Está en la página 1de 7

Proyectando la interculturalidad en

la primera infancia

Consultora: Mapu Folil EIRL


Ngütxamtufe: Benito Cumilaf Mariano
benitobcumilaf@gmail.com
Rulpan mapuche zungun

Txangren Ngürü Rali Ütxar

Txewa Ngüren Rüfüwe Ültxen


Intercambios de preguntas
Mari mari Inche ……………… Pingen

Inche Nien Epu mari Txipantu

Eymi Kay iñey Pingeymi

Iñey Pingey Tami Ñuke

Ñuke …………...
Inche Tañi Pingey
…..
Chew Anta Müleymi Ta Eymi

Inche Ta Mülen Makewe Mapu

Eymi Kay Chew Anta Müleymi


Pronombres demostrativos
Adverbios Neutro Singular Plural

Faw/Tüfamu Tüfa / Feyta Tüfa chi / Feyta chi Tüfa chi pu

Acá / Aquí Este (o) (a) Este (con complemento) Estos (as)

Feytimu Feyti Feyti chi Feyti chi pu

Ahí / Allí Ese (o) (a) Ese (con complemento) Esos (as)

Tüyüw Tüye Tüye chi Tüye chi pu

Allá Aquel (lla) Aquel (con complemento) Aquellos (as)


Actividad

• Tüfa chi kulliñ narki pingey

• Feyti chi üñüm mangke pingey

• Tüye chi wenüy likan pingey

• Tüfamu müley llafe ko


Términos para preguntar
¿Chem? ¿Qué? ¿Iñey pigeymi? ¿Cómo te llamas?

¿Chumngechi? ¿Cómo? ¿Chumpeymi? ¿Qué haces?

¿Chumül? ¿Cuando? ¿Chem pimi? ¿Qué dices?

¿Chew? ¿Dónde? ¿Tuchi anchi? ¿Cuál es?

¿Tunten? ¿Cuántos? ¿Chew müley? ¿Donde esta?

¿Iñey? ¿Quién? ¿Chew amuaymi? ¿Dónde irás?

¿iñey engün? ¿Quiénes? ¿Tuntepu mew? ¿Para cuando?

¿Tuchi? ¿Cuál? ¿Chumgelu? ¿Por que?

¿Chumal? ¿Para que? ¿Tuchipüle? ¿Por donde? (hacia


donde)
¿Chemu? ¿En que? (por ¿Ka chem? ¿Qué más?
que)
“ülkantulen wüza chaliwayiñ”
Fewla fewla amutuayiñ, tayiñ ruka mew anay
Fewla fewla amutuayiñ, tayiñ ruka mew anay
Ayiwkülen amutuayiñ ruka mew

Kom küme puwtuayiñ, tayiñ ruka mew anay


Kom küme puwtuayiñ, tayiñ ruka mew anay
Ayiwkülen amutuayiñ ruka mew

Pewkallal pewkallal, pewkallal pichikeche


Pewkallal pewkallal, pewkallal pichikeche
Ayiwkülen amutuayiñ ruka mew

También podría gustarte