi, uca se face pe un coltar .1',p.1 cum se vcde In I i ",II ra, discurile fiind ',I, im~ prin interrnediul Ilfilli arc. Firele de legaII f • , 1 S~ lipesc de () parte ~I .lc alta a comutatoru- 1111 direct pe capsele de "'lIllet. Eventual se pot 111'lli odata cu capsele ~i • "'".' pentru Iipire,

Plese radio. tf()nt~ipo <:imnlp

~

<>i , "6-

m I ~$'ll W>$:Ǥ2

">

~

33

Capitolul III

DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR

Dupa acumularea strictului necesar de cunostiinte privind modul deasezare si fixarea pieselor folosite in radiotehnica, cititorul poate treee la realizarea pracnica ia unui montaj. Pe linga descrierea stricta a constructiei se vor da unele lamuriri privind principiul de functionare la momentul potrivit. La inceput se vor descrie doua montaje ou amplificare dirccta dupa care urrneaza descrierea sumara a principiului de [unctionare al receptoarelor vsuperheterodina, Se vor descrie In continuare etajele din receptorul superheterodina, stiind ca acestea pot fi Iolosite partial oa vadaptoare la aparate existente. Astfel convertorul sau schimbatorul de frecventa poate fi folosit ca adaptor de unde scurte la oriceeparat portabil existent dupa cum se descrie in paragraful respectiv; amplificatorul audio poate fi folosit pentru marirea puterii de iesirc a unui aparat portabil in conditiile de utilizare statica. In fine, etajele descrise se pot lega intre ele constituind un receptor complet.

1II.1. RECEPTOR U.S.

eel mai sirnplu radioreceptor de US .se poate realiza adoprind 0 schema cu trei tranzistoare. Aceasta schema este usor de realizat de catre oricine, fara prea multe cunostiinte in radioelectronica, necesitind numai rabdare, rneticulozitate ~i mai ales citirea atenta a descrierii.

Suportul montajului va fi 0 placa de textolit, pertinax sau orice material izolant bun,rezistent la temperatura. Dupa

34

I rasarea gaurilor pentru punctele de fixare sau trecere, se I «alizeaza montajul conform schernei din fig. I1L1. Peate Ii rcalizata si 0 placa de montaj imprimat conform schernci. "l' recornanda realizarea montajului imprimat deoarece S~ IlIia.tura posibilitatea greselilor de executarea conexiunilor, i"~le importanta fixarea rigida a pieselor deoarece orice vibra\ it' poate duce la instabilicatea receptiei.

Receptorul a fost conceput 'special pentru rcceptia undelor «urte si mai ales a benzilor de radioamatori. Primul etaj lucreaza ca detector cu reactie, Bineinteles tipul acesta de ,dll~ma este destul de vechi, insa pentru inceput nu ne putem .ivinta direct la constructia unei superheterodine. Rezultateic ,1111: destul de bune si merits osteneala executarii constructiei ,I vindin vedere si costul destul de redus,

Prirnul tranzistor este unul .din tipurile care lucreaza bine 1.1 [recvente mari (IT 401, OC 872, EFT 317 etc.). Punctul de lunctionare nu este prea critic si se vezuma doar la alcgerea 11'1 istentelor R, si R2• Desigur un tranzistor cu (3 mare va da I ('/llltate bune, In orice caz rru se va folosi (3 mai mic ca 40. Circuitul de intrare este unicul circuit acordat din ·aparat.

f n general, la toate constructiile cuprinse in aceasta bro~1Ir:~, circuitul de ,intrare este un sirnplu circuit acordat LC, .ivind priza pe bobina sau bob ina cuplata inductiv pentru 'lIpIaj cu etajul de intrare in receptor, care poate fi un etaj .unplificator de radiofrecventa, un detector sau un schimbaII II" de frecventa dupa cum vorn vedea mai departe. Rolul I i rcuitului de intrare este de a alege din multitudinea de ten.iuni induse in antena de diferite statii de radioemisie numai I'" cea dorita celelalte fiind rnult atenuate: totodata el aplica I cusiunea selectata etajelor de amplificare ale receptorului. 1'('l1tru detalii teoretice se recomanda "Ini~iere in radiorecep- 111,1 rc" de Th. Badarau si B. Barbat aparuta la Editura tehnica.

Pcntru constructiile practice datele circuitului de intrare dill indicate la fiecare montaj in Functie de specificul sau, 1,11:1 in continuare descrierea circuitului de intrare pentru reI I Tllilrul us.

lste format din patru bobine cuplate intre ele. Bobina Lt " Icaga la antena si priza de parnint. Ansamblul L2, Cb C2 I "'I crrnina Irecventa receptionata, Cz este condensatorul de .IIIll"d care va fi prevazut cu un mecanism de scala si un

I'

35

~
c:::,
~~

~
...
~ ~ ::I
u
~ "" '"
f"'''- ...
, '~ "'0
c:;; C
::I
"'" ...
. ~ "'0
~ ",t;:: ~ :a
~ "~ ~ ::I
~ ...
, '<.. , 0
~ "'- ~ t.
<S~ <U
U
...
...
'"
9l E
...
~ r:I;:"'- Q.>'<: ...c
~ u
~ ~ Vl
.:, ....;
,_;
-
-
~ oil
1-::-"- u:;
~
'<..
~ G'
~
~ ~.----------------~

36

buton de actionare In afara cutiei, Un disc de pertinax fixat pc axul condensatorului este actionat prin frictiune de un ax pc carese gaseste un inel din cauciuc fig. III.2. Pe discul de pertinax sc vor grada frecventele dupa etalonare a aparatului, '-3 este bobina de cuplaj la tranzistor. Radiofrecventa aiunge aici prin C~ dc 5 nF. Prin CIt si I." se Formeaza circuitul de reactic, Socu] S opreste 1'adiofrecventa sa I reaca catrc ampli-

ficatorul audio for-

mat .din doua tranzistoare. Dozarca rcactiei se face prin potentiornetrul PI de 10 kO care va avea si intrerupator de tcnsiune. Condensatorul C4 se alege intre 4 ~i 30 pF, astfel ca .jntrarea In oscilatie sa se faca pe la rnijlocul cursei lui Pt. In locul unui condensator fix ales prin tatonari ise po ate folosi un trimer ceramic cu variatia de capacitate mentionata: in acest caz se reglcaza trimerul la punerea In functie. Dupa So cul S, apare audiofrecventa pc rezistenta de sarcina R3 ~i Pj' C:; Filtreaza radiofrccventa ramasa, Prin R", Ru se aplica audiofrecventa pe baza celui de al doilca tranzistor T2, primul amplificator audio cuplat pe rezistente si capacitati (RC) ru ultimul tranzistor TJ. Asa dar, acest aparat contine trei craje: un detector si doua etaje audio. La iesire se poate r.ionta direct 0 casca sau un di.fuzor prin interrnediul unui I ransformator.

Aparatul ise alimenteaza cu 0 tensiune de 9 V avind un ,"l1sum sub 10 mA,

Materiale necesare: condcnsatoare: C1 - 50 pF; C2

YO pF; C:, - 5fLF; CIt - 4·· ·30 pF; C5 - 100 pF; C6 ~i ( ,~ -- 10 fLF/15 V; C7, Cg - 50fLF/15 V. Rezistente: RI _. ·1,7 k 0; R2 - 100 H~; R3 - 18 kQ; Rt. - 33 kQ; R5 -tHO kQ; Rr; - 5000; R7 - 5 kQ; Rp, - 250 kO. Tran/ivtoare: 71 - OC872 (rI 401, EFT 317); T2, T3 - OC811

Perflil"~

Fig. IlI.2. Schema demulriplicatorului cu fnictiune pentru scala.

37

(TI6, EFT 108). Bobine: L1 de 10 spire; ~ de 40 spire; L3 de 5 spire, L" de 15 spire; toate cu isirma de 0 0,2 mm pe 0 carcass de bobine de freeventa inte-rmediara tip receptor Delta. 5 - bobina de soc de radiofrecvcnta, poatc f,i 0 bobina de freeventa interrncdiara nira condensator.

38

\ i

III.2. RECEPTOR CU AMPLIFICARE DIRECTA

Un receptor fara pretentii prea rnari, dar apt de functionarc sub forma portabila Cll antena de fe,rita, consum redus si usor de executat se vede 111 schema din fig. II 1.3.

o astfel de schema Functioneaza bine numai pe unde medii sau lungi oferind o putere de iesire in jun-l a 0,1 W, ceca ce este suficient pentru 0 buna auditie in camera. Greutatea unui asemenea aparat se ridica la 200-300 g, fiind user de purtat. Sint necesare doua tranzistoarc de lnalta: freeventa si trei de audiofrecventa nccxistind pretentii prea man inalegerea tipului.

Schema electrica coniine doua etaje Iucrind in radiofrecventa ca amplificatoare urrnate de un detector ell

!Jlare de tensiune ~i doua etaje in audio, ultirnul fiind un j de putere sirnetric. Exista un singur circuitacordat in eptor - circuirul de ,intra'fe, ceea ce constituie un mare avantaj pentru constructorul incepator, insa un dezavantaj pentru selectivitatea aparatului. Circuitul rezonant Lb C1 se aHa pc bara de ferita.

Pcntru acoperirea gamei de unde medii si lungi este necesara () variatie de capacitate de 5-350 pF. Este intercsant Iaptul ca se pot rcccptiona ambele game cu un astfel de coodensator datorita capacitatii rezidualc redusc.

In cazul cind constructorul dispune de un condensator cu :11 te valori, se efectucaza un cal cul simplu. Pentru accasta, trebuic sa ne amintirn ca raportul lungimilor de unda rcccptioriatc cste direct proportional cu radicalul raportului dintrc capacitatea maxima ~i minima a circuitului ~i invers proportional.i cu raportu] frecventclor, Adrnitind 0 capacitate de circa 3 pF pentru bobina atunci capacitatca minima este 5+3 =8 pF ~i maxima 353 pF rezulta 'lin raport de aproximativ 45 si ;\45=--,6,7. Alcgind [ungimca de unda maxima receptionata 2 000 m rezulta cea m~nima 2 000 : 6,7 = 295 m. Adidreceptorul arc handa continua de la 300 la 2 000 111, ceca cc perrnite reccptiorrarea fara nici 0 cornutare 'a cclor trci statii nationale 351; 550 si 1850 m. Pentru regiunile unde sint statii locale 'Sub 300 m se pot scoate citeva spire din bobina renuntind la receptia postului pc uncle lungi.

Pentru asigurarea unci sclectivitati multumitoare, trebuie rcalizat un cuplaj convenabil intre Ll si L2 care se leaga In baza tranzistorului amplificator de radiofrecventa, Amplificatoarcle de radiofrecventa lucreaza cu cuplaj RC.

Rcgimul de functionare al tranzistoarelor trebuie ales ell ingrijirc pentru a obtine amplificarea maxima posibila cu 0 astfcl de schema. S-a ales 0 tensiune colector-ernitor de ~)7-3 V si un curent de 0,8-0,9 mA. Punctul de functionareales depinde de rezistentele R[, Rs. Pe schema se indica tcnsiunile ce trebuicsc masurate in fiecare punct. Cel de al doilea etaj este identic cu pnimul, Amplificarea obtinuta in rrdiofrecventa depinde Foerte mult de Frecventa limita a tranzistoarelor si de coeficientul ~. Se vor prefera tranzistoare cu lrecventa [irnita peste 30-40 MHz, astfel in sisternul RC se ,.hlin arnplificari mici,

39

Etajul detector, compus din 2 diode Dl si D'2> condensatoarele C6, CB si rezistenta Rg, lucreaza ~n schema de dublare a tensiunii care m ireste ~ntrudtva sensibilitatea aparatului.

Pentru ca intilnirn prima data notiunea separata de ctaj detector sa ne amintim cite ceva despre el. In limbaj curent prin etaj detector sau simplu detector ~ntelegem etajul care extrage inforrnatia - anvelopa de audiofrecventa - din semnalul de radiofrecventa modulat In amplitudine. De obicei detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor, dioda) avind un grup RC - asa zisul grup de detectie, rezis-· tenta constituind sarcina detectorului pe care apare audioFrecventa (Rg din fig. 111.3) iar condensatorul Inchide circuitul de radiofrecventa avind si un rol de filtraj al acesteia (Cs din fig. 111.3, sau Cli din fig. 111.3). Fenomenul detectiei este ~ntrudtva asernanator cu redresarea cu deosebirea d In acest caz filtrajul se face cu condensatoare mici astfc1 ca Incarcarea si descarcarea condensatorului, adica variatiile tensiunii redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele mai rap ide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purtatoare, 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor Intllnim In lucrarea ,,1nitiere In radioreceptoare" de Th. Badarau si B. Bhbat,sau in lucrarea "Piese ~i constructii radio. Semiconductoare" de E. Vasiliu.

Sarcina detectorului este Rg care Indepline~te totodata ~i functia de regulator manual al volumului sonor-volum-contro1. De aici jncepe amplificatorul de audiofrecventa cu T3 care are iesirea pe transformatorul de cuplaj defazator Trs, urmind amplificatorul simetric de putere cu transforrnatorul T r2 si iesirea pe 10.Q .

In absenta semnaiului curentii decoIector ai tranzistoarelor Tt,. ~i T5 se stabilesc la 1,5-2 m A. Caracteristica de frecventa a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare pentru categoria aparatului.

Bobinele circuitului de intrare se Infa~oara pe 0 carcasa confectionata din prespan subtire, folie polistiren etc. astfel ca sa poata culisa pe bara de Ferita. Numarul de spire, pentru 0 fer ita tip 600 HH este de 250 pentru L[ ~i 8 spire pentru L2 cu sirma de "" 0,1 mm dublu izolata email matase. De retinut faptul ca nurnarul de spire depinde de calitatea

40

feritei, asa dar eonstruetorul va trebui sa ajusteze bobina dupa terminarea constructiei astfel ea aparatul sa aeopere gama dorita.

Plaea de montaj se confectioneaza din textolit sau pertinax de 1-2 mm grosime, taiat la dimensiunile eonvcnabile Functie de piesele folosite, Montajul se realizeaza pe 0 parte a placii, punctele de sustinere fiind formate din capse nituite pe placa, Firele se introdue In gaurile eapselor ~i apoi se eositoresc, Conexiunile se due pe partea placii opusa montajului. o idee de montaj si scheme de eablaj se da in fig. 111.4. a si b. Radioconstructorul inventiv po ate gasi si alte solutii, Pcntru alimentare, drept con ector se foloseste unul de la 0 baterie de 9V uzata. Punerea In fuqiune se face dupa 0 minutioasa verificare a montajului. In primul rind se mascara curentul general care trcbuie sa fie In lirnitele 6-10 rnA. Dupa aceea se trece la rndsurarea tensiunilor in raport cu plusul, adica masa, pentru Iiecare punet rnarcat pe schema eu valorile tensiunilor. Abateri de 15-200/0 ale valorilor date se considera normale. La dcvia-

Fig. lIlA, a. Montarea pieselor in receptorul cu amplificare direcrii

41

T '2

Tj

Fig. IlI.4, b. Montarea pieselor In receptorul eu amp1ificare directii

tii mai mari inseamna, fie ca tranzistorul este necorespunzator, fie ca una din rezistentele de polarizare nu are valoare prescrisa sau este intrerupta. Dad totul este in regula se roteste condensatorul variabil cu volumul la maxim, se gaseste postul dorit si se roteste aparatul cu antena in plan orizontaI astfel ca auditia sa fie maxima. Eventual dad gam a de receptie nu convine sau se constata diferente intre ceea ce s-a proiectat si ce a rezultat, se modified numarul de spire al lui Li.

Cu 0 baterie de 9V aparatul poate functiona CIrca 12-15 ore la parametri normali, prelungindu-se functionarea cu performante reduse.

42

I

I

J

I

U

Cas eta se poate confectiona din material plastic, placaj tmbracat in vinilin, piele etc., dupa fantezia constructorului ~i va fi prevazuta cu doua orificii si 0 scala. Se va prevedea si posibilitatea schimbarii usoare a bateriei, eventual prin capacul din spate.

111.3. RECEPT0R SUPERHETERODINA

Un radio receptor se poate construi fo artc sirnplu daca sc cunosc schernele etajelor in parte si. schema bloc. Oricare constructor, la inceput, se descurca rnult mai usor in scheme simple, iar un receptor complex poate fi corisiderat ca () suit.i de 'scheme simple conectate intre ele prin trei legaturi: lcgaiura de intrare, de alimentare si de icsirc, Astfel schema bloc a unui receptor supcrheterodina clasic sc vcde in fig. II 1.5- Blond 1 rcprczinta ctajul schirnbator de frecven~a-cllnvcr.torul; 2 arnplificatorul de Irecventa interrnediara: 3 dctcctorul si 4 a-mplificator de audiofrecventa: 5 este sursa de alimentare, baterie sau dispozitiv cu redresor.

De rernarcat Iaptul ca la prima vedere schema elcctrica a acestui ansamblu pare complicata (vezi fig. III.13) in tirnp

H'=H11

~-r--' [

I

rig. IlLS. Schema-bloc a receptorului superheterodinii

cc schema fiecarui etaj este simpla, Oricine poate lua 0 suita de etaje diferite corespunzatoare schernei bloc si imbinindu-le obtine receptorul complex. In plus, sistemul prezinta posibi-

43

litatea alegerii etajului corespunzator tranzistoarelor avute, fara a fi obligati sa urrnarim 0 schema oarecare din care ne pot lipsi anurnitc piese. In cdc ce urrneaza vom urrnari citcva scheme de blocuri functionale Cll tranzistoare indigiene si straine irecomandate de uzinele producatoare pentru tranzistoarele respective. Indiferent de modul in care se realizeaza aparatul, trebuie respectate regulile si recornandarilc din capitolul II.

Incele ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare ji etajul detector care au fost tratate anterior (receptor US ii receptor cu amplificare directa) ci vor urrna etajelc din schema bloc specifice receptorului superheterodina, care pot fi Iolosite ca adaptoare la receptoare existente.

a. Schimbator de frecventa (convertorul)

Este etajul caracteristic receptorului tip superheterodina.

De fapt ce este receptorul superheterodina? Intrebarea cste fireasca - cuvintul a intrat in uzul general fara ca multi sa-si puna intrebarea daca mai exista si altfel de radioreceptoare (si azi aproape dl IlU mai exista) si care este difcrenta? In cele ce urrneaza ne vorn margini numai la amintirea principiului superheterodinei. Se stie ca fiecarc post de radioemisie radiaza in spatiu 0 frecventa anumitasub forma de cimp electromagnetic care induce in antena receptorului 0 anumitii tensiune. Aceasta tcnsiune este culeasa, amplificata si detectatf in receptoarele cu amplificare directs sau cu reactie. Performantele acestor receptoare sint limitate, fiind foarte greu sa se creasca numarul de circuite cu acord variabil pc rnai multe game iar selectivitatea, sensibilitatea si fidelitatea unui receptor este direct proportionata cu numarul de circuitcacordate. Acestea sint posibile si user de rezolvat tehnic numai in cazul amplificarii unei frecvente fixe. Problema este rezolvata de receptorul superheterodina care poate ca pe un singur circuit acordatsa capteze frecventa variabila din antena si sa 0 amestece cu aceea a unui oscilator local astfel ca sa rezulte 0 "hcterodinare" de Frecventa fixa care poate fi arnplificata si prelucrata convenabil cu ori cite circuite acordate vrem, Adoptind Iimbajul consacrat, spunem ca semnalul incident din antena este mixat in etajul schimbator de Frecventa cu

44

oscilatorul local rezultind Irecventa interrnediara. Frecventa interrnediara rezultata trebuie sa pastreze toate calitatile semnalului incident - variatie de amplitudine, Frecventa, modulatie etc. Schirnbatoarele de f recventa se bazcaza pc proprietatea elementelor neliniare (tranzistoare) de a amcsteca doua Irecvente care sint aplicate la intrare oferind la icsire toate combinatiile lor posibile. La receptoarele superhcterodina oscilatorul trebuie astfel acordat ca sa fie fata de sernnalul incident jotdcauna pe 0 frecventa mai man: Cll frecventa intermediarji.

Schimbatoarele de frecventa In aparatele tranzjstorizate SII1t in doua variante: 1) tranzistorul schirnbator de freeventa indeplineste si functia de oscilator local; 2) schimbatorul de frccventa contine un tranzistor iar oscilatorul local cste cu tranzistorseparat. Ultima varianta cste Iolosita In receptoare de clasa sau receptoare de trafic etc.

Pentru 0 ilustrare rnai buna a mecanismului sa urrnarim schema electrica din fig. III.6, a ciirei constructie este descrisa il1 paginile urrnatoare. Semnalul incident ajunge la antcna de

C,: -1"

,I 1 Iii

~~- r· -----;-'1'i !

I 1 "

r·l¥" ;

T' LV/ !

UM I

• (UL L. -+- +

I

1_

Fig, III,6. Convertor UM-UL ell EFT 320

R

i'L'rita asezata in cimpu] respectiv si induce selectiv frccvcnta 'I atiei pe care este acordat circuitul de intrare format din con, .lcnsatorul variabil ~i bobina care se afla pe Ierita. Prin intermediul unui condensator de separare C2 se injecteaza sernnalul

din circuit la baza tranzistorului, Oscilatorul Iunctioneaza ell circuitul acordat in ernitor ~i reactia in eolector, in serie cu circuitul de frecventa interrnediara.

Asadar, lucrurile se petrec pentru oscilator ca si cum nu ar fi circuitul de intrare si baza este pus a la masa, iar pentru circuitul de intrare ca si cum ernitorul ar fi pus la masa si nu ar fi oscilatorul, tranzistorul indeplinind astfel sirnultan doua functii: schimbator de frecventa si oscilator local. Acesta este tipul de schema folosit in mod curent,

In cele ce urrneaza se va arata citeceva despre puncrea in functie, probele si acordul schimbiitorului de frecventa. De obicei in scheme se dau curentii si tensiunile in diferite puncte ale etajului. Prima incercare la un -aparat mou construit este masurarea tensiunilor si aducerea tranzistorului in punctul normal de functionare. Polarizarea se modifica, dad este necesar, din R3, schimbind-o ou 0 valoare inferioara sau supcrioara dupa cum curentul de eolector este prea mic sau prca mare. 0 a doua incercare este functionarea oscilatorului care sc probeaza cu un voltmetru sensibil montat in paralel cu Ri. Scurtcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui ~ oscilatia inceteaza, iar tensiunca continua pe Rl trebuie sa scada putin (15-200/0), in eaz contrar oscilatorul nu lucreaza si trebuie inversata bobina de reactie (capetele 4-5 la L'2). Dad oscilatorul lucreaza normal si circuitelede Frecventa interrncdiad! au fost acordate, se poate incerca receptionarea cel putin a posturilor puternice locale. Acordul circuitelor de intrare si oscilator astfel ca sa fie intre eIe mereu diferenta de 455 kHz sau cit se cere pentru frecventa intermediara, se face in doua puncte la capatul inferior ~i superior al gamei.

De exemplu, la 0 functionare pe unde medii intre 1500 - si 500 kHz se aleg doua puncte irrapropierea capetelor, cum ar fi 550 si 1450 kHz. In paralel pe CVl ~i CV2 trebuiesc prevazuti trimeri de capacitate 5-15 pF. Spre capatul de freeverna mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trirneri iar la frecventa mica (550 kHz) din miezurile magnetice, Acordurile sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozitie la alta reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detector (vezi acordul circuitelor FI). Frccventele respective pot fi date de un generator de sernnal cuplat printr-o spira trecuta peste bara de fer~ta sau se poate incerca acordul cu ajutorul

46

siatiilor de ermsie din jurul Irecventelor respective pentru maxim de receptie, In lipsa voltmetrului acordul se face penIru maxim stabilit in difuzor.

Acordul pe undc lungi se face in mod analog, iar pe unde scurte intr-un singur punet.

De remarcat Faptul ca atunoi cind condensatoarele variabile sint identice trebuie montat inserie cu CV2 un condcnsaror care sa scada valoarea acestuia la cea necesara ceruta de capatul inferior al benzii (frecvente joase), De obicei schemcle contin aceste condensatoare.

Convertor UL-UM. In fig. III. 6 este prezentat un etaj convertor de un de medii - unde lungi cu tranzistorul EFT 320. Acesta este etajul clasic eel rnai des intilnit in constructiile rniniaturizate sau normale alimentate eu 0 tensiune de 9 V de la baterii pentru aparate tranzistorizate, sau doua baterii plate de 4,5 V in seriate. Cornutarea UL-UMeste simpia, putind fi folosit cunoscutul cornutator basculam cu doua butoane tip receptor "Turist" carese gase~te in cornert. Circuitul de intrare Ll este prevazut cu antena rnagnetica de rerita lunga de 175 mm. lnfasurarea 1-2 contine 9,5 spire li~a de radiofrecventa 5 X 0,07; 1-3: 190 spire acelasi conductor, iar 3-4 are 60 spire li~a 15 X 0,05. Cele doua bobine sc realizeaza pe cite 0 carcasa din pre~pan subtire isau Ioaie de polietilena fiind culisante pentru aeord. Condensatorul variabil CV1-CI'2 are 0 sectiune de 280 pF pentru circuitul de intrare si 0 sectiune de 112 pF pentru oscilator. In cazul folosirii unui condensator cu sectiuni egale se inseriaza cu CV2 un condensator fix astfel ca sa rezulte capacitatea recornandata. Pentru unde lungi intra in paralel ou condensatorul variabil C~'l un condensator C1 de 88 pF in paralel cu CV2 un condensator C4 de 220 pF. Condensatorul C2 de intrare 111 crajul convertor este de 50 000 pF ,tip disc. Rezistentele de polarizare a bazei sint R3=22 kn si R2=4,7 kn. Rezistenta din emitor Rl = 2,2 k n asigura si 0 stabilizare termica, Con.lcnsatorul C3=20 000 pF, leaga ernitorul la punctul cuvenit din bobina oscilatorului local L2care contine infa~urarile 1-2: ; spire; 1-3: 90 spire si 4-5: 10 spire lita 5XO,05 bobinate pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recep«.arele ponabile tip Electronica), Transforrnatorul de freelenta interrnediara se realizeaza pe 0 .carcasa tip, cu ferita

47

~i ccran metalic: bobinajele 1-2 contin 48 spire; 1-3: 130 spire si 4-5: 4 spire li~a 15 XO,05. Condensatorul C5 acorda infa~urarea 1-3 a bobinei L3 pe 455 kHz si are 250 pF fiind de tipul ceramic tubular. Rezistenta Rr.= 150 n :'ii condensatorul C(J=O,1 fLF constituie un decuplaj suplimentar. Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colcctor-ernitor de 7,5 V; curentul de colector Ic=0,6 rnA. La punerca in functiune in caz de nefunctionare a oscilatorului SC' inverseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2. Acordul circuitelor se realizeaza conform celor descrise anterior.

Convertor US de 8 MHz. Tranzistorul EFT 320 po ate lucra intr-un etaj schimbator de Irecventa pina la 8 MHz (fig. II!.7). Cornutatorul schirnba receptia de pc L1 cu Ierita pc L2 Cll antena exterioara.

Rezistcntele au acciasi valoare cu montajul precedent.

Condensatoarele au valorile urrnatoare: C1 = 56 pF; C,,= =3-30 pF; C7=220 pF; Cs=82 pF; C9=3-30 pF; restul valorilor SIn! identice cu cele din schema anterioara. La fel

r

i n ~ts ~

I

fig. !IL7. Convertor US eu EFT 320

curentn ~l tensunile. L1 contine a bara de ferita de 100 mrn iungime tip H30 pentru undescurte; infasurarea 1-2 contine 1,5 spire; 3-4: 6 spire ambele eu conductor din cupru emailat de 01 mm. L3 are 1 spira intre 1-2, 36 spire intre 1-3 si 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia-

48

mcuu, lnfa~urate cu sinna ernailata de 0 0,2 mm. L2 courinc 3 spire intrc 1-2, 22 spire intre 3-4 din eupru cmailat de 0 0,2 mm tot pe feridl de 6 mm. Transforrnatorul de freevcnta intcrrncdiara Lr, are acelcasi date eu L:I din montajul precedent, La punerea in functic ramine valabila acccasi obscrvatic: in eazul lipsci oscilatiei se invcrseaza capctclc 4-5 la 1.2• Gama acopcrita este 5,9-7,8 MHz. Convcrtorul poate fi Iolosit si ca adaptor la aparatclc care Ill! au prcvazuta ~al11a de undc scurte, Pcntru accstca sc scade numarul de spire a] hobinci de frecvcnta interrncdiara astfcl ea saajunga undcv a 111 unde medii in locul fara nici () rcceptie. Infa~urarca 4--5 sc Jeaga la una idcntica adaugata pe bara de fcrita, Alimcntarca sc poate face chiar din receptor dupa intrcrupator.

Rczultatelc obtinutc sint destul de bunc eu un atarc convertor Iolosit ca adaptor. Cu o antcna relescopica din cclc Folosite la rcccptoarele romanesti sint aduse in difuzor dcstul.: posturi in gama respcctiva,

,.,', Ii -l~J' I ,-T " ~---~

'11'\.'. L l y:{iL

-: Rz l.) " , *".

I ( I" v ....

: ~-d----!· :: ~ I

, ~ I

, : \J -R,-c----+---,c{l\ :; !

_ J ,i

" 11i

_ .. _,,-_._ -1 .. _l - -- --,--- .• ~

Fig. nLS. Convertor US eu EFT 317

Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarelc de Frecventa eu trei lungimi de unda scurte-medii-lungi (fig. IlL8) se rccomanda folosirea tranzistorului EFT 317, "drift de 40 MHz'· capabil sa of ere rezultate bune in unde scurtc,

49

Peniru uncle scurte datclc bobinelor sint unnatoarelc: circuitul de ,inurare L1 are 8 spire intrc 1-2; 2 spire intrc 3-4, conductor cupru em ail a.t ,de 0 0,45 mm. Oscilatorul L2 are 2 X 1 spire intre 1-2-3; 4 spire intre 4-5 ~i 8 spire intre 6-7 acecasi sirma,

De rcmarcat ca oscilatorul cste intr-un montaj in punte pcntru cvitarca tiririi Irccvcntci oscilatorului, Frccvcnta intermcdiara cstc rcprezentata prin circuiiul L:J avind 120 spire intre 1-2 si 4 spire intre 3-4, lita de radiofrecventa 7XO,05. Datele elcctrice ale schernei sint: tcnsiunea de alimcntare 9 V, tcnsiunca de colector 8 V, curentul de colector 0,5 m A, Rezisrente: R1=1,8 kQ; R~=2,7 kQ; R3=22 kQ; Rr, 150Q; R5=330 kQ. C't = 100 pF; C2= 10000 pF; C;:)=100 pF; Cr,=10000 pF; C5=820 pF; C(l=40000 pF si CV1=CV2= = 490 pF. Punerca in functie, reglajul si acordul etajului se face dupa dcscriereaanterioara.

~i acest convertor ca ~i eel descris anterior se prctcaza Ioarre bine ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta gama de unde scurtc, Indicatiile la Iolosirea ca adaptor sint aceleasi.

Convertor 520-1630 kHz. Pentru radioreceptoarele miniaturale ell 0 singura gama de receptie se preteaza foarte bine tranzistorul telefunken AF 101 intr-un montaj avind schema din fig. III.9. Oircuitul de intrare comports 0 antcna de ferita de 130 mm si un diametru de 7 mm.

Sectiunea dinspre masa a circuitului (L1) se realizeaza spira lInga spi'ra pe bara de feritaavind 80 spire lila 30 x 0,05; partea 2-a a bobinei (din spre capatul cald) contine 30 spire fagure cu Iatimea bobinajului de 7 mm. Aceasta parte este mobila pentru acord. Infasurarea de cuplaj L2 se infasoara peste partea liniara a lui Lf, la mijloc si continc 9 spire conductor decupru ernailat de 0,3 mm. L3 este 00- bina oscilatorului si contine 157 spire lita de radiofrecventa lOX 0,05 pe un miez de ferita de 7 mm. Prizele au respectiv 6 ~i 19 spire numarate de la capatul din spre Cs. Frecventa interrnediara lucreaza pe 470 kHz si are 110 spire pentru If, acordat cu Cg de 500 pF iar Ls 19 spire, ambele bobine cu litade 10 X 0,05 pc un miez de ferita intr-un ecran de aluminiu. Tensiunca de alimentare cstc de 6 V. Condensatoarele au urrnatoarele valori: C1-C2 condensatoare variabile de

50

I I

/.2!1 J,ulrt' : --.. 7

80 spire 0.18 {'vcm, _

__ _]!!_xao~ pol Acol'ti

~-----~----____/

Fig. III. 9. Convertor UM cu AF 101

Trirnerii C3, Cr,_ servcsc la acordul circuitelor eu condon.rul variabil deschis dupacurn se arata la § "Schimbatorul Frccventa" de la inceputul acestor descrieri de etaje.

b. Amplificatorul de FI

Primul etaj dintr-un receptor superheterodina convertorul 'recventa are la iesire un circuit acordat pe frecventa rezul~ din heterodinare - Irecventa interrnediara (FI). Sern- 11 la iesirea din convertor este foarte mic si de frecvcntii L. Pentru a-l detecta trcbuie adus la 0 valoare convena.; accasta menire revine etajului amplificator de frecvcnta .rrnediara, care trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

51

trebuic sa fic un ctaj linial', aclica tcnsiunca de icsire sa lie proportionata cu cea de intrare; sa fie lin amplificator sclcctiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficicnta pentru 0 receptic buna si sa aibe 0 amplitudine suficient de mare ca sa asigure 0 buna detcctie, un semnal audio suficicnr si 0 sensihilitate satisfacatoare rcceptorului. In mod obisnuir rcccptoarclc cu tranzistoarc au amplificatorul de [recvcntji intcrrncdiara campus din doua ctajc. Tranzistorul EFT 31 C) cstc unul din celc destinate special pcntru amplificarc ele Irccvcnta inicrmediara. Uzina constructoare, recomanda schema tipica prczcntata in fig. IIL10. Schema contine si primul circuit de Irecventa interrnediara care se leaga in colcctorul convertorului precum si ctajul «letcctor.

Asa dar sint trei circuite acordate pc Frecventa intcrrncdiara, suficicntc pcntru 0 buna selectivitate deci, 0 buna scparare a posturilor. Da.ta fiind amplificarea mare, nu trebuic sa existe capacitati parazite 'Cit de mici intre circuitele de intrare ~i iesirc. Practica aceasta se traduce prin legaturi cit mai scurte intre circuitele acordate si tranzistor si cit mai mare distanta intre baza si colector. Lungimea firelor depindc in speci-al de asezarca circuitelor acordate si a tranzistoarelor. Cea mai convenabila asezare este aceea din schema electrica, adica la rind. Circuitele de FI se prezinta sub forma unor cutiute metalice care contin bobina ~i miezul magnetcdielectric al accsteia. Cutiuta are rol de eoran, lipsa ei ducc la cuplaj intre bobine ceeace provoaca instabilitate sal! chiar autooscilatia amplificatorului, avind ,ca rezultat practic auditie slaba inso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa total a a auditici, Circuitele de frccventa intcrrnediara se gasesc in cornert gat a montate irrcutia ecran, cum sint ccle de la receptorul S631 T -- Electronica, care sint cchipatc chiar cu tranzistorul EFT 319. Datele lor sint urmatoarele: Tr. I are intre 1-2: 48 spire, intre 1-3: 130 spire ~i intrc 4-5: 4 spire toate din eupru emailatde 00,15 mm,Tr. II are 50 spire la 1-2: 140 spire, 1 _;_3 ~i 8 spire la 4-5 acelasi conductor ca mai sus, iar Tr. III arc 65 spire 1-2, 140 spire 1-3 si 35 spire 4--5, toate cu li~a 7 X 0,05. Rezistentcle sint de 0,5 W iar condensatoarele electrolitice de 9/12 V. Dioda Dl este de tipul EFD 107. Polarizarile bazelor sint stabilite de divizori de tensiune cu rezistente R2, R3, R(j, R7 si in circuitele cmitoa-

52

+

relor sc gasesc rezistentele Rr, si Rp. care au si un cfcct de stabilitatc terrnica.

Condensatoarcle Cli si C8 scurtcircuitcaza (sunteaza accstc rczitcnte din punet de vedere al raciiof rccvcntci, lipsa lor ar ducc la 0 rcactie ncgativa si dcci la scadcrea amplificarii. La fel si condcnsatoarele C;J, C7 asigura inchidcrea circuitelor de radiofrecventa din bazele tranzistoarclor. Condensatoarcle C12 si CLi sint condensatoare de neutrodinarc, Accstca au mcnirea de a ncutraliza eventualele tendintc ale amplificatorului de autooscilarc si au 0 valoarein jurul a 3 pF. De obicci nu SIl1t nccesarc in montaj decit daca se observa tendintc de acrosaj.

Amplificat destul de mult curentul de radiofrecventa cste aplicat prin intermcdiul lnfa~udlrii 4-5 a circuitului T r. III de FJ diodei detectoarc DI care are ca sarcina pe Rf) si Cn care arc rol de filtraj de radiofrecventa. Audiofrecventa rezultata din procesul de demodulare este aplicata prin condensatorul de ouplaj C13 potentiometrului P care dozeaza volumul sonor al receptorului: de aici in cepe actiunca amplificatorului de audiofrecventa, In procesul de demodulate aparc pc sarcina detectorului RfJ, ocomponenta continua direct proportionala cu semnalul sosit dinantena, rezultata din efectul de reprcsare. Aceasta cornponenta continua este folosita pcntru controlul automat al arnplificarii. Din cauza Ienomenelor de propagare, de multe ori se intimpla ca taria semnalului audio sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic in care se aflaantena. Efectul este destul de suparator, mai ales atunci cind se repeta dcstul de des cu ritmicitatca unor valuri: tnI;tturarea acestui efect ii revine dispczitivului de control automat al iamplificarii. Dispozitivul lucrcaza astfel: de 1.1 bornele rezistentei RfJ 0 parte din tensiunca continua rczultata este aplicata printr-un grup de Iiltrare suplimentar CJO, C2 la baza primului tranzistor din amplificatorul de frecventa interrnediara. Sa admitern ca in receptor soseste un semnal oarecare constant; arnplificatorul lucreaza si el intr-un regim stabil de functionare. Dad semnalul sosit in antena tinde sa creasca, atunci ~i semnalul de FI creste. Ca urmare creste si tensiunea continua pe Rf) rezultata din detectie; aceasta tensiune aplicata prin RIO modifica polarizarea primului tranzistor scazind amplificarea. Fenomenul se intirnpla invers la scaderea tellsiunii obtinindu-se astfel efectul de meritinere automata a ni-

54

velului rcccptici ~n cazul variatici semnalului reccptionai. in litcratura dispozitivul este dcnumit RAA de la "reglajul automat al amplificarii" sau uncori CAA de la "controlul automat al arnplificarii", Dioda D'J. cstc de tipul EFD 112 si este () di()(i:l de amortizarc (dampfer) si imbunatate~te reglajul automat al volurnului, Trebuie data 0 atentie dcosebita accstei diode caci marimea rezistentci in sensul de conductie si mai ales scadcrea ~n scnsul de blocaj duce la inrautatirea scnsibilitatii si a sclcctivitatii receptorului. Dispozitivul RA.'\ si dioda de amortizarc nu sint dispozitive obligatorii, un radiorcccptor purine! functiona foarte bine si fara ele.

Amplificatorul descris nu cstc unul dintrc ccle mai simple, dar reprczinta schema tipica rccornandata de uzina construeware pentru tranzistorul EFT 319. Daca se tine scarna de rccornandarilc facute singurul impediment este alinierea circuitelor care poate fi Hcuta numai cind reccptorul este asarnblat ca un tot urritar. EXjista doua moduri de a realiza alinicrca, adica acordul circuitelor pe aceeasi frecventa 455 kHz; unul corect, cu aparate, un generator de sernnal sau un simplu oscilator pc 455 kHz ~i un voltrnctru sensihil si unulsimplu fara nici un aparat, acordul dupa maximum de tarie in difuzor. Intrucit In cadrul brosuriise descric un voltmetru sensibil, dam si aceasta metoda de acord valabila pentru oricc amplificare de frecventa intermediara din radioreccptoarelc tranzistorizate.

Voltmetrul sen sibil se leaga In paralel pc rezistenta de sarcina In cazul nostru Rg. C'lI ajutorul generatorului de semnal se aplica la baza tranzistorului T2 0 frecventa de 455 kHz prinintermediul unui condensator de 100 pF si se roteste ferotrimerul circuituluiacordat Tr. III pina dud voltmctrul indica un maxim. Se rnuta injectia generatorului In baza lui T1 si se acordeaza cireuitul Tr. II dupa care se ajusteaza acordul circuitului Tr. III. Apoi se rnuta generatorul 10 baza schimbatorului de frecventarse scurtoircuiteaza bobina oscilatorului ~i se acordeaza circuitul I pe maxim fadndu-se dupa aceea ajustarea acordului In ordinea Tr. III, Tr. II, Yr. I. Cind nu avern generator desemnal, dar avern un voltmetru se procedeaza astfel: se branseaza voltmetrul In paralel pe Rg, cu antena cuplata se cauta un post puternic pe uncle medii - postul local - cau-

55

rind sa obrinem 0 dcviarie cit mai midi la voltmetru (cu cit cstc mai mare eu atit mai bine). Inccpcm cu acordul pc maxim al circuitului Tr. III,apoi Tr. II si 1'1". I, fadndu-se ajustajc ca mai sus. In tirnpul acordului circuitului 1'1". T prin accasi.i metoda sc po ate intimpla sa fuga putin frccvcnta oscilatorului fapt carcse poatc traduce printr-o scadcrc a indicarici. Asa dar la fieeare incercarc de acord a circuitului 1'1". I, sc rcglcaza si frecventa oscilatorului din butonul de acorcl ast r cl ca indicatia sa ajunga la un maxim maximorum.

Cca de a trcia metoda cea mai simpla si cca mai ncprecisa cOllsr;l in "prinderea" unci statii locale puternice (care hincintclcs sc aude slab la puncrca in functie, eu toate ca aparatul cstc pc auditie maxima, din cauza circuitelor neacordate) ~i acordarea se [ace Ia fel ca mai sus In ordinca '[1". [I I, r-. II, Tr.1.

Dezavantajul ultimelor doua metode consta In primul rind ca acordul nu este efectuat pc 455 kHz ei pc 0 frecvcnta oarccarc, dar plaja de aeord a circuitelor de Irccvcnta intermediara modernc este destul de mica.

Asociat eu convertorul deseris pentru EFT 320 si cu lin arnplificator audio adccvat, amplificatorul prczcntat echipeaza un receptor clasic eu scnsibilitate si selectivitatc buna,

c. Amplificatorul de audiofrecventa

In limbajul curent se spune ca un aparat de radio merge tare sau incet; tradus de tehnicieni se spune ca in difuzor sc injecteaza mai multa sau mai purina putere. Radioreceptoarcle cu tuburi dispun de 0 putcre de iesire - care actioneaza difuzorul intre 0,5 si 8 W, iar receptoarele tranzistorizate in trc 0,05 si 0,5 \V pentru tipurile obisnuite portabile aliment ate de la baterii. Este yorba de puterea oferita difuzorului de catre amplificatorul de audiofrecventa: asa dar, trebuie sa existe un etaj amplificator de putere sau cum se mai spune ctajul final - pentru simplul motiv ea acesta este ultimul din radioreceptor. Curentul de audiofrecventa rezultat dupa detectie intr-un receptor fiind destul de mic nu este sufieient pentru a excita etajul de putere, sint necesarc inca unul sau doua etaje preamplificatoarc. Totalitatea lor formeaza amp lificatorul de audiofrecventa, Pentru 0 auditie satisfacatoarc. adica sa redeaatit basii cit si notele inalte, se cere unui astfel

5G

de amplificator sa arnplificc liniar frecvcn~c1e cuprinse ;n banda 200-4 000 Hz in cazul aparatelor portabilc sau popularc, banda Iargindu-sc pc masura cc crcstc si c1asa radiorcccp .. torului rcspcctiv. Curha care rcda amplificarca in Iunctic de f rccvcnta poarta dcnurnirca cle caracteristic.i de Irccvcnta ~i ea ofera 0 imaginc asu-

pra calitatii amplificatorului sau a intregului receptor, Din punct de vcdcrc consiructiv amplificatorul de audiofrccvcnta nu

cstc asa de pretcntios --fl----+-----H

ca eel de radiof rcc- 100 u- r

/

-f2V

vcnta,

Etaj de putere 2 W.

Folosind tranzistorul EfT 212 In clasa A ~j un difuzor de 2,5 n sc rccornanda schema din fig. IIL11. Este 0 schema clasica fara nimic deosebit. Intercscaza Insa in mod special valorile recornandate de fabricant.

Transforrnatorul TI contine doua infa~llrari; infasurarca [ estc calculata pentru 19.Q irnpedanta si contine 200 spire din conductor de cupru emailat de 0,6 rnrn diarnetru. Infa~urarea II, care se leaga direct la difuzorul de 2,5.Q continc 73 spire conductor de cupru cmailat de 0 0,8 mm. Sectiunca tolclor este de 20 X 20 mm" din tole siliciu de calitatc superioara. Este un etaj rar intilnit, deoarececonsuma mult curcnt ~i III pauze descarca batcriile. Se recornanda la receptoarclc folosite in autoturisme unde curentii de ordinul sutelor de miliiamperi nu conteaza pentru bateria de acumulatoare. D~ asemcnea pcntru obtinerea puterii de 2 W (ceea ce inseamna Foarte mult, nu uitati ca 1111 difuzor deradioficare are numai 0,25 W) este necesara 0 excitatie suficient de mare pe 0 irnpedanta de intrare destul de mica. Aceasta insernneaza ca inaintea acestui etaj trebuie montat un preamplificator cu un tranzistor de 500 m W cum slot EFT 130 sau EFT 131.

Etajul de putere de 2 W po ate fi folosit si ca adaptor pentru aparatele tranzistorizate laautomobil. Pentru aceasta estc

1Q

rig. IILII. Et"j Je purcre 2 \V

57

suficient sa se realizczc schema lui cuprinzlnd si difuzorul In tr-o curie arlccvata care sa fixczc la bord In asa fel ca rcccptorul sa intrc usor, iar butoanclc de acord si scala sa fie acccsihilc. Lcgatura intrc amplificator ~i aparat se face ell ajutorul unci Iise corespunzatoare introduse in borna de casca, lcgatura valabila numai cind casca inlocuicste difuzorul prin comutare, iar difuzorul cstc de impcdanta mare 8 n sau chiar mai l1111lt).

La puncrca in functic sc vor verifica nurnai curcutii ~i tcnsiunilc, la 0 schema atit de simpla ncfiind necesarc rcglajc.

Amplificator audio eu doua etaje, Reeeptoarele porta bile, alimentate dela baterie neccsita un amplifieator audio cit mai economic eu consum cit mai mie, randament cit mai ridieat si daca sc poatc consurna redus In timpul pauzelor de semnal. Aceste conditii sint indeplinite de amplifieatorul de

fOJ.i2

;]9"
~
~ Tr2
...... ' 10:1
.....,
,I I

6 . 6' II

4;011

fig. III.12. Amplificator audio eu doua eraje

putere in contratimp, care este capabil sa debiteze 0 putere mai mare decit un etaj simplu. Schema contine doua etaje: un preamplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i un etaj de putere in contratimp cu dou a tranzistoare EFT 322

58

sau EFT 323. Un astfel de amplificator economic se Foloseste in radiorcccptorul tip S 631 T construit de Uzinclc Electro .. nica. Puterea maxima de iesire a acestui arnplificator este de 140 m\V. Curentul de colector al ctajului de putere in absenta scmnalului este de 1,1-1,5 mA, iar al preamplificatorului de 0,.75-0,85 m A. Tensiunile in punctele respective sint date pe schema. Regimul de lucru al etajului de putere sc stabileste din cadcrea de tensiune pe dioda D. lel in serie cu rezistenta de 04,7 k. Dupa necesitate, acosta ponte avea 3,9-4,7-5,6 k Q, Schema estc data in fig. III.12. Tensiunea de alimcntarc cste 6 V.

IlIA. RECEPTOR SUPERHETERODINA CU 5 TRANZISTOARE

Prevazut cu unde medii ~i lungi, receptorul descris 111 cele ce urmeaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe o placa imprimata conform celor descrise Intr-un capitol anterior, fie ca receptor normal de casa, Alimentat cu 0 tensiune de 9 V, aparatul consuma cca. 10 mA in absenta scmnalului si circa 30-50 rnA la semnal maxim. In schema este prevazuta 0 singura gama l11sa pot fi prevazute doua sau trei dupa dorinta modifidnd circuitele de intrare prin introducerea unui comutator. Receptia se poate face fie pe antena de Ferita, fie pe antena norrnala cind este folosit ca receptor stationar.

Sensibilitatea cu antena este destul de bun a permitind 0 receptie rnultumitoare a multor posturi. Puterea oferita In difuzor atinge 250 mW la 9 V tensiune de alimentare, scazind la. 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai Functioneaza Inca la 0 tensiunc de alimentare de 3-4 V. Casetaaparatului trcbuie sa aiba doua orificii: unul pentru potentiornetrul de volum CLI intrerupator si unul pentru butonul de acord care va fi si scala. Schema electrica este data in fig. 111.13.

Tranzistorul T, este In montaj schimbator de frecventa, urmat de T2 arnplificator de frecventa interrnediara, urmeaza detectorul cu dioda D1, preamplificatorul audio cu T3 si etajul de putere cu Tr, si T 5'

Schema prezinta citeva particularitati,' fata de cele intllnite curent: polarizarile bazelor sint realizate altfe1 dccit in mod ohisnuit eu divizor format din doua rezistente avind baza

59

)~
"" '"
=-a
2
~
0)
..<::
...
'-'
c,
;;;
:2
:J
....
0
0..
<.>
u
OJ
'"'
'"
)~
u
·S
u
OJ
<:i
'"
E
OJ
...<::
'J
V'J
'"
-
t:i
....
oj:
ii:
",.
~
..
~ 60

Icgadl la punctul comun. Din punct de vcdcre al curentului corninuu hazclc lui r, si T: sint 1..:gate la masa Insa emiioarelc nu. Polarizarca lui 1':: sc face prin clivizorul R:; ~i diodelc f)~ 'ii /);: inscriatc in scnsul de conductio, iar plusul harcrici ajunge la rnasa prin R7 ~i Rs care asigur;i (\ polarizare gencrala. ,\-Aceasta schema asigur.i 0 funqionare buna la mari variatii ele tensicnc: aceasta cstc secrotul Iunctionarii receptorului de la 9 V pina la tensiuni de alimentarc 111 jurul a 3- 4 V. Bi11c1n~cles ca pUlerea In audiofrccventa scade mult. Diodcle /)1, D:!, In sens de coneluqi~, alimentate prin rezisienta R:; asigudl 0 oarecare stabilizarc a tcnsiunii de polarizare. R.-. arc rolul unui [imitator de curcnt. Folosind doua diode cu siliciu tip )],104 la 0 variatie de tensiune intre 9 si 3 V pe diode aparc (' variatie intre 1,6 si 1,4 V, adica tensiunea de polarizare a bazei lui T3 estc practic men~inuta la 0 valoare ~n jurul a 1,5 V. Conductia tranzistorului depinzfnd de polarizarc

(lnln.' O,L ~i 0,2 V fa\a de cmitor), iar cmitorul fiind lcgat l.i 1112sa, curentul prin rezisteritele R, si R.", va stabili caderea de tcnsiuuc intrc pills ~i masa la tensiunca pc diode mai putin tcnsiunca de polarizarc 1':;, adica 1,3-1,.f V. A5a dar, 1":: nu lucrcazii numai ea amplifieator de tcnsiunc, dar si ea stahili-

['I'f--c:a

1Y-[5~

, 9v

o

8 to u - b a I e r I e -~

Fig, Ill. 14. Curba srabiliz.irii tcusiunii de polarizaro cu diode

zator cornandat de D" /)'2. Bazclc tranzistoarclor T, ~i '1"2 fiind legate la masa vor primi acccasi polarizarc: rezistentelc din ernitor stabilind cxaet punctul de Iunctionarc si dcei ellrcntul prin T[ si T2• Desigur rnontajul cste interesant si poatc fi cxtins si la altc receptoare; de ascmenca nu este obligatoric folosirea diodei n 104, se pot folosi si patru diode cu germaniu n 26 eu rczultate mai slabe. In general se prefers pentru ascmcnca scheme diode eu siliciu care sint mai terrnostabilc dccit cclc ell germanin. Diodcle se pot alege eu ajutorul unui montaj sirnplu. Se inseriaza eu 0 batcrie de 4,5 V 0 rezistenta de :; k.Q si sc cauta tipul de dioda laeare 2-3 in seriate in sensul de conductie ~i legatc la sistemul baterie-rczistenta sa asigure () tcnsiunc de 1,4-1,5 V. Pentru ilustrarca mai graitoare a efeetului se dau rezultatelc in grafieul din fig. JILl + pent:ru trei eazuri eu diodele recomandate, eu 4 diode n 26 si eu un divizor rezisti v obisn ui t a vind in locul diodelor (l rezistenta de 1 k n.

61

L1 Io losirea unui asemenea montaj estc necesara rezistenta Rl; pcntru separarea componcntci de audiofrecventa de circuitul curentului continuu. Omiterea ei ar duce la 0 auditie slaba si putcrnic distorsionata, intrucit dctcciorul ar debita pe diode In stare de conductie.

CltCV:1. cuvinte asupra materialelor Folositc la constructia radioreceptorului: Tranzistoarele 71 si 72 se aleg dintre tipurile It 401-403, II 414-416, n 420-423, EFT 317, 319 sau 320. f";l T" ~i r.) sint de tipul I 113-16, II 40, EFT 35 t, 151 sau chiar EFT 321. Dioda DJ de tipul JJ. lA, JJ. 26; D,l.> LJ"J- JL 104-2 hue. sau LL 26-4 buc. Difuzorul este dinamic de 6-10 n. Teate rezistcntcle sint de 0,25 W chimice; se vor prefera eventual tip MLT; valorile lor pot varia lntre anumite limite f unctic de matcrialelc gasile in comert dupa cum UrI11C3- 7a: R~, R" pot i'i de 4,7; 5,1 sau 5,6 kn; Rio R"2, Ri de 1,3; 1,5-1,7 k.o; R;h Rs de 130; 150; 170 .Q; potentiometrul R" de 5; 6,8 sau 10 k.Q. Condensatorul variabil este un "dni pe un ax" de 11/490 pF (Cl, Cll). Trimerele C2, Cli sint de 8/30 pF tip disc pe calit, Condensatoarele c, C", ClO ~i C7 din circuite acordate de radio frecventa vor fi de buna calitate. Condensatoarele electrolitice Cl2, C13, CI5 ~i C16 pot varia ca valori :1n limite destul de largi: oricum tensiunca de lucru sa fie superioara celei de alimentare.

Datele bobinelor: toate se vor realiza eu ajutorul conduetorului din cupru ernailat de 0 0,1 mm sau dublu izolat email-rnatase. ~ contine 52 spire si L2 6 spire pentru unde medii si 180 spire Li ~i 14 spire L2 pentru unde lungi. In primul caz se :1nfa~oara spira l:1nga spira pe 0 carcasa culisanta (vczi fig. III.15) ~i eel de al doilea caz :1n straturi suprapuse. Se pot pune ~i unde scurte. La contine 55 spire; L4: 5 + 50; Ls: 2+3+45 sau 4+6+100 pentru unde lungi: L6: 55 spire si Li: 40 spire toate bobinate :1n straturi suprapuse conform indicatiilor din Figura.

Transformatorul de cuplaj audio Tr. 1 se realizeaza pe un miez de 12X12 mm si contine 1800 spire cupru emailat de 0 0,1 rnm, pentru infa~urarea I si 2X450 spire acclasi conductor pentru infasurarea II. Transformatorul de iesire Yr. 2 se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i contine 2 X 180 spire pentru infasurarea I realizata ell conductor de 0 0,25 111m

62

cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 0,5 cupru emailat pentru 1nfa~urarea II la care se leaga difuzorul.

Carcascle transformatoarclor sc pot realiza din polistircn subtirc lipit CLl adczivul special care sc gascstc in librarii sal! din "carte postala" lipita Cll lac incolor, film dizolvat in ace-

Fig. IIUS. Bobinele reccptorului supcrhetcrodina din fig. IJI.l3

iona sau chiar lac de unghii. La fel ~i carcasele bobinclor L::. L7 se pot confectiona din carte postala sau pelicula de film cura~~adl de emulsia fotosensibila sau de imagine. Carcasele sc confectioneaza astfel casa culiseze greu pc miezurile de Ferita.

Placa de montaj se realizeaza din textolit sau pcrtinax de 1,5--2 mm grosime dupa sugcstia de asarnblare data in fig. III.16. Dimensiunile placii se stabilesc in Functie de gabaritele pieselor Iolosite.

Pentru aceasta se aseaza piesele pe 0 hirtie respectind aranjamentul din Figura, se stabilesc dimensiunile si se trcce la taierea si gaurirea placii de perrinax. Punctele de fixare a diudelor, rezistentelor, tranzistoarelor 5i concxiunilor vor fi prevazute cu capse de care se vor lipi fircle de sustincre ale aces-

63

." .ra, Conducto arele de legatura vor fi pe partca opusa a placii de montaj, toate piesele, fiind pe acecasi parte. Lcgatura int rc DJ si potcntiometru se realizeaza cu conductor ecranat 5i izolat, avind ccranul leg at la masa. La bobinc se va respccta modul de legare dat pe schema; punctul rcprezinta sfirsitul bobinei In ideea ca toate bobinele au fost infasuratc in acclas sens. Fixarea bobinelor pe placa de montaj sc poatc face prin lipirea rniezului de placa cu ajutorul uncia din solutiilc recomandate mai sus. Se vor scoate doua fire flexibile din I ita pentru baterie (negru minus si rosu plus) 5i doua pcntru difuzor, Carcasa aparatuluise poate realiza din cutii de material plastic taiate ~i gaurite convenabil.

Puncrea in functic si reglarea aparatului inccpc ClI aplicarc.i tensiunii si masurarea ei in diferitc punctc conform datelor din schema electrica, Valorile sint date fata de plusul batcrici nu fata de masa. 0 diferenta de 10-20% fata de valorilc inscrise pe schema, nu contcaza: la diferente mai mari rrcbuiesc facute ajustaje dupacum se arata In continuare. Tensiunea la R7, Rs (adica intre masa si plus) depinde de diodele /)'2 si D;J; dacaeste mult diferita, trebuiesc schimbate diodele.

Tensiunile, respectiv curentii tranzistoarclor TJ si T2 de pinel de rezistentele din emitoare R1 si R'2; la 1,2 kQ curcntii irebuie sa fie de aproapc 1 m A.

Dupa ce s-au pus in ordine regimurile tranzistoarelor, se t rccc la verificarea oscilatorului. Pentru aceasta se scurtcircuit caza capetele bobinei L5;daca oscilatorul functioneaza, in momentul scurtcircuitarii, tensiunea pe Rt scade cu cca, 0,1.-7-0,2 V. Urrneaza acordul circuitelor de frecventa intermcdiara pe 465 kHz. ClI destul de mare aproximatie, alinicrca circuitelor se poate face astfel: seaplid antena si se inccarca prinderea postului local sau a unui post puternic dupa care se "plimba" pe miezul de ferita mai intii: bobina [-1. si L7 pentru obtinerea maximului de auditie si apoi L,. ~i L3. Acordul corel at al xircuitelcr de intrare ~i oscilator se face marcind pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului deschis si unul In apropierea condensatorului inchis. Se aduce conclen:satorul in punctul rnarcat pentru condensatorul inchis

Irccventa ,mica din garna - ~i se muta Li ~i ~ pe antcna de ferita pentru receptie maxima; daca operatia nu reuscstc,

65

atunci inscamna cit IlU cxista difcrenta neccsara (465 kI-Iz) intre oscilator si circuitul de intrarc, Sc incearca din nou ell aha pozitie a bobinei L:; pe miez, dad opcratia nu da nici acum rczultate, se schimba numarul de spire al lui Li - dad auditia crcsic ell bobina spre mijlocul Ieritci, trebuiesc adaugate spire iar daca crcste ell bobina spre margine trcbuiesc scoasc spire. Dupa terrninarea opcratici la sfirsitul gamei se trccc la inccput, in punctul cu condcnsatorul aproape cornplet dcschis si sc acorda pe maxim din C:l si eG• Operatiilc deacord se rcpeta de citeva ori revcnirxl la inccputul ~i sflrsitul gamei. Urrneaza etalonarca scalci si aparatul estc apr pentru exploatare ofcrind rezultate multumitoare fiind eeva mai sensihili In raport cu () schema clasica de acecasi talic,

III.S. AMPLlFlCATOR DE PUTERE DE iNALTA FIDELITATE PENTRU RECEPTOARE AUTO

Titlul nu trcbuie sa ne influenteze; amplificatorul dcscris poate fi folosit si in altc seopuri ca de exemplu amplificator de putere pen tru un receptor tranzistorizat portabilcare va fi folosit in casa. Pentru aceasta amplificarorul sc rnontcazii intr-o caseta de receptor normal cu un difuzor de cali tate, iar receptorul tranzisrorizat se introduce in asa fel ca sa ramina vizibila scala si butoanele de reglaj sa fie accesibile. Introducerea si scoaterea receptorului trebuie sa se fad usor pentru a putea beneficia si de atributul "portabil". Pentru receptoarcle tranzistorizate rnici folosite in turisme, amplificatorul cste indispensabil intrucit cei 50-150 mW de care dispune aparatul, nu pot acoperi sgornotul soselei sau ehiar al motorului (mai ales la doi tirnpi), In acest 'scop amplificatorul a fast proiectat pentru 0 tensiune de 12 V cum au majoritatea turismelor, Calificativul "mare fidelitate" nu trebuie sa sperie pe constructor, nu tocrnai versat, deoarece nu se folosesc translormatoare bobinate special sau reactii complicate, a fast aleasa o schema sirnpla eu putine vreglaje ~i care, executata corect f unctioneaza Hira dificultate. Fidelitatea mare se obtine prin amplificarea liniara In banda 30 Hz-15 kHz. La putcrca maxima distorsiunile ajung Ia 5%. Impcdanta de intrare in amplificator este aproximativ 2000 n, iar cea iesire de apro-

fofj

ximativ 4-6 il in Iunctie de tranzistor si regimul ales. Schcma cste prczcntata in fig. HL17.

Materialclc necesare: 5 tranzistoarc, 14 rczistcntc ~i 6 condcnsaroare conform datelor din schema. Tranzistoarelc de iesire si celc doua amplificatoare sirnetricc vor fi alesc percchi,

Fig. IIT.17. Schema arnplificatorului

prin sortare, cu punct de functionare si coeficient ~ cit mai apropiat. Distorsiunile dcpind in mare masura de identitatea caracteristicilor perechilor de tranzistoare, Primul tranzistor lucrcaza ca defazor cu cuplaj Re; urmatoarele dona sint preampl!ificatoaresimetrice cuplatc galvanic cu etajul de putcrc. Rcgimul de functionare al prirnului tranz·istor estc stabilit Cll ajutorul potentiornetrului sernivariabil, Rl de 50 kil.

Regimul de functionarc al prcarnplificatorului afecteaza direct si regimul etajului de putere fiind legate galvanic, intr-un montaj de curent coritinuu. Montajul se realizeaza p'~ o placa de dimensiuni adecvate stabilite dupa sfaturile date la inceputul brosurii, asezarea pieselor fadndu-se in ordinca din schema. Deoarece se luoreaza la impedante foarte joase, eventualele inductii nu maiconteaza si nu este necesara blindarea aparatului, Intrarea in amplificator se poate face printr-un dispozitiv cu jack de la casca aparatului cu tranzistoarc obtinindu-sc 0 putere de iesire din amplificator de 1-2 "". suficienta pentru ascultarea in timpul mersului sau in jurul

67

turismului Ja camping. rczultatele fiind cornparabilc ell ccle ale rcceptoarclor ell tuburi ca putcrc, insa eu un COil sum din batcria de acumulatori mult mai redus. Pcntru tranzisroarcle de putere se recomanda folosirca a doua radiatoare in jur de 50cm2, confcctionatc din aluminiu sau cupru de 1-2 mm

----

: I

I !t7blti o/umif'ii/ v 1-2mm

I I

Fig. 111.18. Radiaioarc pcmru tranzrstoare

conform schitei din fig. 111.18. Aceste radiatoare mentin temperatura tranzistoarelor in jurul a 40°C.

Reglaje: la punerea In functiune, Rl va fi asezat Cll cursorul la capatul de jos ,adidl spre baza, la fel ~i R9 ~i RJ:l; in felul acesta se asigura un curent minim prin tranzistoare. Atentie, uitind unul din potemiornetre, catre colcctor, pola .. rizarea mare primita poate duce la distrugerea unei jonctiuni, deoi a tranzistorului, Se regleaza curentul de colector al primului tranzistor la 4-5 rnA din Ri. Se trece apoi la etajuI de putere si se regleaza din aproape In aproape pe rind R<) si RJ3 pin a cind se obtin curenti egali In tranzistoarele de putere, sau mai corect spus pentru acest montaj pina cind punctul Ase afla la mijlocul tensiuniiaplicate, iar curentul de colector este ,lntre 40 ~i 80 rnA pentru funcpionarea in clasa AB. Daca din motive economice se idoreste 0 functionare in clasa B, se poate scadea curentul de colector pina la 5 mA. In acest caz, procentul de distorsiuni creste la 100/0 pcntru o putere de aproxirnativ 1 W si 0 impedanta de iesire de 6 .0. Reglajele sintdate fad semnal aplieat la intrare ~i sint numai informative. Constructorul va regla amplificatorul pentru rmrnm de distorsiuni si maxima putere, experimental, cautind

58

2--3 punctc in jurul cclor date Iunctic de tranzistoarelc fo- 1",itc.

Se recomanda urmatoarele tranzistoare: pentru Ti, Y;-, percchi alese de EFT 125, EfT 131, AC 74, OC 74, AC 121, (JC 318 sau AC 117; pentru T~; 7:1 perechi de EFT 353,

5kR

Stjuf (0012

'T'

Fig. III. 19. Schema prcamplificaiorului

EFT 323, OC 603, AC 151, TF 65, OC 71, AC 71; la fel cu T.J., T"J.

Eventual pentru a putea fi folosit independent I'n alte scopuri, ca amplificator de ghitara, PU, magnetofon etc, se poatc completa cu inca 2 etajc de audiofrecventa dupa schema din fig. III.19. - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul celor folosite ~11 radioreceptoare obisnuite pentru amplifica-

toare 111 audiofrecventa ca EFT 323. .

in acest caz aparatul se realizeaza intr-o cascta adecva ta prevazindu-se lntre punctele X un potentiometru de volum control de 5 kQ. In cazul alimentarii din baterii, se poate reduce tensiuneaIa 9 V, insa nu se pot folosi decit baterii tip "sport"', sase elemente.

IIJ.6. AMPLIFICA TOR DE ANTENA TV

Receptia televiziunii la distante mari prilejuieste multe neajunsuri din cauza cimpului slab. Sint necesare antenc de mare cistig care sint constructii destul de greoaie. In special

lipsa de sensibi litate a primelor tipuri de televizoare se face simtita prin lipsa de contrast, definitie proasta sau cum se obisnuieste sa se spuna "imagine eu purici". Una din solutiile adaptate este marirea sensibilitatii televizorului prin adaugarea unui amplificaror de antena, Rolul amplificatorului cste

Fig. III.2C. Amplificator de amcuii T\"

de a prnru scmnalul de la antena sial duce la marirnea nccesara televizorului pentru 0 imagine buna. Nu rareori, in conditii bune de propagare, amplifieatoarele au adus imagini de la distante foarte mari prilejuind satisfactii deosebite construetorului.

1n cele ce urrneaza se deseric constructia unui amplificator relativ simplu utilizind doua tranzistoare alimentate la 0 tensiune de 9 V, avind un consum de 5 mA, care I'n cazul alimentarii din baterie asigura acesteia 0 viata Indelungatii. Schema electric a a amplificatorului este data 111 fig. II1.20. Sc observa ca s-a ales montajul cu baza la masa, Semnalul estc adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n la L, cuplat inductiv eu L~ aplicindu-se pc emitorul tranzistorului TI care are ca sarcina In eoleetor circuitul acordat format din L;j, Cn ~i Cr,. Rezistcnta R/I este montara In paralel pe L:l pentru asigurarea benzii de treeere neeesare unei bune transmisii de televiziune. L", cuplat inductiv cu L::, impreuna ell C:; ~i ClO formeaza cireuitul acordat de intrare In eel de al doilea etaj de amplifieare eehipat cu tranzistorul T~. Rezistenta R(i ea si RI de altfel este rezistenta de amortizare a cireuitului, rezistenta de alimentare In curent eontinuu stabilizarc terrnica a amplificatorului. In colectorul tranzistorului

70

72 se gaseste circuitul de sarcina L.-" CI, C, amortizat de Rfl. Iesirea din amplificator se face prin L, tot cu cablu bifilar de 240 n.

Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje intre circuitele de intrare si iesire din tranzistor; altfel pot apare

autooscilatii parazite care fac amplificatorul inutilizabil. Pentru ac:easta montajul se va executa in linie (maxima distanta intre circuite), iar cele trei grupe de bobine se vor aseza cu exelel perpendiculare. Eventual se vor ecrana bobinele L:I> L" si L:" Lfl• Sasiul constructiei se confectioneaza din material izolant pentru frecvente mari; se recomanda teflonul, care este si terrnostabil, nedeformindu-se in cursul lipiturilor cu cositor; 'in lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul. Dimensiunea placii 100X35 111m groasa de 2-4 mm. Toate concxiunile sint reduse la minim posibil. Nu se recornanda lipirca tranzistoarelor xu fire lungi, acestea taindu-sc la 7-10 nun lungirne iar tranzistorul se introduce intr-un soclu confectionat. Asezarea pieselor este data orientativ in fig. III.21. Rezistentele folosite sint de tip miniatura 0,1-0,25 W, lasind lungirnea firelor cit sa nu deterioram piesa in cursul lipirii.

Bobina L" continc 4 spire cupru email at e 0,4 mm; L2 ~i L.-,: 6 spire cupru emailat de e 0,6 mm; Lfl: 2 spire cupru cmailat de {) 0,6 mm; L3 -5 spire de 0 0,8 mm ~i L,,: 7 spire de 6 0,8 mm. Modul de confectionare al bobinelor este ilustrat in fig. III.22.

Se observa ca grupurile LJ, L2 ~i L:;, LG sint confectionare pc carcase de 8 mm, la care se pot adauga miezuri de alama

71

din cele folosire la tclevizor in blocu] de canale, iar grupul L:J, L" se bobineaza fara carcass fiind prinse chiar de placa suport a montajului avind fixati dedesubt cei doi trimcri de acord. Mareria lc necesare: Rezistente R" R6 -500 n ; R:_, Ri-2,4 kQ R'j, Rs-I0 k.o ; R:" Rr}-3,9 kO ; R", Rp,-2 kf2

lig. II I. 22. Bobinele arnplificatorului 1Y

R,o-l i c , condensatoare Cf, C7-10 pF; C~-16 pF; C::, c, CG, Cp,-SOO pF C:;-20 pF; to ate ceramice de dimcnsiuni mici, Tranzistoarc: fi403;fi 410; 11411; fI415; fi417; 11 423; AF 115; OC 883 sau GF 132, amindoua acelasi tip.

Punerea in Functic: se verifies cu minutiozitare montajul: orice greseala poate fi fatala tranzistoarelor. Atentie: minusul bateriei se leaga la masa, Dupa aplicarea tensiunii se verified curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 rnA. In lipsa 1I1111i instrument se ating usor tranzistoarele eu dosul palmei - I1LI trebuie sa se incalzeasca. Cum radioconstruetorii nu posed a generator de semnal sau Frecventmetru activ, vom da 0 metoda de acord fad aparate: se cupleaza amplificatorul la televizor eu acesta in functie pe eanalul 2. Coborirea bifilara de la atena se leaga in paralel pe L". Cu R!) desfacut de la capatul dinspre eolector se regleaza L:; din miezul de alarnii sau departind sau apropiind spirele pentru maxim de contrast. Folosirca miezurilor de alama nu este obligatorie. Dupa acci.i se trece antena 111 paralel pe L2 acordind pe rind trimerii C,o si C!) eu Rr, desfacut ~i In fine, se pune antena la locul ci ~i se acordeaza L2 la fel ca L:;. Dupa terminarea operatiei se rei au reglajele din nou de la iesire catre intrare cu antena la locul ei. Operatia de reglaj fiind terrninata se lipesc rezistentele la loc. Este de la sine inteles ca inaintea operatiei de acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din "acord

fin" pc pozitia corecta de receptie. A~a cum este Hcut acordul nu leste tocmai corect intrucit bobincle ar fi trebuit acordate dccalat insa cum banda arnplificatorului cste destul de larga (cca, 12 MHz faptul l1l1 este important.

Se recomanda totusi Incercarea unui retus fin al acordului Ia sflqit pentru imagine cu rezolutie buna ~i sunet puternic. Se poate Intlmpla ca la grupul bobinelor de intrare sau iesire sa fie necesar un retus al numarului de spire, adica sa trebuiasca adaugat sau scazut la L'2 si L:; cite 0 spira functie de capacitatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite.

Se poate face si intrare de 7S .Q pentru cablu coaxial, pentru accasta L1 ~i LG vor avea priza medians legata la + 9 V iar cablul coaxial se leaga Intre una din capetele ramase libere ~i +9 V.

Pentru eanalele 1 ... S se pot ajusta bobinele descrise cu tranzistoarele recomandate. Pentru canalele 6 ... 12 se pot folosi numai tranzistoare de Irecvcnt e foarte mari, C-"1111 ,ll1t tranzistoarele IT 411 si Il 411 A cu f~ = 4C: Ml-I»,

Capit olul IV

DISPOZITIVE DE tNCERCARE SI MASURA T FOLOSITE IN CONSTRUCTIA RADIORECEPTOARELOR

Ficcarc radioconstructor i~i amenajeaza un mic laborator dotai cu sculele necesare, surubelnite, clesii, ciocan de Iipit electric etc. Pc minirnul necesar de scule, mai sint neccsarc ~i citcva aparate de incercare si masurat pe care radioamatorul le poatc construi singur. In cele ce urrneaza se descriu citcva aparatc indispensabile constructorului care folosestc tranzistoarc: trei dispozitive de inoercat tranzistoare ~i till voltrnctru scnsihil, Deoarece magazinele de speoialitate care vind tranzistoarc nu poseda aparatc de incercare si masurat (au numai pentru tuburi), este necesar ca radioconstructorul sa-~i construiasca mai intii un astfel de dispozitiv pentru a ave a certitudinca ca tranzistoarcle folosite in constructiile rcalizatc Iunctioncaza si nu sint ele cauza unci eventuale nereusitc.

De asemenea, in realizarea acordurilor, a polarizarilor ~i vcrificarea punctului de functionare, voltmetrul scnsibil cu intrarc de irnpedanta marc este indispcnsabil, Desigur, radioconstructorul cu posibilitati poaterealiza si alte aparate neccsare - generator de semnal etc. - care nu fac obicctul prczcntci brosuri dar a caror dcscriere poate fi gasita in cartca ,,;\parate de masurat construite de radioamatori" de ing Mi-

tiko Gh. aparuta la Editura tehnica. .

IV.I. DISPOZITIVE DE INCERCAT TRANZISTOARE

Functie de natura ~i complexitatea lor, dispozitivelc de .inccrcat tranzistoare dlspund la urrnatoarele intrcbari: Dispoz itivul eel mai simplu: Iunctioncaza sau nu; un dispozitiv mai

74

complex; f unctioneaza sau nu si mascara si ~ iar un dispoziti v de clasa perrnite masurarea in Ji feritc puncte de Iunctionare purind ridica ~i curbcle caractcristicc.

Pentru un radioconstructor sint suficientc infnrrnatiilc elate de primelc doua catcgorii.

Un dispozitiv simplu poatc fi improvizat intr-o curie de ~igari din material plastic. Pcntru accasta sint ncccsare doua

clcmen te mici de 1,S V '

pcntru alimentarea rcccp- r _ ·~T.I,.L?"/' f?~.,

roarelor cu tranzistoare,,_

doua rezistcnte RJ de

240 k,Q si R2 de 3 kQ , ~L{("\ ff(

treci, condensatoavre C1 = {E' -CC5':YZ-._" ,.:,.~-_ _..::

= '2=00,05 /.l. F 6 ,0 cas-

d tclefonica de rezis- : B

tcn~a mare (40000) si ~(7f;d 8~: () _;_ 'rjy'

till intrcrupator K (vezi ~ YJ',' S

fig. rV.1). Placa de mon- CJ -IOu F /6' V

tajse confectioneaza din I

pcntinax taiat astfel ca sa l'ig. IV,l. Cel m,ii simplu dispozitiv

intre faTa joe in cutic. d: inccrcat tranvisroare

Prin intcrmediul unui col-

tar sc Iixcaza doua bucse lateral pcnt ru casca si un soclu COI1- Iectionat astfelca sa poata fi introdusc cclc trei fire ale trazistorului. In partea dinsprc Iundul cutiei se fixeaza intrerupatorul. Curia de plastic va avca dccuplarile respective asifcl ca placa cu rnontajul tcrrninat sa fie doar introdusa III curie.

Acest disoozitiv nu face altccva dccit sa inccrce daca tranzistorul oscilcaza sau nu In audiofrccventa, In casca auxindu-sc un ton inalt, Pot fi inccrcatc toatc tranzistoarclc de radio siaudiofrecvcnta de 50-700 mW si chiar cdc de putcrc midi, insa numai de tip pnp.

Fiind usor si de dirncnsiuni mici, aparatul este portahil daca se gaseste 0 casca miniaturala de marc impedanta,

Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de masurat tranzistoare poate fi realizata destul cle U50l". Pentru aceasta este necesar un receptor miniatural distrus din care sc mai pot folosi difuzorul, transforrnatorul de icsirc, tranzistoru] de puterc, transforrnatorul de cuplaj audio, citeva rczistcnte si dona condensatoarc. Aparatu] indica daca tranzis-

75

toru! functioueaza ?l mascara cu 0 aproxunatie de 10" ,) coeficientul {3.

Schema clcctrica cstc data in fig. IV.2.

De fapt, aparatul continc un generator audio eu tranzistorul de masurat si un amplificator alimentat cu 0 tcnsiun. de 3 V. C uaiutorul potentiornetrului R3 de 10 kQ se reali- 7.eaza reactia Pina In mornentul cind apare oscilatia si sc auclc tonul in difuzor.

f}

i' --r--r----~I-- .... ~1-_·-_" -j

i r};>, , ['ID; I~lk'? !:,~ 1711j 1

~u;;; )11<0", " j\("tt'

Ir'C"" , L r,,;, f l {"

J..!.+

l; , ,,'jJJOQ

'--c::::..=} _L_~_..__ _ _.__ __

1?4 1/([2 b

Fig. IV,2. Dispozitiv de t[]cerc,<lJre construit dintr-un receptor de buzunar detcrioarat, Schema elcctricii

In punctul rcspectiv se citeste pe cadranul potentiometrului coeficicntul de amplificare ~. In partca de jos pe schema a potentiometrului este minim, iar cind cursorul se apropie de partca superioara este maxim. Scala potentiometrului se po ate garada intre zero si 150, acestea fiind limitele de masurare ale aparatului. Ca ,idee constructiva, sugerarn montarca potentiomctrului iariu locuI condensatorului variabiI gradind scala In cocficienti ~, iar in parteasuperioara a aparatului sc 1110t1- tcaza trei borne pentru prins tranzistorul de masurat (fig. IV.3). Transformatorul Tr, este transforrnatorul de cuplaj audio legat l11sa invers, adica II este infasurarea care in vcchiul montaj se ana IU colectorul tranzistorului amplificator audio. iar I este jumatate din secundarul transformatorului dcfazor, adica un singur bobinaj. Se poate eventual folosi pcntru rcalizarca aparatului chiar cablajul imprimat al fostului receptor. Pcntru punerea in functiune a aparatului se va folosi un tran-

7G

zistor bun pus in locul cclui de inccrcat, Dad gcneratorul nu [unctioneazfi se inverseaza capetclc uncia din infasurarile 1 ui Tr., Pcntru gradarca scalei potentiomctrului se recornanda Iolosirea citorva tranzistoare cu ~ masurat la un aparat industrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza

1IIIIIIIlillllmmrrnnnmi I 111111111-1 i inlllilIlllTl

I ! III i II iii 111111111 ! II dDlllJJillUliUITfl

Fig, IV,3, Aspectul dispoz iiivului din fig, IV.2

cadranul potcntiornctrului. Stabilirca punctului respcctiv se face astfel: la inceputul masuratorii potentiometrul-se afla In pozitic de valoare maxima, adica cucursorul In partea opusa transforrnatorului. Se rasuceste incct butonul potentiometrului pina incepc sa se auda oscilatia in difuzor. Punctul ircspecti v sc notcaza cu ~ cunoscut, Se rep eta operatia in citeva punctc. T 11 cazul ca constructorul doreste sa masoare tranzistoare PI: l' si npn, va putea cornplcta schema cu dispozitivul din fig. IVA inserat intre punctele a-b din schema originala, Fara acest dispozitiv aparatul mascara numai tranzistoare pnp,

Dispozitiv complex. Dispozitivele mai pretentioasc de incercat tranzistoare xomporta un instrument, de regula un microampermetru care perrnite citirea directa 'a mai multor marimi. Un aparat cu :instrument indicator se vede in fig. IV.s. Acest aparat perrnite masurarca curentului initial de colector I co, coeficientul de amplificare ~ si po ate fi f olosi t pcntru masurarea regimului tranzistorului in montaj.

77

Aparatul se alimenteaza de la o batcric de ·L5 V ~i poatc masura tranzistoare ell un curcnt de colector pina la 100 rnA. Instrumcntul cstc un microamperrnctru de 0,100 rnA prefc-

-- _ __J

I

~b

Fig. IVA. Schema cornutiirii pcntru miisurat tranzistoare pnp 5:\U npn

Fig. IV.S. Schema dispozitivului d~ m:l,~lIrat tranzistoare

rabil cu zero la mijloc pentru simplificarea schernei de masur.i pe pozitiilc npn si pnp. Comutatorul de masura K pc pozitia 1 alegc schema pentru citirca lui leo, pe pozitia 2 determina curcntul de baza si pe pozitia 3 perrnite citirca dirccui a lui ~. Aparatul mai are si doua invcrsoare pentru schimbarea polaritatii de masura la tranzistoare npn K:} si unul

Fig. IV.6. Schema inversoruoui p~mru iustrumeruul de rniisurat

pentru suntarea instrurnentului de masurarca tranzistoarcior de putere (K2). In caz ca nu dispunem de un instrument cu zero la mijloc atunci si instrumentul va fi montat pc uu invcrsor ca in fig. IV.6.

78

.\ paratul pcrrnite masurarca cocficientului de ampliticarc numai In anumitc situatii pcntru care este etalonat, dupa cum urmcaza: tranzistoarele de mica putere se pot masura la un curcnt de baza de 50 (l. A sau 10 (l. A dupa cum Q cstc mai mic, rcspcctiv mai mare ca 100. Pcntru tranzistoarele de puterc punctclc de masura sint la un eurent de baza de 1 m.v S.lll 05 1111/\ «(3< 100 sau (3 '> 1 00). Curcntul de baza 5C rcglcaza din potentiomctrul R" de 470 kQ cu comutatorul K[ pc poxitia 2 adica h. Rezistenta R;; cstc pusa In montaj numai pentru a limita curentul de baza la 1 m A protejind astlcl tranzistorul la 0 manevra gresita, Pe pozitia de masurii 3 sc intrcduc sunturi 'In paralel eu instrurncntul care se afla 111011- tat In colector. Astfel Rl este suntul de 5 rnA pcntru masurarca tranzistoarelor de mica putere, R2 cste suntul de 100 111,\ pcntru tranzistoare de putere iar R:l este suntul de 1 111.\. Aceste sunturi variaza de la instrument Ia instrument Iunctic de rezistcnta sa interna. Valorilc date sint valabile pen tru Lin instrument de 0,1 mA si 660 Q. Aparatu] se poate realiza

I i

~!

I I

!

o <) fT'A

o 000

r C8 E

~ff~<!tl

flpn tOlnA fmA _::_

J

___ _lit f_ __ , __ ... _

Fig. IV.7. Dispunerea pieselor In tranzistorrnetru

Intr-o curie de plastic. Intrucit prin circuite circula numai curent continuu nu sint necesare precautii speciale. 0 idee de dispunere a pieselor pe panoul frontal se vede In fig. IV.7. Pe panoul frontal s-au scos patru borne E, C, B, E ernitorul

79

fiind duhl at pentru masur arca u~uara a tuturor tr anzistoarclor dupacum au la mijloc baza sau colcctorul.

Constructia estc simpla 5i nu soliciia comcntarii suplimcntare. Sa trcccm la folosirca aparatului care cste mai intcrcsanta. In primul rind K:) sc pune in poziiic corcspunzatoarc iipului de tranzistor npn sau pnp ; K2 in pozitia corcspunzitoare puterii tranz.istorului, potcntiomctrul In pozitic de eurent minim si K, in poz itic 1e.o. Se introduce tranzistorul si se mascara 1m. I'll general sc aprcciaza ca bune, tranzistoarele care au leo sub 5 [1 A pentru cele de radiofrccventa, sub 20-30 pentru cdc de audio si sub 500 pentrueele de putcrc. Tranzistoarelc ell curcnti mai mari sint socotite de la bun inceputca nccorcspunzatoarc, Dad tranzistorul a trccut bine prima proba, se treee la eca de a doua, reglarea curentului de baza. Cornutatorul KJ sc roteste pe pozitia 2 si eu ajurorul potentiornetrului R" se rcgleaza curentul corespunzator tipului (10 (lA pentru putere mid. C,5 I11A pentru putere marc). Eventual cadranul lui Rio poate fi gradat direct in curcnti. Sc trccc K[ in pozitia 3 si se citeste ~. In eazca ~ cstc mai mie de 100, atunci se revinc eLI K[ pe pozitia 2 si se rcglcaz.i din nou Rt, pentru eea de a doua valoare adica 50 [1 A rcspectiv 1 rnA ~i se citeste din nou ~ eu preoizie.

Cadranul instrumentului va fi reseris dupa indicatiilc de mai jos: Vor fi doua rinduri desdiri una superioara pcntru curenti si una mferioara pentru ~. Scetaloneaza si se traseaza mai intii cea superioara in comparatie eu un miliampermetru bun. Dupa aeeia se serie eea de jos In ~ corespunzator curcntiler de eoleetor dupa cum urmeaza in dreptul lui zero - tot zero; 5 rnA, ~=100; la 4 mA, ~=80; la 3 rnA, (j=60, la 2 rnA, ~=40, si la 1 mA, ~ =20 corespunzator lui h = =50 (l A; pentru seara de 10!l A sc jnmultesc valorile lui ~ eLI 5, la fel si pentru 0,5 rnA la rraozistoarele de puterc,

Aparatul poate fi prevazut ell inca 2 borne pentru a fi Folosit ca miliarnpermetru in urmatoarcle conditii: scara 100 (lA - KJ pc pozitia leo (1) si K2 pe tranzistoare de putere mica; scara 1 rnA: KI pe pozitia 1, K2 pc pozitia tranzistoare de putere: scara 5 mA: K, pe pozitia 3 si K2 pc

so

pozitia i ranzistoarc de plltere mica; seara 100 rnA: KI pozitia 3 si K2 pc pozitia tranzistoare de putere, Bineinteles ea sc poatc adauga un comutator ell rczistentc rcalizind ell acelas i nsirumcn t ~i Ull volnnctru cu 10 000 O/V III p()zi~ia 100 [J.A (fi~. IV.S). in fclul accsta consi ructorul a rcalizat un aparut

universal de rna sura cu care se poate descurca destul de bine in constructiile realizate.

Dad! se gradeaza cadranul potentiometrului R4 in curenti sc poate ridica Cll aparatul descris mai sussi curba lc= f (h), adidleurentul de colector in Functie de curentul de baza, Pentru aceasta, Cll Kji in pozitia ~, se variaza curentul I b citind citeva puncte si notind corespondentele l, pe ca-

dranul instrurnentului

(care indica simultan

cu ~ ~;i curentul de colector, de fapt, asa se ~i mascara ~ prin curentul

de coleotor). Punind .... _.L 1. _ .- __

punctele gasite pe a hir- /0 (1,-;1) 200 tao

tie rnilimetrica se obtinc Fig. IV.9. Curba caracteristica lr= i(I,,)

curba din fig. IV.9. ridicata eu tranzistormetru

tv

100/1 500 V

,l__ -4-_~

+ .,_.:..:m::__.:::A!....-_...J

o-----------~------~

Fig. IV.S. Adaptor pcntru folosirea tranzistorrnetrului ca voltrnetru

!e(mA)

5

]

2

81

IV.2. VOI.TMF.TRUL ELECTRONIC

Aparatul prczirna 0 rczistenta de intr arc de circa 200 kO/V ~i cste recomandahil In lllasurari ~i dcpanarca aparaturii tranzistorizatc. In strurnentul de miisurat cste unul identic cu cel de la dispozitivul de inccrcat tranzisroarc (eventual pot fi construite ambele aparate In aceiasi cutic eu un comutator pcntru instrument) adica 0,1 mA si 6000 rezistcnta intcrna:

In accst caz rczistcnta intcrna este mai putin importanta putint! avca valor] dcstul dc depiirtaic fata de eea rccornandatii. Schema aparatului cstc rcdatii In fig. I V.l O. Voltrnetrul con-

Fig. IV.lO. Schema voltmetrului tranzistorizat

'~270Jll

-;-8

-=- 9V

+

tine un singur tranzistor si 0 dioda Zener pentru stabilizarca tensiunii. Alimentarea este asigurata de o baterie miniaturala dc 9 V. Dat fiind eonsumul ext rem de redus, bateria va avca viara indclungata, Regirnul de functionare al tranzistorului este fixat de rezistcntelc R6, R7, Rs, R13; dintre acestea, Rs si RI3 se aleg scmivariabile si sc vor ascza in montaj in asa fel ea sa poata fi rcglatc usor eu surubelnita, Potentiomctrul RIO stabileste nulul si va fi seos la un buton pe panoul frontal al aparatului, Cele cinci rezistente RI-R:; vor Ii cu tolerante cit mai miei; de asemcnea R6, R7 si Rp,.

De preeizia si stabilitatea acestor rezistente va depinde precizia aparatului. Rezistentele de 20 ~i 56 M 0 pot fi rcalizate prin inserierea mai multor rezistente. Se vor prefera rezistente dc tip ML Teare se gasese pe piata. Tranzistorul OC 202 po ate fi eventual inlocuit cu unul eu un leo foarte mic ~i (3 mare. Dioda OAZ 203 [ucrcaza ca stabilizatoare de

82

tensiune ~i po ate fi inlocuita cu alta dioda Zener de 7V. Comutatorul K[ va trebui sa aiba un izolant foartc bun.

Etalonarea voltmetrului: se porneste aparatul ~i punind comutatorul K, pc pozitia 2,5 V, se rcglcaza mai tutii RIo pcntru indicatia zero. J\ plicind in paralcl cu alt voltmetru 0 tcnsiunc de 2,5 V sc reglcaza Rk si RI:: astfcl ca acul instrumcnrului sa indice maximum. Dupa accca sc veri fica si eventual ajustcaza nulul din RIo. Dupa 2-3 inccrcari se stahilestc punctul precis ~i se trecc la verificarea si stabilirca altor puncte din scala. Sc recornanda 2 scar i: una pcntru 2,5-25 si 250 V si alta pentru 10 si 100 V. Sc pot iadauga ~i alic scari in functie de pozitiilc disponibile la K[ si de rczistcntclc aclaugatc.

Constructia va fi cit mai rolHlSta si ingrijit cxccut.ua.

BInLIOGRAFTE

1. n:id,lT,'l< Th. si Biirba: IJ. Iniricre In ridioreceptoare. Bucuresti, Edirurn tehnid,19H

2. Glaru: O. Constructii radio. Radioreccpioare ell rranzistoare, Bucuresii, Edi.tura tehnica, 1965.

3. Stiinciulescu Gh. Amplificatoare de audiofrecvenja cu tranzistoare. !311-

curesii, Edi tura tehllJidi, 1964.

4. Millea A. Bobine radio, Bucuresti, Editura tehnica, 1962.

5. Olarilt O. Ghidul radioamarorului, Bucuresti, Editura U.C.F.S., 1965.

6. ':. 'f 'f Dispozioivesemiconductoare. Bucuresti, Editura teJmidi, 1964.

7. » ~. ::- Revista Radio, U.R.S.S. 1967-1968.

8. 'f ':. ". Revista Funkarnateur, 1967-1968.

9. Ristea I. si Stan F. Condensatoare. Bucuresti, Editura tehnicii, 1964.

10. * ':. ':. Cataloage de piese radio ~i tranzistoare I.P.R.S.

Redactor: Ing. PAUL ZAMFIRESCU Tehnoredactor: THEODOR IVAN

Vat la cules 26.08.1969. Bun de tipar 20.09.1969. ApQrut 1969. Coli editorial. 4,18. Coli de tipnr ~,2~. A. 16581/1969. C. Z pentr .. bibliot"ile mari 621.382. C. Z, pentr .. bib/iotecile mici 621.

Tiparul execurat la Inrreprinderea poligrafica Sibiu, Str. N. Balcescu nr, 17.

Republica Socialisra Romania

.. •