Hazarde

naturale
 Producerea unor asemenea fenomene face posibila
atingerea unor anumite praguri de adaptare a
societatii la conditiile mediului. Atunci cand
hazardele produc distrugeri de mare amploare si
pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre
si catastrofe naturale. Un fenomen natural extreme
poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate
cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de
personae ranite si daca se produc pierderi
materiale de peste un million de dolari.
Hazardele naturale se clasifica astfel:
(in functie de geneza):

-Hazarde endogene a caror actiune este

generata de energia provenita din interiorul
planetei(cutremure, eruptii vulcanice).
-Hazarde exogene, generate de factori
climatici, hidrologici, biologici
Cutremurele de pamant sunt miscari bruste
ale scoartei care produc unde elastice
reflectate in trepidatii cu un impact puternic
asupra asezarilor umane.Anual se produc pe
Glob peste 1 milion de cutremure, dar
numai o mica parte din acestea sunt
suficient de puternice pentru a fi considerate
hazarde naturale .
 Istoric cutremure
 decembrie 1908: intre 70.000 si 100.000 de oameni au murit in urma unui seism care a distrus
orasele italiene Messina, Reggio Calabria si Palmi.
 decembrie 1920: cutremurul din Gansu, nord-vestul Chinei, a facut 200.000 de morti.
 septembrie 1923: un seism resimtit in Tokyo si Yokohama s-a soldat cu 143.000 de morti.
 mai 1927: 200.000 de persoane si-au pierdut viata intr-un cutremur la Nanchang (sudul Chinei).
 decembrie 1932: regiunea Gansu, din China, lovita de un cutremur care a facut 70.000 de morti.
 octombrie 1942: 61.000 de persoane au murit sau au fost date disparute, dupa ce un ciclon a
devastat sudul Bangladeshului.
 mai 1970: un seism resimtit pe coasta peruana a facut 66.000 de morti.
 noiembrie 1970: un ciclon urmat de valuri devastatoare a facut circa 300.000 de morti si
disparuti in Bangladesh.
 iulie 1976: un seism din Tangshan, China, a facut 242.000 de morti, potrivit bilantului oficial, si
circa 700.000, potrivit expertilor occidentali.
 aprilie 1991: un ciclon urmat de tornade si inundatii a lasat in urma peste 139.000 de morti in
Bangladesh.
4 martie 1977-Romania
22 septembrie 1999-Taiwan
20 martie 2005- Japonia
Majoritatea cutremurelor
dureaza doar cateva secunde,
dar sunt unele care tin pana la
un minut sau mai mult.
Cutremurul din San Francisco
din 1906 de exemplu a durat
doar 40 de secunde, iar cel din
Alaska din 24 ianuarie 1964
peste 7 minute.

Cutremurul principal este

urmat de altele cu intensitate
din ce in ce mai mica. Acestea
sunt provocate de faptul ca
rocile dislocate incep sa se
reaseze intr-o pozitie stabila,
ceea ce poate din nou provoca
distrugeri enorme.
 Tsunami reprezinta o unda energetica de tip
mecanic ce se propaga prin apa oceanelor, ca
urmare a producerii unor eruptii subacvatice sau
a unor cutremure submarine sau de coasta foarte
puternice (7-9 grade pe scara Richter).
  Valul Tsunami din Oceanul Indian – 26 decembrie 2004 
Cutremurul care a avut loc la data de 26 decembrie 2004 in
Oceanul Indian, a fost un seism submarin, al carui epicentru s-a
aflat chiar in apropierea coastei nordice a insulei indoneziene
Sumatra. Cutremurul a avut o magnitudine de 9.3 grade pe scara
Richter si a provocat o serie de valuri tsunami , care au afectat
regiunile de coasta din opt tari asiatice, cauzand moartea
confirmata a 229.866 de persoane, dar suspectata in cazul a peste
300.000 . Peste un milion de gospodarii si case au fost maturate
de valurile uriase, iar autoritatile se tem in continuare de
izbucnirea unor epidemii aparute din cauza contaminarii apei,
care ar putea dubla numarul de victime. Data fiind rata mare de
natalitate din tarile afectate, aproape o treime din victimele
tsunamiului din 2004 au fost copii. Seria de valuri inalte de pana
la 30 metri a transformat mai bine de 4 milioane de localnici ai
zonelor afectate, in sinistrati. Cutremurul a avut cea mai lunga
durata inregistrata vreodata, intre 8.3 si 10 minunte . A
determinat devierea intregii planete cu un centimetru de la axa sa
fireasca si a declansat o replica tocmai in tinuturile Alaskai.
  Valul Tsunami din Oceanul Indian – 26 decembrie 2004 
Cutremurul care a avut loc la data de 26 decembrie 2004 in
Oceanul Indian, a fost un seism submarin, al carui epicentru s-
a aflat chiar in apropierea coastei nordice a insulei indoneziene
Sumatra. Cutremurul a avut o magnitudine de 9.3 grade pe
scara Richter si a provocat o serie de valuri tsunami , care au
afectat regiunile de coasta din opt tari asiatice, cauzand
moartea confirmata a 229.866 de persoane, dar suspectata in
cazul a peste 300.000 . Peste un milion de gospodarii si case
au fost maturate de valurile uriase, iar autoritatile se tem in
continuare de izbucnirea unor epidemii aparute din cauza
contaminarii apei, care ar putea dubla numarul de victime.
Data fiind rata mare de natalitate din tarile afectate, aproape o
treime din victimele tsunamiului din 2004 au fost copii. Seria
de valuri inalte de pana la 30 metri a transformat mai bine de 4
milioane de localnici ai zonelor afectate, in sinistrati.
Cutremurul a avut cea mai lunga durata inregistrata vreodata,
intre 8.3 si 10 minunte . A determinat devierea intregii planete
cu un centimetru de la axa sa fireasca si a declansat o replica
tocmai in tinuturile Alaskai.
Inundatiile sunt hazarde hidrografice cu o
larga raspandire pe Terra care produc mari
pagube materiale si pierderi de vieti
omenesti. (Fluviul Huang He a provocat
cele mai catastrofale inundatii cunoscute in
istorie. In anul 1887 a fost acoperita cu apa
o suprafata de 130000 de kmp, au murit
circa 1 mil de personae si a pierit ulterior
prin foamete un numar si mai mare).
  Inundatia din Zhumadian, Provincia Henan, China – 7 august
1975  Regiunea administrativa Zhumadian gazduia inainte de
1975 barajul Banqiao. Acesta a fost cladit la inceputul anilor
1950 pe raul „Ru”, un afluent al Fluviului Galben . Scopul
proiectului: reglarea inundatiilor din regiune. Inca din acel
moment, un hidrolog chinez de renume, critica metodele de
construire a barajului si se declara sceptic cu privire la
rezistenta acestuia. La data de 7 august 1975, un taifun
puternic loveste Banqiao , involburand apele, in fata carora
ecluzele cedeaza. In dimineata zilei de 8 august 1975, digul
barajului mic Shimantan se rupe, fapt care atrage dupa sine
fracturarea in cascada a altor 62 de baraje. Acest efect de
domino al prabusirii digurilor determina formarea unui val
care se deplaseaza in aval cu o viteza 50 km/h , inundand
regiunea de ses din imprejurimi. Sunt astfel inecate cinci
districte si o serie de localitati din afara acestora, suprafete
insumand mii de kilometri patrati. Circulatia, comunicatiile si
actiunile de salvare erau complet paralizate. Dupa noua zile
izbucneste in randurile celor incercuiti de apa epidemia si
foametea, care duc la o decimare populatiei din regiune.
Dezastrul a provocat moartea a 230.000 persoane.
Inundatii pe teritoriul Romaniei-2005
Inundatii in Moldova -2005
 Alunecarile de teren
 Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni
formata din roci pe o suprafata inclinata (versant). Alunecarile
de teren se produc in zonele in care solul este format din
diferite tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla
atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o perioada cu ploi
multe).
 Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru
ca pamantul argilos este moale si oameii nu isi construiesc
case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si
zone populate, pentru a nu se intampla acest lucru se
construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreasca
pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.