Ridicări Planimetrice: Capitolul

F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
7
k
k
lic
lic
Capitolul
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
RIDICĂRI PLANIMETRICE
7.1. Generalităţi: definiţie, scop, principii
Ridicările planimetrice cuprind totalitatea operaţiilor topografice

necesare pentru a obţine pe plan proiecţia orizontală a unei suprafeţe de
teren la o anumită scară.
Ridicarea planimetrică a unei suprafeţe de teren se poate face prin
următoarele metode:
- metoda grafică;
- metoda numerică;
- metoda fotogrammetrică;
- metoda mixtă.
Metoda grafică
Această metodă se realizează cu ajutorul unor operaţii prin care se
determină pe teren proiecţia orizontală a suprafeţei respective, la o anumită
scară, rezultând astfel planul terenului fără calcule. Planul se obţine atât pe
bază de măsurători, cât şi pe bază de observaţii.
Metoda numerică
Constă în determinarea proiecţiilor cu ajutorul coordonatelor polare sau
rectangulare.
155
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
În teren se măsoară distanţele şi unghiurile care definesc poziţiile
w. w.
punctelor, iar la birou sunt efectuate calculele coordonatelor polare sau

rectangulare, şi cu ajutorul acestora se poate redacta planul topografic.
În acest caz, precizia este mult mai mare decât în cazul ridicărilor prin
metoda grafică.
Metoda fotogrammetrică
Metoda fotogrammetrică utilizează pentru realizarea planurilor şi
hărţilor nişte fotografii speciale ale terenului numite fotograme, care sunt
efectuate din avion. În general, este utilizată pentru suprafeţe de dimensiuni
mari, la scări cuprinse între 1 : 100 - 1 : 100.000, dar cel mai frecvent la
scările de
1 : 20.000 - 1 : 25.000.
Metoda mixtă
Se referă la o categorie de ridicări fotogrammetrice, care se
completează cu reliefuri prin ridicări cu planşeta topografică.
7.2. Metoda numerică de ridicare în plan
a) metoda triangulaţiei;
b) metoda poligonometriei;
c) metoda drumuirii;
d) metoda radierii;
e) metoda intersecţiei;
f) metoda perpendicularelor sau a punctelor echerice.
Metoda triangulaţiei presupune determinarea coordonatelor unor puncte

considerate de sprijin, care, unite între ele, formează triunghiuri. Poziţia
planimetrică a punctelor se bazează pe rezolvarea trigonometrică a unui
triunghi cu ajutorul unui număr redus de elemente măsurate în teren,
prelucrate ulterior şi transformate în coordonate, pe baza relaţiilor ce leagă
unghiurile de laturi într-un triunghi (fig. 7.1.).
156
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
Fig. 7.1. Metoda triangulaţiei
Metoda poligonometriei este o metodă de îndesire a punctelor de

sprijin prin parcurgerea unui traseu între punctele de sprijin şi măsurarea
atât a unghiurilor formate (interior sau exterior) de detaliile traseului, cât şi a
lungimii aliniamentelor.
Metoda drumuirii este utilizată ca metodă principală pentru ridicarea

efectivă a detaliilor planimetrice, constând în măsurarea unor distanţe şi
unghiuri formate între liniile poligonale succesive ce rezultă prin unirea
punctelor caracteristice care delimitează suprafaţa respectivă (fig. 7.2.).
Fig. 7.2. Metoda drumuirii
Metoda radierii este metoda care se foloseşte pentru obţinerea

punctelor de detaliu şi se realizează prin staţionarea cu aparatul într-un
punct de coordonate cunoscute, din care se duc vize prin raze succesive la
punctele de detaliu, care se intersectează pentru a putea realiza un plan de
situaţie detaliat. În aceste condiţii, la fiecare latură se măsoară orientarea laturii şi
distanţa până la punctul vizat (fig. 7.3.).
157
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
Fig. 7.3. Metoda radierii
Metoda intersecţiei constă în obţinerea poziţiei unor puncte cunoscute

prin intersecţia direcţiilor dintre punctele noi şi punctele cunoscute.
Operaţiile de teren sunt mai puţine, deoarece nu se măsoară distanţa, ci
numai unghiurile formate de diferitele direcţii vizate.
În funcţie de locul de staţionare, există trei tipuri de intersecţii:
intersecţii înainte - când se staţionează în puncte vechi şi se măsoară vizele
orientate spre un punct nou; intersecţii înapoi - când se staţionează în puncte
noi şi sunt măsurate vizele orizontale către punctele vechi; şi intersecţia
combinată - când staţionarea se face atât în punctele cunoscute, cât şi în
punctele noi (fig. 7.4.).
Fig. 7.4. Metoda intersecţiei
Metoda perpendicularelor este o metodă cu ajutorul căreia se obţine

poziţia unor puncte prin coborârea de perpendiculare pe o dreaptă cunoscută
din măsurătorile efectuate anterior şi este utilizată pentru ridicarea în plan a
unor limite de hotar, vecinătăţi, lacuri, elemente cu sinuozităţi (fig. 7.5.).
158
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
Fig. 7.5. Metoda perpendicularelor
7.3.. Operaţiile ridicărilor planimetrice prin metode numerice
Pentru ridicarea planimetrică a unei suprafeţe sunt necesare următoarele

operaţii:
a) operaţii de documentare şi întocmire a proiectului ridicării
planimetrice;
b) operaţii de teren, care constau în măsurarea pe teren a tuturor
elementelor necesare ridicării planimetrice;
c) operaţii de birou:
- operaţii de calcul;
- operaţii de întocmire a planului.
7.3.1. Operaţiile de documentare şi întocmire a proiectului ridicării

planimetrice
Înainte de întocmirea proiectului de lucru trebuie să fie studiat un plan

sau o hartă veche, să se execute recunoaşterea terenului şi să se întocmească
schiţa terenului la o anumită scară.
Pe hartă sau pe plan se trasează conturul suprafeţei, punctele de sprijin
şi punctele de ridicat în plan. După studierea acestora se execută
recunoaşterea terenului, care presupune identificarea punctelor de sprijin a
hotarului terenului şi a tuturor punctelor de detaliu.
În final se întocmeşte o schiţă la o anumită scară, care cuprinde toate
elementele caracteristice recunoscute în teren.
În cazul în care există un plan vechi sau o hartă, se face recunoaşterea
terenului, iar o dată cu aceasta se întocmeşte o schiţă a terenului, când se
înscriu distanţele şi unghiurile determinate aproximativ.
159
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
Pe această schiţă executată la scară se proiectează ridicarea planimetrică
w. w.
a terenului, stabilindu-se metodele de ridicare, punctele de sprijin şi punctele

caracteristice ale detaliilor. Totodată se stabilesc într-o anexă materialele
necesare (ţăruşi, borne, balize, scule etc.) şi personalul tehnic şi ajutător,
care, împreună cu schiţa la scară, reprezintă proiectul ridicării planimetrice.
7.3.2. Operaţiile de teren
Pentru realizarea acestei operaţii, operatorul se deplasează în teren cu

proiectul de execuţie, unde marchează şi semnalizează punctele, după care
efectuează operaţiile de măsurare, care constau în măsurarea lungimilor şi a
unghiurilor cu ajutorul aparatelor topografice.
7.3.3. Operaţiile de birou
Operaţiile de birou constau în prelucrarea datelor rezultate din teren, cu

ajutorul unor formule de calcul, corecţia diferitelor erori şi calcularea
coordonatelor relative şi absolute ale punctelor.
Operaţiile de calcul pot fi executate cu ajutorul tabelelor de coordonate
topometrice sau cu ajutorul calculatoarelor electronice.
După calcularea coordonatelor absolute ale punctelor are loc raportarea
acestora pe plan la o anumită scară, după care se unesc conform schiţei din
teren, rezultând astfel planul de situaţie al terenului respectiv.
7.4. Metoda drumuirii
7.4.1. Noţiuni generale
Drumuirea este o metodă de ridicare având scopul determinării poziţiei

planimetrice sau altimetrice a punctelor reţelei de sprijin sau a celor de
detaliu, care constă în măsurători de distanţe şi unghiuri, cum sunt: centrele
populate, râurile, bălţile, mlaştinile, zonele acoperite de vegetaţie înaltă etc.
Această metodă urmăreşte determinarea coordonatelor planimetrice ale
unor puncte noi de sprijin, numite staţii, amplasate la distanţe mici între ele,
situate pe trasee care trec prin apropierea detaliilor de ridicat, ale căror
poziţii planimetrice se determină prin folosirea unor metode specifice, cum
sunt: radierea şi metoda perpendicularelor.
Există mai multe tipuri de drumuiri:
160
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
a) după forma lor, sunt:
w. w.
- drumuiri închise;
- drumuiri sprijinite;
b) după felul punctelor între care se desfăşoară drumuirea, există
următoarele tipuri:
- primare, când se sprijină la ambele capete pe puncte din reţeaua de
sprijin;
- secundare, când cel puţin un punct de sprijin este din drumuirea
primară;
- terţiare, când cel puţin un punct de sprijin este din drumuirea
secundară.
7.4.2. Operaţiile drumuirii
Pentru efectuarea unei ridicări planimetrice prin metoda drumuirii sunt

necesare următoarele etape: - operaţiile pregătitoare,
- operaţiile de teren;
- alegerea punctelor;
- măsurarea distanţelor;
- măsurarea unghiurilor orizontale, verticale şi de orientare.
Operaţiile pregătitoare
Pentru efectuarea ridicărilor topografice se vor căuta la primăriile
comunale, la oficiile de cadastru judeţene, planurile şi schiţele întocmite
până la acea dată.
Se vor alege aparatura şi instrumentele de lucru, ţăruşi, borne, jaloane,
şi se va întocmi un deviz de cheltuieli.
Operaţiile de teren
Constau în recunoaşterea şi marcare hotarelor zonei unde va fi efectuată
ridicarea topografică şi se întocmeşte o schiţă pentru a evidenţia detaliile
principale care se vor reprezenta pe planul de situaţie.
Alegerea punctelor
Alegerea punctelor de drumuire trebuie făcută în aşa fel încât să existe o
perfectă vizibilitate între ele, pentru a putea fi măsurate distanţele şi
unghiurile pe care le fac aliniamentele între ele.
Punctele se marchează cu ţăruşi de 30-35 cm lungime în extravilan, cu
ţeavă în intravilan sau cu borne mici, aceasta în funcţie de importanţa şi
caracterul punctelor.
161
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
Lungimea totală a drumuirii nu trebuie să depăşească 2 km în intravilan
w. w.
şi 3 km în extravilan, iar numărul laturilor poligonului să nu depăşească 25.

Lungimea maximă a unei laturi să nu fie mai mare de 400 m.
Măsurarea distanţelor în cazul drumuirii
Măsurarea distanţelor se efectuează cu ajutorul panglicii de oţel de 50
m sau indirect, prin metodele descrise la măsurarea indirectă a distanţelor.
Terenurile cu pantă neuniformă se vor descompune în porţiuni de pante
uniforme, determinându-se lungimea fiecărui segment şi unghiul vertical
sau de pantă.
Măsurarea distanţelor dintre două puncte se face de 2-4 ori (dus-întors),
pentru a putea calcula valoarea cea mai probabilă. Pe terenurile plane sau cu
pantă mică, distanţele se vor măsura cu panglica, menţinând-o într-o poziţie
cât mai orizontală. În cazul terenurilor cu pantă de peste 5g, distanţele se
măsoară cu panglica întinsă pe sol iar unghiurile verticale cu tahimetrul.
La măsurarea distanţelor pe teren plan sau cu o pantă de până la 5g, erorile
nu trebuie să depăşească toleranţa dată de relaţia:
3
T = ±0,0045 D + ×D în extravilan, şi
5200
T = ±0,003 D în intravilan, unde:
D = lungimea totală a drumuirii, în m.
Pentru distanţele măsurate pe teren cu panta cuprinsă între 5-10g,
toleranţa calculată se majorează cu 35%, pentru cele cu panta între 10-15g,
toleranţa se măreşte cu 70%, iar pentru terenurile cu pantă mai mare de 15g
se majorează cu 100%.
Măsurarea unghiurilor orizontale, verticale şi orientarea unei laturi
a) Măsurarea unghiurilor orizontale
Se pot măsura unghiurile interioare (a) sau exterioare (b) cu ajutorul
tahimetrelor cu precizie de 50cc - 2cc, după modul de măsurare prezentat în
capitolul măsurarea unghiurilor orizontale. Se utilizează metoda simplă,
efectuând citirile în ambele poziţii ale lunetei sau cu verificarea închiderii pe
zero, după un tur de orizont.
b) Măsurarea unghiurilor verticale
Aceste unghiuri se măsoară la eclimetrul aparatului, iar valorile obţinute
se înscriu în tabele, servind la calculul distanţelor orizontale.
c) Măsurarea orientării unei laturi
Măsurarea unghiurilor de orientare se efectuează conform explicaţiilor
şi metodelor prezentate în capitolul despre măsurarea unghiurilor. În funcţie
162
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
de valorile orientărilor laturilor şi a distanţelor orizontale, se calculează
w. w.
coordonatele relative şi absolute ale punctelor drumuirii.
7.5. Metoda drumuirii închise
Prelucrarea datelor rezultate de pe teren parcurge următoarele etape:

a) calculul distanţelor măsurate pe cale directă;
b) calculul distanţelor măsurate pe cale indirectă;
c) calculul unghiurilor orizontale şi compensarea acestora;
d) calculul orientărilor laturilor;
e) calculul coordonatelor relative şi absolute.
Calculul distanţelor măsurate pe cale directă
Măsurarea distanţelor înclinate se execută cu panglica de oţel, iar rezultatele
se trec într-un tabel (tabelul 7.1.)
Tabelul 7.1.
Calculul distanţelor orizontale pe cale directă
Măsurători Media Unghiul z Distanţa orizontală

De la Până la (m)
L1 + L 2
L2 L2 2 sin z Do = Dî × sin z
301 302 119,96 120,00 119,98 g c 119,98
100 08
0,9999992
g c
99 41
302 303 94,00 93,96 93,98 93,97
0,9999570
g c
99 59
303 304 93,01 92,93 92,97 92,96
0,9999792
304 305 90,97 90,99 90,98 g c 90,97
100 45
0,9999750
g c
99 25
305 301 99,00 98,96 98,98 98,97
0,9999306
Distanţele se calculează în funcţie de instrumentul cu care s-au

executat măsurătorile. În cazul în care măsurătorile s-au efectuat cu panglica
de oţel, s-au măsurat distanţele înclinate (Dî), care se reduc la orizontală cu
ajutorul formulei:
163
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
Do = Dî × cos a sau
w. w.
Do = Dî × sin z.
Calculul distanţei măsurate pe cale indirectă

În cazul în care distanţa se măsoară indirect cu ajutorul tahimetrului şi a
mirei, valorile rezultate se trec într-un tabel (tabelul 7.2.).
Tabelul 7.2.
Calculul distanţelor orizontale măsurate indirect
Sta- Punct Citiri la miră Unghiul z Distanţa Distanţa Schiţa

ţia vizat încli- orizontală
sin z nată (m) (m)
s m j
Dî = K (s - Do =
j) sin z Dî × sin z
301 302 2050 1450 0850 g c 119,99 119,98
100 08
0,9999992
302 303 1920 1450 0980 g c 93,99 93,98
99 41
0,9999570
303 304 1965 1500 1035 g c 92,99 92,98
99 59
0,9999792
304 305 1955 1500 1045 g c 90,99 90,98
100 45
0,9999750
305 301 1945 1450 0955 g c 98,99 98,98
99 25
0,9999306
Se calculează distanţa înclinată (Dî) cu ajutorul relaţiei:
K (s - j) × sinz în m;
Dî =
1000
K = constanta aparatului;
K = 100.
Distanţa orizontală se determină cu relaţia următoare:
K (s - j) × sinz K (s - j) × sin 2z
D0 = D î × sinz = × sinz =
1000 1000
Dacă se determină unghiul de pantă (a), relaţia de calcul este următoarea:
164
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
în D î = K × (s - j) × cosα m, şi D0 =
K (s - j) × cos2 α în m
1000 1000
Calculul unghiurilor orizontale şi compensarea acestora

După măsurarea unghiurilor în teren cu tahimetrul, acestea sunt înregistrate
într-un tabel (tabelul 7.3.). În timpul măsurătorilor au loc erori din cauza
calării, centrării şi vizării imperfecte a aparatului, precum şi citirii
unghiurilor cu precizii diferite, ceea ce face ca din punct de vedere
geometric suma unghiurilor interioare (αi) sau exterioare (βi) să fie mai mare
sau mai mică decât valorile obţinute cu relaţiile:
n n
å αi = 200g (n - 2) å βi = 200g (n + 2)
i =1 i =1
unde:
n = numărul de unghiuri pe care le are poligonul.
În cazul de faţă s-au măsurat 5 unghiuri, deci, relaţiile devin:
n n
å αi = 200g (5 - 2) = 600g å βi = 200g (5 + 2) = 1400g
i =1 i =1
Tabelul 7.3.
Calculul unghiurilor orizontale la drumuirea închisă
Staţia Punct Unghiul Corec- Unghiul Schiţa

vizat măsurat ţia compensat
(a) (c) (a‘)
302
301 g c cc
305 107 19 -20 g c cc
107 18 80
303 g c cc g c cc
302 4 13 -20 64 12 80
301
304 g c cc g c cc
303 19 34 -20 219 33 80
302
305 g c cc g c cc
304 59 69 -20 59 68 80
303
301 cc g c cc
305 g c -20 149 65 80
304 149 66
g c
600 01 cc g c cc
Σ -100 600 00 00
cc
00
165
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
n
C
C
å αi
w om w om
w
w
măsurate = 600g 01c 00cc,
w. w.
A B B Y Y.c
Din datele prezentate rezultă că A B B Y Y.c
i =1
n n
astfel că å αi măsurate > å αi calculate, rezultând o eroare
i =1 i =1
e = 600 01 00 600 00 00cc = 0g 01c 00cc.
g c cc - g c
Dacă se măsoară unghiurile exterioare, eroarea se calculează cu relaţia:

n n
e = å βi măsurate - å β i calculate
i =1 i =1
Eroarea nu trebuie să depăşească toleranţa (T), care se calculează cu formula
următoare:
cc
T = n 150 ,unde:
n = numărul de unghiuri.
În exemplul prezentat:
cc c cc
T = 150cc cc
5 =150 × 2,33 = ±335 = ± 3 35 .
Dacă eroarea e < T, aceasta se împarte proporţional pe unghiuri,
rezultând în final unghiurile definitive compensate.
Eroarea e = 1c 00cc se transformă în corecţie cu semn schimbat:
c = - 1c 00cc
şi se împarte proporţional pe unghiuri în felul
următor: - 100 cc
c= = -20cc
5
e=
deci, se repartizează câte 20cc pentru fiecare unghi.

După efectuarea operaţiei de compensare, rezultă că:
5
å αi compensate = 600g sau
i =1
5
măsurate = 200g (n - 2).
å αi
i =1
Dacă eroarea e > T, atunci trebuie efectuată repetarea măsurării

unghiurilor orizontale.
166
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
Calculul orientărilor laturilor

Orientarea q301-302 = 382g 31c a fost măsurată în teren folosind busola
sau declinatorul montat pe tahimetru, după metoda prezentată în capitolul
despre măsurarea unghiurilor.
Pentru a calcula orientările celorlalte puncte se procedează astfel:
q301-302 = cunoscut = 382g31c
q302-303 = q301-302 + 200g - a'2 = 382g 31c + 200g - 64g 12c 80cc =
=118g 18c 20cc
q303-304 = q302-303 + 200g - a'3 = 118g 18c 20cc + 200g - 219g 33c 80cc = 98g 84c 40cc
q304-305 = q303-304 + 200g - a'4 = 98g 84c 40cc + 200g - 59g 68c 80cc =
=239g 15c 60cc
q305-301 = q304-305 + 200g - a'5 = 239g 15c 60cc + 200g - 149g 65c 80cc =
= 289g 49c 80cc
Verificare:
q301-302 = q305-301 + 200g - a'1 = 289g 49c 80cc + 200g - 107g 18c 80cc
= 382g 31c
Orientările calculate se înregistrează într-un tabel şi se întocmeşte schiţa
în funcţie de orientări şi distanţe la o anumită scară (tab. 7.4.).
Dacă se măsoară unghiurile exterioare bi, orientările laturilor se
calculează cu ajutorul relaţiilor următoare:
q301-302 = cunoscută
q302-303 = q301-302 + b‘2 - 200g
q303-304 = q302-303 + b‘3 - 200g
q304-305 = q303-304 + b‘4 - 200g
q305-301 = q304-305 + b‘5 - 200g
Verificare:
q301-302 = q305-301 + b‘1 - 200g.
167
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
Tabelul 7.4.
Calculul orientărilor laturilor la drumuirea închisă
Staţia Punct Unghiul Orientarea cos q Schiţa

vizat compensat(α) (q) sin q
301 302 g c cc g c 0,961641
107 18 80 382 31 - 0,274311
302 303 g c cc g c - 0,281735
64 12 80 118 18 0,959492
cc
20
303 304 g c cc g c c 0,018157
219 33 80 98 84 40 0,999835
304 305 g c cc g c - 0,816738
59 68 80 239 15 - 0,577008
cc
60
305 301 g c cc g c - 0,164217
149 65 80 289 49 - 0,986424
cc
80
Calculul coordonatelor relative şi absolute

Prin coordonatele relative DX şi DY se înţelege proiecţia distanţei dintre
două puncte pe axele de coordonate având originea în unul din cele două
puncte.
Axele de coordonate OX şi OY se caracterizează prin originea O şi
sensul pozitiv la dreapta şi în partea de sus a originii, şi sensul negativ în
partea stângă a axelor şi în josul originii.
Calculul coordonatelor relative se efectuează cu ajutorul relaţiei:
± D Xn-n+1 = Do n-n+1 × cos qn-n+1
± D Yn-n+1 = Do n-n+1 × sin qn-n+1
Calculul se face în funcţie de poziţia dreptelor în cele 4 cadrane ale
cercului topografic, pe baza elementelor determinate în teren şi anume
distanţa orizontală (Do) dintre punctele de staţie ale drumuirii şi orientarea
laturilor.
Pentru cazul prezentat anterior, calculele decurg astfel:
D X301-302 = Do 301-302 × cos q301-302 = 119,98 × cos 382g 31c =

= 119,98 ×0,961641 = 115,37 m
D Y301-302 = Do 301-302 × sin q301-302 = 119,98 × sin 382g 31c =
168
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
=119,98 × (-0,274311) = - 32,91 m
w. w.
D X302-303 = Do 302-303 . cos q302-303 = 93,97 × cos 118g 18c 20cc =

= 93,98 × (- 0,281735) = - 26,47 m
D Y302-303 = Do 302-303 × sin q302-303 = 93,97 × sin 118g 18c 20cc =
= 93,98 × 0,959492 = 90,17 m
D X303-304 = Do 303-304 × cos q303-304 = 92,97 × cos 98g 84c 40cc =
= 92,97 × 0,018157 = 1,69 m
= 92,97 × 0,999835 = 92,95 m
= 90,98 × ( -0,816738 = - 74,31 m
= 90,98 × ( -0,577008) = - 52,50 m
= 98,98 × ( -0,164217) = - 16,25 m
= 98,98 × ( -0,986424) = - 97,64 m
Coordonatele relative se înregistrează într-un tabel, în care sunt trecute

şi valorile coordonatelor absolute (tabelul 7.5.)
Coordonatele absolute se calculează cu următoarele relaţii:
Xn+1 = Xn ± D Xn-n+1
Yn+1 = Yn ± D Yn-n+1
Conform teoremei lui Chasles, suma algebrică a coordonatelor relative

pe fiecare axă trebuie să fie egală cu zero:
S D X = 0; S D Y = 0
n n
å (+ Δx i ) = å (- Δx i )
i =1 i =1
169
ABB
w Y
Y
w
C
w.
PD
lic
k
he
re
to
bu
F T ra n sf o
A B B Y Y.c
rm
om
er
2.0
Tabelul 7.5.
Calculul coordonatelor relative şi absolute ale punctelor de drumuire închisă
Staţia Pct cos θ Coordonate relative Coordonate relative Coordonate absolute Nr.
vizat Do Orientarea sin θ compensate Pct.
(m) θ
ΔX ΔY
Δ X' Δ Y' X
Y
170
- 1000 1000 301
+ - + + - + -
301 302 119,9 382g 31c 0,961641 115,3 - 32,91 115,35 90,15 - 32,91 1115,35 967,09 302
8 - 0,274311 7
T O P O G R A F I E
302 303 93,98 118g 18c - 0,281735 1,69 - 26,47 90,17 - 26,47 92,93 1088,88 1057,24 303
20cc 0,959492
303 304 92,98 98g 84c 0,018157 92,95 1,69 1090,57 1150,17 304
40cc 0,999835
304 305 90,98 239g 15c - 0,816738 - 74,31 - 52,50 - 74,32 52,51 1016,25 1097,66 305
60cc - 0,577008
305 301 98,98 289g 49c - 0,164217 - 16,25 - 97,64 - 16,25 97,66 1000 1000 301
80cc - 0,986424
Σ 496,9 117,0 117,03 183,12 183,05 117,04 117,04 183,08 183,08

6
ABB
w Y
Y
C
w.
PD
lic
k
he
re
to
bu
F T ra n sf o
y
A B B Y Y.c
rm
om
er
2.0
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w.
A B B Y Y.c n n w.
A B B Y Y.c
å (+ Δy) = å (- Δy)
i =1 i =1 .
În realitate, se obţine:
n n n n
å (+ Δx i ) - å (- Δx i ) = ± E x å (+ Δyi ) - å (- Δyi ) = ± E y
i =1 i =1 şi i =1 i =1
unde :
EX şi EY reprezintă abaterile pe axele OX şi OY.
Eroarea totală, ET = E x 2 + E y 2 < T , unde:
T = toleranţa.
Toleranţa se calculează cu relaţia următoare:
3D
T = 0,0045 D +
5200
unde:
D = lungimea totală a drumuirii.
Cunoscând erorile EX şi EY, se pot stabili corecţiile cu valori egale dar
de semn contrar cu eroarea, cu care se compensează coordonatele relative.
Repartizarea corecţiei se face proporţional cu mărimea coordonatelor
rectangulare, cu relaţiile următoare:
Ex
Cx = ×100
å Δx i
Ey
Cx = × 100
å Δyi
În cazul prezentat avem următoarea situaţie:
5
å (+ Δx ) = 117,06
i =1
5
å (- Δx ) = -117,03
i =1
S D X = 117,06 - 117,03 = + 0,03; EX = + 0,03
S D Y = 183,12 - 183,05 = + 0,07; EY = + 0,07
171
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
2 2
E T = E x 2 + E y2 = 0,03 + 0,07 = 0,0009 + 0,0049
= 0,0058 = 0,076
3D 1490,7
T = 0,0045 D + = 0,0045 × 496,9 + = 0,392
5200 5200
În aceste condiţii, eroarea este mai mică decât toleranţa şi în continuare
se aplică corecţiile coordonatelor rectangulare.
0,03
Cx = ×100 = 0,0128
234,09
0,07
Cy = ×100 = 0,0191
366,17
0,0128 .................. 100
x .................. 115,37
_____________________
0,0128 ×115,37
x= » 0,02
100
0,0128 .................. 100
x .................. 74,31
_____________________
0,0128 × 74,31
x= = 0,01
100
+Dx -Dx +Dx' -Dx'
-0,02 115,37 26,47 115,35 26,47
1,69 74,31 +0,01 1,69 74,32
16,25 16,25
_____ ______ ______ ______
å 117,06 117,03 å 117,04 117,04
0,0191 .................. 100

x .................. 90,17
___________________
0,0191 × 90,17
x= » 0,02
100
172
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
0,0191 .................. 100

x .................. 92,95
___________________
0,0191 × 92,95
x= » 0,02
100
0,0191 .................. 100
x .................. 97,64
__________________
0,0191 × 97,64
x= » 0,02
100
0,0191 .................. 100
x .................. 52,50
_____________________
0,0191 × 52,50
x= » 0,01
100
+Dy -Dy +Dy' -Dy'

-0,02 90,17 32,91 90,15 32,91
92,95 52,50 0,01 92,93 52,51
97,64 0,02 97,66
______ ______ ______ ______
å 183,12 183,05 å 183,08 183,08
Coordonatele absolute ale punctului 301 (coordonate locale) sunt:
X301 = 1000,00
Y301 = 1000,00.
Din coordonatele absolute ale punctului 301 se determină coordonatele
absolute ale celorlalte puncte, cu ajutorul coordonatelor relative compensate
calculate anterior.
X302 = X301 ± D X'301-302
Y302 = Y301 ± D Y'301-302
X303 = X302 ± D X'302-303
Y303 = X302 ± D Y'302-303
X304 = X303 ± D X'303-304
Y304 = Y303 ± D Y'303-304
173
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
X305 = X304 ± D X'304-305
w. w.
Y305 = X304 ± D Y'304-305

Verificare:
X101 = X305 ± D X'305-301
Y101 = Y305 ± D Y'305-301
X302 = 1000 + 115,35 = 1115,35 m

Y302 = 1000 - 32,91 = 967,09 m
X303 = 1115,35 - 26,47 = 1088,88 m

Y303 = 967,09 + 90,15 = 1057,24 m
X304 = 1088,88 + 1,69 = 1090,57 m

Y304 = 1057,24 + 92,93 = 1150,17 m
X305 = 1090,57 - 74,32 = 1016,25 m

Y305 = 1150,17 - 52,51 = 1097,66 m
Verificare:
X301 = 1016,25 - 16,25 = 1000 m
Y301 = 1097,66 - 97,66 = 1000 m.
În calculele efectuate s-a pornit de la coordonatele locale ale punctului
301 (1000; 1000) şi la sfârşit drumuirea s-a închis pe aceleaşi coordonate.
Coordonatele rectangulare locale reprezintă coordonatele plane care
sunt încadrate într-un sistem local, limitat ca întindere şi care nu are legătură
cu sistemul general de coordonate geodezice ale ţării.
Faţă de sistemul de axe ales, fiecărui punct îi corespund coordonatele
locale X şi Y.
7.6. Metoda drumuirii sprijinite
Drumuirea sprijinită este o metodă de ridicare planimetrică ce se

prezintă sub forma unei linii poligonale care pleacă de la un punct de
coordonate cunoscute (punct de triangulaţie), urmează un traseu şi se
închide pe un alt punct de coordonate cunoscute.
Este de mai multe feluri, în funcţie de tipul punctelor de sprijin, astfel:
174
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
- drumuire principală, când ambele capete se sprijină pe un punct de
w. w.
triangulaţie sau intersecţie;

- drumuire secundară, la care unul din capete este sprijinit pe un punct
de triangulaţie, iar celălalt pe un punct de drumuire principală.
7.6.1. Operaţiile efectuate în teren la drumuirea sprijinită
Se întocmeşte un dosar care cuprinde documentaţia de bază a zonei

respective, în care sunt cuprinse punctele geodezice de ordin superior şi
inferior din interiorul teritoriului şi din vecinătatea acestuia, precum şi cópii
de planuri executate anterior.
Următoarea etapă constă în recunoaşterea generală a teritoriului, care
cuprinde următoarele elemente:
- identificarea punctelor geodezice de ordin superior şi inferior pe care
se va sprijini drumuirea;
- stabilirea punctelor care trebuie să fie cuprinse în planul topografic
(puncte de hotar, capete de drum, punctele care determină tarlalele);
- stabilirea traseelor drumuirilor şi alegerea punctelor de staţie pentru
drumuirile care se vor executa în scopul ridicării detaliilor.
7.6.2. Marcarea şi semnalizarea punctelor
Marcarea punctelor de sprijin se face prin bornare, iar cele din interiorul
drumuirii se materializează în extravilan cu ţăruşi cu dimensiunea de 30-40
cm, iar cele din intravilan se marchează cu buloane metalice.
Punctele de sprijin sunt semnalizate cu balize demontabile, iar punctele
de staţie cu jaloane.
7.6.3. Măsurarea distanţelor
Distanţele se măsoară pe cale directă, cu panglica de 50 m, sau indirect,

având lungimea de maximum 300 m şi minimum 5 m, iar lungimea totală a
drumuirii nu trebuie să depăşească 4000 m.
În cazul drumuirilor principale, măsurarea distanţelor se face dus-întors,
cu ajutorul panglicii de oţel, iar eroarea de măsurare trebuie să se încadreze
în toleranţă, care se determină cu relaţiile următoare:
3D
T = 0,0045 D + , în extravilan şi
5200
175
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
T = 0,003 D , în intravilan, în cazul terenurilor cu panta de până la 5g.

Pe terenurile în pantă se determină distanţa înclinată (Dî) şi unghiul de
pantă (a) sau zenital (z) şi se reduce la orizontală cu relaţiile următoare:
Do = Dî × cos a sau
Do = Dî × sin z
La pante de 5-10g se majorează cu 35%, la pante de 10-15g, cu 70%, iar
la pante mai mari de 15g, cu 100%.
7.6.4. Măsurarea unghiurilor
Unghiurile se măsoară cu un tahimetru, aplicând metoda orientărilor

directe sau metoda simplă.
Dacă se aplică metoda simplă, se măsoară unghiurile de pe partea
stângă a drumuirii (bi) sau cele de pe partea dreaptă (ai). De regulă, pe teren
se foloseşte frecvent metoda orientărilor directe.
În cazul acestei metode, orientarea de plecare se determină din
coordonatele punctelor de sprijin şi se introduce în aparat în prima staţie şi
se transmite celorlalte laturi prin efectuarea măsurătorilor din staţie în staţie.
La închiderea drumuirii, orientarea de sosire măsurată trebuie să fie egală cu
orientarea calculată dincoordonatele punctelor finale de sprijin. Diferenţele
care apar reprezintă eroarea de închidere pe orientare şi trebuie să se
încadreze în toleranţă:
T = 150cc N
unde:
N = numărul de staţii ale drumuirii.
7.6.5. Operaţii de calcul
7.6.5.1. Calculul distanţelor orizontale
Calcularea distanţelor orizontale se face cu relaţiile următoare:

Do = Dî × cos a, când s-a determinat unghiul de pantă;
Do = Dî × sin z, când s-a determinat unghiul zenital.
k (s - j) × cos 2α
D0 = , în m;
1000
176
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
k (s - j) × sin 2 z , în m.
D0 =
1000
De obicei, măsurarea distanţelor se face pe cale directă cu panglica de
oţel de 50 m şi se înregistrează într-un tabel (tabelul 7.6.).
Tabelul 7.6.
Calculul distanţelor la drumuirea sprijinită
Distanţa înclinată (m) Unghiul z sin z Distanţa orizontală (m)

(Dî) (Do)
D101-102 = 128,18 g c 0,999722 128,14
98 50
D102-103 = 125,41 g c 0,999925 125,40
99 22
D103-104 = 152,15 g c 0,999791 152,12
98 70
D104-105 = 128,40 g c 0,999229 128,30
97 50
D105 - 2 = 144,40 g c 0,999998 144,40
99 90
7.6.5.2. Calculul unghiurilor orizontale şi compensarea lor
Măsurarea unghiurilor s-a făcut pe partea stângă a drumuirii (fig. 7.6.),

iar suma lor trebuie să satisfacă relaţia:
Sbi = q2-3 + (n-1) 200g - q101-1, unde
n = numărul de unghiuri ale drumuirii.
Fig. 7.6. Metoda drumuirii sprijinite
Pentru a calcula orientarea q101-1 se foloseşte relaţia:
177
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
Δy
w. w.
tgθ101-1 = 101-1
Δx101-1
Se specifică semnele coordonatelor relative pentru a şti în care cadran
ne situăm, după care se efectuează operaţia. Dacă fracţia este subunitară se
continuă, iar dacă este supraunitară se foloseşte ctg q.
După efectuarea împărţirii rezultă valoarea naturală a funcţiei
trigonometrice, cu ajutorul căreia se determină unghiul a din cadranul
respectiv.
Calculul orientărilor în cadrane se face astfel:
q1 = a1
q2 = 200g - a2
q3 = 200g + a3
q4 = 400g - a4.
Folosind formula de deducere a orientării în funcţie de cadran şi valoarea lui
a rezultă orientarea respectivă:
Δy ±
tgθ101-1 = 101-1 = = 0 , ... Þ a101-1 = q101-1
Δx101-1 ±
Δx101-1 ±
sau ctgθ101-1 = = = 0 , ... Þ a
101-1 = q101-1.
Δy101-1 ±
Calcularea distanţei 101-1 se face cu teorema lui Pythagora, astfel:
2 2
d101-1 = Δx101-1 + Δy101-1 , iar pentru verificare se foloseşte formula
Δx 101-1 Δy101-1
d101-1 = =
cosθ101-1 sinθ101-1 .
Elementele cunoscute sunt:

q2-3 = 166g 32c 80cc
q101-1 = 75g 35c 84cc.
Unghiurile măsurate bi se înregistrează în următorul tabel (tabelul 7.7.):
178
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
Tabelul 7.7.
Calculul unghiurilor măsurate
Staţia Punctul Unghiul Corecţia Unghiul

vizat măsurat compensat
(bi) (b'i)
101 1 g c cc g c cc
11 94 +16 11 94 16
102
102 101 g c cc g c cc
253 90 +16 253 90 16
103
103 102 g c cc g c cc
147 91 +16 147 91 16
104
104 103 g c cc g c cc
197 96 +16 197 96 16
105
105 104 g c cc g c cc
291 09 +16 291 09 16
2
2 105 g c cc g c cc
188 16 +16 188 16 16
3
g c g c cc
1090 96 1090 96 96
S
n
å bi= q2-3 + (n-1)200g - q101-1 = 166g 32c 80cc + 5 × 200 - 75g 35c 84cc =
i =1
6 =1090g 96c 96cc.
å βi măsurat = 1090g 96c
i =1
6 6
E = å bi măsurat - å bi calculat = 1090g 96c - 1090g 96c 96cc =
i =1 i =1
= - 0g 00c 96cc = - 96cc.
Toleranţa = 150cc N = 150 × 6 = 150 × 2,45 = 3c 67cc.
În aceste condiţii, eroarea este mai mică decât toleranţa, iar în

continuare se aplică corecţiile.
Eroarea se transformă în corecţie, cu semn schimbat.
-E=+c
96cc
c= = 16cc
6
179
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
7.6.5.3. Calculul orientării laturilor
Orientarea laturilor se calculează pornind de la orientarea cunoscută:

q101-1 = 75g 35c 84cc
q101-1 = q101-1 + b‘1 = 75g 35c 84cc + 11g 94c 16cc = 87g 30c
q102-103 = q101-102 + b‘2 - 200g = 87g 30c + 253g 90c 16cc - 200g =
=141g 20c 16cc
q103-104 = q102-103 + b‘3 - 200g = 141g 20c 16cc + 147g 91c 16cc - 200g =
= 89g 11c 32cc
q104-105 = q103-104 + b‘4 - 200g = 89g 11c 32cc + 197g 96c 16cc - 200g =
=87g 07c 48cc
q105-2 = q104-105 + b‘5 - 200g = 87g 07c 48cc + 291g 09c 16cc - 200g =
=178g 16c 64cc.
Verificare:
q2-3 = q105-2 + b‘6 - 200g = 178g 16c 64cc + 188g 16c 16cc - 200g =
=166g 32c 80cc.
În aceste condiţii, drumuirea sprijinită s-a închis pe orientarea finală
cunoscută.
Dacă se măsoară unghiurile pe partea dreaptă (ai), calculul sumei
unghiurilor se face cu relaţia:
n
å αi = q101-1 + 400g + (n-1) 200g - q2-3
i =1
7.6.5.4. Calculul coordonatelor relative şi absolute
Coordonatele relative se calculează cu relaţiile următoare:

D X101-102 = 128,14 × cos 87g 30c = 128,14 × 0,198170 = - 25,40 m
D Y101-102 = 128,14 × sin 87g 30c = 128,14 × 0,980167 = -125,60 m
180
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
D X102-103 = 125,40 × cos 141g 20c 16cc = 125,40 × (- 0,602949) = - 75,60 m
w. w.
D Y102-103 = 125,40 × sin 141g 20c 16cc = 125,40 × 0,797779 = 100,04 m

D X103-104 = 152,12 × cos 89g 11c 32cc = 152,12 × 0,170177 = -25,90 m
D Y103-104 = 152,12 × sin 89g 11c 32cc = 152,12 × 0,985413 = 149,90 m
D X104-105 = 128,30 × cos 87g 07c 48cc = 128,30 × 0,201637 = 25,87 m
D Y104-105 = 128,30 × sin 87g 07c 48cc = 128,30 × 0,979460 = 125,66 m
D X105-2 = 144,40 × cos 178g 16c 64cc = 144,40 × (- 0,94763) = -135,99 m
D Y105-2 = 144,40 × sin 178g 16c 64cc = 144,40 × 0,336277 = 48,56 m.
Coordonatele relative calculate se înregistrează într-un tabel şi servesc
pentru calculul coordonatelor absolute, după ce s-au compensat (tabelul
7.8.).
Cunoscând coordonatele punctelor de sprijin 101 şi 2 se pot calcula
coordonatele relative ± DX101-2 şi ± DY101-2, care trebuie să fie egale cu
suma coordonatelor relative calculate pe traseele drumuirii, cu:
n n
å ΔXi å ΔYi
i =1 i =1
În cazul când apar diferenţe, atunci există o eroare EDX şi EDY, care
trebuie compensată.
n
± DX101-2 = å DXi ± EDX
i =1
n
± DY101-2 = å DYi ± EDY
i =1
Eroarea totală E T = ± E x 2 + E y2 trebuie să fie mai mică decât
toleranţa T. În acest caz se aplică corecţiile cu semn schimbat pe valorile

DXi parţiale şi DYi parţiale, rezultând în final coordonatele relative
compensate.
DY101-2 = X2 - X101 = 865,511 - 1000 = - 134,489 m
DY101-2 = Y2 - Y201 = 1549,969 - 1000 = - 549,969 m
EDX = DX101-2 - SDX = - 134,489 - (211,59 - 77,17) = - 0,069 m
EDY = DY101-2 - SDY = 549,76 - 549,969 = - 0,209 m
181
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
T = 0,0045 3D = 0,117 + 0,391 = 0,51 m

D+
5200
ET < T
Corecţiile se repartizează proporţional cu mărimea coordonatelor
rectangulare, cu relaţiile următoare:
Ex Ey
Cx = ×100 Cy = ×100
å Δx i å Δyi
Cu ajutorul coordonatelor punctului de sprijin 101 (X101 = 1000, Y101 =
1000) şi al coordonatelor relative compensate se calculează coordonatele
absolute ale celorlalte puncte, cu ajutorul formulei:
Xn+1 = Xn ± DXn-n+1
Yn+1 = Yn ± DYn-n+1.
X102 = X101 + DX101-102 = 1000 + 25,394 = 1025,394 m
Y102 = Y101 + DY101-102 = 1000 + 125,648 = 1125,648 m
X103 = X102 - DX102-103 = 1025,394 - 75,618 = 949,776 m
Y103 = Y102 + DY102-103 = 1125,648 + 100,078 = 1225,726 m
X104 = X103 - DX103-104 = 949,776 + 25,894 = 975,67 m
Y104 = Y103 + DY103-104 = 1225,726 + 149,957 = 1375,683 m
X105 = X104 - DX104-105 = 975,67 + 25,864 = 1001,534 m
Y105 = Y104 + DY104-105 = 1375,683 + 125,707 = 1501,39 m
X2 = X105 - DX105-2 = 1001,534 - 136,023 = 865,511 m
Y2 = Y105 + DY105-2 = 1501,39 + 48,579 = 1549,969 m.
După efectuarea calculului coordonatelor absolute la drumuirea
sprijinită în final trebuie să existe închiderea pe coordonatele punctului de
sprijin 2 (X2 = 865,511 m; Y2 = 1549,969 m).
182
ABB
w Y
Y
w
C
w.
PD
lic
k
he
re
to
bu
F T ra n sf o
A B B Y Y.c
rm
om
er
2.0
Tabelul 7.8.
Calculul coordonatelor relative şi absolute la drumuirea sprijinită
Sta Pct Coordonatele relative Coordonatele rectangulare Coordonate Nr.

ţia vizat Do Orien cos q calculate compensate absolute Pct.
(m) tarea sin q
θ DX DY DX’ DY’ X Y
+ - + - + - + - 1000, 1000, 101

00 00
101 102 128,1 87g 0,198 25,40 125,6 25,39 125,6 1025, 1125, 102
4 170 0,006 0 4 48 394 648
30c 0,980 0,048
00cc 167
102 103 125,4 141g - -75,60 100,0 - 100,0 949,7 1225, 103
0 0,602 0,018 4 75,61 78 76 726
183
20c16 949 0,038 8
cc 0,797
779
103 104 152,1 89g 0,170 25,90 149,9 25,89 149,9 975,6 1375, 104
T O P O G R A F I E
2 177 0,006 0 4 57 7 683

11c 0,057
32cc 0,985
413
104 105 128,3 87g 0,201 25,87 125,6 25,86 125,7 1001, 1501, 105
0 637 0,006 6 4 01 534 39
07c 0,047
48cc 0,979
460
105 2 144,4 178g - - 48,56 -136, 48,57 865,5 1549, 2
0 0,941 135,9 0,019 023 9 11 969
16c64 763 9
cc 0,336 0,033
Σ 678,3 77,17 211,5 549,7 77,15 211, 549,9
6 9 6 2 641 69
ABB
w Y
Y
C
w.
PD
lic
k
he
re
to
bu
F T ra n sf o
y
A B B Y Y.c
rm
om
er
2.0
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
7.7. Metoda radierii
w. w.
Operaţia de ridicare a detaliilor constă în determinarea poziţiilor

caracteristice ale punctelor de detaliu din teren. Punctele caracteristice sunt
punctele de schimbare a direcţiei, care sunt condiţionate, ca număr şi
poziţie, de precizia cerută şi scara de reprezentare.
Metoda radierii dă posibilitatea obţinerii unor puncte de detaliu prin
coordonate polare sau rectangulare.
Determinarea poziţiei unui punct se face prin măsurarea orientării şi
distanţei faţă de un punct de coordonate cunoscute.
Radierea se utilizează în două situaţii:
- în combinaţie cu metoda drumuirii închise sau sprijinite;
- în mod independent.
7.7.1. Radierea folosită în combinaţie cu drumuirea
În condiţiile efectuării unei drumuiri, determinarea punctelor de detaliu

se execută dependent de aceasta, prin măsurarea sub formă de raze a
distanţelor şi a unghiurilor formate de razele respective cu una din laturile
drumuirii.
Se consideră punctul de staţie 101 al unei drumuiri închise, din care se
măsoară unghiurile şi distanţele către punctele de detaliu 1001 şi 1002, faţă
de latura de drumuire 101-102 (fig. 7.7.).
Fig. 7.7. Metoda radierii combinată cu drumuirea
184
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
În punctul de staţie 101, după montarea aparatului, se centrează, se
w. w.
calează şi se măsoară unghiurile şi distanţele către punctele de radiere 1011

şi 1012, pornind de la orientarea cunoscută 101-102, în sensul acelor de
ceasornic.
La aparat se determină unghiul orizontal, unghiul zenital sau de pantă,
iar distanţa se măsoară direct, cu panglica, sau indirect.
După blocarea mişcării înregistratoare, se introduce zero în aparat şi se
vizează punctul 102, după care se deblochează mişcarea înregistratoare şi se
vizează în sensul acelor de ceasornic stadia amplasată succesiv în punctele
de detaliu (1011, 1012).
Datele înregistrate sunt trecute într-un tabel, în carnetul de teren (tabelul
7.9).
Tabelul 7.9.
Distanţele orizontale, unghiurile verticale şi orizontale la metoda
radierii
Staţia Punct Distanţa Unghiul Sin z Distanţa Unghiul

vizat înclinată zenital z orizontală (m) orizontal
(m) Do = Dî × sin z
101 1011 22,82 99g 15c 0,999910 22,81 294g 30c
1012 38,50 99g 71c 0,999989 38,50 15g 12c
102 1021 19,30 99g 62c 0,999982 19,30 220g 98c
1022 46,20 99g 81c 0,999995 46,20 258g 39c
103 1031 19,30 99g 15c 0,999910 19,29 223g 99c
1032 24,70 101g 70c 0,999643 24,69 14g 89c
104 1041 21,34 99g 12c 0,999904 21,33 211g 39c
1042 29,35 101g 17c 0,999996 29,35 125g 88c
Calculul distanţelor orizontale

Distanţele măsurate în teren, direct sau indirect, trebuie reduse la
orizontală, pe baza următoarele formule:
Do = Dî × cos a, în m
Do = Dî × sinz, în m, dacă distanţele s-au măsurat prin metoda directă
sau:
185
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
k (s - j) × cos 2α , în m
D0 =
1000
k (s - j) × sin 2 z , în m.
D0 =
1000
Calculul orientării laturilor
Pentru a determina orientarea laturilor se pleacă de la orientarea
laturilor de drumuire, la care se adaugă unghiurile a citite.
(q101-102, q102-103, q103-104, q104-101).
q101-102 = cunoscută = 100g 75c
q102-103 = cunoscută = 196g 82c
q103-104 = cunoscută = 306g 61c
q104-101 = cunoscută = 390g 86c
q101-1011 = q101-102 + a1 = 100g 75c + 294g 30c = 395g 05c
q101-1012 = q101-102 + a2 = 100g 75c + 15g 12c = 115g 87c
q102-1021 = q102-103 + a3 = 196g 82c + 220g 98c = 17g 80c
q102-1022 = q102-103 + a4 = 196g 82c + 258g 39c = 55g 21c
q103-1031 = q103-104 + a5 = 306g 61c + 223g 99c = 130g 60c
q103-1032 = q103-104 + a6 = 306g 61c + 14g 89c = 321g 50c
q104-1041 = q104-101 + a7 = 390g 86c + 211g 39c = 202g 25c
q104-1042 = q104-101 + a8 = 390g 86c + 125g 88c = 116g 74c.
Calculul coordonatelor relative
Coordonatele relative ale punctelor de radiere se calculează cu
formulele următoare:
D X101-1011 = Do101-1011 × cos q101-1001 = 22,81 × 0,996978 = 22,74 m.
Metoda de calcul este identică şi pentru celelalte puncte de radiere, iar
rezultatele se trec într-un tabel, împreună cu coordonatele absolute (tabelul
7.10).
Calculul coordonatelor absolute
Coordonatele absolute se calculează cu ajutorul coordonatelor absolute
ale punctelor de staţie 101,102,103 şi 104, la care se adaugă coordonatele
186
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
relative calculate anterior. La metoda radierii, coordonatele relative nu se
w. w.
mai compensează.
Formulele de calcul sunt următoarele:
Xn+1 = Xn ± DXn-n+1
Yn+1 = Yn ± DYn-n+1
X1011 = X101 ± DX101-1011 = 1000 + 22,74 = 1022,74
Y1011 = Y101 ± DY101-1011 = 1000 - 1,77 = 998,23.
Pentru celelalte puncte de radiere, calculul se face în acelaşi mod.
Tabelul 7.10.
Calculul coordonatelor relative şi absolute la metoda radierii
Punc- Distan- Orien- cos q Coordonatele Coordonate Nr.

Sta- tul ţa ori- tarea sin q relative absolute pct
ţia vizat zon- q DX DY X Y
tală + - + -
Do
(m)
101 102 - 1000 1000 101
1011 22,81 g 0,996978 22,74 1,77 1022,74 998,23

395
-
c
05 0,077676
1012 38,50 g - 9,49 37,31 990,51 1037,31
115
0,246711
c
87
0,969089
102 103 - 999,26 1062,03 102
1021 46,20 g c 0,961165 44,41 12,75 1043,67 1074,78

17 80
0,275972
1022 19,30 g c 0,646936 12,48 14,71 1011,74 1076,74
55 21
0,762544
103 104 - 961,13 1063,93 103
1031 19,29 c c - - 8,92 17,10 952,21 1081,03
130 60
0,462367
0,886688
1032 24,69 c 0,331337 8,18 23,30 969,31 1040,63
321
-
c
50 0,943512
104 101 - 967,29 1004,73 104
1041 21,33 g - 21,32 0,75 945,97 1003,98
202
0,999375
c
25 -
0,035335
1042 29,35 g - 7,63 28,34 959,66 1032,32
116
0,259931
c
74 0,965627
187
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
7.7.2. Metoda radierii independente
w. w.
Această metodă este utilizată în cazul ridicării suprafeţelor mici, care

permit măsurarea dintr-o staţie amplasată de regulă central şi de unde există
vizibilitate şi accesibilitate către toate punctele de detaliu.
Se vizează toate punctele de detaliu, măsurând orientările vizelor,
unghiurile verticale şi orizontale. Punctele de radiere cu caracter permanent
se materializează cu ţăruşi de 30-40 cm şi se semnalizează cu jaloane, iar
distanţele se măsoară cu panglica de oţel de 50 m. Cele cu caracter temporar
se semnalizează cu stadia, iar distanţele se măsoară stadimetric.
La metoda radierii independente se măsoară pe teren direct orientările
vizelor (fig. 7.8).
Fig. 7.8. Radierea folosită ca metodă independentă
Pe baza măsurătorilor se pot calcula coordonatele relative ale punctelor

respective cu formulele următoare:
± DX101-1011 = Do101-1011 × cos q101-1011
± DY101-1011 = Do101-1011 × sin q101-1011
Pentru celelelte puncte de detaliu se efectuează calculele în acelaşi mod.
Calcularea coordonatelor absolute se face cu ajutorul coordonatelor
punctului de staţie 101, la care se adaugă sau se scad coordonatele relative
ale fiecărui punct de detaliu, astfel:
X1011 = X101 ± DX101-1011
Y1011 = Y101 ± DY101-1011
În mod similar se procedează pentru toate punctele radiate.
188
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
7.8. Metoda perpendicularelor şi paralelelor
w. w.
Metoda perpendicularelor se aplică în asociere cu o drumuire,

folosindu-se de aliniamentele determinate de două puncte de staţie.
Se bazează pe înregistrarea unor distanţe şi coborâri de perpendiculare
pe aliniamentul care rezultă din drumuire (fig. 7.9.).
Fig. 7.9. Metoda perpendicularelor
În acest caz sunt cunoscute coordonatele punctelor 101,102 şi 201

(X101, Y101; X102, Y102; X201, Y201) şi se cere determinarea coordonatelor
punctului 2001, astfel încât aliniamentul 2001-201 să fie perpendicular pe
101-102.
Formulele de determinare pentru X2001 şi Y2001 sunt:
X2001 = X201 ± DX201-2001 = X201 ± d201-2001 × cos q201-2001
Y2001 = Y201 ± DY201-2001 = Y201 ± d201-2001 × sin q201-2001.
Sunt cunoscute coordonatele punctului 201, iar distanţa se măsoară
fiind dată de beneficiar, iar q201-2001 se determină cu relaţia:
q201-2001 = q101-102 + 300g.
Cunoscând elemente necesare, se pot determina coordonatele punctului
2001, astfel încât aliniamentul 2001-201 este perpendicular pe 101-102.
Trasarea unei paralele dintr-un punct dat 201 la un aliniament 101-102 (fig. 7.10.)
se poate efectua dacă se cunosc coordonatele punctelor 101, 102 şi 201. Se
cere determinarea coordonatelor punctului 202, astfel încât aliniamentul
201-202 să fie paralel la 101-102.
Coordonatele punctului 202 se determină cu formulele cunoscute:
X202 = X101 ± d201-202 × cos q201-202
Y202 = Y101 ± d201-202 × sin q201-202
189
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
Determinarea distanţei se face prin măsurare, iar orientarea q201-202 are
w. w.
aceeaşi valoare ca şi q101-102, întrucât sunt paralele. Dispunând de toate

elementele necesare calculului coordonatelor punctului 202, rezultă că
dreapta 201-202 este paralelă cu 101-102.
Fig. 7.10. Metoda paralelelor
Tabelul 7.11.
Calculul coordonatelor prin metoda perpendicularelor
Distanţa Coordonate Coordonate

Schiţa Aliniamentul (m) Orientări relative absolute Nr.
Do q punct.
DX DY X Y
g c
101-1011 395 05
1022,74 998,23 101
g c
1011-101 195 05
g c
1011-5011 45,60 95 05 3,54 45,46 1026,30 1043,70 5011
g c
5011-1011 295 05
g c
5011-5021 16,26 395 05 16,21 -1,26 1042,51 1042,44 5021
În tabelul 7.11. este prezentat un exemplu de calcul pentru obţinerea

coordonatelor punctelor 5011 şi 5021 prin metoda perpendicularelor.
Calculul orientărilor s-a efectuat cu relaţiile următoare:
190
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
q101-1011 = cunoscută = 395g 05c
w. w.
q1011-101 = q101-1011 - 200g

q1011-5011 = q1011-101 - 100g
q5011-1011 = q1011-5011 + 200g
q5011-5021 = q5011-1011 + 100g.
Coordonatele relative şi absolute s-au calculat cu relaţiile următoare:
± XD1011-5011 = d1011-5011 × cos q1011-5011
± YD1011-5011 = d1011-5011 × sin q1011-5011
± XD5011-5021 = d5011-5021 × cos q5011-5021
± YD5011-5021 = d5011-5021 × sin q5011-5021.
Coordonatele absolute s-au determinat cu ajutorul punctelor de staţie 101 şi
5011, astfel:
X5011 = X101 ± DX1011-5011
Y5011 = Y101 ± DY1011-5011
X5021 = X5011 ± DX5011-5021
Y5021 = Y5011 ± DY5011-5021.
7.9.Metoda intersecţiilor
Cu ajutorul intersecţiilor se determină punctele de ordinul V, fiind

utilizate în situaţia în care punctele geodezice de ordinul I, II, III şi IV sau
punctele de triangulaţie locală sunt situate la distanţe mari, nepermiţând
utilizarea metodei drumuirii.
În funcţie de punctele de staţie, intersecţiile sunt de trei feluri:
a) intersecţia înainte sau directă, când se poate staţiona în 3-4 puncte de
triangulaţie şi se vizează spre un punct nou;
b) intersecţia înapoi (retrointersecţia), când nu se poate staţiona în
punctele reţelei de triangulaţie (coşuri de fabrici, turnuri de biserici etc.), dar
se poate staţiona în punctul nou şi se vizează spre 3-4 puncte vechi;
c) intersecţia laterală (combinată) este folosită în cazul în care punctul
nou este situat pe o suprafaţă de teren unde se găsesc cel puţin două puncte
ale reţelei de triangulaţie în care se poate staţiona şi se poate viza punctul
nou şi 2-3 puncte ale reţelei de triangulaţie în care nu se poate staţiona şi se
vizează din punctul nou spre punctele de triangulaţie.
191
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
Punctele de intersecţie se aleg în extravilan, unde nu există riscul
w. w.
distrugerii, şi sunt materializate cu borne de beton armat de tip mijlociu sau

cu reperi de lemn de esenţă tare. Lungimea vizelor nu trebuie să depăşească
3000 m.
Unghiurile orizontale se măsoară cu aparate cu precizia de 50cc sau 1c,
folosindu-se metoda turului de orizont, în ambele poziţii ale lunetei. Eroarea
de închidere trebuie să se încadreze în toleranţă, dată de relaţia:
T = ± 50cc n , unde
n = numărul direcţiilor vizate.
7.9.1.Intersecţia înainte
În cazul acestei metode, operatorul şi ajutorii se deplesează în teren şi

instalează aparatul în fiecare staţie, în cazul în care punctul nou este
staţionabil (fig. 7.11.).
Procedeul trigonometric
În acest caz se cunosc coordonatele punctelor de drumuire 1 şi 2 (X1,
Y1 şi X2, Y2), fiind necesară determinarea coordonatelor punctului nou N
(XN, YN).
Fig. 7.11. Rezolvarea trigonometrică a intersecţiei înainte
Pentru aceasta este necesară determină unghiurilor orizontale a, b şi g,

cu ajutorul unui tahimetru. După efectuarea măsurătorilor, se efectuează
compensarea unghiurilor pentru a satisface următoarea relaţie:
a + b + g = 200g.
192
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
Se determină distanţa 1-2 din coordonate astfel:
w. w.
D01-2 = Δx12-2 + Δy12-2 = (x 2 - x1 )2 + (y 2 - y1 )2 în m

Determinarea orientării q12 se face cu relaţia:
Δy1- 2 y 2 - y1
tg q12 = =
Δx1- 2 x 2 - x1
sau
Δx1- 2 x 2 - x1
ctg q12 = =
Δy1- 2 y 2 - y1
Orientările q1-N şi q2-N se determină astfel:
q1-N = q1-2 - a
q2N = q2-1 + b
q2-1 = q12 ± 200g.
Coordonatele punctului N se obţin cu relaţiile:
XN = X1 ± d1N × cos q1N
YN = Y1 ± d1N × sin q1N sau
XN = X2 ± d2N × cos q2N
YN = Y2 ± d2N × sin q2N.
În aceste relaţii nu sunt cunoscute distanţele d1N şi dN2. Determinarea lor se
face cu relaţia sinusurilor în triunghiul 1N2:
d1-2 d1N d 2N
= =
sinγ sinβ sinα
d × sinβ
d1N = 12
sinγ
şi
d × sinα
d 2N = 12
sinγ
Cunoscând distanţele d1N şi d2N, se pot calcula coordonatele punctului
N cu ajutorul celor două relaţii prezentate anterior.
Dacă în punctul N nu se poate staţiona, determinarea unghiului g se face
cu relaţia:
g = 200g - (a + b).
193
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
Procedeul analitic
w. w.
Cunoscând coordonatele punctelor 1 şi 2 şi orientările q1N şi q2N, pentru

a obţine coordonatele punctului N pe cale analitică se scriu ecuaţiile
dreptelor de intersecţie, a punctelor de triangulaţie care converg către el
astfel:
YN - Y1 = (XN - X1) tg q1N
YN - Y2 = (XN - X2) tg q2N.
Însumând cele două ecuaţii, dar schimbând sensul uneia, rezultă:
Y1 - Y2 = (X1 - XN) tg q1N + (XN - X2) tg q2N.
Prin ordonarea termenilor rezultă coordonata punctului N (XN).
y - y + x × tgθ1N - x 2 × tgθ 2N
xN = 2 1 1
tgθ1N - tgθ 2N
Coordonata YN se obţine prin înlocuirea lui XP în cele două ecuaţii ale
dreptelor.
Exemplu de calcul numeric al unei intersecţii înainte prin procedeul

trigonometric
Se dă punctul de intersecţie N, vizat din punctele 1 şi 2 şi unghiurile a
şi b (fig. 7.12.).
Fig. 7.12. Intersecţia înainte

X1 = 1000,00
Y1 = 1000,00
X2 = 1057,27
Y2 = 1686,49
a = 61g 75c 12cc
b = 72g 16c 15cc
g = 200g - (a + b) = 200c - 133g 91c 27cc = 66g 08c 73cc.
194
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
1) Calculul distanţei Do1-2 din coordonate

D012 = Δx12-2 + Δy12-2 = (x 2 - x1 )2 + (y 2 - y1 )2 =
(1057,27 - 1000 )2 + (1686,49 - 1000 )2 = 57,27 2 + 686,49 2 =

= 3279,85 + 471.268,52 = 474.578,37 = 688,874 m
2) Calculul orientării q12
Δy y - y 1686,49 - 1000 686,49
tgθ1-2 = 1-2 = 2 1 = =
Δx1-2 x 2 - x1 1057,27 - 1000 57,27
arctg 11,986 = 94g 70c 09cc
q12 = 94g 70c 09cc.
3) Calculul orientărilor q1N şi q2N
q1N = q12 - a = 94g 70c 09cc - 61g 75c 12cc = 32g 94c 97cc
q2N = q2-1 + b
q21 = q12 + 200g = 94g 70c 09cc + 200g = 294g 70c 09cc
q2N = 294g 70c 09cc + 72g 16c 15cc = 366g 86c 24cc.
4) Calculul laturilor intersecţiei
d1-2 = 688,874 m
d12 d1N d 2N
= =
sinγ sinβ sinα
d12 × sinβ 688,87 × sin72 g16 c15cc
d1N = = =
sinγ sin66 g 08c73cc
688,87 × 0,905904 624,050
= = = 724,427 m
0,861439 0,861439
d12 × sinα 688.874 × sin61g 75c12cc
d 2- N = = =
sinγ sin66 g 08c73cc
688,874 × 0,824877 568,236
= = = 659,635 m
0,861439 0,861439
5) Calculul coordonatelor relative
DX1N = d1N × cos q1N = 724,427 × cos 32g 94c 97cc = 724,427 × 0,869022
= 629,543
195
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
DY1N = d1N × sin q1N = 724,427 × sin 32g 94c 97cc = 724,427 × 0,494772
w. w.
= 358,426.
6) Calculul coordonatelor absolute
XN = X1 + DX1N = 1000 + 629,543 = 1629,543 m
YN = Y1 + DY1N = 1000 + 358,426 = 1358,426 m.
În cazul în care se raportează la punctul 2, coordonatele relative se

calculează astfel:
DX2N = d2N × cos q2N = 659,635 × cos 366g 86c 24cc = 659,635 ×
0,867558
= 572,27
DY2N = d2N × sin q2N = 659,635 × sin 366g 86c 24cc =
= 659,635 × (- 0,497334) = - 328,05.
XN = X2 + DX2N = 1057,27 + 572,27 = 1629,54 m
YN = Y2 + DY2N = 1686,49 - 328,05 = 1358,44 m.
Se poate observa că ajungem la acelaşi rezultat prin folosirea celor două

posibilităţi de calcul. În cazul în care există diferenţe între rezultate, trebuie
repetate măsurătorile şi operaţiile de calcul.
Exemplu de calcul al intersecţiei înainte pe cale analitică

Sunt utilizate aceleaşi puncte şi valorile obţinute din măsurători sunt
identice, astfel:
X1 = 1000,00
Y1 = 1000,00
X2 = 1057,27
Y2 = 1686,49
a = 61g 75c 12cc
b = 72g 16c 15cc
g = 200g - (a + b) = 200c - 133g 91c 27cc = 66g 08c 73cc.
1) Calculul distanţei Do12:
D0 12 = Δx12-2 + Δy12-2 = (x 2 - x1 )2 + (y 2 - y1 )2 =
= (1057,27 - 1000 )2 + (1686,49 - 1000 )2 = 474.548,37 = 688,874 m
196
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
2) Calculul orientării laturilor

Δy y - y 1686,49 - 1000 686,49
tgθ1-2 = 12 = 2 1 = = = 11,986
Δx12 x 2 - x1 1057,27 - 1000 57,27
arctg 11,986 = 94g 70c 09cc
q12 = 94g 70c 09cc.
q1N = q1-2 - a = 94g 70c 09cc - 61g 75c 12cc = 32g 94c 97cc
q2N = q2-1 + b
q2-1 = q12 + 200g = 94g 70c 09cc + 200g = 294g 70c 09cc
q2N = 294g 70c 09cc + 72g 16c 15cc = 366g 86c 24cc.
3) Scrierea perechii de ecuaţii
YN - Y1 = (XN - X1) tg q1N
YN - Y2 = (XN - X2) tg q2N.
4) Calculul coordonatelor absolute
y - y + tgθ1N - x 2 × tgθ 2N
xN = 2 1 =
tgθ1N - tgθ 2N
1686,49 - 1000 + 1000 × tg32g 94c97cc - 1057,27 × tg366g86c 24cc
= =
tg32g 94c97 cc - tg366g86c 24cc
686,49 + 1000 × 0,569343 - 1057,27 × (- 0,573258)
= = 1629,54 m
0,569343 - (- 0,573258)
YN = (XN - X1) tg q1N + Y1

YN = (1629,54 - 1000) × tg 32g 94c 97cc + 1000 =
= 639,54 × 0,569343 + 1000 = 1358,424 m
YN = (XN - X2) tg q2N + Y2 = (1629,54 - 1057,27) × tg 366g 86c 24cc +
1686,49 = 569,27 × (- 0,573258) + 1686,49 = - 326,338 + 1686,49
=1360,15 » 1358,424.
197
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
7.9.2. Intersecţia înapoi prin metoda Collins
w. w.
Se consideră punctele 1, 2, 3 de coordonate cunoscute (X1, Y1; X2, Y2

şi X3, Y3) şi punctul P, punctul de staţie în care se staţionează cu tahimetrul.
Metoda Collins se bazează pe înscrierea unor triunghiuri într-un cerc şi
reducerea problemei la două intersecţii înainte.
Prin punctul 1, 2, P se duce un cerc, două puncte de coordonate
cunoscute, şi al treilea, punctul necunoscut P.
Se uneşte punctul P cu punctul cunoscut 3 şi se prelungeşte dreapta
până când intersectează cercul în punctul C, numit punctul lui Collins (fig.
7.13.).
Fig. 7.13. Procedeul Collins
Din punctul P se duc vize în punctele 1, 2 şi 3 şi se măsoară unghiurile

a şi b, prin metoda cu zero în coincidenţă.
Se unesc punctele 1 cu 2, 1 cu P, 2 cu P, 1 cu C şi 2 cu P. Centrul
cercului este dat de intersecţia mediatoarelor segmentelor 1-C şi 2-C.
Unghiurile a şi b formate de vizele P-1 şi P-1 cu viza P-3 sunt egale cu
unghiurile C12 şi C21, deoarece subîntind acelaşi arc de cerc şi sunt înscrise
în cerc.
Se consideră triunghiul 12C,în care trebuie să se determină distanţa d1-2,
q1-2 şi unghiul g.
Orientarea q12 se calculează din coordonate astfel:
198
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
y y
w. w.
tgθ1-2 = 2- 1
x 2 - x1
Distanţa d1-2 se determină cu ajutorul coordonatelor:
d1-2 = Δx12-2 + Δy12-2 = (x 2 - x1 )2 + (y 2 - y1 )2 , în m.
Cu ajutorul orientării q12 se calculează q1C şi q12 cu relaţile următoare:
q1C = q12 - b
q2C = q21 + a, q2-1 = q12 - 200g.
Unghiul g se determină din relaţia:
g = 200g - (a + b).
Pentru a afla coordonatele punctului C, este necesară calcularea distanţei
d1C. Cu ajutorul teoremei sinusurilor calculăm distanţa d1C astfel:
d1-2 d1c d c
= = 2
sinγ sinα sinβ
d × sinα
d1c = 1-2
sinγ
Coordonatele punctului C se află cu formulele:
XC = X1 ± d1C × cos q1C
YC = Y1 ± d1-C × sin q1C.
Cu ajutorul coordonatelor punctelor C şi 3 se calculează orientarea qC3
astfel:
y -y
tgθ c3 = 3 1
x 3 - x1
qC3 = qCP, deoarece punctele C, 3 şi P sunt coliniare.
Se consideră triunghiul 1CP, în care se cunoaşte unghiul b şi distanţa d1C
(latura 1c).
Unghiul g1 se determină cu relaţia:
g1 = qC1 - qCP
Unghiul b1 se determină astfel:
b1 = 200g - (a + g1).
Cu relaţia sinusurilor în acest triunghiuri aflăm distanţa dCP:
d × sinβ1
d CP = 1c
sinα
199
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
Calculul coordonatelor punctului P se face cu formulele cunoscute:
w. w.
XP = XC ± dCP × cos qCP

YP = YC ± dCP × sin qCP.
d1c d cp d1p
= =
sinα sinβ1 sinγ1
7.10. Întocmirea planului de situaţie pe baza coordonatelor

rectangulare ale punctelor
Planul de situaţie poate fi întocmit cunoscând coordonatele rectangulare

ale punctelor, prin raportarea acestor valori într-un sistem de axe de
coordonate OX şi OY la o anumită scară.
Transpunerea punctelor prin intermediul acestei metode asigură o
precizie de raportare bună, datorită transformării prin calcul a distanţelor şi
unghiurilor în elemente liniare.
Fazele planului de situaţie sunt următoarele:
a) Calcularea scării planului în funcţie de formatul ales
Calculul scării pe direcţia X:
1 d
=
N x D unde:
1
= scara pe direcţia OX;
Nx
d = distanţa pe direcţia OX rămasă disponibilă pe formatul A3 sau A4;
D = suprafaţa ridicată pe direcţia X, delimitată de Xmax - Xmin.
Cele mai utilizate formate de planşe sunt prezentate în tabelul 7.12.
Tabelul 7.12.
Formate de planşe
2
Simbol Dimensiuni (mm) Suprafaţa (m )
A4 210 x 297 0,0625
A3 297 x 420 0,125
A2 420 x 594 0,25
A1 594 x 841 0,5
A0 841 x 1189 1
200
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
1 140 mm 0,14 0,14

= = =
N x x max - x min 1043,67 - 945,97 97,7
97,7 1
Nx = = 698 Þ
0,14 698
Calculul scării pe direcţia Y:
1 d
= , unde
Ny D
1
= scara pe direcţia Y;
Ny
d = distanţa pe direcţia OY rămasă disponibilă pe formatul A3 sau A4;
D = suprafaţa ridicată pe direcţia OY, delimitată de Ymax - Ymin.
1 250 mm 0,25 m
= =
N y 1081,04 - 998,23 82,81
82,81 1 1
Ny = = 331 Þ Þ
0,25 331 500
Pentru cele două axe s-au obţinut valori diferite. Condiţia pentru a
realiza un plan de situaţie este ca axele OX şi OY să aibă aceeaşi scară.
Întotdeauna dintre cele două scări se alege scara cea mai mică, în cazul de
faţă 1/1000 (deci, 1 cm de pe plan este egal cu 10 m pe teren).
b) Numerotarea axelor
Se realizează începând cu numerotarea din originea axei OX cu
coordonata care îndeplineşte următoarele condiţii:
- să prezinte o valoare mai mică decât Xmin;
- să fie rotundă (exemplu: Xmin = 945,97, valoarea originii pe direcţia
OX se va lua 930 m).
Gradarea axei se face din centimetru în centimetru până la o valoare
rotundă mai mare decât Xmax (exemplu: Xmax = 1043,67; se va lua valoarea
maximă 1060 m).
În acelaşi mod se procedează şi pentru axa OY.
c) Raportarea punctelor
Din tabelul de coordonate, punctele se vor marca cu un cerculeţ care are
centrul la intersecţia coordonatelor, iar numerotarea se face în dreapta sus.
201
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
T O P O G R A F I E
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
d) Unirea punctelor
Unirea punctelor se face conform schiţei din teren.
e) Scrierea planului
În partea dreaptă jos a planului se execută un indicator care are
următorul conţinut:
- denumirea instituţiei care a executat planul,
- denumirea proiectului,
- denumirea planului de situaţie,
- numărul planşei în proiect,
- denumirea operaţiilor necesare realizării planului de situaţie,
- numele celor care au executat operaţiile,
- semnăturile,
- scara planului,
- data întocmirii planului.
202

Ridicări Planimetrice: Capitolul

Cargado por

Información del documento

Título original

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Ridicări Planimetrice: Capitolul

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

F T ra n sf o F T ra n sf o

7.1. Generalităţi: definiţie, scop, principii

Ridicările planimetrice cuprind totalitatea operaţiilor topografice

punctelor, iar la birou sunt efectuate calculele coordonatelor polare sau

7.2. Metoda numerică de ridicare în plan

Metoda triangulaţiei presupune determinarea coordonatelor unor puncte

Fig. 7.1. Metoda triangulaţiei

Metoda poligonometriei este o metodă de îndesire a punctelor de

Metoda drumuirii este utilizată ca metodă principală pentru ridicarea

Fig. 7.2. Metoda drumuirii

Metoda radierii este metoda care se foloseşte pentru obţinerea

Fig. 7.3. Metoda radierii

Metoda intersecţiei constă în obţinerea poziţiei unor puncte cunoscute

Fig. 7.4. Metoda intersecţiei

Metoda perpendicularelor este o metodă cu ajutorul căreia se obţine

Fig. 7.5. Metoda perpendicularelor

7.3.. Operaţiile ridicărilor planimetrice prin metode numerice

Pentru ridicarea planimetrică a unei suprafeţe sunt necesare următoarele

7.3.1. Operaţiile de documentare şi întocmire a proiectului ridicării

Înainte de întocmirea proiectului de lucru trebuie să fie studiat un plan

a terenului, stabilindu-se metodele de ridicare, punctele de sprijin şi punctele

7.3.2. Operaţiile de teren

Pentru realizarea acestei operaţii, operatorul se deplasează în teren cu

7.3.3. Operaţiile de birou

Operaţiile de birou constau în prelucrarea datelor rezultate din teren, cu

7.4. Metoda drumuirii

7.4.1. Noţiuni generale

Drumuirea este o metodă de ridicare având scopul determinării poziţiei

7.4.2. Operaţiile drumuirii

Pentru efectuarea unei ridicări planimetrice prin metoda drumuirii sunt

şi 3 km în extravilan, iar numărul laturilor poligonului să nu depăşească 25.

coordonatele relative şi absolute ale punctelor drumuirii.

7.5. Metoda drumuirii închise

Prelucrarea datelor rezultate de pe teren parcurge următoarele etape:

Măsurători Media Unghiul z Distanţa orizontală

Distanţele se calculează în funcţie de instrumentul cu care s-au

Calculul distanţei măsurate pe cale indirectă

Sta- Punct Citiri la miră Unghiul z Distanţa Distanţa Schiţa

Se calculează distanţa înclinată (Dî) cu ajutorul relaţiei:

Calculul unghiurilor orizontale şi compensarea acestora

Staţia Punct Unghiul Corec- Unghiul Schiţa

Dacă se măsoară unghiurile exterioare, eroarea se calculează cu relaţia:

deci, se repartizează câte 20cc pentru fiecare unghi.

Dacă eroarea e > T, atunci trebuie efectuată repetarea măsurării

Calculul orientărilor laturilor

Staţia Punct Unghiul Orientarea cos q Schiţa

Calculul coordonatelor relative şi absolute

D X301-302 = Do 301-302 × cos q301-302 = 119,98 × cos 382g 31c =

D X302-303 = Do 302-303 . cos q302-303 = 93,97 × cos 118g 18c 20cc =

Coordonatele relative se înregistrează într-un tabel, în care sunt trecute

Conform teoremei lui Chasles, suma algebrică a coordonatelor relative

Σ 496,9 117,0 117,03 183,12 183,05 117,04 117,04 183,08 183,08

0,0191 .................. 100

0,0191 .................. 100

+Dy -Dy +Dy' -Dy'

Y305 = X304 ± D Y'304-305

X302 = 1000 + 115,35 = 1115,35 m

X303 = 1115,35 - 26,47 = 1088,88 m

X304 = 1088,88 + 1,69 = 1090,57 m

X305 = 1090,57 - 74,32 = 1016,25 m

7.6. Metoda drumuirii sprijinite

Drumuirea sprijinită este o metodă de ridicare planimetrică ce se

triangulaţie sau intersecţie;