Abcesele cerebrale supra si

subtentoriale: tratamentul
chirurgical, complicatiile si
outcome-urile un studiu pe
10 ani intr-un singur centru

Introducere
Abcesele cerebrale reprezinta o patologie grava,
care pot rezulta din infectii raspandite
hematogen (endocardita bacteriana, pneumonie
sau diverticuloza acuta), prin contiguitate (otita
medie cronica sau sinuzita), prin traumatisme
craniene deschise, sau prin proceduri
neurochirurgicale.
Raportul acestui studiu se bazeaza pe experienta
de 80 de abcese cerebrale tratate chirurgical la
59 de pacienti intr-o perioada de 10 ani la un
singur spital si analizeaza factorii cu impact in
morbiditate, mortalitate si outcome-uri.

Materiale si metode
Terapia chirurgicala
Studiul retrospectiv a fost condus pe o serie
de 59 de pacienti cu abcese cerebrale
tratate chirurgical prin aspiratie ghidata
stereotactic sau prin craniotomie cu
excizie.
Aspiratia ghidata stereotactic a fost
preferata, fiind o tehnica mai putin
invaziva, reducandu-se in acest fel,
semnificativ, sechelele neurologice.

Rezultatele craniotomiei cu excizie

sunt comparabile aspiratiei prin ac,
avand o rata recurenta scazuta, dar
si un risc mai mare de deficite
neurologice.
Analiza statistica
S-a folosit SPSS v. 17.

Terapia empirica
Odata identificati agentii etiologici, s-a
administrat terapie antimicrobiana
specifica timp de 4 8 saptamani, in
functie de outcome-ul clinic al
fiecarui pacient si monitorizarea
imagistica.
S-a mai folosit Dexametazona in
tratarea edemelor perilezionale in
cazul efectelor de masa
semnificative.

Imagistica
S-a folosit CAT CT si RMN + SDC.
Abcesele piogenice au semnal
hiperintens in diffusion-weighted MRI
(DWI) si semnal slab in apparent
diffusion coefficient (ADC) (Fig. 1), in
care chisturile tumorale si regiunile
necrotice au semnal slab in DWI si
semnal intens in ADC, cu cateva
exceptii, cum ar fi metastaza care
contine mucus.

Tumora abcedata poate prezenta un

pattern mixt (Fig.2).

Variabilele ca: varsta, sexul,

prezentarea clinica, numarul de zile
pana la diagnostic, localizarea,
numarul de leziuni, factorii
predispozanti, mecanismul de
infectie, factorul etiologic si terapia,
au fost analizate independent.
Complicatiile au fost definite ca fiind
orice deviere de la cursul
postoperator normal, aparuta in
decurs de 30 de zile de la

Rezultate
Un numar de 80 de abcese cerebrale au fost
diagnosticate si tratate chirurgical la 59 de
pacienti, cu media de varsta 44,7 ani (cu
limite intre 0,16 77), din care 59,3% au
fost femei.
Numarul mediu de zile pentru diagnostic a
fost 7.
Cele mai frecvente prezentari clinice au fost:
feb ra (52,5%), cefaleea (42,4%) si deficite
de focar neurologic (39%).

Mecanismul de infectie a fost, in general,

diseminarea hematologica.
Tratamentul preferat pentru 74,6% dintre
pacienti a fost aspiratia ghidata
stereotactic, in timp ce 25,4% din cazuri
au fost tratate prin craniotomie cu
excizie.
81,35% dintre subiecti (n=48) au avut
outcome favorabil.
Morbiditatea generala a fost de 27,1%, iar
mortalitatea s-a ridicat pana la 10,16%.

Din totalul de 38,98% (n=23) dintre

complicatii, doua treimi au fost din
cauze medicale.
Analiza variabilelor a aratat faptul ca
doar varsta, imunosupresia si
diseminarea hematogena a fost
asociata cu outcome-uri slabe.

Concluzii
Imunosupresia, diseminarea
hematogena si varsta inaintata au
reprezentat predictori de prognostic
slab.
Cele mai multe complicatii care au
urmat managementului abceselor
cerebrale, nu au fost corelate in mod
direct cu interventiile sau tehnicile
chirurgicale.