FIZIOLOGIE

PROGRAMA ANALITICA
1. FIZIOLOGIE GENERALA
Organizarea structural i funcional a
materiei vii de la molecule la organism
Nivele de organizare ale materiei vii
Proprietile fundamentale ale materiei vii
i sistemele funcionale
Principii de integrare funcional:
- mecanisme de reglare, sinergii fiziologice,
- concepte privind semnalizarea i controlul
n fiziologie
Fiziologia celulelor epiteliale:
- Mecanisme de transport transmembranar
- Secreia celular

Fiziologia neuronului
- Excitabilitatea i conductibilitatea
- Organizare structural-funcional a sinapselor
- Modaliti de rspuns postsinaptic
- Neuromediatori
- Reele neuronale
- Actul reflex
Fiziologia celulei musculare:
- Organizarea structural-funcional a miocitelor
- Proprietile muchilor striai i netezi
- Organizarea morfologic i funcional a
sistemului neuro-muscular,
- Postura i locomoia, oboseala muscular

Fiziologia sistemului nervos vegetativ
- Fiziologia centrilor nervoi vegetativi: sistemul
vegetativ simpatic
- Fiziologia centrilor nervoi vegetativi: sistemul
vegetativ parasimpatic
- Termoreglarea
2. Mediul intern i fiziologia sngelui:
- Compartimentele hidrice ale organismului
- Proprietile fizico-chimice ale plasmei
sanguine
- Echilibrul hidro-electrolitic
- Echilibrul acido-bazic
- Fiziologia eritrocitelor
- Fiziologia leucocitelor
- Fiziologia trombocitelor
- Hemostaza fiziologic
3. Fiziologia digestiei:
- Particulariti morfo - funcionale ale tubului
digestiv
- Fenomene mecanice
- Fenomene chimice
BIBLIOGRAFIE
1. ESENTIAL IN FIZIOLOGIE sub redatia Prof. Dr.
Gheorghe PETRESCU, vol. I, 2008
2. ESENTIAL IN FIZIOLOGIE sub redatia Prof. Dr.
Gheorghe PETRESCU, vol. II, 2009
3. FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL
INTERN, Dragomir Nicolae Serban, Ionela -
Lacramioara Serban, Walther Bild, Editura
Pim, 2008
4. FIZIOLOGIE UMANA FUNCTII VEGETATIVE,
Ionela - Lacramioara Serban, Walther Bild,
Dragomir Nicolae Serban, Editura Pim, 2008
5. FIZIOLOGIE UMANA ediia III, I. Haulica,
Editura Medical, 2007
PRECIZARI PRIVIND
ACTIVITATEA DIDACTICA
1. Activitatea didactic se desfoar conform
tematicii cuprinse n planul de nvmnt.
Programa analitic i planificarea lucrrilor
practice sunt afiate alturat.
2. Participarea studenilor la lucrrile practice este
obligatorie; sunt permise doua absene pe
semestru.
3. Studenii vor efectua lucrrile practice n cadrul
grupei din care fac parte, conform orarului
oficial i la data prevzut n planificare.
4. Lucrrile practice ne-efectuate pot fi
recuperate (cu aprobarea conducerii disciplinei
i a facultii) numai n cadrul unor edine de
recuperare organizate special sau n cursul
aceleai sptmni numai cu cadrul didactic al
grupei.
5. Pentru efectuarea corespunztoare a lucrrilor
practice este necesar ca studenii s cunoasc
protocoalele de lucru i s dein noiunile
teoretice aferente.
6. Referatul lucrrii va fi prezentat pentru avizare
la sfritul edinei respective. In cadrul
edinelor de lucrri practice vor fi verificate oral
i n scris cunotinele teoretice i practice ale
studenilor.
7. Examenul de Fiziologie se desfoar conform
Procedurii examenului unic (afiat alturat i pe
site UMF) ce cuprinde:
evaluarea activitii din cursul semestrului
(constituit din nota cadrului didactic, nota de la
discuiile cu titularul de curs i nota de la
colocviile de pe parcursul semestrului),
reprezinta 15% din nota finala;
examenul oral care cuprinde nota de la proba de
cunotine minime obligatorii, nota de la probele
de competen i nota de proba practic) ;
reprezinta 35% din nota finala
testul gril unic susinut de ctre toi studenii la
data stabilit; reprezinta 50% din nota finala
8. Nota final rezult din media ponderat a
punctajelor obinute.

9. Condiii pentru participarea la examen:
prezen minim obligatorie la lucrrile
practice; prezena la toate lucrrile care
includ competene prevzute n
documentele oficiale sau recuperarea
acestor lucrri.
caiet/dosar de referate (avizate) ale
lucrrilor practice
NOTIUNI INTRODUCTIVE
FIZIOLOGIA este o stiinta despre natura;
ea descrie si explica modul de functionare
al organismului:
- pentru fiecare organ si sistem, integrand
functia organismului in functionarea
generala a organismului;
- descrie posibilitatea de adaptare a
organismului la conditiile de moment;
- descrie mecanismele de reglare a
functiilor organismului.;
- delimiteaza starea de normalitate.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Mecanism de reglare
- Intentia si posibilitatea de mentinere constanta a
parametrilor de functionare a fiecarei structuri
(organ; sistem) si
- Corelare coordonata in functie de un necesar
de moment pe care il manifesta organismul
Cum se realizeaza:
- Prin receptarea modificarii de catre zonele
specializate;
- elaborarea unor raspuns corector pe cale
nervoasa/umorala
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Starea de normalitate
- Nu inseamna intotdeauna conditii ideale
de functionare ci mai ales o adaptare a
parametrilor functionali ai unei etape in
functie de cei ai etapelor care se
desfasoara concomitent si cu care este in
legatura.

Definirea starii de normalitate presupune
definirii notiunilor de sanatate si boala.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Starea de boala:
- Complex de dezechilibre care conduc la
variatii ale unor constante, inafara unor limite
si care sunt urmate de o functionare
nearmonioasa a unui sistem sau a
organismului in ansamblu.
- Momentul de aparitie a bolii nu este usor de
stabilit datorita factorilor de variatie individuali.

Normalul notiune statistica care exprima cea
mai frecventa aparitie a valorii respective.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Studiul fiziologiei umane constituie o
introducere indispensabil pentru
practicarea unui act medical raional
n vederea stabilirii diagnosticului i a
instituirii unei terapii adecvate cu
scopul readucerii n limite homeo-
statice a mecanismului fiziologic
dereglat de ctre boal.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
HOMEOSTAZIA (Cannon, 1929)
capacitatea organismelor de a se mentine
cu caracteristicile lor functionale constante
intr-un mediu de viata variabil.
Mecanismele homeostaziei: SECLUZIUNE
- Intentia de separare relativa a organismelor
de mediul in care se afla prin existenta unor
bariere relative care protejeaza organismul
de actiunea agresiva a factorilor de mediu
(membrana; tegumente; tesut adipos
subcutanat).
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Procese de reglare au rolul de a readuce un
parametru la o valoare considerata normala.

Cel mai frecvent mecanism = feed-back
(aferentatie inversa).

Feed-back = informare inapoi a centrului de
comanda despre nivelul parametrului de care
este raspunzator.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Feed-back negativ feed-back de corectare
in care parametrii modifica evenimente care
duc la corectarea modificarii.
Ex: CO
2
in plasma ventilatiei CO
2

din plasma
Feed-back pozitiv (in cerc vicios) efectele
produse sunt in acelasi sens sau
accentueaza stimulul declansator.
Ex: hemoragie pompa cardiaca ineficienta
DC, TA, debit coronar epuizare
cardiaca pompa cardiaca ineficienta
ELEMENTE CHIMICE
In compozitia structurilor care alcatuiesc
organismul uman se regasesc in proportii
diferite aproape toti constituientii care pot fi
intalniti in materia nevie.

= 4 elemente (H, C; O; N ) + 7 elemente (Na,
K, Ca, Mg, S, Cl, P) elemente plastice
= oligoelemente
ELEMENTE PLASTICE
1. OXIGENUL
Functiile organismului necesita consum
energetic oxidarea intracelulara a
materialului energogenetic in prezenta
oxigenului molecular.
a. Surse de oxigen
- Apa / atmosfera (inspir)
- Aport continuu si permanent; nu exista
rezerve de oxigen (rezervele de hemoglobina
si mioglobina supravietuire 2-5 min).
ELEMENTE PLASTICE
b. Rolurile oxigenului
- incorporare in moleculele organice (sinteza
de steroizi, pigmenti, AG)
- acceptor de electroni (reactii generatoare de
energie;
- structural: prezent in toate moleculele
organice;
- toxic: SRO (anion superoxid; anion hidroxil)
ELEMENTE PLASTICE
Toxicitatea O
2
incepe in momentul activarii
cu formare de SRO:
- actioneaza ca atare;
- producere de peroxizi.

Stresul oxidativ: dezechilibru intre factorii
pro- si anti-oxidanti care apare ca urmare:
- productiei crescute de SRO
- scaderii capacitatii oxidante a organismului.
ELEMENTE PLASTICE
Surse de SRO
- endogene: mitocondrie, peroxizomi,
lizozomi;

- exogene: razele UV, alcool, fum de tigara,
gaze de esapament, oxigenoterapia
hiperbara

ELEMENTE PLASTICE
Efecte favorabile ale stresului oxidativ:
- bactericid (in cursul fagocotozei);
- stimularea activarii limfocitare;
- controlul tonusului vascular normal;
- stimularea cresterii si proliferarii celulare
- stimularea secretiei de eritropoetina;
- invatare si memorie.
ELEMENTE PLASTICE
Efecte nefavorabile ale stresului oxidativ:
- distruge structurile celulare;
- transformare maligna celulara;
- imbatranire.
Efectele SRO asupra membranelor celulare:
Membranele biologice reprezinta un loc
preferential de actiune al SRO deoarece
contin AGPN peroxizi, pigmenti
fluorescenti (pigmenti ceroidici,
lipofuscina).
ELEMENTE PLASTICE
Mecanisme protectoare: antioxidanti
(vitamina E, seleniu).

Seleniu:
-preluat din alimentatie; concentratia sa este
proportionala cu cea din sol;
-este constituient al glutation-peroxidazei
(implicata in descompunerea peroxizomilor)
ELEMENTE PLASTICE
Clasificarea sistemelor antioxidante:
1. Dupa mecanismul de actiune:
-enzimatice: SOD, catalaze, peroxidaze;
-ne-enzimatice: vit. C, E, Se, Co Q10

2. Dupa momentul aparitiei:
-antioxidanti primari (inhibitori preventivi):
SOD, catalaza, glutation-peroxidaza
-antioxidanti secundari (intrerup oxidarea):
vit. E, - caroten
ELEMENTE PLASTICE
3. Dupa locul de actiune:
- intracelulari:
= membrana (vit. E, -caroten);
= citosol (vit. C, E, glutation peroxidaza);
= lizozomi (vit. C, E, -caroten)
= reticul endoplasmic (vit. E)

- extracelulari:
- SOD, vit. C

ELEMENTE PLASTICE
2. CARBONUL
Surse:
-stare elementara (diamant, grafit);
-stare combinata (substante organice, anorganice)
Forma de intrare in ciclul vital: substante organice;
CO
2

Rolurile CO
2

-poate furniza H
+
cu rol in echilibrul acido-bazic;
-actiune directa asupra centrilor respiratori;

ELEMENTE PLASTICE
3. AZOTUL
Roluri:
-structural: proteine, lipide, glucide, baze
purinice si pirimidinice; acizi nucleici;
-functional: efect narcotic; implicat in
accidente de depresurizare; explorarea
functiei respiratorii
MONOXIDUL DE AZOT
Celulele endoteliale produc NO in prezenta
oxigenului si L-arginina molecula semnal
ELEMENTE PLASTICE
Rolurile NO:
-determina tonusul vasodilatator bazal
fiziologic;
-reactivitatea bronsica.

Alterari ale functiei endoteliale determina
modificari a secretiei de NO.
ELEMENTE PLASTICE
4. HIDROGENUL
Rolurile hidrogenului:
-structural:
= intra in componenta substantelor organice;
= participa la formarea unor substante din
organism (HCl);
-functional:
= intervine in echilibrul acido-bazic;
= reglarea functiei cardio-vasculare si
respiratorii.
ELEMENTE PLASTICE
5.SODIUL
Necesar: 3-5 g/zi; inlocuieste pierderile prin
urina, fecale, transpiratie.
Roluri:
- influenteaza valoarea presiunii osmotice;
- intervine in echilibrul acido-bazic;
- intervine in excitabilitatea neuro-musculara;
- intervine in mentinerea potentialului
membranar de repaus.
ELEMENTE PLASTICE
Influente hormonale:
-Aldosteron: reabsorbtia de Na;
-STH: reabsorbtia de Na;
-Estrogenii: reabsorbtia de Na;
-Insulina: eliminarea de Na;
-Progesteron: natriuretic;
-Testosteron: retentie de Na
Tulburari:
Hiponatremie; hipernatremie
ELEMENTE PLASTICE
6. POTASIUL
Necesar: min. 0,5 g/zi
Roluri:
-fenomene electrice de membrana;
-contractie musculara;
-presiune osmotica;
-antagonist de Na si Ca;
-echilibru acido-bazic;
-schimburi ionice la nivelul tubului urinifer.
ELEMENTE PLASTICE
Influente hormonale:
-mineralocorticoizi: eliminare de K renal;
-glucocorticoizi: eliberare de K din celule
-STH: retine K;
-insulina: intrarea K in celule;

Tulburari ale capitalului de potasiu:
-hiperpotasemie;
-hipopotasemie
ELEMENTE PLASTICE
7. CALCIUL
Se gaseste in 2 compartimente:
-usor mobilizabil (sange, tesuturi moi, LE);
-greu mobilizabil (os).

In os se gaseste sub forma de cristale de
hidroxiapatita, fosfat tricalcic, carbonat de
calciu.

Aport: 0,6-0,8 g/zi; crescut in perioada de
crestere, sarcina, alaptare.
ELEMENTE PLASTICE
Roluri:
-controlul fenomenelor membranare de la
nivelul muschiului striat si neted
-mesager secundar;
-intra in structura oaselor, dintilor;
-coagularea sangelui;
-producerea laptelui;
-forta de contractie a miocardului;
-echilibrul acido-bazic;
-stabilitatea membranara (ATP-aza Ca-Mg).

ELEMENTE PLASTICE
8. MAGNEZIUL
Necesar: ~ 0,4 g/zi;
Roluri:
-metabolismul fosfo-calcic;
-anti-stress; anti-alergic;
-activator enzimatic;
-excitabilitatea neuro-musculara;
-vasorelaxant bronsic;
-anti-ischemic, anti-anginos;
-antiagregant plachetar.
ELEMENTE PLASTICE
9. IODUL
Necesar: 10-20 mg

Indispensabil pentru formarea hormonilor
tiroidieni.

Tireoglobulina MIT; DIT
MIT + DIT T3 (triiodtironina)
DIT + DIT T4 (tiroxina)
ELEMENTE PLASTICE
10. ZINCUL
Necesar: 10-15 mg/zi
Roluri:
-structural (metalo-enzime);
-procese hormonale;
-organogeneza;
-dezvoltarea limfocitelor T;
-cicatrizarea plagilor; arsurilor;
-tratamentul acneei.

ELEMENTE PLASTICE
11. FIERUL
Necesar: 10-20 mg/zi

Compartimente:
-Fe din hemoglobina;
-Fe din depozite: feritina; hemosiderina;
-Fe din mioglobina.

Roluri:
-rol in sinteza de hemoglobina
ELEMENTE PLASTICE
12. CUPRUL
Necesar: 2 mg/zi

Roluri:
-antioxidant;
-faciliteaza absorbtia fierului;
-melanogeneza;
-imunitate;
-metabolismul tirozinei.

Membrana celulara
delimiteaza continutul celular,
confera individualitate celulei,
realizeaza transportul molecular si ionic,
conexiunile intercelulare si ancorarea celulelor
n matricea extracelulara,
este sediul reactiilor enzimatice asociate
structurilor membranare,
are rol n semnalizarea celulara, recunoasterea,
legarea si transmiterea moleculelor semnal care
nmagazineaza informatie, precum si n
imunitate.

Membrana celulara
Structura moleculara
1. Dublul strat lipidic
fosfolipide
colesterol
glicolipide
2. Proteine
Fosfolipidele membranare

Sunt reprezentate de fosfogliceridele si
sfingolipidele .
Fosfolipidele au caracter amfipatic
deoarece sunt formate dintr-o regiune
hidrofila polara sau cap polar si o regiune
hidrofoba nepolara sau cozi hidrofobe.
Sfingolipidele contin sfingozina (un
aminoalcool) n loc de glicerol
Sfingolipidul major este sfingomielina
Membrana celulara
Colesterolul - influenteaza fluiditatea
membranei

Glicolipidele membranare sunt specifice
pentru specie.
Membrana celulara
Proteinele membranare sunt molecule
implicate n functiile majore ale
membranelor celulare.
Proteine integrale (intrinseci) - strabat
membrana celulara
Proteine periferice (extrinseci) - sunt
dispuse pe fata interne sau externa a
membranei
TRANSPORTUL PRIN
MEMBRANELE BIOLOGICE

este asigurat de proprietatea membranelor sau a
plasmalemei de permeabilitate selectiv.
tipuri de transport in functie de:
A. consumul energetic: transport pasiv (fr consum de
energie) i transport activ (cu consum de energie prin
intermediul ATP);
B. mrimea moleculei transportate: transport de ioni
(molecule mici), transportul macromoleculelor
C. numrul substanelor transportate (sistem uniport,
cotransport - simport, antiport).

Categoriile de transport
transmembranar

Transport pasiv
- Difuzia simpl
- Difuzia facilitat
- canale
- carrieri (transportori)
- ionofori

Transport activ

Microtransport
- pompe ionice
- co-transport
- transport activ secundar
Macrotransport
- endocitoza
- exocitoza
- transcitoza


Difuzia simpl
Difuzia simpl are loc n 2 modaliti:
Prin strecurarea moleculelor solvitului printre lipidele
membranare
depinde de liposolubilitatea solvitului. De ex. O
2
, CO
2
i N
2
,
precum i solvenii organici traversez cu uurin membrana
celular.
Difuzia printr-o membran nu are direcie preferenial, poate
s aib loc din afar nuntru sau invers.
Micrile pasive ale solviilor au tendina de a echilibra
concentraiile.
Viteza de difuziune depinde de mai muli factori:
diferena de concentraie
dimensiunile particulelor
eventualele interaciuni ale substanei cu apa.


Proprietile fizice i chimice ale
moleculelor determin tipul de transport

Toate aceste considerente sunt grupate n legea lui Fick:
J = DA(C
1
C
2
)/DX
Unde:
J este fluxul de solvit
D este coeficientul de difuziune
A este aria de msurare a difuziei
C este concentraia solviilor n regiunile 1 i 2
DX este distana ntre regiuni
J este numit Flux i se msoar n mol/cm
2
/or

Pentru orice substan dat, se poate msura coeficientul de
permeabilitate (P), care include:
- Grosimea membranei
- Coeficientul de difuziune
- Solubilitatea n membran a solvitului.

Muli solvii au nevoie de ajutor:
Dimensiunea sau polarizarea nu permit transportul (e
nevoie de facilitare)
Concentraia exterioar este sczut (transport activ,
co-transport)
Transportorii sunt molecule proteice similare cu
enzimele, datorit:
Se leag de substrat
Sunt specifice
Activitatea lor poate fi modelat folosind kinetica
enzimatic
Proteinele mediaz tranzitul
Compuii migreaz conform gradientului
Precum catalizatorii enzimatici n cazul
reaciilor chimice, proteinele-transportor
accelereaz transportul

Transportorii proteici folosesc mecanismul
conformaiilor alternative
(transconformare
Osmoza difuziunea apei prin membrane
Reglarea rspunsurilor osmotice se face de ctre
proteine transmembranare numite aquaporine

Aquaporine?
Structura este tetrameric
Fiecare monomer are un por
Expresia genic este reglat de hormoni
precum ADH

Canale ionice

- voltaj-dependente


- receptor-dependent



- automate
Transportori sau Permeaze

ATP-aza Na/K)

Transportul activ secundar
Macrotransport- endocitoza
Exocitoza
Transcitoza