SISTEMUL CIRCULATOR

Inim

Arbore vascular
Artere
Vene
Capilare
 INIMA
Inima este un organ musculos,
cavitar, tetracameral, care pompeaza
ritmic n artere sngele pe care l
primeste prin vene.
Este situat in cutia toracic, in
mediastin, are forma unei piramide
triunghiulare sau a unui con turtit.
Desi la om cntareste aproximativ
300 g si are marimea pumnului unui
adult, inima efectueaza o activitate
uriasa, zilnic contractndu-se de
peste 100.000 de ori si pompnd
peste 7200 de l de snge.
Inima este adpostit de un sac fibros,fixat de
muchiul diafragm,numit pericard.
 Peretele inimii
Peretele inimii este alcatuita din trei straturi
concentrice: endocard, miocard si epicard.

Endocardul foita endoteliala care

captuseste incaperile inimii

Miocardul muchiul inimii

Epicardul - foita viscerala, subtire a

pericardului ce acopera suprafata cardiaca
 Miocardul

Cuprinde
miocardul contractil alctuit din celule
care rspund la stimuli prin contracie
miocardul de comanda (tesut nodal)
alctuit din celule care iniiaz i
conduc impulsurile nervoase.
esutul nodal cuprinde:
nodulul sinoatrial (n peretele atriului
drept)
nodulul atrioventricular (n septul
interatrial)
fasciculul Hiss (n septul
interventricular)
reeaua Purkinje (n fibrele
miocardului ventricular)
 Proprietile miocardului
1. EXCITABILITATEA: este proprietatea celulei
cardiace de a rspunde la un stimul printr-un
potenial de aciune propagat. Inima este
excitabila numai in diastola, in sistola nu
raspunde la stimuli legea inexcitabilitii
periodice a inimii.
2. AUTOMATISMUL: proprietatea inimii de a se
autostimula ritmic, continund s bat chiar i in
afara organismului.
n inim exist 3 centri de automatism cardiac:
nodulul sinoatrial
nodulul atrioventricular
fasciculul Hiss i reeaua Purkinje
3. CONDUCTIBILITATEA: este proprietatea
miocardului de a propaga excitatia in toate
fibrele sale.
4. CONTRACTILITATEA: este proprietatea
miocardului de a raspunde la actiunea unui
stimul prin modificari ale dimensiunilor si
tensiunii fibrelor sale. Contraciile se numesc
sistole, iar relaxrile diastole
 Sistemul de valvule al inimii

Inima este echipat cu doua seturi de Valvule semilunare

valvule atrioventriculare si sigmoide
ce impun sensul unic al deplasarii
fluxului sangvin.
Valvulele atrioventriculare se nchid
n timpul sistolei ventriculare
mpiedicnd ntoarcerea sngelui n
atrii.
Dreapt tricuspid
Stng bicuspid (mitral)
Valvulele semilunare (sigmoide)
situate la baza arterelor mari, aort i
pulmonar se nchid n timpul Valvula tricuspid
diastolei mpiedicnd ntoarcerea
sngelui n ventricule. Valvula bicuspid (mitral)
 Ciclul cardiac
Rolul fundamental al inimii este de a
pompa sangele
Ciclul cardiac este format dintr-o
sistola si o diastola. La un ritm de
75batai/min. ciclul dureaza 0,8 s.
Ciclul atrial: 0,1 s (sistola)+0,7 s
(diastola)
Ciclul ventricular: 0,3 s (sistola)+0,5 s
(diastole
Diastola general: 0,4s
Perioadele de relaxare (diastolele)
sunt mai lungi dect cele de
contracie (sistole), fapt ce face ca
inima s bat o via ntreag fr s
oboseasc.
Ciclul cardiac
 Valori msurabile ale ciclului cardiac
Debitul sistolic: volumul de sange expulzat de inima
intr-o sistola (75 ml).

Debitul cardiac: volumul de sange trimis in

organism/min.-5,5 l/min

Travaliul cardiac:lucrul mecanic al inimii in sistola

( 86g/m) ( 10000kg/m n24h)
 Manifestri care nsoesc ciclul cardiac
Electrice: nregistrarea grafic a curenilor de depolarizare i repolarizare
reprezint electrocardiograma (EKG).

Mecanice: ocul apexian (lovitur a vrfului inimii n spaiul intercostal

cinci) i pulsul arterial ( expansiunea sistolic a peretelui arterial datorat
creterii presiunii sangvine).

Acustice:
Zgomotul I, sistolic, este mai lung i de tonalitate joas. Produs de
nchiderea valvulelor atior-ventriculare i de vibraia miocardului
ventricular la nceputul sistolei.
Zgomotul II, diastolic, este scurt i ascuit. Produs de nchiderea
valvulelor semilunare.
Electrocardiogram
EKG