F T ra n sf o F T ra n sf o

PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
Capitolul
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

10
RIDICĂRI
NIVELITICE

10.1 Noţiuni de bază

Ridicările nivelitice constau în stabilirea diferenţelor de nivel, calculul

cotelor sau altitudinea punctelor caracteristice ale terenului şi reprezentarea
reliefului pe plan sau hartă. Diferenţele de nivel se determină prin metode şi
cu aparate specifice, în funcţie de precizia cerută şi de relieful terenului.
Pentru ridicările nivelitice de precizie mare sunt utilizate nivelele, iar pentru
cele de precizie mai mică, tahimetrele. În funcţie de diferenţa de nivel se
calculează cotele, iar cu ajutorul lor se reprezintă relieful terenului,
rezultând o imagine completă a teritoriului respectiv.
Fără reprezentarea reliefului pe planul topografic nu este posibilă
proiectarea amenajărilor hidroameliorative, a construcţiilor şi a drumurilor.
Relieful terenului are o importanţă deosebită în studiile geomorfologice,
hidrologice, în studiul mişcării şi deformării scoarţei terestre.
Suprafaţa de nivel este suprafaţa perpendiculară în fiecare punct al ei pe
direcţia verticală dată de firul cu plumb. Orice punct de pe suprafaţa
Pământului are o suprafaţă de nivel. Astfel, punctul A are suprafaţa de nivel
SA, iar punctul B are suprafaţa de nivel SB (fig. 10.1.).
249
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 10.1. Suprafeţe de nivel

Verticala punctului A este dreapta AO, iar a punctului B este dreapta

BO, respectiv dreapta care uneşte punctul cu centrul Pământului (O).
Direcţia verticalei corespunde cu direcţia forţei de gravitaţie.
Suprafaţa de nivel zero este suprafaţa de referinţă faţă de care se
măsoară altitudinile punctelor. Ca suprafaţă de nivel zero se consideră
suprafaţa geoidului, adică suprafaţa de nivel a mărilor şi oceanelor
considerate liniştite şi prelungite pe sub continente.
În mod teoretic se consideră că mările şi oceanele au acelaşi nivel
mediu, s-a constatat că nivelul lor mediu diferă de la o mare la alta sau chiar
pe întinderea aceleiaşi mări sau ocean. Astfel, pentru Rusia nivelul zero este
nivelul Mării Baltice, în portul Kronstadt, care este mai ridicat decât nivelul
Mării Negre în portul Odessa cu 0,529 m, iar în România nivelul mării în
portul Sulina este mai ridicat cu 0,30 m decât în portul Constanţa. Pentru
ţara noastră suprafaţa de nivel zero este Marea Neagră.
Zero fundamental este reperul de coastă care marchează nivelul zero
pentru ţara respectivă, este punctul fundamental care serveşte ca origine de
măsurări noi a altitudinilor sau cotelor de pe teritoriul unei ţări.
Pentru ţara noastră, zero fundamental este marcat printr-un reper de
beton armat încastrat într-un masiv de zidărie pe malul Mării Negre în portul
Constanţa.
Nivelul mediu al mării se determină prin măsurători de lungă durată cu
ajutorul unor aparate speciale numite medimaremetre sau medimaregrafe.
Sistemul de referinţă de la o ţară la alta are dezavantajul că teritoriile ţărilor
vecine nu pot fi raportate între ele din punct de vedere al altitudinilor decât
prin calcule suplimentare. Dacă se trece de la sistemul de cote cu plan de
referinţă Marea Baltică la sistemul de cote cu plan de referinţă Marea
Neagră, trebuie micşorate cotele cu 0,3124 m.

250
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Cota absolută este distanţa verticală de la suprafaţa de nivel 0 (zero
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

fundamental) la suprafaţa de nivel a punctului respectiv.

Astfel, cota absolută a punctului topografic A este distanţa A0A,
măsurată pe verticala punctului A, între suprafaţa de nivel zero (suprafaţa
geoidului) şi suprafaţa de nivel a punctului A (fig. 10.2.). În mod identic se
determină cota punctul B, care este distanţa verticală de la suprafaţa de nivel
zero la suprafaţa de nivel a punctului B.

Fig. 10.2. Cote absolute şi diferenţe de nivel pe întinderi mari

Punctele aflate deasupra geoidului se numesc puncte topografice, iar

punctele situate pe fundul mărilor şi oceanelor se numesc puncte
batimetrice. Astfel, cota absolută a punctului batimetric F este distanţa FF0,
măsurată pe verticala punctului de la geoid la punctul F. Cotele absolute ale
punctelor topografice au valori pozitive, iar cotele absolute ale punctelor
batimetrice sunt negative.
Diferenţe de nivel
Distanţa AB dintre punctele A şi B măsurată pe verticala punctului B de
la suprafaţa de nivel SA la suprafaţa de nivel SB reprezintă diferenţa de nivel
dintre cele două puncte. Această diferenţă de nivel este egală cu diferenţa
dintre cotele sau altitudinile punctelor A şi B.
Cote convenţionale
Cotele determinate faţă de o suprafaţă de nivel luată arbitrar (diferită de
suprafaţa de nivel zero) se numesc cote convenţionale sau arbitrare. Acestea
se folosesc local, pentru lucrări independente, în cazul când în regiunea care
se ridică nivelitic şi în apropiere nu există repere cu cote absolute,
determinate faţă de zero fundamental.

251
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Ridicările nivelitice pe întinderi mici
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

În acest caz se consideră că suprafeţele de nivel ale punctelor

topografice împreună cu suprafaţa de nivel zero sunt concentrice şi, deci,
paralele între ele, considerându-se că suprafeţele de nivel ale punctelor
împreună cu suprafaţa de nivel zero sunt plane şi paralele între ele. De
asemenea, şi distanţele verticale dintre puncte se consideră paralele între ele
(fig. 10.3.).

Fig. 10.3. Cote absolute şi diferenţe de nivel pe întinderi mici

Ridicări nivelitice pe întinderi mari

Pe întinderi mari, suprafeţele de nivel nu mai sunt paralele între ele,
deoarece au forma elipsoidului de rotaţie, care este turtit la poli. Din studiile
efectuate rezultă că între două suprafeţe de nivel distanţa DZ, măsurată pe
verticala unui punct, este invers proporţională cu acceleraţia gravitaţională
g. Astfel, distanţa între două suprafeţe de nivel este maximă la ecuator şi
minimă la poli, deoarece acceleraţia gravitaţională este minimă la ecuator şi
maximă la poli. La nivelmentul de precizie executat pe suprafeţe mari se
ţine seama de neparalelismul suprafeţelor de nivel, iar cotele punctelor se
corectează cu o constantă c, care reprezintă constanta de neparalelism şi
refracţie atmosferică, numită corecţia ortometrică.
Corecţia ortometrică se determină cu relaţia următoare:
d2
C = 0,435 , unde:
R
d = distanţa orizontală între puncte, în km;
R = raza medie a Pământului, în km.

10.2. Clasificarea nivelmentului în funcţie de instrumentele folosite

În funcţie de instrumentele şi aparatele utilizate, se deosebesc

următoarele tipuri de nivelment: geometric, trigonometric, barometric,
hidrostatic, fotogrammetric, mecanic şi satelitar.
252
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
a) Nivelmentul geometric sau direct se execută cu nivele a căror
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

construcţie se bazează pe vize orizontale. Are cea mai mare precizie, fiind
utilizat şi la determinarea cotelor punctelor din reţeaua nivelmentului de
stat.
b) Nivelmentul trigonometric se execută cu tahimetrul, care dă vize
înclinate, permiţând măsurarea unghiurilor verticale. Este folosit pe
terenurile cu pante mari, este mai expeditiv, dar mai puţin precis decât
nivelmentul geometric.
c) Nivelmentul barometric se execută cu barometre aneroide sau cu
altimetre, iar diferenţele de nivel se calculează cu formule bazate pe
presiunile şi temperaturile din cele două puncte, iar în unele cazuri şi pe alte
elemente.
d) Nivelmentul hidrostatic se execută cu instrumente care se bazează pe
principiul vaselor comunicante. Nivelul hidrostatic este alcătuit din două
tuburi de sticlă, protejate de suporturi metalice, legate între ele cu un tub de
cauciuc, cu o lungime de 10-50 m. Tuburile sunt gradate, iar la aparatele
moderne fiecare tub are câte un dispozitiv micrometric pentru citirea exactă
a înălţimii nivelului apei.
e) Nivelmentul fotogrammetric constă în determinarea cotelor cu
ajutorul a două fotograme succesive, luate din puncte de vedere diferite
situate pe aceeaşi suprafaţă de teren, astfel ca imaginea terenului să apară în
relief, datorită efectului stereoscopic.
f) Nivelmentul mecanic se execută cu dispozitive automate montate pe
vehicule, înregistrându-se pe un grafic profilul traseului parcurs.
g) Nivelmentul satelitar se execută prin sistemul G.P.S., cu ajutorul
sateliţilor speciali lansaţi în jurul Pământului.

10.3. Reţele de sprijin pentru nivelment

Reţeaua de nivelment a ţării raportată la suprafaţa de cotă 0 se numeşte

nivelment de stat sau reţeaua nivelmentului general şi este dezvoltată de-a
lungul căilor de comunicaţie. Există mai multe feluri de reţele:
Nivelmentul geometric de ordinul I face parte din categoria lucrărilor
geodezice de mare precizie (pe un km de drumuire, eroarea medie pătratică
este de ± 0,5 mm, iar cea sistematică de ± 0,05 mm).
Reţeaua de nivelment pleacă din portul Constanţa, de la reperul zero
fundamental, şi are o lungime desfăşurată de 400-600 km, care este legat de
reţelele de nivelment de precizie ale ţărilor vecine.
253
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
Nivelmentul geometric de ordinul II are o precizie de ± 5mm L , (L în
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

km) şi leagă punctele de nivelment de ordinul I prin trasee mai scurte de

200-300 km.
Nivelmentul geometric de ordinul III are o precizie de ± 10mm L ,
având o lungime desfăşurată de 80-100 km.
Nivelmentul geometric de ordinul IV, numit şi nivelment tehnic, are o
precizie de ± 20mm L , având lungimi de 20-40 km.
Nivelmentul geometric de ordinul V se execută în scopul asigurării
densităţii necesare planurilor la scara de 1 : 10.000, 1 : 5000, 1 : 2000; are o
eroare admisibilă de ± 30mm L , cu o lungime de 5-10 km.

10.4. Nivelmentul geometric

10.4.1. Principiul nivelmentului geometric

Principiul de bază constă în determinarea directă a diferenţei de nivel a

unui punct faţă de un alt punct aflat în apropiere, cu ajutorul vizelor
orizontale, care se realizează cu instrumente de nivelment geometric sau
nivele, pe stadiile ţinute în poziţie verticală în punctele respective (fig.
10.4.).
Diferenţa de nivel dintre două puncte A şi B se obţine în funcţie de
înălţimea vizei orizontale, aflată deasupra celor două puncte, ce se măsoară
pe stadiile verticale din punctele respective.

Fig. 10.4. Principiul de bază al nivelmentului geometric

254
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
În mod convenţional se consideră punctul A, punct înapoi, iar punctul
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

B, punct înainte, pe care se efectuează citirile a şi b pe cele două stadii. Pe

baza citirilor a şi b se obţine diferenţa de nivel dintre cele două puncte.
DZAB = a - b.

10.4.2. Clasificarea nivelmentului geometric

Clasificarea nivelmentului geometric se face în funcţie de poziţia

instrumentului de nivelment faţă de cele două puncte între care se măsoară
diferenţa de nivel şi modul de determinare a diferenţelor de nivel, astfel:
a) după modul de staţionare a instrumentului:
- nivelmentul geometric de mijloc, la care se staţionează cu
instrumentul la mijlocul distanţei dintre punctul de cotă cunoscută şi punctul
a cărui cotă trebuie să o determinăm, între care se va măsura diferenţa de
nivel DZ;
- nivelmentul geometric de capăt, la care instrumentul de nivel se
aşează în punctul de cotă cunoscută, iar în punctul a cărui cotă trebuie
determinată se ţine o miră în poziţie verticală între care se va obţine o
diferenţă de nivel DZ.
b) după modul de determinare a diferenţelor de nivel:
- nivelmentul geometric simplu de mijloc sau de capăt, la care diferenţa
de nivel DZ dintre punctul de cotă cunoscută şi punctul sau punctele de cote
necunoscute se determină dintr-o singură staţie, utilizând metoda radierii de
nivelment, iar traseul este scurt, de 90-150 m;
- nivelmentul geometric compus de mijloc şi de capăt se utilizează pe
trasee lungi de 3-5 km, iar diferenţele de nivel rezultă din mai multe staţii,
prin metoda de nivelment geometric.

10.4.3. Instrumente de nivelment geometric

Nivelmentul geometric se execută cu instrumente speciale, care dau

vize orizontale pe una sau mai multe stadii (mire).
Principala caracteristică a instrumentelor de nivel constă în faptul că
luneta se roteşte numai în plan orizontal, aspirând în acest mod la realizarea
vizelor orizontale.
După modul de realizare a vizelor orizontale, se disting următoarele
grupe de nivele:
- nivele clasice cu orizontalizare manuală;
255
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
- nivele moderne cu orizontalizare automată;
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

- nivele electronice digitale.

10.4.3.1. Nivele clasice cu orizontalizare manuală

Nivelele de tip clasic sunt realizate dintr-o lunetă astronomică

asamblată cu o nivelă sferică şi una torică. În funcţie de modul de asamblare
dintre lunetă, nivela torică şi alidadă, se deosebesc următoarele grupe de
nivele clasice:
- nivele fixe sau rigide, care au nivela torică montată rigid pe lunetă şi
cu luneta fixată pe alidadă;
- nivele reversibile, care au luneta şi nivela reversibile;
- nivele independente, care au luneta independentă.
Instrumentele de nivel fixe cu orizontalizare manuală s-au realizat în
diverse tipuri constructive, care s-au bazat pe fixarea nivelei torice de partea
laterală a lunetei, cu care face corp comun.
Primele tipuri au fost realizate fără şurub de fină calare, iar mai târziu
au fost modernizate prin adăugarea unui şurub de fină calare, cu care se
asigură o uşoară înclinare a ansamblului lunetă-nivelă torică.
Schema de principiu a nivelelor clasice cu orizontalizare manuală şi cu
şurub de fină calare cuprinde următoarele părţi (fig. 10.5.):

1 - luneta cu axa de vizare LL';

2 - nivela torică, cu directricea DD';
3 - ambaza;
4 - nivela sferică, cu axa verticală VsVs';
5 - şuruburi de calare;
6 - placa de tensiune;
7 - şurub de blocare a mişcării lunetei în
plan orizontal, în jurul axei verticale VV';
8 - şurub de rectificare a nivelei torice,
9 - pârghie de basculare articulată la un
capăt de corpul lunetă-nivelă torică, iar la
celălalt capăt are şurub de fină calare;
10 - şurub de fină calare, care permite
înclinarea fină a ansamblului lunetă-nivelă
torică, în plan vertical.

Fig. 10.5. Schema unei nivele clasice cu orizontalizare manuală şi şurub de

fină calare

256
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Majoritatea nivelelor din această grupă prezintă cercuri orizontale
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

gradate.
Pentru executarea operaţiilor de nivelment se efectuează o calare
aproximativă cu nivela sferică, iar apoi calarea de precizie cu nivela torică.
Orizontalizarea axei de vizare a lunetei LL' se face cu ajutorul nivelei torice
obişnuite sau cu coincidenţă şi cu şurubul de fină calare pentru fiecare viză
în parte şi se verifică de fiecare dată înainte de efectuarea citirilor pe miră.
Când bula de aer a nivelei torice este adusă între repere, se consideră că
orizontalitatea este realizată, iar cele două jumătăţi ale bulei sunt aduse în
coincidenţă.
Nivela Ni 030 Zeiss este o nivelă prevăzută cu un şurub de fină calare şi
cu un cerc orizontal de sticlă la care citirile se fac cu ajutorul unui
microscop cu scăriţă, al cărui ocular este aşezat sub ocularul lunetei. Calarea
aproximativă se face cu ajutorul unei nivele sferice, iar pentru calarea
precisă se foloseşte o nivelă de contact. Nivela este destinată lucrărilor de
precizie mijlocie, iar dacă se foloseşte dispozitivul micrometrul cu placă cu
feţe plane-paralele şi mira de invar, se poate utiliza ca instrument de precizie
(fig. 10.6.).

Fig. 10.6. Nivela Ni 030 Zeiss-Jena

Caracteristicile principiale ale acestui aparat sunt:

- mărirea lunetei = 25 x; diametrul obiectivului = 35 mm şi câmpul
lunetei = 1,6; constanta stadimetrică = 100; distanţa minimă de vizare = 1,8
m, pentru mire cu dimensiunile de 1 cm, aproximaţia este de până la ± 0,5
cm, iar distanţa maximă de 350 m; sensibilitatea nivelei torice = 2 mm/30n ;
diametrul cercului orizontal = 75 mm; valoarea unei diviziuni de pe cerc =
10° respectiv 10'; precizia de citire = 1°, respectiv 1'; mărirea microscopului
= 15 x; numărul diviziunilor tamburului micrometrului optic = 100, iar
valoarea unei diviziuni de pe tambur = 0,5 mm.
În tabelul 10.1. sunt prezentate principalele caracteristici constructive
ale principalelor tipuri de nivele clasice cu şurub de fină calare.
257
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Tabelul 10.1.
Nivele clasice rigide cu nivelă torică de contact
şi cu şurub de fină calare

Denumirea grupei Caracteristici lunetă Sensibilitatea

Mărirea Diametrul Lungimea Nivela Nivela
M obiectivului lunetei torică sferică
Tipuri de (X) (mm) (mm) (‘'/2mm) (‘/mm)
instrumente
1. Nivele de
precizie medie
(£ ± 6 mm/km)
5153-B 22 27 155 30 10
Salmoiraghi
Ni-B1, MOM - 28 40 160 30 6
Budapesta
Ni-Wild - 20 132 155 60 8
Heerbrugg AG
2. Nivele de
precizie
(£ ± 2 mm/km)
5167 Salmoiraghi 25 35 160 30 10
5169 Salmoiraghi 30 45 160 20 10
Ni 030 Zeiss Jena 25 35 195 30 8
3. Nivele de
precizie mare
(£ ± 0,5 mm/km)
Ni A1 MOM - 40 65 314 10 2
Budapesta
NA1 - Rusia 42 56 400 10 -
Ni 030 Zeiss - Jena 44 56 375 10 -

258
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

10.4.3.2. Nivele cu orizontalizare automată a axei de vizare

Pentru sporirea randamentului ridicărilor nivelitice au fost construite

instrumente de nivelment geometric cu orizontalizare automată a axei de
vizare. Precizia acestor instrumente depinde de puterea de mărire a lunetei şi
de precizia compensatorului. Dacă instrumentele au prevăzute lamă cu feţe
plan-paralele şi cu micrometru, precizia creşte considerabil.
La aceste instrumente se realizează orizontalizarea automată a axei de
vizare cu ajutorul unui compensator, după ce în prealabil se efectuează o
calare aproximativă cu nivela sferică şi şuruburile de calare. Din punct de
vedere constructiv sunt trei categorii de compensatoare: cu pendul, cu nivelă
şi cu lichid.
Cele mai utilizate nivele în ţara noastră sunt: nivela Zeiss Ni 025 şi
nivela Zeiss Ni 050.
Nivela automată Ni 025 Zeiss - Jena
Este un aparat de nivelment cu precizie medie. Are aspectul unei cutii
paralelipipedice din cauza lunetei. Deasupra lunetei este situată nivela
sferică de calare aproximativă. Luneta măreşte de 20 ori şi dă imaginea ne
răsturnată, iar orizontalizarea axei de vizare se face cu ajutorul unui
compensator optic pendulant, montat între lentilele de focusare şi reticul.
Compensatorul optic pendulant este alcătuit dintr-un sistem optic
format din două prisme triunghiulare, fixate direct de pendul, şi de o prismă
pentagonală, montată deasupra celor două, fiind legate de ele printr-un arc.
Orizontalizarea axei de vizare se realizează astfel: raza vizuală ce
pleacă de la miră intră în lunetă, trece prin obiectiv şi lentila de focusare,
redeviată ajunge la prisma triunghiulară, unde raza este deviată şi condusă în
prisma pentagonală, unde raza suferă o triplă reflectare şi ajunge la a doua
prismă triunghiulară de pe pendul.
Raza este condusă apoi în unghi drept la reticul, în poziţie orizontală la
intersecţia firelor reticulare, când se stabilizează pendulul în poziţie
verticală.
După calarea aproximativă a aparatului cu nivela sferică, în timpul
lucrului nu se mai acţionează şuruburile de calare, citirea pe miră se
efectuează în momentul când imaginea firului nivelelor rămâne fixă, iar
pendulul nu mai oscilează.
Se vizează prin ocularul lunetei o miră, făcând şi citirile la firul
nivelelor (Cm), iar pentru control se efectuează şi citirile Cj (firul stadimetric
259
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
inferior) şi Cs (firul stadimetric superior. Media celor două citiri trebuie să
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

fie egală cu citirea efectuată la firul nivelor (Cm). Se consideră citirile:

Cj = 1730
Cs = 2050, de unde rezultă:
Cm = (Cj + Cs)/2 = 1890, care reprezintă citirea efectuată la firul
nivelor, în limitele unei abateri de 1-2 mm (fig. 10.7.).

Fig. 10.7. Citirea pe miră

Luneta are constanta stadimetrică 100 şi o constantă adiţională egală cu

0,1 m, care se adaugă la măsurarea optică a distanţelor.
Nivela automată Ni 050 Zeiss - Jena
Este utilizată pentru nivelmentul geometric de precizie medie, are
greutate mică, se manevrează uşor, are o nivelă sferică pentru calarea
aproximativă, iar în locul şuruburilor de calare are pană cilindrică. Luneta
măreşte de 18 ori şi dă imaginea nerăsturnată. Distanţa minimă de vizare
este de 0,9 m. Orizontalizarea axei de vizare se face cu ajutorul unui
compensator optic cu pendul, montat în interiorul lunetei.
Compensatorul optic este alcătuit dintr-un sistem optic solidar cu un
pendul prevăzut cu un amortizor. Raza orizontală care pleacă de la miră
intră în lunetă, trece prin obiectiv, întâlneşte prisma, care o deviază la lentila
de focusare, iar de aici prin lentila reversibilă formează imaginea normală la
intersecţia firelor reticulare de pe placa reticulară, după ce pendulul se
stabilizează luând poziţie verticală.
Citirea pe miră se face când imaginea firului nivelor rămâne fixă,
aceasta când pendulul rămâne nemişcat. Luneta are constanta stadimetrică

260
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
100, constanta adiţională este egală cu 0,1 m, care se adaugă la măsurarea
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

indirectă a distanţelor.
În tabelul 10.2. sunt prezentate principalele date tehnice ale
principalelor tipuri de nivele automate.

Tabelul 10.2.
Nivele automate

Denumirea Mărimea Elementele de Sensibi- Eroarea

grupei lunetei construcţie optică ale litatea medie
M compensatorului nivelei pătratică
Tipuri de (X) sferice (mm/km)
instrumente (‘/2mm)
1. Nivele de
precizie medie
(£ ± 6 mm/km)
5153 Salmoiraghi 30 Obiectiv pendulant 10 ± 5,0
Ni - Di MOM - 16 Prismă pendulantă 10 ± 4,0
Budapesta
Ni 025 Zeiss 20 Prisme pendulante 8 ± 3,0
Ni 050 Zeiss 20 15 ± 3,0
2. Nivele de
precizie
(£ ± 2 mm/km)
Ni-B3 MOM - 28 Sistem Porro 8 ± 2,0
Budapesta
NA 2 Wild - 30 Prismă cu pendul 8 ± 1,5
Heersbrugg AG
Ni 030 Zeiss 32 Prisme pendulante 15 ± 1,5
Ni 040 Zeiss 25 Prisme pendulante 15 ± 2,0
3. Nivele de
precizie mare
(£ ± 0,5 mm/km)
5190 Salmoiraghi 30 Reticul pendulant 10 ± 0,3
Koni 007 Zeiss 31,5 Prismă pendulantă 8 ± 0,5
Ni 002 Zeiss 40 Prismă pendulantă 18 ± 0,2
261
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

10.4.3.3. Mire de nivelment. Mire topografice

Sunt utilizate atât în ridicările de planimetrie, cât şi în ridicările de

nivelment, de precizie mică şi medie.
Mirele cu diviziuni centimetrice sunt rigle confecţionate din lemn uscat,
având lungimea de 2,3 sau 4 m, lăţimea de 10-14 cm şi grosimea de 2-3 cm,
realizate dintr-o bucată, pliante sau telescopice.
Cele două capete sunt protejate de rame metalice, iar la înălţimea de
1,25 m de la bază sunt montate două mânere, care servesc la ţinerea mirei în
poziţie verticală. Pe o faţă sunt trasate diviziunile centimetrice, grupate în
primii cinci centimetri ai fiecărui decimetru sub forma literei E.
Numerotarea diviziunilor se face la fiecare decimetru, prin metrii şi
decimetrii respectivi, începând cu baza mirei: 0; 01; 02 ... 10; 11 ..., care se
scriu drept sau răsturnat, în funcţie de imaginea dată de luneta nivelei, în
culoare neagră sau roşie pe fond alb (fig. 10.8.).

Fig. 10.8. Mire de nivelment

Mirele cu bandă de invar sunt utilizate în nivelmentul de precizie

împreună cu nivele de precizie prevăzute cu micrometru optic.
Sunt confecţionate din lemn uscat cu lungimea de 1,75 m şi de 3,0 m,
nefiind pliabile în timpul transportului. Pe mijlocul mirei este fixată o bandă
de invar (aliaj de 64% oţel şi 36% nichel), cu lăţimea de 2,5 cm de invar şi
cu lungimea egală cu a mirei.
Capetele bandei de invar sunt prinse în suportul de lemn printr-o
montură metalică prin intermediul unui resort, care asigură o tensiune
262
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
constantă, indiferent de variaţiile suportului de lemn sau de metal sub
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

influenţa factorilor de mediu.

Pentru menţinerea în poziţie verticală sunt prevăzute cu două mânere şi
cu o nivelă sferică (fig. 10.9.).

Fig. 10.9. Mire cu bandă de invar

Diviziunile sunt trasate pe banda de invar de 2,5 cm lăţime pe două

rânduri cu linii de 1 mm grosime, iar în unele cazuri de 3 şi 10 mm, iar
scrierea se face din 5 în 5 mm în poziţie dreaptă sau răsturnată. Cele două
rânduri de diviziuni sunt decalate între ele cu o constantă de 606500, ceea ce
permite controlul citirilor pe miră.
Controlul se face pe teren, pe baza diferenţei dintre citirile de pe cele
două scale, care trebuie să fie egală cu constanta 606.500, în limitele unor
mici abateri.

10.4.3.4. Nivele electronice digitale

Acestea sunt utilizate pentru executarea reţelelor de nivelment

geometric de precizie mare şi a măsurării unor deformaţii ale unor
construcţii. S-a implementat în nivelă un detector electronic integrat, iar
mira clasică a fost înlocuită cu o miră care poartă o riglă codificată.
Precizia acestor nivele este cuprinsă între ± 0,3 mm şi ± 0,7 mm pe km
de nivelment dublu.
Nivela Di Ni 11 T Zeiss are următoarele caracteristici: mărirea lunetei
M = 32 x; tijă telescopică cu mira codificată pentru înălţimea de 5 m;
precizia de măsurare electronică a distanţei = 20 mm; domeniul de măsurare
a distanţelor = 1,5 - 100 m; precizia de măsurare a unghiurilor pe o direcţie
= 2 mgon/6”; precizia de realizarea orizontalizării automate = ± 0,2”;
eroarea medie pătratică = ± 0,3 mm / km de nivelment dublu.

263
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Instrumentul posedă o bancă de date standard cu PC - Card şi cu DOS -
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

compatibil pentru arhivarea şi utilizarea datelor.

Poate fi realizat transferul de date între staţiile G.P.S., tahimetrele
electronice de tipul Zeiss şi PC.

10.4.4. Erori, precizii şi toleranţe în nivelmentul geometric

10.4.4.1. Erori sistematice

Erorile sistematice sunt determinate de eroarea de sfericitate a

Pământului şi eroarea de refracţie atmosferică.
Pentru calculul corecţiei totale se foloseşte relaţia:
d2
Ct = (1 - K ) , unde:
2R
d = lungimea vizei;
R = raza medie a Pământului;
K = coeficientul de refracţie atmosferică.
La nivelmentul geometric de mijloc, corecţia totală este anulată, iar în
cazul nivelmentului de capăt, eroarea se scade din citirea de pe miră.

10.4.4.2. Erorile întâmplătoare

A. Eroarea de orizontalitate a axei de vizare este determinată de

eroarea de calare şi de punctare a diviziunilor de pe miră.
Pentru o portee, eroarea medie pătratică de orizontalitate (eo) a axei de
vizare este dată de relaţia următoare:
e 0 = ± e c2 + e v2 , unde:
eo = eroarea de calare;
ev = eroarea de punctare.
Eroarea de calare se determină cu relaţia:
ec = 0,15 x j, unde:
j = sensibilitatea nivelei torice.
Eroarea de punctare se determină cu formula:
200CC
ev = ± , unde:
M
M = puterea de mărire a lunetei
264
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

B. Eroarea de citire pe miră

Pentru o portee, eroarea medie pătratică de citire pe miră se determină
cu relaţia:
e m = ± e 2M + eρ2 + e 2r + e d2
, unde:
eM = eroarea datorată puterii de mărire a lunetei;
ej = eroarea datorată sensibilităţii nivelei torice,
er = eroarea determinată de grosimea firului nivelor reticular;
ed = eroarea determinată de diviziunile mirei.
Pentru un niveleu cu două portei egale, rezultă următoarea relaţie:
en = ± em 2
Pentru o drumuire cu n niveleuri egale rezultă relaţia:
L e
E Z = ±e n =± n ´ L
2d 2
e
Dacă se notează cu e = ± n eroarea pe un kilometru de drumuire,
2
E = ± e L km
Z
Dacă eroarea “e” pe un kilometru de drumuire este de ± 2 mm, atunci
pentru o anumită lungime a traseului drumuirii se poate scrie relaţia:
E = ± 2 mm L km
Z

10.4.4.3. Precizii şi toleranţe

Precizia nivelmentului geometric se obţine cu relaţia:

EZ = ± emm L km
Toleranţele de închidere (TZ) a diferenţelor de nivel provizorii se stabilesc
în funcţie de precizia lucrărilor.
În funcţie de satisfacerea preciziei de realizare a reţelelor de nivelment
tehnic s-au stabilit următoarele relaţii de calcul:
T = ± 0,5 mm L km , pentru nivelmentul geometric de ordinul I;
Z

TZ = ± 5 mm L km , pentru nivelmentul geometric de ordinul II;

265
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
TZ = ± 10 mm L km , pentru nivelmentul geometric de ordinul III;

TZ = ± 20 mm L km , pentru nivelmentul geometric de ordinul IV;

TZ = ± 30 mm L km , pentru nivelmentul tehnic

10.5. Nivelmentul geometric de mijloc

Se bazează pe principiul staţionării cu instrumentul de nivel la

jumătatea distanţei dintre cele două puncte între care se determină diferenţa
de nivel. Instalarea aparatului poate fi făcută pe aliniamentul dintre punctele
considerate sau lateral faţă de acesta, cu condiţia păstrării egalităţii
distanţelor de la aparat până la cele două puncte, în limitele unei abateri de
1-2 mm.
Distanţa dintre instrumentul de nivel şi miră se numeşte portee, iar
distanţa dintre cele două mire de pe traseul de nivelment se numeşte niveleu
(fig. 10.10.).

Fig. 10.10. Nivelmentul geometric de mijloc

În faza de teren se execută următoarele lucrări:

- se aşează instrumentul în poziţie corectă de lucru în punctul de staţie
S, unde se efectuează calarea aproximativă şi de precizie, în funcţie de tipul
de nivelă utilizat;
- se ţine câte o miră cu diviziunea zero pe reperul din punctul A şi B, în
poziţie verticală;

266
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
- se efectuează citirile pe miră la cele trei fire, mai întâi pe mira din
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

punctul A, considerat punct înapoi, unde se obţin cele trei citiri: CmA, CsA şi
CjA şi apoi pe mira din punctul B, considerat punct înainte, cu citirile C mB,
CsB, CjB;
- verificarea citirilor efectuate la cele trei fire cu formula:
Cm = (Cs + Cj)/2 sau (Cs - Cm) = (Cm - Cj),
în limitele unei erori de 1-2 mm.
Determinarea cotei punctului B (ZB) în raport de cota cunoscută a
punctului A (ZA,) se efectuează în două moduri:
a) cu ajutorul diferenţei de nivel dintre cele două puncte, astfel:
DZAB = CmA - CmB, unde:
CmA = citirea la firul nivelor pe mira din punctul A;
CmB = citirea la firul nivelor pe mira din punctul B.
Diferenţa dintre cele două puncte poate fi pozitivă sau negativă. În
aceste condiţii, cota punctului B este egală cu cota cunoscută a punctului A,
la care se însumează algebric diferenţa de nivel DZAB, rezultând:
ZB = ZA + DZAB
b) cu ajutorul cotei planului de viză:
Se determină cota planului de viză (Zpv) al instrumentului din punctul
de staţie S, cu formula următoare:
Zpv = ZA + CmA
Se calculează cota punctului B, ca fiind egală cu diferenţa dintre cota
planului de viză (Zpv) şi citirea pe miră în punctul B, astfel:
ZB = Zpv - CmB
Procedeul diferenţei de nivel se utilizează în calculul drumuirilor de
nivelment geometric, iar procedeul cotei planului de viză este utilizat pentru
calculul cotelor punctelor de radiere şi de pe profilele transversale de
nivelment geometric.

10.6. Nivelmentul geometric de capăt

În acest caz se staţionează cu aparatul în punctul A de cotă cunoscută

(ZA), iar mira este ţinută în poziţie verticală în punctul B (fig. 10.11.).

267
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 10.11. Nivelmentul geometric la capăt

În teren se efectuează următoarele operaţii:

- se aşează aparatul în poziţie de lucru în punctul A;
- se determină înălţimea aparatului (I), deasupra punctului de staţie A,
până la axa de vizare;
- în punctul B se ţine o miră cu diviziunea zero pe reperul din punctul
B, efectuând apoi citirile la cele trei fire, în limitele unei erori de 1-2 mm.
Calcularea cotei punctului B (ZB) în raport cu cota cunoscută a
punctului A (ZA) se efectuează prin două metode:
- prin folosirea diferenţei de nivel;
- cu ajutorul cotei planului de viză.
Calcularea prin folosirea diferenţei de nivel se face cu următoarele
relaţii:
DZAB = I - CmB
ZB = ZA + DZAB.
Calcularea cu ajutorul cotei planului de viză se efectuează cu
următoarele relaţii:
Zpv = ZA + I
ZB = Zpv - CmB.
Precizia nivelmentului de capăt este mai mică decât cea a nivelmentului
de mijloc. Nivelmentul geometric de capăt este utilizat în cazul radierilor de
nivelment şi a profilelor transversale.

268
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
10.7. Metodele nivelmentului geometric
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

O caracteristică importantă a ridicărilor nivelitice este aceea că punctele

de nivelment marcate pe teren trebuie să fie determinate în prealabil din
punct de vedere planimetric.
Există mai multe metode de nivelment geometric, şi anume:
a) radieri de nivelment geometric;
b) drumuiri de nivelment geometric;
c) drumuiri de nivelment geometric combinate cu radieri.

10.7.1. Radierea de nivelment geometric

Cu ajutorul acestei metode se determină cotele punctelor dintr-o singură

staţie, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) există vizibilitate către toate punctele;
b) porteele maxime nu depăşesc 100-150 m;
c) axa de vizare a lunetei poate intersecta mirele aşezate în punctele respective.

Fig. 10.12. Radierea de nivelment geometric

Se consideră situaţia din fig. 10.12., unde se execută mai întâi citirea
înapoi CmA pe mira aşezată vertical în punctul A, de cotă cunoscută, şi apoi
citirile intermediare CmB, CmC şi CmD, la punctele de radiere, iar valorile
rezultate se înregistrează într-un tabel (tabelul 10.3.).

269
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Tabelul 10.3.
Radierea de nivelment geometric

Staţia Punct Cota Diferenţele Cote (Z)

vizat Citiri pe miră planului de nivel (m)
de DZ
vizare +(m)
înapoi intermediare (Z) + -
(a) (c) (m)
A 1734 1863 101,234 0,129 99,500
S B 1524 0,210 99,371
C 1391 - 0,343 99,710
Σ D 4778 - 0,553 0,129 99,843
Diferenţe - - - 0,424 - 298,924
(D) - - - - -

ZB = ZA + DZAB = ZA + (CmA - CmB) = 99,500 - 0,129 = 99,371 m

ZC = ZA + DZAC = ZA + (CmA - CmC) = 99,500 - 0,210 = 99,710 m
ZD = ZA + DZAD = ZA + (CmA - CmD) = 99,500 - 0,343 = 99,833 m.
Adunând coloanele din relaţiile de mai sus, rezultă egalitatea pe baza
căreia se face verificarea calculului:
n
å Z = nZ A + å Δz
i =1
Pentru simplificarea calculului, cotele punctelor de radiere se calculează
cu ajutorul planului de vizare (Zpv = ZA + CmA).
ZB = Zpv - CmB
ZC = Zpv - CmC
ZD = Zpv - CmD.
Verificare:
n
å Z = nZ pv - å c
i =1
Zpv = 99,500 - 1,734 = 101,234 m
ZB = 101,234 - 1,863 = 99,371 m
ZC = 101,234 - 1,524 = 99,710 m

270
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
ZD = 101,234 - 1,391 = 99,843 m.
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Verificare:
a) 298,924 = (3 x 99,500) + 0,424 = 298,924 m
b) 298,924 = (3 x 101,234) - 4,778 = 298,924 m.

10.7.2. Drumuirile nivelitice

Aceste metode prezintă următoarele caracteristici:

- se îndesesc punctele pentru a obţine mai multe cote cunoscute;
- se creează o reţea de sprijin, pe baza căreia se cotează punctele de
- detaliu;
- se execută sub forma unor niveleuri consecutive pornind de la un
punct de cotă cunoscută către alt punct a cărui cotă trebuie determinată;
punctul vizat în urmă se consideră punct de cotă cunoscută;
- lungimea totală a traseului nu trebuie să fie mai mare de câţiva
kilometri;
- lungimea porteelor să nu depăşească 100-150 m, deoarece apar erori
din cauza refracţiei atmosferice, dar nici mai mici de 10 m;
- alegerea punctelor şi marcarea lor trebuie efectuată judicios;
- distanţele dintre puncte, ca şi unghiurile dintre aliniamente, se
măsoară înainte sau o dată cu executarea lucrărilor de nivelment.
Se va întocmi şi schiţa pichetajului, unde se vor materializa reperele de
nivelment de ordinul I-V, detaliile planimetrice, numărul ţăruşilor marcaţi
intern din 100 în 100 m şi a celor intermediari, punctele de schimbare a
pantelor, punctele de frântură a aliniamentelor, limitele marilor categorii de
folosinţă a terenului;
- în cazul utilizării nivelelor fixe, citirea la stadie se face la cele trei fire,
verificând ca citirea la firul nivelor să fie media citirilor de jos şi de sus;
- stadiile se vor ţine în poziţie verticală, folosindu-se în acest scop
nivelele sferice sau firul cu plumb.

10.7.2.1. Drumuirea nivelitică pe traseu închis

Drumuirea închisă de nivelment este utilizată pe suprafeţele unde nu

există nici un punct de cotă cunoscută sau se găseşte cel mult un punct din
reţeaua de nivelment general de stat de la care se poate porni pe un traseu
ales în prealabil, pentru stabilirea altor puncte de cotă cunoscută, iar în final
să se închidă pe acelaşi punct de pornire.
271
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Are avantajul că pe baza efectuării calculelor se poate deduce dacă
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

citirile la stadie au fost efectuate corect. Punctele drumuirii nivelitice închise

se aleg pe teren astfel încât să se afle în apropierea detaliilor care trebuie
cotate sau pentru cotarea profilelor longitudinale şi transversale.
În tabelul 10.4 se prezintă citirile pe miră şi calculul cotelor în cazul
unei drumuiri închise.

Tabelul 10.4.
Calculul diferenţelor de nivel şi a cotelor la drumuirea închisă

Diferenţe de nivel (DZ)

Staţia Punct Citiri pe calculate compensate Cote Nr.
vizat stadie (DZ) (DZ') (Z) punct
Cu Cî + - + -
S1 101 1910 - 1010- 99,742 101
3
102 1180 0900 1007 100,749 102
S2 102 -
103 0949 2480 1300+5 1305 99,444 103
S3 103 -
104 1385 1680 0731+2 733 98,711 104
S4 104 -
101 0350 1035- 99,742 101
4
S 2045 2045 2031 2038

Măsurătorile încep în punctul 101 şi se efectuează staţii între fiecare

două puncte consecutive, citind pe stadii valorile notate cu C1, C2 ..... C8,
care se notează în carnetul de teren. Valorile C1, C3 ,C5, C7 sunt valori citite
în urmă, notate cu Cu, iar C2, C4, C6, C8 sunt citirile înainte (Cî).
În drumuirea nivelitică închisă se porneşte de la un punct de cotă
cunoscută şi se închide pe acelaşi punct.
Diferenţa de nivel dintre punctul de pornire şi cel de sosire trebuie să fie
egală cu zero. În realitate, apare o anumită eroare, determinată de citirea pe
stadie, care dacă este mai mică decât toleranţa pe drumuire se compensează.

272
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Verificarea se efectuează imediat după încheierea măsurătorilor, prin
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

însumarea citirilor în urmă (Cu) şi a citirilor înainte (Cî), rezultând valori

egale, astfel:
SCu = S Cî sau,
C1 + C3 + C5 + C7 = C2 + C4 + C6 + C8.
Dacă sumele nu sunt egale sau în limita toleranţei respective, rezultă că
s-au făcut greşeli de citire, iar măsurătoarea va trebui refăcută.
Toleranţa admisă este dată de relaţia:
T = 0,02 D
unde:
D = lungimea totală a traseului, în km.
Calculul diferenţelor de nivel se face pe baza relaţiei:
± DZ = Cu - Cî , scăzând, pentru aceeaşi staţie, din citirea în urmă,
citirea înainte.
± DZ101-102 = C1 - C2 = 1,910 - 0,900 = 1,010 m
± DZ102-103 = C3 - C4 = 1,180 - 2,480 = - 1,300 m
± DZ103-104 = C5 - C6 = 0,949 - 1,800 = - 0,731 m
± DZ104-101 = C7 - C8 = 1,385 - 0,350 = 1,035 m.
Verificarea se face prin însumarea diferenţelor de nivel, iar rezultatul
trebuie să fie egal cu zero.
n
å (± Dzi ) = 0
i =1 .
Din tabel rezultă că suma diferenţelor de nivel pozitive este mai mare
decât suma diferenţelor negative, existând o eroare “e”.
n n
± e = å (+ DZ i ) - å (- DZ i ) = 2045 - 2031 = 14 mm
i =1 i =1
Se calculează toleranţa:
T = 0,03 D
unde:
D = suma distanţelor parţiale, în km;
T = 30 mm × 0,4537 = 20 mm.
Se observă că toleranţa este mai mare, deci, măsurătorile au fost
efectuate corect, iar diferenţa rezultată se compensează.

273
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Diferenţa reprezintă eroarea de neînchidere, care se va repartiza
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

diferenţelor de nivel pozitive şi negative, cu semnul invers valorii obţinute.

În cazul prezentat, eroarea e = 14 mm, care se va repartiza cu semn
schimbat diferenţelor de nivel parţiale (e = - c).
Când nivelele au lungimi aproximativ egale sau apropiate, corecţia se
aplică în mod egal fiecărei diferenţe de nivel şi se calculează cu relaţia
următoare
E - 14
C=- = = -3,5 mm
n 4
Dacă lungimile sunt diferite, corecţia se repartizează proporţional cu
lungimea niveleului şi se calculează cu relaţia:
E
C = - ×d
D
unde:
C = corecţia care se aplică unei diferenţe de nivel;
E = eroarea de închidere;
n = numărul niveleurilor;
D = lungimea totală a drumuirii;
d = lungimea niveleului
În cazul prezentat având 4 niveleuri, rezultă valoarea de 3,5 mm, care
trebuie repartizată fiecărei diferenţe de nivel astfel:
- 7 mm - diferenţelor de nivel pozitive;
- 7 mm - diferenţelor de nivel negative.
Compensarea poate fi efectuată proporţional cu valorile diferenţelor de
nivel parţiale, cu relaţia:
-e - 14
C 101-102 = n ´ DZ 101-102 = ´ 1010 = 3,5 mm
4076
å DZ i
i =1

-e - 14
C 102 -103 = n
´ DZ 102 -103 = ´ 1035 = 3,5 mm
4076
å DZ
i =1
i

-e - 14
C 103-104 = n
´ DZ 103-104 = ´ 1300 = 4,5 mm
4076
å DZ
i =1
i

274
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
-e - 14
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

C 104 -101 = n
´ DZ 104-101 = ´ 731 = 2,5 mm
4076
å DZ
i =1
i

Calcularea cotelor punctelor se face în modul următor: la cota punctului

cunoscut se adună sau se scad diferenţele de nivel parţiale, după ce a fost
efectuată compensarea.
Z102 = Z101 ± DZ'101-102 = 99,742 + 1,007 = 100,749 m
Z103 = Z102 ± DZ'102-103 = 100,749 - 1,305 = 99,444 m
Z104 = Z103 ± DZ'103-104 = 99,444 - 0,733 = 98,711 m.
Verificare:
Z101 = Z104 ± DZ'104-101 = 98,711 + 1,031 = 99,742 m.
Se observă că s-a pornit de la punctul 101, de cotă cunoscută, iar în
final drumuirea s-a închis pe acelaşi punct.

10.7.2.2. Drumuirea nivelitică sprijinită pe puncte de cotă cunoscută

Pe suprafeţele de teren unde se întâlnesc două sau mai multe puncte de

cotă cunoscută se pot îndesi şi cota alte puncte alese pe un traseu, utilizând
drumuirea nivelitică pe un ax sprijinit pe două puncte de cotă cunoscută.
Punctele caracteristice care trebuie cotate se materializează pe teren cu
ţăruşi.
Se consideră punctele pichetate B, C, D, ca puncte caracteristice ale
unei linii de relief, ale căror cote trebuie determinate, iar punctele A şi R
drept repere de cotă cunoscută (fig. 10.13.).

Fig. 10.13. Drumuirea nivelitică sprijinită pe partea de cotă ancorată

275
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Operaţiile în teren
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Se staţionează cu aparatul de nivel în fiecare panou şi se execută un

nivelment geometric de mijloc, efectuându-se citirile înapoi (Cu) şi înainte
(Cî), care sunt înregistrate în carnetul de teren (tabelul 10.5).
Calculul drumuirii
Se calculează diferenţele de nivel succesive dintre punctele A şi B, B şi
C, C şi D, D şi R, cu relaţiile:
± DZ = Cu - Cî
± DZAB = C1 - C2 = 1,643 - 1,232 = 0,411 m
± DZBC = C3 - C4 = 1,521 - 1,106 = 0,415 m
± DZCD = C5 - C6 = 1,497 - 0,925 = 0,572 m
± DZDR = C7 - C8 = 0,984 - 1,362 = - 0,378m.

Tabelul 10.5.
Drumuirea nivelitică sprijinită

Diferenţe de nivel (DZ)

Staţia Pct Distanţa Citiri pe stadie calculate (DZ) Compensate Cote Nr.
vizat (m) (DZ') (Z) pct
Cu Cî + - + -
S1 A 60,3 1643 91,320 A
B 61,4 1232 411-4 407 B
S2 B 54,5 1521
C 53,7 1106 415-4 411 C
S3 C 73,2 1497
D 73,8 925 572-5 567 D
S4 D 63,4 984
R 62,8 1362 378-9 381 92,324 R
S 503,1 5645 4625 1398 378

Se verifică dacă suma citirilor înapoi mai puţin suma citirilor înainte
este egală cu suma algebrică a diferenţelor de nivel:
D1 = SCu - SCî = 5,645 - 4,625 = 1,020 m
D2 = SDZ = 1,398 - 0,378 = 1,020 m.
Suma algebrică a diferenţelor de nivel calculate trebuie să fie egală,
teoretic, cu diferenţa dintre cota punctului de închidere ZR şi cota punctului

276
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
de pornire ZA. În realitate, însă, măsurătorile din teren sunt afectate de erori,
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

din cauza citirilor pe miră.

SDZ = DZRA = ZR - ZA sau
SDZ = DZRA = 0
În realitate, din cauza erorilor care apar în timpul lucrului, se obţine
următoarea relaţie:
SDZ - DZRA = ± E
Eroarea de închidere (E) se determină cu relaţia:
E = SDZ - DZRA = 1,020 - (92,324 - 91,320) = 0,016 m = 16 mm
Când eroarea de închidere este egală sau mai mică decât toleranţa,
diferenţele de nivel calculate sunt corectate.
Toleranţa se calculează cu relaţia:
0,03 D = 30 mm 0,5031 = 21 mm
În acest caz, eroarea de închidere este mai mică decât toleranţa pe
drumuire, şi atunci se aplică corecţia cu semn schimbat, proporţional cu
diferenţele de nivel.
- 16
C AB = × 411 = -3,7 » -4
1776
- 16
C BC = × 415 = -3,7 » -4
1776
- 16
C CD = × 572 = -4
1776
- 16
C DR = × 378 = -3
1776
Calcularea cotelor punctelor drumuirii se face prin aplicarea relaţiei
generale de calcul:
ZB = ZA + DZ'AB = 91,320 + 0,407 = 91,727 m
ZC = ZB + DZ'BC = 91,727 + 0,411 = 92,138 m
ZD = ZC + DZ'CD = 92,138 + 0,567 = 92,705 m
Verificare:
ZR = ZD + DZ'DR = 92,705 - 0,381 = 92,324 m
Din calcule s-a pornit de la punctul de cotă cunoscută A, s-a urmat un
anumit traseu, după care drumuirea s-a închis pe punctul de sprijin de cotă
cunoscută R.

277
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
10.7.2.3. Drumuirea combinată cu radieri de nivelment geometric
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Metoda este aplicată în mod curent pentru ridicările nivelitice, atât pe

trasee, cât şi pe suprafaţă. Concomitent cu drumuirea se aplică şi metoda
radierii, adică în fiecare staţie, o dată cu ridicarea punctelor de drumuire, se
ridică nivelitic şi punctul de radiere de pe un ax sau de pe suprafaţă. În
fiecare staţie se vizează în primul rând punctele de drumuire, iar apoi
punctele de radiere. Calculele pot fi efectuate mai întâi pentru punctele de
drumuire şi apoi pentru cele de radieri sau se pot efectua concomitent. În
mod separat, calculele se realizează prin metoda cotelor faţă de punctul de
cotă cunoscută, iar concomitent, calculele se efectuează prin metoda cotelor
de la punct la punct sau prin metoda cotei planului de vizare.
În tabelul 10.6 se prezintă calculul drumuirii combinate cu radieri prin
metoda cotelor de la punct la punct.
Tabelul 10.6
Drumuire sprijinită combinată cu radieri de nivelment geometric
calculată prin metoda cotelor de la punct la punct

Sta- Punct Distanţe Citiri pe miră Diferenţe Corecţii Cote Nr.

ţii vizat (m) înapoi inter- înainte de nivel (mm) absolute pct
mediar + - (m)
A R1 1,588 20,567 R1
1 25 1,608 0,020 10,988 1
2 25 1,527 0,081 20,960 2
3 25 1,425 0,102 21,049 3
4 25 1,542 0,117 21,151 4
5 25 1,677 1,698 0,156 -5 21,034 5
B 6 25 1,823 0,146 20,873 6
7 25 1,711 0,112 20,727 7
8 25 1,836 0,125 20,839 8
9 25 1,895 0,059 20,714 9
10 25 1,735 1,810 0,085 -5 20,655 10
C 11 25 1,683 0,052 20,735 11
12 25 1,766 0,183 20,787 12
13 25 1,672 0,094 20,704 13
14 25 1,807 0,135 20,798 14
R2 25 1,898 0,091 -5 20,773 R2
Σ 375 5,000 - 5,406 0,526 0,932

Calculul diferenţelor de nivel se efectuează în fiecare niveleu de la

punct la punct, cu formula nivelmentului de mijloc:
- în niveleul A:
278
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
DZR1-1 = CR1-1 - C1 = 1,588 - 1,608 = 0,020 m
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

DZ1-2 = C1 - C2 = 1,608 - 1,527 = 0,081 m

DZ2-3 = C2 - C3 = 1,527 - 1,425 = 0,102 m
DZ3-4 = C3 - C4 = 1,425 - 1,542 = - 0,117 m
DZ4-5 = C4 - C5 = 1,542 - 1,698 = - 0,156. m
- în niveleul B:
DZ5-6 = C5 - C6 = 1,677 - 1,823 = - 0,146 m
DZ6-7 = C6 - C7 = 1,823 - 1,711 = 0,112 m
DZ7-8 = C7 - C8 = 1,711 - 1,836 = - 0,125 m
DZ8-9 = C8 - C9 = 1,836 - 1,895 = - 0,059 m
DZ9-10 = C9 - C10 = 1,895 - 1,810 = 0,085 m
- în niveleul C:
DZ10-11 = C10 - C11 = 1,735 - 1,683 = 0,052 m
DZ11-12 = C11 - C12 = 1,683 - 1,766 = - 0,083 m
DZ12-13 = C12 - C13 = 1,766 - 1,672 = 0,094 m
DZ13-14 = C13 - C14 = 1,672 - 1,807 = - 0,135 m
Verificarea calculului diferenţelor de nivel se face cu relaţia:
Sa = Sb = S (+DZ) - S (-DZ),
unde:
Sa = suma citirilor pe miră înapoi;
Sb = suma citirilor pe miră înainte;
S (+DZ) = suma diferenţelor de nivel pozitive;
S (-DZ) = suma diferenţelor de nivel negative.
Sa = Sb = 5,000 - 5,406 = - 0,406
S (+DZ) - S(-DZ) = 0,526 - 0,932 = - 0,406
Eroarea de închidere se determină cu relaţia:
eDZ = Zs - Zp - S DZi = 20,567 - 20,988 - (- 0, 0406) = - 0,015 m
Toleranţa se determină cu relaţia:
T = ±30 D = ±30 mm 0,375 = ±18 mm = ±0,018 m
În acest caz, eroarea este mai mică decât toleranţa, rezultă că
măsurătorile au fost efectuate corect, iar diferenţa rezultată se compensează.
Compensarea erorii de închidere se face în mod proporţional, întrucât
niveleele sunt egale.
279
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
eDZ - 0,015m
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

C DZ = = = -0,005m
N 3
Aceasta se aplică în mod egal astfel:
- 5 mm la punctul 5; - 5 mm la punctul 10 şi - 5 mm la punctul R2
Calculul cotelor absolute se efectuează de la punct la punct, începând cu
cota punctului R1, astfel:
Z1 = ZR1 - DZR1-1 = 20,988 - (- 0,020) = 20,968 m
Z3 = Z2 - DZ2-3 = 21,049 + 0,102 = 21,151 m
Z4 = Z3 - DZ3-4 = 21,151 + (- 0,117) = 21,034 m
Z5 = Z4 - D4-5 = 21,034 + (- 0,156) + (- 0,005) = = 20,837 m
Z6 = Z5 - DZ5-6 = 20,873 + (- 0,146) = 20,727 m
Z7 = Z6 - DZ6-7 = 20,727 + 0,112 = 20,839 m
Z8 = Z7 - DZ7-8 = 20,839 - (- 0,125) = 20,714 m
Z9 = Z8 - DZ8-9 = 20,714 - (- 0,059) = 20,655 m
Z10 = Z9 - DZ9-10 = 20,655 + 0,085 + (- 0,05) = 20,735 m
Z11 = Z10 - DZ10-11 = 20,735 + 0,052 = 20,787 m
Z12 = Z11 - DZ11-12 = 20,787 - (- 0,083) = 20,704 m
Z13 = Z12 - DZ12-13 = 20,704 + 0,094 = 20,798 m
Z14 = Z13 - DZ13-14 = 20,798 - (- 0,135) = 20,663 m
ZR2 = Z14 - DZ14-R2 = 20,663 + (- 0,005) = 20,567 m.

10.7.2.4. Nivelmentul geometric al suprafeţelor

Nivelmentul geometric al suprafeţelor permite determinarea cotelor mai

multor puncte caracteristice de pe teren, în aşa fel încât prin întocmirea
planului topografic cu curbele de nivel să se obţină o reprezentare a
reliefului terenului respectiv.
Planurile topografice rezultate sunt utilizate la proiectarea şi execuţia a
numeroase lucrări: lucrări de irigaţie, lucrări de desecare etc.
Pe terenurile cu relieful uşor accidentat, nivelmentul suprafeţelor se
execută prin nivelment geometric, iar curbele de nivel au echidistanţa de
0,2-1 m. Curbele de nivel permit obţinerea cotelor oricăror puncte de pe
teren şi a profilurilor longitudinale pe toate direcţiile.

280
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Cunoscând cota roşie a proiectului, poate fi calculat volumul de pământ
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

care va fi deplasat, pentru a aplica pe teren linia orizontală sau o anumită

pantă.
Nivelmentul suprafeţelor se execută prin mai multe metode, în funcţie
de mărimea suprafeţei de nivelat, panta terenului şi scopul urmărit prin
execuţia nivelmentului.
Cele mai frecvent utilizate metode sunt:
a) metoda caroiajului (pătratelor);
b) metoda poligonaţiilor nivelitice.
Metoda caroiajului este folosită în situaţia când terenul are panta mică
şi suprafaţa nu este mare. În acest caz, suprafaţa terenului de nivelat se
acoperă cu o reţea de pătrate cu laturile de 10, 20, 40, 60, 100 m.
Metoda poligonaţiilor nivelitice se aplică atunci când terenul de nivelat
are o suprafaţă mare, este accidentat şi acoperit de vegetaţie sau clădiri.
Metoda de nivelare prin carouri (pătrate)
Metoda se aplică pe terenurile de şes şi constă în acoperirea suprafeţelor
de nivelat cu o reţea de pătrate, punctele de nivelat fiind colţurile pătratelor.
Lungimea laturilor pătratelor este în funcţie de relieful terenului şi de scara
planului.
Pe ţăruşii bătuţi în colţurile pătratelor se notează denumirea liniilor la a
căror intersecţie se află punctul.
Dacă suprafaţa este mică, iar terenul este puţin accidentat, se alege un
aliniament 1-6, la o margine a suprafeţei, care se plasează din 50 în 50 m
(fig. 10.14.).
Din dreptul fiecărui pichet se coboară câte o perpendiculară care se
pichetează tot din 50 în 50 m, rezultând o serie de pătrate, care au laturile de
50 m. Ţăruşii care marchează colţurile pătratelor se bat la nivelul solului şi
se numerotează.
Se fac staţii cu nivela S1 şi S2 şi se citesc valorile pe stadia aşezată
succesiv pe fiecare pichet. Pe o foaie de hârtie se desenează reţeaua de
pătrate, iar citirile efectuate pe stadie se scriu în dreptul colţurilor pătratelor.
Verificarea se efectuează prin modificarea orizontului aparatului, iar citirile
rezultate se înscriu sub primele citiri. Diferenţa dintre citiri nu trebuie să fie
mai mare de 4 mm.
Dacă valorile se încadrează în intervalul respectiv, se efectuează media
celor două citiri, care se consideră citirea bună.

281
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 10.14. Metoda caroiajului

Se foloseşte metoda prin radieri de nivelment geometric. Dacă se

cunoaşte cota punctului 1, Z1 = 96,925 şi citirea în punctul 1, se află cota
planului de vizare (orizontul instrumentului) (Zpv).
Zpv = Z1 - C1 = 96,925 + 1,915 = 98,840 m
Z2 = Zpv - C2 = 98,840 - 2,455 = 96,385 m
Z3 = Zpv - C3 = 98,840 - 1,710 = 97,130 m
Z7 = Zpv - C7 = 98,840 - 3,425 = 95,415 m
Z8 = Zpv - C8 = 98,840 - 1,830 = 97,010 m
Z9 = Zpv - C9 = 98,840 - 2,907 = 95,933 m
Z13 = Zpv - C13 = 98,840 - 2,865 = 95,975 m
Z14 = Zpv - C14 = 98,840 - 2,907 = 95,933 m
Z15 = Zpv - C15 = 98,840 - 1,930 = 96,910 m
Z19 = Zpv - C19 = 98,840 - 1,735 = 97,105 m
Z20 = Zpv - C20 = 98,840 - 0,407 = 98,433 m
Z21 = Zpv - C21 = 98,840 - 3,707 = 95,133 m
Cunoscând cota punctului 3, se calculează cota planului de viză pentru
staţia 2 astfel:
Z3 = 97,130 m
Zpv = Z3 + C3 = 97,130 + 0,831 = 97,961 m
Z4 = Zpv - C4 = 97,961 - 3,490 = 94,471 m
Z5 = Zpv - C5 = 97,961 - 1,007 = 96,954 m
282
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Z6 = Zpv - C6 = 97,961 - 0,810 = 97,151 m
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Z10 = Zpv - C10 = 97,961 - 0,109 = 97,852 m

Z11 = Zpv - C11 = 97,961 - 1,130 = 96,831 m
Z12 = Zpv - C12 = 97,961 - 2,047 = 95,914 m
Z16 = Zpv - C16 = 97,961 - 1,280 = 96,681 m
Z17 = Zpv - C17 = 97,961 - 2,013 = 95,948 m
Z18 = Zpv - C18 = 97,961 - 3,121 = 94,840 m
Z22 = Zpv - C122 = 97,961 - 1,423 = 95,538 m
Z23 = Zpv - C23 = 97,961 - 2,710 = 95,251 m
Z24 = Zpv - C24 = 97,961 - 3,840 = 94,121 m
După calcularea cotelor tuturor punctelor se desenează reţeaua de
pătrate, iar la fiecare colţ al pătratului se notează la numărător numărul
punctului, iar la numitor cota punctului. Planul rezultat se poate utiliza în
această formă sau pot fi trasate curbele de nivel la echidistanţa stabilită.

10.7.2.5. Nivelmentul trigonometric

Nivelmentul trigonometric se bazează pe principiul vizei înclinate. În

funcţie de distanţele dintre puncte, poate fi de două categorii:
a) nivelmentul trigonometric la distanţe mici (< 400 m), în calculul
căruia nu se ia în considerare efectul sfericităţii Pământului;
b) nivelmentul trigonometric la distanţa mari (geodezic), în calculul
căruia se ia în considerare sfericitatea Pământului.
Instrumente de nivelment trigonometric
Elementele necesare calculului diferenţei de nivel sunt: distanţa şi
unghiul de înclinare al vizei. Distanţa dintre puncte poate fi determinată
dacă sunt cunoscute coordonatele (X, Y) ale punctelor sau se măsoară direct
sau indirect.
Măsurarea unghiului vertical se execută cu tahimetre sau teodolite,
citirile se fac în ambele poziţii ale lunetei, iar observaţiile se execută în
ambele extremităţi ale aliniamentului.
Nivelmentul trigonometric la distanţe mici
Pentru a determina diferenţa de nivel între punctele A şi B se aşează
tahimetrul în punctul A, se centează pe punctul de staţie, se execută calarea
şi se măsoară înălţimea aparatului (I), apoi se citeşte unghiul vertical (a) sau
cel zenital (z), în funcţie de aparat (fig. 10.15.).

283
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Fig. 10.15. Nivelmentul trigonometric la distanţe mici

Diferenţa de nivel DZAB se obţine cu relaţiile:

DZAB = dî × sin a = dî × cos z sau
DZAB = do × tg a = do × ctg z
Distanţa orizontală (do) se măsoară la miră, făcându-se citirile la firele
stadimetrice, din a căror diferenţă rezultă numărul generator, exprimat în
centimetri şi se calculează cu relaţia:
do = K × N cos2 a = KN × sin2 z.
Cunoscând diferenţa de nivel dintre cele două puncte şi cota
punctului A, se determină cota punctului B cu relaţia:
ZB = ZA + DZAB.
Diferenţa poate fi pozitivă sau negativă, în funcţie de poziţia unghiului
vertical faţă de orizontală.
Nivelmentul trigonometric la distanţe mari
Este folosit la determinarea cotelor punctelor de triangulaţie, situate pe
teren accidentat, distanţa dintre acestea putând ajunge până la 7 km.
În cazul acestui tip de nivelment se măsoară doar unghiul vertical, cu
teodolitul, iar distanţa dintre puncte se calculează din coordonatele punctelor
geodezice.
Pentru a determina diferenţa de nivel dintre punctele A şi B se
instalează teodolitul în punctul A de cotă cunoscută, şi se măsoară înălţimea
aparatului I.
Se vizează vârful semnalului din punctul B astfel:
- pentru balize şi piramide, la partea de sus a fluturelui, la baza cutiei
negre sau a cilindrului de vizare;
284
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
- pentru biserici, la baza crucii de pe turla acestora.
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Se măsoară unghiul vertical a sau zenital z, iar, dacă nu se cunoaşte din

fişa punctului, se măsoară şi înălţimea semnalului vizat (S) (fig. 10.16.).

Fig. 10.16. Nivelmentul trigonometric la distanţe mari

Pe baza elementelor descrise în fig. 10.16,

DZAB + S = I + DV
DV = d × tg b, iar
DZAB = d × tg b + I - S.
La acest tip de nivelment se ţine cont de influenţa sfericităţii
Pământului şi a refracţiei atmosferice, relaţia devenind:
1- k 2
DZ AB = d ´ tgb + I - S + d
2R
unde:
K = coeficientul de refracţie atmosferică (0,13);
R = raza Pământului (6371 km) la latitudinea medie a României;
d = distanţa dintre puncte exprimată în kilometri.
Distanţa dintre puncte se calculează cu relaţia:
d = (X B - X A )2 + (YB - YA )2
Cunoscând cota punctului A şi diferenţa de nivel DZAB, se poate
determina cota punctului B astfel:
ZB = ZA + DZAB.

285
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
T O P O G R A F I E
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
Metodele de ridicare în cazul nivelmentului trigonometric sunt:
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

radierea, drumuirea, drumuirea combinată cu radierea şi drumuirea cu punct

nodal, acestea fiind executate de regulă concomitent cu cele planimetrice.
Toleranţa admisă se determină cu relaţia:
T = ± 0,20 m L
unde:
L = lungimea desfăşurată a drumuirii, în km.

286