iEryml*"#-.

'sK-
**r*4r** ik*

LUI m
 Cuprins lntroducere in ,,Dinozauri" 9

dinozaurilor t 0
Era
Primii dinozauri 12
impirifia dinozaurilor l4
O lume in schimbare l6
Afle despre dinozauri l8
Erbivori gigantici 20
Priditori mici 22
1i'"
Priditori rapizi 24
4 Schelete de dinozauri 26
Priditori uriati 28
Erbivori patnici 30
Dinzaurii cu corn 32
Dinozaurii cu cioc de rafi 34
Familia dinozaurilor 36
Dinozauri cu capul tare 38
Dinozaurii blindafi 40
Dinozauri cu platoga 42
Descoperirea dinozaurilor 44
AIte reptile 46
_.,.+s!1
Reptile zburitoare 48
P Reptile marine 50
Reptile-mamifer 52
SfArsitul dinozaurilor 54
}r,
.F.

i::l;l'
','r:-AY ':i:i'

Glosar de cuvinte-cheie 56
# lndex 58
@
 ITTRoDUcERE IN

))Dinoz,auri))
Cu mult inainte de aparitia omului, dinozaurii,
nitte reptile uriate, dominau PemAntul.
Lumea lor era foarte diferiti de a noastri.
Multe specii de dinozauri s-au adaptat Ia via{a
in pidurile dese sau in cAmpiile intinse.
Vinitorii mici 9i rapizi urmireau prada. Uriagii erbivori
rumegau frunzele gi florile. Unele dintre aceste reptile
s-au adaptat la viala marini, altele au invifat sd zboare.
Apoi, intr-un mod misterios 9i brusc, au dispirut cu tofii.

>cj
c9,,
\_ ( 9"
\>_

ws
 DrNozAURn

Era dinor,ilurilor t
&Dintre toate animalete care au triit
vreodati, dinozaurii au cunoscut cel mai mare
succes. Ei au fost stipAnii viefii pe PimAnt
pentru incredibila perioadi de 165 de milioane
de ani. Oamenii n-au apirut decAt in ultimii
aproximativ 100.000 de ani. Primii dinozauri
au apirut acum 230 de milioane de ani. Ultima
creaturi de acest fel a dispirut cu 65 de
milioane de eni in urmi.
\ Pir ioare drepte

Picioare laterale
*'
DINoZAURII AU
Fosr RTPTTLE !opArli
D in ozau rii au fost reptile care
traiau pe uscat. Majoritatea reptilelor
(precum toparlele) au pielea moale
sau acoperita de solzi si depun oud
cu coaja duri. Picioarele lor au
orientare laterala. Dinozaurii isi
tineau picioarele drepte, sub
corp, putind suporta o
greutate mai mare. Astfel, ei
puteau fi mai mari si mai rapizi.

DAIE ULUIIOABE 4rNozAURr AU DT'PARUT

* Cind s-au gisit primete
oase fosilizate, in China, cu
sute de aniin urm5, oamenii
au crezut ci sunt oasete unor
dragoni uriagi.
Dinozaurii au dispirut cu totii, in mod
misterios, la sfArsitul erei mezozoice.
Aceasta a dat mamiferelor sansa sd le
preia locul. Mamiferele au adesea blana
si, in general, nasc puii vii (nu depun
oua) , pe care ii alapteaza. Oamenii sunt
mam ifere.
 Enn DrNozAURtLoR
Formarea PamAntul se rdcette,
se formeazd atmosfera Se formeaza oceanele, pe masurd ce ploile se intensifica

Arhaic (4,5-2,5 miliarde de ani):

apar animalele unicelulare
Proterozoic (2,5 miliarde-550 milioane
de ani): animale simple, multicelulare
Cambrian (5 50-51 0 milioane
PnECAMBRIAN de ani): Animale cu cochilie,
(4,5 miliarde-550 milioane de ani) precum trilobitii
Ordovician
Enn PnlrozorcA qFF (51 0-438 milioane
(550-25 milioane de ani) de ani): pestii

Silurian (438-410 milioane de ani):.------.-.-.--.__-

+?- -. Fr--.^ -:-*'primitive Devonian (4r0-355 mitioane de ani):

Enr gr PenroRoE ;;'ri;;;,'ii,J,,'"'riii')',:,i,"i,iii*"''
Oamenii de stiinti impart timpul
scu rsde la formarea PamAntu lu i, Carbonifer (3 5 5-290 mitioane
in patru ere, care, la rindul lor de ani): conifere, reptile, insecte
(exceptAnd Precambrianul),se zburdtoare
impart
" "r in perioade mai scurte.
R. t
. v.. A , ^.
Dtnozaunt au tralt tn Umpul erel
Permian (290-250 milioane
.\ ,.t . -
)^ _- +..r^\
repute
Mezozoice, care cuprinde trei Zi;:!;r'i::!,?,!^rtne'
perioade, cu noscute ca Triasic
Jurasic tiCretacic. Enn MTZOZOICA
(250-65 milioane de ani)
Triasic (250-205 milioane
de ani): dinozauri, cicadale,
mamifere si reptile zburdtoare

Jurasic (205-145
milioane de ani):
noi dinozaLrri,
--=-*={A sdri

Enn CrNozotcA Cretacic (145-65

65 milioane de ani-azi milioane de ani):
plante cu flori, ultimii
d inozau ri

Terliar
(65-1,6 milioane de ani):
mamifere mari si primate
(stramosii umanoizi ai
omului)

'cnurA $l DEScoPERA
----rrII-------IIII-r-i
I
i
Cuaternar (1,6 milioane MAMIFERELE: pp.10-11
de ani-prezent): PI3NETA PAruAruT: pp. 1 0-1 1
I
mamiferele mari, precum L--rrrrrr-r--r-rrrrrr-

elefantii, oamenii
 DrNozAURn

Primii dinoniluri
C.i mai vechi dinozauri au apirut
in a doua jumitate a Tiiasicului, care a PimAntul in Triasic

e
durat de la 25O Ia 2O5 milioane de ani Uscat Ape putin +#t" Mari
adAnci

in urmi. La acea vreme, Iumea arita

complet altfel decAt in pre zent, pentru
' ANIMALELE DtN TntAslc
ci uscatul forma un singur contineht,
numit Pangea. Nu existau miri care si
blocheze calea, dgd ci din ozaurilor din
Triasic Ie era utor si stribati tot uscatul.
CurAnd au ajuns si populeze toati
lumea.
Unii dintre primii dinozauri erau
erbivori uriasi. Acestia au fost primele
creaturi indeajuns de mari ca si se
poata hrani cu frunzele de pe crengile
cele mai inalte. Au convietrrit in timpul
Triasicului cu alte tipuri de reptile de
uscat;i cu primele reptile zburatoare.
Plateosaurus, t-'
dinozaur mare, F
?

-,^_.,t".
erbivor ,Gi.

Fa" ->

a-

Ferigd arborescentd a

rl
S-
f;
')
l'l
\_ *
>
Thrinaxodotl,
reptila
asemdndtoare
124r mamiferelor
 PnlMn DrNozAURr

DATE
*
TRrAsrc: BULETIN METEo ULUITOARE
in Triasic era cald si bine, peste tot. Eudimorphodor,
Unele zone se giseau la distanle foarte un mic dinozaur * Soarele este at6t de
zb u rato r mare, Tnc6t in interiorut
mari de mare ti de curentii care aduc
ploaie. Aceste locuri erau aride ti
siu ar putea intra mai bine
de 1 mition de planete de
aproape lipsite de viata. Nu existau
dimensiunea Pimintu[ui.
calote glaciare Ia nici unul dintre polii
PamAntu Iu i. Massospondylus,
un dinozaur erbivor
primitiv (4 m)

3lr t i
l" u*F t
b!
.*a>a

,;*&- .i Conifer

Cicadal

*'w
' PLANTELE VNEMII
Ferigile arborescente erau des
intalnite, la fel si cicadalele -
plante asemanitoare palm ierilor.
Coniferele erau copacii cei mai
inalti. Nu existau in Triasic plante
J-
ae
ba >a'-
-tu cu flori sau ierboase.
+' **r
Ornithosuchus,
o reptila primitiva, mai
apropiata de crocodil
decAt de dinozauri

cAUTA $r PE"SCOPERA
PLANETA PAMANT: p.16
I
I
L----rr---rr----------

?'|3
 DrNozAURu

/\

Impirafia
dinoradrilor PimAntul in Jurasic
Uscat ffi
&D,nor"urii au dominat Pimintul in Jurasic lSr'.?lt'' $T..,

(intre 2O5 9i145 milioane de ani in urmi). Marea

intindere de uscat, Pangea, incepea si se rupi
in doui continente. Multi alfi dinozauri
interesan(i au inceput si apari. in
Archaeopteryx,
climatul cald ;i umd, cretteau plante prima pasdre cu noscutd,
mari, astfel ci exista destuli hrani nu prea stia sa zboare

pentru animalele care le consumau.

Un erbivor care ajungea si aibi peste
30 m lungime, se hrinea probabil cu
nu mai pufin de o toni de
frunze pe zi.
-\

I r-__
f' ANTMALELE DrN
JuRAsrc
Cicadale

Erbivori, dinozaurii cu plici, precum Stegosaurus,5i

vdnatorii cu d inti ascutiti, precu m YangchuanosaLtrLts,
au apirut in timpulJurasicului. Reptilele zburitoare
imparteau cerul cu prima pasdre , Archaeopertyx,
care avea pene, dar care era, probabil, un slab
zburdtor. Ca si-si ia zborul, trebuia sd se urce intr-un
copac 5i sa-ti faca vAnt.
 DrNozAURn

Olumein sehinrharrc
&M"ri schimbiri au avut loc in Cretacic
(cu 1 45-65 de milioane de ani in urmi). PimAntul in Cretacic
Uscatul se fragmentase, formind Uscat Ape putin
adAnci
Mari
adAnci

continentele. Au apirut plantele cu flori 9i

lchthyosau rus,
s-au rispindit rapid. Curind au apirut noi o reptila marina
specii de dinozauri care si le minince.
Aceasta a insemnat hrani din abundenfi
pentru carnivori, care s-au inmullit 9i ei.

f*NIMALELE DIN CnETACIC

U riasii d inozau ri vdndtori strAbateau
pamAntul. Deasupra lor planau pisari si
mari reptile zburitoare. Reptile numite
lchthyosaurus inotau in mari.

Corythosaurus,
un dinozaur erbivor,
cu cioc de rata
 O LuME iru ScnTMBARE

Pteranodon,
f
7
CITMAT ScHIMBAToR
o reptila in Cretacicul timpuriu, clima era
zbu ratoare totdeauna calda, cu toate cd existau
anotimpuri umede si uscate in fiecare
an. Mai tarziu, in aceea;i perioadi,
cand vremea s-a mai ricit, unele zone
au inceput si aibi veri si ierni.

DATI ULUITOART
;t Anvergura aripitor
Pteranodonului misura
aproape 7 m, d La v6rf [a
v6rf . Adici de doui ori
tungimea unei magini
obignuite.

ANTELE CU FIONI
htele cu flori, precum magnolia,
au crescut prima data in apropierea
Ecuatoru lu i, acu m 1 20 de
m ilioane de an i. Albinele
si noi insecte rispandeau
polenul ti, curdnd, florile
Tarbosaurus, \ s-au rdspAndit peste tot.
u n mare d inozau r Fergile ti cicadalele erau
vAndtor acum mai rare.

Plante cu flori
:" .i

rr r r r rtr-r--- rr

-cnurA sr DEscoPERA
_arr -rr - -.1

INSECTE $l PAIANJENI: pp.34-37

l!li PLANTELE: pp.10-1 1
' t"t
g
t; L---rr-r--r--rr-r-r---
.lr
,{
'it
{;
 DrNozAURu

f'
ffii despre DEzcRopAruo OnsELE
Oasele fosilizate ale din ozaurilor
trebuie scoase cu grija din roca
'#Y' \

P-dinonauri
inconjurdtoare, folosind o serie
de instrumente, de la dalti la
pensule fine. Fragmentele de roca
in care se gdsesc oase mari sunt
impachetate in mantoane de
Nimeni n-a vizut vreodati ipsos, pentru a fi protejate in
un dinozaur viu, pentru ci ei au timpul transportului.

dispirut cu milioane de ani inainte

inainte de a fi luat,
de apari{ia omului pe PimAnt. fiecare os este
Dar ttim ci ei au existat, datoriti fotografiat

numeroaselor fosile descoperite

Oasele mari,
pe intregul glob. impachetate in .,,l $d*t"

dt.--F
ipsos, trebu ite
mAnuite cu grija,
Fosilele sunt rimi;iteconservate in piatri,
ale unor plante sau animale dispdrute cu
mult timp in urmi. Cele mai frecvente fosile
de dinozauri sunt oasele gi dinfii, dar s-au mai
gisit multe excremente fosilizate, oui, urme
de pati ;i impresiuni ale pielii. Majoritatrea
fosilelor sunt descoperite de expe{i, numi{i
paleontologi oameni de ttiin{i care
studiazi viafa preistorici. Ei pun cap Ia cap
oasele gi celelalte mirturii pentru afla despre
Cercetdtorii
dinozauri cit mai multe cu putinte. im pacheteazd
rtttyctLrrr-Lr,c ;"*- ?:
oaseie in manSoan.-*d[. .'t--
de ipsos

Excremente fosil De LA DIIvozAUR

de dinozau LA FOSILA

4 Dinozaurul r)Oasele sunt /rMalul, nisipul

I roare; tesuturile Lincet-incet J;i oaseie se
moi, cdrnoase, ingropate sub transforma, de-a
lmpresiune a pielii putrezesc; doar straturi de mAl lungul a milioane
de dinozaur, fosilizati oasele mai raman. si nisip. de ani, in roci
 ArlA DeSPRE DrNozAURr

Dezgroparea fosilelor
poate dura saptArnani, ata ca
oamenii de stirnta instaleaza adesea
n'F-
-:f tabara lAnga situ I fosilifer.

Oase
im pachetate,
gata pentru a fi
transporate cu
camionul

Un expert RncoNSTrrurREA
in fosile SCHnLETULUI
in d e parteaza intr-un laborator sau in mu zelJ)
roca cu dalta exper[ii indepdrteaz'/a roca din jurul
fosilelor. Ei reconstituie, pe cAt
posibil, scheletul ini[ial. urmele de pe
oase errertZr unde se prindeelu muqchii
Pregitind u -se
qi ii ajutI pe cercetdtori sz1 si refaci un
reconstituie modelul viu. schetet

Copii ciutAnd fosile

Paleontologi
Pozitia fiecdrui os este dezgropAnd
marcata pe un plan al sitului
rimigitele
unui din ozaur
nelte
effi
7
U

CnurA sr Tu FosrLE
Oricine poate fi un cautator de fosile,
chiar daci nu toti dezgroape dinozauri.
Cauti pe o plaja sau in alte locuri unde
se gasesc roci precum gresia. Ai nevoie
/ Stratele de roci de unelte simple - un ciocan sau o dalta.
4tunt erociate de Roaga un adult sa te ajute sd spargi roca
ploi si vAnturi, lasAnd si s-ar putea sa gasesti niste fosile
descoperite oasele grozave.
fos iI izate
 DrNozAURlt

4,

Erbivori gisantiei t
(Saurop0dele) .1
\l!l
!_i
7
,-:
':rn

&S"uropodele, giganticii erbivori, au fost cei Brachiosaurus,

mai mari ;i mai grei dintre to{i dinozaurii. 30 m lungime

Printre ei s-au numirat cele mai mari animale

care au existat vreodati. Majoritatea aveau * 'GIGANTTCUL
capul mic, gitul gi coada lungi. Tiupurile lor BnncHrosAURUs
rach iosau ru s a fost u n rb ivo r
B e
enorme erau susfinute de picioare groase, de u riag, care cintdrea p ro bab i I

mirimea trunchiurilor de copaci. Sauropodele peste B0 de tone, adica mai mult

decAt 12 elefanti africani Ia un
triiau probabil in turme, hrinindu-se cu loc. Picioarele din fata erau mai
cantitati enorme de plante. sattasaurus, lungi decAt cele din spate, ata
u n titanozau r cispatele sau era inclinat citre
coadd, ca la girafa.
Euhelopus,

+,
' TTPURILE DE SnuRoPoDE
un camarazaur Picioare din
spate scurte

Au existat cel putin tase tipuri de

sauropode. Ceti ozaurii au apirut
primii, in J urasic. Brachiozaurii au
fost cei mai grei. Diplodocii erau
mari, dar cintireau mai putin.
Camarozau rii erau m u lt mai m ici.
Titanozau rii au apirut u ltim ii,
citre sfArsitu I Cretacicu Iu i.
Mamenchisaurus,
un tip de diplodocid

* 'GIGANTU
cu
Onsr UsoARE
Fiecare os iu, vertebra d in
coloana vertebrala a unui
e rb ivo r gigantic are parti le
laterale scobite, ceea ce le face
mai utoare si totusi putern ice.
Vertebrd de Aceasta se observd bine la

,w
Brachiosaurus brach iozau ri.
Brachiosaurug"r:
cu pui
F-l-,-r;1.
]h

w
' CUM sE ApARAU
Sauropodele nu aveau
nici coarne, nici tepi, dar
dimensiunile lor impresionante
la m atu ritate au tin ut Ia
d istanla m u lti pradatori.
Probabil ca-si aparau puii
ridicandu-se pe picioarele din
spate si prabutindu-se peste
atacator, cu picioarele din fata.

Cap cu un calus
mic si cu un bot
larg

Sauropod
apirAndu-gi puiul

\ Coadd mai scurta

decAt a multor alte sauropode

cAUrA gr DEscoPERA
_/-rr:--rrr------r-r----.1
I
C*ffiPtJL JiW&tu: p.17
W-e.frr?tfffiffi#Lffi; p.46
 DrNozAURu

Priditori mici
&Unii dinozauri pridito ri,precum Coelophysis:
3 m lungime
ceratosaurii, coelurosaurii ;i oviraptorii,
erau surprinzitor de mici ;i de ugori. Alergau
pe picioarele din spate, pistrindu-gi libere
bra{ele puternice, cu gheare, cu care DATT ULUITOARE
prindeau ;opirlele gi mamiferele mici. * Saltopus, uhut dintre
ceratozauri, avea doar 60 cm
Expe(ii cred ci pisirile s-au dezvoltat lungime gi cintirea
din asemenea dinozauri mici 9i rapizi. probabit doar Zkg.

f7
DTNoZAUR CnrutBAL
Printre coastele fosile ale acestui
Coelophysis sunt oase mici ale
unui pui de Coelophysis. Aceasta
ar putea insem na ci d inozau ru I

era un canibal care minca puii

altu i Coelophysis. Coadd dreaptd
si ridicatd, pentru

c7
MrNr DINozAUR
Unul dintre cei mai mici dinozauri
pdstrarea ech i I i b ru I u i
in timpul alergarii

cunoscuti a fost Compsognathus. Avea Nu Ena HoT DE OuA

doar 70 de centimetri lungime cu tot cu
coada ;i nu era mai inalt decit o gaina.
Acest celurozaur vAna, probabil, insecte
si topArle, pe care le putea prinde in
falcile sale lungi si subtiri.
Prima fosild de Oviraptor a fost
gdsitd impreund cu oud. Experfii
au crezut atunci cd Oviraptor
fura oud de la alt di nozaur )
Protoceratop. Acum cred cd
igi apdra oudle, c6nd a murit.

Copil privind un mulaj

de Compsognathus

,r{r
 PnAoAronr Mtcl
GAtul subtire
* esfe f lexibil
GRUPURI DE PnAoAronl
Coelophysis a trdit in cdmpiile uscate
din America de Nord. Se deplasa
probabil in grup, vAnand animale
mici. VAndtoarea in grup ii oferea
protectie impotriva praditori Ior mari .

Deti era mai mare decAt majoritatea

ce rato zauri o r, avea totu 5 i o
I

constitutie zvelta si usoard.

Fdlci lungi,
cu rAnduri de dinli
zimtati si ascutiti

ffi

llF i
d.liil J"ts F ?
,t}r
S r-r

Coelophysis
A

vanau rn grup
Picioare lungi
Degete lungi, si subtiri pentru
pentru apucarea vitezd si agilitate
prazii

rrrr
-rrt
/rrr:--rrrrrrrrrr

G cAUTA $t DESCOPERA :
MAMIFERELE: p.10
REPTILE $l AMFIBIENI: pp.38-45
\/ :.--/

+23
 DrNozAURn

Pradatori rapini f
AI
'!; / Printre cei mai ra pizi dinozauri se
I
Deinonychus,3 m lun gime

numirau dromeozaurii ;i ornithomimidele,

care au triit in Cretacic. Fiorogii dromeozauri
aveau filci puternice ;i gheare incovoiate care f' PRAoAronr FrRocE
se poate si le fi folosit la atacarea altor Deinonychus, un dromeozaur agil,
vAna in grupuri mari, ucigand
dinozauri, mult mai mari. Ornithomimidele dinozauri mult mai mari, cum ar fi
lguanodon. Se prindeau de victima
seminau cu stru{ii de azi. Alergau probabil cu ghearele din fata, putAndu-i
foarte repede gi ingficau in goani animale sfasia pielea groasd cu ghearele
mici, cu filcile in formi de cioc, firi dinti. curbate ale picioarelor din spate.

Cap mare
cu maxilare
Coadd lungd, Coapse puternice puternice
ascutitd, pentru si picioare lungi si
echilibru zve lte

Deinonychus

-rv.-<4s..;' ...
grFIFf"" '- -".ii- '
:

fuorift
F ."..?'+ ,'';''-h.^
t * .-'r'J
l* *fr;:>- rif 5

,lilf .-\'-
':,
;"?(4;2{ il.{+
*2
/:
#'" "
.s;.
i-t\-'.!.

'
:;$d

,k c
.

24 G.
 PnAoAronr Rnprzr

f
'ALERGAronr RnPlzl
Strulul
poate alerga
Ornithomimus, cel cu picioare cu 6 5 km/h
lungi, Ia fel ca celelalte
ornithonrimide, semdna mult cu
rapizii struti de azi. Ca ti acestia,
alergau probabil pe distanle lungi,
cautand hrana. Viteza il ajuta, de
asemenea, si scape de alti
pradatori.

Ornithomimus
DATE ULUIT()ART
;t Armete speciaLe ale unui 4-AoAroRr cu MnxTLARE DrNrArE
dromeozaur - ghearete Velociraptorul, tot un dromeozaur, avea falci
incovoiate ate picioaretor - puternice cu rAnduri de dinti mari, curbati in
aveau aproape 15 cm urmi. Dintii aveau varfurile crestate ca sa sfasie
[u ngime. mai bine. Fosile de Velociraptor t -1" ' tr
- !-q-
J'

s-au gasit in China ti in a .'

, ,._; j*,.fsr4*
""
!
\.,
r :.

Mongolia. ,
. ,u*$*'
ai, -
Velociraptor, maxilar cu dinti
Iguanodon

4ffi

.#;
;.t -t
:I}
4_t "rr.="*-..tql#
'+
ANMA MoRTALA
[Jn dromeozaur iqi putea {ine
ghearele picioarelor din spate
_
-.
",:r
, ':"i
lt..
: retrase, in timp ce al erga,
sco[Andu-le apoi ca sd sf6qie
Grup de Deinonychus, prada.
atacind un lguanodon 'cnuTA
r r r r r r r r r r rrr r r r r rr r r !

solitar
-rr
sI DEsGoPERA !
CORPUL UMAN: 15 pp.14,
.

PASAnILE : pp.'!p- 1**n - "E:.

:!
':

T!

I oheari retrasi Gheari in

I -
L r rr r r r r-rr---llt i

pozitie de atac - - - - - -r

25
 DrNozAURu

Schelete de DE lcunNoDoN
lguanodonul avea un schelet destul de puternic
"iHELEr
si solid ca si sustind acest mare erbivor, care

e
ffo dinonaurl
o cdntdrea cam cdt un elefant african. S-au gasit
atat de multe schelete de lguanodoni, incAt
expertii stiu prea bine cum trebuie si fi aritat
acest an imal , atu nci cdn d traia.
ffiqasele fosile si dintii sunt tot
,ffiffiffiffi
wry
I I
lTqJrgtg . ,

ce a mai rimas din dinozauri pAni

azi r experfii insi le pot reconstitui Craniu alungit
Baghete osoase
se f mpletesc peste
coloana vertebrald,
scheletele pe baza cuno;tintelor pe I pentru a o intari
l
care Ie au despre animalele care I

triiesc azi.
Forma gi dimensiunea dinfilor 9i ale oaselor
unui dino zaur arati daci acesta a fost erbivor
sau carnivor gi daci mergea in doui sau
in patru picioare. Daci unele oase lipsesc, :l;[
Pi
l:t

cercetitorii Ie pot reconstitui studiind '

f...1

ti,'.''
v,

scheletele complete ale altor dinozauri -*,1,

aseminitori. Unii dinozauri rimAn insi I
I

un mister. Acum 30 de ani, s-au gesit in I Cioc

puternic
Mongolia oasele unui antebra{ Iung de 2,5m,
cu gheare enorme. Nimeni nu gtie cum arita
acest Deinocheirus, pentru ci nu s-a mai
gisit nimic aseminitor niciieri in !ume.

Antebra{ele unui
Deinocheirus,
cu ghearele lor
Copiii sunt mici
ingrozitoare comparativ cu
Talpd cu oase
dimensiunile puternice, ca sd poata
scheletului unui sustine corpu I masiv.
Iguanodon
 ScHELETE DE DlNozAURt

f' DIETE DIFERITE

Erbivor
:
',' Coadd lungd, dreaptd,
pentru echilibru, cAnd
Experlii stiu cu ce se hraneau din ozaurii, lguanodonul statea in
1.,.- , ''
du pa forma capu lu i. Carn ivorii aveau doua picioare
maxilare puternice, cu multi dinti mari Carnivor
si ascutiti - adesea cu margini crestate,
pentru sfasiat. Majoritatea erbivori lor
aveau ciocuri firi dinti, cu care apucau
frunzele, ;i dinti largi, plati, dispusi in ConaPLETAxn GoruI,
partea din urma a maxilarelor, cu care Fosilele complete sunt rare. CAnd, in t 986,
maru nteau h rana. s-a gdsit un nou dinozaut, BaryonJ/x, multe
oase, care lipseau, au trebuit completate.
0s fosiI
Ima roJ

}ase lipsd
Ia lbastru J

Coloana Oase pe partea de jos

vertebrald a cozii, pentru a proteja
vasele de sAnge din
aceasta parte a 4AsELE PrcroRULUr 5r Alr TAlpu
Osul goldului corpu lu i . U i e rb ivo ri cdlcau pe toate ce le patru
rias
- i

picioare. Din cauza greutatii lor mari, acegti

din ozauri trebuiau si aiba picioare foarte
solide, cu glezne groase gi scurte. Carnivorii,
mai mici si mai u;ori, aveau picioare zvelte,
cu oasele gleznei subtiri si alungite ca sd
poata alerga cu vitezd dupa prada.
Oasele solide ale
piciorului trebuiau
sa sustina greutatea
animalului *q'

-J
J
+,
r .li
i r!'
j'4J a

t4 "i '
ijd
lir!
\E#1
ki"t
r*i*i
lr
"- I.tt:l
*'{{
t:1
-{

' :, {-
d
i!

{
.,. +*; !
-! ,*i
a ,r -_ I
i / r*fi d
{tj'"i,'j /
; rt"' *

Dinozaur Erbivor
carnivor, usor gigant

cAurA $t DEScoPERA
CORPUL UMAN: pp.16-17
MAMIFERELE: p.49
L-------r-r-rr--r---rr

*zT
Pradnhri uria$i
& Cei mai mari dinozauri priditori erau
carnozaurii - cei mai mari carnivori cunoscufi
Tyrannosaurus:
a fi triit vreodati pe uscat. Carnozaurii 12 m lungime
precum Tyrannosaurus erau animale greoaie,
cu capete mari gi solide, maxilare puternice
*'
cu o mullime de dinfi ascufi(i, ca nigte LA Arnc
pumnale. Cilcau pe picioarele din spate, Putern icu I Tyrannosaurus a trait
in America de Nord, in timpul
incredibil de puternice, gi erau permanent Cretacicului. Prea masiv ca si alerge,
gata si atace orice dinozaur trecea pe lingi se ascundea probabil, agteptAnd sd
apari vreun erbivor mare. Ta;nea
ei. Curios insi, labele din fafi erau mici - apoi in fata lui ti-l ucidea muscdndu-l
atAt de mici init nu le puteau duce nici de gAt.

pini la guri.
t'ErcANrr
Nou DrscoPERr'
ln 1 995 au fost descoperiti
doi noi carnozauri uria5i -
Carch arod o ntosau ru s si
Gigantosaurus. Cran iile lor
masive cu dinti imengi si ascutiti, Coadd grea,
erau chiar mai mari decdt cel statea dreaptd, in
al Iui Tyrannosaurus. spatele corpului

Craniu de Carcharodontosaurus:
l,6m lungime
Greutatea
corpului era
su portata de
picioarele groase
din spate

Tyrannosaurus
ucigAnd un
dinozaur cu
cioc de rati
 PnAoAronr Unngr

Pus LA Puxcr
Labele din fald
mici, cu gheare Carn ozaurii aveau
permanent nevoie de
\ din[i foarte ascu[i[i. Acest
fragment de nlaxilar al
unu i MegalosaurLts aratd,
*' cdt de ascu[i[i cregteau
CARNoTAURUs din[ii noi, care-i inlocuiau
Descoperit in Argentina, in pe cei vechi sau toci[i.
I985, Carnotaurus avea circa RAnduri de solzi,
7 ,5 m Iungime. Era asemanitor pe spate si pe
Tyrannosaurului, dar avea un partile laterale ale
cap mai indesat, cu mici coarne Carnotaurus corpu lu i
deasupra orbitelor.

Get Maxilare cu 60 nou

Dinte \ Din te vechi
flexibil de dinti ascutiti
Piept puternic
st mare
/a
-ry f^':-:.
|/rt.". ^

ttJ
r'l'

Dinozaurul
cu cioc de
ratd e ra o
prada usoara

-e-,- rrr!

{";;;- ;;; co PER A !

MAMIFHRELE: p.10
CORPUL UMAN: pp.14, 15

,n'.w
: .-t'.

{
'-St
.i..'...

t
a
,,_

t>
a. W2s
 DrNozAURu

OO
Erbivori pa$nici
,\

&l n Jurasic ;i in Cretacic, erbivorii

iguanadonli erau rispindifi pe aproape tot Iguanodon:
globul. Aceste viefuitoare patnice se deplasau, 9m lungime
probabil, in turmi gi se hrineau cu ferigi gi cu
alte plante. Erau animale solide, cu picioare
groase, cozi grele ;i capete alungite. Aveau
c 7
Pr Pnrnu Snu
PE DOUA PICIOARE
ciocuri puternice 9i un rind de dinfi in spatele Probabil cd, in general,
i guanodonti i mergeau incet,
maxilarelor; pentru miruntirea plantelor tari. pe toate patru picioarele. Puteau
sa ti fugi pe picioarele puternice
din spate, ca si scape de pericole.
Cand se ridicau pe doua picioare
ca sd ajunga la fru nze, coada
lunga ii ajuta sa-ti mentina
Ciocuri fdrd dinli, ech ilibru I.
pentru retezarea
mdn u nch iu rilor
de plante.
Se ridicau pe picioarele
din spate, ca sd apuce
frunzele copacilor.
Se deplasau pe toate
patru picioarele, pentru
a paste plantele joase.

Ioq**ffi
 Calozitate osoasd

DATT ULUIT()ARE *7
* Iguanodonul a fost aL RUDA cu NAs CocoSAT
doitea dinozaur care a primit Muttabu rrasau rus este unu I

un nume lin 18251. Cind s-au dintre putini dinozauri

descoperit, in Anglia, oasete
gi din!i sii, odmeni au crezut
ci au gisit o gopirti
giganticS, de ceI puIin
30 de metri lungime.
descoperiti pand acum in
Australia. Era o rudi a lui
Iguanodon, dar un pic mai
mic, de 7 m lungime. Avea
Muttaburrasaurus o calozitate c iu d ata pe n as -
nimeni nu a inteles insd, pana
acum, la ce ii folosea.

Degetul mare,
ascutit

".,-u\

\ I

Unul dintre primele desene

ale lui lguanodon

f
7
PnTMELE lporEzE
Primele incercdri de reconstituire a unui
lguanodon au fost total gresite. L-au facut
sd arate ca o soparla imensd, cu o teapd
pe nas, ca un corn. Apoi, in 187B, s-au
descoperit fosilele a peste 30 de
lguanodoni intregi, intr-o m ina de
carbune din Belgia. Expertii au putut
astfel sa afle mult mai multe despre
acesti d inozau ri.
Grup de lguanodoni,
hrinindu-se
M,ArNr cu fErr
Iguanodonul avea niqte m6ini
neobignuite. Cele trei degete
din mijloc aveau ghearele ca
niqte copite. Al cincilea deget
se putea indoi, probabil pentru
a prinde hran a. Iguanodonul
avea un deget mare in forma
unui spin osos
e^^er vt-^^r vvvv uvveErr' ^vvurs il
ascu[it. rAcesta r^
At cincilea deqet se indoia
ajuta probabil sd se apere. spre patmd, d sd apuce.

Cap mare gi lung

r- --r-r-r r- r r - -r - - - -
ffir
Y)) Yr
cAurA: gt DEscopERA
rt
I

Yt-\ MAMTFERELE:p.44 (

Or]
L--rr---rrr r rr-rr r
-- - - {1

3t
 DrNozAURn

Dinonilurii cu eorn
& U n dinzaur cu corn , ca Triceratops, era
Triceratops:
probabil o apari{ie infrico;itoare. Ace;ti erbivori 9 m lungime
enormi au triit in timpul Cretacicului. Aveau capete
masive, cu coarne mari gi un guler osos in jurul
gitului. Dinozaurii cu coarne erau masivi, cu
picioare groase - unii de mirimea unui rinocer.
Pufini dinozauri priditori ar fi indriznit si atace
adul(ii acestui gigant in armuri.

f' ApAnATDU-5t Pull

Guler osos, format
dintr-un strat osos
gros, cu noduri tot
Triceratops era cel mai mare osoase pe margine
din ozaur cu coarne; cAntirea 1

probabil I0 tone. Trdia,

probabil, in turme. Daca de
el se apropia vreun priddtor
feroce ca TyrannosaLtrus, turma
fdcea un cerc in jurul puilor
ca si-i protejeze.

Triceratops

Cioc ascufit,
fara dinti, cu care
rupeau mdnunchiurile
de frunze
tr{
 DrNozAURrf.cu Gon.nt

c
7
CnpETE DIFERITE
Fiecare tip de d in ozau r cu
acosaurus DATI ULUIT()ART
coarne avea alta aranjare a
* Torosaurusa avut cel, mai
mare craniu dintre toate
coarnelor, cu gulere scurte
animalele de uscat
sau Iungi. Styracosaurus si
Centrosaurus aveau gu lere
care au triit vreodat\ , I

scurte, dar Styracosaurus

avea spini lungi pe marginea
;,T:l,';l T: ;: J;1'L-h#
fff'1'r-;;ll#il;
gulerului. Gulerul cel mai
lung, al lui Chasmosaurus,
Wr:;1
era presirat cu tepi si noduri.
Chasmosaurus Centrosaurus

Corn mic
pe obraz

Pui de Triceratops apirat

de citre adulfi in fafa lui
Tyrannosaurus

Psittacosaurus

BTN'ZAURUL PnpnGAL
Psittacosau rLts, u n d i nozaur
descoperit in Asia, era mult
mai u;or decdt ceilalti
d inozau ri cu corn . N u avea
guler ti doar un singur corn
mic pe fiecare obraz. Totugi,
capul sdu era mare, cu un
4-!1 cioc puternic, ca de papagal.
i-ni*
;ff F-
*'l .::,
."-
!.
f-a

Corn din frunte,

I m lungime

*
I
t
+33
 DrNozAURu

Dinoraurii cu
cioc de rata
Parasau rolophus:
10 m lungime

o
&Trafi
de
urme uriase de din ozauri cu cioc
(numiti gi hadrozauri) au triit
.//
TnoMPETA PnnTSToRICA
Parasaurolophus avea o creastd
lungd gi curbatd,, ca un tub.
in multe pirfi ale globului, in timpul Exper[ii cred cd aceastd creastd
il fdcea pe din ozaur sd scoatd
Cretacicului tarziu. Erau animale strigdte mai puternice gi mai
enorme, de pAni la 15m lungime, pdtru nzdtoare. Pe acelagi
pri nci pi u func[ion eazd,
fiind erbivorii cel mai des intilniti ai trompetele qi celelalte
vremii. Aveau ciocuri deosebite, aldmuri.

aseminatoare celui de ra{i; mulfi mai

aveau 9i nigte creste ciudate pe cap.
Aceste creste le-ar fi servit si se
recunoasci unii pe alfii gi si poati
scoate sunete mai puternice.

DATE ULUIT()ARE
* Edmontosaurus,un
din ozaur cu cioc de rali putea
avea nu mai putin de o mie de
dinli, ingrimiditi in guri in
acetagi timp.

c7
CnpETE cu CnrnsrA
Fiecare dinozaur cu cioc de ratd avea
un anumit fel de creasti. Unele semdnau
cu n iSte evantaie, altele mai m u lt cu
niste coarne. Produceau probabil sunete
infundate, fiecare dintre ei scotand
sunete caracteristice. Crestele femelelor
si cele ale masculilor puteau avea
dimensiuni, forme si culori diferite.

'$ Saurolophus Lambeosaurus Corythosaurus

 Un Parasaurolophus
chemAnd un alt
membru al grupului

Jot
't t,

i
' .] s '
r\o?-

i t._
qg

PnRASAURoLoPHUS
O c'easta ca un corn, pAna la
l,B m lungime, incoroneaza
capur I unui Parasaurolophus
mascul. Probabil ca femelele
aveau creste mai m ici. Acest
d in ozau r avea o crestatu ra m ica
in coloana vertebralA, in care
se potrivea perfect cresta,
atunci cAnd animalul tinea
capul pe spate.

Picioare dorsale grele

Multi dinti
gru pati la u n loc

9\.

4+i-..

Hypacrosaurus
Cioc larg,
Cnnruru Tlplc pentru taierea
Hypacrosaurus era un tipic din ozaur cu cioc de frunzelor
-----------rr---II--rri
ratA, cu un cioc mare si larg in partea din fata a I

capului. Mai in spate, pe maxilare, avea sute de

cAUrS gI
DESCOPERAPisirile
dinti mici, grupati strAns, pentru mestecarea I i},qSAffi8LH: pp.20, 21
I
h ranei. Pe mAsu rA ce se uzau, d intii erau in locu iti L----r-r---r--rri-rr-r

prirr altii noi

3s
 DrNozAURu
Familia
dinonaurilor
Areminitor majoritetii reptiletor,
dinozaurii depuneau oui; dar numai
de Ia citeva tipuri de dinozauri s-au
gisit cuiburile fosilizate. Cele mai
multe aminunte pe care Ie ttim
despre viafa de familie a dinozaurilor
provin de la cuiburile de dinozauri
cu cioc de rafi, gesite in Statele Unite
ale Americii.
Aceste incredibile descoperiri arati ci
dinozaurul cu cioc de ra{i Maiasaura ficea
nigte cuiburi mari, rotunde, din pemAnt.
Fiecare movili avea in mijloc o adAncituri in
care se depuneau pAni la 20 de oui. Ouile
erau apoi acoperite cu pemint gi frunze,
ca si le {ini cald. Crocodilii 9i unele pisiri
de azi i;i ?ngroape ouile astfel. Fiecare ou
de Maiasaura cAntirea probabil in jur de 1kg.
Un pui de Maiasaura proaspit iegit din ou
avea doar circa 35 cm lungime.
Pui de
Maiasaura
fosilizatin ou.
OUA DE DrNozAuR
Asemenea altor reptile, d inozaurii
igi depuneau oudle pe pdrndnt. Astfel
de oud, aveau nevoie de coajd groasd
sau tegumentard ca sd prot ejeze puii
pAnd, la eclozare. unele oud de
din ozaur erau rotunde, altele erau
ovale sau lungi qi subtriri.
Pui de
dinozaur
Movild cu
un cuib de oud
h:
?icuRr DE NuruAnul PurLoR
in 1978 s-a descoperit in statul Montana,
din SUA, un sit cu mai multe cuiburi de
Maiasaura, vechi de B0 de milioane de ani.
Locul cuprindea circa 40 de cuiburi, ceea
ce dove{e;te ca d inozau rii cu ibireau in
grupuri. ln timp ce unii membrii ai grupului
se hrineau, altii pazeau cuiburile
si puii. Probabil ca dinozaurii aduceau chiar
si de mAncare puilor.
Pui de Maiasaura,
proaspat eclozat
!
 Un Maiasau ra adult,
pazind cuibul

ft
{g$r

tf-

Grup de Maiasaura
%rBURr FnuMos AnnNJATE protejind cuiburile
Cuiburile de Maiasauragasite in
9i puii
Montana se giseau la distanti de
7 m unele de altel. Astfel era loc
Femela de Maiasaura
pentru fiecare mami sa ajunga pAna hranindu-si puii
la cuibul ei sau si se intinda alaturi.
Fiecare cuib avea o deschidere de
circa 2 m.

\r-
*-.a.'!gt[c

REPTILE $l AMFIBIENI: pp.24-25

3,7 ,,
 DrNozAURlr

Dinonauri
0u capul tnre Stegoceras:
2m lungime

11
)-=- Deti, in cea mai mare parte
|

atimpului dinozaurii cu capul tare DATE

erau erbivori patnici, masculii rivali
ULUITOARE
se angajau des in lupte cap in cEIp,
* Domut de pe craniut de
in sezonul de imperechere. Ca gi fapii Pa chyce p ha losa u ru 4 ceI ma i
mare cipos din [um, putea
de azt, se biteau probabil pentru si aib; qi 25 cm grosime.
femele, pocnindu-ti unul de altul Domut crestea odati cu v6rsta.

craniile ingrogate. Acegti dinozauri au

triit in Cretacic. Aveau o lungime de
pAni la 5m ;i mergeau pe picioarele
din spate.

c
7
CnpETE OsoAsE
U n ii d inozau ri cu capete osoase, cu m ar Femeld ocrotindu-si
fi Prenocephale sau Stygimoloch, aveau puiul
un dom din os masiv in creStetul
craniului. Altii, ca Homalocephale, aveau
capete plate, dar osul era de asemenea
foarte gros. Majoritatea dinozaurilor cu
capete osoase aveau multime de noduri
si spini pe cap. Homalocephale

* L-*"
..r.1c*i
-l* \ *. \1*
.".+*q;6*_ o,..
$a- i *, \i,r
! \-.:n-}'
i'*,, Tq
fr'."-\.-'-*1L
E-E'r'\

Prenocephale Stygimoloch
 DrNozAURt cu CapuL TnRE

e
'CRANrr
cu CuPod
Noduri osoase

SCHELETE PUTERNICE
Craniul de Pachycephalosaurus avea Acest schelet de Stegoceras
cam 50 cm lungime. Avea noduri este in pozifie de luptd.
osoase pe paftea din spate gi spini Articula[iile speciale
pe nas. Maxilarele acestor dinozauri intdreau oasele spatelui,
erau p line d e d inti cu margin i oprindu-le sd se inconvoaie
ascutite ca sa faramiteze plantele. in timpul luptei.
Craniu de Pachycephalosaurus

Capul aptecat
gi gatul drept

Coloand vertebrald
intarita prin baghete
osoase
Dom de
os masiv

Coadd linutd
intinsd

Cap osos gata

Plcioare putbmice

c
de izbiturd

7
DrNozAURr BArAusl
Masculii rivati din specia Stegoceras se
atacau unii pe altii, Iasind capetele jos si
ridicind cozile drepte . lzbindu-se cap in
cap, craniile lor,,de piatri" preluau cea
mai mare parte din forta izbiturii, aga cd IIII-I--III'IIIIIIIIII

nu prea aveau de suferit de pe urma cAUTA gr DESCOPERA

im pactu lu i. CORPUL UMAN: pp.l6-17

Stegoceras bitAndu-se

+3e
 DrNozAURn

Dinonilurii hlindati ) Ankylosaurus,

8 m lungime
& Dinozaurii blindati aveau propria
lor structuri de apirare, cEt tancurile.
Erau plini de fepi gi plici osoase.
f
7
O AnruA PrRrcuLoAsA
Coada lui Ankylosaurus avea peste 2m
Unii mai aveau gi un fel de miciuci lu ngime ti se term ina cu o miciuca
puternici, formata din doua mingi
la capitul cozii, cu care-si miturau osoase, la un loc. Acest din ozaur isi
adversarii. Acetti erbivori au triit putea balansa coada dintr-o parte in
alta, lovind inamicul cu coada.
de la milocul Jurasicului, pAni in
Cretacicul tarziLt. Aveau pAni la 8 m
lungime, cu corpuri ca nigte butoaie
gi picioare scurte ;i zdravelle.

f 'ApAnAronr cu Trpr Spate acoperit

cu tepi de
Au existat doua tiprri de dinozauri protectie si
blindati. Randurile de tepi infricosatori placi osase
de pe partile laterale ii ficea pe
nodozaurii ca Edmontonia, greu de
atacat. Ankylozauri ca 5a ichania, aveau
fF-
si ei miciuci osoase la capatul cozilor.

Mdciucd
osoasa Saichania

Edmontonia
 DrNozAURn BLTNDATI

*'
PLAcr OsoAsE 4RorEcTrE PTNTRU ocHr
Pielea dura a ankylozaurului era blindata Chiar ti ochii ankylozaurului
cu placi osoase. Placile nrari protejau aveau obloane osoase care
gAtu I si u merii , in ti nr p ce p lacile m ici coborau peste pleoapele
protejau coada. Numai burta obitnuite, protejand ochii.
dinozaurului era nebl i ndata.

Pleoapd
Placi osoasi fosili osoasd

Ankylosaurus

DATI
ULUIT()ART
* cu btindajut siu greu,
un ankylozaur obignuit
cintirea cet pulin 2 tone.
Doar coada cu miciuca
osoasi aiungea ta 30 kg -
c6t un copil de 10 ani.

O loviturd cu
mdciuca osoasd
putea sd rupd
piciorul unui
Tyran nosau rus

Spini asculili
protejau partile
laterale ale
an ky lozau ru lu i

An ky I ozau r apirAnd u-s e

cu coada
I
I
l--r---rrrrrr-rrrrrrrr
Picioarele puternice gi
mari sustin trupul greu

iF4t
 DrNozAURu

Ilinoniluri eu platoga
&D,nor"urii cu platogi sau stegozaurii,
erau creaturi masive, greoaie, cu rinduri Stegosaurus,
9 m lungime
de plici osoase pe spate ;i pe coadi. Plicile
ii ajutau, probabil, si-gi regleze temperatura
corpului. Acegti erbivori au triit in Jurasic
;i in Cretacic. De obicei, mergeau pe patru DATE ULUIT()ARE
picioare, dar majoritatea se ridicau, probabil, * Un 5f egosaurus Nuci
pe picioarele din spate, pentru a ajunge la c6ntirea mai mult
de 3 tone, dar
frunzele din copaci. creierul siu mic ld )*
avea dimensiunea /
unei nuci.

Kentrosaurus

lepii cozii, se legdnau

citre atacato r
Tuojiangosaurus

Uxnp EnAu Pr,AcrLE?

Nimeni nu qtie cum erau aranjate pldcile pe
Stegosaurus, pefltru cd, erau implantate in
piele, ilefiind ataqate scheletului. Cdnd
fosilele sunt descoperite, pldcile sunt adesea
imprdqtiate peste tot sau chiar lipsesc.

Unii experli credeau

c6ndva cd pldcile erau
ordonate in perechi
o rizo nta Ie.
4lAcr Lnrr tr PI-Acr iNGUsrE
Fiecare tip de stegozaur avea placi de
M ultii expe rti considerd
alta formi. Stegosaurus avea placile largi.
azi cd pldcile stdteau ridicate, Kentrosau rus si Tuoj i angosau rus aveau
ca sd absoarbd razele placile mult mai inguste, ca niste tepi mari .
soarelui sau briza.
Ambii aveau tepi pe umeri si pe coada,
ceea ce ii proteja in plus.

*r{
 DrNozAURt cu PmrosA

,Sr:

%*ffi- PIETRE itt SroMAc

Expertii cred ca erbivorii mari, ca
stegozaurii, inghiteau pietre care
sa Ie macine mAncarea in stomac.

Pietre gisite in
stomac impreuni
cu fosile de mari
erbivori.

Piele bogat
vascularizala
Ridicafi fn doud acopera placile
p icioare ca si se
h ran eascd

Placd osoasd

&:
\.r_

*,\j,-,q"..

,t.iif. ''
. 'g'
iF"*'
-

RTGLAREA TTMPERATURII
Placile de pe Stegosaurus erau
acoperite de un tegument bogat in
vase de sange. Daci din ozaurul se
aseza cu p lic i Ie catre soare, sAnge le
se in ca Izea. Daca d i n ozau ru I se
Grup de
cAUrA gt DEscoPERA
/rrr:--rrtrrrrrrrr-rrrr!

orienta cu placile dupa bataia i

Stegozauri SSfiPUL : pp .22-23
Ufi#A,M
vantului, temperatura singelui
ffi*PTlLH $l AfWFIEEHfr$l: pp.36-37
scad ea.
L------rrrr-r----r----

W43
 DrNozAURu

e
Desc0nerirea
7
GonNA DupA FosrLE
Cele mai vechi descoperiri de dinozauri au
fost facute in Europa ti in America de Nord.
o' in prima parte a secolutui al XX-lea, s-au
^a din0z,aurll0r
TSI facut descoperiri importante in China ti in

M
ffii D^_!i.\
Mongolia. Astizi, experlii descopera dinozauri
in zone din Africa ti Antarctica, care au fost

ue l-ini in secolul al XIX-lea, putin explorate in trecut.

nimeni nu gtia ce sunt oasele de

dinozaur. Apoi, exper{ii si-au dat
seama ci trebuie si fi aparfinut
cAndva unor reptile enorme,
care nu mai triiesc pe PamAnt.
America de Nord
in Statele Unite s-au descoperit mai multi
dinozauri decAt in oricare alte tard: si mai
sunt multi de gasit. Un mare numdr de
fosile de dinozauri din Cretacicul tArziu a
fost gasit in Canada, in special in statul
Alberta.

De atunci, s-au gisit pe toate continentele

rimagi{e de dinozauri gi, cu siguran{i, mai
',
sunt multe de descoperit. Noile tehnologii
le permit cercetitorilor; mai mult ca oricind,
si afle nouti{i de la oasele fosile, de Ia 'l

urmele de pati ;i chiar din excremente.

Toate fosilele sunt interesant, nu doar cele
de dinozauri. in Germania, ?n 1 8 67 , s-au
identificat pentru prima dati fosile de
Archaeopteryx, prima pasire cunoscute.

Circa50detipuri diferitede ',,',

't l.

dinozauri au fost gasite in America -

ti-
(.;'t?rc
at

" I
' .-a-'):' 't
de Sud, cLt precddere in Argentina. l.

,, .{

Cel mai cunoscut expert .,.,

'
I

{- sud-ameri can este argenti n i an u I

:r,".".
America
.l'

Jose Bonaparte, cel care a denumit

" ',/r
de Sud" ^t
f

.t\*"ti*r+o
carnozau ru I Carnotau rus.
't,'{
|
'.r'i

Riojasaurus
Fosili de
Archaeopteryx
Harti - unde s-au gdsit
fosilele de dinozauri
 DescoPERtREA DlNozAURlLoR

Edward Cope

VAxlToRr DE FosrLE RrvALr

Edward Drinker Cope qi Ottraniel
Marsh, boga[ii colec[ionari de fosile
americani din secolul al XIX-lea,
QA
erall aprigi rivetli. Fiecare incerca sd
gdseascd mai multe fosile noi decAt
celdlalt - in total, au gasit aproape Asia
I :i0 de dinctzaurii llecultoscuIi.
Foarte multi dinozauri au fost
descoperiti in Asia, in special
in Mongolia 5i in China. Peste
100 de tipuri au fost descoperite
in China, dintre care multe au
fost gasite de experti chinezi,
Europa ata cu m esfe Dong Zh im ing.
Fosile de d inozau ri s-au gasit
pe tot cu prinsu I E u ropei , mai Asia
multe insa in Franta, Anglia si
Germania. Primele rdmasite
identificate ca aparti nAnd
dinozaurilor s-au gasit in i'
Anglia, in anii I 820. 6

:
I

t. Barapasaurus

t
1
t
f

,}
Africa

Australia gi Antarctica
Doar cAtiva dinozauri au fost
\r'l
*\,t*.
t
descoperiti pAna acum in
Australia
Austral ia, majoritatea in
Q ueensl an d. Antarcti ca
H eterodontosaurus esfe doar de putina vreme
t' exploratd, dar au fost deja
Af rica gasite fosile de dinozauri
Una dintre cele mai interesante blindati ti ale altor dinozauri . Minnie
descoperiri s-a facut recent, --r---rr--r-ri

cAurA gr DEscoPERA
/--r:--rr-
in Africa. Cuprinde ramasite i
d e Carch arod o ntosaLt rLt s, OORPUL UMAN: pp.16-17
giganticu I carnozau r gasit PLANHTA FAM*rur: p.25
in nordul Africii, in 1995. L-r---r--
--rrrr-r-rq-r

Antarctica
@45
 DrNozAURu

AIte reptile
&Primele reptile au apirut acum 3OO HyperodapedolT,
1,2m lungime
de milioane de ani. Erau multe tipuri, de la
creaturi mici, ca ni;te gopirle, pini la erbivori
greoi, numifi rhynchozantri. Rhynchozaurii au DATT ULUIT()ARI
dispirut la sfir;itul Triasicului, cind a inceput * cele 1o oase ate gitutui
de Tanystropheus sunt at6t
dominatia dinozaurilor. de lungi, inc6t, ihi!iaL,
expertii au crezut ci sunt
oasele de ta picioarete

c
7 RTPTTLE cu MnxtLARE
PUTERNIcE
anima[ului.

zsuRAroARE Rhynchozaurii masivi, precum

Kuehneosaurus cu picioare lungi
"ApAnLA
putea plana in aer. Ficea aceasta
cu ajutorul a doud risfringeri ale
pielii de pe corp, intinsd intre
membre ti corp. Aceste
risfrdngeri erau sustinute de
coaste Iungi, suplimentare.
Kuehneosaurus avea circa 65cm
lungime de la nas, la coadi.
Hyperodapedon, erau cei mai
rdspAnditti erbivori din Triasic.
Rdsfrilngeri ale pielii,
sustinute de coaste lu ngi
Aveau maxilare puternice si
se hraneau in special cu plante
dure, niste ferigi cu seminte.
CAnd acestea au dispirut,
spre sfarsitu I Triasicu Iu i,
rhyn ch ozau ri i au
disparut ti ei.

Kuehneosaurus
,N
\'{r
1fil

$,

46
 Alre
f
' REPTTLE cu GAIUL LUNG
Gil lung, cu care se putea
intinde dupa pesti.
Tanystropheus, o reptila din
Triasic, avea cica 3 m lungime.
Surprinzitor, avea gAtul mai
mare decAt corpul si coada la un
loc. Catul lung il ajuta probabil
sa prindi pesti, actionand ca o
u nd ita.
Tanystropheus

REprrLE cu Croc Dun

Henodus era o reptild marind,
asemdndtoare [estoasel or, cu
o carapace mare qi osoasS. Se
hrdnea probabil cu crustacee, pe
care le strivea cu ciocul tare.

H.

Falcd puternicd, Henodus

pentru mdruntirea
plantelor
Noduri osoase pentru
protejarea spatelui

Placodus

*-.

DE cnusrAcEE rrr!

atit
"fiArrrcAron in mare, cdt ;i pe uscat.
Placodus trdia {";;;--r-,-;;; co PE *i-i
m$\ \-R Probabil, prindea crustaceele de pe pietre
cu dintii din fata, apoi le strivea cu dintii
ANIMALELE DIN MARE: pp.16-17
CORPUL UMAN: pp.10, 16

mari si plati. L----rrr-------r-r-rrr

+47
 DrNozAURn

Beptile zhuratoare
& Reptilele zburitoare, sau pterozaurii, s-au
ridicat in aer cu 70 de milioane de ani inaintea Anhanguera:
anvergura aripilor: 4m
aparifiei oricirei pisiri cu pene. ExceptAnd
insectele, ele au fost primele animale capabile
si zboare. Spre deosebire de pisiri, reptilele
zburitoare aveau aripile ficute din piele. Aveau
talii diferite, de la mirimea unei vribii, pAni la Bratul lung 5i oasele
degetelor sustin aripa
giganfi de dimensiunile unui avion mic.

.:
---+J

*^uRAroRr
coNsuMAroRr
DE PrSrE Aripi '/
Anhanguera a trdit in America de Sud, din piele Anhanguera se poate Anhanguera
sa fi avut aripi cu
in timpul Cretacicului. Ca toti ceilalti
gheare, care-l ajutau
pterozauri, avea oase goale, foarte
si se deplaseze pe .sol
utoare. Se hranea in special cu pe;ti,
pe care-i prindea in api cu maxilarele
sale I u ngi , cu d inti ascutiti
.

o'$
 :REPTILE ZIURAToARE,

f
7
GrcANTrr ATRULUT
*'
PLANoARE cu ConoA
Quetzalcoatlus a fost cel mai LUNGA
Rhamphorhynchus
mare pte rozaur si, probabil, La fe I ca toti p rim i i pte razauri ,

cea mai mare creaturi <- Rhamphorhynchus avea

care a zburat vreodati
Cu aripile intinse, in zbor,
anvergura era de I 1 m, de la
u n varf la altu I . Albatrosu l, cu
o anvergurd de 3,5m, este cea
.-\ ,' picioare scurte 5i o coadi
,;S lunga, osoasd. isi tinea
probabil coada intinsd in spate
in timpul zborului, ca sd-5i
ech ilib reze corpu I si capu I

mai mare vietuitoare zburitoare mare.

de azi.
\ coada lungd
, ajuta la
'.-.-.
\t--
/ ,/
echitibrare
Quetzalcoatlus \(

DATI ULUIT()ART
>k in Jara Halegului, in suduL
Transilvaniei, E fost descope-
riti o reptiti zburitoare
Get tung lpte rozaurl, cu anvergura
si cap aripilor de 12 m. Numele
Pterosaurus in zbor siu este Hatzgopteryx
ta m bema l,,infricogStoruI
zburitor din Haleg"l.

Cap cu creastd \
aproape de doud ori
mai lunga decAt corpul 4rERozAUR FAnA DrNn
Spre deosebire de majoritatea
altor pterozauri, Pteranodonul nu
avea dinti. Prindea probabil pesti
Maxilare cu dinfi Pteranodon pe care ii ingh itea intregi. Mai
pentru prinderea avea o creasti Iunga pe cap, ca
pe5tilor sa-i echilibreze probabil falcile
I u ngi.
 DrNozAURu

Beptile marine
,\

& ln timp ce dinozauriistipineau uscatul,

Shonisaurus.
unele reptile i;i incepeau viafa in mare. 15 m lungime
lchthio zaurii, plesiozaurii gi pli ozaurii erau
toate reptile marine mari, cu inotitoare
in loc de picioare. Deti aritau ca nigte
petti, trebuiau si iasi din cAnd in cAnd
la suprafafe, ca si ia aer.
O O *{
t,
-q

\o- erlruorAronr
,/

DE Mnnr VrrrzA
Shonisaurus a fost cel mai mare dintre
ichthiozaurii cunosculi.Ardta ca un delfin
aa si se hranea cu peste si alte animale
marine. Spre deosebire de majoritatea
O reptilelor, Shonisaurus niStea puii in apa.
 RePTTLE MnnlNE

+?nAoAroRr FroRoSr
Craniu pini Ia
Cu maxilarele lor enorme,
d otate cu d inti ascutiti
,
DATE ULUIT()ARI
pliozaurii erau praditori ;t aceasti fositi
de temut pentru animale extraordinari este un
de dimensiuni mari, chiar ichthiozaur femet; d6nd
pentru rechinii. Cel mai mare nagtere unui
pliozaur a fost Kronosaurus. pui. PuiuI
iese cu coada
ina inte, cd
detfinii de azi.

Coadd puternicd Gil mult mai Fosita unui pui

lu ng decAt
de ichthyozaur
corpu I

*ry
lru ZnoR, suB ApA
Elasmosaurus avea gat lung ti patru inotatoare in
forme de vdsle, care se miScau in sus ti-n jos sub
apa, ca niSte zbaturi (paletele unor ambarcatiuni
cu motor). Acest plesiozaur gi-a petrecut cea mai
mare parte a vietii in apa, prinzAnd peste.
Femelele insi veneau pe uscat sa depuni oud in
gropi, pe plajele nisipoase. Elasmosaurus avea
aproape 14 m lungime.

Corp aerodinamic Elasmosaurus

Inotdtoare in

q{sroAr}-#0,'u^''^
Archelon avea inotitoare uria;e Archelon
5i o carapace u;oari, acoperita
! -
probabil cu un tegument gros,
4'; !-..?s.:t

ca de cauciuc. Lung de pina

Ia 3 ,7 m, a triit in tirpul
Shonlsaurui Cretacicu Iui.

'.,'#;'
.
- !t:
'J
"i,,
f' ".
I tr ti
. ; t!' /-rr:--rrrrrr-rr-rr-:--t
i:l
t: ."1.
cAUTA $l DEScOPERA :
RHBTltfr $l AMFIBIINI: pp.34-35
Boit lung';i suhgire, f$lAltJllFHRELfi: p.43
cu dinli mici 5i
asculiti

/ s1
^-'-.2< t +#",
.,/-.,:#!I : -;, r
-. s'.f
'

,}#*.&r;: ^l '
 DrNozAURu

Bpptile-rlnmifer Cynognathus,

&l naintea dinozaurilor, reptile aseminitoare 1m lungime

mamiferelor se giseau pe tot globul. Cele mai *

vechi dintre aceste reptile-mamifer au fost
' ERBrvoRr cu Croc
Cu trupul siu greu si capul
pelycozaurii, dintre care unii aveau o enormi enorm, Kennemeyeria ardta
fioros, dar era de fapt un erbivor.
pAnzi (vela) pe spate. Mai tdrziu, au apirut Ca ti alti dicynodonti, avea doar
dicyodonii ;i cynodonii, care aveau filci doi dinti, dar igi folosea ciocul
dur ca sd rupa bucati mari de
puternice. Reptilele-mamifer au inceput si radacini si plante dure.
dispari in Triasicul tirziu, pe misuri ce
dinozaurii si mamiferele se dezvoltau.

a, REPTILA CAINE Fdlci puternice,

Unu I intre cei mai mari cynodonti,
d cu un set de
Cynognathus, a trait Ia inceputul d inti ascutiti

Triasicu lu i. Capu I lu i semdna cu cel in interior

Kennemeyeria
al unui caine; era un praddtor
feroce. Se hrinea probabil cu reptile
mici.

'& t'I

e*Ffu*._
Cynogn
dupe prade
*...k-.
.,$fffii,t

Picioare scurte fn
i*.--
spate, care sustin corpul

Labe Picioare puternice in

cu gheare fatd, pentru echil ibrare

tr$
 RTPTTLE-MAMIFER

RnprrLE rrcu PAxzE))

Dimetrodon
incilzindu-se Dorsala impresionan td, a unui
[a soare. Di ntet rodon, specie de pelyco zaur )
era acoperitd, probabil, de un
tegulnent bogat in vase de s6nge.
Ca sd se incdlzeascd,, Dintetrodonul
intorcea dorsala dupd soare. Ca sd
se rdcoreascd, o ferea de soare Ei ct
expllnea cdtre vAnt.
\_------=-

qf
"
OLIGoKYPHUS
Micul Oligokyphus a fost unul dintre
pulinele reptile-mamifer care au
supravietuit pAna in Jurasic. Semdna
i'fi
7I
foarte bine cu o nevistuica de azi.
Fiind un cynodont, avea dintii din fata
Oligokyphus
extrem de lungi, ca si poata roade
plantele dure.
ULUIT()ARE
* Ciudalii cynodonli au fost
Dinli asculifi, cu care strimogii mamiferetor de
ucid animalele mici az| cdre domini acum viata
pe Pimint.

Coadd scurtd,
ascutitd

Corp cu mugchi
fo,arte puternici

.*

{e,
 DrNozAURn
*7
O GHTULEA DrN Snnlru

SfA$ituI Urmele unui crater urias, de circa 200 km in

diametru, a fost descoperit in Mexic, in 1 990.
A fost facut de un meteorit gigantic, acum 65

dinonaurilor de milioane de ani. Un astfel de meteorit ar fi

putut avea cca. 10km diametru, si ar fi putut
arunca destul praf si vapori de apa cat sa
intunece cerul pe tot globul.

Oare un meteorit gigantic

si fi izbit PimAntul acum 65
de milioane de ani, intunecind
cerul ;i ficAnd astfel si dispari
dinozaurii? Multi experti cred ci
ata s-a intAmplat.
Dovada principali in favoarea ipote zei
meteoritului este un crater enorm gisit
in Mexic. S-au avansat multe alte teorii
privind cauza disparifiei dinozaurilor,
cea a meteoritului uriag este insi cea
mai plauzibile. Se poate ca dinozaurii si
fi fost deja pe cale de disparifie, deoarece
Praful gi vaporii de api
umplu cerul, blocAnd razele
soarelui pe tot pimAntul.
Plantele gi animalele mor
din cauza temperaturilor
scizute ti a lipsei de lumini.
Mai tArziu, praful s-a
asternut, iar norii de vapori
au captat cildura soarelui,
omorAnd ti mai multe
animale.

climatul pe PimAnt atingea tot mai des f,.

't'.
extreme, p misuri ce continentele se ft
indepirtau.
f
1
Meteorit
care cade
Locafia craterului,
Peninsula Yucatan,
pe PimAnt.
Mexic

t
\
z^--
J
.-.J* <rr"

Peninsula Yucat6n

Oceanul Pacific
 SFAglruL DlNozAURrLoR

c
7
Cr A DIspAnur?
N u doar d inozau rii au
f 7
Cr A SUPRAVIETUIT?
Unele reptile, precum crocodilii, au reusit
d isparut la sfirsitu I Cretacicu lu i. si treaca de evenimentul de acum 65 de
Re pti e le zburito re , re pti le e
I I
Reptile milioane de ani. Pdsirile, mamiferele,
marine ti amonitii s-au pierdut zburitoare majoritatea insectelor si amfibienii au
si ele pentru totdeauna, in reusit, de asemenea, s5. su pravietu iascd.
acele tim pu ri.

Reptile marine

Dinozauri
Amfibieni
Mamifere

codili

:f
f

/'lnsecte
DAra de foc
a meteoritului
in cadere AcuurATE Vur,cANrcA
Unii exper{i sunt de pdrere cd
erupfii vulcanice uriage ar fi
ucis di nozaurii. Erupfiile ar fi
acoperit cerul cu nori groqi de
praf, cam in acelaqi fel ca gi
meteoritul.

Valuri de cenugi
rid icA nd u -se
dintr-un vulcan
in e ru p! ie,
Hawaii.
t

}o
Praf ;i vapori
expulzati de meteorit, -r-,- rrrrl

impactul cu a {";;;- ;;; c o P E R A

pAnnArw: pp.2o-21
i
ntu I
Oe
lo@s @o
PLANETn )
SPATIUL COSMIC: pp.36-37
@@
#@J @o@ 1-----rr-rrr---rrr--r-

tFs5

Glosar de euvintereheie
Amonit: Animal marin
cu cochilie spiralati, care
a disparut acum circa
65 milioane de ani. Astizi
mai exista cochilii de amoniti,
dar doar ca fosile
Canibal: Animal care-si
minincd semenii
Carnozaur: Un tip de
dinozaur mare, carnivor
Ceratozaur: Un tip de
d inozau r m ic, carn ivor
Cicadal: Arbore cu conuri si
frunze ca de palmier, care a
existat inaintea plantelor cu
flori . Era des intalnit in era
Mezozoic6,
Climat: manifestiri tipice
ale vremii pentru o anumita
regiu ne
Coelurozaur: Un tip de
d in ozaur carn ivor, zvelt si agil
Continent: Una dintre cele
gapte intinderi i im portante
de uscat de pe glob
,a{f
DrNozAURu
Cretacic: Ultima dintre
perioadele erei Mez ozoice
cuprinsd intre 1 35 si 65
milioane de ani in urm6,.
Atunci a existat cea mai mare
d iversitate a d in ozau rilor, dar
la sfarSitul perioadei, ei au
d ispirut
Din ozaur blindat: Tip de
din ozaur acoperit cu plici,
tepi ;i noduri pentru a-l
proteja de pericole. Au existat
doui tipuri de din ozauri
bl indati: ankylozauri ;i
no dozauri
Din ozaur cu cioc de rafi: U n
tip de din ozaur erbivor mare
cu cioc lung si plat; numit si
had rozaur
Dinozaur cu corn: Un tip de
din ozaur cu cap mare, coarne
lungi si ascutite si cu un guler
osos, in s pate le cap u I u i
Dinozaur cu platoti: Un tip
de din ozaur erbivor, greoi,
care avea rinduri de placi
de-a lungul spatelui si al cozii
Dinozauri cu cap tare:
p de din ozaur erbivon cu
Ti
un dom osos gros pe craniu
Dromeozauri Un tip de
d in ozaur carn ivor, bu n
alergitor; cu gheare mari si
curbate la picioarele din spate
Ferigi: Planti verde, de obicei
cu frunze lungi, penate sau
fronde. Unele au tulpini
scurte, care cresc aproape de
sol, dar altele puteau creSte
inalte ca niSte pomi
Fosili: Ramatitele unei
plante sau ale unui animal,
conservate in roci. Urmele
imprimate in piatri, urmele de
pati sau mulajele de piele pot
fi de asemenea fosilizate
Hadrozaur: O alta denumire
a d in ozau ru lu i cu cioc de ratd
lchthyozaur: Un tip de
re pti la m ari n i, in otito r rap i d ,
aseminitor delfinului de azi
lguanodon: Un tip de
din ozaur erbivor, mare, cu !ep
osos la degetele mari ale
fiecdrei mAini
Jurasic: A doua perioadi a
erei Mezozoice, intre 205;i
1 35 milioane de ani in urmi
Mamifer: Animal cu singele
cald, cu coloand vertebrald,
care na;te pui, pe care ii
hraneSte cu lapte
Meteorit: O bucati de roci
ce a stribatut spatiul cosmic
a cdzut pe Pimint, Iisind
adesea un crater in locul de
impact
Mezozoicz A treia dintre
cele patru ere scurse de
la formarea PamAntu lu i,
reprezentand tim pu I d intre
260 si 65 de milioane de ani
in urmi. Cuprinde trei
perioade: Triasic, J urasic,
Cretac ic
Ornithomimus: Un tip
de dinozaur carnivor, alergitor
rapid, asernanAtor strutului
de azi
3-
Paleontolog: ce stiinla
care stu diazd, fosile si animale
d isparute, a5a cu m su nt
d in ozau rii
Pangea: Numele dat
supracontinentului care a
existat in tim pu I Triasicu lu i,
can d toate co nti n e nte le e rau
unite intr-unul singur
Peltcozaur: Un tip de reptila-
mam ifer. Pelicozau ri i aveau pe
spate enorme panze asemenea
5i u nor vele
Plesiozaur: Un tip de reptila
marini, cu gat lung si membre
ca ni;te inotitoare. Depunea
oud pe uscat.
Pliozaur: Un tip de reptila
mari ni cu cap 5i maxilare
foarte mari. Pliozauri i vanau
prada mare, precum rechinii
Pterozaur: Un tip de reptila
zburdtoare care a triit in
acelati timp cu din ozaurii;
aveau aripi din piele, ata;ate
de bratele extrem de lungi 5i
de oasele degetelor
Reptile: Animal cu sAnge rece,
cu patru picioare, coloani
vertebrali, si piele solzoasS,.
Reptilele depuneau oui
Rhynchozaur: Un tip
de reptila erbivori, cu trup
greoi, care a triit in timpul
Triasicu lu i
Sauropod: Un tip de
din ozaur erbivor, cu gat lung.
Sauropodele (sau sauropozii)
au fost cei mai mari din ozauri
Stegozaur: Un tip de
din ozaur cu pldci, cu doua
rinduri de placi osoase
pe spate
Triasic: Prima perioada a erei
Mezo zoice, care cu prinde
timpul dintre 250 si 205
milioane de ani in urm5,.
Dinozaurii au apirut la
sfar5itul acestei perioade
t-
-, ''/
,. c
>-r= /
57