UNIVERSITATEA POLITEHNICA TMIOARA

FACULTATEA DE ARHITECTUR

CURS nr.5,

POETICA
experienta existentiala

anexa O
Un

lo

DESPRE CALITATEA DE A FI POEM

CONSTRUIT
prof.dr.arh.

Vlad Gaivoronschi

Saint Philibert de Luberon

LOC SI EVENIMENT INSEAMNA MAI MULT

DECAT SPATIU SI TIMP
Aldo van Eyck

 Trim ntr-o lume mobil, guvernat de

micare n timp i spaiu. Vitezele sunt
din ce in ce mai accelerate, timpul se
comprima la maxim. n aceast lume
schimbtoare, de fluxuri si mesaje
simultane, arhitectura poate fi un reper
stabil, dac l raportm la viaa uneia
sau mai multor generaii. De asemenea,
in raport cu ciclurile zi-noapte sau cu cel
al anotimpurilor, arhitectura poate fi un
martor stabil sau , mai mult, poate intra
intr-o rezonanta cu durata.

La o alt scar temporal ea poate fi un templu shinto ce se rennoiete identic

odat la 20 de ani, o catedral gotic ce strjuiete de vreo 800 de ani i s-a
edificat n cteva sute de ani sau piramida egiptean, mesaj de dincolo de vremi.
Suntem trectori n aceast lume; n calea timpului rezist poemele, cntecele i
casele noastre.

TEME DE REFLEXIE :
-organicitatea naturii noastre omenesti si locul
sau in cadrul universului tehnologizat actual

TEME DE REFLEXIE :
-organicitatea naturii noastre omenesti si locul
sau in cadrul universului tehnologizat actual
-amploarea si influenta noilor virtualitati si locul
acestora in cadrul fragilitatii noastre psihologice

TEME DE REFLEXIE :
-organicitatea naturii noastre omenesti si locul
sau in cadrul universului tehnologizat actual
-amploarea si influenta noilor virtualitati si locul
acestora in cadrul fragilitatii noastre psihologice
-repaos, gratuitate, inutilitate, tacere in raport cu
agitatia, stressul, galagia lumii accelerate
contemporane

TEME DE REFLEXIE :
-organicitatea naturii noastre omenesti si locul
sau in cadrul universului tehnologizat actual
-amploarea si influenta noilor virtualitati si locul
acestora in cadrul fragilitatii noastre psihologice
-repaos, gratuitate, inutilitate, tacere in raport cu
agitatia, stressul, galagia lumii accelerate
contemporane
-instrumentalizarea senzoriala si desensibilizarea
tehnologica in raport cu instinctele umane

TEME DE REFLEXIE :
-organicitatea naturii noastre omenesti si locul
sau in cadrul universului tehnologizat actual
-amploarea si influenta noilor virtualitati si locul
acestora in cadrul fragilitatii noastre psihologice
-repaos, gratuitate, inutilitate, tacere in raport cu
agitatia, stressul, galagia lumii accelerate
contemporane
-instrumentalizarea senzoriala si desensibilizarea
tehnologica in raport cu instinctele umane
-fascinatia vizuala in raport cu ansamblul
senzorial complex de care avem nevoie

Nu cu mult mai trziu, C.N. Schulz, de pe

poziii apropiate ale teoriilor percepiei i
fenomenologiei scoate n eviden
capacitatea tipologiilor puternice (gestaltformen) de a fi memorabile, a elementelor
de morfologie de a potena identificarea cu
ambientele i a topologiilor de a oferi
orientare i micare. Acetia sunt vectorii ce
pot alctui atmosfere recognoscibile,
experiene memorabile.

C.N. Schulz Architecture: presence, language, Place. Ed. SKIRRA, 2000

Despre memorie, cateva ganduri..

n acest teatru al trecutului
care este memoria noastr,
decorul menine personajele n
cadrul rolului lor dominant.

G. Bachelard, La poetique de lespace

 n cadrul acestui proces al

memoriei, spaiul capteaz
timpul, l suspend. n mii de
alveole, spaiul pstreaz
timpul comprimat
G. Bachelard, La poetique de lespace

 n spaiu gsim frumoasele

fosile de durat concretizate
de lungile ederi

G. Bachelard, La poetique de lespace

 n acest domeniu spaiul este totul,

pentru c timpul nu anim memoria.
Memoria nu nregistreaz durata
concret, durata n sens bergsonian.
Nu pot fi retrite duratele abolite,
trecute. Acestea nu pot fi dect
regndite, gndite pe planul unui timp
abstract privat de orice fel de grosime.
Amintirile sunt imobile, cu att mai
solide cu ct sunt mai bine spaializate.

 Recent, un arhitect si teoretician finlandez

, J. Pallasmaa, ne atragea atenia asupra
riscurilor de a deveni amnezici ntr-o lume
att de grbit. Memorie nu se poate
constitui dect ncetinit, ne arat acesta.
ntr-o carte recent, else apleac asupra
importantei intelegerii experienei
senzoriale multiple in cadrul fenomenului
perceptiv.
Memoria se asterne pe straturi, dela cele
vizuale , auditive pana la cele olfactive

Gerd Wingardh, Rasmus Waern Crucial words for contemporary architecture, ed. Birkhuser, 2009
Juhani Pallasmaa The eyes of the skin architecture of the senses, ed. John Wiley & Sons ltd, 2005

LUBERON

Suntem trectori n aceast lume; n calea

timpului rezist poemele, cntecele i
casele noastre.

MULTUMESC
!
Foto : Adi Gheorghiu si V. Gaivoronschi