Modaliti de recuperare a

pacientului cu artroza
decompensata algic si functional,
aflat sub tratament cu
anticoagulante
Student: Tolontan Dumitru
Haidamac Andrei-Dnu
Ila Emilia
Voiaciuc Adriana
Coordonator: Dr. Costea Andrei-Ioan

Generaliti
Artrozele sunt afeciuni neinflamatoare ale articulaiilor,
care se caracterizeaz prin deteriorarea cartilajului articular
nsoite de leziuni hipertrofice ale extremitilor osoase.
Suferina artrozic poate fi monoarticular sau poate afecta un
numr crescut de articulaii (poliartroze).
un grup heterogen de afeciuni care evolueaz cu
manifestri articulare datorate alterrii integritii cartilajului i
modificri consecutive ale osului subcondral
(American College of Rheumatology 1986)

Clasificare

Primar(idiopatic):
IFD+IFP: osteofite(n.Heberden i n.Bouchard) MCF I,
artic.disco;
vertebrale cervicale i lombare, MTF I, ACF, genunchiul;
poate fi eroziv, rapid distructiv;
condromalacia patelar o BA uoar a cartilajului
patelar la persoanele tinere.
Secundar:
anomalii congenitale articulare;
b.infecioase,b.endocrine,b.neurologice;
b.care afecteaz structura i funcia cartil.hialin.: PR,
guta, condrocalcinoza;
traumatisme.

Bouchard
Heberden

Epidemiologie
Artroza este cea mai frecvent suferin reumatologic:
Prevalena bolii dup vrsta de 30 de ani este de 9%:
6% gonartroz simptomatic
3% coxartroz simptomatic
Prevalena bolii crete cu vrsta i exist diferene legate de sex:
pn la 50 de ani sufer mai frecvent brbaii;
dup 50 de ani femeile sufer mai frecvent de artroz digital i de
gonartroz;
coxartroza este mai frecvent la barbai, indiferent de vrst;
ntre 30-65 de ani prevalena bolii crete de 2-10 ori;
incidena este de 70% la populaia de peste 65 de ani.
este a doua cauza de invaliditate la persoanele peste 50 ani.
(Manek NJ, Lane NE. Osteoarthritis: current concepts in diagnosis and
management. Am Fam Physician. 2000;61:1795-1804)

Prevalena artrozei n Europa

Factori de risc
Generali:

Ereditatea
Nutriia
Statusul hormonal i densitatea osoas
Metabolismul cartilajului i osului

Locali (biomecanici):

Obezitatea
Mediul mecanic al articulaiei
ncrcarea cartilajului
Traumatismul i deformarea articular
Solicitarea profesional
Activitile sportive
Slbirea musculaturii

(Felson col., Ann. Int. Med. 2000, 133:635-646)

Articulaie normal vs. artrozic

Tablou clinic
Simptome:
o Durere : accentuat de activitatea fizic
o Redoare articular : minim dimineata (dura a sub 30 de minute),
accentuat de inactivitate
o Reducerea mobilitii articulare

Semne:

Crepitaii
Tumefacie articular
Limitarea mobilitii articulare
Atrofie muscular
Deformare articular
Instabilitate articular

Complicaii

Artroza minii

Inciden: la 1/3 din

persoanele de peste 80 de
ani;
Sexul feminin;
Deficit de prehensiune
moderat;
Indice de evaluare: indexul
funcional al lui Dreisser

Indicele funcional DREISSER

Artroza oldului (coxartroza)

Frecvena:
primitiv:30-40% (F);
secundar:60-70%
Durere:
tip mecanic (trohanterian, fesier, inghinal)
Limitare funcional:
tulburri de mers;
scderea distanei parcurse;
dificultate la urcatul scrilor;
Atitudine vicioas:
n flexum, rotaie extern i adducie
Hipotrofie muchi fesier i quadriceps
Index de evaluare
indexul funcional al lui Lequesne
Impotena funcional progresiv
deteriorarea calitii vieii

Artroza genunchiului (gonartroza)

Frecvena: 43-57% (F:70-80%);
Durere cronic cu sediul anterointern i posterior;
Reducerea perimetrului de mers;
Dezaxare: valg, var, flexum;
Mrirea de volum a articulaiei
(deformare osoas);
Genunchi deformat, dezaxat,
dureros i instabil (stadiile
avansate);
Indicele de evaluare indexul
funcional al lui Lequesne;
Impoten funcional progresiv
scade calitatea vieii.

Indicele funcional a
lui Lequesne

Indexul WOMAC pentru

evaluarea durerii artrozice la MI
Intensitatea durerii

Mersul pe o suprafa regulat

Urcatul sau cobortul scrilor
Noaptea n pat
Ridicatul de pe scaun dup o edere lung
Statul n picioare

0- fr durere; 1-durere de intensitate redus; 2-durere de intensitate moderat;

3durere sever; 4-extrem; WOMAC= Western Ontario McMaster University

Spondiloza cervical

Spondiloza lombar

Modaliti de recuperare
Terapia de recuperare cuprinde multiple mijloace ce acioneaz asupra:
durerii;
contracturii musculare;
hipotrofiei musculare;
mobilitii articulare;
terenului pe care se instaleaz procesul artrozic , ncetinind procesul
degenerativ sau cel puin reducnd manifestrile clinice.
Obiectivele programului de recuperare sunt:
ameliorarea sindromului dureros i inflamator;
asigurarea unei stabiliti articulare de bun calitate;
ameliorarea mobilitii articulare, obinnd unghiurile funcionale,
prevenind sau combtnd instalarea atitudinilor vicioase i evitarea
ncrcrii articulaiilor supra i subiacente;
mbuntirea troficitii musculare, ameliorarea echilibrului muscular
agonist antagonist;
reducerea susceptibilitii la fenomene artrozice.

Tratament farmacologic
Principalele substane antiinflamatoare nonsteroidiene sunt:
acizii eterocarboxilici (acetilsalicilic, mefenamic,
flufenamic),
derivaii pirazolici (fenilbutazone,
oxifenilbutazone),
indolacetici (indometacina),
fenilpropionici (ibuprofenul, indoprofenul,
ketoprofenul),
fenilacetici (diclofenac),
cortizonicele i ACTH

Termoterapia, hidrotermoterapia,
hidrokinetoterapia
Cldura are eficacitate n atenuarea durerii i reducerea contracturii
musculare care prin ea nsi este cauz a durerii i limitrii funcionale.
Formele de cldur utilizabile cu aciune superficial sau mai profund
sunt variabile:
aplicaii de parafin, sac cu sare de buctrie nclzit, pern electric;
electroterapie: lmpi cu raze infraroii, ultrasunet, unde scurte, microunde;
hidrotermoterapia: bile calde, mpachetri cu ap cald, baia cu bule, baia cu
nmol, duul subacval - asigur n plus descrcarea articulaiei, relaxare
muscular i sedare;
o form particular de kinetoterapie este kinetoterapia n ap
(hidrokinetoterapia), care are un efect uor sedativ, miorelaxant (temperatura
apei 36 36,50 C), facilitnd micrile prin descrcarea de greutate.
Crioterapia compresele reci schimbate la 5 6 minute, masajul cu ghea
repetat de mai multe ori n cursul zilei este indicat n durerea acut, putnd
ameliora foarte mult intensitatea durerii la bolnavii cu un important sindrom
inflamator.

Electroterapia
1. Galvanizare (simpl, bi galvanice, ionoforez);
2. Cureni de joas frecven (diadinamici, Trabert,
TENS);
3. Cureni de medie frecven (interfereniali);
4. Cureni de nalt frecven (undele scurte, terapia
cu nalt frecven pulsatil (Diapulse), undele
decimetrice, undele de 69 cm, undele de 12 cm
microundele)
5. Ultrasunete;
6. Fototerapie.

Masajul, balneoclimatoterapia i
alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor
Masajul are un rol principal chiar de la nceputul programului de recuperare,
datorit efectelor favorabile care n funcie de manevrele utilizate pot fi:
efect antalgic i miorelaxant;
stimularea propriocepiei cu meninerea tonusului muscular;
efectul circulator i biotrofic tisular local (tonifiant).
Balneoclimatoterapia
Balneoclimatoterapia realizeaz o terapie de reglare nespecific, acionnd prin
diferiii factori naturali pe verigile fiziopatologice i simptomatice i determinnd
modificri ale reactivitii organismului.
Bioclima de litoral maritim a fost utilizat de artrozici din cele mai vechi timpuri,
datorit aciunii benefice asupra durerii i contracturii musculare prin terapiile
specifice: balneoterapia, peloidoterapia, helioterapia etc.
Alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor
Rontgenterapia - un timp amplu utilizat n tratamentul artrozelor, actual
contestat dar utilizabil n cazuri extrem de bine selecionate.
Acupunctura - terapie alternativ extins, indicat n tratamentul sindroamelor
dureroase de origine artrozic

Kinetoterapia

Programul de kinetoterapie recuperatorie cuprinde:

posturri;
mobilizri articulare(pasive, pasivo-active, active);
traciuni;
refacerea stabilitii;
relaxare - decontracturarea muscular;
tonifierea musculaturii;
respectarea regulilor de profilaxie i terapia ocupaional;
refacerea stabilitii.

Exercitiul 1:
1.pozitia de inceput: pe spate, cu genunchii indoiti si lipiti de sol, cu mainile sub cap
si coatele lipite de podea
2.executarea miscarii: intindeti ambii genunchi si miscati-i de la dreapta la stanga.
Genunchii trebuie sa ramana lipiti, umerii nu se misca
3.scopul: mobilizarea usoara a partii inferioare a spatelui

Exerciiul 2:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu genunchii indoiti, cu bratele intinse pe
langa corp
2.executarea miscarii: miscati bratele intinse lateral si in spate pana cand dosul
palmei atinge podeaua. Lucrati foarte incet, lasati bratele sa se odihneasca, si
ulterior puteti trece la un tempo mai alert
3.scopul: mobilizarea umarului

Exerciiul 3:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele intinse
2.executarea miscarii: indoiti un genunchi si aduceti-l la piept cu ajutorul ambelor maini.
Lasati celalalt picior intins pe podea, cu genunchiul lipit de pamant. Mentineti pozitia
cateva secunde apoi schimbati pe celalalt picior
3.scopul: mobilizarea soldurilor la flexie.

Exerciiul 4:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu genunchii indoiti
2.executarea miscarii: duceti bratele intinse in lateral si in spate pana cand palmele ating
podeaua. Respirati adanc si incet. Aduceti mainile inapoi pe langa corp pe podea si
expirati incet. Odihniti-va o secunda. Tineti spatele lipit de podea.
3.scopul: exercitiu de refacere a respiratiei si exercitiu de intarire a musculaturii
pieptului.

Exerciiul 5:
1.Pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele intinse
2.executarea miscarii: indoiti alternativ cate un picior si apoi indreptati-l, in ritm alert.
Piciorul stang se indoaie in timp ce dreptul se indreapta. Repetati des. Aveti grija ca
genunchiul si pulpa sa ajunga pana la piept.
3.scopul: mobilizarea soldurilor in flexie.

Exerciiul 6:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele indoite
2.executarea miscarii: inspirati adanc pe nas, controland miscarea din piept; abdomenul
ramane nemiscat. Controlati acest lucru cu mainile. Inspirati si expirati de maxim 5 ori.
3.scopul: exercitiu de respiratie

Exerciiul 7:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele drepte
2.executarea miscarii: trageti de degetele de la picioare si de labele picioarelor inspre in
sus spre dv., apasati genunchii pe podea, incordati muschii fesieri, apasati bratele de
podea, aduceti umerii unul spre celalalt, apasati capul de podea, ridicand barbia.
Mentineti pozitia cateva secunde
3.scopul: intarirea musculaturii laterale a spatelui.

Exerciiul 8
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele indoite
2.executarea miscarii: duceti mana stanga cat mai departe posibil peste umarul drept si
invers. Trunchiul se poate roti in aceasta miscare. Soldurile si genunchii raman
nemiscate. Tineti picioarele un pic departate unul de altul.
3.scopul: mobilizarea spatelui

Exerciiul 9:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele departate si mainile pe langa corp
2.executarea miscarii: balansati pe rand picioarele, tinandu-le intinse, trageti degetele de
la picioare in sus spre directia dv., rasuciti calcaiul inspre interior
3.scopul: elasticitatea muschilor posteriori ai piciorului si mobilizarea soldurilor

Exerciiul 10:
1.pozitia de inceput: intins pe spate, cu picioarele indoite
2.executarea miscarii: intindeti simultan ambele brate lateral si pe spate, intindeti
picioarele pe podea si respirati adanc. Indoiti genunchii, prindeti bratele pe sub
genunchi si expirati. Apoi strangeti-va cat puteti de mult
3.scopul: intinderea si indoirea coloanei vertebrale. Exercitiu de respiratie.

Exerciiul 11:
1.pozitia initiala: intins pe partea dreapta, cu genunchiul si soldul drept indoite, iar
piciorul stang intins
2.executarea miscarii: balansati piciorul intins inainte si inapoi, cat de mult puteti.
Pastrati spatele drept si ramaneti intins pe partea dreapta. Apoi intoarceti-va pe partea
stanga pentru a repeta exercitiul, in mod simetric
3.scopul: cresterea mobilitatii soldului.

Exerciiul 12:
1.pozitia initiala: intins pe burta, cu bratele intinse inainte
2.executarea miscarii: intindeti bratele si picioarele cat de mult se poate. Apoi ridicati
bratele si priviti-va mainile.
3.scopul: intinderea extremitatilor si a coloanei cervicale

Exerciiul 13:
1.pozitia initiala: intins pe burta, cu bratele pe langa corp si genunchii indoiti
2.executarea miscarii: ridicati alternativ genunchiul drept si pe cel stang, incercand sa nu
ridicati bazinul
3.scopul: intarirea muschilor fesieri, marirea mobilitatii soldurilor

Exerciiul 14:
1.pozitia initiala: ghemuit
2.executarea miscarii: arcuiti spatele in jos, si dati capul pe ceafa. Expirati adanc. Apoi
arcuiti spatele in sus, barbia in piept, inspirati adanc.
3.scopul: exersarea coloanei cervicale

Exerciiul 15:
1.pozitia initiala: ghemuit
2.executarea miscarii: intindeti bratul drept lateral si in fata si aduceti-l inapoi. Acelasi
lucru cu bratul stang. Priviti-va mana in timpul exercitiului, si rasuciti-va partea
superioara a trunchiului.
3.scopul: exersarea coloanei cervicale si flexibilitatea muschilor pieptului.

Exerciiul 16:
1.pozitia initiala: ghemuit
2.executarea miscarii: aduceti un genunchi catre nas. Aduceti capul in directia
genunchiului. Spinarea este arcuita in sus. Intindeti piciorul indoit in spate, cat de mult
posibil, intindeti trunchiul si dati capul pe ceafa. Repetati cu celalalt picior. Eventual
puteti intinde in fata bratul opus piciorului exersat.
3.scopul: exersarea coloanei cervicale. Intarirea tensorilor spatelui si ai soldurilor.

Exerciiul 17:
1.pozitia initiala: in genunchi, cu bratele ridicate la 90 de grade
2.executarea miscarii: balansati ambele brate la dreapta si apoi la stanga. Priviti-va
bratele in timpul exercitiului. Executati miscarea mai intai linstit, apoi intr-un tempo mai
alert.
3.scopul: exersarea vertebrelor dorsale

Exerciiul 18:
1.pozitia initiala: in picioare
2.executarea miscarii: aplecati-va peste genunchi, ghemuindu-va . Apoi indreptati-va si
rotiti incet bratele spre spate, in timp ce inspirati.
3.scopul: exercitiu de relaxare, respiratie si stretching/ intindere

Bibliografie
http://
www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facu
ltatea%20de%20Medicina/Reumatologie/ARTROZA.p
df
http://
www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/tratam
ent_fizical_kinetic_artroza.html
https://www.scribd.com/doc/312886155/artroza