F T ra n sf o F T ra n sf o

PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
5
k

k
lic

lic
Capitolul
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

MĂSURAREA
UNGHIURILOR

5.1. Principiul măsurării unghiurilor

Pe teren se măsoară atât distanţele dintre puncte, cât şi unghiurile

orizontale dintre aliniamente şi unghiurile verticale.
Unghiul orizontal (w) este unghiul rezultat dintre proiecţiile orizontale a
două linii de vizare, care se măsoară la cercul orizontal al aparatului.
Unghiul vertical (z, a) este unghiul situat într-un plan vertical, fiind
determinat de direcţia de vizare cu orizontala (fig. 5.1.).

Fig. 5.1. Principiul măsurării unghiurilor

103
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Pentru măsurarea unghiurilor se folosesc aparate numite goniometre
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

(gonios - “unghi” şi metrein - “a măsura”).

Un goniometru constă dintr-un cerc orizontal gradat şi unul vertical,
care sunt prevăzute cu un reper, şi dintr-un dispozitiv de vizare (fig. 5.2.).

Fig. 5.2. Schema de principiu a unui goniometru

Pentru a măsura un unghi orizontal se montează instrumentul în vârful

unghiului şi se vizează succesiv pe cele două direcţii ale unghiului,
efectuând citirile la reperul cercului orizontal, iar diferenţa dintre cele două
citiri dă mărimea unghiului respectiv: b = a - b (fig. 5.3.).

Fig. 5.3. Principiul de măsurare a unghiurilor orizontale

Goniometrele permit măsurarea unghiurilor orizontale sau a unghiurilor

verticale, precum şi măsurarea simultană a celor două feluri de unghiuri.
Dintre goniometrele simple folosite la măsurarea unghiurilor orizontale
se utilizau pantometrul şi grafometrul, care nu se mai utilizează în prezent.
Unghiurile verticale se măsoară cu eclimetrul. Dintre eclimetrele mai
perfecţionate este utilizat eclimetrul Freiberger (fig. 5.4.).
104
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.4. Eclimetrul Freiberger

Acesta este alcătuit dintr-un tub de vizare şi o placă prevăzută cu un

sector de cerc divizat în grade şi %. Cu ajutorul vizorului telescopic se
determină înclinarea liniei de pantă faţă de orizontală, indicată de nivela
torică, iar ulterior se citeşte la un dispozitiv de înregistrare prevăzut cu
vernier valoarea unghiului în grade sexagesimale.

5.2. Aparate de precizie pentru măsurat unghiuri

În măsurătorile terestre se utilizează goniometre de precizie, din care

fac parte teodolitele şi tahimetrele, care pot fi clasice sau moderne, în
funcţie de dispozitivul de citire folosit.
Teodolitele sunt aparate complexe, care permit măsurarea unghiurilor
cu precizie foarte mare (1”, 2cc), iar tahimetrul cu precizie mică (30”, 1c),
dar cu posibilitatea şi de a măsura distanţele pe cale optică.

5.2.1. Prezentarea generală a părţilor componente ale teodolitului sau

tahimetrului

Un teodolit sau tahimetru este alcătuit, din punctul de vedere al

construcţiei, din următoarele piese grupate pe complexe: ambaza, cercul
orizontal cu alidada şi luneta cu eclimetrul (fig. 5.5.).

105
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

1 - suportul amblazei;
2 - şuruburi de calare;
3 - montură tubulară;
4 - lăcaş cu filet;
5 - axul vertical tubular;
6 - cercul orizontal;
7 - şurubul de blocare a mişcării generale;
8 - şurubul micrometric al mişcării generale;
9 - tija brăţării inferioare;
10 - brăţara interioară;
11 - limbul gradat;
12 - axul vertical plin;
13 - cercul alidad;
14 - şurubul de blocare al mişcării alidade;
15 - şurubul micrometric al mişcării alidadei;
16 - tija brăţării superioare;
17 - brăţara superioară;
18 - nivelă de calare;
19 - dispozitivul de citire la cercul orizontal;
20 - suportul lunetei;
21 - axul orizontal;
22 - cercul vertical;
23 - luneta aparatului;
24 - şurubul de blocare a lunetei;
25 - şurubul micrometric al mişcării lunetei;
26 - tija mişcării micrometrice a lunetei;
27 - carcasa cercului vertical;
28 - dispozitivul de citire la cercul vertical;
29 - nivela torică a eclimetrului;
30 - şurubul micrometric pentru orizontalizarea
indicilor eclimetrului.

Fig. 5.5. Secţiune printr-un teodolit tahimetru

Ambaza serveşte la fixarea aparatului pe trepied, are un suport metalic

prevăzut cu trei şuruburi de calare, cu o montură tubulară şi un lăcaş cu filet.
Cercul orizontal (limbul gradat) şi alidada are un ax vertical tubular,
de care este fixat cercul orizontal, care este introdus în montura tubulară.
Diviziunile cercului gradat sunt executate la anumite intervale, în funcţie de
dispozitivul de citire aplicat.
Concentric cu cercul gradat se află alidada, pe care sunt instalate
dispozitivele de citire, cu ajutorul căreia se aproximează citirea. Mişcarea de
rotaţie a cercului alidad faţă de cel orizontal se realizează cu un şurub de
blocare, această mişcare se numeşte mişcarea alidadei sau mişcarea
înregistratoare.
106
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Pe cercul alidad sunt situate nivelele de calare, dispozitivul de citire la
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

cercul orizontal şi suporţii axului lunetei.

Luneta cu eclimetrul (cercul vertical) are axul orizontal de care este
fixat cercul vertical şi luneta aparatului. Mişcarea lunetei se face din şurubul
de blocare şi cel micrometric. Cercul vertical este confecţionat din acelaşi
material şi are sistemul de gradaţie similar cu cercul orizontal. Este montat
într-o carcasă, prevăzută cu dispozitiv ce citire şi o nivelă torică, pentru
orizontalizarea indicilor dispozitivului de citire, care se face cu şurubul
micrometric sau automat prin pendul.
Cercul gradat al eclimetrului este piesa care se roteşte o dată cu
mişcarea în plan vertical a lunetei, înregistrându-se în acest fel unghiul
vertical.
Teodolitele prezintă următoarele mişcări: mişcarea generală, când se
roteşte cercul orizontal împreună cu cercul alidad; mişcarea alidadei, când
cercul orizontal rămâne nemişcat şi se roteşte numai cercul alidad; mişcarea
în plan vertical a lunetei, cu ajutorul căreia se pot înregistra unghiurile
verticale, la eclimetru, şi mişcarea de translaţie a aparatului pe trepied.
Luneta topografică reprezintă dispozitivul de vizare al aparatelor, fiind
alcătuit dintr-un sistem optic care asigură mărirea şi apropierea semnalelor
vizate. Aparatele vechi prezintă lunetă topografică alcătuită din trei tuburi:
obiectiv, reticular şi ocular, iar la aparatele moderne este alcătuită din:
ocular, placa firelor reticulare, sistemul de focusare şi obiectivul (fig. 5.6.)

a -luneta cu trei tuburi;

b -luneta cu două
alcătuită din:
1- tubul obiectiv;
2 - obiectivul lunetei;
3 - tubul ocular;
4 - lamă de sticlă cu
fire reticulare;
5 - ramă circulară;
6 - ş uruburi de
rectificare;
7-lentile de focusare;
8 - tubul lentilei de
focusare;
9 - ;urub de focusare;
10 - cremalieră;
11 - ocularul

Fig. 5.6. Luneta topografică

107
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Ocularul este un sistem optic care permite vizualizarea firelor reticulare.
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Pe placa firelor reticulare sunt gravate firul reticular vertical, firul reticular
orizontal şi firele stadimetrice (fig. 5.7.).

Fig. 5.7. Scheme de fire reticulare

a - la teodolite;
b - la tahimetre

În tubul obiectiv este amplasată lentila de focusare, care este montată

într-un tub ce culisează cu ajutorul unui şurub cu cremalieră, pentru a putea
aduce imaginea semnalului vizat în planul reticulului, prin operaţia de
focusare.
Formarea imaginii în lunetă este răsturnată, iar imaginea este mărită şi
virtuală
Punctarea semnalului se face în mai multe poziţii, în funcţie de
unghiurile care vor fi măsurate (fig. 5.8.):
a)- prinderea semnalului în câmpul vizual;
b)- punctarea semnalului pentru măsurarea unghiului orizontal;
c)- punctarea semnalului pentru măsurarea unghiului vertical;
d)- punctarea semnalului pentru măsurarea celor două unghiuri.

108
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.8. Punctarea semnalului pentru măsurarea unghiurilor

Puterea de mărire a lunetei reprezintă raportul dintre mărimea imaginii

obiectului văzut în lunetă şi mărimea obiectului văzută cu ochiul liber şi se
determină cu relaţia următoare:
f
M= 1
f2
unde:
- M = puterea de mărire a lunetei;
- f1 = distanţa focală a obiectivului;
- f2 = distanţa focală a ocularului.
Axele aparatului
Orice aparat de precizie are următoarele axe: axul principal sau vertical
V - V', în jurul căruia se roteşte aparatul; axul secundar sau orizontal (O -
O'), în jurul căruia se roteşte luneta, şi axa de vizare a lunetei (L - L'), care
uneşte centrul reticulului cu centrul optic al obiectivului (fig. 5.2.).
Dispozitive de citire a unghiurilor
Vernierul este un dispozitiv format dintr-un sector de cerc gradat, care
este fixat pe cercul alidad şi care se deplasează pe o linie de contact cu
limbul gradat, având aceeaşi curbură cu acesta.
Foloseşte principiul că n diviziuni ale vernierului corespund la n -1
diviziuni ale limbului gradat.
(n-1)L = n × v

v=
(n - 1) × L = nL - L = L - L
n n n
unde:
- L = valoarea celei mai mici diviziuni de pe limbul gradat;
- v = valoarea diviziunii celei mai mici a vernierului;
- n = numărul diviziunilor vernierului.
109
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Precizia vernierului se determină făcând diferenţa dintre cea mai mică
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

diviziune de pe limb şi o diviziune de pe vernier.

æ Lö nL - L nL - nL + L L
p = L - v = L -çL - ÷ = L - = =
è nø n n n

În aceste condiţii, precizia este dată de raportul dintre valoarea cea mai
mică de pe limbul gradat şi numărul diviziunilor de pe vernier.
În fig. 5.9. este prezentată citirea la un aparat cu vernier.

Fig. 5.9. Modul de citire la un aparat cu vernier

În aceste condiţii, precizia aparatului

25c
p= = 1c
25
Citirea se face în modul următor:

- citirea pe limb: 169g 25c

- citirea pe vernier: 14 x 1c 14c
_____________________________
citirea totală: 169g 39c

Scăriţa
Mărimea scăriţei corespunde cu mărimea diviziunii celei mai mici de pe
cercul gradat (fig. 5.10.).

110
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.10. Citirea la un aparat cu scăriţă

a - vedere de ansamblu; 1 - ocularul lunetei; 2 - ocularul microscopului pentru citirea

centralizată; 3 - colimator; 4 - clema de blocare a lunetei; 5 - şurubul micrometric al
mişcării lunetei; 6 - ocularul dispozitivului de centrare optică; 7 - şurubul micrometric al
mişcării orizontale; 8 - nivela torică; 9 - pârghia de deblocare a mişcării generale sau
alidadei; 10 - ambaza; 11 - şuruburi de calare; b - câmpul microscopului cu citirea
centralizată.

Precizia se determină astfel:

L 1g 100c
p= = = = 1c
n 100 100
Citirea: V = 126g 22c; Hz = 372g 86c
Micrometrul optic
În cazul acestui dispozitiv de citire, imaginea apărută în câmpul
microscopului optic este formată din două regiuni diametral opuse A şi B de
pe cercul gradat, care sunt văzute centralizat în poziţiile A şi B'. La o
deplasare în sensul acelor de ceasornic a diviziunii A în A1 cu un unghi a,
diviziunea B va fi văzută în microscop deplasându-se în sens invers,
ajungând din poziţia B' în poziţia B1, aceasta corespunde la o deplasare
liniară dublă egală cu A1B1 (fig. 5.11.).

111
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.11. Dispozitivul de citire cu micrometru

optic cu coincidenţă

În fig. 5.12.a. şi 5.12.b. este prezentat un exemplu de citire la teodolite

cu micrometru optic.
Faţă de reper are loc citirea pe limb a gradelor scrise în poziţie normală
şi a zecilor de minute: 3g 40c, iar pe tambur minutele, zecile de secunde şi
secundele: 5c 16cc
Citirea totală va fi: 3g 45c 16cc.

Fig. 5.12.a Citire la un aparat cu micrometru optic cu coincidenţă

112
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.12.b Citire la microscopul cu micrometrul optic cu coincidenţă

În fig. 5.12.b avem următoarea citire:

a = 126g
b = 1c
c = 9c
d = 92cc
Citirea totală - 126g 19c 92cc

Nivelele de calare
Acestea sunt piese anexe care permit orizontalizarea cercului orizontal.
După formă, există două tipuri de nivele:
a) nivele torice (cilindrice);
b) nivele sferice.
Nivelele cilindrice
Sunt alcătuite dintr-o fiolă de sticlă, curbată, care are în interior închis
ermetic un lichid volatil (alcool, eter etc.), astfel încât să rămână o bulă de
aer. Fiola este introdusă într-o montură metalică şi este fixată pe aparat prin
două şuruburi de rectificare sau cu o balama şi un şurub de rectificare (fig.
5.13.).

113
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.13. Nivela cilindrică

Pe partea superioară sunt gravate la o distanţă de 2 mm linii paralele

egale, iar cele două centrale sunt mai lungi şi reprezintă reperele nivelei.
În momentul când bula nivelei este situată între repere, suprafaţa pe
care este fixată nivela este orizontală, fiind paralelă cu directricea nivelei
(T - T'), care este tangenta la tor în punctul maxim de curbură.
Precizia nivelei cilindrice este în funcţie de raza maximă a torului şi de
un coeficient de frecare dintre lichid şi sticlă, fiind dată de relaţia:
p = mR
unde:
p = precizia nivelei cilindrice;
m = coeficientul de frecare;
R = raza maximă a torului.
Raza de curbură a torului nivelei este cuprinsă între 15-80 m, la
instrumentele topografice, iar pentru instrumente astronomice este de 200
m.
Unele nivele au fiola prevăzută cu o cameră de rezervă, care permite
reglarea dimensiunilor bulei în funcţie de temperatura aerului.
Sunt întâlnite şi nivele reversibile la aparatele de nivelment geometric,
care au fiola sub formă de butoiaş, prevăzută cu dublă curbură şi divizată pe
ambele părţi.
Nivelele sferice
Nivelele sferice sunt utilizate pentru calarea aproximativă a aparatelor,
iar pentru orizontalizare nivela are trasate două cercuri concentrice, care

114
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
reprezintă reperul. Poziţia de calare este realizată când bula de aer este
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

introdusă în centrul cercului de calare (fig. 5.14.).

Fig. 5.14. Nivela sferică

Fig. 5.15. Declinatorul

a- instrumentul ataşat la
aparat;
b- câmpul de vedere
al declinatorului

Sensibilitatea nivelei corespunde unghiului corespunzător înclinării axei

pentru ca bula de aer să se deplaseze cu o diviziune şi se determină cu
relaţia:

115
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
d
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

a CC
= r CC
R

unde:
a = unghiul de înclinare pentru deplasarea bulei cu o gradaţie, în
secunde;
R = raza de curbură, în m;
d = valoarea unei gradaţii, în m;
rcc = 636 620cc

Declinatorul şi busola
Sunt instrumente folosite la măsurarea orientărilor magnetice. Sunt
utilizate la orientarea magnetică a aparatului pe direcţia nord magnetic.
Declinatorul este constituit dintr-un tub în care există un ac magnetic
oscilant, care este blocat cu un şurub (fig. 5.15.). Tubul prezintă un ocular
prin care se văd extremităţile acului magnetic.
În momentul când extremităţile acului sunt în prelungire cu valoarea
zero de pe declinat, acesta este orientat pe direcţia nord magnetic.
Trepiedul
Asigură montarea şi susţinerea
aparatului deasupra punctului de staţie
pe timpul măsurătorilor.
Este constituit dintr-o placă
metalică, numită platformă, în care sunt
montate 3 picioare, de regulă
telescopice. În platformă este practicat
un orificiu circular prin care trece
şurubul de fixare a aparatului pe trepied
şi care permite acestuia o mişcare
laterală, numită mişcare de translaţie.La
platformă, în partea inferioară, este un
dispozitiv de fixare a firului cu plumb
pentru centrarea întregului complex pe
punctul topografic (fig. 5.16.).

116
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w.
A B B Y Y.c
Fig. 5.16. Trepiedul w.
A B B Y Y.c

Accesorii şi instrumente
- dispozitiv de centrare optică, situat în ambază sau încorporat în
aparat;
- bastonul de centrare forţată, care este prevăzut cu o nivelă sferică,
având rolul de centrare a aparatului deasupra punctului de staţie;
- placa de centraj este un dispozitiv care permite amplasarea aparatului
pe un pilastru;
- umbrela topografică, care are rolul de a proteja aparatul când se
lucrează în condiţii de mediu nefavorabile.

5.2.2. Tipuri de aparate pentru măsurat unghiuri

În funcţie de dispozitivul de citire a unghiurilor, există două categorii de

aparate:
a) teodolite - tahimetre cu scăriţă;
b) teodolite - tahimetre cu micrometru optic.

Teodolite - tahimetre cu scăriţă

La aceste aparate, dispozitivul de citire a unghiurilor este scăriţa. Cele
mai reprezentative aparate din această categorie sunt:
Theo 020, Theo 020A, Theo 020B, Theo 030, produse de firma Zeiss-
Jena, şi Wild T16, produs de firma Leica (fig. 5.17.).

117
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.17. Teodolitul tahimetru Theo 030 şi Theo 020

Firma SOKKIA produce următoarele tipuri: T60E, TS6, TS20A.

În tabelul 5.1. sunt prezentate câteva caracteristici ale aparatelor
construite de firma Zeiss-Jena şi Leica.
Tabelul 5.1.
Principalele caracteristici ale teodolitelor - tahimetre cu scăriţă

Luneta Cercurile Masa (kg)

gradate
Valoarea

Æ liber al obiec-
Nr. Tipul Firma diviziunii

Înălţimea (mm)
Distanţa min.
de vizare (m)
crt. teodolitului constructoare scalei

tivului (mm)
Mărimea M

Lungimea

Ambalaj

Trepied
H V

Aparat
(mm)
1 Theo 020 Zeiss-Jena 25 35 195 2,1 c c 4,3 4,4 5,6 240
1'(1 ) 1'(1 )

2 Theo 030 Zeiss-Jena 25 35 195 1,9 c c 4,4 5,6 4,7 213

1'(1 ) 1'(1 )

3 Redta 002 Zeiss-Jena 25 42 310 2,5 c c 6,5 6,2 5,6 235

1'(1 ) 1'(1 )

4 Dahlta 020 Zeiss-Jena 25 40 - 3,0 c c 4,4 5,6 4,7 213

1'(1 ) 1'(1 )

5 T16 Leica 28 40 150 1,5 c c 4,7 2,0 5,6 265

1'(1 ) 1'(1 )

Teodolitul T60E este prevăzut cu compensator la cercul vertical, iar

cercurile sunt împărţite în grade sexagesimale sau centesimale, cu o precizie
de 1' (1c).
Teodolitul TS6 are compensator la echimetru, iar cercurile sunt
împărţite în grade sexagesimale sau centesimale cu o precizie de 1' (1cc)
Teodolitul TS20A are un sistem de centrare rapidă, cu compensator, cu
precizia de 1' (1c) şi estimări de 20'' (20cc)

Teodolite - tahimetre cu micrometru optic

Cele mai reprezentative teodolite din această serie sunt: Theo 010, Theo
010 A, construite de firma Zeiss-Jena, T1 şi T2, construite de firma Leica.

118
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Teodolitul Theo 010A este de tip universal, este un teodolit care are o
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

mişcare a alidadei şi o mişcare independentă a cercului orizontal. Precizia

este de 2cc. Luneta dă imaginea în poziţie verticală, având puterea de mărire
de 30 x (fig. 5.18.).

Fig. 5.18. Teodolitul Theo 010 A

a - vedere de ansamblu; 1 - şurubul mişcării reiteratoare; 2 - piedica şurubului

mişcării reiteratoare; 3 - ocularul microscopului pentru citirea centralizată; 4 - ocularul
lunetei; 5 - colimator; 6- rozeta micrometrului optic; 7 - rozeta obturatorului citirii
centralizate la cercul orizontal şi vertical; 8 - clema de blocare a mişcării lunetei; 9 -
clema de blocare a mişcării orizontale; 10 - ocularul dispozitivului de centrare optică; 11 - şurubul
119
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w.
A B B Y Y.c micrometric al mişcării lunetei; 12 - şurubul micrometric al mişcării orizontale; 13 - ambaza; 14 - şuruburi de w.
A B B Y Y.c

calare;

5.3. Metode de măsurare a unghiurilor

5.3.1. Punerea în staţie a teodolitului

Pentru a putea măsura unghiurile orizontale şi verticale se instalează

aparatul în staţie şi se efectuează următoarele operaţii: centrarea, calarea şi
punerea la punct a lunetei.
Centrarea aparatului este operaţia de aducere a axului vertical al
aparatului în coincidenţă cu verticala punctului de staţie. Pentru a realiza
aceasta, trepiedul împreună cu aparatul se aşează deasupra punctului de
staţie şi se reglează picioarele astfel încât înălţimea aparatului să fie
corespunzătoare pentru operator şi platforma cât mai orizontală, iar firul cu
plumb să fie proiectat pe punctul de staţie. Centrarea se poate executa şi cu
ajutorul dispozitivului de centrare optică.
Cu cât centrarea este mai bine executată, cu atât şi calitatea
măsurătorilor este mai precisă.
Calarea aparatului este operaţia care se execută după centrarea
aparatului şi are loc în două etape: calarea aproximativă, cu ajutorul nivelei
sferice, şi calarea definitivă, cu ajutorul nivelei torice şi a şuruburilor de
calare.
Operaţia de calare fină se realizează cu ajutorul şuruburilor de calare şi
a nivelelor torice de pe cercul alidad.
Pentru aceasta, nivela torică se aduce într-o poziţie paralelă cu două
şuruburi de calare, din care se acţionează simultan şi în sens contrar până
când bula de aer a nivelei intră între repere, după care se roteşte cercul
alidad cu 100g faţă de poziţia anterioară, acţionând de al treilea şurub de
calare până când bula de aer intră între repere. Operaţia se repetă până când
în ambele poziţii bula rămâne între repere, fără a mai mişca şurburile de
calare(fig.5.19.).

120
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.19. Calarea aparatului

a - poziţia 1-a; b - poziţia a 2-a; c - poziţia a 3-a

Punerea la punct a lunetei

Operaţia constă în efectuarea clarităţii firelor reticulare în funcţie de
numărul de dioptrii al operatorului. Se mişcă ocularul până când se văd
firele reticulare clare şi fixe. Operaţia se efectuează o singură dată în
momentul începerii măsurătorilor.
Vizarea grosieră a punctului dorit constă în vizarea pe deasupra lunetei,
o minilunetă care are în interior o cruce. Pentru a realiza claritatea imaginii,
se mişcă din moleta de focusare până în momentul când imaginea devine
clară, iar în câmpul vizual al lunetei se va afla semnalul vizat.

5.3.2. Metode de măsurare a unghiurilor orizontale

Unghiurile orizontale se măsoară cu ajutorul următoarelor metode:

metoda simplă, metoda repetiţiei, metoda reiteraţiei şi metoda orientărilor
directe.

Metoda simplă
Această metodă se foloseşte în cazul unghiurilor singulare, măsurate
pentru unele puncte de radiere răzleţe sau pentru măsurarea unghiurilor
interioare sau exterioare ale drumuirilor, când se face ridicarea unor
suprafeţe mici.

121
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Unghiurile se citesc în ambele poziţii ale lunetei, cu eclimetrul în partea
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

stângă (în poziţie normală) şi cu echimetrul în partea dreaptă (în poziţie

răsturnată).
Pentru a măsura un unghi (fig. 5.20.) se fixează aparatul, se centrează,
se calează şi se introduce zero vernier în coincidenţa cu zero de pe cercul
gradat.
Se blochează mişcarea înregistratoare, eliberând pârghia în plan
orizontal, după care se vizează jalonul din punctul A, se blochează mişcarea
neînregistratoare pe jalon şi se deblochează mişcarea înregistratoare.
Pentru a viza jalonul din punctul B, se roteşte aparatul în sensul acelor
de ceasornic până când prindem jalonul din punctul B în colimatorul lunetei.
Se blochează mişcarea neînregistratoare cu luneta pe jalon, iar cu şurubul de
fină mişcare a aparatului se amplasează firul vertical reticular pe mijlocul
jalonului.
Se citesc gradaţiile de pe cerc la vernierul V1 şi V2 şi care se notează
cu C1 şiC2 ± 200g.
Valoarea unghiului rezultă din citirea de pe cerc, întrucât s-a pornit de
la viză spre punctul B, cu citirile de 0g la V1 şi 200g la V2.

Fig. 5.20. Metoda simplă de măsurare a unghiurilor

O altă metodă de măsurare este când se porneşte cu o citire oarecare

CA, după care se vizează semnalul din B, efectuând citirea.
Aflarea valorii unghiului se face prin diferenţa citirilor dintre CB şi CA,
deci a = CB - CA.

122
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Măsurarea unghiului în cea de-a doua poziţie a lunetei cu echimetrul în
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

dreapta se face prin rotirea lunetei în plan vertical cu 200g, revenind pe

semnalul din punctul A. După vizare se fac citirile la ambele verniere,
rezultând valori care sunt diferite faţă de poziţia normală cu 200g.
Datele rezultate din măsurători sunt trecute în carnetul de teren într-un
tabel (tabelul 5.2.).

Tabelul 5.2.
Calculul unghiurilor orizontale prin metoda simplă

Vize Poziţia Citiri Media Media Valoarea

lunetei v1 + v 2 N +R unghiului
de la (CB - CA)
la V1 V2 2 2
S A N g c g c g c cc g c g c
50 36 50 37 50 36 50 50 37 35 11
R g g c g c cc
250 37 50 38 250 37 50
B N g c g c g c cc g c
85 47 285 48 5 47 50 85 48
R g c g c g c cc
285 49 85 48 285 48 50

Media dintre citirile la V1 şi V2, precum şi între poziţia normală şi cea

răsturnată a lunetei, se efectuează numai la minute şi secunde, păstrând
pentru fiecare viză valoarea gradelor de la V1 şi poziţia normală.
Valoarea unghiului rezultă din scăderea citirilor CB - CA.

Metoda repetiţiei
Constă în măsurarea unui singur unghi pe porţiuni succesive de cerc,
folosind în mod alternativ atât mişcarea înregistratoare, cât şi mişcarea
generală (neînregistratoare). La început se porneşte cu citirea 0 pe direcţia
de referinţă, iar după efectuarea tuturor repetiţiilor se efectuează citirea
definitivă, care se împarte la numărul repetiţiilor, dând astfel valoarea
unghiului, deci, valoarea unghiului a = (CB - CA) / n, n este numărul
repetiţiilor (fig. 5.21.).

123
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.21. Măsurarea unghiurilor orizontale prin metoda repetiţiei

Metoda reiteraţiei
Este metoda de măsurare repetată a unghiurilor din jurul unui punct, pe
porţiuni diferite ale cercului gradat. Este aplicată în triangulaţie, geodezie şi
topografie.
Se fixează numărul de reiteraţii şi valorile de plecare ale acestora. Dacă
se fac 4 reiteraţii cu un tahimetru modern, avem:
400 g
= 100 g , iar valorile de origine ale reiteraţiilor sunt: 0g, 100g, 200g,
4
300g.
În aceste condiţii se execută câte o înregistrare a unghiurilor în tur de
orizont, pentru fiecare reiteraţie, pornind de la valorile stabilite anterior şi
efectuând compensarea în tur de orizont.
În final se determină media valorilor citite la minute şi secunde,
rezultând cele 4 reiteraţii (tabelul 5.3.).
Tabelul 5.3.
Calculul unghiurilor orizontale prin metoda reiteraţiei

Nr. Numărul reiteraţiilor Media

crt. I II III IV
1. g c g c g c g c g c c
25 20 125 21 225 22 325 23 25 21 50
2. g c g c g c g c g c cc
76 30 176 31 276 32 376 33 76 31 50
3. g c g c g c g c g c c
92 55 192 56 292 57 392 58 92 56 50

1. g c g c g c g c g c c
25 20 125 21 225 22 325 23 25 21 50

124
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Metoda orientărilor directe

Metoda constă în măsurarea directă pe teren a orientărilor laturilor, în
acest fel putându-se calcula coordonatele punctelor. Această metodă este
folosită la ridicările topografice prin metoda drumuirii şi radierii.
Pentru a măsura orientările laturilor unui poligon, la început trebuie să
se măsoare orientarea laturii de plecare, care se determină cu busola
topografică sau declinatorul, ataşate la tahimetru (fig. 5.22.).

Fig. 5.22.a. Măsurarea directă a orientărilor în cazul drumuirii planimetrice

închise

Fig. 5.22.b. Metoda de măsurare directă a orientărilor faţă de nordul

geografic în cazul drumuirii planimetrice sprijinite

125
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Pentru măsurarea orientării laturilor se instalează aparatul în punctul 1,
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

se introduce valoarea zero în aparat şi se blochează mişcarea înregistratoare.

Se montează busola sau declinatorul şi cu mişcarea neînregistratoare se
îndreaptă luneta spre direcţia nordului magnetic, conform indicaţiilor acului
magnetic. După această operaţie se deblochează mişcarea înregistratoare,
rotind aparatul în sensul acelor de ceasornic şi se vizează semnalul din
punctul 2, obţinând orientarea q1-2, care se înregistrează în carnetul de
teren. Orientările celorlalte laturi, 2-3, 3-4 şi 4-1, se pot măsura după metoda
descrisă sau se pot calcula, folosind orientarea de plecare, cu ajutorul
următoarelor formule:
q1-2 = cunoscută
q2-3 = q1-2 + 200g - a2
q3-4 = q2-3 + 200g - a3
q4-1 = q3-4 + 200g - a4
Verificare:
q12 = q4-1 + 200g - a1
Această formulă se foloseşte când sunt măsurate unghiurile orizontale
interioare (a) ale poligonului.
Unghiurile interioare trebuie compensate, înainte de a se folosi în
calculul orientărilor, cu ajutorul relaţiei:
n
å a i = 200g (n - 2)
i =1
unde:
n = numărul de unghiuri.
Dacă sunt cunoscute unghiurile exterioare b şi dacă şi acestea s-au
compensat cu ajutorul relaţiei:
n

åβ i = 200 g (n + 2 )
i =1
unde :
n = numărul de unghiuri,
atunci orientările se calculează astfel:
q1-2 = cunoscută
q2-3 = q1-2 + b2 - 200g

126
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
q3-4 = q2-3 + b3 - 200g
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

q4-1 = q3-4 + b4 - 200g

Verificare:
q1-2 = q4-1 + b1 - 200g.

O altă modalitate este cea a turului de orizont, când sunt măsurate toate
direcţiile într-o staţie, pornind de la direcţia de origine (viza înapoi), în cazul
drumuirii planimetrice în sensul acelor de ceasornic şi se închide turul de
orizont pe direcţia de plecare.
Operaţiile se fac identic şi în poziţia a doua a lunetei. Valorile
unghiurilor se trec într-un carnet de teren, având grijă să nu se depăşească
toleranţa în tur de orizont, care este dată de relaţia
T=p n,
unde
p = precizia aparatului;
n = numărul de vize.
Pentru orientarea aparatului în staţia a doua se foloseşte orientarea
inversă a primei laturi 1-2, care se determină prin însumarea sau scăderea a
200g, la orientarea directă a ei (fig. 5.23.):
q21 = q12 ± 200g.

Fig. 5.23. Orientarea aparatului după o orientare cunoscută

Această valoare se introduce în aparat folosind mişcarea înregistratoare,

după care cu mişcarea neînregistratoare se vizează semnalul staţiei din urmă
(1). În aceste condiţii, aparatul este orientat pe direcţia nord.
Se deblochează mişcarea înregistratoare şi se roteşte aparatul pentru a
viza semnalul din punctul de staţie înainte (3), iar citirea făcută reprezintă
127
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
orientarea laturii 2-3 (q2-3). Pentru celelalte staţii, operaţia de orientare a
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

aparatului se face în acelaşi mod.

Verificarea se face cu următoarea relaţie:
q4-1 = q1-4 ± 200g.
Valorile obţinute trebuie să se încadreze în toleranţa de drumuire, care
se determină cu relaţia:
T = 150 cc N
unde:
N = numărul staţiilor de drumuire
În cazul drumuirii sprijinite, şi când staţia 101 este punct de
triangulaţie sau de intersecţie, se calculează din coordonate orientarea
q101-102. Această valoare se introduce în aparat cu ajutorul mişcării
înregistratoare, după care se deblochează mişcarea generală şi se vizează
punctul 102, în acest fel aparatul este orientat pe direcţia nordului magnetic.
Cu ajutorul mişcării înregistratoare se vizează semnalul din punctul 1,
obţinându-se astfel orientarea q101-1.
În celelalte staţii, orientarea aparatului se face în mod asemănător,
determinându-se astfel orientările tuturor laturilor.
La ultima staţie în punctul 103 se execută măsurătorile descrise mai sus
şi se verifică dacă eroarea de închidere dintre q103-104 măsurată şi cea
calculată din coordonate se încadrează în toleranţa orientării pe drumuire
( T = 150 CC N ).Toate măsurătorile se înscriu într-un carnet de teren.

5.3.3. Metoda de măsurare a unghiurilor verticale

Măsurarea unghiurilor verticale se face cu scopul reducerii distanţelor

la orizontală şi calcularea pe cale trigonometrică a diferenţei de nivel dintre
puncte.
Unghiurile verticale se măsoară la cercul vertical al aparatului şi sunt de
două feluri, în funcţie de gradaţiile aparatului.
a) unghiuri zenitale (z),
b) unghiuri de pantă (a).
Aparatele care au gradaţiile 0-200g ale cercului vertical pe orizontală
măsoară unghiuri de pantă, iar dacă 0-200g este pe verticală, se măsoară
unghiuri zenitale (fig. 5.24.).
128
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.24. Măsurarea unghiurilor verticale

Trecerea de la unghiurile zenitale la cele de pantă şi invers se face cu

ajutorul relaţiilor următoare:
ag = 100g - zg
zg = 100g - ag.

Un exemplu de citire a unghiurilor verticale este redat în tabelul 5.4.

Tabelul 5.4.
Citirea unghiurilor verticale

Sensul de măsurare Unghiul de pantă Unghiul zenital

faţă de orizontală (a) (z)
Viza de sus g g
a1 = 15 z1 = 85
Viza de jos g g
a2 = 385 z2 = 115

a1 = 100g - z1 = 100g - 85g = 15g

a2 = z2 - 100g = 115g - 100g = 15g.

Pentru a măsura unghiurile verticale se instalează la una din

extremităţile aliniamentului şi se vizează în cealaltă extremitate la înălţimea
aparatului (fig. 5.25.).

129
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 5.25. Metoda de măsurare a unghiurilor verticale

Dacă distanţa vizată este mai mare de 350 m, se vizează la înălţimea

semnalului.

5.3.4. Precizia măsurării unghiurilor

Erorile cele mai frecvente care afectează măsurarea unghiurilor sunt:

a) eroarea de centrare a aparatului (E i),
E
Ei = 1 ρ
D
b) eroarea de centrare a semnalului (Es)
S
Es = ρ
D
c) eroarea de vizare (Ev),
1
Ev =
M
d) eroarea de citire a gradaţiilor (Ec),
Ec = p;
e) eroarea de divizare a limbului (Ed),
unde:
Ei = excentricitatea aparatului în staţie;
S = excentricitatea semnalului;
D = distanţa de la aparat la semnal;

130
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
r = valoarea în secunde a unui radian (636.620cc);
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

M = grosismentul lunetei;
p = precizia aparatului.

Eroarea totală care afectează o viză şi unghiurile măsurate prin metoda

simplă cu luneta în două poziţii este:
E1 = ± ei2 + es2 + ev2 + ec2 + ed2
Pentru două vize care determină un unghi măsurat prin metoda simplă
într-o singură poziţie a lunetei, eroarea se determină cu relaţia:
( )
E2 = ± 2 ei2 + es2 + ev2 + ec2 + ed2
Dacă unghiul este măsurat de mai multe ori, eroarea se calculează cu
relaţia:
E n = ±E 2 n

131