URGENTE DIVERSE

STRUCTURA CURSULUI

1. URGENTE NEUROLOGICE
2. INTOXICATIILE ACUTE
3. HIPO/HIPERTERMIA
URGENTE NEUROLOGICE
SEMNE SI SIMPTOME ALE URGENTEI
NEUROLOGICE
 Alterarea starii de constienta
 Agravarea si modificarea simptomelor neurologice
 Convulsiile
 Incapacitatea de a merge si de a sta in picioare
 Cefalee severa brusc instalata
 Deficit neurologic acut
 TESTAREA NEUROLOGICA IN
URGENTA
 CT cerbral
 RMN cerebral
 Examinarea lichidului cefalo rahidian
 Angiografia cerebrala
 Electroencefalograma
 EVALUAREA SIMPTOMELOR DE
PREZENTARE CE INDICA URGENTA
NEUROLOGICA
 Confuzie si febra
 Cefaleea acuta
 Sincopa
 Pierderea brusca a vederii/diplopia acuta
 Vertijul acut
 Deficitul motor acut
 BOLI SISTEMICE CE DETERMINA
CONFUZIE SI FEBRA
 Socul septic  Psytacoza
 Pneumonia bacteriana  Influenza
 Osteomielia acuta  Febra galbena
 Supuratiile abdominale  Febra tifoida
 Endocarditele  Holera
 Erizipelul  AVC din hipertermii
 Rujeola  Tireotoxicoza
 Intoxicatia cu anticolinergice
 SEMNE CLINICE GENERALE
• Petesii (Purpura
trombocitopenica,Meningococemia,Endocarditele,erupti
a din intoxicatia medicamentoasa,leucemia)
• Splenomegalia (toxoplasmoza,tuberculoza,sepsis,infectia
HIV,limfoame)
• Infiltrate pulmonare (legionella,fungi,Mycoplasma, febra
Q)
• Rash cutanat (Rickettioza,vasculite,Aspergilloza)
 MENINGITA BACTERIANA ACUTA
Tabloul clinic clasic-cefalee, febra, meningism (redoare ceafa, semne
Kernig si/sau Brudzinski)-evident in 50% cazuri
-confuzie, delir—letargie, coma
-convulsii in 40% cazuri
Diagnostic
 Examen LCR (punctie lombara):nr L crescut(10-
1000x10/dl),Proteine crescute (800-1000mg%),glucoza scazuta(sub
40mg/dl);culturi din LCR pozitive la 75-80%bn
 Hemoculturi
 CT/RMN cerebral-rol mic in diagnostic,detecteaza leziuni (abces
cerebral,empiem subdural)si/sau o sursa de infectie
parameningeala.
 TRATAMENT
Daca dg de meningita bacteriana este probabil—tratament antimicrobian empiric de
urgenta, in functie de varsta gazdei si de agentul patogen care este cel mai
probabil
 Copii si adulti tineri-Vancomicia+cefalosporina generatia aIII
a(Ceftriaxon,Cefotaxim)-Neisseria meningitis, Streptococcus Pneumoniae
 Adulti>50 ani-Vancomicina+Ceftriaxona/Cefotaxim +Ampicilina—Neisseria
meningitis,Streptooccus Pneumoniae,Listeria monocytoenes
 Imunocompromisi—Ampicilina+Ceftazidime+Vacomicina—Listeria,bacili G
negativi,Haemophilus influenze
TCC deschise/interventii neurochirurgicale---Vancomicina+Cefepim—Staphylococcus
aureus,stafilococi coagulozo-negativi,bacili G negativi
Corticoterapia adjuvanta-Dexametazona 10mg iv la 6h, 4 zile
In sd de HIC-ridica la 35-40 grade capul pacientului
-ventilatie mecanica-pana la pCO2 de 27-30mmHg
-agenti hiperosmolari Manitol,lidocaina iv
 TRATAMENT
Crize convulsive-Lorazepam/Diazepam
Tratamentul socului
Tratamentul CID
 ENCEFALITA VIRALA ACUTA
Tablou clinic:sp neurologice precedate de febra,mialgii, rash
sd meningean mai atenuat
alterarea starii de constienta:letargie—coma profunda
halucinatii, tulb de comportament
convulsii –la >50 % bn
semne de focar-afazia, ataxia, hemipareza
Diagnostic
 Examen LCR-pleiocitoza limfocitara (>5 celule/ul),proteinorahie
usor crescuta,glicorahie normala.20% bn au nr mare de
hematii(>500/ul)
 Culturi din LCR, routine PCR,Ac tip IgM
 CT cerebral/RMN cerebral
 TRATAMENTUL ENCEFALITEI
 Monitorizarea si asistarea functiilor vitale
 Scaderea febrei
 Tratarea profilactica a convulsiilor
 Acyclovir 10mg/kgc iv la 8 h, 14 zile
 De evitat corticosteroizii (inhiba raspunsul imun al
gazdei)
CEFALEEA ACUTĂ
 Diagnostic diferențial
• Cauze neurologice • Cauze non-neurologice
• Migrena • Glaucom acut
• Nevralgia de trigemen • Arterita temporala
• AVC • Sinuzita acută
• Hemoragia subarahnoidiana • Feocromocitom
• Malformații vasculare • Herpes zoster oftalmic
• HTA/ encefalopatie hipertensivă
 SEMNE DE ALARMA IN CEFALEEA
ACUTĂ
• Semne și simptome
• Debut brusc,intensitate maxima
• PC, vertij, vărsături
• Deficit acut de nerv III
• Suflu carotidian
• Febra și rush cutanat
• Șoc – pacient boala Addison
• Traumatism – pacient anticoagulat/
coagulopatie
• Diagnostic prezumptiv
• Hg anevrismala subarahnoidiana
• Hematom cerebelos
• Anevrism carotidian
• Disecție de artera carotidă
• Meningita
• Insuficienta pituitară
• Hematom/ hg subdural,epidural sau
intracerebral
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

• Definitie: sindrom clinic caracterizat prin instalarea brusca a

unui deficit neurologic din cauza scaderii fluxului sangvin intr-
o anumita regiune cerebrala.
 AVC-urile
Accidentele vasculare
cerebrale se impart in:
1. - ischemice (80%) :
- infarct aterotrombotic

- infarct embolic

2. - hemoragice (20%)
 AVC ISCHEMIC
• una din cauzele principale de morbiditate si mortalitate pe plan mondial;
• a doua cauza de aparitie a dementei si cea mai frecventa cauza de epilepsie la
vârstnici, precum si o cauza frecventa de depresie;
• consecinta a scaderii debitului sanguin intr-o artera;
• se exprima clinic prin semne care traduc suferinta totala sau partiala a teritoriului
cerebral a carui irigatie a fost compromisa;
• daca ischemia este durabila si severa conduce la necroza celulara – infarctul
cerebral (realizat printr-un atac ischemic in evolutie sau constituit);
• daca ischemia este putin severa si de durata scurta, neuronii isi pot recupera toate
functiile si semnele clinice de deficit dispar intr-un interval de pana la 24 de ore =
AIT;
 EVALUAREA IN URGENTA
• Evaluarea AVC ischemic presupune un dg precis care sa determine patologia
vasculara primara, extinderea si localizarea.
• Dg se bazeaza pe:
Istoric
Examen fizic
Teste sangvine
Investigatii imagistice cerebrale (CT si RMN cerebral)
Investigarea vaselor (ecografie arteriala Doppler,angiografie, angio-RMN)

CT cerebral-investigatia standard in urgenta,certifica existenta ariei de

infarct(hipodensitate),si identifica hemoragiile extraparenchimatoase,abcesele,
tumorile care pot mima un AVC

Dupa faza acuta evaluare dpv etiologic, teste specifice

 TRATM AVC ISCHEMIC IN FAZA ACUTA
• Conceptul "timpul inseamna creier" se traduce astfel:
tratamentul AVC-ului trebuie sa fie considerat o urgenta.
Potrivit Ghidului evitarea intarzierilor trebuie sa fie principalul
deziderat
in faza acuta prespitaliceasca a managementului accidentului
vascular cerebral
• Monitorizarea intermitentă a stării neurologice, pulsului,
tensiunii arteriale, temperaturii şi saturaţiei în oxigen este
recomandată pentru 72 de ore la pacienţii cu deficite
neurologice semnificative persistente
• Monitorizarea regulată a echilibrului hidric şi electroliţilor
• Serul fiziologic (0,9%) se recomandă pentru reechilibrare hidrică
în primele 24 de ore după AVC
TRATM AVC ISCHEMIC IN FAZA ACUTA
• Scăderea de rutină a tensiunii arteriale nu se recomandă după AVC acut doara
daca au valori extrem de mari ale tensiunii arteriale (>220/120 mm Hg) la
măsurători repetate, sau cu insuficienţă cardiacă severă, disecţie de aortă sau
encefalopatie hipertensivă.
• monitorizarea glicemiei corectare hipo-, hiperglicemie
• Tratarea febrei. Nu se rec profilaxie cu antibiotice
• Tratm specific-Terapia trombolitica-Activator tisular al plasminogenului
administrat iv.(0,9mg/Kgc, doza maxima 90mg).Tratamentul trebuie precedat
de CT cerebral si trebuie inceput in primele 3 h de la debutul simptomelor.
• Dispozitive de recanalizare intra arteriala
 AVC HEMORAGIC
Aprox 15% dintre AVC uri se datoreaza hemoragiei intracraniene
Hemoragia intracraniana poate sa apara :
-in parenchimul cerebral
-spatiul subarahnoidian-2/3 din cazuri
-spatiul subdural/epidural (do sunt traumatice)
Majoritatea hemoragiilor intracerebrale sunt asociate HTA
Hemoragia subarahnoidiana (HSA ) se datoreaza -rupturii unui anevrism
sacular.
malformatia arterio-ven.
traume
vasculite
 SHA
• Manifestari clinice:
-debut si progresie rapida
-cefalee severa,brusc instalata.
-cresterea TA
-alterarea starii de constienta
-sd de iritatie meningeala,fotofobie
 Complicatii neurologice
-resangerarea anevrismala-in prima luna risc de 30%,cu Mt ridicata (60%)
-interventia chirurgicala timpurie elimina riscul
-vasospasmul-
-la 30% bn ,cauza frecventa de deces/morbiditate tardiva
-semnele de ischemie apar la4 pana la 14 zile dupa SHA initiala
-semne tipice legate de teritoriile arteriale implicate(de focar)
-de electie-angiografia cerebrala
-hidocefalia acuta-in primele 3 zile, produce stupor si coma
 SHA
• Tratament medical
-repaus la pat obligatoriu, intr-o camera linistita, eventual intunecata
-pentru cefalee-sedare usoara si analgezice
-mentinerea adecvata a perfuziei cerebrale,evitand cresterea excesiva a TA.-
Nicardipin
-reducerea vasospasmului-Nimodipina(blocant canale de calciu)-60mg po,la
interval de 4 h, timp de 21 zile.
-Anticoagulantele si antiagregantele sunt contraindicate!
 Tratament chirurgical
-drenaj ventricular in hidrocefalie acuta
-excluderea anevrismului-proceduri angiografice,in anevrisme de dimensiuni
mici,de prefereat cat mai rapid dupa instalarea SHA
-anevrisme mari-indepartare chirurgicala
INTOXICAȚIILE ACUTE
 TIPURI DE INTOXICATII
• 1) Intoxicaţii accidentale;

• 2) Intoxicaţii voluntare;

• 3) Intoxicaţii iatrogene (prin depăşirea dozei).

 Intoxicații acute - principii de
management
• Anamneză
• Ex. fizic – toxidroame
• Teste de laborator
• Tratament – măsuri generale de stabilizare
– Decontaminare
– Antidot
• Accelerarea eliminării toxicului
 SDR. TOXICE
• Sdr. Adrenergic (simpatomimetic)
Manifestări
Tahicardie,
Hipertensiune
Midriaza
Hipertemie
Diaforeza
Convulsii
Agitatie,psihoza(folosire indelungata)
• Substanțe cauzatoare:
amfetamine,cafeina,cocaina,efedrină/pseudoefedrina, teofilina,alcaloizi de
ergot,MDMA(Ecstasy)
 SDR. TOXICE
• Sdr. anticolinergic
Manifestări
Tahicardie
Hipertermie
Midriaza
Uscaciunea tegumetelor si mucoaselor
Retentie acuta de urina
Ileus
Convulsii
Delir
Substanțe cauzatoare: antihistaminice, alcaloizii de belladonna (
scopolamina),atropina,antidepresive triciclice, miorelaxante
 SDR. TOXICE
• Sdr. colinergic-muscarinic
Manifestări
SLUDGE SD mioza
Hipersalivatie bradicardie
Lacrimare bronhoree
Urinare frecventa wheesing(bronhospasm)
Diaree fasciculatii
Colici gastro-intestinale agitatie
varsaturi
Substanțe cauzatoare: carbamati, inhibitori de colinesteraza, compuși organo-
fosforici, Ciuperci ex Inocybe sau Clitocybe,Piridostigmina
 SDR. TOXICE

• Sdr.colinergic-nicotinic
• Manifestari
 Tahicardie
 Hipertensiune
 Fasciculatii musculare
 Dureri abdominale
 Pareza intestinala
• Substante cauzatoare:nicotina,insecticide(unele),muscatura de vipera
neagra
 SDR. TOXICE
• Sdr. opioid
Manifestări
Hipotensiune
Bradicardie
Bradi/apnee
Hipotermie
mioza
Substanțe cauzatoare: codeina, fentanil, heroina, opioide ( morfina,meperidina
etc), agoniști alfa 2 centrali ( clonidina, imidazoline)
 SDR. TOXICE
• Sdr. sedativ-hipnotic
Manifestări
Hipotensiune
Bradi/apnee
Ataxie
Hiporeflexie
Stupor
coma
Substanțe cauzatoare: barbiturice, benzodiazepine, etanol,etomidat, propofol,
zolpidem
 MĂSURI TERAPEUTICE
• STABILIZAREA PACIENTULUI
Tratamentul oricarei intoxicatii acute incepe cu stabilizarea respiratorie si
cardiovasculara.
 Intubatie orotraheala pentru a preveni/corecta-hipoxemia severa
-acidoza respiratorie
-aspiratia pulmonara
 Naloxona iv (2mg la adult,0,1mg/Kgc copii)-la pacienti cu apnee.daca
persista deprimarea respiratorie---ventilatie mecanica.---repeta
administrarea de Naloxona.
 Hipotensiunea---administrarea de fluide iv.---ineficiente:terapie
vasopresoare. Prima alegere in intoxicatii Norepinefrina 0,5-1 yg/min.
 Alterarea starii de constienta :recoltare glicemie---adm de Dextroza 50ml
50% .
 MASURI TERAPEUTICE
• DECONTAMINAREA
Administrarea de CARBUNE ACTIV –doza 1g/kg (maxim 100g)
 Se adm de obicei cand nu se cunoaste toxicul sau mai multe subt toxice
ingerate
 Se administreaza cat de precoce posibil de la ingestie
 Absoarbe majoritatea toxicelor-datorita configuratiei moleculare
 Contraindicat in:-caustice
-alcool
-hidrocarburi alifatice-ex Kerosen,Gazolin
-obstructie/perforatie intestinala
 Complicatii –aspiratia pulmonara-la bn cu deprimare SNC si cai aeriene
neprotejate
-- obstructie intestinala-prin colmatarea carbunelui
 MASURI TERAPEUTICE

SPALATURA GASTRICA

• bolnavul va fi plasat în decubit lateral stâng în uşor Tredelemburg astfel încât

pilorul să fie uşor ascensionat;
• se utilizează o sondă Faucher (nr. 8 sub 2 ani şi nr. 12 peste 2 ani), care se
umectează şi se introduce de preferinţă pe gură până în stomac
• primele cantităţi de lichid gastric aspirat se vor păstra pentru examene
toxicologice;
• lichidul de spălătură (de preferat ser fiziologic) în cantitate de 10 ml/kg se
introduce prin intermediul unei pâlnii sau cu ajutorul unei seringi de calibru mare
• se repetă spălătura de 10-15 ori până când lichidul de spălătură devine clar
 SPALATURA GASTRICA
INDICATII
• Pacienţii care au ingerat o doză
potenţial toxică dintr-o anumită
substanţă.
• Numai în primele 60 min. de la
ingestie (in unele intoxicatii este
eficienta si mai tirziu).
• Numai sub IOT la pacienţii
comatotoşi
CONTRAINDICATII
• Niciodată în caz de ingestie de
substanţă netoxică
• CI în ingestia de subst.
corozive(risc mare de perforaţie)
• CI în ingestia de hidrocarburi şi
petrolifere(risc mare de aspiraţie)
• Ingestia de subst. spumante,
detergenţi, săpun
• Pacienţi cu risc crescut de
hemoragie sau perforaţie
digestivă:diverse boli sau
intervenţii chirurgicale recente
• Pacient neintubat în toate
situaţiile cu pierderea reflexelor
de protecţie a CAS
• Vârsta sub 6 luni
 MASURI TERAPEUTICE

• ALTE FORME DE DECONTAMINARE

 IRIGATIA INTESTINALA TOTALA-se efectueaza prin administrarea unei
solutii ce contine electroliti si polietilen glicol, po sau prin tubaj gastric, cu
o viteza de 2 l/h, pana cand se elimina rectal.
-pacient in pozitie semisezanda
 INDEPARTAREA ENDOSCOPICA/CHIRURGICALA-ingestie corp strain,ex-
pachete de cocaina
 DECONTAMINAREA TEGUMENTELOR-indepartarea hainelor, spalarea pielii
cu apa si sapun minim 10 min. Cand este afectata mucoasa conjunctivala-
spalatura oculara cu SF 15-20 min
 TOXIC INHALATOR-expunere initiala la aer curat si oxigenoterapie
 MASURI TERAPEUTICE
• ACCELERAREA ELIMINARII TOXICULUI
Metode
1. Administrarea de doze repetate ce Carbune activ
2. Alcalinizarea urinii
3. Circulatie extrocorporeala-hemodializa

1.ADMINISTRAREA REPATATA DE CARBUNE ACTIV

-doze de 1g/kgc la 2-4h (scad doze la bn cu motilitate gastro-intestinala scazuta)
-accelereaza eliminarea majoritatii substantelor chimice (diazepam,digoxin,salicilati,
teofilina,salicilati,carbamazepin)
2.ALCALINIZAREA URINII
-se foloseste pentru in special in cazul salicilatilor, dar este eficienta si pentru
eliminarea metotrexat, fenobarbital,acid formic,clorpropamidei,erbicide acide
clorfenoxiacetice.
 MASURI TERAPEUTICE
• ALCALINIZAREA URINII
-se administreaza bolus de 1-2 mEq Bicarbonat de Na pe kgc,apoi cate 150ml
(44mEq/50ml) de Bicarbonat de Na in 850ml Glucoza 5%
-se verifica pH-ul urinar, ai sa fie 7,5-8
-se administreaza simultan KCl(evitarea hipoKemiei)
-CI-inuficienta cardiaca congestiva,edemul cerebral, isuficienta renala
3.CIRCULATIA EXTRACORPOREALA
-dializa peritoneala
-hemodializa
-plasmafereaza
-hemofiltrarea
-exsanguinotransfuzia
 MASURI TERAPEUTICE
• HEMODIALIZA
-in intoxicatii severe cu barbiturice,salicilati,etanol,cloralhidrat,metale grele
-substantele care se elimina bine prin dializa
-subst cu greutate moleculara mica(<500 Da)
-hidrosolubilitate ridicata
-afinitate redusa pentru proteine
-volum de distributie mic(<1l/Kgc)
-T de injumatatire (eliminare) mare
 HEMOPERFUZIA
-intoxicatii cu:Cloramfenicol,Dizopiramida,barbiturice,Fenitoina,Procainamida
-nu corecteaza dezechilibrele acidobazice si electrolitice asociate
-necesita adm de anticoagulant sistemic
-poate produce:hemoliza, trombocitopenie,hipocalcemie
 EXANGUINOTRANSFUZIA-indeparteaza toxicele care afecteaza hematiile.
HIPO SI HIPERTERMIA
MECANISME IMPLICATE IN HOMEOSTAZIA
TERMICA
 HIPERTERMIA

 Se considera hipertermie cresterea temperaturii corpului

peste nivelul normal, in timp ce nivelul functional al
centrului termoreglarii nu este modificat.In hipertermie
sunt depasite posibilitatile organismului de termoliza si
se acumuleaza caldura.
 De aceea antipireticele nu sunt eficiente in hipertermie
 Temperatura variaza in functie de locul unde este
masurata:cea mai corecta masuratoare noninvaziva este
la nivelul esofagului,apoi la nivelul rectului,tract
gastrointestinal(telemetry pill) si la nivelul cavitatii
orale.
 TIPURI DE HIPERTERMIE
• USOARE (>38,5-40 C)
 Milaria rubra (heat rash)
 Sincopa termica-determinata de o insuficienta
circulatorie temporara rezultata prin vasodilatatie
periferica.
 Heat cramps-in timpul/dupa un exercitiu fizic intens
• SEVERE (> 41C)
 Socul termic-afectare de tesuturi si organe (muschi,
tract gastrointestinal, hepatic, renal,CID)
 AVC
 FACTORI PREDISPOZANTI AI
HIPERTERMIEI
• Factori • Comorbiditati• Medicamente • Factori de
individuali  Boli cardiace  Antidepresive mediu
 Exces ponderal  DZ triciclice(amitrt  Temp crescute
 Varste extreme  Tireotoxicoza riptilina)  Umiditate
 Deshidratare  Arsuri  Fenotiazine(Clo crescuta
 Lipsa adaptarii tegumentare rpromazine)  Efort fizic
termice  Fibroza chistica  Amfetamine  Haine groase
 Sectiuni  Cocaina  Poluare(nitroge
medulare  Antiepileptice(T n dioxide)
cervicale opiramate)
 Sd neuroleptic  Antihistaminice
malign  Atropina
 Etanolul
 Diuretice
 PRINCIPII DE TRATAMENT
Forme usoare
 Monitorizarea temperaturii si a statusului mental
 Odihna in spatii intunecoase
 Administrare de solutii po
 Indepartarea hainelor
 Racirea activa a tegumentelor
 Ridicarea picioarelor
 PRINCIPII DE TRATAMENT
• Forme severe
 Protectia cailor aeriene
 Montarea a cel putin 2 linii venoase periferice
 Racirea activa a tegumentelor pana cand temperatura
atinge 39C –expunerea in mediu rece
-impachetari reci la nivel axilar/perianal
-imersie in apa rece (22 C)
 Cazuri extreme-metode invazive de racire-lavaj
gastric,peritoneal,pleural cu solutii saline reci
 Rehidratare iv cu solutii izotone.daca pacientul are
hiponatremie-adm graduala de solutie salina in 1-1,5h
(Na seric tr sa creasca cu o rata de <2,5mmol/l/h)
 Convulsii-se administreaza Benzodiazepine iv
 Tremuraturi ale extremitatilor –se adminisreaza
Clorpromazina 10-25mg im
 Monitorizare EKG-aritmii cardiace
 HIPOTERMIA
-Dacă scade temperatura corporală sunt
activate mecanismele de conservare a
căldurii şi termogeneza.
- Când acestea nu pot compensa deficitul
termic şi temperatura centrală coboară sub
35 grade C, apare hipotermia.
- Nivelul funcţional al centrului termoreglării
nu este modificat în hipotermie.
 HIPOTERMIA- STADII
1. Hipotermia uşoară (35-32 grade C) sau stadiul de
excitare în care mai funcţionează o parte din
mecanismele de adaptare la frig, dar apar disfuncţii
ale celor mai sensibile organe şi ţesuturi la deficitul
de oxigen şi acidoză metabolică.
2. Hipotermia medie (32- 28 grade C) sau stadiul de
epuizare.
3. Hipotermia severă (<28 gradeC) sau stadiul de
paralizie este etapa in care suferinţa celulară este
avansată, tulburările funcţionale sunt severe se pot
asocia leziuni tisulare şi apar insufienţele de organ.
HIPOTERMIA- FACTORI DE RISC
 Varste extreme (copii si varstnici)
 Expunerea prelungita si repetata la frig
 Malnutritia
 Status metal alterat –dementa
 Afectiuni neurologice-AVC, boala Parkinson
 Hipotiroidismul
 Sd Raynaud
 Anestezice pe cale generala
 Alcoolul
 Antitiroidiene de sinteza
 Septicemie cu germeni Gram negativi
 MANIFESTARI

Tahipnee,tahicardie,HTA (hipotermii usoare)

Depresie respiratorie,bradicardie,hipotensiune
arteriala (hipotermii moderate)
Coma si apnee (hipotermii severe)
Diureza indusa de frig-pierderea capacitatii
rinichiului de a concentra urina pe masura ce
progreseaza hipotermia
Manifestari SNC-dizartrie, ataxie,amnezie,
halucinatii,confuzie, reflexe pupilare incetinite
 INVESTIGATII
• Masurarea temperaturii corpului
• EKG-unda caracteristica Osborn J (deflexiune pozitiva ce apare la jonciunea
complex QRS cu segmentul ST),initial tahicardie,apoi scade ritmul cardiac,
+/- fibrilatie atriala, fibrilatie ventriculara (sub 28 C)
• Hemograma-Hb si Ht pot creste (hemoconcentratie)
• Electroliti serici-do normali, dar posibil hK(intrarea K in celula)
• EAB-acidoza lactica prin scaderea perfuziei tisulare periferice urmata de
alcaloza respiratorie compensatorie.In forme severe-acidoza respiratorie
• Factori de coagulare-creste PT si APTT
• Urocultura/hemocultura-prevalenta mare a bacteriemiei la acesti bn(40%)
• TSH-excluderea hipotiroidiei
• Radiografie pulmonara-N/pneumonie de aspiratie/EPA
 TRATAMENTUL HIPOTERMIEI
• Hipotermia usoara
 Incalzire pasiva externa (acoperirea bolnavului cu paturi calde)
 Adm de oxigen umidificat incalzit 42 C (scade pierderea de caldura prin
respiratie)
 Adm de solutii cristaloide iv calde (40-42 C)
 Monitorizarea functii vitale,EKG (aritmii)
• Hipotermia moderata si severa
 Incalzire externa pasiva si activa (aer cald asupra pacientului)
 Reincalzirea interna-infuzie peritoneala/pleurala cu solutii calde(cand
exista instabilitate cardiovasculara)
 Adm de solutii cristaloide iv calde Ser fiziologic, Glucoza 5%.Se evita
Ringer lactat(metabolismul hepatic al lactatilor este afectat)
 Incalzire sangvina extracorporeala prin hemodializa sau bypass
cardiopulmonar.
 TRATAMENTUL HIPOTERMIEI
 Administrarea empirica de antibiotic cu spectru larg(risc sepsis)
 Corectarea hipoglicemiei
 Corectarea dezechilibre ionice-prin reincalzire se corecteaza
hipkalemia,aparitia hiperkalemiei sugereaza rabdomioliza.
 Monitorizare cardiaca pentru aritmii-aritmiile ventriculare la hipotermici
refractare la medicatia antiaritmica si la defibrilare(FiA ventriculara-Tosilat
de bretiliu)
 In stop cardiac-simultan initiate reincalzire activa si resuscitare cardio
pulmonara.