+

Anatomia globului ocular

LP 1
+
Generalitati

Cel mai important analizator, oferind aproximativ 80-90 % in

informatia mediului inconjurator

Putem distinge aprox 10 milioane culori si de-a lungul vietii

ni se succed aproximativ 24 milioane imagini

Situat in orbita, forma sfero-ovoidala

24mm(a-p) ( 22-27mm)

7,5 g

6,5 cm3 vol

+
Orbita

Cavitate, forma piramidala- patrulatera , ax ant-post de 4-5

cm

Continut : globul ocular

grasime orbitara

musculatura extrinseca

artera si venele oftalmice

nv S si PS
+
Pleoapele

4 straturi:
1. Pielea
2. Stratul muschiului orbicular
3. Tesut conjunctiv
4. Stratul cel .mucoase
+
+
Sistemul lacrimal
+
Generalitati

https://www.youtube.com/watch?v=yzyphSTkW2U
+
Conjunctiva

Membrana subtire, semitransparenta, roz, ce acopera partea

ant a sclerei ( conj bulbara) si fetele interne ale pleoapelor (
conj palpebrala)

Locul unde conj palpebrala se reflecta pe glob pt a se

continua cu cea bulbara se numeste fundul de sac ( fornixul)
conjunctival sup si inf

Rol in protectia globului ocular

+
Globul ocular

format din trei tunici si din medii refringente (continutul)

Tunici:

Stratul extern ( tunica fibroasa) cornee + sclera

Stratul intermediar uveea/ tunica vasculara iris +corp

ciliar (uveea anterioara)+coroida (uveea post)

Stratul intern tunica nervoasa (retina)

+
Stratul extern (de invelis)

Sclera - alb sidefie, lucioasa, tesut conjunctiv dens (colagen ,

elastina), avasculara , ocupa 5/6 post ale globului

- anterior se insera muschii oculomotori

- la nivelul polului post exista o zona in care sclera

prezinta numeroase orificii lamina cribrosa- prin care trec
axonii cel ganglionare ce form nv optic

Corneea transparenta, avasculara , foarte bine inervata

senzitiv , rol de protectie si mediu refringent ( asigura 45 de
dioptrii din refringenta totala);

- are 5 straturi epiteliul, membrana bowmann, stroma,

membrana descemet, endoteliul

Limbul sclero-cornean jonctiunea corneei cu sclera

+
Stratul intermediar uveea
(tunica medie - vasculara)
Irisul are in centru orificiul pupilar prin care camera posterioara
comunica cu camera anterioara asigurand circulatia umorului apos

- stroma iriana e formata din fibre musculare circulare m.sfincter

pupilar (control PS) mioza si din fibre radiare m. dilatator( control S)
- midriaza

Corpul ciliar procesele ciliare (rol in secretia um. apos)

- muschiul ciliar m. neted, asigura acomodatia

critaliniana

Coroida intre retina si sclera, tunica vasculara , ocupa 2/3 posterioare ,

asigura nutritia straturilor ext retiniene

- bogat vascularizata si bogat pigmentata rol de camera

obscura pentru formarea imaginii pe retina
+
Tunica nervoasa

Retina se insera la nivelul orei serrata pe corpul ciliar

- are 10 straturi de celule (str. cel fotoreceptoare cu con si

bastonas functia vizuala transf semnalele luminoase in impulsuri
electrice)

- papila nv optic locul de iesire al fibrelor nv optic , margini

bine delimitate, culoare alb-roz , mica excavatie fiziologica 1/3 (pata
oarba)

- temporal de papila macula lutea ; in centrul maculei- fovea

centralis zona de acuitate vizual maxima

- conurile max concentrate macula - vederea diurna, colorata

- bastonasele max concentrate in periferie (vederea nocturna)

- a. si v. centrala a retinei
+

http://www.ophthobook.com/videos/anatomy-of-the-eye-
video
+
+
Globul ocular spatii libere

Camera anterioara intre fata post a corneei si fata

anterioara a irisului formand unghiul iridocornean ; in mijloc
orificiul pupilar

Camera posterioara aici se formeaza sinechiile iriene

posterioare aderente intre fata post a irisului si fata ant a
cristalinului

Cavitatea vitreana- intre cristalin si retina, plina cu vitros,

mentine forma ochiului; se insera la baza retinei, ora serrata .
Important in amortizarea socurilor
+
+
+
+
Gonioscopie
+
+
Umorul apos si vitros

Umorul apos: secretat de corpul ciliar, in camera ant erioara

si posterioara. Fluid transparent de consistenta plasmei dar
cu C% scazute de proteine cu rol in mentinerea TIO, nutritia
endoteliului, cristalinului, retelei trabeculare, antioxdant,
imun. Excretat prin reteaua trabeculara.

Vitrosul: secretat de corpul ciliar, masa gelatinoasa

transparenta ce acopera 90 din suprafata ochiului alcatuita
din apa( 98-99%), colagen, glicozaminoglicani, hialuronat.
Spre deosebire de umorul apos ce este in continuu secretat,
vitrosul este o masa stagnanta cu schimburi metabolice si
echilibare cu circulatia sistemica foarte inceata.
http://www.ophthobook.com/videos/ana
tomy-of-the-eye-video
+
Mediile transparente
Cristalinul
Lentila biconvexa situata in spatele irisului, in fata vitrosului,
care prin turtire si bombare aduce imaginea vizuala pe retina

Acomodatia; Unul din mediile refringente ale globului

asigura 15 D

Inconjurat de capsula cristaliniana (op de cataracta

capsulorexis) format din cortex si nucleu

Legat de muschiul ciliar prin zonula lui Zinn care se insera pe

capsula cristaliniana in zona ecuatoriala

Contine apa, proteine si saruri minerale

Nu contine vase de sange, limfatice sau nervi

+
Cristalinul
+

http://www.ophthobook.com/videos/anatomy-of-the-eye-
video
+
Mediile transparente
Pupila
Localizata in centrul irisului, permite intrarea luminii si
proiectarea ei sia a imaginii la nivelul retinei

Isi schimba forma in functie de intensitatea luminiisi de

convergenta.

La lumina puternica si la convergenta pupila se contracta-

MIOZA

La lumina slaba, pupila se dilata- MIDRIAZA

+
Acomodatia

https://www.youtube.com/watch?v=p_xLO7yxgOk
+
Retina si Nervul Optic

Separata de corpul vitros prin membrana limitanta interna

Legatura metabolica intensa cu coroida

Retina

1. Centrala ( macula si fovee)- analizatoare

2. Periferica ( ecuatoriala si extrema periferie)-

semnalizatoare

3. Ora serrata retina si pars plana corpului ciliar

4. Pata oarba- locul de iesire al nervului optic

+

http://www.ophthobook.com/videos/anatomy-of-the-eye-
video
+
+
+
+
+

https://www.youtube.com/watch?v=fK8buNDS3FI
+
Nervul Optic

Locul de convergenta al fibrelor nervoase retiniene si locul

de emergenta al vaselor retiniene

Discul optic format din

1. cupa optica ( lipsita de axoni)

2. inelul neuroretinian
+
+

Refractia oculara

Lp 1
+
Refractia

Globul ocular mediu refringent - ??? D

Mediile refringente sunt : - - . D

- umorul apos

- - D

- corpul vitros
+
Notiuni de refractie

Ochi emetrop cu refringenta normala in care imaginea

razelor venite de la infinit se formeaza pe supraf retinei,
imagine clara si reala

Ametropiile viciile de refractie imaginea razelor venite

de la infinit se formeaza inaintea/ in spatele retinei

- sferice imaginea unui punct din spatiu este

un punct pe retina, exista aceeasi refringenta in toate
meridianele - miopie/ hipermetropie

- asferice astigmatismul , imaginea unui punct

din spatiu este o elipsa pe supraf retinei , refringente diferite
in diverse meridiane ale corneei
+
Hipermetropia +

Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la infinit

se formeaza in spatele retinei (nu vede bine la aproape, nici
la distanta)

3 tipuri de ax globul este de dimensiuni mici

- de refringenta in afakie traumatica sau iatrogena

- de curbura in cornee aplatizata

Mica +1 -> +3 D

Medie +3 -> +6 D

Mare >6 D
+
Simptomatologie

De obicei jena oculara, oboseala, lacrimare, cefalee, vedere

incetosata, inrosirea ochilor

La copiii mai mici de 7 ani strabism convergent refractiv

acomodativ ; in timp va deveni ambliop (cu functie
alterata)deoarece imaginea in cazul acestuia nu se formeaza
in fovee
+
Tratament

Corectia cu lentile aeriene lentile sferice convergente (+)-

aduc imaginea pe retina ; puterea dioptrica a lentilelor se
alege in functie refractia obiectiva a pacientului
(autorefractometrie)dupa administrarea de cicloplegice

Se alege lentila cu cea mai mare putere dioptrica la care

pacientul vede clar

La tineri si adulti se poate subocrecta deoarece participa

acomodatia

La varstnici se sumeaza cu valoarea presbiopiei

La copiii sub 4 ani se prescrie cat se gaseste pe refractia

cicloplegica
+
Tratament

Cu lentile de contact

Chirurgical laser cu excimeri (pana la +5 D)

- implante refractive
+
Miopia -

Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la infinit se

formeaza in fata retinei (nu vede la distanta, vede la aproape)

Tipuri de ax- glob ocular mare

- refringenta in cataracta nucleara

- de curbura in keratoconus

Mica -1 -> -3 D

Medie -3 -> -6 D

Mare -6 -> - 8 D

Forte > -8 D
+
Tratament

Miopia simpla

Lentile aeriene divergente concave (-)

Lentila divergenta cea mai mica cu care se obtine vedere

clara

Lentile de contact

Chirurgical laser cu excimeri

- implante refractive (peste -11D sau cornee

subtire ce nu permite procedura)
+
Miopia degenerativa

Apare la 2-3 % din miopii datorita cresterii exagerate

diametrului globului ocular cu aparitia complicatiilor:

Coroidoza miopica, conus miopic, stafilom posterior

Leziuni degenerative ale periferiei retinei

Dezlipire de retina

Cataracta miopica

Hemoftalmus

Pata fuchs
+
Acomodatia

Mecanismul prin care ochiul isi ajusteaza puterea dioptrica

Acomodatia scade cu varsta

Este un act reflex, consta in stimularea muschiului ciliar cu

relaxarea fibrelor zonulare zinn si a intregului cristalin care
devine astfel bombat , deci refringent, ajutand astfel la
vederea clara de aproape (35 cm)
+
Presbiopia

Tulburarea acomodatiei datorita scaderii puterii de

acomodare a cristalinului cu varsta

Apare la emetrop in jurul varstei de 40-45 ani prin scaderea

progresiva a vederii pentru aproape (imbatranirea
cristalinului care isi pierde progresiv elasticitatea)

Simptome: scaderea vederii de aproape, pacientul

indeparteaza ziarul, cefalee, hiprelacrimare

Se corecteaza cu lentile convergente

+
Calea optica

Analizatorul vizual este alcatuit din :

Retina (receptori pt lumina)

Cai de transmitere nervul optic

Zone de proiectie corticala analiza si sinteza informatiilor

Nervul optic strabate orbita, canalul optic, endobaza

craniana , apoi fibrele nazale alea celor doi nervi optici se
incruciseaza formand chiasma optica

Tracturile optice -> corpul geniculat lat -> arii corticale

17,18,19 ale lobului occipital
+
Acuitatea vizuala

Capacitatea ochiului de a distinge forma, dimensiunea,

conturul si detaliile elementelor din spatiu (precizie,
claritate, distante)

Se caracterizeaza prin doi parametri :

Minim separabil

Minim vizibil
+
Testarea AV

Se face la inceputul oricarui examen oftalmologic

Cu optotipi clasici, asezati la 5 m de pacienti (infinitul- nu mai

acomodeaza)

Se masoara pt fiecare ochi in parte, in conditii fotopice, cu si

fara corectie optica

AV = d/D d = dist la care e pacientul

D = dist la care ochiul emetrop vede randul

1/50, nd la x cm, pmm, pl, fpl

+
Campul vizual

Vederea periferica reprezinta totalitatea suprafetei retinei

fotosensibile, a unui ochi imobil care priveste la infinit, care
poate percepe obiecte din spatiu

Este examinat monocular

Limitele normale : sup 50-60 grade , inf 60-70 grade

nazal 45-50 grade , temp 80-90 grade

La culori A -10 grade, R -20 grade, V -30 grade

Pata oarba scotom fiziologic